+ All Categories
Home > Documents > Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf ·...

Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf ·...

Date post: 19-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 2 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
16
Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat dezbaterea organizatã de sindicate ªCOALA româneascq Singura revistã care spune lucrurilor pe nume Anul IX nr. 55 mai 2010 3 RON EDUCAÞIE º I ATITUDINE Un fleac, Ne-am ciuruit! Aºa cum în cancelarii existã bisericuþe, prietenii, amiciþii, aºa se întâmplã ºi în con- ducerile sindicatelor ºi federaþiilor sindi- cale. SUB LUPÃ PAG. 3 Statutul Federaþiei Educaþiei Naþionale JURIDIC PAG. 8-9 ACTUALITATE PAG. 6-7 ªCOALA LU’ Gqzdaru revistã naþionalã pentru promovarea reformei în învãþãmânt DOSAR PAG. 14-15 www.scoalaromaneasca.ro Valenþele ºi polivalenþele BAC-ului ªCOALA PAG. 13 INTERNAÞIONALÃ Admiterea la liceele cu concurenþã, la cel puþin douã materii Bugetarii ar putea primi salarii diminuate Bugetarii ar putea primi salarii diminuate Bugetarii ar putea primi salarii diminuate Bugetarii ar putea primi salarii diminuate Bugetarii ar putea primi salarii diminuate cu 25% Pânã la sfârºitul anului, pag. 10-11
Transcript
Page 1: Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf · Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii

Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism

Reprezentanþii Ministerului Educaþiei auboicotat dezbaterea organizatã de sindicate

ªCOALAromâneascqSingura revistã care spune lucrurilor pe nume

Anul IX � nr. 55 � mai 2010 � 3 RON E D U C AÞ I E º I AT I T U D I N E

Un fleac,

Ne-am ciuruit!

Aºa cum în cancelarii existã bisericuþe,prietenii, amiciþii, aºa se întâmplã ºi în con-ducerile sindicatelor ºi federaþiilor sindi-cale.

SSUUBB LLUUPPÃÃ PPAAGG.. 33

Statutul FederaþieiEducaþieiNaþionale

JJUURRIIDDIICC PPAAGG.. 88--99

AACCTTUUAALLIITTAATTEE PPAAGG.. 66--77

ªªCCOOAALLAA LLUU’’ Gqzdaru

rreevviissttãã nnaaþþiioonnaallãã

ppeennttrruu

pprroommoovvaarreeaa rreeffoorrmmeeii

îînn îînnvvããþþããmmâânntt

DDOOSSAARR PPAAGG.. 1144--1155

www.scoalaromaneasca.ro

Valenþele ºipolivalenþeleBAC-ului

ªªCCOOAALLAA PPAAGG.. 1133

IINNTTEERRNNAAÞÞIIOONNAALLÃÃ

Admiterea la liceele cu concurenþã, la cel puþin douã materii

Bugetarii ar putea primisalarii diminuate

Bugetarii ar putea primisalarii diminuate

Bugetarii ar putea primisalarii diminuate

Bugetarii ar putea primisalarii diminuate

Bugetarii ar putea primisalarii diminuate

cu 25%

Pânã la sfârºitul anului,

pag. 10-11

Page 2: Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf · Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii

ªCOALAromâneascqactualitate2

www.scoalaromaneasca. ro

Str. Justiþiei nr. 65, Sector 4, Bucureºti

Tel.: 021/337.11.40; 021/337.11.85

Fax: 021/337.01.17

RReeddaaccttoorr--ººeeff::Dragoº Constantin Neacºu([email protected])

SSeenniioorrii eeddiittoorrii::Constantin Ciosu

([email protected])

Teodor Fîrþonea([email protected])

DDTTPP::OPD

([email protected])

TTiippaarr::

SC Safo Prod SA – Grupul dePresã ºi Tipografie Romprint

Str. Piaþa Presei Libere nr. 1, Sector 1, tel.: 224.27.90,

e-mail: [email protected]

ISSN 1453 – 7842

ªCOALAromâneascq

PPRREECCIIZZAARREE::PPRREECCIIZZAARREE:: Autorul rãspunde dinpunct de vedere juridic pentru conþinutul articolului. De asemenea, agenþiile de presã ºi personalitãþile citate poartã integral rãspunderea afirmaþiilorconþinute în textul preluat ºi difuzat.

ªase medalii la Olimpiada Internaþionalã de Chimie „D. Mendeleev“

Lotul olimpic de chimie a obþinut omedalie de argint ºi cinci de bronz la a44-a ediþie a Olimpiadei Internaþionale deChimie „D. Mendeleev“, desfãºuratã înperioada 27 aprilie - 3 mai 2010, la Baku

(Azerbaidjan). Medalia de argint a fostobþinutã de Nicolae Crainic, elev în clasaa XII-a la Colegiul Naþional din Iaºi.Medaliile de bronz au fost adjudecate deIoana Zamfir (clasa a XI-a/ColegiulNaþional „Costache Negruzzi“ din Iaºi),Claudia Mihaela Pop (clasa a XI-a/ColegiulNaþional „Silvania“ din Zalãu), Dan MihaiMercea (clasa a XI-a/Colegiul Naþional„Emanuil Gojdu“ din Oradea), OctavCãldãraru ºi Petre Buciu, ambii elevi înclasa a XII-a la Colegiul Naþional deInformaticã „Tudor Vianu“ din Bucureºti.Competiþia din acest an a reunit peste 90de elevi din 14 þãri. Concursul a constat întrei probe a câte 5 ore, douã probe teore-tice ºi o probã practicã.

37% dintre elevii de la BACsunt utilizatori experimentaþi ai calculatorului

Centrul Naþional de Evaluare ºi Examinare(CNEE) a finalizat centralizarea datelorprivind desfãºurarea probei de evaluare acompetenþelor digitale (19-29 aprilie) dincadrul primei sesiuni a examenului debacalaureat 2010. Conform datelorfurnizate de inspectoratele ºcolarejudeþene, la aceastã probã au fost evalu-aþi 206.101 elevi (97,17%) dintr-un numãrtotal de 212.088 elevi înscriºi. Doi eleviau fost eliminaþi din examen pentru tenta-tivã de fraudã, iar 5.985 nu au susþinutproba. Dintre aceºtia, în cazul a 5.123 decandidaþi a fost recunoscut ºi echivalatcertificatul ECDL, în conformitate cuprevederile stabilite de MinisterulEducaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºiSportului. Din totalul candidaþilor evaluaþi(206.101), 11.068 (5,22%) elevi au obþi-nut certificate de competenþe la nivel deîncepãtor, 48.619 elevi (22,98%) au intratîn posesia certificatelor care atestã uti-lizarea computerului la nivel mediu,67.949 elevi (32,04%) au obþinut certifi-cate de utilizator avansat, iar 78.465 elevi(37%) certificate de utilizator experimen-tat. Urmãtoarea rundã de probe orale -ultima - din aceastã sesiune este progra-matã în intervalul 31 mai - 4 iunie (evalu-area competenþelor lingvistice într-o limbãmodernã - proba C).

Locul I pe naþiuni la Olimpiada Balcanicã de Matematicã pentru seniori

Lotul olimpic de matematicã al României a obþinut 6 medalii (douãde aur ºi patru de argint) ºi locul I pe naþiuni, la a XXVII-a ediþie aOlimpiadei Balcanice de Matematicã pentru seniori, desfãºuratã în pe-rioada 2 - 7 mai, în Republica Moldova, la Chiºinãu.

Medaliile de aur au fost obþinute de Radu Bumbãcea (Colegiul Na-þional de Informaticã „Tudor Vianu“ din Bucureºti) ºi Octav Drãgoi (Li-ceul Internaþional de Informaticã din Bucureºti). Gabriel Pãdurariu (Co-legiul Naþional „Grigore Moisil“ din Oneºti), Omer Cerrahoglu (ColegiulNaþional „Vasile Lucaciu“ din Baia Mare), Filip Andrei Chindea ºi ªtefan

Ivanovici (ambii elevi ai Liceului Internaþional de Informaticã dinBucureºti) au intrat în posesia medaliilor de argint.

La ediþia din acest an au luat parte peste 130 competitori din 20de þãri (11 în concurs ºi 10 cu statut de invitat). Olimpiada Balcanicãde Matematicã (OBM) are statut de concurs regional. Fiecare statparticipant, cu excepþia celui organizator, are dreptul sã înscrie înconcurs o echipã formatã din maximum 6 elevi din învãþãmântulliceal, a cãror vârstã nu depãºeºte 20 de ani la data desfãºurãrii com-petiþiei.

Elevii vor face parte din Consiliile de ad-ministraþie ale ºcolilor în care învaþã, în calitatede observatori, potrivit unui amendamentadoptat de membrii Comisiei de Învãþãmânt aCamerei Deputaþilor. „Am fãcut aceastã promi-siune la Deva, când am participat, în perioada23-25 aprilie, la Adunarea Generalã a Con-siliului Naþional al Elevilor. Mã bucur cã amreuºit, astfel, sã o onorez“, a declarat Oana Ba-dea, secretar de stat în Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului. Ea a adãu-gat cã, în calitate de observatori, elevii vor aveaun statut similar reprezentanþilor sindicali,având dreptul de a contrasemna procesele ver-bale ale ºedinþelor Consiliilor de administraþie.

În urma votului de vineri, 7 mai 2010, elevii voravea acest statut la nivelul tuturor ciclurilorºcolare. De asemenea, ca urmare a unor amen-damente ale deputatului Cãtãlin Croitoru, s-aureintrodus în capitolul privind finanþarea com-plementarã cheltuielile pentru evaluarea peri-odicã a elevilor, cheltuielile pentru naveta ca-drelor didactice, conform legii, cheltuielile pen-tru examinarea medicalã obligatorie periodicã asalariaþilor din învãþãmântul preuniversitar, cuexcepþia celor care, potrivit legii, se efectueazãgratuit ºi cheltuieli pentru concursuri ºcolare ºiactivitãþi educative extraºcolare organizate încadrul sistemului de învãþãmânt. În plus, potri-vit unui alt amendament, consiliul de adminis-

traþie al ºcolii va fi format din 50% membricadre didactice alese de cãtre personalul didac-tic al ºcolii, 50% reprezentanþi ai pãrinþilor ºi aiConsiliului Local, în procente egale de câte 25%fiecare, iar la ºedinþe vor paticipa ºi reprezen-tanþii sindicatelor din unitatea de învãþãmânt.

În privinþa predãrii religiei în unitãþile deînvãþãmânt, comisia a aprobat cã aceasta varâmâne disciplinã de studiu, parte a trunchiu-lui comun, pentru învãþãmântul primar, gim-nazial ºi profesional: „La solicitarea scrisã apãrinþilor sau a tutorelui legal, elevul poate sãnu frecventeze orele de religie, caz în care situ-aþia ºcolarã a acestuia se încheie fãrã aceastãdisciplinã“.

Naveta ar putea fidecontatã în continuare

Page 3: Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf · Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii

ªCOALAromâneascq sub lupã 3

mai 2010

Aºa cum în cancelarii existã bi-sericuþe, prietenii, amiciþii aºa se în-tâmplã ºi în conducerile sindicatelorºi federaþiilor sindicale. Totul se dis-cutã, mulþi susþin cu tãrie însã, cândeste de fãcut ceva, puþini sunt cei areies în faþã. Aici nu mã refer doar la li-derii naþionali sau judeþeni, ci ºi launii lideri din ºcoli, dar ºi la o partedin angajaþii din învãþãmânt. Toþistrigã GREVÃ! GREVÃ! însã cândvine momentul grevei bat în retra-gere ºi încep sã spunã cã vor sã facãgrevã dar fãrã tãierea salariilor. Ace-laºi lucru s-a întâmplat ºi pe 22 apri-lie, când toatã suflarea din învãþã-mânt trebuia sã fie în grevã. În aceazi, de la primele ore ale dimineþii, auînceput sã curgã la FEN procentelecu greviºti. Judeþele unde FEN estemajoritar aveau procente de peste90%. În acelaºi timp însã aflam dealte judeþe, nu unitãþi de învãþãmântdintr-un judeþ sau altul, ci judeþe în-tregi care nu protestau în niciun fel.

Astfel, greva care trebuia sã fie unsemnal de alarmã s-a transformatdintr-o presiune la adresa actualeiguvernãri într-o palmã datã de Mi-nisterul Educaþiei miºcãrii sindicale.ªi uite aºa, triumfal, Ministerul Edu-caþiei anunþa în ziua cu pricina ur-mãtoarele date: “Conform datelor

centralizate de Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului pebaza informaþiilor furnizate de in-spectoratele ºcolare judeþene, astãzi,22 aprilie 2010, din cele 8.022 deunitãþi de învãþãmânt preuniversitarcu personalitate juridicã, 2.680 ºi-audesfãºurat activitatea normal, fãrã aparticipa la greva generalã anunþatãde sindicate. În alte 2.104 unitãþi deînvãþãmânt activitatea instructiv-educativã s-a desfãºurat parþial, învreme ce în 3.238 de unitãþi de în-vãþãmânt personalul didactic a ade-rat la greva generalã. În ceea ce pri-veºte participarea personalului di-dactic ºi nedidactic la miºcarea deprotest anunþatã, din totalul de239.158 persoane care activeazã însistem, 103.166 ºi-au desfãºuratactivitatea în conformitate cu progra-mul stabilit împreunã cu directoriiºcolilor. Numãrul total al elevilorcare au participat la cursuri a fost de1.387.151 dintr-un total de 3.136.631elevi, la nivel naþional.” În acestecondiþii nu avem cum sã ne mai mi-rãm cã Legea Educaþiei Naþionale“ucide” dialogul social, în condiþiileîn care miºcarea sindicalã pare cã sedistruge pe zi ce trece mai mult dininteriorul ei decât din afarã prin lipsade implicare a membrilor de sindicat.

22 aprilie a fost de fapt momen-tul adevãrului. Un adevãr care s-adovedit a fi trist. Am constatat încã odatã cã unii dintre cei care în mo-mentele de “liniºte” umplu cancelari-ile cu idei revoluþionare privind nece-sitatea miºcãrilor de protest foartedure, în momentul în care acesteatrebuie declanºate vireazã brusc in-vocând conºtiinþa profesionalã, grijafaþã de elevi ºi starea economicã încare se aflã naþiunea. Fãrã excepþie, eiau fost cei care, probabil rãspunzândunei comenzi din exterior, au boico-tat acþiunea de protest stabilitã decomun acord de cele patru federaþii,diluându-i forþa ºi dând posibilitateaactualei conduceri a Ministeruluisã-ºi ducã la îndeplinire programulde încãtuºare a miºcãrii sindicale, deaplicare a reducerilor masive de per-sonal din învãþãmânt ºi de spoire arealitãþii printr-o aºa zisã reformã.

Cine este de vinã pentru aceastãsituaþie?! Este o întrebare pe care tre-buie sã ºi-o punã toþi din sistemul edu-caþional, atât angajaþii din ºcoli cât ºiliderii de sindicat de la toate nivelurile.Însã, pânã la rãspunsuri, majoritateava avea de suferit. Primii vor fi cei careau aderat la grevã ºi au protestat atâtpentru ei, cât ºi pentru cei care aupreferat sã stea liniºiþi pe scaunul de la

catedrã ºi sã predea. Aceºtia se vortrezi cu salariul diminuat pentru ziuade protest. În faza a doua, numãrulcelor care vor pierde ºi nu astãzi saumâine ci în decursul urmãtorilor aniva creºte, va creºte atât de mult încâtpeste 70% dintre angajaþi vor fi afec-taþi în vreun fel sau altul de mãsurilecare se vor lua. ªi, pentru a înþelegedespre ce este vorba de fapt, vã prezintun scenariu, poate unul dintre celemai pesimiste despre care se vorbeºtepe scara interioarã a MinisteruluiEducaþiei. Se vorbeºte pe aceastã scarãºi nu de personalul de serviciu, ci deoameni cu ceva responsabilitate cã celpuþin 30% dintre angajaþii din ºcoli artrebui concediaþi în perioada urmã-toare ºi cã aceasta se poate face foarteuºor prin relaxarea curriculumului.

ªi uite aºa, pocnind din degete ºidând vina pe crizã, o sã ne trezim maipuþini. ªi asta nu e tot. Pe scara inte-rioarã se mai vorbeºte ºi de orele carenu fac parte din norma de predare ºipentru care majoritatea profesorilornu rãspund. Se vorbeºte pe scara cupricina cã de ce nu ar sta ºi profesoriiopt ore în ºcoalã, cã doar cine va aveagrijã de copii în cadrul programului“ªcoala de dupã ºcoalã”. ªi se maivorbeºte pe aceastã scarã ºi desprealte mãsuri care ar putea într-un

viitor nu prea îndepãrtat sã fie puseîn practicã prin ordine, metodologiiºi alte acte normative.

Ce poate sindicatul, federaþia sauconfederaþia sã facã? Nimic, în con-diþiile actuale ºi pânã când membrulde sindicat din ºcoalã nu va înþelegecã puterea este de fapt în mâna lui. Eleste cel mai puternic pentru cã elalege liderul de ºcoalã, care la rândullui alege liderul judeþean, care la rân-dul lui alege liderul naþional. Undeeste veriga slabã în acestã înlãnþuire?Numai membrii de sindicat trebuiesã o gãseascã pentru cã altfel, în con-diþiile prezentate, sindicatul se vatransforma doar într-o roatã þigã-neascã la care cotizezi lunar cu 1%,bani care se vor întoarce prin diverse“cadouri de doi lei”.

Pânã una alta urmeazã o nouãgrevã care ar trebui sã aibã loc în pe-rioada imediat urmãtoare. O grevãcare este deja contestatã pe forumuri-le profesorilor, fiind catalogatã dreptridicolã de unii dintre profesorii inter-nauþi.

Dacã participarea la celelalteacþiuni din calendarul comun se va“bucura” de aceeaºi participare, eºe-cul este asigurat!

�� CC OO NN SS TT AA NN TT II NN CC II OO SS UU

PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE FFEENN

Un fleac,

Ne-am ciuruit!Un fleac,

Ne-am ciuruit!

Page 4: Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf · Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii

ªCOALAromâneascqopinii4

www.scoalaromaneasca. ro

Un proverb românesc ne spune:«Cartea face omul – om, ca altoiulpomul – pom». Aceasta înseamnãrecunoaºterea faptului ca înãlþarea laadevãrata ºi deplina condiþie de omse realizeazã prin mijlocirea cãrþilor,cã prin ele se moºteneºte de la înain-taºi ºi se transminte urmaºilor patri-moniul culturii ºi al civilizaþiei naþio-nale, al culturii ºi civilizaþiei univer-sale. Eveniment cultural – constitu-ind altãdatã un privilegiu – lecturacãrþilor devine în zilele noastre o ac-tivitate la îndemâna tuturor, ºi dupãcum cerinþele societãþii o impun, eatrebuie sa se constituie o activitatecotidianã fundamentalã, deoarececontribuie la îmbogãþirea vieþii fiecã-ruia dintre noi. Dar, pentru ca apro-pierea de carte sã devinã o deprinde-re zilnicã ºi, mai mult, ca plãcerea dea citi sã devinã o necesitate doritã ºitrãitã, ea trebuie cultivatã înaintechiar de învãþarea alfabetului. Roluleducatorului este de a urmãri nunumai “cât”, ci ºi “ce” ºi “cum” citescelevii sãi. Un obiectiv important pen-tru fiecare clasã, dar mai ales pentruprofesorul de Limba ºi literatura ro-mânã, este trezirea interesului elevi-lor pentru lecturã. De aceea, în acestan ºcolar, am iniþiat proiectul departeneriat educaþional „Gândeºte-tela viitorul tãu! Citeºte!“ care îºi pro-pune prin activitãþile sale sã stimule-ze interesul pentru lecturã al elevilor,prin activitãþi care sã-i atragã în lu-mea artei ºi a literaturii ºi în care suntpartenere 12 unitãþi ºcolare din 8 ju-deþe ale þãrii: ªc. cu cl. I-VIII”G. E.Palade” Buzãu, ªc. cu cl. I-VIII Nr. 7Buzãu, Grupul ªcolar Industrial„Alexandru Popp“ Reºiþa, Centrulªcolar pentru Educaþie Incluzivã„Aurora“ Reºiþa, Colegiul Naþional„Petru Rareº” Beclean, Liceul Peda-gogic „Spiru Haret“ Focºani, ªcoalacu cl. I-VIII Drãcºani-Suliþa, Bo-toºani, Grup ªcolar Sanitar „AntimIvireanul” Râmnicu-Vâlcea, ªcoalacu cl. I-VIII Orvisele, jud. Bihor,Liceul Vãleni, jud Olt ºi ªc. cu cl. I-VIII Bâsca-Chiojdului Buzãu – iniþia-toarea proiectului.

Proiectul se desfãºoarã dupã uncalendar stabilit de comun acord cuunitãþile ºcolare partenere. Activitã-þile se deruleaza în acelaºi timp, iar

rezultatele acestora vor fi trimise prinpoºta electronicã aplicantului. Toateacþiunile îºi propun educarea elevilorprin carte ºi pentru carte, iniþierea ºidesfãºurarea unor activitãþi menitesã dezvolte gustul pentru lecturã laelevi. Penultima activitate se va des-fãºura sub forma unui concurs decreaþii literare ºi plastice, în care vorfi antrenaþi atât elevii din ºcolile par-tenere, cât ºi elevi ai altor unitãþi deînvãþãmânt din þarã. Tema concursu-lui va fi CARTEA. Experienþa concur-sului naþional desfãºurat în anul ºco-lar precedent, având ca tema copilã-ria, la care au participat peste 800 deelevi, coordonaþi de aproape 400 decadre didactice din 34 de judeþe aleþãrii, ne îndreptãþesc sã credem cã o adoua ediþie a concursului ar fi justã,tema generoasã ºi plãcutã reuºind sãantreneze suflete ºi inimi de diferitevârste, din diferite colþuri ale þãrii.

Obiectivele proiectului sunt:deschiderea de noi orizonturi de cu-noaºtere, obi,nuind elevii cu frecven-tarea, folosirea/organizarea unei bi-blioteci ºi educarea acestora pentruselectarea ºi lectura cãrþilor, colabo-rarea în vederea atragerii copiilor înlumea artei ºi literaturii, descoperi-rea ºi punerea în valoare a copiilor cutalent artistic ºi atragerea lor în cir-cuitul artistic.

Activitãþile pe care le implemen-tãm sunt:

1. Lansarea proiectului;2. Lumea într-o bibliotecã;3. Cum se naºte o carte?;4. Medalion literar - Mihai Emi-

nescu «Tot mai citesc mãiastra-þicarte...»;

5. Medalion literar - Ion Creangã- „Un mãrþiºor cu poveºti”;

6. Carte dragã, iartã-mã cã nute-am pãstrat!;

7. Cartea noastrã – concurs na-þional;

8. Realizarea materialelor justi-ficative.

Acestea se deruleazã conformplanificãrii, elevii participã cu interesºi plãcere, iar cadrele didactice impli-cate dovedesc rãbdare ºi multã pasi-une. Am reuºit sã realizãm pliante ºiafiºe pentru promovarea proiectului,am fost în vizitã la bibliotecile ºco-lare, dar ºi la cele judeþene, am orga-

nizat lansãri ºi prezentãri de carte,întâlniri cu scriitori, recitaluri de po-ezie. Astfel, elevii din clasa a X-a A dela Grupul ªcolar Industrial „Alexan-dru Popp” din Reºiþa au realizat, subîndrumarea domniºoarei profesoareCarmen Pãvan, o carte despre sãrbã-toarea Naºterii Domnului. S-a urmã-rit stimularea creativitãþii elevilor,sporirea interesului pentru selecþio-narea informaþiilor utile redactãrii,asimilarea cunoºtinþelor legate destructura unei cãrþi ºi punerea lor înpracticã. În tehnoredactarea lucrãrii,s-a folosit calculatorul. De asemenea,realizarea acestei cãrþi a presupus ºi oabordare interdisciplinarã, temaaleasã fiind tratatã în limba francezã.În cadrul lecþiei de final, când a fostdefinitivatã ºi prezentatã revista, ele-vii au citit poveºti despre Crãciun ºiau rezolvat rebusuri având ca temãcartea.

La 11.12.2009, elevii clasei aVII-a D , ªcoala cu cls. I -VIII nr 7 Bu-zãu, coordonaþi de doamna profesoa-rã Matei Roxana, au pus în scenã pie-sa de teatru popular religios intitula-ta „Irozii“. În fiecare sãptãmânã ele-vii, coordonaþi de prof. Emese Cîm-pean încearcã sã prezente câte cevadin lecturile lor, într-o manierã in-teresantã, pentru a-i convinge ºi pecolegi sã citeascã opera respectivã,într-o manierã atractivã, alcãtuindportofolii interesante sau realizândpostere.

La activitãþile desfãºurate la bi-blioteca judeteanã „Paul Iorgovici“,elevii de la Grupul ªcolar Industrial„Alexandru Popp“ îndrumaþi de prof.Bulzan Claudia ºi prof. Pãvan Car-men ºi elevii de la C.ª.E.I. „Aurora“îndrumaþi de prof Gaºpar Ancuþa,prof. Mariana Mihailescu, prof. Psi-hopedagog Giura Nicoleta ºi prof.

Lucian Bidicã au avut parte de o ex-perienþã aparte – întâlnirea nu nu-mai cu cartea, ci ºi cu autorul ei: scri-itoarea pentru copii, d-na Stela Brie.Au fost alãturi de profesorii ºi eleviide la cele douã ºcoli: doamna Ina Pri-sãcaru, regizor ºi actor al TeatruluiG.A.Petculescu din Reºiþa ºi doamnaDana Bãlãnescu de la Direcþia pentruCulturã Caraº-Severin.

Toate activitãþile, însoþite de fo-tografii sunt prezentate pe blogulproiectului care poate fi vizitat laadresa: http://carteafaceomulom.blogspot.com/.

Ultima activitate va fi un concursde creaþii literare, la care sunt aºtep-taþi sã participe alãturi de elevii im-plicaþi în proiect ºi alþi copii cu talentliterar. Temele creaþiilor sunt:

- Interviu imaginar cu personajulpreferat;

- Cartea, prietena mea;- Prietenul meu din lumea poveº-

tilor;- Lumea miraculoasã a cãrþilor. Elevii din clasele primare vor pu-

tea participa la o secþiune specialã, decreaþie plasticã (de afiºe/de desen/depicturã) avand ca temã: „Personajulmeu preferat”. Lucrãrile se vor con-stitui într-o expoziþie ce va avea loc laBiblioteca Judeþeanã „V. Voiculescu”Buzãu pe perioada 1-15 iunie.Jurizarea se va realiza de cãtre pro-fesori de specialitate, inspectori despecialitate.

La premiere vor fi invitaþi toþi ceicare se vor clasa pe locuri fruntaºe,iar elevii ºcolii vor prezenta un pro-gram artistic din care nu vor lipsidansurile populare ºi cântecele speci-fice zonei. Rezultatul acestei activi-tãþi va fi o carte în care vor fi cuprin-se creaþiile tuturor elevilor partici-panþi. Munca noastrã va fi rãsplãtitãcu zâmbetele de fericire de pe chipulcopiilor ºi cu florile de luminã carevor strãluci în ochii lor, dar mai alescu gândul cã fiecare dintre dascãliiimplicaþi au insuflat copiilor gustulpentru lumea minunatã a cãrþii ºi aupus o pietricicã la temelia unor viitoricititori avizaþi pentru literaturã.

�� PP RR OO FF .. CC II UU CC Ãà CC RR II SS TT II NN AA

ªª CC OO AA LL AA CC UU CC LL AA SS EE LL EE II --VVII II IIBB  SS CC AA –– CC HH II OO JJ DD UU LL UU II ,,

CC OOMM .. CC HH II OO JJ DD UU ,, JJ UU DD .. BB UU ZZ ÃÃ UU

Un proiect care îi apropie pe elevi de carte:

Gândeºte-te la viitorul tãu!Citeºte! MMoottttoo:: «Cartea face omul – om, ca altoiul pomul – pom.»

Page 5: Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf · Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii

Nemulþumirile dascãlilor din judeþul Galaþiau atins în aceastã primãvarã cote maxime.Protestele au început încã din luna lui Mãrþiºor,cu un miting de proporþii la Casa de Culturã aSindicatelor. A venit apoi luna aprilie cu prime-le semne ale nemulþumirilor. Profesorii au înce-put sã nu mai punã note în cataloage, în aºtep-tarea marelui protest din 22 aprilie: greva deavertisment.

Nu vrem sã minimalizãm sub nicio formãsolidaritatea din ºcolile în care Sindicatul Învã-þãmântului Preuniversitar din Galaþi are mem-bri, ºi chiar salutãm participarea a peste 95%dintre membrii SIP la acest protest, dar vomevidenþia protestul din unul dintre colegiile deprestigiu din judeþul Galaþi: “Calistrat Hogaº”din Tecuci, mai ales în contextul în care acoloactiveazã un alt “mare” sindicat afiliat la FSLI.

Aici, protestul a început cu patru zile îna-inte de greva de avertisment din 22 aprilie. Co-misia de evaluare de la Bacalaureat din cadrulacestui colegiu a hotãrât boicotarea examenuluide competenþe digitale. Altfel spus, 30 dintrecei 40 de membri ai comisiei au refuzat sã întrela examen.

„Protestãm astfel faþã de nerespectareahotãrârii judecãtoreºti definitive ºi irevocabilereferitoare la legea 221/2008, cât ºi faþã de dia-logul formal mimat de guvernanþi cu privire laproiectul legii educaþiei naþionale. Nu se maipoate, ne-a ajuns cuþitul la os, salarizarea estesub orice criticã!”, spune liderul de sindicat dinColegiul “Calistrat Hogaº”, profesorul de infor-maticã Adriana Ciocãnel.

Încrederea pe care le-a inspirat-o acestamembrilor de sindicat a fãcut ca protestul sã fiedus pânã la capãt. “Am abordat fiecare membrual comisiei, am discutat cu el ºi l-am convins sãboicoteze examenul”, spune Adriana Ciocãnel.

Decizia Inspectoratului ªcolar Galaþi a fostuna surprinzãtoare: înlocuirea membrilor co-misiei cu cadre didactice de la alte unitãþi de în-vãþãmânt.

“Încã o datã se demonstreazã faptul cã legeanu este respectatã, pentru cã metodologia deorganizare a examenului de bacalaureat preve-de faptul cã membrii comisiei de evaluare tre-buie sã fie cadre didactice ale unitãþii de învãþã-mânt ai cãror elevi sunt evaluaþi. Aceastã soluþieeste ilegalã, deoarece metodologia de organiza-re a examenului de bacalaureat prevede faptulcã membrii comisiei trebuie sã fie cadre didac-tice ale unitãþii de învãþãmânt ai cãror elevi suntevaluaþi”, spune Adriana Ciocãnel.

Mai mult, Inspectoratul ªcolar Judeþean(ISJ) a trimis o notã în ºcoli în care se preciza cãtoþi membrii comisiilor de bacalaureat de la ni-velul liceelor trebuie sã dea o declaraþie scrisã încare sã menþioneze dacã participã la organiza-rea, desfãºurarea ºi evaluarea probei D sau alegsã-ºi exercite dreptul legal la grevã.

„ISJ a trimis, cu trei zile înainte de înce-perea probei de competenþe digitale, o notã înºcoli în care se preciza: «toþi membrii comisiilorde Bacalaureat de la nivelul liceului dumnea-voastrã vor da o declaraþie scrisã în care vormenþiona dacã participã la organizarea, desfã-ºurarea ºi evaluarea probei D sau decid sã-ºi

exercite dreptul legal la grevã». Vã rog sã mãcredeþi cã de când sunt lider de sindicat nu ammai întâlnit o astfel de situaþie, ºi au mai fostboicotate ºi alte examene. Pânã acum, ISJ soli-cita numãrul de cadre didactice de la directori,dupã ce aceºtia se informau de la liderii de sin-dicat asupra persoanelor care au aderat la for-ma de protest. Noi considerãm acest demers cao formã de intimidare; probabil dai declaraþie laPoliþie, nu la ISJ”, spune supãratã Adriana Cio-cãnel.

Dascãlii de acolo sunt extrem de supãraþipentru cã ISJ uitã de momentul în care lãuda li-ceul pentru rezultatele ºcolare deosebite.

Din pãcate, la protestul care a urmat (pe 22aprilie), solidaritatea sindicalã nu prea afuncþionat. Dacã din cei 38 de membrii afiliaþila SIP Tecuci doar unul a refuzat sã intre îngrevã, la celãlalt sindicat – Sindicatul Liber dinÎnvãþãmânt Tecuci – au decis sã susþinã protes-tul doar doi membri din 16.

„La noi asta a fost decizia, fiecare membru aales ce a vrut. Nu puteam sã obligãm pe nimenisã intre în grevã“, spune directorul liceului Vio-rica Tiron, care ºtia de protocolul semnat între

cele patru federaþii din educaþie legat de protes-tul din 22 aprilie.

Lipsa solidaritãþii s-a putut evidenþia de alt-fel, în tot judeþul Galaþi.

Per-total aproape 95% dintre membrii SIPdin Galaþi nu au intrat pe 22 aprilie la cursuri,numai cã nu acelaºi lucru l-au fãcut ºi ceilalþisindicaliºti.

Cei care au ales sã-i anunþe pe elevi cu o ziînainte de protest sã nu batã drumul pânã laºcoalã degeaba, au stat în cancelarie ºi au vorbitore în ºir despre legea educaþiei ºi desprerefuzul categoric al Ministerului Educaþiei de alua în considerare hotãrârile judecãtoreºtilegate de majorãrile salariale.

Au fost însã ºi numeroºi dascãli care auþinut cu tot dinadinsul sã vinã la ºcoalã ºi chiarau pus absenþe celor care au îndrãznit sã lip-seascã. Astfel cã, s-au creat situaþii inedite încare în unele ºcoli erau douã tabere: una la cla-sã, cealaltã în cancelarie.

„Nerealizarea programului de proteste, aºacum a fost convenit de cele patru federaþii, arputea duce la imposibilitatea angajãrii de nego-cieri cu Guvernul în vederea modificãrii proiec-tului Legii Educaþiei, lege ce anuleazã absoluttoate drepturile cadrelor didactice precum ºi lanepunerea în aplicare a hotãrârilor judecãto-reºti privind salarizarea conform Legii221/2008”, spune preºedintele executiv al SIPGalaþi, Valeriu Diculescu.

Lista revendicãrilor sindicaliºtilor cuprindemai multe aspecte. Potrivit sindicatelor, pro-blemele care i-au fãcut pe dascãli sã apeleze laproteste sunt de douã feluri. Primul grup deprobleme cuprinde dispoziþii cuprinse în pro-iectul de Lege a Educaþiei, unde existã patru re-glementãri importante care au adus nemulþu-mirea (titularizarea, componenþa consiliilor deadministraþie ale ºcolilor, trecerea clasei a IX-a

la gimnaziu ºi finanþarea de bazã, care pre-supune ca ºcolile de stat sã fie finanþate la fel cucele private).

Celelalte probleme ridicate de dascãli suntreferitoare la reducerea a 15.000 de posturi,reducerea veniturilor profesorilor prin dimi-nuarea sau anularea unor sporuri, renegociereacontractului colectiv de muncã ºi neaplicareahotãrârilor judecãtoreºti definitive care legaranteazã dascãlilor mãrirea salariilor potrivitlegii 221/2008.

“De fapt, aceasta este cea mai mare nemul-þumire a noastrã. Ministerul Educaþiei continuãsã ignore existenþa ºi valabilitatea Legii nr.221/2008 pânã în luna decembrie 2009, insti-

gând ordonatorii de credite la nerespectareahotãrârilor judecãtoreºti definitive ºi irevoca-bile, precum ºi la nerespectarea prevederilorart.7, alin. 2, din Legea nr. 330/2009 care ga-ranteazã salariaþilor menþinerea salariului brutla nivelul lunii decembrie 2009”, spune ValeriuDiculescu.

Patronat nemulþumit!Cel mai mare nemulþumit dupã greva din

22 aprilie pare sã fie inspectorul ºcolar general,Doruleþ Resmeriþã, care i-a verificat nominal peprofesori sã vadã care este în grevã ºi care nu.

„Se pune sub semnul întrebãrii legalitateaprotestului. Pânã sã ajungem la ar mai fi fostcâþiva paºi de fãcut. Conform legii sindicatelor,nu existã motive pentru a începe aceastã grevã.Sindicatul nu au denunþat Contractul Colectivde Muncã”, spune inspectorul ºcolar general.

El mai acuzã Sindicatul ÎnvãþãmântuluiPreuniversitar cã a sãrit peste etapa medierii,atunci când a înregistrat protestul la Agenþiapentru Prestaþii Sociale Galaþi.

Dacã iniþial chiar a ameninþat cu mãsuriîmpotriva profesorilor care nu participã la pro-ba de competenþe digitale din cadrul Bacalaure-atului, Doruleþ Resmeriþã a lãsat-o mai moale ºia spus cã va aplica mãsurile pe care le va decideMinisterul Educaþiei la nivel naþional.

Dascãlii de la SIP Galaþi spun cã vor contestaîn instanþã orice mãsurã abuzivã care se va luaîmpotriva greviºtilor. „Este un conflict înregistratºi nu poate nimeni sã conteste legalitatea lui”, aexplicat liderul SIP Galaþi, Valeriu Diculescu.

În judeþul Galaþi activeazã peste 6.500 deprofesori ºi în jur de 2.500 de angajaþi ca per-sonal nedidactic sau didactic auxiliar.

�� BB OO GG DD AA NN NN II SS TT OO RR

ªCOALAromâneascq ºcoala gãlãþeanã 5

mai 2010

GalaþiColegiul „CalistratHogaº“ din Tecuci– un exemplu de solidaritate sindicalãAcesta este singurul din þarã care a decis sã prefaþeze greva de avertisment din 22 aprilie cu boicotarea probei de competenþe digitale din cadrul Bacalaureatului. Solidaritatea colegilordin celãlalt sindicat a fost însã de tot râsul!

Page 6: Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf · Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii

ªCOALAromâneascqactualitate6

www.scoalaromaneasca. ro

Dispare titularizareaConsecinþele LLeeggiiii EEdduuccaaþþiieeii NNaaþþiioonnaallee în viziunea sindicatelor

Actuala legislaþie permite cadre-lor didactice TITULARIZAREA ÎNSISTEMUL DE ÎNVÃÞÃMÂNT, înurma promovãrii unui concurs, indi-ferent de nivelul la care s-a organizatacesta.

Personalul didactic constituie ocategorie profesionalã înalt speciali-zatã. În consecinþã, necesitã o formãspecificã de protecþie socialã, meto-dologia de mobilitate a personaluluididactic de predare asigurând aceas-tã protecþie.

Constatãri Proiectul Legii Educaþiei Naþio-

nale instituie titularizarea pe unitateade Învãþãmânt;

• mobilitatea doar pentru profe-sorii emeriþi; organizarea concursu-lui de titularizare la nivelul unitãþii.

Consecinþe • cu precãdere în mediul rural,

dar ºi în mediul urban, la anumitediscipline de învãþãmânt (fizicã,chimie, biologie, discipline socio-umane educaþie muzicalã, educaþieplasticã etc.), nu vor putea fi consti-tuite catedre titularizabile la nivelulunei singure unitãþi de învãþãmânt;

• va fi deosebit de dificilã atrage-rea personalului didactic calificat;

• cheltuielile pentru organizareaexamenelor de titularizare vor creºtefoarte mult;

• nu se va putea face o evaluareobiectivã pe baza aceloraºi crite-rii/subiecte de examen ºi nu se vaputea respecta ierarhizarea perso-nalului în funcþie de media obþinutãla concursul de titularizare;

• modificarea tipului de titula-rizare, prin trecerea de la o titulariza-re în sistem, la o titularizare în unita-tea de învãþãmânt, ar întrerupe mo-

delul carierei didactice, aºa cumfuncþioneazã el în sistemul de în-vãþãmânt românesc;

• atractivitatea domeniului edu-caþional se va reduce ºi mai mult,având în vedere modul dificil de in-trare în sistem, coroborat cu existen-þa unor contracte pe perioadã deter-minatã ºi nesiguranþa locului demuncã, ceea ce va determina redu-cerea numãrului cadrelor didacticecalificate din sistem;

• existã riscul ca, pe durata unuiciclu de învãþãmânt, elevilor sã li seschimbe profesorii anual, fapt care îiva afecta în mod direct;

• se eliminã miºcarea de personal- cu excepþia profesorilor emeriþi -ceea ce va genera apariþia ºomajuluiîn rândul cadrelor didactice.

DrepturiÎn prezent, Legea 128/1997 pri-

vind Statutul personalului didactic

stabileºte în mod clar, atât obligaþiile,cât ºi drepturile personalului didac-tic. Dintre acestea din urmã amin-tim:

• posibilitatea de a beneficia dereducerea normei didactice cu douãore sãptãmânal, fãrã diminuareasalariului, pentru personalul didacticcu o vechime în învãþãmânt de peste25 de ani, cu gradul didactic 1;

• decontarea cheltuielilor denavetã ale personalului didactic;

• personalul didactic beneficiazãde reducere cu 50% pentru 6 cãlãtoriipe an dus-întors, pe mijloacele detransport feroviar;

• copiii personalului didactic aflatîn activitate sau pensionat dupã celpuþin 10 ani de activitate didacticãsunt scutiþi de plata taxelor de înscri-ere la concursurile de admitere în în-vãþãmântul superior ºi beneficiazã degratuitate la cazarea în cãmine ºi in-ternate;

• personalul didactic din învãþã-mânt beneficiazã de o compensaþiede la bugetul asigurãrilor sociale de50% din valoarea transportului, a ca-zãrii, a mesei ºi a tratamentului în ba-zele de odihnã ºi de tratament ale în-vãþãmântului ºi ale sindicatelor, pre-cum ºi în alte spaþii contractate deMinisterul Muncii;

• dreptul personalului didactic cuo vechime în învãþãmânt de cel puþin25 de ani femeile, respectiv 30 de anibãrbaþii, de a se pensiona cu 3 aniînainte de vârsta standard de pen-sionare, fãrã diminuarea pensiei.

Constatare În proiectul Legii Educaþiei Na-

þionale toate aceste drepturi - ºimulte altele - au fost eliminate.

Consecinþã Sistemul de învãþãmânt public va

deveni ºi mai neatractiv pentru per-sonalul didactic calificat.

Propunere Având în vedere faptul cã ºi în

alte sectoare bugetare salariaþii bene-ficiazã, prin statutele proprii, de oserie de drepturi, altele decât celesalariale, se impune pãstrarea în con-tinuare, prin Legea Educaþiei Naþio-nale, a drepturilor prevãzute în actu-alul Statut al personalului didactic.

Marea dificultate în calea reformãrii sis-temului naþional de învãþãmânt a fost ºirãmâne nivelul scãzut al fondurilor destinateacestui domeniu pentru:

- întreþinerea ºi îmbunãtãþirea infrastruc-turii unitãþilor de învãþãmânt;

- achiziþionarea de materiale ºi echipa-mente moderne;

- salarii decente pentru personalul dinînvãþãmânt.

În perioada de dupã Revoluþie s-au schim-bat doar formulele de alocare a fondurilor ºicãile de finanþare, dar niciodatã nu au fost res-pectate prevederile legale referitoare la procen-tele din P.I.B. alocate pentru bugetul educaþiei.

Învãþãmântul din România a fost constantsubfinanþat, dovada fiind procentul anual dinP.I.B. alocat acestuia (conform documenteloremise de Institutul Naþional de Statisticã): 3,1(1994); 3,48 (1995); 3,31 (1996); 3,45 (1997);3,42 (1998); 2,77 (1999); 3,66 (2000); 3,64(2001); 3,1 (2002); 3,1 (2003); 3,3 (2004); 3,3(2005); 3,1 (2006); 2,9 (2007); 3,3 (2008).Trebuie menþionat cã în toþi aceºti ani veni-turile proprii ale unitãþilor de învãþãmânt, pre-cum ºi împrumuturile externe destinate aces-tui domeniu, au fost incluse în bugetul alocatînvãþãmântului din fondurile publice.

Alte þãri din Europa au alocat sume mult maimari pentru educaþie. De exemplu, în anul 2002,

în þãrile europene, procentele din PIB alocateeducaþiei au fost: 5,82 Bulgaria; 8,04 - Elveþia;7,82 - Finlanda; 6,31 - Letonia; 6,54 - Lituania;5,07 - Polonia; 7,86 - Suedia; 4,83 - Ungaria.

Mai mult, în Raportul privind progreseleînregistrate de România în procesul de aderarela Uniunea Europeanã, elaborat în anul 1999,se consemneazã: „În ceea ce priveºte educaþiaîn general, reforma sistemului educaþionalcontinuã, dar dificultãþi de ordin financiar în-cetinesc ritmul reformei, ceea ce va implicaEFORTURI SEMNIFICATIVE pentru atin-gerea standardelor internaþionale.“ Evident,„eforturile semnificative“ de care vorbeºte Ra-portul se referã, în primul rând, la cele de ordinfinanciar, fapt ignorat de toate guvernãrile.

O datã cu trecerea la bugetele locale a unorimportante capitole de cheltuieli, fondurile dela bugetul de stat s-au diminuat cu procentecare nu au fost acoperite ulterior de la bugetelelocale. În aceste condiþii, finanþarea de la con-siliile locale, confruntate cu o lipsã acutã deresurse financiare, nu a putut acoperi nevoileexistente ºi nu a reuºit sã compenseze scãdereafinanþãrii de la bugetul central.

Alte aspecte negative legate de finanþare: • reducerea cheltuielilor de capital; • dependenþa finanþãrii unitãþilor de învã-

þãmânt de situaþia economicã a localitãþii ºi decapacitatea autoritãþilor locale de a colecta ve-

niturile, a condus la creºterea decalajelor întreunitãþile de învãþãmânt din diferite regi-uni/localitãþi; consecinþa directã a acestui fe-nomen este imposibilitatea asigurãrii de ºanseegale la educaþie pentru toþi copiii/elevii;

• distribuþia preferenþialã a unor fonduri,prin intervenþia directã a politicului;

• inexistenþa unor mijloace legale eficiente,care sã permitã unitãþilor de învãþãmânt sã im-punã autoritãþilor locale asigurarea fondurilornecesare pentru buna desfãºurare a procesuluiinstructiv-educativ.

Efectele negative ale descentralizãrii finan-ciare au fost mai mari în mediul rural, cuprecãdere în zonele rurale sãrace ºi în loca-litãþile urbane mici. Tot în aceste zone, posibi-litatea atragerii unor resurse extrabugetare definanþare este extrem de redusã.

Constatãri Proiectul Legii Educaþiei Naþionale pro-

pune continuarea procesului de descentrali-zare financiarã, fãrã însã a þine cont de toateaspectele negative constatate pânã în prezentºi consemnate în documente elaborate chiar despecialiºti ai Ministerului Educaþiei BanciiMondiale etc.

Astfel, conform proiectului: • finanþarea unitãþilor de învãþãmânt pre-

universitar cuprinde finanþarea de bazã, fi-nanþarea complementarã ºi veniturile proprii;

• finanþarea de bazã se aprobã anual prinLegea bugetului de stat ºi se repartizeazã pecomune, oraºe, municipii ºi sectoare ale muni-cipiului Bucureºti de cãtre consiliile judeþe-ne/locale ale sectoarelor municipiului Bu-cureºti;

• finanþarea complementarã este tratatãsuperficial, nefiind prevãzute categoriile decheltuieli pe care aceasta le cuprinde.

Consecinþe • se va pãstra actualul sistem birocratic ºi

ineficient de repartizare a fondurilor; • nu se poate vorbi de o descentralizare

financiarã pânã la nivelul unitãþii de învãþã-mânt.

Propuneri a. revizuirea standardelor de cost pe

elev/preºcolar; b. creºterea procentului din P.I.B. alocat

Învãþãmântului public; c. simplificarea traseului banilor - finan-

þarea de bazã aprobatã anual prin Legea buge-tului de stat sã fie atribuitã prin direcþiile ju-deþene ale finanþelor publice, DIRECT unitã-þilor de învãþãmânt cu personalitate juridicã,în contul acestora, soluþie propusã ºi în Stra-tegia „Educaþie ºi Cercetare pentru SocietateaCunoaºterii“;

d. nominalizarea categoriilor de cheltuielicuprinse în finanþarea complementarã.

Finanþarea sistemului de învãþãmânt

Page 7: Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf · Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii

ªCOALAromâneascq actualitate 7

mai 2010

FF..SS..LL..II..FF..SS..II.. ““SSPPIIRRUU HHAARREETT””FF..EE..NN..

Guvernanþiicontinuãsfidarea!Cele trei federaþii sindicale reprezentativedin învãþãmântul preuniversitar românesc, F.S.L.I., F.S.I. “Spiru Haret”ºi F.E.N., au organizat la 4 mai 2010, la Palatul Parlamentului, dezbaterea intitulatã“ÎNVÃÞÃMÂNTULROMÂNESC –ÎNTRE PROFESIONALISM ªIPOLITICIANISM”.

Au participat foºti miniºtri aieducaþiei, lideri de sindicatdin toatã þara, inspectoriºcolari, directori, reprezen-tanþi ai organizaþiilor non-guvernamentale, ai pãrinþilor,elevilor ºi studenþilor, precumºi ai preºedinþiei. A fostprezent ºi reprezentantulInternaþionalei Educaþiei.Deºi au afirmat în nenumã-rate rânduri cã sunt deschiºiunui dialog constructiv, niciunreprezentant al MinisteruluiEducaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºi Sportului nu a fost prezent la aceastãdezbatere. Ministrul Daniel Petru Fu-neriu, secretarul de stat OanaBadea, secretarul de statCãtãlin Baba, au ales, alãturide membrii majoritãþii parla-mentare din Comisia deînvãþãmânt a CamereiDeputaþilor, sã continue boi-cotarea dezbaterilor publiceprivind Legea Educaþiei

Naþionale, manifestând astfellipsa de interes faþã de ºcoalaromâneascã ºi problemele ei.Considerãm cã ignorareaacestei dezbateri de cãtre reprezentanþii Puterii este onouã sfidare la adresa socie-tãþii civile ºi a sindicatelor.Avertizãm guvernanþii cã fãrãa-i respecta pe profesori, poþiface reforme, însã ele voreºua cu siguranþã!

Reprezentanþii Ministerului Educaþiei

au boicotat dezbaterea organizatã de sindicate

ÎnvãþãmântulRomânesc –între profesionalismºi politicianism

Marþi, 4 mai 2010, sindicateledin învãþãmânt au organizat laPalatul Parlamentului – Sala „Ovidiuªincai” - dezbaterea Proiectului LegiiEducaþiei Naþionale „ÎNVÃÞÃMÂN-TUL ROMÂNESC – ÎNTRE PROFE-SIONALISM ªI POLITICIANISM“.

Au fost invitaþi reprezentanþiisindicatelor din învãþãmânt, repre-zentanþi ai cadrelor didactice, pãrin-þilor, elevilor, foºti miniºtrii, parla-mentari membrii în Comisia de Învã-þãmânt, cadre didactice, inspectorigenerali, reprezentantul Interna-þionalei Educaþiei ºi reprezentanþi aiGuvernului (care însã nu au fostprezenþi).

Dezbaterea a fost moderatã dejurnalistul Eugen Chelemen.

Programul a început cu vizio-narea filmului „CRONICA UNEI RE-FORME ANUNÞATE”, dupã cares-au discutat urmãtoarele teme:„Structura sistemului naþional deînvãþãmânt”, „Statutul personaluluididactic”, „Finanþarea sistemului deînvãþãmânt”, „Conducerea unitãþilorde învãþãmânt”, Concluzii.

Filmul „CRONICA UNEI RE-FORME ANUNÞATE” a prezentatevoluþia sistemului de învãþãmântdin 1989 pânã în prezent, modificã-rile care au avut loc, miniºtrii care aucondus acest sector, rezultatele ºieºecurile acestora.

Domnul Andrei Marga – fostministru în perioada 1997-2000 îndiscursul dumnealui a precizat:„România greºeºte cã se grãbeºte sãadopte o lege a educaþiei... este nece-sar sã se modifice legea, dar nu fãrãdezbateri... Suntem deranjaþi nu denoutãþile din lege, ci de prostiile dinlege... Nu poþi face reformã în învã-þãmânt fãrã vocea profesorilor, pro-fesorul trebuie respectat, nu facem

decât sã slãbim sistemul dacã slãbimstatutul cadrului didactic... nu esteobligatoriu ca schimbarea legii sãducã la schimbarea statutului.. sedoreºte sã se arunce salarizarea înspinarea altuia... Finanþarea per/elevnu dã rezultate la învãþãmântul pre-universitar ºi nu a putut fi aplicatãnici în America... Autonomia univer-sitarã este o valoare, iar prin noualege ministrul controleazã modulcum se desfãºoarã aceasta, deci numai existã autonomie.”

La întrebarea pusã de moderator:Se poate aplica legea? Existã spaþiusuficient? – rãspunsul doamnei se-nator Olguþa Vasilescu a fost: „Este olege proastã, este criticatã ºi de cei dinPDL ºi va fi foarte greu sã modifici olege care va avea efecte în timp. Legeava produce efecte devastatoare, deoa-rece ea va trece fãrã voinþa noastrã ºifãrã prea multe dezbateri... Elevii ro-mâni nu au aceleaºi drepturi ca ºi eleviiminoritari, deci nu existã egalitate deºanse... Directorul va avea puteri foartemari. Consiliul de Administraþie nu seva putea întruni ºi nu este normalãcomponenþa C.A., legea portocalizeazãtotul, deoarece rectorii stabiliþi vor sta-bili subordonaþii, profesorii fãrã titu-larizare nu vor mai îndrãzni sã criticeactivitatea managerialã”.

Domnul Alexandru Atanasiu –fost ministru al învãþãmântului a vor-bit cu foarte mult patos ºi în cuvântuldumnealui a atins toate temele supusespre dezbatere: „Aceastã lege este con-tra Tratatului de la Lisabona, dinaceastã lege lipsesc competenþele penivel de învãþãmânt, se confundã mij-loacele cu obiectivele, acest sistem estecopiat din Anglia – noi nu suntem pre-gãtiþi sã aplicãm acest sistem, în Angliaexistã totuºi profesori titulari; se do-reºte ca profesorul sã fie numit de co-

munitate? Ce este profesorul? Estefuncþionar public? Aceasta este o pro-blemã fundamentalã, deoarece func-þionarul public are dreptul la stabili-tate, iar sindicatele se pot schimba, darprofesorul rãmâne; România este înrãzboi cu propriul guvern, s-a întrecutorice limitã, deoarece nici în perioadacomunistã nu s-au fãcut atâtea abuzuriasupra sistemului de învãþãmânt.Sistemul are nevoie de schimbare, darnu cu sloganul: Dacã vrei poþi!”

Moderatorul Eugen Chelemen arugat profesorii sã rãspundã la între-barea: De ce vã este fricã de pierdereatitularizãrii?

Au rãspuns mai multe cadredidactice:

- „Nu ne este fricã de un examencorect, ci de un examen de dosareevaluate de persoane care nu au pre-gãtirea necesarã (Consilieri locali,pãrinþi) ºi care urmãresc alte criteriidecît cele profesionale;”

- „Se doreºte înfrângerea acesteibresle, sã nu mai aibã nici un cuvîntde spus”.

- „Se fac foarte multe abuzuri ºi înprezent, dar când profesorul nu vamai avea nici un drept? Titularizareadã stabilitate sistemului educaþional.”

- „Directorii vor avea puteri foar-te mari, ei vor stabili cine va rãmâne,cine va primi sporuri, iar în lipsa ti-tularizãrii, aceºtia nu vor mai fi criti-caþi de cadrele didactice, care vor pri-mi continuitate la propunerea direc-torului”.

- „Câtã legislaþie cunosc pãrinþiisã devinã preºedintele CA?”

- „Ce se înþelege prin performan-þe profesionale? Oare profesorul carelucreazã cu elevi mai puþin dotaþi ºireuºeºte sã-i facã sã urce de la 4 la 5,munceºte mai puþin decât un profe-sor care are un olimpic?”

- „Reforma lui Spiru Haret l-aavut în centru pe dascãl, acesta dupãun an de muncã putea sã-ºi permitã ocãlãtorie de studii - 2 luni la Paris iaracum sunt greºeli grave cu echitatea”.

Doamna Ecaterina Andronescu,ministru al Învãþãmântului în perioa-de diferite, a spus cã „titularizarea dãstabilitate sistemului de învãþãmânt,iar profesorul nu trebuie sã fie lamâna directorului sau inspectorului,Legea învãþãmântului trebuie sã deastabilitate nu sã demobilizeze, sã deaautonomie“. A mai precizat cã a de-pus un proiect de lege înaintea celuidepus de guvern, ºi din nou legea esteîncãlcatã prin faptul cã nu sunt dez-bãtute în ordinea depunerii,… „sun-tem înainte de 1989, nu este o legeeuropeanã, nu asigurã dreptul deacces la educaþie pentru toþi copiii,limba românã este finanþatã de au-toritãþile locale, legea este fãcutã deun guvern care considerã cã va fi veº-nic.”

Reprezentantul InternaþionaleiEducaþiei a precizat cã România nueste singura þarã care are problemeîn educaþie, dar la noi lipseºte dia-logul ºi acest lucru duce la scãdereacalitãþii ºi echitãþii în educaþie, iar gu-vernul României nu merge în aceeaºidirecþie în care merg multe guvernedin Europa, dorind sã rezolve oproblemã financiarã, adoptã legi cuefect pe termen lung.

La concluzii, jurnalistul EugenChelemen recunoaºte cã problemeledin sistemul educaþional sunt maigrave decât ceea ce cunoºtea ºi apre-ciazã lupta sindicatelor pentru pro-movarea unei legi care sã aducã unsuflu sistemului educaþional, nu sã-ldestabilizeze mai mult.

�� PP RR OO FF .. MM AA RR II NN RR OO MM II CC AA

PP RR II MM VV II CC EE PP RR EE ºº EE DD II NN TT EE FFEENN GG II UU RR GG II UU

Page 8: Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf · Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii

ªCOALAromâneascqjuridic8

www.scoalaromaneasca. ro

TITLUL I • NUMELEAceastã organizaþie va fi cunoscutã

ca FEDERAÞIA EDUCAÞIEI NAÞIO-NALE, numitã în continuare F.E.N.

Este o organizaþie constituitã înconformitate cu legislaþia în vigoareºi Carta Organizaþiei Internaþionale aMuncii, independentã faþã de orga-nele puterii ºi administraþiei de stat,organizaþii politice sau religioase.

TITLUL II • SEDIULSediul F.E.N. este în Bucureºti,

sector 4, Str. Justiþiei nr.65. BiroulExecutiv poate decide schimbarea se-diului la o altã adresã, cu îndeplinireaobligaþiilor prevãzute de lege.

TITLUL III • OBIECTIVEArticolul 1. Obþinerea dreptu-

rilor exclusive de negociere, inclusivdreptul la grevã pentru membrii fe-deraþiei.

Articolul 2. Aducerea organiza-þiilor afiliate, locale ºi zonale, în rela-þii de asistenþã mutualã ºi colaborare.

Articolul 3. Obþinerea pentrumembrii federaþiei a tuturor dreptu-rilor ce li se cuvin într-o societate li-berã.

Articolul 4. Îmbunãtãþireastandardelor pentru personalul dinînvãþãmânt prin promovarea uneimai bune pregãtiri profesionale, în-curajarea instruirii la locul de muncãºi asigurarea condiþiilor de muncãesenþiale pentru realizarea celor maibune performanþe în profesie.

Articolul 5. Încurajarea anga-jãrii ºi menþinerii pe post pe bazacompetenþei ºi asigurarea unui sis-tem de salarizare bazat pe perfor-manþa individualã care sã asigure re-cunoaºterea socialã a profesiei.

Articolul 6. Preocuparea pen-tru modernizarea ºi dotarea cu echi-pamente a unitãþilor de învãþãmântdin România, promovarea unor pro-grame educaþionale ºi a unor condiþiicare sã permitã elevilor ºi studenþiloro pregãtire adecvatã, integrarea câtmai bunã în viaþa economicã, socialã

ºi politicã a comunitãþii, inclusiv pepiaþa europeanã a muncii.

Articolul 7. Promovarea bineluiºi intereselor copiilor prin crearea ce-lor mai bune facilitãþi educaþionalepentru toþi, indiferent de rasã, naþio-nalitate, culoare, credinþã, sex, statutpolitic sau economic.

Articolul 8. Sprijinirea ºi pro-movarea idealurilor de democraþieprecum ºi întreprinderea demersuri-lor necesare pentru promovarea înParlament a unor legi adecvate, caresã garanteze îmbunãtãþirea climatu-lui educaþional, atât pentru elevi ºistudenþi, cât ºi pentru personalul dinînvãþãmânt.

TITLUL IV • CALITATEADE MEMBRU

Articolul 1. Orice sindicat alpersonalului din învãþãmânt, organi-zat la nivel de unitate, localitate, zonãteritorialã, judeþ sau municipiul Bu-cureºti, care recunoaºte prevederileprezentului Statut poate fi membru

al F.E.N.Articolul 2. Organizaþia sindi-

calã, care solicitã afilierea adreseazão cerere în acest sens Consiliului Na-þional al F.E.N., însoþitã de documen-tele care atestã calitatea de persoanãjuridicã, componenþa organelor deconducere ºi numãrul membrilor.

Articolul 3. Consiliul Naþionalal F.E.N. decide asupra afilierii cumajoritatea simplã din voturileexprimate.

Articolul 4. Nicio discriminarenu va fi fãcutã între membrii indivi-duali ai F.E.N. din cauza rasei, origi-nii naþionale, credinþei, convingerilorpolitice sau statutului economic. Sin-dicatele locale pot stabili proceduriproprii pentru admiterea de noimembri, cu respectarea prevederilorenunþate anterior.

Articolul 5. F.E.N. nu admiteorganizaþii ale conducãtorilor de uni-tãþi de învãþãmânt sau ale inspecto-rilor ºcolari. Aceºtia pot fi membri aiF.E.N. ca membri de sindicat ai orga-

nizaþiilor locale, fãrã a putea deþinefuncþii de conducere în cadrul sindi-catului atât timp cât deþin funcþii încadrul administraþiei.

Articolul 6. Orice organizaþiecomponentã, ai cãrei membri auhotãrât aceasta, poate cere retragereadin F.E.N.

Articolul 7. Drepturile mem-brilor F.E.N.

a) organizarea ºi desfãºurarea deactivitãþi proprii în deplinã autono-mie, pe baza statutelor proprii ºi curespectarea prezentului Statut;

b) alegerea în mod liber a repre-zentanþilor în Consiliul Naþional,participarea acestora la adoptarea ºipunerea în aplicare a deciziilor;

c) exprimarea liberã a opiniilor întoate organismele federaþiei;

d) exercitarea dreptului de controlasupra activitãþii federaþiei prin votulreprezentanþilor în Consiliul Naþional;

e) participarea la elaborarea unorproiecte de acte normative de intereslocal sau general;

STATUTUL FEDERAÞIEISTATUTUL FEDERAÞIEISTATUTUL FEDERAÞIEISTATUTUL FEDERAÞIEISTATUTUL FEDERAÞIEICongresul Extraordinar FEN din data de 05.03. 2010a decis adoptarea unui nou statut al federaþiei. Pe lângã noul statut a fost aleasã ºi o nouã

conducere a organizaþiei. În funcþia de preºedinte al FEN a fost ales domnul Constantin Ciosu, iar în funcþia de secretar general domnul Ioan Drãgan.

S T A T U T

Page 9: Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf · Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii

ªCOALAromâneascq juridic 9

mai 2010

f) construirea ºi gospodãrirea debaze sportive, de odihnã ºi tratamentproprii;

g) organizarea de societãþi co-merciale aducãtoare de profit înavantajul dezvoltãrii capacitãþii sin-dicatului pentru acordarea de facili-tãþi membrilor sãi;

h) înfiinþarea de edituri, tipogra-fii, publicaþii, posturi de radio ºi tele-viziune, instituþii culturale ºi de învã-þãmânt proprii.

Articolul 8. Obligaþiile mem-brilor F.E.N.

a) sã respecte Statutul F.E.N.;b) sã participe la activitãþile fe-

deraþiei ºi organismelor sale;c) sã achite lunar cotizaþia stabi-

litã;d) sã nu întreprindã acþiuni de

naturã a aduce prejudicii federaþieisau membrilor acesteia;

e) sã contribuie la sporirea pres-tigiului ºi popularitãþii federaþiei, sãacþioneze pentru a încuraja salariaþiidin învãþãmânt sã devinã membri aiF.E.N.;

f) sã militeze pentru mãrirea efi-cienþei ºi a capacitãþii de acþiune înobþinerea ºi apãrarea drepturilor sin-dicale;

g) sã acorde sprijin celorlalþimembri ai federaþiei la cererea aces-tora sau când Consiliul Naþionalsolicitã aceasta.

Articolul 9. SANCÞIUNISecþiunea 1. Pentru nerespecta-

rea obligaþiilor statutare de cãtre or-ganizaþiile membre ºi membrii F.E.N.se prevãd urmãtoarele sancþiuni:

a) atenþionarea;b) suspendarea;c) excluderea.Secþiunea 2. Decizia cu privire la

sancþiune se ia de cãtre Consiliul Na-þional, la propunerea Biroului Execu-tiv, cu 2/3 din totalul voturilor expri-mate.

TITLUL V • ORGANELE ªI FUNCÞIILE DE CONDUCERE

Articolul 1. Organele de con-ducere al F.E.N. sunt:

a) CONGRESUL;b) CONSILIUL NAÞIONAL; c) BIROUL EXECUTIV; d) COMISIA DE CENZORI.Articolul 2. CONGRESULSecþiunea 1. Congresul este orga-

nul suprem de conducere al federa-þiei (legislativul) ºi se convoacã o datãla 5 (cinci) ani în sesiune ordinarã. Lacererea a 2/3 din numãrul membri-lor Biroului Executiv sau a majoritãþiisimple a membrilor Consiliului Na-þional poate fi convocatã o sesiuneextraordinarã a Congresului.

Secþiunea 2. Congresul este con-stituit din delegaþii desemnaþi de orga-nizaþiile membre cu o normã de calculla numãrul membrilor de 1:500.

Secþiunea 3. Congresul are urmã-toarele competenþe:

a) modificã ºi adoptã Statutul fe-deraþiei;

b) aprobã raportul prezentat decãtre Comisia de Cenzori, pentru pe-

rioada de timp care a trecut de laprecedentul Congres;

c) analizeazã ºi hotãrãºte asupraactivitãþii desfãºurate de ConsiliulNaþional ºi Comisia de Cenzori;

d) alege prin vot Preºedintele, Se-cretarul General, Preºedinþii Execu-tivi ºi Comisia de Cenzori, pentru unmandat de 5 (cinci) ani, valideazã,prin vot, vicepreºedinþii, propuºi decãtre preºedinte;

e) hotãrãºte asupra principiilor ºiorientãrilor fundamentale ale activi-tãþii federaþiei;

f) poate revoca din funcþie, înain-te de expirarea mandatului, Preºe-dintele, Secretarul General ºi/sauPreºedinþii Executivi, în condiþiile încare persoanele alese în aceastã func-þie nu îºi exercitã corespunzãtor atri-buþiile, sau pãsesc sistemul dindiferite motive.

Articolul 3. CONSILIUL NA-ÞIONAL

Secþiunea 1. Consiliul Naþional esteorganul de conducere al federaþieiîntre douã sesiuni ordinare ale Con-gresului. Consiliul Naþional are încomponenþa sa membrii BirouluiExecutiv ºi preºedinþii organizaþiilorjudeþene, zonale ºi ale municipiuluiBucureºti.

Secþiunea 2. Dreptul de vot almembrilor Consiliului Naþional seexercitã proporþional cu numãrul demembri reprezentaþi, respectiv unvot pentru 500 de membri.

Secþiunea 3. Consiliul Naþionalare ca atribuþii:

a) duce la îndeplinire rezoluþiileadoptate de Congres;

b) elaboreazã programul de acti-vitãþi curente ºi de perspectivã;

c) reglementeazã ºi rezolvã pro-blemele de interes general;

d) examineazã ºi se pronunþãasupra proiectelor de acte normativece urmeazã a fi înaintate organelorlegislative;

e) decide cu majoritate simplãdeclanºarea unei greve la nivel de fe-deraþie;

f) decide asupra cazurilor de afi-liere sau de excludere;

g) decide asupra afilierii federa-þiei la forme superioare de organizaresindicalã la nivel naþional sau inter-naþional ºi asupra retragerii din astfelde organizaþii;

h) aprobã raportul anual prezen-tat de cãtre Comisia de Cenzori;

i) completeazã componenþa Co-misiei de Cenzori în situaþia cândunul sau mai mulþi membri nu-ºi maipot desfãºura activitatea în aceastãcalitate, din motive obiective;

j) valideazã vicepreºedinþii pro-puºi de cãtre Preºedinte, în situaþia încare una sau mai multe persoane în-vestite anterior de cãtre Congres cuaceste funcþii nu le mai pot exercita;

k) valideazã persoana propusã decãtre Biroul Executiv pentru a preluafuncþia de Preºedinte, PreºedinþiExecutivi sau Secretar General pe pe-rioada incapacitãþii temporare aacestora de a-ºi exercita atribuþiile;

l) Consiliul Naþional este convocat

de regulã în ºedinþã ordinarã o datã pelunã sau ori de câte ori este nevoie.

Articolul 4. BIROUL EXECU-TIV

Secþiunea 1. Biroul Executiv esteorganul de conducere operativã a fe-deraþiei (executivul), fiind compusdin:

a) Preºedinte;b) Secretar general;c) Preºedinte executiv pentru în-

vãþãmânt preuniversitar ºi preºedin-te executiv pentru învãþãmânt uni-versitar;

d) Vicepreºedinþi.Secþiunea 2. Dreptul de vot al

membrilor Biroului Executiv se exerci-tã conform principiului un om, un vot.

Secþiunea 3. BIROUL EXECU-TIV are urmãtoarele atribuþii:

a) desemneazã comitetele sau co-misiile pe care le considerã necesare;

b) aprobã instrucþiunile ºi nor-mele pentru convocarea ºi desfãºu-rarea Congresului, propuse de Secre-tarul General, pe care le va supunevalidãrii Consiliului Naþional;

c) aprobã indemnizaþiile, plafo-nul cheltuielilor pentru membrii Bi-roului Executiv, statul de funcþiuni,salariile angajaþilor federaþiei ºi pla-fonul cheltuielilor de protocol;

d) are capacitatea de a face în in-teresul federaþiei urmãtoarele:

· sã intenteze acþiuni în instanþã;· sã angajeze avocaþi ºi consilieri

pentru a da sfaturi cu privire la inte-resele federaþiei;

· sã angajeze persoanele necesarepentru buna desfãºurarea, a activitã-þii;

· sã adopte sigla oficialã ºi antetulcare sã fie imprimate ºi reproduse;

· sã cumpere, sã ia, sã primeascãorice donaþie, devize sau moºtenire ºisã posede, sã ia ori sã foloseascã pro-prietãþi;

· sã cumpere, sã ia, sã primeascãsau sã deþinã ºi sã foloseascã acþiunisau obligaþii ale corporaþiilor, socie-tãþilor comerciale, asociaþiilor naþio-nale sau strãine, în parteneriat sauindividual;

· sã vândã, sã transmitã, sã ipote-cheze totul sau o parte din bunuri sauproprietãþi;

· sã încheie contracte pentru dife-rite afaceri, sã împrumute bani pen-tru interesul F.E.N.;

· sã investeascã din când în cândfondurile federaþiei într-o proprie-tate;

· sã facã orice considerã necesarpentru exercitarea atribuþiilor con-ferite prin acest Statut.

Secþiunea 4. Membrii BirouluiExecutiv nu pot îndeplini funcþii dedemnitari, de funcþionari în adminis-traþia centralã de stat sau funcþii deconducere în partidele politice, pedurata exercitãrii mandatului.

Secþiunea 5. PREªEDINTELEeste ales de Congres, cu majoritatesimplã, pentru un mandat de 5(cinci) ani.

Secþiunea 6. Preºedintele are ur-mãtoarele atribuþii:

a) Este conducãtorul F.E.N., co-

ordonatorul Biroului Executiv ºi pre-ºedintele Consiliului Naþional.

b) Preºedintele reprezintã intere-sele F.E.N. la nivel confederativ ºi înrelaþiile internaþionale, relaþiile cu in-stituþiile centrale ale puterii de stat,relaþiile cu partidele politice.

c) Propune politicile ºi strategiileF.E.N., desemneazã componenþaechipelor de negocieri ale federaþiei.

d) Preºedintele este administra-torul finanþelor federaþiei;

e) Preºedintele supune spre vali-dare Congresului vicepreºedinþii. Înperioada dintre congrese, poate pro-pune Consiliului Naþional eliberareadin funcþie a vicepreºedinþilor ºi nu-mirea altora, cu validarea ConsiliuluiNaþional. Preºedintele stabileºte,prin decizie, împreunã cu SecretarulGeneral, cu aprobarea Biroului Exe-cutiv, fiºa postului pentru preºedinþiiexecutivi, vicepreºedinþi ºi perso-nalul angajat al federaþiei.

Secþiunea 7. SECRETARUL GE-NERAL este ales de Congres, prinvot, cu majoritate simplã, pentru unmandat de 5 (cinci) ani.

El este direct subordonat preºe-dintelui ºi rãspunde pentru activita-tea desfãºuratã în faþa acestuia ºi a or-ganelor de conducere ale federaþiei.

Secretarul general are ca atri-buþii:

a) este administratorul politiciiexecutivului;

b) propune angajarea salariaþilorpe care îi considerã necesari;

c) propune preºedintelui ºi supu-ne aprobãrii Biroului Executiv in-demnizaþiile, plafonul cheltuielilorpentru membrii Biroului Executiv,salariile angajaþilor federaþiei ºi ni-velul cheltuielilor de protocol.

d) alte atribuþii prevãzute în fiºapostului.

Secþiunea 8. PREªEDINÞIIEXECUTIVI sunt aleºi de Congres,prin vot, cu majoritate simplã, pentruun mandat de 5 (cinci) ani. Aceºtiacoordoneazã ºi armonizeazã activi-tatea din ramura lor de competenþã.

Secþiunea 9. VICEPREªEDIN-TELE coordoneazã activitatea unuiadintre departamentele profesionaleºi este membru al Biroului Executiv.Vicepreºedintele coordoneazã ºi re-zolvã problemele ce îi revin pentruramura de activitate aferentã depar-tamentului sãu. Numãrul vicepreºe-dinþilor este hotãrât de Consiliul Na-þional în funcþie de dinamica organi-zaþiei ºi de nevoile acesteia.

Secþiunea 10. COMISIA DECENZORI are atribuþia de a verificaactivitatea financiarã a federaþiei.Este compusã din 3 (trei) membri,din sindicate teritoriale diferite, carenu pot face parte din organul opera-tiv de conducere al federaþiei. Comi-sia informeazã Consiliul Naþional ºiCongresul la finele fiecãrui an finan-ciar cu privire la activitatea sa.

Secþiunea 11. PREªEDINTELEFONDATOR al F.E.N. este CãtãlinCROITORU.

Preºedintele fondator poate con-silia în orice problemã Federaþia

Educaþiei Naþionale ºi pe membriiacesteia.

TITLUL VI • COTIZAÞIILE Articolul 1. Cotizaþia lunarã per

membru de sindicat pe care organi-zaþiile afiliate au obligaþia sã o virezecãtre F.E.N. se aprobã de cãtre Con-siliul Naþional, la propunerea Birou-lui Executiv, fiind revizuibilã ori decâte ori este nevoie, în funcþie de mo-dificãrile salariilor din învãþãmânt,cursului monedei naþionale ºi evolu-þia inflaþiei.

Articolul 2. Organizaþiile afilia-te au obligaþia de a vira în contulF.E.N. cotizaþia datoratã pentru lunaîncheiatã pânã cel târziu în data de 15a lunii în curs.

Articolul 3. Organizaþia careîntârzie plata cotizaþiei va fi pusã îndiscuþia Consiliului Naþional.

Articolul 4. Organizaþia caretimp de trei luni consecutiv nu-ºiachitã cotizaþia pierde în mod auto-mat calitatea de membru; reafilierease poate face în condiþiile articoleloranterioare.

TITLUL VII • PATRIMONIUL

Articolul 1. Bunurile mobile ºiimobile ale federaþiei provin din cotiza-þii, donaþii sau sponsorizãri, pot fi do-bândite cu titlu gratuit sau oneros saupot proveni din orice activitãþi aducã-toare de profit desfãºurate de federaþiecu respectarea legislaþiei în vigoare.

Articolul 2. Patrimoniul federa-þiei este indivizibil ºi netransmisibil.

TITLUL VIII • DISPOZIÞIIFINALE ªI TRANZITORII

Articolul 1. Hotãrârile organe-lor de conducere sunt valide cu majo-ritatea simplã a voturilor membrilor.

Articolul 2. Activitatea federa-þiei se desfãºoarã în baza Regulamen-tului de organizare ºi funcþionare aF.E.N., întocmit de Secretarul Gene-ral ºi supus aprobãrii ConsiliuluiNaþional.

Articolul 3. F.E.N. are siglã,ºtampilã, insignã, alte însemne carese aprobã de cãtre Congres, precumºi publicaþii proprii.

Articolul 4. F.E.N. nu poate fidizolvatã ºi nu se poate suspendaactivitatea acesteia în baza unor actesau dispoziþii ale organelor adminis-traþiei de stat.

Articolul 5. Federaþia se poatedesfiinþa prin hotãrârea unui Con-gres Extraordinar, reunit special înacest scop, care decide aceasta princonsensul organizaþiilor membre sauîn cazul în care numãrul organizaþi-ilor afiliate nu mai întruneºte condi-þiile legale pentru existenþa ca fede-raþie. Congresul Extraordinar care ahotãrât dizolvarea va decide ºi asupramodului de lichidare a patrimoniuluiºi va desemna o echipã de lichidatorisau o firmã specializatã.

Articolul 6. Statutul F.E.N., înprezenta formã, a fost adoptat deCongresul Extraordinar FEN dindata de 05.03. 2010.

EDUCAÞIEI NAÞIONALEEDUCAÞIEI NAÞIONALEEDUCAÞIEI NAÞIONALEEDUCAÞIEI NAÞIONALEEDUCAÞIEI NAÞIONALE

Page 10: Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf · Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii

ªCOALAromâneascqeveniment10

www.scoalaromaneasca. ro

Preºedintele Traian Bãsescu adeclarat, joi, 6 mai, cã pensiile vorscãdea cu 15%, salariile din sistemulbugetar cu 25%, inclusiv salariulminim, ºi vor fi reduse subvenþiile.

A doua jumãtate a anului se anunþã a fi unafoarte grea pentru angajaþii din sectorul buge-tar. De la cei care primesc salariul minim peeconomie ºi pânã la cei care câºtigã zeci de miide euro, toþi vor avea începând cu luna iunievenitul diminuat cu 25%. „Vreau sã aveþi în

vedere urmãtorul lucru: salariile personaluluibugetar reprezintã 28 la sutã din buget (...)Cheltuielile sociale reprezintã 12 la sutã dinPIB, ceea ce reprezintã peste 35 la sutã dinbugetul de stat. Facem o socotealã elementarãsã ºtim unde am ajuns: 62 la sutã din buget. Ne

întrebãm cum mai putem aloca bani suficienþipentru ºcoli, pentru spitale, pentru func-þionarea Armatei, a Poliþiei?“, a spus preºedin-tele.

El a amintit ºi situaþia legatã de veniturile ºicheltuielile de la buget.

„N-aº vrea sã facem împreunã socoteala - ºio putem face cu uºurinþã - constatãm cã venitulmediu în bugetul de stat este 31% din PIB, iarcheltuielile bugetului de stat sunt de 40%.Trebuie sã completãm aceastã diferenþã, iarlocul unde trebuie sã restructurãm este sectorulbugetar ºi sectorul social(...). Vor mai fi ºi multealte mãsuri pe care trebuie sã le ia Guvernul,cum ar fi modificãri ale Codului muncii pentrua flexibiliza forþa de muncã, unele analize cuprivire la impozite“, a mai spus preºedintele.

„În primul rând este vorba despre redu-cerea fondului de salarii pentru tot aparatulbugetar din România cu 25%, iar pânã lasfârºitul anului, ºefii de instituþii au obligaþiasã-ºi facã selecþia, sã-i aleagã pe cei mai buni ºinu clientela politicã, în aºa fel încât în anul2011, menþinându-se anvelopa salarialã ºi însperanþa creºterii economiei, salariile sã poatãreveni la cele pe care le au acum“, a spuspreºedintele.

ªeful statului a adãugat cã aceastã mãsurãtrebuie luatã de la 1 iunie. Ulterior, rãspunzândunei întrebãri la finalul declaraþiilor, ºeful sta-tului a mai declarat cã rezultatul evaluãrilorasupra eficienþei funcþionarilor va trebui sã fiegata pânã la sfârºitul lunii decembrie.

Reducerile vizeazã ºi administraþia centralã ºi localã

Bãsescu a anunþat cã scãderea „anvelopeisalariale“ cu 25 la sutã vizeazã atât adminis-traþia centralã, cât ºi pe cea localã, precizând cãvor diminua „doar salariile“, nu ºi cheltuieliprecum cele ale „spitalelor ºi ºcolilor“.

„Atenþionez cã, atunci când este vorbadespre reducerea anvelopei salariale cu 25 lasutã, este vizatã ºi administraþia centralã, ºiadministraþia localã. În egalã mãsurã suntvizate ambele administraþii ºi îmi fac datoria sãtransmit un mesaj celor din administraþialocalã: nerespectarea, de data aceasta, a celor cevor fi stabilite de Guvern va duce la reducereacotei defalcate“, a spus preºedintele Bãsescu.

El a adãugat cã programul de reducere acheltuielilor bugetului de stat era „inevitabil“, lafel cum era ºi reducerea resurselor alocate chel-tuielilor sociale.

„Procesul de descentralizare trebuie acce-lerat masiv. Aº vrea sã mã înþelegeþi foarte bine:atunci când vorbim de reducerea salariilor înaparatul bugetar central ºi local, nu mã refer laspitale ºi ºcoli, ci strict la salarii“, a mai spusºeful statului.

Opoziþia criticã decizia În timp ce mesajul reprezentanþilor PNL a

fost unul rezervat, criticând decizia Guvrnului,dar în acelaºi timp arãtând cã acestea suntefectele crizei mondiale, reprezentanþii PSD,prin vocea preºedintelui Victor Ponta, au dat oconotaþie pur politicã încercând iritarea ºi maimare a maselor.

Mai mult, preºedintele PSD a folosit discur-sul unui adevãrat lider sindicat vorbind deobligativitatea declanºãrii protestelor.

Preºedintele PNL, Crin Antonescu, a

PPâânnãã llaa ssffâârrººiittuull aannuulluuii,,

Bugetarii ar putea primi salarii diminuate

Page 11: Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf · Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii

declarat cã mãsurile anunþate de ºeful statuluisunt de o gravitate fãrã precedent, fiind expre-sia incapacitãþii celor care guverneazã, criticândcã nu s-a umblat la clientelã, dar calificânddrept un lucru bun faptul cã nu au majorat cotaunicã ºi TVA. „Sunt mãsuri care sunt de o gra-vitate fãrã precedent ºi care sunt expresia ºi acrizei, dar mai ales a incapacitãþii celor careguverneazã România, în frunte cu Traian Bã-sescu, cum am vãzut astãzi, încã o datã, de a-ºiface datoria, de a gãsi soluþii. Existã mãcar unlucru bun în toatã situaþia în care ne aflãm ºianume cã nu au mãrit fiscalitatea, cã s-a pãstratcota unicã ºi cã nu a fost crescut TVA-ul“, asusþinut Antonescu.

Liderul PSD, VictorPonta, a afirmat cã declaraþia

ºefului statului semnificã faptulcã Guvernul Boc nu mai existã, ci doarGuvernul Traian Bãsescu, precizând cã PSD edispus la solidaritate, dar nu la complicitate ºiavertizând asupra riscului unui genocid social.

„Convingerea noastrã este cã GuvernulTraian Bãsescu nu va opri criza ºi cã ne vacere, ca ºi Nicolae Ceaºescu, noi sacrificii.Este datoria noastrã, alãturi de celelalte forþepolitice, de media, de societatea civilã, sã neopunem acestui genocid social în Parlament,pe stradã sau oriunde va fi nevoie“, a spusPonta.

ªCOALAromâneascq eveniment 11

mai 2010

O crizã ºi doi ani de campanieelectoralã. Acesta ar fi rãspunsulscurt la întrebarea din titlu. Însã,problemele ºcolii româneºti ºi alesalariaþilor din învãþãmânt suntmult mai mari. Locul de muncã,unul dintre cele mai sigure pânãacum câþiva ani, a devenit unul foar-te nesigur. Pe fondul unei incertitu-dini totale, atât din punct de vedereal veniturilor, cât ºi al viitoarei legi aeducaþiei, cu greu cineva va maiputea sã reacþioneze în timp real lace se întâmplã la ora actualã. Ultimaºtire privind diminuarea salariilor avenit sã punã capac ultimilor doi anide incertitudini ºi umiliri la care afost supus învãþãmântul. Cu toateacestea, însã, nimeni nu discutã se-rios despre problemele reale aleºcolii româneºti. Aºa cum în multedin zonele rurale la începutul anului

ºcolar se dã o spoialã pe pereþii ºcol-ilor pentru a acoperi pentru încã unan gãurile ºi murdãria, aºa politicieniinoºtri se ceartã între ei toatã ziua latelevizor, însã fãrã a pune degetul peranã. Cu toate cã mulþi parlamentari

provin din corpul didactic, nu ve-dem discuþii aplicate pe sistemuleducaþional. Cu toate cã premierulEmil Boc este cadru universitar, nuîl vedem vorbi despre starea actualãa educaþiei…. ªi exemplele pot conti-

nua. Toþi politicienii preferã doar sãaducã aminte tangenþial de proble-mele din învãþãmânt dar, în acelaºitimp, sã ascundã sub preº situaþiagravã în care se aflã ºcoala.

În 2008, în plinã campanie elec-toralã, toþi parlamentarii, indiferentcã erau la putere sau în opoziþie, vo-tau cu douã mâini majorarea salari-ilor cadrelor didactice. Atunci, cutoate cã Guvernul PNL spunea cã nusunt bani pentru acoperirea sume-lor, parlamentarii partidului aflat laputere au susþinut legea împreunãcu cei ai PSD ºi PD-L. Chiar preºe-dintele Bãsescu dãdea asigurãri cã,pentru punerea în aplicare a acesteilegi sunt fonduri suficiente. Pe urmãa venit guvernul PD-L ºi PSD, echipacare promovase fãrã nici un fel deurmã de îndoialã legea 221/2008.Cum s-au vãzut pe cai mari, atât

reprezentanþii PSD, cât ºi ai PD-L auînceput sã dea din colþ în colþ ºi sãgãseascã scuze. Nu numai cã aceastãlege nu s-a aplicat nicioadatã, astadacã nu luãm în calcul hotãrârilejudecãtoreºti din unele judeþe, daranul trecut personalul din învãþã-mânt a mai fost privat de 15,5% dinsalariu pe douã luni. ªi atunci, ca ºiîn 2008, politicienii ne asigurau cãaceastã soluþie de avarie se va luadoar pentru douã luni ºi nu va mai fipusã în aplicare ºi în 2010. Nu autrecut însã decât 6 luni cã se maipregãteºte o nouã mãsurã de redu-cere a salariilor. ªi uite aºa, pânã lasfârºitul anului, tot sistemul bugetarva primi cu 25% mai puþin la salariu.Ce urmeazã ? Rãmâne de vãzut, însãdacã þinem cont de panta descen-dentã pe care s-a pornit, viitorul nusunã bine.

Ce urmeazã?

Cum s-a ajuns de la plus 37% la minus 25%?

Preºedintele Train Bãsescu s-a întâlnit du-minicã, 9 mai 2010, cu reprezentanþii confe-deraþiilor sindicale pentru a le prezenta acestorastarea economiei ºi soluþiile privind ieºirea dincrizã. La sfârºitul întâlnirii, Bogdan Hossu, pre-ºedintele CNS „Cartel Alfa”, a declarat cã în pe-rioada urmãtoare vor începe proteste de stradã.

Preºedintele „Cartel Alfa“ a spus cã diver-genþele cu Traian Bãsescu au început în mo-mentul în care sindicatele au început sã-ºiprezinte ideile, preºedintele spunându-le cãdacã nu acceptã varianta propusã de el pentrureducerea cheltuielilor bugetare, se poatemerge pe varianta FMI, care presupune majo-rarea TVA ºi a impozitelor. Liderul Confede-raþiei „Cartel Alfa“, Bogdan Hossu, a declarat,la finalul discuþiilor, cã sindicaliºtii i-au pro-pus preºedintelui mai multe soluþii alternativela mãsurile de reducere a cheltuielilor buge-tare. Hossu a arãtat cã, în cadrul întâlnirii cupreºedintele Traian Bãsescu, s-a decis creareaunei structuri de crizã din care sã facã partesindicatele, patronatele, reprezentanþi ai Gu-vernului ºi ai partidelor politice, rolul struc-turii fiind de a analiza mãsurile propuse pen-tru reducerea cheltuielilor bugetare, dar ºi so-luþiile alternative.

Întrebat de ce premierul Emil Boc nu aparticipat la întâlnirea de mediere, Hossu aprecizat cã preºedintele Traian Bãsescu le-aspus de la începutul discuþiilor cã a dorit o în-tâlnire doar cu sindicatele, pentru a afla careeste tema medierii, deºi aceasta ar fi fost men-þionatã în scrisoarea trimisã ºefului statului.

Preºedintele Traian Bãsescu a precizat cãdacã salariile ºi pensiile nu sunt reduse, Ro-mânia va fi nevoitã sã angajeze un nou credit

extern, ceea ce ar însemna „amanetarea“ vii-torului þãrii ºi a milioane de români.

Preºedintele a subliniat cã unul dintreobiectivele programului convenit de guverncu FMI este reducerea obligaþiilor de platã alebugetului de stat, precizând cã, în urmadatoriilor contractate de România de la buge-tul de stat, trebuie sã fie plãtite 10,007 mi-liarde de euro ºi cã, numai în 2010, urmare acreditelor angajate în anii anteriori, trebuieplãtite dobânzi de peste 1,8 miliarde de euro.„De aceea trebuie sã adoptãm politica de re-ducere a îndatorãrilor... Dacã nu reducemsalariile ºi pensiile, în 2011 ar fi trebuit sãangajãm un nou credit. Am fi amanetat viito-rul þãrii, a miloane de români“, a spus Bãses-cu, adãugând cã este esenþial ca urmãtoareleºase luni sã fie o perioadã „de realism“ dinpartea sindicatelor ºi partidelor.

În ce priveºte obiectivele programuluiconvenit de guvern cu FMI, Bãsescu a spus cãele vizeazã reducerea cheltuielilor din bugetulde stat, categorie unde fondul de salariireprezintã 27 la sutã ºi reducerea cheltuielilorsociale, care reprezintã împreunã cu fondul depensii 35 la sutã din bugetul de stat.

Preºedintele a mai spus cã ar fi nedreptdacã cineva ar acuza FMI de existenþa acestuiprogram, programul aparþinând guvernului.„Dacã populaþia va fi nemulþumitã ºi progra-mul un eºec, nu FMI va fi responsabil, ci insti-tuþiile, începând cu preºedintele ºi, în primulrând guvernul“, a mai declarat preºedintele.

Bãsescu a precizat cã, încã de la începutuldiscuþiilor cu FMI, guvernul a fost pregãtit cuun program alternativ, care nu implica creºte-rea fiscalitãþii.

Întâlnire între preºedintele Bãsescuºi confederaþiile sindicale

cu 25%cu 25%cu 25%cu 25%cu 25%cu 25%cu 25%

Page 12: Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf · Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii

ªCOALAromâneascqºcoala sibianã12

www.scoalaromaneasca. ro

Undeva, în spaþiul abscons al sistemului de educaþie, îºi desfãºoarã activi-tatea, sub spectrul anonimatului, secretara. Ca atâtea alte profesiuni, ºi aceas-ta, se practicã din vocaþie, se cultivã ºi se perfecteazã prin intermediul educaþieicontinue. Profesiunea de secretarã reprezintã un ansamblu de activitãþi inter-conectate, cu un areal de actori extins: director, corp profesoral, contabil, elevi,etc. Secretara lucreazã pentru alþii, munca ei foloseºte la optimizarea comple-xului proces managerial, ce defineºte o instituþie educaþionalã. Rolul funda-mental al acesteia este de a ajuta.

Secretara ºi managerul unitãþii trebuie sã constituie o echipã cu drepturi ºiobligaþii reciproce. Acþiunile lor sunt caracterizate de complementaritate ºiinterdependenþã, strict direcþionate spre o serie de scopuri bine definite.

Trebuie sã recunoaºtem cã, mai ales în instituþiile publice, secretara apareca ceva tabu, unde îþi este teamã sã intri sã ceri o informaþie. Aceastã realitateeste cauzatã de confuzia, adoptatã de unele secretare, între profesionalism ºiostilitatea afiºatã faþã de ceilalþi. Originile acestei ostilitãþi se regãsesc încondiþiile de stres ridicat în care se desfãºoarã activitãþile specifice, dar nu tre-buie sã eludãm calitatea/noncalitatea umanã a unor secretare (o minoritatenumericã sper). Atitudinea ostilã a secretarei poate aduce mari deservicii insti-tuþiei. De multe ori auzi spunându-se „dacã secretara este aºa, ºeful ce sã maivorbim!”. Dar sã nu generalizãm.

Schimbãrile pe scarã largã în progresul tehnologiei informaþionale obligãla o învãþare continuã, prin folosirea calculatorului, care presupune degrevareade muncile de rutinã, mari consumatoare de timp. La acestea se adaugã ºi ca-racterul permanent flexibil al cadrului legislativ care presupune însuºirea ºiaplicarea acestuia.

Secretara de ºcoalã este un auxiliar direct ºi indispensabil al conduceriiºcolii. Munca unei secretare ºcolare este ca un nucleu (grupare de funcþii), cuactivitãþi ºi sarcini diverse ºi complexe legate atât de personalul unitãþii, cât ºide elevii ºcolii. Sociologii spun, ºichiar argumenteazã, cã meseria desecretarã, fie ea ºi cea ºcolarã esteca o „mãnuºã” pentru femei, cãciele au capacitatea de a se apropiade detaliu, loialitate, abilitate ºichiar supunere. Secretara dintr-oºcoalã generalã este propriul ma-nager al „propriei firme“, SECRE-TARIATUL.

Am fãcut aceastã scurtã pre-zentare, a unei activitãþi de ma-ximã ºi complexã importanþã înansamblul general de funcþionarea sistemului educaþional, pentrusimplul motiv ca ºi aceastã funcþie(muncã) sã fie apreciatã, reconsideratã ºi poziþionatã acolo unde, pe merit, îieste locul în organigrama unitãþii, deoarece „este mult mai uºor sã gãseºti unexpert sau un strateg decât o secretarã bunã”.

�� CC AA RR MM EE NN SS OO RR OO ºº TT II NN EE AA NN

ªª CC OO AA LL AA CC UU CC LL AA SS EE LL EE II –– VVII II II NN RR .. 11 SS II BB II UU

Mai mulþi artiºti, printre care ºiDJ Claudia, Dj Rynno Sylvia ºi TrupaSenzual, au concertat pe 18 aprilie laSala Polivalentã din Bucureºti pen-tru a susþine campania antidrog. Ladeschiderea spectacolului a fost in-tonat imnul antidrog, iar pe tot par-cursul evenimentului prezentatoa-rele Adelina Enache ºi GeorgianaGogoneþu au citit textele care fac re-ferire la consumul de droguri, alcool,la fumat, la violenþã ºi efectele nega-tive ale acestora. „Am început acesteconcerte în 2005. Vrem sã arãtãmcopiilor cã sunt ºi alte lucruri maifrumoase decât sã consumi droguri.Am fãcut mai multe turnee naþiona-le ºi o sã continui acest proiect cât osã trãiesc”, ne-a declarat George Ru-soiu, producãtorul evenimentului.Realizat în parteneriat cu FEN ºiAgenþia Naþionalã Antidrog-CentrulRegional de Prevenire, Evaluare ºiConsiliere Antidrog II ºi promovat

prin ºcoli, a adus la Sala Polivalentãsute de tineri care au cântat împre-unã cu artiºtii, mai ales cã alãturi decântãreþii consacraþi pe scenã auurcat ºi colegi de-ai lor, precum trupa

de dans a Colegiului Naþional „Vic-tor Babeº” sau Simona Ion, elevã laLiceul „Trupa de dans SobiS, care aufost invitate de fetele de la Senzualpe scena de la Sala Polivalentã.

„Muzica de Top în Campania Antidrog“

Rolul ºi locul secretarei în cadrul sistemului educaþional

Foto: ArhivaFoto.ro

Page 13: Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf · Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii

mai 2010

În România, Bacalaureatul afost întotdeauna un mãr aldiscordiei între taberele caredoreau reforma sistemuluinaþional de învãþãmânt ºicele care se opuneau acesteireforme. De ani buni de zile,Bacalaureatul este un subiectfavorit atât pentru specialiºti,cât ºi pentru toþi cei care setrezesc vorbind despreînvãþãmânt. Despre „lipiciul”pe care-l are în presã, maiales în perioada în care sedesfãºoarã, e aproape inutilde vorbit. E suficient faptul cãacest examen a devenit, laun moment dat, pretextulcanibalizãrii concurenþei întredouã publicaþii rivale.

Într-o þarã bine administratã, oþarã cu rânduieli rostuite, cum ziceaucronicarii, Bacalaureatul ar fi un sim-plu examen de maturitate ºi, atuncicând îºi dovedeºte inaderenþa la vre-muri sau ineficienþa sistemicã, subiectde dezbatere între oameni care stãpâ-nesc noþiuni elementare de teoria edu-caþiei. Prin urmare, în acest text vomarunca o privire asupra acestui tip deevaluare în þãrile europene, intrândtangenþial ºi în problematica finalitãþiilui. Altfel spus, la ce serveºte acest exa-men? De ce e nevoie de el? Nu ar fimai simplu fãrã el etc.?

Formule…În toate þãrile europene, la absol-

virea învãþãmântului secundar supe-rior, elevilor care au îndeplinit cerin-þele stabilite le este acordat un certifi-cat care condiþioneazã accesul în învã-þãmântul superior. În numai trei þãri(Spania, Suedia ºi Turcia), certificatuleste acordat exclusiv pe baza evaluãriicontinue în cursul ultimului an sauevaluãrii rezultatelor tuturor anilor deînvãþãmânt secundar general. ÎnIrlanda, Franþa, Malta, România ºiSlovenia, certificatul de finalizare aliceului se acordã în urma susþineriiunui examen final, extern sau intern.În câteva state, certificatul de absol-vire a învãþãmântului secundar supe-rior este acordat pe baza rezultatelorînregistrate în cursul frecventãrii ani-lor de învãþãmânt secundar superiorsau a ultimului an ºi a unui examenfinal intern. În Republica Cehã, Esto-nia, Ungaria, Polonia, Slovacia ºi Fin-landa, pot fi atribuite douã certificate

la sfârºitul învãþãmântului secundargeneral superior. În cele mai multedintre aceste þãri, primul certificat sebazeazã numai pe evaluarea activitãþiidin ultimul an ºcolar, în timp ce al doi-lea se acordã pe baza unui examen fi-nal. Situaþia este puþin diferitã în Es-tonia, unde primul certificat se ba-zeazã pe evaluãrile continue din ul-timii ani ºi rezultatele examinãrilor fi-nale interne, al doilea certificat se ob-þine în urma unui examen extern. Întoate aceste þãri, cu excepþia Finlandei(în cazul calificãrilor politehnice),primul certificat nu e suficient pentruadmiterea în învãþãmântul superior.În majoritatea statelor, examinareafinalã se realizeazã atât prin teste scri-se, cât ºi teste orale.

…ºi formuleÎn Bulgaria, Grecia, Cipru, Litu-

ania, Portugalia ºi Finlanda, examina-rea finalã este exclusiv scrisã ºi realiza-tã de o comisie externã ºcolii sau esteorganizatã de cãtre instituþie, însã eva-luatã de o comisie externã. În Belgia,Republica Cehã, Slovacia ºi Islanda,examenul final este scris ºi se susþinecu un profesor sau o echipã de profe-sori din cadrul ºcolii. În Grecia, eleviisusþin douã probe scrise, una internã,cealaltã externã. În Portugalia, exa-minarea externã finalã se face la disci-plinele studiate pânã la sfârºitulînvãþãmântului secundar superior. Înceea ce priveºte partea scrisã a exa-minãrii în Austria, inspectorul ºcolarresponsabil selecteazã subiectele deexaminare propuse de cãtre ºcoalã. Înceea ce priveºte partea oralã, preºe-dintele comisiei de examinare selec-teazã întrebãri din cele propuse de cã-tre examinatori. În Olanda, examina-rea finalã constã din douã probe: untest intern (schoolexamen) - oralºi/sau scris - conceput ºi evaluat decãtre profesor ºi o probã externã (cen-tral examen) - scrisã - conceputã decãtre o comisie externã ºi evaluatã deprofesorii din ºcoalã, în conformitatecu standardele stabilite de o comisieexternã ºcolii. În majoritatea þãrilor,nota finalã este acordatã de cãtre pro-fesorii ºcolii, pe baza criteriilor propriisau stabilite de comisia externã.

Pentru a obþine certificatul de ab-solvire a învãþãmântului secundar su-perior, în Finlanda, evaluarea este ini-þial efectuatã de cãtre profesorii din li-ceu ºi apoi de cãtre o comisie externã.În mai multe þãri, nota finalã esteacordatã de o comisie externã. În Es-tonia, doar examenele externe sunt

evaluate de cãtre examinatori externi.În Olanda, nota finalã la examenul deabsolvire a liceului este media rezul-tatelor celor douã examene susþinute(intern ºi extern). În Italia, Legea nr.1/2007 prevede cã, începând cu anulºcolar 2006/2007, examinarea esteefectuatã de o comisie formatã din ca-dre didactice din ºcoalã ºi examinatoriexterni, iar preºedintele acestei comi-sii de examinare este, de asemenea,extern.

Exemple concrete:Austria

Termenul oficial pentru examenulde finalizare a studiilor liceale e reife-prüfung (sau matura - denumireauzualã), în timp ce documentul pecare-l primesc elevii dupã promovareaexamenului se numeºte maturazeug-nis ºi permite înscrierea în cadrul în-vãþãmântului superior. Examenul aredouã tipuri de probe: opþionale ºi obli-gatorii. Proba opþionalã constã în re-dactarea unei lucrãri de specialitate(fachbereichsarbeit) într-un domeniuales de elev împreunã cu profesorulsãu (testul presupune exersarea unorcompetenþe specifice muncii ºtiinþi-fice, pregãtitoare pentru activitateadin învãþãmântul superior). Dacã ele-vul opteazã pentru aceastã probã ºilucrarea este acceptatã, numãrul pro-belor scrise ulterioare va fi cu una maipuþin. De asemenea, una dintre pro-bele orale va fi la materia abordatã înlucrare. Probele obligatorii sunt fie3/2 scrise ºi 4 orale, fie 4/3 scrise ºi 3orale (cum spuneam, numãrul pro-belor scrise se reduce cu una dacã ele-vul opteazã pentru redactarea lucrãriide specialitate). Materiile obligatoriisunt: germana ºi matematica, precumºi o limbã strãinã (englezã, francezã,spaniolã, italianã etc.). În funcþie deprofilul liceului, una dintre probe poa-te fi susþinutã la biologie sau fizicã, is-torie ºi ºtiinþe sociale. Una dintre pro-bele orale trebuie sã fie interdiscipli-narã. Se pot înscrie toþi elevii care auabsolvit cu succes ultimul an al învãþã-mântului secundar superior sau au unsingur insuficient la una dintre mate-riile obligatorii. Examenul are loc lanivel descentralizat. Toate probele sedesfãºoarã în ºcoala în care candidatula absolvit, subiectele sunt realizate deprofesorii din ºcoalã. Comisia de exa-minare este compusã din profesoriiexaminatori, directorul ºcolii ºi un sin-gur reprezentant extern (un inspectorºcolar sau un director de la o altã ºcoa-lã). Lucrarea de specialitate este sus-

þinutã în luna februarie. Probele scrisese dau în zile consecutive (de obicei înmai) ºi au o duratã de 4-5 ore fiecare.Probele orale se dau toate în aceeaºijumãtate de zi (de obicei în iunie). Ceicare nu au reuºit pot repeta exameneleeºuate în sesiunile urmãtoare dinlunile septembrie/octombrie, respec-tiv februarie/martie. Calificativeleacordate pentru fiecare probã în partesunt: excelent; bine; satisfãcãtor; ad-mis ºi picat. Diploma conþine ºi un ca-lificativ generic: absolvent cu distinc-þie (medie de 1,5 ºi nici o notã peste 3),absolvent de merit (medie pânã în 2,nici o notã peste 3), absolvent (fãrãnote peste 4), respins (cel puþin o notãde 5)

BelgiaTermenul „bacalaureat“ desem-

neazã diploma obþinutã dupã primii 3ani de studii universitare, adicã echi-valentul a ceea ce noi numim licenþã.Cu alte cuvinte, în Belgia nu existã Ba-calaureat în sensul clasic, de evaluarela sfârºitul ultimei clase de liceu. Eva-luarea în învãþãmântul secundar nueste finalã, ci continuã. Elevii din ciclulprimar ºi din ciclul secundar suntevaluaþi în fiecare an în ºcoli, în luniledecembrie ºi iunie (existã o sesiunesuplimentarã de restanþe în septem-brie, dacã nu au luat toate examenele).Învãþãmântul general este organizatpe filiere: ºtiinþificã, tehnologicã, lite-rarã, artisticã, economicã ºi socialã.Elevii aleg o anumitã filierã în al trei-lea an din cei 6 de învãþãmânt secun-dar ºi susþin examene în fiecare anpentru a trece clasa la fiecare dintrematerii, (nu la final, la mai multe ma-terii importante pentru filierã/specia-lizare, ca în Franþa, de exemplu). Difi-cultatea echivalãrii diplomelor de ba-calaureat din alte þãri în Belgia a dus lao dezbatere serioasã in ultimii ani înprivinþa unui eventual Bacalaureatbelgian. Din 2007, în Comunitateafrancofonã se ]ncearcã un minibacala-ureat la sfârºitul fiecãruia dintre cele 3cicluri ale învãþãmântului primar(deci de 3 ori în 6 ani de învãþãmântprimar), dar organizarea ºi subiectelediferã foarte mult de la un canton ad-ministrativ la altul. Învãþãmântul se-cundar dureazã 6 ani ºi e format din 3cicluri de câte 2 ani. La finalul fiecãruiciclu din primele douã, se acordã uncertificat de învãþãmânt secundar. Lafinalul învãþãmântului secundar (decial celui de-al treilea ciclu), în comuni-tatea francezã se acordã urmãtoareletipuri de diplome: certificat de studii

de învãþãmânt secundar superior ge-neral, tehnic, artistic, certificat de stu-dii de învãþãmânt secundar superiorprofesional ºi certificat de calificare.Aceste diplome permit înscrierea înînvãþãmântul superior (cu unele ex-cepþii: pentru arte, medicinã, ºtiinþeleingineriei ºi management administra-tiv sau financiar se organizeazã exa-mene speciale).

FranþaTrei tipuri de bacalaureat (proba-

bil cel mai complicat tip de evaluaresumativã din toatã Europa, modelpânã de curând ºi pentru România):profesional, general, tehnologic. Treifiliere: generalã, tehnologicã ºi profe-sionalã. Tipuri de examen (speciali-zãri) pentru fiecare filierã: a. generalã(bacalaureat economic ºi social, baca-laureat literar ºi bacalaureat ºtiinþific),b.tehnologicã (ºtiinþe ºi tehnologii alesãnãtãþii ºi sociale, ºtiinþe ºi tehnologiiindustriale, ºtiinte ºi tehnologii de la-borator, ºtiinþe ºi tehnologii ale gestiu-nii, ºtiinþe ºi tehnologii ale agronomieiºi ale naturii, bacalaureat servicii hote-liere, tehnici ale muzicii ºi dansului) ºic.profesionalã (specialitãþi diverse, dela aeronauticã la vânzari). Bacalaurea-tul încheie cursurile învãþãmântuluisecundar ºi se desfãºoarã la sfârºitulultimei clase de liceu. Probele se dauîn cursul lunii iunie. Elevii aleg o anu-mitã specializare a filierei în penulti-mul an de liceu. Examenul este organi-zat în centre de examinare. Subiectelesunt aceleaºi la nivel naþional pentru oanume filierã ºi sunt secretizate, mã-surile de securitate fiind foarte severe.Corectorii sunt profesori din acelaºidepartament sau trimiºi de o anumitãacademie care supervizeazã un anumecentru. Notele acordate sunt, pe o sca-rã de la 10 (suficient) la 20 (foartebine). Diploma de bacalaureat este in-dispensabilã pentru admiterea în în-vãþãmântul superior. Este o condiþienecesarã, dar nu suficientã (anumiteinstituþii de învãþãmânt superior se-lecþioneazã candidaþii cu diplomãdupã criterii proprii (clasele pregãti-toare pentru ºcolile de înalte studii).Bacalaureatul general nu permite in-serþia profesionalã, ci continuarea stu-diilor (universitate, institut dintr-ouniversitate). Bacalaureatul tehnolog-ic permite fie inserþia pe piaþa muncii,fie continuarea studiilor în învãþã-mântul superior. Bacalaureatul profe-sional permite o intrare rapidã în viaþaprofesionalã activã, precum ºi conti-nuarea studiilor superioare scurte.

Valenþele ºi polivalenþele

BAC-ului(privire de ansamblu asupra acestui tip de examen în Europa)

Valenþele ºi polivalenþele

BAC-ului(privire de ansamblu asupra acestui tip de examen în Europa)

Valenþele ºi polivalenþele

BAC-ului(privire de ansamblu asupra acestui tip de examen în Europa)

Valenþele ºi polivalenþele

BAC-ului(privire de ansamblu asupra acestui tip de examen în Europa)

Valenþele ºi polivalenþele

BAC-ului(privire de ansamblu asupra acestui tip de examen în Europa)

Page 14: Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf · Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii

ªCOALAromâneascqdosar14

www.scoalaromaneasca. ro

Proiectul Legii educaþiei naþionale, în varian-ta în care a fost aprobat de Guvern, va da mul-te bãtãi de cap absolvenþilor de gimnaziu care îºi vor continua studiile liceale. În actuala for-mulã se instituie din start inegalitatea ºi ºanseleelevilor de a intra la liceu vor fi, categoric, cãlcateîn picioare. Inegalitatea este foarte clarã, iar par-cursul ºcolar al multor elevi va fi dat peste cap. ªiaceasta din simplul considerent cã, la liceeleunde numãrul candidaþilor va fi mai mare decâtal locurilor aprobate, se va organiza examen deadmitere. Nu ideea de examen ar deranja, ci fap-tul cã acesta nu va fi unitar ºi la nivel naþional, civa fi organizat de cãtre fiecare unitate licealã înparte. Firesc ar fi fost ca examenul de admitere sãfie organizat la nivel naþional, în sensul cãsubiectele sã fie elaborate de Ministerul Educa-þiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, pe profil-urile existente. O asemenea variantã, care din pã-cate nici nu existã în forma proiectului de legeaprobat de Guvern ºi care acum se discutã în Par-lament, ar spori ºansele elevilor care rateazã ad-miterea la liceul X, de exemplu. Cu alte cuvinte,elevii care s-ar situa sub linie, deci nu au fost ad-miºi la liceul unde au susþinut examen, ar puteafi redistribuiþi la alte licee cu profilul la care audat admiterea. În cazul în care subiectele suntconcepute de cãtre fiecare liceu în parte nu vamai exista o unitate de mãsurã corectã, evaluareaelevilor fiind total diferitã. De altfel, ideea casubiectele sã fie la nivel naþional a fost înaintatãde directorii de liceu în perioada în care MECTSa aºteptat propuneri din sistemul de învãþãmânt,dar nu a fost luatã în seamã ºi nu se regãseºte înproiectul transmis în Parlament. Mai exact spus,directorii au propus varianta care se practica înperioada în care la liceu se intra pe bazã de exa-men de admitere, cunoscut sub denumirea detreapta I.

Filiere ºi profiluri propusePotrivit proiectului de lege, învãþãmântul li-

ceal va cuprinde urmãtoarele filiere ºi profiluri:• filiera teoreticã, cu profilurile uman ºi real; •filiera tehnologicã, cu profilurile tehnic, servicii,resurse naturale ºi protecþia mediului; • filieravocaþionalã, cu profilurile militar, teologic,sportiv, artistic ºi pedagogic. Specializãrile afe-rente profilurilor enumerate se vor stabili de cã-tre MECTS prin planurile-cadru de învãþãmânt,în funcþie de dinamica socialã, economicã ºieducaþionalã. În privinþa duratei, învãþãmântulliceal, forma de zi, va fi de 3 ani la filiera teore-ticã, 3 sau 4 ani la filiera vocaþionalã ºi 4 ani lafiliera tehnologicã. Pentru formele de învãþã-mânt seral sau cu frecvenþã redusã, durata stu-diilor va fi mai mare cu un an faþã de forma zi.Liceele se vor organiza cu una sau mai multe fi-liere ºi unul sau mai multe profiluri, în cadrulacestora organizându-se una sau mai multecalificãri profesionale sau specializãri. Eleviicare încheie studiile liceale pot susþine examende certificare a calificãrii corespunzator nivelu-lui de calificare, stabilit prin Cadrul Naþional alCalificãrilor. Absolvenþii care promoveazã exa-menul de certificare obþin certificat de calificareºi suplimentul descriptiv al certificatului, con-form EUROPASS. Calificãrile care pot fi dobân-dite prin învãþãmântul preuniversitar suntcuprinse în Registrul Naþional al Calificãrilor ºisunt aprobate prin hotãrâre a Guvernului, lapropunerea MECTS.

Condiþii de admitereDin anul 2013, aºa cum este prevãzut în

proiectul Legii educaþiei naþionale, admiterea la

liceu se va face în funcþie de raportul dintre nu-mãrul de candidaþi ºi locurile oferite de uni-tãþile de învãþãmânt liceal. În situaþia în carenumãrul de candidaþi nu depãºeºte numãrul lo-curilor oferite de liceu, admiterea se va realizape baza portofoliului educaþional al elevului.Dacã numãrul de candidaþi este însã mai maredecât cel al locurilor oferite de liceu, admiterease face luând în calcul, în proporþie de 70%,portofoliul educaþional al elevului, media deabsolvire a învãþãmântului obligatoriu ºi mediala probele de la evaluarea naþionalã de la sfâr-ºitul clasei a IX-a ºi, în proporþie de 30%, notaobþinutã la disciplina de admitere stabilitã deliceu. La medii egale, diferenþierea se va face pebaza portofoliului educaþional al elevului. Nou-tatea o constituie portofoliul educaþional, carese constituie într-un element central al evaluãriiînvãþãrii ºi cuprinde totalitatea diplomelor, acertificatelor sau a altor înscrisuri obþinute înurma evaluãrii competenþelor dobândite sau aparticipãrii la activitãþi de învãþare, în diferitecontexte, precum ºi produse sau rezultate aleacestor activitãþi, în contexte de învãþare forma-le, nonformale ºi informale. Utilizarea acestuiportofoliu se face începând cu clasa pregãtitoa-re ºi reprezintã o carte de identitate educaþio-nalã a elevului. Portofoliul educaþional poate fiºi o carte de vizitã în care sunt trecute toate ele-mentele principale ale parcursului educaþionalal elevului. Evaluarea naþionalã, stabilitã a sedesfãºura la finele clasei a IX-a, va fi obligatoriepentru toþi elevii. Metodologia acesteia va fi sta-bilitã de MECTS. Concret, evaluarea se vasusþine la patru probe: • o probã transdiscipli-narã de evaluare a competenþelor de comuni-care în limba românã, limba maternã ºi o limbãde circulaþie internaþionalã – probã scrisã; • oprobã transdisciplinarã de evaluare a compe-tenþelor la matematicã ºi ºtiinþe – probã scrisã;• o probã de evaluare a competenþelor de utili-zare a calculatorului – probã practicã; • o probãtransdisciplinarã de evaluare a competenþelorcivice ºi sociale – probã oralã. Rezultatele eva-luãrii naþionale se vor înscrie în portofoliul edu-caþional al elevului. Deºi atunci când intrã înclasa a V-a fiecare elev ar trebui sã ºtie care suntprocedurile pentru a fi admis la liceu, în stilulobiºnuit al MECTS informarea ºcolarilor se vaface tot cu întârziere.

Metodologia, aprobatã de MECTS

„Metodologia-cadru de organizare ºi desfã-ºurare a admiterii în clasa a X-a este elaboratãde Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretuluiºi Sportului ºi este datã publicitãþii, pentru fie-care generaþie, cel mai târziu la începutul claseia VIII-a. Unitãþile de învãþãmânt liceal, care so-licitã organizarea probei suplimentare de ad-mitere, au obligaþia de a anunþa public discipli-nele la care se susþine proba, programele ºi pro-cedurile de organizare ale acesteia pânã, cel maitârziu, la începutul clasei a VIII-a”, se precizea-zã într-un comunicat al MECTS. Alte generaþiide elevi vor fi sacrificate de incapacitatea miniº-trilor educaþiei ºi, în final al clasei politice, de asusþine o reformã coerentã a sistemului de învã-þãmânt. Din pãcate, miniºtrii educaþiei nu auconºtientizat cã o reformã nu înseamnã auto-mat negarea absolutã a trecutului ºi introduce-rea continuã a unor reguli noi. O clasã politicãinteligentã, dar sigur aceastã afirmaþie este defapt un eufemism dacã ne gândim la grosul po-liticienilor români, ar pãstra elementele cares-au dovedit în timp bune ºi ar adãuga doar

ceea ce ar fi absolut necesar. Însã, fiecare minis-tru vrea sã îºi treacã în portofoliul carierei sale,mai scurte sau mai lungi, faptul cã a iniþiat olege a educaþiei. Bunã, proastã, nu mai contea-zã, important este sã se vorbeascã de faptul cãministrul X a iniþiat un proiect de lege. Firesc arfi fost ca românii sã spunã “Domnule, MinistrulX chiar meritã tot respectul, cã a fãcut cu ade-vãrat reformã, nu a fãcut din elevi veºnic cobaiºi are ºi rezultate!”. Dar, deh, nu se naºte în fie-care zi câte un Spiru Haret. De fapt, nici mãcarla 100 de ani.

Examene dublateAvalanºa evaluãrilor stabilite prin proiectul

de lege, câte una din doi în doi ani, va transfor-ma ºcoala într-un adevãrat supliciu pentru eleviºi unii chiar vor abandona, astfel cã procentulabandonului ºcolar va creºte cu siguranþã.ªcoala va deveni pentru mulþi copii un adevãratBau-Bau ºi se va obþine efectul contrar celuidorit. Mintea îngustã a celor care au elaboratproiectul de lege este însã elocventã, dacã negândim pur ºi simplu la faptul cã prima evalu-are se va susþine la sfârºitul clasei a II-a. Practic,puºtii de doar 9 ani nici nu s-au obiºnuit preabine cu ºcoala cã MECTS le ºi testeazã cunoºtin-þele, uitând cã nu sunt pregãtiþi emoþional pen-tru a participa la o examinare. Apoi, dacã au tre-cut cu bine prin evaluãrile continue ºi multecomplet fãrã rost, la finele clasei a IX-a vinelovitura de graþie. ªi ne referim aici la faptul cã,dupã evaluarea susþinutã la cele patru probetransdisciplinare, elevii care vor opta pentruliceele bune ºi foarte cãutate vor mai fi supuºiunui examen de admitere la cel puþin o disci-plinã, deºi în realitate la foarte multe licee vorfi chiar trei.

Lipsa de stabilitate a legislaþiei„Deocamdatã nu ne-am gândit cum ºi la ce

vom stabili sã organizãm examene. Acum aº-

teptãm sã vedem cum va ieºi legea din Parla-ment. Având în vedere tradiþia ºcolii noastre,mi se pare firesc sã organizãm examen la douãdiscipline, chiar trei la clasele în regim bilingvsau intensiv într-o limbã strãinã. De exemplu,la profilul real, ne gândim la examen la mate-maticã ºi informaticã, plus o limbã strãinã, iarla profilul uman, un examen la limba românã,unul la o limbã strãinã ºi n-ar strica sã luãm înconsiderare ºi anumite teme din ariile curricu-lare studiate. Toate aceste date le vom stabiliînsã dupã ce legea va intra în vigoare ºi apoi vom

avea clar stabilite toate procedurile. Trebuie sãavem timp sã anunþãm elevii din vreme. Ceeace remarc este faptul cã nu existã stabilitate înlegislaþia învãþãmântului, ceea ce nu este corectnici faþã de elevi ºi pãrinþi, ºi nici faþã de profe-sori. Asistãm la o permanentã agitaþie a siste-mului de învãþãmânt ºi, deºi sunt probleme di-ficile la care nu s-au gãsit pânã acum rãspun-suri, mereu se experimenteazã. Referitor la exa-menul de admitere pentru intrarea la liceu, în-totdeauna în ºcoala româneascã a fost beneficsã fie examen la nivel naþional, ceea ce a permiso anumitã evaluare ºi diagnozã a învãþãmântu-lui românesc. Din punctual meu de vedere, odiagnozã corectã nu se poate realiza prin exa-mene elaborate la nivel de liceu. Altfel, degeabaafirmãm egalitatea de ºanse, care, de fapt, nicinu existã în proiectul de lege, prin aceste exa-mene la nivel de fiecare liceu. Pe de altã parte,ar trebui sã ne mai intre ceva în cap, anume cãtrebuie sã se pãstreze ceea ce este bun. În învã-þãmântul românesc nimic nu a mai avut timp înultima vreme sã se stabilizeze, totul s-a schim-bat. Firesc este ca, atunci când intrã într-unciclu de învãþãmânt, elevul sã ºi ºtie cum îl va ter-mina. Ceea ce nu a fost cazul pânã acum, cândde la capacitate s-a trecut la testele naþionale,apoi la tezele cu subiectul unic ºi iar la testareanaþionalã. Acum se vorbeºte de evaluare. Nu ovãd sub nici o formã la sfârºitul clasei a II-a. Co-

AdmitereaAdmitereaAdmitereaAdmitereaAdmiterea

Page 15: Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf · Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii

pilaºii aceia, abia au terminat sã ude florile depe covorul de acasã ºi noi îi bãgãm în testare.Cred totuºi cã ne vom trezi ºi, pânã la urmã,fiind vorba de copiii noºtri, proiectul de lege vasuferi în Parlament corecþiile care sunt absolutenecesare”, ne-a declarat dna profesoarã CojescuNorocica, directoarea ªcolii Centrale din Bu-cureºti.

Varianta hibridNici profesorul Sever Popa, directorul Cole-

giului Naþional “Mihai Viteazul” din Bucureºti,

o unitate de învãþãmânt licealã care este foartemult cãutatã de absolvenþii de gimnaziu, nu astabilit exact procedura de admitere.

“Nu ne-am gândit încã la acest aspect pen-tru cã nu avem aprobatã forma finalã a legii.Apoi, Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretu-lui ºi Sportului va trebui sã stabileascã probele,conþinutul, formele de desfãºurare a examenu-lui. La prima impresie, ºi având în vedere ºi pro-filul ºcolii noastre, cred cã la examenul de admi-tere la liceu vom opta pentru o probã scrisã ladisciplina matematicã. Pentru cã noi mergemîn general pe ºtiinþã, dar la unele discipline stu-diul începe mai târziu; o testare la acestea nicinu intrã în discuþie. Matematica ni se pare ceamai potrivitã, având în vedere cã se face dinclasa I, la toate ºcolile. Dacã ar fi fost posibil, euaº fi vãzut o variantã hibrid de admitere. Deexemplu, dacã am 10 clase, scot la admiteredoar opt ºi las douã la care intrarea sã se facã înbaza mediei de la evaluarea naþionalã. Prinforma propusã în lege sunt dezavantajaþi eleviicare dau admitere la ºcolile cu concurenþã foar-te mare, sã zicem 1.000 de candidaþi pe 200 delocuri. Ce se întâmplã cu ceilalþi 800 de elevicare, deºi sunt foarte bine pregãtiþi, nu pot intrala liceul cu concurenþa foarte mare? Ei bine, vorajunge la un grup ºcolar ºi nu este deloc bine. Pede altã parte, dacã noi decidem sã dãm admi-tere la matematicã ºi un elev nu exceleazã la

aceastã materie, dar este însã foarte bine pre-gãtit, cine are de pierdut? Nu doar elevul res-pectiv, ci ºi ºcoala. Cred cã ar trebui pãstratã ºiaceastã variantã. Admiterea la liceu nu rezolvãtoate dezavantajele ºi ºtiu din experienþã ºi cumera când se dãdea examen. Personal, cred cãadmiterea prin repartizarea computerizatã pebaza mediilor din ºcoalã ºi cea de la testareanaþionalã ar fi fost perfectã, dacã am fi dispusde un sistem de evaluare corect. Din pãcate,nota 8 nu este la fel de mare pe toate strãzile dinBucureºti, ca sã nu mai spun de cele din þarã.Dacã analizez toate sistemele de admitere de-alungul timpului, cea mai bunã soluþie mi se parecea din 1999. Atunci s-a dat capacitate primadatã ºi s-a mai organizat ºi un concurs realizatîn ºcoalã. Rezultatul acelei selecþii a fost cel maibun ºi mediile cu care au intrat elevii la noi s-audovedit a fi conforme cu cunoºtinþele pe care leaveau.”, spune directorul Sever Popa.

Prin alte pãrþi, admiterea în învãþãmântulliceal are la bazã rezultatele obþinute la niºteteste grilã, dar care sunt excelent concepute.Apoi, sunt completate ºi de recomandãri dinpartea ºcolilor. Diferenþa clarã este însã cã pedincolo nu se joacã nimeni cu acele reco-mandãri, deci nu se dau pe curcani ºi bani, cumar putea fi pe la noi. Cert este cã modelul de ad-mitere gândit la noi acum nu se prea regãseºteîn alte þãri. Dar, probabil cã nu am mai fi noi,dacã nu ne-am apuca de un alt lucru original.Evident, un original care se va dovedi extrem deprost ºi din nou elevii vor fi experimentul unorasau altora din MECTS.

Experienþe pe copii De cum s-a tot avansat ideea cã la liceele cu

pretenþii sigur se va da admitere, ceea ce dejaeste confirmat ºi prin proiectul de lege, subiec-tul este mult comentat pe diverse forumuri.Elevii încearcã sã afle rãspunsuri referitoare lacum vor fi examenele, evaluarea ºi cum vor fipuse în funcþiune ºi pilele, ceea ce dispãruseprin repartizarea computerizatã. Softul instalatºi folosit la repartiþia computerizatã nu ºtia sãprimeascã bani, bijuterii sau alte bunuri mate-riale, care pe la noi, la români, au fost de multeori o veritabilã monedã de schimb pentruobþinerea unui loc la un liceu bun.

“În primul rând, cu toþii depindem de tes-tãrile naþionale, deoarece tezele unice s-au do-vedit a fi total ineficiente ºi ne-au mai ºi scãzutmedia… by the way… cred cã o sã fie bãtaie peMihai Viteazu’…don’t know why…”

„Nu sunt de acord, dar ce importanþã arepãrerea mea? Tot ce decid ei vor face. Corect arfi fost, pentru toate generaþiile de elevi care audat tezele cu subiect unic, sã fi mers tot pe tezacu subiect unic, cã doar nu sunt niºte animalemânate de la spate unde ºi cum vor niºte miniº-tri care fac experimente pe anumite generaþii.Totul la noi este cu fundul în sus...”

„Faceþi experienþe pe copii…“„Ok! Examen pentru admitere în liceu, dar

cu aceleaºi subiecte pentru toþi ºi la toate liceeleconcomitent. Dacã liceele cu «pretenþii» îºi vororganiza examinarea cu subiecte proprii, ghiciþicine vor fi cei mai avantajaþi? Piloºii - ca ºi pânãacum. Bineînþeles cã cei care fac meditaþii cuprofesorii din liceul respectiv, vor ºti subiecteleºi vor avea un loc asigurat în acel liceu. Piloºiivor acþiona ca ºi la examenul de intrare în clasaa V-a, când au fost copii care au ieºit dupã ju-mãtate de orã, fãrã nicio ciornã ºi au luat 10 lalimba românã, în condiþiile în care au avut de

fãcut, pe lângã partea de gramaticã, ºi o com-punere cu început dat. Mi-e greu sã cred cã uncopil de 11 ani poate executa o compunere per-fectã, fãrã ciornã.”

„Liceele mari vor admitere, nu copiii, nu pã-rinþii, ci liceele. Sãracii profesori de licee mari,cum sã-ºi iroseascã ºtiinþa cu niste nevolnici cunote umflate de pe nu ºtiu ce coclauri. Da’ de cenu merg dumnealor sã vadã câte note sunt aºade mari pe la ºcolile din mediul rural, cã doarstatisticile le sunt la îndemânã. Sau unui pãrintecare locuieºte la þarã ºi plãteºte 4-5 milioane pelunã la internat, plus deplasarea copilului, plusalte cheltuieli nu-i mai ajung banii de meditaþii?Cine-mi garanteazã mie ca pãrinte cã, dacãtezele au fost fraudate masiv, examenele nu vorfi? N-ar fi mai bine sã se stabileascã niºte criteriica la angajare? De exemplu, media între atât ºiatât, domiciliul în localitatea X, venitul pãrin-þilor atât. Sunt de la þarã ºi vã garantez cã, în ge-neral, de la ºcolile din mediul rural pleacã nu-mai copii de intelectuali sãraci, care cred în în-vãþãturã. Aceºtia au zestre geneticã pentru a în-vãþa, au mediu prielnic ºi sprijin pentru aceas-ta, dar nu au bani. Este normal ca un fiþos debani gata sã se simtã jignit cã a fost înlãturat la

admitere de un elev de la þarã ºi sã comentezenegativ, la fel cum este normal ca un profesorprost plãtit sã-ºi doreascã un copil mai puþindotat, dar dispus sa plãteascã ºi el ceva. Cine vãopreºte sã nu lãsaþi elevii slabi repetenti, dom-nilor de la liceele mari? Aºa, fiecare se va duceunde-i este locul. Învãþãmântul nu mai este ce afost. ªi cu admitere ºi fãrã, tot vor intra lichelela orice liceu. Suntem prea corupþi sã fie altfel.Valorile nu mai sunt cei care ºtiu carte. ªtim cutoþii asta.“

„Nu este normal sã se intre pe baza deadmitere. De exemplu, un copil dã admiterea laCaragiale ºi picã cu nota 9. Ce va face el dupã?Intrã la un liceu slab sau rãu famat, unde aurãmas locuri... Vi se pare corect sã pierdem pedrum copii buni? Mai gândiþi-vã...“

Cum se poate remarca, admiterea, maiales dacã va fi lãsatã la mâna fiecãrui liceu,este foarte prost vãzutã. ªi nu doar de elevi ºipãrinþi, ci ºi de directorii de liceu. În concluzie,înainte de a aproba un proiect care esteºchiop, politicienii ar trebui sã se gândeascãîndelung ºi sã nu arunce educaþia ºi mai multîn prãpastie.

�� MM II RR EE LL AA DD AA LL AA II SS

ªCOALAromâneascq dosar 15

mai 2010

la liceele cu concurenþã,la cel puþin douã materii

Page 16: Reprezentanþii Ministerului Educaþiei au boicotat ...scoalaromaneasca.ro/admin/pdf/57.pdf · Învãþãmântul românesc – între profesionalism ºi politicianism Reprezentanþii

PREZENTARE:Înfiinþatã în martie 1990, Federaþia Educaþiei Naþionale este una dintre cele mai importante organizaþii sindicaledin România, reprezentativã pentru ramura Educaþie. FEN s-a format de jos în sus, de la nivelul unitãþilor deînvãþãmânt ºi a fost înfiinþatã pentru a fi o alternativã la sindicatul naþional din vremea comunismului. La ora actualã, FEN are peste 40 de organizaþii judeþene ºi peste 47.000 de membri. FEN apãrã interesele eco-nomice, sociale ºi profesionale ale personalului din sistemul de învãþãmânt atât preuniversitar, cât ºi superior.Federaþia este afiliatã pe plan naþional la Confederaþia Naþionalã Sindicalã „Cartel Alfa“, iar pe plan internaþionaleste membrã fondatoare a Internaþionalei Educaþiei.

MISIUNE: Suntem o organizaþie independentã de partidele politice ºi de organele administraþiei centrale ºi locale. Ne-amconstituit ºi funcþionãm pentru promovarea ºi apãrarea intereselor economice, sociale ºi profesionale ale perso-nalului din sistemul educaþional. Militãm pentru un învãþãmânt bazat pe calitate ºi performanþã, susþinut finan-ciar corespunzãtor importanþei sale strategice. De asemenea, încercãm sã venim în întâmpinarea nevoilor mem-brilor noºtri de sindicat. Noi credem cã fiecare copil din România trebuie sã aibã acces la un sistem de învãþãmântperformant. Credem cã o educaþie de calitate se bazeazã în primul rând pe profesori de calitate.

CE OFERIM: �� Reprezentare profesionistã la nivel naþional

�� Asistenþã juridicã gratuitã

�� Cursuri de perfecþionare interne ºi externe autorizate

�� Carduri ºi credite preferenþiale

�� Asigurãri de grup (de viaþã, medicale)

�� Alternative de petrecere a timpului liber

�� Bilete de odihnã ºi tratament în þarã ºi în strãinãtate

�� Bilete de odihn㠺i tratament acordate prin Ministerul Muncii

�� Abonamente preferenþiale în reþeaua Vodafone (comunicarea este foarte importantã ºi de aceea am încercat sãobþinem cea mai bunã ofertã în funcþie de calitate ºi preþ)

�� Posibilitatea publicãrii unor articole de specialitate ºi a opiniilor proprii despre învãþãmânt în revista „ªcoalaromâneascã“

�� Revista presei

CE CEREM DE LA MEMBRII NOªTRI DE SINDICAT: Fiind o organizaþie care s-a constituit de jos în sus, adicã de la nivelul unitãþilor de învãþãmânt, considerãm cã toþicei care facem parte din acest sindicat trebuie sã ne apãrãm ºi sã ne respectãm reciproc.

Noi toþi reprezentãm FEN!

Adevãratul sindicat,un FENomen sindical

Alege FEN ºi nu vei regreta!

CCOONNDDUUCCEERREEAA OOPPEERRAATTIIVVÃÃ FFEENN::

Constantin CIOSU – Preºedinte

Horia SIMASCHIEVICI –preºedinteexecutiv departament universitar

Teodor FÎRÞONEA – preºedinte executivdepartament preuniversitar

Ioan DRÃGAN – Secretar general

DDEEPPAARRTTAAMMEENNTTEE::Departament Învãþãmânt Special ºi Protecþia Copilului

Departament Învãþãmânt Liceal

Departament Leadership ºi Management Sindical

Departament Învãþãmânt Preºcolar ºi Primar

Departament Învãþãmânt Vocaþional

Departament Învãþãmânt Tehnic

Departamentul Funcþionari Publici ºi Personal Contractual

Departament Învãþãmânt Gimnazial

Departamentul Dezvoltare-Promovare Instituþionalã

ORGANIZAREA FEN:CONGRESUL este organul suprem de conducere al federaþiei, legislativul, ºi se convoacã o datã la cinci ani în sesiune ordinarã. La cererea a 2/3 din numãrul membrilor ConsiliuluiNaþional poate fi convocatã o sesiune extraordinarã a Congresului. Congresul este constituit din delegaþii desemnaþi de organizaþiile membre în conformitate cu norma de reprezentare stabilitã de Biroul Executiv, la propunerea Secretariatului General, care nu poate fi mai micã decât norma de calcul a dreptului de vot în Consiliul Naþional (1:500).

CONSILIUL NAÞIONAL, între douã sesiuni ordinare ale Congresului, este organul de conducere al federaþiei. Consiliul Naþional are în componenþa sa membrii Biroului Executiv ºipreºedinþii organizaþiilor judeþene, zonale ºi ale municipiului Bucureºti.

BIROUL EXECUTIV este organul de conducere operativã a federaþiei, executivul, fiind compus din: preºedinte, preºedinþi executivi, vicepreºedinþi ºi secretarul general.

Nu eºti membru de sindicat sau nu eºti multumit de cum îþi reprezintã interesele actuala organizaþie din care faci parte?

Sunã-ne la tel.: 002211//333377..1111..4400, trimite-ne un fax: 002211//333377..0011..1177sau dã-ne un email: ooffffiiccee@@ffeenn..rroo.

DE CE SÃ ALEGI FEN? Pentru cã FEN este prima organizaþie sindicalã care a vrut sã se rupã de vechea gardã comunistã!

Pentru cã FEN reprezintã viitorul în sindicalismul din învãþãmânt!


Recommended