INTERVIU PAG. 8-9 „În PD-L a intrat omul Cãtãlin Croitoru...

Peste 2.000 de salariaþi din unitãþile de învãþãmânt de la nivelul Capitalei au protestat la 16 apriliefaþã de refuzul Guvernului de a mai acorda tichete-cadou. Acþiunile care au avut loc în toatã þara, darºi presiunea electoralã au fãcut Guvernul sã revinã asupra deciziei de blocare a tichetelor-cadou.

ªCOALAromâneascqSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul VII � nr. 31 � mai 2008 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

Director fondator: Cãtãlin Croitoru Redactor-ºef: Dragoº Constantin Neacºu

Spiritul critic înmodernizareaînvãþãmântului

Spiritul critic este o condiþie ºi o mo-dalitate de realizare a unei învãþãri eficien-te, cu rol esenþial în dezvoltarea persona-litãþii elevului.

OOPPIINNIIII PPAAGG.. 55

Securitatea ºisãnãtatea munciiîn învãþãmânt, în context european

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 1133

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

IINNTTEERRVVIIUU PPAAGG.. 88--99

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

Sindicatele din învãþãmântºi clasa politicã Apropierea unor sindicate de un partid sau altul este cunoscutã de foarte multtimp, însã dovezile au fost þinute la secret pentru majoritatea celor careactiveazã în miºcarea sindicalã. În luna care s-a încheiat, s-au scos însã laivealã ºi dovezile.

SSUUBB LLUUPPÃÃ PPAAGG.. 33

www.scoalaromaneasca.ro

„În PD-L a intrat omul Cãtãlin Croitoru,nu preºedintele FEN, Cãtãlin Croitoru“

„Aoliþei ºi cu ei

sunt miniºtri de 2 lei!“

„Aoliþei ºi cu ei

sunt miniºtri de 2 lei!“

Adomniþei sefoloseºte de legileEducaþiei pentru a-ºi face campanieelectoralã

SSIINNDDIICCAATTEE PPAAGG.. 1111

pag. 6-7

Peste 2.000 de angajaþi din învãþãmânt au cerut, la 16 aprilie, tichete-cadou în faþa guvernului

Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tine-retului a publicat pe Internet, la adresahttp://www.subiecte2008.edu.ro, modelede subiecte ºi instrucþiunile de realizare abiletelor pentru probele orale ale examenu-lui de Bacalaureat 2008. Au fost elaborateîntre 50 ºi 100 de modele (itemi) pentrufiecare probã în parte: limba ºi literaturaromânã, limba ºi literatura maternã (croatã,germanã, maghiarã, sârbã, slovacã, turcã ºiucraineanã) ºi limbi moderne (englezã, fran-cezã, germanã, greacã, italianã, rusã ºi spa-niolã), în conformitate cu programele deexamen. Pe lângã modelele de subiecte, aufost publicate ºi precizãri metodologice cuprivire la modul de abordare a textului, ba-reme de evaluare a rãspunsului oral, cerinþegenerale, precum ºi itemi pentru evaluareala proba oralã. Textele la prima vedere, carevin în completarea modelelor publicate pen-tru biletele de examen, vor fi transmise cen-trelor de examen cu maximum 48 de oreînainte de probã. Numãrul elevilor înscriºi în

clasa a XII-a în învãþãmântul preuniversitarde stat este de 239.727. Prima sesiune a exa-menului de bacalaureat din 2008 este pro-gramatã între 23 iunie ºi 9 iulie, iar a doua,între 18 august ºi 1 septembrie. Probele oralese vor desfãºura între 23 ºi 26 iunie, astfel:23 - 24 iunie – limba ºi literatura românã, 24- 25 iunie – limba ºi literatura maternã ºi 25- 26 iunie – limba ºi literatura modernã. Uncandidat se considerã promovat la probaoralã dacã a obþinut minimum nota finalã 5(cinci) la respectiva probã. În caz contrar,candidatul este declarat „respins“ la probaoralã respectivã. Probele orale sunt elimina-torii. Candidatul care a obþinut o notã sub 5(cinci) sau nu s-a prezentat la o probã oralãeste declarat „respins“, respectiv „neprezen-tat“ la examenul de bacalaureat ºi nu maiparticipã la probele urmãtoare. Nu se admitcontestaþii la probele orale ºi practice din ca-drul examenului de bacalaureat (cu excepþiaprobei de dicteu melodic ºi armonic, de laprofilul artistic - muzicã).

ªCOALAromâneascqactualitate

www.scoalaromaneasca. ro

2

Lista beneficiarilor EURO 200, pe Internet

Elevii ºi studenþii care, potrivit legii269/2004, au depus cereri pentruacordarea unui ajutor financiar în valoare de 200 de euro în vedereaachiziþionãrii unui calculator personalnou pot consulta pe portalul dedicathttp://euro200.edu.ro/ lista aprobatãa beneficiarilor (înainte de soluþionareacontestaþiilor). Anul acesta, 35.484 depersoane vor primi cuponul valoric pen-tru achiziþionarea de computere, depar-tajarea acestora fãcându-se în funcþiede venitul lunar brut pe membru defamilie, în limita bugetului stabilit deMECT (26.960 mii RON). Conform legii,beneficiarii ajutorului sunt elevi ºi/saustudenþi din învãþãmântul de stat sauparticular acreditat, în vârstã de pânãla 26 de ani, care provin din familii cuvenituri brute lunare de maximum 150RON pe membru de familie. Dinnumãrul total al beneficiarilor, 35.354provin din învãþãmântul preuniversitar,diferenþa de 130 fiind reprezentatã decei din învãþãmântul superior. Primeletrei judeþe în ordinea numãrului cumu-lat de beneficiari sunt Iaºi – 4.050,

Suceava – 2.840 ºi Dolj – 2.816. Lanivel naþional au fost depuse 52.212cereri. Configuraþia minimã recoman-datã a calculatoarelor pentru achiziþio-narea cãrora se acordã ajutor financiarpotrivit Legii nr. 269/2004 este urmã-toarea: procesor 2 Ghz, 1 GB RAM ºi160 GB hard-disk ºi software de bazã.Eventualele contestaþii vor fi rezolvateîn termen de 15 zile de la depunere. Înacest sens, autoritãþile locale abilitatepot sã efectueze anchete sociale pen-tru verificarea veridicitãþii declaraþiilorde venit ºi a celor referitoare labunurile familiei.

Bacalaureat pentru olimpiciColegiul Naþional „Ienãchiþã Vãcãrescu“ dinTârgoviºte va gãzdui timp de zece zile (19 - 29 mai2008) sesiunea specialã a examenului deBacalaureat pentru elevii din loturile lãrgite care sepregãtesc pentru olimpiadele ºcolare ºi competiþi-ile sportive internaþionale. Sesiunea se adreseazãcelor 203 absolvenþi de clasa a XII-a, selecþionaþiîn vederea stabilirii loturilor olimpice care vorreprezenta România la olimpiadele de astronomieºi astrofizicã, biologie, geografie, matematicã, fizi-cã, chimie, informaticã, limba rusã ºi sport. Aceºtielevi îºi vor asuma întreaga rãspundere pentru par-curgerea integralã a materiei din care vor fi elabo-rate subiectele de examen. De asemenea, condu-cerea unitãþii ºcolare din care provine candidatulrãspunde de încheierea situaþiei ºcolare a aces-

tuia în timp util. Înscrierea va avea loc în perioada15 - 18 mai, la secretariatul Colegiului Naþional„Ienãchiþã Vãcãrescu“ din Târgoviºte. Elevii vorsusþine probe la disciplinele de concurs stabilitede Metodologia de organizare ºi desfãºurare aexamenului de Bacalaureat dupã calendarul demai jos: 19 mai: limba ºi literatura românã –probã oralã; 20 mai: limba modernã – probã oralã;21 mai: limba ºi literatura maternã – probã oralã;22 mai: limba ºi literatura românã – probã scrisã;23 mai: proba obligatorie a profilului – probascrisã; 26 mai: proba la alegere din aria curricu-larã corespunzãtoare specializãrii (probã scrisãsau practicã); 27 mai: proba la alegere dintre disci-plinele din celelalte arii curriculare, alta decât celesusþinute anterior (probã scrisã sau practicã); 28mai: limba ºi literatura maternã – probã scrisã;afiºarea rezultatelor ºi depunerea contestaþiilor(dupã ora 18.00); 29 mai: rezolvarea contestaþiilorºi afiºarea rezultatelor finale.

ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II � ªªTTIIRRIILLEE LLUUNNII II

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

DDiirreeccttoorr ffoonnddaattoorrCãtãlin Croitoru

([email protected])

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu([email protected])

SSeenniioorr eeddiittoorr::Constantin Ciosu

([email protected])

PPuubblliicciittaattee::0722.575.477

([email protected])

DDTTPP::Omni Press & Design

([email protected])

www.opd.ro

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected]

Publicaþia în curs de auditare BRATISSN 1453 – 7842

ªCOALAromâneascq

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºipersonalitãþile citate poartã inte-gral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

CÃUTÃM COLABORATORI!

EEººttii eelleevv,, ssttuuddeenntt,, jjuurrnnaalliisstt ssaauupprrooffeessoorr?? CCrreezzii ccãã aaii cceevvaa ddee ssppuussîînn cceeeeaa ccee pprriivveeººttee eedduuccaaþþiiaa ddiinnRRoommâânniiaa?? VViinnoo aallããttuurrii ddee nnooii..

TTrriimmiittee uunn CCVV ººii ddoouuãã--ttrreeii aarrttiiccoolleeppee aaddrreessaa ddee ee--mmaaiill::

rreeddaaccttiiaa@@ssccooaallaarroommaanneeaassccaa..rrooººii îînn cceell mmaaii ssccuurrtt ttiimmpp

ppoossiibbiill oo ssãã ttee ccoonnttaaccttããmm..

PPRREEMMIIAANNTT10

STELIAN FEDORCA

Stelian Fedorca, inspectorul ºcolar general al Municipiului Bucureºti, a interzis profesorilor sã mai dea teme elevilor în vacanþa de Paºte

RREEPPEETTEENNTT

CRISTIAN ADOMNIÞEI

Cristian Adomniþei a încercatîncã o datã sã resuscitezeproiectele de legi privindînvãþãmântul anunþând trimi-terea acestora în Parlamentpânã la sfârºitul lui iunie, încondiþiile în care majoritateapartidelor ºi a organizaþiilorsocietãþii civile le-au respins.

4

Autoritatea Naþionalã pentru Tineret (ANT)iniþiazã, anul acesta, 15 de tabere tematice,aºa-numitele ºcoli de varã, în dorinþa de acreºte interesul elevilor pentru aceastã vari-antã de petrecere a vacanþei de varã. „Vor fiorganizate, astfel, ºcoli de cercetaºi laArieºeni, Alba ºi la Predeal, Braºov, ºcoli defotografie la Caraº, tabere de istorie ºi civi-lizaþie dacã la Hunedoara, tabere de englezãla Iaºi, de germanã la Sibiu, de educaþie fi-zicã la Vâlcea sau de turism la Maramureº.Potrivit directorului Direcþiei de ProgrameRecreative ºi Divertisment pentru Tineret dincadrul ANT, Adrian Costea, la cele 15 tabere

tematice, organizate în premierã pentruvacanþa din aceastã varã, poate participa, înlimita locurilor disponibile, orice elev. Preþulunei zile de tabãrã, incluzând cazare ºi pen-siune completã, porneºte de la 38 de lei ºi,în funcþie de destinaþia aleasã, poate ajungela 46 de lei. Anul acesta, DPRDT pune la dis-poziþia elevilor între 11 ºi 13 serii a câte6.100 de locuri în 64 de tabere organizate înþarã. Între acestea, în afara celor 15 ºcoli devarã, sunt organizate ºi 10 tabere naþionalepe diverse domenii de interes, ca jurnalism,artã fotograficã, arte vizuale, tabere de cercetaºi ºi de limbi strãine.

TTaabbeerree tteemmaattiiccee ppeennttrruu eelleevvii

SSuubbiieecctteellee ppeennttrruu pprroobbeelleeoorraallee,, ppee IInntteerrnneett

Apropierea unor sindicate deun partid sau altul estecunoscutã de foarte multtimp, însã dovezile au fostþinute la secret pentrumajoritatea celor careactiveazã în miºcarea sindicalã. În luna care s-aîncheiat, s-au scos însã laivealã ºi dovezile. Pentruprima datã toþi angajaþii dinînvãþãmânt au putut vedeaprotocolul semnat încã din2004 între sindicatele afiliate FSLI ºi Alianþa DA, precum ºi protocolul încheiatîntre PSD ºi CNSRL Frãþia,confederaþie din care faceparte ºi Federaþia SpiruHaret. Pe lângã aceste protocoale, tot luna trecutã,preºedintele FEN, CãtãlinCroitoru, a fost numit ºefulComisiei pentru Educaþiei ºiCercetare din cadrul PD-L.

Dacã în cazul preºedintelui FENlucrurile sunt clare, el fiind prezen-tat la scenã deschisã de mai-mariiPD-L, nu acelaºi lucru putem sã-lspunem despre ceilalþi. În ceea ce-lpriveºte pe liderul FEN, lucrurilestau dupã cum urmeazã. Decizia luide a intra în politicã este una perso-nalã. Aceastã decizie nu implicã înniciun fel organizaþia din care faceparte. Mai mult, chiar preºedintelePD-L, Emil Boc, a declarat, în cadrulconferinþei de presã de prezentare anoului membru PD-L, cã FederaþiaEducaþiei Naþionale nu are niciunacord politic cu PD-L ºi nu va fi im-plicatã în niciun fel în campaniaelectoralã. Nu acelaºi lucru putem

sã-l spunem însã despre celelaltedouã organizaþii din învãþãmânt,mai precis de FSLI ºi Spiru Haret.

FSLI are protocol politicîncã 2004

Dupã cum am mai scris într-unnumãr mai vechi al revistei, în tim-pul negocierilor salariale pentru

2007, preºedintele FSLI, Aurel Cor-nea, îi ruga pe ceilalþi lideri sindicalisã fie liniºte în învãþãmânt ºi sã maiuite de proteste. Atunci nu se ºtia deacest protocol, semnat între sindi-catele afiliate FSLI împreunã cu încãdouã organizaþii ºi Alianþa DA, care,dupã toate informaþiile, a fostîncheiat la insistenþele unor per-

soane din PNL, ºi care a fost menþi-nut, dacã este sã urmãrim activitateaFSLI, ºi dupã ieºirea PD de la guver-nare. Acordul, care este semnat dedelegaþii sindicatelor judeþene afilia-te FSLI, este încheiat pe o perioadãmai lungã decât un ciclu electoral.Mai precis, înþelegerea a fost parafa-tã la 17 noiembrie 2007 ºi se va fi-naliza la 31 august 2017. Dacã este sãne luãm dupã ce scrie în acord, par-teneriatul s-ar fi dezvoltat pe toatefonturile: politic, parlamentar, ad-ministrativ-local, prezidenþial, gu-vernamental ºi ministerial. Totuºi,dacã e sã ne gândim la refuzul FSLIde a semna Pactul Naþional pentruEducaþie ºi susþinerea deschisã a pa-chetului de legi Adomniþei, putemspune ceea ce am scris mai sus, adi-cã acest protocol a rãmas în vigoaredoar cu PNL odatã cu desfiinþareaAlianþei DA.

Potrivit protocolului, în maxi-mum o lunã de la semnare ar fi tre-buit, nu ºtim dacã s-a ºi întâmplat,sã se înfiinþeze un organism de con-ducere a parteneriatului care sã sta-bileascã din umbrã ce, cum ºi ce seîntâmplã în învãþãmânt, atât dinpunct de vedere politic, cât ºi social.Astfel, dacã acest protocol a fost res-pectat, tot ceea ce s-a stabilit pânãacum la nivelul Ministerului Educa-þiei, Cercetãrii ºi Tineretului este ºiopera FSLI.

Liderii Spiru Haret, pe listele PSD

Un alt protocol care a stârnit va-luri în rândul sindicatelor a fost în-cheiat între CNSRL Frãþia ºi PSD.Înþelegerea încheiatã la 27 martiea.c. prevede printre altele ºi înscrie-rea pe listele PSD a anumitor lideridin cadrul federaþiilor afilitateCNSRL. Astfel, potrivit documentu-lui „PSD va coopta pe locuri eligibilereprezentanþi ai CNSRL Frãþia pelistele consiliilor judeþene, munici-pale, orãºeneºti ºi comunale, în con-formitate cu negocierile acceptate decãtre pãrþi, þinând seama de pon-derea pãrþilor în zonele respectiveacceptatã de cãtre acestea“. De ase-menea, „PSD va desemna, pe locurieligibile, reprezentanþi ai CNSRLFrãþia pentru Parlamentul Româ-niei ºi pentru Parlamentul Euro-pean“. În schimbul acestor voturi,membrii CNSRL Frãþia trebuie sã

participe ºi sã susþinã PSD în cam-paniile electorale. Mai precis,„CNSRL Frãþia va asigura participa-rea directã a membrilor sãi la cam-pania electoralã a PSD, participareaefectivã a liderilor naþionali ºi locali,în comun cu liderii PSD, la acþiunileelectorale“. Aºa cã nu trebuie sãmire niciun membru al Spiru Haretdacã într-o zi liderul de sindicat îicere sã participe la un miting elec-toral al PSD sau chiar sã voteze cuacest partid la alegeri.

Cã anumite federaþii sau confe-deraþii au încheiat un protocol cu unpartid sau altul nu este de datorianoastrã sã le criticãm. Este decizia li-derilor ºi sperãm cã ºi a membrilorsimpli de sindicat, care ar fi trebuitîntrebaþi înainte de semnarea înþele-gerilor. Problema care se pune estecât de avantajoase pentru miºcareasindicalã sunt aceste protocoale.Dacã un simplu membru sau chiarun lider hotãrãºte în nume propriusã se implice în politicã este alegereaºi dreptul sãu constituþional însã încondiþiile în care implici ºi organiza-þia atunci apare o problemã legatã demoralitate. În primul rând oferi posi-

bilitatea unora ºi altora sã spunã cãfederaþia este cu un anume partidsau urmãreºte interesele partiduluiX. În al doilea rând, tu, ca lider, îþiminþi colaboratorii politici. Niciunpreºedinte de sindicat nu poategaranta votul politic al membrilor pecare îi reprezintã. Fiecare are propriaopinie ºi nimeni nu poate sã-l obligesã voteze într-un fel sau altul. Totuºi,în condiþiile în care protocolul sindi-cat-partid este secret, ca în cazulFSLI, prin anumite metode lideriipot manipula masele de sindicaliºti,ºi astfel le pot inocula acestora ideeacã acel partid este cel mai bun.

În cea de-a doua posibilitate –cazul CNSRL Frãþia – anumite per-soane pot fi lansate în politicã pespatele membrilor de sindicat. Acor-dul cu PSD îmi aduce aminte de omaximã celebrã „Toþi pentru unul,unul pentru toþi“. Problema se punedacã în condiþiile în care toþi sindi-caliºtii (fie ei în FSI Spiru Haret, Sani-tas sau altele) îºi susþin liderul, acestaîi va susþine pe ei dupã ce va ajungeîntr-o funcþie de conducere sau le vaapãra interesele în Parlament?!

�� VV II RR GG II LL CC RR II SS TT EE AA

Sindicatele din învãþãmântºi clasa politicã

mai 2008

ªCOALAromâneascq sub lupã 3

AAbboonnaaþþii--vvãã llaa ªCOALA româneascqpprriinn

FF E D E R AÞ I A EE D U C AÞ I E I NN AÞ I O N A L EStr. Justiþiei nr. 65, Sect. 4 Bucureºti � tel.: 021/337.11.40;021/337.11.85 � fax: 021/337.01.17 � Banca: Bancpost, Suc. Coºbuc, Cont: RO68BPOS81006032218ROL01

NNuummee ººii pprreennuummee...................................................................................................... LLooccaalliittaattee..............................................................................CCoodd........................................ JJuuddeeþþ//SSeeccttoorr....................................................................................SSttrr................................................................................................NNrr....................BBll......................SScc.............. AApp........................TTeell............................................................FFaaxx....................................................ee--mmaaiill.................................................................................. **NNrr.. RReegg.. CCoomm....................................**CCoodd ffiissccaall........................................**CCoonntt................................................................................................BBaannccaa......................................................................................DDoorreesscc uunn aabboonnaammeenntt ppeennttrruu:: � 3 apariþii .........8 RON

� 6 apariþii ........16 RON � 12 apariþii ........32 RON

DATA.......................Semnãtura/ºtampila................Vã rugãm sã completaþi cu majuscule ºi sã trimiteþi talonul prin fax sau prin poºtã peadresa Federaþiei Educaþiei Naþionale, împreunã cu o copie a documentului de platã.Livrarea abonamentelor se face dupã achitarea sumei menþionate în contul FEN.

C

TTAALLOONN DDEE AABBOONNAAMMEENNTT

ªCOALAromâneascqºcoala gãlãþeanã


4

Nepãsare la Tudor Vladimirescu din judeþul Galaþi:

Banii americanilor se ducpe Apa Sâmbetei!

În locul unui complex sportiv detoatã frumuseþea care ar fi trebuitconstruit pe bani americani, liceuldin comuna gãlãþeanã Tudor Vladi-mirescu s-a ales cu un maidan pestecare se ridicã un nor de praf dupã unmeci de fotbal. Edilii dau vina peconstructor, care la rândul lui spunecã primãria a vrut multe cu bani pu-þini! Viceprimarul comunei, Con-stantin Trifan, nu a ratat ocazia sã nespunã cã, dacã va ieºi primar în varã,va gãsi imediat bani pentru termina-rea lucrãrii, dar cã pânã alegeri nupoate face nimic. Profesorul de sportde la Liceul din Tudor Vladimirescueste dezamãgit de situaþie ºi spunemai în glumã, mai în serios cã eleviisãi vor avea muºchi de ºahiºti dupãce vor termina liceul.

Într-un an electoral, în care maitoate partidele politice ies la rampã

ºi promit marea cu sarea, la Galaþiunii politicieni ies la rampã cu pro-misiuni penibile: ei le spun oameni-lor din localitãþile în care candideazãcã vor repara boacãnele pe care le-aufãcut cu propriile mânuþe în cursulactualelor mandate. Despre ce estevorba? N-o sã vã vinã sã credeþi…Dupã ce în 2006, autoritãþile localedin comuna gãlãþeanã Tudor Vla-dimirescu au fãcut un teren de sportvai de mama lui, acum, la o aruncã-turã de bãþ de alegerile locale, ace-leaºi autoritãþi se laudã cã vor facerost de bani pentru terminarea lui. Edrept, autoritãþile locale, ºi aici nereferim în principal la viceprimaruldin Tudor Vladimirescu, ConstantinTrifan, n-au contribuit în 2006decât cu ceva forþã de muncã necali-ficatã, care a sãpat ºanþuri ºi a turnatbetoane, dar era datoria moralã a lorsã vegheze la buna desfãºurare alucrãrilor. Toþi banii necesari lucrã-rii au venit de la Agenþia StatelorUnite pentru Dezvoltare Internaþio-nalã (USAID), care a alocat comuneiTudor Vladimirescu din Galaþi25.000 de dolari. Americanii le-auspus edililor la vremea respectivã sãgãseascã douã obiective pentru in-vestiþii, iar comunitatea a decis repe-de: primul viza decolmatarea unuicanal care punea localitatea în peri-col în eventualitatea unor noi inun-daþii, iar cel de-al doilea se referea larealizarea unui complex sportivmodern pentru grupul liceal din lo-

calitate. Dacã decolmatarea canalu-lui nu a dat prea multe bãtãi de capfirmei care s-a ocupat de lucrãri,recte SC Drumuri ºi Poduri Galaþi, eibine, la complexul sportiv lucrurilestau complet diferit. La doi ani de ladarea în folosinþã a terenurilor desport, acestea aratã jalnic, de parcãn-ar fi trecut prin mâna unor con-structori. Cea mai mare problemaeste cea a stratului de lidonit, careacoperã în prezent cele 3 terenuri desport (unul de fotbal, unul de hand-bal, iar cel de-al treilea de volei) ºicele douã piste de alergare. IonelOlaru, profesor de educaþie fizicã laLiceul din Tudor Vladimirescu, estecomplet nemulþumit de starea tere-nurilor de sport ºi spune cã nu poatesã facã orele de educaþie fizicã dinsimplul motiv cã îi este fricã sã nu-ºiaccidenteze învãþãceii. „Pietrele careacoperã acest teren sunt foarte mari!Unele au chiar diametrul de 10-15cm. În plus, dacã încearcã vreun co-pil sã demareze brusc de pe loc,poate sã se aleagã uºor cu o luxaþie“,ne-a spus Ionel Olaru. Toate aspec-tele problemei ne duceau cu gândulla un simulacru de lucrare fãcut deSC Drumuri ºi Poduri Galaþi, firmacare are ca principal acþionar Consi-liul Judeþului Galaþi. Aºa cum mã aº-teptam, chiar ºi viceprimarul Con-stantin Trifan aruncã pisica încurtea constructorului, pe care-lacuzã cã nu ºi-a fãcut treaba cumtrebuie. „Aceastã lucrare a fost exe-cutatã la propunerea autoritãþii lo-cale pentru asigurarea unor condiþiimai bune de efectuare a orelor deeducaþie fizicã pentru elevii carefrecventeazã aceastã ºcoalã. Dupã ceautoritãþile au întocmit de comunacord cu profesorul de sport din lo-calitate o schiþã prealabilã de reali-zare a acestor terenuri, documen-taþia a ajuns la CHF International,reprezentanþa din Galaþi. Aceastã in-stituþie a întocmit proiectul tehnic, aorganizat licitaþia ºi a asigurat fon-durile necesare. Demn de remarcateste cã fodurile, în valoare de 10.000de dolari au fost o sponsorizare de laUSAID, noi n-am contribuit cu nici-un leu. În schimb am asigurat forþafizicã necesarã acoperirii a 25% dincontravaloarea lucrãrii. Contribuþias-a concretizat în montarea de bor-duri care delimiteazã terenurile res-pective, turnarea de alei între tere-nuri“, spune viceprimarul Constan-tin Trifan. Dacã este sã-i dãm cre-zare acestuia recepþia lucrãrii s-a fã-cut în prezenþa beneficiarilor, res-pectiv a primãriei, a executantului, areprezentanþilor CHF Internationalca finanþator indirect ºi a sponsoru-lui american, care a confirmat cã lu-crãrile au fost fãcute bine. Proble-mele abia dupã recepþia lucrãrii auapãrut. „Noi am sesizat unele nere-guli abia dupã ce au început lucrã-rile, dar remedierea lor ar fi însem-nat cheltuieli suplimentare pe carenoi nu le puteam suporta. Mai mult,

am observat cã decopertarea terenu-lui s-a fãcut prea mult ºi materialuladus pentru copertare nu a fost sufi-cient, motiv pentru care bordurileau rãmas cu o proeminenþã de 4 cm.Compactarea lidonitului, a fost rea-lizatã de firma constructoare la fina-lul lucrãrii, dar operaþia trebuia re-petatã. Pentru cã terenurile respec-tive nu au fost prevãzute cu canalede scurgere a apelor pluviale, lidoni-tul a fost spãlat de ploi ºi au rãmasdoar pietrele mari, cu diametre depânã la 15 cm“, spune viceprimarulConstantin Trifan. El mai spune cãnu are la dispoziþie niciun fel de do-cument referitor la lucrare, docu-mente care, spune el, s-ar afla la CHFInternational Galaþi. Ce n-a uitatdomnul viceprimar sã-mi promitãîntre patru ochi este faptul cã totulse va rezolva dacã va ajunge primar.

„Este clar cã nu mai putem facenimic pânã dupã alegeri. Primarulactual nu va mai avea timp sã cearãconsiliului local alocarea de fonduripentru finalizarea acestui teren. Înplus, nici eu ºi nici domnul primarnu vom mai avea timp sã ne ocupãmde acest teren. ªtiþi cum e, vine cam-pania ºi trebuie sã umblãm pentrunoi. Dar eu pot sã vã spun cã proble-ma se va rezolva dacã voi ajunge pri-mar. Ne mai trebuie vreo 2.000 dedolari pentru a termina acesteterenuri. Vom gãsi aceºti bani“,spune viceprimarul din Tudor Vladi-mirescu.

În prima fazã am avut tendinþade a-i da dreptate viceprimarului ºim-am dus sã mã burzuluiesc la con-structor pentru cã nu ºi-a fãcut trea-ba cum trebuie, dar cineva mi-a ºop-

tit la ureche sã nu cred tot ce spuneviceprimarul. Mi-am adus aminterepede cã suntem în prag de cam-panie electoralã ºi am abordat pro-blema mai temperat. Am fost privitciudat din prima clipã în care amintrat în biroul directorului de pro-ducþie de la Drumuri ºi Poduri, Ghe-orghe ªerban. „Caietul de sarcini afost întocmit de cei de la firma CHFInternational. Din pãcate, suma afost insuficientã pentru un terenadevãrat de sport. Soluþia aleasã deei nu este deloc fericitã, dar asta e, n-au avut bani mai mulþi. Le-amspus acest lucru, dar nu m-au ascul-tat. O îmbrãcãminte de macadamordinar nu este o soluþie permanen-tã“, spune Gheorghe ªerban. Acestane-a dat ºi câteva detalii tehnice. Lu-crarea a durat 35 de zile ºi s-a soldatcu o notã de recepþie, datatã 17 iulie

2006. „În procesul-verbal de recep-þie, care are ºi semnãtura reprezen-tantului primãriei, nu a fost trecutniciun fel de obiecþie. Deci, lucrareaa fost fãcutã bine. Dupã recepþia fi-nalã, comunitatea localã putea, con-form legii, sã efectueze lucrãri de în-treþinere, dar ei n-au fãcut acest lu-cru. Mai mult, aveau posibilitatea cape perioada de garanþie, pe care noiam stabilit-o la un an, sã facã re-clamaþii scrise la adresa lucrãrii. Nuam primit nimic în acest sens. Certeste cã în acest an ei puteau sãgãseascã bani mãcar pentru a arun-ca niºte nisip cu care sã nivelezepuþin terenul. Mai mult, dacã erauatât de gospodari precum se cred,gãseau ceva bani de la bugetul localpentru a aplica un strat de asfalt. Peun astfel de macadam, se poate apli-

ca un strat de uzurã, dar costã, ºi nu2.000 de dolari, cum zice domnulviceprimar, ci mult mai mult“, ne-amai spus directorul societãþii ju-deþene de drumuri ºi poduri care nus-a abþinut sã facã ºi o remarcã maiironicã: „Primarul ºi viceprimarul seciondãneau politic încã de pe atunci.Acum este clar, acolo se duce o cam-panie electoralã ºi fiecare încearcãsã-i dea la oase celuilalt“, a adãugatGheorghe ªerban. Nu putem sã nuamintim faptul cã Inspectoratulªcolar al judeþului Galaþi a alocatanul trecut 200 de milioane de leivechi pentru achiziþionarea de echi-pament sportiv performant pentrucele 3 terenuri de sport. ProfesorulIonel Olaru spune cã are plase noipentru porþile de fotbal ºi pentruterenul de handbal, pe care nu lepoate monta pentru cã terenul esteimpracticabil, are fileuri noi pentruterenul de volei, mingi noi pentrutoate sporturile care nu se pot în-vârti pe terenurile de la Liceu, pen-tru cã sunt pline de pietre ascuþitecare le-ar distruge imediat. În plus,nicio minge nu sare… Dacã dai cu eade pãmânt, se înfige în pietriº. Astanu-i împiedicã însã pe puºtii satuluisã batã mingea pe acest maidan! Casã nu mai vorbim despre groapa denisip, care a rãmas fãrã obiect deactivitate (n.r. – adicã nisip) în câte-va zile de la punerea în folosinþã aterenurilor. Acum ea este plinã de…gunoaie.

Campanie electoralã sau nu,profesorul de sport din Tudor Vladi-mirescu nu vrea sã ºtie de astfel delucruri. Mi-a jurat cu mâna pe inimãcã nu face campanie electoralã pen-tru nimeni ºi cã nu este implicat înniciun fel de competiþie electoralã.„Nu mã intereseazã partea politicã aproblemei! Eu vreau ca elevii pecare-i pregãtesc la ºcoalã sã facãsportul într-un mediu optim. Nu mãpot risca sã-i pun sã facã sprinturi,pentru cã riscã sã-ºi rupã picioarele.Dacã a fost sau nu campanie electo-ralã, rãmâne de vãzut, cert este cãpânã acum ne-am ales doar cu pro-misiuni. Sper cã oamenii din locali-tate sã deschidã bine ochii atuncicând vor pune ºtampilele pe buleti-nele de vot la alegerile din iunie“,spune profesorul Ionel Olaru. ªiviceprimarul a avut o replicã de finalfoarte interesantã. Referindu-se lamodul în care au fost efectuate lu-crãrile Constantin Trifan a zis: „Lanoi ºi moaca costã!“. Ce-o fi vrut sãspunã, nu ne-am prins încã, darpoate or înþelege oamenii din sat!

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

mai 2008

ªCOALAromâneascq opinii 5

Spiritul critic este o condiþie ºi omodalitate de realizare a uneiînvãþãri eficiente, cu rol esenþial îndezvoltarea personalitãþii elevului.A avea spirit critic însemnã:

1. A deþine cunoºtinþe valoroaseºi utile ºi a avea convingeri înte-meiate pe acestea.

2. A-þi forma opinii indepen-dente ºi a accepta ca ele sã fiesupuse evaluãrii critice.

3. A supune propriile idei ºiideile altora unui scepticism con-structiv.

4. A construi argumente sufi-ciente pentru a-þi susþine propriileopinii.

5. A manifesta flexibilitate, to-leranþã ºi respect faþã de ideile alto-ra, a le accepta sau respinge pe bazãde argumente.

Inteligenþa nu este niciodatãuniversalã, ea poate excela în anu-mite direcþii, rãmânând mediocrãsau chiar coborâtã în altele. Mo-mentele de inspiraþie, de reuºitãalterneazã cu altele, de eºec. Spiritulcritic ne ajutã sã pãstrãm dreaptamãsurã. Cum se formeazã el? Credcã primul pas în aceastã privinþã îlconstituie stimularea atitudinii in-terogative. Ne naºtem cu întrebareape buze, copilul de patru-cinci anine asalteazã cu întrebãri de tipul:„ce?“ „cine?“ ºi, mai cu seamã „dece?“. Pãrinþii sunt supuºi la un exa-men continuu ºi puþini sunt cei carese descurcã onorabil. Dar, ca prinmiracol, deveniþi elevi, vocaþia inte-

rogativã a copiilor se atenueazã, în-trebarea riscã sã devinã infracþiunesau, cel puþin, este expediatã rapid,ca un element care îl abate pe cel dela catedrã de la îndeplinirea unuiplan de predare cu care el a venit deacasã. Nici la liceu nu lipsesc acelecadre didactice care nu agreazã sãfie întrerupte cu întrebãri în timpulorelor de predare. Cunosc licee încare orele de consultaþii au dispã-rut, iar în altele ele existã numai pehârtie. Se mai întâmplã ºi urmã-toarea anomalie: cei care-l cautã peprofesor, pentru o discuþie, sunt nu-mai cei foarte buni, care doresc sãºtie mai mult decât le poate da laorã. Cei care nu înþeleg cele predatenu au ºi capacitatea de a convertiaceastã neînþelegere în întrebãripunctuale; iar dacã totuºi acesteîntrebãri existã, apare teama deridicol: „Dacã vor râde de mine cã

întreb aºa ceva?“. Multe persoaneduc cu ele în mormânt o anumitãignoranþã, deoarece ruºinea, reþine-rea de a întreba, este mai puternicãdecât dorinþa de a se lãmuri. Gre-ºeala de orice fel este vãzutã ca o in-fracþiune care trebuie penalizatã;nu se observã cã, uneori, ea esteefectul unei încercãri de gândireautonomã, care iese din litera ma-nualului. Au cam dispãrut ºi cercu-rile literale din licee, iar ele sunt re-zultatul unor confuzii regretabile înceea ce priveºte distincþia dintre oidee personalã ºi alta, preluatã. Esteîmbucurãtor faptul cã unele ma-nuale de limbã ºi literaturã românãapãrute în ultimii ani îl stimuleazãpe elev sã gândeascã cu capul sãu,sã se întrebe, sã se mire, sã aleagã.

Din nefericire, fenomentul in-ternetizãrii este confirmat prin in-ternaþionalizarea rapidã a blugilor,

a limbajului „underground“, a mes-tecãrii gumei, a limbii engleze, a„culturii Coca-Cola“ cu cele patru ti-puri de cãrþi preferate (porno, sex,thriller, horror), la care se adaugãaclimatizãri autohtone, cum ar fifracturismul ºi sexualismul fãrãperdea în literatura tânãrã. De cenu aplicãm în ºcoli o educaþie careantreneazã dialogul intim, sensibili-tatea compasiunea, întrajutorarea,bunãtatea, politeþea, delicateþea,într-o societate durã, crudã, a con-curenþei implacabile ºi extermina-toare? Cred cã nu ne putem limitadoar la olimpicii ºi copiii de ºtabicare în proporþie de 90% învaþã înstrãinãtate sau în ºcoli strãine înfi-inþate în România, unde se bucurãnedemocratic de un regim preferen-þial, pãrinþii, foarte avuþi ºi sus-puºi,pregãtind ca ºi în comunism o elitãereditarã de viitori conducãtori.

Consider cã spiritul critic sepoate realiza prin:

1. Crearea unor situaþii de învã-þare, a unor ocazii pentru ca eleviisã-ºi exerseze procesul gândirii cri-tice ºi alocarea timpului necesarpentru aceasta.

2. Încurajarea elevilor sã gân-deascã independent, cu „propriullor cap“.

3. Acceptarea diversitãþii deopinii.

4. Implicarea activã a elevilor înrealizarea învãþãrii, prin confrunta-rea de idei, prin cooperare.

5. Convingerea elevilor cã nuriscã sã fie ridiculizaþi.

6. Încrederea în capacitatea fie-cãrui elev de a gândi critic.

7. Aprecierea pozitivã a spiritu-lui critic, manifestat în orice situaþie.

�� PP RR OO FF .. CC EE ZZ AA RR VV AA SS II LL EE SS CC UU ,,BB OO TT OO ºº AA NN II

SSppiirriittuull ccrriittiicc îînnmmooddeerrnniizzaarreeaaîînnvvããþþããmmâânnttuulluuii

SSppiirriittuull ccrriittiicc îînnmmooddeerrnniizzaarreeaaîînnvvããþþããmmâânnttuulluuii

ªCOALAromâneascqeveniment


6

Peste 2.000 de salariaþi dinunitãþile de învãþãmânt de lanivelul Capitalei au protestatla 16 aprilie faþã de refuzulGuvernului de a mai acordatichete-cadou. Acþiunile careau avut loc în toatã þara, darºi presiunea electoralã aufãcut Guvernul sã revinãasupra deciziei de blocare atichetelor-cadou.

În Bucureºti, dupã mai multezile de grevã japonezã, peste douãmii de sindicaliºti din învãþãmânt auprotestat, la 16 aprilie, între orele11.00-13.00, pe un trotuar de peBdul Aviatorilor, în apropierea se-diului Guvernului, pentru a forþaGuvernul sã renunþe la articolele dinOrdonanþa 37/2008 care anulauacordarea tichetelor-cadou. Mitin-gul care a semãnat mai mult cu unimens pichet de protest, din cauzã cãmanifestanþii nu au avut un podiumde unde sã-ºi spunã nemulþumirile,s-a desfãºurat în acelaºi timp în carela Guvern se dezbãtea aprins rein-troducerea tichetelor-cadou.

În huiduielile sindicaliºtilor careau numit Guvernul Tãriceanu un gu-vern de doi lei ºi l-au comparat peprimul-ministru cu Corogeanu, Exe-cutivul a fãcut un pas înapoi ºi a de-cis cã tichetele-cadou sã poatã fiacordate. Astfel, reprezentanþii Gu-vernului au hotãrât modificareaordonanþei de urgenþã care interzi-cea acordarea tichetelor-cadou, per-miþând atribuirea unor astfel de ti-chete în limita bugetelor aprobate.Ministrul Muncii, Paul Pãcuraru, aprecizat cã actul normativ care mo-dificã ordonanþa de urgenþã, incluspe ordinea de zi suplimentarã a ªe-dinþei Guvernului, a introdus douãmodificãri la articolul 24 al OU37/2008 care, în forma veche, pre-vedea cã autoritãþile ºi instituþiilepublice nu vor acorda tichete-cadoupersonalului din cadrul acestora. Înnoua formã, ordonanþa de urgenþãstabileºte cã ordonatorii de credite aiautoritãþilor ºi instituþiilor publicedin administraþia centralã, indife-rent de modul de finanþare, acordãtichete-cadou în cadrul limitei fon-dului bugetului propriu.

„Mãsura luatã de Guvern estetotal nepopularã ºi nepedagogicã.Aceste tichete, ca ºi multe alte drep-turi câºtigate de sindicate, nu pot firetrase. Este o lipsã de respect faþãde partenerii sociali. Acest Guvern,care se numea odatã DA, acum senumeste NU, pentru cã NU tichete,NU mãriri de salariu, NU ºi NU, ºiNU“, a declarat Dan Alexandrescu,unul dintre lideri prezenþi la acþiu-nea de protest.

SibiuTimp de mai multe zile, circa

6.000 de membri ai Sindicatului În-vãþãmântului Preuniversitar Sibiu,din 200 de ºcoli ale judeþului, au fostîn grevã japonezã, nemulþumiþi dedecizia de sistare a tichetelor-cadou.Potrivit preºedintelui SIP Sibiu,Teodor Fârþonea, acþiunea de pro-test a þinut pânã în momentul în ca-re Guvernul a anulat articolele carefãceau referire la blocarea tichete-lor-cadou. „Declaraþia domnului mi-nistru ºi ºedinþa de lucru a PNL nu afost acelaºi lucru cu o ºedinþã de gu-vern. Noi aveam o ordonanþã, care e

Peste 2.000 de angajaþi din învãþãmânt au cerut la 16 aprilie tichete-cadou în faþa guvernului

„Aoliþei ºi cu ei sunt miniºtride 2 lei!“

mai 2008

ªCOALAromâneascq eveniment 7

un act normativ în vigoare ºi careinterzicea autoritãþilor publice sã neacorde tichetele. Pânã nu a apãrutun alt act care sã anuleze dispoziþiaarticolului 24 deja dat, nu am încetatprotestele. O simplã declaraþie a mi-nistrului nu a fost suficientã“, a de-clarat Teodor Fârþonea, preºedinteleSIP Sibiu. Dascãlii sibieni sunt ne-mulþumiþi cã în unele localitãþi aufost acordate tichetele-cadou, iar înaltele nu.

Satu Mare În cursul zilei de marþi, 15

aprilie, salariaþii din sistemul deînvãþãmânt al judeþului Satu Mareau continuat semnele de protestfaþã de decizia Guvernului, Ordo-nanþa 37/2008 care interzicea insti-tuþiilor publice sã le mai acordeangajaþilor tichete-cadou. Astfel, aufost în grevã japonezã cadrele di-dactice de la ºcolile Mircea Eliade,ªcoala Generalã nr. 13 Satu Mare,ªcoala Pir ºi ªcoala Generalã Târ-ºolþ. Pentru ziua de mâine au anun-þat grevã japonezã ºcolile: Oar, Rã-teºti, Botiz, Socond, Sãtmãrel, Ti-ream ºi grãdiniþele din Carei ºi Grã-diniþa nr. 2 din Satu Mare.

„Noi vom continua acþiunile deprotest, pânã nu se ia o decizie finalãfavorabilã. Nu mai credem în promi-siuni. Majoritatea ºcolilor ºi-auanunþat intenþia de a face grevãjaponezã în zilele de joi ºi vineri“, adeclarat prof. Ioan Drãgan, lider SIPSatu Mare.

Prahova La 17 aprilie, între orele 11.00 ºi

12.00, ceva mai mult de 30 de cadredidactice din judeþ s-au întrunit înfaþa Prefecturii, ºi au discutat despreacordarea tichetelor-cadou. Prezenþiau fost Petru Columban, lider al sin-dicatului „I.L.Caragiale“ – membrual Federaþiei Educaþiei Naþionale(FEN), ºi Ecaterina Chirilã, preºedin-tele executiv în cadrul învãþãmântu-lui special din Prahova. Intenþiaacestora era de a participa la un mi-ting de protest, însã acesta nu a maiavut loc pentru ca acela care deþineaautorizaþia de pichetare – prof. Ghe-orghe Giurumescu, preºedinte al Li-gii Judeþene a Sindicatelor din Învã-þãmânt Prahova (LJSI), sindicat afi-liat la altã federaþie, a renunþat laacþiunea revendicativã. Cele 30 decadre didactice venite, ieri totuºi la

Prefecturã, s-au declarat neîncrezã-toare în decizia anunþatã de cãtreVosganian. „Dacã domnul Giuru-mescu crede în ceea ce a spus Vos-ganian, respectiv cã ne va acordatichetele-cadou, atât eu cât ºi cadreledidactice prezente, care de altfelsunt ºi membre ale sindicatului luiGiurumescu – FSLI –, vrem sã ve-dem, negru pe alb, cã se va anula or-donanþa prin care se interzice acor-darea tichetelor-cadou. Eu, dacãºtiam cã preºedintele LJSI nu se vaprezenta astãzi, ceream sã ni se eli-

bereze o autorizaþie de pichetare. Încondiþiile acestea, nu putem sã pro-testãm ilegal. Oricum, este o lipsã defair-play între sindicate dacã ne gân-dim la ce a fãcut domnul în cauzãazi“, ne-a informat Petru Columban.Cu toate acestea, pichetarea a avut ofinalitate, Petru Columban ºi Eca-terina Chirilã întâlnindu-se cu sub-prefectul Cãtãlin Stan, care le-a pro-mis cã prefectura va face un memo-riu pe care îl va trimite Guvernuluicu doleanþele membrilor de sindicat.

�� DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

La sfârºitul lui 2007, faþã dedispoziþiile Legii 193/2006, în ve-derea aprobãrii acordãrii tichete-lor-cadou ºi a tichetelor de creºã,Federaþia Educaþiei Naþionale asfãtuit organizaþiile sindicale sã so-licite ISJ-urilor constituirea comi-siei paritare. Comisiile paritare în-trunite la nivelul fiecãrui judeþ auaprobat astfel acordarea tichetelor-cadou, identificând evenimentelepentru care acestea se acordã, nu-mãrul de tichete pentru fiecareeveniment în parte ºi valoarea no-minalã a acestora. Pentru cã unitã-þile de învãþãmânt preuniversitarde stat funcþioneazã ca unitãþi fi-nanþate din fonduri alocate prinbugetele locale ale unitãþilor admi-nistrativ-teritoriale pe a cãror razãîºi desfãºoarã activitatea, cheltuie-lile asupra tichetelor-cadou urmaua fi achitate prin bugetele consili-ilor locale. Unele dintre acestea aurefuzat acordarea sumelor nece-sare aprobate, dând naºtere astfelunor conflicte care în final au con-dus la aprobarea în OUG 37/2008a unui punct distinct referitor lainterzicerea acordãrii acestordrepturi de cãtre autoritãþile ºi in-stituþiile publice („art. 24. Autori-tãþile ºi instituþiile publice pre-vãzute la art. 1 nu vor acorda ti-

chete-cadou personalului din ca-drul acestora“ din OUG nr. 37/2008 privind reglementarea unormãsuri financiare în domeniul bu-getar, publicatã în „Monitorul Ofi-cial“, Partea I nr. 276 din08/04/2008).

Acordarea tichetelor-cadou afost o variantã gãsitã de sindicat, ºinu de angajator, pentru suplimen-tarea venitului salarial, fãrã a apelala creºteri salariale, imposibile lamomentul financiar decembrie2007. Acordarea tichetelor-cadouera posibilã datoritã cadrului legalinstituit de Legea 193/2006, astfelcã mãsura interzicerii acordãriiacestor tichete, doar faþã de buge-tari, lovea din nou atât în statutulatât de discriminat al angajatuluistatutului, cât ºi în veniturile ori-cum mici ale salariaþilor. Aºa cumera de aºteptat, salariaþii ºi-au apã-rat dreptul obþinut, prin amplemiºcãri de protest. Este greu de ac-ceptat faptul cã salariaþii sunt for-þaþi de cele mai multe ori sã-ºi re-câºtige drepturile prin miºcãri deprotest sau alteori pe calea instan-þei de judecatã, dar pentru mo-ment se pare cã acest gen de ac-þiuni sunt singurele la care execu-tivul are reacþie.

Astfel, dupã o lunã de ampleproteste organizate la nivelul ju-deþelor, care au culminat cu mitin-gul salariaþilor din MunicipiuluiBucureºti din 16 aprilie 2008, re-prezentanþii sindicatelor din Bucu-reºti au fost invitaþi la negocieri dereprezentanþii Guvernului. Rezul-tatul negocierii se regãseºte în dis-poziþiile OUG 43/2008, care vinesã modifice art. 24 din OUG 37/2008. Astfel, art. 24 din OUG nr.37/2008 privind reglementareaunor mãsuri financiare în dome-niul bugetar, este modificat în ur-mãtoarea formã: „Art. 24. — (1)Ordonatorii de credite ai autori-tãþilor ºi instituþiilor publice aleadministraþiei publice centrale,indiferent de modul de finanþare,acordã tichete-cadou, în baza Legiinr. 193/2006 privind acordarea ti-chetelor-cadou ºi a tichetelor decreºã, cu modificãrile ulterioare, încadrul limitei fondurilor care seaprobã prin bugetul propriu. Alin.(2) Ordonatorii de credite ai buge-telor locale ºi ai instituþiilor ºi ser-viciilor publice de subordonare lo-calã pot acorda tichete-cadou, po-trivit prevederilor Legii nr. 193/2006, cu modificãrile ulterioare,din bugetele acestora, în limita ve-niturilor proprii încasate“.

Guvernul s-a jucatde-a modificarea

�� CC OO NN SS II LL II EE RR UU LL TT ÃÃ UU JJ UU RR II DD II CC ,,AA LL EE XX AA NN DD RR AA IICCHHIIMM

Caraº-SeverinPeste 300 de salariaþi din învãþãmânt din judeþului Caraº-Severin, reprezentaþi de Sindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar Caraº-Severin, afiliat FEN, nemulþumiþi deanularea Legii 193/2006 cu privire la acordareatichetelor-cadou, nerespectarea Legii privitoare la decon-tarea navetei, cât ºi de majorãrile salariale propuse, aupichetat la 18 aprilie Prefectura Judeþului Caraº-Severin.

Aceastã acþiune se înscrie în seria de acþiuni de protestdeclanºate la nivel naþional de membrii de sindicat afiliaþiFEN. Profesorii cãrãºeni, în frunte cu Mariana Zvarici aufost primiþi de prefectul Ioan Anton Paulescu care, dupãce a ascultat nemulþumirile ºi revendicãrile oamenilor, s-aangajat cã va discuta toate solicitãrile în cadrulGuvernului. Profesorii au ameninþat cã în situaþia în caresolicitãrile lor nu vor fi rezolvate favorabil, acþiunile de pro-

test vor continua pânã la declanºareagrevei generale. „Pe lângã acordareatichetelor-cadou, la noi în judeþ ne lovimºi de alte probleme. Angajaþilor de lasate nu li se deconteazã naveta dincauzã cã primarii se scuzã cã nu aubani. În plus mulþi oameni sunt ne-mulþumiþi de majorãrile de anul acesta.Ce înseamnã pentru un tânãr intrat însistem care primeºte puþin peste 7 mili-oane o majorare de 5%?! Este o bãtaiede joc“, a declarat Mariana Zvarici, pre-ºedinte SIP CS. La rândul sãu, IoanAnton Paulescu, prefectul judeþuluiCaraº-Severin, a spus cã va înaintasolicitãrile lor la Guvern ºi va aºteptarãspunsul Executivului.

Învãþãmânt

ªcoala româneascã: Cum puteþicaracteriza perioada de dupã revoluþie în ceea ce priveºteînvãþãmântul? Cãtãlin Croitoru: 18 ani de

scandaluri ºi mimãri de reforme saureforme ratate. Fiecare ministru aîncercat sã-ºi impunã propriile ideisau cele impuse de colegii de partid,care, de cele multe ori, nu s-au mai ºiaplicat din cauzã cã a fost remaniat.Am trãit 18 ani de haos ºi eºecuri pe

toate planurile. Am încercat sã mãgândesc la un lucru bun care s-afãcut în acest timp ºi chiar dacã le-am putea numãra pe degetele dela o mânã. din pãcate efectul lor afost anulat de lipsa corelãrii lor încazul unei strategii de reformã caresã asigure coerenþa ºi continuitateademersurilor relevante. Elevii nu auîncredere cã vor reuºi în viaþã cu aju-torul ºcolii, unii pãrinþi preferã sã-ºitrimitã copiii la muncã decât laºcoalã, iar profesorii au ajuns sã trã-iascã de pe o zi pe alta din cauzasalariilor mizere. Sper ca Pactul pen-

tru Educaþie sã reprezinte un noupunct zero pentru învãþãmânt. Îmidoresc ca împreunã cu toþi actoriisistemului educaþional sã readucemcalitatea în învãþãmânt. O sã fiegreu, însã aceºti paºi trebuie fãcuþi.

ªcoala româneascã: La ce vãreferiþi? Cãtãlin Croitoru: Nu putem

vorbi de o reformã peste noapte gen„Reforma Adomniþei“. Pentru caschimbãrile sã aibã efect, trebuie sãpregãtim terenul. Un exemplu înacest sens este descentralizarea. Am

ªCOALAromâneascqinterviu


8

Intrarea preºedintelui FEN, Cãtãlin Croitoru, în

politicã i-a fãcut pe unii lideri de sindicat ºi pe unii

politicieni sã vorbeascã despre corectitudine,

moralitate ºi chiar trãdare. Pentru a nu fi

angrenaþi în jocul lor, l-am rugat pe Cãtãlin

Croitoru sã prezinte adevãrata faþã a lucrurilor

despre intrarea în politicã. De asemenea, am dorit

sã aflãm ºi cum vede acesta învãþãmântul ºi

sindicalismul la 18 ani de la Revoluþia din 1989.

„În PD-L a intrat OMULCÃTÃLIN CROITORU

nu preºedintele FEN,CÃTÃLIN CROITORU“

vãzut cu toþii cã primarii, unii dintreei doar cu patru clase, vor sã devinãstãpâni pe moºie ºi vor sã trans-forme ºcoala dupã bunul lor plac.Aceste cazuri sunt reale ºi, pentru ale preîntâmpina, trebuie sã gândimfoarte bine descentralizarea. Trebuiesã-i educãm pe primari cã este îninteresul lor sã aibã o ºcoalã bunã încomunitate. Trebuie sã ne aducempropria contribuþie la structurarea ºifuncþionarea comunitãþilor educa-þionale locale fundamentate pe con-ºtientizarea importanþei calitãþii ac-tului educaþional la nivelul comuni-tãþii ca o garanþie a asigurãrii unuinivel de trai ridicat.

ªcoala româneascã: Care suntmotivele care au dus la situaþiaactualã din învãþãmânt?

Cãtãlin Croitoru: În primulrând este subfinanþarea cronicã dinperioada 1990–2005, asta dacã nereferim doar la perioada de dupãrevoluþie, din cauzã cã investiþiile înînvãþãmânt au început sã scadãdrastic încã de la începutul anilor

’80. Un al doilea motiv foarte impor-tant este managementul defectuos.Aceste douã coroborate au dus lasituaþia actualã. Nu au fost bani deinvestiþii, nu a existat competiþieîntre unitãþile de învãþãmânt ºi, maigrav, nici între cadrele didactice.Salarizarea din învãþãmânt lasãmult de dorit, ºi aici vorbim atât desumele primite de angajaþi, cât ºi desistemul discriminatoriu care seaplicã.

Sindical

ªcoala româneascã: Câtã putereau avut sindicatele dupã revoluþie?Cãtãlin Croitoru: În primul

rând trebuie sã stabilim despre ces indicate

vorbim. Sunt sindicate care au„moºtenit“ structurile comuniste ºicare nu au reuºit sã se reformeze ºisindicate noi care se luptã sãschimbe mentalitãþile învechite ºiîncearcã sã vinã cu o nouã viziune.Problema este cã în România mulþi

dintre noi am rãmas prizonieriigândirii comuniste, din care numai reuºim sã ieºim. Acest lucru sevede foarte bine ºi în sindicatelecare activeazã în învãþãmânt. Sin-dicatele au avut putere, poate nuaºa de mare ca în alte þãri, însãvina ne aparþine tuturor, atâtmembrilor de sindicat, cât ºi lide-rilor. Sunt mulþi care au ajuns înfuncþii de conducere ºi nici mãcarnu ºtiu sã vorbeascã. Cum poate unastfel de om sã reprezinte un cadrudidactic?! Nu putem sã ne ascun-dem. Majoritatea dintre noi laînceput nici nu ºtiam cum decurgeo negociere sau cum se deschideun conflict de muncã. Credeam cãînchidem ºcolile ºi gata. Nu estechiar aºa de simplu. Eu cred cã amînvãþat în aceºti 18 ani foarte multºi asta din cauzã cã am ºi dorit sãînvãþ. Niciodatã nu am vrut sã mãfac de râs în nicio poziþie pe caream ocupat-o. Totuºi, sunt unii careau rãmas la nivelul din 1989 ºi dinaceastã cauzã suferim cu toþii. Tre-buie sã înþelegem cã sindicatul nuînseamnã numai pungi cu cadouride Sãrbãtori. Sindicatul trebuie sãse implice ºi sã apere intereseleeconomice, sociale ºi profesionaleale membrilor.

ªcoala româneascã: Ce a însemnat FEN pentru miºcareasindicalã din România? Cãtãlin Croitoru: Federaþia

Educaþiei Naþionale s-a creat ca o alternativã la miºcarea sindicalãcomunistã. Totul a pornit de la nivelul ºcolilor ºi, pe princi-piul piramidei, s-a ajuns pânã învârf. Din punctul meu de vedere,chiar dacã pot fi acuzat de parti-zanat, FEN a însemnat ºi înseamnãruperea de comunism. Nu ºtiu dacãam fost cei mai buni, însã întot-deauna am încercat sã promovãmsindicalismul european ºi cel ame-rican, adicã sindicalismul demo-cratic. Am mai ºi greºit, dar amºtiut sã învãþãm din erorile fãcute.Cred cu tãrie însã cã am ajuns acumla maturitate ºi poate de aceea înultima perioadã din ce în ce maimulþi angajaþi din învãþãmânt auînceput sã aleagã sã intre în aceastãorganizaþie. Am auzit zilele trecutecã FEN ar fi fost înregimentatãpolitic deoarece eu am intrat înpoliticã. Este o mare pãcãlealã ºi omare manipulare orchestratã de„bunii mei prieteni“. FEN a fost ºiva rãmâne independentã de parti-dele politice.

�� II NN TT EE RR VV II UU RR EE AA LL II ZZ AA TT DD EE

DD RR AA GG OO ºº NN EE AA CC ºº UU

mai 2008

ªCOALAromâneascq interviu 9

Federaþia EducaþieiNaþionale s-a creat ca o alternativã la miºcareasindicalã comunistã. FEN a însemnat ºi înseamnãruperea de comunism.

„

“ªcoala româneascã: De ce aþiales PD-L?Cãtãlin Croitoru: Am ales

Partidul Democrat-Liberal deoare-ce aceastã organizaþie mi-a oferitposibilitatea sã pun în practicãproiectul personal în domeniul în-vãþãmântului. Consider cã fãrã oreformã sistemicã radicalã nu vomputea avea rezultatele calitative pecare ni le dorim cu toþii. Nu vã as-cund faptul cã un rol important îndecizia mea l-a avut ºi poziþia pu-blicã avutã de preºedintele Bãses-cu în ceea ce priveºte Educaþia. Amales sã activez ºi în plan politicpentru a depãºi limitele acþiuniisindicale, pentru a putea juca unrol important în zona elaborãriipoliticilor pentru educaþie structu-rate în programul de guvernare alcelui mai puternic partid.

ªcoala româneascã: În ce calitate v-aþi înscris în PD-L?Cãtãlin Croitoru: În PD-L a

intrat omul Cãtãlin Croitoru, nu

preºedintele FEN, Cãtãlin Croito-ru. A fost o decizie personalã pen-tru care am avut ºi acceptul Consi-liul Naþional al FEN. Nu am primitvreo funcþie de conducere în partidºi nici nu tânjesc dupã aºa ceva.Tot ce am cerut a fost ca sã pot, îm-preunã cu colegii, sã stabilim poli-tica PD-L în domeniul educaþieipentru urmãtorul program de gu-vernare. În ceea ce priveºte uneventual conflict de interese întrecalitatea mea de lider sindical ºicea de simplu membru de partid,pot sã vã spun cã statutul FENgaranteazã membrilor sãi, indife-rent de poziþia lor în cadrul fede-raþiei, respectul deplin al tuturordrepturilor cetãþeneºti garantatede Constituþie ºi de legile în vigoa-re, inclusiv dreptul necenzurat ºineinfluenþat în niciun fel de a fimembri în partidele pe care le con-siderã apropiate convingerilor lorºi de a fi activi în cadrul acestora.

ªcoala româneascã: FEN esteangajatã în vreun fel politicodatã cu intrarea dumneavoastrã în PD-L?

Cãtãlin Croitoru: FederaþiaEducaþiei Naþionale nu a avut, nuare ºi nu va avea vreun acord cuvreun partid. Sincer vã spun cã nicinu puteam sã implic politic fede-raþia, deoarece în cadrul organiza-þiei sunt membri de sindicat în-scriºi în toate partidele politice,unii dintre ei în funcþii ale struc-turilor de partid. Aº fi fost ipocritsã promit cã toþi membrii FEN vorvota cu Cãtãlin Croitoru sau cuPD-L ºi aº deveni doar un vânzãtorde iluzii, posturã ce nu concordã custatutul meu moral. Dupã cum aþivãzut chiar ºi preºedintele PD-L,Emil Boc, a spus rãspicat cã FENnu are nicio înþelegere sau acordcu PD-L.

ªcoala româneascã: Ce veþiface în viitor?Cãtãlin Croitoru: Din punct

de vedere sindical îmi voi continuaactivitatea pe care am avut-o ºipânã acum în interesul oamenilorpe care îi reprezint. În plan politic

voi lupta pentru ca proiectul per-sonal de reformare a educaþiei sãfie inclus în programul politic alPD-L. Îmi doresc sã avem cât decurând un învãþãmânt bazat pe ca-litate, atât pentru elevi ºi studenþi,cât ºi pentru personalul din în-vãþãmânt, pentru cã, dacã nu netrezim, o sã ajungem în situaþia dea scoate de pe bãncile ºcolilor nu-mai semidocþi, ºi nu din vinacadrelor didactice, ci a politicie-nilor care se joacã de-a ºcoala. Înceea ce priveºte o posibilã candi-daturã a mea pot sã vã asigur cãpânã acum nu s-a pus în discuþieaºa ceva. Consider cã trebuie întâisã-mi demonstrez profesionalis-mul în plan politic ºi pe urmã voistabili împreunã cu conducereaPD-L ce este de fãcut. Desigur,având în vedere sistemul de votuninominal pentru alegerile parla-mentare, nu este exclus sã can-didez pentru un loc în Parlament,pentru ºansa de a contribui în moddirect ºi la procesul de promovareºi adoptare a actelor legislative cevizeazã, cu prioritate, domeniulEducaþiei.

„FEN nu are nicioînþelegere sau acord cu PD-L“

ªCOALAromâneascqsindicate


10

Sindicatul ºi viaþa comunitãþiiºcolare

În 1992 a luat fiinþã ºi adobândit personalitate juridicãSindicatul Liber ºiIndependent din Grupulªcolar Industrial deTransporturi C.F. Braºov, înprezent Colegiul TehnicFeroviar. Funcþia depreºedinte al acestei organiza-þii este îndeplinitã de mulþi anide cãtre domnul Mariel Urs. I-am solicitat pãrerea în legã-turã cu rolul pe care sindicatulîl are de jucat, în prezent, înviaþa comunitãþii ºcolare.

ªcoala româneascã: Cum apreciaþi rolul sindicatului pe careîl conduceþi în viaþa colegiuluinostru?MMaarriieell UUrrss:: Aºa cum rezultã din

experienþa dobânditã în toþi aceºtiani, sindicatul a fost ºi rãmâne o or-ganizaþie importantã pentru toþi sa-lariaþii, dar ºi pentru elevii noºtri.Am fost preocupaþi de investiþia înresursa umanã, mai exact de salari-zarea cadrelor didactice, a cadrelordidactice auxiliare, dar ºi a persona-lului nedidactic. Toþi sunt impor-tanþi pentru un învãþãmânt modernºi de calitate, iar veniturile trebuie sãle permitã un trai decent. Din pãcate,procentul din produsul intern brutal României acordat acestui sectorse încadreazã în prevederile Legii în-vãþãmântului, adicã cel puþin 6% dinPIB abia, începând cu 2008. Deºi în ultimii ani au fost obþinute creº-teri salariale, dupã numeroase ne-gocieri, acþiuni de protest – pi-chetãri, mitinguri ºi marºuri, grevejaponeze ºi chiar greve generale,cum au fost cele din 2001 ºi din2005, nu putem afirma cã în acestsector bugetar se asigurã pentru toa-tã lumea un trai decent. Am cerutîncã acum 3 ani adoptarea unei legiunice a salarizãrii pentru sectorulbugetar ºi poziþionarea corectã, po-trivit importanþei sociale a activitãþiidin domeniul educaþiei, a veniturilordin acest sector. Din pãcate, nu afost voinþã politicã pentru ca acestdemers sã fie finalizat. Existã mariinegalitãþi între salariile personalu-lui cu aceleaºi studii superioare dinjustiþie, dar ºi din alte domenii, faþãde personalul din învãþãmânt. Mainou, existã o mulþime de procese perolul instanþelor pentru a fi corectateºi obþinute drepturi salariale, care arputea fi acordate prin decizii admi-nistrative, unitar, pentru toate jude-þele. ªi noi, la Braºov am avut un ast-fel de proces în perioada 2006-

2007, iniþiat de cãtre Uniunea Ju-deþeanã FEN pentru acordarea într-osingurã tranºã a diferenþelor sala-riale pentru anii 2001-2004. Amcâºtigat la Curtea de Apel, iar mem-bri noºtri ºi-au luat banii, în august2007. Nu acelaºi lucru s-a întâmplatînsã cu membri celuilalt sindicat –Diaconul Coresi, care nu a acþionatîn instanþã, iar salariaþii primesc încontinuare în tranºe lunare acestesume. Sindicatul nostru se numãrãprintre organizaþiile fondatoare, în1992, a Federaþiei Sindicatelor dinÎnvãþãmântul de Transporturi CFR,cu sediul în ºcoala noastrã. Din 1999,facem parte din Federaþia EducaþieiNaþionale, unde a luat fiinþã Depar-tamentul pentru Învãþãmântul deTransporturi. În acest cadru am ac-þionat ºi cu aportul membrilor sindi-catelor afiliate din 13 judeþe, pentruevaluarea ºi corectarea a numeroaseproiecte de legi care vizeazã învãþã-mântul, a metodologiilor elaboratede Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºiTineretului, dar am reuºit introdu-cerea unor amendamente importan-

te în legislaþia românã, având ºi spri-jinul a numeroºi parlamentari, ceimai mulþi din Braºov. Astfel am reu-ºit sã pãstrãm, prin legea învãþãmân-tul de transporturi, cu dublã coordo-nare din partea MECT ºi a MT, sãconservãm dreptul la permise gra-tuite de cãlãtorie pe calea feratã,pentru salariaþi ºi membrii lor de fa-milie, sã redãm acest drept colegilordin grupurile ºcolare de materialrulant, care timp de doi ani nu aumai beneficiat de aceste facilitãþi.Am acþionat pentru acordarea unorreduceri ºi gratuitãþi pentru trans-portul elevilor care fac naveta, cutrenul sau auto, ºi chiar pentru ceicare locuiesc la o distanþã mai marede 50 de km de casã. La insistenþelenoastre elevii braºoveni vor aveareducere pe transportul în comun

local, printr-o hotãrâre recentã aconsiliului local.

ªcoala româneascã: Apreciaþi cãactivitatea sindicatului contribuieºi la îmbunãtãþirea condiþiilor depregãtire ale elevilor sau vizeazãdoar salariaþii?MMaarriieell UUrrss:: Am fost preocupaþi

permanent de îmbunãtãþirea bazeimateriale a colegiului nostru, atâtsub aspectul clãdirilor cât ºi în ceeace priveºte dotarea cu materiale ºiechipamente didactice, la standardeeuropene. Colegiul nostru este într-unfel privilegiat, pentru cã a fost selec-tat, în 1996, între alte 24 de grupuriºcolare din þarã, pentru a deveni uni-tate-pilot pentru transporturi, în ca-drul Programului european PHARE-Vet. Acest lucru a fost posibil pentrucã aici s-au desfãºurat numeroaseacþiuni naþionale privind reformaînvãþãmântului tehnic de transpor-turi, organizate de cãtre federaþianoastrã ºi astfel am fost mai bine cu-noscuþi de cãtre reprezentanþii fac-torilor de decizie. Am beneficiat de

echipamente moderne încã de atunci,achiziþionate cu fonduri europene.În urma protestelor din 2005, Gu-vernul a alocat mai mulþi bani pen-tru dotãri, situaþie de care a benefi-ciat ºi ºcoala noastrã. Modernizareacabinetului de limbi moderne ºi acelui de geografie-biologie, dar ºi aaltor laboratoare, susþin afirmaþiilemele. Sindicatul a sprijinit conduce-rea ºcolii în organizarea unor activi-tãþi care au adus venituri extrabuge-tare, cu ajutorul cãrora s-a acþionatpentru modernizarea unitãþii ºi înperioada anterioarã lui 2007. Refor-ma învãþãmântului preuniversitartehnic, al celui de transporturi înspecial a reprezentat, aºa cum amarãtat deja, o preocupare a sindica-tului, a federaþiei noastre, care a or-ganizat în ºcoala noastrã ºi cu spri-

jinul nostru nemijlocit, numeroaseseminarii ºi simpozioane naþionale,pe aceastã temã, cu participarea co-legilor din întreaga þarã, a reprezen-tanþilor agenþilor economici, ai celordouã ministere, a parlamentarilordar ºi a autoritãþilor publice locale.Concluziile desprinse s-au regãsit peparcurs în reglementãri specifice.Desigur, în aceastã direcþie mai avemdestul de lucru. Proiectele interna-þionale, la care au participat elevi, darºi cadre didactice, au contribuit lalãrgirea orizontului, la acumulareade experienþã, la consolidarea unorparteneriate, care dãinuie în timp.Astfel, putem aminti buna colabo-rare cu sindicatele feroviare dinFranþa, Departamentul Nievre, darºi cu multe alte organizaþii, care necunosc, ne-au vizitat ºi ne apreciazã.Am fost bucuroºi întotdeauna sãrãsplãtim eforturile elevilor meri-

tuoºi. De aceea, la final de an ºcolarle-am acordat, premii, din fonduriproprii, adicã un cadou din parteadascãlilor, a întregului personal.

ªcoala româneascã: Ce vã doriþicel mai mult în viitor, în vedereacreºterii performanþelor organizaþiei sindicale pe care oconduceþi?MMaarriieell UUrrss:: Funcþia de conducere

în cadrul unei organizaþii sindicalete responsabilizeazã, trebuie sã fii înmãsurã sã gãseºti soluþii ºi rãspun-suri la multe probleme. Nu întotdea-una poþi face acest lucru de unul sin-gur. Este nevoie de un sprijin maimare din partea colegilor, pe caremi-l doresc. Sindicatul este formatdin toþi membri sãi, nu numai dincomitetul de conducere sau lider.

Solicitãrile sunt mari, pentru cã noisuntem constituiþi la nivel judeþean,în UJS –FEN Braºov, ºi suntemmembri în Filiala Confederaþiei Na-þionale Sindicale „Cartel Alfa“. Fe-deraþia noastrã este, din 1999, mem-bru al FEN. Pe aceastã filierã ac-þionãm atât la nivel local, judeþean,dar ºi la cel naþional. Avem un spri-jin important din partea vicepreºe-dintelui federaþiei noastre, coordo-nator al Departamentului pentru În-vãþãmântul de Transporturi, cu se-diul la Colegiul Tehnic Feroviar. Amcreat la rândul nostru mai multe fa-cilitãþi pentru salariaþi ºi familiilelor, dar aceasta doar cu puþinele fon-duri, a cãror singurã sursã o repre-zintã cotizaþiile lunare. Am organizatde mulþi ani întâlniri cu ocazia sãr-bãtorilor de iarnã, unde elevii pre-zintã tuturor salariaþilor programe ºiserbãri tradiþionale, iar noi le oferimcadouri, atât lor, cât ºi copiilor mem-brilor de sindicat. Am sãrbãtorit ziuade 8 Martie. Am constituit un fondmutual de întrajutorare, cu partici-pare benevolã din partea membrilornoºtri. De aici, acordãm prime sala-riaþilor, cu ocazia unor evenimentefericite din viaþa lor, dar ºi atuncicând au necazuri. Din 2001 am par-ticipat la sistemul de asigurãri iniþiatîn condiþii extrem de avantajoase, decãtre Federaþia Educaþiei Naþionale,pentru salariaþi, dar ºi pentru fami-lii. În cazul unor evenimente produ-se au fost acordate despãgubiri decãtre societatea de asigurãri. În ul-timul an, primele pentru salariaþiiasiguraþi au fost suportate din fon-duri proprii. Mi-aº dori în concluziemai multe fonduri pentru tot ce arputea face organizaþia sindicalã pen-tru membri sãi, dar nu are sufi-ciente resurse. Poate fondul de pre-miere de 2% acordat lunar salaria-þilor, sau o parte din acesta sã fiepus la dispoziþia noastrã pentru a fiutilizat. Legislaþia ar trebui modifi-catã în acest sens. Tichetele-cadouar trebui acordate unitar în toatejudeþele, pentru a pune capãt discri-minãrilor la care suntem supuºi.Poate ar trebui introduse tichetelede vacanþã, care pe lângã alocaþiaanualã în valoare de 100 de europentru achiziþionarea de cãrþi ºi alo-caþia de 150 de euro pentru þinutã,care urmeazã sã intre în vigoare,începând cu 2009, dacã ºi CameraDeputaþilor va vota legea, sã com-pleteze veniturile salariaþilor din în-vãþãmânt. Consider cã dacã am in-trat în UE este normal sã tindem cã-tre condiþiile civilizate ale unui traidecent, de care ar trebui sã benefi-cieze orice cetãþean european. ((FF..DD..))

mai 2008

ªCOALAromâneascq sindicate 11

Federaþia Educaþiei Naþionale i-a cerutministrul Adomniþei sã renunþe la o nouã dez-batere cu iz electoral ºi propagandistic asuprapachetului de legi ale educaþiei. Atâta timp câtclasa politicã ºi societatea civilã au respinsproiectele de acte normative, ar fi normal caacestea sã fie îngropate odatã pentru totdeau-na. „Încãpãþânarea ministrului Adomniþei dea promova pachetul de legi în condiþiile încare Ministerul Educaþiei a primit peste10.000 de amendamente ºi nu de propuneri,aºa cum dezinformeazã demnitarul, demon-streazã cã proiectele legislative nu au niciolegãturã cu realitatea ºi cu necesara reformã aînvãþãmântului. Considerãm cã atât timp câta semnat, în numele PNL, Pactul pentruEducaþie este normal sã-l ºi respecte. Mi-nistrul trebuie sã uite de cârpelile aduse vechiilegislaþii prezentate sub titlul pompos de„Pachet legislativ“ ºi sã se alãture elaborãriistrategiilor pentru reformarea învãþãmântu-lui. Numai dupã ce vom avea o viziune clarãasupra sistemului ºi a obiectivelor, noi, sem-natarii pactului, vom putea realiza pachetulde legi necesar unei reale reforme în domeniuleducaþional. Cristian Adomniþei trebuie sãînþeleagã cã reþeta unui învãþãmânt de calitatenu este aceeaºi cu reþeta de preparat betoanepe ºantier ºi cã stabilitatea este garantul cali-tãþii sistemului educaþional. Îl înþelegem cãeste tânãr ºi vrea sã se afirme, dar nu îi putemaccepta experimentele fãcute pe ºcoalã ºi pe

actorii acesteia“, a declarat Constantin Ciosu,secretar general FEN.

Menþionãm cã ministrul Educaþiei,Cristian Adomniþei, a anunþat recent cãproiectul legilor educaþiei va ajunge în Parla-ment la sfârºitul lui iunie, dupã ce, în inter-valul 5 mai-5 iunie, vor avea loc ultimele dis-cuþii pentru stabilirea formei finale a aces-tuia, între minister ºi partenerii de dialogsocial. Trebuie spus cã, la jumãtatea lui mar-tie, ministrul promisese cã proiectul de legi,mai puþin legea salarizãrii, va ajunge în Par-lament cel mai târziu la 15 aprilie. Pachetulde legi întocmit de Ministerul Educaþiei afost contestat, la 14 februarie, de ComisiaPrezidenþialã pentru analiza ºi elaborareapoliticilor din domeniile educaþiei ºi cercetã-rii din România, pe motiv cã ar fi incoerent ºilipsit de strategie. De asemenea, acesta a fostrespins ºi de mai multe organizaþii ale socie-tãþii civile.

Potrivit declaraþiilor mai vechi ale mi-nistrului Educaþiei, pachetul de legi ar fi tre-buit sã fie terminat încã din septembrie anultrecut însã acest lucru nu s-a întâmplat. Deasemenea, proiectele de lege au fost dezbã-tute în cadrul unor întâlniri la nivel de judeþchiar în perioada campaniei electorale pen-tru alegerile pentru parlamentul european,dezbateri care au fost urmate de încã douãluni, în care orice persoanã putea face pro-puneri ºi amendamente la proiecte. ((DD..NN..))

Adomniþei se foloseºte delegile Educaþiei pentru a-ºiface campanie electoralã

SIP-FEN TeleormanÎn martie, câteva cadre didactice judeþul

Teleorman, la iniþiativa doamnei Nicoleta Fru-mosu, nemulþumite de reprezentarea sindicalãactualã, au decis înfiinþarea SIP – FEN Teleor-man. Acest sindicat îºi propune sã lupte pentrurespectarea drepturilor legale ale cadrelor di-dactice, drepturi care pânã acum au fost mini-malizate de cãtre primãriile locale. Echipa sin-dicalã este formatã din cadre didactice tinere,care promit sã lupte pentru desfãºurarea uneiactivitãþi didactice de bunã calitate.

�� PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE ,, NN II CC OO LL EE TT AA FF RR UU MM OO SS UU

ªCOALAromâneascqopinii


12

În viziunea societãþiiªi a guvernului plenipotenþial,

A mass medieiªi mai ales a elevului post revoluþionar

Dascãlul ideal ar fi copia fidelãA unui robot multifuncþional:

Panou „de lemn“… de dat la þintãCu gume, scoabe, boabe de orez, plãcintã,

Un surdo-mut cu funcþie-accesabilãAtunci când clasa are chef de descãrcare

„amiabilã“Un sac de box pentru sportivii cu veleitãþi,

Sã încaseze fericit un pumn, un cot, o palmã de la toþi.

O mascã din gumã extrem de flexibilã,Sã simpatizeze cu starea de spirit lizibilã.Un monument de piatrã seacã, insensibil,

O enciclopedie ambulantã, maestru în calculatoare,

Celibatar de preferinþã, fãrã probleme personale,Cu un stomac util, de vrãbiuþã,

Sã-i dea guvernul ca platã doar o sãmânþã.Cameleon politic, fãrã principii ºi fãr’ de sindicat,Sã proslãveascã non-valoarea în mod automat.

Sã fie spart, hulit, înfometat,Batjocorit, minþit, suprasolicitat.

Sã stea frumos, ca bietul cãþeluº,Ce-ºi roade osul în poziþie de sluj.Cu capu-n nori, umil, fãrã coloanã,

Sã îi iubeascã pe stimabilii „fãrã prihanã“Ce-l pun la zid ca pe un infractor

Exploatându-l batjocoritorV-aþi lãmurit acum cã dascãlu’-ideal

Nu poate fi un om, Ci poate-…un marþian?

EratãSã rimeze oare cu tãricean?

AAuuttoorr:: UUrrzziiccaa

Cariera mea didacticã a debutat cu Noro-cul Începãtorului, la o ºcoalã gimnazialã dinTecuci, unde am avut ocazia sã lucrez cu elevide etnie rromã care învãþau alãturi de elevii ro-mâni. M-am lovit de multe realitãþi sociale pecare mi-am dat seama cã le ignorasem oare-cum: sãrãcia, mizeria, analfabetismul. La toateacestea se adaugã ºi discriminarea.

În calitate de profesor de limba ºi literatu-ra românã responsabil cu modulul educaþie in-terculturalã, am avut misiunea de a facilita co-municarea între aceste douã comunitãþi, de a-iajuta pe copii sã convieþuiascã fãrã conflicte,eliminând prejudecãþile. Am cunoscut atât co-pii români, cât ºi copii rromi foarte inteligenþiºi foarte îndemânatici, aºa cum i-am vãzutadesea ºi pe unii ºi pe alþii certaþi cu bunul-simþ sau chiar cu cele mai elementare normede igienã.

Am avut de câºtigat din aceastã expe-rienþã: nu trebuie sã

ne mai grãbim sãpunem etichete ºi trebuie sã fim mai deschiºispre alte culturi de la care putem învãþa câteceva. Trãim într-o societate care se caracteri-zeazã prin diversitate, aparþinem unor grupuridiferite din punct de vedere etnic, religios, cul-tural, lingvistic. Violenþa ar trebui înlocuitã cuîncercarea de a-l respecta, de a-l înþelege ºi dea-l accepta pe cel de alãturi.

În ºcoala interculturalã, aceastã grea mi-siune le revine profesorilor, care de multe orisunt nevoiþi nu doar sã completeze, ci chiar sãcorecteze educaþia primitã în familie de copii.Dascãlii trebuie sã cunoascã foarte bine me-diul din care provin elevii, sã înþeleagã feno-menul sociocultural care transcende spaþiulºcolii. Oamenii sunt atât de preocupaþi de as-pectele economice ºi politice ale vieþii încâtuitã de educaþie ºi de culturã. Jean Monnet,unul dintre fondatorii Uniunii Europene, afir-ma: „Dacã ar fi sã o iau de la capãt, aº începeprin culturã…“.

Dascãlul trebuie sã gãseascã cele mai bunesoluþii pentru administrarea concretã a dife-renþelor în rândul elevilor în vederea valori-zãrii lor pedagogice. Copiii trebuie încurajaþisã-ºi dezvolte anumite aptitudini de ordin ar-tistic, sportiv, lingvistic etc. De asemenea, pro-fesorul trebuie sã foloseascã metode educa-þionale prin care sã se reuºeascã valorizarea di-versitãþii culturale prin eliminarea prejudecã-þilor, promovarea dialogului intercultural întreelevi, prin valorizarea personalitãþii fiecãruicopil. Un român îl poate învãþa pe un copilrrom sã scrie mai bine în limba românã, dar ºiel poate învãþa de la acesta sã cânte în limbarromani, de exemplu.

Cu toate acestea, misiunea dascãlului nueste deloc uºoarã. Fãrã a folosi cuvinte mari ºifãrã a fi idealist, profesorul trebuie sã facã faþãrealitãþii care-l înconjoarã. Poate cã cel maidureros este faptul cã uneori se loveºte ca deun zid de indiferenþa elevilor sau chiar a pãrin-

þilor, care nu înþelegrolul ºcolii, ºi îºi þincopiii acasã. Pare deneconceput, dar amîntâlnit pãrinþi care,

fiind nevoiþi sã facã ocerere, au declaratpuþin jenaþi cã nu ºtiu

sã scrie. De aici, ne-cesitatea înfiinþãrii

chiar a unei ºcoli apãrinþilor. Acordând o importanþã deosebitãlegãturii dintre elevi, pãrinþi ºi ºcoalã, profeso-rul are drept scop final integrarea competenþe-lor interculturale în viaþa cotidianã a ºcolii ºi acomunitãþii. E nevoie, ce-i drept, de multã rãb-dare, de tact, de înþelegere ºi de empatie. Pro-fesorul trebuie sã încerce sã promoveze prineducaþie valori comune deoarece, aºa cum afir-ma Claude Lévi-Strauss, „descoperirea altorareprezintã descoperirea unei legãturi, nicide-cum a unei bariere“.

Deviza Uniunii Europene, Unitate în di-versitate, nu este întâmplãtoare. Noi, românii,din moment ce am intrat în aceastã mare fami-lie, trebuie sã învãþãm sã respectãm identita-tea altor popoare. Când spunem intercultura-litate ne referim la comunicare, interacþiune,schimb, reciprocitate, solidaritate. Pe acestease bazeazã educaþia intercuturalã. Mi-am însu-ºit aceste principii ºi mã strãduiesc sã le pun înpracticã alãturi de elevii mei, de la care uneoriam ºi eu de învãþat. Cunoscând o altã culturã,

ajungi sã-þi descoperi ºi propria personalitate,sã o modelezi. Acceptându-i ºi respectându-ipe ceilalþi fãrã prejudecãþi ºi fãrã a face discri-minãri, vom ajunge cu toþii sã trecem ProbaCuceritorului.

Mihaela CapriºProfesor de limba ºi literatura românã

Grupul ªcolar Elena Doamna din Galaþi

De ceva timp, auto-ritãþile au ajuns(mai singure, maicu „ajutor“ de laprotestele sindi-catelor) la conclu-zia cã veniturileprofesorilor trebuiesuplimentate. Nucã ar fi mici sau,Doamne, fereºte,chiar insuficiente!,

dar dã bine la public ºi mai bagã pumnul îngura ºi aºa prea mare a sindicatelor!Aºa se face cã anul trecut s-a primit o „sub-venþie“ de 100 de euro pe an pentru achi-ziþionarea de materiale didactice ºi de cãrþide specialitate. Bani care trebuie cheltuiþiîntr-o sãptãmânã de la primire, ca ºi cumdoar o datã pe an profesorul cumpãrã cãrþicu nemiluita, precum cãmilele care-ºi facplinul cu apã în deºert. În rest, stã ºi se uitãlung la rafturi, visând la subvenþia din anulurmãtor… Decât nimic, buni ºi ãºtia!, au zismulþi.Anul acesta, altã surprizã! La cei 100 de eurode cãrþi s-au adãugat tichetele-cadou, tot echi-valentul a aproximativ 100 de euro de eveni-ment, vreo 4 evenimente în total. Toate buneºi frumoase, dar n-a apucat omul bine sã-ºifacã socoteala pe ce sã le cheltuiascã maiîntâi, cã s-a trezit cu impozit de vreo sutã ºiceva de lei (noi!) pe cadouri. Ca ºi cum i-aºdãrui cuiva o carte cu o anumitã ocazie, dari-aº rupe paginile unui capitol. Ce mai con-teazã însã suta, faþã de aºa intenþie lãudabilã!Ideea e cã, spre deosebire de banii de cãrþi,aceste tichete au un „termen de valabilitate“ceva mai mare ºi se pot folosi timp de câtevaluni.

Pânã aici, s-ar zice cã profesorii nu prea au ase plânge… ªi, ca sã fie bucuria completã,mai recent s-a pus în discuþie ºi ideea unui„ajutor“ de 150 de euro pentru haine ºi încãl-þãminte. E drept, încã nu se ºtie ce restricþiivor fi la cheltuirea acestora (dacã, de exem-plu, vreo doamnã profesoarã îºi ia bikini, iaralta tanga, neîncadrându-se în dimensiunilestandard de „lenjerie cu caracter didactic,educativ ºi cultural“?!). Totuºi, lumea cadrelordidactice, a tresãltat din nou cu recunoºtinþãla ideea unui alt venit auxiliar…Lãsând gluma la o parte, trist este cã mulþi auajuns sã se bucure de aceste fãrâmituri,uitând de adevãratele revendicãri sindicale(mãrirea salariului), ce þin cont de statutul pecare ar trebui sã-l aibã un cadru didactic. Nucu suplimente ocazionale îºi va recãpãta pro-fesorul demnitatea ºi putinþa de a-ºi asigura oviaþã decentã, înþelegând prin aceasta ºi posi-bilitatea de a-ºi cumpãra lunar ºi cãrþile, ºimaterialele necesare, ºi îmbrãcãmintea sauîncãlþãmintea, ºi biletul la un spectacol sau lao manifestare culturalã, ci cu o mãrire realã asalariului. Subvenþiile, ajutoarele ºi celelaltenu-l fac decât un cerºetor de lux, cãruia nu ise acordã, vezi, Doamne, ajutor social, ci ca-douri! În fond, toate aceste sume nu consti-tuie decât o dovadã în plus a lipsei de respecta guvernanþilor faþã de cei de la catedrã. ªi nuºtiu de ce, dar am vaga bãnuialã cã ºi dacãtoate cadrele didactice s-ar mobiliza ºi, într-unacces de orgoliu ºi demnitate ar refuza aces-te subvenþii, rãmânând ferm pe poziþiile derevendicare a mãririlor salariale, guvernanþiinu ar înþelege în veci acest gest, rezumân-du-se la a se bucura pe ascuns ºi a zice bog-daproste cã au mai scutit ceva bãnuþi pe caresã-i punã deoparte pentru campania electora-lã ce va sã vinã.

Pomeni, bacºiºuri ºi „atenþii“

PP RR OO FF .. CC OO RR II NN AA DD UU MM II TT RR UU

Misiunea dascãlului în ºcoala intercuturalã

O cãutare începe întotdeauna

cu Norocul Începãtorului.

ªi se terminã cu Proba Cuceritorului.

Paulo Coelho, AAllcchhiimmiissttuull

Dascãlul ideal

mai 2008

ªCOALAromâneascq ºcoala internaþionalã 13

Din ciclul: „Ce ignorãm noi, dar îi preocupã pe alþii?“

Securitatea ºi sãnãtatea muncii în învãþãmânt în context europeanIntegrarea sseeccuurriittããþþiiii ººiissããnnããttããþþiiii îînn mmuunnccãã (SSM) înînvãþãmânt constituie, lanivel european, o componen-tã esenþialã a dezvoltãrii cul-turii de prevenire a riscurilor.Nu de alta, dar acordã posi-bilitatea tuturor, de la profe-sori pânã la copii, de aînvãþa sã trãiascã ºi sãlucreze în siguranþã. Ar fiinteresant de aflat, de pildã,câþi ºtiu cã existenþa unorcondiþii decente de lucru ºiînvãþare într-o ºcoalã con-tribuie în mod decisiv lareducerea spre minimum amanifestãrilor violente aleelevilor!

Reguli simpleTeoretic ºi practic, o instituþie de

învãþãmânt ar trebui sã fie un mediude muncã sigur ºi sãnãtos ºi propiceeducaþiei. Pentru a realiza acest lu-cru, evaluarea riscurilor trebuie sã iaîn considerare proiectarea, organi-zarea ºi constituirea mediului demuncã. Trebuie sã se þinã cont înmod special de prezenþa unor gru-puri vulnerabile (de exemplu elevifoarte tineri) ºi trebuie luate în con-siderare nevoile persoanelor cu di-zabilitãþi. Agenþia Europeanãpentru Securitate ºi Sãnãtateîn Muncã a identificat cinci ches-tiuni elementare ce trebuie luate înconsiderare:1. Locurile de muncã interioare, fie

cã este vorba de sala de clasã, decancelarie sau de o bucãtãrie, tre-buie sã fie ventilate ºi iluminatecorespunzãtor, sã aibã un niveladecvat de umiditate, spaþiu sufi-cient ºi sã fie curate;

2. Dacã în incinta instituþiei intrã ve-hicule, trebuie ca semnalizarea sãfie clarã ºi, acolo unde este posibil,sã se facã delimitarea între zonacarosabilã ºi cea pietonalã;

3. Pardoselile trebuie bine întreþinu-te, pãstrate curate pentru reduce-rea riscurilor de alunecare ºi îm-piedicare;

4. Se va acorda o atenþie specialãprotecþiei împotriva cãderilor dela înãlþime în zone cum ar fi bal-coanele ºi casa scãrilor. Ar putea finecesarã o protecþie suplimentarãa balustradelor pentru copiii foar-te mici;

5. Uºile ºi ferestrele transparentetrebuie marcate clar ºi realizatedintr-un material corespunzãtor.

România, 2008În condiþiile în care, în România,

cam 35-40% dintre ºcoli obþin anualcel mult avize sanitare provizorii defuncþionare, mai are sens sã ne în-trebãm dacã lucrurile acestea suntrespectate ºi în ce proporþie? Nu mi-ampropus sã arãt cu degetul pe cineva,cu atât mai puþin sã fiu tezist, dar nu

pot sã nu remarc faptul cã situaþia însine are o primã explicaþie la niveladministrativ: în Regulamentul deorganizare ºi funcþionare a unitãþilorde învãþãmânt din România, elabo-rat de minister în 2005, sintagma„protecþia muncii“ apare o singurãdatã, mai exact în articolul 23, lite-ra j: „Directorul unitãþii de în-vãþãmânt îndeplineºte ºi ur-mãtoarele atribuþii: rãspundede respectarea condiþiilor ºi aexigenþelor privind normele deigienã ºcolarã, de protecþie amuncii, de protecþie civilã ºi depazã contra incendiilor, în uni-tatea de învãþãmânt“. ªi atunci,nu cumva e cel puþin hilarã introdu-cerea, în secþiunea „îndatoririle ele-vilor“ din acelaºi document, a pre-vederilor stipulate de art. 111, pct. 2,alin. d ºi e, conform cãrora ei trebuiesã cunoascã ºi sã respecte normelede tehnica securitãþii muncii, de pre-venire ºi de stingere a incendiilor ºicele de protecþie civilã?

Înapoi în EuropaStrategia Uniunii Europene în

domeniul securitãþii ºi sãnãtãþii înmuncã a nominalizat educaþia ºi cul-

tura preventivã ca factori-cheie pen-tru menþinerea ºi îmbunãtãþirea ca-litãþii muncii. În scopul susþineriiacestei strategii, Agenþia Europeanãpentru Securitate ºi Sãnãtate înMuncã a publicat un raport intitulatIntegrarea securitãþii ºi sãnãtãþii înmuncã în sectorul învãþãmânt: Bu-ne practici în ºcoalã ºi în învãþã-mântul profesional, care prezintã,de o manierã globalã, exemple debune practici din Europa ºi eviden-þiazã etapele care conduc la o strate-gie sistematicã în vederea integrãriisecuritãþii ºi sãnãtãþii în muncã(SSM) în domeniul educaþiei ºi for-mãrii. Vom prezenta mai jos o sin-tezã a acestui raport, structuratã petrei tipuri de abordare: „holisticã“,pe baza programei ºcolare ºi pe baza

locului de muncã. Exemplele debune practici sunt repartizate înfuncþie de acestea.

Abordarea „holisticã“Raportul conþine 36 exemple de

bune practici, din care 14 suntprezentate ca studii de caz. În primacategorie întâlnim o viziune globalãasupra securitãþii ºi sãnãtãþii înmuncã ºi dimensiunea stãrii de binefizice, mentale ºi sociale. Aceste ca-zuri sunt orientate spre ansamblulsistemului educaþional în vedereaîmbunãtãþirii mediului de muncã ºide învãþare. În Anglia, „Standar-dul naþional pentru o ºcoalã sã-nãtoasã“ este un program naþionalcare prevede un proces de acreditarepentru parteneriatele din domeniileînvãþãmânt ºi sãnãtate. „O ºcoalãîn deplinã securitate“ este o ini-þiativã identificatã în sistemul olan-dez de educaþie, orientatã spre lãrgi-rea comunicãrii cu privire la securi-tate ºi violenþã în cadrul ºcolilor ºi înjurul acestora. În acelaºi sens, Gre-cia a adoptat dezvoltarea de proce-duri globale pentru evaluarea secu-ritãþii zilnice în ºcoalã ºi în mediulînconjurãtor ºcolii, prin dezvoltarea

unui parteneriat public-privat inti-tulat „Luminã asupra securitã-þii în ºcoalã“. La acesta se adaugã„Cercul ºcolar“, un concept referi-tor la conceperea mediului de mun-cã ºi de învãþare în ºcolile suedeze.

Abordarea pe baza programei ºcolare

Cazurile în care securitatea ºi sã-nãtatea constituie parte integrantã aprogramei ºcolare nu sunt limitatela o singurã disciplinã. Securitatea ºisãnãtatea sunt integrate ca „temetransversale“, adicã la toate nive-lurile de învãþãmânt ºi în disciplinediferite, cum sunt limbile ºi literatu-ra. Astfel, „O ºcoalã sigurã“ înItalia asigurã un cadru conceptual ºimetodologic pentru profesori pri-

vind modul de introducere a SSM înprograma analiticã. Tot în spaþiulitalian au fost gãsite „Exemple debune practici în ºcoala pri-marã“ axate pe dezvoltarea ºi dise-minarea instrumentelor didactice peplan naþional în scopul promovãriiculturii de prevenire. „Joaca îndeplinã siguranþã, în orice mo-ment“ (Anglia) urmãreºte sensibi-lizarea la nivelul ºcolii primare cuprivire la aspectele de securitate în-tâlnite în localul instituþiei ºi dez-voltarea pachetelor de resurse de în-vãþare pentru diferite discipline dinprograma ºcolarã naþionalã. Proiec-tul danez Armi este focusat pe dez-voltarea comportamentului, cunoº-tinþelor fundamentale ºi utilizarealor în mod pozitiv pentru a asigurasãnãtatea ºi securitatea celor din jur.

Abordarea pe baza locului de muncã

Cazurile relevante ale acestei ul-time ºi celei mai importante etape aprocesului educaþional, tranziþia dela ºcoalã la viaþa activã, sunt consa-crate integrãrii la locul de muncã,etapelor care conduc spre viaþa pro-fesionalã ºi riscurilor care vor trebuiluate în considerare. Aceste cazuriprezintã genuri de teme la scarãglobalã sau sectorialã. Programul ir-landez „Prevenirea accidentelorcare implicã elevi ºi tineri însectorul agriculturã“ vizeazãdezvoltarea ºi introducerea declara-þiilor de securitate care stabilesc mo-dul în care SSM urmeazã sã fie ges-tionate într-o fermã. „Maºini maisigure datoritã elevilor“ (Belgia)e un exemplu specific de participarea elevilor la îmbunãtãþirea securitã-þii echipamentelor, iar „Controlaþi“(Anglia) e o resursã pedagogicã mul-timedia cu exemple concrete de ris-curi la locul de muncã. Nu în ultimulrând, în Italia, „SSM integratã înmodele de programe ºcolare“are ca obicetive planificarea ºi testa-rea de module standard de instruirecu privire la securitatea în ºcoli ºi încentrele de formare profesionalã.

Un posibil model de integrare

Pe baza acestor exemple de bunepractici, raportul prezintã un modelîn ºase paºi, care ilustreazã elemen-tele cele mai importante ale integrã-rii securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã înînvãþãmânt. Acesta poate fi imple-mentat în mod autonom prin redac-tarea unui proiect eligibil pentrufinanþare din fonduri structurale.

EEttaappaa 11:: iinnffoorrmmaarreeaaCulegeþi informaþiile necesare

înainte de demararea proiectului, deexemplu date cu privire la acciden-tele copiilor ºi tinerilor, numãrul delecþii de securitate þinute în ºcoli saucondiþiile de lucru în ºcoli ºi în alteinstituþii de învãþãmânt. Þineþi cont,de asemenea, de experienþa acumu-latã în proiecte similare.

EEttaappaa aa 22--aa:: ppllaanniiffiiccaarreeaaIdentificaþi, încã din faza de

început, partenerii care trebuie sãparticipe la proiect. Experienþele ºistructurile deja existente pot fi folo-sitoare pentru proiectul vostru, deexemplu reþelele de promovare a sã-nãtãþii, cooperarea cu autoritãþiledin domeniul securitãþii ºi sãnãtãþiiîn muncã ºi cu centrele de formare.

EEttaappaa aa 33--aa:: ddeecciizziiaaDacã aceste prime douã etape au

fost îndeplinite, puteþi sã decideþirealizarea unui studiu-pilot al pro-iectului. Definiþi scopul general alproiectului ºi scopurile operaþionaleale acestuia. Stabiliþi un plan de ac-þiune cu termene ºi responsabilitãþiconcrete.

EEttaappaa aa 44--aa:: rreeaalliizzaarreeaaÎn faza de implementare a pro-

iectului, succesul va depinde, celmai probabil, de urmãtorii factori:recunoaºterea securitãþii ºi sãnã-tãþii în muncã ca parte integrantã aprocesului de învãþare de-a lungulvieþii, înþelegerea cuprinzãtoare aaspectelor de securitate ºi sãnãtateinclusiv a stãrii de bine din punctde vedere fizic, mental ºi social, re-laþia directã a mãsurilor educativela locul de muncã ºi implicareaunor profesori cu experienþã îndezvoltarea programului ºi a mate-rialelor didactice.

EEttaappaa aa 55--aa:: eevvaalluuaarreeaaEvaluarea trebuie sã fie parte in-

tegrantã a proiectului vostru: mãsu-rile de evaluare trebuie sã însoþeascãºi sã îmbunãtãþeascã procesul de in-tegrare. În plus, rezultatele proiectu-lui vostru vor fi evaluate în raport cudurabilitatea lor ºi cu capacitatea dea fi transferate cãtre alte instituþii ºialt context cultural.

EEttaappaa aa 66--aa:: ccoonnttiinnuuaarreeaaDezvoltaþi un program de pro-

movare înainte de finalizarea proiec-tului ºi stabiliþi planuri pentru o con-tinuare activã cât de repede posibil.

Informaþii suplimentareMai trebuie spus cã în cadrul

seminarului „Integrarea SSM în sec-torul învãþãmânt – lucrãtorii demâine“, desfãºurat în perioada pre-ºedinþiei italiene a UE, a fost sem-natã Declaraþia de la Roma.Principalul obiectiv al textului îl re-prezintã pregãtirea ºi susþinerea ti-nerilor, precum ºi angajarea ºcolilorºi instituþiilor de formare profesiona-lã în acþiunile de pregãtire ºi asigu-rare a unei forþe de muncã mai sigu-re ºi mai sãnãtoase pentru UniuneaEuropeanã. Declaraþia de la Romaeste disponibilã pe Internet laadresa. http://europe.osha.eu.int/good_practice/sector/osheduca-tion/rome.stm.

De asemenea, informaþii extremde utile pot fi accesate pe pagina weba Agenþiei Europene pentruSecuritate ºi Sãnãtate în Mun-cã: http://education.osha.eu.int.

�� AA LL II NN BB RR AA TT UU

ªCOALAromâneascqdosar


14

Înainte de a intra în forþã încampania electoralã ºi a se retrage laIaºi pentru a cuceri postul de primaral cunostului oraº, nici nu ºtiu ieºe-nii ce nãpastã ar putea veni peste ei,ministrul Cristian Adomniþei a fãcuto prezentare a realizãrilor sale. Dacãanaliza ar privi strict datele enume-rate de cãtre Cristian Adomniþei la unan de mandat ca ministru al Educa-þiei, Cercetãrii ºi Tineretului, rezul-tatul ar trebui sã aibã ceva consis-tenþã ºi perioada petrecutã ca dem-nitar în sediul din Str. General Ber-thelot nu ar fi palidã ºi anostã. Evi-dent, doar dacã ne-am rezuma lacifrele înºirate. În realitate însã, sis-temul de învãþãmânt românesc nu s-a îmbunãtãþit sub nicio formã,dimpotrivã, a continuat sã alunece.Mai mult, calitatea a tot slãbit, pluscã în învãþãmântul preuniversitar,Adomniþei, prin ordinele emise, aparafat viitoarele scandaluri care vorizbucni în vârî când vor avea locadmiterea în învãþãmântul liceal ºiprofesional ºi examenul de bacalau-reat. Tezele cu subiect unic, criteriuaprobat de Adomniþei drept bazãpentru selecþia candidaþilor în clasaa IX-a, s-au dovedit catastrofale.Elevii au copiat pe brânci, lucru re-cunoscut chiar de ministrul con-structor, acum candidat la funcþia deedil al Iaºului, ceea ce a fãcut ca pes-te noapte sã aparã pe hârtie sute ºichiar mii de genii. Evident, genii fal-sificate, având în vedere cã rezul-tatele din timpul anului ºcolar eraucu mult sub cele de la tezele cu su-biect. Nici bacalaureatul nu va mai ficeea ce a fost. Subiectele elaboratede MECT ºi postate pe Internet austârnit multe nemulþumiri, elevi,profesori ºi pãrinþi reproºând cãdestule din subiecte nu ar respectaprograma ºcolarã ºi gradul de difi-cultate ar fi cu mult peste mediu.Corectãrile ulterioare cu siguranþãcã nu au rezolvat nemulþumirile,

mai ales cã tergiversarea MECT afãcut ca afiºarea variantelor finale peInternet sã fie fãcutã cu întârziere.În plus, continuarea sistemului depublicare a variantelor de subiectepe Internet nu face decât sã îi trans-forme pe elevii de clasa a XII-a însimple maºinãrii de învãþat pe derost, fãrã nicio legãturã cu gândireaºi cunoºtinþele dobândite în timpulliceului. Revenind, dupã spusele luiAdomniþei, mandatul sãu ar fi unul

fabulos. Cine ºtie, poate chiar visea-zã cã marile sale realizãri ar putea fiimplementate ºi în alte þãri europe-ne. Evident, este doar o glumã, reali-tatea sistemului educaþional din Ro-mânia fiind de-a dreptul sumbrã.Suntem deja cunoscuþi ca având unînvãþãmânt tot mai slab, dovadãstând chiar rezultatele de la evaluã-rile internaþionale. Dacã am fi fostmãcar staþionari, tot ar fi fost ceva.Dar realitatea aratã cã pedalãm cumare sârg ºi ne apropiem de ulti-mele locuri, deci stãm chiar mai rãufaþã de situaþia de acum un an, dupãcum a subliniat însuºi preºedinteleTraian Bãsescu, în baza raportuluiîntocmit de specialiºtii din Comisiaprezidenþialã pentru educaþie.

La prezentarea bilanþului, mi-nistrul Adomniþei a spus un singurmare adevãr, chit cã probabil nu arealizat ce „porumbel“ i-a ieºit pegurã. Pentru cã a intrat în campaniaelectoralã, ºi-a luat concediu, a dele-gat atribuþiile sale celor trei secretaride stat ºi a recunoscut cã sistemul deînvãþãmânt merge ºi activitatea poa-te continua fãrã prezenþa sa. Cu altecuvinte, nu i se va simti absenþa, chitcã mai potrivitã ar fi fost demisia.Cine ºtie, poate cã, pe timpul cât valipsi, lucrurile în învãþãmânt vormerge mai bine.

„Marile“ realizãriPentru a nu fi acuzaþi cã doar

cârcotim, vã prezentãm lista realizã-rilor, aºa cum au fost prezentate, înmandatul de un an al ministruluiAdomniþei.

1 din 2007 pânã acum, alocãride fonduri în valoare de 6.934.280lei, dintre care 4.010.900 lei în sis-

temul preuniversitar ºi 2.923.380 leiîn sistemul universitar;

2 pentru reparaþii capitale,obiective de investiþii ºi achiziþii fon-duri în valoare de 6.315.317 lei, din-tre care 2.048.837 lei în 2007 pen-tru 11.195 de unitãþi de învãþãmânt ºi

1.345.975 lei în 2008 pentru5924 de unitãþi ºcolare, sistemuluniversitar beneficiind de 1.441.829lei pentru 1082 lucrãri ºi 1.478.676lei în 2008 pentru 1421 lucrãri;

– achiziþionarea a 800 de micro-buze în 2007, anul acesta urmând sãfie cumpãrate alte 1.000 de micro-buze pentru transportul elevilor;

– fonduri pentru dotarea ºcoli-lor ºi liceelor cu laboratoare, mate-rial didactic, materiale sportive etc.În valoare de 940.711 lei, pentru sis-temul universitar fiind alocate peste500.000 de lei cu aceeaºi destinaþie;

– promovarea limbii ºi modelu-lui cultural românesc, prin introduce-rea cursului de limbã, culturã ºi civi-lizaþie româneascã în unele regiunidin Spania ºi Italia, cursuri care seadreseazã elevilor de cetãþenie ro-mânã ºi care locuiesc în cele douãþãri alãturi de familiile lor; pentruanul ºcolar viitor, MECT are în ve-dere extinderea acestui curs, careare în vedere predarea limbii româ-ne, Istoriei Românilor ºi GeografieiRomâniei, ºi pe teritoriul altor stateeuropene, precum Belgia, Cipru ºiPortugalia;

– lansarea proiectului de legi aleeducaþiei în dezbatere publicã, înfinal fiind aduse de cãtre societateacivilã peste 10.000 de propuneri, pã-reri ºi argumente.

La prezentarea bilanþului, mi-nistrul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tine-retului a pedalat foarte mult pe pro-iectul privind implementarea cursu-lui de limbã, culturã ºi civilizaþieromâneascã, dând impresia cã este ocine ºtie ce realizare. În realitate, înafara faptului cã elevii români dinalte þãri vor avea ocazia sã-ºi exerse-

Educaþia lui Adomniþei, un

PSD – „Adomniþeidezinformeazã“Reacþii critice au venit ºi dinpartea Partidului Social-Demo-crat. ªefa Departamentului deEducaþie al PSD, Ana Birchall, adeclarat cã ministrul Educaþiei,Cristian Adomniþei, dezinformea-zã opinia publicã, vorbind desprerealizãrile sale. „Ministrul «ste-luþã» Adomniþei a ieºit cu declara-þii de campanie electoralã, fã-când un bilanþ la educaþie princare dezinformeazã opinia publi-cã faþã de «mãreþele» sale reali-zãri, uitând de exemplu cã nici ladouã zile de la adoptarea bugetu-lui Educaþiei i s-au furat 435 mili-arde ROL, iar dânsul nu a protes-tat deloc, încãlcând practic legeaînvãþãmântului, potrivit cãreiapentru educaþie se alocã un anu-mit procent din PIB“, a susþinutBirchall. Aceasta a mai adãugatcã Adomniþei se laudã cu mãrireasalariilor profesorilor, când, defapt, acestea au fost mãrite prininiþiative legislative ale PSD.„Marile realizãri de care vorbeºtedl Adomniþei sunt proiecte iniþia-te de PSD în mandatul trecut:autobuzele ºcolare, programul«cornul ºi laptele»“, a adãugatBirchall.

ªCOALAromâneascq dosar 15

mai 2008

ze limba maternã, proiectul în sinenu ridicã în niciun fel calitatea edu-caþiei, pornitã deja cãtre prãbuºire.Trebuie sã spunem deschis cã înanul sãu de mandat ca ministru,Cristian Adomniþei a încurcat ºi maimult lucrurile, potrivit tuturor voci-lor fiind cel mai slab ministru în do-meniul educaþiei.

Un personaj lipsit de experienþã,arogant ºi aplecat cãtre alte scopuri,nicidecum cãtre cel al întãririi ca-litãþii sistemului de învãþãmânt saua realizãrii unei adevãrate reforme.Cât despre fabuloasa realizare pri-vind proiectul de legi ale educa-þiei, categoric cã nu a fost decât opierdere de timp ºi amânare sinedie. Excluzând înºirarea unor prin-cipii generale, proiectul de legi nu aprodus pânã acum niciun fel deefecte. Dupã spusele lui Adomniþei,pânã la 5 iunie ar urma sã aibã localte întâlniri cu partenerii de dialogsocial, finalizarea proiectului fiindprogramatã pentru sfârºitul luiiunie. Dar cum dupã alegerile localeîn toamnã vor urma cele generale,actualul Parlament nu va mai aveace sã discute, proiectul urmând sigursã intre în dezbatere în viitorul legis-lativ. Cu alte cuvinte, doar pierderede timp ºi vorbãrie, cu rezultatezero.

Necalificaþi sau slab calificaþi

De curând, preºedintele Româ-niei a atras din nou atenþia asupracalitãþii tot mai scãzute a învãþa-mantului românesc. Traian Bãsescua subliniat cã fãrã o reformã realã ºicare sã înceapã chiar acum, sistemuleducaþional românesc va producegeneraþii de tineri care nu vor puteaface faþã concurenþei pieþei munciiîn actuala conjuncturã de globa-lizare.

„Piaþa forþei de muncã româ-neascã este privitã în Uniunea Euro-peanã foarte prost ºi suntem catalo-gaþi fie necalificaþi, fie cu slabã califi-care. Diagnosticul sistemului de în-vãþãmânt nu este bun deloc. În cla-samentul internaþional, am mai cã-zut cu 5-6 locuri, faþã de situaþia pe

care am prezentat-o anul trecut.Dacã nu privim responsabil reali-tatea, generaþii de copii vor fi discri-minate, indiferent de ce etnie sunt.Dacã începem acum reforma, credcã prin 2013 am putea vedea ºi pri-mele efecte, însã trebuie implicaþitoþi partenerii“, subliniazã preºedin-tele României. Bãsescu nu s-a feritsã critice actualele programe ºcola-re, care sunt prea încãrcate, discrimi-nãrile la care sunt supuºi elevii de laþarã, copiii cu dizabilitãþi, cei mino-ritari etc. O altã criticã a preºedin-telui României vizeazã ºi modul încare destui dascãli trateazã profesialor, în sensul de superficialitate ºineadaptare la timpul în care trãim.Practic, lecþii complet neatractive ºiprofesori care nu reuºesc sã-i atragãpe elevi ºi sã le insufle plãcerea de aparticipa la cursul respectiv. Unapeste alta, doar Adomniþei vedemandatul sãu de un an ca fiind plinde realizãri.

Reforma nu mai poateîntârzia

„Cred cã sunt ºanse ca sistemuleducaþional românesc sã se redrese-ze. Numai cã, pentru a avea ºi pri-mele rezultate, care nu pot apãreapeste noapte, deci trebuie ca toatãlumea sã fie realistã ºi sã nu viseze,nu trebuie sã mai stãm pe gânduri ºisã înceapã reformarea sistemuluieducaþional. Sunt multe lucruri defãcut ºi fiecare miºcare trebuiefãcutã cu atenþie. Nu sunt suficientedoar fondurile ºi mãrimea lor, ci ºimodul în care se stabilesc progra-mele ºi etapele de aplicare. Considercã dacã nu se mai întârzie reforma,dar o reformã realã, nu doar pur de-clarativã, avem ºanse sã redresãmsistemul educaþional ºi peste ºapteani sã putem asista la primele rezul-tate. Sunt foarte multe lucruri defãcut, de la programe ºcolare, ma-nuale ºi pânã la modul de evaluare aelevilor, sistemul de practicã în în-vãþãmântul universitar etc.“, declarãprof. univ. Mircea Miclea, preºedin-tele Comisiei Prezidenþiale pentruÎnvãþãmânt.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

sistem vechi ºi lipsit de calitate

�� CC ÃÃ TT ÃÃ LL II NN CC RR OO II TT OO RR UU ,, ºº EE FF AALL CC OO MM II SS II EE II EE DD UU CC AA ÞÞ II EE

ºº II CC EE RR CC EE TT AA RR EE AA PPDD--LL

Aflat în plin avânt demagogic inspirat de campaniapentru Primãria Iaºiului, ministrul Cristian Adomniþeise laudã cu „mãreþe realizãri“ în domeniul educaþiei. Înfapt, activitatea acestui domn, ajuns conjuctural laconducerea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pen-tru care nu are niciun fel de competenþe, se caracteri-zeazã prin haos, incompetenþã, abuz ºi demagogie.Printre „preformanþele“ reale ale ministrului „steluþã“se numãrã (cu menþiunea cã enumerarea este exempli-ficativã, ºi nu exhaustivã):

– Neglijarea condamnabilã a investiþiei în resursaumanã, umilirea permanentã a profesorilor prin per-petuarea unui sistem de salarizare nemotivant ºi refu-zul de a promova o nouã Lege a salarizãrii;

– S-au gãsit, în schimb, sume mari de bani pentrupromovarea unor proiecte de legi catastrofale, la cares-au fãcut peste 10.000 de amendamente ºi care nu aufolosit decât propagandei electorale – deºi pachetul seîncadreazã la acest moment, dupã ce ministrul a sem-nat, în numele PNL, Pactul Naþional pentru Educaþie,în ipostaza eminescianã: „Era pe când nu s-a zãrit, Aziîl vedem ºi nu e“, Adomniþei persevereazã în greºealãºi îºi face un titlu de glorie în a relua tema „pachetuluide legi“ exact în perioada campaniei electorale pentrualegerile locale, la care el candideazã pentru PrimãriaIaºului;

– Dupã încercarea nefericitã de anulare a acordãriitichetelor-cadou se face o aºa-zisã revenire care în-seamnã, de fapt, o nouã discriminare – unii vor primiitichete, alþii nu, dupã mãrinimia guvernului liberal;

– Incompetenþa evidentã în administrarea proble-melor din sistem, incoerenþa ºi bunul plac în respec-tarea legilor au condus la sufocarea justiþiei cu sute deprocese ale sindicatelor împotriva MECT, pentru obli-garea acestuia la aplicarea ºi respectarea legislaþiei învigoare;

– Politizarea fãrã precedent a administraþieiºcolare, îndepãrtarea abuzivã ºi ilegalã din funcþii ainspectorilor ºi directorilor de altã orientare politicãdecât cea a ministrului ºi numirea la fel de abuzivã ºiilegalã a clientelei politice, prin concursuri trucate;

2 Materializarea alianþei oculte PNL-PSD prin nu-mirea în funcþii în minister ºi în Inspectoratele ªcolarea unor persoane nominalizate de PSD.

– În ciuda fondurilor mari, alocate pe hârtie, pen-tru modernizarea infrastructurii ºcolare rezultatele dinteren sunt departe de a reflecta acest nivel; organizareadefectuoasã a circuitului financiar, incapacitatea ma-nagerialã a celor ce trebuiau sã cheltuie fondurile alo-cate, incapacitatea promovãrii unui numãr corespun-

zãtor de proiecte, interesele firmelor clientelare, ne-respectarea atribuþiilor administraþiei locale, au con-dus la returnarea unor mari sume de bani la bugetul destat, la sfârºitul anului trecut (200 de milioane deeuro);

– De reþinut cã, odatã cu începerea mandatului,Adomniþei a desfiinþat Comisia mixtã Sindicate –MECT de monitorizare a utilizãrii fondurilor pentruinfrastructurã ºi dotãri.

– Amatorismul abordãrii problemelor reale ºigrave ale învãþãmântului preuniversitar a condus lanerezolvarea gravului deficit, de 30.000 de locuri, îngrãdiniþe, a problemei de netolerat a lipsei apei curen-te ºi a grupurilor sanitare într-un numãr foarte marede ºcoli, a unui numãr foarte mare de unitãþi de învã-þãmânt care, în fiecare toamnã, încep activitatea fãrãautorizaþie sanitarã de funcþionare (anul trecutaproape 50%), probleme ce trebuiau rezolvate încã din2007 ºi care acum sunt prezentate ca o „noutate“.

– Dezorientarea elevilor ºi pãrinþilor prin modi-ficãri repetate ale sistemului de evaluare, admitere ºifinalizare a studiilor; pe bunã dreptate, acum, elevii seîntreabã cât de obiectiv va fi sistemul bazat pe tezeleunice, când însuºi ministrul a trebuit sã recunoascãfaptul cã s-a copiat.

– Pãrinþii sunt în continuare nevoiþi sã susþinãºcoala cu sume importante strânse la „fondul clasei“ ºi„fondul ºcolii“, în timp ce violenþa în ºcoli a atins cotealarmante, condiþiile sanitare sunt îndoielnice, dotarealaboratoarelor ºi a bibliotecilor este deficitarã.

– Învãþãmântul superior rãmâne în continuare ofabricã de fãcut bani din taxele studenþilor, multe uni-versitãþi de stat ajungând sã funcþioneze în regim deentitãþi comerciale;

– Complicitatea ministrului cu „secþiile de pro-ducþie care genereazã diplome“ îl fac sã reacþionezeviolent la criticile justificate ale ºefului statului;

– Pentru ministrul Adomniþei nu existã autonomiauniversitarã pe care o calcã în picioare sfidând legilestatului; ministrul impune reguli care exced cadrul le-gal pentru a-ºi subordona politic ºi conducerile univer-sitãþilor, apelând la presiuni ce pot fi încadrate la cate-goria ºantaj;

– Mandatul ministrului Adomniþei a adâncit ceamai gravã deficienþã a sistemului nostru de învãþã-mânt: în filiera de învãþãmânt teoreticã se pregãtesc45-50% dintre elevi pentru un segment de joburi pepiaþa muncii internã ºi europeanã de numai 10-15%,iar în filiera tehnologicã ºi ºcoala de arte ºi meserii sepregãtesc numai 30-35% dintre elevi pentru un seg-ment de joburi de 80%.

– În ciuda directivei europene EN 45013 care reco-mandã ca evaluarea externã sã fie de terþã parte, sin-gurele agenþii de evaluare sunt create de stat: ARACISºi ARACIP;

– Ultima ispravã datoratã domnului Adomniþei ºicolegilor din cabinetul PNL este reducerea bugetuluiEducaþiei cu 200 de milioane de lei în 2008, cãlcând înpicioare obligaþia legalã care prevede un buget de mi-nimum 6% din PIB; cu tupeul ignorantului, ministrul„Agamiþã“ se grãbeºte sã afirme despre aceastã mãsurãiresponsabilã cã „a fost fãcutã pentru binele României,pentru a nu târî România în procedurile de monitori-zare care ar putea fi declanºate de Comisia Euro-peanã“.

Ar fi fost decent ºi corect, ca la momentul bilanþu-lui festivist cu care îºi începe campania electoralãînainte de termenul legal, domnul Adomniþei sã facãsingurul bine de care ar fi capabil pentru Educaþia ro-mâneascã, pentru elevi, studenþi, profesori ºi pãrinþi:sã demisioneze. Se pare însã cã moralitatea nu estepunctul sãu forte.

Un an de mandat Adomniþei,un an de haos, incompetenþã,abuz ºi demagogie

ªCOALAromâneascq

te ajutã!Ai o problemã? Ai ceva de spus?

Vrei sã semnalezi o ilegalitate ºi nu ai unde?Revista ªCOALA româneascq

îþi oferã ºansa sã te exprimi, sã arãþi adevãrata faþã

a învãþãmântului românesc. Scrie-ne pe adresa redacþiei sau la e-mail:

[email protected]. Împreunã vom readuce Învãþãmântul

unde îi este locul. Suntem aici ca sã te ajutãm!

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. De aceea, avem un departament numit FEN-Plus, prin care asigurãm cele mai bune ofertepentru membrii de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem deînvãþãmânt performant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Carduri ºi credite preferenþiale

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Bilete de odihnã ºi tratament acordate prin Ministerul Muncii

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Cãtãlin CROITORU – Preºedinte fondator

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinte executiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executiv departamentpreuniversitar

Ioan Leon NAROªI – preºedinte executiv departament funcþionari publici si personalcontractual

Constantin CIOSU – Secretar general

DDEEPPAARRTTAAMMEENNTTEE::Departamentul Învãþãmânt universitar Departamente învãþãmânt preuniversitar:

�� Învãþãmânt preºcolar ºi primar

�� Învãþãmânt gimnazial

�� Învãþãmânt liceal ºi postliceal

�� Învãþãmânt tehnic

�� Învãþãmânt special ºi protecþia copilului

�� Învãþãmânt vocaþional ºi de artã Departamentul funcþionari publici ºi personal contractualDepartamentul FEN-PLUSDepartamentul JuridicDepartamentul Comunicare Departament Dezvoltare-Promovare instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500). CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte fondator, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi, secretarul general ºi secretari executivi.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400 sau 00773311..888800..220099, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!

Date post:	29-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times

INTERVIU PAG. 8-9 „În PD-L a intrat omul Cãtãlin Croitoru...

Documents