Comunicarea în antrenamentul sportiv
Oșan BogdanPopilean MariaTruta FlaviuGhinda Robert
În antrenamentul sportiv se folosesc:
Comunicarea intrapersonalăComunicarea interpersonală(sportiv-antrenor)Comunicarea de grup(între membri unui grup
și între grup și alte persoane)Comunicarea de masă(comunicarea folosită
de un număr mare de persoane)
C.A.Preja(2013)
Comunicare eficientă din partea antrenorului
îi face plăcere să transmită cunoştinţe; tratează sportivii cu multă înţelegere şi în
mod egal; face aprecieri permanente asupra
execuţiei, încurajează reuşitele şi iniţiativele pozitive;
stârneşte interesul pentru practicarea unor ramuri, discipline sau probe sportive;
este înţelegător cu problemele lor (sportivii socotiţi răzvrătiţi, neascultători, obraznici);
are răbdare şi acordă timpul necesar fiecărui sportiv pentru a asigura o cât mai clară înţelegere şi a crea o motivaţie solidă
Forme de comunicare specifice antrenorilor
1. comenzile directe
2. sugestia acțiunii3. discuția4. discursul5. demonstrația6. analiza
Eficiența în procesul comunicării
Captarea atentiei sportivului.Formularea mesajului, astfel incat acesta sa poata
fi inteles de sportivi (cuvinte simple, exemple sugestive).
Sustinerea mesajului verbal prin expresii nonverbale adecvate.
Observarea comportamentului nonverbal al sportivilor pentru a vedea impactul mesajului asupra acestora.
Verificarea intelegerii mesajului de catre sportivi (feedback).
Verificarea acceptarii mesajului de catre sportivi (daca nu este acceptat de sportivi, mesajul nu va produce schimbarile comportamentale dorite).
6C ai comunicării eficiente
Clară – presupune prezentarea clara a informatiilor.
Concisă – la obiect, fara detalii inutile.Corectă – impune oferirea unor informatii
corecte, care nu induc in eroare.Completă – oferirea tuturor informatiilor
necesare, nu a unor informatii trunchiateConstructivă – pozitiva, evitand criticile
neconstructive si negativismul.Curtenitoare – politicoasa, neamenintatoare,
evitand conflictul.
Antrenorul creează mediul pentru:
relaţii sociale echilibrate în cadrul grupului, sau cu cei cu care se vine în contact;
comportare demnă, civilizată a sportivilor în situaţii dificile apărute în realizarea activităţilor;
respectarea autorităţii antrenorului şi a factorilor responsabili;
încrederea şi aprecierea reciprocă între cadrul didactic şi sportiv.
Formă negativistă repercusiuni negative refuzul de a exersa comentarii de nemulţumire "ori mergi ori renunţi„ expresii dure efecte negative asupra
psihicului sportivului
Formă pozitivistă creşterea motivaţiei pentru
exersare comunicare deschisă expresii „pozitive” randament crescut concentrare mai mare
Feedback pozitiv
Lauda presupune aprecierea şi încurajarea sportivilor, stimularea acestora pentru realizarea de noi performanţe, mai valoroase, atribuind succesul capacităţii sportivilor şi efortului depus de aceştia în pregătire.
Feedback negativ
Pentru a fi eficientă, critica trebuie să respecte câteva condiţii:discuţia să aibă loc „între patru ochi”;să fie bazată pe fapte reale, obiective ( înregistrări, date
statistice etc.);să sugereze sportivului modalităţi de remediere a
situaţiei;să dea sportivului posibilitatea de a-şi exprima punctul
de vedere, sentimentele, atitudinile etc.;să evite tonul ridicat, sarcasmul şi etichetările verbale.un sportiv va accepta o critica, o pedeapsa sau o
observatie dar cu conditia ca ca acestea sa nu devina un stereotip si sa nu il jigneasca direct.
Ascultarea activă
Poate fi îmbunătăţită prin folosirea mijloacelor de comunicare nonverbală, cum ar fi:
schimbarea poziţiei corpuluimimica feţeifeedback pentru mesajul primit şi pentru cel
recepţionat.în prezența unor factori perturbatori este
necesar un efort substanţial din ambele părți – antrenor/sportiv
Referințe de specialitate
Maturitatea și experiența sunt factori care favorizează înțelegerea antrenorului fapt pentru care cu cât sunt mai în vârstă, sportivii sunt mai empatici și se înțeleg mai bine cu antrenorul.
Sportivele au mai mult succes în comunicarea cu antrenorul în comparație cu sportivii datorită empatiei și capacității lingvistice mai dezvoltate.
Din punct de vedere statistic există diferențe semnificative în ceea ce privește comunicarea în antrenamentul sportiv între antrenor și jucători în funcție de vârstă, gen, ani de vechime și categorie de joc.(C.A.Preja, 2013)
Abilitatile de comunicare ale sportivilor sunt influentate de stilurile de leadership ale antrenorilor. (İhsan S., Fikret S., Korkmaz Y. 2012)
Feedback-ul pozitiv creşte motivația intrinsecă a sportivilor și plăcerea pe care o resimt în cadrul jocului. (Deci & Cascio, 1972).
Concluzie
În concluzie, putem afirma că o bună comunicare antrenor-sportiv poate duce la creşterea performanţei sportivului sau echipei şi poate face ca drumul spre marea performanţă să fie mai uşor şi mai plăcut de parcurs.
BIBLIOGRAFIE
1.THE RELATIONSHIP AMONG SPORTS COACHES’ PERCEIVED LEADERSHIP BEHAVIOURS, ATHLETES’ COMMUNICATION SKILLS AND SATISFACTION OF THE BASIC PSYCHOLOGICAL NEEDS: A STUDY ON ATHLETES, Ihsan Sari, Fikret Soyer, Korkmaz Yigiter, INTERNATIONAL JOURNAL of ACADEMIC RESEARCH Vol. 4., No. 1. January, 2012
2.THE ASSOCIATION BETWEEN THE PERCEIVED COACH–ATHLETE RELATIONSHIP AND ATHLETES’ BASIC PSYCHOLOGICAL NEEDS HUNHYUK CHOI, SEONGKWAN CHO, JINYOUNG HUH, SOCIAL BEHAVIOR AND PERSONALITY, 2013, 41(9), 1547-1556
3.EXAMINING SPORTER-COACH RELATIONSHIP IN HANDBALL IN TERMS OF CERTAIN VARIABLES, Ozgur Karatas, INTERNATIONAL JOURNAL of ACADEMIC RESEARCH Vol. 5. No. 5. September, 2013
4.Verbal and non-verbal communication in sports culture, Carmen Aneta Preja, Palestrica of the third millennium ? Civilization and Sport Vol. 14, no. 3, July-September 2013, 239?243
http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/educatie-fizica/psihopedagogia-sportului-de-performanta-psihopedagogie-207174.html
http://www.fefsoradea.ro/PDF/curs/Feflea/curs_tehnici_specifice.pdf
http://www.karatedinamic.ro/pentru-antrenori/163-antrenamentul-sportiv-si-managementul