+ All Categories
Home > Documents > Ulcer de Decubit Geriatric

Ulcer de Decubit Geriatric

Date post: 17-Jan-2016
Category:
Upload: jitariu-adrian
View: 169 times
Download: 8 times
Share this document with a friend
Description:
Îngrijirea bolnavului cu Ulcer de decubit geriatric
75
Proiect Examenul de absolvire a şcolii postliceale sanitare Calificarea profesională: asistent medical generalist Îngrijirea bolnavului cu ULCER DE DECUBIT DERIATRIC Îndrumător,
Transcript
Page 1: Ulcer de Decubit Geriatric

Proiect

Examenul de absolvire a şcolii postliceale sanitareCalificarea profesională: asistent medical generalist

Îngrijirea bolnavului cu ULCER DE DECUBIT DERIATRIC

Îndrumător,

Candidat,

Page 2: Ulcer de Decubit Geriatric

CUPRINS

I. Argument

II. Îngrijirea bolnavului cu Ulcer de decubit geriatric

Obiectiv 1:Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie

Obiectiv 2: Ulcer de decubit geriatric

a. Definiţiab. Clasificarec. Etiologiad. Simptomatologiee. Diagnosticf. Evoluţie şi prognosticg. Tratamenth. Complicaţii

Obiectiv 3:Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu Ulcer de decubit geriatric

a. Executarea injecţiei intramusculareb. Prevenirea escarelorc. Poziţiile pacientului în pata. Schimbarea pansamentului unei plăgi aseptice

Obiectiv 4:Procesul de îngrijire al unui pacient cu Ulcer de decubit geriatric

a. Interviu b. Nevoi fundamentale după V. Hendersonc. Plan de îngrijire

Obiectivul 5:Educaţia pentru sănătate la un pacient cu Ulcer de decubit geriatric

III. Bibliografie

IV. Anexe

Page 3: Ulcer de Decubit Geriatric

ARGUMENT

Ulcerul de decubit geriatric este o leziune profundă a ţesuturilor produsă prin irigarea insuficientă datorită compresiunilor îndelungate între proeminenţele osoase şi un plan dur.

Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice pentru un pacient cu ulcer de decubit geriatric.

Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu ulcer de decubit geriatric şi de care trebuie să ţină seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire sunt: stare generală alterată, alterarea circulaţiei sangvine, escara, dificultate în a se odihni,alterarea imaginii de sine.Obiectivele proiectului sunt:

Noţiuni generale de anatomie ţi fiziologie a pielii Ulcerul de decubit geriatric Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea

pacientului cu ulcer de decubit geriatric Procesul de îngrijire al unui pacient cu ulcer de decubit geriatric Educaţie pentru sănătate la un pacient cu ulcer de decubit geriatric

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competenţe profesionale:

1. Identifică problemele de dependenţă2. Identifică etapele procesului de îngrijire3. Elaborează planul de îngrijire4. Pregăteţte pacientul psihic şi fizic5. Pregăteşte pacientul pentru tehnici şi investigaţii6. Pregăteşte materialele şi medicamentele în vederea administrării 7. Aplică procesul de îngrijire8. Evaluează îndeplinirea obiectivelor stabilite în planul de îngrijire9. Planifică acţiuni de educaţie pentru sănătate10. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate

Aplicarea procesului de îngrijire la pacienţii cu ulcer de decubit geriatric s-a finalizat prin analiza unui caz cu ulcer de decubit geriatric, caz pentru care s-a elaborate un interviu. Pe baza interviului realizat s-au evidenţiat problemele de dependenţă specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale, conform principiului Virginiei Henderson.

În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu ulcer de decubit geriatric respectând obiectivele generale ale proiectului. Pe plan au fost evidenţiate problemele de dependenţă, obiectivele de îngrijire, intervenţiile autonome şi delegate aplicate, precum şi evaluarea intervenţiilor aplicate.

Page 4: Ulcer de Decubit Geriatric

OBIECTIV 1

Noţiuni generale de anatomie si fizionomie

Pielea îndeplineste si functia de homeostzie (echilibru interior), schimburi de substante cu mediul si functie imunologica, având o serie de mecanisme de adaptare la mediu, suportând cel mai bine pH-ul 5,5.

Veritabil învelis impemiabil, pielea este un organ compl 11111r173l ex, multistratificat. Ea contituie o bariera care se opune actiunii agentilor externi de natura fizica (lovire, taire, zgâriere, expunere la soare), chimica (produse toxice) sau bacteorologica (patrunderea bacteriilor).

Ea pastreaza de asemenea apa în organism. Pielea este cel mai mare organ al corpului uman. La un corp adult suprafata pielii este de 1,5-2 m2 si reprezinta 15% din greutatea totala a corpului. Grosimea sa variaza de la 0,5 la 5 mm, în functie de regiunile pe care le acopera si în functie de solicitarile la care este expusa. Este foarte fina pe ploape si foarte groasa pe talpa picioarelor.

Rolul multifunctional al pielii este reflectat prin multitudinea de celule ce se gasesc în tesuturile ei. Un centimetru patrat de piele umana contine 200 de nervuri, 10 fire de par si muschi microscopici, 100 glande sudoripare, 15 glande sebacee, 3 vase de sânge, 12 receptori de caldura si 2 receptori de frig precum si 25 receptori sensibili la presiune. Împreuna cu parul si unghiile, pielea se mai numeste tegument, sau sistem tegumentar.

Structura pieliiPielea are o structura compusa din 3 straturi, fiecare în parte având rolul lui:

1. Epidermul este alcatuit din cinci straturi de celule suprapuse, denumite din profunzime spre suprafata : bazal sau germinativ, spinos, granulos, lucidum si cornos.

Toate straturile provin din stratul germinativ, ale carui celule, pe masura ce se multiplica sunt impinse spre suprafata, schimbandu-si necontenit forma si structura.

Stratul extern cornos al epidermei este format din 20-30 de randuri de celule moarte. Aceste celule sunt asezate unele peste altele, asemenea unor tigle, de aceea pielea se intinde cu usurinta in timpul miscarii. In fiecare zi, mii de celule se desprind de pe piele, dar aceasta nu se uzeaza, fiindca celulele moarte sunt inlocuite in permanenta cu altele noi.

Page 5: Ulcer de Decubit Geriatric

2. Dermul este constituit dintr-un tesut conjunctiv lax, format din trei componente principale: substanta fundamentala, fibrele conjunctive si celulele conjunctive.

Substanta fundamentala are o structura amorfa si este formata dintr-un amestec de mucopolizaharide, proteine, saruri minerale si apa.

Fibrele conjunctive sunt de trei feluri: colagene, elastice si reticulare, dispuse sub forma de retea.

Celulele conjunctive situate in substanta fundamentala si in ochiurile retelei conjunctive sunt celule fixe si celule mobile provenite din vasele sangvine.

Ţesutul conjunctiv are rol de legatura, sustinere, hranire, depozit, reglare si aparare impotriva infectiilor. In derm se mai gasesc vase sangvine, formatiuni nervoase, foliculi pilosebacei si glande sudoripare.

Tot în derm se gasesc si foliculii pilosi si glandele sebacee care se dechid in foliculi. Cele din urma produc o substanta densa, grasoasa -sebumul, care se infiltreaza in permanenta la suprafata pielii, ca substanta lubrifianta a parului si pielii. Fara acest unguent, pielea s-ar usca si s-ar descuama, nu ar rezista mult timp la solicitarile zilnice. La fiecare folicul pilos se ataseaza cate un muschi horipilator. Daca ne este frig sau ne speriem, acesti muschi se contracta, iar firele de par si pielea se ridica; se formeaza asa-numita piele de gaina.

3. Hipodermul este constituit din tesut gras(tesut adipos)sub forma de lobuli delimitati de septuri fibroase provenite din derm. Aceste fibre conecteaza derma de organele aflate dedesubt, de exemplu muschii. Acest depozit de grasime este si un strat izolant ce functioneaza ca un termoizolator. In caz de necesitate, organismul poate folosi acest depozit de grasime si ca sursa de energie. Daca cineva manaca prea mult, excesul de grasime se depune sub piele. Sub stratul adipos, se gasesc muschii, ganglionii limfatici, precum si principalii nervi si vase sangvine.

Reînnoirea pieelii:Cum am precizat anterior, sub epiderma, in stratul germinativ,

celulele se afla intr-o continua diviziune. Celulele nou formate sunt apoi incarcate cu o proteina rezistenta, cheratina, care determina cheratizarea celulelor. Pe masura ce iau nastere celule noi pe dedesubt, cele cheratinizate vor fi impinse spre exterior. Timpul necesar unei celule sa ajunga din stratul bazal pana in stratul cornos si sa se elimine este evaluat la 26-28 zile.

Page 6: Ulcer de Decubit Geriatric

Aceasta fiind durata ei de viata. Celulele moarte se desprind de piele sub forma unor solzisori abia vizibili. Un om in timpul vietii pierde sub aceasta forma aproximativ 18 kilograme de piele.

Glandele pielii: Pielea este inzestrata cu glande a caror secretie se varsa pe suprafata

pielii. Acest glande indeplinesc functii importante

Glandele sebaceeLa fiecare folicul pilos este anexata o glanda sebacee, situata in mai

superficial fata de glanda sudoripara. Produsul lor, numit sebum, este format dintr-o substanta de secretie grasoasa, pe care celula o colecteaza din grasimile din sange si care face ca firele de par si epiderma sa fie impermeabile.

Sebumul se elimina prin spatiul dintre par si teaca lui. El are rolul de a lubrifia parul si tegumentele. Cand secretia acestor glande ete insuficienta, pielea devine uscata, iar atunci cand este exagerata da nastere la seboree. Glandele sebacee stau sub influenta glandelor sexuale. Aparitia seboreei coincide cu aparitia pubertatii.

Glandele sudoripare Spre deosebire de glandele sebacee, acestea se gasesc pe toata

suprafata pielii, in adancul dermei, formate dintr-o aglomerare de tubulete intortocheate (canale sudoripare), avand rolul indispensabil in reglarea temperaturii corporale fiind mai numeroase si mai dezvoltate in anumite regiuni. Secretia glandelor sudoripare poarta numele de sudoare.

Aceasta este un lichid limpede putin sarat, cu miros caracteristic, care variaza de la individ la individ. Este bogat in saruri minerale si acizi volatili. In cazuri de imbolnavire, poate contine uree si zahar. Secretia glandelor sudoripare se varsa continuu la suprafata pielii, totusi este imperceptibila.

Transpiratia in timp ce se evapora, ne raceste corpul. Glandele sudoripare pe perioada unei zile produc 600-800 de ml de transpiratie. In zilele foarte calduroase insa, putem evapora chiar si 2 litri de sudoare. Un om are in total in jur de 3 milioane de glande sudoripare, greutatea totala atigand 100 de grame. Exista destul de multe glande sudoripare pe fata, subrat, in palma, si in talpa. In palma de exemplu, gasim 350 glande sudoripare pe centimetru patrat, in timp ce in dosul palmei doar 200. Transpiratia ne ajuta si la apucarea unor obiecte cu suprafata neteda.

Terminatiile nervoase libereReceptioneaza excitatiile tactile, termice, dureroase, presionale si vibratorii. Sunt situate în toate straturile pielii.

Page 7: Ulcer de Decubit Geriatric

o Cropusculii Meissner (M) sunt stimulati de atingeri fine. Se gasesc la nivelul papilelor dermice.

o Cropusculii Ruffini (R) receptioneaza excitatiile pentru senzatia de cald, tractiunile si deformatiile. Sunt situati în derm si hipoderm.

o Cropusculii Puccini (P) sunt stimulati de miscari slabe, rapide si de intensitate mica. Sunt situati în hipoderm, muschi, tendoane si articulatii.

o Cropusculii Krause receptioneaza excitatiile pentru senzatia de rece. Sunt mai numerosi la nivelulmâinilor si fetei (în derma).

o Discurile Merkel sunt stimulate de atingeri puternice, se adapteaza lent si partial. Sunt situate în epiderma.

Corpusculii Meissner.În dermă se găsesc si diferite terminatiuni nervoase : acestea vor

transmite la creier excitatiile ce provoaca simtul tactil. Excitatiile dure a se gasesc si diferite terminatiuni nervoase: acestea vor transmite la creier excitatiile ce provoaca simtul tactil. Excitatiile dureroase sunt preluate de terminatiile nervoase care se ramifica in epiderma. In portiunea superioara a dermei se gasesc receptorii tactili, sau asa numitii corpusculi Meissner, care percep presiunile usoare.

Corpusculii Ruffini si Krause.Ceva mai adanc sunt situati corpusculii Ruffini care percep caldura,

respectiv corpusculii Krause, responsabili de perceperea frigului.

Corpusculii Vater-PucciniSpre marginea inferioara a dermei se gasesc corpusculii Vater-

Puccini, care au rolul de a percepe presiunile puternice. Daca aceste terminatiuni nervoase trimit o informatie catre creier, sub

efectul unor excitatii dureroase, presiune, sau caldura, acesta va actiona muschii corespunzatori, de exemplu pentru a retrage mana din apropierea unui foc.

Sunt muschi speciali, atasati la cate un folicul de par. Atunci cand se contracta firele de par se indreapta. Astfel intra mai mult aer, iar izolarea se imbunatateste (mai ales la animalele cu par, pene sau blana).

Page 8: Ulcer de Decubit Geriatric

OBIECTIVUL 2

Ulcerul de decubit geriatric

a) DEFINIŢIE:Escara este o leziune profundă a ţesuturilor, produsă prin irigarea

insuficientă datorită compresiunilor îndelungate între proeminenţele osoase şi un plan dur.

b) CLASIFICARE:Stadiul 1:

- semne subiective: prurit- semne obiective: eritem

Stadiul 2:- semne subiective: usturime- semne obiective: flictenă(superficială)- atingere de epidermă sau dermă(profund)

Stadiul 3:- semne subiective: durere- semne obiective: plagă

Stadiul 4: - ulceraţie piele- ulcerţie muşchi- ulceraţie pîna la os

c) ETIOLOGIE:Escarele pot să apară în cîteva ore sau în cîteva zile în funcţie de

factorul de risc şi de toleranţa pielii la presiune îndelungată. Sunt complicaţii de temut la bolnavii imobilizaţi timp îndelungat la pat, mai ales la persoanele corpolente sau vârstnice.Cauzele escarelor pot fi: generale, locale, favorizante, predispozante.

- cauze generale: piele uscată şi subţire, irigare insuficientă, subnutriţia, obezitate, vîrstă.

- cauze locale: umezeală, căldură excesivă, cutele lenjeriei, resturi alimentare sau de aparat gipsat...etc...

- cauze favorizante: imobilizare prelungită, compresiune îndelungată, lipsa igienei.

- cauze predispozante: bolnavi imobilizaţi, adinamici, inconştienţi, comatoşi, cu tulburări circulatorii (edeme), cu afecţiuni ale coloanei vertebrale sau ale măduvei spinării, paralizaţi, cu operaţii ortopedice.

Escara apare frecvent la vârstnici cu afecţiuni neuro-psihice sau la bolnavii cu accidente vasculare cerebrale repetate.

Page 9: Ulcer de Decubit Geriatric

Regiunile predispuse la escare sunt: * în decubit dorsal:

- regiunea occipitală- regiunea omoplaţilor- regiunea coatelor- regiunea sacrală- regiunea fesieră- regiunea călcîielor

* în decubit lateral:- regiunea temporală şi retroauriculară- umăr- regiunea trohanteriană- regiunea internă şi externă a genunchilor- regiunea internă şi externă maleolară

* în decubit ventral: - regiunea claviculară- regiunea sternală- crestele iliace- genunchi- haluce

* în poziţie şezînd: - regiunea ischiatică

d) SIMPTOMATOLOGIE:

Simptomatologic, semnalul este „placa eritematoasă” care evoluează rapid către leziune dermo-epidermică, leziuni cutanate, pentru ca în final să cuprindă toate ţesuturile, inclusiv periostul. În funcţie de stadiul escarei pot apărea:

- prurit, - eritem, - edem, - usturime, - flictenă,

- durere, - plagă, - ulceraţie, - necroză, - cicatrice atonă.

e) EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC:Escara evoluează în şapte timpi spre necroză:

1. zonă roşie, dureroasă la presiune

2. vezicule3. tegumente macerate

4. ţesut negru-violaceu5. gangrenă6. ulceraţie largă şi profundă7. necroză

Page 10: Ulcer de Decubit Geriatric

Evoluţia culorii escarei:a. placă albăb. placă roşiec. placă violetăd. placă neagră

Escara cu evoluţie supraacută (galopantă) este o formă clinică ce evoluează în cîteva ore (1-6 ore). Apare la vârstnici cu afecţiuni neuro-psihice la care se declanşează imediat criza de adaptare sau la bolnavii cu accidente vasculare cerebrale repetate. Leziunea evoluează rapid in profunzime pe orizontală şi verticală şi nu răspunde tratamentului.În orice escară prognosticul este sumbru.

f) TRATAMENT:Tratamentul curativ

Este local şi general, medical şi chirurgical, parcurgând următoarele etape:- debridant- cicatrizant- profilaxie- antiinfecţios- corectarea insuficienţelor organice

Tratamentul debridantAre un dublu scop:

- acela de a înlătura crustele, sfacelele şi secreţiile purulente din ulcer- implicit prin aceasta se obţine şi curăţirea focarului infecţos local.

Se utilizează pansamente umede cu duferite soluţii antiseptice:

- acid boric 3%- cloramină 1-5%- ser fiziologic- -borax 3%- rivanol 1%- băi cu permanganat de potasiu

Cînd aderenţa crustelor şi sfacelelor este mare, debridarea se face prin:- enzime proteolitice (tripsină) - prezintă risc de eczematizare şi se inactivează foarte repede (3-4ore)- debridarea chirurgicală prin excizie sau chiuretaj cel mai frecvent este

sub anestezie locală cu xilină 1%, prin această metodă se realizează şi o stimulare mecanică a granulării ulcerelor atone.

Page 11: Ulcer de Decubit Geriatric

Tratamentul antiinfecţiosTratamentul antiinfecţios local este justificat de faptul că majoritatea escarelor de gambă sunt suprainfectate. Ca urmare pentru un tratament antiinfecţios corect sunt obligatorii examenul bacteriologic şi antibiograma. Germenii cei mai frecvenţi sunt:

- streptococul, - stafilococul, - pioceanicul ,- proteus.

Factorul infecţios întârzie vindecarea şi este responsabil de o serie de complicaţii (erizipel, limfacite, dermite şi hipodermite periulceroase). Folosirea substanţelor antiseptice în pansamente umede locale are în plus şi efect debridant. În urmatoarea etapă se introduc după antibiogramă diferite antibiotice local, sub formă de sprayuri, soluţii, pudre, unguente.

Cele mai utilizate antibiotice pentru tratament local sunt:- neomicină 3%- polimixină B- sinerdol 3%

- bacitracină- gentamicină- acid fusidic

În condiţiile actuale antibioticele de mai sus se găsesc tipizate în diverse produse: Baneocin, Diprogenta, Dermazin, Fucidin.

Tratamentul antiinfecţios local Durează in general 7-10 zile, când se consideră că ulceraţia a fost aseptizată. Pentru confirmare sau infirmare se repetă examenul bacteriologic apoi se trece la etapa de cicatrizare a ulceraţiei. Atunci când antibioticele aplicate local nu dau rezultate şi/sau apar reacţii de sensibilizare se poate recurge la vechile tratamente cu:

- Nitrat de Ag 1% - Streptomicazan(soluţii Castillani) - Mercurocrom- Soluţii Delibour

Tratamentul antiinfecţios general Se efectuează în concordanţă cu examenul bacteriologic şi antibiograma. Cura de antibiotic administrate pe cale generală, urează 7-10 zile, în paralel cu tratamentul antiinfecţios local.

Page 12: Ulcer de Decubit Geriatric

Tratamentul cicatrizant medical Are drept scop proliferarea conjunctivă care umple ulceraţia cu ţesut conjunctiv. Epitelizarea se produce dinspre margini spre centru sau din insulele epiteliale centrale înspre margini. Cele mai utilizate substanţe cicatrizante sunt:

- balsamul de Peru (extract natural ce conţine răşini, uleiuri vegetale...)- clorofila are efect fibroblastic- dextranul sub formă de granule are capacitatea absorbantă favorizând

cicatrizarea ulceraţiei- hialuranatul de Zn (Curiosin)- pulbere de hematii, fibrină

Actualmente se comercializează pansamente hidrocoloidale care înlocuiesc vechile tratamente. Pansamentul ideal trebuie să indeplinească următoarele condiţii:

- să diminue durerea şi pruritul la nivelul ulceraţiei- să permită eliminarea excesului de lichide şi secreţii- să nu provoace reacţii alergice- să se poată schimba uşor fără a rămâne material din pansament în

ulceraţie- să permită aplicarea unor produse de tipul dextranului pe pansament

pentru a grăbi granularea ţesutului şi a preveni infecţiile

Alte tratamente locale folosite în special în ulcerile atone pentru stimularea cicatrizarii sunt:

- ultrasunete- ultraviolete- laserterapia

Tratament cicatrizant local chirurgical Cuprinde mai multe procedee:

- chiuretajul ulcerului- excizia şi sutura ulcerului- autogrefele de piele

Tratamentul cicatrizant local are mai mult valoare teoretică decât practică şi constă în:

- heparinizare prelungită- oxigenoterapie hiperbară- sulfat de zinc

Page 13: Ulcer de Decubit Geriatric

Corectarea insuficienţei organice presupune tratamentul corect al bolii de bază şi alimentare echilibrată din punct de vedere nutriţional.

Tratamentul in funcţie de faza evolutivă.1. Faza de exudaţie:- se caracterizează prin eliminări abundente din plagă a unui conţinut purulent urât mirositor.Marginile plăgii şi fundul ei sunt acoperite de ţesuturi albicioase,necrozate.În acest stadiu,obiectivul principal al tratamentuli constă în înlăturarea acesteia şi indepărtarea ţesuturilor necrozate.Se recomandă:

spălarea zilnică a zonei cu soluţie salină pentru a o menţine curată şi uscată

după aceasta plaga se va spăla cu apă oxigenată 3% sau clorhixidină 0,02%

pentru protejarea ţesuturilor adiacente plăgii de maceraţie se recomandă dezinfectarea pielii cu o soluţie spirtoasă de acid boric 3% sau nitrat de argint 0,25%

apoi plaga se va acoperi cu un pansament cu fermenţi proteolitici ce se va schimba la 6 ore.

Foarte important este menţinerea zonei lezate,curată şi uscată,înlăturarea transpiraţiei,urinii,fecale pentru prevenirea evoluţiei leziunilor.

2. Faza de proliferare - se manifestă prin reducerea eliminărilor din plagă şi apariţia granulaţiilor. Plaga se acoperă cu granulaţii roşietice, fragile uşor hemoragipare. Plaga se va pansa mult mai rar decât în faza de exudaţie, un pansament la 2-3 zile. Se folosesc pansamente hipoadezive care nu se lipesc de plagă, însă păstrează hidratarea ei şi schimbul de gaze. Se administreză unguente ce conţin enzime care grăbesc vindecarea.Se recomandă:

înlăturarea ţesutului mort (debridare), în cazul în care s-au produs necroze tisulare

alimentaţie bagată în proteine

3. Faza de epitelizare şi de formare a cicatricei din ţesutul conjunctiv- se caracterizează prin micşorarea considerabilă a dimensiunii plăgii, umplerea deficitului cu fibră de colagen. Concomitent în regiunile periferice se maturează ţesutul conjunctiv. Plaga trebuie protejată de traumatism, iar epiteliul nou format de maceraţie. Se utilizează unguente topice şi dacă este necesar se efectuează debridarea. În cazul în care apare infecţia se începe terapia cu antibiotice.

Page 14: Ulcer de Decubit Geriatric

Metode de prevenire:1. Schimbarea poziţiei:

- evită imobilizarea, se face la 2-3 ore, la nevoie mai des- este necesară o foaie de supraveghere a escarelor in care se notează:

orele de schimbare şi poziţia, zonele de masaj, aspectul cutanat

2. Asigurarea confortului şi menţinerea într-o stare de igienă perfectă.Se va avea în vedere:

- evitarea cutelor lenjeriei de pat,renunţarea la lenjeria de corp- scuturarea patului zilnic,sau ori de câte ori este nevoie- spălarea zilnică cu apă şi săpun şi ungerea regiunilor expuse umezelii,

se stie că pielea unsă se macerează mai greu decât pielea uscată

3. Alimentaţie şi hidratare echilibrată- alimentaţia trebuie să fie bagată în proteine, pentru a favoriza

cicatrizarea, de asemenea în vitamine, dar ţinând cont de vârsta şi greutatea bolnavului

- în ceea ce priveşte hidratarea, necesarul de lichide se va completa cu 1,5-2l la 24 ore.

4. Favorizarea vascularizaţiei în zonele comprimate prin masajObiective:

- favorizează vascularizaţia profundă şi superficială- îndepărtează celulele descuamate şi destupă glandele sebacee- rehidratează pielea (masaj cu unguent hidratant sau apă şi săpun)- favorizează starea de bine şi comfort- înlătură durerea, anxietatea şi ajută să-şi găsească forţa şi energia

Indicaţii: - pentru toţi bolnavii imobilizaţi care prezintă factori de risc

Principii:- masajul se face totdeauna pe pielea curată, după ce bolnavul a fost

spălat şi i s-a schimbat patul- se face cu unguent cu mâna goală, în direcţia circulaţiei de întorcere,

de jos în sus, iar la ceafă şi umeri, invers de sus în jos, şi circular spre exterior

- se face pe o zonă mai mare decât suprafaţa interesată- masajul nu trebuie să fie dureros, poziţia bolnavului să fie

confortabilă, iar durata de aproximativ de 15 minute

Page 15: Ulcer de Decubit Geriatric

Contraindicaţii:- nu se face masaj bolnavului cu febră, suferind de cancer, cu infecţii

ale pielii sau septicemie

Materiale:- unguent,- apa şi săpun

Înstalarea pacientului:- se închid ferestrele, se aşează bolnavul într-o poziţie variabilă, în

funcţie de zonă şi în acelaşi timp confortabilă pentru asistenta medicală

Alte îngrijiri:- tegumentele se şterg prin tamponare, apoi se masează cu alcool

regiunile predispuse- se pudrează tegumentele masate cu pudră de talc- patul bolnavului va fi dotat cu o saltea antidecubit sau saltea

pneumatică compartimentală- se folosesc inele de vată pentru susţinerea coatelor, regiunii occipitale,

genunchilor, programul rotaţiei continue- pe metalul bazinetului se aşează pernă (colac) elastică

g) COMPLICAŢIIUlcerul de decubit geriatric poate avea complicaţii foarte grave dacă acesta nu este prevenit sau măcar tratat la timp. Ca şi complicaţii întâlnim:

infecţiile locale ale pielii, artrita septică, septicemia.

Page 16: Ulcer de Decubit Geriatric

OBIECTIVUL 3

Rolul utonom şi delegat alasistentului medical în îngrijirea bolnavului cu Ulcer de decubit geriatric

Asistenta medicală este cadrul care se află în permanenţă lângă bolnav; ea este legătura directă şi cea mai calificată dintre medic şi omul suferind. Rămânând mai mult timp decât medicul lângă bolnav, îngrijindu-l, asistând la felul cum acesta se alimentează, sau ajutându-l să mănânce, administrându-i medicaţia zilnică, controlându-i temperatura şi pulsul, tensiunea arterială, observând cantitatea de urină pe care o elimină, caracteristicile urinii şi ale scaunelor, felul cum umblă, cum se odihneşte, cum vorbeşte, cum reacţionează sau raţionează, asistenta medicală poate să-şi facă o imagine asupra evoluţiei bolii. Împărtăşind părerile sale medicului , poate ajuta în mod deosebit la stabilirea unui diagnostic exact sau a tratamentului de urmat.

Spitalul rămâne însă locul unde toate valenţele asistentelor medicale pot fi valorificate pe deplin şi unde aportul şi rolul lor sunt de neînlocuit. Aici sunt permanent în serviciul bolnavului-de la internarea acestuia şi până la externare. Ele asigură toate îngrijirile prescrise, participă la examinarea bolnavului, la supravegherea lui, prelevează produsele biologice şi patologice, pregătesc bolnavii pentru examinările radiologice, endoscopice, asigură tratamentul, păstrează şi întreţin mobilierul, vesela, aparatura, instrumentarul, conferind totodată bolnavilor cele mai bune condiţii de igienă şi de confort. Având obligaţia de a supraveghea bolnavii şi de a urmări toate complicaţiile şi accidentele afecţiunilor şi tratamentelor aplicate, trebuie să le ştie bine şi să le recunoacă la nevoie. Iată de ce trebuie să aibe temeinice cunoştinţe de patologie şi terapie, să cunoască semnele şi simptomele bolilor, contraindicaţiile şi incompatibilităţile medicamentelor.

Dacă asistenta nu are rolul de a recomanda tratamente, în schimb are obligaţia să semnaleze toate modificările apărute în starea bolnavului.

Asistenta medicală trebuie să-şi cunoască bine atribuţiile, să-şi îndeplinească obligaţiile planficat şi organizat, pentru ca timpul de muncă să fie pe deplin folosit. Organizarea raţională a muncii sale asigură un randament mai mare, o economie de forţe de timp şi materiale. Atenţia acordată de către asistentă este foarte importantă, dacă ne gândim că patul constitue universul restrâns al bolnavului, timp de zile şi uneori, săptămâni. Bolnavul care solicită asistenţă medicală, îşi încredinţează sănătatea şi uneori viaţa în mâinile celor care îl îngrijesc.

Pentru a putea răspunde la aceste sarcini complexe, cadrul mediu trebuie să dea dovadă de mare conştiinciozitate profesională, să fie apropiat,

Page 17: Ulcer de Decubit Geriatric

comunicativ, prietenos cu bolnavii, să înspire încredere bolnavilor care să vadă în el de la început o persoană care se interesează de suferinţa lor şi care face tot ceea ce se poate pentru a-i însănătoşi. În acelaşi timp, asistentul medical trebuie să aibe cunoştinţe temeinice de specialitate pe care să le perfecţioneze în permanenţă.

ACORDAREA ÎNGRIJIRILOR SPECIFICE

A. Examenul clinic Examenul clinic al tegumentelor este foarte important pentru prevenirea apariţiei escarelor şi pentru monitorizarea lor în cazul în care deja au apărut. Examenul tegumentelor se face zilnic în cazul pacientului cu risc şi de mai multe ori pe zi în cazul în care escara deja a apărut. Prin examinarea tegumentului se obţin informaţii asupra:

riscului apariţiei ulcerului de decubit evoluţia ulcerului de decubit răspunsul terapeutic complicaţii prognostic

B. Examene de laborator Examenele de laborator au un rol important în stabilirea agentului patogen responsabil de suprainfecţia plăgii. Pentru stabilirea acestui lucru se va recurge la recoltarea de:

secreţii purulente din plagă sânge pentru hemocultură în cazul existenşei unei diseminări generale

infecţioase.Printre aptitudinile, trăsăturile morale, obligaţiile şi răspunderile unei asistente medicale se enumără şi:

rezistenţa fizică şi nervoasă (activitate medicală, continuă, intensă, cu permanentă solicitare fizică şi nervoasă)

devotamentul (grijile personale, necazurile vieţii nu trebuie să-i influenţeze atitudinea)

atitudinea corectă (comportamentul faţă de bolnav) ţinuta (dă un exemplu bolnavului) secretul profesional (toate informaţiile aflate despre bolnav) responsabilitate (morală şi penală).

Page 18: Ulcer de Decubit Geriatric

Fişa tehnică nr. 1

Executarea injecţiei intramusculare

1. Definiţie:- introducerea de substanţe medicamentoase – soluţii izotone cristaline, uleioase sau a unei substanţe coloidale în stratul muscular, prin intermediul unui ac ataşat la o seringă.

2. Scop: - terapeutic

3. Locul:- regiunea supero-externă fesieră, - deasupra marelui trohanter – (pătratul supero-extern fesier).- muşchii externi şi anteriori ai coapsei – 1/3 mijlocie.- muşchiul deltoid.- regiunea mijlocie a coapsei – la sugari

4. Materiale şi instrumente necesare: - material general pentru executarea unei injecţii.- ac intramuscular lung (4, 5, 6, 7 cm) cu bizou lung.- soluţia medicamentoasă.- seringă de capacitate adaptată cantităţii de medicament ce trebuie

injectată.

5. Pregătirea psihică: - se anunţă bolnavul şi se explică tehnica şi necesitatea ei.

6. Pregătirea fizică:- se aşează bolnavul în repaus – în decubit ventral, lateral, şezând sau în

picioare.- se dezveleşte locul ales.- se spală şi se dezinfectează mâinile şi se îmbracă mănuşi de protecţie.- obişnuit se injectează la nivelul pătratului supero-extern fesier.

7. Execuţie: - se dezinfectează locul injecției cu alcool.- se cere bolnavului să-şi menţină musculatura cât mai relaxată –

muşchiul să fie moale.- se puncţionează perpendicular pielea pătrunzând 4-7 cm cu rapiditate

şi siguranţă.- se verifică poziţia acului prin aspirare în seringă şi se injectează lent.

Page 19: Ulcer de Decubit Geriatric

- se aplică o compresă şi se retrage acul brusc, masând uşor zona pentru accelerarea resorbţiei.

- se aşează bolnavul comod, în repaus, 5-10 minute..- se ordonează materialele folosite.

8. Incidente şi accidente - durere violentă – prin atingerea nervului sciatic sau a unei terminaţii

nervoase – se retrage acul şi se schimbă locul injecţiei.- paralizie (totală sau parţială)– prin lezarea nervului sciatic.- ruperea acului – extragerea se va face manual sau chirurgical. - necroza ţesuturilor prin greşirea căii de administrare.- Hematom.- supuraţie septică, abces, infecţie gravă.- flegmon – supuraţie septică prin nerespectarea normelor de asepsie şi

antisepsie.- embolie uleioasă –introducerea accidentală a suspensiei uleioase într-

un vas de sânge.- iritaţie periostală – injectarea medicamentului în apropierea osului.- transmiterea de boli infecto-contagioase sau infecţii generale – prin

refolosirea seringilor şi acelor.

9. Observaţii - nu se injectează în regiuni infiltrate, zone cu abcese tegumentare,

acnee, foliculită, furuncule etc.- se evită injectarea repetată în acelaşi loc – se schimbă periodic locul.- verificarea poziţiei acului pentru soluţiile colorate se face prin

detaşarea seringii.- cantitatea maximă de medicament injectat este de 5 ml pentru a nu se

mări riscul de infecţii – abces postinjectabil.

Page 20: Ulcer de Decubit Geriatric

Fişa tehnică nr. 2

Tratarea escarelor

1. Definiţie:- escara este o leziune profundă a ţesuturilor produsă prin irigarea insuficientă datorită compresiunilor îndelungate, între proeminenţele osoase şi un plan dur.

2. Materiale şi instrumente necesare:- materiale pentru toaletă la pat.- săpun acid.- aslcool diluat – eventual camforat.- pudrieră cu pudră de talc.- pomezi grase.- mercurocrom.- colac de cauciuc sau pernă elastică.- colaci de vată sau inele de cauciuc.- suluri sau rulouri de vată.

3. Masajul zonelor de compresiune:- masajul favorizează vascularizarea profundă şi superficială,

îndepărtează celulele descuamate, destupă glandele sebacee, creează o stare de bine, înlătură durerea şi ajută la regăsirea forţei şi energiei.

- rehidratarea pielii se face cu un unguent hidratant masând uşor regiunile respective.

- în timpul masajului în cameră trebuie să fie cald, geamurile închise şi nu se circulă pe uşă.

- masajul este contraindicat în febră, infecţii ale pielii, septicemie.

4. Îngrijiri igienice:- zilnic se face toaleta parţială la pat riguros şi conştiincios, apoi se

schimbă lenjeria.- se asigură lenjerie curată, uscată, fără cute sau cusături → conform

cerinţelor.- odată cu toaleta zilnică se inspectează şi aspectul tegumentelor,

mai ales la nivelul regiunilor predispuse escarelor.- patul bolnavului va fi dotat cu o saltea antidecubit sau saltea

pneumatică compartimentată.

Page 21: Ulcer de Decubit Geriatric

- tegumentele se şterg prin tamponare, apoi se masează cu alcool regiunile predispuse:

local → în jurul punctelor dureroase. sistematic la nivelul regiunilor predispuse. timp de 10 minute pentru reactivarea circulaţiei

sanguine periferice şi pentru întărirea epiteliului.- se pudrează tegumentele masate cu pudră de talc.- se îmbracă bolnavul cu lenjerie curată, uscată, fără nasturi, fără

cute.- lenjeria de pat va fi curată, uscată, schimbată zilnic, fără cute, fără

cusături, bine întinsă.- se îndepărtează din patul bolnavului orice obiect care ar putea

produce prin compresiune tulburări circulatorii locale → resturi alimentare, obiecte care ar putea produce tulburări circulatorii prin compresiune, resturi de ghips, medicamente etc.

- se folosesc inele de vată pentru susţinerea coatelor, regiunii occipitale, genunchilor.

- pe metalul bazinetului se aşează pernă elastică.- se evită contactul direct al tegumentelor cu suprafeţe din cauciuc.

5. Tratarea escarelor:- tratamentul curativ este descurajant. - diminuarea presiunii planurilor dure.- îndepărtarea detritusurilor necrotice.- se combat infecţiile cu soluţii dezinfectante → soluţie alcoolică

1% sau rivanol 1%, fenosept, raze ultraviolete, pudră, îndepărtarea puroiului, administrare de Gentamicină.

6. Observaţii:- asistenta intervine în evitarea apariţiei.- apariţia escarelor reprezintă o catastrofă la bolnavii vârstnici.- în profilaxia şi tratamentul escarelor, rămâne programul rotaţiei

continue care presupune îngrijire continuă.- alimentaţia trebuie să fie bogată în proteine şi vitamine pentru a

favoriza cicatrizarea. - hidratarea se va face cu 1,5-2 litri zilnic.- se evită contactul direct al pielii cu suprafeţe de cauciuc.- în cazul apariţiei escarei – încă de la primele semne – se anunţă

medicul!- starea tegumentelor bolnavului este oglinda muncii profesionale şi

conştiinciozităţii asistentei medicale → escara este o notă proastă!- escara constituită se tratează ca orice plagă!

Page 22: Ulcer de Decubit Geriatric

Fişa tehnică nr. 3

Poziţiile bolnabului în pat

1. Scop:- cunoaşterea poziţiilor necesare îngrijirilor.- cunoaşterea poziţiilor necesare examinărilor speciale.- recunoaşterea poziţiilor determinate de boală.- poziţii influenţate de starea generală.

2. Poziţii în funcţie de starea generalăPoziţie activă (fiziologică) Indiferentă, nu necesită ajutor, poziţie identică cu cea a pacientului sănătos.

- pacienţii au forţa fizică păstrată.- musculatura îşi păstrează tonicitatea.- nu au interdicţie de a se mişca.- se mişcă singuri, fără ajutor.

a. Poziţie pasivă Necesită ajutor, bolnavul nu se poate mişca, nu-şi poate schimba poziţia.

- bolnavul este lipsit de forţă fizică, este în stare gravă.- musculatura îşi pierde tonicitatea, bolnavul devine adinamic.- nu se pot mişca singuri, necesită ajutor pentru mobilizare.- bolnavul are interdicţie de a se mişca.

b. Poziţie forţatăSunt atitudini neobişnuite, uneori patognomonice. Poziţie impusă de boală (paralizia unilaterală a musculaturii dorsale, crize dureroase abdominale, ulcer, litiază biliară etc):

- opistotonus: bolnavul este în hiperextensie, formând un arc cu concavitatea dorsală, corpul sprijinindu-se pe ceafă şi călcâie (tetanos)

- pleurostotonus: bolnavul descrie un arc cu concavitatea laterală (tetanos)

- cocoş de puşcă: capul în hiperextensie şi membrele inferioare flectate, atât în articulaţia femurală, cât şi în articulaţia genunchiului.

- spate de pisică- Ortopnee: poziţie şezând în pat (afecţiuni cardiace însoţite de

insuficienţă circulatorie, afecţiuni pulmonare)- ghemuit în pat, exercitând o presiune cu pumnul asupra regiunii

dureroase (ulcer gastric penetrant)- decubit dorsal sau lateral stâng (boală ulceroasă)

Page 23: Ulcer de Decubit Geriatric

- fotofobie – cu spatele spre lumină (meningită tuberculoasă)- poziţia care să menajeze partea dureroasă (pleurită, fractură

costală) bolnavul stă pe partea sănătoasă.o poziţie impusă de tratamentul aplicat (aparate de extensie în

fracturi)o poziţie profilactică (pentru prevenire tromboflebitelor,

emboliilor)o poziţie exploratorie:

poziţie Ginecologică. poziţie Genupectorală.

c. Poziţii indiferent de starea generală- Ortostatism – în picioare.- Clinostatism – decubit (dorsal, ventral, lateral drept sau stâng).- Poziţie înclinate:

Poziţie proclivă - capul mai sus. Poziţie declivă (Trendelenburg) – capul mai jos.

- Poziţie intermediare: Semişezând. Şezând.

Poziţia decubit dorsalPoziţie orizontală, bolnavul este culcat pe spate, cu suport de susţinere pentru picioare şi rulou la nivelul regiunii trohanteriene.

- decubit dorsal fără pernă (poziţie indicată după puncţie lombară, în afecţiuni ale coloanei vertebrală)

- decubit dorsal cu o pernă subţire (poziţie indicată în anemii posthemoragice, afecţiuni cerebrale etc)

- decubit dorsal cu două perne ( poziţie obişnuită)

d. Poziţie orizontală – culcat pe o parte (dreapta sau stânga).Decubit lateral (drept sau stâng) cu o pernă sub cap, cu membrul inferior care este în contact cu suprafaţa patului întins, cu celălalt membru flectat şi sprijinit pe o pernă. Spatele este sprijinit cu pernă sau pătură rulată. Poziţia este recomandată în:

- pleurezii.- meningite. - în timpul unor tehnici de îngrijire:

Efectuarea toaletei parţiale la pat. Administrarea supozitoarelor. Efectuarea sondajului duodenal. Măsurarea temperaturii rectale la adult.

Page 24: Ulcer de Decubit Geriatric

Efectuarea puncţiei lombare etc.e. Poziţia decubit ventralPoziţie orizontală, culcat pe abdomen:

- decubit ventral fără pernă → capul întors într-o parte, braţele de-a lungul corpului cu sul de susţinere la nivelul palmei; sul de susţinere sub glezne sau menţinerea picioarelor în unghi drept prin crearea unui gol între saltea şi tăblia patului, pernă sub umeri.

- decubit ventral cu formă → capul întors într-o parte, braţele flectate şi aşezate la stânga şi la dreapta capului, cu partea palmară pe suprafaţa patului, pernă sub regiunea abdominală, picioarele în unghi drept prin crearea unui gol între saltea şi tăblia patului.

f. Poziţie şezând- şezând în pat:

bolnavul este menţinut în poziţie şezând în pat, trunchiul realizând cu membrele inferioare realizând un unghi de 900

– prin ridicarea somierei articulate. dacă patul are somieră fixă – rigidă, pentru realizarea

poziţiei se foloseşte rezemător de spate sau 4-5 perne, gambele în semiflexie, cu sul sub genunchi şi sprijinitor pentru picioare, braţele aşezate pe câte o pernă, lateral de trunchi.

poziţia favorizează respiraţia şi este recomandată: bolnavilor dispneici, bolnavilor în criză de astm bronşic, bolnavilor cu insuficienţă cardiacă, ortopnee.

- şezând în fotoliu: bolnavul îmbrăcat, bine învelit este aşezat confortabil în

fotoliu.- şezând la marginea patului – cu gambele atârnate:

bolnavul este adus în poziţie şezând la marginea patului. sub picioarele bolnavului se aşează un taburet. se înveleşte bolnavul cu pătură.

Poziţia este recomandată: bolnavilor cu insuficienţă cardiacă.

g. Poziţia ginecologică- bolnava este aşezată în decubit dorsal, cu coapsele flectate pe

abdomen şi genunchii depărtaţi. Poziţia este recomandată: în examinări şi intervenţii ginecologe. în examinări şi intervenţii obstetricale.

Page 25: Ulcer de Decubit Geriatric

h. Poziţie semişezând- se sprijină spatele bolnavului cu două perne sau cu rezemător/somieră

articulată ce realizează un unghi de 25-30-450 între trunchiul bolnavului şi membrele inferioare.

- pentru menţinerea în poziţie se aşează sub tălpile bolnavului un sprijinitor.

- poziţia este recomandată: bolnavilor care necesită intervenţii de prim ajutor. bolnavilor cu tulburări respiratorii.

- poziţia este contraindicată: bolnavilor cu tulburări de deglutiţie. bolnavilor comatoşi. în timpul anesteziei generale.

i. Poziţii înclinate- poziţia declivă – Trendelenburg:

poziţia se realizează prin ridicarea extremităţii distale a patului.

este o poziţie decubit, cu capul mai coborât → prin realizarea unei diferenţe de 10-60cm între cele două extremităţi ale patului.

pentru evitarea alunecării bolnavului (din pat sau de pe masa de operaţie) se folosesc pentru fixare chingi sau rezemători speciale pentru umeri.

poziţia este recomandată în: anemii acute grave, drenaj postural, hemoragii, după rahianestezie, după intervenţii ginecologice etc.

- poziţia proclivă: este tot o poziţie decubit, cu capul mai ridicat, poziţie

realizată prin ridicarea extremităţii proximale a patului, pentru fixarea bolnavului se folosesc chingi de susţinere la nivelul axilelor, iar la picioare se aşează o rezemătoare.

j. Poziţie genupectorală- polnavul se aşează în genunchi, sprijinit cu pieptul de planul orizontal

al mesei de tratament şi consultaţii.- poziţia este recomandată în:

explorări rectale. rectoscopie. tuşeu rectal.

Page 26: Ulcer de Decubit Geriatric

Fişa tehnică nr. 4

Schimbarea pansamentului unei plagi aseptice

1. Definiţie:Plaga care nu depăşeşte 6 ore de la producere se consideră plagă aseptică.

2. Scop: - terapeutic

3. Materiale necesare:- mănuşi, tăviţă renală- cutie cu instrumentar steril, casoletă cu comprese sterile- soluţii dezinfectante pentru tegument şi plagă- faşă de tifon, leucoplast- materiale necesare profilaxiei tetanice

4. Pregătirea psihică:- se explică tehnica, se obţine consimţământul

5. Pregătirea fizică: - se aşează în poziţie comodă

6. Execuţia tehnicii:- asistentul medical îşi spală mâinile, îmbracă mănuşile- îndepărtează pansamentul vechi (dacă pansamentul este lipit de plagă

se umezeşte cu Rivanol şi se îndepărtează treptat)- dacă plaga este într-o regiune cu păr, se rade părul din jurul plăgii

până la o distanţă de 6 cm de marginea plăgii- aseptizează tegumentul din jurul plăgii cu alcool iodat sau tinctură de

iod, circular, de la interior spre exterior pentru a evita antrenarea germenilor de pe tegument în plagă

- curăţă plaga cu apă oxigenată sau Rivanol 1%- tamponează şi absoarbe surplusul de soluţie cu comprese uscate- aplică comprese sterile, uscate şi fixează pansamentul cu faşă sau

leucoplast- face profilaxia tetanică conform OMS

7. Observaţii:- este interzisă explorarea instrumentală oarbă a unei plăgi în afara unui

serviciu chirurgical de specialitate

Page 27: Ulcer de Decubit Geriatric

- extragerea corpilor străini din plagă, precum şi excizarea şi îndepărtarea ţesuturilor devitalizate sunt realizate de medic.

Page 28: Ulcer de Decubit Geriatric

OBIECTIV 4

Procesul de îngrijire al unui pacient cu Ulcer de decubit geriatric

a) INTERVIU:

1.Informaţii generale:a) Numele şi prenumele: Creţu Vasileb) Vârsta: 67 anic) Starea civilă: căsătoritd) Copii: 2e) Profesia: pensionarf) Localitatea de domiciliu: com. Feteşti, jud. Iasig) Diag. la internare: hemiplegie stângă, tulburări sfincteriene şi escareh) Data internării: 10.02.2012

2.Obişnuinţe de viaţă:i) Consumator de : alcool, tutunj) Dietă/regim alimentar: alimentaţie dezechilibratăk) Alergii cunoscute: nu cunoaşte

3.Probleme de sănătate:l) Antecedente personale medicale: nesemnificativem)Antecedente heredocolaterale: tata DZ tip 1, mama ciroză hepaticăn) Motivele internării actuale :escară de umăr şi cot drept,febrăo) Istoricul stării actuale: stare generală alterată

4.Examenul clinic generalp) Tegumente şi mucoase: leziune ulcero-necrotică, de aproximativ 5 cm

la nivelul umărului drept şi o altă ulceraţie purulentă cu aceleaşi dimensiuni la nivelul cotului drept

q) Greutate: 98Kgr) Înălţime: 1,67ms) Ţesut celular subcutanat: slab reprezentatt) Sistem ganglionar limfatic: nepalpabilu) Aparat locomotor: sistem muscular hipoton, hipokinetic, mai

accentuat pe partea stângă, bilateralv) Aparat respirator: torace normal conformat, excursii costale

simetrice, sonoritate pulmonară normală, murmur vesicular fiziologicw) Aparat cardio-vascular: zgomote cardiace ritmice fără sufluri

supraadăugate, P=100p/min. T.A.=150/100mmHg

Page 29: Ulcer de Decubit Geriatric

x) Aparat digestiv: abdomen nedureros, incontinenţă sfincteriană, ficat, splină în limite normale

y) Sistem nervos şi organe de simţ: SNC dezorientat temporo-spaţialz) Aparat uro-genital: organe genitale externe normal conformate,

incontinenţă urinară

5.InvestigaţiiA. Examenul sângelui: VSH34mm/h, Fibrinogen 600mg%, Leucocite

12000(mm)3B. Examenul urinii: a pus în evidenţă Escherichia coliC. Alte examene de specialitate: Examenul secreţiei purulente din plagă

a pus în evidenţă Pseudomonas6. Tratament medicamentos:

Anabolizante (Naposin 5-10 mg/zi) Antianemice (preparate cu Fe peros, vit.B12) Antibiotice, Oligoelemente(Ca,Mg,Zn) Vitamine: A C, E.

7. Epricriza şi recomandări la externare:După efectuarea tratamentului, starea pacientului se imbunătăşeşte vizibil. Nu există risc de suprainfecţie. Se recomandă:

respectarea regimului dietetic, igienic, continuarea tratamentului prescris, la domiciliu, revine la control la data stabilită.îngerijirea corespunzătoare a leziunii restante pentru a preveni noi escare

Page 30: Ulcer de Decubit Geriatric

b) NEVOI FUNDAMENTALE DUPA VIRGINIA HANDERSON

Page 31: Ulcer de Decubit Geriatric

c) PLAN DE

NEVOI FUNDAMENTALE SATISFĂCUTE

PROBLEME DE DEPENDENŢĂ LA PACIENT CU ULCER DE DECUBIT

Nevoi fundamentale

Manifestări de independenţă

Manifestări de dependenţă Sursa de dificultate

1. A respira şi a avea o bună circulaţie.

R=18r/min- respiraţie silenţioasă, ritmică, fără efort , pe nas

R=23r/min- tahipnee- tuse

- anxietate- durere

2. A bea şi a mânca.

- stare corespunzătoare de nutriţie şi hidratare

- apatie,diminuarea energiei - anxietate

3. A elimina. - diureza=2500ml/zi - inconsistenţă urinară - stres4. A se mişca şi a

păstra o bună postură.

- mişcări ample nedureroase- articulaţii mobile- P=80-60p/min- T.A.=120/80mmHg

- dificultate de a se mobiliza- rigiditate musculară

- imobilitate- alterarea centrilor nervoşi şi a sistemului locomotor

5. A dormi, a se odihni.

- somn liniştit neîntrerupt- 8 ore de somn - stare de relaxare

- insomnie - durere- stres- anxietate

6. A se îmbrăca şi dezbrăca.

- deprinderi corecte- îmbrăcăminte curată- vestimentaţie îngrijită

- dificultate în a-şi păstra veşmintele curate

- dificultate la îmbrăcat- imobilitate

7. A menţine tegumente curate şi îngrijite.

- piele curată, îngrijită, integră- fanere curate şi intacte- stare de confort

- leziuni la nivelul tegumentelor

- semne de inflamaţie- piele murdară

- imobilitate

8. A păstra temp. corpului în limite normale.

- valori constante ale temperaturii corporale 37°C- coloraţie normală a tegumentelor- piele uscată

- hipertermie- cefalee- roşeaţă- dureri la nivelul regiunilor

afectate

- durere- anxietate- stres

9. A evita pericolele.

- utilizarea mecanismelor naturale de apărare

- inflamaţie,durere - imobilitate

10. A comunica. - debit verbal facil,ritm moderat - limbaj incoerent - deficit senzorial

11. A se realiza. - autonomi, imagine de sine pozitivă

- mişcări lente insomnie - imobilitate

12. A se recrea. - divertisment,relaxare - diminuarea interesului - neadaptare la boală

13. A învăţa. - dorinţă,interes de a învăţa - apatie - handicap

Page 32: Ulcer de Decubit Geriatric

ÎNGRIJIRE LA UN PACIENT CU ULCER DE DECUBIT

DataProbleme şi

manifestări de îngrijire

Obiectiv de îngrijire

Intervenţii şi investigaţii Evaluareaîngrijirilor

10.02

2012

- comunicare inadecvată din cauza:*alterării stării de sănătate*anxietate

- stare generală alterată:*scădere în greutate*anorexieastenie

pacientul:- să comunice- să colaboreze- să aibe încredere în echipa de îngrijire

-combatere

- preia pacientul din momentul internării- va asigura un climat de linişte, calm, înţelegere- va instala pacientul în pat pentru repaus şi odihnă- va asigura condiţii optime de confort-.linişte, lenjerie curată (de pat şi corp), salon aerisit, ventilat, temperatură optimă- va linişti familia pacientului,o va informa cu privire la evoluţia bolii, îngrijirea ce se va acorda şi vacere colaborarea pentru reuşita îngrijirii terapeutice- realizarea anamnezei pentru stabilirea diagnosticului de îngrijire

- măsurarea şi notarea în F.O.a greutăţii, înalţimii, funcţiilor vitale

-administrarea regimului igieno-dietetic: hiperproteic, hiperglucidic, hipercalori, hiperlipidic-efectuarea recoltărilor, la indicaţia medicului-pregăteşte pacientul fizic şi psihic pentru recoltări (sânge,urină)-efectuarea recoltărilor,la indicaţia medicului

- pacientul şi familia se calmează şi colaborează cu echipa de îngrijire

T.A.=150/100mmHgT=39 grade celsiusP=tahicardieR=dispneegreutate=98Kgînălţime=1,67m

Page 33: Ulcer de Decubit Geriatric

- alterarea respiraţiei:*tahipnee*tuse

-alterarea circulaţiei sangvine din cauza imobilizării

-edeme

- îmbunătăţirea respiraţiei,a ritmului respirator- prevenirea pneumoniei hipostatice

îmbunătăţirea circulaţiei periferice

-diminuarea edemelor

-pacientul nu va mânca până la recoltarea probelor biologice-i se va explica tehnicile de recoltare şi necesitatea efectuării lor-se va face recoltarea de sânge pentru efectuarea hemoleucogramei şi VSH,examene bacteriologice ăi însămânţarea pe un mediu de cultură-recoltarea urinii pentru sumar urină şi urocultură

-îmbunătăţirea microclimatului:aerisire,ven-tilare-aşezarea pacientului într-o poziţie care să-i faciliteze o respiraţie adecvată-administrează de antitusive la indicaţia medicului,sirop antitusiv peros Bromhexim

- schimbarea poziţiei pacientuluiîn pat din 2 în 2 ore pentru favorizarea circulaţiei sangvine-pacientul va fi ajutat în satisfacerea nevoilor fundamentale: igienă, îmbrăcat, dezbrăcat, alimentaţie, mobilizare

-mobilizare periodică-masaj şi fricţionări ale extremităţilor

Page 34: Ulcer de Decubit Geriatric

-alterarea nutriţiei din cauza:*anxietăţii*anemiei*slăbiciunii*scăderea rezistenţei organismu-lui

-febră

-eliminare inadecvată

-combaterea trombozelor

-combaterea anorexiei-stimularea apetitului.combaterea anemiei-întărirea ezistenţei organismului

-scăderea temperaturii

îmbunătăţirea eliminărilor:*urină*scaun*transpiraţie-prevenirea infecţiilor

-îmbrăcăminte lejeră pentru a nu stânjeni circulaţia-administrează la indicaţia medicului diuretice Furosemid,tonice cardiaceDigoxin,anticuagulante Heparină,pentru reducerea edemelor şi prevenirea stazei venoase

-calmarea şi liniştirea pacientului-administrarea unui regim alimentar: hiperproteic, hipercaloric-bogat în hidraţi de carbon, vitamine,minerale-administrare de suplimente nutritive şi antianemice-alimentaţie la pat,hidratare corectă 1,5-2l/zi-administrare parenterală de glucoză şi vitamine pentru întărirea imunităţii -organismului

-administrare de antitermice la indicaţia medicului,de medicaţie antiinfecţioasă cu Gentamicină-echilibrare-hidro-electrolitică-igiena şi schimbarea pacientului

-urmărirea şi observarea permanentă,notarea cantităţii de urină eliminată-menţinerea tegumentelor curate şi a lenjeriei de pat şi corp curate pentru absorbţia transpiraţiei-schimbarea lenjeriei de pat şi corp ori de câte ori este nevoie-instalarea sondei urinare”a demeur”şi urmărirea funcţionării

Page 35: Ulcer de Decubit Geriatric

-dificultate în a se odihni:*discomfort fizic şi psihic alterat

-alterarea imaginii de sine din cauza:*imobiliză-rii*lezării tegumente-lor*depresie

-plagă*durere*infecţie

-ameliorarea somnului,confortului fizic şi psihic

-diminuarea anxietăţii-îmbunătăţirea comunicării cu cei din jur-îmbunătăţirea imaginii de sine

-combaterea durerii,necrozelor,puroiului-evitarea suprainfecţiei-protejarea tegumentelor-tratarea plăgii

-asigurarea unor poziţii cât mai acceptabile pentru somn-administrare de sedative la nevoie, Fenobarbital, la indicaţia medicului-asigurarea cantităţii şi calităţii somnului

-încurajarea pacientului să gândească pozitiv-pacientul trebuie încurajat să-şi exprime nevoile, sentimentele, ideile, să ia decizii-pacientul va fi instruit în a-şi accepta boala şi a-şi întări încrederea în sine pentru o evoluţie mai bună şi vindecare

-familia va fi cooptată în participarea la efectuarea îngrijirilor, va fi instruită cu privire la boală, tratament, riscul de complicaţii-mobilizarea se face pe părţile anatomice ce permit acest lucru-se va nota în foaia de supraveghere a escarelor:*orele de schimbare şi poziţia:DV,DLS,DD,DLD*aspectul cutanat*zonele anatomice pe care s-a efectuat masajul*evoluţia escarei:extindere,remisie,vindecare,suprain-fectarea leziunii-mobilizarea va fi efectuată de 1-2 persoane, prin ridicare nu prin târâre(frecare)-bolnavul va fi ajutat prin montarea de materiale auxiliare să se poată ţine şi să se poată mobiliza singur

-se asigură somn, odihnă repaus necesar refacerii bolnavului

-şi-a format o imagine de sine pozitivă, datorită îmbunătăţirii cunoştinţelor despre boală-acceptă boala

-se regenerează stra-tele profunde aletegumentelor şi marginile ulceraţiei

Page 36: Ulcer de Decubit Geriatric

-îndepărtareanecrozelor

dezinfectareaplăgii

-pansarea plăgii

-se vor examina leziunile cutanate: coloraţia, temperatura umezeala, uscăciunea, elasticitatea, distribuţia anatomică, forma, conturul, consistenţa, conţinutul lichidian, aderenţa sau nu la ţesuturi subiacente, mărimea, evoluţia, tipul, stadiul, suprainfecţia

-chirurgical prin debridare, excizie cu pensa şi foarfece chirurgical-enzimatic cu tripsină-spălături cu soluţii Ringer de mai multe ori pe zi-pansament ocluziv, umed, care prin uscare îndepărtează şi ţesutul necrozat mort

-se curăţă şi se dezinfecteazăcu soluţie 1%alcoolică sau apoasă,violet de genţiană sau Rivanol 1%sau Fenosept diluat-aseptizarea plăgii prin spălare cu soluţii antiseptice-se foloseşte în plagă pansamentul umed, pansament umezit în cloramină, Rivanol, soluţii cu antibioticconform antibiogramei, ser fiziologic: se va reumeda la 4 ore şi se va schimba la 8 ore

-nu se aplică deasupra pansamentului alte straturi pentru a se usca tifonul şi a adera la ţesutul necrozat (prin îndepărtarea pansamentului se elimină şi ţesutul mort)- plăgile ale căror crater depăşesc 2 cm vor fi protejate cu pansament uscat care se va fixa cu leucoplast

Page 37: Ulcer de Decubit Geriatric

11.02

2012

-staregenerală alterată

- observareafuncţiilor vitale

-combaterea durerii

-combatereaanxietăţii

-diminuareaalterăriitegumentului

-cresterea rezistenţeiorganismului

- menţinerea tegumentelor într-o stare perfectă de curăţenie

-se măsoară şi se înregistrează T.A.,R,P,T,diureza

-schimbarea poziţiei inconfortabile-reducerea compresiunii tegumentului prin mobilizare-administrare de antalgice (Nospa) la indicaţia medicului

-educarea pacientului în a-şi accepta noua situaţie şi a-şi mobiliza resursele pentru a depăşi acestă etapă din evoluţia bolii

-se examinează tegumentele pe toate zonele expuse compresiunii- se observă evoluţia nefavorabilă a escarei apărute datorută compresării

-se administrează antianemice, regimhiperproteic, perfuzii

- zilnic baie parţială(efectuată la patul pacientului) insistându-se în mod special cu masaj pe zonele expuse presiunii, transpiraţiei-s e spală, usucă şi se unge cu unguente, crème, loţiuni - se va efectua masajul regiunilor expuse cu alcool diluat, profound, energic, aproximativ 10 minute, cu mişcări circulare, local, în jurul punctelor expuse escarelor şi sistematic minuţios pe celelalte zone

- după masaj se vor face fricţionări cu alcool diluat şi apoi se va aplica pudra cu talc pe tegumentul uscat, intact şi pe lenjerie

-funcţiile vegetativese ameliorează

-durerea se diminuează

-se reduce evoluţia nefavorabile a leziunii

-sistemul imunitar şi rezistenţa organismului cresc

-se menţine o stare perfectă de curăţenie-se reactivează circulaţia sangvină ategumentului-se întăreşteepiteliul şi se regenerează

Page 38: Ulcer de Decubit Geriatric

inconfortulpacientului

-asigurarea unui microclimat cores-punzător

-poziţie confortabilă şi care să preia presiunea pe o suprafaţă cât mai mare

-se folosesc materialecomplementarepentru diminuarea presiunii

-mobilizareapacientului

- i se va oferi la timp pacientului şi la nevoie bazinetul, iar pentru cei cu sondă urinară se va verifica permanent şi se va schimba la cel mult 2 săptămâni- dacă apar scurgeri de urină pe lângă sondă se va curăţa cu apă caldă şi săpun,se va clăti,usca şi pudra pielea- salonul să fie aerisit,ventilat, cu o temperatură optimă, fără curenţi de aer, luminat corespunzător- patul să fie prevăzut cu saltea din burette antidecubit sau să fie pneumatic compartimentat

- lenjeria patului să fie curată,uscată, din bumbac (să absoarbă transpiraţia), bine întinsă, fără cusături să se scuture,să nu existe resturi alimentare(firimituri…)- lenjeria să fie pudrată cu talc pentru a nu se lipi de tegumentul bolnavului

- bolnavul va fi aşezat comod cu cât mai multe puncte de sprijin,pentru a evita compresiunea numai pe câteva puncte de sprijin - se vor folosi sub tegumente, diverse materiale: colaci de cauciuc învelit cu pânză şi pudrate cu talc, perne, saltea antidecubit

- se va face mobilizare precoce şi schimbarea poziţiei bolnavului cât mai des posibil la:30 minute,60 minute,2-3 ore

-se asigurăvindecarea mai rapidă a leziunii şi se împiedicăevoluţia nefavorabilă

- ameliorareainconfortului

-obiectiv realizat

Page 39: Ulcer de Decubit Geriatric

-favorizarea circulaţiei sangvine*masaj*prin utilizareade cald şi frig

-îndepărtare puroi

-dezinfectareaplăgii

toaleta plăgii

-se va efectua masaj totdeauna pe pielea curată,intactă şi uscată cu unguent pe mâna goală-masajul se efectueză în direscţia de circulaţie de întoarcere a sângelui şi apoi spre exterior circular-nu se face masaj pe zonele infectate

-favorizează revascularizaţia tisulară prin vasoconstricţie locală-se face repetat*materiale:cuburi de gheţă şi apă caldă-este indicată în escara de gradul 2 şi acolo unde nu se poate face masaj

-prin debridare ,excizie cu pensă chirurgicală

-aceleaşi intervenţii ca în ziua precedentă

-masajul dă bolnavului o stare de bine

-favorizează îmbunatăţirea circulaţiei profunde şi superficiale

Page 40: Ulcer de Decubit Geriatric

12.022012

-tratamentcurativ

Imposibilita-tea de a-şi asigura igiena

-disuriepolakiuriedureriabdominale

-stimulare locală a epitelizării

-corectarea anemiei,hipoproteinemiei…

-să menţină tegu-mentele într-ostare perfectă decurăţenie

-tratare

-în cazul întârzierii înmuguririi bazei ulcerului şi a reepitelizării marginilor ulcerului se poate aplica pe leziunea curată şi dezinfectată,stimulente a reepitelizării: Jecozinc, Cutaden, Vitamina A, Insulină…

-administrare la indicaţia medicului de:*medicamente anabolizante: Naposin*medicamente antianemice: preparate cu Fe peros, vitamina B12*antibiotice în funcţie de antibiogramă după exciziile chirurgicale*vitamine: A,C,E*oligoelemente: Ca,Mg,Zn

*se va efectua toaleta la patul bolnavului:-tegumentele vor fi atent spălate cu apă şi săpun, clătite, uscate-aplicare de crème, unguente pe zonele predispose macerării-se va schimba lenjeria de corp şi de pat ori de câte ori este nevoie-se vor proteja zonele predispose escarelor cu perne de cauciuc

-se administrează la indicaţia medicului Fortum 1g/12h i.v şi Gentamicină 80mg/24hi.m

tegumentelor regenerate

-datorită medicaţiei, rezistenţaorganismului creste, asigurand o vindecare mai rapidă

-tegumentele pacientului sunt curate, uscate, pudrate protejate de apariţia de noi leziuni

-ameliorareasimptomelor

Page 41: Ulcer de Decubit Geriatric
Page 42: Ulcer de Decubit Geriatric

13 - 15. 02.2012

-nutriţiehidratare şirezistenţa organismu- luiscăzute

-toaleta escarei

- toaletaescarei

-îmbunătăţireanutriţiei şi hidratării-creşterea rezis-tenţei organis-mului

-asigurareavindecării

- asigurareavindecării

-se va administra regim alimentar, hipercaloric, hiperproteic-se vor administra suplimente nutritive, antianemice-se observă pacientul-mobilizare pasivă a pacientului

-se va examina clinic escara-se execută debridarea chirurgicală a zonelor de necroză-se aseptizează plaga cu Rivanol 1%,Violet de genţiană-se aplică substanţe regeneratoare:Je-cozinc-se pansează plaga-masaj pe zonele din jurul plăgii

-aceleaşi intervenţii ca în ziua precedentă-se va examina clinic escara-se aseptizează plaga cu Rivanol1%,violet de genţiană-se aplică substanţe regeneratoare: Jecozinc

-echilibrarehidro-electrolitică şi calorică

- leziunea ulcerată începe să se regenereze- craterul ulcerului prezintă ţesut nou granulos de regenerare- marginile plăgii se epitelizează

Page 43: Ulcer de Decubit Geriatric

16.022012

- toaletaescarei

- asigurareavindecării

- aceleaşi intervenţii - ulcerul de de-cubit se remite- circulaţia sangvină în zona afectată se îmbunătăţeşte vizibil- nu există risc de suprainfecţie- externarea pacientului cuurmătoarelerecomandări:*respectarearegimului diete-tic,igienic

*continuarea la domiciliu a tratamentului medicamentos prescris*îngrijirea corespunzătoarea leziunii restante, pentru prevenirea de noi escare

Page 44: Ulcer de Decubit Geriatric

OBIECTIVUL 5

Educaţie pentru sănătate la un pacient cu Ulcer de decubit geriatric

Educaţia pentru sănătate al bolnavului cu ulcer de decubit geriatric trebuie să cuprindă următoarele:

A. Respectarea de către bolnav a igienei personale: să se mobilizeze fără a mai aştepta ajutorul cadrelor medicale (cei

care au un anumit grad de mobilitate) menţinerea unei igiene corporale riguroase prin spălare (eventual baia

zilnică a bolnavilor sau parţială) cu săpun şi apă, clătire, uscare, pudrare cu talc a pielii

schimbarea lenjeriei de corp şi pat ori de câte ori se impune respectarea regulilor de igienă ale spaţiului de locuit (folosirea

obiectelor de toaletă personale, scuipătoare, ploscă) educarea pacienţilor în ceea ce priveşte utilizarea dispozitivelor

speciale de prevenire a apariţiei escarelor instruirea persoanelor care efectuează îngrijirea la domiciliu a

bolnavului (familia, anturajul); eficacitatea îngrijirilor este direct proporţională cu conştiinciozitatea efectuării acestora

B. Respectarea de către bolnav a tratamentului impus de medic: informarea bolnavului despre importanţa fiecărui medicament, orarul

şi modul de administrare a acestuia informarea bolnavului cu privire la doza ce i se administrează şi

riscul nerespectării acesteia informarea bolnavului despre pericolul transmiterii medicamentelor

de la un bolnav la altul

C. Respectarea de către bolnav a regimului alimentar: bolnavul va fi informat despre regimul alimentar pe care trebuie să-l

urmeze şi de ce trebuie să-l urmeze întocmai (care sunt alimentele admise şi care sunt interzise)

respectarea circuitului alimentelor şi veselei

D. Respectarea de către bolnav a măsurilor de profilaxie: pentru prevenirea recidivelor şi/sau complicaţiilor.

Page 45: Ulcer de Decubit Geriatric

BIBLIOGRAFIE

1. BUCĂTARU MIHAELA “Abecedarul îngrijirilor medicale”Vol.1, Editura Performantica, Iaşi, 2009

2. BORUNDEL CORNELIU” Medicină internă pentru cadre medii”Editura All, Bucureşti, 2009-2010

3. DR.MOZES CAROL “Tehnica îngrijirii bolnavului”Vol.2, Ediţia2, Editura Medicală, Buc. 1967

4. TITIRCĂ LUCREŢIA “Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistentul medical” Editura Viaţa medicală românească

5. DAŞCHIEVICI SILVIAN “Chirurgie”

6. MIHĂILESCU MIHAI “Specialităţi chirurgicale”Editura Medicală, Buc. 2002

7. TITIRCĂ LUCREŢIA “Urgenţe medico-chirurgicale-sinteze” Editura Medicală, Buc. 1994

8. GHERASIM L. “Medicină internă”vol.1, Editura Medicală, Buc.1995

9. MAYER N “Patologie cutanată”vol.1, 2, 3 Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Cluj, 1999

10. DOBRESCU AL. “DERMATOLOGIE ŞI VENEROLOGIE” Editura Litografia U.M.F., Iaşi, 1982

Page 46: Ulcer de Decubit Geriatric

ANEXE

Page 47: Ulcer de Decubit Geriatric
Page 48: Ulcer de Decubit Geriatric

*FLICTENA

*PLACA DE NECROZĂ

Page 49: Ulcer de Decubit Geriatric

*FAZA DE GRANULAŢIE

*FAZA DE EPITELIZARE


Recommended