+ All Categories
Home > Documents > Revista Viata Societatii Nr.3

Revista Viata Societatii Nr.3

Date post: 30-Mar-2016
Category:
Upload: alin-constantin
View: 227 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
Viata Societatii Nr.3 Anul X 1 Decembrie 2008
8
Anul X, Numărul 3 1 Decembrie 2008 ViaŃa SocietăŃii Cuprins: Editorial 1 Despre congres 2 Training medical 3 TrandMed 4 De mână cu noi 5 PET-CT 6 PhotoMed 7 Umor 8 StudenŃilor în Medicină din Bucureşti Circulă zvonul Medicina este o facultate grea. Unii o spun gândindu-se la importanŃa ei, alŃii la volumul de muncă. Nimeni nu pomeneşte în schimb că Medicina este o facultate, o capacitate a omului de a gândi diagnostic şi curativ. Cum ne ferim de truismul „cutare e un fel de viaŃă”? Iată. Totul porneşte de la prima mişcare: de ce am dat la Medicină? „Ai mei îs medici”; „Mi-a plăcut biologia de liceu”; „Bani, tată!”; „Să vindec oameni” etc. Nu se poate să nu fi ieşit în evidenŃă vreunul care vrea să devină „mare chirurg” sau „cercetător în biologie moleculară”. Dar până acolo se loveşte de cărŃile vechi de la împrumut, de biblioteca zgomotoasă şi de alte mici impedimente cumulative în frustrare. Editorial Desigur că este bine să am idealuri înalte, chiar mai sus decât frontispiciul facultăŃii, că nu le pierd din vedere cât timp le urmăresc la orizont. Însă cel mai probabil, împlinirea într-un joc atât de lung, cum este cariera medicală (despre care am fost admiraŃi, compătimiŃi şi avertizaŃi în egală măsură de atâŃia cunoscători) este continuitatea, este anduranŃa, analog cu homeostazia. În ciuda credinŃelor unora, mai degrabă nu există mari deşteptări în anii terminali sau mai târziu, nu există reactualizări spectaculoase ale capacităŃii de înŃelegere şi de asimilare, nici miracole ale inspiraŃiei. Cum apuc să fiu, aşa sunt şi aşa am cele mai mari şanse să devin. Efortul şi elanul de început se întreŃin măcar la un nivel bazal. Nu zic de colegul care poartă haine de părinŃi şi nu iese din bibliotecă, dar nici de colegul expert în luatul pulsului la cele mai neaşteptate artere ale club-ului. Aşadar, ce aşteaptă: oare cafea şi mâncare proastă, prin urmare ulcerul studentului? Sau aştept să aflu că ulcerul nu are de a face cu niciuna din cele două? Între timp, sardinarea din 601 şi sauna de la metrou, salutul vesel înaintea examenului/colocviului de „baftă” sau „să aibă milă!”, poveştile „profilor” despre petrecerile de pe vremuri şi urmărirea idealului. Nu? Claudiu Popescu
Transcript
Page 1: Revista Viata Societatii Nr.3

na

Anul X, Numărul 3

1 Decembrie 2008 ViaŃa SocietăŃii

Cuprins:

Editorial 1

Despre congres 2

Training medical 3

TrandMed 4

De mână cu noi 5

PET-CT 6

PhotoMed 7

Umor 8

StudenŃilor în Medicină din Bucureşti

Circulă zvonul că Medicina este o facultate grea. Unii o spun gândindu-se la importanŃa ei, alŃii la volumul de muncă. Nimeni nu pomeneşte în schimb că Medicina este o facultate, o capacitate a omului de a gândi diagnostic şi curativ.

Cum ne ferim de truismul „cutare e un fel de viaŃă”? Iată. Totul porneşte de la prima mişcare: de ce am dat la Medicină? „Ai mei îs medici”; „Mi-a plăcut biologia de liceu”; „Bani, tată!”; „Să vindec oameni” etc. Nu se poate să nu fi ieşit în evidenŃă vreunul care vrea să devină „mare chirurg” sau „cercetător în biologie moleculară”. Dar până acolo se loveşte de cărŃile vechi de la împrumut, de biblioteca zgomotoasă şi de alte mici impedimente cumulative în frustrare.

Editorial Desigur că este bine să

am idealuri înalte, chiar mai sus decât frontispiciul facultăŃii, că nu le pierd din vedere cât timp le urmăresc la orizont. Însă cel mai probabil, împlinirea într-un joc atât de lung, cum este cariera medicală (despre care am fost admiraŃi, compătimiŃi şi avertizaŃi în egală măsură de atâŃia cunoscători) estecontinuitatea, este anduranŃa, analog cu homeostazia.

În ciuda credinŃelor unora, mai degrabă nu există mari deşteptări în anii terminali sau mai târziu, nu există reactualizări spectaculoase ale capacităŃii de înŃelegere şi de asimilare, nici miracole ale inspiraŃiei. Cum apuc să fiu, aşa sunt şi aşa am cele mai mari şanse să devin. Efortul şi elanul de început se

întreŃin măcar la un nivel bazal. Nu zic de colegul care poartă haine de părinŃi şi nu iese din bibliotecă, dar nici de colegul expert în luatul pulsului la cele mai neaşteptate artere ale club-ului.

Aşadar, ce mă aşteaptă: oare cafea şi mâncare proastă, prin urmare ulcerul studentului? Sau aştept să aflu că ulcerul nu are de a face cu niciuna din cele două? Între timp, sardinarea din 601 şi sauna de la metrou, salutul vesel înaintea examenului/colocviului de „baftă” sau „să aibă milă!”, poveştile „profilor” despre petrecerile de pe vremuri şi urmărirea idealului. Nu?

Claudiu Popescu

Page 2: Revista Viata Societatii Nr.3

ViaŃa SocietăŃii StudenŃilor în Medicină din Bucureşti Pag. 2

Pe drumul cel bun O curiozitate medicală

Australia: o adolescentă

a preluat grupa

sanguină a donatorului

O adolescentă, din Australia a devenit primul pacient din lume care a suferit o modificare a grupei sanguine în urma unui transplant. Totodată, potrivit site-ului Reuters.co.uk, tânăra, despre care medicii susŃin că reprezintă “un miracol la şase miliarde” de cazuri, a preluat şi sistemul imunitar al donatorului de organe.

Demi-Lee Brennan, care în prezent are 15 ani, a suferit un transplant de ficat în urmă cu patru ani.

"ViaŃa mi-a oferit o a doua şansă. Aproape că nu îmi vine să cred", a declarat Demi-Lee Brennan, pentru presa australiană.

Potrivit sursei citate, sângele tinerei a trecut de la grupa 0 cu RH negativ la 0 cu RH pozitiv. După transplant, celulele stem din noul organ au "invadat" măduva tinerei, modificându-se astfel sistemul imunitar. Medicii de la Spitalul pentru Copii Westmead, din Sydney, nu au găsit încă o explicaŃie pentru recuperarea miraculoasă a adolescentei.

Sursa: www.stirimedicale.ro

Am aflat şi m-am implicat cu plăcere în desfăşurarea Congresului StiinŃific StudenŃesc care va avea loc la Bucureşti în ultima lună a anului 2008.

Cred că e un semn de normalitate în epoca de profundă anormalitate în care trăim. Cred că este un semn bun, sugerând că studenŃii acestei generaŃii au trecut peste meandrele imprevizibile ale epocii ”post-revoluŃionare” şi s-au aşezat în matcă.

Dezideratul împlinit al unei astfel de manifestări este multiplu. În primul rând acela de a deştepta în tânărul învăŃăcel dorinŃa şi mai ales plăcerea de a căuta adevărul. Apoi ideea de a-l obişnui pe viitorul medic cu disciplina impusă de conceptul modern al medicinii bazate pe dovezi. Dar poate cel mai important, este obiectivul de a-l familiariza, pe tânărul care se îndreaptă către cea mai frumoasă artă a ştiinŃei şi ştiinŃă făcută cu artă, cu singura întrebare esenŃială din cariera lor: ” de ce ?”.

„Felix qui rerum cognoscere causas potuit!”Neîndoios că nu toate lucrările vor avea o valoare intrinsecă; neîndoios că nu toate lucrările vor fi bineprezentate; neîndoios cănu toate participările vor fi sincere şi dezinteresate (arivismul ”punctelor” şi creditelor adunate la curicul este o boală

valori universale ale lumii în care trăieşte şi în acelaşi timp să îşi găsească propriile valori.

În acest context, apreciez în mod deosebit iniŃiativa studenŃilor de a-şi organiza propriul ”Congres” ştiinŃific într-o perioadă dominată depoliticianism şi filozofia ”McDonald’s - Coca Cola”.

Aproape că nici nuputea mai bine fi situată o asemenea manifestare decât în preajma generoasei sărbători a Crăciunului... Parcă de undeva de departe se şi aude: ” O, ce veste minunată...”

Prof. Gh. A. Dan

(co-fondator în anii ’70 al SocietăŃii de StiinŃe Medicale

StudenŃeşti din Bucureşti)

molipsitoare chiar la vârste tinere) dar este momentul când aceste neajunsuri contează cel mai puŃin.

Intrarea în Europa (şi prin Europa înŃeleg mai puŃin normalitatea geografică şi mai mult pe cea morală) se face prin astfel de acŃiuni şi nu prin declaraŃii sforăitoare.

Incontestabil că învăŃământul românesc se confruntă cu o severă criză în diferite dimensiuni, indiferent că vrem să recunoaştem sau nu acest lucru. EducaŃia ştiinŃifică imparŃială şi solidă este una din modalităŃile eficiente de depăşire a unei astfel de crize.

GeneraŃia tânără, fără îndoială mai dotată genetic decât generaŃia adultă, trebuie ajutată să-şi însuşească normele de

Page 3: Revista Viata Societatii Nr.3

ViaŃa SocietăŃii StudenŃilor în Medicină din Bucureşti

Pag. 3

După cum ştie toată lumea, medicii sunt nişte oameni foarte ocupaŃi. Nimic de reproşat în asta. Dar acest fapt are totuşi efect asupra pacientului: acestuia nu i se acordă suficientă atenŃie, nu i se acordă intotdeauna timpul necesar (care legal este de 20 de minute) şi aşa se pot crea bariere de comunicare în relaŃia medic-pacient.

Astfel, pentru o mai bună dezvoltare a lumii medicale, îmbunătăŃirea relaŃiei medic-pacienteste esenŃială. Este necesar să trecem peste vechile mentalităŃi despre educaŃie, în special despre cea non-formală, în alte cuvinte despre training, care după unii e o maimuŃăreală, o naivitate, chiar un lucru fără rost. Dar rolul trainingului nu este de a preda un curs într-un mod amuzant, ci de a dezvolta diferite arii ale subconştientului, prin care cunoştinŃele şi reacŃiile noastre să fie controlate şi folosite într-un mod eficient, îndreptat spre pacient.

În lumea medicală o serie de training-uri şi-ar face lor prin utilitatea lor. Acestea sunt:

• Comunicare • Tehnici de

prezentare • Managementul

timpului • Motivare •

Poate vă întrebaŃi de ce aceste training-uri şi nu altele? Simplu.

să trecem mai departe de la un pas la altul prin cariera de medic. Să ne gândim: ca să parcurgem 6 ani de facultate trebuie săfim motivaŃi în a deveni medici; ca să trecem încă 5-6 ani de rezidenŃiat trebuie să fim motivaŃi prin a trece de salarii mici şi muncă multă; pentru toate aceste examene, licenŃă, rezidenŃiat, specializare trebuie motivare, ceva care să ne propulseze şi să ne facă să mergem mai departe.

Acum vă rog să vă imaginaŃi, peste ani şi ani, cum prin acestea şi multe alte training-uri folositoare,noile generaŃii de medici vor şti cum să se poarte cu pacienŃi, cum să se poate între ei, cum să muncească eficient şi să aibă chiar satisfacŃii din munca lor.

Ce ziceŃi, reuşim?

Andrei Ştefan

Trainer IFMSA

Comunicarea eficientărezidă din însuşirea unor cunoştinŃe de folosire a limbajului verbal (tonul vocii, diferite inflexiuni, etc.) şi a celui non-verbal (gesturi, mimică). De aici rezultă capacitatea viitorului medic de a observa mai uşor pacientul şi de a discuta cu acesta.

Tehnicile de prezentare sunt necesare oricând şi în orice situaŃie, la un congres, la un director, la un interviu, dar în special la pacient. Modul în care te prezinŃi devine cartea ta de vizită.

Managementul timpului e o unealtă extrem de folositoare, ajută la organizarea propriu-zisă a timpului, la stabilirea priorităŃilor prin a şti ce e important sau urgent, la organizarea agendei proprii şi în principal la organizarea timpului dintre viaŃa de medic şi viaŃa de familie.

Motivarea. Cel mai important training. Ne ajută

Training-ul în lumea medicală

Murphy Alternativ

„ŞtiinŃa este marele antidot al entuziasmului nefondat şi al superstiŃiei.”

Adam Smith

„Pentru medici: Orice urgenŃă are trei faze: panică, teamă, remuşcare.”

Edward Murphy

„Când eram tânăr, credeam că banii şi puterea mă vor face fericit. Aveam dreptate"

"Înainte să faci ceva perfect, fă ceva perfectibil."

Bill Gates

„Diferenta dintre şcoală şi viată? În şcoală, înveŃi o lecŃie, apoi dai un test. În viaŃă, ai de dat un test care te învaŃă o lecŃie.”

Tom Bodett

„Orice adevăr este uşor de înŃeles odată ce a fost descoperit. Important este să-l descoperi.”

Galileo Galilei

„Dacă ar trebui să scriu o carte de morală, primele 99 de pagini le-aş lăsa goale şi pe a o suta aş scrie: "Există o singură datorie. Aceea de a iubi".

Albert Camus

Page 4: Revista Viata Societatii Nr.3

ViaŃa SocietăŃii StudenŃilor în Medicină din Bucureşti Pag. 4

TransMed – impresii la final

În perioada 5-7 decembrie 2008, s-a desfăşurat în capitală Adunarea Generală a FederaŃiei AsociaŃiilor StudenŃilor în Medicină din România (FASMR), eveniment organizat de către Societatea StudenŃilor în Medicină din Bucureşti (SSMB). Această adunare a fost precedata deTraining New Trainers, în urma căruia FederaŃia şi-a mărit Departamentul de Training cu 12 proaspeŃi

învăŃăcei pregătiŃi să contribuie la dezvoltarea FASMR.

Întâlnirea a reunit 120 de studenŃi din cele 7 centre membre ale FederaŃiei (Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi, Oradea, Sibiu şi Timişoara), la care s-au adăugat şi studenŃi din Braşov, Tg-Mureş şi Chişinău.

InvitaŃii speciali ai acestui eveniment au fost Prof. Dr. Adrian Streinu Cercel,

Bun Venit la Bucureşti !

Tocmai ce s-a terminat o săptămână, cu paşi repezi ca niciodată. FeŃe noi, prieteni noi, schimb de experienŃă în domeniul profesional, program social cu teatru, operă, concerte, stand-up comedy, seri de dans, vizite la muzee şi monumente istorice, de toate am avut parte. Şapte zile de vizită petrecute la Bucureşti rămân o experienŃă unică pentru toŃi participanŃii şi pentru întreaga echipă de organizare de asemenea, iar dacă nu v-am convins vă îndemn să citiŃi mai departe opiniile oaspeŃilor :

“Programul TransMed în trei cuvinte : interesant, atractiv, distractiv. În două cuvinte: captivant, interactiv. Într-un singur cuvânt : unic.

O experienŃă minunatăpe care am să o repet ori de cate ori voi avea ocazia

pentru că am avut parte de colegi minunaŃi, profesori foarte drăguŃi şi dispuşi să renunŃe la câteva ore din programul lor zilnic pentru a ne învăŃa, arăta şi explica în detaliu cazurile prezente în spitalele din Bucureşti.”

Roxana (Timişoara)

“Drum lung, aglomerat, întârzierea trenului. Ajungem! Cu nerăbdare suntem primiŃi de gazdele noastre timp de o săptămână. Programul social atent desăvârşit cuprindea activităŃi pliabile pe toate dorinŃele. Deşi cele şapte zile păreau infinite, acum în ajunul întoarcerii pe plaiurile ardeleneşti, constat că perioada este insuficientă pentru a ne familiariza cu Bucureştiul şi a ne cunoaşte puŃin mai bine. Mi-a plăcut acest sejur! Abia aştept să revin!”

Sorina(Cluj-Napoca)

Lavinia-Loredana Bădilă

domnul Ovidiu Jurca, Vicepreşedinte al Blocului NaŃional Sindical şi nu în ultimul rând Prof. Dr. Florian Popa, Rector al UMF “Carol Davila” din Bucureşti şi Director al Centrului de PerfecŃionare.

Pe parcursul celor 3 zile de activitate, au avut loc sesiuni pe comitete, traininguri tematice şiplenare oficiale în cadrul cărora s-au adoptat o serie de modificări la

regulamentul intern al FederaŃiei şi s-a votat noua echipă FASMR pentru anul 2008-2009.

Mult succes noii echipe de tineri entuziaşti din cadrul FASMR în viitoarele lor proiecte şi mulŃumiri SSMB pentru profesionalismul şi dăruirea cu care au organizat un eveniment de asemenea anvergură!

Andreea DrăgoiOSM Cluj

Adunarea Generală a FASMR

Şi impresiile celor plecaŃi în „vizită”...

Am plecat toamna

aceasta cu TransMed la Craiova. Ceea ce într-adevăr m-a impresionat aici a fost dotarea celor doua facultăŃi demne de lauda: una noua şi una veche –ambele deopotrivă ultra-modernizate.

Deşi modul de predare este comparabil, nu am putut să nu observ programul mai încărcat de luni până joi (ei sunt liberi

vinerea) şi poate diferenŃa de mentalitate.

Adevărul e că, deşi eu mi-am luat o semi-vacanŃă acolo, am avut totuşi ocazia (şi am profitat de ea) să particip la cursuri pe care noi aici nu le facem în anul 3 şi să văd o abordare mult diferită acelor pe care le facem şi noi.

A fost o experienŃă frumoasă şi cu toate astea.. tot mai bine e aici!

Estera JeledinŃan

Page 5: Revista Viata Societatii Nr.3

ViaŃa SocietăŃii StudenŃilor în Medicină din Bucureşti

Pag. 5

De mână cu n i Calendarul evenimentelor şi

proiectelor SSMB in luna decembrie

5 – 7 decembrie

Adunarea Generală a FederaŃiei AsociaŃiilor StudenŃilor în Medicină din România( FASMR), în Bucureşti

2 şi 10 decembrie

- ActivităŃi organizate de departamentul pentru Sănătatea Reproducerii (SCORA) cu ocazia Zilei Mondiale a SIDA

- FundiŃe umane în PiaŃa Unirii, PiaŃa UniversităŃii, PiaŃa Romană şi în parcul I.O.R.

11 -14 decembrie

Congresul NaŃional pentru StudenŃi şi Tineri Medici, ediŃia a XII-a, Bucureşti

InvitaŃi de onoare: Rectorul UMF Prof. Dr. Florian Popa, decan Prof. Dr. Victor Stoica, Prof. Dr. Sorin Oprescu, Academician Prof. Dr. Leonida Gherasim

17 decembrie

Balul de caritate al departamentul pentru Drepturile Omului, RefugiaŃi şi Pace (SCORP)

Vă invităm călduros să participaŃi la aceste acŃiuni şi proiecte!

Bănuiesc că toŃi ştiŃi câte ceva despre proiectul "De mână cu noi" (şi cine nu, să-i fie ruşinică, să dea fuga la sediu unde cu siguranŃă va găsi pe cineva dornic să-l informeze), dar nu toŃi ştiŃi ce implică, de fapt, o astfel de experienŃă.

Pentru asta scuze sunt multe: un chef prea lung, un somn prea dulce, o vreme prea vitregă, eşti înurmă cu învăŃatul şi altele... Şi totuşi, ce se ascunde în spatele acestor scuze?

Cu siguranŃă e în mare parte vorba de instinctul de autoconservare, mai pe româneşte frica. Frica de necunoscut, de virus, de ceva ce pune pecetea pe viaŃa ta ca un semn făcut cu fierul roşu în vremurile de mult apuse oamenilor ce greşeau în faŃa legii, dar nu este făcut pe piele, ci merge mai adânc, tocmai până în suflet unde durerea e infinit mai mare şi nu se vindecă prea uşor.

Unii dintre noi şi-au învins deja frica şi nu din obligaŃie, nu pentru bani şi

Un alt sentiment ce pune stăpânire pe tine esteneputinŃa, vulnerabilitatea. Din punctul meu de vedere este incredibil ca omul a ajuns tocmai pe lună (chiar e ditamai drumul), dar un virus ne macină fără drept de apel. Cu toŃii ne punem încrederea în capete mai luminate spre găsirea unui leac. Până atunci însă e de datoria noastră, a norocoşilor, să încercăm să le facem viaŃa un pic mai uşoară.

Într-un final, nu trebuie să uităm că sunt oameni ca şi noi, capabili de dragoste, veselie, discuŃii şi voie bună.

Pofta lor de viaŃă este net superioară pofteinoastre, căci ei au pierdut un privilegiu, ceva ce noi considerăm a fi un dreptincontestabil.

Cristina Drugău

nici pentru recunoaştere publică ci pur şi simplu pentru că fie dacă erau pregătiŃi sau nu, au hotărât că e timpul să înfrunteadevărul crud şi anume căviaŃa nu e roz, nu toŃi trăiesc într-o lume perfectă, oamenii nu sunt nici pe departe atât de invincibili cum noi înşine ne considerăm.

Odată ajuns acolo, sentimentul acesta natural de frică se topeşte încet, atunci când realizezi că diferenŃele dintre voi nu sunt foarte mari: poate vă place acelaşi gen de muzică, sau acelaşi actor, poate aveŃi visuri sau planuri asemănătoare şi fără să iŃi dai seama devii cel puŃin pentru câteva clipe foarte legat de aceşti oameni.

Ceea ce poate nu toată lumea ştie este că până şi ei fac o delimitare clarăîntre cei neinfectaŃi şi cei infectaŃi, astfel învăŃând de-a lungul timpului cum să te ferească pe tine de acest virus.

Precum şi în ediŃiile anterioare, cea mai recentă campanie “Donează Sânge! Fii Erou!”, din 3-7 noiembrie, s-a bucurat de un succes enorm. În cele 5 zile ale campaniei, la Facultatea de Medicină au venit peste 700 de persoane pentru un gestumanitar, rezultând în strângerea unei cantităŃi de

peste 350 de litri de sânge!

De asemenea, evenimentul s-a bucurat şi donatorilor de o mare popularitate în rândul voluntarilor SSMB, prezenŃi în număr foarte mare şi mulŃi dintre ei fiind boboci ai facultăŃii noastre.

Campania s-a desfăşurat în cadrul Zilelor

UMF “Carol Davila”, şi a fost lăudată şi de conducerea universităŃii prin Rector Prof. Dr. Florian Popa şi de primarul Capitalei Prof. Dr. Sorin Oprescu, fiindu-le acordate distincŃii organizatorilor.

Fabian C. Klein

Donează sânge! Fii erou!

Page 6: Revista Viata Societatii Nr.3

ViaŃa SocietăŃii StudenŃilor în Medicină din Bucureşti Pag. 6

Spun „ceată” pentru că în cadrul dezvoltării metodelor de imagistică medicală e o mare de lume implicată, fiind un domeniu de puternic interes ştiinŃific, deoarece oferă informaŃii operative pentru un diagnostic eficient, corect şi rapid efectuat.

Nici nu bănuia fizicianul Wilhelm Conrad Röntgen acum 113 ani ce efecte va produce descoperirea sa în domeniul radiologiei. Acesta, ca profesor al UniversităŃii Würzburg, studiind descărcările electrice în tuburi vidate, a evidenŃiat emisia unor radiaŃii penetrante, pe care le-a numit radiaŃii X, pentru care a fost distins în anul 1901 cu Premiul Nobel pentru Fizică. Oare ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi fost respectată dorinŃa sa testamentară, prin care dorea ca după moartea sa,

„Auăleu ce tărăboi, dai într-unul Ńipă doi.”

Din ceata lui PiŃigoi, trece mândru prin zăvoi un nou luptător de soi: PET-CT

toate hârtiile, inclusiv notele de laborator să fie arse, fără a fi citite?

De atunci şi până astăzis-a înregistrat o puternică evoluŃie în tehnica imagistică, inclusiv, şi mai ales, în domeniul medical. Vârful de lance în acest moment este metoda PET-CT, disponibilă din luna mai a acestui an şi în România, la un centru de diagnostic şi tratament particular din Bucureşti. Scanarea PET-CT combină beneficiile a două tipuri de scanări, respectiv PET (Positron Emission Tomography) şi CT(Computed Tomography).

PET permite detecŃia distribuŃiei în organism a unor radiofarmaceutice care includ radioizotopi emiŃători de pozitroni ce sunt folosiŃi la marcarea unei varietăŃi de molecule

obŃinându-se, astfel, radiotrasori utilizabili în investigarea atât a diferitelor tipuri de metabolism cât şi a altor procese biologice.

Pozitronul, anti-particulă a electronului de aceeaşi masă şi cu sarcină electrică egală dar pozitivă, are un parcurs scurt (circa 1 mm) şi o durată de viaŃă limitată în Ńesuturile organismului, deoarece interacŃionează cu electronii existenŃi în Ńesuturi, ceea ce conduce la anihilarea sau dematerializarea celor două particule (vezi fig. 1). Această anihilare se însoŃeşte de apariŃia cvasisimultană a doi fotoni gamma, fiecare cu o energie de 511 keV, emişi la 180° unul de altul, care vor traversa Ńesuturile, părăsind organismul şi fiind detectaŃi cu ajutorul

gamma camerei.

Acest fenomen fizic face posibilă detecŃia distribuŃiei izotopului emiŃător de pozitroni din radiofarmaceuticul administrat intravenos pacientului. Imaginea obŃinută furnizează informaŃii asupra modificărilor la nivel molecular care afectează funcŃionalitatea organului, permiŃând un diagnostic mult mai precoce decât în cazul altor metode clinice.

Tomografia computerizată, pe de altă parte, foloseşte razele X pentru a crea imagini detaliate a structurilor din interiorul corpului. ObŃinerea proiecŃiilor se realizează prin expunerea pacientului la radiaŃii X a căror energie (în jur de 120 KeV) permite penetrarea Ńesuturilor umane.

Cancer de colon

e– liber

Ee = 0

e+ lent

Ep ≈ 0

hν = 0,51 MeV

hν = 0,51 MeV

Fig. 1 - Principiul de funcŃionare al PET-ului

Page 7: Revista Viata Societatii Nr.3

ViaŃa SocietăŃii StudenŃilor în Medicină din Bucureşti

Pag. 7

"Nu e nimic mai rău decât imaginea clară a unui concept neclar". Ansel Adams

PhotoMed este un proiect care vizează în totalitate studenŃii la medicină, având ca scop dezvoltarea înclinaŃiilor artistice ale acestora spre fotografie. Ne propunem să materializăm această idee prin organizarea a două mari expoziŃii: prima va avea loc în decembrie, pe holurile FacultăŃii de

PHOTOMED

Medicină, în timpul Congresului pentru StudenŃi şi Tineri Medici ediŃia a XII-a, Bucureşti, iar la cea de-a doua expoziŃie va invităm să participaŃi în luna aprilie. Aceste evenimente au fost gândite sub forma unei competiŃii fotografice ce cuprinde trei mari teme: medical, abstract şi portrete. Înscrierea fotografiilor în concurs se face conform unui calendar lunar, la adresele coordonatorilor proiectului, iar premierea

câştigătorilor va avea loc în luna aprilie.

Faci fotografii frumoase şi vrei să le arăŃi tuturor cât de talentat eşti?

PhotoMed îŃi oferă acum ocazia, prin cele două expoziŃii pe care le organizează, să arăŃi ce înŃelegi tu prin artă fotografică şi mai ales, să ne demonstrezi până în ce dimensiuni lăuntrice ne pot purta imaginile tale. PhotoMed vă oferă posibilitatea de a participa

la workshop-uri pe care le vor Ńine fotografi profesionişti şi care vă vin în ajutor învăŃându-vă lucruri noi şi utile în arta fotografiei. Vă aşteptăm să vă alăturaŃi actualilor fotografi medicinişti şi vă dam ocazia să vă expuneŃi fotografiile alături de cele ale Clubului de Artă Fotografică a Medicilor din România în cadrul Congresului pentru StudenŃi şi Tineri Medici.

Alexandra Ienak

În urma traversării acestor Ńesuturi, intensitatea radiaŃiilor scade în funcŃie de un coeficient de absorbŃie specific fiecărui punct de pe traiectoria străbătută de radiaŃia X astfel încât, la ieşirea din corp intensitatea radiaŃiei poartă cu sine informaŃia referitoare la absorbŃia totală suferită de radiaŃie de-a lungul întregului parcurs.

Folosind anumiŃi algoritmi matematici, informaŃiile, care sugerează practic consistenŃa Ńesuturilor, se

etc. Aceste inconveniente au fost rezolvate prinaşezarea celor două detectoare pe acelaşi suport, prin metoda PET-CT de către inginerul electrician Ronald Nutt şi fizicianul David Townsend lucrând la Universitatea din Geneva în ElveŃia.

După rafinarea conceptului timp de 3 ani ei au reuşit să finalizeze un prototip care a fost pus în funcŃiune în cadrul UniversităŃii din Pittsburgh în 1998 şi folosit cu succes pentru a scana aproximativ 200 de pacienŃi.

integrează rezultând detalii anatomice, structurale, cu o rezoluŃie foarte bună, dar nu şi diferenŃe în fiziologia Ńesutului respectiv, pe care PET le poate vizualiza.

Pentru a localiza cu precizie modificările funcŃionale observate prinPET s-a încercat fuzionarea imaginilor PET şi CT. Acest lucru era dificil din mai multe puncte de vedere, cum ar fi: diferenŃe legate de respiraŃie, de distanŃa la care se găseşte detectorul în timpul achiziŃiei imaginilor, de poziŃionarea pacientului

„Metodele structurală şi funcŃională de imagistică oferă o înŃelegere sporită mai degrabă prin complementaritate decât ca tehnici concurente”spune Paul Shreve, M.D., Universitatea din Michigan.

Următorul pas, aşteptat cu interes în domeniu, se întrezăreşte a fi unificarea metodelor imagistice de rezonanŃă magnetică nucleară şi PET, sporind rezoluŃia şi, deci, calitatea rezultatului final.

Călin Alexandru

Carcinom rectal

Page 8: Revista Viata Societatii Nr.3

www.ssmb.ro

RedacŃia:

Anca Arbune

Luisa Bâcă

Au semnat: Andrei Ştefan

Alexandra Ienak Claudiu Popescu Călin Alexandru

Lavinia Bădilă Estera JeledinŃan

Fabian Klein Andreea Dogaru Cristina Drugău

Desktop Publisher:

Anca Arbune anul I - M.G.

[email protected]

Desktop Publisher:

Anca Arbune anul I - M.G.

[email protected]

Aş vrea

Pepi Olaru, Cluj, 1951

„Aş vrea s-alerg în câmpuri vizuale,

SimŃind metabolismul cum tinde ca să-mi crească;

Aş vrea să salt în şaua mea turcească,

Plimbându-mi metacarpul pe corzile vocale.

Aş vrea s-adorm pe puntea lui Varolio

Sub razele de aur ale plexului solar,

Pe oceane endocrine aş vrea să văd gondole

Şi jungla-n pancreasul insular.

Aş vrea, iubito, cordul să mi-l Ńii

Pe splendidele-Ńi eminenŃi tenare;

Să-Ńi dăruiesc un colier de hematii

Şi să mă-ngrop în cripte tonsilare.”

Unde ne găsiŃi: SSMB - Societatea StudenŃilor în Medicină din Bucureşti B-dul Eroilor Sanitari Nr. 8, Bucureşti, Sector 5 Preşedinte: Anca Chelariu-Raicu [email protected] Vicepreşedinte: Oana Tudorache [email protected] Secretar General: Ioan-Alexandru Diaconu [email protected] Director de Proiecte: Andrei Ştefan [email protected] Trezorier: Elena GhiŃă [email protected]

PuŃin umor medical…


Recommended