Daniel Estulin

TransEvo,lu{iaApropiata epoc[ a

,deconstrucfiei umane

Traducere din limba englezide Mihai-Dan Pavelescu

ITIETTOR ITIpunrsnrclul

Pentru Lorena. Portretul este inchntdtor gi tandru, dar este

totodatd in armonie cu un mit gi cu agteptdrile noaste.

Cuprins

18 TransEvolulia. Apropiata epoci a deconstructiei umane

de supraveghere, direcgionare gi penetrare ale fo4elor militaresofisticate, mai ales ale celor care desftgoari platforme gi

sisteme aeriene. in viitor, statele vor cluta si-gi amplaseze insubteran majoritatea nodurilor principale de coordonare gi afo4elor de lupt5 decisive. in mod similar, oponenqii neregulagise vor grupa in reple subterane*, atAt in vederea atacului, cAtqi a ap5rXrii, mai ales in spaqiile urbane complexe.3l

Tehnici pentru infrAngerea rezistengei, aplicarea comprehensivXa tuturor instrumentelor qi agenliilor puterii statului, mobilizarearapidi, ,,flash mob", tehnologia informagiei gi a comunicagiiloratotpitrunzdtoare, segmentarea societdqii, anarhie endemicd giniveluri ridicate de violeng[, baze de date intruzive, rapide qiaccesibile, emergenga,,societXqii de control", eroziunea libertiqilorcivile, catastrofr umanitar5...

Aga aratE viitorul apropiat. in mod instinctiv, respingem ase-menea concluzii, chiar dacl sunt susginute de dovezi solide intr-unrapoft secret comandat de stat gi intocmit de Clubul Bilderberg.,,Trebuie sd avem totugi curajul de a llsa dovezile sd spund porr"rt"i,deoarece, a$a cum va afla cititorul, miza nu este doar punctul nostrude vedere asupra realitflgii. Indiferent daci viziunea personald asupralumii este pusi sau nu sub semnul intrebSrii ori distrus[ de revelagiiledin acest material, esenta adevirului nu se schimb[ cu nimic -conspiragia este reali, se afld in plind desfrgurare... gi 11 septembrie2001 n-a fost decAt un preludiu al celor plinuite pentru noi."32

Ne afldm cu adevirat la po4ile Infernului. Iar calea pe care vomporni va stabili dacd vom trdi in secolul al )C(I-lea ca republici statenagionale sau ca mase de sclavi subjugaqi, sacrificaf qi dezumaniza;i.

* Termenul englez undergroundclandestin" gi,,subteran" (n.t.).

are sensul dublu de ,,ilegaV

Capitolul 1

EcoNoMrA

TIluziile pe care le avem despre economie rezultl din faptul ci

unii consideri ci economia se rezumi la bani. Cu toate acestea,bnnii nu sunt un factor determinant al bogigiei. Determinlrile$tatistice ale fluxurilor de bani nu au nicio legitur[ cu evaluareareal[ a bogiliei. Dezvoltarea minqilor indivizilor este cea carerfecteazd cu adevirat planeta.

Funcqionarea unei economii nu este determinat5 nici de bani,rrici de statistici qi nici de teoriile monetare. Factorii determinanqisunt de natur5 fizici gi printre ei se numdri creierul omului, carenu seaminS. cu niciun alt creier. Niciun animal nu poate inregistraun brevet de invenlie, ci doar oamenii pot face asta. Una dintremodalit5qile prin care ne organizlm sistemul social este adoptareacle obiceiuri sociale, modul in care ne comportim ca oameni, cafiinge umane. Iar daci obiceiurile noastre sunt defectuoase, atuncivom avea probleme - iar acele probleme pot fi anticipate.

Vreau si inqelegegi cd evenimentele la care asistdm in lumea('ontemporanil- distrugerea pe scard largd a economiei mondiale-nu sunt un accident, o eroare de calcul sau rezultatul unor ingeli-t:iuni politice. Toate se fac premeditat, absolut premeditar. Motivul?Actualul imperiu corporatist gtie ci ,,progresul omenirii" ar in-$emna decesul sdu iminent.

Imperiile nu pot supraviegui intr-o lume in care progresultehnologic ai gtiingific este r5spAndit pe scarl largi. Un imperiu ne-cesiti o lume in care oamenii si fie obtuzi gi servili ca oile. Imperiilecauti si distrugi structurile, de exemplu statele na{ionale, care su4inprogresuluman gi importanga viegii. ,,Entitigile aflate la putere" suntorientate in mod deliberat impotriva statelor naqionale (gdri

TransEvolutia. Apropiata epoci a deconstructiei umane

independente) gi a economiilor lor, pentru a le distruge gi a-gi plstraastfel propria putere imperativi. Iar asta se face in mod planificat.

Imperiile nu inseamni regi agezaqi pe tronuri din aur, pentruci sunt mai presus de regi. Ele reprezintd un sistem de control,rr.aiexact controlul total exercitat de un sistem monetar internagional,care este la rAndul siu condus de bincile internaqionale.

Trebuie sd inqelegeqi ci globalizarea nu este altceva decAt onou[ form[ de imperiu, care are ca geluri eiiminarea statelornagionale, a libert[1ii qi a drepturilor.

$tiu ci unii vor exclama: ,,Ce imperii? Imperiile nu mai exist[de muit timp."

Actualul imperiu este un sistem complex de bdnci centrale,binci de investiqii, fonduri speculative, fonduri de capital privat,companii de asiguriri gi sisteme bancare paralele (,,shadowbanking"). Un sistem financiar care a fost responsabil pentru omuta[ie de paradigm5 in ultima jumdtate de secol: indepdrtarea deproducqia de bunuri fizice gi de economia real[, gi apropierea despecul[, de ideea maximiz[rii profitului gi a politicii monetare pure.Acesta este imperiul contemporan!

CIJM FI INCTI ON EAZ A BAI.IIIAga cum spuneam mai devreme, economia nu are nicio

legdtur[ cu banii. Elita a creat un imperiu, pe care-l controleazi.Prea mulqi cred ci totul se rezuml la bani. Banii nu sunt decat uninstrument gi ei in sine nu afecteazi dezvoltarea planetei. Existdcredinga falsi ci banii exprim[ o valoare intrinsec5, dar valoareaexprimatd nu este sirnilari unei cantit5li propriu-zise, ci reprezintddoar efectele relative ale creqterii gilsau descregterii poten{ialuluisiu fizic relativ la densitatea populaqiei dintr-o societate. Valoareabanilor nu rezidi in schimburile lor individuale, ci in funcqionareaca factor unificator al proceselor sociale ale unui stat.

Ce afecteazi dezvoltarea planetei noastre? Mintea umani. Agase m[soarl umanitatea. Pe oameni ii deosebegte de animalecapacitatea de a descoperi principii fizice universale, care apoisporesc Ai imbun[tiqesc umanitatea. Mingile noastre ne permit sIinovim gi apoi s[ imbundtlgim viegile populaqiilor. Dezvoltareaomenirii, dezvoltarea puterii indivizilor gi statelor depind dedezvoltarea gtiinqificd, descoperire gtiinlifici gi progres tehnologic.

1. Economia

Prin reducerea productivitilii, subminarea investigiilor ininfrastructuri gi zXdirnicirea invenqiilor gi tehnologiilor, elitadoregte sd fo4eze o reducere a populagiei. Pentru c[ o minoritatepoate si exercite un control aproape total dacX menfine populafaredusi numeric ai in stare de inapoiere.

Criza monetarl actuald reflecti nebunia ce a fost impusE intimpul procesului de distrugere a economiei fizice. Motivul ,,citzel"actuale nu este fluctuagia de pe pielele financiare, ci faptul ci negtrsim in hiperinflalie; daci agi examina suma totali de bani despre('are se presupune cd se afld in circulaqie gi aqi examina procentajulclc bani care au o coresponden{i cu realitatea fizici,veti constata ci('ste mult mai mic... aproape zero. Dar nu aceasta este problema!l)roblema o reprezintd producgia fizicd pe cap de locuitor gicpuizarea resurselor de care depinde ea.

Viitorul omenirii rezultd din economia fizici gi din transfor-rndrile fizice pe care le producem ludnd ca sursd lumea inconju-riltoare. Iat[ un exemplu. Luim o movild de piatrd bogat[ inrninereu de fier gi rafin5m minereul, pe care-l utilizim dupX aceea

l)cntru a obqine fier, apoi utilizim fierul respectivpentru a produceo1cl, gi utiiizim oqelul pentru a produce magini-unelte care nepcrmit dupX aceea s5 construim multe altele: automobile, trenuri,navete spafiale, reactoare nucleare. Am progresat.

In fiecare etap[ a procesului, transformarea obginutd arevaloare mai mare pentru societate, prequieqte mai mult in termenilizici, decAt ceea ce a fost prelucrat. Outputul este mai mare decAtsrrma inputurilor.

CAnd construim infrastructur5, reorganizlm de'fapt con-tinuumul spafio-temporal fizic al planetei, ingiduind lumii noastresrl atingi niveluri tot mai ridicate de eficiengi gi frumusege.

Prin urmare, daci sistemul se deplaseazi constant spre nivelurisrrperioare de eficiengd, de pildd de la o economie bazatl pe cdrbunell o economie bazatd pe petrol, apoi la o economie bazati per,nergia nuclearl, in fiecare etapd se va constata o cre$tere a puteriilrroductive a muncii omenetti * afa se creeazd bogdgia reald.( )amenii produc lucruri benefice. Banii nu deqin niciun fel del)utere magici, nicio valoare intrinseci, ci reprezint[ pur gi simplurrrodul de facilitare a come4ului dintre oameni.

21

TransEvolutia. Apropiata epoci a deconstructiei umane

DE CE DISTRUGE IMPERII.]LSISTEMT]L FINANCIAR?

$apte miliarde de oameni trdiesc in prezent pe planeta Pdmdnt,un glob mic Ai albastru, r[t[citor prin spagiul cosmic, cu resursenaturale limitate gi o populagie aflat[ in perrnanentd cregtere. Hranagi apa devin tot mai pufine.

De exemplu, potrivit studiului Gravity Recovery and ClimateExperiment al NASA, pAnzele freatice ale Indiei s-au redus cuaproximativ Z}o/oinultimii doi ani.l in prezent, agricultura IndieirtTlizeazd. aproximativ 90olo din resursele sale totale de ap5.

Pe misuri ce lipsa apei devine o problemi tot mai acuti, India s-arputea confrunta cu penurii alimentare catastrofale.

in scurt timp, statul indian va fi poate silit sd importe maimulte alimente gi, intrucAt are o populagie de 1,2 miliarde de

locuitori, actualul surplus mondial de hranX va disp[rea imediat,creAnd o situagie de nesusqinut pentru planet5 in general.

Elita ingelege asta. David Rockefeller inlelege asta. Regii gi

reginele lumii o inqeleg - o populaqie mai mare inseamni maiputine resurse naturale gi mai multe crize de hrani gi api.

De fapt, elita, factorii oligarhici de control ai imperiului dintoat[ Europa, a ingeles inci de la mijlocul secolului aI XVIII-lea cinivelurile de dezvoltare gi progres tehnologic sunt direct propor-

flonale cu cre$terea populagiei. Fir[ progres gtiinlific gi tehnologic,cregterea populaqiei nu poate fi suslinuti, deoarece necesitd niveluritot mai sofisticate de tehnologie.

Iar progresul tehnologic nu tolereaz[ oligarhiile. Statele care se

ingrijesc de dezvoltarea creativ-intelectuall a populagiilor lorproduc cet5[eni care nu vor tolera la nesfrrgit forme oligarhice de

conducere.De aceea, daci doregte s[ controleze complet o planeti, o eliti

oligarhic[ trebuie si reduc[ populagia la un num[r,,gestionabil".Nu uitagi c[ gapte miliarde de oameni, o cifrd care crefte intruna,inseamni tot atatea guri de hrdnit. Rockefeller gi compania inlelegperfect asta, chiar daci noi n-o ingelegem. Pentru ca elita simdnAnce, noi trebuie s[ murim. Ce pirere ave{i de soluqia aceasta?

1. Economia

DEPOPI,I/,REA $I,,LIMITTLE CRE$TERII"CTUBT]IUI DE LA ROMA

Cea mai importanti instiruEie mondialE care insisti pentru unplan malthusian de depopulare este Clubul de la Roma. Printremembrii s[i se numir[ unii dintre conducitorii planetei: Davidllockefeller, Mihail Gorbaciov, regele gi regina Spaniei, pringesaBeatrix a Olandei, regele Filip al Belgiei.

infiingat in aprilie 1968 de Alexinder King gi Aurelio peccei,( ilubul de la Roma este format in principal din membri ai NobilimiiNcgre venefiene, descendenti ai celor mai vechi gi bogate familiicuropene. Nobilimea NeagrX a conrrolat qi a condus Genova giVcneqia in secolul al XII-lea.

In anul 1972, Clubul de Ia Roma a publicat unul dintre celernai pernicioase documente din toate timpurile: Limitele crefterii.At'esta declara cE in urmltorii 40 de ani planeta igi va epuizarr.sursele limitate gi de aceea, pentru ca omenirea sd supravie-lrriascd, era necesari o ajustare a stilului sdu de viag[ gi a numiruluirlc locuitori ai PimAntului.

Potrivit Clubului de la Roma, pentru a supravietui, omenirealrcbuie s[-gi reducd dependenqa de tehnologie, si-qi infrAnezelxrrnirea spre progres, inovare tehnologicd gi avansare, gi si impunirrrr regim mondial de dezintegrare economicd controlatd.

De la momentul publicdrii sale, teza Limitelor creqteriia fost infiltratd in guverne gi institugii guvernamentalesupranaqionale din toatl lumea, in aga-zise institugii educa-qionale, programe universitare gi multe altele, practic in toatedomeniile culturii populare. Rezultatele au fost dezindustria-Iizareatotal5, r[zboaie gi genocid aga cum vedem in prezent.2

Rezultatul final este colapsul economiei mondiale, chiar invt,rsi.unea de resurse ,,nelimitate" a Clubului de la Roma, careittc'lude absenga oriciror progrese semnificative in gtiing[ saurk.zvoltarea de noi tehnologii revoluqionare. Dacd r[zbatefi prinlrrnluzia de exprimare, un raport al Clubului de la Roma nerutcngioneazl destul de clar asupra planurilor lui reale: ,,in cdutarearrrrui nou inamic impotriva cXruia s5. ne unim, am venit cu ideea cigroluarea, ameningarea incdlzirii globale, penuria de apd, foametea

$

TransEvolutia. Apropiata epoci a deconstructiei umane

gi altele de aceeaqi natur[ ar fi binevenite." Raportul incheia cuafirmaqia: ,,Prin urmare, adevlratul inamic este omenirea ins5gi."

in felul acesta, o institugie internagional5 de vdrf insisti pentrupolitici retrograde in tehnologie gi reducerea populaqiei planetei cucAteva miliarde de oameni; in cazul in care n-afi $tiut, astainseamnd genocid.

Cu toate acestea, inainte de a putea reduce populalia gi

imblAnzi turma, ei trebuie sd distrugd economia mondiald prindistrugerea cererii consumatorilor, ceea ce se realizeazb prins[ricirea noastr[, a tuturor.

Poate ci vre[i sX gtigi motivul pentru care Rockefeller gi com-pania ar dori sd distrugd cererea. N-ar suferi qi ei din punct de

vedere financiar? RXspunsul este nul Ei nu vor suferi deloc, intrucAtcontroleazd deja majoritatea bogiqiei mondiale. ln acest momental istoriei, grija lor principald "este de a asigura supravieguireapropriei Ior semingii. $i, o dati in plus, pentru ca ei si supravie-quiascX intr-o epoci a sdrdcirii resurselor naturale, cei mai multidintre noi trebuie sd moard.

Togi am auzit desp." ;;"; crizi economici din anii1929-1933. Multora nu le-a fost ins[ predatd adev[rata istorie gi

de aceea nu inqeleg ce s-a int0mplat in perioada respectiv[.Contrar celor ce vd spun manualele ,,oficiale" de istorie, Marea

criz[ nu a fost un eveniment care i-a gters de pe faqa Pimdntului pecapitaligtii americani. A fost un eveniment care i-a imbog[1it gi maimult pe cei bogali, transferAnd avufia poporuiui in miinile uneielite deja avute.

Intre 1929 gi 1937, Bank of America a cAgtigat miliarde dedolari din executHri imobiliare silite. S[ nu credegi cd cei mai bogaqidintre bogaqi vor fi afectagi de vreun colaps economic. Singuriiafectaqi vom fi noi.

Apare ins6 o intrebare: cum vor distruge ei cererea? Prindistrugerea deliberatX a economiei mondiale. Cu alte cuvinte, prin,,dezintegrare controlat6". Adici exact piatra de temelie a altuidocument de natur5 politicS, pregitit de un alt grup de elit5:Proiectul anii 1980 aI Consiiiului pentru Relagii Externe. Dezinte-grarea economic[ controlat5 gi eliminarea nucleelor industriale

I . Economia

ptiinqifice avansate ale lumii au reprezentat o componentd majoril acelui rapoft. cRE, una dintre instituqiile centrale ale oligarhieirlin Statele Unite, a numit proiectul respectiv ,,cea mai vast[irrtreprindere din istoria sa".

Raportul CRE alcXtuit din 33 de volume a insemnatplanuri de acgiune, pentru a c[ror aplicare oiigarhia gi-a folosittoate puterile in a doua jumdtate a anilor 1970 qi anii 1980. Eleau impus una dintre cele mai profunde mutaqii in politicaeconomicd gi a statelor nafionale din secolul al XX-lea -mutatia paradigmei spre o economie postindustrial5.3

Ce inseamni ,,dezintegrare controlati"? Economia mondial5 vali irnpins[ in colaps, dar nu in mod aleatoriu. intrucAt oligarhia var'()ntrola procesul dezintegr[rii, va fi necesari aplicarea de gocurir,r'rnomice: e;plozii ale preqului petrolului, tdieri de credite, instabi-litrrtca dobanzilor. Economia mondial5 va fi impinsx spre o ratl zero.r t'rcgterii, pentru ca in cele din urmi si se ajungi la rate negative.

Simultan s-a crear piaga la vedere in petrol, piaga euioobli-grrliunilor, piaEa instrumentelor financiare derivate qi extinderea,rprrratului bancar offshore, qi s-au ,,spilat" cantitdgi mari de banirrlrlinuti din vanzarea drogurilor prin intermediul unora dintre celerrriri mari bdnci mondiale.

in ultimii ani, mari instituqii bancare din lume au fost prinse,,,Prlland" prin conturile lor miliarde de dolari in venituri ilegarelrrovcnite din comerqul cu droguri: Wachovia Bank, HSBC,( ;rtigroup, ba chiar gi Coutts, banca privati a reginei Angliei.

ln spatele acestei inigiative pare a se afla grupul de bdnci Inter-\ I

1 r lr a. De la infiinfarea sa in 1977 de citre lacob Rothschild ca un

, ,rr tt'l bancar european, Inter-Alpha Group a fost un epicentru de,'l)('ratiuni dirijate de la Londra. Inter-Alpha Group include printre.rl1ii cologi financiari ca Royal Bank of Scotland, Banco Espiritoli;rrrto din Portugalia, Banco Santander din Spania, ING din Olanda,l';rr<'a francezi soci6t6 G6n6rale qi commerzbank din Gerrnania.

(irupul de b5nci a fost creat de fapt in ultimele etape ale celui,1,, ul Doilea Rizboi Mondial, fiind condus din Londra de )acobl(.t hschild. De la infiingarea sa Ia sfhrgitul aniior 1700 in Frankfurt,r(.(('lua bancarX Rothschild a fost o operatiune a Nobilimii Negre,

26 TransEvolulia. Apropiata epoci a deconstructiei

o conspiralie a conglomeratelor fi.nanciare globale ce dateazd idin timpul Cruciadei a IV-a.

Printre primii sponsori ai lui Rothschild s-a numdratbavarez[ Thurn und Taxis, care controla serviciile de informavenefiene Ei era una dintre principalele familii din ImperiHabsburgic.

Aceasti conexiune venefian[ constituie adevdrata sursh

puterii financiare a legendarei familii Rothschild.in ciuda boglliei enonne pe care o reprezint[ in sine, binc

acestea nu au dispus de toate fondurile necesare Pentru a tforma lumea in conformitate cu planurile lor. Ele au oferit capi

iniqial, dupH care gi-au utilizat puterea de a controla banii altpentru a crea piegele gi instituqiile folosite in controlarea piege

mondiale. Acest grup a stat la baza infiingdrii fondurilor specula

tive, a fondurilor de capital privat qi a altor instrumentedominante - partea intunecat[ a lui Inter-Alpha Group.

Pentru a-gi atinge obiectivul, s-a realizat mai intAi o unibancarS. in Europa postbelic[, ce a reprezentat baza unei noi st

ruri financiare universale, de fapt o revenire la modelul imperiallexistent anterior Revolutiei Americane din secolul aI XVIII-leaPldnuirea acestei noi Europe a inceput chiar inainte de termcelui de-al Doilea Rdzboi Mondial gi a dus in scurt timp lain 1951 a Comunitiqii Europene a C[rbunelui qi Olelului, apoiformarea Comunitdqii Economice Europene ln 1957. Acestea

fost etape iniqiale esenliale spre actuala Uniune European[moneda ei supranagionalX: euro.

Prin misurile acestea, gi cu eliminarea ulterioar5 a suveranitdqilor nationale, imperiul economic nou/vechi a inceput procesu

construirii unui sistem financiar european ftrI granile. Intr-o succe

siund rapid[ au urmat dezvoltarea pieqelor pentru euroobligaliumeurodolar, gi mega-bincile. Acestea, majoritatea cu sediile inau fuzionat cu alte b[nci britanice, dar gi cu binci ce-gi aveau

in Europa, Asia gi cele doui Americi. Mega-b5ncile au fostpentru a ocoli reglement[rile bancare nafionale qi au

astfel inceputul,,globalizdrii" (adic[ al imperializirii) finanqelor.Adevlrata putere a lui Inter-Alpha Group nu rezidi insX

b[ncile individuale in sine, ci in modific[rile pe care * Ed. Meteor Press, 2008 (n.t.).

1 , Economia

lnter-Alpha le-au declanqar in economia mondial[. ProiectulInter-Alpha a transformat sistemul financiar global intr-un grganticcazinou: un parc tematic pentru bincile de investigii, care constituie,,bragul speculativ" al bdncilor comerciale gi fondurilor speculative.

COMISIA TRII-{TERAIAO alt[ organizaqie strAns legat[ de Clubul Bilderberg gi de

Consiliul pentru Relagii Externe este o entirate mai pugincunoscuti, Comisia Trilateral[ (TC - ,,Trilateral Commission"),tnfiingati de David Rockefeller in 1973. Membrii ei par sitmpirtigeasc5 aceleagi filozofii antinafionaliste gi incearci sdlmpiedice fo4ele nafionaliste interne din ldrile lor de origine siexercite influengi asupra politicii.

lnfiinprea'iC "

fort itanuf lui Rockefeller de a incuraja:

... unitatea intre puterile industrializate, astfel incdt,laolaltd, sd poatH atinge scopul lui: o structurd economicd gipoliticX globali mai integrar5..4

. Strategia lui Rockefeller ,,dezvlluie de asemenea un aspectl'undamental al bogiliei gi puterii: nu conteazX cAt de mulgi 6aniure cineva; dacl acegtia nu sunt utilizaqi pentru a captura gi controlaorganizagiile ce produc ideile gi politicile care c5l[uzesc guverne gipc membrii acestora, adevirata putere a unei mari averi nu va fin iciodatl implinitd".s

In ciuda naturii primordial financiare a motivelor gi meto-tlclor Cornisiei Trilaterale, qelurile sale politice nu s-au schimbatrle 40 de ani:

Degi interesul principal al Comisiei este de natur[economici, trilateraligtii au identificar un obiectiv politicvital: obqinerea controlului asupra pregedingiei americane.6

Unul dintre recrulii cei mai notabili ai Comisiei Trilaterale alirst candidatul prezidengial, ulterior pregedinte al Statelor Unite,f immy Carter. Pentru povestea felului in care Carter a fost ales capregedinte al SUA, putefi consulta Clubul Bilderberg, conducerea$(,cretd a lumii*.

27

TransEvolu!ia. Apropiata epoci a deconstrucliei umane

Odatd ce Jimmy Carter din Comisia Trilateralb a fost instalat capregedinte al SUA, oligarhia a implementat in administragia sa

Proiectul anii l9S0alConsiliului pentru Relaqii Externe. Personalulde vdrf aI Proiectului anii 1980 a devenit personalul de vArf alguverndrii iimmy Carter, pe care a condus-o efectiv incepAnd cu anul1977. Doi dintre cei noui directori ai Proiectului, W. MichaelBlumenthal gi Zbigniew Brzezinski, au fost numili secretar al trezo-reriei, respectiv consilier prezidengial pentru probleme denafionaii. Cyms Vance, care a condus un grup de lucru dinanii 1980, a fost numit secretar de stat, iar Paul Vrclcker, purtdtor decuvAnt pentru politica ,,dezintegr[rii controlate"T a Proiectu]ui anii1980, a devenit pregedintele Consiliului Rezervei Federale.

incepAnd cu sdptEmAna6-12 octombde 1979, Volcker a

inceput sX creasci ratele dobAnzilor prin cregterea rateifondurilor federale gi cre$terea anumitor categorii de cerinqeale rezervelor pentru bincile comerciale. El a continuat sX

creascd rateie pAnX in decembrie 1980, cAnd rata dobAnzii debazda bdncilor comerciale americane a ajuns La2L,5o/o...

Efectele acestei politici au fost rapide qi devastatoare,mai ales pentru c[ in anii 1970 oligarhia utilizase doudingelitorii pentru a determina explozia preguriior petroiului.in Statele Unite, producgia industrialS gi cea agricoli s-aupribugit masiv. intre 7979 qi 1982, producqia SUA pe cap delocuitor s-a redus dupi cum urmeazS. in urmdtoarele domeniiesenliale de fabricagie: magini-unelte prelucrdtoare de metalct 45o/o, buldozere cu 53,2o/o, automobile cu 44,3o/o gi

siderurgie cr 49,4o/o.8

Nu vi se pare ca un brAnci dat spre o societate postindustrialX?Binein;eles cd aga a fost.

REI,JNTLINEA BILDERBERG DIN 1973 $I PIANI.IIREAUNEr lwgUrArORrr CU PETROL

La inceputul anului 1973, dolarul era in sc[dere gi economiilefrancez5, germand gi japonezd incepeau si prospere cu adevirat. Lainceputul anului 1973, marca vest*germand zdrobise deja lirasterlinl britaniei gi in iulie-august avea toate $ansele si obgin[hegemonia asupra dolarului american suferind.

| . Economia

in luna mai 1973, Clubul Bilderberg s-a reunit la un complext,xclusivist din Saltsjobaden, Suedia:

Unele elite asociate cu bdncile centrale din New Yorkau decis cd era momentul pentru un $oc major, care sdinverseze direcqia economiei globale, chiar cu costul uneirecesiuni in economia americanX - care nu-i preocupa intr-ombsurd atAt de mare, atAta timp cAt controlau fluxurilebanilor.e

Punctul principal de pe agenda de lucru a intAlnirii Bilderbergrr lirst qocul petrolului din 1973: cregrerea vrzat1, de 400o/o a pretuluipctrolului OPEC in viitorul apropiat. Economistul Williamllrgdahl explicd:

Discugiile nu s-au purtat despre cum am putea noi, careprezentangi ai celor mai puternice state industrializate, sbconvingem qirile arabe din OPEC sd nu majoreze masivpregul la petrol, ci despre ce vom face cu petrodolarii carevor sosi inevitabil in bdncile din Londra qi New York, dincdgtigurile arabilor din OPEC provenire de pe urmapetrolului.

$ocul petrolului a venit la doi ani dupd cdderea dola-rului, care s-a pr5bugit realmente ca un bolovan, deoarece ineconomia americani incepeau sd apari fisuri majore fat[ deperioada postbelic5, cAnd Statele Unite fuseserl o putereindustriali de talie mondiali, iar rezervele de aur gi toatecelelalte se aflaseri in corelagie reciproci ideal[.10

ADEVARATETE MOTryE DIN SPATELE CRE$TERIICU 400o/o A PRET'IJL{II PETROTULUI

Cregterea brusci st 400o/o a pregului petrolului in 197311974 an;rlvat dolarul, care a plutit deasupra unui ocean de petrol. Trebuiei1 ne reamintim ci Nixon rupsese unilateral legltura dintre dolar

1i rrur in august 1971, dupi care dolarul cizuse cu aproape 40o/ofagdrlr, monede importante ca marca vest-germand gi yenul japonez.( ir,a salvat dolaruI? Ce a salvat Wall Street ti puterea dolarului calrrt itate financiard? N-a frcut-o in niciun caz economia americand,.'i r.xplozia preEului cu 400o/o impusd de OPEC.