Revista Viata Stomatologica nr. 02-09

Revista Asociaţiei Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din Româniaanul IX • nr. 54

nr. 6 • decembrie 2007

Revista Asociaţiei Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din Româniaanul X I• nr. 62

nr. 2 • apriliei 2009

Editorial

Opinii dentistice

Cultură

Timp liber

Ştiinţa noastră cea de toate zilele

Editorial

1

I nr. 2 • 2009 I Viata Stomatologicã,

Editorial

TINERII ?Mi-am propus să deschid acest număr al revistei printr-o provoca-

re la reflecţie şi totodată printr-o zgândărire a egoului tău medical.A fi tânăr este un privilegiu pe care prea puţini doresc sau au cu-

rajul să şi-l exercite. Să ai iniţiative, să aduci inovaţii, să descoperi mai mult decât roata sunt – cred – câteva atuuri ale tinereţii. Tu? Ai aces-te calităţi?

Tinereţea este o atitudine, nu o vârstă. Poţi fi tânăr la 70 de ani sau poţi fi bătrân la 25. Ia exemplu de la Tina Turner. Totul depinde de cum te simţi tu!

Tineri in istorie, fără comentarii: Iosif Vulcan a întemeiat revista Familia la numai 24 de ani; la 5 ani, Wolfgang Amadeus Mozart a compus, înainte de a învăţa să scrie, câteva piese pentru pian; Constantin Brâncuşi, a realizat bustul gen. dr. Carol Davila, singurul monument public al său din Bucureşti, la numai 27 de ani; Mihai Eminescu a publicat amplul poem Luceafărul la 33 de ani; Titu Maiorescu a ajuns profesor universitar la Iaşi, la doar 22 de ani; Henri Coandă a descoperit efectul care îi poartă numele la doar 24 de ani; Nadia Comăneci a luat primul 10 în gimnastica mondială la doar 15 ani; George Enescu a compus Rapsodia Română la doar 20 de ani; Neagu Djuvara a publicat la Paris Dreptul ro-mânesc în materie de naţionalitate la doar 24 de ani. Tu? Ai realizat ceva deosebit?

Ce au făcut tinerii de-a lungul timpului în AMSPPR? DentalSURF, MASH, Festivalul dinţilor, mese rotunde, Ziua Tineretului la Congresul AMSPPR, Bursa Colgate-AMSPPR, site-ul AMSPPR, au avut curajul să spună adevărul şi au fost sancţionaţi de CMDR. Tu? Ce ai făcut?

O organizaţie profesională care să îmbine practica cu rezultatele cercetărilor alături de ştiinţă, dar şi cu aspectele plăcute, dar care să se adreseze practicienilor, se cere necesară într-o piaţă stomatologică încă lipsită de maturitate în toate domeniile: educaţie, politică profesională, practică, comercial.

O nouă viziune se impune începând cu acest număr al revistei noastre. Viaţa Stomatologică va sta sub semnul reînnoirii, iar această reînnoire va fi realizată tot de către tineri. De tineri care au avut curajul să studi-eze, de tineri care au avut curajul să lucreze la un nivel performant, de tineri care au ceva de spus în profesia lor.

Era să uit. Fără ore EMC.

Dacă tu consideri că ai ceva de spus, atunci o poţi face la următoarea adresă: [email protected]. Pro-pune o rubrică, un comentariu, o idee iar acestea se vor reflecta în numerele viitoare ale revistei noastre. Te aşteptăm alături de noi!

Dr. Vlad C. Deac

Tinerii din întreaga lume reprezintă atât o sursă enormă de resurse umane pentru dezvoltare cât şi factorii cei mai importanţi în schimba-rea socială, în dezvoltarea economică şi în inovaţiile tehnologice. Imagi-naţia, idealurile, capacităţile intelectuale considerabile şi concepţiile lor sunt esenţiale pentru dezvoltarea continuă a societăţii în care trăiesc. Problemele ivite în viaţa tinerilor cât şi concepţiile şi aspiraţiile lor repre-zintă atât componentele esenţiale ale provocării şi ale perspectivelor pe care societatea le are în prezent cât şi cele ale viitoarelor generaţii.“

Naţiunile Unite, 1995

2

Cuprins

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC DE REDACŢIE

Prof. Dr. Dorin BratuProf. Dr. loan Coca – Germania

Dr. Natan Fuhrman – IsraelProf. Dr. Mariana Gavrilă – SUA

Prof. Dr. Ovidiu GrivuConf. Dr. Laszlo Hecser

Prof. Dr. Viorel Ibric CioranuConf. Dr. Rodica Jianu

Prof. Dr. Alexander Mersel – IsraelProf. Dr. Mihai Nechifor

Prof. Dr. Ioana NicaProf. Dr. Ion PătraşcuProf. Dr. Sever Popa

Conf. Dr. luliana SăbăduşŞef lucrări Dr. Dr. loan Ştefan StratulDr. Dr. Vasile Victor Valea – Germania

Şef lucrări Dr. Liviu ZetuCOLEGIUL PROFESIONAL DE REDACŢIE

Dr. Dan Florin Grigorescu - Preşedinte AMSPPRDr. Dan F. GrigorescuDr. Mihai Gornicioiu Dr. Andrea Kovacs

Dr. Bogdan PopescuDr. Bogdan ŞerbănescuDr. Ştefan Ioan StratulDr. Rodica Tudericiu

Dr. Horia M. TozlovanuDr. Radu Ţepordei

REDACŢIASecretar tehnic - Anamaria A. Capotescu

Secretar general de redacţie - Dr. Vlad C. DeacRedactor şef – dr. Voicu A. David

CONTACTE DIRECTESediul central: Str, Voroneţ nr. 3, bl. D4, se. 1, ap. 1

Bucureşti, sector 3 • cod poştal 031551 Tel./Fax 021 327 41 19

e-mail: [email protected]ţia: AMSPPR - Str. Vicenţiu Babeş nr. 24 ap. 2

cod 310029 Arad, jud AradTel. / Fax: 0257-206.180

e-mail: [email protected]ă şi tipar:

tel.: 0368 10.10.40

www.printings.roResponsabilitatea textelor publicate aparţine

autorilor. Reproducerea textelor sau a unorfragmente din textele publicate, fără acordul

autorului sau al redacţiei este interzisă. Publicaţieprotejată prin marca OSIM. Preluările din „Der FreieZahnarzt” sunt autorizate în acord cu parteneriatul

AMSPPR – FVDZ e.V.Informaţii suplimentare, colaborări, reclame laSediul central al AMSPPR - Bucureşti - Româna.

Revista „Viaţa Stomatologică” înfiinţată în 1990 nu mai este creditată de CMDR cu cele 3 ore EMC fiind considerată datorită reflectării fidele a vieţii noastre profesionale ca „revistă de scandal şi destabilizare în rândul medicilor

stomatologi”

Viata Stomatologicã I nr. 2 • 2009 I,

aCtualităţi

• Congresul AMSPPR-FDI 2009• RoDentExpo – prima ediţie• Alegeri parţiale naţionale la CMDR

• Dental Surf – ediţia de iarnă• Cazuri de etică dentară FDI• Pagini juridice

CE VEŢI CITI ÎN NUMĂRUL URMĂTOR

AMSPPR nu îşi asumă în nici un fel responsabilitatea pentru validitatea proprietăţilor, apara-turii, materialelor sau serviciilor firmelor care îşi fac publicitate în revista „Viaţa Stomatologică”. Afirmaţiile proprietarilor reclamelor respective sunt subiect al standardelor de piaţă şi ale reglementărilor legislaţiei protecţiei consumatorului.

anul XI • nr. 62, nr. 2 • aprilie 2009

IMPORTANT • Precizare juridică: Articolele juridice publicate se referă la acte legislative în vigoare la data predă-rii revistei şi buletinului în editură.

EDITORIALPagina 1: Tinerii ? - Dr. Vlad Cristian Deac

ACTUALITĂŢIPagina 3-4: Fotoreportaj Congres AMSPPR-FDI- ARE 2009

- Foto dr. Vlad C. DeacPagina 8-9: O locaţie nouă un real succes - Letiţia BuibaşPagina 16: Adunarea Generală Naţională a AMSPPR 2009

Remember prevederi statutarePagina 17: În vizită la FR Ardeal Nord a AMSPPR - dr. Marton G. Panţel

Din istoria profesiei Pagina 47: Scrisoare deschisă membrilor AMSPPR - Redacţia

Propune rubrica iar AMSPPR te răsplăteşteViaţa Stomatologică apreciază părerea ta

Pagina 48: Criterii de publicare în revista Viaţa Stomatologică

AgORAPagina 6: Oare...? Când...? Tema de azi: responsabilitatea şi implicarea

- Dr. Vlad Cristian Deac„Împreună vom reuşi !....??”

Pagina 25: Violul continuu - dr. Voicu A. David

PAgINA TINERETPagina 12-13: Dentalsurf - ediţia de iarnă - stud. Marius Mihalache Pagina 32: Festivalul Dinţilor 2009

Bibliografie articol dr. Constantin Cazacu din revista Viaţa Stomatologică nr. 1 / 2009 Reviste ale profesiei

Pagina 33-34: Fotograi(fe)- fotoanagramă cu dr. Mihai AlbuPagina 37: DentalSurf 2009-primul anunţ

Manifestări profesionale viitoareEDUCAŢIE MEDICALĂ

Pagina 15: Fobia de dentist sau dentofobia - Ioana Roxana DeacPagina 18-19: Radiografiile digitale intraorale tipuri de senzori utilizaţi

- dr. Marius Bud Pagina 27-29: Utilizarea matricilor ocluzale anatoforme pentru refacerea

estetică şi funcţională a morfologiei ocluzale - dr. Dan LazărPagina 38-44: Tratamentul endodontic cu sistemul Hero Shaper®

- dr. Stéphane SIMONCALEIDOSCOP AMSPPR 2009

Pagina 46: Mic ghid financiar Ştiaţi că ?

PAgINA FDIPagina 21: Manualul de Etică Dentară al FDI partea a 3-a

Etica Medicinii Dentare, Profesionalism, Drepturile Omului şi LegeaInformaţii CED

PAgINA JURIDICĂPagina 23-24: Curţi europene de justiţie - Av. Luciana Mihai

JALOANE CULTURALEPagina 35: Marius Bud, Bazele radiologiei digitale stomatologice

- dr. Marton G. Panţel Augustin Buzura, Raport asupra singurătăţii - Ioana Revnic

Imaginea de pe copertă reprezintă o sculptură realizată de sculptorul Deac Ioan Bistriţa. Titlul ei: Generaţii.

Cuprins aCtualităţi

3


FOTOREPORTAJ CONgRES AMSPPR 2009 - DESChIDEREA OFICIALĂ

LECTORI DE SUCCES

CEREMONIA DE DESChIDERE A CONgRESULUI AMSPPR – FDI-ARE

In sala Paris a hotelului RIN GRAND, în prezenţa a peste 450 de participanţi, s-a desfăşurat ceremonia oficială de deschi-dere a lucrărilor a congresului cu tema “Endodonţia” ce consti-tuie în acelaşi timp primul congres internaţional ARE”. Lucrările au fost deschise de gazda congresului, dr. Dan Grigorescu, pre-şedintele AMSPPR şi dr. Ştefan Stratul preşedintele Comitetului Ştiinţific şi de organizare . La ceremonie au participat personali-tăţi ale Federaţiei Dentare Internaţionale, secţiunea europeană : preşedintele în exerciţiu, dr. Patrick Hescot, preşedintele ales, dr. Gerhard Seeberger, preşedintele GADEF, prof. dr. Denis Bourge-ois, preşedintele Comisiei Pentru Educaţie Continuă a ERO-FDI, prof. dr. Alex Mersel, secretarul general a Asociaţiei Europene De Endodonţie, prof. dr. Losst, preşedintele ARE, prof. dr. Andrei

Iliescu, precum şi numeroase cadre universitare din ţară şi invi-taţi străini . Le mulţumim tuturor pentru participarea la un eve-niment de o înaltă ţinută profesională. Cu aceasta ocazie, preşedintele AMSPPR a înmânat diploma de preşedinte de onoare al congresului dr. Patrick Hescot, şi diplomele de membrii de onoare ai AMSPPR votaţi de delegaţii AGN 2008 dr. Gerhardt Seeberger şi dr. Alexander Mersel . Co-preşedinte de onoare al Congresului alături de dr. Patrick Hescot a fost prof. dr. Constantin Andreescu, personali-tate marcantă a endodonţiei româneşti, care din motive de să-nătate nu a putut fi prezent . Ceremonia a fost urmată de o conferinţă de presă .

Dr. Dan grigorescuPreşedinte AMSPPR

Şef lucr. Dr. Dr. Ştefan Ioan Stratul

Prof. Dr. Alexander Mersel Dr. Denis Burgeois Dr. Patrick hescot Dr. gerhard Seeberger

Aspecte din sală Dr. Dan grigorescu

Prof. Dr. Andrei IliescuLetitia Buibas

Prof. Dr. gianluca gambarini

Prof. Dr. Michael huelsmann Conf. Dr. Marius Pricop Prof. Omer gorduysus Dr. Liviu SteierProf. Dr. gianluca gambarini

Noam Tamir Prof. Dr. Reinhilde Jakobs Prof. Dr. Claus Loest

Dr. Irina Laura Chivu

aCtualităţi

4


FOTOREPORTAJ CONgRES AMSPPR 2009DESChIDEREA OFICIALĂ

ORgANIzATORII MASA ROTUNDĂ TINERET

CONFERINŢA DE PRESĂ

MASA ROTUNDĂ REVISTA

INVITAŢI

ASPECTE DE LA LUCRĂRI

MEMBRI DE ONOARE

Dr. Patrick hescot

Dr. gerhard Seeberger

Prof. Dr. Alexander Mersel

aCtualităţi

aGora

6


… ne vom asuma ceea ce zicem, ceea ce facem?… vom conştientiza că funcţiile nu sunt diplome?… vom renunţa la atitudinea şefească în favoarea leadershipului?… ne vom da seama de faptul că stând în două bărci avem marea neşansă de a ne îneca?… vom respecta ce am hotărât împreună?… vom învăţa să comunicăm eficient?… vom da importanţă aspectelor cu adevărat importante?… vom realiza ce înseamnă munca în echipă?… vom reuşi să ascultăm?… vom propune soluţii pentru rezolvarea problemelor?… vom înceta să ne plângem?… vom folosi eficient instrumentele avute pentru dezvoltare?… vom realiza că de noi depinde să ne fie mai bine? Membrul cotizant este o simplă persoană care vede şi analizează toată informaţia ce i se dă. Şi culmea, el are capacitatea de a discerne. Membrul îşi dă seama de faptul că este sancţionat pentru ceea ce zice. De aceea, Membrul nu mai vrea să hotărască nimic. Pur şi simplu refuză. Pes-te Membru vine controlul. Nu este nici o problemă, oricum membrul a fost sancţionat înainte pentru că a avut curajul să zică ceva. Membrul este ignorat şi părăsit. Membrul Pleacă în Marea Britanie să lucreze. Ţara arde iar babele se piaptănă. Atitudinea competitivă, bazată pe standarde personale şi sociale şi pe fair-play, va trebui să o înlocuiască pe cea şefească, care nu constituie un atu al progresului. Lipsa de responsabilitate şi vânătoarea de funcţii ar cam trebui să încheie un capitol de tristă amintire, început acum mai bine de 60 de ani. În schimb, ar trebui să-şi facă loc leadershipul, competenţa, profesionalismul. Subminarea interesului naţional şi a economiei naţionale este o realitate tristă în momentul în care noi permitem să se întâmple toate acestea! Economia pierde prin formarea de personal medical pe bani grei pe care apoi îl dă gratuit altui Stat. E permis?Sunt acestea caracteristici ale societăţii româneşti sau doar un discurs politicianist? Compilat de Dr. Vlad C. Deac

„ÎMPREUNĂ VOM REUŞI !....??” De câţiva ani încoace stomatologia românească este bântuită de un slogan celebru: „împreună vom reuşi”. Problema esenţială este ce urmează după verbul „vom reuşi” ? Vom reuşi să…ce ? Şi acum vă prezentăm o colecţie de răspunsuri culese din ţară. Împreună vom reuşi …… …să ne furăm singuri căciula …să ne dăm cu stângul în dreptul …să ne aflăm în treabă …să ne promovăm aceiaşi pseudo-lideri …să cântăm acelaşi refren desuet …să aruncăm praf în ochii celorlalţi …să ne păstrăm indemnizaţiile grase …să aburim pacienţii asiguraţi …să raportăm în continuare „raportări” …să simulăm în continuare profilaxie …să ne lăudăm cu realizări inexistente …să descurajăm iniţiativele …să închidem gura minorităţilor …să impunem o singură opinie …să speriem cu legi ce nu au apărut …să liniştim cu legi abrogate …să facem curte autorităţilor …să nu supărăm nici un VIP …să linguşim organele de control …să părem a fi indispensabili …să dezinformăm membrii …să defăimăm pe cei cu alte păreri …etc.

OARE...? CÂND...?TEMA DE AzI: RESPONSABILITATEA ŞI IMPLICAREA

?

!...

aGora

!...

aCtualităţi

8


aCtualităţi

A.G.E.R.- DENT SRL BUCURESTI ALIAS PROTECH DENT SRL BUCURESTI ALLIGATOR SRL BUCURESTIALPHA BIO ROMANIA SRL BUCURESTIANTD BUCURESTIASIST ROM SRL BRASOVBREDENT TIM SRL TIMISOARACALORIS GROUP SA BUCURESTICARL ZEISS INSTRUMENTS SRL BUCURESTICHRIS TEHNODENT SRL BUCURESTICOLGATE-PALMOLIVE(ROMANIA) SRL BUCURESTIDAVA SRL SUCEAVADENTA EXIM SRL CLUJ-NAPOCADENTAL-FARM IMPORT-EXPORT SRL BUCURESTIDENTAL TARGET BUCURESTIDENTANA CAS IMPEX SRL BUCURESTIDENTEX TRADING SRL BUCURESTIDENTI SYSTEM ARAD SRL ARADDENTOTAL PROTECT SRL BUCURESTIDEROM DENTAL INTERNATIONAL SRL IAŞIDEZIMED SRL BUCURESTIDONNA DENTAL GROUP SRL BUCURESTIDORIOT DENT SRL ARADEDWARDS INTERNAŢIONAL GROUP SRL BUCURESTIEUROMED SRL BUCURESTIFARMACEUTICA REMEDIA SA BUCURESTIFANTASTIC GLASS SRL BUCURESTIFEMINA SRL BUCURESTIGC ROMANIA BUCURESTIGECOM DENT SRL GALATIHALMADENT SRL BRASOVINTERCOOP SRL TG. MURESLIBRA BANK SA BUCURESTIMAIA DENTAL SRL BUCURESTI

MEDICA Z3 SRL CONSTANTAMEDFARM TRADING SRL BUCURESTIMEDICAL IMPLANT SYSTEM BUCURESTIMEDICAL PARTNER SRL ODORHEIU SECUIESCMEDIDENT EXIM SRL BRASOVMEDIDENT INTERNATIONAL SRL BUCURESTIMEDIMEX DENT SRL BUCURESTIMEDIPLUS EXIM SRL MOGOSOAIANASTIMED SERV SRL CLUJ-NAPOCANEW YORK DENTAL SRL CLUJ-NAPOCANYCOMED PHARMA SRL BUCURESTIORTOFORUM SRL ARADPOLI SERVINVEST SRL BUCURESTIPROFESSIONAL GRUP PLUS BUCURESTIPROTECTDENT IMPEX SRL BUCURESTIQUINTESSENCE BUCURESTIROITECH 2007 SRL ARADS.A.M.SRL BUCURESTISANEX SA CRAIOVASITEA ROMANIA SRL BUCURESTISPOFA DENTAL BUCURESTISUPER DENT DISTRIBUTION SRL CONSTANTATAG GRUP SRL BUCURESTIVITAL DENT SRL BISTRITAYTS DENTAL SRL BUCURESTIZEPTER ROMANIA BUCURESTI

Toată admiraţia şi respectul pentru ei că au avut cura-jul şi încrederea în prima ediţie a RoDentExpo Cred că pozele vă vor convinge de ceea ce a fost şi vă aşteptăm la a II-a ediţie din 2010 a RoDentExpo. Mulţumirile noastre se îndreaptă şi către firma GC EU-ROPE N.V. East European Office – România pentru cele 3 premii oferite participanţilor la Congres. Letiţia Buibaş Manager de proiect

RODENTEXPO UN REAL SUCCES, O LOCAŢIE NOUĂ

Letiţia Buibaş Standul Colgate - Palmolive România Tombola expoziţiei

Deşi nu la îndemâna mijloacelor de transport în comun RIN Grand Hotel a găzduit prima ediţie a expoziţiei RoDentExpo din perioada 18-21 martie 2009 care s-a bucurat de prezenţa a 60 de firme din domeniul medicinii dentare. Din fişele de evaluare a expozanţilor expoziţia a primit nota 8, notă care spune ceva în ciuda faptului că:1. A fost prima ediţie2. S-a boicotat telefonic şi în scris participarea firmelor la RoDentExpo atât de către alte firme cât si de alte instituţii3. Ne aflăm în plină criză economică globală şi naţională4. Expoziţia IDS de la Koln a fost în apropierea datei acesteia (25-28 martie). Îmi revine sarcina să mulţumesc firmelor participante atât în nume propriu cât şi din partea Consiliului Director Naţional al AMSPPR. Aceste firme sunt:

aCtualităţi aCtualităţi

9


RODENTEXPO UN REAL SUCCES, O LOCAŢIE NOUĂ

paGina tinErEt

12


paGina tinErEt

DENTALSURF - EDIŢIA DE IARNĂ

Fie că o descompui în părţile componente sau o iei ca pe un tot unitar, prima ediţie de iarnă a DentalSurf a fost un succes. De ce? Pentru că participanţii încă alcătuiesc o echipă, în ciuda diferenţelor de mentalitate şi temperament iar proiectele deja existente ce ne-au fost prezentate au pus bazele altora noi. Pen-tru că s-au făcut noi cunoştinţe şi legat prietenii care sunt baza unei colaborări eficiente în vederea atingerii obiectivelor proiectelor mai sus menţionate. Şi nu în ultimul rând pentru că s-a respectat dictonul “mens sana in corpore sano” prin intermediul activităţilor în aer liber care ne-au arătat atât propriile limite cât şi metode de a trece peste acestea prin intermediul lucrului în echipă. Dacă prima zi a fost dedicată acomodării cu împrejurimile cât şi resemnă-rii cu gândul că nu vom avea semnal de telefonie mobilă, prima seară ne-a găsit reuniţi şi gata de a face cunoştinţă cu persoane noi cât şi de a revedea cunoscuţi mai vechi sau mai noi din rândul participanţilor. După o scurtă prezentare din par-tea responsabilei cu partea de team-building a activităţilor programate pentru săptămâna de tabără, a urmat o introducere în temă a participanţilor asupra a ceea ce se vrea a fi şi ce se urmăreşte prin această primă ediţie de iarnă a Dental-Surf:- Promovarea proiectelor din cadrul AMSPPR;- Dezvoltarea de noi proiecte şi susţinerea ideilor emergente cu potenţial;- Stabilirea de relaţii mutual benefice participanţilor;- Formarea şi încurajarea participanţilor în vederea includerii în activităţile asoci-aţiei;- Discuţii pe teme conexe evenimentelor din sfera stomatologică;- Planificarea ediţiilor viitoare a diferitelor proiecte;- Formarea unei echipe omogene în urma activităţilor de team-building;- Odihna activă atât de binevenită pentru oricine. Zilele ce au urmat au fost pline din toate punctele de vedere. Activităţile de team-building s-au desfăşurat pe parcursul a trei zile, constând într-o alternan-ţă între activităţi preponderent fizice şi altele în care răbdarea şi concentrarea pri-mau. Numitorul comun al tuturor activităţilor a fost totuşi munca în echipă şi cum poate fi aceasta îmbunătăţită. Fie că ne susţineam reciproc la activităţile fizice in-dividuale, fie că ne coordonam la activităţile de grup sau ne dezbăteam ideile atât de diferite înainte de a o pune în aplicare pe cea mai coerentă, toate activităţile au contribuit într-o măsura mai mică sau mai mare la formarea unui grup coeziv. Acest grup ulterior a promovat câteva idei de proiecte care vor fi puse în aplicare în viitorul nu foarte depărtat. Ziua dedicată drumeţiei spre Vf. Vlădeasa a fost şi prilejul de a ne pune la încercare spiritul de echipă în momentul în care un participant îngrijorat de pro-pria stare de sănătate a dorit să se retragă din această activitate. Totuşi, cu sprijinul şi încurajarea echipei, am reuşit să ajungem cu toţii la punctul ce marca jumătatea traseului. Din acest punct membri grupului care din diferite motive nu au dorit să încerce să continue ascensiunea până la cota 1836, au făcut cale întoarsă la caba-nă, nu înainte de a da un imbold moral restului participanţilor care au ales să ducă la bun sfârşit acest mic exerciţiu de voinţă. Seara ne-a găsit reuniţi cu toţii teferi si obosiţi, dar toţi foarte mândri de ce am reuşit să realizăm.

Dental Surf într-o ambianţă rustică

Moderatorul discuţiilor - dr. Marius Bud

Acordarea de diplome

Sesiune de brainstorming

Eliminarea apei din interiorul bocancilor prin metode moderne

Dental Surf 2009 - ediţia de iarnă Dintele de zăpadă

paGina tinErEt paGina tinErEt

13


Deşi în retrospectivă atingerea vârfului nu pare a fi un lucru semnifica-tiv, în sufletul meu, şi cred în mare măsură că şi în cel al restului colegilor ce au luat parte la drumeţie, această zi va ocupa un loc aparte. De ce? Pentru că nu în fiecare zi suntem scoşi din zona proprie de confort şi puşi în faţa propriilor limite, de asemenea nu în fiecare zi avem satisfacţia pe care unii dintre noi au resimţit-o când am ajuns în faţa antiapoteoticului par, ce marca sfârşitul dru-mului nostru ascendent de peste zi. Ultima zi a fost şi momentul cristalizării discuţiilor din afara progra-mului de team-building, discuţii în care s-au prezentat, dezbătut, modificat şi planificat o serie de proiecte existente în cadrul AMSPPR precum şi propus al-tele noi, dintre care vor fi puse în aplicare marea majoritate. Vă voi aminti doar câteva dintre noile idei de proiecte care au fost prezentate mai amplu în cadrul Zilei Tineretului de la Congresul Internaţional al AMSPPR:- Premii de excelenţă – o serie de premii acordate pe diferite criterii în cadrul Congresului AMSPPR membrilor meritorii;- Ghidul materialelor – un compendium al celor mai populare materiale de uz stomatologic clasate pe grupuri în urma voturilor din partea medicilor stoma-tologi participanţi la proiect;- Cursuri “Start-up” – cursuri ghid adresate studenţilor şi noilor absolvenţi ai facultăţilor de medicină dentară în care se detaliază paşii necesari deschiderii unui cabinet;- Dental Hospitality – crearea unui site dedicat exclusiv medicilor stomatologi din România prin intermediul căruia aceştia pot interacţiona constant la nivel profesional şi personal;- Broşuri pentru tineret – broşură de promovare a proiectelor departamentului de tineret AMSPPR;- Drumeţii – organizarea de scurte ieşiri în aer liber în locaţii diverse.Una din temerile unei participante s-a adeverit din păcate şi anume că timpul a trecut într-adevăr prea repede şi prima ediţie de iarnă a DentalSurf s-a încheiat la fel de abrupt precum zidul de gheaţă pe care am avut ocazia să-l escaladăm cu ocazia acestui proiect. Dar amintirile, prieteniile şi promisiunile rămân şi despărţirea nu a fost atât un “rămas bun” cât un sincer “pe curând”.

Stud. Marius Mihalache

Programul Dental SurfSoluţia la probleme Omul munţilor - dr. Bogdan Roşca

Picnic la cota 1550

Uşor la pas spre 1836

ParticipanţiiTeambuiding

EduCaţiE mEdiCală

15


EduCaţiE mEdiCală

FOBIA DE DENTIST SAU DENTOFOBIA

Abstract: Although we are daily exposed to different comercials about personal hygiene and dental hygiene, with happy and smiling people, there still is a great deal of indivi-duals who develop dental phobia. An important focus in this issue is the quality of the client-doctor relationship, and also the individuals’ personal, social and cultural background. Keywords: dentist-patient relationship, bio-psycho-social structure, social and cultural background Fobia reprezintă o frică iraţională, persistentă şi cu o intensitate puternică, faţă de anumite obiecte, fiinţe sau situaţii specifice, care poate să degradeze semnificativ calitatea vieţii unei persoane. Fobia de dentist sau dentofobia este, după cum îi spune şi numele, o frică marcantă faţă de medicul dentist, care are ca re-zultat manifestarea unui comportament evitativ faţă de această situaţie specifică. Cu toate că trăim într-o perioadă în care suntem asal-taţi de diverse reclame la o multitudine de produse ce ţin de igiena personală şi mai ales de cea dentară – în care ni se trans-mite un mesaj pozitiv, cu oameni zâmbitori şi optimişti – fobia de dentist continuă să se manifeste în rândul multor copii, dar chiar şi în rândul adulţilor. Cauzele acestei fobii sunt variate: pornind de la expe-rienţe neplăcute trăite în cabinetul stomatologic, abuzuri ver-bale şi fizice experimentate în copilărie din partea unuia sau mai multor adulţi, până la asumarea unei experienţe negative trăită de către altă persoană şi însuşită ca fiind proprie, toate acestea pot fi promotoriile unei frici iraţionale. De cele mai multe ori, dentofobia, ca şi oricare altă fo-bie, afectează viaţa socială, profesională şi personală a clientului. Acesta poate să aibă atacuri de panică de durată şi intensitate diferite doar la auzul unui sunet similar cu cel al aparatelor din cabinet, sau la văzul unei persoane care seamănă cu dentistul sau ale unor obiecte asemănătoare cu cele din cabinet. Expune-rea repetată la stimulul fobic poate genera, în timp, comporta-mente dezadaptative şi antisociale, care pot duce la izolarea şi autoizolarea individului de societate. Tocmai de aceea, pentru a preveni o potenţială dentofobie, este foarte importantă prima

întâlnire cu clientul şi impactul pe care medicul dentist îl are asupra aces-tuia. M e d i c u l , datorită sta-tutului său profesional, la fel ca şi psihoterape-utul sau orice

altă profesie din domeniul socio-uman, beneficiază de o foarte mare doză de control şi „putere” asupra clientului său, putând influenţa pozitiv sau negativ evoluţia relaţiei lor; de aceea este esenţială atitudinea specialistului faţă de client care va deter-mina ulterior raportul dintre cei doi. În acest context al dezvol-tării unei relaţii calitative client-medic, cel din urmă ar fi indicat

să nu abuzeze de poziţia ierarhică pe care o deţine şi să încerce pe cât posi-bil să-şi folosească abilităţile empa-tice – adică, mai concret, să se gân-dească: „Mie cum mi-ar plăcea să fiu tratat în momentul în care merg la ... (un alt specialist din alt domeniu)?” şi în funcţie de acest răs-puns să acţioneze. Pentru client este extrem de recon-fortant acel „small talk” sau conver-saţia introductivă, mai mult sau mai puţin din comple-zenţă, înainte de a se aşeza în scaunul stomatologic. Dacă are loc această conversaţie, în care medicul dentist se informează cu interes despre starea clientului (nu doar cea de sănătate), oferă feedback la răspunsurile clientului (limbajul nonverbal fiind expresiv în acest sens: mimica, gesturile, tonalitatea vocii, poziţia corporală, privirea), descrie calm procesul care urmează să aibă loc, dacă vor exista sau nu dureri şi cât de puternice vor fi acestea, explică, pe măsură ce îşi desfăşoară activitatea, ce face şi ce sunete se vor auzi şi care ar putea fi senzaţia pe care o va simţi, toate acestea îi arată clientul că persoana lui este importantă pentru medic, fapt ce detensionează cu mult po-tenţiala stare de frică cu care vine. Prin urmare, comportamentul şi atitudinea medicului sunt factori ce contribuie în proporţie destul de mare la ma-nifestarea sau nu a unei frici iraţionale în individ; însă există şi alţi factori care ţin de structura bio-psiho-socială a clientului, independenţi de medic şi comportamentul acestuia. Cu alte cuvinte, apariţia şi evoluţia unei dentofobii depinde de vârsta clientului, de background-ul social şi cultural din care provine (care îi sunt credinţele şi sistemele de valori la care se raportea-ză), de nivelul dezvoltării lui psiho-cognitive, de imaginea pro-prie pe care o are despre medicul dentist, dar şi de fragilitatea şi vulnerabilitatea psihicului acestuia (dacă există antecedente de fobii, atacuri de panică, comportamente dezadaptative sau chiar diferite patologii asociate, cum ar fi, de exemplu, o tulbu-rare obsesiv-compulsivă sau depresia). Toate acestea însuma-te pot concura la generarea şi întreţinerea unei dentofobii de diferite intensităţi, cu efecte negative, în timp, asupra tuturor aspectelor vieţii individului. NOTĂ: Motivul pentru care am folosit cuvântul „client” în loc de „pacient” este pentru că în domeniul psihoterapiei cuvântul „pacient” implică o patologie anume, fiind peiorativ, iar cuvântul „client” are o încărcătură afectivă şi semantică neu-tră. Bibliografie: „Manual de Diagnostică şi Statistică a Tulburărilor Mentale”, DSM-IV-TR, Ediţia a IV-a Revizuită, Editura: Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România, Bucureşti, 2003

Psih. Ioana Roxana Deac

Psih. Ioana Roxana Deac, absolventă a Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Univ. Babeş-Bolyai Cluj-Napoca 2007, master în consiliere şcolară şi asistenţă psiho-pedagogică 2008, psihopedagog la Fundaţia Happy Kids şi FRCCF 2006-2007, consilier psihopedagog indivi-dual până în prezent.

Fobia

aCtualităţi

16


aCtualităţi

ADUNAREA gENERALĂ NAŢIONALĂ A AMSPPR 2009

Membrii CDN întruniţi cu cvorumul statutar în 25 aprilie a.c. au analizat activitatea departamentelor. Până la data şedinţei 5 membri ai Biroului Permanent (vicepreşedinţii: dr. Carmen Albu, dr. Mihai Gornicioiu, dr. Ştefan I. Stratul, dr. Bogdan Şerbănescu, dr. Rodica Tudericiu) şi-au anunţat renun-ţarea anticipată la mandat după parcurgerea a 2 ani din cei 3 statutari votaţi de AGN extraordinară din decembrie 2007. Din aceste motive Adunarea Generală Naţională a AMSPPR 2009 va avea pe ordinea de zi rapoartele de activitate ale departamentelor şi alegeri anticipate pentru membrii unui nou Birou Permanent.

DECIZIA CONSILIULUI DIRECTOR NAŢIONAL AL AMSPPR ADUNAREA GENERALĂ NAŢIONALĂ A AMSPPR VA AVEA LOC ÎN DATA DE 03 OCTOMBRIE 2009 LA BUCUREŞTI. CANDIDATURILE SE VOR DEPUNE PÂNĂ ÎN DATA DE 15 IULIE 2009, RAPOARTELE DE ACTIVITATE ALE DEPARTAMENTELOR ŞI ALE FILIALELOR REGIONALE SE VOR DEPUNE PÂNĂ ÎN DATA DE 15 IULIE 2009

REMEMBER PREVEDERI STATUTARE ÎN VIgOARE

„Art. 50 – ………………………………………… Candidaturile pentru alegerile în funcţiile naţionale din Biroul Permanent se depun în scris la Sediul Central cu 2 luni înainte de data desfăşurării Adunării Generale Naţionale în cadrul căreia vor avea loc alegerile. Comisia pentru Statut va verifica îndeplinirea condiţi-ilor statutare de fiecare candidat. Candidaturile pot fi însoţite de C.V.-uri şi de programe electorale, care pot fi publicate la solicitarea candidaţilor în numărul de revistă premergător şe-dinţei sau/şi în Mapa Adunării Generale Naţionale respective. Art. 51 – I. ………………………………………………………. II. În Consiliul Director Naţional pot fi aleşi medici stomatologi privaţi, membri ai AMSPPR, care îndeplinesc ur-mătoarele condiţii:a) sunt proprietari ai cabinetelor private în care îşi desfăşoară activitatea;b) au o vechime minimă de 3 ani consecutivi ca membru co-tizant;c) au îndeplinit anterior funcţii lucrative la nivele de bază (oră-şenesc, municipal)

aCtualităţi aCtualităţi

17


M-am bucurat să fiu împreună cu colegii din Cluj cu ocazia cursului organizat în prag de primavară. Lectorii invitaţi reprezentau o garanţie a unei manifestări de calitate dar, fără un auditoriu pe măsură, totul ar fi fost degeaba. Cei peste 60 medici prezenţi, au umplut sala de la Hotel Opal din Cluj-Napoca, la şe-dinţă participând şi câţiva membri ai CDN a AMSPPR în frunte cu preşedintele Dr. Dan Grigorescu. Alături de câţiva medici cu experienţă, restul participan-ţilor a fost compus din medici tineri care au venit cu interesul specific vârstei, pentru a-şi lărgi cunoştinţele. Dr. Hadrian Borcea este mereu acelaşi lector plăcut, indiferent dacă este în Satu-Ma-re, Oradea, Zalău sau Cluj. Prelegerile sale suscită un interes deo-sebit şi periodic este nevoie de o updatare în domeniul urgenţe-lor din cabinetul de medicină dentară. Deşi cafeaua şi fursecurile îi aşteptau pe cursanţi, aceştia nu mai conteneau cu întrebările adresate lectorului.

Chiar înainte de pauză, Dr. Marius Bud şi-a lansat cartea despre Radiologia Dentară Digitală, ocazie cu care a participat şi doamna prof. Dr. Floarea Fildan. Cartea, „Bazele radiologiei digi-tale”, reprezintă o apariţie editorială interesantă pe o piaţă radio-logică în plină dezvoltare. Endodonţia reprezintă principala atracţie pentru orice medic tânăr, iar atunci când un medic pasionat ca şi Dr. Zeno Flo-riţa începe să-ţi împărtăşească din experienţa personală, ajungi la rândul tău să te îndrăgosteşti de ea. Prelegerea s-a adresat persoanelor familiarizate deja cu ceea ce înseamnă endodonţia azi (digă, apex locator, control radiologic, conicităţi, condensări verticale), trecând în revistă posibilităţile şi limitele în practica endodontică asistată de microscop. Deşi ultima perioadă a fost caracterizată de numeroase schimbări, viitorul centrului judeţean Cluj a AMSPPR este asigu-rat prin numărul mare de tineri care doresc să gândească şi să vorbească liber. Doresc pe această cale să felicit organizatorii pentru această manifestare şi să-mi exprim speranţa că medicii vor alege o asociaţie sau alta în funcţie de ceea ce oferă în mod concret şi nu în funcţie de promisiuni.

Dr. Panţel Marton gyorgy

• Periuţele de dinţi din păr natural au fost inventate de chinezii antici, care au făcut periuţe de dinţi din păr de porc recoltat de pe gâtul porcilor din zona cu climă rece;• Chinezii antici, au folosit acupunctura în jurul anului 2700 îHr pentru tratarea durerii asociată cariei dentare;• Dinţii falşi, protezaţi, datează încă din anul 700 îHr;• Pasta de dinţi, a fost utilizată încă din anul 500 îHr atât în China cât şi în India;• Primele amalgamuri dezvoltate la începutul anilor 1800 conţi-neau o cantitate mică de mercur şi trebuiau încălzite pentru a lega metalele între ele;• În 1819, un bărbat pe nume Bell, în Anglia, a dezvoltat un amal-gam cu conţinut mare de mercur care lega metalele între ele la temperatura camerei;• În 1824, un dentist pe care îl chema Peabody a fost prima per-soană care a adăugat săpun pastei de dinţi;• În 1846, dr. William Morton, din Massachusetts, a fost primul dentist care a utilizat anestezia dentară pentru o extracţie;

• În 1848, Waldo Hanchett a patentat fotoliul dentar;• În 1873, Colgate a produs în masă prima pastă de dinţi îmbu-teliată;• Pe 26 ianuarie 1875, George Green a patentat prima freză elec-trică pentru uz stomatologic;• Primul anestezic local utilizat în stomatologie a fost cocaina, introdusă în practică de Carl Koller în 1884;• Companiile americane, au început producţia în masă a periuţe-lor de dinţi după 1885;• Chimistul german Alfred Einkorn a introdus novocaina în 1905 ca anestezic;• În 1938, DuPont a fabricat prima periuţă de dinţi cu perii din nylon;• Prima periuţă de dinţi electrică a fost produsă în 1939 şi conce-pută în Elveţia;• Prima periuţă de dinţi electrică a fost concepută şi produsă în Elveţia în 1939.

Aspecte din sală Aspecte din salăDr. Dan grigorescu

Dr. hadrian Borcea Dr. zeno Floriţa

În deschidere dr. Ştefan Anca

Dr. Marius Bud Prof. Dr. Floarea Fildan

Sponsor Principal AMSPPR

ÎN VIzITĂ LA FILIALA ARDEAL NORD A AMSPPR.

MANIFESTARE EMC LA CLUJ-NAPOCA 7 MARTIE 2009

DIN ISTORIA PROFESIEI

18


EduCaţiE mEdiCală EduCaţiE mEdiCală

Abstract: Dental imaging is part of the dentist practice as it is a re-quired procedure for the completion of a good quality treatment. Although the first intraoral sensor appeared almost 30 years ago, the implementation and usage of digital radiology on a large sca-le still shows a deficit in Romania com-pared with other European countries. In this respect, our objectives were to provide the reader with general notions about digital images and to classify thro-ugh comparative analysis the most used digital sensors and techniques to obtain bi- and tridimensional images. Keywords: dental imaging, digital radio-logy, digital sensors

La fel cum în arta fotografică s-a trecut de la fotografia pe film şi hârtie la cea digitală şi prelucrarea pe calculator, la fel şi radiologia stomatologică trece încet de la filmul convenţional la radiografia digitală. Dacă ni se realizează o radiogra-fie digitală, vom fi surprinşi să observăm că medicul va folosi un tub Roentgen normal şi va plasa în cavitatea orală o plă-cuţă nu prea mult diferită de filmul clasic, cunoscut de noi. Da, aşa este, deoarece pentru a realiza o radiografie digitală se foloseşte acelaşi emiţător de radiaţii X ca şi în cazul filmului convenţional, însă cu modificarea setărilor astfel încât timpul de expunere să fie mai scurt şi doza de radiaţie mai mică. Există două mari categorii de sen-zori digitali care pot înlocui filmul convenţi-onal:A) Senzorii CCD (trad. engl. charge-

coupled devices) (Fig.1) similari celor din aparatele de fotografiat digitale, atât de banale în ziua de azi şi sunt cel mai des utilizaţi de medici. Pentru a realiza o radi-ografie dentară, aceşti senzori se plasea-ză în cavitatea orală în locul filmului, fiind conectaţi printr-un cablu la un calculator. În momentul realizării radiografiei (expu-nerii la radiaţia X), receptorul va prelua imaginea dinţilor şi o va transmite calcu-latorului, putând fi vizualizată aproape instant de către medic. Aceşti senzori există în prezent şi în varianta wireless, adică fără fir, transmiterea informaţiei re-alizându-se prin undele transmise către calculator.B) Plăcuţele de stocare a imaginii (PSI), care sunt aproape identice ca aspect cu filmele convenţionale, diferenţa fiind că imaginea se memorează pe ele fără a fi vizibilă cu ochiul liber, până în momentul scanării, pentru a putea fi vizualizată pe calculator. După scanare, plăcuţa se rese-tează şi poate fi utilizată pentru o nouă radiografie. De ce ar fi nevoie de radiografii digitale pe care să le vedem pe calculator?1. Radiografia digitală aduce pacientului beneficiul unei doze de radiaţie mult scăzute. Cercetările în domeniu ale lui Haring şi Howarten atestă o reducere a radiaţiei de până la 80% în momentul ex-punerii senzorului comparativ cu filmele, acest fapt datorându-se proprietăţilor senzorului, care îl fac mult mai sensibil la fotonii radiaţiilor X [1]2. Posibilitatea prelucrării imaginii pe calculator este unul dintre cele mai mari avantaje pe care imagistica digitală le are asupra filmului convenţional. Producă-torii includ în software-ul programelor o gamă diversificată de metode de pro-cesare, dintre care: modificarea contras-tului, inversare a tonurilor de gri, magni-ficarea, colorare artificială, realizarea de măsurători etc.3. Calitatea imaginii obţinute. Majoritatea senzorilor digitali exis-tenţi în prezent pe piaţă au o rezo-luţie a imaginii net superioară fil-mului convenţional (12 perechi de linii/mm). Aceasta înseamnă că pe radiografiile digitale medicul poate identifica informaţii care nu ar fi fost vizibile pe un film convenţional. [2]4. Economia de timp reprezintă un

avantaj esenţial, mai ales în cazul siste-melor CCD care permit afişarea imaginii imediat după expunere. De asemenea, şi în cazul sistemelor PSI, chiar dacă există un timp mort între scanarea şi vizualiza-rea imaginii, metoda este semnificativ mai rapidă decât developarea convenţi-onală în camera obscură.5.Ecologic (neinvaziv pentru mediu). Nu sunt folosite substanţe chimice pen-tru developare. Toate tipurile de senzori permit reutilizarea lor (pentru un număr de câteva mii de expuneri în cazul CCD-urilor şi câteva sute în cazul PSI). Totuşi, dacă manevrarea lor nu se face cu aten-ţie, ei se pot zgâria sau deteriora. Senzorii CCD. În anul 1982, sto-matologul francez Francis Mouyen din Toulouse, în colaborare cu firma Trophy Radiologie (Croissy Beaubourg, Franţa), a

conceput primul aparat pentru achiziţie digitală a imaginilor radiografice, numit RadioVizioGraf (RVG). De atunci, piaţa a evoluat exponenţial, astfel încât rezoluţia imaginilor captate cu noii senzori a ajuns, în prezent, la 40 pl/mm (VistaScan Plus, Dürr Dental, Germania). Detectorii utilizaţi în metoda digitală directă de achiziţie a imaginilor sunt fabricaţi din mai mulţi capacitori pe

Dr. Marius Bud, născut în 1977, absol-vent al U.M.F. Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca 2002, master în informatică medicală şi biostatistică 2003, doc-tor în ştiinţe medicale, specialitatea radiologie stomatologică 2008. A obţinut trei burse de studiu postu-niversitar în Franţa, Olanda şi Belgia 2003 – 2004.

Senzor CCD

Senzor CCD straturile străbătute de radiaţiile X

RADIOgRAFIILE DIgITALE INTRAORALE TIPURI DE SENzORI UTILIzAŢI

EduCaţiE mEdiCală

19


EduCaţiE mEdiCală

bază de silicon cu puritate crescută, for-mând o matrice bidimensională. Recep-torii CMOS şi TFT (trad. engl. Thin-Film Transistor) sunt similari CCD-urilor, însă diferă de aceştia prin modalitatea de ci-tire a pixelilor. Receptorul primar din acest sen-zor este un ecran format dintr-un cip ma-triceal special conceput pentru recepta-rea radiaţiilor X. Doza minimă de radiaţii pe care senzorul o poate suporta, fără o perceptibilă degradare a performanţelor, a fost determinată a fi 50 Gy, ceea ce co-respunde unui număr de 100000 expu-neri radiologice normale. Senzorul este sigilat într-o cap-sulă de material plastic ce oferă protec-ţie mecanică şi poate fi dezinfectată prin imersiuneîntr-un lichid. Se pot folosi şi huse din material plastic de unică între-buinţare. Senzorii PSI. În 1981, Fuji Cor-poration (Tokyo, Japonia) a introdus, pentru prima dată, plăcuţele de stocare a imaginii, care însă abia în anii 1990 au

fost integrate efectiv în procesul imagis-tic de realizare a radiografiilor digitale intraorale, odată cu lansarea pe piaţă, în 1994, a sistemului DIGORA® Optime (So-redex, Helsinki, Finlanda). Achiziţia digi-tală a imaginilor radiologice cu ajutorul PSI este considerată o metodă imagistică indirectă în virtutea faptului că informaţia este captată în format analogic – aseme-nea filmului – şi convertită, apoi, în date digitale prin procesul scanării. Senzorul de tip PSI are o grosime şi o flexibilitate comparabilă cu cea a filmului convenţi-onal. În funcţie de echipamentul utilizat, timpul necesar realizării unei radiografii poate varia între 5 şi 30 de secunde. Utilizarea PSI este caracterizată de manipularea facilă şi discretă a senzo-rului, în comparaţie cu CCD şi CMOS, care au o grosime şi o rigiditate mai mare de-cât cele ale filmului convenţional şi PSI. De asemenea, în momentul captării ima-ginilor, senzorul trebuie protejat împotri-va infectării deoarece, după resetare, el va fi utilizat şi la alţi pacienţi. Dacă pentru

un anumit pacient se doreşte realizarea mai multor imagini sau a unei serii com-plete, se poate folosi acelaşi senzor pen-tru toate expunerile. Unul dintre avanta-jele acestei metode este posibilitatea de a şti în timp util dacă imaginea captată este cea dorită, iar, în cazul în care ima-ginea este necorespunzătoare, aceasta poate fi refăcută imediat după resetarea plăcuţei. PSI pot fi utilizate, teoretic, la infinit, dar unele studii (2004) arată că, după 50 de utilizări, 95% dintre ele îşi pi-erd capacitatea de a oferi o imagine la o calitate corespunzătoare pentru un dia-gnostic corect. În realitate, aceste plăcu-ţe sunt folosite până în momentul în care zgârieturile acumulate în urma scanărilor succesive şi a manipulării intempestive afectează sesizabil calitatea imaginilor. [3] Prezentăm comparativ caracte-risticile celor două metode de achiziţie a imaginilor directă – CCD şi indirectă - PSI:

Prezentarea comparativă a caracteristicilor senzorilor CCD şi PSI

Caracteristică Tehnica directă (CCD) Tehnica indirectă (PSI)

Timp de achiziţie Instantaneu 10 – 30 secunde

Număr de expuneri Nelimitat ≈ 50

Preţ Mic Mare

Flexibilitate Nu Da

Tip suport intraoral Specific Clasic

Cablu de conexiune PC Da Nu

Dimensiuni disponibile Limitate Toate formatele

În contextul celor prezentate, putem conclude că întrebarea majoră atât pentru medici cât şi pentru pacienţi nu este: “De ce radiografii digitale?” ci “De când încep şi eu să fac radiografii digita-le?”

Bibliografie:1. Haring J, Howarten L. Dental Radiogra-phy Principles and Techniques. 3rd Editi-on. Philadelphia: Elsevier, 2006:351-352.2. Doudibertiere L, Etienne G. Tratament des images radiographiques numeri-ses. Modification. Amelioration. Inf Dent 1991;25(12):36-40.

3. Marius Bud, Floarea Fildan „ Bazele ra-diologiei digitale stomatologice” Editura Alma Mater 2008

20


ViEna Fdi

ZIUA I 07 AUGUST VINERI ZIUA II 08 AUGUST SÂMBÃTÃ ZIUA III 09 AUGUST DUMINICÃ

ORA: 04:00 PLECAREA DE LA 08.30-09.30 VIZITÃ MAGAZIN 09.00 - PLECARE HOTELSEDIUL FR BANAT HOFFER (CEL MAI IEFTIN DIN

VIENA)ORA: 9:00 – 12:00 SHOPPING - 10.00 - 12.00 VIZITAREA UNEI PIETE 09.30 - 12.30 VIZITAREA MUZEULUI CENTRUL COMERCIAL PARNDORF DIN VIENA DE ISTORIE SI DE ARTA DIN

12,00 – 13,00 TUR PIETONAL: HOFBURG (ISTORIE: SECTIA DE 13.45 – VIZITAREA MUSIKVEREIN FÂNTANA RÂULUI VIENA - EGIPTOLOGIE, SCULPTURA DIN VIENA (UNDE ARE LOC AMBASADA FRANTEI - PIATA GRECO-ROMANA, COLECTIA DE CONCERTUL DE ANUL NOU): SALA KARLSKIRCHE VIZITAREA GEME SI BIJUTERII ROMANE, DE AUR, SALA BRAHMS BISERICII KARLSKIRCHE ªI TEZAURUL DE 10 KG AUR DE LA

URCAREA CU ASCENSORUL, SINNICOLAUL MARE, ROMANIA) 15.00 CAZARE ADMIRAREA PICTURII CUPOLEI - PICTURI ALE ARTIªTILOR DE

STATIILE DE METROU ALE LUI RENUME MONDIALÃ18.00 VIZITAREA TURNULUI OTTO WAGNER, CLÃDIREA DUNÃRII - 150 M INALTIME, SECESSION - CLADIREA 13.00-15.00 MASA DE PRANZPANORAMA DE 360° VIZITARE ASOCIAÞIEI ARTISTILOR - PRATER +CINÃ UNIVERSITATEA TEHNICÃ - 15.30 PLECAREA SPRE TARA CU O

STATUIA LUI BRAHMS, SCURTA OPRIRE LA CLADIREA LUI (MORMINTELE REGALE ALE CASEI HUNDERTWASSER SI GALERIILE DE HABSBURG ) SALE - UNA DINTRE CELE MAI 13.00 - 15.00 PAUZÃ DE MASÃ, INTERESANTE CLADIRI DE CUMPÃRÃTURI, PLECARE SPRE ARHITECTURA MODERNAHOTEL18.00 - 23.00 CINÃ RUSTICÃSPECTACOLUL DE OPERÃ RIGOLETTO LA ST. MARGARETHEN(47 EURO / PERSOANÃ ÎN PREÞUL EXCURSIEI !)

TALON DE PARTICIPARE INDIVIDUALCompletaþi toate rubricile citeþ, cu majuscule ºi decupaþi !!

Expediaþi pânã în data de LUNI 15 IUNIE 2009 la adresa: AMSPPR, Filiala Regionalã BANAT Str. Vicenþiu Babeº nr. 24 ap. 2 COD 310029 ARADSubsemnata (ul) nume.....................................prenume........................................... domiciliat(ã) în localitatea............................Adresa ............................................................Cod Poºtal............. tel fax .....................tel mobil.............. ...e-mail................................. Avînd CNP.................................................................Membru AMSPPR…… DA..........NU.........(bifaþi cu X calitatea de membru)Doresc sã particip la excursia organizatã la Viena de AMSPPR Banat CJ ARAD, . PENTRU REZERVARE SUNT OBLIGATORII :1. Înscrierea pe acest talon, data, semnãtura, decuparea ºi expediþia sa prin poºtã la adresa de mai sus pânã în data de JOI 03 IULIE 2008,2. Plata avansului în valoare de 100 EURO, pentru membrii AMSPPR ºi 150 EURO pentru nemembri (la cursul BNR din ziua plãþii), pânã JOI 03 IULIE 2008 data poºtei. REZERVAREA SE VA FACE ÎN ORDINEA ÎNSCRIERILOR, ÎN LIMITA LOCURILOR DISPONIBILE. PLATA SE VA FACE PRIN mandat poºtal pentru fiecare participant ptr: Letiþia Buibaº, Str. Vicenþiu Babeº nr. 24 ap. 2 COD 310029 ARAD cu specificaþia: deplasare profesionalã Viena. AM ÎNÞELES ªI ACCEPT COSTUL TOTAL AL DEPLASÃRII ªI CONDIÞIILE DE MAI SUS ALE ORGANIZATORULUI ªI MÃ ANGAJEZ SÃ LE RESPECT.Nerespectarea condiþiilor presupune sistarea oricãror obligaþii ale organizatorului. Informaþii telefonice 0257-206.180, 0357-420.789 (Luni-Vineri între orele 09:00-17:00)

Data..................... Semnãtura.................................................

AMSPPR

- Filiala Regionalã Banat - vã invitã:

PENTRU MEMBRI AMSPPR - 240 EURO

PENTRU NEMEMBRI AMSPPR - 290 EURO

LIVE OPERA LA ST. MARGARETHEN CU „ RIGOLETTO ” GIUSEPPE VERDI

ÎN CELEBRA CARIERÃ DE PIATRÃ SPECIAL

AMENAJATÃ PENTRU SPECTACOLE

INTRÃRILE LA OBIECTIVELE TURISTICE NU SUNT INCLUSE ÎN PREÞ CU EXCEPÞIA “RIGOLETTO”

ViEna Fdi

21


Etica Medicinii Dentare, Profesiona-lism, Drepturile Omului şi Legea

Medicina dentară este o profe-sie recunoscută de doar 2 secole. Ante-rior aceasta se suprapunea cu medicina astfel încât originile eticii medicinii den-tare, pot fi găsite în etica medicală tradiţi-onală. După cum se va vedea în Capitolul Unu, etica a fost o parte integrantă a me-dicinii, din perioada lui Hipocrate, secolul V (înainte de epoca creştină), medic grec, care este considerat ca fiind fondator al eticii medicale. Conceptul de medicină ca profesie este adesea atribuit lui Hip-pocrate, în care medicii fac o promisiu-ne publică prin care vor pune interesele pacienţilor lor mai presus de propriile lor interese (vezi capitolul trei publicat într-un număr precedent al revistei). Relaţia strânsă dintre etică şi profesionalism în medicina dentara va fi evidentă pe tot parcursul acestui manual. În perioada recentă atât etica medicală cât şi etica medicinii dentare au fost foarte mult influenţate de dezvolta-rea drepturilor omului. Într-o lume plu-ralistă şi multiculturală cu multe tradiţii morale diferite, majoritatea acordurilor internaţionale privind drepturile omului pot furniza un fundament pentru etica medicinii dentare care să fie acceptată peste toate graniţele naţionale şi cultura-le. Mai mult decât atât, stomato-logii trebuie uneori să se ocupe de pro-bleme dentare care rezultă din încălcări ale drepturilor omului, cum ar fi migra-ţia forţată şi tortura. Ei sunt foarte afec-taţi de dezbaterea asupra aspectului cu privire la faptul că îngrijirile de sănătate sunt un drept al omului, având în vedere că răspunsul la această întrebare într-o anumită ţară determină, în mare măsură, cine are acces la îngrijirea dentară. Acest manual va acorda o atenţie deosebită

problemelor legate de drepturile omului la modul cum acestea afectează practica dentară. Etica dentară este, de aseme-nea, strâns legată de lege. În cele mai multe ţări, există legi care specifică cum medicilor stomatologi li se solicită să se ocupe de problemele etice în îngrijirea pacientului şi în cercetare. În plus, insti-tuţiile care se ocupă cu legislaţia şi aviza-rea în domeniul stomatologiei din fiecare ţară pot sancţiona medicii stomatologi pentru încălcări etice. De obicei, cerinţele de etică şi de drept dentare sunt similare. Dar etica nu ar trebui să fie confundată cu legea. O diferenţă între cele două este că legile pot diferi semnificativ de la o ţară la alta, în general, în timp ce etica se aplică dincolo de frontierele naţionale. În plus, etica prevede destul de des standarde de comportament mai înalte, decât legea, şi pot apărea în situaţii ocazionale cazuri în care cele două concepte intră în conflict. În astfel de împrejurări medicii stomato-logi trebuie să utilizeze propria lor raţiune în a hotărî dacă se conformează legii sau urmează principiile etice. În cazul în care legile nedrepte intră în conflict cu princi-piile etice, medicii stomatologi ar trebui să lucreze individual şi colectiv pentru a schimba legile. Deşi medicii stomatologi ar trebui să fie familiarizaţi cu aspectele juridice ale stomatologie, punctul cen-tral al acestui manual este de etică, valori morale şi profesionale, angajamente, mai degrabă decât legea.

Concluzii Medicina dentara este o ştiinţă şi o artă. Ştiinţa se ocupă de ceea ce poa-te fi observat şi măsurat, iar un dentist competent recunoaşte semnele de afec-ţiune orală şi ştie cum să refacă o bună sănătate orală. Dar ştiinţa dentară are li-mitele sale, în special în ceea ce priveşte individualitatea umană, cultură, religie, libertate, drepturi şi responsabilităţi. Arta stomatologică implică aplicarea ştiinţei şi tehnologiei dentare la pacienţii individu-ali, familii şi comunităţi, în care nu există două cazuri identice. De departe cea mai mare parte a diferenţelor între indivizi, familii şi comunităţi sunt non-fiziologice, şi în recunoaşterea şi rezolvarea acestor diferenţe au un rol important arta, uma-nitatea şi ştiinţele sociale, împreună cu etica. Într-adevăr, etica în sine este îm-bogăţită de intuiţii şi date ale acestor alte discipline; de exemplu, o prezentare teatrală a unei dileme clinice, poate fi un mult mai puternic stimulent pentru etică reflecţie şi analiză decât o simplă descri-ere de caz. Acest manual poate oferi doar o introducere de bază pentru etica dentară şi unele dintre problemele sale centrale. Acesta este destinat pentru a vă oferi o apreciere a necesitaţii reflecţiei continue privind dimensiunea eticii în stomato-logie, şi în special cu privire la modul în care să vă ocupaţi de problemele etice pe care le puteţi întâlni în propria practi-că.

INFORMAŢII CED

La iniţiativa Preşedintelui CED şi ca urmare a unui acord din partea Board-ului CED, CED a intrat în Registrul de interes al Comisiei Europene. Registrul de interes al Comisiei Europene este un vo-luntariat on-line de registru de interes reprezentanţii care des-făşoară „activităţi care au loc cu obiectivul de a influenţa for-mularea politicilor şi procesele de luare a deciziilor din cadrul

instituţiilor europene “. Este o parte din iniţiativa de “transpa-renţă” a Comisiei, precum şi prin înregistrare, CED a subscris la codul de conduită pentru reprezentanţii interesaţi, formulat în jurul principiilor de deschidere, transparenţă, onestitate şi integritate.Prin înregistrarea în Registrul de interese, CED ca un întreg şi, în special, Sediul Bruxelles confirmă angajamentul lor de pro-fesionalism şi de bune practici în relaţiile noastre cu instituţiile europene, un element esenţial al CED succesul său în lobby la locul de muncă acum şi în viitor.

MANUALUL DE ETICĂ DENTARĂ AL FDIPARTEA A 3-A

juridiC

juridiC

23


Curtea Europeană de Justiţie, denumită complet Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, a fost înfi-inţată în Luxemburg în anul 1952 drept Curte de Justiţie a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului ( CECO ), iar ulterior a devenit competentă ca organ comun al celorlalte doua Comunităţi: Comunitatea Economică Eu-ropeană (CEE ) şi Comunitatea Europeană pentru energie nucleară ( EUROATOM ). Curtea de Justiţie este instituită ca organ al Uniu-nii Europene iar în această calitate va emite primul Regu-lament de procedură la 7.10.1958, care va suferi modifi-cări de-a lungul timpului.Organ comunitar de jurisdicţie, Curtea de Justiţie este cunoscută sub numele: Curtea de Justiţie a Comunităţilor europene, Curtea de Justi-ţie de la Luxemburg (unde îşi are sediul), ori simplu Curtea Europeană de Justiţie. Se-diul CEJ se află la Luxemburg. Organizarea şi funcţionarea Curţii de Justiţie sunt descrise în cele trei Tratate fondatoare ca şi în Sta-tutele Curţii. Fiecare dintre cele trei Tratate prevedea crearea unei Curţi de Justiţie. În urma semnării, în 1957 a Convenţiei referitoare la instituţiile comune, Curtea a devenit o instituţie unică pentru toate cele trei Comunităţi Europene. În conformitate cu Tratatele de in-stituire a Comunităţilor europene, Curtea de Justiţie era investită cu o competenţă generală de a asi-gura respectarea dreptului în interpretarea şi aplicarea Tratatelor. Aceasta reprezintă regula generală în materie aşa cum a fost prevăzută în art. 220 din Tratatul Constitu-tiv al C.E.E. şi art. 31 din Tratatul Constitutiv al Euratom. În exercitarea competenţei sale în vederea adop-tării hotărârilor Curtea funcţionează cu respectarea ur-mătoarele principii fundamentale:- Principiul împuternicirii speciale limitate;- Principiul interpretării unitare şi autonome a dreptului comunitar în toate statele membre;- Principiul efectului util;- Principiul dezvoltării dinamice a dreptului comu-nitar în corelaţie cu scopurile şi obiectivele de integrare stabilite;- Principiul interpretării dreptului secundar în con-formitate cu dreptul originar;- Principiul dreptului comparat;- Principiul subsidiarităţii. Competenţa Curţii de Justiţie constă în faptul de a garanta că în interpretarea şi aplicarea Tratatelor comu-nitare legea este respectată. Având în vedere acordarea de jure a acestei competenţe, ea se va raporta nu numai la prevederile, ca atare din Tratatele comunitare care au aplicabilitate directă ci şi la acele dispoziţii în baza căro-

ra sunt adoptate acte comunitare de aplicare a acestora. Curtea are competenţa să acţioneze numai în limitele pu-terilor ce-i sunt conferite. Competenţa ce-i revine Curţii potrivit Tratatelor comunitare nu este o competenţă de drept comun ci de atribuţie. Curtea poate să acţioneze ca o curte admi-nistrativă în sensul dreptului continental, în scopul de a proteja subiectele de drept, statele membre, precum şi persoanele. Consiliul, hotărând în unanimitate pe baza pro-punerii Comisiei şi după consultarea Parlamentului poate să adopte dispoziţii pentru a atribui Curţii de Justiţie, în măsura pe care el o stabileşte, competenţa pentru a so-

luţiona litigiile legate de aplicarea actele adoptate în baza Tratatului CE care creează drepturi comu-

nitare de proprietate industrială. Consiliul va recomanda adoptarea acestor dispo-

ziţii de către statele membre în confor-mitate cu regulile lor constituţionale respective. În toate cauzele în care acţionea-ză ca o curte administrativă există o competenţă nelimitată, părţile nefi-ind mărginite de motivele specifice

şi de instanţă, putând să excedă pro-blemele privind legalitatea şi să ia de

asemenea în considerare oportunitatea actelor adoptate de instituţii.

Curtea de Justiţie poate să acţioneze ca o curte constituţională prin faptul de a garanta ca legea este respectata, ea urmând să asigure conformitatea ac-telor instituţiilor comunitare cu Tratatul CE. Curtea poate să acţioneze ca o curte constituţi-onală atunci când, la cererea Consiliului, a Comisiei sau a unui stat membru, formulează un aviz în legătură cu compatibilitatea unui acord încheiat între Comunitate şi unul sau mai multe state ori organizaţii internaţionale cu Tratatul CE. Curtea de Justiţie ar putea fi calificată ca o curte internaţională, avându-se în vedere competenţa de re-glementare a litigiilor dintre Comisie şi statele membre ori dintre statele membre sau în cazul oricărui diferend între statele membre relativ la obiectul Tratatului dacă diferendul este supus spre reglementare potrivit unui acord special între părţi. Litigiile survin aşadar între două sau mai multe subiecte de drept internaţional. İn fond, Curtea de Justiţie nu este o jurisdicţie internaţională ci o jurisdicţie internă a Comunităţii concepută după modelul jurisdicţiei statale. Curtea mai are competenţa de a decide asupra recursurilor care sunt introduse împotriva deciziilor Cur-ţii de primă instanţă şi care sunt limitate la aspectele de drept. Curtea acţionează, prin urmare ca instanţă de re-curs.

CURŢI EUROPENE DE JUSTIŢIE

juridiC

24


aGora

Curtea de Justiţie are şi competenţa de a reexa-mina în mod excepţional deciziile luate de Curtea de pri-mă instanţă în cauzele ce privesc contestarea deciziilor camerelor jurisdicţionale precum şi în procedura privind trimiterile pentru darea unor hotărâri preliminare, când există un risc serios de afectare a unităţii şi coerenţei dreptului comunitar. Curtea de Justiţie:- efectuează un control al legalităţii actelor comunitare pe calea recursului în anulare, a excepţiei de ilegalitate şi a recursului în carenţă;- interpretează unitar Tratatele şi actele comunitare pe ca-lea recursului în interpretare;- controlează legalitatea acţiunilor sau omisiunilor state-lor membre în raport cu dispoziţiile Tratatelor tranşând litigiile dintre acestea;- soluţionează acţiuni cu privire la repararea pagubelor cauzate de organele comunităţilor sau de agenţii acesto-ra;- se comportă asemănător Tribunalului administrativ al ONU, soluţionând litigiile privind raporturile funcţionari-lor comunitari cu organele de care depind;- dispune de o competenţă consultativă. Activitatea Curţii nu este supusă controlului ce-lorlalte instituţii comunitare. Având ca răspundere principală asigurarea res-pectului dreptului în interpretarea şi aplicarea tratatelor comunitare, ca şi ale actelor normative adoptate de că-tre instituţiile comunitare, Curtea îşi îndeplineşte această competenţă nu numai prin activitatea ei pur jurispruden-ţială, ci mai ales prin activitatea sa de creare a dreptului. Ea este cea care a elaborat principiile care stau la baza or-dinii juridice comunitare şi care a dat un fundament solid eforturilor de integrare. Curtea de Justiţie este considera-tă în acest sens factor de integrare de prim ordin. De la momentul la care România a devenit ţară membră a Uniunii Europene a intrat cu drepturi şi obliga-ţii depline în jurisdicţia Curţii europene de justiţie.Curtea Europeană a Drepturilor Omului Curtea Europeană a Drepturilor Omului (C.E.D.O.) este instituită în temeiul Convenţiei europene a dreptu-rilor omului adoptată în 1950 la Roma şi care a intrat în vigoare în septembrie 1953. Curtea este o instituţie a Consiliului Europei şi are sediul la Strasbourg. Curtea este sesizată cu plângeri asupra încălcării drepturilor omului de justiţiabili ai statelor membre ale Consiliului Europei. Jurisdicţia Curţii este trasată de materia drepturi-lor şi libertăţilor cetăţeneşti edictate de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamenta-le, la care se alătură cele stabilite în anexele la convenţie, respectiv în Protocolul nr. 1, 4, 6 şi 7. În acest sens Curtea poate fi sesizată cu încălcări ale următoarelor drepturi şi libertăţi: - dreptul la viaţă; - interzicerea torturii;

- interzicerea sclaviei şi a muncii forţate;- dreptul la libertate şi securitate;- dreptul la un proces echitabil;- nici o pedeapsă fără lege;- dreptul la respectarea vieţii personale şi familiale;- libertatea de gândire, conştiinţă şi religie;- libertatea de expresie;- libertatea de întrunire şi asociere;- dreptul la căsătorie;- dreptul la o despăgubire efectivă;- interzicerea discriminării;- protecţia proprietăţii;- dreptul la educaţie;- dreptul la alegeri libere;- interzicerea detenţiei pentru datorie;- libertatea de circulaţie;- interzicerea expulzării naţionalilor;- interzicerea expulzărilor colective ale străinilor;- abolirea pedepsei cu moartea;- garanţii procedurale în caz de expulzare a străinilor;- dreptul la dublu grad de jurisdicţie în materie penală;- dreptul la indemnizaţie în caz de eroare judiciară;- dreptul de a nu fi judecat ori pedepsit de două ori;- egalitatea între soţi. În conformitate cu prevederile Convenţiei statele semnatare se obligau să accepte şi să respecte jurisdicţia Curţii şi dreptul european al drepturilor omului ca preva-lând dreptului naţional. România a devenit stat semnatar al Convenţiei prin ratificarea acesteia prin legea 30 din 1994, moment de la care atât România ca stat dar şi orice persoană particulară care se consideră victima violării convenţiei poate adresa Curţii o cerere invocând violarea de către un stat contrac-tant a unuia dintre drepturile garantate de Convenţie. Toate hotărârile definitive adoptate de Curte sunt obligatorii pentru statele în cauză.

Av. Luciana Mihai

juridiC aGora

25


Pentru cei care încă nu ştiu, AMSPPR este o Doam-nă, din multiple motive (şi deoarece cuvântul asociaţie este de genul feminin). De aceea cei care dezacordează cu „AMSPPR-ul” li se recomandă să facă din nou cele 4 clase primare. Pentru cei care încă nu au înţeles, Doamna AM-SPPR a suferit şi suferă de peste 1 an un viol continuu şi colectiv, desigur înţelegerea silniciei fiind conştientizată gradual, cu intensitate maximă la vârful piramidei de con-ducere şi descrescătoare în jos înspre membri.

În anul 1988 actriţa Jodie Foster, una din cele mai inteligente actriţe în viaţă a avut rolul principal în filmul „Acuzata”,( regia Jonhatan Kaplan) în care o tânără supăra-tă datorită unei certe cu prietenul este înhăţată într-un bar de o haită de violatori şi siluită în public în mod repetat pe un tonomat. În trupa de brute se regăsesc toate tipologiile masculine ale oraşelor americane: studentul, şoferul, beţivul, şomerul, etc., un rol primordial având „dirijorul”, care nu par-ticipă activ la viol ci doar instigă din umbră participanţii şi galeria de spectatori voyeurişti.

În martie 2008 a început pentru Doamna AMSPPR violul colectiv la a cărui apogeu s-a ajuns în martie 2009. Tipologia agresorilor este tipică pentru Republica Soci-alistă România: dictatorul, megalomanul, activista PCR, securistul, mahalagioaica, şobolanul birocrat. La început agresorii au atacat liderii de opinie din conducerea asoci-aţiei, declarându-i “incompatibili” şi recurgând la hărţuire, eliminare, înlocuire, sancţionare ş.a.m.d. În etapa a 2-a s-a recurs la atacarea structurilor regionale ale AMSPPR, prin neacreditarea lectorilor propuşi, prin neacreditarea ma-nifestărilor regionale, confiscarea unei Filiale Regionale, în final în etapa a 3-a, hărţuirea cu procese, neacreditarea întregii asociaţii ca furnizor tradiţional de EMC şi neacredi-tarea Congresului AMSPPR-FDI-ARE.

În filmul „Acuzata” pe întreg parcursul siluirii victima nu reuşea decât să spună tuturor „NU !”, stupefiată de faptul că un astfel de viol se petrece într-un spaţiu public în secolul XX şi nimeni nu îi ia apărarea. Şi în cadrul procesului (după luni de zile de psihoterapie de recuperare) victima violului a susţinut că singurul lucru pe care l-a putut face, imobilizată de brute, a fost să spună mereu „NU !”. În urma declaraţiilor sale şi a unui singur martor justiţia a condamnat pe toţi par-ticipanţii, inclusiv pe celebrul „dirijor” al violului colectiv.

La peste 1 an de la iniţierea violului AMSPPR, sem-nalat în toate etapele sale în publicaţiile asociaţiei, toţi membrii ar fi trebuit să ridice 1 minut turbinele din dinţi şi să păstreze 1 minut de tăcere ca protest împotriva acestor practici sălbatice. La peste 1 an de la iniţierea violului, toţi liderii lo-cali şi regionali promovaţi de şi prin AMSPPR ar fi trebuit în momentele oportune, când li s-a cerut votul, să voteze corect şi cu moralitate, ca medici privaţi dar nu au făcut-o, comportându-se toţi, in corpore, ca nişte laşi şi trădători. La peste 1 un de la iniţierea violului, dar şi pe par-curs, conducerea centrală a asociaţiei ar fi trebuit să cheme poliţia, jandarmeria, gardienii, procuratura, SPP-ul, NATO, Interpolul, presa, radioul, televiziunea, internetul, pe orici-ne pentru a prinde făptaşii şi nu doar să se vaiete pe tăcute „NU !”.

În filmul „Acuzata” autori ai violului au fost atât cei activi, care şi-au folosit sexul în public, încălcând normele umane din ultimii 2.000 de ani, cât şi cei pasivi care au asis-tat. Şi la agresiunea împotriva AMSPPR (ce continuă şi în pre-zent) au avut şi au un rol la fel de important atât agresorii activi cât şi spectatorii pasivi.

Este mai mult decât evident că în primăvara lui 2009 diktatura agresorilor din profesie este instaurată. Ori-cui i se vor putea de acum încolo încălca toate drepturile fundamentale prevăzute în Declaraţia Universală a Drep-turilor Omului, în Constituţie, în lege şi în reglementările specifice. Violul continuă… Este greu de estimat dacă sistemul judiciar incom-petent, ineficient, lent şi corupt din România se va ocupa cu profesionalism de sesizările repetate ale AMSPPR, dând sentinţe corecte. Nu ştim când va veni o altfel de Zi, Cea a Judecăţii, dar când aceasta va fi, un Dumnezeu-cu-bar-bă- albă, un Zeu-în-poziţia-lotus sau un mucilagiu-verde va cântări faptele fiecăruia…

Dr. Voicu A. David

VIOLUL CONTINUU

www.implanturi.org

EduCaţiE mEdiCalăwww.dentisystem.com

6 SISTEME DENTIPENTRU TOATEindicaáiile terapeutice

S.C. Denti System Arad S.R.L.Arad, Str. Alecu Russo Nr.1. Bl.A 5. Ap. 2.

Tel./fax: 00 40 257 212 026; Mobil: 00 40 752 306 052; e-mail: [email protected]

Fabricaáie Germanã: Hager&Meisinger GmbH.

DentiSystem(RO)A4 6systems.indd 1 2009.03.27. 8:10

27


EduCaţiE mEdiCală

Dr. Dan Ioan Lazăr, n.1980, absolvent al U.M.F. “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napo-ca 2005, bursă guvernamentală la Facultatea de Stomatologie din Bris-tol UK 2004, bursa Erasmus la Facul-tatea de Stomatologie din Marseille Franţa 2005, preparator la catedra de Odontologie-Endodonţie UMF Cluj-Napoca 2008.

Prep. Univ. Dr. Lazăr Dan, Catedra de Odontologie-Endodonţie, Facultatea de Medicină Dentară, U.M.F. Iuliu Haţieganu, Cluj-Napoca Abstract Posterior composite re-storations are difficult to contour and polish due to their occlusal anatomy and oppo-sing occlusion. In 1996 Baratieri described a new technique for the performance of resin composite direct restorations on posterior teeth. A clear acrylic resin matrix, fabricated prior to the preparation of the occlusal and proximal surfaces, is employed. The matrix allows the fast and accurate reproduction of the anatomic details from the original occlusal surface of the tooth, as well as the marginal ridges in the case of Class II (occlu-so-proximal) restorations. In this article will be discuss the steps of the technique, ad-vantages and limitations of the procedure. Keywords: occlusal morphology, composite resin, occlusal matrix Refacerea morfologie dinţilor late-rali reprezintă o provocare pentru medicul stomatolog atât din punct de vedere al cu-lorii cât şi al formei. Obturaţiile de compozit din zona laterală sunt dificil de realizat şi de finisat datorită anatomiei ocluzale comple-xe precum şi a stopurilor ocluzale realizate cu dinţii antagonişti. Utilizarea materialului compozit în zona laterală întâmpină anumi-te dificultăţi în reproducerea exactă a supra-feţei ocluzale. Calitatea morfologiei redată de medicul stomatolog depinde mult de cu-noştinţele teoretice, îndemânarea, simţul ar-tistic şi imaginaţia acestuia. Morfologia oclu-zală iniţială a structurilor dentare este una foarte valoroasă care respectă în totalitate poziţia şi direcţia cuspizilor, profunzimea şi aspectul şanţurilor primare şi secundare precum şi localizarea corectă a stopurilor ocluzale. BARATIERI et al., în 1996, a de-scris pentru prima dată sistemul de matrice ocluzală ca având numeroase avantaje în comparaţie cu sistemul tradiţional de ob-turare. Utilizând acest sistem, el a observat reducerea cantităţii de oxigen de la nivelul suprafeţei obturaţiei de compozit, scăderea gradului de contracţie a materialului com-pozit precum şi o tehnică de modelare mai facilă. Autorul a descris o matrice ocluza-lă din acrilat transparent, realizată înainte de prepararea cavităţii şi a structurat tehnica de obturare în două etape:1. Într-o primă etapă a fost realizată matricea din acrilat prin aplicarea acesteia pe suprafa-ţa ocluzală2. A doua etapă, cuprinde obturaţia propriu-zisă cu material compozit şi folosirea matri-

cei realizată anterior pe post modelator de morfologie (2) Şi alţi autori (1) au descris aceeaşi tehnică dar folosind ca material de ampren-tare acrilat autopolimerizabil netransparent sau silicon de adiţie şi o tijă de lemn pe post de manipulare. Pe baza acestei idei au fost realiza-te şi matrici ocluzale prefabricate de diferite mărimi, dar care acoperă numai într-o oare-care măsură cerinţele clinice. (foto 1) (3)

În acest articol voi prezenta o teh-nică care permite realizarea rapidă şi precisă a unei obturaţii de clasa I în zona laterală prin folosirea matricii ocluzale. Această teh-nică poate fi utilizată în cazul cavităţilor de clasa I şi a II-a şi este bazată pe o înregistrare a morfologiei iniţiale cu ajutorul unui silicon sau a unei răşini transparente. Indicaţiile utilizării matricei ocluzale anatoforme:1. În leziuni carioase ocluzale care nu afec-tează semnificativ morfologia ocluzală2. În leziuni carioase situate sub punctul de contact în care creasta marginală este inte-gră3. În leziuni carioase ocluzale care nu afec-tează semnificativ morfologia ocluzală iar restaurarea se realizează prin tehnici indi-recte (4) Tehnică şi metodă: o tânără de 28 de ani s-a prezentat cu o carie situată la ni-velul şanţurilor şi fosetelor feţei ocluzale ale primului molar inferior, cu morfologia oclu-zală uşor afectată.(foto 2)

După efectuarea anesteziei şi aplicarea sistemului de digă, s-a preparat o

cantitate de acrilat autopolimerizabil într-un recipient de sticlă. Pasta astfel obţinută a fost aplicată pe suprafaţa ocluzală - care în prealabil a fost vazelinată - cu ajutorul unei spatule urmând a se introduce în ea o tijă de plastic. După ce întreg sistemul a făcut priză matricea obţinută se îndepărtează de pe su-prafaţa dentară cu ajutorul tijei. S-a obţinut o amprentă fidelă a morfologiei de suprafa-ţa a molarului - matricea ocluzală - care va putea fi uşor manipulată în timpul obturării cavităţii prin intermediul tijei. (foto 3 si foto 4)

Prin aceeaşi metodă poate fi reali-zată matricea ocluzală folosind ca material siliconul de adiţie. Cantitatea de acrilat ce a depăşit ecuatorul anatomic al feţelor vestibulară şi orală (zonele retentive) va fi îndepărtată cu ajutorul unei freze de acrilat. Apoi matricea ocluzală obţinută va fi verificată pe dinte.

Foto 1

Foto 2

Foto 3

UTILIzAREA MATRICILOR OCLUzALE ANATOFORME PENTRU REFACEREA

ESTETICĂ ŞI FUNCŢIONALĂ A MORFOLOgIEI OCLUzALE

Foto 4

28


rEtrospECtiVă publiCaţii EduCaţiE mEdiCală

Performant şi sigur din punct de vedere igienic!• recipient de capacitate mare pentru lichid (300 ml) uşor

de umplut, chiar şi în timpul tratamentului• bestseller-ul mondial între generatoarele de ultrasunete are

de acum un sistem de clătire intern. Asta înseamnă mai multă autonomie, precizie mai mare, performanţe mai bune

• sistemul "Color coding" pentru siguranţă maximă înutilizarea vârfurilor

EndoSuccess-Kit6 instrumente (ET18D, ET20, ET25, ET25S, ET BD, ET PR)

Paro-Kit3 instrumente (H3, H4L, H4R)

BDR-Kit4 instrumente (TK1-1L, TK1-1S, TK2-1L, TK2-1R)

Periosoft-Kit3 blister a 4 instrumente (PH1, PH2L, PH2R)

Retro-Kit4 instrumente (S12-70D, S12-90ND, S13-LD, S13-RD)

EXCAVUS-Kit5 instrumente (EX1, EX2, EX3, EX-R, EX-L)

Aparat inclusiv 6 instrumente:Nr. 1, H3, 1 blister a 4 pile

Pastă pentru retracţie gingivală cu efect rapid şi perfect

•1 aplicator manual•6 capsule Expasyl

(ca. 6 -10 retracţii/capsulă)•12 canule de aplicare flexibile,

de unică folosinţă

Gel tixotropic pentru oprirea rapidă a sângerărilor

• 1 seringă a 2 g gel Hemostasyl• 20 canule de aplicare curbe, de unică folosinţă

1.950,-TVA inclus

249,-TVA inclus

78,-TVA inclus

1 2 3

1 2

3 4

021/206 18 21 0230/52 00 87021/224 31 38

0232/22 52 76 021/317 21 02 0264/59 10 34

SC Acteon Dental SRL • str. Constantin Roman Vivu, nr. 84, ap.22 • Bistriţa - 420024, jud. Bistriţa-Năsăud Tel./Fax: 0263-236076 (Informaţii numai pentru distribuitori!) • telefon mobil 0743-558819 • [email protected] • www.acteon-dental.ro

*Val

abil p

ână l

a 31.0

3.20

09, r

espe

ctiv

în lim

ita st

ocul

ui.

Accesorii opţionale:

Anz_P5XS_divers_RO_A4+3mm:Layout 1 07.01.2009 10:25 Uhr Seite 1

rEtrospECtiVă publiCaţii

29


EduCaţiE mEdiCală

Urmează prepararea cât mai con-servativă a cavităţii după care se trece la aplicarea obturaţiei de compozit. Cavitatea a fost demineralizată cu acid fosforic 37,5% gel timp de 15 secunde şi spălat până ce în-treaga cantitate de acid a fost îndepărtată. Uscarea dentinei s-a făcut uşor pentru a preveni pro-cesul de desicare a acesteia. Sistemul adeziv a fost aplicat în întreaga cavitate cu ajuto-rul unui aplicator timp de 15 secunde prin mişcări continue pentru a facilita pătrunde-rea acestuia în sistemul de tubuli dentinari. După aplicare, adezivul a fost uscat uşor timp de 5 secunde şi fotopolimerizat timp de 20 secunde.(foto5,foto6,foto7)

A urmat aplicarea materialului compozit respectând tehnica stratificării. După fiecare strat de compozit s-a aplicat matricea pentru a preveni supraconturarea viitoarei obturaţii şi fiecare strat a fost foto-polimerizat timp de 15 secunde. Tehnica de utilizare a sistemului pentru modelarea feţei ocluzale – se aplică compozitul în cavitate într-o cantitate uşor în exces, se aplică matricea care în prealabil a fost tapetată cu o mică cantitate de adeziv (sau lichid pentru modelarea compozitului), cu o uşoară presiune ocluzală ceea ce per-mite compozitului să reflueze. Apoi, matri-cea este îndepărtată uşor iar compozitul în exces este înlăturat cu ajutorul unei spatule. Se reaplică matricea şi se fotopolimerizează prin aceasta timp de 60 secunde. Se repetă procesul până la modelarea întregii suprafe-ţe ocluzale. Dacă cavitatea este de dimensi-uni reduse obturarea poate fi realizată prin-

tr-un singur strat iar în cazul unei cavităţi mai extinse se aplică straturi succesive. În cazul de faţă fotopolimerizarea s-a realizat după îndepărtarea matricei şi în-lăturarea excesului de compozit. Prin acest procedeu am obţinut o închidere marginală mai bună. (foto 8, fot 9, foto 10)

Dacă matricea ocluzală este con-fecţionată din silicon atunci fotopolimeriza-rea se face după îndepărtarea acesteia. Între straturi nu este necesară o fotopolimerizare completă a compozitului – se fotopolimeri-zează doar 5 secunde. Ultimul strat de com-pozit aplicat se fotopolimerizeză complet. După obturarea întregii cavităţi se îndepărtează sistemul de digă şi se realizea-ză adaptarea ocluzală. De cele mai multe ori aceasta nu trebuie efectuată datorită refa-cerii precise a morfologiei ocluzale. Ultimele etape sunt finisarea şi lustruirea. (foto 11, foto 12)

Avantajele acestei tehnici sunt:1. morfologia fetei ocluzale rezultate este precisă2. sculptura suprafeţei ocluzale este rapidă3. timpul petrecut cu adaptarea ocluzală, finisarea şi lustruirea obturaţiei sunt sem-nificativ reduse în comparaţie cu tehnicile convenţionale. Principalele dezavantaje identi-ficate sunt: 1. un material în plus de utilizat 2. pretinde o etapă suplimentară de lucru3. este necesară deprinderea tehnicii pentru obţinerea rezultatului scontat 4. este limitată doar la leziunile carioase fără destrucţia semnificativă a morfologiei oclu-zale Concluzii: Morfologia ocluzală poate fi refă-cută prin diferite tehnici şi instrumente, dar cea mai valoroasă rămâne cea iniţială. Matri-cea ocluzală reproduce această morfologie iniţială şi permite transferul ei în timpul ma-noperei de obturare. Timpul petrecut cu obturarea, modelarea, finisarea şi adaptarea ocluzală se reduce semnificativ, permiţând şi unui practician începător să obţină un rezultat mai mult decât satisfăcător. Bibliografie1. James B, William J.R., Thomas J, Richard S., Fundamentals of Operative Dentistry2. Jean-Francois R., Michel D., Collages et Adhesion3. http://www.occlusalmatrix.com/4. Baratieri LN, Monteiro Júnior S, Correa M, Ritter AV. Posterior resin composite restorati-ons: a new technique

Foto 8

Foto 9

Foto 10

Foto 5

Foto 6

Foto 7

Foto 11

Foto 12

juridiC

juridiC

31


paGina tinErEt

32


Hobby

FESTIVALUL DINŢILOR 2009 Condiţii de participare: Pentru a te putea înscrie în această tabără de creaţie, trebuie să activezi prin natura meseriei în breasla dentară (medic dentist, tehnician dentar, tehnician de radiologie, asistentă, student)1. În urma unui concurs de CV-uri şi scrisoare de motivaţie care să prezinte o idee de activitate de creaţie pe care candidatul ar dori să o realizeze în această tabără de vară (ex. să realizeze pictură abstractă folosind pasta de dinţi, să obţină obiecte de design interior necesare decorării sălii de aşteptare, să realizeze fotografii pe o anumită temă) CV-ul şi scrisoarea de motivaţie trebuie trimise la adresa [email protected]. Selecţia va lua în calcul: activităţile artistice anterioare (2 puncte), experienţa şi implicarea în organizaţii nonguvernamentale (2 puncte), realizarea unei expoziţii în cadrul taberei cu creaţiile proprii (pictură, fotografie, alte obiecte realizate de candidat) (2 puncte), scrisoarea de motivaţie (4 puncte) Termenul limită de înscriere: 10 iunie 2009. Răspunsul va fi trimis candidaţilor până în data de 17 iunie 2009 Achitarea contribuţiei de participare de 300 lei care include cazarea, 2 mese pe zi, participarea la toate evenimentele din program pe parcursul celor 5 zile ale festivalului

Mai multe detalii: http://www.dentfest.go.ro

BIBLIOgRAFIE ARTICOL DR. CONSTANTIN CAzACU DIN REVISTA VIAŢA STOMATOLOgICĂ NR. 1 / 2009

Bibliografie: - Ingle I. John , Bakland K. Leif, Endodontics B. C. Decker Inc, Hamilton London, 2002 - Ford Pitt T R, Rhodes J S, H E Pitt Ford, Endodontics Problem Solving in Clinical Practice; pg. 35, Martin Dunitz, 2002 - Marco Furry, Carlo Toccino si colab. Apical canal confluency in mandibular molars, Endo, 2007, 1(1) 53-59, Quintessenz (la punctul 3). - William T. Johnson , Color Atlas of Endodontics, Saunders, 2002 - Tronstad Leif, Clinical Endodontics A Textbook, Thieme Medical Publishers, Inc. 1991 - Cara M. Miyasaki-Ching, Elemente Clinice de Stomatologie, All Educational, 2001 - Varlan V., Varlan C., Elemente de Endodontie Practica, Info Medica 1999.

REVISTE ALE PROFESIEI

paGina tinErEt

33


Hobby

Reporter: De unde pasiunea pen-tru fotografie? Trebuie să ai ceva special tu ca persoană? Dr. Mihai Albu: În 1970, se năştea pasiunea mea pentru fotografie, odată cu mine. Tatăl meu este inginer, dar s-a ocu-pat mai mult de fotografie, aceasta fiind un fel de a doua sa profesie. Astfel, că am copilărit printre hârtie fotografică, sub-stanţe chimice revelatoare, balanţe anali-tice, filme de celuloid, multe aparate foto-grafice întregi sau desfăcute şi împrăştiate de jur împrejur, unele nemaiajungând ni-ciodată la forma iniţială. Mai erau aparate-le de mărit, de proiecţie, camera obscură unde se developau pozele. Erau şi alte evenimente care mi-au marcat copilăria,

în special întâlniri cu grupuri de fotografi, toţi, oameni pasionaţi, optimişti şi cu zâm-betul pe buze. Tatăl meu conducea la acea vreme Fotoclubul studenţesc al Universi-tăţii din Cluj, unde era multă voie bună şi distracţie. Normal că, astfel urma să fiu şi eu preocupat de această artă, ce aduce atâtea beneficii. Pentru a fi atras şi a dori să faci fotografie trebuie să fi o persoană îndrăz-neaţă, cu umor, un bun observator, şi bi-neînţeles cu urme de talent şi cunoştinţe artistice, cum ar fi noţiuni de compunere a culorilor. Ar trebui să ştii şi un pic de fi-zică optică, ceva mecanică fină, mai nou şi calculatoare, dar şi anatomie, biologie, şi... mai gândeşte-te şi tu... căci mai sunt câteva...R: Ce ar trebui să ştiu dacă vreau să mă apuc de acest hobby?Dr. M.A.: În afară de ceea ce ziceam mai sus, nu ar strica să ai ceva bani în cont, timp li-ber, o stare de sănătate bunicică pentru a putea alerga după fluturi, păsărele şi chiar oameni interesanţi. Daltonismul nu se re-comandă... Lăsând gluma la o parte, trebuie să ştii ce doreşti să fotografiezi, pentru că sunt multe posibilităţi, în funcţie de inte-resele tale, care pot fi: expoziţii personale, amintiri de familie, material documentar, publicaţii în reviste, presă etc. Fotografia se face ziua, noaptea, în lumină naturală sau artificială, cu nori, soare, ploaie, zăpa-dă, luciu de apă, de aproape, de departe. Pentru fiecare din aceste situaţii se poate să ai nevoie de un anumit tip de aparat, blitz, film, software de prelucrare.

R: Aparat foto versus ochiul liber. Care sunt diferenţele? Ce le leagă?Dr. M.A: Vorbim de două lucruri diferite 1) NATURA = OCHIUL şi 2) TEHNICA = APA-RATUL DE FOTOGRAFIAT, între care există o legătură: INTELIGENŢA OMULUI.La fel ca şi aparatele de zburat – luate după modelul păsărilor, submarinele, lu-ate după modelul balenelor, aparatul fo-tografic încearcă să imite, ca şi concepţie, ochiul uman, având însă ca şi în exemplele anterioare numeroase imperfecţiuni, care

pot duce chiar la diferite ”tragedii”. Printre aceste ”defecte” se pot enumera: câmpul vizual mai mic, sensibilitatea la lumină redusă, viteza de transmitere şi modul de prelucrare a datelor (imaginilor), meca-nica complicată, surse de energie pentru punerea în mişcare a mecanismelor, cos-tisitoare şi finite.

Mihai Lucian AlbuMedic specialist stomatolog mai 2003, director executiv al Asociaţiei Culturale ARTIMAGE-Cluj (www.art-image.ro) 2006-2009, coordonator la montarea unei expoziţii din cadrul Festivalului de artă teatrală de la Reşiţa 2006, coordonator al taberei de fotografie de la Beliş 24-29 iulie 2006, coordonator al taberei de fo-tografie de la Poiana Zânelor 2007, prezentarea unei selecţii de diapora-me la Festivalul Dinţilor 2008.

Începând cu acest număr al revistei Viaţa Stomatologică, vom încerca să vă deschidem apetitul pentru activităţile de timp liber. Acestea se vor concretiza într-o rubrică „Hobby” unde veţi găsi lucruri interesante despre cum să vă petreceţi timpul liber, într-un mod util şi relaxant. În numărul acesta, invitatul nostru este dr. Mihai Albu, un pasionat al fotografiei şi deopotrivă al muntelui. Interviu realizat de dr. Vlad C. Deac

FOTOgRAI(FE)-FOTOANAgRAMA CU DR.MIhAI ALBU-

34


Hobby rECEnzii dE CartE

R: Unii oricât s-ar chinui nu reuşesc să facă o fotografie. De ce?Dr. M.A: Asta nu e adevărat! Probabil nu se chinuiesc destul. Rezultatul oricărei de-clanşări ESTE o fotografie. Problema este că aceasta nu reuşeşte să exprime ceea ce şi-a dorit creatorul ei. În trecut, când nu exista aparatură digitală, era destul de greu să faci mai multe încercări pentru a repeta o imagine şi să obţii efectul scon-tat. Astăzi însă, lucrurile s-au schimbat. Trebuie încercate mai multe unghiuri de fotografiere, modificarea distanţei faţă de subiect, sau diferite surse de lumină, atât ca şi unghi de proiecţie cât şi culoare a acesteia, albă, gălbuie, reflectată, directă. De asemenea, o bună cunoaştere a apa-ratului fotografic este esenţială pentru realizarea unor bune fotografii. Şi întreţi-nerea acestuia este importantă, trebuind ca obiectivul să fie curat şi de bună cali-tate. Investiţia în aparatură e importantă, ştiut fiind că un aparat care „face de toate” sigur nu le face la o calitate înaltă. Ar tre-bui să avem o „unealtă”, şi anume, obiec-tiv, filtru, blitz, laborator, specifice pentru fiecare gen de fotografie pe care dorim să o realizăm. Sunt şi noţiuni de fotografie pe care trebuie să le cunoşti când începi această activitate. Bibliografia e vastă şi există şi cursuri specializate.R: Ce ne poţi spune despre utilizarea apa-ratului foto în cabinetul de stomatologie?

Dr. M.A: Pentru cabinetul stomatologic, locul unde cred că mulţi dintre noi doresc să facă fotografie, lucrurile sunt destul de clare. Spaţiul este unul profesional, cu sur-se de lumină bine definite, de asemenea culorile ambientale sunt destul de unifor-me şi caracteristice (alb - nu e culoare!, gri, orange, bleu, verde, puţin roşu şi rare combinaţii). De asemenea, cavitatea bu-cală este un spaţiu cunoscut, se cunosc fenomenele de transluciditate a dinţilor, reflexiile lichidului glandelor salivare şi umbrele pe care le aruncă diverse for-maţiuni anatomice gen: limbă, obraji, văl palatin, dinţi, buze, pilozitate periorală. Anticipând puţin răspunsul la următoarea întrebare, pot spune că fotografia în inte-riorul gurii are asemănare cu fotografia de peşteră, care este de asemenea o fotogra-fie cu mare specificitate, greu de realizat, necesitând un echipament sofisticat şi mare consum de resurse. Pentru interiorul cavităţii bucale recomand un aparat tip SLR, cu obiectiv cu factor mare de mărire şi blitz circular (pentru o iluminare uniformă). Ajutorul unei a doua persoane mi se pare indis-pensabil, pentru a îndepărta formaţiunile

ce împiedică o bună vizibilitate. De ase-menea, o bună cunoaştere a fotografierii de tip macro (cu mărire), este necesară.

R: Cum se îmbină fotografia cu natura?Dr. M.A.: Aici m-ai atins în adâncul fiinţei mele! Nu se poate face fotografie fără să fi un mare iubitor de natură, pentru că ea ne furnizează infinite modele de lucru. Mun-ţii, florile, animalele, marea, oamenii, dar cred că nu avem spaţiu în revistă pentru a le enumera, sunt sursele noastre de în-văţare. Înainte de a începe să facem foto-grafie în cabinet ar trebui mers în câteva

drumeţii, excursii de orice fel şi fotografiat un anume model până la realizarea foto-grafiei pe care o considerăm reuşită. Pă-rerea cinstită a altora contează, pentru a ne putea autoevalua. De aceea e bine ca la început să ai alături măcar o persoană cu antecedente în domeniu. Starea de libertate pe care ţi-o poate da doar natura, este picătura care reprezintă liantul între dorinţă şi realizare. Trebuie să mai adaug că lucrurile nenatu-rale, cum sunt televiziunea, automobilele, oraşul, stresul, E-urile, ne reduc capacita-tea de a intra în rezonanţă cu universul şi de a atinge starea necesară pentru a pu-tea transmite mesajul fotografic sincer. Din acest punct de vedere, fotografia în cabinet, poate fi mai dificilă faţă de foto-grafia de peşteră, dacă mă înţelegi.

R: Pot învăţa să fac fotografie profesiona-lă? Unde?Dr. M.A.: Există numeroase articole de fo-tografie, există secţii de fotografie la Fa-cultăţile de arte, şi există cursuri de iniţiere şi perfecţionare în arta foto. Un asemenea curs, care merge de aproape un an cu casa închisă, este organizat de Asociaţia ARTI-MAGE (www.art-image.ro) din Cluj-Napo-ca, din care fac şi eu parte, şi din partea că-reia am participat cu câteva prezentări la activităţi ale AMSPPR, cum ar fi: Festivalul dinţilor şi Dentalsurf, prezentări bine pri-mite de publicul prezent. Tot Artimage intenţionează să or-ganizeze în acest an un workshop de ma-crofotografie pentru stomatologi, realizat în cabinetul stomatologic, pe pacienţi.

R: Câteva cuvinte de încheiere… poate o recomandare?Dr. M.A.: Ţin să-ţi mulţumesc pentru invi-taţie, am fost foarte onorat şi vreau să le spun colegilor mei care simt că îşi doresc să facă fotografie, că orice început are şi rateuri, dar cu muncă şi răbdare se pot ob-ţine rezultate spectaculoase, care ne pot aduce satisfacţii atât pe plan personal cât şi profesional.

Hobby

35


rECEnzii dE CartE

BAzELE RADIOLOgIEI DIgITALE STOMATOLOgICE Colegul nostru Dr. Marius Bud împreună cu doamna profesor dr. Floarea Fildan, au publi-cat în colaborare cu editura Alma Mater din Cluj-Napoca o carte dedicată radiologiei digitale. Condiţie sine-qua-non a unui tratament stomatologic de calitate, radiologia dentară continuă să rămână o cenuşăreasă în domeniu, datorită aspectelor birocratice ancorate încă în epoca comunistă. Aşa cum reiese şi din prefaţă, “Bazele radiologiei digitale stomatologice – îşi propune să organizeze volumul informaţional din domeniul imagisticii digitale şi să încurajeze implementarea acestei tehnologii şi în România”.Sunt astfel prezentate alături de noţiunile ge-nerale despre imaginile digitale, analiza comparativă a celor mai utilizaţi senzori digitali, detalii legate de principiul de funcţionare şi utilitatea clinică, până la prezentarea noii generaţii de echi-pamente Cone Beam CT.Această carte este utilă pentru orice practician care este interesat să înţeleagă mai bine aspectele tehnice legate de radiologia digitală, dar şi pentru cei ce doresc să achiziţioneze un astfel de sistem.

Dr. Panţel Marton gyorgy

AUgUSTIN BUzURA, RAPORT ASUPRA

SINgURĂTĂŢII Ce rămâne după o viaţă trăită în grabă şi doar pe jumătate? Cu ce paliativ miraculos se tratează neputinţa sfâşietoare a insului care nu i se poate împotrivi mor-ţii? Câteva posibile răspunsuri se găsesc în ultimul roman al lui Augustin Buzura – Raport asupra singurătăţii (Ed. Polirom, 2009, 401 p.). Cartea cuprinde ,,spove-dania” lui Cassian Robert, un medic psihiatru ajuns la senec-tute. Retras în munţi, ferit de în-ţelegerea aparent binevoitoare – din partea celor apropiaţi – a slăbiciunilor vârstei, Cassian Robert se supune unui sever proces introspectiv, scriind. Teama de neant, refuzul resem-nării, revolta celui care nu înţe-lege de ce moartea trebuie să i se întâmple inclusiv lui, iubirea care îl face să ignore, un timp, propria efemeritate sunt trăite de personaj cu o intensitate extremă, insuportabilă. Scrisul îi dă medicului iluzia că alune-

carea spre moarte poate fi încetinită şi îi îmblânzeşte spaimele. Din memoria acestuia sunt recuperate istorii ale unor existenţe care traversează epoci diferite, începând cu anii din preajma ce-lui de-al doilea război mondial şi sfârşind în prezentul postrevo-luţionar. Poveştii despre viaţa şi despre solitudinea lui Cassian Robert i se alătură alte poveşti, despre alte singurătăţi. Numeroa-se personaje ale romanului repetă, pe cont propriu, experienţa însingurării şi încercarea (de cele mai multe ori – ratată) de a se apăra de singurătate, iubind. Raport asupra singurătăţii reprezintă partea întâi dintr-

un ciclu romanesc mai amplu, al doilea volum al romanului urmând să apară – după spusele au-torului – în toamna acestui an. Cititorii fideli ai operei lui Augustin Buzura vor descoperi că Raport asupra singurătăţii seamănă foarte pu-ţin cu celelalte ro-mane ale scriitoru-lui, publicate – cu o singură excepţie – în perioada comunistă (Absenţii – 1970, Fe-ţele tăcerii – 1974, Orgolii – 1977, Vocile nopţii – 1980, Refu-gii – 1984, Drumul cenuşii – 1988, Rec-viem pentru nebuni şi bestii – 1999). ,,Ar trebui să scriu ce simt, să descriu incendiul ce mă tor-turează, dar n-am cuvinte, n-am forţa necesară, n-am decât trăiri fără nume, suferinţe fără nume, spaime fără nume şi un plâns inte-rior înecat în suflet. Organismul nu mai răspunde la comenzi; între el şi voinţă se cască o prăpastie de netrecut. Sufletul e întreg, viu, lu-cid, are nevoi, dorinţe, flacăra e neschimbată, dar ceara lumânării aproape s-a sfârşit. Nu mă bucur că trăiesc, ci mă lamentez penibil că voi muri. Ştiu prea bine că totul este spre moarte, spre stingere, dar, oricât ar părea de ciudat, nu m-am obişnuit cu gândul că şi eu voi muri.” Augustin Buzura (n.1938) este un scriitor contemporan, membru al Academiei Române. A absolvit Facultatea de Medi-cină Generală din Cluj-Napoca, specializarea psihiatrie, însă nu a profesat medicina, dedicându-se scrisului. Îndrăzneala cu care a demascat în romanele sale tarele regimului comunist, sfidând cenzura, dar şi valoarea artistică a acestora îi conferă un prestigiu binemeritat în breasla scriitoricească. În prezent, Augustin Bu-zura este preşedintele Fundaţiei Culturale Române şi directorul revistei ,,Cultura”.

Ioana Revnic

Prof. Ioana Revnic este autoarea unei teze de doctorat cu tema Mit şi fan-tastic în opera lui Ştefan Bănulescu, susţinută la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea 2009. A pu-blicat în revistele ,,Familia” (Oradea), ,,România literară” (Bucureşti) şi în volume colective.

Augustin Buzura, foto - Mihai Adrian Buzura

EduCaţiE mEdiCală

*Garanþie pe viaþã pentru toate implanturile þi componentele de

®transferare în sistem Allfit . Garanþia se extinde pe întreaga duratã de purtare în condiþiile de sãnãtate normalã a pacientului, atât timp cât inserþia þi prelucrarea ulterioarã s-au efectuat conform stadiului actual al stomatologiei þi tehnicii de laborator, iar pacientul nu a contribuit prin mãsuri externe sau induse de propria persoanã la înrãutãþirea considerabilã a stãrii sale de sãnãtate.

Curs de pregãtire în

implantologia cu

sistemul KOS prezentate

de specialiºti de marcã

în colaborare cu

echipa GMS

Implanturi KOS cu încãrcare imediatã

Produse de Dr Ihde Dental

sigure, atraumatice, transgingivale.

Aveþi ºansa de a primi informaþiile

privind eficienþa acestui sistem,

direct de la creatorii sãi.

Studiile de monitorizare pe o perioadã de peste10 ani certificã o ratã de succes depãþind 96% În lunile ce vin, German Medical Support

organizeazã cursuri în urmãtoarele locaþii

15 - 16 Mai Drãgãºani

05 - 06 Iunie Cluj Napoca

01-05 Iulie Traunreut, Germania

Pentru cei care doresc sã investigheze mai profund folosirea sistemului de implanturi KOS, existã opþiunea participãrii la cursul din

Numãrul participanþilor este limitat, .

Pentru cei foarte ocupaþi, care nu se pot deplasa la cursuri, existã posibilitatea participãrii de acasã, on- line.

La fel ca în anii anteriori, puteþi participa la cursul din

prezentãrile sunt în limba românã

Cuba 20 - 27 Iunie

(sunt necesare cunoºtinþe de englezã / spaniolã)

Implanturi KOS cu garanþie*

Sigure, atraumatice, transgingivale!

Informaþii suplimentare la

GERMAN MEDICAL SUPPORTwww.gms-srl.ro

E-Mail: [email protected]

Str. Buzoiani Iani nr.3, Bl. 16, Sc. A, et. 9, ap. 39

Sector 1, Bucureþti

Tel. 0040-21-313 13 37, Fax 0040-21-313 13 38

mobil 0040-749-206096

Am pacienþi fericiþi þi lipsiþi de

dureri - mulþumitã sistemului KOSAm pacienþi fericiþi þi lipsiþi de

dureri - mulþumitã sistemului KOS

37


EduCaţiE mEdiCală

A V-a ediţie a taberei de vară DentalSURF a AMSPPR va avea loc la sfârşitul lunii august - începutul lunii septembrie 2009.

Deja intrată în tradiţie, începută ca şcoală de politică profesională, profilaxie şi windsurf, a devenit mult mai mult de atât. Este o poartă de comunicare între tinerii colegi, absolvenţi sau viitori absolvenţi, care au ocazia să dezbată problemele lor arzătoare într-un mediu nonformal, la soare, dar împletind lu-crurile serioase cu o vacanţă relaxantă şi distractivă.

După ce la ediţiile trecute au fost analizate profilaxia, managementul cabinetului, tema de anul acesta va fi “Proble-me de comunicare în mediul profesional stomatologic”. Ne-am gândit să discutăm despre importanţa, metodele şi mijloacele de comunicare în cabinetul stomatologic şi în cadrul organiza-ţiilor profesionale. Ne vom referi la comunicarea între medic şi pacient, medic şi echipa lui (asistentă, recepţionistă), cât şi cu alţi colegi cu care se colaborează în sensul de a trimite sau pri-mi pacienţi sau cu care doar se schimbă informaţie profesiona-lă; de asemenea, în cadrul organizaţiilor profesionale.

Comunicarea este esenţială în epoca noastră, dar cu toate mijloacele moderne apărute, există blocaje în aceste ca-nale. Trebuie profitat de beneficiile ei şi ţinut cont că lipsa sau malfuncţia în comunicare poate produce mari neajunsuri.

Înscrierile se vor putea face la sfârşitul lunii iunie, com-pletând formularul pe care îl veţi găsi pe www.dental.ro şi sunt aşteptaţi medicii sau studenţii care sunt dornici să petreacă o

săptămână la soarele Dobrogei, dar care să fie dispuşi să împar-tă cunoştinţele şi problemele, temerile şi rezolvările lor.

Pentru noutăţi şi informaţii, cei interesaţi sunt rugaţi să urmărească www.dental.ro sau ne puteţi trimite un email pe [email protected].

Dr. Ştefan ANCACoordonator DentalSurf 2009

MANIFESTĂRI PROFESIONALE VIITOARE

Annual Meeting of ESDE, European Society of Dental Ergonomics Date: 29-30 May 2009 Location: Krakow – Poland

Subject:” Ergonomic solutions for problems in dental practice”Information: [email protected]

Dr. Mieke De Bruyne, Secretary-general ESDE

14th Biennial Congress of the European Society of Endodontology Edinburgh, Scoţia, Marea Britanie24 – 26 Septembrie 2009 International Conference Centre www.eseedinburgh.com

6th Congress of the European Federation of Periodontology4-6 Iunie 2009 Stockholm, Suedia www.europerio6.net

DENTALSURF 2009 – PRIMUL ANUNŢ

38



Obiective : Să înţelegem avantajele acestui concept de ,,panta adaptată”, şi să descri-em modul de folosire al instrumentelor Hero Shaper® pentru a trata un canal radi-cular în concordanţă cu principiile endo-dontiei contemporane. Scopul tratamentului endodon-tic este de a preveni şi elimina infecţiile din canalul radicular, de a îndepărta bacteriile şi toxinele acestora. Este de acceptat ca sterilizarea completă a canalului radicular este imposibilă şi una dintre ţintele obtu-rării este aceea de a ,,îngropa” bacteriile / toxinele în materialul de obturaţie.[1]. To-tuşi, evidarea şi dezinfectarea sistemului canalicular facilitează eradicarea multor micro-organisme si a toxinelor lor, ceea ce face posibila aşezarea dintelui într-un context biologic favorabil necesar pentru sănătatea osului peri-radicular. Tratamentul mecanic al canalu-lui radicular este un stadiu endodontic important menit să aducă fiecare canal principal la forma în care să fie dezinfectat cu soluţii şi apoi obturat în trei dimensi-uni. Evidarea şi prepararea canalului sunt două concepte inseparabile. Trebuie să avem clar în minte că dezinfecţia este ob-ţinută doar cu soluţii dezinfectante şi nu prin instrumentarea în sine; instrumenta-rea facilitează penetrarea soluţiilor dezin-fectante in cele mai adânci părţi ale sis-

temului canalicular chiar dacă acestea nu pot ajunge până acolo. Conform studiului lui O Peters [2], aproximativ 45% din suprafaţa sistemului canalicular nu este atinsă de acţiunea me-canică a instrumentelor. In tehnicile moderne de instrumentare, acele manuale sunt folosite pentru a explora canalele, şi acele rotative din

NiTi sunt folosite pentru instrumentarea in sine după ce s-a stabilit lungimea de lucru. Anatomia canalului este comple-xă, şi este necesar să folosim instrumente manuale pentru a negocia situaţii dificile, pentru a instrumenta exact forma cana-lului. Ne asigurăm împotriva fracturării instrumentelor şi a producerii căilor false. Sunt disponibile multe sisteme din NiTi; aceste instrumente trebuie consi-derate ca o unealtă şi nu ca factor singular al succesului sau eşecului. Ca o completa-re, instrumentul in sine este calea folosită de practicieni pentru a influenţa rezulta-tul tratamentului endodontic pe termen scurt si lung. Hero Shaper® este un sistem li-der pe piaţa Europeană , iar conceptul de ,,pantă adaptată” este un detaliu inte-resant. The Hero Shaper® este rezultatul dezvoltării sistemului HERO 642®, un in-strument cu conicitate continuă de 2, 4, sau 6 % şi diametrul la vârf de 0.20, 0.25 sau 0.30 mm [3]. Modificând panta aces-tor instrumente a devenit posibil limita-rea considerabilă a efectului de înfiletare a acului în canal şi a crescut flexibilitatea. Acest ultim factor face posibilă instrumen-tarea şi în treimea apicală a canalului cu o conicitate de 4%, ceea ce nu era posibil cu Hero 642®.

Este deja acceptat că, conicitatea crescută în ultimii milimetri apicali este un factor important în dezinfectarea optimă a sistemului canalicular[4]. Orice sistem ar fi folosit, ţinta tratamen-tului endodontic rămâne aceeaşi şi cana-lul preparat trebuie să:

Aibă un foramen îngust, fără o •lărgire excesivăAibă o conicitate regulată de la •foramen spre intrarea coronară a canalului Respecte forma anatomică origi-•nală

Conceptul de ,,pantă adaptată”: Întreg sistemul este compus din 9 instru-mente (figura 1):

(Figura 1) : Cele 9 instrumente ale sistemu-lui Hero Shaper®

Endoflare® (A), folosit pentru in-•trarea în canal3 instrumente cu conicitate 4 •% si cu diametru de 20, 25 sau 30/100 (respectiv, B, C si D) cu stopper gri3 instrumente cu conicitate 6% •si cu diametru de 20, 25, sau 30/100 (respectiv E, F si G) cu stopper negru2 Hero Apicals® cu diametru de •

Stéphane SIMONLaboratoire de Biologie Oro-faciale et Pathologie INERM U714 Centre de recherche des Cordeliers15 rue de l’ecole de Médecine 75270 Paris cedex 06 [email protected] Traducere: Dentana Cas / Romania Gabriela Teleasa-Reprezentant Medical

TRATAMENTUL ENDODONTIC CU SISTEMUL hERO ShAPER® Cleaning and shaping a root canal are two insepara-ble concepts of endodontics. Shaping facilitates the penetra-tion of disinfecting solutions into the deepest regions of the root canal system, including those that cannot be reached by instruments. The Hero Shaper® is a leading system in the European market, and the concept of the “adapted Pitch” is of particular interest. Modifying the pitch of this instrument has made it possible to limit the screwing effect of the file in the canal considerably and to improve flexibility. In this paper, the guidelines for use of these instruments are described. Manu-facturers recommendations are presented and modified by use of Hero apical® to achieve the fundamental principles of endodontics published by Herbert Schilder more than thirty years ago.”

Evidarea şi tratamentul mecanic canalului radicular sunt două concepte inseparabile în endodontie. Instrumenta-rea facilitează penetrarea soluţiilor pentru dezinfectare până în cele mai adânci regiuni ale sistemului canalicular radicular, incluzând acele zone în care nu se poate ajunge cu ajutorul instrumentelor. Hero Shaper® este un sistem lider pe piaţa Eu-ropeană, şi conceptul de ,,pantă adaptată” este un detaliu inte-resant. Modificarea pantei la acest instrument a făcut posibilă limitarea considerabilă a înfiletării în canalul radicular şi a cres-cut flexibilitatea instrumentului. În această teză, este descris protocolul pentru folosirea acestor instrumente. Recomandă-rile producătorilor sunt prezentate şi modificate în funcţie de folosirea Hero apical® pentru a se atinge principiile endodonti-ce fundamentale publicate de Herbert Schilder cu mai mult de 30 de ani in urma.

EduCaţiE mEdiCală

39


EduCaţiE mEdiCală

30/100 si conicitate 6% (H- stop-per negru)sau conicitate 8% (I – stopper rosu)

Una dintre trăsăturile originale ale aces-tui sistem este folosirea unei piese de mână special adaptate pentru tratamen-tul endodontic numita InGET® (Figura 2). Dimensiunea mică a capului acestui instrument oferă vizibilitate optimă şi un câmp chirurgical liber. Această piesa de mână se foloseşte doar împreună cu in-strumente care au mâner adaptat special, dar care se găsesc şi în varianta clasică.

(Figura 2): InGet Conicitatea şi lungimea părţii active a instrumentului variază în funcţie de lungimea de lucru a acestuia (Tabel I). Adaptând aceste valori, este posibil să ajustăm raportul dintre rezistenţa, eficien-ţa si flexibilitatea instrumentului şi să ale-gem raportul potrivit fiecărui instrument în concordanţă cu lungimea şi conicitatea [5]. Conceptul de pantă adaptată se bazează pe următoarele premize :

Cu cât acul este mai conic, cu atât - panta este lungă şi flexibilitatea este mai mareCu cat unghiul de tăiere este mai - mic, cu atât tăierea este mai efi-cientăEvacuarea detritusului dentinar - este facilitată de lungimea activă mai mare deoarece evacuarea este directă

hERO Shaper® -a fost conceput cu 3 muchii transversale având 3 un-ghiuri de tăiere şi o axă mai mare. Cu cât conicitatea devine mai mare, masa centrală a instrumentului creşte şi acesta devine mai puţin flexibil; alungirea pan-tei face posibilă compensarea flexibilităţii care este legată de mărimea diametrului instrumentului. Secvenţa instrumentării: Ca la orice sistem, producătorul descrie propriile recomandări de folosire. Cu privire la Hero Shaper®, Micro Mega propune trei secvenţe in concordanţă cu dificultatea canalului. Totuşi această cla-sificare ajută în scop ergonomic, dar este totuşi subiectivă deoarece dificultatea

este evaluată în concordanţă cu îngusti-mea canalului şi curbura apicală. Informa-ţiile următoare puse la dispoziţia practici-anului pot fi insuficiente pentru a aprecia adevărata dificultate a canalului. In cele trei secvenţe, este re-comandat a se folosi în zona apicală un instrument Nr.30 si conicitate 4% . Susţi-nerea acestor valori ne este de ajutor în scopul instrumentării, dar este şi o soluţie empirică, atâta vreme cât nimic nu justi-fică prepararea sistematică a foramenului cu 0.30mm. Mai mult, o conicitate de 4% în zona apicală este insuficientă pentru a asigura o dezinfecţie optimă în ultimii câţiva milimetri. Aşadar, se recomandă urmarea pas cu pas a protocolului producătorului şi definitivarea preparaţiei cu Hero Apical, pentru a obţine o conicitate de 6 sau chiar 8 % in ultimii 4 mm. Creşterea conicităţii face posibilă obţinerea unei forme satisfă-cătoare. Hero Shaper© poate fi considerat un instrument potrivit datorită simplicită-ţii sale de utilizare şi repetabilităţii rezulta-telor. Accesul direct Primul pas al accesului în cavita-tea canalului este dislocarea intrării aces-tuia şi îndepărtarea triunghiului de denti-nă care limitează progresia instrumentelor ulterioare in canal.(Figura 3). Tradiţional aceasta dislocare este făcută cu Gates Gli-ddens, dar poate fi făcută la fel de bine cu EndoFlare® (Figura 4). Vârful instrumentu-lui este plasat în intrarea canalului şi triun-ghiul de dentină este îndepărtat în timp ce se periază peretele apropiat.(Figura 5). Figura 3, 4 si 5 : Endoflare® este folosit

pentru obţinerea accesului în linie dreap-tă în canal Rigiditatea acestui instrument necesită anumite precauţii la folosire, în special evitarea presiunii pe ac, forţarea putând duce la formarea unei trepte sau chiar fisuri. Canalul ,,simplu” fără nici o particularita-te anatomică dificilă presupune o secven-ţă de trei instrumente. Canalul ,,mediu” care nu este exagerat de curb presupune o secvenţă de patru instrumente. Canalul ,,dificil” care este îngust si cu cur-bura apicală marcantă presupune o sec-venţă de 6 instrumente. Folosirea instrumentelor manuale rămâ-ne necesară, în special pentru explorarea iniţială.

40



Secvenţa albastră pentru canalul ,,sim-plu” (Fig 6 et 7):

Figura 6 and 7 : Secvenţa instrumentelor folosite în canalul ,,simplu”

Canalul este explorat cu instrumente manuale Nr.10 si Nr.15 cu o mişcare de ro-tire.(Figura 8). Lungimea de lucru putând fi determinată în acest stadiu.

Figura 8 : Determinarea lungimii de lucru cu K File Nr.10/15 Hero Shaper Nr.30 conicitate 6% este

folosit cu o mişcare rectilinie, pe 2/3 din lungimea de lucru. Partea apicală a canalului va fi instru-mentată cu Hero Shaper® Nr.30 conicita-te 4%, printr-o mişcare de înainte-înapoi progresiv pe lungimea de lucru.(figura 9). Folosirea secvenţială a acestor instru-mente face posibil lucrul prin metoda crown-down. Fiecare formă a instrumen-telor este particulară pentru fiecare sec-ţiune a canalului şi facilitează folosirea următorului ac (fig 10), ceea ce limitea-ză riscurile înfiletării, marea problemă a instrumentelor tăioase ce au diametru constant. Din moment ce canalul a fost in-strumentat , el poate fi dezinfectat (fig 11) înainte de a se obtura.

Figura 9: Hero Shaper Nr.30 conicitate 6% este folosit până la a 2/3 a lungimii de lu-cruFigura 10: Partea apicala a canalului este instrumentat cu Hero Shaper® Nr.30 co-nicitate 4%,

Figura 11: Canalul ,,simplu” este instru-mentat cu doar două instrumente

Figura 12 si 13 : Secvenţa instrumentelor folosite in tratamentul canalului ,,mediu”

Canalul va fi explorat cu instrumente manuale Nr.10 si 15 (fig 14) în partea ac-cesibilă. Instrumentele nu trebuie împinse în canal, şi lungimea de lucru nu trebuie determinată în acest stadiu de lucru.

EduCaţiE mEdiCală

41


EduCaţiE mEdiCală

Figura 14: Explorarea canalului cu ace manuale Nr.10 si 15Figura 15: lărgirea celei de-a doua treimi coronare cu Nr.25 conicitate 6% Hero Shaper Nr.25 conicitate 6% (fig 15) este folosit cu aceeaşi mişcare rectilinie pe 2/3 a lungimii de lucru In acest stadiu, instrumentele manuale pot progresa pe canal şi se poate determi-na lungimea de lucru cu acul Nr.15 (fig 16).

Figura 16: Determinarea lungimii de lucru

Canalul poate fi instrumentat cu Hero Shaper Nr.25 conicitate 4% pana la lungi-mea de lucru(fig 17), si apoi cu Hero Sha-per Nr.30 conicitate 4% (fig 18).

Figura 17 si 18: Instrumentarea treimii apicale cu Nr.25 conicitate 4% si Nr.30 co-nicitate 4% Canalul astfel instrumentat poate fi dez-infectat cu hipoclorit de sodiu.

Secvenţa galbenă pentru canale ,,dificile” (Fig 19 si 20)

Figura 19 si 20 : Secventa instrumentelor folosite in canale ,,dificile”

Canalul este explorat cu instrumente manuale Nr.6, Nr.8, Nr.10 si Nr.15 fără a necesita determinarea lungimii de lucru (fig 21).

Figura 21: Explorarea iniţială cu ace K Nr.6, 08, 10 si 15

Hero Shaper Nr.20 conicitate 6% (fig 22) este folosit pentru 2/3 din lungimea de lu-cru a canalului. Explorarea cu instrumente manuale se poate continua. Aceeaşi pro-cedură va fi repetată până când va fi de-terminată lungimea de lucru (fig 23). Este nevoie ca instrumentul sa poată accesa pre-curba apicală şi să imite anatomia ca-nalului, ce poate fi vizibilă la radiografie (ţinând cont că această informaţie poate fi imperfectă datorită imaginii bidimensi-onale).

42



Figura 22 si 23: Prepararea primei treimi coronare cu instrumente manuale Nr.20 conicitate 6% până când lungimea de lu-cru poate fi atinsă.

Canalul poate fi instrumentat la lungimea de lucru folosind Hero Shaper 20/04% (fig 24), 25/04% (fig 25) si 30/04% (fig 26) în faza următoare. Intre utilizarea fiecărui instru-ment, canalul este spălat cu soluţie de hipo-clorit de sodiu, şi permeabilitatea canalului este verificata cu un ac manual mic.

Figura 24, 25 şi 26: Canalul este apoi in-strumentat la lungimea de lucru cu 20/4%, 25/4% si 30/4%. Folosirea instrumentelor cu procedura crown-down face posibil sa instrumenta-rea succesiva a fiecărei părţi a canalului (fig 27).

Figura 27: Folosind instrumentele intr-o maniera crown down, fiecare parte a ca-nalului este instrumentat în secvenţe cu un instrument specific.

Întreaga secvenţă implică instrumen-tarea apicală cu NR.30 si diametru 4%. A fost demonstrat că un diametru de 4% nu este suficient pentru a dezinfecta şi a ob-tura canalul folosind gutta-percha. Pentru a mari diametrul apical, este recomandat să se termine instrumentarea folosind un Hero apical 30/08%, chiar şi pentru ca-nalele dificile (fig 28 si 29). Aceste instru-mente există de asemenea şi în versiunea manuală. Canalul care a fost instrumentat, poate fi dezinfectat şi obturat intr-un mod con-venţional (Figura 30 si 31).

Figura 28 şi 29: Instrumentarea primei treimi apicale cu Hero Apical permite ca diametrul primei treimi apicale să fie mai mare cu 6 or 8%.

EduCaţiE mEdiCală

43


EduCaţiE mEdiCală

Figura 30: Tratamentul endodontic pe 26; Canalele radiculare au fost instrumentate cu Hero Shapers ur-mând uşor secvenţa canalului dificil, si o finisare api-cala cu Hero apical.Figura 31: Dezobturarea şi reobturarea canalelor pe 26. După îndepărtarea materialului din camera pul-pară, materialul de obturaţie a fost îndepărtat cu in-strumente manuale şi instrumentat cu Hero Shaper urmând secvenţa galbenă pentru canale “dificile” (fig 30), instrumentarea apicala a fost definitivata cu Hero Apical. Canalele radiculare au fost obturate folosind tehnica Schilder cu gutta percha termică.

Concluzie: Este important să ţinem cont că în final, nu contează ce instrumente sunt folosite atât timp cat rezultatul este cel dorit. Putem remarca o diferenţă majoră între utilizarea sistemelor Protaper® (Simon et al. 2008) si Hero Shaper® . Citind literatura de specialitate, este greu de făcut o alegere clară pentru o variantă sau alta. Este şi mai dificil să evaluăm diferenţa între succesul protocoalelor de instrumentare şi obturare pe care le-am demonstrat (Hoskinson et al. 2001), negăsindu-se nici o dife-renţă semnificativă între tehnica step back de 1mm sau ½ mm, şi gutta percha obişnuită vs. termică. Totuşi s-a demonstrat importanţa şi efectul asupra vindecării şi s-a remarcat o tendinţă de vindecare întârziată atunci când mărimea foramen-ului a fost mai mare de mărimea 30.

Tabel I

Caracteristicile HERO Shaper® Lungimea activaDiamentru Marime D0 D10 D16.04 #20 si #25 0.57 0.83 0.99.04 #30 0.70 1.01 1.20.06 #20, #25, si #30 0.87 1.26 1.50

Lungimea activă în comparaţie cu diametrul şi mărimea vârfului instrumentului. Panta creşte de la vârf la mâner.

Referinte :Schilder H. Cleaning and Shaping the root canal Dent Clin North Am 1974Schilder H. Cleaning and Shaping the root canal Dent Clin North Am 1974Peters OA. Current challenges and concepts in the preparation of root canal systems: a review J Endodon 2004; 30:559-97Calas P. HERO Shapers®: the adapted pitch concept. Endodontic Topics 2005, 10, 155-162Lumley PJ. Cleaning efficacy of two apical preparation regimens following shaping with hand files of greater taper.Int Endod J. 2000 May;33(3):262-5.Diemer F, Calas P. Effect of pitch length on the behaviour of rotary triple helix root canal instruments. J Endod 2004: 30: 716–718.

46


CalEidosCop amsppr 2009 aCtualităţi

Atât pentru tinerii medici debutanţi cât şi pentru adulţii sufe-rind de astenia primăverii şi seniorii preocupaţi de propria sănătate re-amintim câteva obligaţii fiscale de început de an care onorate vă pot scuti de numeroase şi neplăcute amenzi:

• La sfârşitul fiecărui an fiscal trebuie realizat de titularul de cabinet (persoană fizică sau juri-dică) inventarul cu mijloacele fixe şi obiectele de inventar ale cabinetu-lui; procedura poate fi realizată de orice medic sau de contabilul anga-jat

• Pentru deducerea pe cheltuielile anului precedent a valorii mijloacelor fixe din dotare neamortizate este necesară realizarea la sfârşitul anului fiscal precedent a planului anual de amortizare a mijloacelor fixe (amortizare liniară sau accelerată) de către un contabil calificat, pe baza noilor durate de amortizare a mijloacelor fixe (reglementare publicată într-un Quo Vadis precedent), valoarea totală finală

de amortizare anuală fiind înregistrată într-o fişă de operaţiuni diverse cât şi în Registrul de operaţiuni diverse

• Tot pe fişă de operaţiuni diverse şi în Registrul de operaţiuni diverse se înregistrează cheltuielile deductibile plafonat (protocol, pensie privată, cotizaţii la organizaţii obliga-torii, cotizaţii la asociaţii facultative, etc.) fiecare în cota procentuală din venitul brut sau net specificată în re-glementările fiscale

• La încheierea anului fiscal chitanţierele (facturierele) folosite, bi-bliorafturile cu declaraţii speciale, cu declaraţii de impozit, cu cheltuieli di-

verse, cu poliţe de asigurare, etc. se arhivează într-un spaţiu dedicat şi se înregistrează în registrul de arhivă al cabinetului

• Din punct de vedere al inspecţiei muncii tre-buie verificată actualizarea salariilor în funcţie de noul salariu minim pe economie cu anunţarea actualizării la ITM şi plata echivalentă a impozitelor respective

• Apa “dulce”, utilizată de majoritatea organisme-lor de pe Terra, reprezintă doar 0.02% din totalul apei de pe Terra şi se găseşte în râuri, lacuri etc?• Cea mai înaltă clădire din lume se construieşte în Dubai şi se numeşte Burj Dubai (Turnul Dubai) şi va avea 818 m ?• Cea mai bătrână femeie din lume încă în viaţă în prezent (ianuarie 2009) este Gertrude Baines, o ame-ricancă de 114 ani ?• De doi ani (2007 si 2008), Google deţine su-premaţia în Fortune 100 Best Companies To Work For? Pentru cele aproximativ 3000 de posturi disponibile în 2007, Google a primit peste 750.000 de CV-uri conform Fortune• Daniel Sanchez-Ruiz (UK) a primit la vârsta de 3 ani şi 301 zile, pe data de 25 februarie 2005 un set de proteze dentare din cauza bolii lui – displazie hipohi-drotică ectodermală care a împiedicat dezvoltarea din-ţilor ?• Cel mai mic dinte de lapte extras a fost al unui băieţel din SUA pe data de 30 octombrie 2002, extrac-ţie realizată de dr. Scott Harden iar dintele măsura 3 mm lungime?

• Cel mai lung păr din lume, pentru care s-a făcut înregistrare, aparţine unei femei Xie Qiuping (China) având 5.627 m lungime pe data de 8 mai 2004? Ea şi-a crescut părul de la vârsta de 13 ani, din 1973.• O pereche de jeanşi originali Levi Strauss & Co (USA) având o vechime de peste 115 ani a fost vândută de Randy Knight (USA) către un colecţionar anonim din Japonia pentru 60000 USD prin site-ul eBay, pe data de 15 iunie 2005.

MIC ghID FINANCIAR

ŞTIAŢI CĂ ?

CalEidosCop amsppr 2009 aCtualităţi

47


Stimată colegă, Stimate coleg,

Revista AMSPPR – Viaţa Stomatologică, având o tra-diţie a unei apariţii regulate de peste 18 ani, îmbracă haine noi începând cu anul 2009. Nu putem să nu ţinem cont de re-alităţile stomatologiei mondiale şi nu putem ignora evoluţia societăţii româneşti în ultimii ani, dar mai ales ca membru al UE. Viaţa Stomatologică nu este doar o revistă. Ea repre-zintă vocea, opinia, dilema, soluţia, întrebările, răspunsurile, ştiinţa practicianului privat din ţara noastră. Având toate aces-te aspecte în vedere, dorim ca revista să reflecte viaţa stoma-tologică actuală, atât din punct de vedere ştiinţific şi profesio-nal cât şi de hobby şi timp liber la un standard înalt. Aceasta este viziunea noastră asupra viitorului aces-tei publicaţii. Pentru a ne putea duce la bun sfârşit această viziune, AMSPPR are nevoie de tine. Te invităm aşadar la sediile terito-riale, unde ai ocazia să afli despre activităţile pe care asocia-ţia le-a desfăşurat şi pe care le va mai organiza în continuare. Tot aici poţi achita cotizaţia de membru AMSPPR. Cotizaţiile strânse permit asociaţiei să meargă înainte, să organizeze ma-nifestări ştiinţifice de talie internaţională cu lectori de renume

(aşa cum a fost cursul prof. Castellucci 2008, Congresul Inter-naţional de Endodonţie 2009) dar şi să îţi oferim o informaţie de calitate direct la tine în cutia poştală. Conform hotărârii Consiliului Director Naţional al AMSPPR din 23-24 ianuarie 2009, începând din luna ianuarie 2009 vor fi 4 categorii de membri. Aceştia sunt: medicii titu-lari de cabinet (cotizaţie: 32 lei/lună), medici angajaţi (co-tizaţie: 16 lei/lună), medici debutanţi în primii 3 ani de la obţinerea licenţei (cotizaţie: 10 lei/lună), studenţi (gratuit). De asemenea, pentru neplata cotizaţiei timp de trei luni, se atrage după sine retragerea calităţii de membru din AMSPPR. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor tale, AMSPPR îţi oferă şi câteva facilităţi la achitarea cotizaţiei: membrii ace-leiaşi familii (soţ/soţie) unul achită cotizaţia maximă şi celălalt cea imediat inferioară (ex: ambii soţi sunt titulari de cabinet: unul 32 lei/lună şi celălalt 16 lei/luna; ambii soţi angajaţi: unul 16 lei/lună şi celălalt 10 lei/lună); membri care nu au restanţe şi achită cotizaţia în avans pentru 11 luni, primesc cea de-a 12-a lună gratuit! Ţinând cont de toate acestea, vă dorim multe succe-se profesionale şi sănătate!

Cu deosebită consideraţie,Redacţia Viaţa Stomatologică

PROPUNE RUBRICA IAR AMSPPR TE RĂSPLĂTEŞTE! Cele mai bune 10 propuneri de rubrici permanente în revistă vor fi premiate cu o geantă promoţională AMSPPR! Trimite pe email la [email protected] propunerea ta de rubrică în cadrul revistei Viaţa Stomatologică. Scrie-ne pe scurt şi cum vezi tu această rubrică, iar noi te vom răsplăti! Lasă-ne datele tale: nume, adresa de corespondenţă, localitate, email şi vârsta pe email la [email protected] iar noi te vom contacta în cel mai scurt timp! Câştigătorii vor fi publicaţi în numărul 3/2009 al revistei şi pe site-ul www.dental.ro. Membrii comitetului de redacţie nu pot participa la concurs.

AMSPPR este înregistrată la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cu nr 3718. AMSPPR este operator al datelor cu caracter personal ale membrilor săi, pe care le deţine în scopul unei evidenţe clare şi precise a acestora şi, de asemenea, în scopul informării dvs. atât prin revista proprie cât şi prin diversele materiale promoţionale şi publicitare pe care le veţi primi.Spune-ţi părerea despre conţinut!

VIAŢA STOMATOLOgICĂ APRECIAzĂ PĂREREA TA!Aşteptăm pe adresa redacţ[email protected] părerea ta despre articolele prezente în revistă. Care articol te-a ajutat cel mai mult? Notează un articol la fiecare categorie de mai jos:1. Informaţie ..................................................................................................2. Opinie........................................................................................................3. Ştiinţă.........................................................................................................

SCRISOARE DESChISĂ CITITORILOR

aCtualităţi

48


Revista AMSPPR – „Viaţa Stomatologică”, având o tradi-ţie a unei apariţii regulate de peste 18 ani, îmbracă haine noi în-cepând cu anul 2009. Nu putem să nu ţinem cont de realităţile stomatologiei mondiale şi nu putem ignora evoluţia societăţii româneşti în ultimii ani, dar mai ales ca membră UE.

„Viaţa Stomatologică” nu este doar o revistă. Ea repre-zintă vocea, opinia, dilema, soluţia, întrebările, răspunsurile, şti-inţa practicianului privat din ţara noastră. Având toate aceste aspecte în vedere, dorim ca revista să reflecte viaţa stomatolo-gică actuală, atât din punct de vedere ştiinţific şi profesional cât şi de hobby şi timp liber la un standard înalt.

Având în vedere viziunea noastră asupra acestei pu-blicaţii, pentru cei care doresc să publice articole în revistă, mai jos găsesc criteriile tehnice de publicare.

Date tehnice despre revistă: Tradiţie: Revista AM-SPPR „Viaţa Stomatologică” o apariţie regulată cu vechime de 18 ani. Imprimare: calitate deosebită a imprimării, full-color, aprox. 50 pagini A4, 4 coperte plastifiate I.S.S.N.: 1454-5772. Distribuţie: naţională, gratuită în toate judeţele; de asemenea, se distribuie la expoziţiile la care participă AMSPPR, la Congre-sul AMSPPR; este însoţită de suplimentul legislativ gratuit, Bule-tinul Informativ Naţional „Quo Vadis” având I.S.S.N.: 1454-5780, toate într-un ambalaj de plastic astfel încât să nu fie deteriorate până la destinatar.

Conţinut: actualităţi legate de practica dentară, opi-nii ale practicienilor, articole ştiinţifice (studii de caz, statistici), prezentări de produse de uz stomatologic, activitate internaţi-onală, manifestări ştiinţifice, oferte produse, recenzii de carte, probleme legale, interviuri, alte aspecte de interes.

Piaţa ţintă: medicii dentişti, studenţii stomatologi, tehnicieni dentari, asistenţi de stomatologie, autorităţi.

Caracteristici tehnice ale materialelor trimise:

A. TEXTUL1. Textul să fie redactat şi salvat sub formă de

document Word2. Textul redactat să aibă diacriticele trecute (ă,

ş, ţ, â, î) şi să fie scris cu tipul de caractere „Times New Roman”3. Nu inseraţi imagini în cadrul textului, nu case-

taţi, tabelaţi sau coloraţi textul. 4. Fiecare material trimis (acolo unde este ca-

zul**) trebuie să fie însoţit de fotografia şi un scurt CV profesio-nal ale celui care trimite alături de adresa de email unde acesta poate fi contactat permanent

5. Pe lângă criteriile de editare impuse de revis-ta Viaţa Stomatologică, articolele ştiinţifice vor respecta „Uni-form Requirements for Manuscripts Submitted to Bio-medical Journals” în ceea ce priveşte conţinutul articolelor, calitatea şi relevanţa clinică, etica problematicii şi imaginilor incluse în stu-diu

6. Este necesar acordul scris al pacienţilor cu pri-vire la publicarea cazurilor în cazul în care aceştia pot fi identifi-caţi.

7. Este necesar acordul scris de cedare de copy-right din partea autorilor preluaţi sau traduşi.

8. Prin trimiterea articolului spre publicare, autorul îşi asumă în întregime responsabilitatea conţinutului acestuia. Revista „Viaţa Stomatologică” nu va publica articole care aduc prejudicii drepturilor fundamentale ale omului.

9. În cazul solicitării dreptului la replică, acesta va fi acordat în cadrul revistei la rubrica „DREPTUL LA REPLICĂ” , având aceleaşi caracteristici tehnice ale textului cu cel la care se referă.

10. Articolele ştiinţifice vor avea un scurt rezumat (4-5 rânduri) şi cuvinte cheie (3-4) în limba engleză.

**. La materiale gen opinii, interviuri, păreri, drept la replică, recenzii. Nu se aplică articolelor ştiinţifice având în ve-dere faptul că acestea au frecvent mai mulţi autori.

B. FOTOgRAFIILE1. Imaginile (fotografiile, grafice, statistici, etc.)

care vor apărea în text vor fi salvate separat ca fişiere imagine (*.jpg, *.bitmap, *pdf.) şi numite cu cifre (1,2,3 etc.). Numărul imaginii va fi trecut în text pentru a vedea unde va fi poziţi-onată imaginea. Pentru ca toţi cititorii să poată avea o imagi-ne clară asupra materialului pe care îl lecturează, într-un tabel vă rugăm să notaţi: numărul fotografiei, denumirea ei scurtă sau după caz persoanele care intră în imagine, în ordine de la dreapta spre stânga.

2. Fotografiile vor fi originale, iar în cazul de pre-luări este necesar acordul scris de cedare de copyright din par-tea autorilor

3. Fotografiile trebuie să respecte un standard de minimă calitate pentru a fi publicate (contrast, culoare, în-cadrare, claritate, corelare cu textul, fără persoane în mişcare, etc.), rezoluţie 300 dpi.

4. În cazul unor fotografii numeroase sau de în-altă rezoluţie, dificil de trimis pe e-mail se recomandă trimite-rea lor la redacţie pe suport CD sau DVD pe adresa: AMSPPR FR Banat Str. Vicenţiu Babeş nr. 24 ap. 2, cod 310029 Arad, jud. Arad

Redacţie contact:Email: [email protected]: AMSPPR FR Banat Str. Vicenţiu Babeş nr. 24

ap. 2, cod 310029 Arad, jud. Arad

CRITERII DE PUBLICARE IN REVISTA VIAŢA STOMATOLOgICĂ

aCtualităţi

FDI Annual World Dental Congress

2 - 5 September 2009Singapore

[email protected]

Date post:	08-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	amsppr-romania
View:	244 times
Download:	12 times

Revista Viata Stomatologica nr. 02-09

Documents