Umor Pe Mess Final2

7/12/2019 Umor Pe Mess Final2

http://slidepdf.com/reader/full/umor-pe-mess-final2 1/17

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI.

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială.

Umorul pe Messenger.

Cum îşi adaptează indivizii discursul pe Yahoo!Messenger pentru a crea umor?

Autor: Dobre Livia.

Mai,2011.

1



Introducere.

Această lucrare încearcă să analizeze umorul în conversaţiile pe Yahoo!Messenger, cu

toate că o parte considerabilă a cercetărilor despre umorul online susţin că umorul nu este posibil

datorită absenţei elementelor de comportament nonverbal (Baym,2000, Jacobson, 1996). Amobervat însă că există foarte mult umor în conversaţiile mele pe Internet. Aşadar, voi încerca să

descriu ce mecanisme sunt utilizate pentru a crea umorul online; scopul acestei lucrări este de a

arăta că utilizatorii de Internet găsesc căi prin care îşi adaptează umorul la mediul online. Nancy

Baym susţine că a comunica virtual poate crea forme noi de discurs, noi modalităţi de exprimare a

emoţiilor, un vocabualar nou şi tipuri noi de glume/bancuri (Baym, 2000,128). Umorul este un

fenomen social universal, îl întâlnim pretutindeni pentru că indivizii, la nivel subconştient, observă

cât de util este în interacţiunile zilnice; facilitează comunicarea, stabileşte o conexiune între

indivizi, îi face să simtă că aparţin unui grup (Romero şi Cruthirds,2006) . De altfel, în general, în

momentul în care îi ceri unei persoane să-ţi menţioneze unul dintre lucrurile pe care le-ar aprecia

la un alt individ, acesta răspunde : “simţul umorului”!

Ce este umorul?De ce nu poate fi definit?

Există peste o sută de teorii ale umorului (Olsson, Hennz, Backe,H. et al.,2002 apud.

Ling,2007,6), cum ar fi: teoria superiorităţii (Aristotel, Hobbes), teoria eliberării (Freud) şi teoria

incongruenţei (Kant,Schopenhauer,Bergson). Numai acest lucru ne dă un indiciu asupra

dificultăţii menţionării unei origini sau a unei definiţii a umorului.O altă dovadă a acestor

dificultăţi o reprezintă multitudinea componentelor şi funcţiilor umorului (Ling, 2007, 6).

A defini umorul în generalitatea lui este absurd, la fel cum este şi a sugera o singură origine

a sa. În timp ce umorul este un fenomen universal, cum, când şi unde este folosit în interacţiunile

verbale poate varia în funcţie de limbă şi cultură (Rogerson-Revell,2007,5). Nu este uşor a defini

umorul pentru că acesta are foarte multe modalităţi de manifestare care variază în funcţie de ţară,

perioadă ş.a. (Collinson, 2002; Duncan, Smeltzer, Leap, 1990).

Teorii explicative ale umorului.

Todd T. Holm (2000) susţine că există 4 clase de teorii ale umorului: teoriile nespecifice,

teoria superiorităţii, teoria incongruenţei, teoria defulare-eliberare (Chelcea,2006,203).

2



Teorii nespecifice se grupează în : teoria biologică, teoria surprizei, teoria ambivalenţei

(sau teoria conflictului mixturii), teoria psihanalitică, teoria glumelor, dar voi insista asupra

teoriilor superiorităţii, incongruenţei şi eliberării (Holm, 2000 apud. Chelcea,2006,204) pentru că

sunt cele mai relevante teorii explicative ale umorului, conţin esenţa umorului.

1. Teoria superiorităţii.

Teoria superiorităţii (Hobbes,1968) sugerează că râdem de oameni, lucruri sau situaţii

asupra cărora simţim un anumit grad de superioritate.Această teorie încearcă să explice când găsim

anumite lucruri amuzante. (Lyttle,2007,240)

Todd T.Holm spunea că Thomas Hobbes a fost cel care a prezentat teoria superiorităţii în

secolul al XVI-lea, teorie care considera că „umorul este un act de triumf narcisist ce produce

râsul.” Însă Socrate, în Antichitate, a fost cel care a afirmat că „defectele altora ne produc bucurie,

mai ales dacă persoanele în cauză nu îşi dau seama de defectele lor” (Holm, 2000 apud. Chelcea,

2006, 205). “Trăsăturile comice ale duşmanului reprezintă călcâiul său ahilean. A pune în lumină

trăsăturile comice ale adversarului înseamna a repurta prima victorie importantă împotriva lui.”

(Arieşan, Caludiu T., 1999).

Teoria superiorităţii înseamnă triumful unui individ asupra altuia: „A fi victorios este un

motiv de bucurie.Ne amuzăm când triumfăm într-o confruntare. (Holm, 2000 apud. Chelcea, 2006,

206)

Teoria degradării explică faptul că umorul este o recţie spontană de plăcere rezultată dintr-

o comparare favorabilă a sinelui cu ceilalţi (Duncan, Smeltzer, Leap,1990,260): „De multe ori,

superioritatea se consumă în plan moral. Ne amuzăm când aflăm despre incidente legate de sex,

băutură, lăcomie, lene, gelozie, egomanie şi alte probleme morale pe care noi nu le avem sau

credem că nu le avem. Umorul generat de superioritatea morală este nesfârşit.” (Holm, 2000 apud.

Chelcea, 2006, 206).

2.Teoria incongruenţei.

Teoria incongruenţei sugerează că tindem să râdem de lucruri pe care nu le-am vedea

niciodată împreună, dar care au fost alăturate accidental sau intenţionat pentru a obţine râsul.

Acestă teorie încearcă să explice ce anume din structura unei glume produce râsul.

3



(Lyttle,2007,240). Lucrurile amuzante trebuie să fie neaşteptate, ambigue, ilogice sau neadecvate;

publicul este îndrumat pe o anumită cale a comprehensiunii pentru ca apoi să fie brusc schimbată

cu altă cale indusă prin glumă (Duncan, Smeltzer, Leap,1990,258)

Todd T. Holm consideră că iniţiatorii acestei teorii sunt Blaise Pascal şi James Beattie, provenind din secolele XVII-XVIII-lea. Blaise Pascal a menţionat că „nimic nu produce râsul mai

mult decât disproporţia dintre ceea ce oamenii aşteaptă şi ceea ce realitatea le oferă” (Holm, 2000

apud. Chelcea, 2006, 208), însă James Beattie este considerat fondatorul teoriei incongruenţei.

G.Nerhardt (1970) şi Jerry Suls (1983) susţin că „incongruenţa este condiţia necesară şi

suficientă pentru răspunsurile umoristice, că ar exista o corelaţie între mărimea incongruenţei şi

intensitatea umorului: cu cât deviaţia de la aşteptările normale este mai mare, cu atât mai puternic

este răspunsul (umorul).” Jerry Suls (1983) este de părere că „umorul este o formă a rezolvării de probleme, incongruenţa fără găsirea soluţiei duce la frustrare, dar găsirea soluţiei produce umorul”

(apud. Chelcea, 2006, 208), de aici şi legătura dintre umor şi creativitate, inovaţie. Tot Suls (1972)

susţine că pentru ca ceva să fie perceput ca fiind amuzant, trebuie să se producă o violare a

aşteptărilor. Incongruitatea este apoi urmată de descoperirea regulii cognitive care împacă părţile

incongruente ale glumei într-un mod care are sens, dar totuşi violează aşteptările publicului (Suls,

1972 apud. Duncan, Smeltzer, Leap,1990,258)

3. Teoria defulare/eliberare.

Teoria eliberării (Freud, 1960) sugerează că râdem la subiecte foarte tensionate, cum ar fi

sexul şi agresiunea pentru că emoţiile noastre legate de aceste subiecte sunt, în general inhibate,

reprimate. Acestă teorie încearcă să explice de ce există umorul (Lyttle, 2007, 240).

Teoria eliberării se concetrează pe faptul că ne reprimăm sentimentele care au legătură cu

agresiunea, sexualitatea şi alte subiecte taboo; această reprimare se transformă în energie

suplimentară care este disponibilă a fi eliberată prin râs (Susa, 2003, 50). „Concepţia despre râs cao descărcare de energie nervoasă are susţinători de mare notorietate: Immanuel Kant, Henri

Bergson, Sigmund Freud. Unii autori contemporani (Goldstein, J. H. şi McGhee, P.E., 1972) sunt

de părere că prin umor oamenii se eliberează de tensiunile în exces, că râsul izbucneşte după ce am

depăşit o stare de excitare nervoasă.” (apud. Chelcea, 2006, 209.)

4



Ce este comunicarea mediată de calculator?

Termenul “comunicare mediată prin calculator “(computer-mediated communication sau

CMC) a fost utilizat pentru prima data de Kiesler, Siegel si McGuire în 1984 şi se referă la toate

tipurile de interacţiuni umane care au loc pe Internet. Include atât comunicarea sincronică, cât şiasincronică.

Comunicarea asincronică are loc atunci când interacţiunea dintre participanţi poate fi

salvată într-un anumit format şi accesata atunci cand interlocutorul are nevoie de aceasta (Crystal,

2001). De exemplu e-mail-urile sau chiar consultarea website-urilor.

Comunicarea sincronică are loc pe chat-uri. Pe chat indivizii vorbesc online şi, de obicei

nu se cunosc între ei. Comunicarea virtuală sincronică are câteva trăsături comune cu comunicare

faţă-în-faţă cum ar fi faptul că implică două persoane şi posibilitatea de a trimite şi a primi un

feedback (Crystal, 2001).

Messenger sau instant messaging.

Messenger este o formă de comunicare virtuală sincronică. Există mai multe programe de

instant messaging : MSN, Yahoo!, AOL. O particularitate a messengerului este că oamenii se

cunosc, s-au văzut înainte de a vorbi pe Internet sau au vorbit pe un chat şi au decis să facă schimb

de adrese de mail. Messenger-ul nu este public, deci nu poţi cunoaşte oameni noi prin intermediulsău.

Apariţia lui Yahoo!Messenger a contribuit la facilitarea comunicării şi conţine : voice chat,

transfer de date, video conferiţe , photosharing, precum si o sumedenie de emoticon-uri care

adăugate împreună cu textul pot transmite anumite stări şi sentimente ale utilizatorilor. Yahoo!

Messenger are o multitudine de simboluri emoţionale (emoticon-uri) prin care utilizatorii îşi pot

exprima emoţiile, (comunicare nonverbală); IMviroment (pentru personalizarea fundalului); voice

chat, utilizatorul nu are nevoie decât de o pereche de căşti şi de un microfon pentru a purta

conversaţii cu alţi utilizatori; video chat prin care utilizatorii se pot auzi şi vedea în acelaşi timp,

această formă faţă de celelalte permite observarea gesturilor, mimicii şi a trupului; status-ul

reprezintă starea utilizatorului, acţiunea din acel moment, precum şi informaţii scrise de el însuşi;

5



are costuri scăzute; plug-in-urile, care reprezintă o formă de relaxare şi de informare (Olteanu,

Alina,2010).

Cu toate că cei care vorbesc sunt departe unul de celălalt, ei percep tastarea ca vorbire iar

citirea mesajului ca ascultare, de exemplu :”Auzi? Ştii ceva despre…” sau “ vrei sa îţi zicceva?”(Reid, Elisabeth, 1991).

Comunicarea virtuală sincronică are două consecinţe negative asupra comunicării. În

primul rând, tastarea durează mai mult decât în cazul în care ai vorbi. Când comunici direct

vorbirea şi ascultarea au loc simultan. De asemenea, cititorul trebuie să aştepte ca mesajul să fie

trimis până să îl poată citi. În al doilea rând, tastarea filtrează orice informaţie care ar putea ajuta în

interpretarea exprimării interlocutorului. Nu poţi vedea dacă celălalt zâmbeşte sau este încruntat,nu

îi poţi auzi tonul vocii. Toate indicaţiile specifice comunicării directe sunt filtrate de acest tip demediu. Aşadar, pot să apară neînţelegeri în lipsa posibilităţii de a observa comportamentul

nonverbal al interlocutorului sau contextul social în care se desfăşoară conversaţia (Jacobson,

1996,463).

Absenţa informaţiilor legate de contextul social are efectul de a-i face pe interlocutori să nu

se apropie emoţional unul de altul pe parcursul conversaţiei fiindcă se percep reciproc ca pe nişte

maşinării (Johnstone, 2002,191). Acest lucru duce la o conversaţie dezinhibată care poate facilita

utilizarea umorului pentru că teama de a-şi asuma riscul unei glume nereuşite, teama de a fi

judecat este scăzută. De asemenea, cei care îşi percep interlocutorul ca pe o maşinărie îi dezvăluie

cu mai multă uşurinţă lucruri intime (Greist, Klein, 1980 apud. Johnstone,2002). Baym (1995,129)

a observat că umorul compensează absenţa detaliilor legate de contextul social. Umorul are efectul

de a transforma comunicarea virtuală într-o comunicare mai personală şi îi ajută pe indivizi sa se

facă remarcaţi, să se distingă prin ceva de ceilalţi membrii. Deci conţinuturi emoţionale pot fi

transmise pe messenger dar durează mai mult decât în cazul comunicării face-to-face petru că cei

doi trebuie să-şi adaptaeze discursul, conform cercetării lui Walther şi Burgeon ( 1992).

De asemenea absenţa trăsăturilor lingvistice cum ar fi tonul vocii, intonaţia etc. sau a

elementelor nonverbale (gesturi, mimică, postură) fac comunicarea virtuală greoaie

(Jacobson,1996, 463). Cu toate astea oamenii reuşesc sa interacţioneze cu succes online pentru că

indivizii vin cu elemente inventive, vizuale şi verbale, pentru “a-şi trata” ambiguitatea mesajului.

6



Cum îşi adaptează indivizii discursul pe Messenger astfel încât să stârnească râsul sau

să creeze umor?

Ferrara, Brunner şi Whittemore (1991) au decoperit existenţa unui registru al discursului

interactiv în scris. Reid defineşte registrul ca reprezentând varietatea unui limbaj adecvat pentru oanumita situaţie specifică (Ferrara, Brunner şi Whittemore,1991,11 apud. Reid,1991). Situaţia

modelează limbajul (Ferrara et al.,1991,11), prin urmare o situaţie nouă cere un nou tip de limbaj,

o diversificare a lui. Comunicarea virtuală sincronică cere aşadar un nou tip de limbaj.

Ferrera et al.(1991), atunci când caracterizează registrul discursului interactiv în scris, se

axează pe constrângerile legate de timp atunci când comunicăm online. Deci, prescurtăm cuvintele

(“vb maine”-vorbim mâine, “k” pentru O.K.), neglijăm ortografia şi punctuaţia (aproape niciodată

nu scriem cu litera mare la începutul unei propoziţii, nu punem punct sau virgulă ori semnulîntrebării când întrebăm ceva), scriem cuvintele incorect (nu folosim ş,î,ţ,â etc.), facem omisiuni

pentru a economisi timp, pentru a primi un feedback cât mai repede posibil pentru a eficientiza

comunicarea. Există şi câteva caracteristici care încearcă să transforme conversaţia într-una mai

personală sau mai caldă. Acestea sunt elemente legate de vorbirea orală, cotidiană, informală,

cuvinte colocviale (e.g. mamă, ce mişto a fost!,,aham!) (Ferrara et al.,1991,18-19) şi alte modalităţi

prin care se compensează lipsa comportamentului nonverbal: utilizarea diferitelor dimensiuni,

culori, forme ale literelor, accente grafice, expresii literale, limbaj oral (utilizarea interjecţiilor,

transcrierea suntelor şi repetarea anumitor litere: e.g.Oaaaaaaau!, structuri colocviale). Limbajul

oral, care este transcris mot-a-mot transformă conversaţia într-una mai prietenoasă

(Crystal,2001,40): e.g. cââh!, hmm!, du-te,mă că nu te cred! etc.

Katzman şi Witmer (1996) utilizează expresia de accent grafic cu referire la ansamblul

devices-urilor emoţionale, artistice şi direcţionale. Acestea adaugă personalitate şi expresivitate

comunicării în scris. Accentele grafice sunt elementele nonverbale din comunicarea virtuală. Cele

mai cunoscute sunt emoticonurile, iar cele mai utilizate sunt zâmbetul :), făcutul cu ochiul ;) şizâmbetul larg :)). Pe Yahoo!Messenger aceste simboluri sunt transformate în imagini (Vezi anexa

A.)

Expresiile literale, conform cecetării lui Crystal (2001,35), sunt utilizate atunci când

interlocutorii simt ca nu se pot folosi de accentele grafice pentru a-şi exprima emoţiile şi intenţiile:

7



e.g. glumeam… Ele au rolul de a-l ajuta pe cel care citeşte să interpreteze corect intenţia

mesajulului, sunt sugestii pentru comportamentul nonverbal.

Incongruităţile şi greşelile care se produc în cadrul mediului online par să încurajeze şi să

împiedice umorul în acelaşi timp. Utlizatorii se folosesc adesea de ele pentru a produce umor.Comunicarea virtuală sincronică încurajează umorul, mai ales că o particularitate a acestui mediu

este faptul că acesta se creează spontan. Conform Dobre (2010), cel mai apreciat tip de umor este

umorul spontan şi cel adaptat la context, iar cercetările lui Baym (1995) arată că umorul este

posibil pentru că se pot produce incongruităţi. Alte forme prin care se produce umor sunt

formatarea, repetiţia, extinderea literelor, semnele de punctuaţie, utilizarea anumitor porecle şi

acronime. Elementele de umor din cadrul comunicării virtuale sunt diferite faţă de cele din

comunicarea directă (situaţia modelează limbajul). Elementele de umor “se fac” din tastatură.

Cercetările au demostrat că mesajele comice sunt cel mai apreciate în mediul virtual chiar

şi în acele medii care nu sunt neapărat recreaţionale (Herring,1999). Umorul este atât de important

pentru oameni încât se acceptă să pierzi mai mult timp tastând pentru a-ţi amuza inerlocutorul

online. Baym (1995) menţionează că posturilor umoristice li se răspunde tot cu umor ceea ce arată

apreciere şi încurajare pentru glume viitoare sau participanţii răpund cu un emoticon zâmbitor

pentru a arăta că acel comentariu îi amuză.

Umorul are o funcţie socială foarte importantă. Umorul are un efect pozitiv asupra

procesului de socializare prin faptul că reduce din tensiunea interacţiunilor (Morreall, 1991 apud.

Romero şi Cruthirds, 2006,61) McGhee susţine că a râde împreună generează sentimentul de

apropiere între oameni mai ales în perioadele cu nivel înalt de stres şi că acest lipici emoţional îi

face pe membrii unui grup să fie uniţi.( McGhee, 1999 apud.Romero şi Cruthirds,2006,61)

Umorul poate îmbunătăţi coeziunea grupului prin asocierea emoţiilor pozitive, generate de

umor, cu apartenenţa la grup, „umorul, mai mult decât orice altceva, îi face pe oameni să simtă că

aparţin”(Duncan şi Feisal, 1989,28). Acest lucru se întâmplă datorită relaţiei dintre atracţia

interpersonală şi aprecierea umorului (Murstein şi Brust, 1985 apud.Romero şi Cruthirds,2006,61).

Umorul care a avut succes, care a fost împărtăşit este asociat cu atracţia interpersonală; de fapt,

efectul lui este mai puternic decât cazul în care doi indivizi au atitudini asemănătoare (Cann et al. ,

1997 apud.Romero şi Cruthirds, 2006, 61).

8



Umorul, în procesul de comunicare creează o atmosferă deschisă prin trezirea emoţiilor

pozitive care îmbunătăţesc ascultarea, înţelegerea şi acceptarea mesajului transmis (Greatbach şi

Clark, 2002 apud.Romero şi Cruthirds,2006,61). Umorul are capacitatea de a atrage atenţia

(Sternhal şi Craig, 1973 apud.Romero şi Cruthirds, 2006, 61) şi generează comprehensiune,

persuasiune şi conexiune emoţională (Weinberger şi Gulas, 1992 apud.Romero şi

Cruthirds,2006,61).

Nancy Baym (1995) , în “The performance of humour in CMC”, a studiat umorul pe un site

despre telenovele. Este deci vorba despre comunicare virtuală asincronică, însă observaţiile sale

pot fi aplicate parţial şi celei sincronice. Baym arată că membrii utilizează umorul pentru a-şi

stabili identitatea virtuală. Misner (2003) descrie simţul umorului ca facilitând prezentarea sinelui

(managementul impresiei) şi amortizează conflictele, deci îmbunătăţeşte comunicarea (apud.

Ling,2007,11).Brown şi Levinson (1978) susţin că umorul este o strategie de creare a unei imagini

pozitive a sinelui individului (apud. Rogerson-Revell,2007,5), lucru care ne pune in situaţia de a

face o legătură cu conceptul de management al impresiei al lui Erving Goffman. Erving Goffman

spune că avem tendinţa de a supraveghea activităţile noastre în scopul de a dezvălui diferite laturi

ale noastre. Adică creăm în mod conştient imagini despre noi înşine pentru cei care ne înconjoară.

Fiecare individ joacă un ansamblu de roluri pe scena vieţii, încercând să evidenţieze acel tip de

comportament care generează impresii favorabile. Acest proces se numeşte managementul

impresiei. Deci, oamenii au tendinţa de a controla impresii pentru a crea o prezentare a sinelui

convenabilă (Goffman,2007). Astfel, umorul poate fi o modalitate eficientă de a controla

impresiile colorlalţi despre tine însuţi.

Una dintre caracteristicile unice ale umorului este că, datorită ambiguităţii sale, poate

permite unui individ să critice fără a produce efecte interpersonale negative (Grugulis, 2002

apud.Romero şi Cruthirds,2006,61), glumele pot transmite informaţii care sunt riscante pentru

iniţiator dacă le-ar transmite în alt mod (Holmes, 2000,165; Ullian,1976 apud. Duncan şi Feisal.

1989, 22). Umorul ambiguu transmite mesaje în feluri în care alte forme de comunicare nu o pot

face, iar ambiguitatea în sine permite indivizilor să îşi păstreze poziţia (e.g. când au de comunicat

un lucru ruşinos despre sine) şi creşte posibilitatea ajungerii la un compromis. Unele lucruri spuse

direct îi pot ofensa pe ceilalţi sau îi pot face să adopte o poziţie defensivă - compromis( Smith,

Harrington şi Neck, 2000, 610).

9



Metodologie. Cum voi proceda în elaborarea cecetării?

Cercetarea va consta în analiza unor mostre de conversaţii care se desfăşoară pe Yahoo!

Messenger. La studiu vor participa 4 persoane care, timp de 3 luni, vor slava arhive cu dicuţiile pe

care le desfăşoară pe Messenger cu menţiunea că sunt liberi să selecteze ce frânturi de conversaţiesă îmi dezvăluie., având în vedere că acestea sunt private. Faptul că studiul se desfăşoară prin

intermediul altor persoane prezintă avantajul evitării efectului Muhammad Ali (autoconfirmarea

aşteptărilor) (Vasile, M., 2010). Un alt avantaj este acela de a produce informaţii care îmi oferă o

înţelegere mai profundă a fenomenului social studiat, luând în considerare faptul că umorul este un

fenomen social spontan, Umorul de pe Messenger se produce, în general, datorită contextului.,

totul se desfăşoară sub forma unei discuţii deschise.

De asemenea, participanţii la studiu vor fi rugaţi să nu îşi corecteze felul în care a fosttastată dicuţia. Acest lucru îmi va crea o eroare însă în cercetare deoarece respondenţii ar putea să

devină mai atenţi la felul în care comunică online şi să îşi cenzureze foarte mult dicuţiile.

În analiza conversaţiilor voi urmări modul în care este adaptat discursul lor la mediul

online pentru a crea umor: emoticonu-uri utilizate, greşeli ortografice, punctuaţie, tipul de limbaj,

modul de exprimare, felul în care se compensează lipsa elementelor nonverbale etc.

Limite.

Un punct slab al cercetării ar fi faptul că unii dintre respondenţi îmi sunt persoane

cunoscute, însă acest lucru poate reprezenta şi un avantaj deoarece aş fi foarte familiară cu

contextul în care se desfăşoară discuţiile şi tipul de umor pe cae îl utilizează indivizii.

Participanţii la studiu vor fi rugaţi să nu îşi corecteze felul în care a fost tastată dicuţia.

Acest lucru îmi va crea o eroare însă în cercetare deoarece respondenţii ar putea să devină mai

atenţi la felul în care comunică online şi să îşi cenzureze foarte mult discuţiile.

BIBLIOGRAFIE

1. Arieşan, Claudiu T.(1999 ). “Hermeneutica umorului simpatetic: repere pentru o

comicologie românească.” Timişoara: Editura Amarcord.

10



2. Baym, Nancy K. (1995 ),“The performance of humour in Computer-Mediated

Communication”, Journal of Computer-Mediated Communication 1(2).

3. Chelcea, Septimiu (2006 ).”Opinia publică. Strategii de persuasiune şi manipulare.”

Bucureşti:Editura Economică.4. Collinson, L.David (2002). “Managing Humour”. Journal of Management Studies 39:

269-288.

5. Crystal, David (2001), Language and the Internet, Cambridge: Cambridge University

Press. (http://videoweb.nie.edu.sg/phonetic/reviews/crystal.pdf )

6. Dobre, Livia (2010), “ Umor în organizaţii.Studiu exploratoriu al utilizării umorului la

locul de muncă.Este umorul o formă eficientă de control social în relaţia manager-

angajat?”, Facultatea de Sociologie, Universitatea Bucureşti (teză de licenţă nepublicată)

7. Duncan, W. Jack, J. Philip Feisal (1989).”No Laughing Matter: Patterns of Humour in

the Workplace “.Organizational Dynamics 17 (4):18-30.

8. Duncan, W. Jack, Larry R.Smeltzer, Terry L.Leap (1990). “Humour and Work:

Applications of Joking Behavior to Management.” Journal of Management 16(2):255-

278.

9. Ferrara, Brunner &Whittemore(1991)., "Interactive written discourse as an emergent

register," Written communication: a quarterly journal of resaerch, theory, and

application, 8 (1):8-34.

10.Goffman, Erving (2007) ,”Viaţa cotidiană ca spectacol”.Bucureşti:Editura

Comunicare.ro.

11.Herring, Susan (1999) “Interactional Coherence in Computer-mediated communication”,

Journal of Computer-Mediated Communication 4(4).

12.Holmes, Janet (2000).”Politeness, Power and Provocation: How Humour Functions in the

Workplace”. Discourse Studies 2 (2): 159-185.

13.Jacobson, David (1996) "Context and cues in cyberspace: the pragmatics of naming in

text-based virtual realities," Journal of Anthropological Research , 52(4):461-479.

14.Johnstone,Barbara (2002) Discourse Analysis,Malden, MA: Blackwell, 2002.

11

http://videoweb.nie.edu.sg/phonetic/reviews/crystal.pdf

http://videoweb.nie.edu.sg/phonetic/reviews/crystal.pdf



15.Kiesler, S., Seigel, J. and McGuire, T.W. (1984), Social and psychological aspects of

computer-mediated communication. American Psychologist , 39:1123-1134.

16.Ling, Pebble Teo Bee (2007). “A study of Humour in the Workplace and Business from a

Singapore Perspective.” (PhD Thesis).

17.Lyttle, Jim (2007 ). “The Judicious use and Management of Humour in the Workplace.”

Business Horizons 50:239-245.

18.Olteanu, Alina (2010), “Dragostea pe Internet”, Facultatea de Sociologie, Universitatea

Bucureşti (teză de licenţă nepublicată)

19.Reid, E. (1991). Electropolis: Communications and community on Internet Relay Chat .

Unpublished honors thesis, University of Melbourne, Australia,

http://www.irchelp.org/irchelp/misc/electropolis.html

20.Rogerson-Revell, Pamela (2007). “Humour in Business: A Double-edged Sword. A study

of Humour and Syle Shifting in Intercultural Business Meetings.” Journal of Pragmatics

39:4-28.

21.Romero, Eric J, Kevin W.Cruthirds (2006), „The Use of Humour in the Workplace”,

Academy of Management Perspectives 20(2):58-69.

22.Smith, Wanda J., K. Vernard Harrington, Cristopher P. Neck (2000 ). “Resolving conflict

with humour in a diversity context. “ Journal of Managerial Psychology 15(6):606-625.

23.Vasile,Marian(2010),„Fidelitate”,http://www.marian-vasile.ro/Home/seminarii-

masurare-sociala, accesat pe 26.02.2010, 10.52 AM.

24.Walther,J.B. ,J.K. Burgeon (1992), "Relational communication in computer-mediated

interaction," Human communication research 19:50-88.

25.Witmer, D. F., & Katzman, S. L. (1996). "On-line Smiles: Does Gender Make a

Difference in the Use of Graphic Accents?" , Journal of Computer-Mediated

Communication, 2 (4).

26.http://messenger.yahoo.com/features/emoticons/, accesat pe data de 23.05.2011. 10.55

Anexa A.

Emoticon-urile de pe Yahoo!Messenger:

12

http://www.marian-vasile.ro/Home/seminarii-masurare-sociala


http://messenger.yahoo.com/features/emoticons/






:) happy

:( sad

;) winking

:D big grin

;;) batting eyelashes

>:D< big hug

:-/ confused

:x love struck

:"> blushing

:P tongue

:-* kiss

=(( broken heart

:-O surprise

X( angry

:> smug

B-) cool

:-S worried

13



#:-S whew!

>:) devil

:(( crying

:)) laughing

:| straight face

/:) raised eyebrows

=)) rolling on the floor

O:-) angel

:-B nerd

=; talk to the hand

:-c call me

:)] on the phone

~X( at wits' end

:-h wave

:-t time out

8-> day dreaming

I-) sleepy

14



8-| rolling eyes

L-) loser

:-& sick

:-$ don't tell anyone

[-( no talking

:O) clown

8-} silly

<:-P party

(:| yawn

=P~ drooling

:-? thinking

#-o d'oh

=D> applause

:-SS nail biting

@-) hypnotized

:^o liar

:-w waiting

15



:-< sigh

>:P phbbbbt

<):) cowboy

X_X I don't want to see

:!! hurry up!

\m/ rock on!

:-q thumbs down

:-bd thumbs up

^#(^ it wasn't me

:ar! pirate*

(sursa: http://messenger.yahoo.com/features/emoticons/,accesat pe data de 23.05.2011. 10.55)

Anexa B.

16





Analiză de conţinut.

Expresii literale

-anunţarea unei glume

-menţionează că a fost o glumă

-râde

(Este important ca interlocutorul să fie conştientde intenţia celuilalt de a amuza pentru a evitaneînţelegerile şi confuziile)

e.g. hai să-ţi spun un banc

e.g. glumeam

e.g. lol (laugh out loud), rofl (rolling on thefloor laughing)

Transcrierea elementelor

din limbajul oral

Ha-ha! Miami! (delicios)

Câh!

Repetiţia literelor,

repetiţia semnelor de punctuaţie

Ahaaaaaaaa! Oaaaauuu!!!

Ceee?????

Accente grafice

Comentarii la adresa glumelor

Aprecierea umorului

Greşeli în scris care stârnesc râsul

Elemente incongruente care creează umor

Contrazicerea inerlocutorului când face glume pe seama lui

La final, analizarea umorului în funcţie decontext

17

Date post:	20-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	liviuk00
View:	120 times
Download:	1 times

Umor Pe Mess Final2

Documents