Viata Galicenilor Nr 12

8/14/2019 Viata Galicenilor Nr 12

1/32

Prima

revist`din

mediulrural

valcean

CM YK

A n u l I N u m ` r u l 1 2 1 3 M A R T I E - 1 5 A P R I L I E 2 0 0 9

REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL GALICEA, |N COLABORARE CUWORLD VISION {I TRUSTUL DE PRES~ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES

pag.02

N E P U T E } I C I T I { I P E I N T E R N E T , L A A D R E S A : w w w . p u b l i p r o . r oC O N } I N E I N F O R M A } I I { I D I V E R T I S M E N T !! ! S E D I ST R I B U I E G R A T U I T ! ! !

S r b t o a r e a D r a g o s t e i , l a R o m n i . . .pag.16,17,23

DRAGOBETELE ,LA CREMENARI!


2/32

O revist adresat cetenilorcomunei Galicea este un lucrufoarte bun. Ai de unde s teinformezi aa cum trebuiedespre cum merg lucrurile ncomun... Dar, mai ales pen-tru tinerii acetia care nu preamai acord o importanmare nvmntului i cultu-rii este i mai util!

Ne bucurm s avem i noi unziar al comunei. Este un lucrumare, dar nu ne mir c acetiprimari au fcut ulte lucruriextraordinare pentru comuni-tate. Era de ateptat s apari un ziar al nostru! Dar insis-tai mai mult asupra lucruri-lor rele, c cele bune se vd cuochiul liber! La muli Ani!

O revist este foarte util pen-tru toi cetenii, de orice vr-st, ai comunei noastre. Avem

i noi de unde s vedem ce semai ntmpl. La televizor,vedem din tot judeul i dintoatlumea, dar noi vrem stim mai mult ce se-ntmpl ncomuna noastr. La Muli Ani!

Este o realizare extraordinar.OPrimarii acetia au fcutatt de multe lucruri bune lieste bine c avem cum s lescoatem n eviden. O revisteste ceva care poate s-i ipromoveze, dar s-i i deter-mine pe tinerii notri s aibatitudinea necesar. La MuliAni!

EVENIMENT...VENIMENT...2 13 MARTIE - 15 APRILIE 2009

ATENIEPentru evitarea apariiei

gripei aviare, avei obligaia de aine toate psrile nchise n gos-podrii i de a respecta toate

prevederile adresei nr. 545/2009emis de Primria Galicea.PRIMAR,

NFLIU ION

Astzi, 13 martie a.c., cel de al treileacopilai al ziarului PRO ExpreS deDrgani, care a vzut lumina tiparu-lui graie sprijinului i bunvoineinecondiionate a edililor comuneiGalicea, Ion Nfliu i Florea Udrea i

graie Consiliului Local al acesteiminunate aezri rurale, mplinete fru-moasa vrst de un anior. n urm cuun an, viceprimarul Florea Udrea ne-adezvluit cteva din planurile adminis-

traiei locale din Galicea prin careaceasta i propunea s fie ct maiaproape de fiecare cetean n partea.Printre planurile lor se numra i edita-rea acestei reviste. Practic, ne propu-nem ca n paginile acestei publicaii, s

v regsii fiecare dintre dumneavoas-tr. Pagini de informare din absoluttoate sectoarele de activitate, pagini dedivertisment cu duiumul, integrame,progmoze meteo, sfaturi medicale i

psihologice, pagini de legislaie, undeputei citi hotrrile pe care le adoptaleii dumneavoastr dar, mai impor-tant dect orice, pagini culturale, princare ne propunem s promovm tineriiscriiutori, ndeosebi pe ceimai talentai

dintre copiii comunei Galicea. S fientr-un ceas bun! La Muli Ani, RevistaViaa Galicenilor. n Alin BARBU,

managerul ziarului PRO ExpreS deDrgani

LA MULI ANI, VIAA GALICENILOR!


3/32

SANATATE...SANATATE... 03

Cabinetul veterinar prin personalul sanitar veterinarn aceast lun desfoar activitatea de prevenire icombatare a pseudopestei aviare. Pseudopesta este o

boal infecioas virotic acut de tip septicemic a gali-naceelor care se manifest clinic prin tulburri digesti-ve, respiratorii i nervoase i se caracterizeaz prinleziuni hemoragiconectrofice sau difteroide ale tractusu-

lui digestiv. Perioada de incubaie n pseudopesta aviareste n medie de 4-6 zile, iar boala poate evolua supraacut , acut i sub acut sub forme tipice, atipice i inapa-rente. O pasre bolnav de pseudopest aviar evoluea-

z cu febr, depresiune, dispariia poftei de mncare,ncetarea ouatului, somnolen, de regul se deplaseazgreu, stau cu ochii nchii n locuri ntunecoase, cucapul lsat n jos, sprijinit n pmnt sau ascuns subarip. Coada i aripile sunt de obicei lsate n jos, pene-le sunt zburlite fr luciu. n cavitatea bucal i nazalse adun cantiti mari de mucus, psrile scutur capul,strnut, tuesc, fac micri repetate de deglutiie, dincioc se scurg filamente lungui de mucus. Respiraiadevine zgomotoas, cu tulburri digestive manifestat

prin anorexie, diaree, indigestie ingluvial, cu parezaguii, din care se elimin un coninut cu miros acid ifetid. Excrementele sunt apoase, fetide de culoare albi-cioas, glbuie, verzuie uneori cu strii de snge, apartulburri nervoase care se manifest prin: pareze, parali-zii ale picioarelor, aripilor, gtului i tulburri de echili-

bru. Pentru prevenirea acestei boli singura metod decombatere este vaccinarea profilactic de trei ori pe ann lunile februarie martie, mai iunie i octombrie noiembrie. Vaccinarea este obligatorie i se suport dectre proprietar. Persoanele care refuz vaccinarea sunt

posibile de amend conform legislaiei n vigoare.n

Dr. Florian MoneaMedic primar veterinar,Preedintele Colegiului Medicilor

Veterinari din Judeul Vlcea

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009Pseudopestaaviar

PORCUL ROMNESCn anul 2008, n Romnia s-au crescut aproximativ 6

milioane de porci, cu mai puin de jumtate dect n aniiagricoli cei mai buni dinainte de 1990. mbucurtoareeste creterea spectaculoas a efectivelor din fermele

comerciale, care s-au dublat n ultimii doi ani, ajun-gnd la 1,7 milioane de capate. Acest avnt estepus pe seama investiiilor masive, dar mai ales aevoluiilor de pe piaa crnii, care ofer preurideosebit de atractive pentru cresctori. Fapt este cporcul are parte de o conjuctur favorabil nu numaila noi, ci i la nivelul UE, unde au fost puse n practi-c prghii deosebit de stimulative. Romnia continu s mpart apro-ximativ 220.000 tone carne pe an. Peste 90% din aceast cantitate estedestinat procesatorilor de preparate din carne. Carnea proaspt din galantare este de provenienautohton. n prezent se constat un interes aparte al cresctorilor de porci spre ferme comerciale mici,de sub 2.000 de capete, care se pot adapta mai uor perturbaiilor ce apar pe pia. Aproximativ 70%

din efectivul total de porci crescui n Romnia, este localizat n gospodriile poulaiei i reprezint, ngeneral, autoconsumul populaiei rurale. Statistic sunt nregistrai 500 de furnizori de animale destinateabatorizrii, dar baza o reprezint cele cteva mari compexe de porci, care n fapt ndeplinesc toatecondiiile de siguran alimentar. Un romn consum, n medie, 32 kg de carne pe an, cu 11 kg maipuin dect confratele su comunitar.

n Dr. Veterinar Florian Monea


4/32

SOCIAL...SOCIAL...4PRIMRIA GALICEAJUDEUL VLCEA

PERSOANE BENEFICIARE DE VENIT MINIM GARANTAT FEBRUARIE 2009

ASISTENT SOCIAL PRACTICANTDRAGOMIR ELENA

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009


5/32

UTILE...TILE... 05Condiii pentruobinerea ajutoruluisocial- trebuie s nu avei alte bunuri n afar de cele con-siderate de strict necesitate;

- s avei reedina/domiciliul pe raza sectorului saulocalitii unde depunei dosarul pentru primireaajutorului social;

- dac suntei apt de munc, dar nu realizai venituridin salarii sau din alte activiti, trebuie s dovediic suntei n evidena ageniei teritoriale pentru ocu-

parea forei de munc i nu ai refuzat niciodat unpost ori participarea la cursurile de formare profe-sional oferite de aceste agenii. De la aceast regu-l fac excepie persoanele care au n ngrijire copiide pn la 7 ani, persoanele cu handicap sau celecare urmeaz un curs de formare profesional ncadrul ageniei de ocupare a forei de munc;

- ajutorul social se acord n baza Legii nr.115/2006 pentru completarea i modificarea Legiinr. 416/2001 privind venitul minim garantat per-soanelor sau familiilor cu venituri mici.

Veniturile n funcie de membrii familiei

Astfel, pentru a primi ajutorul social, venituriledv. nu trebuie s depeasc venitul minim garantat.Iat care este venitul minim garantat pentru anul2009, n funcie de numrul de persoane din care ecompus familia:

-109 lei pentru o persoan;-196 lei pentru dou persoane;-272 lei pentru trei persoane;-339 lei pentru patru persoane;-402 lei pentru cinci persoane;-27 lei pentru fiecare alt persoan peste

numrul de cinci persoane, care face partedin familie.

Cererile-tip mpreun cu actele doveditoare cntrunii condiiile pentru a primi ajutorul social se

depun la serviciul de ajutoare sociale din cadrul pri-mriei de care aparinei. Conform legii, n termende 15 zile de la depunerea cererii se face anchetsocial, iar la 10 zile lucrtoare de la aceasta, pri-marul trebuie s aprobe sau s resping cererea.

Ce acte trebuie s conin dosarul

- acte de identitate ale solicitantului i ale mem-brilor familiei acestuia;- carnet de identitate, legitimaie de edere tempo-rar n cazul cetenilor strini i apatrizi;- certificatele de natere ale copiilor sub 14 ani;- certificatul de cstorie/hotrre de divor/acte dedeces;- hotrre de ncuviinare aadopiei/ncredinrii/plasamentului familial;- hotrre de stabilire a pensiei alimentare pentrucopii minori, actualizat anual;

- actul din care s rezulte calitatea de tutore saucurator;- adeverina eliberat de AJOFM pentru persoane

peste 16 ani (prezentat la trei luni);-adeverina de elev sau student;- talon de orice tip de pensie;- talon de omaj;- talon de orice tip de indemnizaie;- livret de familie;

- certificat fiscal eliberat de AdministraiaFinanciar pentru persoane peste 18 ani;- certificat fiscal de la Direcia de Venituri, Taxe iImpozite (de la ultimul domiciliu, la ase luni), pen-

tru persoanele peste persoanele peste 18 ani;- declaraie notarial pentru alte surse de venit;- contractul de locuin/schia casei/fia de calcul achiriei;- certificat de invaliditate/persoan cu handicap;- carte de munc;- acte de studii;- act medical din care s reias starea de sntate(apt pentru prestarea unei munci de interes local) -n cazul unei persoane inapte de munc se solicitun certificat elaborat de Comisia de Expertiz aCapacitii de Munc;- adeverin de la primria localitii n care s-a ns-

cut petentul dac deine sau nu proprieti sauterenuri agricole n aceste localiti.

n Elena Dragomir,asistent social,


Vnd doua tractoare U650,

unul cu cabina patrata si

un altul cu cabina conica,

stare impecabila de func-

tionare si aspect bine

intretinut. PRET NEGO-

CIABIL. Rela]ii la telefon:

0761-181.050 sau0743-174.774


6/32


7/32

AGRICULTUR...GRICULTUR...n aceast perioad va pre-

domina n general o vreme nor-mal sub aspect termic naproape toate zonele agricole imai cald n estul rii.Temperaturile medii zilnice aleaerului vor oscila ntre -4...2C,

valori apropiate de normalulperioadei la nivelul ntregii ri.Maximele din aer se vor ncadra

ntre 1...7C, posibil mai ridica-te, pn la 15C, n special nregiunile estice. Temperaturileminime din aer vor fi cuprinse

ntre: -8...0C, n majoritateazonelor de cultur, cu excepiadepresiunilor nordice i centra-le, unde vor scdea sub -20C,favoriznd producerea ngheu-lui la sol.Se prognozeaz precipitaii subform de ploi locale, dar i

mixte (ploaie, lapovi i ninsoa-re) pe aproape ntreg teritoriulagricol, fiind nsoite de intensi-ficri de scurt durat ale vntului. Cantitile de ap vordepi mediile climatologice n jumtatea de nord a rii, iar

n restul regiunilor acestea vor fi n general normale.

Starea solului

n cultura grului de toamn, aprovizionarea cu ap a soluluipe profilul 0-100 cm va nregistra valori optime, apropiate deoptim i satisfctoare n cea mai mare parte a regiunilor agrico-le, cu excepia unor areale din sud-estul rii, unde se va meni-ne seceta pedologic moderat.

Caracteristici fenologice

Ca urmare, procesele de cretere i dezvoltare ale cerealiere-lor de toamn se vor desfura lent pe majoritatea suprafeeloragricole, fiind chiar intensificate n zonele de cmpie din jum-tatea de sud a rii. n zonele depresionare, plantele i vor

continua repausul vegetativ, ndeosebi n perioadele cele maireci. Pe ansamblu, uniformitatea i vigurozitatea plantelor vor fibune i medii, n special n semnturile efectuate n perioadaoptim, respectiv medii i slabe n culturile tardive. De aseme-nea, n condiiile alternanei nghe-dezghe a solului se va puteanregistra, n continuare, fenomenul de desclare a plantelor.Orzul i grul de toamn, n funcie de data semnatului i agro-tehnica aplicat, se vor afla n fazele de rsrire, apariia frunzeia treia i nfrire la nivelul ntregului teritoriu agricol al rii.

Recomandri de specialitate:

Continuarea verificrii viabilitii plantelor la culturile detoamn; Administrarea ngrmintelor minerale cu azot la cerealierelede toamn, pe suprafeele fr strat de zpad.

n ing. Constantin Iacob,Diplomat n tiine Agricole,


Efectele evoluiei condiiiloragrometeorologice

asupra culturilor de toamn

07

SUBVENIA LA MOTORINAPENTRU CULTURILE AGRICOLESe acord sprijin financiar prin subvenionarea preului motorinei utilizatepentru lucrrile mecanice de nfiinare a culturilor agricole, n valoare de 1leu/litru, la o cantitate de 39 litri/hectar, pentru suprafee de minimum unhectar, n baza adeverinelor pentru motorin eliberate de direciile pentruagricultur i dezvoltare rural judeene, respectiv a Municipiului Bucureti.Subvenia se d beneficiarilor pn la concurena cotelor aprobate cu aceastdestinaie fiecrei direcii pentru agricultur i dezvoltare rural judeene, res-pectiv a Municipiului Bucureti. Sprijinul financiar se deruleaz n etape: a)pentru culturile de primvar, perioada de depunere a cererilor este cuprins

ntre 9 februarie i 30 aprilie inclusiv, termenul - limit de utilizare a adeverinelor pentru achiziionarea motorinei de la furnizori este29 mai inclusiv , iar data - limit de depunere a deconturilor justificative este 30 iunie inclusiv; b) pentru culturile de toamn, perioa-da de depunere a cererilor este cuprins ntre 1 august i 30 octombrie inclusiv, termenul limit de utilizare a adeverinelor pentruachiziionarea motorinei de la furnizori este 15 noiembrie inclusiv, iar data limit de depunere a deconturilor justificative este 30noiembrie inclusiv. Adeverinele neutilizate pn la datele prevzute i pierd valabilitatea, devenind nule de drept. Condiiile pentruacordarea subveniei, pe care solicitantul trebuie s le ndeplineasc, sunt urmtoarele: a) s fac dovada dreptului de folosin asuprasuprafeei de teren pe care nfiineaz culturi; b) suprafeele de teren pe care nfiineaz culturi s fie de minimum un hectar, inclusiv;

c) s nu figureze ca debitor la direciile pentru agricultur i dezvoltare rural judeene sau a Municipiului Bucureti, ca urmare anerespectrii condiiilor de eligibilitate aferente altor forme de sprijin financiar acordate anterior, sau s i lichideze debitele existentepn la data depunerii cererii de sprijin financiar. Cererile se depun la primria n a crei raz teritorial se afl terenul arabil, nsoitede copie de pe buletinul sau cartea de identitate, pentru persoanele fizice, sau copie de pe certificatul de nmatriculare i/sau certificat-ul de nregistrare, pentru persoanele juridice, dup caz i adeverina eliberat de primrie, conform nscrisurilor din Registrul Agricol,cu suprafaa de teren pe care o exploateaz. Informaiile ne-au fost oferite de Direcia pentru Agricultur i Dezvoltare Rural Vlcea.


8/32

AGRICULTURA...GRICULTURA...8

Suprafeele rmase nearate din toamn sunt destul de mari i segsesc acoperite cu multe resturi vegetale. Dac vremea se vambunti, trebuie trecut degrab la executarea arturilor pesuprafeele respective dup ce, n prealabil, se efectueaz o lucrarecu grapa cu discuri pentru mrunirea resturilor vegetale. Pe solulngheat, lucrarea de grpat se efectueaz mult mai uor i resturilevegetale prinse ntre talerele grapei i terenul ngheat sunt binefragmentate, iar tractorul nu taseaz i compacteaz solul. Seateapt apoi momentul optim pentru efectuarea arturii, atuncicnd solul nu mai este ngheat sau este ngheat doar n stratulsuperficial; cnd se mai gsete un strat subire de zpad saucnd este ngheat numai n adncime, la peste 15-18 cm i dea-supra nu este prea umed. Este necesar s se fac ncercri n cmpcu plugul, pentru a prinde momentul optim, iar artura nu estenecesar s fie mai adnc de 15-18 cm. Deplasarea agregatului dearat n lucru se va face cu vitez mrit pentru a asigura o bunrsturnare i mrunire a brazdei i ncorporarea resturilor vegeta-le. Cu ct artura se efectueaz mai de timpuriu, n iarn, este demai bun calitate deoarece pn la desprimvrare mai cad preci-pitaii care pot fi acumulate n sol i mai are loc fenomenul denghe-dezghe care contribuie la mbuntirea nsuirilor solului.Desigur c mai bun era artura de toamn, dar trebuie evitatprin toate mijloacele artura de primvar.

De ce este bine s facem artur n ferestrele iernii?

- pentru c n terenul arat se acumuleaz 21,9% din precipitaiileczute, pe cnd n terenul nearat doar 10,2%;

- se pstreaz mai bine apa n sol deoarece, la desprimvrare, estenecesar doar o lucrare superficial de pregtire a patului germina-

tiv i nu se rscolete pmntul cu lucrri energice care duc laintensificarea evaporrii apei din sol;

- semnatul n primvar se poate efectua ntr-un teren binepregtit i se poate ncadra n epoca optim;

- dac amnm arturile, acestea nu se poate efectua dect prim-vara trziu, cnd terenul s-a zvntat i, prin urmare, se depeteepoca optim de semnat pentru multe culturi;

- prin amnarea arturilor i prin lucrrile ulterioare de pregtire apatului germinativ au loc fenomene de tasare a solului, de distru-gere a structurii, de prfuire, care favorizeaz formarea crusteisolului;

- lucrrile de primvar conduc la rscolirea solului, cu mari pier-

deri de ap i cu repercusiuni asupra diminurii recoltelor. Aa seexplic produciile mai mici cu 15-29% la porumb, cu 30-40% lafloarea-soarelui, cu 40-50% i chiar compromiterea culturilor dinurgena I (mazre, sfecl-de-zahr, lucern .a.), mai ales nprimverile secetoase.Iat motive temeinice care ne ndeamn s trecem ct mai urgentla efectuarea lucrrilor respective.

Suprafeele rmase nearate din toamn sunt destul de mari i segsesc acoperite cu multe resturi vegetale. Dac vremea se vambunti, trebuie trecut degrab la executarea arturilor pesuprafeele respective dup ce, n prealabil, se efectueaz o lucrarecu grapa cu discuri pentru mrunirea resturilor vegetale. Pe solulngheat, lucrarea de grpat se efectueaz mult mai uor i resturilevegetale prinse ntre talerele grapei i terenul ngheat sunt binefragmentate, iar tractorul nu taseaz i compacteaz solul. Seateapt apoi momentul optim pentru efectuarea arturii, atuncicnd solul nu mai este ngheat sau este ngheat doar n stratulsuperficial; cnd se mai gsete un strat subire de zpad saucnd este ngheat numai n adncime, la peste 15-18 cm i deasu-pra nu este prea umed. Este necesar s se fac ncercri n cmpcu plugul, pentru a prinde momentul optim, iar artura nu estenecesar s fie mai adnc de 15-18 cm. Deplasarea agregatului dearat n lucru se va face cu vitez mrit pentru a asigura o bunrsturnare i mrunire a brazdei i ncorporarea resturilor vegeta-le. Cu ct artura se efectueaz mai de timpuriu, n iarn, este demai bun calitate deoarece pn la desprimvrare mai cad preci-pitaii care pot fi acumulate n sol i mai are loc fenomenul denghe-dezghe care contribuie la mbuntirea nsuirilor solului.Desigur c mai bun era artura de toamn, dar trebuie evitatprin toate mijloacele artura de primvar. De ce este bine sfacem artur n ferestrele iernii?

- pentru c n terenul arat se acumuleaz 21,9% din precipitaiileczute, pe cnd n terenul nearat doar 10,2%;

- se pstreaz mai bine apa n sol deoarece, la desprimvrare, estenecesar doar o lucrare superficial de pregtire a patului germina-tiv i nu se rscolete pmntul cu lucrri energice care duc laintensificarea evaporrii apei din sol;

- semnatul n primvar se poate efectua ntr-un teren binepregtit i se poate ncadra n epoca optim;

- dac amnm arturile, acestea nu se poate efectua dect prim-vara trziu, cnd terenul s-a zvntat i, prin urmare, se depeteepoca optim de semnat pentru multe culturi;

- prin amnarea arturilor i prin lucrrile ulterioare de pregtire apatului germinativ au loc fenomene de tasare a solului, de distru-gere a structurii, de prfuire, care favorizeaz formarea crusteisolului;

- lucrrile de primvar conduc la rscolirea solului, cu maripierderi de ap i cu repercusiuni asupra diminurii recoltelor. Aa

se explic produciile mai mici cu 15-29% la porumb, cu 30-40%la floarea-soarelui, cu 40-50% i chiar compromiterea culturilordin urgena I (mazre, sfecl-de-zahr, lucern .a.), mai ales nprimverile secetoase. Iat motive temeinice care ne ndeamn strecem ct mai urgent la efectuarea lucrrilor respective.

n Constantin Iacob

CM YK


Avantajele executrii arturilor din ferestrele iernii!


9/32


10/32

RELIGIE.. .ELIGIE.. .0CALENDARUL ORTODOXALENDARUL ORTODOX

PENTRU PERIOADAENTRU PERIOADA13 MARTIE - 16 APRILIE3 MARTIE - 16 APRILIE

2009:009:13.03.2009: Aducerea moatelor Sf. Ier. Mrt.Nichifor al Constantinopolului14.03.2009: Cuviosul Benedict din Nursia, Sf.Mc. Alexandru (Pomenirea mortilor)15.03.2009: Duminica a 2-a din Post (A Sf.Grigorie Palama). Sf. Mc. Agapie si cei mpre-un cu dnsul.16.03.2009: Sf. Mc. Sabin egipteanul si Papa17.03.2009: Cuviosul Alexie, omul luiDumnezeu; Sf. Ier. Patriciu (Patrick), apostolul

Irlandei; Sf. Mc. Marin18.03.2009: Sf. Ier. Chiril al Ierusalimului; Sf.Mc. Trofim19.03.2009: Sf. Mc. Hrisant i Daria20.03.2009: Cuv. Mucenici ucii n ManastireaSf. Sava; Cuv Mrt. Nichita21.03.2009: Sf. Ier. Mrt. Iacob Studitul; Sf.Ier. Toma; Cuv. Serapion (Pomenirea mortilor)22.03.2009: Duminica a 3-a din Post. (A Sf.Cruci). Sf. Mc. Vasile, Preotul Bisericii dinAncira; Sf. Drosida, fiica mparatului Traian.

23.03.2009: Cuv. Mc. Nicon i cei 199 de uce-nici.24.03.2009: Sf. Ier. Artemon al Seleuciei; Cuv.Zaharia si Sf. Mc. Luca.25.03.2009: () Buna Vestire(Dezlegare lapeste)26.03.2009: Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; Sf.Sfinit Mc. Montanus i soia sa Maxima de laSingidunum (Odovania praznicului BuneiVestiri)27.03.2009: Sf. Mc. Matroana din Tesalonic; Sf.

Prooroc Anania28.03.2009:Cuviosul Ilarion cel Nou; Cuviosultefan fctorul-de-minuni (Pomenirea mor-tilor)29.03.2009: Duminica a 4-a din Post (Sf. IoanScararul). Cuviosii Marcu, episcopul si Chiril,diaconul; Cuv. Mc. Iona, Varahisiu i cei

mpreun cu dnii30.03.2009: Cuv. Ioan Scrarul; Sf. ProorocIoad; Cuv. Evvula31.03.2009: Sf. Ier. Mc. Ipatie al Gangrei; Cuv.Acachie; Cinstitul Iosif cel cu bun chip; Sf.Inochentie din Alaska01.03.2009: Cuv. Tit fctorul-de-minuni; Sf.Mc. Amfian i Edesie02.03.2009: Cuv. Mrt. Nichita de la

Manastirea Midichia; Sf. Mc. Elpidifor03.03.2009: Cuv. Iosif scriitorul-de-cntri;Cuv. Gheorghe de la Maleon; Sf. Ier. Isidor deSevilia04.03.2009: Pomenirea celor adormii; Sf. Mc.Claudiu i cei mpreun cu dnsul; Sf. Mc.Teodul i Agatopod05.03.2009: Duminica a 4-a din Post, a Sf. IoanScrarul. Sf. Ier. Eutihie al Constantinopolului;

Sf. Ier. Mc. Irineu de Sirmium.06.03.2009: Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorgheal Mitilenei07.03.2009: Sf. Ap. din cei 70: Irodion, Agav icei mpreun cu dnii; Sf. Ier. Celestin alRomei08.03.2009: Sf. Mc. Eupsihie din Cezareea;Cuv. Vadim (Denia Canonului Mare)09.03.2009: Joia Canonului Mare. Sf. Mc.Terentie i cei mpreun cu dnsul10.03.2009: Sf. Ier. Mc. Antipa al Pergamului;

Sf. Ier. Calinic de la Cernica, al Rmnicului(Denia Acatistului)11.03.2009: Smbta Acatistului Bunei Vestiri.Sf. Ier. Mrt. Vasile de Parios; Sf. Mc. Sava dela Buzu; Sf. Ier. Zenon al Veronei.12.03.2009: Duminica a 5-a din Post, a Cuv.Maria Egipteanca. Sf. Sfinit Mc. Artemon.13.03.2009: Sf. Ier. Mrt. Martin al Romei; Sf.Mc. Tomaida; Sf. Ier. Pahomie de la Gledin14.03.2009: Sf. Ap. din cei 70: Aristarh, Pud iTrofim; Sf. Mc. Crescent din Mira Lichiei

15.03.2009: Sf. Mc. Irina, Agapia i Hionia dinTesalonic; Sf. Ier. Fructuosus de Braga(Portugalia)16.03.2009: Sf. Ier. Mc. Simeon Persul; Sf. Ier.Acachie al Melitinei



11/32


12/32

Srbtoare tradiional romneasc a prim-verii, a prospeimii, a bucuriei, a victoriei bine-lui mpotriva rului.Cu aceast ocazie femeileprimesc mici cadouri, obiecte decorative (mri-oare), legate cu un nur alb rou, ca simboluriaductoare de noroc i bunstare. Roul esteconsiderat culoarea primverii, iar albul culoa-rea iernii. Se asociaz de obicei flori timpurii deprimvar, cea mai reprezentativ fiind ghioce-lul. Mriorul denumit funia zilelor, sptm-nilor i lunilor anului, adunate ntr-un nurbicolor, face parte din larga categorie a talis-manelor druite de 1 Martie. Spturile arheo-logice au scos la iveal obiecte cu o vechime demii de ani care pot fi considerate mrioare.Ele au forma unor mici pietre de ru vopsite nalb i rou, nirate pe a, pentru a fi purtate lagt. Speculnd asupra samnificaiei culorilor, sepoate spune c roul, dat de foc, snge i soare,este atribuit vitalitii femeii, iar albul, conferitde limpezimea apelor, este specific nelepciuniibrbatului. Astfel, nurul mriorului exprim

mpletirea inseparabil a celor dou principii.Culorile alb i rou au rmas pn n zilelenoastre ca simbol al sexelor, ele fiind regsite i

n decorarea bradului de nunt. Mriorul erapus la minile sau la gtul copiilor pentru a lepurta noroc n cursul anului, pentru a fi sn-toi i curai ca argintul la venirea primverii ipentru a nu fi scuturai de friguri n timpul

verii. O importan deosebit are i ziua de 8Martie, cnd srbtorim Ziua Mamei. Cndvezi sufletul curat i nevinovat al unui copil, ivine parc s zici c orice mam este o nsc-toare de Dumnezeu. (Francis Bacon) Un surs,o floare sugrumat n palmele rotunde, un rostit

mam, aduc o primvar prin ferestrele des-chise ale sufletului i o rspndesc peste emoiilefiinei dragi. Facei cu toii ca 8 Martie s

mprospteze cipurile mamelor i ngerii vorrde fericii n visele fiilor. ...femeia este cheianaturii (...). Toate tainele sunt rezumate n ea icnd un suflet de femeie s-a deschis, i s-au des-chis toate nelesurile lumii. ...femeia acestcristal lefuit n numeroase fee. ...femeia:copil, prieten, iubit, soie, mam, bunic.S-o cinstim i s-o preuim!S-i dm dragostea i respectul cuvenit!S-i aducem stropi de soare-n priviri i rouatinereii-n suflet!i mai ales s n-o uitm!

De ziua ta!I.De ce eti trist, mam?Te rog, zmbete-mi iar;Nu tiu dac te bucuri,Dar i-am adus un dar.

II.E primvar-afar:Ia uite ghiocei!Hai prinde-i-i n pr,

i-ar sta bine cu ei.

III.M bucur! Zmbeti iar:

Mi-e drag sursul tuNu-mi place cnd eti tristM ntristez i eu!

n Simona Elena Mnoiu,Profesor limba romn,

12 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

Mriorul(1Martie)


13/32


14/32

PUBLICITATEUBLICITATE1. Vnd Combin Class Consul cuo mas de lucru de 3 metri, aflatn stare perfect de funcionare,la preul de 8.000 Euro, negocia-

bil. Relaii la telefon: 0767-764.277.2. Vnd semntoare SUB 29 la 4metri. Relaii la telefon: 0767-764.277.3. Vnd semntoare din importGermania la 3 metri, stare perfec-t de funcionare. Relaii la tele-

fon: 0767-764.277.4. Vnd disc nou, la preul de9.000 Ron. Relaii la telefon:0767-764.277.5. Vnd pritoare + copitoarenou, la 5 rnduri. Relaii la tele-fon: 0767-764.277.6. Vnd main de ierbicidat

bazin 400 litri, suprafa de lucrude 12 metri. Relaii la telefon:0767-764.277.7. Vnd main de ierbicidat bazin 1.000 litri, suprafa delucru de 15 metri. Relaii la tele-fon: 0767-764.277.8. Vnd Combin Class Europa

mas de lucru de 2,10 metri,aflat n stare bun defuncionare, recent adusdin Germania, la un prenegociabil. Relaii la tele-fon: 0721-825.723.

14

Concep si redactezlucrari de diploma sireferate la cele mai avan-tajopase preturi. Relatii latelefon: 0729-507.307!

Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de adeschide primul post de televiziune online dinjude]ul Vlcea. El este opera]ional, \ncepnddin data de 04 noiembrie 2008, de la ora 17.30[i emute pe site-ul ziarului nostru www.pub-lipro.ro, cu care avem convingerea c[ v-a]iobi[nuit deja, cu to]i, chiar \ncep\nd din datade 20 martie 2008. Pe acest post ve]i puteavedea [i auzi cele mai importante evenimente,\nainte sau, dup` caz, dup` ce acestea vor firelatate \n paginile singurului ziar dinDr`g`[ani [i din comunele din sudul jude]uluiVlcea, PRO ExpreS de Dr`g`[ani. De aseme-nea, anun]urile de la persoane fizice saujuridice, publicitatea, muzica de orice gen,chiar [i manele, pentru c` noi promov`mabsolut orice, ca lumea s` aib` de unde s` \[ialeag` fac cas` bun` pe acest post e televiz-iune. Nu v` trebuie dect un calculator conec-tat la internet [i, \n func]ie de viteza la care v`ofer` servicile provider-ul dumneavoastr`,ve]i beneficia de calitate \n redarea emisiu-nilor noastre. Nu vor lipsi filmele, competi]iilesportive [i nimic din ceea ce are leg`tur` cujude]ul nostru. De asemenea, acest post nueste supus regulilor CNA! Acest post nufunc]ioneaz` pe principiul selec]iei materi-alelor pe care fiecare dore[te s` le vad`, ci peprincipiul televiziunii obi[nuite (adic` \nmomentul \n care ve]i deschide pagina deinternet, ve]i putea vedea o emisiune dinmomentul la care a ajuns emisia.Nu se poatederula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i site, maig`zduim [i o revist` pe care trustul nostru depres` PROPRESS o editeaza \n colaborare cuPrim`ria Am`r`[ti [i care se numeste, simbol-ic Repere Am`r`[tene. Vizionare pl`cut`!

n Manager PROPRESS,Alin BARBU

Prima televizuneonline din Vlcea!



15/32

ANUNTURI & PUBLICITATEANUNTURI & PUBLICITATE 15n Vnd sem`n`toare gru SUB 29, Piatra Neam],

\n stare perfect` de func]ionare.Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

nVnd toc`toare coceni produc]ie Germania,suprafa]` de lucru 1 m (2 rnduri); \n perfect`

stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii latelefon: 0765-222.592

nVnd combin` Class Consul, mas` 3 m, recentadus` din Germania, stare perfect` de func]ionare.Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

Vnd auto TOYOTARAV 4 (SUV). An fabri-

ca]ie 2003, Cap. 1995cm.p, motorizare pe

motorin`, Euro 3, Km.:160.000, ABS

Aerbaguri, oglinzi elec-

trice, far regrabil, Tax`prim` \nmatriculare850. Pre] negociabil.

Tel: 0250-810.738,0723-033.072

SC ILDO IMPEX SRL vinde c`r`mid` termic` portant`, importSerbia. Comanda m inim` este de un TIR (33,6 mc). V` putemacorda o ofert` special` pentru tavane cu pre]uri avantajoase.Rmnicu Vlcea, Strada Stolniceni, nr. 156.Rela]ii la telefon: 0728-957.710 sau 0740-497.373.

V a n d v i n d e D r ` g ` [ a n i , n u m a is o i u r i n o b i l e ,c a l i t a t ee x c e p ] i o n a l ` ,v i n u l e s t e c u r a t .R e l a ] i i l a t e l :0 7 2 0 - 9 3 2 . 0 8 2

Vnd CITROEN

XSARA 2, an fab-

rica]ie 2004, cap.-

1995 cm.p.,

motorizare Diesel,

volan regrabil,

oglinzi electrice,

senzori ploaie,computer bord,

etc. Pre] negocia-

bil.

Tel: 0723-033.072.

SC MATDAN SERVICE SRLangajeaz` [oferi posesori depermis de conducere categoria D[i atestat pentru transport per-soane.Rela]ii la telefon:0 7 2 8 - 2 4 2 . 7 6 57 2 8 - 2 4 2 . 7 6 5

SC GRIL IMPEXSRL BUCURETIangajeaz` conduc`tori auto posesori de

permis de conducere categoria D [i atestat

pentru transport persoane [i ajutor debuc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]iila autogara Gril din spatele Maternit`]ii

Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon:0 7 6 8 - 1 0 3 . 5 0 17 6 8 - 1 0 3 . 5 0 1

Vnd O pel Astra, an fabrica]ie 1993,instala]ie G PL, servo-direc]ie, CD

Player, nchidere centralizat, \n stareperfect` de

func]ionare.Pre]: 3.500 euro,negociabil.

Rela]ii la telefon:0762-460 .106

V n d m a n s a r d e d inBC A , s t r a d a D a c ia ,

car t ier 1 Mai Rm nicuV lcea . Re la] i i la te l . :0 7 5 1 - 8 9 8 . 5 8 4



16/32

Din 1967 satul Cremenariintr n componena comuneiGalicea, alctuind o unitateadministrativ n care au fostunite tradiiile i obiceiurile,bazate pe o istorie asemn-

toare. Aici, la Cremenari, nDealul Mare, descoperirilefcute de Prof. Univ. DumitruTudor n anul 1909 au doveditactivitatea economic a str-moilor notri Geto Dacii.Cele 465 de monede ale tezau-rului gsit, care au aparinutperioadei anilor 33-113 e.n.,dovedesc din plin existenadacilor i relaiile lor cu Impe-riul Roman. Pe dealurile Cre-

menarilor, pornind de la ValeaRuzii i pn la grla Urancadin satul Uri, comuna Stoi-leti, a existat moia lui Teodo-sie Rudeanu.Acesta a fost unmare crturar al perioadeirespective, cel care scrie croni-ca de curte a marelui domni-tor Mihai Viteazul. Moia afost primit ca dar de la dom-nitor la nceputul domniei sale

n anul 1595 i a fost lichidat

n anul 1752, de ctre Gheor-ghi Rudeanu, descendent alfamiliei Rudenilor, fiind vn-dut familiilor Pieptea i Cea-uescu, localnici ai acestor me-

leaguri. Anul 1705 aduce pe a-ceste meleaguri pe EpiscopulRmnicului Antim Ivireanu,pe atunci Episcop, iar azi ocro-titor al Rmnicului, care vizi-teaz Biserica din Cremenari.

Pe Sfnta Evanghelie a biseri-cii, tiprit de dnsul pe cndconducea tipografia de laSnagov a rmas scris de mnasa n limba slav cuvintele:S fie n amintirea prinilormei Gheorghe i Elena dinIviria, azi Georgia, pentruautenticitate i las semntu-ra. Unirea Moldovei cu araRomneasc din anul 1859, laduce pe primul domn al Ro-

mniei Alexandru Ioan Cuzan trecerea sa spre RmnicuVlcea n data de 18 iunie1859. n anul 1930, n anotim-pul primverii meleagurile dinCremenari, sunt vizitate de is-toricul de Renume MondialNicolae Iorga. Vizita mareluicrturar romn este atras demormntul lui Teodosie Ru-deanu, dar fiind n primvar,cnd apele Topologului sunt

revrsate, nu poate s vizitezemormntul i merge la Cre-menari. Cu aceast ocazie, de-scrie viaa ranilor liberi depe aceste meleaguri, evideni-

ind personalitile de conduce-re ale comunei, amintind per-sonalitatea nvtorului Du-mitru Tomulescu la vrsta de27 de ani n lucrarea intitulatMotenii din Cremenari. As-

tzi Cremenarii sunt eviden-iai n cele trei cri scrise deNicolae Radu, nscut aici nCremenari i stabilit n Fran-a. Crile sale amintesc des-pre viaa spiritual a ranilordin Cremenari, demonstrndc urmeaz exemplul celui ca-re a fost nvtorul su, Du-mitru Tomulescu care ne lasca amintire peste 30-40 de po-ezii sub form de sonete publi-

cate de fiul su Mitroi Tomu-lescu. Am evideniat aceste e-venimente istorice implicate nistoria patriei, demonstrnd nfelul acesta tradiia istoric aCremenarilor i n acelai timpCremenarii, fiind plini de tra-diii i obiceiuri au atras ncde timpuriu personaliti aleneamului romnesc. n acelaitimp demonstrm c locuitoriide aici, de la nceput au fost

oameni ai Ortodoxiei, c ei auiubit pe Cristos nc de la na-terea sa. n tot timpul culturai tradiiile oamenilor de peaceste meleaguri au fost strns

CM YK

CULTURA...ULTURA...6 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009


17/32


18/32


19/32

abrupt descrescator , al unuiciclu lung al sau, de circa 70-80 de ani. Avem aici de-a facecu epuizarea tot mai pronunta-ta a potentialitatilor unortipuri majore de tehnologii , inspeta celor bazate pe energii siresurse conventionale, cu o

poluare astfel pronuntata, dejaacumulata si care nu mai poatefi inlaturata, cu supraincalzi-rea ca atare a Terrei , etc. Vorveni de asemenea coordonate ,si ceva mai tarziu , tehnologiinoi , cele mai multe neconven-tionale si competitive prinpret, ,, o lume noua,, care ea vaasigura inviorarea siavantul.In mod particular ,insa , economia romaneasca s-a confruntat si se confruntainca cu o criza generata detranzitie , de o tranzitie maimult sau mai putin bine gestio-

nata.Simptomele au fost si inca sunt

clasice pentru o criza :porti inchisela intreprinderi, somaj masiv - sitrebuie luati in calculsi cei plecatiafara deoarece aici nu au avut delucru- inflatie abracadabranta,deprecierea leului , etc..Pana la unpunct au fost si sunt acestea ele-mente firesti.Pe urma , insa , nu.

Asadar, in ambele privintecriza a inceput de mult. Si nu doarla noi. Pe un astfel de fond econo-mic debil s-a grevat actuala crizafinanciara mondiala generata cu

precadere de suprasolicitarea eco-nomiei speculative, a credituluifara acoperire, etc. Desi destul dedevreme, deja o serie de evolutiidramatice in acest sens au ajuns lanoi. Sa ne gandim, totusi, ca, crizacatastrofala economico financia-ra debutata in ,, joia neagra,, , dinS.U.A, in octombrie 1929, a duratin vest cativa ani buni iar efecteleei dureroase au fost treptat prelua-te in est cu exceptia URSS careavea o economie relativ ,, inchisa,,,un alt sistem economic si adurat si mai multi ani.

Criza economica mondiala se

va manifesta in Romania prinfenomenele si procesele economicegrave care se vadesc in economiaromaneasca: un debut intens aldecapitalizarii bancilor, cresterea,greu de explicat rational, din per-spectiva clientului pus in dificulta-te, a dobanzilor la credite , inchi-derea portilor sau diminuarea acti-vitatii pentru un deja mare numarde intreprinderi mici si mijlociicare raporteaza stagnarea , prac-tic, a activitatii , si nu doar intre-prinderi mici si mijlocii.

Cel mai afectat sector al econo-

miei va fi cel bancar. Pentru a seechilibra bugete de orice fel se vaapela la solutia cea mai simpla ,desi fara prea multe efecte saluta-re: suprimarea de posturi si creste-rea somajului si in aceste directii.

Cel mai putin afectate dintre

sectoarele economiei vor fi servi-ciile, serviciile cele mai solicitate ,cu mare cautare de piata si pentruactivitati esentiale si nu neaparatde ,,loisir,,.Este greu de demons-trat ca productia, productiile ata-tea cate sunt, nu vor intra au siintrat deja , dealtfel intr-o puter-

nica recesiune.Pe ele se va cladi si presiuneaimporturilor , ca si pana acum ,dealtfel importurile aduc comisioa-ne semnatarilor , decidentilor sicred ca , chiar in profida unui defi-cit accentuat de cont curent, vordevansa sensibil productia autoh-tona. O sansa o reprezinta in con-tinuare , localizarile determinatede miscarea capitalurilor interna-tionale in cautare de profit inalt.

ECONOMIA ROMANEASCA , EURO-

PEANA SI MONDIALA INTERDEPEN-

DENTELE GLOBALIZARII CRIZEI

Asa cum am aratat , efectele petermen mediu si lung producsituatii si consecinte greu desuportat, acestea depasesc grani-tele statale sau regionale antre-nand intr-o miscare aluvionaraenergiile negative ale tuturor ,impartind fiecaruia ,, felia ce i secuvine .

Criza economica mondiala inRomania va avea efecte puterniceasupra inflatiei speculatile valu-tare preseaza deprecierea leului,de multe ori fiind de mare interes

sa poti vinde euro la un curs catmai bun, poate si pentru a depu-ne leii obtinuti in depozite la ter-men , la dobanzile mari si, princonsecinta, atragatoare, cel putinpe termen relativ scurt. BNR susti-ne , oricum leul , si il sustine fermsi inteligent , lansand sume maride euro pe piata si dezamorsandatacurile in forta ale unor maribanci din vest, cu capital multina-tional , fireste sustinute de statelerespective, spre a cumpara euro lainceput mai ieftin si a vinde maiscump.Problema este ca avem de-a

face cu un Yanus cu 2 fete.Cealalta fata, foarte rea , este caun curs de schimb mai mare de 3,5lei per euro este deja greu desuportat de exportatorii romani , iipoate ,,termina,, .

Situatia inversa este pentruimporturi. Iata, dar, un factor cuun anume potential inflationist.Evident ca altii tin de crestereasalariilor fara justificre in amplifi-carea productivitatii , de castiguriartificiale prin amplificarea cir-cumstantiala si l fel de artificiala apreturilor.

Criza economica este in

Romania , de dupa 1990, in modcontradictoriu, o obisnuinta si omare noutate. Macar 18 ani, duparenuntarea formala la socialism,tara noastra a traversat o periopa-da de criza economica profunda,

cu inchideri de intreprindri, fali-mente bancare, concedieri colecti-ve etc. ,,Titlul,, folosit de obiceipentru acesti ani a fost tranzitiesau restructurare.

Din acest motiv, poate, multi,romani au perceput anii respectivica fiind mai degraba ani de criza

sau inavutire personala, fara aconstientiza fenomenul de crizaeconomica si sociala de nivel natio-nal.

Deseori, au fost cercetaristrictspecializate , investigandu-se inprofunzime o zona economica res-transa, acum au devenit si devincu precadere premiate Nobel acelecercetari desfasurate pe o arielarga de referinta, cu trimitereexpresa la lumea globala. Deexemplu, examinari in domeniuldezvoltarii sociale , cu presiunilecare se fac de o parte si alta alumii, examinari ale evolutiei , in

timp si spatiu, a unor procese eco-nomice pentru a intelege mai bineexpresiile lor actuale , aproape pri-vilegiindu-se astfel istoria econo-mica , examinari ale deveniriilumii financiare, etc.

Asemenea mutatii importante indeontologia cercetarii - si careaproape ca exclud , din acest peri-metru , foarte pretentios , cerceta-torii inculti si ignoranti ,, care pri-vesc economia mai ales ca pe ochestiune strict mecanica , doarcu ,, prezent,, , in structuri de tipul,, sectorul privat este bun, cel

public este rau, ,, micile intre-prinderi sunt net superioare celormari , refuzandu-se recursul laevolutia economica si culturala alumii, la flexibilitate si reflexieadanca ne sunt demonstrate derecenta decernare a PremiuluiNobel pentru economie, 2008.

Profesorul american a fost sieste un fin examinator al concep-tiei lui David Ricardo , de la ince-putul secolului al XIX -lea , asupracomertului mondial , al variante-lor moderne ale acestei teorii,variante de tipul Hekcher, Ohlin,Samuelson ( H.O.S ). Sunt teze

care, sustineau si sustin , mai alesca dezvoltarea comertului mondialtrebuie sa fie fondata pe speciali-zare , ca fiecare tara vinde ceea cefabrica mai usor si cumpara ceeace, de fapt, ii lipseste. O teorie cea a lui Ricardo - care determinaca englezii sa vanda textile portu-ghezilor, iar acestia sa le vandaenglezilor vin de Porto. Sunt multeintrebari pe care asemenea con-cepte le-au lasat fara raspuns. Deexemplu, ce se va intampla cu otara care produce , tot ceea ce pro-duce, cu costuri mai mari decat

alte state.Potrivit teorilor respective -chiar in variantele moderne ale ,,costului factorilor ,, - va importatot ceea ce are nevoie. Suntunghiuri din perspectiva caroramarele conomist roman Mihai

ECONOMIE...CONOMIE... 196 MARTIE - 16 APRILIE 2009


20/32

Manoilescu ce pacat ca pe vre-mea lui nu erau premiile Nobel ineconomie a atacat vehement ela-boratele ca aatre, avansand cele-bra sintagma ,, Spune-mi nu doarce cumperi, ci si cu ce platesti dacavrei sa-ti spun de cumperi scumpsau ieftin si relevand avantajele

acelor activitati productive , indus-triale situate deasupra productivi-tatii medii nationale.

Paul Krugman , in pas cu tim-pul sau , ne dezvaluie alte lacuneale conceptiilor lui Ricardo , fires-te, conceptii deloc lipsite de valoa-re mai ales pentru timpul respectivsi mai ales ca referinta . Krugmanva urmari noi unghiuri de aborda-re a comertului international ,localizarilor si delocalizarilor acti-vitatii economice.

Paul Krugman, pe baza cerceta-rilor intreprinse , a constatat ca ineconomia moderna mondializata,

desigur, in zille noastre o mareparte a comertului se concentreazaintre un numar mic de state careschimba produse adesea identice.

Accentuand problema noutatii ,P.Krugman nu elimina , desigur,statutul productivitatii ca un ,,nerv esential al ,, comertului glo-bal . Nici nu avea cum sa o faca.In plus de aceasta , proaspatul ,,Nobel pentru economie, fara aexclude modelele matematice utilecercetarii, apreciaza economia cudeosebire ca o ,,stiinta umana sinu ,, inumana , oferind un larg

camp de afirmare socialuluiindeosebi in procesul de distribu-tie, dar nu numai.

Referitoar la statistica , PaulKrugman afirma din unghiul res-pectiv ca ,, statistica este utila , inmasura in care lumineaza conditiaumana.

Si teoretic si practic P.Krugmana facut si face parte din acei cerce-tatori economisti care isi incruci-seaza puternic cercetarile cudemografia , cu istoria, cu sociolo-gia, cu geografia, biologia, cu teh-nica, ingineria dar si cu politica.Nu este neaparat o maniera

moderna de abordare, ci o manie-ra strictamente necesara.

Tot P.Krugman recomanda, inarticolele sale din New YorkTimes , inca cu luni in urma, posi-bilitatea caderii burselor in condi-tile unor disfunctionalitati pe filie-ra creditelor , ceea ce facea nece-sar, afirma el, masuri publice sidrastice imediate. Oricum arataKrugman in articolele sale , ,, crizafinanciara actuala a declansatenorme forte negative in economiareala, o ,, recesiune grava fiindprobabila.

Putem afirma, ca recompensandcu ,,Premiul Nobel pentru econo-mie pe Paul Krugman , juriul desub egida Bancii Suediei a recom-pensat cercetari foarte valoroaseintr-un domeniu sensibil al reusiteieconomice - comertul , inovarea .

Dar a recompensat si un ,, om alcetatii , un gazetar de mare talentsi cu un puternic spirit polenic , uneconomist de mare rafinament. Arecompensat juriul , de asemenea,,,un om de catedra , cu o remarca-bila audienta , Paul Krugmanfiind profesor la Universitatea din

Princenton , unde, printre altele ,preda un substantial curs de ,,Teorie si politici monetare interna-tionale.

Cursul sau integreaza ampluanaliza principalelor crize finan-ciare din istoria economica alumii.

Multi dintre anii respectivi aufost ani de recesiune economicasevera, cu toate ca Guvernul, indi-ferent de culoarea politica pe carea avut-o , a incrcat in fiecare zi sane convinga ca ,, tara merge din cein ce mai bine,,. Durata mare aacestei perioade si turbulente repe-

tate , lipsa oricarei previzionari inceea ce priveste momentul in carecriza va inceta , au facut ca sensi-bilitatea majoritatii romanilor fatade acest tip de fenomene sa scada ,pentru multi o astfel de situatieintra in cotidian.

Pe de alta parte , fenomenuleste de noutate absoluta pentrugeneratile actuale din Romania,fiind pentru prima data candtraim pe pielea noastra un astfelde cutremur mondial. In 1994 1995 , a fost aproape neafectata decriza economica , pentru ca econo-

mia noastra de atunci era aproapeinexistenta ca pondere in economiamondiala, iar efectele tranzitiei aufost atat de ,, coplesitoare ,, incatputina lume a bagat de seama capropria noastra criza a coexistatcu un ciclu mondial de recesiuneeconomica. Putini romani au avutcuriozitatea sa citeasca rapoartesau analize referitoar la mareacriza economica din anii 30, deexemplu, sau la cele de mai scurtadurata care au zguduit lumea inanii 70 sau 90 , cultura noastraeconomica fiind , de altfel , destulde mult redusa si bazata in princi-

pal pe ceea ce se discuta noaptea ladiferitele posturi tv

Din elementele care se caractri-zeaza perioadele de criza si rece-siune economica severa , noi suntmsensibili la falimentul bancilor sila falimentul fondurilor de investi-tii , cu siguranta datorita patanii-lor personale si nationale de genBanca Dacia Felix sau FNI. Deaceea, este de inteles de ce perso-nalitati publice importante , pre-cum Presedintele sau PrimulMinistru , au facut cu luni in urmadeclaratii publice transante : in

Romania nu vom avea probleme ,pentru ca participarea bancilordin tara noastra la capitalurilespeculative de pe piata americanaau fost nesemnificative! Prin aces-te mesaje, autoritatile au incercatsa previna crearea panici referi-

toare la falimentele bancare siretragerile masive de economii dinbanci .

Lentoarea cu care Romania aurcat nivelul maxim de garantarea depozitelor bancare pentrupopulatie , de la 20.000 la 50.000de euro, a facut ca o parte dintre

deponenti sa-si retraga bani dinbanci , punand in stare de instabi-litate , datorita lipsei de banilichizi , cel putin 3 dintre banciledin Romania.

Retragerile de economii dinbanci au creat o foame majora delichiditati si bancile cu lichiditatimomentane in surplus au impru-mutat pe cele fara lichiditatimomentane , pe piata interbanca-ra , la un nivel aberant de doban-da , uneori chiar mai mare de80%.

Pastrarea nivelului de garantarela 20.000 de euro a facut ca detina-

torii de depozite mai mari de decat20.000 de euro intr-o banca sa-sidistribuie economiile in banci dife-rite , pentru a avea la fiecare din-tre acestea garantata suma de20.000 de euro . In timp ce acesteretrageri si distribuiri presau inmod serios rezerva de lichiditati abancilor , din pacate, autoritatiledeclarau ca nu e nici un pericol ,pentru ca .... mai putin de 3 %dintre depozite depasesc 20.000euro...Desigur , declaratiile urmausa linisteasca pe cei multi ce incurand vor merge la vot , insa in

economie nu conteaza numaruldepozitelor , asa de mult cum con-teaza marimea lor.De aceea , undeponent care retrage dintr-obanca 500.000 euro,, pentru a-iredistribui in alte 25 de banci , inpachete de cate 20.000 euro , nu secompara cu un altul care retrage1.000 euro pentru a-i tine la cio-rap, desi la vot, peste cateva sapta-mani , fiecare va avea cate un votegal.

O parte importanta din turbu-lentele bancare s-au datorat numiilor de romani care si-au retrasdepozitele de cateva sute de euro ,

ci sutele de romani care au scontatdepozite de sute de mii si milioanede euro , pentru ca - oricat defrustrant ar fi economia functio-neaza in principal pe baza motoa-relor mari , care dau tonul si ten-dinta , iar motoarele mari nu suntaltceva decat antreprenorii siinvestitorii ce detin capitaluriimportante.

In ceea ce priveste bancile , abiao parte a problemei se refera ladepozitele populatiei. Din acestpunct de vedere , deja lucrurilesunt asezate : deponentii mici sunt

acoperiti de garantarea la plafonulde 50.000 euro iar deponenti mariau distribuit in mai multe bancidepozitele si au retras excedentulnegarantat din circulatia bancara,depunandu-l in mare parte tot inbanci , dar in cutile de valori .

ECONOMIE...CONOMIE...0 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009


21/32

Multi deponenti mici au retrasdepozitele , neintelegand prea binece e cu garantarea si fie au pusbanii la ciorap , fie i-au aruncat inconsum.

Toate aceste fenomene au redusmasa de bani depusa in banci sichiar au silit unele banci sa faca

imprumuturi la costuri exorbitan-te pentru a acoperiretragerile.Cresterea dobanzilor lacredite , in combinatie cu starea deinsecuritate din economie , reducemult tentatia de a lua credit , darsi masa creditelor acceptate debanci . Drept urmare, scade dras-tic consumul populatiei bazat pecreditare si scad investitiile compa-niilor. In mare parte, populatia isibaza pe credit achizitionarea delocuinte , terenuri, renovarealocuintelor, cumpararea bunurilorde folosinta indelungata , precumautoturisme , televizoare, electro-

casnice, etc., ceea ce produce mic-sorarea cererii pentru aceste pro-duse .

Pe langa cele de mai sus , bancilesunt implicate in alte doua feno-mene cu potential caracter explo-ziv, legate de cursul de schimbvalutar si de creditele deja in deru-lare .

Speculatile valutare preseazadeprecierea leului , fiind de mareinteres sa poti vinde euro la uncurs cat mai bun , pentru a depuneleii obtinuti in depozite la termen ,la dobanzile exorbitante de astazi.

BNR este, deci, in situatia de asustine leul , lansand in vanzaresume importante de euro , pentrua face fata presiunii capitalurilorspeculative, care ataca in fortaeconomia romaneasca.

Ca urmare , adevarata provoca-re va ramane gasirea echilibruluiintre cursul de descurajare pentrucapitalurile speculative si cursul decompetivitate pentru exporturi.

Economia mondiala si, odata cuea, cea europeana se scufunda inrecesine, traversand cea maineagra perioada din ultimele douadecenii - este o realitate pe care

nu o poate contesta nimeni.Solutiile la aceasta criza profun-

da , cel putin pe termen scurt , nusunt la indemana vreunui guvern ,oricat de puternic ar fi acesta -este iarasi o constatare dincolo deorice urma de indoiala. In cel maifericit caz , anul viitor economiadin zona euro, supusa unor pre-lungite turbulente financiare, arputea progresa in medie cu 0,1 lasuta. Rata inflatiei a atins deja , lamijlocul acestui an , nivelul recordde 4 la suta. Increderea consuma-torilor europeni este in continua

scadere si aajuns la cea mai cobo-rata cota din ultimii 15 ani.Banca Centrala Europeana

transmite tot mai dese semnale dealarma , solicitand guvernelormaximum de responsabilitate simoderatie in politica salariala ,

pentru a evita o primejdioasa spi-rala preturi salarii. In acesteconditii, BCE are in vedere redu-cerea costurilor de creditare in celmai agresiv ritm din istoria insti-tutiei europene.

Acesta este tabloul evolutiiloreconomiei comunitare la orizontul

lui 2009 , cand se presupune caunda de soc a crizei va lovi dinplin economia europeana.

Comisia Nationala de Prognoza ,care pana la urma e vocea autori-zata a structurilor guvernamenta-le, avanseaza pentru 2009 cifrecare pur si simplu debordeaza deoptimism , cel putin daca le com-param cu estimarile la nivel euro-pean. Potrivit acesteia, ritmul decrestere a economiei romanesti incel mai negru an al recesiuniieuropene va fi de 6 la suta , ceeace va duce la PIB-ul Romaniei la578,5 miliarde lei.

Banca Nationala Romana , carese vrea filtrul moderator si realistal viziunilor politicieniste , vedeinsa un ritm de numai 5,5 la sutasi un PIB de 532 miliarde lei.

Evaluarile venite insa din afara ,de la Comisia Europeana , se aratamult mai reticente si indica pentruRomania un ritm de crestere de celmult 4,7 la suta corespunzatorunui PIB de 460 miliarde lei.

Estimari contradictorii se intal-nesc si in ceea ce priveste inflatia.Daca CNP prevede pentru 2009 oinflatie de numai 4,8 la suta ,

Comisia Europeana este din nousceptica indicand o tinta cu unprocent mai sus .Initial , BNR aconvenit asupra unei tinte de 3,5 lasuta ( mai mica decat prognoza peUE ), revizuita ulterior la 4,2 lasuta si, recent , modificata inca odata la 4,5 la suta. Acesta se pareinsa ca nu este ultimul verdict alBancii Nationale a Romaniei ,incluzandu-se pentru prima oarain scenariul de baza un asa zis ,,interval de incertitudine ,, careprevede ca limita maxima o rata ainflatiei de...6,4 la suta, adicadublu fata de prognoza valabila

pentru tarile UE.Cu siguranta licenta pentru

ingeniosul termen de ,, interval deincertitudine ,, apartine guverna-torului Mugur Isarescu , cel patitin materie de prognoze pe inflatiesi destul de intelept ca sa isi iamasuri de siguranta necesare.

Probabil din acelasi motiv BNRse abtine de la orice previziune petema evolutiei cursului de schimbleu/euro, capital la care ComisiaNationala de Prognoza ( tocmaicea care nu poate influenta in niciun fel evolutia acestui indicator )

pare sa nu aiba vreo indoiala : fix3,60 lei/uro in 2009. Cifra contra-zisa insa din nou de estimareaComisiei Europene, care indica uncurs mediu de 3,79 lei/uro, afir-mand in acelasi timp ca ,, depre-cierea leului fata de moneda unica

europeana va fi unul dintre celemai mari riscuri pentru perspecti-vele economice ale Romaniei , iarfluctuatiile de pe piata valutara,combinate cu cresterile salariale ,sunt principalii factori de riscinflationist,, . Fireste ca si subacest ultim aspect prognozele se

bat cap in cap , CNP ,, promitand,,o majorare a castigului salarialmediu net de 9,8 la suta, in timp ceeuropeni de la Comisie intrevad omajorare de peste 15 la suta ,adica pana la circa 1.450 lei.

In mod evident , amplificareaspiralei preturi salarii , volatili-tatea pronuntata a cursuluieuro/leu si deprecierea monedeinationale ar putea determina redu-cerea semnificativa a apetituluipentru risc al investitorilor pe pie-tele emergente , dar si decizia derepatriere a capitalurilor strainefructificate in economia romaneas-

ca. Sunt deja unele semne vizibilein acest sens . Cifrele statistice ofi-ciale vorbesc de investitii strainetotale in economia romaneasca de7,25 miliarde euro in 2007 si dedoar 6 miliarde euro in ultimeleopt luni ale anului 2008. Prognozepentru 2009 nu mai indraznesc safaca nici CNP, nici BNR, nicimacar Comisia Europeana , ceeace dovedeste ca proiectul ambitiosal premierului Tariceanu, indelungpromis si degeaba asteptat acelade a atinge cifra de 10 miliardeeuro volum de invstitii straine

anuale in Romania - a intrat defi-nitiv in ceata. Aceasta predictieeronata a creat situatia in caredeficitul de cont curent poatedepasi cifra de 5% din PIB.

Cu toate protestele si contesta-rile vehemente ale armatei de ana-listi economici damboviteni , ves-tea ramane certa si deosebit degrava pentru ca scaderea cu douatrepte a ratingurilor ne arunca inzona tarilor considerate nesigurepentru investiti si afaceri. Concret, asta inseamna ca , in perspectivalui 2009 , majoritatea entitatiloreconomice firme, companii, stat,

agentii guvernamentale - nu vormai putea sa investeasca in titluriemise de statul roman pentru caRomania nu mai face parte dincategoria ,, investment grade ,,

Sa ne imaginam, prin urmare,un scenariu care este pe cale sadevina cosmar : investitorii stra-ini ne intorc spatele , sctorul con-structii de imobile nu mai perfor-meaza , exportul scade datoritacompetivitatii slabe si reduceriipretului marfii pe pietele deimport, agricultura este in colapspentru ca nu poate absorbi fondu-

rile europene , productie industria-la in declin , care daca nu va fiurmata de o majorare suficienta asomajului , va duce la prabusireanivelului productivitatii muncii , siasa fragil construit.

Comisia Europeana este scepti-

ECONOMIE...CONOMIE... 216 MARTIE - 16 APRILIE 2009


22/32

si ne ajusteaza cu suverana indi-ferenta cifrele cu care am dori sadefilam prin criza. Si atunci ,noi, cetatenii acestei tari debuso-late si primele victime ale jocuri-lor statistice periculoase , avemmacar dreptul sa ne intrebam ince Romanie vom trai la orizontul

apropiat al lui 2009? In ceazugravita roz bombon deguvernantii si politicienii vanza-tori de iluzii pe o piata electoralaflamanda , in cea plina de sus-pans si incertitudine pe care oschiteaza analistii BNR sau incea austera ,, promisa,, de mai -marii Comunitatii Europene? Pece cifre , pe care versiuni va aveacineva curajul sa construiascabugetul Romaniei pe anul 2009?Si cine va da seama daca proiec-tiile se vor dovedi din nou erona-te, daca socoteala din targ nu seva potrivi cu cea de acasa , cum

zice romanul?In loc de raspuns , suntem

serviti cu ,,intervale de incertitu-dine,,. Iar din interval in interval, vom ajunge probabil la certitu-dinea finala : falimentul politi-cianismului gaunos si contrapro-ductiv.

In EUROECONOMIA XXIdin data de 31.10.2008 ,prof.univ.dr. Dan Popescu afirma,, Pentru a putea exista in econo-mia de piata , pentru a puteaexista intr-o lume globalizata ,care nu este ca atare de acum , ci

chiar de mai multe secole , astaziea fiind tot mai globa-lizata , pentru aputea exista intr-olume in care piatade capital a fost sieste de mult, si totmai intens globali-zata , activitateabursiera, institutiaca atare a bursei,reprezinta una din-tre cele mai elocven-te identitati , identi-tati nationale si glo-bale. Ca sa extrapo-

lez putin voi abordachestiunea intr-o altfel de bursa , in careforma de capital nueste banul ci increde-rea in puterea publica, punandu-mi desteap-ta , eterna si retorica inrebare : ,,cine se vor sacrifica si cine vor fisacrificati in aceasta criza ?! Intr-o masura mai cinica si putineleganta , d-nul Patriciu spuneaca vor supravietui cei cu simtulanticipatiei in afaceri , ca dintr-osituatie de criza va avea de casti-

gat nebanuit de mult . Daca negandin ca acest ,, guru al afaceri-lor a facut imensa sa avereintro-o situatie de criza prin anii90 , cu secatuirea bugetuluipublic si al afacerilor veroase custatul , care au fost tot mai pagu-

boase pentru stat si foarte profi-tabile pentru acesta , nu ne miranimic . Daca acest om de afaceriroman este un ,,creator de para-digme economice , care sa ser-veasca lumii civilizate dreptmodel , exista multe indoieli , iarcredibilitatea sa sta , in cele din

urma , in credibilitatea cu caresuntem noi tratati ca tara decatre politicienii lumii civilizate .

Exista in patria noastra, pefondul de criza economica globa-la , o criza acuta de neincrederela nivelul guvernamental , giratatot mai des de gafele noilorguvernanti . Slaba comunicare cucetatenii arata de fapt un mana-gement defectuos de comunicareinstitutionalizata , dintre institu-tiile statului si cetateni , cu efectedirecte si rapide care vor dimi-nua capitalul de incredere al noiiputeri . Promisiunile electorale

fara acoperire (populiste sau ,,nesimtite- sic! )stau acum cabaza de studiu in manualele destiinte politice si vor intra oare-cum in istorie , (alaturi de bron-tozaurii preistorici ), fiind criti-cabile si prin prisma neparticipa-rii tot mai accentuate ale cetate-nilor la viata publica ; dar si caposibilitatea in care acesti cetate-nii , tot mai putin angrenati inpolitica patriei , sa aiba raspun-suri violente si periculoase nunumai pentru politicienii nostri ,cat mai ales pentru

insasiesenta democratiei . Criza

economica , dublata si de o crizamorala , face guvernarea tot maidificila si efectele acesteia se vorprelungi in timp . Salvarea de tipFMI este dureroasa pentru ceta-teni , insa cu potential de insana-tosire pentru economie . Dar inmomentul in care ajutorul FMI

ului ii va fi solicitat , atunci nuse va putea vorbi nici de creste-rea economica de 2,5% (recentprognozata in proiectul bugetpentru anul 2009 ) , de o rata ainflatiei de 4-5 % sau de creste-rea veniturilor populatiei cu

aproximativ 10 % , intrucataceasta institutie nu da bani pen-tru consum si risipa , ci pentru oreforma drastica in sistemulpublic .

Toate masurile de atenuare aefectelor acestei crize (investitiipublice cu crearea de noi locuri

de munca , programe de sustine-re sociala si reconversie profesio-nala , diminuarea cheltuielilorpublice , politici financiar-banca-re noi etc.) nu vor avea sorti deizbanda daca nu vor avea efectepozitive imediate si nu vor fi sus-tinute de o ampla campanie decomunicare onesta . Politicilepublice trebuiesc reorientate , cuprecadere , spre atragerea realaa cetatenilor la viata publica , laefortul de reformare si recons-tructie economica si institutiona-la .

Cetateanul nu trebuie tratat ca

un ,, consumator de crize , incare doar el achita factura aces-tor nefericite clipe ale vietii incare altii ii produc nenorocirile ,ci trebuie antrenat si folosit intoate deciziile care il privesc pe elca individ si parte a colectivitatii. Asa va fi responsabilizat , asa ise va crea simtul utilitatii si isi vaforma o gandire practica asuprapropriei sale existente . Faraaceste minime actiuni , toataviata sa este ca un Talk show

prelungit si de calitateieftina , asa cum ii este

servit zilnic de mai toateteleviziunile publice siprivate.

Criza ecominica glo-bala este o criza deidentitate , de paradig-ma economica tot maineadaptata schimbari-lor rapide ale omenirii. Este o criza nunumai de resurse (eco-nomice , financiar-bancare , energetice ,alimentare , etc.) , catmai ales una moralain care ,, ratiunea de

a trai doar pentru aface avere sau pro-fit se intoarce impo-triva celui care o

promoveaza cu atata fervoa-re . Schimbarile de gandire si ati-tudine in mentalul colectiv , careva trebui revizuit fundamental ,vor aduce solutiile cele mai efi-ciente de raspuns ale tuturorparticipantilor la viata societatiiin care traiesc deopotriva , solutiipe care istoria le-a consemnat intoate perioadele sale . Orice crizaaduce implacabil schimbarea

unei epoci , schimbarea unei gan-diri doctrinare (in toate formelesale de existenta ) , in concluzieschimbarea unei lumi.

n Gheorghe Obogeanu,secretarul primriei comunei

Galicea

ECONOMIE...CONOMIE...2 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009


23/32

EVENIMENT...VENIMENT... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 23La iniiativa Primriei

Galicea i a CentruluiJudeean pentruConservarea i PromovareaCulturii Tradiionale Vlcene, ziua de 24 februa-ruie 2009 dedicat iubirii, a

fost o zi de mareSRBTOARE la CminulCultural Cremenari: DRA-GOBETELE. Zeci de tinerii vrstnici au umplut salaCminului Cultural urm-rind timp de 5 ore i jumta-te manifestrile organizatecu aceast ocazie. Pentru

nceput, elevii claselor I-IVCremenari, cu costume adec-vate de juni i mirese, crai idomnie, sub ndrumareadoamnei nvtoare ValeriaMrcine au prezentat timp

de 45 minute un programbogat dedicat iubirii cu sce-nete i recitri rupte dinobiceiurile romnilor i dinlirica eminescian. n continuare(15 minute) doamna profesoarRomina Pavelescu mpreun cu ungrup de elevi de la coala BratiaDeal au realizat un sondaj cu obice-iurile locului pe care prinii saubunicii le-au motenit de-a lungultimpului legat de evenimentul sr-btorit Dragobetele i alte obiceiuride primvar. O scen de dragostenemplinit prezentat de profeso-

rul Corina Vldescu mpreun cuun Romeo insistent (profesorulDrago Du) i o Juliet nestator-nic (profesoara Romina Pavelescu)a cules zmbetele i aplauzelepublicului numeros prezent lamanifestare (text i regie profesorMcinic Georgescu). Doamna DoinaStoica director al C.J.C.P.C.T. Vlcea, moderatoarea acestei mani-festri, prin intervenii repetate apunctat semnificaia zilei iubirii

Dragobetele ca nceput de prim-var i a evenimentelor ce l-au pre-cedat i-l urmeaz pn laSrbtoarea nvierii Domnului. Ocontribuie substanial n organi-zarea manifestrii i reuita aceste-ia a avut-o preotul Tiu Ioan pro-fesor de muzic la coala BratiaDeal i Galicea, care a pregtit i adat glas corului VoceaTopologului un grup de 20 de

elevi cu frumoase costume populareale cror voci au ncntat ntreagasal de spectacol. Primarul NfliuIon, viceprimarul Udrea Florea,membrii ai Consiliului local i aliinvitai de seam (profesor pensio-nar Ceauescu Anton istoric) aufost prezeni i au fcut interveniipe marginea evenimentului srb-torit Dragobetele la romni.Manifestarea a continuat cu cnte-ce din folclorul vlcean susinut

timp de 2 ore i jumtate de orches-tra Rapsodia Vlcean i grupulfolcloric Rapsozii Oltului; aucntat sublim i au fost aplaudai lascen deschis: Rodica Mitran,Mioara Raica, Dumitru Margine,Cristina Udrea, Luminia Tnasiei Alin Pavelescu. A fost un specta-col unicat pentru locuitorii satelornoastre care a plcut spectatorilor,le-a descreit frunile i le-a deschis

inimile spre iubire, buntate i fru-musee... Cinste celor care s-au ocu-pat de organizare Primria Gali-cea, coala cu clasele I-IV Creme-nari, coala cu clasele I-VIII BratiaDeali n mod special doamnei Stoi-ca Doina, care ne-a angajat ntr-oaa aciune ndrznea dar plcutcare s dinuie pentru toi anii ur-mtori DRAGOBETELE la Cre-menari. nProf. Mcinic Georgescu,

coala I-VIII Bratia Deal

SRBTOAREAIUBIRIILAROM

NI

DRAGOB ET E LE

L A C R EM ENAR I

Obiceiuri de DragobeteLa 24 februarie, in ziua cnd Ortodoxia srbtoreteAflarea capului Sf. Ioan Boteztorul, spiritualitatea popu-lar consemneaz ziua lui Dragobete, zeu al tinereii nPanteonul autohton, patron al dragostei i al bunei dispoz-iii. Dragobete era ziua cnd fetele i baieii se imbrcau nhaine de srbtoare i, dac timpul era frumos, porneau ngrupuri prin lunci i pduri, cntnd i cutnd primeleflori de primvar. Fetele strngeau n aceast zi ghiocei,viorele i tmioase, pe care le puneau la icoane, pentru ale pstra pn la Snziene, cnd le aruncau n apele curg-toare. Dac, ntmpltor, se nimerea s gseasc i fragi

nflorii, florile acestora erau adunate n buchete ce sepuneau, mai apoi, n lutoarea fetelor, n timp ce se rosteaucuvintele: Flori de frag/Din luna lui Faur/La toat lumea

s fiu drag / Urciunile s le despari. n dimineaa zileide Dragobete fetele i femeile tinere strngeau zpadaproaspt, o topeau i se splau cu apa astfel obinut pecap, creznd c vor avea prul i tenul plcute admiratori-lor. De obicei, tinerii, fete i bieti, se adunau mai muli lao cas, pentru a-i face de Dragobete, fiind convini c,

n felul acesta, vor fi ndrgostii ntregul an, pn la

viitorul Dragobete. Aceast ntlnire se transforma, adesea,ntr-o adevarat petrecere, cu mncare i butur. De

multe ori baieii mergeau n satele vecine, chiuind i cn-tnd peste dealuri, pentru a participa acolo la srbtoareaDragobetelui. Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pen-tru farmecele de urciune fcute mpotriva adversarelor,dar de cele mai multe ori tinerii se ntlneau pentru a-iface jurminte de prietenie. Se mai credea c n ziua deDragobete psrile nemigratoare se adun n stoluri, ciri-pesc, i aleg perechea i ncep s-i construiasc cuiburile,psrile nemperecheate acum rmnnd fr pui pestevar. Oamenii btrni ineau aceast zi pentru friguri ialte boli. Dragobetele era srbtorit n unele locuri i ladata de 1 martie, deoarece se considera c el este fiulDochiei i primul deschiztor de primvar. Obiceiurile deDragobete, zi asteptat cndva cu nerbdare de toi tineriibucovineni, au fost n bun parte uitate, pstrndu-se doar

n amintirea btrnilor. Iar n ultimii ani, Dragobeteleautohton risc s fie dat cu desvrire uitrii, el fiind nlo-cuit de acel Sfnt Valentin ce nu are legatur cu spirituali-tatea romneasc. nAlina Mihaela ioiu,

Coordonator Centru Comunitar de Informare i InstruireGalicea


24/32


25/32

Printe, i mulumesc pentru toate cte- amfcut,Doar nu- mi pune lact la mini i treangulde gt!D- mi, azi, putere s schimb ce nu este deschimbati d- mi nelepciune s- ncerc ce nimeni nus- a- ncumetat!D- mi talentul s m apr cu vorbe detiurile lori d- mi de dou ori mai multe zile cnd toidau slujbe s mor!Taie Tu, mai departe, crile i- ntoarcele toatearmele;Las- i s fac ei toate legile, dar pune- n

palma mea zarurile!ntoarce orice carte ce mi-ar prezice sfrituli- orict a cdea, f s nu-ncep iar tot cu

nceputul!...

Nu i-am dat EI tot ce- ai pus tu bun n mine;De la tine-s toate i-au venit toate la tine!Rogu-Te, nu mi le da-napoi, d-mi ce n-amavut nicicnd:D-mi puterea s aleg care din valuri s-i afleun mormnt!Iar de nu-i aleg eu pe ei, ci m-aleg tot ei pemine,

Adoarmele, pe veci, ochii celor care n-or vedeacineVa rde din nou peste-ale EI ruine!Pune pe umerii-mi ce nu pot toi munii, la unloc, s duci d-i ei mprii mii, pe pmnt, s con-

duc!Pe mine s sprijinilumea, peste ea, morialbe Caraimanii scurg!

Printe, ti c nici n-amrvnit i nici n-am luatNici mcar ct am dat dinbinele vreunui apropiat;Am fcut mai multbine dect toiDumnezeii-i, la un loc!tiu c rima mea va curge.Scoate-o pe-a EI din joc!

Chiar i-aa, a venit ziuaca s mi spuiDe-ar fi mai bine s coborrevolverul din cui,S-l terg de praf i,pe-un glon, numele s-mi scriu,Sau s moi cuiu-n rugin i s-astup al EIsicriu?!

Printe, iart-mi pcatele, s mai zmis-lesc unu:Vreau s-i scuip n sicriu i,-n flcri,

s-i prefac drumu!

~TRGOVITE, DMBOVIA~12 februarie 2006

n Alin BARBU,managerul ziarului

PRO ExpreS de Drgani

CM YK

LITERATURA...ITERATURA... 256 MARTIE - 16 APRILIE 2009Ultima Rugciunea unui Dumnezeu!


26/32

CURIOZITATIURIOZITATI- Astronomiide la AgentiaEuropeanaSpatiala audescoperit,cu ajutorultelescopul

Corot, ceamai mica

planeta dinafara sis-temului nos-tru solar.

Noua plane-ta, numitaCorot-Exo-7b, este de

doua ori mai mica decat Pamantul si deoarece e atat deaproape de steaua in jurul careia orbiteaza, temperaturilesale ajung in jur de 1000-1500 de grade Celsius, departe

de a putea sustine viata. Pana acum au fost descoperite330 de astfel de "exoplanete", dar majoritatea sunt gigan-ti alcatuiti din gaz, similari cu Jupiter sau Neptun si nici-una atat de apropiata de dimensiunea planetei noastre.

- Arheologii de laUniversitatea din Bristol,Marea Britanie, au exam-inat peste 2.200 deobiecte din lut dinOrientul Apropiat siBalcani si au ajuns laconcluzia ca laptele eraconsumat si conservat n

aceste regiuni cu peste6.500 de ani naintea ereinoastre. Conform acestorrezultate mulgerea animalelor era un obicei curent maimult n regiunile unde se cresteau bovine si mai putin ncele unde se cresteau oi si capre. Cele mai vechi doveziale consumului de lapte ianinte de noile descoperiri aufost localizate in Marea Britanie (nceputul mileniului 4.Hr.) si n Romnia (mileniul 5 .Hr.).

- Disparitia in masaa dinozaurilor in

perioada Cretacic-

tertiar, cu 65 mil-ioane de ani inurma, nu s-a intam-

plat si cu stramosiipasarilor de astazi siasta se pare ca sedatoreaza creierului.Analiza prin tomo-grafie cumputerizata(CT) care scaneazade fosile de pasariarata ca acesteaaveau creierul dedimensiuni mai mari

decat se credea ante-rior. Aceste cercetari

au fost realizate de specialistii Muzeului de IstorieNaturala din Londra condusi de Dr Stig Walsh.Dimensiunea mai mare a creierului pare sa fi un avantaj

competitiv celor mai vechi specii de psri, ajutndu-lesa se adapteze mai bine momentul n care mediul s-aschimbat. Echipa de cercetatori a studiat 2 fosile de

pasari, gasite in London Clay Formation de pe InsulaSheppey in Anglia. Aceasta zona este renumita pentruimensa gama de fosile conservate, din molute, peti,

psri si chiar mamifere.

- Salvamarulde origineromanaMariusSimionescu,39 de ani, areusit sasalveze un

pui de rechincare starnise

panica print-re inotatori,

in apropiereaunei plajedin ConeyIsland, NewYork.Vazand caunii dintreacestia ince-

pusera saloveasca ani-malul, Simionescu a intervenit prompt, l-a luat in brate, l-a dus intr-o zona mai putin populata si i-a dat drumul inlarg. "Nu puteam sa-i las sa-i faca rau bietei vietati", aspus Marius Simionescu.


- Muzeul Nationalal Hartilor si CartiiVechi a luat fiintan aprilie 2003 prindonatia familieiDaniela si Adrian

Nastase (peste 900de harti vechi sigravuri). Colectiasitueaza muzeul

printre primele 3

din Europa si singu-rul din tara cu acest

profil. n anul 2008,cnd Muzeul

National al Hartilorsi Cartii Vechi amplinit cinci ani de

existenta, EUROPEAN MUSEUM FORUM - aflat subpatronajul Majestatii Sale, Regina Fabiola a Belgiei si subauspiciile Consiliului Europei, a fost nominalizat si laudat

pentru reusitele sale notabile n ceea ce priveste calitatea siorganizarea colectiilor. Muzeul National al Hartilor si CartiiVechi este mentionat si in Ghidul verde, Michelin, pentruRomania, 2008 ( in franceza, pag. 143). "Geografii si ama-torii de harti vechi vor fi in al noualea cer (aux anges)deoarece acolo exista, pe trei etaje, intr-o cladire neogoth-ica, in camere luminate cu frumoase vitralii, harti vechi,

povestind Bucurestiul, Romania, lumea, spatiul si istoria...".

26


27/32

OPINII...PINII... 16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 27POLITICA DE IERI IDE AZI DIN ROMNIA...EPISODUL AL II - LEA

Dragi cititori ai revistei Viaa Galicenilor, iat c revin n centrul ateniei

dumneavoastr cu un nou episod privind politica de ieri i azi din Romnia, mai pe

nelesul tuturor cu ultimul episod i anume: moartea dictatorilor. Dup cum sper

c s-a neles foarte uor din celelalte episoade eu am fost i voi rmne permanent

pro perioadei respective i voi repeta un argument foarte solid i anume locurile demunc i sigurana zilei de mine care erau valabile atunci comparativ cu ce e n

prezent, cu harababura de astzi. Fr s mai intru n detalii consider c cei care

au prins posturi bune i sunt pltii bine desigur c nu sunt de acord cu mine.

Spunnd c am dreptate, filozofia fiecruia e n funcie de locul pe care l ocup n

societate i aici se separ diferena ntre unii i alii. Desigur sunt prea multe de

spus, acest subiect poate fii dezbtut la infinit, dar acum m repet i eu de multe

ori i anume: sunt prea mic pentru un rzboi aa de mare, m retrag i m voi

ocupa cu preri personale foarte pe scurt despre aa zisul proces ala cupluluiCeauescu i moartea acestora. Dragii mei, dup cum probabil gndii i dumnea-

voastr sper ct de ct aproape ca mine c acel proces a fost o cacialma, o mare

greeal, iar moartea acestora n ziua de Crciun 25 decembrie 1989, reprezint un

atentat la religie i un mare pcat ce probabil va avea efect pa termen lung. Nu

spun o noutate c acel cuplu Ceauescu n mod sigur nu a fcut mai multe greeli

fa de cei care au condus destinele acestei ri din 1989 pn n prezent i m

ntreb dac acetia vor plti vreodat, pentru dezastrul economic al Romniei.

Chiar i la nivelul nostru de comun in minte c erau destule persoane care i

pierduser minile la revoluie s-au bucurat c s-au desfiinat fostele CAP-uri cutotul c n lipsa acestora n mod sigur astzi nu aveau bani de pine. Pare surprin-

ztor i astzi dac m gndesc bine c cei care erau cei mai nrii atunci astzi

primesc pensii de CAP n unele situaii mai mari dect cei care au muncit cu ade-

vrat; n funcie de conjuctura fiecruia. Personal m bucur faptul c am fost

permanent capabil s m controlez n funcie de situaie i de aceea mi permit s

fiu degajat i s m comport normal, fie la bine, fie la ru. Dragii mei, cu aceasta

eu nchei acest episod att de scurt, sper ca istoria s fie oglinda care reflect ade-

vrul dac nu pentru noi cei de azi, mcar pentru cei de mine, adic pentru urma-ii notrii.

n Cu mult drag i nelegereIonel Enache


28/32


29/32

U T I L E . . .T I L E . . .

SFATUL

LUNII:

Este mult maiu[or s` dezinte-grezi un atomdect oprejudecat`!(AlbertEinstein)

Maxima

Lunii

"De cte ori tegndeti la

Dumnezeu, este unsemn c

Dumnezeu s-agndit deja la

tine! - PrinteleCleopa

Citat celebru...

PROGNOZA METEOROLOGICPENTRU URMTOARELE

DOU SPTMNI:

Sigur c` exist`[i dragoste laprima vedere,dar este \ntot-deauna bines` maiarunc`m [i o adoua privire!

Cbine ne

mai nvaunite reporteri

de la PRO TV,anume c sunt

multe lucruri pecare noi, oamenii, artrebui s le nvmde la animale. Unuldintre ele ar fi i c

cel mai bun i linititsomn este numai nbraele persoaneiiubite! Muli porci

o tiu! Dar, dinpcate, foarte

puini oamenile urmeazexemplul!

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009 29Caricatura

lunii


30/32

U T I L E . . .T I L E . . .

Ingredinete reteta: branza telemea,unt, faina, oua, lapte, sare,

Servita deopotriva ca aperitiv si cadesert sarat, aceasta budinca este

foarte gustoasa si hranitoare putandfi servita si intre mese ca simplagustare.

Ingrediente: 150 g branza telemeasau jumatate telemea si jumatatebranza de burduf, sau cascaval, 100g unt sau margarina, 100 g faina, 4 -5 oua, 1/2 l lapte, sare.

Mod de preparare: Se ia un vasemailat, se topeste putina grasime incare se toarna faina si apoi se stingecu laptele fierbinte, adaugat in 2-3randuri, amestecand bine de fiecaredata, pana se desfac toate cocoloase-

le formate. Se ia de pe foc si se lasaputin la racit. Cand sosul esteaproape rece, se pun galbenusurilesi branza rasa. Daca branza nu a

fost suficient de sarata, compozitiase sareaza inainte de a punealbusurile, amestecandu-se bine.Albusurile se bat spuma si candalbusul este tare si omogen se desar-ta peste compozitie si se amestecausor, cu telul prin miscari de sus in

jos. Compozitia se pune intr-o crati-ta de 2 l, unsa abundent cu margari-na solida si tapetata cu pesmet saufaina care, apoi, se introduce in cup-

torul bine incins in prealabil. Se lasa30-40 minute pana cand budinca serumeneste frumos. Nu se deschidecuptorul 20 minute. Cand se scoatedin cuptor, se trece cu cutitul pemargine, ca budinca sa se desprindadaca s-a lipit, apoi se pune farfuria

de servit deasupra ei si se rastoarna.

Pofta buna!

Reetele lunii martieBudinca cuudinca cusos alb sios alb si

branzaranza


Scovergi dinScovergi dinaluat dealuat decartoficartofi

Ingredinete: branza, cartofi, cascaval,faina, oua, smantana, unt,Se lasa sa creasca 30 minute, apoi secoc cum s-a aratat mai inainte.Scoverzile se servesc fierbinti, darsunt bune si reci sau reincalzite lacuptor cateva minute. Aluatul din ace-leasi cantitati ca si "Gogosi de cartoficu sunca", 300 g branza, un ou, marar,sau 100 g cascaval.

Mod de preparare:

Se ia o bucata din aluat, se intinde in

forma de rondea (dupa marimea tigaii)cu grosimea de 1 cm si se lasa pe masasa creasca 30 minute. Tigaia goala seinfierbinta 3-4 minute, se pune, apoi,untdelemn de 1/2 cm si, dupa un minut

(cand s-a infierbintat, fara sa ajunga lafumegare), se pun scoverzile. Se rume-nesc pe ambele

parti si se

servesccalde, pre-sarate cu cascaval sau parmezan ras.Branza se poate pune si in scoverzi. Se

ia o cantitate de aluat, se intinde informa de rondea de 1 cm grosime, maimare cu 2-3 cm de jur imprejur decittigaia in care se va coace. Chiar la

mijlocul rondelei, pe 2/3 dinsuprafata se presara o lingura

cu branza simpla sauamestecata cu ou; se aduc

marginile rondelei pina lamijlocul ei, unindu-lebine, ca branza sa fiebine acoperita. Seintinde rondeaua dinnou cu sucitorul, ca sacapete marimea tigaii incare se va coace. Se lasa

sa creasca 30 minute,apoi se coc cum s-a aratat

mai inainte. Scoverzile seservesc fierbinti, dar sunt bune

si reci sau reincalzite la cuptorcateva minute.

Pofta buna!


31/32

Horoscopul pentru perioadaHoroscopul pentru perioada13 MARTIE - 16 APRILIE 2009 31

Colectiv redactionalEditori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O Nsecretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONA-TOR CENTRU COMUNITARRedactor-[ef: asist. univ. ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreSRedactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN,

POPESCU DORINEL,PRUNOIU MIHAILSanatate: DOCTOR CRNEANUION, DOCTOR VETERINARMONEA FLORIANAgricultura: INGINERAGRONOM IACOB CON-STANTINInvatamant: DIRECTORSCOALA I-VIII FLOROIULAURENTIA

Politica: ALIN BARBU, MANA-GERUL ZIARULUI PROExpreSTehnoredactare [i ArtDesigner: ALIN BARBU

Luna Berbecilor va fiuna destul de confuza inprivinta planurilor de

viitor. Din toate partilese ivesc atat oportunitatifavorabile, cat si piedici.Le va fi greu sa-si aleaga

drumul singuri.

Taurii trec printr-o perioadaexcelenta din punct de vederesentimental. Vor simti ca augasit, in sfarsit ceea ce cau-tau, iar pentru cei cu relatii

stabile se va pune chiar prob-lema casatoriei. Nici de bani

nu se vor putea plange.

Astrele sunt iarasi gen-eroase in ceea ce-i privestepe Gemeni. Vor reusi sa

duca la indeplinire tot ce-si pun in gand in acestezile. In dragoste, sur-

prizele placute se tin inlant si toate conflictele

sunt lasate in plan secund.

Luna Racilor va fi una plinade contradictii. Vor primivesti foarte proaste, compen-sate de altele foarte bune, un

adevarat carusel emotional. Odeceptie in dragoste va fi

urmata de intalnirea unei per-soane deosebite.

Ocazii nesperate pentruLei, mai ales in profesie.

Nu vor fi nevoiti sacaute, pentru ca le vorbate oportunitatile la

usa. Cineva a remarcatperformantele lor si vrea

sa le ofere o sansa.

Fecioarele vor avea operioada extrem de incar-

cata: li se vor da o multimede sarcini profesionale difi-

cile si li se va cere sa-sidemonstreze capacitatile.

Daca se achita onorabil deaceste indatoriri, pot spera

la o marire de salariu.

Balantele vor fi camnemultumite de cum

decurge relatia de cuplu.Vor fi tentate sa-si

copleseasca partenerulcu reprosuri, sa se plan-

ga continuu de toatenimicurile si chiar sa

ceara un time-out.

Pe Scorpioni ii asteapta, dinpacate, o perioada cam grea

sub toate aspectele. Nistenecazuri financiare nepre-vazute le vor da planurile

peste cap. Banii vor fi preocu-parea lor principala in urma-toarele zile si se vor vedea sil-

iti sa stranga cureaua.

Pentru Sagetatori urmeazao perioada cu multe

provocari pe plan profe-sional. Vor avea de dat

teste, de sustinut intervi-uri, de prezentat proiecte.In ciuda firii lor relaxate,vor trece prin emotii carele-ar putea afecta munca.

Luna Capricornilordebuteaza cu nelinisti peplan financiar. Datorii,facturi restante, taxe,

toate se vor acumula si levor da impresia ca n-o s-o

mai scoata niciodata lacapat. N-ar trebui sa fie

deprimati din acest motiv.

Varsatorii vor trece printr-operioada mai incordata in

relatia de cuplu. Desi nu tinde obicei sa fie centrul aten-

tiei, acum se vor simti cuadevarat eclipsati de parten-er pe plan social si chiar vorintra intr-o competitie muta

care nu-si are locul intr-orelatie de dragoste.

Pestii vor fi tentati inurmatoarele zile sa maiarunce o privire pe ici-

colo, sa flirteze si sacaute confirmarea sex-appeal-ului lor la alte

persoane decatpartenerul de cuplu.


32/32

Date post:	30-May-2018
Category:	Documents
Upload:	alyn
View:	261 times
Download:	5 times

Viata Galicenilor Nr 12

Documents