zIFq,lrlz,=og,TRCI

Stephenie Meyer

Chimista

Traducere din englezi de Constantin Dumitru-Palcus

ATRCI

Capitolul 1

Sarcina deazidevenise un fapt obignuit pentru femeiacare acum igi spunea Chris Taylor. Se trezise mult maidevreme decit i-ar fi plicut, apoi demontase 9i pusese inordine dispozitivele de siguranfd pe care le folosea de obi-cei in timpul nopfii. Era o mare bf,taie de cap sd le araniezisear4 pentru ca la prima orX a diminefii sX le strdngi iar, darnu merita sX-gi riqte viata pentru un moment de deldsare-

DupX aceastX corvoad[ zTlnicd, Chris se urcase in seda-

nul ei banal - vechi de ani buni, dar fXri weo avarie maiordcare l-ar fi ff,cut si iasd in evidenld - qi gofase ore in ;ir.Traversase trei granile principale;i nenumXrate linii minorede pe hartl qi, chiar gi dupX ce aiunsese indeaiuns de departe,

evitase si intre in oragele intitnite in cale. Asta era prea migdla avea doar douX cXi de acces, celdlalt pirea sX aibd atitde pulini vizitatori incit i-ar fi fost imposibil si nu iasl inevidenfi, in pofida tuturor elementelor banale din care-gi

alcXtuise camuflaiul. Memori cdteva locuri in care ar fi pututdori si se intoarcd magazin cu materiale de sudur5,unul cu articole militare gi o piafi de legume qi fructe. Se

apropia sezonul piersicilor gi trebuia sX-gi facd provizii.in sfirgit, dup5-amiazatdrziu, aiunse intr-un loc aglo-

merat in care nu mai fusese niciodatd. Chiar qi bibliotecapublici era plinl de oameni.

Stephenie Meyer

ii plicea si intre in biblioteci c6nd era posibil, era maigreu sX i se ia urma.

Parc5 maqina pe latura vesticX a cl5dirii, dincolo de ariade acoperire a singurei camere de supraveghere instalate dea-supra intrXrii. ln5untru, toate computerele erau ocupate gi?n iur migunau destui care agteptau sX se elibereze vreunul,aga cX-gi ocupd timpul cdutdnd ceva adecvat in seclia de bio-grafii. ConstatX cI deja citise tot ce ar fi putut s5-i fie util.Apoi gdsi ultima carte a autorului ei preferat de romane despionaj, un fost membru al Navy SEAL, gi mai lu5 gi cdtevatitluri de pe raft. in timp ce-gi cduta un fotoliu comod in caresd agtepte, avu un sentiment de vinovXpe. Sd furi dintr-obibliotecd i se pdrea de-a dreptul ruginos. Dar avea suficientemotive sI nu-gi facX o legitimafie de bibliotecX gi exista ooarecare probabilitate si g5seasc5 in acele cdrfi lucruri caresX-i ofere mai multX siguranfd. Iar siguranla era intotdeaunamai importantd decdt vinovdpa.

igi dddea seama cd gestul ei era99o/oinutil - era impro-babil sb glseascd ceva de utilitate concreti intr-o operX deficfiune -, dar parcursese deia cu mult timp in urm5 litera-tura gtiinfifici disponibil[. in absenla unor surse de incre-derg se mulfumea cu cele mai obscure. Se panica mai multca de obicei cind nu aveanimic de studiat. $i chiar gisise oinformagie ce pXrea utilX in ultima ei capturd. tncepuse deias-o includ5 in rutina ei.

Se aqezX intr-un fotoliu ponosit intr-un co$ mai ferit deundeputea slvadd destul debine compartimentele cucompu-tere gi se prefXcu apoi cX citegte cartea de deasupra teancului.Dupi cum igi imprXqtiaserd obiectele personale pe birouri -unul chiar se descX$ase de pantofi -, era clar cd utilizato-rii computerelor aveau de gdnd sd stea acolo multX vreme.Locul cel mai bun era folosit de o adolescentd care-;i adu-" sese un teanc de enciclopedii qi dicfionare, avdnd pe chip o

8

Chimista

expresie chinuitX. Fata nu pdrea sd fi intrat pe relelele de soci-alizare - chiar igi nota congtiincioasd titlurile $i autorii gene-rafi de motorul de cdutare. in timp ce a$tept4 Chris iqi fineacapul aplecat deasupra clrfii, pe care o cuibirise in lndoiturabrafului sting. Cu lama ascunsX in mdna dreaptd, detagX cumigcdri experte senzorul magnetic lipit de cotor gi il ascunse?ntre pernl gi braful capitonat al fotoliului. Pref5cdndu-se dez-interesatd, trecu la urmdtoarea carte din teanc.

Chris era pregitit5, cu c5rfile fXrI etichetele antifurtin rucsac, cdnd adolescenta plecX sd giseasci altd sursd deinformare. FIrd sX sarX brusc in picioare sau sd arate ci arfi grXbitX, Chris se afezase pe scaun inainte ca tofi ceilalfisX-gi dea seama mXcar cX iqi rataserd gansa.

De obicei, avea nevoie de trei minute ca sX-gi verificee-mailul.

Dupd asta, urmau alte patru ore - dacX nu conduceala intdmplare - in care si se intoarcX la locuinfa ei tempo-rari. Apoi, bineinleles, reasamblarea dispozitivelor de sigu-ranfl inainte sI se poatX culca, in sfdrpit. Ziua de verificarea e-mailului era intotdeauna lungd.

Degi nu exista nicio legiturX intre viala ei prezentd gi

acest cont de e-mail - fdrd adrese de IP repetate, fIrX dis-culii despre locuri sau nume *, de indati ce termina decitit qi, dacd era necesar, de rdspuns la e-mail, avea sd ias5pe u$i gi sd pdriseascd in vitezd oragul, indeplrtindu-se cdtmai repede de acea localitate. Pentru orice eventualitate.

Pentru ortce evmtualitate devenise mantra involuntarXa lui Chris. Ducea o viafd in care pregdtirile erau esenfiale,dar, dupi cum iqi spunea adesea, fXri ele n-ar mai fi avutviafi deloc.

Ar fi fost frumos sI nu mai fie nevoitd si riqte astfel,dar banii n-aveau cum sX-i aiungd la nesfdrgit. De obicei,gisea cite o sluibX neinsemnati la vreun local de familie,

Stephenie Meyer

prefembil unul care-$i linea situalia financiari scrisi deminX, dar in genul Ssta de ioburi se ca$tigau bani la limitasubzistenfei - pentru hran[ gi chirie. Niciodat5 de aiunspentrulucmrile scumpe dinviafaei, cum arfi documentelede identitate false, aparatura de laborator gi diferipi compugichimici pe care-i stringea. Aga incit avea o prezenld cdt maidiscretd pe internet unde reuqea sd-qi gdseasci din cdnd incdnd cite un client care sX qi pldteasci, qi f[cea tot ce-i std-tea in puteri pentru ca genul [sta de muncd sX n-o aducd inatenfia celor care voiau si o vadX moartX.

Ultimele douX zile de e-mailuri nu dXduser[ deloc roade,aga incdt vizu su incintare cd avea un mesai nou in cdsu$.incdntarea durd cam doui zecimi de secundd, cit ii luX siproceseze adresa expeditorului.

l. cnr ston.4 6 3 @ dpt 1 7 a.netFix aga - adresa lui reald de e-mail, care ducea direct

la foqtii ei angaiatori. in timp ce simfea cum i se zbirleqtepdrul de pe ceafd gi adrenalina ii inundd corpul - Fugi,

fugi, fugi p5rea ci ii urli in vene - o parte din ea nu reugisd-gi stdpdneascl uimireain fala unei asemenea arogante.intotdeauna subestimase cdt de incredibil de nepXsXtoriputeau sX fie.

Nu se paate sd fie dcia nici,isi zise ea cuprinsX de panicX,c5utdnd deia cu privirea indivizi cu umerii prea lafi pentrucostumele inchise la culoarg tunsori cazotne, pe oricine s-arfi apropiat de locul in care se afla. Se uiti pe geam gi-qi zdrimaqina - pXrea intactd, dar, pe de altX parte, nici nu stX-

tuse cu ochii pe ea.

Deci o glsiserl din nou. Dar nu aveau cum sX qtie undeva hotf,ri sI-gi verifice e-mailul. in aceastl privinfd respectacu religiozitate principiul alegerii intdmpldtoare.

Chiar in acel moment, o alarmf, se declanqase intr-unbirou cenugiu curat gi ordonat sau in mai multe, posibil cu

l0

Chimisto

lumini rosii intermitente. Binelnteles cX aceastX adresX de IPera urmiriti cu prioritate. Urmau sd fie mobilizate echipele.Dar chiar daci foloseau elicoptere - $i exista aceast5 posibi-litate -, tot mai avea citeva minute la dispozitie. Suficientcdt sd vadd ce dorea Carston.

Subiectul mesaiului era N-ai obosit s5 fugi?Nememicul!Deschise mesaiul, care nu era lung.

Politica s-a schimbat. Avem nevoie de tine. Ar fi de ajutorni5te scuze neoficiale? Putem si neint6lnim? Nu ti-ag cereasta, dar sunt vieli la mijloc. Multe, multe vieti.

intotdeauna ii plScuse de Carston. P1rea mai umandecit mulli dintre cei in costume negre din departament.Unii dintre ei - mai ales cei in uniforme - erau de-a drep-tul inspdimdntltori. Dar asta era probabil o ipocrizie; linindcont de specificul activitdlii in care fusese angrenatd.

Aqadar, era de la sine inleles cI stabiliserd contactul prinintermediul lui Carston. $tiau cd era singurd qi speriatd qi

trimiseserl un prieten vechi ca s-o faci sd se simtd in largulei. Era logic qi probabil ci ar fi sesizat manevra gi singurd, cuatit mai mult cu cit aceea;i manevrd fusese folositS intr-unuldintre romanele pe care le furase.

igi tngidui sX tragd aer in piept qi sd reflecteze intens oiumitate de minut. Tiebuia sd se concentreze pe urmltoareamigcare - si iasX din biblioteca aia, din oragul gi din statulila, cdt mai repede posibil - qi sd hotlrascS daci acea mig-care era suficient5. Mai era srguri identitatea ei actuali sauavea nevoie de o schimbare?

Totuqi, ceea ce insinua oferta lui Carston nu o llsd sise concentreze.

$i dacd...

Stephenie Meyer

DacX asta chiar era o cale prin care sX-i convingd s-o

lase in pace? Daci certitudinea ci era vorba de o capcani se

nXscuse din paranoia gi din prea multele lecturi de romanecu spioni?

Dacd misiunea era indeajuns de importantS, poate c5-ivor da in schimb viala.

Neverosimil.Cu toate acestea, nu avea niciun rost sX pretind5 cb

e-mailul lui Carston se r5tXcise.Rlspunse a$a cum credea cX sperau ei sd rispundX, degi

abia dac6-qi schilase un plan.

Obositi de multe lucruri, Carston. Unde ne-am intdlnitprima oard, peste o siptimini, la pr6nz. Dach vid cd

egtiinsofit, am dispirut, bla-bla-bla. Nu md-ndoiesc cd

gtii care-i mersul. Nu fi prost.

Aproape instantaneu se rdsuci qi se ridicl si plece cuo migcare fluidi pe care gi-o perfecfionase gi care o fdceasd pard mult mai relaxatd decdt era. Num5ra secundele inminte, estimdnd timpul necesar unui elicopter ca sd par-curgd distanla dintre Washington DC qi locul in care se

afla. Desigur, puteau sX alerteze forfele locale, dar nu erastilul 1or.

Nu era deloc stilul lor uzual, qi totugi... avea senzafianefondatX, dar apdsdtoare, cd ei s-ar fi putut plictisi de stilulf,sta. Nu aiunseseri la rezultatele a$teptate gi nu prea aveaurXbdare. Erau obignuifi si oblinX exact ceea ce doreau, fixcdnd doreau. $i o voiau moarti de trei ani.

Acest e-mail semnifica in mod cert o schimbare de poli-tic5. DacX eraintr-adevdr o capcanS.

Trebuia sd presupund cX era. Modul Ssta de a vedealucrurile, de a-gi construi lumea, era motivul pentru care

'l 2 fiction connection

Chimista

incX mai respira. Dar o micd parte a creierului ei incepusedeia sd spere proste$te.

$tia cI ia parte la un ioc cu o mizd miruntl. O singurXviald. Doar viala ei.

Iar viala aceasta, pe care o conservase impotriva unorforle coplegitoare, era doar atdt Ei nimic mai multi o viafi.Cel mai elementar dintre lucrurile elementare. O inim5 care

bate gi doi pl5mdni care se dilatX gi se contractE.Era vie, da, gi luptase din rdsputeri ca sI rimdni aga,

dar in nopfile ei cele mai grele se intreba uneori pentru ce

anume se lupta. Merita viala pe care o ducea toate aceste

eforturi? N-ar fi fostliniStitor sd inchidd ochii qi sd nu-i maideschidX niciodatd? Nu era neantul mai suportabil decdtteroarea neincetatX gi efortul permanent?

Un singur lucru o impiedicase sX rXspundd Dc gi sialeagX una dintre soluliile nedureroase care-i stXteau la dis-pozilie pentru a iegi din scen5, gi anume un simf de com-petilie hiperdezvoltat. ii folosise mult in gcoalS, iar acumo ajuta si rdmdnX in viaf[. Nu voia sd-i lase sd cdEtige.Niciprin cap nu-i trecea sX-i lase sd-gi rezolve problema cu utu-rinlX. Probabil cX in final aveau sd-i vinX de hac, dar pen-tru asta trebuiau sd se strdiluiascd, fir-at sd fie, Ei si gi suferepe deasupra.

Era in maginX acum qi la gase interseclii de cea maiapropiatd intrare pe autostradd. Peste pirul scurt igi pusese ogapci de baseball neagrd, ochelarii birbltegti ii acopereau inmare parte fala gi un hanorac larg ii masca silueta zveltd. Unobservator neatent ar fi putut sd creadX cX e un adolescent.

Cei care o voiau moartd suferiseri deja pulin gi, amin-tindu-$i, se pomeni cX zimbegte. Era ciudat cdt de pulin oderania acum ideea de a ucide oameni, ba chiar cit de multisatisfaclie ii didea. Devenise insetatX de sdnge, ceea ce eraparadoxal, dacd luai in calcul toate aspectele. Petrecuse gase

Stephenie Meyer

ani sub tutela lor qi, in tot acel timp, nu reugiseri nici pedeparte s-o doboare, s-o transforme intr-o persoani cdreias5-i placl munca pe care o presta. Dar cei trei ani in carefugise de ei schimbaserd o mu$ime de lucruri.

$tia cd nu i-ar fi ficut pl5cere sd ucidi o persoani nevi-novatd. Era sigurX cd acel prag nu fusese trecut gi nici n-aveasd fie. Unii oameni din domeniul ei de activitate - fostul eidomeniu - erau realmente psihopafi, dar ii pldcea si creadici tocmai Ssta era motivul pentru care colegii nu erau la felde buni ca ea. Aveau motivatii gregite. Faptul cd detesta ceeace ficea ii didea puterea de a face cel mai bine lucrurile.

Acum, sd ucidd ?nsemna sI cdqtige. Nu tot rdzboiul,doar cite-o b5telie mXrunt5, dar fiecare dintre ele rXmdneao victorie. Inima altcuiva inceta si batI, iar a ei continuasX pulseze. Cineva venea s5-i faci de petrecanie qi, ?n loc deo victim5, gisea un animal de prad5. Un piianjen solitar,invizibil in spatele capcanei de funigei.

in asta o transformaseri. Se intreba dacd se mindreaucit de cit cu tealizarea lor sau dacl doar regretau ci nu ostriviserd la timp.

Dupf, ce strXbitu cd,tiva kilometri pe autostrad5, se simlimai bine. Magina ei era un model popular, o mie de vehi-cule identice insotind-o acum, iar pldcutele de inmatricu-lare furate urmau sd fie inlocuite de indati ce gisea un locferit in care sd se opreascX. Nu exista nimic care s-o lege deoraqul din care tocmai plecase. Trecuse de dou5 ieqiri qi oluase pe a treia. Dacd voiau sd blocheze autostrada, habarn-:weau unde ar fi trebuit sd o facd. Era inci ascuns5. inciin sigurangd. Deocamdatd.

Bineinfeles, nici nu se punea problema sd se ducidirect acasi- Drumul de intoarcere durX gase ore, ocolindpe mai multe autostrlzi qi qosele obi;nuite, verificdnd inpermanentX cI n-o urmXrea nimeni. Cind aiunse in sfdrgit

14 fid*nc*im

Chimisto

la mica ei locuinfX inchiriatd - echivalentul arhitecturalal unei rable - era deia pe jumXtate adormitX. Se gdndisX-qi faci o cafea, compardnd in minte beneficiile adusede cofeinf, cu povara unei sarcini suplimentare, gi decisesd se foloseascX de ultimele r5mlgife de energie ca sE ter-mine ce avea de ff,cut.

Urcd tirindu-gi picioarele cele douX trepte qubrede aleverandei, evitind din reflex locul mincat de putregai dinst6nga primeia, qi descuie broasca dubl[ a ugii blindate pecare gi-o instalase in prima s5ptdminl cind se stabiliseacolo; perefii - doat grinzi din lemn, placai, plXci de rigipsgi vinilin - nu ofereau acelaqi grad de siguranld, dar sta-tisticile arXtau cX intrugii ataci prima datX ugile. Nici grati-ile de la ferestre nu erau obstacole de netrecu! dar erau deaiuns ca sX-l indemne pe eventualul spXrgitor de locuintesI caute o lintf, mai ugoarX. inainte sX rXsuceasci mdnerul,apXsX butonul soneriei. Trei aplsXri in succesiune rapidXcare unui observator i-ar fi pXrut o apdsare lungd. Pereliisubfiri abia dacd reugir[ sX estompeze clinchetul soneriei.Intri rapid finindu-gi respirapa, pentru orice eventualitate.Nu auzi niciun zgomot de pagi pe cioburi de la vreun geam

spart, ata cd expirX gi inchise uqa in urma ei.igi concepuse singurd sistemul de siguranfX al locuinfei.

Profesionigtii pe care-i studiase la inceput aveau propriile lormetode. Niciunul nu avea metodele ei speciale. Nici autoriidiferitelor romane pe care acum le folosea ca manualeneverosimile. Toate celelalte lucruri pe care avusese nevoiesi le gtie puteau fi gf,site pe YouTube. Cdteva piese dintr-omaEind de spilatveche, un microcontroler comandat online,o sonerie nou[ qi diverse alte achizi]ii ii fuseserd de aiuns ca

sd-gi instaleze o capcanX solidd.incuie uga qi apdsd pe intrerupdtorul cel mai apropiat

ca sX aprindi luminile. Era montat intr-un panou comun cu

Stephenie Meyer

alte douX intrerup5toare. Cel din mijloc era fals. Al treilea,cel mai indep5rtat de uqi, era conectat la acelagi semnal detensiune scdzutX ca gi soneria. La fel ca acea instalatie gi uga,panoul era mai nou cu cdteva decenii decdt orice altceva dinmica incXpere din fafd, care era o combinafie de cameri dezi, sufragerie qi bucdtdrie.

Toate arXtau a;a cum le lXsase: mobilier ieftin, redus laminimum, nimic masiv dupX care sd se ascundd un adult -blaturi de bucdtXrie gi mese goale, fXrX ornamente sau operede arti. Un mediu steril. Cu pardoseala in nuange avocadogi mugtar gi tavanul cu tencuiald texturatd, sem5na pufincu un laborator.

Poate cd mirosul contribuia la impresia de laborator.Camera era atat de meticulos igienizatd, incdt un intrus pro-babil s-ar fi gdndit cd mirosul de substanfe pentru intreline-rea piscinelor venea de la dezinfectantele de cur5genie. Darnumai dacl pXtrundea in casi fdrl sX declangeze sistemulde securitate. DacI declanqa sistemul, n-ar mai fi avut timpsX remarce prea multe detalii legate de incipere.

Restul casei era alc5tuit dinb-un dormitor mic gi o baie,aranjate in linie dreaptX de la uga principalX la peretele inde-pdrtat, cu nimic in drum de care si se impiedice. Stinselumina, ca sX nu se mai intoarcd la intrerupXtor.

Cu migcXri de somnambul, intri in dormitor. Nu maiaprinse veioza, pentru ci prin jaluzele pdtrundea suficientdlumin5 de la neonul rogu al benziniriei de peste drum. Maiintdi, luX douX dintre pemele umplute cu fulgi de pe patuldublu care ocupa cea mai mare parte a spaliului gi le aranjdastfel incdt sI semene cu un corp omenesc. Apoi indesX infefele de perni pungile umplute cu sdnge fals pentru cos-tumele de Halloween. De aproape, sdngele nu ardta preaveridic, dar pungile erau pentru un atacator care spdrgeafereastra, didea la o parte ialuzelele qi trdgea din acel loc.

16