JURIDIC PAG. 10-11 Federaþiile sindicale au cerut 3 RON ºI...

Federaþiile sindicale au cerut urmãrirea penalã a ministrului Funeriu

ªCOALAromâneascqSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul IX � nr. 56 � iunie 2010 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

URAAAAAAAA!

Am înfrânt!Acum câteva nopþi am avut un vis. Dar ce spun eu vis, a fost un veritabil

coºmar. Se fãcea cã pe un câmp de luptã douã

armate hotãrâserã înfruntarea decisivã înultima zi a lunii lui Florar.

SSUUBB LLUUPPÃÃ PPAAGG.. 22

JJUURRIIDDIICC PPAAGG.. 1100--1111

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

AANNAALLIIZZÃÃ PPAAGG.. 1144--1155

www.scoalaromaneasca.ro

Politici de personal în Germania

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 1133

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

Dascãlii navetiºtidin Oancea, traºi în þeapã cudeconturile!

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 33

GGÃÃLLÃÃÞÞEEAANNÃÃ

Legea Educaþiei Naþionale,în dezbaterea Senatului

„Ne-aþi ciuruit învãþãmântul?...

un fleac...“


un fleac...“


un fleac...“


un fleac...“


un fleac...“

50.000 de sindicaliºti au cerut în stradã Guvernului sã nu taie salariile ºi pensiilepag. 5-9

ªCOALAromâneascqsub lupã2

www.scoalaromaneasca. ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu([email protected])

SSeenniioorrii eeddiittoorrii::Constantin Ciosu

([email protected])

Teodor Fîrþonea([email protected])

DDTTPP::OPD

([email protected])

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected]

ISSN 1453 – 7842

ªCOALAromâneascq

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

URAAAAAAAA! Am înfrânt!

Acum câteva nopþi am avut un vis. Dar ce spuneu vis, a fost un veritabil coºmar. Se fãcea cã pe uncâmp de luptã douã armate hotãrâserã înfruntareadecisivã în ultima zi a lunii lui Florar. De o parte seafla armata simbriaºilor, mulþi câtã frunzã câtãiarbã. O armatã prost echipatã ºi înfometatã. Decealaltã parte, armata imperialilor era alcãtuitã dincâþiva sfidãtori împlãtoºaþi conduºi de un falniccomandant, ce putea trece în picioare fãrã problemepe sub burta oricãrei gloabe, având alãturi un tânãrmercenar ºcolit prin þãri strãine, venit pemeleagurile mioritice cu gând de mare îndestulare.De la distanþã erau vegheaþi de un fost lup de mare,ce cutreierase mãrile ºi oceanele, retras la vatrã pen-tru a-i învãþa ºi pe alþii secretele alifiilor cu care erauns.

Dupã ce ºi ultimele negocieri au eºuat iar soliisimbriaºilor au fost alungaþi ºi batjocoriþi în toatefelurile, a venit momentul marii confruntãri.

Ca la un semnal, din rândurile armateisimbriaºilor s-a ridicat un înspãimântãtor strigãt deluptã care în loc sã mobilizeze masele i-a fãcut peaceºtia sã întoarcã spatele duºmanului rupând-o lafugã. Mai mult, chiar în fuga lor bezmeticã pentru ase uºura ºi-au aruncat ºi o parte din simbria primitã,ascunzându-se prin codrii ºi vãgãuni pentru a numai fi vãzuþi de duºmani. De acolo þipauURAAAAAAAA! Am înfrânt! În urma lor, o mânã deoameni a rãmas sã se confrunte cu duºmanul, mãcarpentru onoarea personalã ºi pentru a ºterge ruºineafugarilor. E lesne de înþeles ce a urmat. Mâna deoameni, în faþa tãvãlugului asupritorilor, a preferatsã cãdã la datorie pentru a spãla ruºinea „vitejilor“simbriaºi în loc sã capituleze.

În acel moment, transpiraþia rece m-a fãcut sãsar din pat. M-am bucurat cã a fost doar un coºmar.Am conºtientizat însã imediat cã de fapt ceea ce cre-deam cã este doar un vis urât era de fapt proiecþia aceea ce urma sã se întâmple. Realitatea era aidomavisului. Într-adevãr, salariaþii din învãþãmânt sepregãteau de mult timp pentru lupta finalã.Credeam cã toþi eram gata sã ne sacrificãm pentrudrepturile noastre, cu atât mai mult cu cât o declar-am cu orice ocazie. În faþa ofensivei Guvernului ºi aMinisterului Educaþiei cei mai mulþi dintre noi auclacat ºi au preferat sã îndure umilinþele decât sãlupte pentru recunoaºtere.

Dupã cele întâmplate trebuie sã dãm fiecãruiace i se cuvine.

Felicitãri, domnule preºedinte!

Ne-aþi promis ºi marea, ºi sarea, ºi salariilemajorate ºi ne-aþi mai promis cã o sã trãim bine. Ne-aþi sedus ºi ne-aþi abandonat. Asta cândva în cam-panie electoralã. Apoi ne-aþi uitat ºi aþi început sãplângeþi cu jale pentru þãriºoara ajunsã în sapã delemn din vina unora pe care îi cunoaºteþi ºi care con-tinuã sã facã, sub privirea dumneavoastrã îngã-duitoare, ceea ce au învãþat cel mai bine: SÃ FURE!Norocul dumneavoastrã este cã nu mai aveþi aveþinevoie de voturile noastre.

Felicitãri, domnule prim-ministru!

Cu puºca ºi cureaua latã ne-aþi arãtat ce bãrbatde cuvânt eraþi odatã, de mult. Cu puºca ºi cureaualatã ne-aþi arãtat cã pentru unii toate sporurile, priv-ilegiile ºi averile au rãmas cele de altã datã. Nu însãºi pentru amãrâþii din învãþãmânt din categoriacãrora vã lãudaþi cã faceþi parte. Ne-aþi amãgit cumajorãri salariale pentru ca acum sã ne diminuaþiveniturile cu peste 25%. Vã felicitãm cã aveþi putereasã ne plângeþi de milã, dar nu faceþi nimic pentrustoparea corupþiei ºi pentru legarea parveniþilorcare vã stau alãturi.

Felicitãri, domnule ministru Funeriu!

Ne-aþi demonstrat cã puteþi face ceea ce niciunministru de pânã acum nu a reuºit: sã-i umiliþi pe ceipe care de fapt trebuia sã-i apãraþi. V-aþi ºcolit în þãristrãine numai cã, reîntors acasã, v-aþi încadrat per-fect în metehnele politrucilor de pe malurile Dâm-boviþei. Se pare cã aþi lãsat la graniþã principiiledemocraþiei în care v-aþi desfãºurat cea mai mareparte din viaþã. Nu credem cã în Franþa, Germaniasau Japonia miniºtrii educaþiei se considerã maipresus de lege, aºa cum aþi fãcut dumneavoastrã înultima lunã. Vã asigur cã cele câteva luni de mandatv-au compromis atât profesional, cât ºi politic. Veþiface parte din panteonul învãþãmântului, dar doar lacapitolul ºi alþii.

Felicitãri vouã, cei are aþi fugit înainte de luptã!

Doamnelor ºi domnilor colegi, voi cei care careaþi întors spatele luptei înþelegând cã îmbuibaþii tre-buie sã fie ºi mai îmbuibaþi, cã hoþii trebuie sã aibãîn continuare de unde fura. Felicitãri pentru cã le-aþideschis larg buzunarele asigurându-le cu generozi-tate din puþinul pe care îl aveaþi o viaþã ºi maiîmbelºugatã. Încã o datã v-aþi dovedit foarte vocali,foarte curajoºi doar înainte de a intra în luptã. Vãdoresc sã vã uitaþi cu seninãtate în ochii colegilordumneavoastrã care au fost ºi rãmân adevãraþi lup-tãtori ºi dupã urma cãrora aþi profitat de fiecaredatã. Evident, veþi fi cei care veþi striga cel mai tareºi veþi cãuta alþi vinovaþi atunci când veþi resimþiefectele noncombatului dumneavoastrã.

Ruºine vouã, cei care aþi îndrãznit sã vãîmpotriviþi furtului la drumul mare!

Doamnelor ºi domnilor colegi, sã vã fie ruºinepentru cã aþi încãlcat disciplina de partid ºi v-aþiaruncat cu pieptul gol într-o luptã inegalã în care aþifost târâþi de colegii care pe urmã au fãcut un pas înspate ºi v-au semnat sentinþa. Ruºine vouã cã aþi în-drãznit sã vã opuneþi conducãtorilor „mult iubiþi“ ºisã nu contribuiþi de bunã voie la binele aleºilor.Ruºine sã vã fie cã aþi avut demnitate ºi coloanã ver-tebralã.

Ruºine sã-mi fie ºi mie pentru cã nu o sã-mi fieniciodatã ruºine alãturi de voi.

�� CC OO NN SS TT AA NN TT II NN CC II OO SS UU

Elevii români au obþinut o medaliede bronz ºi o menþiune la a XVIII-a ediþiea Olimpiadei Internaþionale de Filosofie,desfãºuratã în perioada 21-24 mai, laAtena. Performanþele au fost reuºite deValeriu-Alexandru Cuc, elev la LiceulTeoretic „Aurel Lazãr“ din Oradea -medalia de bronz ºi de Irina Horodincã,elevã la Colegiul Naþional din Iaºi.

Tema generalã a olimpiadei ºi a dez-baterilor a fost „Filosofia ºi istoria sa“. Laevaluarea lucrãrilor au participat ºi doiprofesori români (în primele douã runde,prof. Eugen Stoica, membru în juriul ºicomitetul internaþional, iar în runda a 3-a, prof. Florina Oþet (Colegiul Naþional„Andrei ªaguna“ din Braºov), membru înSteering Board-ul competiþiei).

Concursul din acest an a reunit 50 departicipanþi din 22 de state. Conformregulamentului competiþiei, þara organi-zatoare poate înscrie în concurs unnumãr de 10 elevi, celelalte state avânddreptul la doi concurenþi.

Competiþia a fost înfiinþatã în 1993din iniþiativa unui grup de profesori dinBulgaria, Germania, Polonia, România,Turcia ºi Ungaria ºi este oficial recunos-cutã de UNESCO. România a participatla toate cele 15 ediþii de pânã acum ºi agãzduit, la Braºov, ediþia din 1998,respectiv Iaºi, ediþia din anul 2008.

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tine-retului ºi Sportului (MECTS) a publicat pe3 iunie pe portalul http://euro200.edu.rolista beneficiarilor bonurilor valorice de200 de euro în vederea achiziþionãrii unuicalculator (înainte de soluþionarea con-testaþiilor). Anul acesta, 22.392 de per-soane (elevi ºi studenþi) vor primi cuponulvaloric pentru achiziþionarea de comput-ere, departajarea acestora fãcându-se înfuncþie de venitul lunar brut pe membrude familie, în limita bugetului stabilit deMECTS (18,9 milioane RON). ConformLegii 269/2004, beneficiarii ajutoruluisunt elevi ºi/sau studenþi din învãþãmân-tul de stat sau particular acreditat, învârstã de pânã la 26 de ani, care provin dinfamilii cu venituri brute lunare de maxi-mum 150 de lei pe membru de familie.

Din numãrul total al beneficiarilor,22.326 provin din învãþãmântul preuni-versitar, diferenþa de 66 fiind reprezen-tatã de cei din învãþãmântul superior(numãrul beneficiarilor cu venit zero, în

condiþiile legii - 16.503 - este în scãderefaþã de anul precedent când au fost înre-gistraþi aproximativ 25.000). Primele treijudeþe în ordinea numãrului cumulat debeneficiari sunt Iaºi - 2.828, Suceava -1.442 ºi Dolj - 1.394. La nivel naþional aufost depuse 32.903 cereri (32.791 înînvãþãmântul preuniversitar ºi 112 înînvãþãmântul superior). Cuantumulbonului valoric reprezintã echivalentul înlei al sumei de 200 euro, calculat la cur-sul de schimb valutar comunicat deBanca Naþionalã a României pentru ulti-ma zi a lunii precedente achiziþiei.Configuraþia minimã recomandatã a cal-culatoarelor pentru achiziþionarea cãrorase acordã ajutor financiar potrivit Legiinr. 269/2004 este urmãtoarea: procesor2 Ghz, 1 GB RAM si 160 GB hard-disk ºisoftware de bazã.

Bonurile valorice se elibereazã între 24ºi 30 iunie, iar achiziþionarea compute-relor de la orice distribuitor de profil sepoate face în intervalul 24 iunie-31 august.

Veniturile angajaþilor MECTS, pe internet Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului (MECTS) a publicat joi, 3 iunie, pesite-ul http://www.edu.ro, secþiunea Noutãþi, situaþia veniturilor nete obþinute de angajaþiiinstituþiei. Documentul a fost depus ºi la Secretariatul General al Guvernului în urmã cu 5zile. În termen de 7 zile, MECTS va face publicã ºi centralizarea veniturilor nete obþinute deangajaþii aparatului propriu, ca urmare a activitãþii desfãºurate de aceºtia în alte instituþiiale statului.

Melaniu Vergu, demisã de ministruMinistrul Daniel Petru Funeriu, prin OMECTS nr. 4035, din data de 3 iunie 2010, a dispuseliberarea din funcþie a consilierului personal Melania Mandas Vergu, începând cu data de3 iunie 2010. Menþionãm cã ministrul a luat aceastã decizie dupã un amplu scandal legatde un proiect pe fonduri europene câºtigat de firma doamnei Vergu.

Lista beneficiarilor programuluisocial EEUURROO 220000 a fost publicatãpe Internet

Medalie de bronz ºi menþiune la Olimpiada Internaþionalã deFilosofie

ªCOALAromâneascq ºcoala gãlãþeanã 3

iun ie 2010

Cei 15 profesori gãlãþeni care facnaveta zilnic în comuna Oancea, afla-tã la mai bine de 40 de kilometri demunicipiul reºedinþã de judeþ, seplâng cã nu le-au mai fost decontatebiletele de transport din luna ianua-rie 2010. Oamenii au ajuns sã se îm-prumute de la prieteni sau rude pen-tru a putea ajunge la ºcoalã. Dispera-rea este atât de mare încât mulþi din-tre dascãli sunt hotãrâþi sã nu maimeargã la ºcoalã.

„În prima fazã m-am împrumutat,iar acum am vorbit cu ºoferii ºi mergpe datorie. Le voi da banii la leafã. Aºaceva nu este posibil. Am salariul de1.000 de lei pe lunã, din care 250 de leise duc pe navetã. Dacã ne mai ia 25%din salariu, aºa cum ne ameninþãaceºti guvernanþi, înseamnã cã rãmâncu 500 de lei pe lunã în mânã. Nu esteposibil, mai stau o lunã, pânã lasfârºitul ºcolii, dar dupã aia o sã-micaut în Galaþi, pentru cã nu-i rentabil.Am copil de întreþinut“, spune ElenaCrevarucenco, una dintre profesoarelecare face naveta la Oancea.

Directoarea unitãþii de învãþã-mânt spune cã îi înþelege perfect pecei 15 profesori, dar cã nu poate facenimic pentru a-i ajuta.

„I-am sfãtuit sã facã un memoriuscris cãtre Inspectoratul ªcolar Jude-þean Galaþi ºi cãtre Sindicatul Învã-þãmântului Preuniversitar Galaþi. Leînþeleg nemulþumirea, cu atât maimult cu cât ºi eu sunt în situaþia lor,dar pentru a nu îngreuna lista nemul-þumiþilor ºi pentru a spera cã dacãeste mai scurtã, are ºanse mai mari sãfie rezolvatã, eu nu m-am trecut peaceastã listã. Dar, sã ºtiþi cã îi înþelegfoarte bine ºi le sunt recunoscãtoarepentru ceea ce fac“, spune ºefa unitã-þii ºcolare de la Oancea, Elena ªtefan.

Deºi edilii au promis cã le vor daprofesorilor banii restanþi în apriliesau cel mai târziu în mai, din pãcatenici pânã acum nu i-au primit.

„Oancea este singura comunã dinjudeþ care a primit buget format dinpatru cifre: 6.000 de lei. Pentru totanul! Din aceºti bani nu putem sã leasigurãm oamenilor decontul pentrunavetã. Efectiv nu este posibil. Dacãoamenii ne înþeleg, de bine, dacã nu,sã ne dea în judecatã. Chiar ºi dacãvor câºtiga, nu ºtiu de unde le vom dabanii“, spune primarul comuneiOancea, Victor Chiriloaie.

La rândul lui, viceprimarul co-munei, Pericle Avãdanei crede cã sin-gura soluþie este aceea ca dascãlii sãdepunã un memoriu la Inspectoratulªcolar Galaþi, care la rândul lui sã

cearã conducerii Consiliului Judeþu-lui sã aloce bani mai mulþi la viitoa-rea rectificare de buget.

„Dacã va fi înþelegere la ConsiliulJudeþului, va fi ºi la noi. Sã nu credeþicã este rea-voinþã, dar chiar nu avemde unde“, explicã calm viceprimarulde la Oancea, care a þinut sã precizezecã bugetul local al comunei este acumvãduvit ºi de încasãrile, destul deconsistente, care veneau de la maga-zinele de tip „duty-free“ din vama cuRepublica Moldova, care au fostînchise.

Refezul categoric de a plãti acestedeconturi, de care a dat dovadã con-ducerea localitãþii, nu este singular.Acelaºi primar Victor Chiriloaie îiducea cu zãhãrelul pe profesori cã leva da banii pentru transport ºi înurmã cu aproape 6 ani. Dascãlii auchemat atunci în instanþã ConsiliulLocal Oancea care a fost obligat încele din urmã sã se recunoascã învinsºi sã le plãteascã navetiºtilor banii.

„Primarul de acolo sã nu uite cã amai pierdut un proces cu profesoriinavetiºti, iar acum, faptul cã refuzãdin nou sã le dea oamenilor baniicuveniþi, ar putea fi interpretat uºorca rea-voinþã ºi ar putea fi încadrat înaltã parte de instanþa de judecatã. Nuexistã cã nu are bani. Acestea nu suntcheltuieli opþionale, pe care primarulle plãteºte sau nu în funcþie de cum sescoalã de dimineaþã, mai vesel saumai trist. Sunt cheltuieli obligatorii,iar datoria ºefului de la Primãrie estesã facã rost de bani pentru acestedeconturi“, spune preºedintele Sindi-catului Învãþãmântului Preuniver-sitar Galaþi, Valeriu Diculescu.

Acesta nu poate sã uite de faptulcã în urmã cu câþi ani acelaºi primarVictor Chiriloaie îºi pusese în cap sãdesfiinþeze ºcoala din Oancea. „Poatede aceea a apãrut dragostea asta pen-tru profesori“, spune ironic liderulsindical.

Valeriu Diculescu este convins cã,dacã primarul va continua sã nu plã-teascã naveta dascãlilor, la viitoarearepartizare a catedrelor oamenii vorfugi ca „dracu de tãmâie“ de acest loc.În acest fel, de pierdut vor avea nu-mai copiii localitãþii care nu vor aveaprofesori calificaþi ºi vor avea la dis-poziþie doar localnici necalificaþi.

Directorul ºcolii, Elena ªtefanspune cã pânã acum profesorii nave-tiºti nu au întârziat la serviciu, dar cãde acum încolo situaþia se cam com-plicã.

„Am auzit cã unii nu mai pot venipentru cã chiar nu mai au de unde sã

scoatã bani. Au situaþii grele acasã, înfamilie, cu soþi în ºomaj ºi cu copiimici ºi nu pot sã-ºi mai permitã luxulde a plãti din propriile buzunareaceºti bani. Bine cã ne apropiem desfârºitul anului ºcolar ºi oamenii nuvor mai fi nevoiþi sã vinã la ºcoalã“,mai spune Elena ªtefan.

Din fericire, ºoferii de maxi-taxicare fac curse în zona respectivã i-auînþeles pe profesori ºi le acceptã platao singurã datã pe lunã, în ziua desalariu. Altfel spus, profesorii au ajunssã stea la mila transportatorilor ceeace nu este deloc onorant din punctulde vedere al liderilor sindicali.

Cei 15 profesori care fac naveta laOancea au definitivatul, deci nu aucine ºtie ce salarii mari sau sporuri„nesimþite“ la acestea. Pentru cã nuprimesc bani de la primãrie ei plãtesclunar din buzunar câte 300 de lei petransportul cu maxi-taxi.

„Pãi, în aceste condiþii, prefer sãintru în ºomaj cã sunt mai câºtigatã.Nu-i corect, muncesc pe rupte ca sãmai vin ºi cu bani de acasã. Mã întrebce-ar face domnul primar dacã ar fi înlocul nostru!“, ni se plânge un al pro-fesor navetist.

„Am un salariu foarte mic, deaproape opt milioane de lei vechi.Credeþi cã-mi convine sã dau de lamine pentru transport trei milioaneºi sã rãmân cu cinci? Nici nu pot sã vãspun pentru ce-mi ajung aceºti bani!“spune aproape plângând un alt pro-fesor tânãr de la Oancea.

ªcoala de la Oancea are în acestmoment 120 de copii la învãþãmântulprimar ºi 40 la cel preºcolar.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

Dascãlii navetiºti din Oancea,

traºi în þeapã cu deconturile!

Pentru cã nu ºi-au luat banii pe transport din luna ianuarie,cei mai mulþi sunt hotãrâþi sã nu mai vinã la ºcoalã. Ei suntnevoiþi acum sã meargã pe datorie, la mica înþelegere cu ºoferii de maxi-taxi.

ªCOALAromâneascqopinii4


Profilul inspectorului deresurse umane

Mulþi oameni fãrã coloanã vertebralã mai stau ºi pe la uºile inspectoratelor ºi nemirãm de ce nu ne mai cred guvernanþii când facem greve.

Cã tot e mare vâlvã prin sistem din cauza noilor schimbãri ºi fiindcã anul trecut,dupã multã zdroabã am reuºit sã mã titularizez într-o comunã din apropiere de casã,m-am gândit sã-mi depun ºi eu, ca tot omul, dosarul pentru pretransferare. Mai mult casigur cã pânã aici nu vã zic nimic nou, sunt ferm convinsã cã suntem mulþi în situaþiaasta.

ªi fiindcã se aglomereazã coridoarele inspectoratelor e ºi normal, ca în puþinele zileîn care mai dãm ºi noi pe acolo, sã ni se arate care ne e locul ºi câte parale facem în ochiicapetelor luminate, cu drept de viaþã ºi de moarte asupra noastrã.

Toatã copilãria mea am fost dãscãlitã în spiritul ideii cã oamenii sunt toþi egali în faþalui Dumnezeu ºi-n faþa legii, indiferent de rangul, funcþia sau naþionalitatea fiecãruia.Însã, de când am intrat în învãþãmânt, an de an am sesizat cã inspectoratele funcþio-neazã pe sistemul stat în stat. De când am început sã scriu la aceastã revistã am abordatdoar aspecte negative ale sistemului ºi, sincer, am crezut cã le-am cam epuizat, dar separe cã rãul nu intra niciodatã în vacanþã.

Cale de ºase judeþe se pare cã românul tot nu se dezice de unele nãravuri, cât deeuropeanã s-ar þine capitala la care fac referire ºi, din pãcate, ajungi la concluzia luiBadea: frumoasã þarã, pãcat cã e locuitã.

Dar sã reiau firul evenimentelor. Mã prezint ºi eu cu dosarul la unul din ºefii de ladepartamentul resurse umane, ºi dã Dumnezeu, dacã tot nu câºtig niciodatã la loto, sãfiu ºi eu aleasã o datã în viaþã câºtigãtoare ( mai exact de fiecare datã când problemeleimplicã ºi vizite la inspectorat) . Premiul de data asta a constat în invaliditatea dosaruluipe motiv cã nu are o ºtampilã în dreptul unei semnãturi pe fiºa cerere. ªi dacã nu ar fivorba de un drum de peste o sutã de kilometrii dus-întors, de umblaturã inutilã ºi baniaruncaþi în vânt, aº fi înghiþit gãluºca ºi m-aº fi prezentat ºi a doua zi cu dosarul ºtampi-lat pe fiecare petic de hârtie. Însã, când domnul în cauzã nu aplicã aceeaºi regulã pentrutoþi, te apucã toþi nervii cât de tânãr ºi nou venit ai fi în sistemul asta de toatã frumuseþea.

Aºa cã, oþeþitã bine de un mare domn, cu funcþie, ce m-a fãcut în mod indirect min-cinoasã ºi mai apoi m-a scos afarã pentru cã el nu face ilegalitãþi, am ieºit pe coridor ºievident m-am adunat tipic româneºte, aºa cum psihologii de altfel ne ºi îndeamnã. Dupãcele cinci minute de mare of, am început sã dau telefoane ºi evident cã a ieºit la ivealãîncurcatura, situaþia remediindu-se cu mare dificultate. Vina nu a fost a mea, aºa cumam încercat frumos sã-i explic inspectorului, ci a fost o simplã omisiune, mai ales cãtoate actele din dosar aveau ºtampila ºcolii ºi semnatura directorului, iar foaia în cauzãera semnatã, îi lipsea doar ºtampila.Tot ce trebuia era sã se uite peste dosarul ãla puþinºi sã vadã cã nu mint, cum a susþinut sus ºi tare.

Veþi spune, cã nu mai conteazã din moment ce s-a terminat totul cu bine. Ceea ce am povestit este doar versiunea scurtã a evenimentului. Pentru cã, în ecuaþie

pe lângã mine, profesoara de doi bani, tânãrã ºi a nimãnui ºi inspectorul, domn din fireºi plin de importanþa funcþiei sale a mai intervenit ºi un mare derector de ºcoalã, de pela Cuca Mãcãii, care, servil din fire, din neamul ºtruþo-cãmilei, absent la lecþia, nu-i fru-mos sã umbli cu papagalul, s-a implicat ºi el ca musca în lapte. ªi mãria-sa, directorul,dat fiind vântul schimbãrii, ce ºi-a zis: hai sã îi asigur pe cei mari ºi darnici de loialitateamea necondiþionatã. Aºa cã ºi-a fãcut vânt în birou ºi dãi cu ºtirile, cum cã pe coridor oamãrâtã de tinericã îºi permite sã blagosloveascã funcþia celui luminat, contestând, cicã,realele calitãþi de inspector ale celui care decide an de an miºcãrile din sistem. Vã daþiseama ce director mai e ºi ãla ºi ce calitãþi excepþionale l-au recomandat în funcþia deconducere. Da’ treacã-meargã, vorba aia: nu mor caii când vor câinii, însã sã-l mai ºiînvoci ca martor pe un astfel de om de nimic, e prea de tot.

Poi a fost el înãuntru sã asiste la modul în care a vorbit marele inspector cu mine?ªtie el a cui a fost greºeala? ªtie el dacã am eu bani ºi timp sã mã tot plimb pe la inspec-torat dupã bunul plac al unor nesimþiþi?

Aºtia duc de râpã sistemul, avertebraþii, alde Pristanda care în loc sã-ºi vadã de treaba lor, fac anticamerã pe unde picã câte ceva ºi le hrãnesc unora orgoliul de vipuri.

Din câte ºtiu trãim într-o þarã liberã ºi fiecare e liber sã se exprime. Dar, de la comu-niºti citire, mulþi cred cã e interzis sã afirmi despre cineva cã nu l-a fãcut maicã-sa dinprima director, primar sau chiar inspector, deci nu deþin adevãrul absolut.

Faptic, e loc pentru toþi ºi pentru imbecilul de vecin, cãruia i se pare cã gropa dincurtea blocului îi lezeazã maºina, ºi pentru profesorul devenit director, inspector, dar ºipentru un amãrât de profesor ca mine, ce încarc lista de cheltuieli cu personalul cuincredibila suma de 860 de lei.

Da când vecinul vine ºi-þi spune sã-þi muþi maºina, cã aºa vrea el, ºi el nu e oricine,ci comisarul Cãpºunã de la Brigada Diverse( mãcar cã el era simpatic); îþi vine sã iei focºi sã le dai niºte picioare în fund, pe româneºte spus. ªef ºef, dar tot abuz de putere secheamã.

Aºa cã, sfatul meu, dacã îmi este permis, este sã nu vã lãsaþi cãlcaþi în picioare ºi sãnu ne mai lãsãm cãlcaþi în picioare, cã ºi aºa muncim pe brânci pentru tot ceea ce facem,nu ne dã nimeni nimic pe gratis. Chiar dacã ne ameninþã în mod indirect sau cât se poatede direct, nu trebuie sã-i mai lãsãm sã facã ce vor cu noi. Noi, plebea, amãrâþii, îi ridicãmîn funcþii ºi-i facem sã se simtã mai importanþi decât sunt. ªi sã nu uitãm cã suntemînconjuraþi de oameni gen marele director, aterizat în discuþie ca musca în lapte, dispusoricând sã stea de martor pentru cei de-a cãror scaune depinde ºi scaunul lui.

Chiar aºa de greu e sã dai omului crezare, sã vorbeºti frumos cu el? Li s-o fi tãiatsporul de zâmbet sau în astfel de funcþii se aplicã un spor de mitocãnie ºi nesimþire?Dacã da, atunci certific cã mulþi ºi-l meritã din plin.

Aºa cã haideþi sã ne facem auziþi ºi sã le arãtãm, cã nu ne temem, cã nu mai au cesã ne facã ºi cã suntem dispuºi sã luptãm pentru drepturile noastre nu numai cu guver-nanþii, dar ºi cu cei din interiorul sistemului, care au uitat cã au plecat tot de la catedrã.Legea ne garanteazã niºte drepturi ºi e cazul sã-i facem sã priceapã cã nu renunþãm laele, noi nu avem nimic de pierdut, suntem tineri ºi sãraci datoritã lor, dar nu ne vindemdemnitatea.

Sã ne facem auziþi!

�� PP RR OO FF .. MM OO NN II CC AA DD AA MM II AA NN ªª UU LL EE AA

Se ºtie cã elevul de ºcoala generalã prezintã anumiteparticularitãþi ale gândirii. Aceasta este preponderentconcret-intuitivã, are nevoie sã porneascã ºi sã se depla-seze în trepte sau concentric, de la uºor la greu, de la sim-plu la complex, de la prezent la trecut, în cazul istoriei,ajungând dupã un lung proces de generalizãri ºi abstrac-tizãri.

Înþelegerea ºi reprezentarea timpului ºi a spaþiuluiistoric pleacã din prezentul viu, din mediul apropiat, prindescoperirea de cãtre elevi a legãturilor dintre orizontulgeografic ºi viaþa oamenilor în decursul evoluþiei sociale.

Demersurile didactice nu se pot limita la informaþiileînvãþãtorului sau profesorului de istorie; elevul trebuieîndrumat în situaþia de a vedea, de a cãuta, de a investi-ga, cerceta anumite aspecte ale vieþii localitãþii.

Condus de dascãl, elevul pãtrunde într-un anumittimp decât cel prezent, într-un timp trecut, de care depin-de propria lui existenþã ºi a celor din jur. Istoria nu se în-vaþã numai în sala de clasã; fiecare metru pãtrat dintrupul þãrii înseamnã istorie.

Studiul istoriei nu se rezumã numai la o orã pe sãp-tãmânã, inclusã în orar. Articularea celor trei tipuri deeducaþie formalã, nonformalã ºi informalã - va conducela realizarea calitativã a obiectivelor cadru de referinþã, ladescoperirea unor soluþii didactice eficiente.

Manifestãrile culturale ºi militare de la Tabla Buþiireprezintã o adevãratã paginã de istorie localã.

La aproximativ 20 km de comuna Chiojdu, pe cursulsuperior al pârâului Bâsca -Chiojdului, la înãlþimea de1340 m se aflã Tabla Buþii, trecãtoare montanã ce fãcealegãtura dintotdeauna între sudul Carpaþilor spreMuntenia ºi colþul interior al Carpaþilor la nord-vest, prinÞara Bârsei, cu Transilvania.

Numele trecãtoarei Tabla Buþii vine de la tabliþeleºtanþate aplicate în trecut pe butoaiele cu marfã când sefãcea vama, deoarece era graniþa dintre Þara Româ-neascã ºi Transilvania. Caravanele comerciale treceauprin acest punct vamal chiar prin incinta cetãþii, care esteatestatã în documentele medievale încã din secolul alXIII-lea, în Þara Româneascã sub numele de Cetatea Bu-zãului sau Tabla Buþii ºi Cruceberg în documentele tran-silvane ºi maghiare.

Puternicele nãvãliri ale tãtarilor în 1241, 1285, 1343 ºialtele pânã în anul 1658 spre Transilvania, prin PasulBuzãului au produs mari stricãciuni cetãþii ºi au lãsattrecãtoarea ca o poartã deschisã spre Þara Bârsei, dupãcum precizeazã istoricul Emil Micu în lucrarea sa „De-presiunea Întorsurii Buzãului“.

Frecvent, trecãtoarea este cãlcatã de oºtile turceºti la1421, 1432, 1438, 1508, ultima în 1828, când trec PasulBuzãului sã prade Transilvania, dar sunt respinºi de lo-calnici în Tara Bârsei.

La 1599, domnul muntean Mihai Viteazul pleacã dinTârgoviºte ºi, pe Valea Teleajãnului, urcã la Tabla Buþii ºicoboarã în Vama Buzãului, unde se odihneºte în data de

17-18 octombrie, continuând drumul spre Transilvania.În secolul XVIII, prin înglobarea Transilvaniei la

Imperiul Austriac, cetatea Tabla Buþii trebuia sã fie unbastion de apãrare.

Dupã anul 1784, trecãtoarea îºi pierde din impor-tanþa militarã ºi economicã datoritã deschiderii cãii dinpasul Bratocea-Sãcele, iar la 1839 se deschide artera pevalea râului Buzãu, pe la Siriu, iar oficiul vamal se mutãde la Vama Buzãului la Siriu.

În ciuda graniþelor ºi divergenþelor politice ºi militaredintre þãri, aceste plaiuri au întreþinut legãturi umane,neduºmãnoase între locuitorii ambelor laturi carpatice,indiferent de naþiune. Nu s-au înregistrat conflicte etnice,deºi în vecinãtatea Vãii Buzaului erau sate mixte, locuitede români împreunã cu unguri, secui ºi saºi din secolulXII-XIII, iar graniþele existau doar pe hãrþi ºi în cancelari-ile regale.

Românii buzoieni nu rãmân pasivi faþã de miºcareanaþionalã de eliberare a Transilvaniei ºi unirea cu patriaromânã.

Intrarea României în rãzboi în anul 1916, va face cape fosta zonã de graniþã din apropiere sã se desfãºoareostilitãþi. Lupte înverºunate s-au dus la Tabla Buþii, înaugust 1916 între armata românã ºi armata germanã.Dupã pierderi grele de ambele pãrþi, armata germanãeste alungatã, românii obþinând o victorie decisivã.

În urma ostilitãþilor, românii adunã morþii din ambe-le tabere ºi îi îngroapã pe locul bãtãliei, pe fosta graniþã,acolo unde s-au jertfit. Dupã ce s-au omorât din ordinelepãgâne ale potentaþilor vremii, ostaºii români ºi duº-manii lor dorm somnul de veci alãturi, ca niºte creºtiniadevãraþi, eliberaþi de patimi ºi urã.

Cei 166 de eroi români morþi de gloanþele duºma-nilor, ca ºi duºmanii morþi au devenit doar morþi fãrã ce-tãþenie, naþionalitate, mânaþi de scopuri meschine, suntcu toþii eroi, de aceea au meritat acelaºi cimitir, unicat înistorie.

De comun acord , organele civile ºi militare au stabilitca zi de comemorare a jertfei acestor eroi ziua de 6 august- Schimbarea la faþã în calendarul creºtin-ortodox, cândlocalnicii din cotul interior al Carpaþilor þin sãrbãtoarea ºise pot urca la Tabla Buþii. S-a statornicit o tradiþie demare trãire patrioticã, de evocare a faptelor eroice cu ce-remonial militar ºi religios.

Vecinãtatea ruinelor cetãþii medievale cu cimitiruleroilor pe aceste plaiuri mioritice creeazã emoþii ºi senti-mente patriotice trainice, încrezãtoare în pacea ºi armo-nia dintre om ºi naturã, dintre om ºi om, fãrã graniþe ºiîngrãdiri naþionale.

Am prezentat o paginã de istorie localã cu note speci-fice poporului român, care se dovedeºte a fi european,prin acþiunile lui, încã din mileniul trecut.

�� PP RR OO FF .. CC II UU CC ÃÃ CC RR II SS TT II NN AA

ªª CC OO AA LL AA CC UU CC LL AA SS EE LL EE II –– VVII II II BB ÂÂ SS CC AA –– CC HH II OO JJ DD UU LL UU II ,, CC OOMM .. CC HH II OO JJ DD UU ,, JJ UU DD .. BB UU ZZ ÃÃ UU

Istoria localã - Punct de plecare în înþelegerea istoriei naþionale

ªCOALAromâneascq eveniment 5

iun ie 2010

Sibiu, 2010, cum ar scrie cinevadegustat de slãbiciunile oamenilor,ce s-a petrecut în acest oraº „porto-caliu“? Probabil cã fiecare din noi areo bãnuialã care e comunã celor13.000-14.000 de oameni care auparticipat la mitingul din 13 noiem-brie din Piaþa Mare a Sibiului. Dacãnu e aºa, atunci sintagma „NE MERI-TÃM SOARTA“ e adevãratã, DAR dece trebuie sã sufere ºi cel care eraþional ºi foloseºte drepturile pe carele mai are ca sã nu permitã numãnuisã-i pecetluiascã destinul, doar pen-tru cã aºa vrea acel cineva?

Totuºi la Sibiu au loc proteste: pi-chete, mitinguri, greve.

Membri de sindicat ai SIP SIBIUþin capul sus ºi se strãduiesc sã dove-deascã responsabilitate, demnitate ºirespect pentru fiinþa umanã.

La protestele organizate de con-federaþiile sindicale ºi de cele patrufederaþii din învãþãmânt angajaþiiînvãþãmântului sibian au rãspunsprezent.

Din cei peste 40.000 de protes-tatari participanþi la mitingul din faþaGuvernului, potrivit estimãrilor lide-rilor sindicali, peste 600 de persoane

au fost din Sibiu, dintre care 60 aufost membri ai SIP SIBIU.

Ca o confirmare a faptului cãFEN este o organizaþie sindicalã re-

prezentativã la nivel naþional ºieste formator de opinie aº vreasã vã relatez ceva inedit.

20 MAI 2010 - Pe Bd.Kiseleff, acolo unde au opritsutele de autocare, unde ºi auto-carul cu membri SIP SIBIU afost parcat, FEN a primit dova-da respectului din partea celor

care la mitinguri, pichete saugreve erau pe lângã noi pentru

protecþia noastrã.Coloana de membri SIP Sibiu a

fost recunoscutã de membri de sindi-cat din domeniul MAI ºi aplaudatã.

Dar asta nu tot. Ca sã facem în ciudãs-a auzit „AªTIA SUNT DE LA FEN,DE LA FEN SIBIU, APLAUDAÞIIMÃ!“, cuvinte spuse cu uimire ºi res-pect. Da, chiar ne-au aplaudat, pânãa trecut coloana cu membri SIPSibiu. Ce poate fi mai reprezentativpentru tagma profesorilor decâtrecunoaºterea acþiunilor de protestfaþã de dispariþia unor drepturi?

„Jos Guvernul!“„Dascãli vã salut!“, cu aceastã

urare fãcutã de vicepreºedinte SIPSIBIU, Leonard STANCU a începutacþiunea de protest la Sibiu. În faþaCasei de Culturã a Sindicatelor s-austrâns aproximativ 1.500 de membride sindicat de la diferite sindicate

atât bugetare, cât ºi din organizaþiiprovenind din mediul privat.

Din partea SIP Sibiu au partici-pat peste 300 membri de sindicat,

care au scandat lozinci împotriva Gu-vernului ºi, în special, a mãsurilorcare în mod discriminatoriu pun înpericol însãºi existenþa de zi cu zi acelui care, pentru a putea forma car-acterul celor care, peste câþiva ani,vor fi principali susþinãtori ai soci-etãþii româneºti. Aceºtia nu au nevoieca veniturile lor, care ºi aºa nu reflec-tã importanþa muncii prestate, sã fiemãcelãrite de o decizie ce denotã ogândire simplistã, ce nu utilizeazãcapacitãþile intelectuale de care artrebui sã dea dovadã componenþiiGuvernului.

Mãsurile dictatoriale sunt anacro-nice la 20 de ani de la revoluþie ºi aratãfãrã dubii cã actualii reprezentanþi aiputerii au fost educaþi în acest felînainte de 1989 ºi neputându-se ridicala cerinþele acestui început de mileniu.Lipsa de soluþii este nedemnã, pentruniºte indivizi care ocupã funcþii,încaseazã salarii mari, au o mulþimede privilegii, pe care nu ºi le justificãprin modul batjocoritor în care secomportã faþã de cei care la momentulalgerilor au avut încredere în ei ºi însoluþiile pe care sperau sã le furnizeze,ºi împotriva cãrora se întorc acum cu oferocitate fãrã precedent.

Din respect pentru copiii pe careîi educãm, nu putem permite caaceºtia sã creascã ºi sã înveþe într-osocietate, care, condusã de niºte oa-meni incompetenþi, ne obligã sã stãmîn genunchi, ne „sfãtuiesc“ sã renun-þãm la demnitate suportându-le însãîmbuibarea, sub motivul crizei eco-nomice internaþionale.

�� II UU LL II AA DD ÃÃ NN II LL ÃÃ

SIP SIBIU, participant marcantla acþiunile de protest

„GUVERNANÞI, CEI CE VOR MURIMÂINE DE FOAME,VÃ SALUTÃ!“

SIBIU

6


Blestematapoliticã aduºmãniei

Am intrat în aceastã grevã pentru cã trãim dince în ce mai greu, într-o lume care ºi-a luat ca de-vizã „sã trãim bine“. Am început sã privim în jos,pentru cã nu mai putem sã ridicãm ochii spre vii-tor. Nu criza finanþelor din þarã aceasta ne-a împinsîn grevã, cât lipsa oricãrei speranþe cã într-o zipoate sã fie bine.

Ce formulã politicã ar trebui instituitã ca sã fierespectatã ºcoala? ªcoala care – spunea preºedin-tele þãrii – scoate doar tâmpiþi! Aºa cum au ieºit ºiguvernanþii noºtri. Sau mai rãu, eu cred cã suntticãloºi. Cum poþi fi catalogat altfel când te declarisurd la nevoile oamenilor pe care îi conduci.

Nimic nu a auzit domnul ministru al învãþã-mântului Funeriu. Ni s-a spus la B1 TV cã domnulministru este un om învãþat în universitãþi din Ja-ponia ºi Germania. Dar nu este cel mai importantlucru sã fi învãþat în strãinãtate. Ca sã fii conducã-tor trebuie sã ai capacitatea de a dialoga cu semenii,de a avea empatie, de a nu te pune deasupra lor,pentru cã profesia ta este tot aceea de cadru didac-tic: funcþia trece, profesia rãmâne. Azi însã guver-nanþii ignorã expertiza ºi competenþa pentru cãacestea îi sperie. Politica decizionalã a þãrii se face

prin forþã ºi dictaturã ºi parcã am mai trãit acestevremuri cândva. Eram numiþi „ºobolani“ pentru cãeram veºnic flãmânzi, înarmaþi cu plase ºi alergândpentru a face rost de ceva comestibil. Acum, cândne-am câºtigat libertatea ºi demnitatea ne trezim caîntr-o piesã proastã, într-un scenariu cinic care neîmpinge sã ne urâm unii pe alþii. „Divide et impera“este un faimos adagiu roman ridicat la principiu deguvernãmânt ºi care se pare cã a fost folosit înaintede romani ºi de Machiavelli de cãtre regele Filip alMacedoniei (359 i.H.). Formula a fost aplicatã deguverne oligarhice care, pentru a subjuga popoare-le, provocau dezbinãri între partide ºi naþionalitãþi.Guvernanþii noºtri se pot mândri cã au perfecþionatformula anticã ºi au reuºit sã ne dezbine, sã neîntoarcã pe unii bugetari împotriva altora, ba chiarpe profesori împotriva profesorilor.

Ar trebui (pentru cã suntem oameni ai ºcolii) sãînþelegem aceste lucruri, aceastã blestematã poli-ticã a duºmãniei care întoarce român împotriva ro-mânului, oameni simpli, oameni de bunã credinþã,speriaþi de mai marii lor cã nu vor mai avea locuride muncã, dar în acelaºi timp speriaþi ºi cã, dacãvor lucra, vor ajunge sã lucreze gratis în curând.

Din ce sã trãim? Cum sã ne întreþinem copiii laºcoalã? Cum sã ne ajutãm pãrinþii neputincioºi carene-au þinut la ºcoalã? „Un corp profesoral în ge-nunchi nu poate educa elevii în picioare“ se spuneaacum câteva seri la TV. Avem nevoie de alþi condu-cãtori care sã nu ne umileascã, ci sã ne „exploateze“în sensul bun al cuvântului, inteligenþa. Fiþi uniþi ºistimaþi, dragi colegi!

JOS ACEST GUVERN!!!

�� II OO AA NN DD RR ÃÃ GG AA NN ,, SS EE CC RR EE TT AA RR GG EE NN EE RR AA LL FFEENN

Cu circa 15 minute înainte de începereaacþiunii de protest, potrivit Gazetei de NordVest, pe platoul din faþa Prefecturii SatuMare nu era aproape nimeni, doar liderii desindicat ce se adunaserã pe scãrile de laintrarea în Casa de Culturã a Sindicatelor.Preºedintele filialei Satu Mare a Cartel Alfa,Sorin Faur, aprecia cã din cauza vremiiploioase la miting nu vor participa mai multde 500 de persoane.

Apoi, ca la un semn, platoul a început sãse umple de mulþime, sindicaliºtii, înarmaþicu steaguri, pancarde, lozinci, trompete,fluiere ºi tobe, venind în valuri de pe toatestrãduþele. Nu se fãcuse ora 12 ºi pe platou seadunaserã circa 500 de sindicaliºti, iar alþiiîncã mai tot veneau. În piaþã s-au aflat sindi-caliºti din aproape toate sectoarele bugetaredin judeþ, ºi anume de la Consiliul Judeþean,Primãria Satu Mare, primãriile din judeþ, dinînvãþãmânt, sãnãtate, poºtã, din sindicatele

poliþiºtilor, de la instituþii deconcentrate, dela Teatrul de Nord ºi Filarmonica DinuLipatti. Acestora li s-au adãugat circa 300-400 de pensionari, câteva zeci de muncitoridin sectorul privat, dar ºi grupuri de elevi ºistudenþi. Astfel, la un moment dat, în faþaCasei de Culturã a Sindicatelor erau adunaþiîn jur de 1.500 de oameni care fãceau un zgo-mot infernal.

Mitingul a început cu intonarea imnuluide stat, dupã care folkistul sãtmãrean TaviBud a cântat împreunã cu protestatarii melodia„Ãºtia-s hoþi, ãia-s hoþi, mama lor la toþi!“.Potrivit secretarului Cartel Alfa Satu Mare,Vasile Dârle, niciodatã, în întreaga istorie aRomâniei, românii nu au fost asmuþiþi unulcontra altuia, aºa cum o face actualul Guvern.„Poporul român este pus sã plãteascã nota deplatã a tuturor guvernãrilor de pânã acum ºi,pentru cã poporul nu vrea ºi nu are de undesã plãteascã, acum este arãtat cu degetul de

actualii guvernanþi. Timp de 20 de ani au fostdesfiinþate locuri de muncã, s-au vândutfabrici la fier vechi, s-au cheltuit miliarde delei pe autostrãzi inexistente, iar acum po-porul este pus sã plãteascã toate acestea. Unpopor flãmând are dreptul sã-ºi devorezeconducãtorii. Cu toþii am putut vedea ati-tudinea sfidãtoare a guvernanþilor actualiînsã noi, azi, aici, am învãþat lecþia solida-ritãþii“, a declarat prezentantul Cartel Alfa dela microfon.

Mitingul de protest a luat sfârºit în jurulorei 14.00, aºa cum era stabilit, fãrã incidentemajore. Împreunã cu mulþimea, OctavianBud a mai cântat o datã refrenul: „Bunã þarã,rea croialã, mama ei de rânduialã,/ Ãºtia-shoþi, ãia-s hoþi, mama lor la toþi/ Merg ainoºtri, vin ai noºtri, noi rãmânem tot caproºtii,/ Ãºtia-s hoþi, ãia-s hoþi, mama lor latoþi“, dupã care s-a intonat, din nou, imnul destat „Deºteaptã-te române“.

Cel mai mare mitingpostdecembrist din Satu Mare

SATU MARE

iun ie 2010

La mitingul din 1 iunie de pe es-planada Casei de Culturã a Sindica-telor au participat în jur de 2.000 depersoane, membrii ai celor trei con-federaþii sindicale importante: Cartel„Alfa“, CNSLR „Frãþia“ ºi Blocul Na-þional Sindical.

Evident cã cei mai mulþi – aproa-pe 1.500 - dintre cei care ºi-au strigatoful au fost angajaþii din învãþãmânt.Principala þintã a nemulþumirilor afost premierul Emil Boc ºi guvernulpe care îl reprezintã. Anunþatele re-duceri salariale cu 25% din sectorulbugetar ºi tãierea pensiilor cu 15% aufost alte douã motive importante carei-au scos pe oameni în stradã.

Scenariul grevei din 22 aprilie nus-a mai repetat. Pentru cã au fostfoarte mulþi participanþi, oamenii s-aulimitat sã strige, vreme de aproapedouã ore, lozinci împotriva guver-nanþilor, cerându-le demisia, de astãdatã fãrã a mai mãrºãlui pe strãzi.

O altã diferenþã faþã de mitinguldin aprilie este ºi aceea cã astãzi pro-fesorii au fost în grevã generalã ºi auputut participa în numãr mult maimare la manifestaþia din faþa Casei deCulturã a Sindicatelor.

70% dintre cei care lucreazã înînvãþãmânt au pus de luni, 31 mai, la-cãt pe porþile ºcolilor. Au rãmas în ac-tivitate, în licee, doar cadrele didac-

tice care fac parte din comisiile deorganizare ºi supraveghere în cadrulexamenului de Bacalaureat. Acesteaau decis sã-ºi facã datoria conside-rând cã n-ar fi corect ca, dupã ce aumuncit patru ani pentru viitorulelevilor lor, sã-l zãdãrniceascã acum.

50 de euro/orã, preþul sãnãtãþii dascãlilorla miting

Potrivit reglementãrilor în vigoa-re, orice manifestaþie publicã autori-zatã trebuie sã se desfãºoare sub

atenta supraveghere a jandarmilor,dar trebuie sã fie monitorizatã ºi deserviciul de ambulanþã.

Dacã în ceea ce priveºte sprijinulJandarmeriei nu au fost probleme,conducerea Sindicatului Învãþãmân-tului Preuniversitar Galaþi s-a trezitcu un rãspuns de la Serviciul Jude-þean de Ambulanþã potrivit cãruiasindicatul trebuie sã scoatã bani dinbuzunar dacã vrea sã aibã asiguratã oambulanþã.

Mai exact, este vorba despre 50de euro/orã, bani pentru care dascãlii

ar fi avut la dispoziþie o ambulanþã detip B.

„Acest tarif este stabilit în cadrulConsiliului de Administraþie al Servi-ciului de Ambulanþã ºi este perceputpentru staþionarea unui echipaj înlocul respectiv. Serviciile acestea nuni le deconteazã Casa de Asigurãriaºa cã trebuie sã percepem taxã“,spune doctorul Mihai Polinschi, di-rectorul Serviciului Judeþean de Am-bulanþã Galaþi.

Liderul sindical spune cã nu vaplãti acest tarif ºi va alege cealaltã va-riantã propusã de Ambulanþã: apelulla 112 pentru orice situaþie de ur-genþã. ((BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR ))

Profesorii gãlãþeni au ieºit în stradã

Tradiþionalul loc pentru organizarea protestelor, esplanada din faþa Casei de Culturã a Sindicatelor,a fost înþesat de protestatarii de la catedre

GALAÞI

ªCOALAromâneascqeveniment8


5500..000000 ddee ssiinnddiiccaalliiººttii aauu cceerruutt îînn ssttrraaddãã GGuuvveerrnnuulluuii ssãã nnuu ttaaiiee ssaallaarriiiillee ººii ppeennssiiiillee

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

Peste 50.000 de protestatari auparticipat la 19 mai, în Piaþa Victoriei,la mitingul organizat de cele cinci con-federaþii sindicale, în semn de protestfaþã de scãderea salariilor ºi pensiilor.La acþiunea de protest au participat ºipeste 1.500 de membri FEN atât dinBucureºti, cât ºi din teritoriu.

Acþiunea de protest, menitã sãschimbe decizia Guvernului de a tãia25 % din salarii, s-a desfãºurat fãrãprobleme. Sindicaliºtii au huiduit,fluierat ºi au strigat: „Sã transfor-mãm aceastã piaþã în Câmpia Liber-tãþii“, „Daþi-vã afarã întâi pe voi ºiclanurile voastre ºi apoi sã vã atingeþide pãrinþii noºtri“, „Plecaþi, jos comu-niºtii!“. De pe scena, unul dintre li-derii sindicaliºtilor le-a recomandatparticipanþilor sã aibã grijã de por-

tofele. „Þineþi mâna pe portofele, Gu-vernul e aproape ºi atenteazã la por-tofelul dumneavoastrã“.

Pe bannerele afiºate de sindicaliºtise putea citi: „Noi avem carte, voi aveþiparte!“, „Ne-aþi ciuruit învãþãmân-tul?... un fleac…“, „Ne-aþi ciuruit, vãciuruim“, „Vã informãm: gradul de su-portabilitate a atins apogeul“, „Ro-mânia, ultimul episod“, „Vouã vã dãm25% din salarii dacã plecaþi“, „Voi trã-iþi bine, noi nu, ne-aþi ciuruit“ ºi „Nuscapã unul“, pe acesta fiind ºi o pozãcu Bãsescu care þine în mâini o mitra-lierã ºi þinteºte spre câþiva oameni.

Liderul Cartel Alfa, BogdanHossu, i-a transmis preºedinteluiTraian Bãsescu cã, dacã nu existã unsacrificiu care sã înceapã de la guver-nanþi, de la patroni, atunci preºedin-tele trebuie sã demitã acest Guvern ºisã aducã altul în loc care sã facã trea-bã în folosul cetãþenilor. „Le re-amintim azi guvernanþilor cã, atuncicând cetãþenii mor de foame, suntîndreptãþiþi sã-ºi mãnânce conducã-torii, dacã nu sunt în stare sã con-ducã, sã plece. Jos Guvernul!“, a spusHossu.

Masa bogaþilor vs. Masa saracilor

Sindicaliºtii au amenajat în faþascenei din Piaþa Victoriei o masã pecare au împãrþit-o în douã - jumãtatea sãracilor ºi cealaltã jumãtate a bo-gaþilor.

Meniul pentru bogaþi avea, lafelul 1 - acordarea la discreþie deterenuri, vile, pãduri, la felul 2 - con-tracte prin încredinþare directã ºineplata contribuþiei la stat, la felul 3 -achiziþii publice la preþuri de zece orimai mici ºi la desert - evaziuni fiscalefãrã numãr.

Meniul pentru sãraci cuprindeala felul 1 - venituri cu 25% mai mici,la felul 2 - micºorare de pensii cu15%, asezonat cu diminuare de in-demnizaþii pentru copii, la felul 3 -pierderea drepturilor avute ºi anu-lare ajutoare de handicap ºi la desert- ºomeri pe bandã rulantã ºi inter-zicerea înfiinþãrii locurilor de muncã.

Politicienii, printre mitingiºti

Preºedintele Agenþiei Românepentru Dezvoltarea Durabilã a Zone-lor Industriale, Marcel Hoarã, mem-bru PD-L, a fost atacat cu pietre ºialergat de câteva zeci de participanþila mitingul din Piaþa Victoriei. Acestaa fost scos din mulþime de poliþiºtiicomunitari ºi dus în Muzeul Þãranu-lui, de unde a fost scos cu o dubã aPoliþiei Comunitare. Printre mitin-giºti s-a aflat ºi secretarul general alPSD, Liviu Dragnea. De altfel, Drag-nea a anunþat, înaintea reuniuniiBPN, cã sunt toate ºansele ca el sã fie

„Ne-aþi ciuruit învãþãmântul?... un fleac…“

ªCOALAromâneascq eveniment 9

iun ie 2010

Grevã generalã, sub ameninþarea disponibilizãriiPeste 300.000 de angajaþi din învãþãmânt au intrat la 31 mai în grevã generalã pe termen nelimitat, încercând astfel sã boicoteze una dintre pro-bele examenului de bacalaureat. Acþiunea de protest nu a avut însã efectulscontat din cauzã cã angajatorul, prin inspectorii ºcolari generali ºi prindirectori, a fãcut presiuni ºi i-a ameninþat pe dascãli cu disponibilizarea. Cu toate acestea, în prima zi, peste 70% dintre salariaþii din învãþãmânt aufost în grevã, procentul scãzând însã în zilele care au urmat. La 2 iunie,birourile executive ale celor patru federaþii sindicale din învãþãmânt auhotãrât continuarea protestelor la nivel naþional. Profesorii cer renunþareala mãsurile anunþate privind diminuarea salariilor ºi reducerea de personal,acceptarea amendamentelor la proiectul Legii Educaþiei ºi demiterea ministrului MECTS pentru abuzurile asupra cadrelor didactice. Liderii celorpatru federaþii au fãcut apel la toþi cetãþenii României sã nu mai asistepasiv la acþiunile de protest, deoarece revendicãrile sunt comune, sã sesolidarizeze cu adevãrat de cei care protesteazã.

prezent la miting. Liviu Dragnea aspus atunci cã va pune la dispoziþiemijloace de transport sindicaliºtilordin Teleorman care vor dori sã par-ticipe la mitingul de miercuri dinBucureºti.

În mulþime s-a aflat ºi deputatulPSD de Constanþa Matei Brãtianu,

fost lider sindical ºi Nicu Bãnicioiu,de la PSD.

Sindicatele au cerut, însã, politi-cienilor sã nu se implice în protestullor. În debutul mitingului, mesajullor, ºi cãtre Putere, ºi cãtre Opoziþie,a fost cã în Piaþa Victoriei vin doaroameni care îºi strigã durerea.

ªCOALAromâneascqjuridic10


FEDERAÞIA SINDICATE-LOR LIBERE DIN ÎNVÃÞÃ-MÂNT, cu sediul în Bucureºti, Bule-vardul Regina Elisabeta, nr. 32, Sec-tor 5, înregistratã ca persoanã juri-dicã în baza dosarului civil nr.444/1990 al Judecãtoriei Sectorului 1Bucureºti, în Registrul Special al Tri-bunalului Bucureºti la nr. 10/2003,reprezentatã prin preºedinte, AurelCornea,

FEDERAÞIA SINDICATE-LOR DIN ÎNVÃÞÃMÂNT „SPI-RU HARET“, cu sediul în Bucu-reºti, str. Tunari nr. 41, sector 2, înre-gistratã ca persoanã juridicã în bazasentinþei civile nr. 1160/03.07.1995,în Registrul Persoanelor Juridice dela Tribunalul Brãila sub nr. 1/1995,reprezentatã prin preºedinte, Gheor-ghe Isvoranu,

FEDERAÞIA EDUCAÞIEINAÞIONALE, cu sediul în Bucu-reºti, str. Justiþiei nr. 65, sector 4, în-registratã ca persoanã juridicã înbaza dosarului civil nr. 248/PJ/1990al Judecãtoriei Sectorului 1 Bucu-reºti, reprezentatã prin preºedinte,Constantin Ciosu, ºi

FEDERAÞIA NAÞIONALÃSINDICALÃ „ALMA MATER“,cu sediul în Bucureºti, Schitu Mãgu-reanu nr. 1, et.5, cam. 16, sector 5,înregistratã ca persoanã juridicã înbaza sentinþei civile nr. 2245/28.11.1990 în Registrul PersoanelorJuridice de la Judecãtoria sector 1,dosar nr. 2271/PJ/1990, reprezen-tatã prin preºedinte, Anton Hadãr,

În temeiul art. 28 din Legea sin-dicatelor nr. 54/2003 ºi al art. 12,raportat la art. 5, art. 7, art. 8, art. 11 ºiart. 19 din Legea nr. 115/1999 privindresponsabilitatea ministerialã, repu-blicatã, cu modificãrile ulterioare,

VÃ SOLICITÃ SÃ CEREÞI UR-MÃRIREA PENALÃ a numitului FU-NERIU Daniel Petru – ministrulEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului, pentru sãvârºirea infracþi-

unii prevãzute ºi pedepsite de dispozi-þiile art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr.115/1999 privind responsabilitateaministerialã, republicatã, a infracþiu-nilor de ameninþare ºi abuz în servi-ciu contra intereselor persoanelor,prevãzute ºi pedepsite de dispoziþiileart. 206 ºi art. 246 din Codul penal,precum ºi a infracþiunii prevãzute deart. 88 alin. (1) din Legea nr.168/1999 privind soluþionarea con-flictelor de muncã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.

Argumentele care stau la bazaprezentei solicitãri sunt urmãtoarele:

Birourile Executive ale FederaþieiSindicatelor Libere din Învãþãmânt,Federaþiei Sindicatelor din Învãþã-mânt „SPIRU HARET“, FederaþieiEducaþiei Naþionale ºi Federaþiei Na-þionale Sindicale „ALMA MATER“,reunite în ºedinþã comunã în data de12 mai 2010, analizând problemelesalariaþilor din învãþãmânt, în bazareferendumurilor declanºate în rân-dul membrilor de sindicat, au apro-bat o serie de acþiuni comune deprotest, între care neparticiparea laexamenele naþionale ºi declanºareagrevei generale în învãþãmântîncepând cu data de 31 mai 2010. Înacest sens, a fost emis ºi un comuni-cat de presã.

Ulterior anunþului fãcut de fede-raþiile sindicale din învãþãmânt, faþãde intenþia de declanºare a greveigenerale în data de 31 mai 2010, cuneparticiparea la proba de evaluare acompetenþelor lingvistice într-o lim-bã modernã – Proba C din cadrulexamenului naþional de Bacalaureat2010 (tot în 31 mai 2010, conformCalendarului aprobat prin O.M.E.C.I.nr. 5507/2009, astfel cum a fostmodificat prin O.M.E.C.T.S. nr.3979/27.05.2010), numitul FuneriuPetru Daniel, în calitate de ministrual Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului, a procedat la ameninþarea– directã sau indirectã – a cadrelor

didactice de predare ºi a celor careocupã funcþii de conducere, de îndru-mare ºi control în sistemul deînvãþãmânt preuniversitar.

Astfel:

II.. Sunt de evidenþiat declaraþiile de

presã ale numitului Funeriu DanielPetru, din conferinþele de presã,postate chiar pe site-ul MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului – www.edu.ro:

1. „Doresc sã le transmit peaceastã cale liderilor sindicali cã suntcâteva lucruri care nu se fac. Unuldintre aceste lucruri este sã iei ostaticviitorul copiilor României.“ (Decla-raþia de presã a ministrului Educa-þiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportu-lui, Daniel Petru Funeriu, în legãturãcu refuzul sindicatelor din învãþã-mânt de a participa la dialogul petema dezamorsãrii conflictelor dinsistem – 13.05.2010)

2. „Îi invit aºadar pe profesori, înperspectiva miºcãrilor de protestcare au fost anunþate de liderii sindi-cali, îi invit aºadar sã fie alãturi de ceicare gãsesc soluþii ºi sã nu perturbãmsfârºitul de an ºcolar ºi Bacalaureatul.O spun încã o datã, elevii nu trebuiesã fie plasaþi în centrul luptei pe careo ducem cu toþii, împotriva recesiuniieconomice. Este datoria noastrã atâta ministerului, cât ºi a dascãlilor, apãrinþilor sã-i protejãm pe elevi deefectele acestei recesiuni.

În ceea ce priveºte Bacalaureatul,probele la limbi strãine vor începe pedata de 31 mai, datã care coincide cumiºcãrile sociale anunþate de lideriisindicali. Pe aceastã temã am douãmesaje. Primul este acela cã am dis-cutat cu liderii sindicali ºi sãptamânaviitoare vom purta discuþii pe aceastãtemã. În acelaºi timp, vreau sã îi în-treb foarte serios pe dascãlii Româ-niei: cine îi reprezintã mai bine? Ele-vii pe care îi pregãtesc de ani de zile,

viitorul elevilor pe care îi pregãtescde ani de zile sau liderii sindicali care,sper eu, în acest moment vor fi alã-turi de noi pentru a rezolva acesteprobleme? Eu cred cã pãrinþii ºi ele-vii pot miza pe devotamentul cadre-lor didactice ºi pe întreaga capacitatede organizare a Ministerului Educa-þiei pentru a încheia acest an ºcolarcu bine. Nu cred cã blocarea anuluiºcolar este o soluþie si pânã la urmãtrebuie sã ne întrebãm: în ce mãsurãblocarea anului ºcolar ar rezolva pro-blemele României? În niciun caz.

(…) Noi mizãm pe toþi profesoriide bunã credinþã. ªi da, vom aveatoate datele din sistem într-un timpfoarte scurt. Am lansat deja infor-marea în sistem pe lângã inspectori ºipe lângã directori pentru a aveadatele cât mai exact, încã o datã pen-tru a organiza acest Bacalaureat cumo meritã elevii. ªi vreau sã vã maispun un lucru. Ziua Bacalaureatului afost o zi specialã pentru noi toþi ºieste o zi specialã pentru fiecare copilal României. Eu cred cã este cinic sãîi iei ostateci pe copiii României ºisunt convins cã nici liderii sindicali ºinici profesorii nu îºi doresc sã facãacest lucru.

Reporter: Sindicatele au spus cãexistã un ordin de ministru, chiar publi-cat în Monitorul Oficial, prin care orga-nele superioare directorilor (inspec-toratele sau Ministerul) pot desfacecontractele manageriale ale acestora.

Daniel Funeriu: Este o chestiunecare e bine ca aþi ridicat-o ca sã fieclarificatã. Mandatele multor direc-tori din þarã care au fost numiþi, auajuns acum la final, deci, în modfiresc, mandatele multor directori auajuns la final. Opþiunea Ministeruluieste ca aceste mandate, în marea lormajoritate sã fie prelungite pânã lafinalul anului ºcolar pentru a nu per-turba desfãºurarea anului ºcolar.Odatã anul ºcolar terminat, sã îinumim pe NOII (?!) directori, fie în

funcþie de modul în care este prevãzutacest lucru de noua lege, dacã noualege va fi adoptatã ºi eu sper cã va fiadoptatã de cãtre Senatul României,care este camera decizionalã pânã lafinalul acestei sesiuni parlamentare,deci pânã pe 30 iunie, iar dacã acea-stã lege nu va intra în vigoare vor fifãcute concursuri, aºa cum este firescsã fie pentru posturile de director.“(Declaraþiile ministrului Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului,domnul Daniel Petru Funeriu, fãcuteîn conferinþa de presã din data de 21mai Bucureºti, sediul M.E.C.T.S.,transcriere efectuatã de cãtre Biroulde Presã al M.E.C.T.S., Bucureºti, 21mai 2010) – ameninþare indirectã

3. „Doresc sã-i asigur pe elevi ºipe pãrinþi cã ministerul va lua toatemãsurile care se impun pentru ca ele-vii sã finalizeze Bacalaureatul. Înaceeaºi mãsurã, îi asigur pe elevi ºi pepãrinþi cã vor avea situaþia ºcolarãîncheiatã. În cursul zilei de joi, vomanunþa toate mãsurile pe care le vomaplica. Doresc sã le mulþumesc ºiprofesorilor care ne-au dat semnalecã, într-adevãr, pun interesul elevilormai presus de orice. Sunt convins cãacest an ºcolar se va încheia încondiþii bune, chiar dacã nu optimeºi, încã o datã, doresc sã le mulþu-mesc profesorilor care sunt alãturi denoi în aceastã perioadã dificilã“. (De-claraþia de presã a ministrului Edu-caþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Spor-tului, Daniel Petru Funeriu, dupãîntâlnirea cu liderii sindicatelor dinînvãþãmânt din dupã-amiaza zilei de25 mai – 25.05.2010) – ameninþare

4. „Totodatã, ministrul Educaþieia respins cu fermitate acuzaþiile po-trivit cãrora MECTS ar exercita pre-siuni asupra cadrelor didactice.«Vreau sã vã spun cã acest minister ºiîntregul Guvern respectã dreptul ce-tãþenilor români la grevã, dar respec-tã ºi dreptul cetãþenilor români lamuncã. De aceea, noi am luat TOATE

Excelenþei Sale Domnului TRAIAN BÃSESCU,PREªEDINTE AL ROMÂNIEI

Stimate Domnule Preºedinte,

Federaþiile sindicale au cerut urmãrirea penalã a ministrului Funeriu

FFeeddeerraaþþiiaa SSiinnddiiccaatteelloorr FFeeddeerraaþþiiaa SSiinnddiiccaatteelloorr ddiinnLLiibbeerree ddiinn ÎÎnnvvããþþããmmâânntt ÎÎnnvvããþþããmmâânntt „„SSPPIIRRUU HHAARREETT““Nr. 381/03.06.2010 Nr. 810/03.06.2010

FFeeddeerraaþþiiaa EEdduuccaaþþiieeii FFeeddeerraaþþiiaa NNaaþþiioonnaallãã SSiinnddiiccaallããNNaaþþiioonnaallee „„AALLMMAA MMAATTEERR““Nr. 99/03.06.2010 Nr. 88/03.06.2010

Liderii celor patru sindicate mari din învãþãmânt au trimis oscrisoare în care solicitã urmãrirea penalã a ministrului DanielFuneriu. Documentul e adresat Camerei Deputaþilor, Senatuluiºi preºedintelui României ºi aduce acuzaþii extrem de grave laadresa oficialului din Guvern. Conform actului amintit, mini-strul se face vinovat de „infracþiuni de ameninþare ºi abuz înserviciu contra intereselor persoanelor“. În document suntenumerate ºi o serie de evidenþe, începând de la declaraþii ale

ministrului ºi încheind cu emiterea de adrese care, conformsindicaliºtilor, ar fi „exercitat presiuni suplimentare“ la adresaprotestatarilor. Pentru ultima categorie, au adus în discuþie dispoziþia ministrului din 25 mai în care se solicitau liste cudascãlii care urmau sã participe la Bacalaureat. În acestedouã pagini vã prezentãm solicitarea fãcutã de FEN, FSLI, FSI„Spiru Haret“ ºi FNS „Alma Mater“ trimisã PreºedinteluiRomâniei, Traian Bãsescu.

ªCOALAromâneascq juridic 11

iun ie 2010

MÃSURILE pentru ca profesoriisupraveghetori ºi profesorii exami-natori sã fie PREZENÞI la Bacalaure-at în serviciul elevilor ºi le mulþumescîncã o datã pentru colaborare», a maideclarat ministrul Daniel PetruFuneriu.“ (Comunicat de presã – Mi-nistrul Daniel Petru Funeriu a asigu-rat încã o datã elevii ºi pãrinþii cã Ba-calaureatul se va desfãºura în condiþiinormale 28.05.2010) – ameninþare.

5. „Pentru a nu exista problemede informare a elevilor ºi pãrinþilor,ministrul Educaþiei a solicitat ca încentrele de examen sã fie afiºate laloc vizibil anunþuri care certificã fap-tul cã proba de luni, 31 mai, se va sus-þine conform graficului anunþat.“(Comunicat de presã – MinistrulDaniel Petru Funeriu: Bacalaureatulse va desfãºura în condiþii normale29.05.2010) – ne întrebãm firesc:cum putea sã dispunã numitul Fu-neriu Daniel Petru în data de 29 mai2010 afiºarea de materiale care sãcertifice cã greva generalã din data de31 mai 2010 nu va avea loc ºi cã pro-fesorii vor fi prezenþi la desfãºurareaProbei C a examenului naþional deBacalaureat 2010? Vorbim despre onouã formã de ameninþare ºi un mij-loc de presiune.

6. „Ministrul Educaþiei a reiteratfaptul cã MECTS nu a exercitat pre-siuni asupra cadrelor didactice pen-tru a participa la Examenul de baca-laureat.. «Vreau sã vã spun, cu toatãresponsabilitatea: am respectat pro-cedurile legale. Cadrele didactice careºi-au manifestat dorinþa de a nu maiparticipa la examen au fost înlocuite,conform metodologiei de organizareºi desfãºurare a Examenului de baca-laureat. Totul s-a fãcut legal. Repet:nu au fost presiuni din partea minis-terului, totul s-a fãcut cu maximãtransparenþã, potrivit legii. De ase-menea, avem soluþii legale pentrurezolvarea cazurilor speciale dacãacestea apar», a mai spus ministrulDaniel Petru Funeriu.“ (Comunicatde presã – Ministrul Daniel Petru Fu-neriu: Bacalaureatul se va desfãºuraîn condiþii normale în cele peste 1.400centre de examen – 30.05.2010).

Practic, prin acest comunicat,numitul Funeriu Daniel Petru recu-noaºte folosirea de MIJLOACEFRAUDULOASE pentru a asiguradesfãºurarea Probei C a examenuluinaþional de Bacalaureat 2010, prinînlocuirea membrilor din comisiiparticipanþi la grevã cu alþi salariaþi,în condiþiile în care art. 53 teza a II-adin Legea nr. 168/1999 privind solu-þionarea conflictelor de muncã pre-vede expres „conducerea unitãþii nupoate încadra salariaþi care sã îi în-locuiascã pe cei aflaþi în grevã“; înconsecinþã, înlocuirea membrilor desindicat participanþi la grevã cu altepersoane, este ilegalã.

În ceea ce priveºte „maximatransparenþã“ din partea M.E.C.T.S.,ºi în acest caz putem vorbi desprefolosirea de MIJLOACE FRAUDU-LOASE, întrucât O.M.E.C.T.S. nr.3979/27.05.2010 privind modifi-

carea ºi completarea Ordinului nr.5507/2009 al ministrului Educaþiei,Cercetãrii ºi Inovãrii privind apro-barea Calendarului examenului debacalaureat - 2010, a Metodologieide organizare ºi desfãºurare a exa-menului de bacalaureat – 2010, pre-cum ºi a Atribuþiilor membrilorcomisiilor de bacalaureat, a fost emisfãrã consultarea federaþiilor sindicalereprezentative din învãþãmânt, cu în-cãlcarea prevederilor art. 4 alin. (2) ºiart. 14 alin. (1) din Contractul Colec-tiv de Muncã Unic la Nivel de Ramu-rã – Învãþãmânt, a dispoziþiilor Legiinr. 130/1996, ale H.G. nr. 369/2009,ale Legii sindicatelor nr. 54/2003,precum ºi ale art. 1 alin. (5) ºi 41 alin.(5) din Constituþia României.

Astfel, în conformitate cu preve-derile art. 4 alin. (2) din ContractulColectiv de Muncã Unic la Nivel deRamurã – Învãþãmânt, „MinisterulEducaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului seobligã sã nu iniþieze niciun act norma-tiv ºi/sau act administrativ cu caracternormativ care priveºte relaþiile demuncã ºi sistemul naþional de învã-þãmânt, fãrã consultarea federaþiilorsemnatare ale prezentului contractcolectiv de muncã“. Potrivit art. 14 dinacelaºi contract colectiv de muncã,executarea prezentului contract esteobligatorie pentru pãrþi, iar neîn-deplinirea obligaþiilor asumate prinprezentul contract colectiv de muncãatrage rãspunderea pãrþilor care se facvinovate de aceasta. În acelaºi sens,art. 30 din Legea nr. 130/1996 pre-vede cã: executarea contractului colec-tiv de muncã este obligatorie pentrupãrþi, iar neîndeplinirea obligaþiilorasumate prin contractul colectiv demuncã atrage rãspunderea pãrþilorcare se fac vinovate de aceasta.

În condiþiile în care O.M.E.C.T.S.nr. 3979/27.05.2010 vizeazã organi-zarea Examenului de bacalaureat2010, este evident cã reprezintã unACT ADMINISTRATIV CU CARAC-TER NORMATIV, care priveºte sis-temul naþional de învãþãmânt. ªitotuºi, federaþiile sindicale reprezen-tative la nivel de ramurã, semnatareale contractului colectiv de muncã,nu au fost consultate cu privire laconþinutul sãu, pe cale de consecinþãfiind încãlcate nu doar dispoziþiilecontractuale ºi legale mai sus citate,ci ºi prevederile Hotãrârii Guvernuluinr. 369/2009 referitoare la con-sultarea federaþiilor sindicale repre-zentative în cadrul Comisiei de Dia-log Social de la nivelul ministerului.

În egalã mãsurã, în opinia noas-trã, ordinul respectiv înfrânge ºi dis-poziþiile Legii fundamentale – în spe-cial pe cele ale art. 1 alin. (5) ºi art. 41alin. (5) din Constituþia României,întrucât:

a) Potrivit art. 1 alin. (5) din Con-stituþie, „în România, respectareaConstituþiei, a supremaþiei sale ºi alegilor este obligatorie.“ Or, astfelcum am menþionat anterior, la emi-terea O.M.E.C.T.S. nr. 3979/2010 aufost încãlcate dispoziþiile exprese aleart. 30 din Legea nr. 130/1996.

b) Potrivit art. 41 alin. (5) dinConstituþia României, „dreptul la ne-gocieri colective în materie de muncãºi caracterul obligatoriu al convenþi-ilor colective sunt garantate.“ În con-diþiile în care Legea Fundamentalãgaranteazã nu numai dreptul la ne-gocieri colective, dar ºi caracterulobligatoriu al contractelor colectivede muncã, se poate observa cã, laemiterea O.M.E.C.T.S. nr. 3979/2010, a fost încãlcat dreptul la con-sultare al federaþiilor sindicale repre-zentative (ºi deci ºi al membrilor desindicat pe care îi reprezentãm),drept garantat prin contractul colec-tiv de muncã aplicabil, ceea ce con-travine art. 41 alin. (5) din Consti-tuþia României.

IIII.. În plus, numitul Funeriu Daniel

Petru a dispus ºi emiterea de adrese,prin care s-au exercitat presiuni suplimentare ºi s-au lansat ame-ninþãri indirecte la adresa membri-lor de sindicat participanþi la grevageneralã.

Astfel, în data de 25 mai 2010,din dispoziþia numitului FuneriuDaniel Petru, a fost emisã adresaM.E.C.T.S. nr. 221/25.05.2010, princare se solicitã obþinerea, de la fiecarepersoanã care face parte din Comisiade evaluare a competenþelor lingvis-tice ºi digitale, a acordului de partici-pare la organizarea ºi desfãºurareaProbei C, prin semnarea unei decla-raþii, al cãrei model a fost ataºatrespectivei adrese. Subliniem faptulcã NU EXISTÃ NICIO BAZÃ LEGA-LÃ PENTRU O ASEMENEA SOLICI-TARE; în consecinþã, dispoziþia nu-mitului Funeriu Daniel Petru excedecadrului legal în vigoare ºi reprezintão formã suplimentarã de presiune, oameninþare indirectã la adresa sala-riaþilor din învãþãmânt, pentru a-idetermina sã nu participe la grevadin 31 mai 2010 – ºi totodatã unMIJLOC FRAUDULOS de împiedi-care a exercitãrii unui drept legal –dreptul la grevã.

III. În plus, sunt de notorietate

luãrile de poziþie ale numitului Fune-riu Daniel Petru, prin care atenþionadirectorii cã vor face obiectul eva-luãrilor în ceea ce priveºte abilitãþilelor manageriale, punând accent perelaþionarea cu salariaþii din unitateºi pe buna desfãºurare a examenuluide bacalaureat – deci o nouã amenin-þare, DIRECTÃ, ºi un nou mijloc depresiune. În acest sens, joi, 27 mai2010, numitul Funeriu Daniel Petrua fãcut urmãtoarea declaraþie: „Amanunþat din prima zi de mandat totpersonalul din minister: directoriigenerali, inspectorii, directorii deºcoli cã vor fi evaluaþi în funcþie deperformanþa lor. Aceasta includemodul de desfãºurare a Bacalaurea-tului. Fiecare va fi evaluat în funcþiede performanþã, pentru cã nu maiputem încuraja atitudini care nu ducaceastã þarã cu un pas înainte“.

(sursa: site-ul ziarului Gândul, secþi-unea ªcoala, joi 27.05.2010)

Mai mult, în data de 30 mai 2010,numitul Funeriu Daniel Petru, cuocazia videoconferinþei cu inspectoriiºcolari generali, s-a remarcat prinurmãtoarea replicã, cu referire ex-presã la un lider de sindicat judeþean:„sã-ºi bage minþile-n cap ºi sã seremarce ajutând sã organizeze Baca-laureatul pentru copii“. A proferattotodatã o nouã ameninþare, directã,la adresa cadrelor didactice cu funcþiide conducere din sistem: „nu vreau sãam directori lideri de sindicat, care sãbatã palma peste sau pe sub masã“.

Subliniem urmãtoarele:1. Dreptul la grevã este garantat

de Constituþia României, care la art.43 dispune: „Salariaþii au dreptul lagrevã pentru apãrarea intereselorprofesionale, economice ºi sociale“.

2. În acelaºi sens sunt ºi dispo-ziþiile art. 250 din Legea 53/2003 –Codul muncii.

3. În plus, potrivit art. 50 alin. (1)din Legea nr. 168/1999 privindsoluþionarea conflictelor de muncã:„Participarea la grevã este LIBERÃ.NIMENI NU POATE FI CON-STRÂNS sã participe la grevã sau SÃREFUZE SÃ PARTICIPE.“

Este deci evident faptul cã numitulFuneriu Daniel Petru, în calitate de mi-nistru al Educaþiei, Cercetãrii, Tineretu-lui ºi Sportului, a împiedicat prin AME-NINÞÃRI ºi alte MIJLOACE FRA-UDULOASE exercitarea cu bunã-cred-inþã a DREPTULUI LA GREVÃ, garan-tat de art. 43 din Constituþia României,de legislaþia în vigoare, precum ºi depactele, tratatele ºi convenþiile inter-naþionale în materie, ratificate de Ro-mânia sau la care România este parte.

Faþã de aceastã situaþie apreciemcã numitul Funeriu Daniel Petru –ministrul Educaþiei, Cercetãrii, Tine-retului ºi Sportului se face vinovat de„împiedicarea, prin ameninþare, vio-lenþã ori prin folosirea de mijloacefrauduloase, a exercitãrii cu bunã-credinþã a drepturilor si libertãþilorvreunui cetãþean“, infracþiune pre-vãzutã ºi pedepsitã de dispoziþiile art.8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 115/1999.

Apreciem totodatã cã acþiunilenumitului Funeriu Daniel Petru dinperioada 13-31 mai 2010, astfel cumau fost detaliate mai sus, reprezintã,de fapt, o constrângere a membrilorde sindicat sã nu participe la grevageneralã din învãþãmânt declanºatãdin 31 mai 2010.

În consecinþã, rezultã fãrã putin-þã de tãgadã cã numitul Funeriu Da-niel Petru ºi-a depãºit atribuþiile, ºi,totodatã, a prejudiciat grav intereselelegale ale membrilor de sindicat. Încondiþiile în care membrii de sindicatºi-au exprimat în mod liber voinþa dea participa la grevã ºi au fost îndepli-nite condiþiile legale pentru declanºa-rea acesteia, este evident, în opinianoastrã, cã îngrãdirea dreptului la gre-vã se datoreazã numai relei credinþe anumitului Funeriu Daniel Petru.

În concluzie, având în vedere ºiaspectele detaliate la pct. I, apreciem

cã faptele sãvârºite de numitulFuneriu Daniel Petru întrunesc ele-mentele constitutive ale infracþiu-nilor de ameninþare ºi abuz în servi-ciu contra intereselor persoanelor,prevãzute ºi pedepsite de dispoziþiileart. 206 ºi art. 246 Cod penal.

În plus, vã rugãm sã observaþi cã,potrivit art. 88 alin. (1) din Legea nr.168/1999 privind soluþionarea con-flictelor de muncã prevede: „Faptapersoanei care, prin ameninþãri oriprin violenþe, împiedicã sau obligã unsalariat sau un grup de salariaþi sãparticipe la grevã sau sã munceascãîn timpul grevei constituie contra-venþie ºi se sancþioneazã cu amenda(...), dacã fapta nu a fost sãvârºitã înastfel de condiþii încât, potrivit legii,sã fie consideratã infracþiune „.

În cazul de faþã, numitul FuneriuDaniel Petru a împiedicat prin ame-ninþãri membrii de sindicat sã par-ticipe la grevã ºi i-a obligat – astfelcum am detaliat la pct. I – tot prinameninþãri, sã munceascã în timpulgrevei. În condiþiile în care fapta pre-vãzutã la art. 88 alin. (1) teza I a fostsãvârºitã prin ameninþãri, apreciem cãsunt întrunite ºi elementele constitu-tive ale infracþiunii prevãzute la art. 88alin. (1) teza finalã din legea specialã.

În drept, ne întemeiem prezentasolicitare pe dispoziþiile art. 28 dinLegea sindicatelor nr. 54/2003, aleart. 12 raportat la art. 5, art. 7, art. 8,art. 11 ºi art. 19 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitateaministerialã, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, ale art. 206 ºi art.246 din Codul penal, ale art. 50 alin.(1) ºi art. 88 alin. (1) din Legea nr.168/1999 privind soluþionarea con-flictelor de muncã, precum ºi pe dis-poziþiile art. 43 din ConstituþiaRomâniei, art. 250 din Codul muncii.

Pentru aceste considerente,Federaþia Sindicatelor Libere din

Învãþãmânt, Federaþia Sindicatelordin Învãþãmânt „SPIRU HARET“,Federaþia Educaþiei Naþionale ºi Fe-deraþia Naþionalã Sindicalã „ALMAMATER“,

În temeiul art. 28 din Legeasindicatelor nr. 54/2003 ºi al art. 12,raportat la art. 5, art. 7, art. 8, art. 11ºi art. 19 din Legea nr. 115/1999 pri-vind responsabilitatea ministerialã,republicatã, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare,

VÃ SOLICITÃ SÃ CEREÞI UR-MÃRIREA PENALÃ a numitului FU-NERIU Daniel Petru – ministrulEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului, pentru sãvârºirea infracþi-unii prevãzute ºi pedepsite de dispo-ziþiile art. 8 alin. (1) lit. a) din Legeanr. 115/1999 privind responsabili-tatea ministerialã, republicatã, ainfracþiunilor de ameninþare ºi abuzîn serviciu contra intereselor per-soanelor, prevãzute ºi pedepsite dedispoziþiile art. 206 ºi art. 246 dinCodul penal, precum ºi a infracþiuniiprevãzute de art. 88 alin. (1) din Le-gea nr. 168/1999 privind soluþiona-rea conflictelor de muncã, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare.

PPRREEªªEEDDIINNTTEE PPRREEªªEEDDIINNTTEEFF..SS..LL .. II .. FF ..SS.. II .. „„SSPPIIRRUU HHAARREETT““AA UU RR EE LL CCOORRNNEEAA GG HH EE OO RR GG HH EE IISSVVOORRAANNUU

PPRREEªªEEDDIINNTTEE PPRREEªªEEDDIINNTTEEFF..EE..NN.. FF ..NN..SS.. „„AALLMMAA MMAATTEERR““CC OO NN SS TT AA NN TT II NN CCIIOOSSUU AA NN TT OO NN HHAADDÃÃRR

ªCOALAromâneascqactualitate12


În 7 iunie 2010 a fost lansat pro-iectul strategic „Corelarea oferteieducaþionale a învãþãmântului profe-sional ºi tehnic cu cerinþele pieþeimuncii“ iniþiat de Centrul Naþionalde Dezvoltare a Învãþãmântului Pro-fesional ºi Tehnic, în parteneriat cuUniversitatea din Lisabona ºi Insti-tutul Naþional de Cercetare ªtiinþificãîn domeniul Muncii ºi Protecþiei So-ciale (INCSMPS). Cu acest prilej afost constituit ºi Grupul consultativnaþional alcãtuit din reprezentanþii a23 de instituþii ºi organizaþii, chema-te sã sprijine acest demers. Vicepre-ºedintele FEN, coordonator al De-partamentului pentru învãþãmântultehnic ºi profesional este membru înacest organism.

Obiectivul general al proiectuluiconstã în creºterea relevanþei oferteide formare profesionalã iniþialã prinînvãþãmântul profesional ºi tehnicpreuniversitar (IPT), în raport cu nevo-ile pieþei muncii ºi cerinþele de dezvol-tare economicã ºi socialã, din perspec-

tiva societãþii bazate pe cunoaºtere,prin îmbunãtãþirea documentelor deplanificare strategicã în IPT la niveljudeþean ºi local. Acest demers vizeazãcreºterea contribuþiei învãþãmântuluiprofesional ºi tehnic la tranziþia rapidãºi eficientã cãtre o economie competi-tivã bazatã pe inovare ºi cunoaºtere,participativã ºi inclusivã.

Obiectivele specifice vizeazã: 1. Creºterea relevanþei Planurilor

Locale de Acþiune în învãþãmântulprofesional ºi tehnic (PLAI), în ra-port cu nevoile de educaþie ºi formareprofesionalã previzionate la nivel re-gional ºi judeþean;

2. Creºterea coerenþei între nive-lurile regional ºi judeþean de planifi-care strategicã printr-o mai bunã in-tegrare în PLAI a prioritãþilor stabilitela nivel regional (PRAI) ºi a recoman-dãrilor rezultate din monitorizareaprogresului în implementarea PLAI;

3. Creºterea coerenþei între nive-lurile judeþean ºi local de planificarestrategicã prin monitorizarea de

cãtre CLDPS a Planurilor de Acþiuneale ªcolilor (PAS);

4. Creºterea comparabilitãþii în-tre Planurile Locale de Acþiune în în-vãþãmântul profesional ºi tehnic(PLAI) prin adoptarea unor abordãricomune facilitate de schimburi ºivizite de studii în þãri ale UE, precumºi schimburile de experienþã interju-deþene (Peer learning între CLDPS).

Durata proiectului este de 29 luni(ianuarie 2010 - mai 2012), iarnivelul finanþãrii se ridicã la aproape4 milioane de euro.

Rezultatele anticipate ale proiec-tului, de care vor beneficia în finaltoate unitãþile ºcolare cu profil tehnicdin România sunt:

� Studiu previzional actualizatprivind nevoile de formare profesio-nalã la nivel regional ºi judeþean laorizontul anului 2013 - 2020;

� 42 Planuri Locale de Acþiuneîn învãþãmânt (PLAI) actualizate pebaza studiului previzional actualizat,recomandãrilor PRAI ºi concluziilor

din rapoartele de monitorizare a im-plementãrii PLAI;

� 42 PLAI 2010-2013 însuºite deInspectoratele ºcolare judeþene/almunicipiului Bucureºti prin aprobareîn Consiliile de administraþie, în urmavalidãrii metodologice, consultãriipublice ºi adoptãrii în CLDPS;

� Planurile de Acþiune ale tutu-ror ªcolilor IPT (PAS) monitorizate;

� 1300 directori de unitãþi ºco-lare din IPT participanþi la seminarileorganizate pentru prezentarea ºi dez-baterea PLAI actualizat ºi a concluzi-ilor monitorizãrii PAS, în vedereaintegrãrii acestora în procesul deactualizare a PAS;

� Toate ºcolile IPT vor fi spriji-nite pentru actualizarea PAS prinfurnizarea PLAI actualizat, a studiu-lui previzional ºi a concluziilor rezul-tate din monitorizarea PAS;

� Metodologie pentru actualiza-rea studiilor previzionale;

� Metodologie revizuitã pentruactualizarea PLAI;

� Metodologie revizuitã pentrumonitorizarea PAS;

� 336 membri ai ComitetelorLocale de Dezvoltare a Parteneriatu-lui Social pentru Formarea Profe-sionalã (CLDPS) din 42 de judeþe ºimunicipiul Bucureºti participanþi laseminarile pregãtitoare pentru actu-alizarea PLAI ºi la seminarile pregãti-toare pentru monitorizarea Planu-rilor de Acþiune ale ªcolilor (PAS);

� 559 membri ai CLDPS din 42de judeþe ºi municipiul Bucureºti ºireprezentanþi ai partenerilor socialila nivel naþional (membri ai GrupuluiConsultativ ai proiectului) partici-panþi la schimburile de experienþãtransnaþionale (vizite de studii în þãriale UE);

� schimburi de experienþã (peerlearning) interjudeþene, organizateîntre membri CLDPS din fiecare re-giune - total 42 schimburi de expe-rienþa .

�� PP RR OO FF .. FF LL OO RR II NN DD OO BB RR EE SS CC UU ,,VV II CC EE PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE FF..EE..NN..

Corelarea ofertei educaþionale aînvãþãmântului profesional

ºi tehnic cu cerinþele pieþei muncii

ªCOALAromâneascq ºcoala internaþionalã 13

iun ie 2010

Articolul de faþã este primuldintr-o serie care îºi propunesã prezinte detaliat sistemelede formare iniþialã ºi continuã,recrutare ºi selecþie, evaluareºi promovare a personaluluididactic din þãri ale UniuniiEuropene. Prima þarã pe careo vom analiza din aceastã per-spectivã este Germania.

Formarea iniþialãFormarea profesorilor pentru toate

tipurile de ºcoli este reglementatã delegislaþia landurilor. Responsabilitateaºi reglementarea formãrii iniþiale a pro-fesorilor revine Ministerului Educaþieidin fiecare land. Examinãrile de statiniþiale ºi secundare (staatsprüfungen)sunt coordonate de autoritãþi de stat îndomeniul examinãrii sau de conduce-rile landurilor. Cursurile de formare aprofesorilor sunt oferite de universitãþiºi colegii de artã ºi muzicã. Formareapracticã pedagogicã sub forma serviciu-lui pregãtitor se face în institute de for-mare a profesorilor (studienseminare)ºi ºcoli de formare. Cerinþa minimãpentru a participa la cursurile de for-mare este admiterea într-o instituþie deînvãþãmânt superior, care se obþine înurma frecventãrii a 12-13 ani de ºcoalãºi reuºitei la o examinare de ieºire dinsistem. Admiterea într-o instituþie deînvãþãmânt superior presupune ºicazuri speciale (de exemplu, adulþii careau finalizat cursuri la seral, ori în anu-mite situaþii, cursuri non-universitarede formare în sectorul terþiar). Condiþiade a fi trecut de examinarea de statiniþialã este necesarã pentru intrarea înserviciul pregãtitor. În ceea ce priveºteformarea profesorilor din filiera vo-caþionalã, o diplomã de examinare poa-te înlocui examinarea de stat iniþialã.

Tipuri de profesoriSe pot distinge ºase tipuri de profe-

sori: profesori pentru grãdiniþã ori pen-tru nivelul primar, profesori la nivelulprimar ºi la toate tipurile de ºcoli de lanivelul secundar inferior (sau doar launele dintre aceste ºcoli), profesori latoate tipurile de ºcoli de la nivelul se-cundar inferior (sau doar la unele din-tre aceste ºcoli), profesori pentru ma-teriile din învãþãmântul general lanivelul secundar superior sau gimna-ziu, profesori pentru materiile din do-meniul vocaþional la nivelul secundarsuperior sau la ºcolile vocaþionale ºiprofesori pentru învãþãmântul special.În toate landurile formarea se împarteîn cursuri universitare ori la instituþii deînvãþãmânt superior ºi formare în prac-tica pedagogicã (vorbereitungsdienst).Prima perioadã a formãrii include:

� o componentã de specializare(incluzând metodica predãrii disci-plinelor) cu studierea a cel puþin douãmaterii ori domenii ale unor materii;

�o componentã de ºtiinþe ale edu-caþiei cu studierea obligatorie a teoriiloreducaþionale ºi psihologiei, plus, laalegere, studierea unor domenii pre-cum filosofia, ºtiinþele sociale/politice ºiteologia;

� practicã în predare, uneoridurând câteva sãptãmâni, acompaniatede cursuri de studiu.

Formarea profesorilor acoperã ºiproblematici privind educaþia specialã.Conform standardelor pentru for-

marea profesorilor, aprobate de mi-niºtrii landurilor, în decembrie 2004,au fost stabilite o serie de criterii decompetenþã, împãrþite în 4 domenii:predare, educaþie, evaluare ºi inovare.Primul stagiu de formare a profesoriloreste oferit, aºa cum am amintit deja, deaccesul într-o instituþie de învãþãmântsuperior. Normele care reglementeazãacest domeniul includ, în special, dis-poziþii privind materiile/domeniile ºicombinaþiile între acestea ce pot fi alesede un profesor, durata ºi conþinutulcursurilor de studiu din anumite ma-terii/domenii, incluzând materii referi-toare la ºtiinþele educaþionale ºi meto-dica predãrii disciplinelor, tipul certifi-catelor cerute pentru admiterea laexaminãri, tipul ºi durata unor exa-minãri ºi proceduri de evaluare. Ele-mentele caracteristice ale cursurilorcelor ºase categorii de profesori suntdescrise mai jos.

Tipuri de cursuria) profesori la grãdiniþã sau în

învãþãmântul primarFormarea cuprinde cursuri de 7

semestre ce totalizeazã 120 de ore deprezenþã sãptãmânalã pe durata unuisemestru. Formarea vizeazã în specialºtiinþele educaþiei ºi componente depredare practicã. Opþiunea privindmateriile ºi specializãrile variazã de laun land la altul. Cursurile de bazã îndomeniul ºtiinþelor educaþiei includpedagogia generalã ºi ºcolarã, precumºi psihologie. Opþiuni posibile sunt

filosofia, ºtiinþele sociale/politice ºiteologia. Cursurile, cuprind, de regulã,cel puþin o perioadã de formare prac-ticã de câteva sãptãmâni ºi ar trebui sãîncorporeze cel puþin un training didac-tic pentru metodica predãrii disci-plinelor. Limba germanã ºi matemati-ca, precum ºi disciplinele artistice ºiculturale, au o poziþie privilegiatã înmulte landuri reflectatã în anumitestudii obligatorii.

b) profesori la nivelul primarºi la toate tipurile de ºcoli de lanivelul secundar inferior sau nu-mai la unele dintre aceste ºcoli

Formarea pentru acest tip de pro-fesori este identicã, în mare, cu ceaprezentatã mai sus. În funcþie de land, ocalificare poate fi dobânditã atât pentrunivelul primar, cât ºi pentru tipurile deºcoli din învãþãmântul secundar infe-rior, ori pentru întreg învãþãmântul

secundar inferior. Studiul unor anu-mite materii la un nivel academic seadapteazã parþial la tipurile relevantede ºcoli ori niveluri ºcolare.

c) profesori la toate tipurile deºcoli de la nivelul secundar infe-rior sau numai la unele dintreaceste ºcoli

Cursurile pentru acest tip profesoriconduc la obþinerea unei calificãri pen-tru toate sau pentru anumite tipuri deºcoli din învãþãmântul secundar infe-rior. Ca regulã, sunt cursuri de 7-9 se-mestre, cu un total de 120-160 ore defrecventare, sãptãmânal, pe durataunui semestru, a cel puþin douã materiiºi cu includere în mod adecvat a meto-dicii predãrii disciplinelor ºi a unui cursîn ºtiinþele educaþionale. Studenþii tre-buie sã desfãºoare cel puþin un trainingdidactic. Angajarea în afara sectoruluiºcolar poate fi, de asemenea, folositãpentru a completa formarea.

d) profesori pentru materiiledin învãþãmântul general se-cundar superior sau pentru gim-naziu

Formarea pentru acest tip profe-sori cuprinde cursuri, în general, cudurata de 9 semestre (ocazional de 12semestre în cazul materiilor artistice)cu un total de 160 de ore de frecvenþã acursurilor, sãptãmânal, pe durata unuisemestru. Formarea include ºi unmodul de pregãtire pentru a puteapreda cel puþin douã materii ºi, deasemenea, metodica predãrii disci-plinelor. Cursurile includ toate pro-

blematicile academice ale materiilorstudiate ºi dezvoltã abilitãþile specificeale studenþilor, precum ºi cele privindmaniera multi-disciplinarã ºi interdis-ciplinarã în activitatea de predare. Estenecesarã cel puþin o perioadã de for-mare practicã de câteva sãptãmâni, darºi trainingul în didactica/metodicapredãrii disciplinelor. Principiile pen-tru examinarea de stat iniþialã a unuiprofesor care sã predea la gimnaziu ºireglementãrile generale privind cerin-þele pentru examinare pentru toate dis-ciplinele care pot fi alese în acest sens,au fost stabilite la nivel de landuri.

e) Profesori pentru materiilede învãþãmânt din domeniul vo-caþional la nivelul secundar su-perior sau la ºcolile vocaþionale

Formarea profesorilor ce conducela calificarea de a preda în materiile dinprograma ºcolilor vocaþionale dureazã,

în funcþie de land ºi structura studiului,9-10 semestre. Numãrul de credite esteîntre 270-300, conform European Cre-dit Transfer System (ECTS). Studenþiitrebuie, de asemenea, sã aibã o expe-rienþã în muncã de cel puþin 12 luniîntr-un domeniu relevant pentru ariavocaþionalã aleasã. Cursurile cuprindºtiinþe educaþionale, cu focus pe peda-gogia vocaþionalã ori economicã, pre-cum ºi pe metodica predãrii disci-plinelor în domeniul vocaþional respec-tiv, respectiv studii de metodica pre-dãrii în cadrul cursurilor vocaþionale,precum ºi studii de metodicã pentru adoua materie de predare. În locul celeide a doua materii de predare, existãposibilitatea de a alege un alt domeniuori un domeniu legat de educaþia spe-cialã.

f) profesori în învãþãmântulspecial

Calificarea poate fi obþinutã fie prinpromovarea examinãrilor de stat ini-þiale ºi secundare dupã un curs destudiu de gradul întâi, fie prin partici-parea la un curs adiþional. Perioadastandard de studiu pentru un curs degradul întâi dureazã maximum 9semestre cu un total de 160 de ore defrecvenþã a cursurilor sãptãmânal, pesemestru. Cursul include studiul ºtiin-þelor educaþionale ºi studii de metodicapredãrii în cel puþin o materie oridomeniu de materii ºi în educaþia spe-cialã. Aproximativ jumãtate din cursurisunt dedicate studiului, în timp ce ju-mãtatea cealaltã este dedicatã ºtiinþeloreducaþionale ºi studiilor de metodicapredãrii. Studiile didactice ºi practicapredãrii sunt parte integralã cursului.De asemenea, douã materii legate deeducaþia specialã vor fi selectate pentrustudiu.

Practicã, recrutare ºi selecþie

Toate studiile profesorilor la o uni-versitate ori la o instituþie echivalentãde învãþãmânt superior sunt urmate destagiul pregãtitor. În general, dureazãdoi ani ºi presupune elemente specificece depind de landuri ºi tipul de profe-sor. Implicã, de asemenea, participareala clasã, predare asistatã, dar ºi inde-pendentã la ºcoli de formare ºi studii înteoriile educaþionale ºi metodica pre-dãrii disciplinelor la institute de for-mare a profesorilor care revalorificã ºiconsolideazã experienþa câºtigatã prinformarea practicã. Dupã încheierea for-mãrii practice pedagogice, proaspeþiiprofesori se pot angaja pe termen nede-terminat în sectorul public. Criteriileparticipãrii la aceste cursuri de formarepracticã pedagogicã sunt stabilite ºipublicate de minister. Aceste cursuri,de regulã, se adreseazã anumitor gru-puri þintã. Acest tip de formare sedesfãºoarã la nivelul ºcolilor de formareºi institutelor, existând ºi o formarerealizatã prin instituþiile din învãþã-mântul superior. În funcþie de land,candidatul este trimis la MinisterulEducaþiei sau la autoritatea responsa-bilã cu supravegherea ºcolilor. O deciziede recrutare este luatã la nivel central înfuncþie de locurile disponibile ºi criteri-ile privind aptitudinile, calificãrile ºiperformanþele. În alte landuri, anumiteposturi sunt scoase la concurs avându-se în vedere profilul specific al uneianumite ºcoli, ºcoala respectivã luândparte la procesul de selecþie a candi-

daþilor, dar ºi în cazul acestora, numi-rea se face tot de cãtre minister sauautoritatea mai sus amintitã.

Formare/perfecþionare Statutul legal al personalului didac-

tic din sectorul public este reglementatde Legea funcþionarului civil emisã lanivelul fiecãrui land. Aceasta are ca te-mei Legea cadru a funcþionarului pu-blic. Mai existã ºi o legislaþie valabilãpentru funcþionarii publici, aplicabilã ºiprofesorilor, care reglementeazã, prin-tre altele, ieºirea la pensie ºi remune-rarea. Obligaþia profesorilor de a urmacursuri de perfecþionare este clar pre-vãzutã de legislaþia landurilor, în timpce responsabilitatea de a asigura pro-grame adecvate de formare este a an-gajatorului. Perfecþionãrile deschid noiperspective, precum oportunitatea de apreda noi materii, un nou post sau posi-bilitatea promovãrii. Oricum, nu existãnicio schimbare în statutul profesoruluideja membru al corpului didactic.Programele de formare sunt organizatela nivelul central al landului, regio-nal/local, dar pot avea loc ºi în ºcoli. Nuexistã grade didactice, profesorii fiindfuncþionari publici, însã existã diferitetrepte de salarizare.

Evaluare ºi promovareSingurele criterii relevante pentru

promovare sunt aptitudinile, calificãrileºi performanþele, nu însã ºi perioada detimp în calitate de profesor. Posturile„senior“ pot fi stabilite numai în acelecazuri în care funcþiile asociate acestorposturi sunt, cu adevãrat, de o maimare valoare decât cele ale grupurilorcu salarii mai mici. Asta înseamnã cãnimeni nu poate promova pe o altãscalã salarialã sau grup de salarizarefãrã o modificare a responsabilitãþilorsau a postului. Profesorii pot candida ºipentru postul de director sau de inspec-tor. Dupã numire, urmeazã o perioadãde probã care dureazã între doi ani ºijumãtate ºi trei ani, în funcþie de nivelulºcolii unde profesorul predã. În anumi-te cazuri, aceastã perioadã poate fi re-dusã sau extinsã pânã la 5 ani. În vede-rea numirii pe post ca profesor perma-nent, acestuia i se monitorizeazã per-formanþele ºi aptitudinile. În cazurile încare profesorii sunt angajaþi ca personalcontractual (mai ales în fosta RDG),perioada de probã este de 6 luni.Înainte de schimbarea statutului profe-sorilor, aceºtia sunt evaluaþi (de pildã,în cazul unei promovãri). În anumitelanduri, aceste evaluãri au loc periodic,nu numai la schimbarea statutuluicadrelor didactice, pe baza unui ghid deevaluare conþinând criterii specificeemis de minister. În ceea ce îi priveºtepe profesorii angajaþi contractual, dincauza lipsei unui cadru legal adecvat,performanþa acestora nu este evaluatãcontinuu. Evaluarea (în învãþãmântulprimar, gimnazial ºi liceal) este realiza-tã de personal asemãnãtor celor dininspectoratele ºcolare judeþene, per-sonal care trebuie sã îndeplineascãanumite condiþii pentru a exercitaaceastã funcþie. Sarcinile acestor in-spectori privesc evaluarea academicã aactivitãþii de predare ºi educaþionale ºisupervizarea personalului din învãþã-mânt ºi a directorului. Existã ºi o evalu-are fãcutã de avocaþi pe marginea as-pectelor legale ale administrãrii ºcolii.

�� RR AA DD UU EE NN AA CC HH EE

Politici de personal în Germania

ªCOALAromâneascqanalizã14


Dupã cele 667 de amendamente aprobatede cãtre deputaþi, dintre care 276 se referã laconþinutul iniþiativei legislative ºi 391 au vizatrigoarea exprimãrii, proiectul Legii EducaþieiNaþionale, care a fost extrem de controversat,va suferi în continuare modificãri. ªi aceastapentru cã acum se depun alte amendamente laSenat. Dacã vor fi la fel de numeroase ca cele

depuse iniþial la Camera Deputaþilor – 1.695 –este tot mai evident cã acest proiect nu va puteafi aprobat pânã la intrarea în vacanþa parlamen-tarã, deci aplicarea legii nu se va face maidevreme de anul ºcolar 2011-2012. Mai trebuiesubliniat cã actul normativ respectiv este abia lajumãtatea drumului, în cazul Legii EducaþieiNaþionale, Senatul fiind forul deciziv. Schim-bãrile aduse în Camera Deputaþilor sunt impor-tante ºi au în vedere urmãtoarele aspecte: legea lustraþiei oferã posibilitatea ca rectorulunei universitãþi sã fie revocat de cãtre mini-strul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Spor-tului. Revocarea ar urma sã aibã loc în bazaconstatãrii Consiliului de Eticã ºi Management,cu consultarea ºi avizul pozitiv al Senatului uni-versitãþii respective.

Pânã în 2020, liceul va deveni obligatoriu

Un amendament important care a fostaprobat de deputaþi se referã la elevii ºi studen-þii care provin din familii cu venituri reduse.Practic, chiar dacã beneficiazã de burse sociale,aceºtia vor avea ocazia sã primeascã ºi bursepentru performanþele obþinute la învãþãturã. Cualte cuvinte, bursa socialã nu le condiþioneazã ºistopeazã accesul cãtre bursele pentru perfor-manþe ºcolare. Amendamentul votat are urmã-toarea formulare:“Elevii ºi studenþii care bene-ficiazã de burse sociale de studiu pot primi ºiburse pentru performanþe ºcolare ºi univer-sitare. Statul ºi alþi factori interesaþi susþinfinanciar activitãþile de performanþã, de nivel

naþional ºi internaþional, ale elevilor ºi stu-denþilor. În privinþa învãþãmântului obligato-riu, pânã în anul 2020, cel mai târziu, liceul vadeveni obligatoriu. În prezent, doar în douã þãrimembre ale UE, Ungaria ºi Olanda, liceul esteobligatoriu. În toate celelalte þãri, învãþãmântuleste obligatoriu pânã la vârsta de 16 ani, aºacum este ºi în þara noastrã în prezent. Ideea de

învãþãmânt obligatoriu pânã la vârsta majora-tului a fost agreatã de fostul ministru alEducaþiei, Ecaterina Andronescu, a cãrei pãrere

este cã liceul trebuie sã fie obligatoriu pentru caelevii sã fie mai bine pregãtiþi pentru piaþamuncii.

Religia, disciplinã în trunchiul comun

Deºi iniþial s-a propus ca disciplina Religiesã poatã fi aleasã de elevi, deci sã fie o disciplinãopþionalã, la intervenþia Bisericii Ortodoxe Ro-mâne deputaþii au fãcut pasul înapoi ºi au mo-dificat articolul iniþial al legii. În noua formulã,amendatã de deputaþi, „planurile-cadru aleînvãþãmântului primar, gimnazial, liceal ºi pro-fesional includ religia ca disciplinã ºcolarã. Lasolicitarea scrisã a elevului major, respectiv apãrinþilor sau a tutorelui legal instituit pentruelevul minor, elevul poate sã nu frecventezeorele de religie. În acest caz, situaþia ºcolarã seîncheie fãrã disciplina religie. În mod similar seprocedeazã ºi pentru elevul cãruia, din motiveobiective, nu i s-au asigurat condiþiile pentrufrecventarea orelor la aceastã disciplinã.“ Arti-colul iniþial care permitea elevilor ca, la cerere,în locul orei de religie, elevii pot urma cursuride istoria religiilor, istoria culturii ºi artelor saualte cursuri utile în formarea comportamentu-lui etic, social sau comunitar, a fost eliminat. Afost de fapt rãspunsul pozitiv la cerereaPatriarhului.

„Exprimarea «în locul orei de religie»transformã aceastã disciplinã, afirmatã ca partea trunchiului comun, într-o disciplinã opþiona-lã“, a spus Patriarhul.

Minimum 300 de elevi într-oºcoalã cu personalitate juridicã

Alte amendamente s-au referit la numãrulminim de elevi, preºcolari ºi antepreºcolaripentru ca o unitate de învãþãmânt de stat sãdobândeascã personalitate juridicã, precum ºila perioada din zi în care trebuie sã aibã locorele de ºcoalã. În sistemul naþional de învã-þãmânt, unitãþile de învãþãmânt public au per-sonalitate juridicã dacã se organizeazã ºifuncþioneazã dupã caz, astfel:

a) cu minimum 300 de elevi; b) cu minimum 300 de elevi, preºcolari ºi

antepreºcolari;

c) cu minimum 150 de preºcolari ºi ante-preºcolari;

d) cu minimum 100 de elevi ºi/sau pre-ºcolari, în cazul unitãþilor de învãþãmânt spe-cial. Prin excepþie de la prevederile alin. (1), înunitãþile administrativ-teritoriale, în care nu-mãrul total al elevilor ºi preºcolarilor nu seîncadreazã în prevederile alin. (1), se organi-zeazã o singurã unitate de învãþãmânt cu perso-nalitate juridicã. Prin excepþie de la prevederilealin (1), în toate unitãþile administrativ-teritori-ale din þarã funcþioneazã unitãþi de învãþãmântpublic cu personalitate juridicã cu predare înlimba românã. ªi pentru cã era totuºi nevoie deo simetrie în privinþa drepturilor elevilor întreminoritãþile naþionale ºi persoanele vorbitoarede limba românã ºi care ar fi putut deveniminoritari în anumite comunitãþi – este vorbade localitãþile din judeþele Harghita ºi Covasna,unde românii sunt de fapt minoritari - depu-taþii au mai aprobat douã amendamente. Altfel, în condiþiile articolului care reglementanumãrul minim de elevi pentru ca o ºcoalã sãdobândeascã personalitate juridicã, exista peri-colul ca o ºcoalã cu limba de predare românã sãfie desfiinþatã pentru cã ar avea prea puþinielevi. În consecinþã, „Pe raza unei unitãþi admi-nistrativ-teritoriale funcþioneazã cel puþin ounitate ºcolarã cu predare în limba românã, cupersonalitate juridicã, indiferent de efectivul deelevi. În cadrul unitãþilor de nivel gimnazial sauliceal, cu predare în limba românã, singulare înmunicipiu sau oraº, se acordã acestora perso-nalitate juridicã indiferent de efectivul de elevi.“

Pentru asigurarea accesului egal la educaþieºi formare profesionalã, autoritãþile adminis-traþiei publice locale, în baza avizului conformal inspectoratelor ºcolare, aprobã, organizarea,funcþionarea ºi, dupã caz, dizolvarea unorstructuri de învãþãmânt, fãrã personalitate juri-dicã - ca pãrþi ale unei unitãþi de învãþãmânt cupersonalitate juridicã - ºi subordonate aceluiaºiordonator principal de credite, în condiþiile le-gii. Învãþãmântul primar se organizeazã ºi func-þioneazã cu program de dimineaþã, nu mai de-vreme de ora 8. În clasa pregãtitoare din învã-þãmântul special sunt înscriºi copiii cu cerinþeeducaþionale speciale care împlinesc vârsta de 8

Legea Educaþiei Naþionale,Legea Educaþiei Naþionale,Legea Educaþiei Naþionale,Legea Educaþiei Naþionale,Legea Educaþiei Naþionale,Legea Educaþiei Naþionale,

Federaþia Educaþiei Naþionale a fãcut o serie de amendamente laproiectul Legii Educaþiei Naþionale, amendamente care au fost preluatede deputaþi ºi acceptate de Comisia pentru Învãþãmânt din cadrulCamerei Deputaþilor. În continuare vã prezentãm modificãrile aduselegii prin acceptarea propunerilor fãcute de FEN:

1. Art.79 alin.3, Art.314 alin.1 Personalul didactic de predare sãrãmânã titular al sistemului naþional de învãþãmânt ºi sã se pãstrezemobilitatea personalului didactic la nivelul sistemului;

2. Art.85 alin.2: Reducerea numãrului membrilor Consiliului deadministraþie de la nivelul unitãþii de învãþãmânt de la 13 la 7 (2 cadredidactice, 2 pãrinþi, 2 reprezentanþi ai consiliului local, directorulunitãþii de învãþãmânt) persoane, deoarece existã unitãþi cu numãr micde personal (ex.: grãdiniþe cu program normal, ºcoli în mediul rural);

3. Art.62 Admiterea la liceu sã fie fãcutã pe baza unui test formatdintr-un subiect propus de liceul care organizeazã admiterea ºi unsubiect unic naþional. Ocuparea locurilor sã se facã în ordineadescrescãtoare a mediei aritmetice a notelor obþinute la cele douãprobe. Elevii care nu sunt admiºi la liceul pentru care au susþinut testulvor fi repartizaþi la nivelul judeþului, în alte licee, pe baza mediei de latest ºi luând în considerare opþiunile elevului;

4. Art.228 alin.3 Directorul adjunct al unitãþii de învãþãmânt vaîncheia contract managerial cu directorul unitãþii respective (nu cu pri-marul);

5. Conform Recomandãrii UNESCO-OIM, Statutul personaluluididactic trebuie sã fie lege separatã ºi negociatã cu partenerii sociali, nuparte integrantã a Legii educaþiei naþionale;

6. Eliminarea Art.216 (referitor la dobândirea titlului de profesoremerit ºi beneficiile ce decurg din obþinerea acestui titlu) deoarececreazã discriminare în rândul profesorilor cu gradul didactic I;

7. Eliminarea Art.222 lit.k) care priveºte pãstrarea funcþiei deadministrator - financiar (contabil) în categoria personalului didacticauxiliar, deoarece acest personal nu are ca atribuþii în fiºa postului acti-vitãþi care implicã relaþii cu elevii;

8. Eliminarea Art.234 alin.6 care prevede cã orele de educaþie fizicãîn învãþãmântul primar sunt predate doar de învãþãtori/ institutor/pro-fesorul pentru învãþãmântul primar; motivaþie: pe aceste ore au fost ti-tularizaþi profesori de educaþie fizicã;

9. Art.206, 207 ºi 208 trebuiesc mutate de la Titlul III Învãþãmântsuperior Cap.11 Finanþarea ºi patrimoniul universitãþilor la Titlul IVStatutul personalului didactic Cap.1 Statutul personalului didactic dinînvãþãmântul preuniversitar;

10. Art.258 alin.7 (salarii compensatorii la disponibilizare) de laStatutul personalului didactic din învãþãmântul superior ºi de cercetareºi sã fie aplicat ºi în învãþãmântul preuniversitar;

11. Art.279 alin.2 are un text ce nu poate sã aparã într-o lege;12. Modificarea Art.225 alin.8 lit.a) astfel: „Probã practicã sau

inspecþie specialã la clasã ºi probã scrisã din didactica specialitãþii laangajarea absolvenþilor care obþin drept de practicã“;

13. Introducerea unei litere noi Art.225 alin.8 lit.a1) cu urmãtorulconþinut: „Titularii sistemului de învãþãmânt pot ocupa un alt post, înbaza unui concurs care constã din: analiza curriculumului vitae, inter-viu ºi probã practicã/ inspecþie specialã la clasã“.

Amendamente FEN acceptate de Camera Deputaþilor

ani pânã la data începerii anului ºcolar. Lasolicitarea scrisã a pãrinþilor, a tutorilor legalisau a susþinãtorilor legali, pot fi înscriºi în clasapregãtitoare ºi copii cu vârste cuprinse între 6 ºi8 ani la data începerii anului ºcolar. Învãþãmân-tul gimnazial este, de regulã, învãþãmânt dedimineaþã.

Cupon de creºãDeclarativ, prin lege se spune cã statul va

sprijini educaþia timpurie, în acest sens în pro-iect fiind prevãzut a se acorda un ajutor finan-ciar. Este vorba de cupoane de creºã, care arurma sã fie acordate din bugetul de stat. Rãmâ-ne însã de vãzut ºi când ar urma sã se apliceacordarea acestor cupoane de creºã, având învedere cã, în prezent, guvernanþii ºtiu doar sãatenteze la veniturile bugetarilor ºi pensiona-rilor pentru a scoate þara din crizã. „Statul spri-jinã educaþia timpurie, ca parte componentã aînvãþãrii pe tot parcursul vieþii, prin acordareaunor cupoane de creºã. Acestea vor fi acordateîn scop educaþional, din bugetul de stat, prinMinisterul Muncii, Familiei ºi Protecþiei So-ciale“, se spune într-unul din articolele proiec-tului votat de deputaþi. „Cupoanele de creºã seacordã de la bugetul de stat. Angajatorul areobligaþia legalã de a-ºi informa angajaþii asuprareglementãrilor în vigoare. Angajatorul areobligaþia legalã de a intermedia acordarea cu-poanelor de creºã pentru angajaþii care le solici-tã ºi care renunþã, parþial sau integral, la drep-tul de concediu pentru creºterea copilului. Cu-ponul de creºã se acordã la solicitarea angajatu-lui cu forme legale, atât în sistemul de stat, câtºi în cel privat. Cuponul de creºã se acordã lacerere, unuia dintre pãrinþi sau opþional,tutorelui sau celui cãruia i s-au încredinþat copiispre creºtere ºi educare sau în plasament fami-lial, pe baza livretului de familie. Cuponul decreºã are o valoare egalã cu costul standard perantepreºcolar. Valoarea acestuia este stabilitãanual, de cãtre Ministerul Educaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului. Pãrintele are dreptul sãaleagã creºa pe care o va frecventa copilul sãu,din sistemul de stat sau privat. Valoarea cupo-nului de creºã este încasatã integral de creºaaleasã de pãrinte. Acesta are posibilitatea de aachita diferenþa de preþ, în situaþia în care alegeo creºã al cãrei cost lunar depãºeºte valoareacuponului de creºã.

Facilitãþi fiscale pentru agenþii economici

Un alt amendament al deputaþilor are învedere acordarea de facilitãþi agenþilor eco-nomici care asigurã burse de ºcolarizare unorelevi. Iniþial, se vorbea doar de o asemeneaposibilitate, deputaþii introducând caracterulde obligativitate, dacã agenþii economici acordãburse de studii. De asemenea, s-a decis ca învã-

þãmântul postliceal special sã fie integral sub-venþionat de la bugetul de stat. „Absolvenþii în-vãþãmântului gimnazial care nu continuã studi-ile în învãþãmântul liceal pot sã finalizeze, pânãla vârsta de 18 ani, cel puþin un program depregãtire profesionalã care permite dobândireaunei calificãri corespunzãtoare Cadrului Naþio-nal al Calificãrilor. Operatorii economici careasigurã, pe bazã de contract cu unitãþile de în-vãþãmânt, burse de ºcolarizare, stagii de pregã-tire practicã a elevilor, dotarea spaþiilor de pre-gãtire practicã sau locuri de muncã pentru ab-solvenþi beneficiazã de facilitãþi fiscale, potrivitprevederilor legale. Învãþãmântul postlicealspecial face parte din învãþãmântul profesionalºi tehnic ºi este integral subvenþionat de stat.

Cel puþin 15 elevi într-o clasã la liceu

Faþã de propunerea iniþialã din proiect, caîntr-o clasã de liceu sã fie minimum 20 de elevi,deputaþii au coborât uºor acest prag minim la15. În plus, au stabilit exact ºi numãrul de eleviîn învãþãmântul special.

„Învãþãmântul liceal si postliceal: clasa carecuprinde în medie 25 elevi, dar nu mai puþin de15 ºi nu mai mult de 30; învãþãmântul specialpentru elevi cu deficienþe uºoare ºi/sau mode-rate: grupa care cuprinde în medie 10 elevi, darnu mai puþin de 8 ºi nu mai mult de 12. Înînvãþãmântul special pentru elevi cu deficienþegrave: grupa care cuprinde, în medie 5 elevi, darnu mai puþin de 4 ºi nu mai mult de 6.“

Amendã pentru pãrinþii care nu-ºi trimit copiii la ºcoalã

Dacã în proiectul iniþial pãrinþii care nu-ºitrimiteau copiii la ºcoalã erau sancþionaþi cu oamendã cuprinsã între 100 ºi 1000 de lei saumuncã în folosul comunitãþii, deputaþii au spo-rit sancþiunea de peste 14 ori ori. „Pãrintele saututorele legal instituit este obligat sã ia mãsuripentru ºcolarizarea elevului, pe perioadaînvãþãmântului obligatoriu. Nerespectareaacestei prevederi din culpa pãrintelui sau atutorelui legal instituit constituie contravenþieºi se sancþioneazã cu amendã cuprinsã întreunul ºi cinci salarii medii nete pe economie.Aplicarea contravenþiei prevãzutã la alin. (3) seface de primãrie, la sesizarea consiliului deadministraþie al unitãþii de învãþãmânt. Baniiastfel obþinuþi vor fi utilizaþi exclusiv în folosulunitãþii de învãþãmânt respective.“

ªi cum salariul mediu net pe economie înluna aprilie a.c. a fost de 1.436 de lei, amenzilecare îi aºteaptã pe pãrinþii ce nu îºi trimit copiiila ºcoalã vor fi extrem de usturãtoare, fiind cu-prinse între 1.436 de lei ºi 7.180 de lei, dacã le-gea s-ar aplica în acest moment, deci la nivelulsalariului mediu net de acum.

Profesorii titulari rãmân pe postul ocupat

Unul dintre subiectele proiectului de legecare a nemulþumit extrem de mult cadrele di-dactice a avut în vedere statutul dascãlilor. Dacãiniþial s-a vorbit de excluderea titularizãrii înînvãþãmânt, ulterior s-a revenit ºi s-au pãstratregulile deja cunoscute. „Personalul didactic ti-tular în sistemul de învãþãmânt preuniversitar,la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, îºipãstreazã dreptul dobândit în concursul naþio-nal unic de titularizare. În condiþiile intrãrii înrestrângere de activitate, cadrele didactice titu-lare în sistemul de învãþãmânt preuniversitarbeneficiazã de soluþionarea restrângerii deactivitate prin: a) transferul consimþit întreunitãþile de învãþãmânt preuniversitar; b)repartizarea pe posturi/catedre vacante, coor-donatã de inspectoratul ºcolar judeþean/ ISMB,conform metodologiei elaboratã de ministerpânã la data de 15 noiembrie a fiecãrui an.

Prin restrângere de activitate se înþelege: a)situaþia în care postul/norma didacticã nu seîncadreazã în sistemul de normare privind efec-tivele de preºcolari ºi elevi prevãzute de lege; b)situaþia în care se constatã diminuarea numãru-lui de ore, sub nivelul unei jumãtãþi de normã,fãrã posibilitate de completare în aceeaºi uni-tate sau într-o unitate de învãþãmânt apropiatã.

Cadrele didactice netitulare calificate, care auparticipat la concursul naþional unic de titulari-zare în ultimii 3 ani, anteriori intrãrii în vigoarea prezentei legi, care au obþinut cel puþin notaºapte ºi au ocupat un post/catedrã, devin titu-lari ai ºcolii respective dacã: a) se certificã via-bilitatea postului/catedrei; b) consiliul deadministraþie al ºcolii respective este de acord.“O altã noutate se referã la reintroducerea exam-enului de definitivat în învãþãmânt.

Rectorul poate fi revocat de ministru

În fine, în învãþãmântul superior s-au decis,printre altele, ca rectorul sã poatã revocat de mi-nistrul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Spor-tului în anumite condiþii, adicã în baza constatãriiConsiliului de Eticã ºi Management, cu con-sultarea ºi avizul pozitiv al Senatului universitãþii,alegerea rectorului prin concurs, subvenþia sãurmeze studentul în cazul unui transfer, gratui-tatea accesului studenþilor la asistenþã ºi serviciicomplementare, precum ºi cumularea burselorsociale cu alte tipuri de burse. De asemenea, stu-denþii care aleg o altã formã de cazare decât cami-nele instituþiilor de învãþãmânt superior vor bene-ficia, potrivit unui alt amendament aprobat dedeputaþi, de subvenþii pentru cazare.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

ªCOALAromâneascq analizã 15

iun ie 2010

în dezbaterea Senatului

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem de învãþãmântperformant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Carduri ºi credite preferenþiale

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Bilete de odihnã ºi tratament acordate prin Ministerul Muncii

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Constantin CIOSU – Preºedinte

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinteexecutiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executivdepartament preuniversitar

Ioan DRÃGAN – Secretar general

DDEEPPAARRTTAAMMEENNTTEE::Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului

Departament Învãþãmânt Liceal

Departament Leadership ºi Management Sindical

Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar

Departament Învãþãmânt Vocaþional

Departament Învãþãmânt Tehnic

Departamentul Funcþionari Publici ºi Personal Contractual

Departament Învãþãmânt Gimnazial

Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500).

CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.

BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!

Date post:	06-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

JURIDIC PAG. 10-11 Federaþiile sindicale au cerut 3 RON ºI...

Documents