13
Lunar arădean de informaţie culturală MONITORUL CULTURAL August 2015
Lunar arădean de informaţie culturalăMONITORUL CULTURAL
August 2015
Lunar arădean de informaţie culturalăSupliment al revistei de cultură ARCA
Anul IX, nr. 5 (66) – august 2015
Director: Ana Maria DragoşRedactor-şef: Ioan Mati uţ
Colaborează: Ovidiu Pecican, Rodica Colta, Sorin Sabău, Adelina Stoenescu, Horia Truţă, Corina Huţan,
Gheorghe Mocuţa, Eugen Rogojan, Flavius Drăgan.Prezentare arti sti că: Laurian Popa
Design: Corina HuţanDTP: Călin Chendea
Corectură: Petre DonTipar: Tipografi a TRINOM Arad
Editor: Centrul Cultural Judeţean Aradwww.ccja.ro
Responsabilitatea pentru conţinutul textelor revine autorilor.Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modifi cările survenite în
programul insti tuţiilor. uralculturalcultcultural
Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plasticIonescu Alexandru Luca
august 2015 3
ED
ITOR
IAL
Statisticile din ce în ce mai dezastruoase privind con-sumul cultural, riscă să ducă la politici culturale ne-
faste. Chiar dacă într-o logică simplistă evenimentul ar tre-bui dimensionat la numărul de consumatori, scopul unei strategii culturale efi ciente nu este de a închide instituţii de cultură, ci de a mări interesul publicului pentru actul artistic de calitate. Dacă, să zicem, se constată o scădere a numărului de spectatori consecvenţi la concerte de muzică clasică, nu se reduce numărul concertelor, a muzicienilor şi a întregii echipe de specialişti din spatele scenei, ci se concepe o strategie de formare a spectatorului de astfel de eve-niment. Şi asta se face începând din familie, grădiniţă, şcoală, facultate...
Este evident, gusturile sunt într-o continuă schimbare iar multe instituţii de cultură sunt rămase în formule desuete. Ceea ce le face tot mai puţin frecventabile de către publicul, în special tânăr, care caută forme moderne sau experimentale de expri-mare artistică. Incapacitatea de adaptare la nou duce la diminu-area sau chiar anularea şanselor de supravieţuire a structurilor artistice respective. Nu în ultimul rând, trebuie să se ţină cont că au apărut noi tehnologii de redare, reproducere şi stocare care au spulberat orice obstacol din calea consumului bunurilor cul-turale. Muzica, fi lmele, cărţile, arta plastică, pot fi procurate de oricine, oricând, oriunde, pe orice aparatură electronică. Pe pro-priul laptop sau tabletă, poţi face turul virtual al muzeelor, poţi stoca biblioteci întregi, fi lmoteci etc. Însă digitalul nu exclude cartea tipărită, nu închide muzee, săli de spectacole sau galerii de artă. Toate acestea coexistă în cea mai liberă lume posibilă, cea a formatelor alternative.
Fundamentarea şi aplicarea unor politici culturale corecte, întreruperea lanţului rutinei şi incompetenţei, formarea şi mo-tivarea profesioniştilor cu vocaţie, este şansa de supravieţuire a culturalului instituţionalizat.
Ioan Matiuţ
Născut la 4 noiembrie1995 în Arad. A absolvit Liceul de Artă „Sabin Drăgoi” şi este student la Facultatea de Arte Decorative şi Design – UAD Cluj-Napoca. Expoziţii şi proiecte: LP Cover – Workshop – 2012; Redesign – 2014; Bienala Internaţională de grafi că mică – 2014 ; Paper Brick (Cărămida de hârtie) – 2014Site web: https://www.face-book.com/ionescu.alex.5E-mail: [email protected] Alexandru Luca, Drip with love
Ionescu Alexandru Luca, lee (detaliu)
PR
OIE
CTE
C
ULTU
RA
LE
Festivalul de literatură, teatru, fi lm şi fotografi e „Ioan Slavici” ediţia întâi, Şiria, 1-2 august 2015
Primele două zile ale lunii august din acest an vor fi de dicate uneia
dintre cele mai marcante personalităţi din istoria literaturii române, scri i to-rul, jurnalistul şi pe dagogul arădean Ioan Slavici. Comuna Şiria din judeţul nos tru va deveni în a ceastă perioadă scena de desfăşurare a pri mei ediţii a Festivalului de literatură, teatru, fi lm şi fotografi e „Ioan Slavici” or ganizat de Centrul Cultural Judeţean Arad în colaborare cu Consiliul Judeţean A -rad şi Primăria Comunei Şiria.
Atenţia pu blicului interesat atât de literatură şi fotografi e cât şi de teatru şi fi lm va fi focalizată asupra evenimentelor organizate în cadrul festivalului: simpozion de literatură, pro iecţii de fi lm, spectacole de teatru, precum şi o expoziţie de fotografi e.
Deschiderea ofi cială a festivalului va avea loc sâmbătă, 1 au-gust, a.c., începând cu orele 16.00, în incinta Complexului Mu-zeal „Ioan Slavici” din Şiria. Începând cu ora 17.00 se va des-făşura Simpozionul de literatură cu titlul Actualitatea lui Ioan Slavici: Prozatorul, Publicistul.
Invitaţi de marcă precum prof. univ. Cornel Ungureanu şi prof. univ. Lucian Vasile Szabo din Timişoara şi scriitorul Vasile Dan – Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Arad, îşi vor prezenta lucrările pe această temă.
La ora 19.00 elevii Şcolii Gimnaziale „Ioan Slavici” din Şiria vor prezenta pe scena Teatrului de Vară din Şiria două scenete.
Prima zi a festivalului se va încheia cu proiecţia fi lmului Pădureanca în regia lui Nicolae Mărgineanu, ecranizare a ce-lebrului roman cu acelaşi titlu de Ioan Slavici, programată cu începere de la ora 20.00.
A doua zi de festival, duminică, 2 august, a.c., va aduce în faţa publicului spectacolul Fata de birău, prima comedie publicată de Ioan Slavici la îndemnul lui Mihai Eminescu. Această piesă redă cu un umor aparte viaţa şi personajele din lumea satului ardelean de la acea vreme.
La ora 20.00, publicul este invitat să vizioneze în incinta Teatrului de Vară din Şiria, proiecţia fi lmului Moara cu noroc în regia lui Victor Iliu.
O serie de personalităţi marcante ale vieţii culturale ro mâ-neşti precum Ioan Cărmăzan - Preşedinte al UARF (U niunea Autorilor şi Realizatorilor de fi lm din România), Nicolae
Mărgineanu – regizorul fi lmului Pădureanca, sunt in vi-tate să participe la evenimentele programate în cadrul Festivalului.
Expoziţia de fotografi e realizată de Virgil Jireghie în timpul fi lmărilor ecranizării nuvelei Pădureanca va întregi peisajul primei ediţii a Festivalului de literatură, teatru, fi lm şi fotografi e „Ioan Slavici”, oferindu-i o notă de autenticitate arădeană din zilele noastre.
Infl uenţată de viaţa satului arădean, întreaga operă li-terară ce poartă semnătura lui Ioan Slavici oferă în nuvelele sale „poporale” o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcţie de statutul lor social. Considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observaţie excelent” al mediului rural, Slavici a reuşit să lase pos terităţii prin opera sa literară, o imagine autentică a epocii în care a trăit.
Îndemnat de Mihai Eminescu, pe care l-a cunoscut la Viena, a debutat în anul 1871 cu comedia Fata de birău, acesteia urmându-i patru ani mai târziu, în 1875 celelalte două comedii mai puţin cunoscute, Toane sau Vorbe de clacă şi Polipul un-chiului. Romane precum Mara, Moara cu noroc, Pădureanca nuvelele Popa Tanda, Budulea Taichii, dramele istorice Bogdan Vodă şi Gaspar Graziani dar şi volumul de memorii apărut în 1924 cu titlul Amintiri ocupă un loc deosebit de important în istoria literaturii române.
Cunoscut şi apreciat şi în calitate de jurnalist, Slavici a fost unul dintre membrii fondatori ai revistei „Tribuna” de la Sibiu, şi redactor la ziarul „Timpul” în Bucureşti. Datorită articolelor sale a fost arestat şi închis de cinci ori, fi ind considerat naţionalist român de către autorităţile Imperiului Austro-Ungar sau pre-supus spion austro-ungar, de către autorităţile din România. Volumul de memorialistică intitulat Închisorile mele, publicat în 1920 refl ectă experienţele dramatice ale scriitorului arădean în perioada sa de detenţie.
Istoricul Lucian Boia consemnează cu referire la Slavici că „dacă la scriitori precum Rebreanu sau Sadoveanu se constată un uşor defi cit de caracter, necazurile lui Slavici se trag, s-ar putea spune, dintr-un surplus de caracter” .
Muzeul Memorial „Ioan Slavici şi Emil Monţia” din Şiria găzduieşte o serie de exponate, documente şi fotografi i legate de viaţa, opera şi activitatea jurnalistică a lui Slavici. Amplasat într-un castel construit în anul 1838, în stil baroc târziu, care a aparţinut familiei nobiliare Bohuş, muzeul oferă celor interesaţi posibilitatea de a face o incursiune în istoria meleagurilor arădene de la mijlocul până la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Festivalul de literatură, teatru, fi lm şi fotografi e „Ioan Slavici” reprezintă un accent binevenit în agenda vieţii culturale a judeţului Arad cu rezonanţă la nivel naţional.
august 2015 54 august 2015
Ana Maria DragoşDirector al Centrului Cultural Judeţean Araduralculturalcultcultural
august 2015 76 august 2015
TRA
DIŢ
II
uralculturalcultcultural
Dr. Rodica Colta
Cântec bătrânesc despre Iancu
Rămas în memoria satelor crişene şi zărăndane um-blând călare, cu căciula brumărie pe frunte, după
cum îl picta în 1976 pictorul naiv Niţă Nicodim din Brus-turi, Iancu este şi azi prezent în cântecele şi povestirile din ţinutul Hălmagiului. Utilizarea constantă a acestui reper-toriu „al Iancului” întreţine viu, peste secole, mitul celui care a vrut să-i scape pe români din robia străină. În cân-tece se vorbeşte la timpul prezent despre dreptatea pe care
le-o face Iancu moţilor, despre dragostea şi respectul pe care i-l poarta oamenii săi, despre bunătatea şi nobleţea sufl etească a conducătorului etc.
Un asemenea cântec, auzit de Traian I. Mager, la crâsnicul Constantin Băbuţa din Saturău (azi Brazii, judeţul Arad) a fost cules şi publicat în Tribuna poporului nr. 11 din 19/31 ianuarie 1897, la un sfert de veac de la moartea lui Avram Iancu.
Iancu-viteazu
Pe dealu FeleaeuluiMerge óastea Iancului;Sus la deal şi jos la valeFace-’şi pe tot locul cale.Jos la vale-a pogorît
Şi în câmp a tăbărît,Şi masă mare că ‘ntindŞi-alui fi ciori ‘mi-o cuprind.La masă de os de peşteBeu fi ciorii voiniceşteBeu la vin de cel mai bunŞi la Iancu încă-’i pun.
La masă de os de peşteBea şi Iancu şi petreceŞi din graiu aşa grăieşte:– „Beţi voi fi ciori şi nu prea,Că ‘mi-a venit vorbă rea!‘Mi-a trimis Unguri ‘n scris:Dă-te Iancule prinsŞi zic Ungurii în sfatDă-te Iancule legat !
Dară eu încă le-am datînapoi răspuns curat:Ba eu legat nu m’oi daPână ‘n sus capu ‘mi-o s t a!Că doar’ nu-’s nevastă ‘n portFrică de Unguri së port,Ci-’s fi cior cu pălărieDe ei frică să nu-’mi fi e!Şi-’s Român şi sunt bărbat!!”...
Ionescu Alexandru Luca, Adam and EVA
august 2015 98 august 2015
Sisteme tradiţionale de vânătoare în Ţara Zărandului (I)
Practicarea vânătorii are o mare vechime în Ţara Ză-randului. Bogatele păduri de aici au adăpostit întot-
deauna un vânat de calitate. Vânătoarea a fost o ocupaţie plăcută locuitorilor Ză-
randului care o practicau în zilele de sărbătoare sau mai ales pe timpul iernii1. A fost o sursă de procurare a cărnii şi a pieilor care erau deosebit de valoroase.
Această activitate s-a desfăşurat în Ţara Zărandului fără prea mari oprelişti şi datorită numărului mare de animale sălbatice care uneori distrugeau culturile sau animalele domestice ale locuitorilor, fapt care reclama stârpirea prădătorilor. Pe la 1820 mistreţii se înmulţiseră atât de mult încât ţăranii preparau câr-naţi din carnea lor2.
Mijlocul secolului al XIX-lea aduce unele reglementări în privinţa vânatului. În anul 1853 apare decretul privind epocile de ocrotire a vânatului, în 1851 se introduce permisul de port-armă, iar în 1854 permisul de vânătoare3.
Pentru ţărani, în general, armele de vânătoare au fost greu accesibile fi ind foarte scumpe. De aceea, pentru vânătoare, ei foloseau tehnicile şi armele tradiţionale4.
Dintre aceste tehnici menţionăm: gropile (gropi spre care animalul este hăituit de un grup de oameni sau gropi săpate pe locurile de trecere a animalelor), laţurile, curse care se bazează pe căderea unei greutăţi peste animal, curse bazate pe închiderea ieşirii, curse cu arc de lemn sau cu arc metalic5.
Un exemplu de capcană în formă de groapă situată pe locul de trecere a animalului (lupul în acest caz) este cel care se practica în zona Hălmagiului (la Luncşoara). Pe poteca pe care se ştia că umblă lupii se făcea o groapă cu o adâncime de până la trei metri. Gura gropii avea un diametru de doi metri. Deschizătura
ETN
OG
RA
FIE era apoi acoperită cu crengi şi muşchi. Lupii trecând pe
acolo, cădeau în groapă. Astfel de groapă se folosea, la Luncşoara, şi pentru vânarea mistreţilor (gliganilor)6.
Sistemul de vânătoare cu gropi spre care vânatul este hăituit necesită prezenţa mai multor oameni. Acest sistem se practica mai ales pe timpul iernii când oamenii făceau o groapă adâncă de trei metri cu deschizătura gurii sufi cient de încăpătoare ca să intre un lup. În gura gropii se fi xau patru lemne în formă de cadru. În mijloc se punea un alt lemn care era prins în acest cadru. Pe el erau fi xate două lese care acopereau groapa. Lemnul din mijloc pe care erau prinse lesele se putea întoarce ca un sul, astfel încât dădea impresia unei uşi cu două aripi, care se învârteşte. De la groapă, de o parte şi de alta (ca un coridor), se împletea din nuiele, un gard cu o lungime de circa o mie de paşi. Gardul era mai înalt înspre groapă şi mai scund spre celălalt capăt. Când construcţia era gata, oamenii, de la oarecare distanţă, începeau să facă gălăgie şi să hăituiască vânatul, care speriat intra între cele două împletituri de gard şi sărea pe leasa de deasupra gropii. Aceasta se deschidea şi lăsa vânatul să cadă în groapă, iar apoi se închidea la loc, acoperindu-l8.
Aceste capcane se bazează pe forţa gravităţii. Uneori pentru a atrage lupul, în fundul gropii se punea o oaie, în acest caz capcanele numindu-se „lupării”9
Laţurile erau şi ele de mai multe feluri: simple, cu arc, cu momeală. Laţurile simple se puneau la spărturile din gard, pe acolo pe unde intrau animalele (de obicei iepuri, dar şi mistreţi sau lupi) şi care se strângeau pe trupul animalului pe măsură ce înainta. Astfel de laţuri, numite pe Valea Troaşului şi zancă sau balţ se puneau şi în pădure, acolo unde se ştia că trec animalele. Zanca se lega pe o parte de tulpina unui fag sau stejar, iar de cealaltă parte de un par cu multe crengi. În acest fel se vânau aici căprioare, mistreţi, cerbi, lupi etc.10
Sorin SabăuNOTE:1 Traian Mager, Ţinutul Hălmagiului . Aspecte economice. Partea I, Arad, Tipa-
rul Tipografi ei Diecezane, Arad, 1928, p.232 Ibidem3 Valer Butură, Străvechi mărturii de civilizaţie românească (Transilvania –
studiu etnografi c), Bucureşti, Editura Ştiinţifi că şi Enciclopedică, 1989, p. 2694 Ibidem. 5 Romulus Oşianu, „Contribuţii la studiul vânătorii ţărăneşti cu curse în Transil-
vania”, în Anuarul Muzeului de Etnografi e al Transilvaniei pe anul 1976, Cluj-Napoca, 1976, p. 115-116
6 George Manea, „Sisteme de vânătoare ţărăneşti din judeţul Arad”, în Ziridava, nr. VI, Arad, 1976, p. 339-341
7 Romulus Vuia, Studii de etnografi e şi folclor, Volumul II, Bucureşti, Editura Minerva,1980, p. 337-338
8 George Manea, „Sisteme de vânătoare....., p. 3419 Ibidem, p. 35110 Ibidem, p. 353uralculturalcultcultural
ETN
OG
RA
FIE
căruia se afl ă majoritatea materialelor documentare legate de viaţa şi opera lui Slavici.
EXPOZIŢIA SLAVICIExpoziţia dedicată scriitorului Ioan Slavici, născut la
Şiria în 18 ianuarie 1848, cuprinde trei săli în care, prin fotografi i de familie, diplome, premii, decoraţii, manu-scrise, cărţi şi ziare, este evocată personalitatea complexă a acestuia. Expoziţia dedicata scriitorului cuprinde pa-tru săli în care, prin fotografi i, manuscrise, cărţi şi ziare, este evocată personalitatea complexă a acestuia. De o valoare documentară dar şi emoţională deosebită este prezenţa unei părţi din camera de lucru a scriitorului,
În expunere este prezentată succint viaţa scriitorului, în di-ferite perioade, începând cu locul natal Şiria; studiile la Arad, Timişoara, Pesta şi Viena; prietenia cu Eminescu şi activitatea în cadrul României June. Activitatea publicistică la ziarul Tribuna din Sibiu a fost marcată de procesele de presă şi întemniţarea la Vacz. După ieşirea din închisoare, Ioan Slavici s-a stabilit în Bucureşti, iar în 1892 scriitorul şirian devenea cetăţean român. Cariera sa didactică a fost marcată de ocuparea funcţiei de pro-fesor la Azilul Elena Doamna, apoi cea de director al Institutu-lui Oteteleşanu din Măgurele şi profesor la Liceu German din Bucureşti, perioadă în care a editat o serie de lucrări didactice.
Un segment important al expoziţiei este dedicat operei scriitorului – nuvele, poveşti şi romanul Mara – publicată în diferite limbi.
De-a lungul carierei sale de scriitor, jurnalist şi cadru didac-tic, Ioan Slavici a primit distincţii şi premii: Ordinul Coroana României, decoraţia Răsplata muncii în învăţământ, meda-lia Bene Merenti, în anul 1891 pentru publicarea documente-lor Hurmuzaki, iar în anul 1903 a primit premiul Academiei Române pentru romanul istoric Din bătrâni.
De o valoare documentară dar şi emoţională deosebită este prezenţa unei părţi din camera de lucru a scriitorului din perioada anilor 1880-1883 pe când acesta se afl a la Bucureşti, găzduindu-l pe Mihai Eminescu, mobilier donat muzeului arădean de către familie.
EXPOZIŢIA MONŢIAÎn 1970 a fost amenajată expoziţia permanentă dedicată
vieţii şi activităţii compozitorului Emil Monţia (1882-1965) care s-a stabilit la Şiria din 1906. A fost reconstituită camera de lucru a acestuia, cuprinzând mobilierul original, pianul, vioara, parti-turi, culegeri de folclor şi fotografi i de familie.
august 2015 11
MU
ZEU
Muzeul Memorial „Ioan Slavici şi Emil Monţia” Şiria
(Şiria, Castelul Bohuş, str. Regimentul de Infanterie 85, nr. 150)Program de vizitare: Ma-D 9.00-17.00; L– închisMuzeograf: Laura Mateş. Tel: 0257. 384.088
Muzeul este găzduit de castelul Bohuş, clădire construită în
stil neoclasic, încărcată cu o bogată istorie. Aici a fost semnat actul de ca pitulare al armatei revoluţionare maghiare în faţa generalilor austrieci şi ruşi, la 13 august 1849.
În parcul castelului se afl ă sta-tuia Antoniei Bohuş, busturile lui
Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ioan Russu Şirianu, Nicolae Ştefu, Sigismund Borlea şi Emil Monţia.
ÎNFIINŢAREAMuzeul memorial din Şiria a luat fi inţă în anii `60, prin
strădania unor tineri intelectuali, îndrăgostiţi de istoria locului dar şi de fermecătoarele prezenţe culturale. Dedicat scriitorului Ioan Slavici, muzeul ridica două mari probleme: găsirea unui spaţiu potrivit pentru organizarea expoziţiei memoriale şi cons-
tituirea fondului documentar. Casa modestă a părinţilor săi, Savu şi Elena Slavici săi nu s-a mai păstrat, doar o placă de marmură, ce indică uliţa pe care se afl a casa lui Ioan Slavici în Şiria.
Spaţiul necesar organizării ex -poziţiei a fost găsit în monumen-tala clădire a Castelului Bohuş, a -fl ată la acea vreme într-o a vansată stare de degradare. Pentru cons-tituirea fondului Slavici au fost in-vestigate diferite biblioteci şi ar hi-ve, iar descendenţii au fost de a cord să doneze piese de mobilier, docu-mente şi fotografi i.
Des chiderea ofi cială avea loc în anul 1959, fi ind organizată de Muzeul Judeţean Arad, în fondul
10 august 2015
MU
ZEU
uralculturalcultcultural
Adelina StoenescuComplexul Muzeal Arad
Ioan Slavici cu soţia Eleonora şi fi ul Titus după încarcerarea la Vacz.
Fotografi e din 1889 în Silezia
august 2015 13cultural
mai bogați inși (în zona Pieței Avram Iancu?) el o plasează în cel mai bine situat mediu ortodox din marele oraș de la vest. Iar fap-tul că Milena urma să fi e măritată cu un tânăr prelat, sârb mai degrabă decât român, deschide o mică fereastră înspre moravu-rile și compatibilitățile sociale ale acelor ani de după 1870.
Ce îi trecea prin gând Marei? „...Ardea de nerăbdare să mear-gă ca mâine cu fata ei la biserică [în Radna], iar după-amiazăzi să dea o raită pe la Lipova, ba îi venise odată chiar gândul de a-l însoți pe Trică la Arad, ca să stea o zi, două la casa lui Claici”. De ce? Pentru a schimba atmosfera, conform statutului pe care și-l dobândise, intrând cu succes în lumea afacerilor. Dar și pentru că „Fetele vor să fi e purtate prin lume, ca oamenii să le vadă și să le ducă vestea, să umble mereu, ca să-și întâlnească norocul”, iar Mara avea și o fată. „Mara... acuma era hotărâtă să-și ducă fata la Arad, neapărat s-o ducă și s-o ție cât de mult acolo, ca să se obișnuiască cu lumea”.
A ajunge deci la Arad, în lumea bună a locului, și a te obișnui cu ea era un semn distinctiv, o promovare socială, un mod de a avansa și simbolic pe altă treaptă socială și a te obișnui cu convențiile timpului și ale locului.
La fel și Ignaz Huber, care „... plecând ziua următoare la Arad, se uita la trecători parcă a lui ar fi fost lumea cea mare în care se ducea.// Rămăsese vorba să se oprească deocamdată, pe timp de vreo două luni, aci mai prin apropiere, la Arad, ca să se deprindă cu străinătatea”. Să se deprindă cu străinătatea în-semna, în această primă etapă, să trăiască pe cont propriu într-un oraș socotit mare, în respectul uzanțelor, dobândind poleiala de mondenitate necesară viitoarei lui condiții, de om cu vază în tagma propriei branșe.
Pentru arealul podgoriilor și pentru lumea forfotitoare a Mureșului inferior, Aradul era orașul unde dobândeai lustrul necesar al manierelor burgheze, locul unde te califi cai social.
Ovidiu Pecican
12 august 2015
Istoria Aradului în oglinzi mişcătoare
Societatea arădeană în Mara
Un personaj indirect, pentru că evocat mereu, dar niciodată prezent el însuși, în Mara, romanul slavician, este unul
dintre arădenii cunoscuți și înstăriți, în a cărui casă mama, fi ica și fi ul erau mereu bineveniți. El apare întâi în capitolul „Furtuna cea mare”, unde este prezentat astfel: „Erau și-n Arad cojocari, mai și mai decât Bocioacă de la Lipova. Ea se duse cu Trică la Steva Claici, sârbul cel bogat, care lucra iarna cu douăsprezece, iar vara cu opt calfe și era vestit în piața Aradului pentru cojoa-cele lui frumos împodobite”. Steva, numele sârbesc echivalent pentru Ștefan, și Claici scris după transpunerea românească, în loc de Kláics, după grafi a maghiară, ori de Kleitsch, cum ar fi fost ortografi at în germană, așadar. Era și mai înstărit decât starostele breslei cojocarilor din Lipova și avea atelier mare, de până la douăsprezece ajutoare.
În alt loc, afl i că Persida „...era și mai mare, și mai frumoasă, și mai nu știu cum decât Milena lui Claici, cea logodită acum cu un teolog” (cap. „Primăvara”). Fiicei cojocarului sârb îi făcea curte un teolog, cu care urma să se mărite; deloc de mirare într-un centrul episcopal de importanța pe care o avea în epocă Aradul. Căci până să izbutească Andrei Șaguna să desprindă ierarhia românească ortodoxă de sub patronajul sârbesc, în anii 1861-1864, ierarhia ecleziastică sârbă a păstorit și peste ro-mânilor arădeni de credință creștină răsăriteană.
Când Slavici o aduce deci pe Persida, fi ica Marei, în casa bogatului meșteșugar sârb, probabil în Racfertai (sau Raczver-teil), dacă nu chiar în centrul orașului, alături de casele celor Ionescu Alexandru Luca, Children
august 2015 15
alb.” Volumul lui Vasile Dan e incitant atât pentru cu-noscători, ca re vor sesiza evoluţia unui spirit afl at mereu în contact cu ideile valoroase, cât şi pentru mai tine rii cititori care vor găsi destule provocări ale unui creator scep tic, contemplativ, dar cu o mare putere de asimilare şi reacţie la tot ce e nou. Găsim aici o trans parenţă şi o aspiraţie care lipseşte din ce în ce mai mult din spectacolul apocaliptic al diversităţii. Referinţele la realitate sunt discrete dar uneori surprinzătoare, atunci când evocă accidentele misterioase din viaţa sa, prilej de a se trezi din contemplare şi visare şi de a plonja în cruda realitate. O reali-tate urmărită cu o privire proas-pătă şi cu luciditatea unui gândi-tor sceptic, pe urmele poetului orb sau a lui Diogene cinicul.
A ceste reverii au ceva din dis-cursul unui fi losof îndepărtat, năs cut poate din coasta lui Zara-thustra sau, mai aproape, a lui Ion Alexandru (tânărul poet) ca-re coboară, după ceasul biologic al fi inţei, în lumea sa paralelă, interioară.
Vom exemplifi ca, la sfârşit, cu fi lmul proaspăt al trezirii „Dis de dimineaţă”, cu remanenţa şi dimensiunea metafi zică a aces tei poezii: „Înghiţituri scurte de ceai verde/ spre a mă tre-zi./ Fiindcă acum, gata, toate iluziile/ au deja un contur. Trec prin ele precum prin aer./ O, lapte ce arde, picură încet pe limba oricui./ Noaptea în schimb ia mîna de pe mine, mă scapă din pîntecul ei/ cît cerul,/ dă de-a buştilea spre cotloane din ce în ce mai îndepărtate,/ se scurge în pămînt./ Odată cu ea şi ume-zeala strălucitoare a cărărilor ce se bifurcă/ Dumnezeul meu e fragil, adoarme singur/ ca întotdeauna în cochilia lui de melc./ Ori după nor./ Ori aninat de o salcie galbenă.// O rază acolo, căzută din lună.”
Avem, în această carte de versuri, expresia unui echinoxist de marcă, ajuns ca prin minune, la Arad. Coperta elegantă şi enigmatică a artistului Iosif Stroia atrage atenţia asupra unui conţinut ideatic, pe măsură.
Gheorghe Mocuţa
uralcultural14 august 2015
Lentila de contact, un nou volum de versuri marca Vasile Dan*Redactorul-şef al revistei „Arca” rămâne un poet valoros şi incitant, nu doar al Aradului
Poet viguros ce face parte din miş-carea importantă a echi noxiştilor,
Vasile Dan şi-a dobândit renu-mele printr-o lungă şi labo-rioasă activitate editorială, pu-blicând fără grabă, uneori rar, în total uns prezece vo lume de poezie, din tre care do uă an-
tologii. Două din vo lu mele sale, Pielea poe tu lui (2000) şi Carte vie
(2003) au fost no minalizate la Premiul Na ţional de poezie al Uniunii
Scri itorilor, într-o com petiţie dură. Criticul Nicolae Manolescu îl in troduce în re centa sa Istorie a literaturii române pe înţelesul celor care citesc, cu următoarea menţiune care îl onorează: „Despre Vasile Dan n-au scris mulţi critici, dar au scris cei mai buni.” Volumul Lentila de contact conţine poe me noi şi apare la doi sprezece ani de la ultima carte de poeme inedite. Dar şi mai interesant e faptul că o bună parte din aceste poeme i-au adus lui Vasile Dan Marele Premiu „Cununa de Lauri” a Turnirului de Poezie de la Barcelona, organizat de Uniunea Scriitorilor, cu un juriu foarte exigent.
Sunt poemele noi ale unui om vechi şi împlinit al culturii secolului XX. Cultura arădeană a avut numai de câştigat din prezenţa sa în prim plan: e omul cel mai lucid şi cel mai activ al obştii scriitoriceşti. Revenind la poezia sa din recentul volum, observăm că tematica nu diferă mult de cărţile anterioare: condiţia creatorului, fragilitatea vieţii, încercarea de a înţelege lumea nouă. „Lentila de contact” este simbolul autoreferenţial al transformărilor creatorului, afl at la senectute: „Într-o bună zi am devenit deodată de sticlă:/ transparent şi fragil peste mă-sură./ Prin mine se vedea totul ca printr-o lentilă/ de contact. Mă puteam sparge uşor, dacă voiam,/ de caldarîm la cea dintîi poticneală./ Eram la mijloc între cei de dinaintea mea/ şi cei ce mă urmau orbi ţinîndu-mă de mână fără să ştie/ ca pe un baston
cultcultural* Vasile Dan, Lentila de contact, poeme noi, Editura Mirador, 2015
CA
RTE
august 2015 17
Vasile Luştrea, s-a făcut cunoscut în domeniul sănătăţii publice şi prin cele aproape 100 de comunicări de specia-litate, prezentate şi publicate în literatura medicală. De asemenea, ca titular al catedrei de microbiologie fost un excelent profesor la Şcoala Tehnică Sanitară, înfi inţată în 1962.
Butinceanul Vasile Luştrea a contat şi a făcut mult pen-tru Arad. Ca o recunoaştere a prestigioasei sale activităţi profesionale, în anul 2000, Laboratorul de pe strada Vasile Goldiş nr. 11, întemeiat şi condus vreme îndelungată de ilustrul epidemiolog, poartă numele „dr. Vasile Luştrea”.
Horia Truţă
uralcultural
PR
OFILP
RO
FIL
16 august 2015
Medicul epidemiolog Vasile Luştrea (1909-1980)
De curând s-au împlinit trei decenii şi jumătate de la dispariţia dr. Vasile Luştrea. Nu a fost nici orator nici
creator din domeniul artelor. Însemnătatea lui stă într-o altă direcţie a preocupărilor profesionale. Specialist în microbi-ologie, cu vaste cunoştinţe în domeniul igienei şi epidemi-
ologiei, el face parte din rândul sa -vanţilor practicieni, care şi-au a dus o contribuţie însemnată în dome-niul sănătăţii publice. Deşi avea o di plomă semnată de prestigioşi pro-fesori din Cluj (1935), tânărul me-dic nu s-a oprit din studiu, alegând cercetările de laborator. În scurt timp a îndeplinit în oraşul studenţiei sale, proiecte în serviciul alimentar şi epidemiologic (malaria, scarlati-na), care au atras deopotrivă atenţia specialiştilor şi ale structurilor ad-ministrative. În 1 noiembrie 1946, a fost transferat ca medic şef în Arad,
unde şi-a câştigat meritul înfi inţării unui Laborator de igienă pe care l-a condus mai mult de trei decenii. Om cu planuri vaste, cu dorinţe mai mari decât posibilităţile urbei şi vremurilor în care a trăit, Vasile Luştrea a fost nu numai un întemeietor ci şi un vizionar. A crezut deplin în ideile şi cunoştinţele sale fi ind pen-tru urbea noastră, în mod sigur mai benefi c decât o duzină de politicieni.
La Arad, dr. Vasile Luştrea şi-a început activitatea în două încăperi din incinta Policlinicii (B-dul Revoluţiei), dar ulterior, studiile s-au dezvoltat în clădirea de pe strada Gojdu nr. 11. Acest spaţiu i-a oferit posibilitatea organizării laboratoarelor de microbiologie, chimie, toxicologie, igienă industrială, şi un sector cu animale pentru experienţe. Sub conducerea sa au fost extinse examinările în igiena ali mentară şi introduse metode noi de diagnostic. Sfera cercetărilor a cuprins şi canalul Mureşel, considerat pe drept cuvânt o potenţială sursă de îmbolnăviri. Rezultatele activităţii ştiinţifi ce şi organizatorice s-au făcut sim ţite cu deosebire în cursul epidemiilor de tifos exantematic (1948), scarlatină, febră tifoidă, poliomelită, hepatită, dezinte-rie, malarie, ş. a, de care nu a fost scutit nici Aradul. Benefi ciind de temeinice cunoştinţe şi o bună experienţă organizatorică, dr. cultcultural Ionescu Alexandru Luca, Chaos
august 2015 19
Trofeul „Ilie Năstase” la AradStartul ediţiei a XI-a a Tro-feului „Ilie Năstase”, turneu de tenis feminin dotat cu pre-mii în valoare de 10.000 de
dolari, se apropie cu paşi repezi, Federaţia Internaţională de Tenis (ITF) anunţând jucătoare din zeci de ţări care s-au înscris la competiţia programată în incinta bazei „Activ”, între 9-16 august. Ediţiile precedente s-au bucurat de un real succes, printre câştigătoare numărându-se: Liana Ungur (2004), Mădălina Gojnea (2005), Agnes Szatmari (2006), Andreea Benitez (Argentina; 2007), Palma Kiraly (Ungaria; 2008), Ani Mijacika (Croaţia; 2009), Diana Dascălu (2011), Lina Gjorcheska (Mace-donia; 2012), Anastasiya Komardina (Rusia; 2013), Nicoleta Dascălu (2014) şi învinsa sa din fi nală. Şi în acest an se va acorda şi tradiţionalul trofeu Miss ITF Arad care în ediţia precedentă a ajuns în posesia tinerei brăilence Georgia Crăciun.
S.T.E.L.A. de la Muzeul de ArtăCea de-a IX-a expoziţie din sezonul II „Kinema Ikon”, S.T.E.L.A. (Silver Tech Engineered Light Artifacts) – o ins-talaţie interactivă bazată pe tehnologii de recunoaştere a gesturilor, realizată de artista - programator Ana Cârlan din cadrul laboratorului de artă trans-media Modulab – poate fi vizitată la Muzeul de Artă din Arad.
S.T.E.L.A. (Silver Tech Engineered Light Artifacts) este o instalaţie fi zică 3D cu o proiecţie 2D, dinamică şi interactivă, mapată pe segmentele de aluminiu ce formează structura fi xă. Când se închid luminile şi S.T.E.L.A. prinde viaţă, segmen-tele ei de aluminiu împart spaţiul în forme geometrice şi dau naştere unui haos rigid. Componenţa dinamică este dată de in-teracţiunea vizitatorilor cu proiecţia, modelând ansamblul im-agistic şi audio prin intermediul unui leap motion.
Structura este formată din segmente de aluminiu tăiate la lungimi aleatorii şi nu există o structură fi xă pentru S.T.E.L.A., fi ecare montare a ei bazându-ze pe dimensiunile şi caracter-isticile spaţiului pe care îl ocupă. Componenta dinamică a instalaţiei este infl uenţată de către vizitatori cu ajutorul unui device de recunoaştere a gesturilor, prin mişcări ale mâinilor în faţa instalaţiei.
Corina Huţanuralcultural
AVAN
CR
ON
ICĂ
18 august 2015
Festival folk la BulciCe-a de-a VII-a ediţie a deja tradiţionalului eveniment va avea loc în perioada 7-8 au-gust, la Bulci, unde sunt aş-teptaţi toţi iubitorii muzicii care sună cel mai bine la fo-cul de tabără, alături de pri-eteni, într-o atmosferă relaxată. Lume bună, foc de tabără,
atmosfera anilor ‘60, toate la umbra Castelului Mocioni. Acesta este îndemnul organizatorilor care pregătesc un show de zile mari pentru ediţia din acest an a celui mai important festival de folk din judeţul Arad. Capete de afi ş ale festivalului folk „MARIS FEST” sunt nume cunoscute ale scenei muzicale româneşti: Ioan Gyuri Pascu, Hidro Grup 8, Nova Band, Corso Band, Old Lady’s Band, Vasile Gondoci, Adrian Ivaniţchi, Didina Curea, Vizi Imre, Cristi Buică, Nelu Pitic, Daniel Julean & Trupa de Servici, Felix Alin Bejan şi Grupul Ama. Aşadar, iubitorii folk-ului sunt asteptaţi la Bulci încă de vineri, 7 august, pentru o pet-recere prietenească, la foc de tabără, unde nu se percep taxe de intrare la festival şi nici pentru camparea corturilor, parcarea maşinilor sau motocicletelor.
Praznic de Pită Nouă la BeliuAjunsă la cea de a 42–a ediţie, săr-bătoarea se bucură de un real in-teres din partea locuitorilor din Beliu, dar şi din satele învecinate (Archiş, Nermiş, Groşeni, V. Gol-diş, Urviş, Clit, Comăneşti, Avram Iancu, Chişlaca etc.), şi chiar mai de departe. În ziua de praznic,
centrul localităţii Beliu va deveni un mic univers însufl eţit de artiştii locali şi invitaţi care cântă, dansează şi etalează superbe costume populare tradiţionale.
De aici, împreună cu participanţii, vor fi conduşi de că-lăreţi, spre pădurea Dumbrava, unde, pe scena amenajată în aer liber, vor fi prezentate momente de înaltă virtuozitate, prin care sunt transmise caracteristici ale artei tradiţionale româneşti. De câţiva ani încoace, la „Praznicul de Pită Nouă” vin diverse formaţii folclorice cunoscute atât în ţară cât şi în străinătate.
cultcultural
AVA
NC
RO
NICĂ
august 2015 21
arădean a început în iulie şi va ţine până în septembrie, iar în luna august vom avea patru documentare, câte unul pe săptămână. Primul este cunoscutul documentar des-pre Revoluţia Română, pe numele său 1989. Acesta va fi pro iectat la Teba pe data de 7 august, fi ind urmat pe 14 august de documentarul sânge, Sugar Blues pe 21 august şi aici… adică acolo pe 28 august, toate proiecţiile în-cepând cu ora 20. Pe lângă kinedok, la Teba în luna august vor mai avea loc şi alte evenimente, printre care un work-shop ce începe pe 30 iulie şi se termină pe 2 august, numit Lăcuste în Eter, care este de fapt un workshop pe partea de de-sign parametric şi fabricaţie digitală, susţinut de către Zoran Popovici; pe 19 august înainte de proiecţia fi lmului EntertheV-oid, de la TebaKinema, care începe la ora 20, avem TebaExpo-Photo, o expoziţie fotografi că de nota zece. Asta (şi) pentru că are zece artişti din tot atâtea ţări.
Pe 26 august, tot de la opt seara, în neobişnuita sală de cine-matograf de la Teba vom putea urmări o selecţie de scurt me-traje româneşti, urmând ca două zile mai târziu, pe 28 august, de la ora 22, să avem în aceeaşi fabrică un concert de muzică alternativă şi experimentală
Others | prin.AradMerită amintit şi faptul că în a doua jumătate a ultimei luni de vară se vor desfăşura şi Zilele Municipiului Arad, o serie de evenimente care, cel mai probabil, vor încerca şi în acest an să acopere preferinţele a cât mai multor arădeni. Cine ştie, poate şi „undergroundiştii” vor fi acoperiţi anul aces-ta… Rămâne de văzut!
Și în plus, toată luna august va fi ocupată de o tabără de sculptură în aer liber, organizată de către Centrul Municipal de Cultură Arad, evenimentul fi ind afl at la cea de-a treia ediţie. De obicei, cele mai bune lucrări din cadrul taberei sunt expuse în faţa Galeriei de Artă Delta din municipiu, aşa că ne vom bucura de artă contemporană pe străzile oraşului în continuare.
Eugen Rogojan
uralcultural
AVAN
CR
ON
ICĂ
UN
DE
RG
RO
UN
D
20 august 2015
Green Island | GhiorocPe 29 august, pe plaja de la Ghioroc, începând cu ora 17, avem a doua ediţie a Green Island, proiectul por-nit anul trecut. Organizato-rii anunţă multă muzică bu nă, mult vibe fi n şi speră să aibă parte şi de soare, aşa că îi aşteaptă pe toţi amatorii de mu-zică faină. Line-up-ul de anul ăsta sună cam aşa: Hybrid-
Minds, Quba, dj Madjic, K-lu, MadLiquid, Dj Muh’fucka, Cips, 2 BE, Bogdanescu, Selecta Droo şi NattyNedSelekta – Do Th e Reggae Crez. Bilete se găsesc încă la 25 de lei, iar în ziua eveni-mentului se vor găsi la intrare, cu preţul de 35 de lei.
August@TEBA | Teba-Da // kinedokFosta fabrică de textile Teba s-a transformat într-un spa-ţiu cultural, lucru deja ştiut de o mare parte a arădenilor con sumatori de lucruri de ca-litate. Cu intenţia de a pro-mova evenimentele faine ce se petrec acolo cu ajutorul A -sociaţiei CitiZenit, am decis să prezint întâmplările ce vor urma în luna august acolo. Chiar dacă evenimentele nu sunt neapărat underground sau neconvenţionale, spaţiul în sine este unul altfel decât celelalte din municipiu, aşa că tot ce se petrece acolo îşi are locul într-o rubrică axată pe undergroundul arădean.
Probabil cele mai semni-fi cative poveşti derulate la Te -ba sunt cele din cadrul pro-iectului KineDok, un proiect de distribuţie alternativă de documentare, ce se desfăşoară în mai multe ţări din această zonă a Europei. KineDok-ul cultcultural
AVA
NC
RO
NICĂ
UN
DE
RG
RO
UN
D
august 2015 23uralcultural
Târgul meşterilor populari şi parada portului tradiţional, ed. a XIII-a22 august 2015, MoneasaOrganizatori: C.J.A., C.C.J.A.
In memoriam Ioan Slavici omagiala22-24 august 2015Organizatori: Casa de Cultură Ineu
Zilele Cetăţii22-23 august 2015Organizatori: Primăria Săvârşin
Festivalul concurs al cântecului popular din Ţara Zărandului, ed. a XLV-a23 august 2015, MoneasaOrganizatori: C.J.A., C.C.J.A,
Tabăra Internaţională de Artă PlasticăAugust 2015Organizatori: Primăria Zerind
Festivalul „Flori de Sânziene”, ed. a IX- aAugust 2015Organizatori: Primăria Comunei Bârsa
Praznicul de Pită Nouă , ed. LI-aAugust 2015Organizatori: C.J.A., C.C.J.A, Primăria Pecica
Festivalul de Muzică Folk „MARIS FEST”Bulci, august 2015Organizatori: C.J.A., C.C.J.A, Primăria Bata
Sărbătoare tradiţională la ŞepreuşAugust 2015Organizatori: C.J.A., C.C.J.A, Primăria Şepreuş
•
•
•
•
•
•
•
•
•
PR
OG
RA
M
CU
LTUR
AL
PR
OG
RA
M
CU
LTU
RA
L
22 august 2015
Agenda Centrului Cultural Judeţean Arad
Festivalul de literatură, fi lm şi teatru „Ioan Slavici”, ed. I1-2 august, ŞiriaOrganizatori: C.J. Arad, C.C.J. Arad, Primăria Comunei Şiria
Sărbătoarea Codrenilor1-2 august 2015Organizatori: C.J.A., C.C.J.A, Primăria Chisindia
Zilele comunei Vinga1-3 august 2015Organizatori: Primăria Vinga
Turneul internaţional de tenis „Trofeul Ilie Năstase”2-10 august 2015, AradOrganizatori: C.J.A., C.C.J.A, Federaţia Română de Tenis
Festivalul de satiră şi umor sătesc „Gura Satului” Macea7-9 august 2015Organizatori: C.J.A., C.C.J.A, Primăria Macea
Zilele comunei Igneşti8 august 2015Organizatori: Primăria Igneşti
Balul Majoraţilor8 august 2015Organizatori: Primăria Iratoşu
Ziua comunei Semlac8 august 2015Organizatori: Primăria Semlac
Praznicul de Pită Nouă Beliu, ed. a XLII-a9 august 2015Organizatori: C.J.A., C.C.J.A, Primăria Beliu
Sărbătoarea satului Felnac, ed. a X- a14-15 august 2015Organizatori: C.J.A., C.C.J.A, Primăria Felnac
Zilele localităţii Almaş14-16 august 2015Organizatori: Primăria Almaş
Triatlonul Zărandului16-30 august 2015, GhiorocOrganizatori: C.J.A., C.C.J.A, C.S. Racing Bike Pro Arad
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
cultculturalIonescu Alexandru Luca, Priest
