r e v i s t a f e d e r a þ i e i s i n d i c a t e l o r d i n e d u c a þ i e „ s p i r u h a r e t “

www. educaþie ªi atitudine

ªcoalar o m â n e a s c ã . r o

eveniment

elevii şi salariaþii vor avea liber şi a treia zi de paşti

ºcoala internaþionalã

profesorii din ue predau în medie 20 de ore pe sãptãmânã

8

14 – 15

11

Manualele digitale, la pachet cu cele clasice

Anul XII • nr. 86 • iunie-iulie-august 2013 • 1,7 lei

2

www.scoalaromaneasca.ro

ac t ua l i tat e

str. Justiþiei nr. 65, sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85fax: 021/337.01.17

RedacToR-ªef:dragoº constantin neacºu

(redactia@scoalaromaneasca.ro)

SenioRi ediToRi:constantin ciosu

(sindicat@scoalaromaneasca.ro)teodor fîrþonea

(redactia@scoalaromaneasca.ro)florin dobrescu

(florin.dobrescu@fen.ro)

dTP: omni press & design(www.opd.ro • contact@opd.ro)

Tipar: sc safo prod sa –

Grupul de presã ºi tipografie romprintstr. piaþa presei libere nr. 1, sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: costel.danciu@xnet.roiSSn 1453 – 7842

www.

ªcoalar o m â n e a s c ã . r o

precizare: Autorul rãspunde din punct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilor conþinute în textul preluat ºi difuzat.

Valentin Matrosenco, director al Colegiului Naþional „Sf. Sava“ între anii 1993 ºi 2006, strălucit profesor de matematică, care cu harul lui didactic a pus o amprentă pozitivă în evoluţia a mii de elevi, a plecat dintre noi spre locuri sfinte, linistite ºi se-nine pe 17 mai a.c. Dascăl desăvârºit, educator cu suflet ºi un conducător înăscut, Valentin Matrosenco a reuºit să ducă măreþia Colegiu lui Naþional pe cele mai în-alte trepte ale învăþământului românesc. Fie-i memoria ocrotită ºi perpetuată pe măsura faptelor sale memorabile! Dumnezeu să-l odihnească!

Marius Ovidiu Nistorpreºedinte FSE „Spiru Haret“

În perioada 10 - 12 mai 2013 s-a des făşurat cea de a XXI-a ediţie a ma-ni festării „ZILELE ŞCOLII BRAŞOVENE DE TRANSPORTURI”, organizată, fără întrerupere, la Colegiul Tehnic de Transporturi Braşov, din anul 1992.

În program au fost cuprinse şi la propunerea elevilor numeroa se activităţi. Ex poziţiile, între care men-ţio năm aceea de postere „Şcoala văzută de ele vi”, având drept autori tinerii din clasa a XI-a B, cu specializa-rea tehnician procesare text şi ima-gine, aflată la cea de a V-a ediţie, dar şi aceea de artă culinară, organizată de elevii clasei a XII-a A s-au bucurat de apreciere unanimă. În cadrul sesiunii de referate şi comunicări ştiinţifice ale elevilor au fost prezentate 29 de lucrări, în cele 4 secţiuni - „Om şi societate”, „Ştiinţe”, „Limbă şi comunicare” şi „Tehnică” . Concursurile sportive s-au desfăşurat la disciplinele tenis de masă şi baschet, în cadrul unor probe distractive – ştafete şi jocuri pe terenul de iarbă; au avut loc, de asemenea, întreceri cu role şi biciclete printre jaloane. În cadrul programelor artistice, elevii şi ca-drele didactice au asistat cu plăcere la concursul „Step by step“, pregătit cu multă pasiune de către elevii claselor a IX-a şi a XI-a şi la programul susţinut de ansamblul de dansuri populare din Prejmer, unde activează foşti elevi ai colegiului. Clasa a IX-a C angrenată într-un proiect, în parteneriat cu Universitatea din Zürich, a prezentat o lecţie demonstartivă „Jobs“. Concursurile „Ţări şi capitale”, „Cultură şi civilizaţie”, „Conquiztador” au atras, de asemenea, mulţi participanţi. În cadrul „Zilei porţilor deschise”, colegiul a fost vizitat de elevi

din clasele a VIII-a ale şcolilor gim-naziale din municipiul Braşov, care au asistat la activităţile în desfăşurare. Concursul de conducere auto, cu probe de îndemânare în poligonul organizat pe platoul din curtea şcolii s-a bucurat de cea mai largă partici-pare. Concurenţi au fost elevii care participă la orele de conducere a autovehiculului, cuprinse în planul de învăţământ pentru unele specializări, în cadrul Colegiului Tehnic de Trans-porturi Braşov, sub îndrumarea com-pe tentă a instructorilor.

Manifestările de la Colegiul Tehnic de Transporturi s-au desfăşurat vineri, 10 mai, pe fondul programelor muzicale oferite non stop de către elevii de la postul de radio şcolar „School Radio One”, care funcţionează neîntrerupt din anul 1995.

Alături de elevi şi cadre didactice, au fost prezenţi re-prezentanţii absolvenţilor, ai părinţilor şi ai partenerilor eco-nomici.

Sâmbătă, 11 mai, şi duminică, 12 mai 2013, elevii au luat parte la activităţile organizate în cadrul ediţiei din acest an a Zilelor Braşovului. Între acestea pot fi menţionate Festivalul „Săptămâna Comediei“, „Turnirul cavalerilor, la Cetăţuie” organizat de Asociaţia Cavalerilor Ţării Bârsei, spectaco le-le prezentate în Piaţa Sfatului şi tradiţionala manifestare or-ganizată în Duminica Tomii, când junii din Şchei coboară în cetate. lll

prof. Florin dobrescu, Vicepreşedinte al F.s.e. „spiru haret”

„Zilele ŞcOlii BRaŞOVene de tRanspORtuRi“, tRadiţie Şi actualitate

3

iunie-iulie-august 2013

s u B lu p ã

De-a lungul unei cariere didactice - de mâine-poimâine patru decenii – am avut parte de vreo 20 de directori, pe la şcolile pe unde m-am perindat, iar miniştrii, cu „ghiotora“, după Revoluţie.

În vremea cea roşie, directorul era, obligatoriu, membru al P.C.R., iar numirea se făcea de sus, de la Inspectoratul Şcolar.

Dacă în şcoală nu se iveau pro-bleme, dacă „lecţiile mergeau stru­nă“, directorul ieşea la pensie de pe „jilţul“ de şef.

Sigur, şi pe atunci erau cârcotaşi „pestriţi la maţe“, care, din răsputeri, se doreau mai marii şcolii, chiar dacă „căciula era prea mare pentru capul lor“.

Din când în când, de multe ori la intervale de câţiva ani (...nu ani lu-mină!... ) venea brigade (un corp de control, un fel de „bau-bau“, care nu schimba nimic, doar „pe ici pe colo, prin punctele esenţiale“...). Profesorul era asistat la clasă de 2-3-4 ore (nota zece... la acest „obiectiv“!), se discutau lecţiile, se făceau observaţii şi se urmărea planificarea. Celelalte „acte“, din „mapa“ de azi, „lipseau cu desăvârşire“. Elevii, în uniforme (nu în ţinute de „fiţe“, după ultima modă , ... ori ceva gen carnaval), nu prea comiteau acte de violenţă (este adevărat nici nu erau mediatizate), ci „vreo“ abatere (fumat, chiul, bătăi fără de...).

Directorul „priveghea“ la toate. Trebuia să aibă şcoala curată (prin vreun colţ uitat de lume, femeia de serviciu văruia), să aibă combustibil pentru iarnă (se apela la părinţi pentru a aduce un car, două de lemne, iar elevii din clasele mari dădeau o mână de ajutor), să asigure manuale pentru fiecare elev. Doar personalul didactic mai lăsa de dorit, fiindcă cea/cel repartizat nu se prezenta la post, obţinând, pe pile, ... „buletin de Bucureşti“.

În vremurile „albastre“, „portocalii“, cu „un trandafir“, „trei trandafiri“, „ochi“, „săgeată“... „nicovală“, „ga roafă“ şi multe alte sigle, directorul este manager. Este „uns“ tot politic, iar, când se schimbă „farba“ de la putere, chiar în toiul şcolii, se înlocuieşte cu „omul nostrum“. Deh! La „vremuri noi, noi de noi!“

Directorul de şcoală nouă zace la poalele unui munte de dosare, ac-cesează proiecte, înoată în legi, care

se schimbă ca vremea, este convocat la... şi iar, la... „Atacurile“ sunt dese, ca-n vremurile tulburi ale istoriei.

Vine armata de părinţi, reclamând pe x,y,z pentru odrasla care vrea „câte-n lună şi-n stele“, fără să în ve-ţe; armata de profesori, grupaţi pe „enterese“ personale şi politice, do-rind, nici ei nu ştiu ce; armata ele vilor, cerând drepturi, drepturi... chiar şi pe cel mai mare: SĂ NU MAI ÎNVEŢE NIMIC!

Directorul trebuie să nu supere pe nimeni, să nu intre în război, nici măcar conflict verbal cu primăria, inspectoratul,... cu nimeni, să fie cuminte!

Dacă în miez de iarnă, nu mai este combustibil, să se închidă şcoala până când vin vremuri calde; dacă elevii comit acte de huliganism, să fie blânzi, toleranţi, să consilieze, dacă şcolile sunt în reparaţii, reabilitări, să aştepte chiar un deceniu, până când se vor găsi bani pentru finalizarea lucrărilor, dacă nu sunt bani pentru transport, să recomande mersul pe jos, „come apostolorum“, dacă ...; dacă ...

Semnalam în multe articole apă ru-te în paginile acestei reviste de MUNŢI DE HÂRTIE, NON-VALORICI.

Acum avem „dosariadă“, „punc­ti a dă“, ...„proiectiadă“, nişte vorbe goa le, desprinse din „Beţia de cu vin­te“ a lui T. Maiorescu.

Aproape zilnic în şcoli se derulează tot felul de activităţi de pe urma că rora nimeni nu trage niciun folos. Doar, o nouă hârtie pentru „Măria-Sa“, Dosarul.

Bietul dascăl, aflat sub vremi („Nu sunt vremurile sub cârma omului, ci bietul om sub vremi!“) este „turmentat“ (de vorbe!) asemeni „cetăţeanului“ onest din „Scrisoarea...“ maestrului I.L.Caragiale („Dar eu cu cine vo-tez...“, eu ce trebuie să mai pun la do-sarul personal?!).

...ceva lecţii, după modelul D­lui Trandafir sau al altor dascăli şi dăscăliţe de-ai lui O.Goga, ori alte modele adunate din literatură şi din viaţa de fiecare zi.

Este frumoasă meseria de dascăl!El deschide mintea puiului de om;

el învaţă copiii să conjuge verbele „a citi“, „a scrie“, „a socoti“, ... „a şti“; el îi dă, pe lângă cei şapte ani de­acasă, anii de şcoală (8... 12... ori cei din facultăţi, masterate, doctorate); el le

spune povestea înaintaşilor, „oameni cari au fost“ şi au lăsat urme pe pânza vremii; el pregăteşte viitorul de care depinde stropul de bine ... El ... nu a avut, (iar acum are foarte puţin) vreo leafă (ceva mai multişor decât în punguţa cocoşului lui Creangă ...).

M-a cutremurat titlul de pe prima pagină a nr. 85/2013 din revista „Şcoa­la românească“: „Două milioa ne de analfabeţi“!!

Şi pentru aceştia şcoala româ-neas că – şcoala mileniului III, din era in formaticii – ar trebui să facă ceva con cret, cu multe fapte şi... mai puţine dosare. Este o pată pe care ar trebui să o ştergem!

Uneori, prin cancelarii ai nevoie de „traducători“. Nişte termeni, neolo gisme luate „otova“ din alte limbi şi neadaptate la specificul limbii („în adâncuri înfun-dată!) sunt sunt mânuite cu dibăcie de noul „pedagog de şcoa lă nouă“.

Arareori mai auzi de lecţie, ... de clasă,... de... elev (Doamne fereşte, să nu devină arhaisme!). La modă sunt educabil, consiliat, metoda diamante, ciorchine,... dar se uită, de exemplu, în „proiectul didactic“, de motto-ul din „Puiul“de I.Al. Brătescu-Voineşti - „Sandi, să asculţi pe mămica!“.

Avem „obiective“, „itemi“ de tot felul, însă „perlele“ de la examene ră-mân surse ale unui umor demn de un alt Caragiale.

„Cantitatul“ de la Bacalaureat, ma-es tre, este mai prost decât cel de pe vremea matale, iar Goe şi Ionel sunt depăşiţi de odraslele unora cu averi greu de socotit! „Ai noştri tineri“... la Paris, Londra, Viena,... SUA învaţă... ce maşină este la modă, ce se mai poartă, bea, consumă pe dincolo, şi-apoi „vin aici de ne răsfaţă“ cu chipul lor de viitori parlamentari, oameni de bine.

Din fericire am citit şi văzut studioşi de marcă, talente de excepţie, tineri - „mândria ţării“! Lor ar trebui să li se acorde diplome, bani, largi spaţii în media. Ei ar fi bine să fie invitaţi la mai toate posturile de televiziune şi radio; ei să fie pe pagina întâi a tuturor publicaţiilor! Ei, dar şi DASCĂLII lor!

Ce proiecte minunate ar fi!Ce cărţi de aur s-ar putea scrie!

iOan - nicOlae cenda, ORaViţa

DE PRIN ŞCOALĂ ADUNATE ŞI IARĂŞI LA ŞCOALĂ DATE (...„ŞCOALA ROMÂNEASCĂ“)

(ASTA E...)

4

www.scoalaromaneasca.ro

o p i n i i

pROF. FlORin dOBRescu, VicepReŞedinte F.s.e. „spiRu haRet”

A plecat de lângă noi, mult prea de-vreme, la 19 mai 2013, colegul şi prietenul nostru profesorul-inginer Nelu Neaga.

Fără îndoială că golul lăsat pentru colegii de şcoală, elevi, familie, prieteni şi cunoscuţi ne doare, pentru că ştim că nimeni nu îi va putea lua locul. Ne vor lipsi bunătatea sa, umorul, dăruirea cu care se angaja în îndeplinirea îndato-ririlor sale, în rezolvarea problemelor, în tot ceea ce făcea. Credea cu tărie că lucrurile, de la cele mai simple până la cele mai complicate, trebuiau făcute doar de el şi nu de altcineva.

Născut la 9.05.1958 în Jucu de Sus, Judeţul Cluj, a absolvit cursurile Liceului Industrial de Textile Confecţii M.I.U. Cluj – Napoca în anul 1978 şi s-a angajat la Combinatul de Pielărie şi Încălţăminte ,,Clujana“, ca lăcătuş-mecanic. Aici a lu crat până în 1986. În perioada 1980 -1984 a urmat cursurile Universităţii Teh-nice Cluj-Napoca, Facultatea de Teh no-logia Constructiilor de Maşini, do bândind diploma de subinginer mecanic T.C.M. La Grupul Şcolar M.I.U. din aceeaşi locali-tate şi-a continuat activitatea ca profe-sor-subinginer, la catedra de mecanică, în perioada 1986 -2003. A continuat studi-ile la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini, în intervalul 1996-1999 şi a absolvit-o dobândind diploma de in-giner T.C.M. În anul 1983, s-a căsătorit cu doamna Rodica Neaga, care este ana list producţie la S.C. Velpitar S.A. În 1984 s-a născut fiul lor Ionuţ, în prezent inginer, specialitatea electrotehnică la S.C. Electrica S.A. În anul 1988 s-a născut Georgiana, fiica lor care a absolvit U.M.F. Cluj –Napoca şi este farmacistă, precum şi cadru didactic universitar.

În perioada 2003-2010, Nelu Neaga a funcţionat ca profesor-inginer în cadrul Grupului Şcolar de Material Rulant ,,Uni-rea”, unitate rezultată din comasarea a două licee tehnologice de profil. În-trucât unitatea de învăţământ mai sus menţionată a fost din nou comasată în 2010 cu Grupul Şcolar “Alexandru Borza” şi mutată de pe vechiul amplasament, colegul nostru şi-a urmat elevii şi o parte dintre colegi la noua şcoală.

Ca profesor şi pedagog a îndepli nit numeroase activităţi şi atribuţii în şcoa lă,

de la îndrumarea proiectelor de absol-vire pentru dobândirea certificatului de competenţe profesionale ale elevilor, de la cursurile de zi, serale, şcoala de maiştri, la aceea de mentor-îndrumător în prac-tica pedagogică a studenţilor. Mereu a desfăşurat în aceşti mulţi ani cu bucurie şi activitatea de di riginte. A urmat un număr impresio nant de cursuri în dome-niul formării sale continue, între care pot fi amintite cel de Magister în manage-mentul clasei, Pedagogia comunicării, managemen tul de proiect, şcoală şi comunicare, educaţie pentru sănătate, Flex Form „Formare Profesională flexibilă pe platforme mecatronice”, „Permisul european de conducere a computerului Start”, “Parteneriat transnaţional pentru dezvoltarea învăţământului preuniversi-tar tehnic prin aplicarea sistemului ger-man de proiecte pentru lucrări practice în atelierele şcolare din România. Pro-gram Operaţional Sectorial Dezvol ta rea Resurselor Umane”, 2007-2013, POSDRU 87/1.3/S/64234, la D.P.P.D. – Universitatea Tehnică Cluj-Napoca şi multe altele .

În anul 2010 i-a fost încredinţat de către colegi mandatul de preşedinte al unuia dintre primele sindicate consti-tuite legal după revoluţie, acela de la Grupul Şcolar de Material Rulant „Uni-rea ” din Cluj-Napoca, organizaţie care este fondatoare, în anul 1992, a Fedraţiei Sindicatelor Independente din Unităţile de Învăţământ S.N.C.F.R., constituită la Braşov. A acceptat, cu ini ma deschisă să continue activitatea predecesorilor săi, în folosul colegilor membri de sindi-cat, dar şi al membrilor familiilor acestora şi nu în ultimul rând al elevilor. Din păcate a prins vremuri grele. Comasarea Grupu-lui Şcolar de Material Rulant „Unirea” uni-tate de elită a învăţământului tehnic clu-jean, cu Grupul Şcolar „Alexandru Borza” şi mutarea de pe vechiul amplasament, a constituit o grea lovitură pentru elevi,

părinţi şi salariaţii şcolii. Din păcate nici memoriile înaintate de către sindicatul pe care l-a condus, audienţele, discuţiile pe care conducerea federaţiei le-a avut cu ministrul educaţiei de atunci, domnul Daniel Fuenriu, argumentele pertinente pe care le-am prezentat nu au avut câştig de cauză.

A urmat o altă bătălie cu „siste-mul”, aceea pentru păstrarea drep-tului salariaţilor din şcolile tehnice cu profil transporturi feroviare şi material rulant la permise de călătorie CFR gra-tuite, drept câştigat încă în perioada interbelică. Din cauza blocajelor inex-plicabile, posibil voit instituite de unele forţe oculte, în anul 2012 salariaţii din colegiile de transporturi feroviare Iaşi, Timişoara şi Grup Şcolar „Al. Borza” Cluj-Napoca nu au beneficiat de acest drept. Prin efectul unui alt ordin al fos-tului ministru al educaţiei, denumirea şcolii a fost schimbată începând cu 1 septembrie 2012. Din această cauză s-a produs un fenomen fără prec-edent în activitatea noastră, anume retragerea permiselor CFR pentru anul 2013, salariaţilor de la Liceul Tehnologic „Al. Borza” Cluj-Napoca şi membrilor de familie ai acestora, după ce aceste documente le fuseseră deja înmânate. Nici acum problema nu este încă rezolvată.

Problemele cu care s-a confruntat preşedintele sindicatului, Nelu Nea-ga, au lăsat urme, aşa după cum se întâmplă tuturor militanţilor sindicali, care doresc cu adevărat să rezolve problemele oamenilor şi nu se lasă cumpăraţi pentru un pumn de arginţi. În acest context, putem considera fără teama de a greşi că Nelu Neaga, cole-gul nostru, a „căzut la datorie”.

El reprezintă pentru noi toţi un reper exemplar, care şi-a dezvăluit adevărata valoare acum, în aceste împrejurări triste. Poate în contextul dat ne vom apleca cu toţii cu mai multă atenţie asu-pra unei teme de reflexie general vala-bile, aceea a solidarităţii, a generozităţii, a sprijinului pe care suntem datori să-l acordăm aproapelui nostru, indiferent în ce ipostaze ni se prezintă acesta.

Pe colegul nostru profesor-inginer Nelu Neaga îl vom păstra mereu în su-fletele noastre, nu îl vom uita niciodată şi ne vom strădui, prin tot ceea ce vom face, să nu îl dezamăgim.

Dumnezeu să-l odihnească!

O ViaÞă dedicată ªcOlii ªi OaMenilOR săi

5

iunie-iulie-august 2013

ş c oa l a G ã l ã þ e a n ã

Nu este titlul unui roman poliþist, ci rea litatea dintr-o comună gălăþeană! Se cretara singurului liceu din Tudor Vladi-mirescu a scăpat fără nicio sancþiune după ce a făcut un credit folosindu-se de datele unor profesori, a falsificat foaia matricolă a propriului fiu, transferat de la oraº ºi a falsificat adeverinþa de salariu a soþului, pe care l-a făcut dintr-o dată profesor!

Vă mai aduceþi aminte de scanda-lul iscat undeva prin primăvara anului 2011, când secretara liceului din co-muna gălăþeană Tudor Vladimirescu a fost descoperită de aºa-ziºii giranþi că a făcut un credit de 19.000 de lei fo-losindu-se abuziv de datele personale ale unor profesori? Dacă nu, o să vă reamintim noi mai jos, nu înainte însă de a vă spune că acea persoană nu a păþit absolut nimic: este secretară în continuare, la aproape ºase ani de la comiterea faptei, deºi instanþa a dat un verdict clar: semnăturile de pe ade verinþele de venituri – atât în cazul bibliotecarei Angela Dragomir, cât ºi în cel al profesoarei Nicoleta Măcăilă – au de fapt autori necunoscuþi! Ce-nseamnă acest lucru? Că doamna Kati Coman, secretara, ar trebui să dea explicaþii serioase despre cum a obþinut acele semnături. Dar pentru a nu ne pierde în detalii vom reface, pe scurt, firul evenimentelor.

În 2007, Kati Coman a făcut un credit de 19.000 de lei, pentru care a avut ne-voie de trei giranþi. Distinsa doamnă s-a fo-losit de datele personale ale unor profesori din ºcoală ºi a rezolvat problema. Dacă pentru unul s-a dovedit că semnătura este reală, pentru ceilalþi doi profesori, a fost nevoie de expertiză grafologică pentru a dovedi că nu au semnat acele adeve-rinþe. Chiar ºi în cazul primului profesor, cel

care ar fi semnat „pe bune” una dintre adeverinþe, situaþia este delicată: el spune că ar fi semnat, dar discuþia a fost pentru o sumă mai mică, după care contractul a fost modificat.

Ancheta pe care Inspectoratul ªcolar a făcut-o la vremea respectivă în paralel cu ancheta Poliþiei a mai scos la iveală un lucru ciudat: în două din cele trei cazuri numerele de înre-gistrare date de secretară sunt false! La Angela Dragomir, de pildă numărul de înregistrare dat de secretară pentru adeverinþă era atribuit unei oferte de preþ pentru lemne de foc.

Calvarul celor două femei a început în ziua în care ingenioasa secretară nu ºi-a mai plătit ratele. „Timp de patru luni de zile ni s-a oprit pe statele de plată bani, mie suma de 300 de lei, doamnei Măcăilă 600 de lei. Când s-a descoperit totul ºi le-am spus celor de la bancă să-mi dea banii înapoi, mi-au replicat că nu au cum, că trebuie să deschid proces... Vă daþi seama prin ce momente am trecut”, îºi aminteºte Angela Dragomir. A câºtigat procesul ºi ºi-a recuperat banii, dar nu poate să stea deoparte când vede ca este atât de multă nedreptate.

Reacþia Angelei Dragomir ar putea fi de înþeles dacă ne mai uităm puþin în „cazierul” doamnei secretare. Ne aducem brusc aminte că secretara Kati Coman este aceeaºi persoană cu cea care a falsificat foaia matricolă a fiului ei, pe care l-a făcut din repetent premiant, atunci când l-a transferat de la Galaþi mai aproape de ea, la Tudor Vladimirescu! Toate aceste nereguli pot fi probate punând în oglindă documen- tele oficiale atât din Şcoala 7, cât şi din Liceul „Radu Negru”, cu cele transcrise în registrele de la Tudor Vladimirescu. Suprinzător, secretara a dat dovadă de

o inteligenţă sclipitoare şi a distrus atunci toate actele primite de la cele două şcoli de unde şi-a transferat băiatul.

ªi ingineriile doamnei Kati Coman nu se opresc aici! În 2010, a mai con-trac tat un împrumut de la CAR-ul Sin-dicatului Învăţămâtului Preuniversitar, acolo unde a fost membru până pe la începutul anu lui 2011. A luat 30.000 de lei (împreună cu soţul ei, Georgel Coman), pentru care a venit cu o adeverinþă de salariat în învăþământ, deºi acesta nu a lucrat niciodată în acest sector.

Lipsa de reacþie din partea Inspec-toratului ªcolar, care până la urmă ar fi trebuit să ia măsuri dacă nu legale, măcar morale, în acest caz, ne duce cu gândul la faptul că secretara Kati Co-man ar avea „rădăcini” adânci în niºte birouri din ISJ Galaþi! Ca să nu mai vor-bim că există un raport, notă emisă de comisia de control care s-a ocupat de acest caz, dar care a fost făcută uitată undeva prin sertarele ISJ. În acea notă se evidenþiază clar două lucruri: adever-inþele de salariu au numere de înregis-trare false (nu co respund cu datele din registru), iar con tabila ºcolii nu a semnat niciodată aceste adeverinþe.

Kati Coman a încercat la momen-tul respectiv să pună toate scanda-lurile pe seama unor posibile orgolii ale noului director numit în 2011, dar la doi ani de la izbucnirea scandalului s-a dovedit că nici nu poate fi vorba de-spre aºa ceva. Directorul ocupă ºi astăzi aceeaºi funcþie, la fel cum ºi secretara este ancorată bine pe scaunul ei. Ne întrebăm, pe bună dreptate, oare ce sentiment predomină în ºcoala aceea unde o secretară a făcut ce-a vrut cu datele personale ale colegilor ei? Cu siguranþă nu este o armonie... lll

BOgdan nistOR

CUM SĂ FACI INGINERII FINANCIARE ªI SĂ SCAPI NEPEDEPSIT!

6

www.scoalaromaneasca.ro

o p i n i i

pROF. ceZaR Vasilescu centRul de studii ŞteFan cel MaRe Şi sFânt, BOtOŞani

Reforma şi restauraţia au început să bântuie prin şcoli ca nişte năluci! O cifră gigantică de 13,5 miliarde de euro trebuia să achite România în 2012, reprezentând datorii scadente şi dobân-zi. Aveam nevoie de 16 miliarde de euro în 2012 pentru a putea su pravieţui. Însă ar trebui să fim fericiţi, în trucât datori-ile noastre n-au depăşit (încă) 60% din PIB-ul ţării. Frumoasă con solare! La noi nimic nu s-a iefti nit, există doar fluctuaţii, pe care le în ţe leg numai experţii şi care intră în sfera misterelor impenetrabile şi a ade vă rurilor abisale. Chiar dacă patria este una, iar binele este altceva, ne că-lă uzim de principiul latin cinic „Ubi bene, ubi patria!“. Nu putem numi re for mă conglomeratul de aberaţii care a distrus învăţământul românesc, ajungând să fie ca în romanele meta-textuale bazate pe copierea şi clişeizarea unor modele de aiurea. Reducerea numărului de şcoli şi profesori, creşterea numărului de copii din clase, eliminarea unor disci-pline, reducerea numărului de ore până într-acolo încât şcoala să devină un loc

destinat vizitelor, şi nu unei activităţi di-dactice, trecerea manualelor din stadiul de broşuri în cel de fiţuici sunt o creştere, „ne maipomenită a calităţii“ educaţiei! Ceea ce au propus şi pus în operă foştii miniştri Miclea şi Funeriu în reforma de la noi reprezintă aiureli eşuate cu mult suc-ces în SUA. În perioada socialistă, aproxi-mativ 30% dintre absolvenţii de gimna-ziu intrau în şcoli profesionale şi doar 18% urmau învăţământul superior. În

această lume a accelerării şi nerăbdării, a competiţiei şi a polarizării întâlnim nu-meroase inegalităţi înrădăcinate în so-cie tăţile din întreaga lume, rezultate din „cine suntem şi ce suntem“. Toate ge ne-rea ză suferinţă şi-i afectează pe cei care le trăiesc şi pe cei care le perpetuează, încât ar trebui să medităm la răspunsul dat de celebrul savant Grigore Moisil celor care-i cereau să stea 8 ore la Aca-demie: „ore-cap sau ore-c...r“ ?

ReFORMă Şi RestauRaţie în ŞcOală

7

iunie-iulie-august 2013

o p i n i i

Clipele de acum compun eterni-tatea timpului nostru, cu bune şi rele. De-geaba există programe de combatere a violenţei în şcoli, când cineva vizionează pe calculator „Portocala mecanică“. Pă rinţii să înţeleagă că fiii lor nu sunt nişte carduri, pe care le aduc goale la şcoală pentru a le ridica full la sfârşitul şcolarizării. Sistemul public al educaţiei este „încre-menit“, anacronic, în filmul său anteri or. Astăzi, bani să ai, restul se găseşte pe NET, inclusiv proiectele de licenţă, fiind valabilă zicerea eminesciană ca prac-ti că politică tipic românească: „ Era pe când nu s-a zărit,/ azi o vedem şi nu e“. Nu pare ceva rău a se finanţa şcolile după efective, condiţii de funcţionare şi performanţă, a le conferi unităţilor de învăţământ un cuvânt în selectarea ele-vilor şi a cadrelor didactice, a institui un an de acomodare cu rigorile şcolii. Pe-dagogii pozitivişti şi savanţii creaţionişti au o rezervă faţă de religie din cauza unor concepţii antagoniste care, bătându-se cap în cap şi excluzându-se reciproc, ar produce derută în înţelesul elevilor şi trau-me în conştiinţa acestora, întrucât până în prezent şcoala românească n-a avut nicio preocupare în direcţia concilierii concepţiei ştiinţifice cu cea religioasă.

Adevăratul rol al şcolii ar fi trebuit să re liefeze felul de a gândi şi comunica ele vilor: fără „să-i radem!“, fără „i-am ciu-ruit!“. Stânga echilibrată este necesară şi importantă în echilibrul oricărei so cie tăţi. Unde ne sunt intelectualii politicii ro mâ-neşti? Avem nişte trubaduri infatigabili ai izbânzilor aburoase, nişte marionete cabotizate, având un soft malefic, care conduc viitorul naţiunii române. Elevii în-şişi par cuprinşi de o blazare maladivă: fu mează, beau, încearcă senzaţii tari dro gându-se, cultivă violenţa, îşi exhibă „complexele“, încalcă nonşalant tabuu-rile sexuale, se dau în spectacol prin mai muţăreală imagologică în spaţiul vir tual, îşi văd destinul în Europa de Vest, în orgolioasa Americă, în ţările nordice. Unii încep să răspundă cu tupeu profe-sorilor, fac paşi repezi spre chiulul de la ore, „progresează“ în ceea ce priveşte tehnicile de copiere, ajungând să con-sidere această acţiune frauduloasă ca pe ceva firesc, ca pe ceva ce li s-ar cu-veni, pierd multe ore zilnic cu falsa social-izare pe Facebook, care de fapt îi izo-lează de realitatea înconjurătoare într-o lume virtuală desprinsă dintr-un scenariu ştiinţifico-fantastic. Elevii refuză să mai înveţe: unii intraţi la liceu bâlbâie la tabla înmulţirii, care se învaţă pe parcusul cla-sei a doua şi a treia, pentru a nu-i obosi,

să nu ştie să aducă la acelaşi numitor, să citească cu dificultate un text la prima vedere şi să scrie cu multe greşeli. În noua societate este apreciată mai mult canti-tatea de bani decât cantitatea de ma-terie cenuşie a unui individ.

Este nevoie de o deplasare a accen-tului de la „a şti“ la „a înţelege“, de la „cu noştinţe“ la „deprinderi de gândire şi comportament“. Mai persistă şi o altă idee dăunătoare: de problemele mo-rale, de comportamentul social se ocupă dirigintele, ceilalţi profesori îşi văd de ma-teria predată. Nu mai este de conceput ca programa la o anumită disciplină să fie gândită în mod autonom, fără le gă tu-ră cu programele la celelalte discipline. Treptat, a ajuns să câştige teren educaţia

ori entată spre probleme, fiecare cu modul ei, deoarece nici „viaţa nu este împărţită pe discipline“. Urmează să se eleboreze noi programe de învăţământ, noi manuale, un nou tip de relaţii între pro fesori de diverse discipline. Timpul nu mai are răbdare, dar pe măsură ce tre-cem la clasele superioare schimbarea nu poate fi decât graduală, în etape. Ar trebui să se renunţe gradual la relaţia de sus în jos „catedră-bănci“, al profesorului care predă unor elevi care notează pasiv ceea ce aud şi ceea ce se scrie pe tablă, pentru a putea apoi „reproduce cele citite sau auzite“. Asimetria dintre în tre-

bare şi răspuns trebuie să dispară ca să-şi facă loc o interacţiune: dreptul ele vului la întrebare, la nedumerire, la în do ială, la spririt critic, la dezacord. Segmen tarea programei în etape asociate ca len daristic anumitor săptămâni din an a dus uneori la o atmosferă de teroare pentru profe-sor. Activitatea remedială tre buie să se desfăşoare în acele ore de pre dare (25%) rămase profesorului tocmai pentru învăţarea de tip remedial, pre supunând indirect ore suplimentare cu salarizare modestă, ceea ce este inac ceptabil!...

Cu toate că nu a fost prea mult con-sul tată, şcoala s-a trezit că trebuie să suporte şi să pună în operă o reformă com plexă, urmată de o restauraţie, cu provocări şi mari dificultăţi pe toate

fron turile: calitate, conduită, moralitate, legalitate etc. Cele rele ar trebui să se spele, iar cele bune să se adune. Din primele zile ale noului an şcolar nu prea avem motive de optimism. Declaraţiile gu vernanţilor nu prezic nimic bun. Sta-bilitate şi austeritate, în rest totul este cum ştiam. Interesul naţional a fost sa-cri ficat fără scrupule în favoarea inte re-selor de grup, afacerismului veros, po-li ticianismului tranzacţional. Invidiaţi în faţa lui Dumnezeu pentru ţara frumoasă şi bogată pe care o avem, noi, româ-nii, am avut parte de verdictul divin: Să vedeţi ce conducători vă dau?! lll

8

www.scoalaromaneasca.ro

e v e n i m e n t

POTRIVIT CALENDARULUI ŞCOLAR 2013 -2014,

eleVii Şi salaRiaÞii VOR aVea liBeR Şi a tReia Zi de paŞti

Cursurile anului de învăţământ 2013-2014 vor în-cepe în 16 septembrie şi se vor încheia în 20 iunie, semestrele şcolare vor fi împărţite în mod egal, vacanţa intersemestrială va fi între 1 şi 9 februarie. În urma unei solicitări a Federaþiei Sindicatelor din Educaþie „Spiru Haret“ pentru prima dată, elevii ºi salariaþii vor avea liber şi a treia zi de Paşti.

Una dintre noutăţile anului de învăţământ 2013-2014 este împărţirea semestrelor şcolare în mod egal, astfel încât să se poată realiza un echilbru între timpul alocat studiului şi cel destinat asimilării învăţării şi perioadei de odihnă.

Un alt element de noutate în viitorul an şcolar este acela că elevii vor avea liber şi în a treia zi de Paşti, respectiv marţi, 22 aprilie 2014.

Cursurile anului şcolar 2013-2014 vor începe în 16 septembrie şi se vor încheia în 20 iunie. Prima vacanţă va fi în perioada 2 - 10 noiembrie 2013, doar pentru elevii din învăţământul primar şi pen-tru copiii din grupele din învăţământul preşcolar.

Vacanţa de iarnă va începe sâmbătă 21 de-cembrie 2013 şi se va încheia duminică 5 ianuarie 2014.

Cursurile semestrului întâi vor fi reluate în 6 ianuarie şi se vor încheia pe 31 ianuarie, iar între 1 şi 9 februarie elevii vor avea vacanţă intersemestrială.

Semestrul al doilea va începe în 10 februarie şi se va încheia în 20 iunie. Vacanţa de primăvară va începe sâmbătă 12 aprilie şi se va încheia marţi 22 aprilie, după a treia zi de Paşti.

Programul „Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!” va fi organizat în săptămâna 7-11 aprilie 2014, când elevii vor participa la activităţi extracurriculare şi extraşcolare.

Anul şcolar 2013-2014 va avea 36 de săptămâni de cursuri, însumând 176 de zile lucrătoare, cu excepţia claselor terminale din învăţământul liceal, care vor avea doar 33 de săptămâni, şi a claselor de a VIII-a, cu 35 de săptămâni.

Tezele din semestrul întâi al anului şcolar 2013-2014 vor fi susţinute, de regulă, până la 20 decembrie 2013, iar cele din semestrul al doilea, până în 23 mai 2014. În situaţii deosebite, bine fun-damentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspecto-ratele şcolare pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar, potrivit proiectului.

Cursurile anului şcolar 2014-2015 vor începe în 15 septembrie. lll

pagină RealiZată de dRagOŞ neacŞu

BURSE DE 15.000 DE EURO PENTRU OLIMPICII CARE RĂMÂN SĂ STUDIEZE ÎN ROMÂNIAtinerii olimpici care se hotărăsc să rămână în România ar urma să primească, din toamnă, burse de cercetare de 15.000 de euro, pentru doi ani. pentru 2013, vor fi disponibile 50 de astfel de granturi.

Premierul Victor Ponta a anun ţat crearea unui program spe cial de burse pentru tine-rii olimpici care se hotărăsc să rămână în România, după pre-mierea tânărului Ionuţ Budiş tea-nu, care a luat trofeul la con-cu rsul internaţional organizat de Intel anul acesta. „Ministrul Edu caţiei Naţionale şi ministrul Cer cetării mi-au comunicat că va fi creat un program special pentru tinerii talentaţi care se hotărăsc să rămână, să studieze în România şi practic să creeze aici în viitor. La început vor fi 50 de granturi. Îmi doresc foarte mult ca, în prima fază, încă 49 de tineri să fie la fel de talentaţi şi determinaţi ca Ionuţ Budişteanu să facă lucruri bune în ţară”, a declarat premierul Victor Ponta, cu ocazia participării la festivi-tatea de premiere a olimpicului Ionuţ Budişteanu, câştigătorul con cursului Intel ISEF din SUA. Min-istrul Educaţiei, Remus Pricopie, a anunţat că bursele ar urma să fie acordate din toamnă, banii fiind destinaţi proiectelor de cer-cetare şi inovare dezvoltate de studenţii care aleg să-şi facă stu-diile la universităţi din ţară. „Gran-turile vor fi de 15.000 de euro, pen tru o perioadă de doi ani, cu posibilitate de prelungire cu încă

un an. În afara acestor sume vor exista separat şi sume de bani destinate participării la conferinţe sau competiţii internaţionale“, a declarat ministrul.

Granturi pentru studenţii implicaţi în

cercetare în ţară O altă condiţie este să existe

un parteneriat cu un labora-tor de cercetare, fie din cadrul unei universităţi, al unui institut de cercetare sau al unei firme cu un astfel de profil. La rândul său, ministrul delegat pentru Cer-cetare Ştiinţifică, Mihnea Costoiu, a declarat că acest proiect face parte dintr-unul mai amplu, lan-sat de la 1 octombrie. „Olimpicii internaţionali, dincolo de sumele destinate cercetărilor, o să be-neficieze de sume suplimentare din finanţarea de bază şi din fondul de burse acordat de Mi-nister pentru susţinerea activităţii lor. Este un proiect pe care îl susţinem cu toate eforturile, ace-la de a menţine tinerii de valoare în România“, a declarat Costoiu. Ionuţ Budişteanu a primit din par-tea premierului o diplomă de ex-celenţă pentru recunoaşterea me ritelor excepţionale obţinute şi un premiu de 12.000 de lei. lll

9

iunie-iulie-august 2013

p r o i e c t e u r o p e a n

ana paRaschiVescu c.n.e. gh.chiÞu, cRaiOVa

Dacă ar fi după mine, mi-aº amin-ti în primul rând florile. Nu am văzut niciodată mai mulþi copaci înfloriþi ca în ziua de Sfântul Gheorghe 2013 când am plecat spre Budapesta. O Românie înflorită, o aglomerare de culori ne-a petrecut până într-o þară verde cu multe căprioare.

Ţara de lângă noi, lăsând la o parte animozităþile de secole, este, într-ade văr, un hotar. De acolo poþi spune că eºti în Oc-cident. E un lucru ºtiut de toþi românii: în Ungaria ºoselele sunt drepte ºi până la Budapesta faci x ore. ªi atât faci! Călătoria e, de fapt, prin România, unde x ore sunt enºpe ore. La noi, ca întotdeauna, se lucra, erau ambuteiaje, semafoare, sate, oi ºi multe altele. Dar mai erau ºi drumuri întortocheate, prin munþi de o frumuseþe uluitoare. Din acest punct de vedere, la noi nu te plictiseºti, la ei totul e drept, prea drept. Această im-presie o am întotdeauna ºi la Budapesta unde clădirile, de drepte ce sunt, par că se ar-cuiesc odată cu pământul spre cer.

Acest proiect de Bune prac-tici a fost numai cu bune. O or-ganizare impecabilă, fără necu-noscute, ca-n cealaltă Europă. Ne-a plăcut hotelul, ne-a plăcut Budapesta, Dunărea, vremea, totul. Mă tot gândesc să găsesc un minus, să nu scriu un articol plin de urale, dar chiar ºi drumul obositor nu mai contează, se estompează imediat în faþa amintirilor dintre flori.

Liceul Fazekas Mihaly

Liceul pe care noi, grupul din Craio-va, l-am vizitat, s-a întâmplat să fie o ºcoală de elită. Pentru mine, care n-am mai fost într-o ºcoală din altă þară, a fost, cum ar zice elevii mei, o supermegaexperienþă. ªcoli de elită avem ºi noi, unele dintre ele foarte bine organizate. La Liceul „Fazekas Mihaly“ m-a surprins, mai ales, liniºtea. Eram

lângă o ºcoală ºi nu se auzea nimic. Era, într-adevăr, în timpul orelor. Dar era o liniºte desăvârºită. După ce am reuºit să ne dăm seama care este in-trarea, tot noi eram cei gălăgioºi. Unele uºi erau deschise, iar în clasă vorbea doar câte o voce. ªi când râdeau, râdeau în liniºte. A urmat întâlnirea cu directoarea, directoarea adjunctă ºi cu fostul secretar de sindicat. Toþi trei

au răspuns la o avalanºă de întrebări despre sistemul lor de învăþământ. Au ºi ei probleme, dar îºi ºtiu mult mai bine locul ºi nu par să stea prea mult la dis-cuþii. Cel puþin, din tonul directoarei înþelegeai totul, chiar dacă nu ºtiai o boabă de maghiară: nu era cazul să comentezi. O ºcoală mare, cu cea mai bună clasă de matematică a þării, cu o tradiþie păzită cu obstinaþie ºi doar două clase de ºcoală primară! Ca să ajungă acolo, un elev de la generală trebuia să ducă o luptă acerbă, în-cepută în ianuarie ºi terminată spre sfârºitul lui aprilie. ªi elevii noºtri se plâng că e greu!

După care am vizitat liceul. Pe lângă liniºte ºi curăþenie, nu puteai să nu remarci bunul simþ al elevilor. Nu ex-istau spaþii separate pentru circulaþia profesorilor ºi a elevilor, dar nici nu tre-buia să strigi la ei pe scări să se dea la o parte, pentru că nu alergau ºi, cul-mea, nu þipau. Deºi aveau libertate de miºcare, erau respectuoºi. Cance laria – un labirint cu hârþogărie. Teancuri în-

tregi de hârtii, iar câþiva profe-sori se miºcau printre ele luând câteva de ici, mutându-le în altă parte, numai ei ºtiindu-le locul ºi logica. Dotare mai bună ca la noi: în clase televizoare, o superbă bibliotecă, pentru pro-fesori numeroase copiatoare, calculatoare, birouri…

A doua zi, am avut câteva ore la dispoziþia noastră. Nu pot să mă abþin să nu povestesc de-spre cele două muzee vizitate. Am început cu cel al agricul-turii, unde am stat multă vreme în faþa unei iurte, cortul în care au locuit strămoºii lor fino-ungrici veniþi din stepele asiatice. Era o replică modernă, dar, singură în faþa lui m-am pierdut în timp, învăluindu-mă în misterul unei călătorii, călătoare într-o þară stră ină. Apoi, Muzeul de Artă, ca orice muzeu de artă, un bom bardament vizual. Expoziþia Hel mut Newton, ºocantă ºi atră-gă toare în acelaºi timp, m-a făcut, apoi, să nu mai vreau să plec din faþa vaselor greceºti. În muzee timpul pare ºi el con-servat, dar atunci zbura mai repede ca de obicei. Să alergi

printre tablouri, printre atâtea ºcoli de artă, printre atâtea nume celebre, să vezi atâtea pânze, culori în gânduri, în trăiri, atâtea vieþi ºi-atâtea speranþe…

Acest proiect a meritat efortul ce-lor care l-au gândit, munca lor uriaºă. Noi, cei care am participat, nu putem decât să le mulþumim. Oamenii de la televizor au căpătat contur real. Problemele ni le ºtim cu toþii. De dată aceasta, am fost face to face pe o Dunăre ale cărei ape ajung ºi la noi. De ce nu ºi bunele practici ungare să ne fie un prilej de a fi buni practicieni, cre-ativi ºi serioºi, într-o Românie cu drumuri întortocheate? lll

iMpResii

10

www.scoalaromaneasca.ro

o p i n i i

pROF. leOntina laţcu, cOlegiul tehnic căRăŞan ReŞiţa

Elevii Colegiului Tehnic Cărăşan Re-şi ţa sunt beneficiarii proiectului „Euro-integrare profesională prin mobilitate educaţională – Viitorul meu începe azi!”, proiect finanţat prin Programul sectorial Leonardo da Vinci, din fonduri europene, având un grant de 52 008 euro. Grupul ţintă din proiect a fost for-mat din 16 participanţi, domeniul Indus-trie textilă şi pielărie, toţi elevi în clasa a X-a, liceu. Mobilitatea proiectului a avut loc la Granada, Spania, în perioada 11.02.2013-03.03.2013, unde elevii au fost însoţiţi de prof. Leontina Laţcu, coordo-nator proiect şi prof. Dalina Rancu, ma-nager tehnic al proiectului.

Parteneriatul româno-spaniol, a avut la bază colaborarea dintre cinci in sti tuţii: Colegiul Tehnic Cărăşan Reşiţa, or ga-ni zaţie de trimitere, M.E.P. Europroject Granada, organizaţie intermediară, Ca-mis mo da S.L. Granada, Confecciones José Pichel Granada şi Confecciones Montilla Granada, organizaţii de primire.

În timpul stagiului de formare, parti ci-pan ţii şi-au desfăşurat activitatea la cele trei organizaţii de primire din Granada, spe cializate în producerea, distribuţia şi vânzarea produselor textile en-gros unde, sub îndrumarea tutorilor de stagiu, ele vii au învăţat: să identifice materialele tex tile şi produsele care se pot realiza din aces tea; să determine caracteristicile fi-zi co-mecanice ale materialelor folosind

di verse metode, aparate; să execute schi ţe, să proiecteze tipare şi şabloane fo lo sind metode clasice, dar şi asistate de calculator; să execute încadrări pen-tru determinarea consumului de mate-ria le; să croiască reperele produselor; să prelucreze prin operaţii de coasere cu maşini de cusut clasice sau asistate de calculator; să aplice cerinţele de ca li ta-te şi normele de protecţia şi securitatea muncii. De asemenea, prin practica des-fă şurată în firme de prestigiu, elevii au în-ţe les organizarea muncii în diferite tipuri de fabrici, compartimentele şi funcţiile lor. Au dobândit aptitudini necesare pen-tru a putea sã îndeplineascã cerinţele le ga te de aceastã meserie (atenţie, în de mânare, putere de analizã şi deci-zie, spirit de echipã, adaptabilitate la si-tu aţii noi, spirit competitiv, creativitate). Re zol varea sarcinilor de lucru în echipă i-a responsabilizat pe fiecare în parte. Ei şi-au îmbunătăţit cunoştinţele teoretice şi deprinderile practice din domeniul pen-tru care se pregătesc. Trăind în Spania şi par ticipând la diferite activităţi culturale, participanţii şi-au lărgit orizontul cultural şi spiritual, şi-au îmbogăţit abilităţile de co-municare şi lingvistice. Au învăţat să facă faţă unor noi provocări, să promoveze toleranţa, şansele egale, libertatea şi de-mo craţia.

În vederea dezvoltării competenţelor pro puse şi pentru evaluarea lor, tuto re-le de stagiu şi profesorii însoţitori au în-dru mat şi urmărit activitatea zilnică a participanţilor, au observat compor ta-mentul şi modul de integrare în acti vi-

ta tea unităţii de stagiu, au examinat şi analizat zilnic calitatea lucrărilor exe cu-tate, au aplicat fişe individuale de des-criere a activităţii, fişe pentru înregistra-rea progresului elevului, fişe de evaluare, chestionare de satisfacţie, etc. Elevii au realizat un portofoliu personal în pe -rioa da plasamentului, pe baza căruia pro fe sorii de specialitate le-au evaluat competenţele la modulele de speciali-tate implicate în proiect.

În urma participării la proiect, fie-care participant a primit certificate de pregătire lingvistică la Limba engleză şi la Limba spaniolă, documentul “Europass Mo bility” pentru formarea profesională şi certificate de participare din partea or-ga nizaţiilor de primire şi a organizaţiei in-termediare M.E.P. Europroject Granada.

Participarea la acest plasament va fa cilita tranziţia acestor tineri de la şcoală la viaţa activă, integrarea cu succes pe pia ţa muncii imediat după absolvire şi chiar posibilitatea de a-şi dezvolta pro-pria afacere.

Proiectul a contribuit la îmbunătăţirea parteneriatelor educaţionale şi la for-ma rea pieţei europene a muncii, în care lu crătorii vor circula liber şi vor avea de satisfăcut aceleaşi standarde de com petenţă în orice stat european ar activa. Va avea ca rezultat direct re cunoaşterea competenţelor şi ca-li fi cării pe care le putem asigura ele-vilor noştri. De asemenea, proiectul va contribui şi în continuare la dezvoltarea competenţelor lingvistice şi culturale ale participanţilor. lll

A FI ELEV LA COLEGIUL TEHNIC CĂRĂŞAN ÎNSEAMNĂ A FI EUROPEAN

11

iunie-iulie-august 2013

ş c oa l a i n t e r n a þ i o n a l ã

adRiana Mihalcea

Peste 5 milioane de profesori predau în şcoli şi licee din întreaga Europă. Cât de bine sunt plătite cadrele didactice? De ce pregătire este nevoie pentru a ajun ge la catedră în alte state? Câte ore pre dă un cadru didactic în Europa?

Toate aceste întrebări îşi găsesc răs-pun surile într-un raport dat publicităţii re cent de Comisia Europeană. Astfel, pro fe sorii români pot vedea că şi colegii lor din alte state muncesc mult pe bani des tul de puţini.

Mai exact, majoritatea celor 5 mili-oane de profesori din Europa sunt obli-gaţi, prin contract, să presteze cel puţin 35-40 de ore pe săptămână, ore care in-clud tim pul de predare, disponibilitatea în incinta şcolii şi timpul pentru pregătire şi notare. Numărul de ore în care trebuie să fie implicaţi în mod activ în procesul de pre dare variază foarte mult: este în gene ral mai mare în educaţia preşcolară şi scade la niveluri de învăţământ mai înalte. Numărul mediu de ore de pre-dare în învăţământul primar şi secundar este de 20.

În aproximativ o treime din ţările euro-pene se preconizează ca profesorii să fie prezenţi în incinta şcolii în jur de 30 de ore pe săptămână. Nu există nicio cerinţă de timp stabilită în Portugalia, Suedia, Marea Britanie (Anglia, Ţara Galilor şi Ir-landa de Nord) şi Norvegia, plus Cipru în învăţământul secundar şi Islanda în în vă-ţământul preşcolar. În Germania, Gre-cia, Spania, Cipru, Luxemburg, Malta, Portugalia, România şi Slovenia, numărul de ore de predare este redus după un anumit număr de ani de serviciu.

În ceea ce priveşte salarizarea, în ma jo ritatea statelor membre ale Uniunii Europene, salariile de bază minime ale pro fesorilor sunt mai scăzute decât PIB-ul pe cap de locuitor pentru cei care lu crea ză în învăţământul obligatoriu (în-vă ţământul primar şi învăţământul se-cun dar inferior). Îndemnizaţiile, care pot constitui o diferenţă considerabilă în ve-nitul net al unui profesor, sunt, de obicei, acordate pentru ore suplimentare sau responsabilităţi suplimentare. Doar ju mă-ta te dintre ţările care au făcut obiectul stu diului acordă îndemnizaţii profesorilor

pe baza performanţei de predare sau a rezultatelor pozitive ale studenţilor.

Cum ajung tinerii profesori în Europa?

Numai o treime din ţările europene au metode specifice de selecţie pentru intrarea în învăţământ, iar acestea sunt de la testarea aptitudinilor specifice, la un interviu în care candidatul este între-bat despre motivele pentru care doreşte să devină profesor. În Italia, Lituania, Ma-rea Britanie (Scoţia) aceste metode spe-cifice sunt decise la nivel naţional. În Da-ne marca, Portugalia, România, Slovacia şi Finlanda selecţia se face exclusiv la ni-vel instituţional.

De asemenea, majoritatea ţărilor UE au definit competenţele de care trebuie să dispună profesorii pentru a obţine un loc de muncă şi a progresa în cadrul pro-fe siei. Acestea includ cunoştinţe peda-gogice, munca în echipă, competenţele in ter personale şi competenţele profesio-nale. Aceste „cadre de competenţă” re pre zintă baza pentru formarea iniţială

a cadrelor didactice în toate ţările şi re-giunile, exceptând 8 dintre ele (Belgia — comunitatea vorbitoare de limbă ger mană, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Finlanda, Islanda, Liechtenstein şi Slovacia).

Deşi există diverse mici diferenţe în pregătirea cadrelor didactice sau în mo-dalitatea prin care sunt recompensate, în întreaga Europă, majoritatea profeso-ri lor sunt în vârstă de peste 40 de ani. Aproa pe jumătate dintre profesori sunt în vârstă de peste 50 de ani în Bulgaria, Re-publica Cehă, Germania, Estonia, Ita lia, Olan da, Austria, Norvegia şi Islanda, în timp ce procentul de profesori cu vârste sub 30 de ani este deosebit de scăzut în Ger mania, Italia şi Suedia. Situaţia dată, combinată cu o scădere constantă a nu mă rului de candidaţi la postul de pro-fesor, ar putea duce la o criză a profeso-ri lor în sistem, cu atât mai mult cu cât este nevoie de cât mai mulţi tineri care să urmeze această carieră.

În acest sens, există programe de spri jin pentru tinerii profesori, dar numai în 15 state membre UE. Programele de inte-grare, menite să ofere sprijin personalizat şi consiliere pentru profesorii începători, sunt obligatorii în Austria, Cipru, Estonia, Fran ţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxem-burg, Malta, Portugalia, România, Slova-cia, Slovenia, Suedia şi Marea Britanie, pre cum şi în Croaţia şi Turcia, conform ra por tului Comisiei Europene privind si-tu a ţia cadrelor didactice şi a directorilor uni tă ţilor de învăţământ în 32 de ţări. Cu toate că aceste programe diferă în ceea ce priveşte modul în care sunt or-ga ni zate, ele urmăresc să-i ajute pe noii veniţi să se adapteze la profesie şi să re-du că probabilitatea ca profesorii să-şi pă ră sească prematur profesia. lll

pROFesORii din ue pRedau în Medie 20 de ORe pe săptăMână

ÎNTRE 10 ŞI 15 ELEVI LA UN PROFESORNumărul de elevi per profesor este un alt indicator care arată diferenţele

dintre statele Uniunii Europene. În primul rând, trebuie precizat că numărul de elevi per profesor nu se referă la numărul de elevi de la clasă, ci la raportul din-tre numărul de elevi dintr-un sistem educaţional şi numărul de profesori.

Astfel, la nivelul învăţământului primar şi secundar, în cele mai multe state, raportul este între 10 şi 15 copii per profesor. Numai în Lituania şi Liechtenstein acest raport scade sub 10. De asemenea, Turcia este singura ţară în care sunt mai mult de 20 de elevi per profesor.

12

www.scoalaromaneasca.ro

a n a l i z ã

pROF. FlORin dOBRescu, pReŞedinte al Fundaţiei ROMâne pentRu deZVOltaRea înVăţăMântului FeROViaR

Colegiul Tehnic de Transporturi Bra-şov a dezvoltat în ultimii ani parteneriate şi contacte cu unităţi de învăţământ şi or ganizaţii din statele Uniunii Europene. În anul 2008 a debutat parteneriatul cu Berufskolleg für Wirtschaft und Infor-ma tik (Colegiul Comercial şi pentru In for ma tică ) Neuss, Landul Renania de Nord Westfalia sub genericul „Prin educaţie - pentru o Europă puternică”. Proiectele co mu ne s-au desfăşurat şi în anii 2009 şi 2010. Împreună cu Berufs-kolleg für Technik und Informatik ( Co-legiul pentru Teh nică şi Informatică) din acelaşi oraş am continuat, în anul 2012, derularea parteneriatului, în care au fost cuprinşi atât elevi, cât şi cadre didactice.

Relaţiile cu cele două colegii tehni-ce datează încă din 1996 când, în ca-drul primului proiect european pentru reforma învăţământului profesional din România – Phare VET, o delegaţie de pro fesori din Braşov a efectuat un sta-giu de formare în Germania. Atunci uni ta tea noastră de învăţământ a fost selecţionată, pentru rezultatele foarte bune înregistrate în activitatea sa, ca şcoală pilot, la nivel naţional, pentru fa-milia ocupaţională „transporturi”. Gru-pul unităţilor cu acest statut, desemna te de către Ministerul Educaţiei a fost con-sti tuit din doar 25 de şcoli cu profil teh-nic. În perioada care a urmat au fost de ru late şi alte proiecte, în special pen-tru tineri, context în care elevii colegiului nos tru au avut ocazia să se întâlnească, în cadrul unor seminarii internaţionale cu colegi din cele două şcoli germane dar şi cu tineri din Franţa. Aceştia au fost şi oaspeţii noştri, la Braşov, în anii 2002, 2004 şi 2006 în cadrul a trei cicluri de seminarii trinaţionale desfăşurate în coordonarea şi cu finanţarea Oficiului Franco-German pentru Tineret. În acest cadru, tinerii ro-mâni au participat şi la seminarii, cu durata de o săptămână, organizate

la Bonn şi Bordeaux. Partener în aceste proiecte a fost Fundaţia Română pen-tru Dezvoltarea Învăţământului Feroviar, ONG constituit în anul 1994. Activităţile au urmărit pregătirea tinerilor pentru ade rarea României la UE, pentru exerci-tarea viitoarei calităţi de „cetăţean al Europei”. Urmare a acestei colaborări, am primit în anul 2002 o donaţie pentru colegiul nostru, ce a constat din mijlo-ace de învăţământ şi mobilier şcolar, în valoare de 10.000 de euro, de la cele două şcoli mai sus menţionate, situate în oraşul Neuss.

Parteneriatele bilaterale demara te în anul 2008 cu cele două şcoli din Germa-nia au urmărit mai buna cunoaştere a sistemelor de învăţământ, curriculum-ul, tehnologiile şi strategiile didactice uitlizate, desfăşurarea instruirii practice. Interesul firesc pentru aceste proble-me a determinat ca în componenţa del e gaţiilor noastre, care au efectuat deplasarea la Neuss, numărul cadrelor didactice din Braşov să fie mai mare, alături de elevii şcolii. În programul mo-bi lităţilor care au durat, de regulă o săp-tămână, au fost incluse activităţi co mu-

ne ale elevilor români şi germani, care în timpul orelor de curs au avut de rezol-vat sarcini specifice, în echipă. Cadrele didactice au participat la întâlniri sepa-rate cu colegii germani, prilej cu care au fost abordate teme de interes co-mun, cum sunt cele legate de Cadrul European al calificărilor (EQF), elabo-rarea şi implementarea unor standarde de calitate, instrumente de evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor elevilor, motivarea acestora, relaţiile cu parte-nerii economici, atragerea elevilor că-tre învăţământul tehnic şi profesional, Europa şi Raportul de la Lisabona privind activităţile didactice în colegiile tehnice (profesionale) din Germania, sistemul de credite şi recunoaşterea calificărilor (ECVET) şa. Vizitele la partenerii econo-mi ci, între care poate fi menţionată fir ma de transport Neuss-Düsseldorf Häfen, actualmente Reihn-Cargo, au ofe rit prilejul cunoaşterii activităţii în pro duc ţie, a operaţiilor de întreţinere şi reparaţii ale parcului de material rulant propriu, aspectele legate de eficienţa economică şi de funcţionarea sistemu-lui de învăţământ dual, cu mare tra-

pRin educaţie - pentRu O euROpă puteRnică

13

iunie-iulie-august 2013

a n a l i z ã

di ţie în Germania. Începând cu anul şco lar 2012-2013, odată cu debutul învă ţământului profesional în România, care se desfăşoară după un nou con-cept, relaţia cu partenerul economic fiind hotărâtoare, au fost preluate ele-mente ale sistemului dual de pregătire în colegiile tehnologice germane.

Parteneriatul a urmărit de aseme-nea cunoaşterea culturii, a tradiţiilor şi obiceiurilor din Germania. Vizitele la mo-nu mente renumite cum sunt Domul din Köln, centru istoric din Neuss, aşezare ri di-cată în scop militar încă din vremea stă-pânirii romane, cu denumirea No ve sis şi a Capitatelei Landului, oraşul Düssel dorf, aflat în imediata apropiere au consti-tuit momente importante pentru elevii şi profesorii din Braşov, care au participat la aceste proiecte.

Oaspeţii germani, elevi şi profesori, care au vizitat Braşovul în cadrul par te-ne ri atelor cu colegiul nostru, au partici-pat de asemenea la activităţi comune în cadrul orelor de informatică, limba en gle ză, electrotehnică şa, prilej cu care au finalizat proiecte de interes, îm-pre u nă cu colegii lor români. Astfel, au rea lizat postere tematice privind prin-ci palele momente ale stagiului lor la Bra şov, care au fost prezentate în final sub forma unei expoziţii, au construit o pa gină web cu aceste elemente, au con tribuit cu idei pentru implementa-rea unor sisteme care să conducă la con servarea şi economisirea energiei, au făcut cunoştinţă cu personalităţi ale culturii engleze, ori au discutat, în limba lui Shakespeare despre specialităţi cu-li nare din bucătăria românească, pe care le-au şi gustat. Au participat, la ce rerea lor expresă, în anul 2012, la un meci de fotbal „între selecţionatele României şi Germaniei” unde scorul final a fost net în favoarea celei dintâi echipe menţionate, aceea a clasei a X-a C din Colegiul Tehnic de Transporturi. Au fost invitaţi la o demonstraţie a elevilor de la Clubul sportiv „Transporturi Braşov” şi au fost antrenaţi în însuşirea unor procedee tehnice specifice disciplinei lupte greco-romane, au dat interviuri la postul de ra-dio şcolar „School Radio One”. Vizitele în Depoul CFR Braşov, la firma cu capi-tal privat de transport feroviar S.C. „Re-giotrans ” SRL, călătoria cu trenul com-paniei până la Zărneşti, însoţiţi chiar de către directorul general al firmei mai sus menţionate, care a făcut o prezentare adecvată a condiţiilor în care a apărut şi a evoluat, în ultimii ani, acest agent economic au constituit momente im-

portante ale parteneriatului. Cu acest prilej a fost evidenţiată buna colabo-rare cu firme din alte state europene, inclusiv cu Deutsche Bahn (Căile ferate germane). Desigur, nu au lipsit nici ex-cursiile în Poiana Braşov, deplasare cu telecabina în masivul Postăvarul, vizita la Castelul Bran, Cetatea Râşnov, Prima şcoală românească, Biserica „Sfântul Ni colae” şi Biserica Neagră. De mare in te res s-a bucurat primirea oaspeţilor în Parohia Braşov Triaj, de către preotul pa roh, care a dat explicaţii privind rolul şi misiunea actuală a Bisericii ortodoxe ro mâne, inclusiv în ceea ce priveşte edu carea copiilor şi tinerilor. Şi aici au fost oferite pentru degustare produse tra di ţionale, colivă şi cozonac, care au fost bine primite. Atunci când perioada de şedere a oaspeţilor a permis, au fost vizitate şi bisericile fortificate de la Hărman şi Prejmer, simbol al culturii şi convieţuirii multiseculare a populaţiei săseşti şi a românilor în Ţara Bârsei şi în Transilvania.

Din păcate, în ultima perioadă, di-fi cultăţile financiare au condus la o di minuare a grupului de elevi români care au putut să se înscrie în proiectele de parteneriat. Aceasta nu a influenţat însă impresiile deosebite cu care oas-pe ţii germani s-au întors de fiecare dată acasă după vizita la Braşov. Şi condiţiile bune de cazare, specialităţile culinare din bucătăria românească ser-vite la cantina colegiului, ospitalitatea

noastră au contribuit cu siguranţă la aprecierea de care ne bucurăm în rân-dul elevilor şi colegilor profesori din cele două şcoli partenere.

Efortul colegilor profesori, dar şi a personalului nedidactic din colegiul nostru pentru ca aceste parteneri-ate să se desfăşoare în condiţii foarte bune, al părinţilor, dar şi al numeroşilor noştri elevi, merită evidenţiat. Trebuie să subliniem şi strădania unora din-tre noi în vederea soluţionării proble-mei finanţării pentru acoperirea unor cheltuieli ne cesare deplasării grupu-lui român în Germania, inclusiv prin găsirea unor sponsori chiar în oraşul Neuss, demers care a fost încununat de succes.

Merită însă evidenţiat şi faptul că asemenea proiecte aduc împreună ti neri din ţări diferite, care reuşesc să co mu nice, leagă prietenii care, uneori du rează o viaţă. Între profesorii aces-tor şcoli continuă colaborarea şi pe alte coordonate, cum sunt cele ale ela borării, în comun, a unor proiecte europene „Comenius”, ori „ Leonardo Da Vinci”, care uneori sunt aprobate şi prilejuiesc derularea unor noi activităţi în interesul învăţământului tehnic.

Ne exprimăm speranţa că aceste parteneriate vor putea să fie desfăşurate şi în anii care vor veni, dacă, evident, va exista interesul, motivaţia şi implicarea cadrelor didactice, a elevilor şi părinţilor. lll

14

www.scoalaromaneasca.ro

d o s a r

Manualele digitale, la pachet cu cele clasice

MiRela dalais

În paralel cu retipăririle de manuale şcolare necesare anului şcolar 2013-2014, pentru care au fost alocate pes-te 4,5 milioane de euro, MEN vrea să pună în aplicare şi un program privind introducerea de manuale şcolare noi, în baza noilor curriculum-uri aprobate, proces care se va încheia peste cinci ani. Noutatea constă tocmai în faptul că, pe lângă manualele clasice, deci tipărite pe suport de hârtie, MEN intro-duce şi varianta digitală.

Prima întârziere din calendarul propus

Că MEN nu va reuşi să respecte şi calendarul propus este cert, mai ales că deja s-a produs o primă întârziere. Ceea ce nici nu este de mirare. Era imposibil, aşa cum au subliniat editurile, ca în patru luni să se poată reali za ma nuale şcolare pilot pentru cla sa I, tipărite şi însoţite şi de varianta elec tronică, şi care să mai fie şi de bună calitate.

„La data de 31 mai 2013, prin or-din al ministrului Educaţiei Naţionale, se doreşte aprobarea Metodologi-ei privind manualele şcolare pentru învăţământul preuniversitar, precum şi a Caietului de sarcini pentru ela bo-ra rea proiectelor de manuale şco-lare-pilot pentru clasa I; imediat după aprobarea acestor documente, ur-mea ză să se lanseze sesiunea de eva-luare a proiectelor de manuale şco-la re-pilot pentru clasa I, astfel încât pe parcursul anului ºcolar 2013-2014 să fie posibilă utilizarea acestui tip de manuale atât în procesul de predare-învăþare-evaluare, cât ºi în mod indi-vidual“, se spune în proiectul „Manuale învăţământ preuniversitar“. A trecut data de 31 mai şi nici vorbă de vreun ordin aprobat. Ba, mai mult, cum su-biectul a iscat o sumedenie de contro-verse, iar din partea editurilor au apărut şi ameninţări la adresa MEN etc. (piaţa manualelor şcolare este una serioasă şi în care se vehiculează sume extrem de importante, să nu uităm), s-a decis ca metodologia privind manualele şcolare

şi proiectul referitor la caietul de sar-cini „Manuale învăţământ preuniversi-tar“ să mai stea în dezbatere publică până pe 15 iunie, ulterior urmând să se aprobe şi oridinul care avea iniţial termenul de 31 mai. O primă conclu-zie? Practica dă bătăi de cap teoriei, atitudinea MEN fiind considerată de editori ca „neprofesionistă, abuzivă, netransparentă şi păguboasă“.

Jumătate din programele şcolare aprobate nu au manuale

Că subiectul referitor la manualele şcolare este extrem de important este o certitudine, mai ales că şcoala ro-mânească este încă în situaţia ingrată de a nu avea manuale pentru toate disciplinele. Astfel, potrivit informaţiilor MEN, în prezent, puţin peste jumătate (279) din totalul programelor şcolare sunt acoperite de manuale şcolare, restul de 276 de programe neavând manuale şcolare aprobate din diverse motive, precum calitatea ştiinţifică slabă sau restricţii bugetare care au dus la amânarea sau anularea se-siunilor anuale de evaluare. În plus, la unele discipline care se adresează unui număr redus de elevi (manuale pentru diverse specializări – pregătire sportivă teoretică, de exemplu, sau ma nuale ale minorităţilor naţionale), tirajul mai mic a dus la un interes foar te scăzut al editu-rilor. Nici în ceea ce priveşte vechimea manualelor, situaţia nu este deloc roz. Pentru clasele I-IV, manualele au fost editate preponderent în perioada 2004-2006, iar pentru învăţământul gimnazial vechimea acestora este şi mai mare, la destule descipline manu-alele nefiind actualizate de mai bine de zece ani. Din acest motiv, unele manuale sunt depăşite în privinţa an-umitor subiecte, precum integrarea României în UE, vecinii ţării, numărul de fabrici de zahăr sau ulei în funcţiune etc. Dacă ne-am rezuma strict la unul dintre ma nualele de Cultură civică pentru clasa a VIII-a, ţara noastră încă bate la poarta Uniunii Europene pentru a fi integrată, iar vecina din sud-vestul

patriei noastre este tot Iugoslavia. Glu-mind, cele mai „proaspete“ manuale sunt cele din învăţământul liceal, ul-tima evaluare fiind făcută în 2007. Dar cum vorbim de manuale alternative, la ora actuală sunt în vigoare 845 de titluri pentru cele 279 de programe şcolare acoperite de suport didactic tipărit.

Premierul vrea să-i nimicească

pe „baronii manualelor“Încercările timide din 2008 de a

declanşa un program multianual de modernizare a manualelor au eşuat din motive de toate felurile – lipsă de fon-duri, refuzul editurilor de a participa la respectivul proces pentru a nu pierde piaţa grasă a culegerilor de probleme / texte şi analize literare şi auxiliare care substituie manualele perimate ştiinţific, metodic şi structural. De fapt, tot soiul de auxiliare care îngreunează consi-derabil ghiozdanele elevilor. Pentru că, dacă vrem să spunem adevărul, nu manualele şi caietele sunt de necărat de către elevi, ci tot felul de auxiliare. Şi cine a permis explozia pieţei auxili-arelor şi caietelor speciale de tot felul? Ei bine, cu onor, chiar MEN, instituţie pe la conducerea căreia s-au perin-dat miniştri din toate partidele care au fost la guvernare în ultimii 23 de ani. Şi atunci, declaraţiile premierului Victor Ponta, care şi-a exprimat public sprijinul faţă de ministrul Educaţiei Naţionale în lupta cu „baronii manualelor şcolare“, rămâne doar o declaraţie oarecare, eventual una puţin spumantă pentru a isca alte discuţii. Cu alte cuvinte, să fim serioşi şi să înţelegem că manualele şcolare vor fi tipărite tot de actualele edituri, că doar nu vom ajunge să le tipărim în afara ţării. Ba, mai mult, alături de „baronii manualelor şcolare“ vor apărea şi „baronii manualelor digi-tale“, că nu vorbim doar de varianta PDF a manualului tipărit, ci şi de aplicaţii multimedia. Revenind, cea mai impor-tantă activitate a MEN în privinţa ma-nu alelor ar trebui să constea în bun- simţ şi profesionalism. Cu alte cuvinte, în echilibru, ceea ce cam lipseşte.

15

iunie-iulie-august 2013

d o s a r

Afirmaţie deloc aruncată întâmplător, ci care se bazează pe actualele ma-nuale şcolare - unele sunt pur şi simplu depăşite şi foarte slabe calitativ, iar altele fac exces de zel, nivelul ştiinţific prezentat fiind foarte ridicat, încât poa-te fi asimilat cursurilor universitare şi deci greu de digerat de către elevi. În lipsa echlibrului dorit, vom rămâne să jucăm preponderent la extreme – jos sau sus.

Varianta digitală, pilotată la clasa I

Potrivit calendarului MEN, realizarea manualelor ºcolare noi începe chiar din anul ºcolar viitor, urmând a se fi-naliza în anul ºcolar 2017-2018. În anul ºcolar 2013-2014 se vor realiza man-uale-pilot pentru patru discipline de clasa I (comunicare în limba românã, comunicare în limba românã pentru ºcolile cu secþiile cu predare în limba maternã, comunicare în limba maternã, matematicã ºi explora-rea me diului). Manualele-pilot vor fi folosite de dascãli la clasã, în paralel cu manualele existente, pe bãncile elevilor urmând sã ajungã din anul ºcolar 2014-2015. De asemenea, în acelaºi an, vor primi manuale ºcolare noi ºi elevii claselor a II-a, a V-a ºi a IX-a. Cei din clasele a III-a, a IV-a, a VI-a ºi a X-a vor primi manuale noi în anul ºcolar 2015-2016, iar din clasele a VII-a ºi a XI-a în anul ºcolar 2016-2017. În fine, procesul se va în-cheia în anul ºcolar 2017-2018, când vor primi manuale noi ºi elevii claselor a VIII-a ºi a XII-a. Evident, calendarul va putea fi respectat dacã se vor realiza ºi noile programe ºcolare, în prezent ex-istând ºi fiind aprobate doar cele pen-tru nou introdusa clasã pregãtitoare ºi clasele I ºi a II-a.

Dacã manualele clasice, deci cele tipãrite, ar fi excelent sã-ºi îmbu nã-tãþeascã nu doar conþinutul, ci ºi a trac-tivitatea, va rianta digitalã are pre vederi clare.

„Varianta digitalã a manualului ºco lar trebuie sã fie similarã variantei ti pãrite a acestuia, prin respectarea con þinutului ºtiinþific, ordinii temelor, sti-lului grafic ºi aºezãrii în paginã. Ilustraþi-ile care se regãsesc în varianta digitalã a manualului ºcolar ºi sarcinile de lucru definite în vederea formãrii/dezvoltãrii competenþelor trebuie sã creeze ac-tivitãþi multimedia interactive de în-vã þare (AMII). Manualul în variantã

di gi talã are exerciþii interactive, jocuri educaþionale, animaþii, filme ºi simulãri care, prin utilizare, aduc un plus de pro-fit cognitiv. Manualele în variantã digi-talã trebuie sã fie utilizabile atât în pro-cesul de predare-învãþare-evaluare, cât ºi în mod individual“, se spune în proiectul MEN. Concluzionând, din anul ºcolar 2014-2015, elevii vor avea la dis-poziþie trei variante de manuale – tipãritã ºi digitalã (cea digitalã va fi inscripþio-natã pe un CD), plus online, pe platfor-ma www.manuale.edu.ro ur mând a fi postate noile manuale ºcolare.

„Vom avea atât cãrþi în format PDF, dar ºi de aplicaþii multimedia. Studiile au arãtat cã elevii învaþã mai rapid atunci când se folosesc instrumentele digitale. Atunci când copiii vãd într-un film cum funcþioneazã sistemul solar, înþeleg mai uºor lecþia decât atunci când privesc o pozã dintr-o carte. Dar, pentru a înþelege toatã lumea,

nu vom introduce manuale digitale în detrimentul celor clasice, deci fiecare elev îºi va primi manualul ºcolar tipãrit. Manualele trebuie sã arate mult mai bine, sã fie atractive, sã dezvoltãm soluþii software astfel încât manualele digitale sã poatã fi folosite de profesori în clasã“, a spus Remus Pricopie.

Părinţii, pro şi contra

Ca la fiecare subiect nou, părerile părinţilor sunt împărţite. Unii sunt pro ma nuale digitale şi nici nu le-ar mai vrea pe cele clasice, alţii sunt tot fi-deli manualului clasic, şi o parte nu ar exclude nici aportul celor media. Dovadă sunt zecile de mesaje postate pe internet, dintre care prezentăm şi noi câteva:

„Sunt curioasă ce rezultate se vor obţine la şcoală după ce vor lucra după manuale digitale. Nu mă îndo-iesc că cei mici se vor simţi ca peştele

în apă... da’ învăţătorii şi profesorii??? Copilul meu de-abia aştepta să intre în recreaţie ca să tasteze mobilul. Una peste alta, pare o iniţiativă bună. Poate ministrul acesta tânăr o fi mai curajos.“

„Şi PDF e bun dacă nu mai cară bieţii copii tone de cărţi în ghiozdan. Un copil are voie să care 10 % din greuatea lui. Eu am cântărit tot ce cară copilul meu la şcoală şi depăşeşte 6 kg, deci sunt pentru manuale digitale 100%.“

„Să oblige şcolile să le pună la dis-po ziţie copiilor un dulăpior cu cheie. Şi gata, s-a rezolvat problema greutăţii ghioz danului. E mult mai uşor să stu diezi pe o carte tipărită decât pe moni-tor. Oricum, o soluţie nu o excude pe cealaltă. Ar rebui ca manualele să fie disponibile atât în format electronic stan dard, cât şi tipărite.“

„Ce te faci dacă un copil de 7 ani le distruge în 2-3 zile? Ce te faci dacă îi dă cineva în cap copilului, să-i fure

tableta din ghiozdan? Nu prea ştiţi ce vorbiţi... Sunt copii care n-au curent acasă şi învaţă la lumina lumânării şi voi vreţi să le daţi PDF-uri...“

Comentarii pertinente şi de care ar trebui să ţină seama şi re-sponsabilii MEN. Treaba cu manu-alele diigitale şi lecţiile multimedia pare însă cam ne potrivită, mai ales când istoria a arătat că MEN nu a avut bani în timp nici pentru clasicele reeditări de manuale, deci tipărirea de manuale actua-lizate.

Apoi, pe de-o parte, mulţi copii aban-donează şcoala din motive de sărăcie, autorităţile decontează abonamentele elevilor cu întârziere de jumătate de an şi aceasta după ce unii şcolari chiar au ieşit în stradă şi au protestat, alţi copii de la ţară fac încă zilnic destui km naveta pe jos pentru a ajunge la şcoală, mobi-lierul este vechi, bibliotecile şcolare de la ţară nu au mai primit titluri noi şi de 20 de ani, majoritatea şcolilor de la ţară nu au WC-uri civilizate şi nici sursă de apă curentă, copiii fiind obligaţi să meargă tot la closetul mizerabil şi urât mirositor din curte etc. şi, pe de altă parte, avem în cap manuale digitale şi poate chiar şi tablete. Sună de-a dreptul „mişto“. Şcolarul merge la closetul din curte, dacă are ghinion chiar pică acolo şi moare (să ne amintim cazul nefericit al fetiţei care chiar a decedat anul trecut), dar are manual digital. Aşa cum spunea un părinte în comentariile pe Internet, parcă miroase prea mult a sifon. lll