VIAVIAŢŢA PUBLICA PUBLICĂ ŞĂ ŞI I VIAVIAŢŢA PRIVATA PRIVATĂĂ

““AMERICANIZAREA” VIETII COTIDIENE DUPA AMERICANIZAREA” VIETII COTIDIENE DUPA 19181918

La sfârşitul primului război mondial,Europa era ruinată. Poziţia dominantă în lume revenea acum Statelor Unite Ale Americi, care începeau să exporte către Europa şi în lume produse industriale şi produse culturale: jazzjazz, benzi, desenatebenzi, desenate cu eroi precum Mikey Mouse Mikey Mouse sau SupermenSupermen.

Stilul de viată american este promovat mai ales de cinematograf: in 1927 apare primul film vorbit, “C“Câântntăărereţţul de jazz” ul de jazz” cu Al JolsonAl Jolson.

BENZI DESENATEBENZI DESENATE

La nivelul vieţii cotidiene se poate vedea astăzi foarte clar ceea ce este astăzi numită americanizare,fie că este vorba de blue-blue-jeansjeans,, CCoca-oca-CColaola, de popularele fast-foods sau romanele poliţiste Made in USA, , influenţa economică, militară şi politică.

MODELUL SUEDEZ

Suedia este, în sec. al xx-lea, ţara care a realizat cea mai originală societate deomocratică europeană, o denumire anglo-saxonă fiind “Welfare State”.

În Suedia, statul controlează economia printr-un sistem de negocieri periodice a contractelor de muncă dintre patroni şi sindicate, prin fiscalitate directă şi rapid progresivă.

În Suedia apar cateva noutăţi sociale: 1. Declaraţiile fiscale publice

2.Drepturile copilului - nu familia îi stabileşte copilului drepturile, ci colectivitatea.

3. Scoaterea homosexualităţii de sub incidenţa legilor care pedepsesc perversiunile.

4. Educatia sexuală obligatorie în şcoli

SOCIETATEA ROMSOCIETATEA ROMÂÂNEASCA DUPNEASCA DUPĂĂ 19891989

După 1989, mijloacele de informare în masă au descoperit voluptatea de a relata despre evenimente şi fenomene care până atunci păreau imposibile. Insă, odată cu acest drept, ele au format reprezentări sociale distorsionate şi au consacrat modele de conduită.

De exemplu, societata româneasca a fost invadată de produse şi imagini care transmit cu preponderentă anumite modele de feminitate la care societatile occidentale au renunţat în ultimile decenii:

a..femeia ca obiect sexual, preocupată doar de aspectul său estetic, femeia ca fiinţă frumoasă, dar lipsită de inteligentă.

In alt registru, este cultivată imaginea mamei iresponsabile care işi ucide, maltratează sau abandoneaza copilul. Violenţa împotriva femeilor femeilor a devenit subiectul ştirilor de senzaţie la fel şi prostituţia şi sclavia sexuală, inclusiv a celei juvenile. inclusiv a celei juvenile.

Imaginea femeilorfemeilor ca profesioniste nu este regasită în modele ce domină spaţiul public actual, decât cel mult, în unele emisiuni de televiziune şi radio.

Model de barbat Model de barbat macho macho şşi femeia i femeia blondblondăă lipsit lipsităă de de

inteligeninteligenţăţă. .

Imaginea bbăărbarbaţţilorilor este şi ea afectată de prejudecaţile unor modele nepotrivite.

Barbatul macho Barbatul macho (viril şi grosolan-sexist), dar şi bbăărbatulrbatul obligat să aibă succes social, responsabil de intreţinerea femeii şi incapabil să se descurge singur în ipostaza de bbăărbatrbat văduv sau divorţat.

Imaginea femeii femeii şşi a bi a băărbatului rbatului deformează percepţia tinerilor asupra rolurilor ce le revin în societate şi în familie, creează aşteptări de conformare din partea societăţii şi frustrări pentru cei care sunt obligaţi să suporte efectele lor nedorite.

În aceste condiţii, în care modelele nu sunt bine conturate şi se combat reciproc, sunt un pericol care poate avea efecte pe termen lung asupra comportamentelor sociale şi asupra relaţiilor publice sau private dintre bbăărbarbaţţi i şşi femeii femei.

BIBLIOGRAFIE

http://ro.wikipedia.org/wiki/ http://www.google.ro/imghp?

hl=ro&tab=wi

REALIZATORI

Chelariu Dragoş-Daniel Pînzariu Mădălina

Chelariu Dragoş-Daniel Pânzariu Mădălina

REALIZATORI