Date post: | 02-Jun-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | alexandra-ioana-matei |
View: | 291 times |
Download: | 3 times |
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 1/99
INTRODUCERE
În introducerea lucr ării de faţă s-a urmărit prezentarea scopului acestui studiu şi aimportanţei temei alese, a motivării structurii studiului şi oferirii unui curs logic subiectului ales,
precum şi relevării modalităţii de atingere a obiectivelor şi a motivelor pentru care am avut aceste
opţiuni.
Alegerea unui studiu de turism pentru o regiune cu un caracter pronunţat turistic a ţării
noastre – Bucovina - ni se pare de prisos a mai fi argumentată, regiunea constituindu-se ca un argument
în sine pentru un studiu turistic. Adevărata provocare a subiectului ales a constituit-o însă încă de la
început, pe lângă alegerea unui domeniu atât de complex şi nuanţat cum este turismul, alăturarea
termenului de durabil. Acesta reprezintă un termen greu de surprins ca urmare procesului continuu de
definire în care se află şi pe care îl vom explica sintetic în primul capitol al acestei lucr ări şi mai ales
prin dificultatea operaţionalizării şi transpunerii sale în practică. Termenul de turism durabil a
constituit astfel o adevărată provocare prin prisma intenţiei de a analiza ştiinţific, riguros un concept
care părea de la început mai mult teoretic. Parcurgerea literaturii de specialitate din ţar ă şi mai ales din
ţările cu o tradiţie în preocupările pentru acest subiect (Marea Britanie, Canada, S.U.A., Australia, dar
şi a literaturii franceze) şi ale instituţiilor de referinţă în domeniu (UNWTO) m-au convins treptat de
faptul că acest concept poate fi tradus în realitate şi în practică la nivelul studiilor de caz (mai ales la oscar ă spaţială microregională şi locală).
Spaţiul ales în analiza fenomenului turistic în perspectivă durabilă a devenit aşadar un
laborator virtual în care am încercat aplicarea unor anchete de teren care să redea cât mai fidel
realitatea acestui domeniu, aproape de nesurprins în statistica oficială1 prin eşantioanele şi anchetele ce
se desf ăşoar ă anual prin intermediul instituţiilor judeţene de statistică de la care am beneficiat de tot
sprijinul posibil. Mai mult, anchetele de teren au fost singura metodă de cercetare a unor indicatori
impuşi de analiza turismului în perspectiva durabilităţii (ex.: satisfacţia şi atitudinea comunităţilor
gazdă faţă de dezvoltarea turismului; prezenţa autorităţii în turism sau a plannerului în cadrul
comunităţii locale; propor ţia proprietăţii str ăine/externe în cadrul structurilor turistice de primire;
participarea rezidenţilor locali la procesul planificării, etc.). În condiţiile necesităţii desf ăşur ării unor
asemenea anchete şi mai ales a subiectului ales, arealul pentru care s-a optat în analiză pare astfel cel
maxim posibil ca întindere. Ca urmare a nevoii de identificare a unui spa ţiu cu personalitate geografică,
care să fie totodată funcţional din punct de vedere socio-economic în general şi din punct de vedere
1 Diferenţele între numărul structurilor turistice care colaborează cu statistica prin rapoarte lunare şi cel identificat pe teren ne apar astfel
ca fiind foarte însemnate chiar în măsura în care explicăm în capitolele corespunzătoare limitările conceptuale şi metodologice.
4
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 2/99
turistic în special, alegerea Culoarului Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârg ău, cu
dimensiunile sale spaţiale, ni se pare din nou o opţiune foarte potrivită. Toate aceste elemente au
conturat aşadar o temă deosebit de provocatoare, familiaritatea cu subiectul prin prisma originii melecâmpulungene şi acceptarea acestuia ca temă proprie de cercetare venind astfel de la sine.
Lucrarea de faţă care include în structura sa 8 capitole debutează în mod firesc cu o
analiză a conceptului de turism durabil în care se face referire la încercările de a-l defini, la alte
concepte şi noţiuni pe care acesta le presupune, la evoluţia sa şi mai ales la încercările de
operaţionalizare ale acestei noţiuni greu de surpins în practică. Capitolul următor se vrea astfel ca o
prezentare a spaţiului în care urmează a fi analizat fenomenul turismului durabil, spaţiu cu o
personalitate geografică în sine, considerat a fi un sistem funcţional din punct de vedere socio-
economic şi mai ales turistic. Este prezentat apoi contextul demografic şi economic în care s-a
dezvoltat de-a lungul timpului şi se sprijină şi în prezent dezvoltarea turismului în Culoarul
transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău pornindu-se de la cadrul general
în care turismul este parte integrantă şi acordându-se o atenţie specială atât resurselor umane cât şi
evoluţiei economice particulare a acestui domeniu economic, iar ulterior sunt analizate resursele
turistice pe care s-a bazat această activitate. Complexitatea resurselor şi varietatea lor la nivelul spaţial
al culoarului a impus şi o analiză sintetică şi sumativă a resurselor turistice la nivel local prin calcularea
unui indice de atractivitate turistică în care am apelat la bibliografia geografică autohtonă foartegeneroasă. Capitolul 5 nu se mai se refer ă în mod clasic la valorificarea potenţialului prin prisma
amenajărilor turistice (ca un al doilea element major al ofertei, la rândul ei componentă a pieţei
turistice), ci are o viziune diferită impusă de perspectiva durabilă a fenomenului turistic care priveşte
spaţiul culoarului, mai mult decât o interacţiune dintre resursele turistice şi amenajarea/valorificarea
lor, ca pe un teritoriu pe care acţionează grupuri diferite de interes (variate niveluri ale sectorului
public; turoperatorii; investitorii din industria turistică de la cei ai structurilor de cazare până la
furnizorii de agrement; comunităţile gazdă cu un rol major în dezvoltarea durabilă a turismului şi
cererea turistică/turiştii – analizată în mod clasic ca o a doua parte a pieţei turistice alături de ofertă) şi
care devin astfel componente ale pieţei turismului durabil. În analiza efectuată în cadrul acestui capitol
care încearcă să surprindă de fapt complexitatea fenomenului turistic la nivelul culoarului se
prelucrează şi se analizează pe de o parte o bogată bază de date statistice furnizate de instituţiile
abilitate în acest sens, iar pe de alta ca urmare a limitărilor metodologice existente în culegerea datelor
statistice (mai ales limitări ale eşantionului cauzate de existenţa a numeroase structuri de primire
turistică neomologate), dar şi a specificului indicatorilor de durabilitate urmăriţi în cadrul studiului un
volum important de date furnizate de anchetele de teren şi chestionarele aplicate la nivelul autorităţilor
5
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 3/99
publice (al celor 22 de primării), al turoperatorilor, al reprezentanţilor unităţilor de primire turistică cu
funcţiuni de cazare (au fost chestionate 152 unităţi) şi al comunităţilor gazdă (s-au prelucrat 407
chestionare) din culoar. Cererea turistică r ămâne foarte greu de surprins ca urmare a limitărilormetodologice semnalate la nivelul unităţilor de primire turistică şi ca urmare a pronunţatului său
caracter de tranzit şi lipsei studiilor în domeniu atât pentru analiza sa cantitativă, cât şi calitativă ca
segmente prin prisma motivaţiei sale. De aceea în analizele f ăcute la nivelul tipurilor şi formelor de
turism practicate la nivelul culoarului (în cadrul capitolului 7) s-a recurs din nou la metoda interviului
şi a chestionarului şi la sursele de date locale singurele în stare să ofere o dimensiune reală şi de
actualitate a acestora (ex: pentru turism cultural au fost intervieva ţi pe baza unui chestionar
semistructurat reprezentanţii unităţilor muzeale majore şi mănăstirilor UNESCO cu frescă exterioar ă
din culoar; pentru turismul de aventur ă au fost intervievaţi directorii celor mai reprezentative firme
locale furnizoare de sporturi de aventur ă; pentru turismul balnear au fost intervievaţi medicii
principalelor 3 clinici de balneologie Vatra Dornei), iar acolo unde a fost posibil s-a analizat statistic
intensitatea fenomenului turistic (ex.: turismul rural după indicele Ciangă, 2007). Astfel, în ansamblu,
se poate afirma faptul că indicatorii prezentaţi în această lucrare au suport real atât în baza de date
oficiale furnizate de statistică, cât şi în cea oferită de alte numeroase instituţii de specialitate la nivel
local (ex.: autorităţi publice, centre de informare turistică, etc.) sau în cea constituită în urma anchetelor
de teren, chestionarelor şi interviurilor aplicate la nivelul numeroaselor grupuri de interes privindactivitatea turistică în cadrul culoarului transcarpatic, tematica turismului durabil necesitând relevarea
unor aspecte complexe ale acestei activităţi mai ales în raport cu factorii politici şi cei sociali la nivel
local şi astfel o muncă de teren şi eforturi deosebite de completare a bazei de date existente. Pe baza
analizelor efectuate la nivelul tuturor acestor elemente în ultimul capitol al lucr ării de faţă s-a încercat
sintetizarea strategică sub forma unei analize SWOT a elementelor cheie implicate în turism şi desigur
formularea unor recomandări privind dezvoltarea activităţilor viitoare în acest domeniu pentru acest
spaţiu.
Am încercat astfel prin structura propusă, analiza datelor oficiale şi a celor obţinute prin
anchetele de teren realizarea unui studiu unitar şi coerent a activităţii turistice din spaţiul Culoarului
transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău din perspectivă durabilă.
În tot acest demers am beneficiat de sprijinul celui care mi-a fost îndrumător ştiinţific
Prof. Univ. Dr. George Erdeli care mi-a oferit suport atât prin lucr ările realizate, de referinţă în
domeniu (ex în sfera amenajărilor turistice), cât mai ales prin sfaturile privind orientarea demersului
metodologic, analitic şi interpretativ al acestei lucr ări. Ajutorul ştiinţific şi încurajările oferite pe
parcursul întregii perioade de elaborare a acestei lucr ări au constituit de altfel suportul care a
6
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 4/99
contribuit într-o mare măsur ă la realizarea lucr ării de faţă, motiv pentru care îi adresez calde
muţumiri alături de gânduri de recunoştinţă.
Din punct de vedere ştiinţific, interpretativ pentru spaţiul culorului transcarpatic vazut prin prisma fenomenului complex al turismului lucr ări de referinţă în domeniu, care au stat la baza
acestui studiu au fost: cele ale lui Ciangă, N. (cunoscut cercetător al turismului mai ales în spaţiul
Carpaţilor Orientali şi nu numai; al potenţialului de atractivitate turistică al destinaţiei; al indicilor
de dezvoltare privind fenomenul turismului – ex.: a celui rural, a spaţiului turistic amenajat în
coordonatele sale actuale – ex.: face referiri concrete şi caracterizează fenomenul actual al caselor de
vacanţă secundare, ş.a.m.d. ); lucrarea inovativă în domeniul geografiei turismului în România
privind conceptele, metodele şi formele de manifestare spaţială şi temporală a acestui fenomen
complex, a autorilor Iaţu, C. şi Muntele I.; lucr ările de geografia turismului ale lui Ielenicz, M.
privind fundamentarea tipologiei spaţiilor turistice (impune în literatura de specialitate unitatea
taxonomică a axei turistice, o realitate a fenomenului turistic românesc, întâlnită şi în studiul de faţă)
şi a metodelor de analiză a potenţialului turistic şi, nu în ultimul rând, cele ale cercetătoarei în
domeniu Dumbr ăveanu, D., de referinţă şi actualitate în domeniu în care aplică şi dezvoltă metode
inovative de cercetare a fenomenului turistic pentru spaţiul românesc şi cu importante cercetări în
domeniul ecoturismului şi turismului durabil materializate într-un mod aplicativ prin strategia ANT
privind dezvoltarea turismului durabil în România (aceste cercetări au interesat în mod directlucrarea de faţă).
Baza de date statistice pe care se sprijină discursul ştiinţific al acestei lucr ări şi care a
necesitat prelucr ări suplimentare (privind date lunare ale cererii turisitice la nivelul localităţilor,
privind indicatori detaliaţi pentru domeniul turismului la nivel de clase şi grupe CAEN de asemenea
la nivel local) a beneficiat de suportul oferit de departamentele de diseminare ale Direcţiilor
Judeţene de Statistică Suceava, Bistriţa-Năsăud şi INS – Bucureşti şi ale Direcţiei Registrul
Comer ţului Central Computerizat din cadrul ONRC.
În prelucrarea volumului de date, a transformării lor în indici prin aplicarea a diferite
metodele de calcul şi redarea lor cartografică am beneficiat de experienţa dobândită în cadrul
Laboratorului de geografie umană al Institutului de Geografie al Academiei Române. De un real
ajutor au fost totodată materialele şi colaborarea în cadrul proiectelor ştiinţifice cu specialişti ai
INCDT (Institutul de Cercetare Dezvoltare în Turism) şi întâlnirile de lucru interdisciplinare din
cadrul Proiectului European FP6 CLAVIER (Climate Change in Central and Eastern Europe) cu
economişti şi climatologi interesaţi de domeniul turismului şi materializate chiar printr-un internship
pe o perioadă de două luni în cadrul Joanneum Research Institute of Technology and Regional
7
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 5/99
Policy, Graz, Austria sau din cadrul altor manifestări la care am participat pe parcursul perioadei de
elaborare a tezei de doctorat cum ar fi Universitatea de iarnă - Turism and Culture: Unity in
Diversity – ATLAS, Sibiu 2007 şi unde am avut ocazia să intru în contact cu probleme şi moduri deabordare actuale a fenomenului turismului în context internaţional.
Nu în ultimul rând sunt datoare să menţionez suportul real manifestat la nivelul tuturor
actorilor implicaţi în piaţa turismului durabil la nivel local în regiunea culoarului transcarpatic,
foarte numeroşi şi de o mare diversitate (de la departamentele de turism şi informare, la direcţiile de
salubrizare şi alimentare cu apă la nivel local, de la reprezentanţii autorităţilor locale, la cei ai
agenţiilor de turism, a clinicilor balneare, a furnizorilor de sporturi de aventur ă, a structurilor de
cazare şi nu în ultimul rând la reprezentanţi ai comunităţilor gazdă) intervievaţi în cadrul amplelor
anchete de teren realizate în acest studiu.
8
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 6/99
1. CONCEPTUL DE TURISM DURABIL
1.1. Definirea conceptului de turism durabil
Turismul durabil reprezintă o noţiune intens dezbătută astăzi de lumea ştiinţifică, în contextul
prioritizării în tot mai multe strategii politice a turismului ca domeniu al dezvoltării economice şi a
nevoii de raportare a tot mai multor domenii de activitate, cu precădere a celor economice, la noţiunea
de durabilitate şi dezvoltare durabilă. Conceptual vorbind turismul durabil se înscrie în sfera mai largă
a noţiunii de dezvoltare durabilă, inclusă la rîndul ei în cea a noţiunii de durabilitate. Toate nivelurile
conceptuale vor îngloba astfel implicit dimensiunile durabilităţii, sintetizate de majoritatea studiilor, pe
trei direcţii şi anume cea economică, cea de mediu sau ecologică şi cea socială sau a comunităţii
umane.
Nu putem vorbi de evoluţia conceptului de turism durabil f ăr ă a face însă referire la noţiunea de
dezvoltare durabilă, noţiune care influenţează astăzi cel puţin la nivel teoretic sfera tuturor ramurilor
economice. De fapt noţiunea de dezvoltare durabilă apare în contextul socio-economic al ultimelor
decenii, când creşterea economică necontrolată şi semnalarea, alarmistă chiar, a limitelor resurselor
neregenerabile au conturat nevoia definirii unei noi relaţii om - mediu. Societatea orientată cu precădere către creşterea economică îşi revizuieşte atitudinea faţă de mediul înconjur ător fiind
preocupată mai nou de conservare şi de dezvoltare economică pe termen lung.
Apariţia termenului, în forma complexă, multidimensională în care este definit în prezent, se datorează
astfel într-o primă fază, contribuţiilor separate ale fiecărei laturi în parte. Hardy, Beeton şi Pearson
vorbeau de o viziune a conservării, de una economică şi de o viziune a comunităţii. Ideea de conservare
a apărut cu mult înainte de 1972 fiind transpusă practic prin apariţia primelor arii protejate. Aşadar
conceptul în evoluţia căruia se citează de regulă ca momente cheie anii: 1972 (Raportul Meadows,
Conferinţa de Mediu de la Stockolm), 1980 (strategia consiliului mondial IUCN şi Raportul
Brundtland ce definesc pentru prima dată conceptul), 1992 (Conferinţa de la Rio, Agenda 21) are o
evoluţie mult mai complexă prin prisma fiecărei din cele trei mari dimensiuni în parte.
Literatura de specialitate include un volum foarte mare de studii care au încercat, cu precădere în
ultimele trei decenii, să definească şi să analizeze din diferite perspective conceptul de turism durabil.
Dacă ar fi să ne referim strict la definiţia acestui termenul conform dicţionarului poliglot explicativ de
termeni utilizaţi în turism, dezvoltarea durabilǎ a turismului este „acel tip de dezvoltare a activitǎţii de
9
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 7/99
turism care pune accent pe valorificarea în prezent a resurselor astfel încât sǎ se meţinǎ capacitatea de
reproducere a acestora şi în viitor ” (Stănciulescu, G., Lupu., N., Ţigu, G., 1998).
Documentul Beyond Green Horizon (Tourism Concern, 1992), defineşte turismul durabil astfel: „... turismul şi infrastructura aferentă care atât în prezent cât şi în viitor: operează productiv între
limitele capacităţii de regenerare a resurselor naturale; recunoaşte contribuţia adusă de oameni şi
comunităţile locale, de obiceiuri şi moduri de viaţă la experienţa turistică; acceptă faptul că populaţia
trebuie să benefi cieze în mod egal de profi tul economic din turism la baza căruia stă dorinţa lor de a fi
gazde pentru turişti”.
Turismul durabil a mai fost definit ca fiind „... o abordare pozitivă cu inten ţ ia de a reduce tensiunile şi
fric ţ iunile create de complexitatea interac ţ iunilor dintre industria turistică , turi şti, mediul natural şi
comunit ăţ ile locale ca gazde ale turi ştilor“ (Journal of Sustainable Tourism, 1993, în Dumbr ăveanu,
2007).
O altǎ definiţie a dezvoltǎrii turistice durabile se refer ǎ la faptul cǎ ea ar reprezenta „dirijarea
managementului tuturor resurselor în a şa fel încât sǎ satisfacǎ nevoile economice, sociale şi estetice
men ţ inând în acela şi timp integritatea cultural ǎ , procesele ecologice esen ţ iale, diversitatea biologicǎ
şi sistemele de sus ţ inere a vie ţ ii”(Theobald, 1998).
Aceastǎ ultimă definiţie ca şi altele de altfel reflectǎ caracterul multidimensional şi pluridisciplinar
al noţiunii.O orientare recentă a studiilor referitoare la noţiunea de turism durabil se află în strânsă legătur ă cu
tendinţele actuale de abordare ale conceptului de dezvoltare durabilă. De fapt specialiştii în domeniu au
încercat definirea noţiunii prin transferarea atributelor dezvoltării durabile domeniului turismului
(Bramwell şi Lane, 1993, Ding şi Pigram, 1995, Hunter, 1997, Muller, 1994, Sadler, 1993,
Stănciulescu, Lupu, Ţigu, 1998, Glăvan, 1998, Dumbr ăveanu, 2007, Matei, 2004). Alţi autori evită
exprimarea de turism durabil preferând o orientare turism-centrică şi exprimarea de turism dezvoltat în
context durabil (Butler, 1993, Hunter, 1995, Wall, 1997). O parte din specialişti evită definiţiile
explicând faptul că turismul durabil este un concept specific fiecărei destinaţii, definit prin fiecare
studiu de caz în parte (Manning, 1999).
UNWTO2 evită la rândul ei o definiţie a conceptului, încercând mai mult o explicare a lui. Astfel
organizaţia consider ă faptul că normele şi principiile practice ale dezvoltării turismului durabil sunt
aplicabile tuturor formelor de turism, în toate tipurile de destinaţii, incluzând turismul de masă şi
variatele sectoare spacializate ale turismului. Principiile durabilităţii se refer ă la aspecte de mediu,
2
United Nations World Tourism Organisation – Organizaţia Mondială de Turism
10
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 8/99
economice şi socio-culturale ale dezvoltării turismului, în acest sens fiind necesar ă stabilirea unui
echilibru între cele 3 dimensiuni pentru a i se conferi turismului durabilitatea pe termen lung. Turismul
durabil ar trebui astfel3
:- să utilizeze în mod optim resursele ce constituie un element cheie în dezvoltarea sa, men ţinând
procesele ecologice esenţiale şi ajutând la conservarea patrimoniului natural şi al biodiversităţii
(asigurând astfel durabilitatea ecologică)
- să respecte autenticitatea socio-culturală a comunităţilor gazdă, să conserve patrimoniul lor cultural
fix şi mobil şi valorile tradiţionale, să contribuie la înţelegere interculturală şi toleranţă (în spiritul
durabilităţii socio-culturale)
- să asigure operaţii economice viabile, pe termen lung şi echitabil distribuite, producând beneficii
social-economice pentru toţi partenerii (inclusiv locuri de muncă stabile şi oportunităţi pentru câştiguri
salariale şi servicii sociale în cadrul comunităţilor gazdă) (asigurând durabilitate economică cu nuanţe
de durabilitate socială)
Dezvoltarea turismului durabil presupune participarea avizată şi echitabilă a tuturor partenerilor şi
totodată o conducere politică puternică pentru a asigura o participare cât mai largă şi consens.
Atingerea obiectivelor turismului durabil este un proces continuu care cere monitorizare constantă a
impacturilor şi introducerea de măsuri obligatorii preventive şi/sau corective oricând este necesar.
1.3 Evoluţia conceptului de turism durabil
În ultima vreme, ca urmare a lipsei unei definiţii clare şi unitare precum şi a numeroaselor abordări, au
apărut studii care încearcă să sistematizeze şi să sintetizeze literatura de specialitate, să identifice un fir
evolutiv al conceptului, în timp şi ca mod de abordare. Printre cele mai remarcabile studii de sinteză ale
literaturii ce abordează acest concept se evidenţiază lucr ările lui Opperman (1993) care arată modul în
care au influenţat modelele economice abordările în turism, a lui Jaffari (1990) care descrie cadrul în
care s-au schimbat concepţiile în turism de-a lungul timpului şi nu în ultimul rând a lui Clarke ce ofer ă
sub forma a patru modele fazele cronologice ale abordării conceptului de turism durabil.
Etapa "contrariilor" (dihotomică , a divergen ţ ei)4 caracterizează perioada de început în evoluţia
conceptului de turism durabil, când acesta era perceput ca antonim al conceptului de turism de masă.
Turismul durabil era perceput la scar ă redusă, presupunând în general forme de turism individual sau în
3 După http://www.uneptie.org/PC/tourism/sust-tourism/home.htm4
După Clarke J. A framework of Approaches to sustainable tourism
11
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 9/99
grupuri mici şi operatori specializaţi şi se opunea turismului de masă cel practicat la scar ă mare, în
grup, prin tour operatori.
Etapa "continuumului" 5
caracterizează anii '90 şi se deosebeşte de concepţia anterioar ă prin faptul că în locul barierei conceptuale între turismul de masă şi cel durabil apare ideea de continuum.Aşadar
între turismul de masă şi cel durabil există o multitudine de forme cu grade mai mici sau mai mari de
durabilitate, "variaţii de spectrum" (Davidson, 1992).
Etapa "mi şcării" 6 este o urmare firească a tuturor acestor critici la adresa primelor abordări ale
fenomenului de turism durabil şi a unei apropieri mai mari faţă de conceptul de dezvoltare durabilă. S-a
ajuns la ideea necesităţii schimbării turismului de masă, ce se dezvolta într-un ritm foarte alert şi avea
consecinţe evidente pe termen scurt asupra mediului, în forme mai durabile (Bramwell, 1991, Butler,
1990, 1991, Cohen, 1987, De Kadt, 1990, GLOBE, 1990, EIU, 1992). Diferenţa faţă de primele
abordări constă tocmai în acceptarea realistă a existenţei turismului de masă şi a ideii de reformă a
acestuia având turismul durabil ca scop.
"convergen ţ ei" corespunde etapei actuale de evoluţie a conceptului în care turismul durabil este văzut
ca scop al tuturor formelor de turism indiferent de mărime (Inskeep, 1991). Se are în vedere ideea că
turismul durabil încă evoluează, fiind mai puţin importantă o definire precisă a scopului decât
orientarea în direcţia corectă a formelor de turism (Clarke, 1997).
1.4 Operaţionalizarea conceptului de turism durabil
Principala problemă a conceptelor legate de sfera noţiunii de durabilitate este în prezent aceea a
operaţionalizării lor înţelegând prin aceasta transpunearea lor în practică. Deşi mult citat în ceea ce
priveşte dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale, instrumentul Agenda 21 transpus la nivelul
politicilor guvernamentale, regionale, locale r ămâne totuşi insuficient detaliat pentru aplicarea
durabilităţii la nivelul fiecărui domeniu în parte. Astfel organisme şi organizaţii ale diferitelor domenii
dezvoltă separat seturi specializate de indicatori care să traducă durabilitatea diferitelor domenii.
Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO) încearcă o adaptare a Agendei 21 pentru
turism la nivel local propunând în anul 1995 un set de indicatori de bază pentru domeniul turismului.
Tabel 1 Indicatorii principali ai turismului durabil
INDICATORUL INSTRUMENTE SPEFCIFICE DE MǍSURARE
1. protecţia sitului (ecologic) categoria de protecţie a sit-ului dupǎ indexul Uniunii Internaţionale de
5 După Clarke J. A framework of Approaches to sustainable tourism6
După Clarke J. A framework of Approaches to sustainable tourism
12
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 10/99
Conservare a Naturii (IUCN)
2. presiunea exercitatǎ (ecologic) numǎrul de turişti care viziteazǎ situl (pe an/luna de vârf)
3. intensitatea utilizǎrii (ecologic) intensitatea utilizǎrii în perioadele de vârf (persoane/ha)
4. impactul social (social) raportul turişti/localnici (în perioadele de vârf dar şi în restul anului)
5. controlul dezvoltǎrii (planificare) existenţa unei metodologii de studiu a mediului sau controale oficiale cu
privire la modul de amenajare a zonei şi a densităţii utilizǎrii
6. gestionarea deşeurilor (ecologic) Procentul de ape tratate din total ape uzate ale sitului (indicatori suplimentari
pot determina limitele structurale ale altor capacitǎţi de infrastructur ǎ ale
sitului, cum ar fi aprovizionarea cu apǎ)
7. procesul de planificare (planificare) existenţa unui plan regional de dezvoltare pentru destinaţia turisticǎ în
cauzǎ (care să includă şi componenta „turism”)
8. ecosistemele fragile (ecologic) numǎrul de specii rare sau pe cale de dispariţie
9. satisfacţia consumatorilor
(bazat pe chestionar) (economic)
gradul de satisfacţie al vizitatorilor
10.satisfacţia
Locală (bazat pe chestionar) (social)
gradul de satisfacţie al populaţiei locale
11. contribuţia turismului la
economia locală (economic)
propor ţia activităţilor economice generate numai de turism în total
INDICI AGREGAŢI
A. capacitatea de suport mijloc de mǎsurare agregat ce atenţioneazǎ dinainte cu privire lafactorii cheie ce influenţeazǎ capacitatea de suport a sitului vis-a-vis de
diferite niveluri de dezvoltare a turismului
B. perturbarea sitului mijloc agregat de mǎsurare a nivelurilor de impact asupra sitului
(pentru a cunoaşte particularitǎţile naturale şi culturale sub efectul
constrângerilor cumulate ale turismului şi altor sectoare)
C. interesul mijloc de mǎsurare calitativ al particularitǎţilor sitului care-l fac atractiv
pentru turism şi care se pot schimba cu timpul
După UNWTO, 1995: 9
Aceştia au fost promovaţi ca instrument principal al operaţionalizării dezvoltării durabile a turismului
şi utilizaţi de multe ori de către consiliile regionale, autorităţile locale, organizaţiile de turism etc. ca
punct de pornire şi cadru al dezvoltării seturilor de indicatori specifice studiilor de caz.
Operaţionalizarea conceptului de turism durabil şi a durabilităţii în general r ămâne aşadar cea mai mare
problemă a acestei atât de mediatizate dimensiuni a dezvoltării.
13
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 11/99
2. CULOARUL TRANSCARPATIC GURA HUMORULUI – CÂMPULUNG MOLDOVENESC
– VATRA DORNEI – BÂRGĂU
Între Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei la nord şi Carpaţii Moldo-Transilvani la sud, se află o
regiune mai joasă, pe toată lărgimea zonei muntoase vest-est, sau est-vest, cunoscută în literatura de
specialitate sub denumirea de "Culoarul Bârgău-Dorna-Moldova", "alcătuit din munţi scunzi, văi şi
depresiuni, separate de şei uşor accesibile, cum sunt Tihuţa (1200m) şi Mestecăniş (1096m)" (Tratatul
de Geografie al României – volumul III) sau "Culoarul Bârgău – Vatra Dornei – Valea Moldovei"
(Velcea Valeria, Savu, Al, 1982). Dacă însă elemente de tipul caracterelor geomorfologice,
hidrografice etc. determină încă din vechime conturarea acestui spaţiu ca un culoar (ex: spaţiu de
pătrundere a curenţilor de aer, axă de circulaţie între Moldova de nord şi Transilvania şi între Moldova
şi Maramureş (Mihăilescu, V., 1963) cunoscut astfel sub denumirea de Drumul Ţării de Sus al
Moldovei etc.) alte elemente îl arată ca spaţiu perfect integrat peisajului natural şi uman al nordului
Carpaţilor Orientali. Având în vedere tocmai importanţa legăturilor de comunicaţie pentru circulaţia şi
fluxurile turistice pe de o parte şi uniformitatea anumitor elemente ale ofertei turistice pe de altă parte
la nivelul acestei regiuni am considerat importantă caracterizarea acestui spaţiu din punct de vedere al
activităţilor turistice.
2.1 Personalitatea geografică a Culoarului transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra
Dornei - Bârgău
Caracterele geomorfologice sunt reflectate în principal de altitudinile mai coborâte cu cca 400-1000m
ale zonei centrale, axiale ale Culoarului faţă de culmile montane marginale aflate atât la nord, cât şi la
sud. Acestea constituie de fapt motivul principal al susţinerii prezenţei unui culoar montan în acest
spaţiu. Din punct de vedere al literaturii de specialitate din domeniul geomorfologic se reia astfel
denumirea din Tratat în varianta "Culoarul Bârgău -Vatra Dornei – Valea Moldovei" (Savu, Al., 1982).
Toate elementele morfometrice (adâncimea fragmentării, densitatea reţelei hidrografice, altitudinea
relativă şi declivitatea versanţilor), ca de altfel şi cele morfologico-structurale reflectă, prezenţa unui
culoar tipic în cea mai mare parte a acestui areal. Acesta s-ar întinde de la est, de la localitatea
Păltinoasa unde se află contactul Carpaţilor Orientali cu Podişul Sucevei7 la vest, până la localitatea
7
De la ieşirea râului Moldova din arealul Carpaţilor
14
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 12/99
Prundul Bârgăului la contactul Mulţilor Bârgăului cu Depresiunea Colinar ă a Transilvaniei. Studiul
nostru ce are ca obiect turismul durabil în culoarul transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra
Dornei - Bârgău analizează aşadar fenomenul turistic de la localitatea Păltinoasa în est până lalocalităţile: Piatra Fântânele, Mureşenii Bârgăului, Tiha Bârgăului, Colibiţa, Bistriţa Bârgăului şi
Lunca Ilvei în vest (privite ca destinaţii ce confer ă funcţionalitate turistică arealului Culoarului în vest).
Distanţa dintre punctele extreme, est-vest, este de circa 130 km de-a lungul şoselei naţionale.
Alături de elementele geomorfologice alte componente geografice care susţin caracterul de culoar
intramontan sunt caracterele climatice, hidrografice, biogeografice şi desigur cele socio-economice.
Astfel, clima montană este din plin influenţată de masele de aer de origine atlantică în partea vestică
(ce se resimt de regulă până în dreptul Pasului Mestecăniş) şi de cele est-continentale în partea estică în
zona Câmpulungurilor. Circulaţia aerului pe valea transversală a Moldovei se face pe direcţia vest-est,
direcţie impusă de relief, datele meteorologice privind viteza şi frecvenţa vânturilor pentru staţiile
Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc dovedind din plin acest lucru. Caracterul de culoar (nu total
uniform însă) rezultă şi din valorile principalilor parametri climatici (temperatura aerului are valori
medii anuale mult mai ridicate în Valea Moldovei şi Depresiunea Dornelor decât pe culmile montane
limitrofe unde etajarea altimetrică este evidentă. . Mediile multianuale pluviometrice ca şi grosimea şi
durata stratului de ză padă sunt mai reduse în estul Culoarului decât în localităţile din Munţii Bârgăului.
Elementele hidrografice ce sprijină noţiunea de culoar se refer ă în principal la văile şi direcţiile decurgere ale principalelor râuri, tributare Moldovei, dar şi Bistriţei sau Dornei şi care indică liniile celor
mai mici altitudini (caracterul de culoar este tipic pe valea transversală a Moldovei, a Bistriţei Aurii sau
cea a Dornei).
Vegeta ţ ia şi fauna influenţate direct de relieful mai jos şi de condiţiile climatice specifice întăresc
convingerile de areal mai coborât altitudinal, pe care au apărut încă din vechime aşezările umane şi în
care pădurile (de conifere în vestul Culoarului sau de amestec fag-conifere în partea sa estică, în
perimetrul Frasin-Păltinoasa) au fost tăiate lăsând locul pajiştilor secundare.
Dacă din punct de vedere fizico-geografic arealul montan Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc
– Vatra Dornei – Bârgău nu apare foarte tranşant conturat, asemenea altor culoare intramontane din
ţar ă (Culoarul Rucăr – Bran, Timiş – Cerna, Culoarul Mureşului, etc., acestea au însă origini tectonice),
ci mai mult ca o treaptă alitudinală mai joasă cu tr ăsături ale elementelor naturale nu întotdeauna
continui şi uniforme de la est la vest, din punct de vedere al tr ă săturilor economico-geografice şi
istorice, Bucovina de Sud a reprezentat din cele mai vechi timpuri axa de leg ătur ă, permanentă şi
stabilă a Moldovei cu Transilvania. Această axă a fost “poarta” trecerii populaţiilor dintr-o parte în alta
a munţilor, a trecerii migratorilor spre Transilvania şi Panonia precum şi a armatelor medievale sau
15
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 13/99
moderne în luptele şi r ăzboaiele de mai târziu, dar şi a colonizărilor şi migr ărilor populaţiei sau a
schimburilor comerciale. Documentele istorice, din păcate nu foarte bogate pentru primele secole ale
istoriei ţinuturilor româneşti, menţionează punctual doar o parte a evenimentelor petrecute înlocalităţile de pe apa Moldovei şi Ţara Dornelor. Izvoarele istorico-litarare ale legendelor, toponimia şi
chiar urmele arheologice le suplinesc însă cu succes.
Culoarul, axă important ă de comunica ţ ie, este considerat ulterior de domnitorii Moldovei un teritoriu
strategic cu rol de apărare la hotarul de vest al ţării (dovada fiind persistenţa ţinutului Câmpulungului
– mult mai extins faţă de teritoriul de astăzi ca un ţinut al oamenilor liberi, nesupuşi decât domniei (nu
existau nobili locali), care beneficiau de mari facilităţi economice pentru acele timpuri, numit “Ocolul
Câmpulungului. Această stare, se va menţine, cu mici modificări, până în a doua jumătate a secolului al
XVIII-lea când Bucovina e anexată de Imperiul Habsburgic.
Rolul funcţional major de culoar economic, uman, iar în prezent şi de culoar turistic apare în secolele al
XVIII-lea şi al XIX-lea, odată cu darea în funcţiune a celor două axe de transport transcarpatice,
drumul naţional Suceava – Bistriţa şi, respectiv calea ferată Suceava – Ilva Mică. Astfel de peste 200
de ani (din anul 1787) de când a fost construit şi dat în folosinţă, Drumul Imperial, cunoscut şi sub
denumirea de Calea Ţării sau Drumul Galiţia – Transilvania, azi E576 (fost DN 17), întregul flux de
populaţie şi de mărfuri, dezvoltarea sau regresul economic, comercial, turistic şi cultural al Bucovinei
de sud (zona de munte a judeţului Suceava) e strâns legată de el. Pe el s-au transportat minereurile,concentratele de neferoase, metalele obţinute după deschiderea minelor de către austrieci, lemnul
pădurilor neprelucrat, sub formă de buşteni sau cherestea sau prelucrat, apa minerală, produsele
animaliere şi produsele petroliere, etc.
2.2 Definirea geografică spaţială a culoarului transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung –
Vatra Dornei – Bârgău
Contrar caracterului de culoar, lesne totuşi de demonstrat după unele criterii, aşa cum s-a ar ătat mai
sus, arealul analizat în prezenta lucrare are în ansamblu limite greu de identificat, spaţiul culoarului
putând fi diferit de la o perspectivă geografică la alta. Dispunerea Carpaţilor Orientali în zone
longitudinale, cu continuitate structural – petrografică pe direcţia nord-vest – sud-est îngreunează acest
proces alături de alte elemente, conducându-ne la ideea unor zone de interferenţă (arii de
întrepătrundere) geografică cu zonele limitrofe mai mult decât la o delimitare strictă. Totuşi se
evidenţiază pregnant o serie de criterii ce ar putea da o formă spaţială Culoarului şi ce ar conduce
implicit la o delimitare de interes turistic; de tip morfologic, administrativ etc.
16
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 14/99
a) Limita de interes turistic, în raport de care am delimitat arealul luat în studiu, şi care cuprinde din
punct de vedere geomorfologic atât a culoarul depresionar propriu-zis, cât şi rama montană mărginaşă,
a fost fixată în funcţie de obiective turistice importante aflate pe culmile montane înconjur ătoare. Eamerge pe o mare parte a Culoarului chiar pe marcajele turistice orientate transversal fa ţă de direcţia
longitudinală a Carpaţilor Orientali deci de-a lungul acestuia, atingând vârfuri sau cote ce punctează
aceste trasee şi pornind adesea din şoseaua naţională transcarpatică sau din staţiile de cale ferată.
b) Limita morfologică a culoarului transversal, transcarpatic este mai dificil de stabilit pe toată
lungimea acestuia, deoarece delimitarea nu este tranşantă, pe linie tectonică, asemenea altor culoare
tipice din Carpaţi. Apelând la literatura geografică de specialitate, am considerat la rândul nostru
această limită ca fiind acea suprafaţă de nivelare denumită de profesorul N. Barbu în 1976 pentru
Obcinele Bucovinei “nivelul văilor ”, bine dezvoltat, mai ales, pe Moldova superioar ă şi Moldoviţa.
Acest “nivel al văilor ” se găseşte în prezent, la circa 200-300m, chiar 400m sub nivelul interfluviilor
principale cu caracter de suprafaţă de nivelare (suprafaţa Mestecănişului corespunzătoare Gornoviţei
din Carpaţii Meridionali) şi suspendat la circa 200m deasupra albiilor actuale. Sub formă de umeri,
scur ţi, racordabili, el poate fi urmărit şi pe Valea Putnei, Sadova, cursul inferior al Humorului.
c) Limita administrativă a culoarului transcarpatic din nordul Carpaţilor Orientali este reprezentată de
merelele comunelor şi oraşelor de-a lungul cărora se desf ăşoar ă axele de comunicaţie principale dintre
Moldova şi Transilvania. Aceasta se situează pe teritoriul a două judeţe: Suceava, în cea mai mare parte şi Bistriţa Năsăud.
Mai mult decât toate Culoarul analizat poate fi descris din punct de vedere al spaţiului
turistic pe care îl propune spre analiză ca un teritoriu microregional func ţ ional turistic.
În capitolul "Diferenţierea de unităţi după potenţialul turistic pe teritoriul României" apărut în lucrarea
"România – potenţial turistic", autorii Ielenicz şi Comănescu (2006) situau între unităţile taxonomice
localitate turistică şi zonă turistică unitatea spaţială a axei turistice pe care se grefează centre şi puncte
turistice şi care corespunde perfect ca descrieree spaţiului analizat în această lucrare.
Astfel conform autorilor "axa turistică constituie un spaţiu cu potenţial turistic şi unele amenajări ce
permit activităţi turistice bogate înscris în lungul unei văi sau încadrul unei depresiuni sau artere de
circulaţie importantă. Poate reprezenta sectorul cel mai important al unei zone sau regiuni turistice spre
care se concentrează fluxuri turistice, pe care se exercită o circulaţie intensă dar de unde de regulă se şi
pleacă spre obiective şi localităţi turistice limitrofe. Cele mai importante sunt culoarele văilor carpatice
(Suceava, Moldove, Bistriţa ...". Consider ăm că spaţiul studiat al Culorului transcarpatic Gura
Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău se pliază perfect acestei definiţii, acesta grefându-se
ca un spaţiu continuu de-a lungul Văii Moldovei şi Bistriţei şi reprezentând sectorul cel mai important
17
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 15/99
al regiunii turistice Bucovina (concentrează majoritatea infrastructurii turistice şi totodată cel mai mare
volum al cererii turistice în cadrul Judeţului Suceava).
Fig. 1 Corema spaţiului turistic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău.
Axa turistică a culoarului este aşadar un spaţiu turistic ce înglobează ca principale centre
turistice staţiunile de interes naţional: Gura Humorului, Câmpulung, Vatra Dornei, iar ca puncte
turistice comunele rurale din acest teritoriu. Ea este totodată un spaţiu deschis atât prin căile de
comunicaţie principale (drumul european E576, magistrala feroviar ă; căi rutiere principale aflate de-a
lungul Bistriţei Aurii, către Maramureş (drumul naţional 18), sau de-a lungul culoarelor secundare ceconverg către această axă principală (Moldova Superioar ă, Moldoviţa)), cât şi prin căi de comunicaţie
cu funcţie turistică (care leagă între ele importante obiective turistice din regiune – ex: către Voroneţ,
Mănăstirea Humorului, către Moldoviţa (pe la Podul Sadovei prin Pasul 3 Movile), către Vârful Rar ău
şi Platoul Calimanilor) (Fig. 1).
18
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 16/99
3. CONTEXTUL SOCIO ECONOMIC DE EVOLUŢIE A TURISMULUI ÎN CULOARULTRANSCARPATIC GURA HUMORULUI – CÂMPULUNG – VATRA DORNEI - BÂRGĂU
3.1 Contextul demografic
Factorul demografic are un rol esenţial în dezvoltarea economică şi valorificarea
resurselor naturale, inclusiv în domeniul turismului, în Culoarul transmontan Gura Humorului –
Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău.
Culoarul, în cea mai mare parte teritoriu integrat Bucovinei, are o istorie str ăveche, încă
din cele mai vechi timpuri, apărând şi dezvoltându-se importante aşezări omeneşti. Deşi regiunea nu a
beneficiat de cercetări arheologice, au fost descoperite întâmplător (în urma unor lucr ări agricole, de
construcţii sau alunecări de teren) ruine datând din perioade istorice diferite care alături de toponimia
locurilor păstrată până astăzi atestă continuitatea locuirii de tip sedentar încă din epoca neolitică.
Analiza principalilor indicatori şi indici statistici demografici arată tendinţe şi evoluţii
specifice pentru orizontul de timp 1992 – 2002 – 2006 în spaţiul culoarului în general şi la nivelul
fiecărei comune în special.
Evolu ţ ia numerică a popula ţ iei arată astfel o tendinţă generală de creştere a acesteia între
recensămintele din 1910/1912 şi cel din 2002 cu o rată importantă mai ales după 1966 când Româniaadoptă o politică pronatalistă şi este preocupată de creşterea economică şi de deschiderea de noi unităţi
industriale mai ales în spaţiul urban.
De fapt cele mai mari rate de creştere a populaţiei între recensămintele din 15 martie 1966, cel din 5
ianuarie 1977 şi cel din 7 ianuarie 1992 se înregistrează tocmai în localităţile urbane din culoar şi în
cadrul lor mai ales de Gura Humorului (> 40% respectiv ~ 27%) şi Câmpulung Moldovenesc (~24%
respectiv ~ 19%). La recensământul din 1992 cele 18 comune rurale şi 4 comune urbane de pe teritoriul
culoarului montan totalizau 128552 locuitori, cifr ă ce are ulterior o tendinţă de scădere continuă şi
pentru majoritatea aşezărilor în parte. Astfel populaţia culoarului ajungea la 123695 locuitori în 2002 şi
la 122246 locuitori în 2006. De fapt conform Nancu D. în Popescu C., 2003, la nivel naţional
"începând din anul 1991 se prefigurează starea de declin demografic în condiţiile intensificării mişcării
migratorii externe, reducerii sporului natural (care după 1992 devine negativ), scăderii fertilităţii
feminine şi accentuării îmbătrânirii demografice". Cel mai mare regres demografic la nivelul spaţial
analizat este înregistrat de mediul urban (de la 64298 locuitori în 1992 la 60467 locuitori în 2002). În
mediul rural scăderea populaţiei este mai redusă (de la un total de 64254 locuitori în 1992 la 63228
19
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 17/99
locuitori în 2002) situaţia prezentându-se diferit de la o comună la alta şi de la un sat la altul.
Densitatea medie a popula ţ iei reflectă din plin condiţiile fizico-geografice ale regiunii montane, atât
comunele rurale cât şi cele urbane ale acestui spaţiu având teritorii extinse ca urmare a extravilanuluidominat de întinse suprafeţe forestiere. De aici şi valorile densităţilor medii mult mai reduse decât
media naţională şi cele judeţene. Cu o suprafaţă de 2893,2 km² între limitele administrative
considerate, Culoarul avea o densitate medie de 44,4 loc/km² în anul 1992, ce scade la 42,7 loc/km² în
2002 şi la 42,2 loc/km² în 2006, comparativ cu cea a jude ţelor Suceava – 87 loc/km² şi Bistriţa –
Năsăud – 58 loc/km². Indicatorii demografici explică evoluţia numerică a populaţiei şi a densităţii
acesteia în Culoarul analizat ce are un comportament demografic aparte faţă de partea deloroasă sau de
podiş a judeţelor în care este integrat.
Bilan ţ ul natural se conturează astfel ca un factor de creştere sau descreştere al populaţiei
în funcţie de condiţiile fiecărei localităţi în parte. Pentru spaţiul analizat sporul natural devine declin
începând cu anii 1997-1998 şi atinge valoarea cea mai scăzută de - 1,74‰ în anul 2004.
Bilan ţ ul migratoriu a avut şi are încă o influenţă importantă asupra evoluţiei numerice a
populaţiei în comunele componente Culoarului transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung- Vatra
Dornei – Bârgău, fiind determinat în principal de condiţiile social economice. O diferenţă negativă mai
mare între numărul celor stabiliţi şi celor plecaţi cu domiciliul din localităţile culoarului s-a înregistrat
în mediul urban, fiind generată de schimbările economice importante survenite după 1990 şi resimţitemai pregnant de ramura industriei. Şi mediul rural reflectă valori negative ale bilanţului migratoriu pe
fondul atractivităţii economice ridicate uneori a unor centre urbane de rang superior faţă de centrele
urbane mai mici din apropiere ce resimt la rândul lor schimbări economice importante. Rata migraţiei
capătă valori negative cu atât mai mari cu cât distanţa faţă de axele menţionate este mai mare. Un tip
de migraţie cu o pondere deloc neglijabilă în arealul studiat, care afectează şi calitatea serviciilor în
turism în zona menţionată ca urmare a absenţei personalului calificat în domeniu, este migraţia
internaţională temporar ă pentru muncă după 1989.
Structura popula ţ iei pe grupe de vârst ă arată în mod evident o diminuare a ponderii
populaţiei tinere de la o valoare medie de 24,26% în 1992 la 19,74% în 2002 şi în paralel o creştere a
ponderii populaţiei în vârstă de la un procent în medie de 15,06% în 1992 la 20,10% în 2002 pentru
întreg spaţiul Culoarului în timp ce populaţia adultă pare să r ămână la un nivel constant (Fig. 2).
20
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 18/99
Fig. 2 Evoluţia structurii pe grupe de vârstă (%) în localităţile Culoarului transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung
– Vatra Dornei – Bârgău în perioada 1992 – 2002. (Sursa detelor: INS).
O imagine sugestivă a structurii pe grupe de vârstă şi sexe este redată de piramidele vârstelor .
Realizarea acestora le nivel de judeţ şi localitate pentru datele recensămintelor din 1992, respectiv 2002
arată în mod clar diferenţieri temporale şi spaţiale pentru evoluţia demografică la nivelul Culoarului în
general şi a fiecărei comune în parte (Fig. 3). Tendinţele de îmbătrânire ale populaţiei sunt bine
evidenţiate de îngustarea considerabilă a bazei piramidelor (ce corespunde grupelor de 0 – 9 ani) în
21
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 19/99
2002 faţă de 1992. Acest lucru sugerează efective din ce în ce mai mici de populaţie tânăr ă care să
înlocuiască importantele efective îmbătrânite în viitor.
Fig. 3 Structura populaţiei pe vârstă şi sexe în 1992, respectiv în 2002 în localităţile Culoarului transcarpatic Gura
Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău. Sursa detelor: Recensămintele populaţiei 1992, 2002.
Structura etnică , pe na ţ ionalit ăţ i a populaţiei la nivelul Culoarului transcarpatic Gura Humorului –
Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău este în prezent mult mai omogenă dacă ne raportăm la perioada
secolelor şi chiar deceniilor trecute, când ca urmare a guvernării str ăine (ce a dominat timp de 144 de
ani) a avut loc un proces de infiltrare etnică şi eterogenizare a populaţiei dominant româneşti sub
pretextul colonizării spaţiilor ce aveau în acea vreme o populaţie mai puţin numeroasă. Aceste etnii
(mai ales germanii şi evreii) sunt prezente într-o pondere importantă în jurul anului 1930 după care,
22
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 20/99
odată cu schimbarea guvernării, scad foarte mult astfel că la recensămintele din 1992 şi 2002 au
ponderi insignifiante.
Poten ţ ialul demografic din punct de vedere economic exprimat mai ales prin populaţiaactivă şi indici specifici care o caracterizează precum şi prin structura profesională a populaţiei
interesează în mod deosebit resursele socio-economice de ansamblu ale Culoarului transcarpatic Gura
Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău.
Fig. 4 Evoluţia ratei generale de activitate, ratei de întreţinere, ponderii salariaţilor în total populaţie activă în
localităţile Culoarului transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău în perioada 1992 – 2002.
Sursa datelor: INS, Direcţiile judeţene de statistică: Bistriţa-Năsăud, Suceava.
23
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 21/99
În perioada 1992 – 2002, în cifre absolute, populaţia activă cunoaşte o evoluţie diferită de la un judeţ la
altul şi de la o comună la alta. Astfel comunele bistriţene, ca de altfel şi Judeţul Bistriţa-Năsăud în
general, cunoaşte o creştere a acestui indicator în timp ce majoritatea comunelor sucevene analizate şiJudeţul Suceava cunoaşte o scădere a volumului populaţiei active. La rândul său contingentul
popula ţ iei inactive modifică rata de între ţ inere8 care reflectă în mare măsur ă valorile ratei de activitate
având valori mai mari pentru majoritatea comunelor în 2002 faţă de 1992. De asemenea în perioada
1992 – 2002 ponderea populaţiei salariate în totalul populaţiei active scade pentru majoritatea
localităţilor.
Rata şomajului9 creşte de la o valoare medie de 8,9% în 1992 la o valoare medie de 15,85% în 2002 la
nivelul întregului spaţiu analizat comparativ cu creşterea la nivel naţional de la 8,25% la 11,75%.
Analiza ocupării for ţ ei de muncă pe ramuri de activitate sau a structurii profesionale a populaţiei
Culoarului transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău cunoaşte importante
transformări după 1990.
Astfel declinul mineritului, al industriei uşoare, dar şi cel al prelucr ării complexe a lemnului duc la o
creştere masivă a ocupării în agricultur ă.
Şomajul de lungă durată, creşterea ponderii persoanelor casnice, a volumului pensionărilor înainte de
termen sunt printre principalele consecinţe negative ce au afectat mediul socio-economic al acestor
comune în ultimele două decenii.
3.2. Resursele umane în turism
Turismul este considerat în prezent unul din domeniile cheie ale economiei ca urmare a implicării
directe şi indirecte al unui volum considerabil de resurse umane şi al creării de locuri de muncă, fiind
astfel inclus ca element principal al strategiilor de dezvoltare la diferite niveluri teritoriale.
La rândul lor resursele umane în domeniul turismului r ămân esenţiale pentru succesul acestei activităţi
în condiţiile în care volumul lor şi mai ales nivelul lor de pregătire şi gradul de motivare pe care îl au în
această meserie contribuie în mare măsur ă la satisfacţia clientelei aflată în vacanţă. Cândea, Erdeli şi
Simon (2001) considerau ospitalitatea, obiceiurile, varietatea şi calitatea serviciilor prestate ca factori
ce contribuie la buna desf ăşurare a activităţilor turistice integraţi alături de potenţial patrimoniului
turistic.
8 Definită ca număr de persoane inactive care revin la 1000 de persoane active9
Calculată prin raportarea numărului şomerilor la populaţia activă multiplicat cu 100.
24
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 22/99
3.3 Contextul economic
Culoarul transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei - Bârgău, continuat spre vest prin arealul montan mai scund al Munţilor Bârgăului, prezintă particularităţi economice specifice,
legate în principal de resursele oferite de zona montană propriu-zisă şi tradiţiile existente.
Raportând-o la nivelul regional al Bucovinei şi ţinutului Bistriţei sau chiar la nivel naţional,
observăm o anumită prosperitate istorică a zonei, care s-a datorat mai multor factori socio-economici şi
istorici. Astfel încă din trecutul medieval, populaţia, cu o densitate redusă, avea suficiente resurse
oferite de creşterea animalelor şi de păduri, deşi terenurile arabile erau ca şi inexistente.
P ădurile constituie principala resursă a regiunii, iar exploatarea şi valorificarea lemnului o preocupare
de bază a locuitorilor, de mai bine de 200 de ani şi până în prezent. Ele deţin peste 2/3 din suprafaţa
fondului funciar, variind de la o localitate la alta (Fig. 5).
Fig. 5 Ponderea suprafeţelor împădurite la nivelul comunelor din Culoarul transcarpatic Gura Humorului –Câmpulung – Vatra Dornei - Bârgău (Sursa datelor: Recensământul agricol). Sursa datelor: Recensământul agricol,2003.
Paji ştile deţin o suprafaţă considerabilă, ce s-a extins în timp, variind între 25% şi 35% de la o
localitate la alta şi asigurând premise favorabile creşterii animalelor. Ele sunt folosite ca păşuni sau ca
fâneţe având o productivitate remarcabilă. Cele de pe terenurile mai joase altitudinal, fertilizate de
către proprietari, sunt cosite chiar de 2-3 ori pe sezon.
Agricultura a constituit din cele mai vechi timpuri o activitate economică importantă a culoarului
transcarpatic analizat, care însă ca urmare a suprafaţei restrânse a terenurilor arabile (cu o pondere sub
25
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 23/99
3%) care apar sub forma de mici loturi, cultivate cu legume (cartof, în principal) s-a bazat mai ales pe
creşterea animalelor. Creşterea animalelor reprezintă o ocupaţie str ăveche şi totodată activitatea
agricolă de bază a locuitorilor regiunii fiind bazată în special pe creşterea bovinelor, secundar aovinelor, a cabalinelor şi a păsărilor. Dezvoltarea turismului şi mai ales a agroturismului în zonă ar
putea constitui un factor pozitiv suplimentar ce ar încuraja continuitatea practicilor agricole cu tradiţie
în regiune.
Industria, ramur ă mult mai recent apărută în localităţile culoarului transmontan, cunoaşte cea mai
amplă dezvoltare în perioada anilor 1960-1990. Ea s-a bazat în primul rând pe exploatarea bogăţiilor
minerale ale subsolului şi pe materiile prime oferite de agricultur ă şi silvicultur ă şi a creat locuri de
muncă pentru o mare parte din for ţa de muncă existentă la nivelul Culoarului (Fig 17), care a fost
menţinută astfel în localităţile de domiciliu. Tocmai această dezvoltare a industriei care oferea venituri
stabile salariaţilor – proprietari în acelaşi timp de gospodării în care practicau o agricultur ă
necolectivizată, a indus o oarecare prosperitate socială regiunii în această perioadă.
3.4 Evoluţia activităţii turistice în Culoarul transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra
Dornei – Bârgău
Istoricul activităţilor turistice se integrează în cunoaşterea complexă a Bucovinei în general, şi a păr ţiisale sudice în special, arealele: Ţara Dornelor, Câmpulung-Pietrele Doamnei şi Gura Humorului –
Voroneţ fiind str ă bătute şi studiate de către oameni de renume (scriitori, geografi, geologi, biologi,
etnografi şi folclorişti) ale căror însemnări de călătorie au constituit de-a lungul timpului recomandări
avizate pentru publicul larg.
Evoluţia turismului în acest areal cunoaşte mai multe etape după cum urmează:
a) Etapa premerg ătoare activit ăţ ilor turistice de la sfâr şitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului
XX, până în 1918 când Bucovina este reintegrată României şi în care regiunea Culoarului transcarpatic
apare în literatura ştiinţiică de profil mai ales ca spaţiu de interes etnografic şi cu un peisaj natural
deosebit. Printre cele mai cunoscute şi importante informaţii şi documente despre Bucovina de Sud şi
în particular despre Câmpulung Moldovenesc menţionăm pe cele lăsate de cărturarul T.V.Ştefanelli
intitulate „Documente din vechiul Ocol al Câmpulungului Moldovenesc” culese, adnotate şi publicate
în 1915 de Editura Academiei Române, Bucureşti.
b) Etapa perioadei interbelice este etapa în care se pun bazele turismului propriu-zis în Bucovina de
Sud, în care apar organisme naţionale şi judeţene precum şi edificii cu scop turistic. La 11 iunie 1935
26
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 24/99
se înfiinţează Oficiul Naţional de Turism, iar la 10 iulie 1935 s-au constituit oficial în fiecare judeţ şi
evident şi în judeţele de atunci Câmpulung şi Bistriţa oficii judeţene cu rol de promovare a turismului.
c) Etapa cuprinsă între 1947 şi 1990 este o perioadă în care turismul în Bucovina de Sud cunoaşte unregres sub aspectul promovării interne şi mai ales externe a obiectivelor şi resurselor turistice existente
sub influenţa stării întregii economii româneşti, care devine un sistem închis de tip comunist.
d) Perioada 1970 – 1985 r ămâne cea mai importantă la nivelul perioadei comuniste prin investiţiile ce
au avut loc în infrastructura turistică şi care reuşesc să atragă un număr tot mai mare de turişti interni,
dar şi din str ăinătate, dovedind rentabilitatea economică a aceastei activităţi pe baza potenţialului
turistic bogat al zonei. Are loc astfel o relansare a turismului regiunii stopat destul de brusc de r ăzboi în
faza incipientă a contur ării staţiunilor Bucovinene. Investiţiile perioadei comuniste duc la apariţia de
numeroase unităţi de primire turistică de tipul: hotelurilor, motelurilor, popasurilor turistice, unităţilor
de alimentaţie publică, la modernizarea drumurilor către obiectivele turistice naturale şi antropice, la
refacerea marcajelor vechilor trasee turistice şi marcarea a numeroase noi trasee pentru drumeţii şi
excursii montane.
e) Etapa de dezvoltare a turismului după anul 1990 se înscrie pe noi coordonate economice şi
legislative în care funcţia turistică înregistrează o dezvoltare susţinută şi dinamică atât în oraşele cât şi
în comunele rurale din Culoarul transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău.
Se remarcă astfel tendinţa crescândă pentru investiţiile în turism, predominate aproape în totalitate decele la nivelul structurilor de primire (cu funcţii de cazare şi/sau alimentaţie).
Pornind de la nivele de dezvoltare diferite ale structurilor turistice, care pot fi lesne constatate la finalul
perioadei comuniste (anii '90) cele trei nuclee urbane principale de la nivelul Culoarului transcarpatic
(astăzi considerate staţiuni turistice de interes naţional) cunosc în etapa postcomunistă evoluţii diferite
în dezvoltarea funcţiei turistice.
f) Evolu ţ ia activit ăţ ii turistice în sta ţ iunea balneoclimatică Vatra Dornei
În cadrul evoluţiei turismului în Culoarul transcarpatic analizat, Vatra Dornei poate fi tratată ca spaţiu
individual ce a cunoscut o dezvoltare deosebită remarcându-se ca staţiune turistică de interes
internaţional încă de la începutul secolului al XIX-lea. Importanţa staţiunii pentru oricare din etapele de
dezvoltare ale turismului s-a menţinut de-a lungul timpului, prin potenţialul său turistic bogat şi variat
ce a beneficiat de amenajări turistice cu tradiţie.
27
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 25/99
4. POTENŢIALUL TURISTIC AL CULOARULUI GURA HUMORULUI – CÂMPULUNG –
VATRA DORNEI – BÂRGĂU
Noţiunea de potenţial turistic a fost tratată pe larg de numeroase lucr ări ce au abordat din punct de
vedere geografic domeniul turismului în condiţiile în care specialiştii în această ramur ă a geografiei au
fost în mod firesc interesaţi de măsura în care componentele geografice (naturale şi antropice) ale
spaţiului sunt capabile să genereze atractivitate turistică. Au fost date astfel numeroase definiţii
potenţialului turistic, autorii încercând să contureze sfera de cuprindere a acestei noţiuni pe de o parte
şi să delimiteze uneori conceptul de altele cu înţelesuri similare utilizate în literatura ştiinţifică de genul
fond turistic, patrimoniu turistic, resursă turistică, atracţie turistică ş.a.m.d..
4.1 Potenţialul turistic natural
Reprezintă o parte importantă a potenţialului turistic, "un factor de atractivitate esenţial"
(Ciangă, 1998) de prezenţa căruia se leagă activitatea turistică în general şi pentru culoarul analizat în
special. Resursele turistice naturale se leagă în mod firesc de principalele componente ale cadrului
natural (relief, climă, ape etc.) (Fig. 6) şi au un aport diferit în atractivitatea generală a potenţialului
natural în funcţie de valenţe cantitative şi calitative care le caracterizează.
Potenţialturisticnatural
Potenţialulturistic
al reliefului
Potenţialulturisticclimatic
Potenţialulturistic
al apelor
Potenţialulturistic
al vegetaţiei
Potenţialulturistic
al faunei
Potenţialulturistic
al ariilorprotejate
Potenţialulturistic
al peisajului
Fig. 6 Structura potenţialului turistic natural
4.1.1 Potenţialul turistic al reliefului
Pentru oricare teritoriu relieful constituie un element major în structura poten ţialului
turistic, el fiind suportul material al desf ăşur ării activităţilor turistice şi element esenţial alături de
28
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 26/99
vegetaţie şi de componenta antropică pentru peisajele ce caracterizează Culoarul transcarpatic Gura
Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei - Bârgău.
Culoarul transcarpatic din nordul Carpaţilor Orientali se întinde din punct de vederegeomorfologic de la est din dreptul localităţii Păltinoasa, unde se află limita domeniului montan, mai
precis a Obcinelor Bucovinei (Obcina Mare), cu Podişului Sucevei (marcată prin Dealul Ciungi) la vest
în ţinutul Bârgaielor (mai precis poalele vestice ale Munţilor Bârgău între văile Ilvei, Bârgăului,
Bistriţei). El este compus dintr-o înlănţuire de bazinete şi culoare depresionare (Depresiunea Gura
Humorului - Depresiunea Frasin – Depresiunea Molid – Depresiunea Vama – Depresiunea Câmpulung
Moldovenesc – Depresiunea Pojorâta - Bazinetul depresionar al Văii Putna – Pasul Mestecăniş –
Culoarul depresionar al Bistriţei Aurii între Vatra Dornei şi Ciocăneşti – Depresiunea Dornelor – Pasul
Tihuţa – Munţii Bârgăului (poalele vestice ale acestora între văile: Ilvei, Bârgăului şi Bistriţei) legate
între ele prin pasuri şi trecători.
Elementele de relief în strânsă legătur ă cu suportul litologico-structural şi de o mare varietate şi
complexitate prezintă grade diferite de atractivitate turistică în funcţie de caracteristici cum ar fi:
altitudinea, masivitatea, forma, aspectul, spectaculozitatea etc. şi care se reflectă din plin în peisaj
resursă de bază "consumată" în turism în general şi la nivelul culoarului analizat în special. Astfel între
tipurile de forme de relief ce prezintă importanţă pentru activitatea turistică se pot aminti: relieful pe
calcare şi dolomite ce generează pentru Culoarul de faţă forme impunătoare ale exocarstului (ex: stâncide diverse tipuri inclusiv klippele calcaroase, abrupturi, chei, platouri etc.); relieful pe conglomerate şi
gresii cu un potenţial deosebit în regiunea analizată şi cu o mare varietate de forme rezultate prin
eroziunea diferenţială în strate sedimentare cu duritate diferită intercalate şi imbricate într-o mare
varietate de cute; relieful volcanic deosebit de pitoresc cu forme de tipul craterelor, martorilor de
eroziune, etc., relieful pe şisturi cristaline impunător în peisaj prin altitudini şi formele caracteristice şi
chiar relieful tectonic ce a generat blocuri litologice eratice. În cadrul fiecărui tip situaţia se prezintă
diferit de la caz la caz gradele de atractivitate fiind diferen ţiate în funcţie de diverse criterii. Adesea
însă în practica turistică intervin şi nuanţe mult mai subiective date de turiştii însăşi ce sunt atraşi sau
nu de diverse obiective (inclusiv de cele apar ţinând reliefului) în funcţie de motivaţia lor, de experienţa
anterioar ă tr ăită în alte spaţii turistice similare.
4.1.2 Potenţialul turistic al climei
Condiţiile climatice au un rol deosebit de important în determinarea tr ăsăturilor specifice peisajului
geografic actual influenţând activităţile socio-economice în general şi activităţile turistice în special.
29
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 27/99
Elementele climatice prin valorile lor determină în particular pentru această activitate economică
sezoane de interes turistic (lungimea acestora) şi forme de turism ce se pot practica pe un anumit
teritoriu (ex: turismul pentru sporturi de iarnă). Activitatea turistică în general şi turismul balneoclimatic în special este interesat de acţiunea biologică a factorilor climatici cu influenţă asupra
corpului uman ce duc la confort sau disconfort climatic (termic, de umiditate etc.) şi mai mult de
proprietăţile curative şi terapeutice ale climei (ex. rezultatele locale deosebite ale interacţiunii factorilor
climatici ducând la apariţia staţiunilor climatice).
Din punct de vedere al turismului, se poate astfel deosebi:
- un climat estival propice pentru turism recreativ, pentru drumeţii, escaladă şi alpinism, cicloturism,
echitaţie, uneori stresant prin umiditate ridicată şi precipitaţiile cu caracter diurn (componentă major ă a
indicelui climato-turistic)
- un climat al sezonului hivernal, cu temperaturi scăzute, ninsori, nebulozitate, ceaţă în depresiuni şi
inversiuni termice care interesează în principal pentru practicarea sporturilor de iarnă prin grosimea şi
durata startului de ză padă.
Stresul bioclimatic este un indicator important în stabilirea caracteristicilor terapeutice
ale climatului, evidenţiind limitele în cadrul cărora organismul îşi menţine starea de echilibru,
sistemele de reglare, peste şi sub care factorii devin stimulativi sau stresanţi declanşând mecanismele
de autoapărare şi adaptare a organismului. Stresul bioclimatic se divide în componenta stres cutanat şicomponenta stres pulmonar.
Fig. 7 Valorile medii multianuale ale stresului cutanat diurn pentru staţiile Câmpulung Moldovenesc, Poiana Stampei
şi Rar ău. (Sursa datelor: Arhiva ANM)
Fig. 8 Valorile medii multianuale ale stresului pulmonar diurn pentru sta ţiile Câmpulung Moldovenesc, Poiana
Stampei şi Rar ău. (Sursa datelor: Arhiva ANM)
30
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 28/99
4.1.3 Potenţialul turistic al hidrografiei
Alături de relief şi vegetaţie, hidrografia se instituie într-o componentă de bază a peisajului naturalsporind din plin atractivitatea turistică a regiunii. La nivelul acestui spaţiu "hidromul" (Lozato-
Giotard, J.-P., 2003) cu atractivitate turistică este reprezentat atât de pânzele lacustre, de interes local
însă sau cel mult regional (Colibiţa, Iezerul Sadovei) cât şi de numeroasele cursuri de apă mai mari sau
mai mici care sporesc prin prezenţa lor farmecul peisajului. Între toate acestea un potenţial deosebit
nevalorificat în prezent l-ar reprezenta reînvierea prin turism a traseelor plutăritului pe Bistriţa).
Apele subterane minerale reprezintă o componentă importantă a hidrografiei pentru activitatea turistică
desf ăşurată la nivelul Culoarului transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău
în general şi a arealului său vestic Dorna – Bârgău în special. Ele au fost cercetate şi descrise în zona
Dornelor încă de la sfâr şitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, cea mai cunoscută
localitate a culoarului în resurse de acest tip şi devenită astfel staţiune balneoclimatică cu tradiţie fiind
Vatra Dornei.
4.1.4 Potenţialul turistic al vegetaţiei
4.1.4.1 Rolul turistic al vegeta ţ ieiPotenţialul turistic oferit de resursele biogeografice se intercondiţionează inseparabil cu cel al reliefului
şi al hidrografiei. Turistic vegetaţia sau "fitomul" reprezintă un element de atractivitateîn funcşie de
numeroase caractere cantitative şi calitative care o influenţează (Lozato Giotard, 2003, p. 53) Rolul
turistic al vegetaţiei este complex putând fi apreciat în primul rând prin valoarea estetică pe care
aceasta o imprimă peisajului şi care poate fi definită de compoziţia asociaţiilor vegetale majore (ex:
vegetaţie subalpină – jnepenişuri, păduri de conifere, păduri de foioase etc.) şi de îmbinarea dintre
acestea (îmbinarea suprafeţelor de fâneaţă şi păşune cu cele împădurite este o dominantă a peisajului în
culoarul transcarpatic analizat), de prezenţa şi mai ales de absenţa suprafeţelor împădurite, de fazele
fenologice ce se desf ăşoar ă în cursul anului (vizibile mai ales în arealele cu păduri de foioase) etc.. Este
greu de imaginat peisajul acestui areal din "Ţara de Sus" f ăr ă păduri deşi în prezent, presiunea
antropică deosebită la care se adaugă hazardele naturale (doborâturi de vânt şi de ză padă, inundaţii etc.)
au distrus însemnate suprafeţe împădurite ce se fac puternic remarcate în peisaj; uneori chiar în areale
cu un intens flux turistic aflate de-a lungul arterelor de circulaţie principale (rutier ă şi feroviar ă) ce
str ă bat culoarul (ex. în dreptul localităţii Vama).
31
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 29/99
Pe lângă latura estetică a vegetaţiei, pe care se bazează cea mai mare parte a potenţialului turistic al
acesteia, alte două funcţii de bază şi anume valoarea economică şi cea ecologică a acestui element
natural, influenţează, hotărâtor uneori, aspectul general, compoziţia şi starea de sănătate a asociaţiilorvegetale, şi implicit măsura în care ele reprezintă o resursă sau un element negativ în cadrul
potenţialului turistic al unei regiuni. Valoarea estetică a pădurii de exemplu depinde în mare măsur ă de
punctul de vedere din care aceasta este privită ca o resursă de cei ce o au în proprietate şi în
administrare.
4.1.5 Potenţialul turistic al faunei
Fauna, bine reprezentată în arealul Culoarului transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra
Dornei – Bârgău, are un rol foarte important din punct de vedere ecologic în cadrul ecosistemelor
existente. Pentru turism de cele mai multe ori contează doar anumite specii considerate atracţii ca
urmare a valorii estetice pe care o aduc peisajului sau ca urmare a trofeelor cinegetice pe care le
reprezintă. Astfel de multe ori turismul pentru natur ă produce discriminări în preferinţa pentru frumos
asociat cu mărimea şi esteticul speciei în sine şi nefiind interesat de toate speciile în egală măsur ă sau
nu neapărat de cele valoroase ecologic.
Atât fauna de mamifere, avifauna cât şi ihtiofauna conţin elemente valoroase ce sporesc potenţialulturistic natural fiind de interes mai ales pentru turiştii ştiinţifici, ecoturişti, vânătoari şi pescari.\
4.1.6 Potenţialul turistic al ariilor protejate
Ariile protejate reprezintă tocmai prin obiectivele naturale şi uneori şi antropice pe care le conservă o
importantă resursă turistică cu o mare atractivitate. Ele reprezintă un punct nevralgic de mare interes
pentru turismul durabil şi, în special, a laturii sale ecologice prin faptul că acestea sunt promovate ca
spaţii de practicare a ecoturismului implicând o activitate economică (chiar dacă recreativă), amenajări
antropice şi fluxuri de vizitatori în regiuni cu o fragilitate şi o valoare deosebită a elementelor de
mediu. De asemenea cu cât obiectivul natural protejat este mai valoros ( prin raritate, endemism,
ş.a.m.d.) cu atât atractivitatea turistică este mai mare şi deci impactul unei activităţi turistice
nemanageriate corespunzător mai însemnat.
În ţara noastr ă procesul de preaderare la Uniunea Europeană a dus la o amplă revizuire şi completare a
legislaţiei privind mediul şi implicit ariile protejate în încercarea integr ării legislaţiei româneşti în
acquis-ul comunitar. Aderarea României în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 a accelerat procesul
32
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 30/99
de definire a politicilor de mediu prin lărgirea reţelelor ecologice europene inclusiv a celor legate de
ariile protejate (Natura 2000, Parcurile PAN, Parcurile IUCN10 bazate pe directivele UE) (Fig. 9),
dezvoltarea sectorului ONG-urilor cu preocupări pentru durabilitate şi pentru alternative prietenoasemediului în diferite domenii. Apar şi se dezvoltă şi în ţara noastr ă concepte de tipul etichetelor
verzi/ecologice acordate pentru diferite produse şi servicii. În paralel cu accelerarea procesului de
urbanizare şi periurbanizare, precum şi de expansiune a spaţiului construit are loc şi o creştere a
interesului petrecerii timpului liber cât mai aproape de medii nealterate antropic de tipul ariilor
protejate.
Fig. 9 Harta ariilor protejate în Culoarul transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei –
Bârgău.
10 International Union for Conservation of Nature/Uniunea Internaţională de Conservare a Naturii - numele oficial al acestei institu ţiidenumite official între anii 1990 – 2008 World Conservation Union, instituţie care are ca principale obiective numirea, menţinerea şi
monitorizarea categoriilor IUCN pentru managementul ariilor protejate şi a speciilor IUCN aflate în pericol.
33
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 31/99
4.2 Potenţialul turistic antropic
Potenţialul turistic antropic constituie în general o componentă importantă a potenţialuluituristic în general şi pentru spaţiul analizat în special. Acesta face referire atât la elemente culturale ale
patrimoniului fix (obiective cultural istorice (Cândea, Erdeli, Simon, 2000) monumente cultural –
istorice, ale culturii etnografice) cât şi mobil (manifestări culturale (Cândea, Erdeli, Simon, 2000) cu
caracter tradiţional sau contemporan) prezentând atractivitate turistică mai ales prin prisma
caracteristicilor sale calitative (diversitate, originalitate, unicitate) analizate pentru diverse niveluri
spaţiale şi temporale. Cândea, Erdeli, Simon (2000) definesc potenţialul antropic ca fiind "conturat în
timp istoric, îmbogăţindu-se treptat în urma ascensiunii creative a omului care a produs mereu noi
valori, îmbogăţindu-şi mediul artificial, în concordanţă cu creşterea pretenţiilor sale de cultur ă şi
civilizaţie". "Majoritatea elementelor mediului antropic nu au fost create sau construite în scopuri
turistice" ci pentru alte motive, ele că pătând această funcţie în timp tocmai prin valoare exprimată prin
"unicitate, inedit, dimensiuni, vechime, funcţia îndeplinită, geniu, neobişnuit, deosebit dar mai ales prin
simbolul şi mesajul pe care îl poartă" (Dumbr ăveanu, 2004).
4.2.1 Patrimoniul cultural fix
Patrimoniul cultural fix include monumente cultural – istorice, obiective de arhitectur ă tradiţională,obiective de arhitectur ă şi cult religios fiind puse în valoare prin tururi şi excursii organizate şi care le
includ sau prin vizite ale turiştilor aflaţi în sejur. Acestea pot fi obiective renumite şi de mare
atractivitate ce pot constitui motivaţii în sine ale călătoriei turistice (ex.: mănăstirile pictate ale
Bucovinei atrag anual zeci de mii de vizitatori) sau obiective regionale şi locale promovate prin ghiduri
de călătorie regionale, prin pliante şi birourile locale de informare turistică.
4.2.1.1. Arhitectura vernacular ă
Arhitectura tradiţională reprezintă o parte importantă a potenţialului turistic cultural al Culoarului
transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei - Bârgău, regiunea fiind inclusă în cea mai
mare parte în zona etnografică a Bucovinei de Sud, iar partea sa vestică fiind integrată în zonele
etnografice ale Bistriţei şi Năsăudului. Se deosebesc astfel în cadrul său mai multe areale etnografice
distincte, evidenţiate inclusiv la nivelul elementelor de arhitectur ă popular ă, dar şi o serie de tr ăsături
comune în privinţa tipurilor de aşezări, gospodării şi locuinţe.
Tipologia gospod ăriilor la nivelul spaţial al culoarului reflectă ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor,
ele diferenţiindu-se prin numărul şi funcţiile construcţiilor şi prin modul lor spaţial de organizare.
34
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 32/99
Fig. 10 a Casa muzeu Fundu Moldovei, b Gospodărie - Vama cu trei corpuri acoperite cu materiale diferite (de la
stânga la dreapta şindrilă, azbest, tablă) (Foto: Dincă, A.)
Gospod ăria contemporană a satelor bucovinene integrează astăzi doar o parte din elementele
tradiţionale. În general cătunele izolate ce păstrau astfel de gospodării arhaice au dispărut sau s-au
contopit cu localitatea principală din care f ăceau parte. Locuinţele tradiţionale din bârne lutuite au fost
înlocuite de locuinţele ridicate din materiale de construcţie
fabricate, de cele mai multe ori tot pe schelet din lemn. Ele au,
de regulă, 3-4 camere sau chiar 5-6, fiind locuinţe cu un etaj
(Fig. 11). Tinda a fost înlocuită cu un hol mai larg sau mai
îngust, prispa cu veranda, cerdacul de balcon, podul demansarde.
Fig. 11 Locuinţă renovată – Sadova reprezentând modelul tipic perioadei
comuniste întâlnit frecvent în localităţile rurale şi urbane din partea
suceveană a Culoarului. (Foto : Dincă, A. I.)
4.2.1.2 Patrimoniul religios – mănă stirile şi bisericile
Obiectivele de cult religios reprezintă importante obiective turistice ale teritoriului analizat, fiind pe de
o parte o reflectare a varietăţii etnice de odinioar ă (ex.: oraşele importante ale Culoarului au mari
sinagogi şi cimitire evreieşti) şi pe de alta o dovadă a complexităţii şi diversităţii religioase a
prezentului (cultele neoprotestante au ponderi însemnate în localităţile Bucovinei fiind din ce în ce mai
prezente prin construcţii specifice ).
35
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 33/99
De mare interes turistic r ămân mănăstirile, bisericile şi schiturile dedicate cultului ortodox şi între ele
mănăstirile cu picturi exterioare ce reprezintă o marcă a ţinutului Bucovinei. Contribuind din cele mai
vechi timpuri la păstrarea credinţei, culturii limbii române, a tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti şiconstituind chiar locuri de retragere ale domnilor Moldovei pe timp de r ăzboi, mănăstirile capătă o
importanţă strategică din timpuri istorice. Astăzi mănăstirile cu frescă exterioar ă reprezintă cea mai
mare atracţie din regiune11 ducând la dezvoltarea un turism cultural de tranzit (circuite de 1 – 3 zile) şi
la dezvoltarea unui turism religios pe de alta (la acestă a doua formă contribuie şi alte numeroase
mănăstiri, schituri şi biserici din zonă).
M ănă stirea Humorului (Fig. 12) reprezintă una dintre
capodoperele artei arhitecturale medievale moldoveneşti, alături
de Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore şi este aşezată în
comuna cu acelaşi nume.
Fig. 12 Mănăstirea Humorului (Foto : Dincă, A.I.)
M ănă stirea Vorone ţ (Fig. 13) socotită o “capela Sixtină a R ăsăritului” se află la numai 5 km depărtare
de Gura Humorului pe micul afluent, cu acelaşi nume al râului
Moldova. Biserica de mici dimensiuni, dar impresionantă prin
frumuseţea picturilor exterioare şi interioare, a fost ctitorită de
Ştefan cel Mare în anul 1488.
Fig. 13 Biserica Mănăstirii Voroneţ – Monument UNESCO (Foto : Dincă,
A.I.)
Biserica a cunoscut numeroase transformări de-a lungul timpului,
cea mai semnificativă având loc în anul 1547, în timpul celei de-a
doua domnii a lui Petru Rareş când, i s-a adăugat pridvorul închis
şi a fost pictată la exterior.
11 în arealul Culoarului Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei sunt trei mănăstiri celebre – Voroneţ, Humor, Moldoviţa. Aceastadin urmă se integrează funcţional, spiritual şi cultural văii Moldovei, chiar dacă se află la ≈ 10 km de axul culoarului transmontan, în
comuna Vatra Moldoviţei.
36
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 34/99
4.2.1.3 Muzeele
Edificii culturale care adă postesc colecţii de mare valoare şi uneori ele însele adă postite de clădiri
deosebite din punct de vedere istoric şi/sau architectural muzeele reprezentă un punct important deatracţie al turiştilor la nivelul Culoarului transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei –
Bârgău. Ele sufer ă în prezent un proces de restructurare şi reacreditare ca urmare a revizuirii legislaţiei
în domeniu. Astfel conform legii muzeelor şi colecţiilor publice nr. 311 din 8 iulie 2003 se consider ă
muzeu - instituţia de cultur ă, de drept public sau de drept privat, f ăr ă scop lucrativ, aflată în serviciul
societăţii, care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează, comunică si expune, în scopul
cunoaşterii, educării şi recreerii mărturii materiale si spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţilor
umane, precum şi ale mediului înconjur ător.
În cadrul Culoarului analizat există muzee vechi şi renumite mai ales în oraşe, cunoscute încă din
perioada comunistă la nivel naţional (Muzeul Arta Lemnului – Câmpulung Moldovenesc) şi judeţean
(Muzeul Ştiinţelor Naturii – Vatra Dornei; Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina – Gura
Humorului) sau mai noi, de regulă cu profil etnografic şi cu o activitate destul de intensă, atât la nivelul
oraşelor cât mai nou şi al comunelor rurale (Muzeul etnografic Fundu Moldovei, Muzeul Etnografic –
Vatra Dornei, Muzeul etnografic Poiana Stampei, Panaci, Şaru Dornei etc.).
Muzeul „Arta lemnului” din Câmpulung, unic în ţar ă prin vocaţia sa de cultur ă, se situează f ăr ă
îndoială între primele obiective de acest tip din zonă.Printre cele mai valoroase exponate se număr ă
o scar ă pentru călărie, din lemn de tisă din
secolul al XV-lea şi carul de munte, cu roţi
mari de lemn şi o vechime de 425 de ani (Fig.
14), care era folosit pentru transportul
butoaielor cu vin, fiind singurul de acelaşi fel
din ţara noastr ă.
Fig. 14 Carul cu roţi de lemn – Muzeul Arta Lemnului
– Câmpulung Moldovenesc.
4.2.1.4 Monumentele
Aflate aproape pe teritoriul fiecărui oraş şi centru comunal, acestea reprezintă de regulă monumente de
arhitectur ă (datând din diferite perioade) şi uneori chiar de artă sau monumente istorice care
comemorează fapte eroice şi martiri (căzuţi în cele două r ăzboaie mondiale fiind).
37
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 35/99
4.2.2 Patrimoniul cultural mobil
Patrimoniul cultural mobil r ămâne de o importanţă deosebită pentru spaţiul analizat f ăcând referire la
un fond etnografic deosebit de bogat în tradiţii şi obiceiuri şi implicit la manifestări culturale legate demomente ale calendarului popular pe de o parte şi la festivaluri pe de alta ca manifestări contemporane
organizate de regulă tot pe teme etnofolclorice.
4.2.2.1 Tradi ţ iile şi obiceiurile populare legate de sărbătorile religioase importante din cursul anului
se refer ă în principal la obiceiuriele de iarnă şi la cele de Paşte.
a) Obiceiuri folclorice de iarnă legate de sărbătorile tradiţionale creştine (Cr ăciun, Anul Nou,
Bobotează) reprezintă un element important de atractivitate turistică în Bucovina. Astfel pe lângă cei
născuţi în acest ţinut şi care vin să le petreacă sărbătorile acasă împreună cu familiile, locaţiile turistice
(hoteluri, pensiuni, case turistice, vile, hanuri şi cabane) atrag în fiecare an de turişti din ţar ă şi
str ăinătate.
b) Obiceiurile de Pa şte în Bucovina integrează tradiţia extrem de
veche, cunoscută şi mediatizată a încondeierii ouălor. Arta popular ă
din localităţile bucovinene ale Culoarului impresionează atât prin
tehnicile de lucru folosite cât şi prin bogăţia şi varietatea motivelor
ornamentale (Fig. 15) cu semne şi simboluri cu multiple semnificaţii.Asemenea tradiţiilor de Craciun tradiţia încondeierii ouălor este
inclusă în perioada pascală în ofertele celor mai selecte pensiuni din
zonă.
Fig. 15 Ouă încondeiate din Bucovina (Foto: Dincă, A.I.)
4.2.2.3 Festivalurile reprezintă evenimente anuale de interes local şi regional în cea mai mare parte
care sporesc atractivitatea turistică a unor localităţi. Ca tematică majoritatea sunt pe teme folclorice
bine stabilite (ex: Festivalul Întâlniri Bucovinene – Câmpulung Moldovenesc, Festivalul concurs Maria
Surpat – Mina Pâslaru – Sadova, Festivalul de datini şi obiceiuri – " Porniţi Plugul Feţi Frumoşi "–
Vatra Dornei ) sau au fost şi sunt la origine serbări ale Zilelor unei localităţi sau Întâlniri cu fii satului
transformate în festivaluri locale şi regionale cu tematică folclorică (Zilele comunei Şaru Dornei,
Panaciului, Bistriţei Bârgăului etc.).
38
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 36/99
4.2.2.4 Gastronomia tradi ţ ional ă
Componentă de bază a resurselor antropice culturale şi totodată parte importantă a activităţilor turistice
orientate către durabilitate gastronomia tradiţională traduce un mod de viaţă al locuitorilor dintr-unanumit spaţiu. Mediul natural, ocupaţiile şi obiceiurile locuitorilor sunt reflectate de produsele,
metodele de preparare şi în ritualurile prezente în cultura lor culinar ă. Turismul durabil, interesat de
păstrarea şi promovarea culturii locale acordă o atenţie deosebită gastronomiei tradiţionale ce poate fi
valorificată în mod direct în produsul turistic contribuind la nota sa de originalitate. Felurile
gastronomice tradi ţ ionale în Culoarul transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei –
Bârg ău sunt de multe ori feluri tipice româneşti însă cu varietăţi locale rezultate din caracteristicile
mediului agricol (folosirea cu preponderenţă a cartofului, a produselor lactate, a cărnii de vită, a
ciupercilor sau fructelor de pădure nu este întâmplătoare reflectând de fapt produsele obţinute şi
existente în gospodăria locală respectiv culese din mediul înconjur ător), a influenţelor etnice (austriece,
poloneze, ucrainiene) ce se fac simţite la nivel culinar şi a influenţei altor factori.
4.2.3 Resursele turistice legate de obiectivele economice şi ale infrastructurii de transport
În zona Culoarului transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei - Bârgău obiectivele
economice cu atracţie turistică sunt legate în general de infrastructura de transport.C ăile de comunica ţ ie – rutiere şi mai târziu şi feroviare – prezintă o însemnătate deosebită în
activitatea social-economică a culoarului transmontan, având impact asupra populaţiei, a comer ţului, a
industriei, agriculturii şi, nu în ultimul rând, a dezvoltării turismului. Dacă vorbim de turism în culoarul
Moldovei montane şi Ţara Dornelor, infrastructura rutier ă reprezintă principalul mijloc de punere în
valoare a potenţialului natural şi istoric al acestuia. Axa transcarpatică a şoselei E576 dintre Suceava şi
Bistriţa constituie veriga de bază în jurul căreia se desf ăşoar ă întraga evoluţie social-istorică şi
economică a regiunii. De 220 de ani de când a fost dată în folosinţă, întregul univers economic şi
istoric al ţinutului s-a raportat la această cale transcarpatică de legătur ă a Moldovei cu Transilvania.
Desigur că şi circulaţia turistică în regiune r ămâne indisolubil legată de existenţa acestei căi rutiere
internaţionale de a cărei calitate va depinde şi viitorul zecilor de unităţi turistice construite şi aflate în
construcţie mai ales în ultimul deceniu la nivelul culoarului. Până la anexarea Bucovinei de către
Imperiul Habsburgic în 1775, drumul era supranumit “Calea Ţării” sau “Drumul Ţării” şi în ciuda
întreţinerii sale precare, reprezenta axa de legătur ă cu bistriţenii şi maramureşenii. Potrivit cercetărilor
istorice, un nod de convergenţă era chiar Depresiunea Dornelor, acest lucru fiind dovedit de apariţia a
39
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 37/99
numeroase hanuri încă din secolele al V-lea şi al VI- lea (Fig. 16) menite să înlesnească şi să extindă
comer ţul cu bistriţenii (ex: “Hanul Lă puşneanu”, amenajat în 1557.
Fig. 16 a Hanul lui Petru Rareş – 1541 – 1546, astăzi Vila Cembra; b Hanul lui Maulici – 1650, astăzi magazinul
Fortuna. (Fotografii de epocă. Sursa: Primăria Vatra Dornei).
4.3 Evaluarea atractivităţii potenţialului turistic în culoarul transcarpatic Gura Humorului –
Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău
Evaluarea atractivităţii potenţialului turistic al unui teritoriu r ămâne o sarcină foarte dificilă prin prisma
complexităţii sale aşadar a alegerii unui număr suficient de mare de criterii prin care să fie apreciat, a
ierarhizării importanţei elementelor care îl compun. Practic indiferent de metoda aleasă numărul
criteriilor de evaluare a fondului turistic şi modul de alegere al acestora r ămâne un grad de
subiectivitate al evaluării care nu poate fi eliminat.
Cu toate acestea apreciem eforturile f ăcute de cercetătorii geografi în domeniu pentru a ierarhiza
spaţiul în funcţie de valoarea potenţialului său turistic în măsura în care studiul acestuia r ămâne
obiectul predilect de studiu al geografiei. Aşadar din perspectiva geografică a turismului ni se pare
important să abordăm destinaţia turistică prin prisma potenţialului pe care îl prezintă în dezvoltarea
acestui domeniu.
Ca principale încercări şi metode existente în literatura de specialitate pentru determinarea gradului deatractivitate a unor areale turistice putem menţiona cele redate de Nicolae Ciangă în lucrarea Turismul
în Carpaţii Orientali, încercările mai vechi ale Institutului UrbanProiect şi mai noi din cadrul PATN ale
grupului format din specialişti ai UrbanProiect, Institutului de Geografie al Academiei Române,
Institutului Cultural Român şi INCDT pentru PATN secţiunea a VI a turism şi finalizate prin act
legislativ în 2008, ale autorilor Ielenicz şi Comănescu (2006) în lucrarea România – potenţial turistic
care prezintă modalităţi de evaluare a potenţialului turistic pentru o localitate sau un centru turistic,
pentru obiective turistice şi zone turistice, aplicate de Gherasim V. în teza de doctorat cu titlul
40
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 38/99
Potenţialul turistic al Depresiunilor Sibiului şi Făgăraşului sau ale autorilor Neacşu şi Băltăreţu (2006)
care prezintă în lucrarea "Turismul internaţional" metoda "TECDEV" de evaluare a gradului de
atractivitate al unei staţiuni (s-a oferit câte o fişă de evaluare etalon pentru diverse tipuri de staţiuni).Având ca principale puncte de referinţă în evaluarea potenţialului modelul oferit de Nicolae
Ciangă pentru Carpaţii Orientali în 1998 şi studiul recent al PATN studiul de faţă şi-a propus la rândul
său o estimare a valorii potenţialului turistic a localităţilor culoarului transcarpatic Gura Humorului –
Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău. Au fost considerate patru domenii de referinţă care însumate ar
totaliza 100 de puncte repartizate după cum urmează: potenţial natural (30 puncte), potenţial cultural
(30 puncte), infrastructur ă turistică (25 puncte) şi infrastructur ă tehnică (15 puncte). Am considerat
aceste propor ţii în măsura în care pentru spaţiul analizat potenţialul r ămâne principala sursă de
atractivitate pentru turişti şi nu neapărat serviciile turistice ale unor staţiuni bine definite cu funcţii
turistice evidente. De asemenea am acordat un punctaj mai mare infrastructurii turistice, deoarece am
observat în cadrul anchetei de teren faptul că unităţile de primire turistică, indiferent de tipul lor, sunt
concepute din start pentru a oferi servicii de bază turiştilor chiar dacă în localitatea în care acestea se
regăsesc comunitatea gazdă simte lipsa unor servicii tehnice şi a utilităţilor tehnico-edilitare.
Pentru evaluarea poten ţ ialului natural s-au acordat punctaje echilibrate (10 puncte) elementelor de
relief, de climă şi hidrografie şi celor biogeografice (maxim 30 puncte). Fiecare grupă de elemente
fiind divizată la rândul ei în mai multe subcriterii.
Fig. 17 Evaluarea potenţialului turistic în Culoarul transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei –Bârgău (A – natural).
41
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 39/99
Punctajul a variat între 11 puncte pentru localitatea Păltinoasa şi 20 de puncte pentru Dorna
Candrenilor. Localităţile cu potenţial natural mic (între 11 şi 14 puncte) sunt situate firesc în estul
Culoarului ca urmare a unui relief mai jos, o varietate mai mică a fitocenozelor şi a fondului cinegetic,a lipsite de resurse hidrominerale şi având arii protejate cu un regim mai puţin strict de protecţie), în
timp ce la polul opus cu un potenţial natural mare (peste 17,5 puncte) sunt comunele din axul central al
culoarului cu un relief variat inclusiv pe calcare, cu resurse hidrominerale şi biogeografice importante
(Câmpulung Moldovenesc, Pojorâta, Dorna Arini, Şaru Dornei, Dorna Candrenilor) (Fig. 17 A).
Pentru evaluarea poten ţ ialului antropic au fost considerate trei domenii de analiză şi anume fondul
cultural-istoric (18 puncte), monumentele comemorative; fondul etnografic şi folcloric (7 puncte) şi
manifestările folclorice (de tipul nedeilor şi obiceiurilor legate de sărbătorile religioase) şi manifestările
culturale contemporane (5 puncte). Punctajul a variat de acestă dată între 5 puncte (localităţile Frumosu
şi Lunca Ilvei) şi 23,25 puncte (oraşul Gura Humorului). (Fig. 17 B)
Fig. 17 Evaluarea potenţialului turistic în Culoarul transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei –Bârgău (B – antropic).
Din punct de vedere al infrastructurii turistice au fost punctate: infrastructura de cazare (după tip şi
număr de locuri în structurile existente după statistica oficială), baza terapeutică, amenajările pentru
sporturi de iarnă (pârtii de schi şi instalaţii de transport pe cablu), baza de agrement şi spaţiile verzi
(parcuri amenajate; facilităţi pentru turism ecvestru şi pentru sporturi extreme), baza de alimentaţie
publică (după numărul unităţilor) precum şi infrastructura pentru turismul de afaceri (conferinţe, team-
42
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 40/99
43
building-uri etc. – ca număr şi nivel de dotare), reieşind în mod firesc în urma totalizării punctejelor pe
localităţi Vatra Dornei ca nivelul cel mai ridicat de infrastructur ă specific turistică la nivelul
Culoarului.Domeniul infrastructurii tehnice a f ăcut referire la infrastructura major ă de transport (evaluată prin
accesul direct sau indirect al localităţilor la aceasta considerând totodată varietatea ei tipologică); la
infrastructura edilitar ă (principalele reţele de utilităţi) şi la infrastructura de telecomunicaţii (telefonie
mobilă – acoperire semnal GSM şi internet).
Indicele de atractivitate al potenţialului turistic a rezultat aşadar printr-o nouă însumare a punctajelor
acordate pentru aceste patru categorii de elemente, iar conform claselor valorice ale acestuia au rezultat
(Fig. 18):
- localităţi cu atractivitate turistică mică (Frumosu şi Păltinoasa)
- localităţi cu atractivitate turistică medie (majoritatea localităţilor culoarului: cele din vestul său:
Bistriţa şi zona Dornelor sau din arealele periferice)
- localităţi cu atractivitate turistică medie-ridicată (localităţi aflate pe axa centrală a culoarului
Pojorâta, cu un fond truistic bogat natural Dorna Candrenilor şi antropic Mănăstirea Humorului
sau cu o puternică dezvoltare a funcţiei turistice Dorna – Arini, Vama)
- localităţi cu atractivitate turistică ridicată (cele două oraşe din centrul şi estul Culoarului
Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului)- localităţi cu atractivitate turistică foarte ridicată (staţiunea Vatra Dornei)
Se observă aşadar în final o atractivitate crescută pentru staţiunile turistice cu un grad ridicat de
dezvoltare al infrastructurii specifice, pentru oraşele cu grad mai dezvoltat de dotare tehnico-edilitar ă şi
pentru localităţile aflate pe axa centrală a culoarului cu acces direct la infrastructura major ă de
transport (căi rutiere şi feroviare de importanţă europeană şi naţională). De fapt întreg spaţiul se
prezintă destul de unifor sub raportul resurselor turistice naturale şi antropice (am supus analizei un
spaţiu la nivel microregional), iar care valoarea adăugată din punct de vedere al atractivităţii turistice
este reprezentată tocmai de nivelul de dezvoltare al infrastructurii şi a serviciilor oferite.
Atractivitatea turistică, văzută nuanţat în contextul turismului durabil, poate avea însă într-un viitor
apropiat o scar ă valorică inversă celei prezentate, în condiţiile intensificării traficului în zonele de
accesibilitate ridicată ale culoarului şi în general a procesului de urbanizare şi totodată ca urmare a unui
impact turistic (mai ales ecologic) prost manageriat în localităţile care astăzi prezintă o densitate mai
mare a structurilor de primire turistică şi înregistrează implicit un nivel mai ridicat al circulaţiei
turistice.
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 41/99
Fig. 18 Evaluarea potenţialului turistic în Culoarul transcarpatic Gura Humorului – Câmpulun
44
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 42/99
5. COMPONENTELE PIEŢEI TURISMULUI DURABIL
Piaţa turismului în general este un domeniu care implică mai multe categorii de actori interesaţi îndiverse moduri şi la diferite niveluri de această activitate cu profunde implicaţii economico-sociale.
Aceştia pot fi în final caracterizaţi drept componente ale pieţei turismului care interacţionează dinamic
în timp şi la diferite niveluri spaţiale. Componentele pieţei (Fig. 19) se refer ă aşadar în general la
sectorul public (considerat la diferite niveluri) preocupat sau nu de a include domeniul turismului în
cadrul politicilor de dezvoltare teritorială pe care le crează şi le gestionează; industria ospitalităţii în
diversitatea ei (de la unităţi de primire turistică cu funcţii de cazare până la structuri specializate pentru
servicii turistice de tipul bazelor de tratament sau al sporturilor de aventur ă) direct afectată de nivelul
de dezvoltare al turismului în zonă (în special de volumul cererii, de strategiile de dezvoltare şi
politicile de promovare) şi pe care într-o anumită măsur ă îl determină ea însăşi prin volumul, varietatea
şi calitatea serviciilor oferite; touroperatorii şi agenţiile de turism (de fapt tot o parte a industriei
turistice) care acţionează în acelaşi timp la nivelul lor pe o piaţă a concurenţei urmărind a se plasa cât
mai bine în ierarhia celor care obţin profit din vânzarea destinaţiilor turistice; şi, desigur, turiştii sau
cererea turistică foarte diversă şi f ăr ă de care nu ar exista practic o piaţă turistică.
Fig. 19 Componentele pieţeiturismului durabil
Piaţa turismului durabil nu reprezintă
altceva decât aceeaşi piaţă a turismului
care aduce însă în plus în discuţie problematica durabilităţii, în special a celei ecologice şi sociale,
tocmai din dorinţa de a echilibra o piaţă turistică intens dominată de interese financiare şi economice.
Aşadar această piaţă ar adăuga ca actori interesaţi de domeniul turismului: organizaţii şi asociaţii cu
profil ecoturistic, grupuri de presiune (din domeniul mediului, al drepturilor omului, al protecţiei
muncii, etc.) odată cu latura ecologică şi socială (nu este cazul României în general şi al Culoarului
analizat în special). Aspectul social al turismul durabil, tot mai mult dezbătut şi accentuat în ultima
vreme (STEP – Sustainable Tourism – Eliminating Poverty; Turismul durabil – eliminarea săr ăciei -
fiind una din devizele actuale ale UNWTO), aduce totodată în discuţie ca actor principal şi
comunităţile gazdă (în cadrul cărora se disting diverse grupuri de interes ca: persoane direct angajate în
turism, persoane neangajate în turism, întreprinzători locali, etc.). Între toţi aceşti aşa-numiţii "actori"
sau grupuri de interes există strânse relaţii de interdependenţă, ei influenţându-se reciproc.
45
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 43/99
5.1 Sectorul public
Însărcinate cu crearea legislaţiei şi stabilirea diferitelor regulamente; cu conturarea politicilor fiscale şide finanţare precum şi cu gestionarea bugetelor; cu politicile de amenajare teritorială, dezvoltarea şi
controlul spaţiului construit inclusiv la nivelul impactului pe care acesta îl are în mediu; cu desemnarea
ariilor protejate, încurajarea dar şi controlul (după caz) circulaţiei turistice; cu dezvoltarea
infrastructurii inclusiv a celei turistice şi având uneori un rol important în crearea de parteneriate
public-private în industria turistică; sectorul public reprezintă o componentă major ă a pieţei turistice.
5.1.1. Politici strategice privind sectorul turistic
Politica guvernamentală a României privind sectorul turismului a suferit schimbări importante în
ultimii ani şi nu a fost continuă în condiţiile unor dese restructur ări suferite de însăşi instituţia
coordonatoare (Ministerului Turismului a fost asociat cu diverse alte ministere de-a lungul timpului).
La rândul ei şi Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) având printre multiplele sarcini
implementarea politicilor şi strategiilor naţionale de turism şi promovarea României ca destinaţie
turistică pe plan intern şi internaţional sufer ă restructur ări fiind reînfiinţată în anul 2006, ca instituţie
publică în subordinea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor. De o mare importanţă ca documente
ale politicii guvernamentale în domeniul turismului este în prezent Master Planul pentru dezvoltareaturismului naţional (2006) realizat în urma Raportului Consiliului Turismului şi Călătoriilor WTTC12
pentru România, apărut cu un an înainte şi care face pentru prima dată o analiză riguroasă a impactului
sectorului turism şi călătorii asupra veniturilor şi angajării for ţei de muncă în România, sesizând
importanţa unei strategii naţionale ferme, cu obiective clare şi reale stabilite în urma unor studii şi
analize riguroase a situaţiei acestui domeniu.
5.1.2. Instrumente de finanţare a programelor şi proiectelor din sectorul turistic
În prezent principala formă de finanţare a proiectelor din diversele domenii ale economiei româneşti
sunt, alături de fondurile guvernamentale, fondurile structurale ale Uniunii Europene menite să
contribuie la realizarea celor trei obiective ale Politicii de Coeziune la nivel european: convergen ţă
(pentru accelerarea dezvoltării economice a regiunilor r ămase în urmă, prin investiţii în capitalul uman
şi infrastructura de bază); competitivitate regională şi ocuparea for ţei de muncă (pentru consolidarea
competitivităţii şi atractivităţii regiunilor; a capacităţii de ocupare a for ţei de muncă printr-o dublă
12
World Travel & Tourism Council
46
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 44/99
abordare (angajaţi şi angajatori)) şi a cooper ării teritoriale europene (la nivel transfrontalier,
transnaţional şi interregional) prin implementarea Programelor Operaţionale, ce au în prezent în vedere
finanţare pentru orizontul de timp 2007-2013).
5.1.3 Turismul în politicile şi strategiile de dezvoltare locală
În condiţiile descentralizării puterii administrative şi a încurajării competitivităţii locale în vederea
absorbţiei fondurilor structurale precum şi în contextul spaţial microregional al culoarului analizat, cel
mai important nivel al sectorului public, componentă esenţială a pieţei turistice prin prisma politicilor
şi strategiilor de dezvoltare, r ămâne nivelul local. Dacă ar fi să ne referim la indicatorii dimensiunii
politice a turismului durabil prezentaţi în primul capitol al acestei lucr ări, din punct de vedere al
politicii de control orientate local, se poate constata lipsa autorităţii în turism sau a planerului în cadrul
comunităţii locale (în privinţa aceasta existând încercări la nivelul staţiunilor turistice de a înfiinţa nişte
departamente specializate pe acest domeniu, mai mult de consultanţă şi mai puţin de planning în cadrul
primăriilor). În consecinţă nu există nici strategii separate pentru acest domeniu (singura la care se
poate face referire este Master Planul pentru turism la nivel naţional menţionat anterior) f ăr ă a mai
vorbi de existenţa unui plan pentru turism durabil, de coduri de etică sau de permise de construcţie (în
general şi pentru turism) a căror nevoie este resimţită acut în urma construirii excesive mai ales către
periferia intravilanului în zone vulnerabile ecologic (unde lipsesc reţelele de canalizare şi alimentare cuapă chiar la nivelul localităţilor unde acestea există). În prezent un al doilea nivel al sectorului public
care încearcă definitivarea unei strategii separate pentru dezvoltarea sectorului turism este cel judeţean
(se face referire la Judeţul Suceava întru-cât limitele administrative se impun destul de tranşant în
amenajarea teritoriului nenexistând o corelare între planurile celor două judeţe pentru această
micorzonă de întrepătrundere cum este cea a Culoarului). În ceea ce priveşte politicile de zonare a
teritoriului şi de amenajare pentru diferite domenii ele sunt din nou disponibile în prezent doar la nivel
naţional ajungându-se la nivel microteritorial până la nivelul judeţean. Nivelul local deţine PUG-uri
învechite al căror termen legal expir ă în 2010 încearcând în prezent obţinerea de fonduri în buget
pentru refacerea lor.
Sectorul public local prezintă un grad mare de omogenitate prin obiectivele politicii de
dezvoltare locală (toate localităţile vizând, f ăr ă excepţie ca obiective prioritare, înfiinţarea, extinderea
şi modernizarea sistemelor de dotări edilitare şi a infrastructurii rutiere de transport) dar şi de
diferenţiere sub aspectul obiectivelor secundare printre care cele referitoare la domeniul turismului.
47
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 45/99
5.2 Touroperatorii
Touroperatorii reprezintă o verigă importantă a activităţii turistice care leagă de regulă, încadrul unui turism organizat oferta de cererea turistică. În perspectiva turismului durabil în general şi a
culoarului analizat în special de cea mai mare importanţă sunt touroperatorii locali ce apelează la ghizi
locali şi la furnizori locali pentru serviciile oferite şi care dau valoare adăugată diferitelor produse
turistice prin cunoaşterea locurilor şi a celor mai buni furnizori pentru diverse produse şi servicii. De
cele mai multe ori o destinaţie turistică (este şi cazul localităţilor de la nivelul culoarului, mai ales a
localităţii Tiha Bârgăului cu atracţia Hotel Castel Dracula şi a zonei mănăstirilor monumente UNESCO
în cadrul tururilor tematice) este tranzitată de tururi organizate de touroperatori externi regiunii (str ăini
sau români), puţin interesaţi de zonă, care nu sunt fideli destinaţiei în sine păr ăsind-o în condiţiile
fluctuaţiei motivaţionale a cererii sau a preţurilor. Mai mult, fiind din exterior, deci angajând resurse
umane alohtone (ex: transportatori) touroperatorii externi sunt responsabili pentru scurgerea unei mari
păr ţi a venitului din turism al regiunii în afara acesteia, o mare parte a preţului plătit de turist pentru o
vacanţă neajungând astfel la comunitatea locală. Una din cele mai importante măsuri pentru conturarea
unui turism durabil la nivelul acestei componente a pieţei turistice şi totodată a industriei turistice ar fi
aşadar limitarea puterii marilor touroperatori şi agenţii de turism din exterior în vânzarea destinaţiilor şi
produselor turistice dintr-o regiune şi încurajarea micilor operatori, care supravieţuiesc cu greumediului concurenţial impus de marile companii, prin măsuri politice adecvate.
5.3 Industria turistică
5.3.1 Structuri turistice cu funcţiuni de cazare
Structurile de cazare reprezintă f ăr ă îndoială unul din cele mai importante elemente ale
structurilor de primire turistică şi totodată un element esenţial al ofertei destinaţiei turistice în general şi
a amenajărilor turistice în special. Ele au evoluat odată cu activitatea turistică în Culoar de la vechile
unităţi pentru turismul de afaceri (de tip "hotel de ville" din târgurile Bucovinei) sau cel balnear
(hoteluri şi vile ale staţiunilor balneare, astăzi mult transformate faţă de vechea înf ăţişare cu excepţia
nucleului fostului stabiliment al băilor din staţiunea Vatra Dornei unde mai păstrează înf ăţişarea de
odinioar ă fostul şi actualul Hotel Carol), la cele din perioada comunistă (complexe hoteliere mari,
proprii turismului de masă, care au suferit un îndelungat proces de privatizare, modernizate şi renovate
par ţial, în funcţie de caz; tabere pentru tineret, campinguri şi căsuţe de cele mai multe ori nerenovate şi
degradate ajunse astăzi la un standard de confort de o stea sau două stele) până la cele moderne
48
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 46/99
construite după anii '90 (numeroase pensiuni şi vile de vacanţă, hoteluri moderne de categorii
superioare de confort şi, mai nou, spaţii pentru camping, sate de vacanţă, bungalow-uri).
5.3.1.2 Caracteristici cantitative ale structurilor turistice cu func ţ iuni de cazare în Culoarul
transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârg ău
În ceea ce priveşte numărul de structuri de cazare, la nivel de judeţ, capacitatea de
cazare existentă (instalată) din Judeţul Bistriţa Năsăud cunoaşte în perioada 2000 – 2007 o evoluţie
constantă remarcându-se fluctuaţii de una, două unităţi de cazare în condiţiile unei oferte turistice
dominate de o piaţă hotelier ă stabilă, în timp ce pentru Judeţul Suceava se observă o creştere
semnificativă a acestui indicator şi chiar o dublare a valorii sale (pentru aceeaşi perioadă crescând de la
93 la 236 unităţi), în condiţiile unei evoluţii la fel de constante a pieţei hoteliere, însă, a creşterii
explozive în paralel a numărului structurilor de cazare de mici dimensiuni de tipul pensiunilor turistice
mai ales rurale dar şi urbane.
Culoarul transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău a avut în cadrul
judeţelor analizate cea mai accentuată dinamică a capacităţii de cazare existente, mai ales în cazul
păr ţii incluse judeţului Suceava. Astfel comunele sucevene, ce concentrau în 2006 ~55% din totalul
unităţilor de cazare (~61% în 2002) şi 63,3% din totalul locurilor de cazare (69% în 2004, an în care se
deschid multe unităţi de primire noi) la nivelul judeţului, îşi multiplică de aproape 4 ori numărulunităţilor de cazare în perioada 1992 – 2006, dublându-şi aproape valoarea acestui indicator confom
evoluţiei la nivelul judeţului, într-o perioadă similar ă (2002-2006) de la 75 la 130. Nu se constată
acelaşi lucru şi la nivelul locurilor de cazare ce sufer ă o scădere accentuată după 1990 până în 2002,
urmând apoi o creştere, în trepte, nu tot atât de accentuată depăşindu-se în cele din urmă la nivelul
anului 2006, valoarea înregistrată în 1992 pentru acest indicator. (Fig. 20) Pe fondul creşterii continue
a numărului unităţilor, scăderea numărului de locuri de cazare se explică prin modificări structurale
importante ce au apărut la nivelul tipologiei structurilor de primire turistică în etapa post-comunistă.
Fig 20 Evoluţia capacităţiide cazare existente (a - nr.de unităţi; b – nr. de locuri)în Culoarul transcarpaticGura Humorului -Câmpulung - Vatra Dornei
– Bârgău. Sursa datelor:Fişele localităţilor, DirecţiaJudeţeană de Statistică Suceava.
49
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 47/99
Evolu ţ ia capacit ăţ ii de cazare existente (nr. de locuri) pe localităţi arată un profil
asemănător celui al culoarului pentru localitatea Vatra Dornei (Fig. 21a), aceasta concentrând de fapt
aproximativ 40% din capacitatea de cazare existentă la nivelul acestui spaţiu. Majoritatea localităţilorau însă un profil uşor ascendent mai pronunţat pentru localităţile rurale (Fig. 106b) ca: Pojorâta, Dorna-
Arini, Panaci, iar dintre cele urbane pentru Gura Humorului (ce înglobează însă cartierul Voroneţ –
areal cu o intensă activitate turistică şi comportament asemănător comunelor rurale din Culoar).
Fig. 21 Evoluţia capacităţii de cazare existente (nr. de locuri) a – în localităţile urbane, b – în localităţile rurale aleCuloarului transcarpatic Gura Humorului - Câmpulung - Vatra Dornei – Bârgău Sursa datelor: Fişele localităţilor,Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava
Creşteri remarcabile au mai ales comunele Vama şi Mănăstirea Humorului, în timp ce localitatea Frasin
cunoaşte un declin pronunţat ca urmare a reducerii treaptate a activităţii Taberei Bucşoaia (unitate careîi conferea un statut similar celorlalte oraşe din Culoar după volumul locurilor de cazare şi f ăr ă de care
oraşul se raliază profilului comunelor rurale din jur cu o ofertă de cazare constituită exclusiv din
pensiuni rurale, agroturistice, vile şi case de vacanţă).
Ca urmare a anchetei desf ăşurate pe teren între 15 – 30 iulie 2007 pentru studiul structurilor turistice de
primire cu funcţiuni de cazare, a celei desf ăşurate la sediul primăriilor în perioada august – septembrie
2008 şi a cercetărilor întreprinse prin consultarea celor mai cunoscute site-uri internet de promovare a
unităţilor de cazare în general şi de tip pensiune în particular a rezultat o diferenţă foarte mare între
capacitatea de cazare declarată oficial de sursele judeţene de statistică la nivelul anului 2006 şi cele
găsite la nivelul anului 2008. Cercetarea siturilor web în turism şi a bazelor de date oferite de acestea
este o metodă foarte eficientă în măsura în care am considerat că indiferent de modalitatea în care ăşi
declar ă activitatea structurile de primire turistică odată deschise sunt interesate de a se promova şi de a
primi turişti. Marea majoritate (inclusiv cele cu un buget redus alocat promovării sau cele care nu
lucrează cu agenţiile de turism) apelează la internet ca mijloc ieftin şi foarte eficient de promovare.
Adaptând metode descrise de Özturan şi Roney, 2004sau de Baloglu şi Pekan, 2006 au fost consultate
19 site-uri internet specializate în promovarea structurilor turistice de cazare (viaromania.eu;
50
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 48/99
rotourism.eu; cazari.ro; e-cazari.ro; i-cazare.ro; cazare.net; tourismguide.ro; cazarevacanta.ro;
vreaucazare.ro; informatii-cazare.ro, turismvirtual.ro; cazare-la.ro; turist-in-romania.ro; cauta-
cazare.ro; ro-cazare.ro; rotouring.com; turistinfo.ro; pensiuni.ro; pensiuni.org) rezultând în urmacalculelor un total de 9517 locuri de cazare pentru întreg culoarul, la nivelul anului 2008, faţă de cele
4604 înregistrate oficial în 2006. Pe lângă creşterea firească a numărului locurilor, ca urmare a
deschiderii în această perioadă a noi unităţi de cazare, diferenţele se datorează în mod cert faptului că
numeroase structuri nu sunt incluse în eşantionul statistic. Acest lucru poate fi datorat mai multor
motive şi anume faptului că multe structuri sunt abia deschise şi deci se află în curs de omologare,
faptului că deşi sunt omologate unele nu raportează statisticii (urmează sa o facă, nu doresc să o facă),
faptului că au un număr mai mic de locuri decât limita de interes statistic (sub 5 locuri – pat), etc.
Fig. 22 Numărul de locuri în structurile de cazare cu funcţie turistică existente (a – oficial la nivelul anului 2006 –
Sursa datelor: Fişele localităţilor; b – neoficial ca urmare a date furnizate de autorităţile locale, de ancheta de teren şi
în urma anchetei de cercetare a siturilor internet care promovează unităţile de cazare).
Precizăm faptul că toate aceste locuri sunt promovate în structuri de cazare ce ofer ă aceste servicii
contra cost turiştilor. Foarte numeroase sunt la nivelul acestui spaţiu şi re şedin ţ ele secundare vilele şi
casele de vacanţă locuite temporar de proprietari sau de prieteni, rude ale acestora şi mai rar închiriate
pentru scurte perioade în cursul anului. De exemplu dacă ar fi să cităm din nou o sursă oficială,
primăria Bistriţa Bârgăului a recenzat pentru zona Colibiţa un număr de "peste 300 de vile şi case de
vacanţă care asigur ă locuri de cazare, de regulă la sfâr şit de să ptămână, pentru membrii familiilor
acestor proprietari şi invitaţilor acestora". Se poate vorbi astfel şi aici de un fenomen de concentrare a
reşedinţelor secundare de tip spa (Ciangă, 2007), legat de lacuri de acumulare şi areale montane
pitoreşti similar celor menţionate de autor la Tarniţa (pe Someşul Cald) sau Leşu (pe Crişul Repede).
51
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 49/99
Fluctuaţiile anuale dinamice ale amenajărilor turistice şi caracterul discontinuu al activităţii unor
structuri de primire cu funcţiuni de cazare turistică au determinat totodată şi o analiză a sezonalit ăţ ii
lunare la nivelul structurilor de cazare existente (Tabel 11 Anexa, p. 19) adaptând astfel un indicator deanaliză al cererii turistice pentru structuri de cazare netemporare (ex.: pensiuni rurale, vile turistice) dar
care aleg acest regim de funcţionare ca urmare al caracterului excesiv al sezonalităţii cererii turistice.
Analizând structura capacit ăţ ii de cazare existente pe tipuri de structuri de primire
turistică se constată diferenţieri mari în ceea ce priveşte propor ţia deţinută din volumul total al
capacităţii de cazare de la o categorie la alta, şi pe categorii între judeţele Suceava şi Bistriţa Năsăud
(Fig. 6 a,b,c şi fig. 7 a,b,c, Anexa, p. 22 - 23), atât pentru aceeaşi perioadă de referinţă între localităţi
diferite ale culoarului cât şi pentru aceeaşi unitate spaţială de la o perioadă la alta.
Un prim aspect foarte evident este astfel diversificarea tipurilor de structuri de cazare pe măsura
evoluţiei activităţilor turistice în perioada postcomunistă, structuri care sunt astfel treptat incluse în
cuantificarea statistică (a se vedea precizările metodologice de mai sus). Necesitatea recunoaşterii lor
statistice este dovedită de faptul că indicatorul structurii capacităţii de cazare pe categorii de cazare,
calculat conform formulei de mai sus pentru categoriile de cazare considerate statistic în perioada
1990-1995, nu dau prin însumare cifra 1, semn că mai existau tipuri de structuri de cazare nesurprinse
statistic în categoriile considerate metodologic. Un alt aspect evident al structurii tipologice a
capacităţii de cazare existente în perioada 1990-2006 pentru judeţele în care se încadrează culoarul ar fidominarea la nivelul locurilor de cazare a structurilor de tip hotelier cu o pondere de ~ 40% pentru
Judeţul Suceava şi de ~ 60-80% (în funcţie de perioada la care se face referire) pentru Judeţul Bistriţa-
Năsăud. Dacă acest tip de structuri cunosc o creştere a ponderii în numărul total de locuri în perioada
1990 – 2002, între anii 2002 – 2006 înregistrează un declin ca urmare a emergenţei altor tipuri de
structuri de cazare în special pensiuni rurale şi urbane.
Capacitatea de cazare în func ţ iune reprezentând numărul de locuri de cazare puse la
dispoziţia turiştilor de către structurile de primire turistică, ţinând cont de numărul de zile cât acestea
sunt deschise în perioada considerată şi exprimându-se în numărul de locuri – zile este un indicator
care înglobează variabila sezonalităţii eliminând totodată structurile de cazare nefuncţionale (închise
sau aflate în renovare). Analizând cifrele anuale ale capacităţii de cazare în funcţiune pentru anii 2006
şi 2007 (Fig. 23) (în funcţie de disponibilitatea indicatorului la nivel de localitate) se observă o creştere
mai ales pentru localitatea Gura Humorului atât ca urmare a creşterii capacităţii de cazare existente cât
şi pe fondul încercărilor la nivel politic local de a reduce sezonalitatea.
52
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 50/99
Fig. 23 Evoluţia capacităţii de cazare în funcţiune pentru perioada 2006 – 2007 la nivelul localităţilor Culoarului
transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău. (Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică
Suceava).
Uşoare creşteri ale acestui indicator se remarcă şi pentru localităţile Mănăstirea Humorului şi Vama, în
timp ce pentru localităţi din vestul culoarului (ex: Vatra Dornei, Dorna-Arini) capacitatea de cazare în
funcţiune a suferit o scădere în 2007 faţă de 2006.
Indicele net de utilizare a capacit ăţ ii în func ţ iune numit şi rata de ocupare şi exprimat ca raport între
numărul de înnoptări şi capacitatea de cazare în funcţiune arată aşadar gradul de folosire al structurilor
turistice cu funcţiuni de cazare care au fost deschise ca urmare a cererii existente.
Fig. 24 Evoluţia indicelui net de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune (%) pentru perioada 2006 – 2007 la
nivelul unor localităţi din Culoarul transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău. (Sursa
datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava).
53
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 51/99
Analiza valorilor medii anuale ale acestui indice (Fig. 24) la nivelul anilor 2006, 2007 pentru
localităţile culoarului arată cifre mai mari pentru localităţi ca Frasin sau Dorna-Arini (peste 4 în 2007),
valori medii la nivelul culoarului (2 – 3) au înregistrat Vatra Dornei (cu un indice de utilizare înscădere în 2007 faţă de 2006), Pojorâta, Vama (cca 2), valori mai mici pentru Gura Humorului (1,7) şi
cele mai mici pentru Câmpulung Moldovenesc (1 - 1,1), staţiunea care după cum am ar ătat anterior a
suferit cel mai mare regres între cele trei staţiuni urbane din culoar.
Amploarea fenomenului turistic într-o localitate şi totodată impactul acestuia asupra
mediului se analizează şi prin indicatori ce raportează volumul locurilor de cazare la populaţia
permanentă sau la suprafaţa unei localităţi.
Func ţ ia turistică (ft) se calculează prin raportarea numărului total de locuri de cazare dintr-o localitate
la populaţia permanentă a acesteia (de regulă la 1000 de locuitori) fiind măsurată astfel în nr.
locuri/1000 locuitori. Calculele f ăcute pentru localităţile culoarului pe baza datelor oficiale privind
structurile de cazare la nivelul anului 2006 (Fig. 25a) şi a celor neoficiale rezultate în urma anchetelor
efectuate pe teren, la sediile autorităţilor centrale şi a siturilor internet de promovare a unităţilor de
primire turistică cu funcţii de cazare (Fig. 25b) relevă diferenţe evidente în cadrul teritoriului analizat.
Fig. 25 Numărul de locuri de cazare/populaţia permanentă în structurile turistice existente (a – oficial la nivelul anului
2006; Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava; b – neoficial ca urmare a datelor furnizate de
autorităţile locale, de ancheta de teren şi în urma anchetei de cercetare a siturilor internet care promovează unităţile de
cazare).
Astfel conform datelor oficiale se observă faptul că o funcţie turistică importantă (o valoare peste 100
locuri/1000 locuitori) este deţinută de staţiunea Vatra Dornei. Neoficial pe lângă această localitate o
54
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 52/99
funcţie turistică dezvoltată o au şi comune din mediul rural cum ar fi Mănăstirea Humorului, Vama şi
Sadova unde structurile turistice de cazare s-au dezvoltate foarte mult în ultima perioadă.
Indicatorul numărului mediu de locuri de cazare pe kmp (Neacşu, Băltăreţu, 2006, p.143) a fost deasemenea calculat pe baza datelor oficiale şi a celor rezultate din anchetele proprii pe teren privind
dimensiunile bazei turistice de cazare la nivelul localităţilor din culoar (Fig. 26a, b). Analiza valorilor
rezultate arată faptul că teoretic raportat la întreaga suprafaţă a localităţilor densităţile cele mai mari
ating peste 10 locuri/kmp (Vatra Dornei şi neoficial şi Gura Humorului). Valori între 3 şi 10
locuri/kmp ar fi pentru localităţile Câmpulung Moldovenesc şi neoficial şi în Vama, Mănăstirea
Humorului, Sadova şi Ciocăneşti. Dacă ar fi să compar ăm din nou valorile obţinute pentru spaţiul
culoarului cu cele ale staţiunilor din arealul Valea Prahovei – Poiana Braşov, cunoscute a fi unul din
cele mai aglomerate perimetre construite cu funcţie turistică, se poate constata din nou un raport net de
inferioritate pentru spaţiul bistriţean - bucovinean.
Fig. 26 Numărul de locuri de cazare/suprafaţă în structurile turistice existente (a – oficial la nivelul anului 2006; Sursa
datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava; b – neoficial ca urmare a date furnizate de autorităţile locale, de
ancheta de teren şi de cercetarea siturilor internet de promovare a unităţilor de cazare).
Important de observat este şi faptul că acest indicator surprinde un nivel general al densităţii bazei
turistice de cazare la nivelul localităţilor. De fapt multe structuri se află în spaţiul intravilan rezultând
astfel o densitate mult mai mare a locurilor de cazare pe unitatea de suprafaţă kmp. Uneori aceste
structuri aglomerează excesiv spaţiul de locuit.
55
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 53/99
5. ucturile turistice de alimentaţie
cest tip de structuri turistice r ămân cel puţin tot atât de importante ca şi structurile turistice cu funcţii
Fig. 27 Ponderea unităţilor de
grementul legat de sporturile de iarnă joacă un rol forte important pentru activitatea turistică a
3.2 Str
Ade cazare pentru turism în general şi pentru cel organizat în special, alimentaţia fiind unul din serviciile
de bază oferite turiştilor în pachetele care le sunt destinate.
alimentaţie în cadrul structurilor de
primire turistică, respectiv a unităţilor de
tip restaurant în numărul total de
structuri de primire turistică cu funcţiişi alimentaţie în localităţi ale Culoarului
transcarpatic Gura Humorului –
Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău la
nivelul anului 2006 (Sursa datelor:
ONRC).
5.3.3 Agrement legat de sporturile de iarnă
A
Culoarului transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău în condiţiile în care
turismul activ din sezonul hibernal contrabalansează adesea sub aspectul cererii turistice sezonul
turistic estival. Prezenţa ză pezii în zona montană este un factor evident de atracţie pentru turişti mai
ales în perioada weekendului, a sărbătorilor de iarnă şi nu numai şi a fost valorificată în această zonă
prin tradiţionalele festivaluri dedicate în ză pezii şi sporturilor de iarnă. Deşi aproape toate localităţiledin cadrul culoarului analizat au teoretic potenţial natural pentru acest tip de agrement, toate fiind
situate în domeniul montan, amenajările pentru sporturi de iarnă şi în cadrul acestora domenii schiabile
sunt de mici dimensiuni. Singura staţiune mai importantă şi cu tradiţie din acest punct de vedere este
staţiunea Vatra Dornei care a beneficiat de investiţii importante în acest sens în perioada comunistă.
Alături de aceasta mici domenii amenajate mai au staţiunea climatică de interes naţional Câmpulung
Moldovenesc şi punctul turistic Tihuţa. Pe lângă amenajările mai vechi apar proiecte de amenajare noi
pentru zona montană în staţiuni cu tradiţie (Vatra Dornei), în staţiuni cu potenţial insuficient valorificat
56
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 54/99
(Câmpulung Moldovenesc), dar mai ales în staţiuni în care domeniul schiabil va fi creat pe loc gol
("ex-nihilo") (Gura Humorului).
5.3.4 Agrement în ariile protejate
ă în general la activităţile cu rol recreativ şi de agrement ce au loc înTurismul în ariile protejate se refer
parcurile naţionale şi parcurile naturale. Deşi activităţile recreative şi turistice în mediul natural sunt
obişnuite în ţara noastr ă, ieşirile la iarbă verde în împrejurimile localităţii de reşedinţă sau circuitele
turistice şi drumeţiile montane fiind o practică des întâlnită, ariile protejate de dimensiuni mari au fost
recent constituite conform clasificărilor IUCN sub forma parcurilor naţionale şi naturale (unele parcuri
naţionale din 1990) şi mai nou integrate în reţeaua Natura 2000 sub forma Siturilor de Importanţă
Comunitar ă şi Siturilor de Protecţie Avifaunistică (în anul 2007) impunând anumite restricţii în acest
sens.
5.3.6 Structuri turistice de tratament
cest tip de structuri se refer ă în cea mai mare parte la cele destinate turismului balnear, care astăzi se
e de apă minerală şi gaz mofetic, 11 provenind
.4 Comunităţile gazdă
Comunităţile gazdă reprezintă una din cele mai importante componente ale pie ţei turismului durabil
A
întâlnesc doar în arealul staţiunii balneare Vatra Dornei, deşi în trecut au existat şi alte nuclee de
dezvoltare în acest sens (ex: Dorna Candrenilor, Iacobeni - a se vedea capitolul 3.4). Totu şi astăzi prinaccentul pus pe activităţile turistice sportive pentru sănătate nu atât în vederea tratării ci a prevenţiei
anumitor afecţiuni precum şi pe practicile de wellness şi fitness se poate constata o expansiune a
acestor structuri la nivelul întregului Culoar, ele fiind prezente în toate unităţile cu grad de confort
ridicat (de 4 stele şi tot mai mult şi în cele de 3 stele).
Staţiunea Vatra Dornei dispune, în prezent de 17 surs
din foraje şi 6 din izvoare naturale terapeutice. Tratamentul balnear în staţiunea Vatra Dornei este
asigurat în prezent în trei mari baze de tratament.
5
în măsura în care acesta îmbr ăţişează principii ale durabilităţii sociale privind beneficiile activităţii
turistice care ar trebui să privească în primul rând populaţia localităţii de destinaţie turistică, privind
echitatea socială (măsura în care veniturile din turism se distribuie egal în rândul populaţiei), egalitatea
de şanse, etc.. Din punct de vedere a grupurilor de interes care se formează în interiorul comunităţii, în
57
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 55/99
raport cu activitatea de turism, se poate face o distincţie între managerii unităţilor turistice, angajaţii în
industria turistică locală, managerii din alte domenii de afeceri decât turismul, cei care nu sunt angaja ţi
în industria turistică nefiind afectaţi de aceasta, etc. (după Swarbrooke, 1999, p. 125). Dacă ar fi să seutilizeze câte un singur criteriu de diferenţiere se pot distinge relaţii duale de genul: rezidenţi în general
şi "stakeholderi" (cei implicaţi în turism); angajaţi şi angajatori, rezidenţi influenţi şi cei cu o mică
influenţă la nivel decizional, etc.. Astfel succesul activităţii turistice în perspectivă durabilă ar consta
într-o bună măsur ă în atingerea consensului între aceste grupuri de interes. O asemenea perspectivă
urmăreşte totodată şi implicarea comunităţii gazdă în luarea deciziilor la nivel politic local şi implicit o
atitudine proactivă a acesteia faţă de sectorul public. Tocmai datorită acestor aspecte incluse de
dimensiunea socială a turismului se iau în calcul indicatori amintiţi în capitolul 1 al acestei lucr ări şi
dezvoltaţi în acest subcapitol de genul relaţiei vizitator/gazdă, gradului de implicare al rezidenţilor în
industria turistică, atitudinii, satisfacţiei comunităţii faţă de dezvoltarea activităţilor turistice, ş.a.m.d..
Un alt domeniu tratat pe larg în literatura de specialitate este cel al calităţii vieţii
comunităţi
ei –
În ceea ce priveşte nivelul de dotare al locuinţelor (Fig. 29 A, B, C, D) se poate constata
nivelul superior de înzestrare al celor din mediul urban comparativ cu mediul rural.
i gazdă, domeniu complex măsurat prin numeroşi indici şi indicatori cu referire la
dimensiunea edilitar ă cantitativă, în măsura în care nu este de dorit o discrepanţă accentuată între
condiţiile oferite de structurile de cazare vizitatorilor şi cele de trai zilnic ale locuitorilor.
FiB
g. 28 Dimensiunea edilitar ă cantitativă în culoarul transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornârgău (A – numărul mediu de camere pe locuinţă).
58
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 56/99
Fig. 29 e dotare al locuinţelor în Culoarul transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău (B – do area locuinţelor cu baie; C – dotarea locuinţelor cu canalizare). Sursa datelor: Institutul Naţional deStatistică.
ocuinţe dispun de alimentare cu apă, canalizare şi baie în interiorul locuinţei) sunt comunele
Mănăstirea Humorului, Vama, Sadova, Iacobeni, Şaru Dornei, Lunca Ilvei şi Bistriţa Bârgăului. Acest
Nivelul dt
În mediul rural comunele cu un nivel superior de înzestrare tehnico-edilitar ă a locuinţelor (peste un
sfert din l
59
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 57/99
60
patic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău (Fig.
ăzut de dezvoltare cu o valoare sub 45 a indicelui total rezultată din valori
ărilor în gospodărie (Păltinoasa) sau ale sectorului demografiei (Panaci);
nivel nu este astfel încă unul suficient de ridicat pentru a putea dezvolta activităţile turistice la un nivel
optim în mediul rural al culoaurlui în ciuda spaţiului suficient de cazare şi a excedentului de camere a
gospodăriilor. Totuşi, de regulă cele mai mari şi mai înstărite gospodării şi mai ales cele cu spaţiudestinat turiştilor, au investit în ultima vreme foarte mult la nivelul acestor dotări. Important de precizat
în privinţa laturii ecologice a turismului durabil însă este faptul că cifrele prezentate cuprind în mare
parte, pentru mediul rural, sisteme proprii de alimentare cu apă şi canalizare rezultate prin investiţii
personale ale populaţiei şi care nu ofer ă uneori o garanţie a siguranţei lor pentru mediu sau care pot
crea un disconfort pentru turişti (ex: uneori capacitatea instalaţiilor calculată pentru un necesar al
gospodăriei este depăşită în condiţiile vârfului de sezon turistic – necesitând stabilirea unor programe
pentru alimentarea cu apă, mai ales când la un rezervor sunt asociate mai multe gospodării, vidanjări
mult mai frecvente ş.a.m.d.).
În afara acestor indicatori ai dimensiunii edilitare cantitative am considerat important calculul unui
indice general de sinteză care să sugereze nivelul de dezvoltare pentru localităţile rurale şi urbane
integrate spaţial Culorului transcar
30) pentru acelaşi an 2002. Indicele s-a bazat pe metodologia descrisă în Carta Verde (1997) şi de Ianoş
(1998) şi aplicată de Popescu şi Dincă (2007) în Harta dezvoltării regionale apărută în lucrarea reeditată
România Atlas istorico-geografic, ediţia 2006 cu adaptări în cadrul analizei dezvoltării economice
pentru sectorul turism.Au rezultat astfel în cele din urmă cinci clase de comune după nivelul de dezvoltare în anul 2002 şi
anume:
- comune cu un nivel sc
mici ale sectorului economic şi al infrastructurii (Frumosu, Mănăstirea Humorului, Poiana Stampei),
dar şi ale dot
- cele trei oraşe, vechi centre urbane ale culoarului cu un nivel ridicat al dezvoltării însă cu cifre ale
indicelui care nu depăşesc valoarea de 70 ar ătată astfel un grad ridicat de ruralitate al urbanului în acest
spaţiu şi totodată omogenitatea culoarului sub aspectul gradului de dezvoltare locală.
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 58/99
Fig. 30 Indicele de dezvoltare al localităţilor din Culoarul transcarpatic Gura Humorului – Câm
61
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 59/99
Pentru a releva însă indicatorii turismului durabil care vizează în mod direct latura sa socială şi implicit
comunităţile gazdă în perioada decembrie 2007 – ianuarie 2008 a fost aplicat un chestionar
comunităţilor gazdă din culoarul transcarpatic studiat urmărind în mare aceleaşi probleme ca în cazulcelui aplicat autorităţilor locale şi reprezentanţilor agenţiilor de turism (Anexa, p. 5). Prin specificul
problemelor urmărite şi caracterul calitativ al chestionarului s-a considerat un nivel de încredere de cca
95%. Analiza r ăspunsurilor chestionarului a relevat cu privire la calitatea vieţii în general aspecte
interesante care nu au putut fi surprinse prin analiza datelor statistice cantitative reliefată anterior cu
privire la gradul de dotare al gospodăriilor pentru care se observă un nivel ridicat de dotare cu
mijloace de comunicare (mai ales la nivelul telefoniei mobile şi al televiziunii, prezente în casele a
peste 95% din respondenţi şi mai puţin al internetului disponibil în gospodăriile a peste 70% din
respondenţii mediului urban şi a cca 30% din cei ai mediului rural) comparativ cu unul mai scăzut
pentru instalaţii sanitare (un sfert din respondenţii din mediul rural nu aveau baie în interiorul locuinţei
şi peste o treime nu aveau canalizare). Este aşadar explicabil faptul că deşi majoritatea locuitorilor se
declar ă satisf ăcuţi atât de calitatea locuinţei cât şi de cea a condiţiilor de viaţă oferite la nivelul
localităţii (cca 60%), un procent însemnat se declar ă foarte satisf ăcuţi de confortul locuinţei dar
nemulţumiţi de condiţiile de trai ale oraşului/comunei.
Locuitorii se declar ă în marea majoritate interesaţi în propor ţie moderată şi mare de turism
şi avantajele sale (Fig. 31a), 58% din respondenţi declarând cu certitudine că acest domeniu este unul profitabil, iar 52% din ei faptul că ar investi în acest domeniu (Fig. 31b,c). Circa 5% din respondenţi au
investit deja în acest domeniu.
Fig. 31 R ăspunsul comunităţilor gazdă privind măsura în care consider ă a –că beneficiază material din turism; b – că
turismul este un domeniu profitabil, c – că ar investi în turism.
Atitudinea acestora faţă de dezvoltarea acestui domeniu economic poate fi considerată
aşadar f ăr ă îndoială una pozitivă deşi satisfacţia prezentă este mică (cel puţin din punct de vedere
material).
62
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 60/99
5.5 Cererea turistică
Cererea turistică reprezintă un capitol esenţial al pieţei turistice în general şi din Culoarul transcarpaticGura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău, în special. Dacă oferta unei destinaţii turistice
determină complexitatea pieţei şi duce la o segmenatre a cererii, în lipsa ei nemaiputându-se vorbi de un
turism organizat şi deci de o activitate turistică propriu-zisă, în cazul lipsei cererii turistice nu ar exista de
fapt activitate turistică. Uneori tocmai tendinţele pe care le manifestă cererea la un moment dat pentru
anumite resurse considerate potenţial turistic duc la amenajări turistice prin care sunt valorificate
resursele în mod organizat la nivelul destinaţiilor turistice.
5.5.2 Caracteristici cantitative ale cererii turistice în Culoarul transcarpatic Gura Humorului –
Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău
Din punct de vedere al volumului cererea turistică a suferit transformări importante în ultimele două
decenii atât la nivelul spaţial al celor două judeţe cât şi al localităţilor din culoar.
Indicatorul sosirilor turistice arată pentru perioada 2000 – 2007 (Fig. 130) o uşoar ă descreştere în 2001
urmată de o revenire şi o tendinţă de creştere după 2005 pentru Judeţul Suceava, şi o evoluţie opusă
pentru Judeţul Bistriţa-Năsăud manifestată printr-o creştere în 2000 – 2003, un declin în 2004, orevenire în 2005 continuată printr-o tendinţă de scădere după 2005. Aceste tendinţe se explică par ţial şi
prin schimbările suferite la nivelul bazei de cazare şi explicate anterior de creştere a numărului
unităţilor mici mai ales în mediul rural în Judeţul Suceava şi de declin şi restructurare a unităţilor
hoteliere în general, acestea dominând baza de primire pentru Judeţul Bistriţa-Năsăud. Ca şi în cazul
structurilor turistice de cazare (număr de structuri şi număr de locuri) comunele sucevene din culoar se
remarcă prin concentrarea unui volum important al cererii turistice în cadrul judeţului (cca 47 % din
totalul sosirilor la nivel de judeţ în anul 2007).
Varia ţ ia în timp a cererii turistice se poate observa astfel şi la nivelul unor localităţi care au
înregistrat o activitate turistică importantă încă din perioada comunistă (Fig. 32). Astfel se remarcă
evoluţii diferite în primul rând pentru cele trei oraşe - staţiuni de interes naţional din culoar.
63
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 61/99
Fig. 32 Evoluţia numărului anual de sosiri în localităţi ale Culoarului transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung –
Vatra Dornei – Bârgău în perioada 1985 – 1995, 2002 – 2007. (Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava).
Ponderea turi ştilor români, respectiv str ăini în totalul sosirilor turistice este net dominată
de cea a turiştilor interni la nivelul culoarului în general. Evolu ţ ia numărului lunar de înnopt ări pe localit ăţ i (Fig. 139) arată profile similare celor
ale sosirilor cu unele diferenţe.
Durata medie a şederii turi ştilor arată pentru 2007 valori anuale relativ mici de cca 2,4
zile ca medie pentru totalul judeţului (cu valori mai scăzute de sub 2 zile pentru turiştii str ăini) având la
nivelul destinaţiilor turistice valori influenţate de profilul acestora: mai mari pentru staţiunea cu profil
balnear Vatra Dornei (de peste 4 zile) şi de cca 2 zile pentru staţiunile din zona montană.
Sezonalitatea, specifică activităţilor turistice, şi mai ales cea pronunţată reprezintă una
din cele mai mari provocări ale managementului în domeniu care face mari eforturi pentru atenuarea ei.
"Sezonalitatea accentuată influenţează creşterea preţului de cost al serviciilor şi diminuarea
rentabilităţii, inducând în multe cazuri o dezvoltare inegală a diferitelor zone de interes turistic."
(Snack, Baron, Neacşu, 2001).
În analiza sezonalităţii la nivelul spaţiului studiat am luat în calcul pe de o parte indicii de
sezonalitate, ca dimensiune sintetică pe orizontală a acestui fenomen pentru perioada 2002 – 2007 şi
64
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 62/99
coeficientul de concentrare Gini corectat care exprimă intensitatea anuală a sezonalităţii în cadrul
aceleiaşi perioade, ca dimensiune verticală a acestui fenomen.
Indicii de sezonalitate au fost calculaţi cu ajutorul metodei mediilor aritmetice simple şi mobile pe bazaseriilor dinamice privind distribuţia pe luni a sosirilor de turişti (Minciu, 2004, p. 147), între cele
valorile rezultate prin aplicarea celor două tipuri de medii remarcându-se diferenţe foarte mici.
Fig. 33 Indici de sezonalitate (perioada
2002 – 2007) calculaţi cu ajutorul mediilor
aritmetice mobile pe baza datelor oferite de
Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava,
pentru localităţi ale Culoarului transcarpaticGura Humorului – Câmpulung – Vatra
Dornei – Bârgău.
Intensitatea sezonalit ăţ ii, în cursul unui an "exprimată sub forma gradului de concentrare, poate fi
evaluată cu ajutorul coeficientului de concentrare Gini (CG) sau Gini corectat (CGC) (Struck)".
Fig. 34 Coeficienţi de concentrare Gini (în perioada 2002 – 2007), calcula ţi cu ajutorul indicelui de concentrare Gini
corectat pentru localităţi ale culoarului transcarpatic a – pentru totalul sosirilor turistice; b – pentru sosirile turi ştilor
români. Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava.
Din punct de vedere al impactului şi efectelor precticării turismului asupra destinaţiei turistice şi
populaţiei gazdă se analizează şi indicatorii: densităţii turistice în raport cu populaţia(turişti/populaţie
sau %) şi densităţii turistice în raport cu suprafaţa staţiunii (turişti/kmp) (Neacşu, Băltăreţu, 2006, p.
143).
Astfel pentru ambii indicatori calculaţi la nivelul anului 2006 pentru anumite localităţi ale culoarului
transcarpatic, conform datelor disponibile statistic privind circulaţia turistică se observă faptul că
valorile cele mai mari pentru acest spaţiu sunt deţinute de staţiunea turistică Vatra Dornei, pentru care
funcţia turistică ocupă în mod tradiţional un loc important.
65
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 63/99
5.5.3 Caracteristici calitative ale cererii turistice în Culoarul transcarpatic Gura Humorului –
Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău
Dacă datele statistice privind cererea turistică reuşesc să redea într-o anumită măsur ă dimensiunile reale
şi actuale ale acesteia, elementele de natur ă calitativă ale cererii (legate de motivaţia călătoriei, de
cheltuielile turiştilor, etc.) se resimt ca o lipsă acută ca urmare a studiilor aproape inexistente privind
profilul turiştilor şi consumatorilor de servicii turistice. Asemenea studii au apărut totuşi în ultimii ani
însă mai mult pentru întreg teritoriul naţional şi mai puţin detaliate pe destinaţii turistice sau pe anumite
regiuni. În acest sens se pot menţiona Studiul Naţional al Gospodăriilor al INS ca studiu de pionierat la
nivel naţional, demarat în 2003, însă care din păcate nu se consider ă suficient perfecţionat (cu o structur ă
a eşantioanelor suficient de perfecţionate) pentru a certifica şi a face publice rezultatele obţinute.
Importante în acest sens sunt studiile întreprinse de USAID în 2005 şi 2006 însă doar pentru turiştii
str ăini precum, studiul INCDT (Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism) desf ăşurat în
perioada 2004/2005 şi care a acoperit atât turismul intern cât şi turismul internaţional oferind informaţii
despre profilul vizitatorilor pe tipuri de destinaţii turistice din ţar ă sau studiul ANT.
Studiul USAID a fost adresat doar cererii externe în perioada august 2006 şi a fost aplicat
în cele mai importante situri cu atractivitate turistică din cinci regiuni turistice diferite la nivelul
României între care a fost inclusă şi cea a Bucovinei (pentru acest areal, chestionarele vizând în principal ca domenii de interes profilul vizitatorului, comportamentul şi percepţia acestuia asupra
destinaţiei turistice au fost aplicate pe cca 340 subiecţi). Între principalele rezultate ale anchetei se
poate aminti faptul că:
principalul motiv pentru alegerea României ca destinaţie turistică a fost pentru turiştii str ăini
chestionaţi recomandarea rudelor şi prietenilor (pentru cca un sfert din ei), ghidurile de călătorie (17%)
şi vizitarea rudelor şi prietenilor (12%); principalele surse de culegere a informaţiilor privind călătoriile
turistice la care aceştia apelează fiind internetul, ghidurile de călătorie, rudele şi prietenii;
- cca trei sferturi din respondenţi se aflau la prima vizită în România;
- mijlocul de transport cel mai frecvent utilizat în călătoria turistică în Bucovina a fost autoturismul
(personal – 41%, închiriat – 16%, autocar al tur operatorului – 19%, maşina firmei – 1%) o pondere
mult mai mică optând pentru tren – 14% sau pentru transportul în comun – 6%;
- în general cu privire la calitatea serviciilor media r ăspunsurilor obţinute s-a situat între nivelul
satisf ăcător şi bun majoritatea respondenţilor declarând faptul că vizita în Bucovina s-a ridicat la
nivelul aşteptărilor. În consecinţă majoritatea respondenţilor au declarat că intenţionează să se întoarcă
66
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 64/99
în destinaţia turistică vizitată în următorii cinci ani şi că vor recomanda România ca destinaţie de
vacanţă prietenilor;
- ca principale atracţii turistice în Bucovina majoritatea r ăspunsurilor au vizat mănăstirile pictate(93%), tradiţiile şi cultura regiunii (83%), mediul rural (60%), meşteşugurile (50%), evenimente
specifice (32%) turiştii folosind pentru descrierea acestei regiuni cu cea mai mare frecvenţă termeni ca
frumuseţe (72%), tradiţii (65%), ospitalitate (50%).
6 TURISM DURABIL. TIPURI ŞI FORME DE TURISM PRACTICATE ÎN CULOARUL
TRANSCARPATIC GURA HUMORULUI – CÂMPULUNG – VATRA DORNEI – BÂRGĂU
Pe măsura dezvoltării din ce în ce mai complexe a sectorului călătoriilor au apărut
implicit şi clasificări multicriteriale ale activităţii turistice care au încercat să cuprindă varietatea
tipologică a turismului raportată la diferite aspecte ale acestei activităţi. Încă din prima jumătate a
secolului XX geograful George Vâlsan observa potenţialul spaţiului românesc pentru practicarea a
multiple forme de turism între care: turism de munte, turism alpin, turism istoric şi investigator, turism
ştiinţific, literar ori artistic, turism balnear, turism gastronomic, turism familiar şi sentimental, turism
ciclist şi automobilist, turism pedestru sau pedestrian, turism familiar şi sentimental – echivalentul deastăzi a vizitelor la rude şi prieteni etc.). Între alte clasificări de tipuri şi forme de turism f ăcute de
geografii români de-a lungul timpului se pot cita cea a lui Swijewski şi Oancea care vorbeau în 1977 de
tipuri structurale (turism montan, sportiv, cultural, comercial), dinamice (de drume ţie, de circulaţie, de
tranzit) şi staţionare (cu sejur scurt, mediu, lung); cea a lui Pompei Cocean (1996) care distingea între
tipul de turism ca ansamblu de caracteristici şi legături într-un orizont determinat spaţial şi temporal şi
forma de turism dinamică în funcţie de contextul evolutiv identificând în final ca tipuri principale de
turism cel de recreere şi agrement, cel curativ, de îngrijire a sănătăţii, cel cultural şi cel polivalent, iar
drept criterii de diferenţiere a formelor (distanţa, durata călătoriei, provenienţa, numărul, vârsta
turiştilor, organizarea, modul de desf ăşurare în timp, mijlocul de transport utilizat, particularităţile
regiunii de destinaţie etc.); Cândea, Erdeli, Simon şi Peptenatu (2003, p. 291-294) identificau ca tipuri
principale de turism: de recreere şi agrement, de îngrijire a sănătăţii (balnear), cultural, social,
educaţional, de shopping; Muntele şi Iaţu (2006, p. 126 - 140) identificau tipuri de turism după criteriul
temporal (de weekend, de sejur, de tranzit, croazier ă), după criteriul localizării şi al motivaţiei (turism,
litoral, alpin (montan), lacustru, fluvial, citadin, rural-etnografic, cultural, frontalier), după criteriul
67
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 65/99
agregativ (turism solidar, familial, de masă, expediţionar, cinegetic, pelerinaj, cultural – sportiv), după
criteriul geografic (al zonării climatice).
Am considerat ca un criteriu esenţial motivaţia turistică, iar după aceasta am considerat ca tipuri deturism: ecoturismul şi/sau turismul legat de natur ă (considerat una din formele principale de
manifestare ale turismului durabil), turismul activ (ales de turiştii amatori de agrement care doresc să
îşi petreacă vacanţa într-un mod activ) care ar avea ca forme drumeţiile, turismul de aventur ă,
cicloturismu, turismul ecvestru, turismul pentru sporturi de iarnă, turismul cinegetic şi pentru pescuit;
turismul cultural şi religios, turismul rural şi agroturismul (văzut în perspectivă durabilă ca scop în sine
pentru petrecerea vacanţei şi nu doar ca spaţiu în cazul turiştilor contemporani care caută în vacanţe
evadarea din stresul cotidian al marilor oraşe în mediul relaxant şi sănătos de la ţar ă), turismul pentru
sănătate (realizat pe baza resurselor baneoclimatice şi a remediilor naturale, dar mai nou tot mai mult şi
prin medicina alopată cu tratamente şi proceduri specifice inclusiv de tipul intervenţiilor chirurgicale),
turismul de afaceri cu formele lui clasice (întâlniri, conferinţe, evenimente), dar şi cu segmentul de
motivare tot mai mult dezvoltat şi care apelează şi la forme recreative (în special active) ale turismului.
6.1 Ecoturism – Turism legat de natură
Dezvoltarea durabilǎ aplicatǎ în turism nu a dus întotdeauna la rezultate pozitive chiar şiîn condiţiile în care au fost respectate într-o primǎ fazǎ toate principiile durabilitǎţii. (Dumbr ǎveanu,
2007) Un exemplu interesant este cel al turismului alternativ de masǎ („masspostmass tourism”) în
cazul cǎruia se pot depǎşi de exemplu limitele de impact la schimbare sau capacitatea de suport şi care
reprezintǎ astfel opusul obiectivelor conceptului de dezvoltare durabilǎ.
În încercǎrile de a gǎsi alternative ale turismului durabil care sǎ reflecte şi sǎ respecte
principiile durabilitǎţii cu toate valenţele sale dar punând accentul pe durabilitatea ecologicǎ
(greenwashing attitude), se pare cǎ s-a detaşat tot mai mult ca o formă aparte de turism, ecoturismul. El
vizeazǎ implicit în primul rând minimizarea impacturilor ecologice şi practicarea unui turism cu efecte
minime asupra mediului natural. În general se are în vedere reducerea volumului cererii turistice şi
aplicarea unui management profesionist, introducerea codurilor de etică, introducerea şi dezvoltarea
componentei educative (ANT, 2009) care să prevină astfel apariţia consecinţelor negative caracteristice
turismului de masǎ şi degradarea mediului prin activitatea turisticǎ.
Ecoturismul se conturează aşadar ca o formǎ particular ǎ a turismului durabil , cea mai
bunǎ alternativǎ a acestuia din perspectiva durabilitǎţii (în special a celei ecologice) alǎturi de turism
rural, agroturism, turism ştiinţific, turism cultural, turism de aventur ǎ, turism sportiv (sporturi extreme,
68
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 66/99
veloturism etc.) El apare în literatura de specialitate şi sub urmǎtoarele denumiri: green tourism/turism
verde, soft tourism/turism u şor, responsible tourism/turism responsabil, low-impact tourism/turism cu
impact redus, new tourism/un nou turism, good tourism/turismul cel bun. În definirea ecoturismului s-au implicat un număr mare şi variat de specialişti precum şi o mare
varietate de organisme profesionale, economice, atât la nivel naţional cât şi internaţional. (D.
Dumbr ǎveanu, 2004, 2007)
Între organizaţiile oficiale Societatea Internaţională pentru Ecoturism (TIES) definea ecoturismul ca
fiind „o căl ătorie responsabil ă în arealele naturale care conservă mediul şi sus ţ ine modul de via ţă şi
bună starea popula ţ iei locale” formulând drept condiţii pentru ca activitatea turisticǎ dintr-o zonǎ sǎ fie
consideratǎ ecoturisticǎ: reducerea la minimum a impactului turistic; contribuţia la conştientizarea şi la
formarea respectului pentru problemele de mediu şi pentru cele culturale; producerea de experienţe
pozitive atât pentru turişti cât şi pentru localnici; furnizarea de ajutor financiar conservării mediului şi
comunităţilor locale; creşterea sensibilităţii faţă de climatul politic, social şi ecologic al ţărilor gazdă;
sprijinirea reglementărilor în vigoare privind drepturile omului şi for ţa de muncă (după
www.ecotourism.org). Ecoturismul poate fi privit însă prin prisma motivaţiilor care îl generează şi
aspectelor care îl definesc, drept cea mai viabil ǎ alternativǎ a turismului durabil.
Astăzi ecoturismul a devenit un segment de piaţǎ turisticǎ cu un potenţial în creştere, care pune un
accent tot mai mare pe marketingul turistic (uneori orientat în cadrul destinaţiilor pentru careecoturismul a devenit o adevărată marcă în industra turismului spre obţinerea profitului economic şi
financiar mai mult decât spre turismul verde), instrument vital pentru relaţia cerere-ofertǎ pe piaţa
turisticǎ şi ecoturisticǎ actualǎ şi pe managementul turistic deosebit de important în gestionarea
resurselor turistice şi deci în asigurarea durabilitǎţii lor (asigurând de fapt respectarea principiilor
durabilităţii în ecoturism). În aceste condiţii creşte importanţa stabilirii pragului de exploatare
ecologicǎ rentabilǎ din punct de vedere economic şi mai nou a certificǎ rii ecoturistice şi a auditului de
mediu, precum şi a planificǎrii turistice. Şi pentru spaţiul analizat una din principalele cerinţe pentru
practicarea ecoturismului şi în general a unui turism durabil r ămâne existenţa unei strategii de
dezvoltare în domeniu şi planificarea la nivel local. În România, deşi mediatizate, conceptele de
ecoturism şi ecoturist, nu sunt încă implementate pe scar ă largă. De fapt Asociaţia de Ecoturism din
România ca asociaţie naţională de profil este încă tânăr ă şi are un număr încă redus de membrii, iar
managementul ariilor naturale din România se află de asemenea la început nefiind foarte bine
implementat.
În Culoarul transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău cererea pentru un
astfel de turism este aşadar deocamdată redusă ecoturismul fiind practicat în Parcul Naţional Călimani
69
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 67/99
fie în grupuri mici de turiştii amatori (de regulă tineri şi cu experienţă în drumeţia montană) fie în grup
organizat de cei care optează pentru programele oferite şi ghidate de administraţia parcului.
6.2 Turism activ
Turismul activ reprezintă un domeniu din ce în ce mai atractiv pentru cererea turistică actuală. Acesta
are o varietate de forme care indică încă din titulatura lor principalele mijloace de agrement pentru care
cererea turistică optează însăşi prin motivaţia de călătorie.
6.2.1 Drumeţiile montane (trekking, hiking)
Drumeţiile montane reprezintă o formă foarte popular ă şi foarte des întâlnită de turism activ în
regiunea Culoarului transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău, ca urmare a
potenţialului deosebit prezentat de zonă şi a accesibilităţii traseelor pentru turişti de toate vârstele şi
categoriile. Potenţialul pentru drumeţie a fost valorificat încă de la începuturile dezvoltării activităţii
turistice în anumite puncte din culoar care prezintă şi astăzi o mare atractivitate (Munţii Rar ău –
Pietrele Doamnei este unul din cele mai populare obiective turistice pentru drumeţie din Carpaţii
Orientali).
Cererea turistică pentru drumeţie înregistra grupuri mai mari în perioada comunistă ca urmare ataberelor şcolare organizate prin intermediul unităţilor de învăţământ de regulă în sezonul estival (în
special în Masivul Rar ău). Alături de grupurile organizate de turişti drumeţiile montane din masivele
limitrofe culoarului atrag ca formă de divertisment şi numeroşi alţi turişti cazaţi în unităţile de primire
din acest spaţiu şi mai ales la rude şi prieteni (care sunt de multe ori şi ghizii unor astfel de excursii
pentru care din păcate nu există materiale de promovare şi nici foarte multe trasee reomologate). În
prezent cererea se manifestă mai mult neorganizat şi
în grupuri mici cele mai căutate masive fiind cele cu
amenajări turistice şi cu forme de relief atractive
(ex.: Rar ău, Giumalău şi mai puţin Călimani,
Suhard).
Fig. 35 Turişti care practică drumeţia – Pasul Mestecăniş
(Foto: Dincă, A.I.).
70
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 68/99
6.2.2 Turism de aventur ă – sporturi extreme
Turismul de aventur ă s-a dezvoltat tot mai mult în ultimii ani aventura devenind de fapt dintr-o formă
de recreere şi divertisment scop în sine al călătoriei turistice şi ducând la crearea unui nou produs denişă în industria turismului (Swarbrooke, Beard, Leckie, Pomfret, 2003). Culoarul analizat cunoaşte de
asemenea apariţia şi dezvoltarea unor forme ale turismului de aventur ă ca urmare a furnizorilor din
domeniu care au apărut şi s-au dezvoltat în ultima perioadă tocmai ca urmare a cererii pentru sporturile
extreme deocamdată ca formă de divertisment asociată altor forme de turism (în special de afaceri şi
motivare) şi nu ca scop al călătoriei turistice în sine. De altfel aşa cum am menţionat în cadrul
subcaptolului 5.3.5 oferta culoarului privind aceste servicii nu este tot atât de dezvoltată ca a altor
regiuni din Carpaţii Româneşti. Principalul centru care ofer ă turism de aventur ă în culoarul
transcarpatic analizat este staţiunea Vatra Dornei, iar furnizorii puţin numeroşi ofer ă aşa cum s-a
menţionat asistenţă pentru alpinism şi căţărare, zbor cu parapanta şi deltaplanul, rafting şi tiroliană,
mountain bike şi mountain climbing cu motoscutere şi ATV-uri.
6.2.3 Cicloturism
Cicloturismul sau turismul pe bicicletă reprezintă o formă de turism aflată în stadiu incipient de
dezvoltare deocamdată la nivelul României în general şi al culoarului transcarpatic analizat în special,
care ar dispune însă de un important potenţial în acest spaţiu pretându-se totodată obiectivelorturismului durabil. În condiţiile lipsei unor mijloace de transport în comun orientate către activitatea
turistică (care să lege mănăstirile - obiectivele cu cea mai mare atractivitate în cadrul turismului
itinerant din Bucovina) bicicleta r ămâne cea mai durabilă alternativă pentru transportul auto.
6.2.4 Turism ecvestru
O altă formă a turismului activ cu impact redus în mediu combinând asemănător cicloturismului un
mijloc de transport cu o formă de agrement o reprezintă turismul ecvestru. Acesta este de asemenea o
formă popular ă de turism atât la nivel internaţional cât şi naţional. Calul are o îndelungată tradiţie ca
mijloc de transport în ţara noastr ă fiind încă folosit în toate localităţile culoarului transcarpatic
(inclusiv în mediul urban) pentru acest lucru. Totuşi, deşi cunoscut, potenţialul existent este
nevalorificat sau de multe ori insuficient valorificat în măsura în care aceste activităţi sunt percepute ca
surse suplimentare de venit şi nu li se acordă un rol principal în promovarea unei destinaţii turistice.
71
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 69/99
6.2.5 Turism pentru sporturi de iarnă
Acest tip de turism, intens dezvoltat în perioada comunistă beneficiază de amenajări mai
ales la nivelul staţiunii turistice Vatra Dornei (a se vedea Subcapitolul 5.3.3) şi se pare că se doreşte a fidezvoltat în viitor cel puţin prin prisma politicilor de dezvoltare locală. O variabilă mai puţin luată în
calcul de ambiţioasele proiecte aflate în desf ăşurare şi care prevăd modernizarea domeniului existent
(ex. Vatra Dornei) sau amenajări de la zero pentru sporturi de iarnă (ex. Gura Humorului) precum şi de
care urmează a fi propuse spre finanţare (ex: Câmpulung Moldovenesc) sau aflate încă în faza de
proiectare (ex: Ciocăneşti, Dorna Candrenilor – care intenţionează să valorifice potenţialul Munţilor
Suhard). Din punct de vedere al amenajărilor care presupun transformarea unor întinse spaţii naturale
în domeniu schiabil acest tip de turism este considerat ca fiind nedurabil. Profitul ridicat obţinut însă de
acest segment al industriei turistice şi creşterea cererii turistice în sezonul hibernal pentru destinaţii cu
un singur sezon turistic estival pot considera acest tip de turism durabil din perspectivă economică, cu
condiţia unei distribuiri echitabile a profitului în cadrul comunităţii locale.
6.2.6 Turism pentru vânătoare şi pescuit
România în general şi culoarul analizat în special sunt regiuni cu o mare biodiversitate şi
cu o pondere ridicată a ecosistemelor naturale intacte. Nivelul ridicat al diversităţii ecosistemelor se
reflectă şi prin bogata diversitate faunistică şi speciile de animale de interes vânătoresc cu exemplaredeosebite reprezentând trofee valoroase pentru activitatea de profil. Teritoriul culoarului şi fondurile
sale de vânătoare sunt căutate de amatorii acestui tip de turism atât din ţar ă cât şi din str ăinătate cererea
fiind totuşi importantă în acest sens, însă acest tip de turism nu se înscrie printre formele turismului
durabil.
6.3 Turism cultural – turism religios
Turismul cultural este un tip de turism deosebit de important considerat o motivaţie
major ă a cererii turistice în prezent. Specialiştii din domeniu consider ă că interesul pentru acest produs
turistic este în creştere pe baza unor ample chestionare aplicate la nivel european de ATLAS13 încă din
1991 (Richards, 1996 în Hughes şi Allen, 2005). Prin potenţialul său antropic (cultural fix şi mobil)
deosebit de bogat România în general şi regiunea analizată în special sunt profund interesate de
dezvoltarea acestui tip de turism. În cadrul produsului turistic cultural al Culoarului transcarpatic Gura
13
The Association for Tourism and Leisure Education.
72
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 70/99
Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău se pot distinge două mari produse oferite turiştilor şi
anume monumentele de arhitectur ă între care primează de departe cele cu caracter religios şi anume
mănăstirile pictate – monumente UNESCO şi manifestările culturale etnofolclorice care mai au încă uncaracter spontan în timpul sărbătorilor cu caracter religios din timpul anului (Cr ăciun, Paşte) sau unul
organizat în cadrul festivalurilor tot mai populare organizate astăzi de aproape totale localităţile acestui
spaţiu şi care se îmbină cu un mod de viaţă tradiţional şi meşteşuguri ale zonei care se mai menţin şi în
prezent. Prezenţa mănăstirilor ca principal obiectiv turistic de atracţie al Bucovinei în general
conturează turismul religios ca element esenţial al turismului cultural în regiune. Pentru foarte mulţi
turişti însă vizitarea mănăstirilor nu este f ăcută în cadrul unui pelerinaj şi deci în scop religios, având
motivaţii pur culturale (pentru cunoaştere, vizitarea unor obiective inedite, etc.) mai ales în cazul
turiştilor externi.
6.4 Turism rural - agroturism
Turismul rural şi agroturismul sunt forme de turism de mare actualitate în prezent pentru
activităţile turistice din România în general şi din spaţiul analizat în particular, având un mare potenţial
de dezvoltare. Turismul rural reprezintă mai mult decât o formă de turism, însumând de fapt o varietate
de forme de manifestare a turismului în mediul rural. Între acestea forma tipică de manifestare estedesigur agroturismul sau vacanţa petrecută în gospodărie. Preferinţa actuală a tot mai multor persoane
pentru această formă de turism se explică prin dorinţa acestora de a se retrage din aglomeraţia stresantă
a marilor oraşe în medii rurale, naturale cât mai puţin alterate. Astfel în ultima perioadă se constată mai
ales în regiunile montane din România în general şi din culoarul studiat în special dezvoltarea
remarcabilă a amenajărilor turistice în mediul rural, dezvoltare care a trezit interesul a numeroşi
cercetători din domeniul turismului care au încercat să surprindă şi să definească acest fenomen.
6.5 Turism pentru sănătate şi îngrijirea formei fizice balneoturism şi turism medical
Turismul pentru sănătate şi în cadrul său balneoturismul ocupă un loc important în cadul
produsului turistic al Culoarului transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău
prin staţiunea specializată în acest sens şi cunoscută din vechime Vatra Dornei. Deşi în perioada
austriacă se cunoşteau şi valorificau resurse minerale şi în alte localităţi din bazinul Dornelor (ex:
Dorna Candrenilor, Iacobeni) Vatra Dornei este singura localitate care a beneficiat de investi ţii
continue în infrastructura balnear ă şi ale cărei instalaţii au fost ref ăcute după Primul R ăzboi Mondial.
73
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 71/99
România în general şi teritoriul analizat în special mai prezintă potenţial şi pentru o a doua formă a
turismului de sănătate, mai puţin dezbătută de literatura geografică de specialitate, şi anume turismul
medical care nu reprezintă deocamdată decât o motivaţie turistică punctuală şi individuală.
6.6 Turism de afaceri – turism de motivare
În prezent turismul de afaceri este considerat una din principalele surse de venit pentru industria
hotelier ă autohtonă. Turismul de afaceri priveşte, în sens larg călătoriile oamenilor pentru scopuri
legate de munca lor, mai exact, deplasările în interes oficial, comercial sau de alta natur ă, participările
la diverse manifestări organizate de întreprinderi economice sau organisme administrative pentru
reprezentanţii lor.14 Deşi aceste călătorii presupun desf ăşurarea unor activităţi remunerate, ele sunt
asimilate turismului deoarece implică utilizarea dotărilor turistice şi consumul unor servicii specifice.
Intensificarea relaţiilor internaţionale şi a celor economice se reflectă în creşterea cererilor pentru
călătorii de afaceri, având loc ăn acelaşi timp o diversificarea formelor în care acesta se materializează.
Fig. 36 Harta tipurilor şi formelor de turism şi intensităţii practicării lor în Culoarul transcarpatic Gura Humorului –
Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău.
14
Rodica Minciu, Economia Turismului, Editura Uranus, Bucureşti, Ediţia a III-a, 2004, p. 79
74
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 72/99
7. IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR TURISTICE ÎN CULOARUL TRANSCARPATIC GURA
HUMORULUI – CÂMPULUNG – VATRA DORNEI – BÂRGĂU
Impactul activităţilor turistice r ămâne un domeniu cheie de analiză, din punct de vedere
economic şi social (turismul fiind considerat o ramur ă economică capabilă să aducă un profit important
bugetului şi să creeze atât direct cât şi indirect numeroase locuri de muncă), iar în contextul turismului
durabil şi din punct de vedere ecologic şi socio-cultural.
7.1
Impactul economic
Impactul economic al turismului este f ăr ă îndoială domeniul cel mai important care se ia în calcul
atunci când se urmăreşte dezvoltarea acestei ramuri economice. De la nivelul investitorului şi până la
nivelul autorităţilor politice guvernamentale se urmăreşte obţinerea de profit respectiv a unei valori
adăugate cât mai mari care să ducă la creşterea activităţii şi la dezvoltarea economică în general.
Turismul se reflectă economic prin valori ale indicatorilor venituri, cifr ă de afaceri, propor ţie în PIB
regional, ş.a.m.d. având efecte economice directe dar şi indirecte şi induse ca urmare a interrelaţionării
sale cu numeroase alte ramuri economice. Acesta este cunoscut de fapt ca efect multiplicator al
turismului şi se identifică atât la nivel macroeconomic prin tabelele şi analiza input-output
15
, mai noudezvoltată prin tehnici de modelare CGE 16 cât şi la nivel microeconomic. În general se analizează
efectul multiplicator "al cheltuielilor f ăcute de turişti (al încasărilor din turism) şi al investiţiilor.
Particularizat la turism multiplicatorul măsoar ă schimbările produse în nivelul veniturilor, rezultatelor,
ocupării for ţei de muncă şi balanţei de plăţi – provocate de modificarea cheltuielilor turistice". (Minciu,
2004)
Un indicator legat de efectul multiplicator şi cu semnificaţie opusă este cel al scurgerii care cu cât este
mai mare cu atât reflectă o economie mai slab dezvoltată şi mai puţin durabilă, în care investiţiile şi
veniturile din turism nu se reflectă în dezvoltarea altor sectoare pierzându-se în afara regiunii şi ţării de
destinaţie (prin taxe, importuri, etc.). Studiul lui Choi şi Siracaya privind indicatorii economici ai
turismului durabil evidenţiază alături de indicatori privind for ţa de muncă sau privind natura cererii în
mod special indicatori privind distribuţia veniturilor/scurgerea şi interrelaţionarea capitalului, privind
formarea de capital în cadrul comunităţii şi investiţiile. Una din cele mai utilizate metode de calcul a
15 Făcută cunoscută în anii ´70de Leontief W., care va deveni căruia i se va acorda astfel şi Premiul Nobel în Ştiinţe Economice în anul1973.16
Computable General Equilibrium Models.
75
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 73/99
multiplicatorului investiţiilor este cea a lui Keynes (citat de Minciu, 2004). În ceea ce priveşte aplicarea
sa în spaţiul culoarului transcarpatic analizat, în lucrarea de faţă s-a propus introducerea datelor privind
cererea turistică (numărul de sosiri) şi veniturile realizate din turism (am considerat într-o variantă ramura hoteluri şi restaurante şi într-o a doua veniturile totale din ramurile hoteluri şi restaurante;
activităţi ale agenţiilor de turism şi asistenţă turistică şi clase ale diviziunii CAEN 92 referitoare la
creaţia şi interpretarea artistică şi literar ă, activităţi de spectacole şi activităţi recreative uneori cu
legătur ă directă privind activitatea de turism).
Analizând pe de o parte sosirile turiştilor în localităţile culoarului transcarpatic17, iar pe de alta
veniturile obţinute de societăţile comerciale18 se observă ca urmare a limitării datelor (scăderi ale
numărului anual de turişti sau ale veniturilor) faptul că indicatorul poate fi aplicat pentru toată perioada
de studiu (2002 – 2006) astfel încât să se obţină o valoare medie doar în cazul staţiunii Vatra Dornei. În
cazul altor localităţi el a fost calculat doar pentru unii ani, în special 2005 când majoritatea
înregistrează creşteri atât ale cererii turistice şi deci consumului cât şi a veniturilor provenind de la
societăţile comerciale din cadrul acestei ramuri. Astfel în urma calculelor a rezultat o valoare medie a
multiplicatorului veniturilor de 1,44 în cazul în care s-au luat în calcul doar veniturile ramurii hoteluri
şi restaurante şi de 1,50 în cazul includerii şi diviziunilor CAEN 63 (agenţii de turism) şi 92 (activităţi
recreative), valori pe care le consider ăm reale pentru spaţiul turistic analizat în condiţiile unei
dezvoltări relativ medii pe o scar ă valorică generală.
7.2 Impactul ecologic
Impactul ecologic al turismului este unul din domeniile cheie ale durabilităţii în condiţiile în
care activităţile turistice consumatoare de resurse ca: apă, energie etc. şi cererea turistică pot duce în
timp, în funcţie de scara dimensională la care se manifestă (mai ales în cazul turismului de masă), la
consecinţe ireversibile sau greu reversibile în mediu şi implicit la degradarea destinaţiei. Astfel
numeroase sunt exemplele în care atracţii turistice naturale au fost degradate de o circulaţie turistică
care a depăşit capacitatea de suport a mediului şi care a dus la diminuarea şi dispariţia atractivităţii
turistice a locului respectiv. Afectarea durabilităţii ecologice a dus pentru asemenea destinaţii la
diminuarea durabilităţii socio-economice şi deci la un regres a activităţii turistice cu consecinţe dintre
cele mai grave atât pentru mediul natural cât şi pentru cel social al comunităţilor gazdă.
17 După datele furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava.18 Conform datelor furnizate de ONRC pe baza bilanţurilor contabile depuse de societăţile comerciale cu profil turistic în perioada 2002 –
2006.
76
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 74/99
Pentru evaluarea impactului ecologic al activităţii turistice în cadrul Culoarului transcarpatic
Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei - Bârgău am analizat pe de o parte date cantitative
preluate de la instituţiile administrative locale însărcinate cu gestionarea deşeurilor şi resurselor de apă,iar pe de alta datele de natur ă calitativă oferite de chestionarele aplicate la nivelul comunităţilor gazdă
şi autorităţilor locale pentru a reda punctul acestora de vedere privind calitatea mediului în care îşi duc
existenţa şi îşi desf ăşoar ă activitatea. Astfel în urma calculelor a rezultat un impact relativ mic al
turismului asupra mediului atât în cazul producerii de deşeuri menajere (Fig. 37 a), valorile situându-se
între 3 şi 1467 mc anual cât şi în cel al consumului de apă (Fig. 37 b).
Fig. 37 a - Cantitatea anuală de deşeuri menajere produse în prezent din activităţile turistice (mc); b – Consumul anual
de apă al activităţilor turistice (mc) – estimări.
Acestea se explică tocmai prin gradul redus de ocupare a structurilor de cazare în timpul anului şi
duratei medii scurte a şederii, turiştii practicând predominant un turism de tranzit. Efectul turiştilor
asupra mediului apare ca fiind nesemnificativ nu doar prin prisma volumului redus al cererii turistice,
ci şi din perspectiva comunităţilor gazdă care au la momentul actual un impact mult mai mare.
7.3 Impactul socio-cultural
Impactul socio-cultural al cererii turistice asupra comunităţilor gazdă este cuantificat prin intermediul
capacităţii socio-culturale ca indicator care reflectă volumul vizitatorilor care pot fi primiţi de o
destinaţie turistică f ăr ă ca mediul natural sau cultural al populaţiei gazdă să fie în mod ireversibil
afectat de impactul turiştilor. Aşa cum am ar ătat deja anterior atât populaţia locală cât şi autorităţile
intervievate privesc turismul cu interes, ca pe un domeniu capabil să genereze dezvoltare economică,
77
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 75/99
socială şi chiar edilitar ă în localitate. Astfel la întrebarea către locuitori dacă se simt deranjaţi în vreun
fel de activitatea turistică în sezonul de vârf aceştia au r ăspuns negativ în propor ţie de aproape 100%.
La rândul lor întrebate cum percep influenţa celor mai mulţi turişti la nivelul localităţii reprezentanţiiautorităţilor locale aleg varianta influenţă benefică în propor ţie de peste 90%.
8.
ANALIZA SWOT. RECOMANDĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI
DURABIL ÎN CULOARUL TRANSCARPATIC GURA HUMORULUI – CÂMPULUNG –
VATRA DORNEI – BÂRGĂU
O urmare firească a analizei detaliate a problemelor de turism analizate în capitolele
anterioare ale acestei lucr ări ar fi conturarea unei imagini sintetice prin intermediul unei analize SWOT
a fenomenului turistic din culoarul transcarpatic care să scoată în evidenţă punctele forte, punctele
slabe, oportunităţile şi ameninţările acestui domeniu de activitate în acest context spaţial. Analiza
SWOT este o metodă eficientă utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea potenţialelor
pericole care pot apărea în calea dezvoltării unui domeniu, în cazul de faţă a unui turism durabil în
Culoarul transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău şi totodată a resurselor
de care acesta dispune şi pe care se poate baza o posibilă planificare strategică. Scopul acestei analizeeste astfel acela de a scoate în evidenţă atuurile şi punctele slabe în cazul unei planificări de piaţă astfel
încât primele să fie potenţate, iar cele din a doua categorie să fie pe cât posibil eliminate. Se
evidenţiază totodată oportunităţile şi ameninţările în scopul de a obţine un profit maxim pa baza celor
din prima categorie menţionată şi de a le evita pe celelalte. De fapt SWOT este acronimul de la
"strengths" (puncte forte), "weaknesses" (puncte slabe)", "opportunities" (oportunităţi, şanse) şi
"threats" (ameninţări). Primele ţin de mediul intern, iar următoarele de mediul extern al pieţei
turismului durabil în culoar. Important în acest tip de analiză este structurarea şi sintetizarea
elementelor unui produs şi prezentarea domeniilor cheie ale acestuia într-o succesiune logică şi
firească. Astfel dacă ar fi să sintetizăm într-un tabel clasic de analiză SWOT caracteristicile produsului
turistic în culoarul transcarpatic analizat acesta ar putea ar ăta în următorul mod:
PUNCTE FORTE
Accesibilitatea ridicată (culoarul prin şoseaua E 567 şi magistrala feroviar ă face legătura între
Moldova de Nord, Transilvania şi Maramureş determinând, în mod obligatoriu, circulaţia în general şi
cea turistică în special să îl traverseze)
78
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 76/99
Tradiţia practicării activităţilor turistice în culoar (din perioada ocupării austriece sau cea
interbelică) a dus la crearea unor destinaţii renumite (ex.: mănăstirile pictate, Vatra Dornei, Rar ău)
Resurse umane - interesul populaţiei locale pentru domeniul turismului (eventual pentru posibileinvestiţii)
Resurse turistice deosebite:
- obiective turistice culturale aflate în patrimoniul cultural mondial UNESCO– mănăstirile cu frescă
exterioar ă (cu experienţă în managementul vizitatorilor interni şi externi);
- un relief montan variat cu forme atractive şi accesibilitate ridicată pentru numeroase categorii de
turişti; cu vârfuri secundare accesibile în apropierea depresiunilor, cu potenţial ca puncte de belvedere;
- climatul cu proprietăţi curative, nestresant în timpul sezonului estival lipsit de factori poluatori
importanţi
PUNCTE SLABE
Resurse umane:
- omogenizarea structurii etnice cu impact asupra diversităţii turismului cultural - etnofolcloric
- ponderea redusă a populaţiei ocupate în turism
- resurse umane insuficient pregătite pentru a desf ăşura activităţi de turism
- personal insuficient motivat (câştig salarial redus)Context socio-economic:
- lipsa oportunităţilor de angajare, venituri mici
- efect negativ în peisaj a sediilor fostelor unităţi industriale falimentate
Anumite resurse turistice de nivel inferior suprafeţe forestiere diminuate prin tăieri abuzive şi
dezastrele ecologice (doborâturi de vânt) care determină efecte negative de ordin ecologic şi estetic
- extinderea spaţiului construit inclusiv în mediul rural care nu valorifică arhitectura şi
materialele tradiţionale
Sectorul public
- inexistenţa autorităţii în turism sau a plannerului în cadrul comunităţii locale şi implicit a politicii
locale pentru turism şi pentru mediu; bugete reduse presate de obiective prioritare costisitoare de
modernizare a infrastructurii de transport şi a celei tehnico – edilitare în care turismul ocupă un loc
secundar, iar conservarea mediului nu este inclusă
- absenţa parteneriatelor sectoarelor public-privat
Industria turistică (trasee neomologate, cu marcaje neref ăcute; domeniu schiabil slab dezvoltat şi
nemodernizat; lipsa agrementului (identificarea lui cu obiectivele); inexistenţa cu unele excepţii a
79
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 77/99
centrelor locale de informare turistică; număr mic de turoperatori locali cu o putere financiar ă redusă
neorientaţi pe incoming
Cerere turistică – sezonier ă, de tranzit, cu durate mici ale şederii, care determină indici scăzuţi deutilizare a capacităţii de cazare în funcţiune şi care utilizează aproape exclusiv transportul rutier
poluant
OPORTUNITĂŢI
Context socio-economic şi politic
- integrarea în Uniunea Europeană (fondurile structurale regionale pentru dezvoltarea domeniului
turism; fondurile europene de dezvoltare rurală)
- practicarea unei agriculturi ecologice cu produse de calitate care pot fi valorificate la un nivel
superior prin turism
- închiderea unităţilor industriale poluante din industria minier ă, chimică, etc..
- orientarea generală la nivel mondial către turismul durabil, la scar ă redusă, având ca principală
motivaţie turismul cultural, ecoturismul, agroturismul, forme pentru care culoarul are un potenţial
deosebit
Resurse umane - centre locale de pregătire în domeniul turismului
Resurse turistice:- existenţa unui număr mare de arii protejate care ar putea constitui areale de dezvoltare a
ecoturismului
- posibilitatea reînvierii unor meşteşuguri şi practici vechi (ex.: plutăritul) şi a valorificării lor prin
turism
- dezvoltarea evenimentelor culturale de tipul festivalurilor în toate localităţile din culoar (de regulă cu
specific etnofolcloric) care promovează şi menţin totodată vii meşteşugurile locale
Sectorul public
- interesul foarte mare pentru turism şi pentru stimularea investiţiilor (deocamdată din fonduri private)
din acest sector
- schimburi de experienţă internaţionale în scopul revitalizării acestui sector la nivel local (inclusiv î
domeniul transformării fostelor zone miniere în destinaţii turistice)
- conştientizarea importanţei unor elemente de marketing (promovarea locală prin branduri naţionale
ex.: Bucovina, Dracula)
Industria turistică
80
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 78/99
- dezvoltarea structurilor de cazare mici preferate în prezent de turişti şi adaptate turismului montan cu
caracter post masă, deţinute de investitori locali
- un important spaţiu excedentar pentru locuire care ar putea fi transformat în spaţiu de cazare- începuturi de asociere la nivelul unităţilor de cazare mai mici care capătă astfel personalitate juridică
şi au o putere financiar ă mai mare pentru promovare
- modernizarea bazelor de tratament balnear, posibilitatea promovării lor şi pentru alte categorii de
turişti în afara celor sociali, cu o putere financiar ă mai mare, care acordă bugete mai consistent
cheltuielilor de vacanţă; posibilitatea asocierii balneoturismului cu turismul medical (o formă
profitabilă de turism, neconsumatoare de resurse naturale, care ar duce şi la dezvoltarea serviciilor
medicale)
RISCURI
Context socio-economic vulnerabil caracterizat prin sold natural negativ; sold migratoriu negativ
(datorită schimbărilor economice de după 1990); diminuarea ponderii populaţiei tinere şi creşterea
ponderii populaţiei în vârstă; scăderea ratei generale de activitate şi a ponderii salariaţilor în totalul
populaţiei active şi creşterea ratei de dependenţă economică.
- disponibilizări importante din industrie (în special minier ă); un volum important de persoane ocupate
în industria primar ă a lemnuluiAccesibilitatea ridicată prin prezenţa drumului european modernizat de legătur ă între mari regiuni
geografice ale României poate duce în viitor la o poluare a regiunii prin creşterea traficului
Tradiţia practicării activităţilor turistice în culoar şi promovarea preferenţială la nivel regional
pentru anumite destinaţii şi anumite forme şi produse turistice poate pune în umbr ă alte resurs ale zonei
şi poate duce la o saturare şi eventual o degradare prin presiunea circulaţiei turistice a acestor destinaţii
(ex.: supraexploatarea resurselor hidrominerale la Vatra Dornei, degradarea estetică a mediului –
Rar ău, etc.)
Resurse turistice:
- exploatarea excesivă şi necontrolată a suprafeţelor forestiere pentru scopuri financiare şi economice
imediate
- culegerea necontrolată a fructelor de pădure care determină în unele cazuri degradarea mediului şi
chiar diminuarea lor (ex. tehnica culegerii afinelor cu hreabănul)
- împuţinarea caselor tradiţionale în avantajul construcţiilor moderne, impersonale (uneori cu aspect de
chici) care periclitează dezvoltarea viitoare a turismului cultural în regiune
- numărul tot mai redus de practicanţi pentru anumite obiceiuri şi tradiţii ale zonei
81
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 79/99
- repetarea actului cultural şi comercializarea sa prin turism poate duce la o diluare a semnifica ţiei
culturale iniţiale şi la o superficializare a culturii
Sectorul public- orientarea autorităţilor locale spre forme profitabil mai degrabă decât forme durabile de turism (ex.:
turism de vânătoare şi pescuit)
Industria turistică
- dezvoltarea excesivă a structurilor de cazare
- prezenţa dominantă a turoperatorilor externi care vând pachete turistice şi organizează tururi cu ghizi
proprii în interiorul regiunii
- proiecte ample de amenajare a domeniului schiabil pe loc gol în zone montane cu altitudini joase şi
medii vulnerabile la schimbările climatice şi fenomenul de încălzire globală demonstrat deja pentru
România în general şi pentru Carpaţii nordici în special.
Dimensiunea edilitară
- grad redus de înzestrare tehnico-edilitar ă a localităţilor care poate crea situaţii de disconfort pentru
turişti (ex.: restricţii în utilizarea apei) şi poluare în cazul întreţinerii defectuoase a sistemelor
individuale de canalizare
- management defectuos al deşeurilor care ar suferi o presiune mai mare în cazul unui volum mare de
turişti
82
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 80/99
CONCLUZII
Noţiunile de dezvoltare durabilă şi turism durabil sunt astăzi intens dezbătute atât delumea ştiinţifică cât mai ales de cea politică ele fiind nelipsite din strategiile de dezvoltare pentru orice
nivel administrativ. De cele mai multe ori însă nu se depăşeşte cadrul teoretic, conceptual, ajungându-
se cel mult la obiective cadru generale ale diferitelor domenii de dezvoltare economică.
Operaţionalizarea conceptelor de durabilitate în general şi de turism durabil în special par a fi de fapt
cea mai mare problemă, ideile foarte agreate şi mediatizate ale conservării ecologice integrate
contextului creşterii economice şi dezvoltării sociale fiind foarte greu de transpus în practică. De fapt
orice problemă legată de durabilitate ar presupune în esenţă consensul între numeroase grupuri de
interes traduse sintetic cel puţin la nivelul a trei mari actori principali: agen ţi economici, organizaţii
ecologice, comunităţi locale, consens mediat la nivelul politicii locale de planner şi deci de sectorul
public, căruia îi revine astfel poate rolul cel mai important în turismul durabil. La nivelul turismului
însă o altă componentă esenţială, greu previzibilă, cu motivaţii complexe şi subiective, asupra căreia se
îndreaptă diverse interese ale grupurilor deja menţionate este cererea turistică. Comportamentul ei
influenţează de fapt, în timp, durabilitatea unei destinaţii turistice.
Conceptul de turism durabil conceput astăzi ca o caracteristică care poate fi a oricărui tip şi formă de
manifestare a turismului (chiar a turismului cu caracter de masă) nu se poate traduce practic în opiniaspecialştilor decât printr-o serie de indicatori care pun accent pe aspecte ecologice, economice şi
sociale ale activităţii turistice, percepuţi la nivelul componentelor pieţei turismului durabil. Aceştia s-ar
putea aplica însă pe un spaţiu restrâns (local sau microregional) cu un anumit specific al mediului
ecologic, economic şi socio-cultural, în condiţiile în care şi baza de date pentru asemenea indicatori
recomandaţi de cercetători în domeniu este de multe ori predominant calitativă necesitând relevarea
unor aspecte de politică locală, ale comunităţilor gazdă şi de relaţionare între grupurile de interes în
turism, care nu pot fi surprinse statistic.
Astfel spaţiul pentru care am aplicat analiza fenomenului turismului durabil în studiul de faţă a fost cel
al Culoarului transcarpatic Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău, considerându-l
potrivit atât ca mărime (spaţiu microregional care permite atât introspectiva locală cât şi imaginea de
ansamblu) cât şi ca importanţă a potenţialului de dezvoltare pentru turism. Culoarul reprezintă o axă
transmontană de interes naţional care leagă Moldova de Nord, de Transilvania şi Maramureş,
accesibilitatea naturală a ariilor depresionare, sectoarelor de vale şi pasurilor înalte ducând la
construirea din timpuri istorice a unei axe de transport şi a unei vechi arii de locuire. Începând din Evul
Mediu cronicile domneşti şi alte izvoare istorice atestă importanţa acestui areal, percepută în secolele
83
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 81/99
XIII – XV prin forma unică de proprietate a Ocolului liber al Câmpulungului şi nerecunoscută de
administraţia austriacă, cea care va construi însă în anul 1877 şi Drumul Împăr ătesc, pentru a asigura
legătura între provincii ale Imperiului Habsburgic. Acesta va fi indiferent de perioada la care se facereferire o axă centrală de care se leagă evoluţia zonei. Contextul demografic (prin migraţii) şi economic
(prin începuturile industriei) acordă o importanţă deosebită acestei căi de legătur ă atât în perioadele
istorice la care se face referire cât şi în prezent.
Accesibilitatea acestui spaţiu a favorizat în timp şi circulaţia turistică ducând la crearea de amenajări în
acest sens în diferite etape în localităţile din culoar. Astăzi ele concentrează un volum important de
structuri de primire turistică (ex.: comunele sucevene din culoar în totalul Judeţului Suceava) şi cele
mai importante fluxuri de turişti care practică un turism itinerant în regiunea Bucovinei. De fapt
circulaţia între mănăstirile monument din nordul Moldovei este favorizată tocmai de această principală
cale de acces din care se desprind culoare secundare (perpendiculare pe axul principal al culoarului
favorizate de relieful de tip obcină – ex.: Culoarul Moldoviţei, Moldovei Superioare, Bistriţei
Superioare, etc.).
Dezvoltarea activităţilor turistice în acest spaţiu nu s-ar fi putut face însă în lipsa resurselor bogate şi
variate de care dispune şi care au fost remarcate şi puse în valoare prin amenajare şi promovare în
diferite etape ale evoluţiei fenomenului turistic. În timp s-au dezvoltat diverse tipuri şi forme de turism
la nivelul culoarului începând de la turismul balnear cunoscut şi astăzi în cazul staţiunii Vatra Dornei,la turismul pentru sporturi de iarnă şi drumeţie şi ajungând la etapa actuală a dezvoltării formelor de
turism post-masă (ecoturism, turism cultural, turism rural). Amenajările tot mai complexe se
conturează la nivelul a trei nuclee urbane cunoscute în prezent ca staţiuni turistice de interes naţional
cu evoluţii diferite ale planificării turistice şi niveluri diferite de dezvoltare actuală a activităţilor de
turism şi a unui spaţiu rural cu importante resurse turistice şi cu o dezvoltare recentă foarte dinamică a
spaţiului cu funcţii de cazare. În afara structurilor de primire turistică de o mare varietate tipologică, de
diferite mărimi şi grade de confort, apărute în diferite etape de dezvoltare ale fenomenului turistic în
culoar se mai disting structuri de alimentaţie (deservind uneori însă predominant populaţia gazdă) şi
mai puţin structuri de agrement. În această ultimă categorie se încadrează bogata reţea de trasee
turistice montane, aflate în diferite stadii de întreţinere, domeniul schiabil şi instalaţiile de transport pe
cablu pentru sporturi de iarnă, mai vechi, aflate în modernizare în cazul unor destina ţii, dar şi noi şi
moderne în cazul altora şi mai recent furnizorii pentru sporturi de aventur ă (de importanţă locală şi
regională) sau de turism ecvestru şi ecoturism. Modernizarea structurilor de tratament şi dezvoltarea
infrastructurii şi dotărilor pentru turismul de reuniuni şi conferinţe sunt alte puncte esenţiale pentru
84
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 82/99
amenajările turistice actuale ale culoarului. Toate acestea au dus şi la apariţia şi dezvoltarea în timp a
unor tipuri şi forme de turism specifice.
În condiţiile unei infrastructuri majore pentru transport în stadiu de construcţie şi reabilitare, a lipseiserviciilor de agrement şi a unor amenajări turistice mai ample şi mai moderne (chiar în cazul celor
deja existente) pentru practicarea diferitelor forme de turism şi mai ales a lipsei unor strategii reale şi
concrete de marketing bazate pe studii ale pieţei turistice şi pe obiective ţintă formulate de planneri la
nivel local şi regional, cererea turistică a ultimilor ani s-a situat la un nivel scăzut, mult sub aşteptările
grupurilor de interes din acest domeniu (investitori locali, autorităţi publice, etc.). Cu un puternic
caracter sezonier şi de tranzit, ea se caracterizează prin durate mici de şedere şi determină rate scăzute
de ocupare pentru structurile de cazare existente. În aceste condiţii profitul socio-economic al acestei
activităţi spre care sunt orientate obiective de revitalizare economică şi de reducere a indicatorilor
sociali aflaţi în declin (rata de activitate, numărul de salariaţi etc.) la nivel local r ămân doar teorie.
Un lucru aparent pozitiv în condiţiile nivelului actual scăzut al cererii turistice ar fi impactul negativ
redus al acesteia din punct de vedere ecologic. Nivelul de înzestrare tehnico-edilitar ă arată însă că
automat în condiţiile creşterii în volum a cererii impactul ecologic negativ ar creşte, în prezent
neexistând strategii de reducere în acest sens şi fiind încă necesare îmbunătăţiri şi extinderi ale
diferitelor sisteme de utilităţi pentru a suporta o eventuală presiune asupra mediului care s-ar adăuga
astfel celei a populaţiei locale. În condiţiile actuale însă foarte dorită de către majoritatea grupurilor deinteres ale pieţei turismului durabil este creşterea impactului economic al acestui sector în dezvoltarea
economiilor locale, turismul fiind văzut atât de autorităţile locale cât şi de populaţia comunităţilor
gazdă ca cea mai importantă activitate capabilă să crească veniturile bugetului local şi să genereze
oportunităţi pe piaţa destabilizată a for ţei de muncă.
Succesul şi durabilitatea turismului la nivelul oricărui spaţiu şi în particular a Culoarului transcarpatic
Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei – Bârgău, depinde aşadar de măsura în care va exista un
consens între componentele majore ale pieţei turistice şi o traducere cât mai clar ă şi eficientă a acestuia
în cadrul politicii de dezvoltare locală şi regională.
85
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 83/99
Referinţe bibliografice
Abutnăriţei, Paraschiva, Abutnăriţei, I. (2006), Monografia comunei Poiana Stampei, Edit. Axa,Botoşani.
Abutnăriţei, Paraschiva, Abutnăriţei, I. (2008), Monografia comunei Co şna, Edit. Axa, Botoşani.
Allemand, Edith (edit.) (2006), L'évaluation de la durabilité des pratiques touristiques, Mini-Guide,
ODIT France.
Baloglu, S., Pekan, A. Y. (2006) The website design and Internet site marketing practices of upscale
and luxury hotels in Turkey în Tourism Management 27, p. 171 – 176.
Barbu, N. (1976), Obcinile Bucovinei, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.
Barbu, N., Ionesi L. (1986), Obcinile Bucovinei, ghid turistic în colecţia Mun ţ ii no ştri, Ed. Sport-
Turism, Bucureşti.
Bălan, T. (1960), Din istoricul Câmpulungului Moldovenesc, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.
Bǎltǎreţu, Andreea (2003), Promovarea ecoturismului – obiectiv major al strategiei dezvolt ǎ rii
turistice durabile, Tezǎ de doctorat, A.S.E., Bucureşti.
Bǎlteanu, D., Popescu, Claudia (1994), "Dezvoltarea durabilǎ – de la concept la o posibilǎ strategie
de dezvoltare a României consideraţii geografice" în Studii şi cercet ǎ ri de geografie Bucureşti, Tom
XLI, p. 11-18.Bălteanu, D., Şerban, Mihaela (2005), Modificările globale ale mediului. O evaluare
interdisciplinar ă a incertitudinilor , Ed. C.N.I. Coresi, Bucureşti.
Bănăţeanu, T, (1975), Arta popular ă bucovineană, Centrul de îndrumare a creaţiei populare şi a
mişcării artistice de masă a Judeţului Suceava, Bucureşti.
Beerli Asunción, Martín D. Josefa (2004), Tourists' characteristics and the perceived image of tourist
destinations: a quantitative analysis – a case study of Lanzarote, Spain în Tourism Management 25, p.
623 – 636.
Benedek, J. (2004) Amenajarea teritoriului şi dezvoltarea regional ă, Ed. Presa Universitar ă Clujeană.
Benedek, J. (2007), The Concept of Cluster and Its Implementation in Regional Development
Strategies în Rural Space and Local Development , Presa Universitar ă Clujeană, Cluj-Napoca.
Berrittella Maria, Bigano, A., Roson, R., Tol, S. J., R. (2006), A general equilibrium analysis of
climate change impact on tourism în Tourism Management 27, p. 913 – 924.
Bigano, A., Goria, A., Hamilton, J., Tol, R . (2005) The Effect of Climate Change and Extreme
Weather Events on Tourism, Notă de lucru.
86
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 84/99
Bojariu, Roxana, Dinu, M. (2007), Snow variability and change in Romania, Nationalpark
Berchtesgaden, Proc. of the Alpine Snow Workshop, Forschungsbericht, 53: 34-38.
Brânduş, C., Diţoiu, Valeria (2001) Impactul exploatării şi prelucr ării minereului de sulf din masivulCălimani asupra calităţii aerului în Analele Universit ăţ ii Ş tefan cel Mare Suceava, Secţiunea
Geografie, Anul X, p. 197 – 205.
Breiling, M. (1998), The Role of Snow Cover in Austrian Economy During 1965 and 1995 and
Possible Consequences Under a Situation of Temperature Change, Lucrare prezentată la Conferinţa
Societăţii Japoneze pentru Ză padă şi Gheaţă, Niigata.
Bruyne, D. de (2007), Valorisation touristique du patrimoine et du paysage dans les territoires de
montagne, ODIT France.
Busuioc, Arisiţa (2008), Climate scenarios for Romania, International conference on adaptation and
mitigation measures of climate change impact, Parliament House, February 21, Bucharest.
Camilar, M. (2006), Bucovina – ghid turistic, Ed. Ad Libri, Bucureşti.
Cândea, Melinda, Erdeli, G., Simon, Tamara (2000), România – Poten ţ ial turistic şi turism, Ed.
Universităţii din Bucureşti.
Cândea, Melinda, Erdeli, G., Simon, Tamara, Peptenatu, D. (2003), Poten ţ ialul turistic al
României şi amanajarea turistică a spa ţ iului, Ed. Universitar ă, Bucureşti.
Cândea, Melinda, Bran, Florina, Cimpoeru, Irina (2006), Organizarea, amenajarea şi dezvoltareadurabil ă a spa ţ iului geografic, Edit. Universitar ă, Bucureşti.
Cernat, I., Lazarovici Elena (2002), 600 de ani de istorie a satului Vama, Ed. Qim, Iaşi.
Cernat, I. (2008), Dorna Candrenilor satul de la poalele Ou şorului (pagini de monografie), Edit
Quim, Iaşi.
Cheval, S. (coord.) (2003), Indici şi metode cantitative utilizate în climatologie, Edit. Universităţii din
Oradea.
Choi, H., C., Sirakaya, E. (2006), Sustainability indicators for managing community tourism în
Tourism Management 27, p. 1274 – 1289.
Ciangă, N., (1998), Turismul în Carpa ţ ii Orientali. Studiu de geografie umană, Presa Universitar ă
Clujeană, Cluj-Napoca.
Ciangă, N. (2002), Geografia turismului, Presa Universitar ă Clujeană, Cluj-Napoca.
Ciangă, N. (2007), Rural Tourism – Fortifying Factor of the Romanian Villages în Rural Space and
Local Development , Presa Universitar ă Clujeană, Cluj-Napoca.
Ciobanu, P. (1993), Fondul Bisericesc Ortodox Român din Bucovina (1783-1948). Prezentare
generală în Bucovina Forestier ă, Anul I, nr. 1- 2.
87
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 85/99
Ciupagea, C. (coord.) (2007), Direc ţ ii strategice ale dezvolt ării durabile în România, Institutul
European din România, Bucureşti.
Clarke, Jackie., 1997, "A Framework of Approaches on Sustainable Tourism", în Journal ofSustainable Tourism, vol 5, no 3, p. 224-233.
Chiriţă, V., Puşcaşu Violeta, Netea, I. (2006), Ora şul Frasin – argumente geografice pentru
dezvoltarea local ă, Ed. Europlus.
Choi, H.S., Sirakaya, E. (2006), "Sustainability indicators for managing community tourism",
Tourism Management , vol. 27, no.6, p.1274-1289.
Cocean, P. (1996), Geografia turismului, Ed. Carro, Bucureşti.
Cocean, P., Ciangă, N. (1999-2000), The "Lands" of Romania as mental spaces, în Revue Roumaine
de Géographie, 43-44, Ed. Academiei Române, p.199-206.
Cocean, P., Vlăsceanu, Gh., Negoescu, B. (2003), Geografia general ă a turismului, Edit. Meteor
Press, Bucureşti.
Connell, J. (2006) Medical tourism: Sea, sun, sand and...surgery în Tourism Management 27, p. 1093
– 1100.
Cojocaru, N. (1983), Casa veche de lemn din Bucovina, Ed. Meridiane, Bucureşti.
Corlăţeanu, D. (2000), M ănă stirea Humorului, Ed. "Cuvântul nostru", Suceava.
Costea, Sanda (2008), Riscurile climatice de iarnă din Depresiunea Sibiului şi influen ţ a lor asupraorganismului şi comportamentului uman, Teză de doctorat, Institutul de Geografie, Academia Română,
Bucureşti.
Cucu, V. (2000), Geografia a şezărilor rurale, Edit. Domino, Târgovişte.
Davidson, R., Cope, B. (2003), Business Travel , Edit. Prentice Hall, Londra.
Dârdală, I. (2006), Istoria Câmpulungului Moldovenesc, Ed. Fundaţiei Culturale “Alexandru Bogza”,
Câmpulung Moldovenesc.
Delisle, Marie-Andrée, Jolin, L. (2007) Un autre tourisme est-il possible ?, Presses de l'Université du
Québec.
Deszi, Şt. (2007), Rural Tourism in Vadu Izei, Maramureş County, Romania. Evolution, Social and
Territorial Characteristics and Perspectives for Development în Rural Space and Local Development ,
Presa Universitar ă Clujeană, Cluj-Napoca.
Diacon, V. (1989), Vechi asezari pe Suha Bucovineana, Volumul apare sub egida Institutului de
Istorie si Arheologie "A.D. Xenopol", Iaşi.
Diacon, V. (2002), Etnografie şi folclor pe Suha Bucovineană, Ed. Unirea, Iaşi.
Diacon, V. (2005), Cronicile Suhei Bucovinene, Tipografia Moldova, Iaşi.
88
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 86/99
Dimitrie, D. (1899), Evreii din Bucovina – Studiu istoric, cultural, etnografic şi folcloric, Societatea
tipografică bucovineană, Cernăuţi.
Dimitriu, R ., Dimitriu, Anca (2006), O analiză cantitativă a turismului din Depresiunea Neamţului, Analele Universit ăţ ii Ş tefan cel Mare, Secţiunea Geografie, Anul XV, Suceava.
Dincă, Ana-Irina (2004), Poten ţ ialul turistic şi valorificarea lui în Mun ţ ii Rar ău, lucrare de diplomă,
manuscris.
Dincă, Ana-Irina (2008), Turism medical – concept şi aplicabilitate în România, Comunicări de
Geografie, Tom XI, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti, p. 385-390.
Dincă, Ana-Irina (2007-2008), Evolu ţ ia conceptului de turism durabil în Revista Geografică, Tom
XIV-XV, Institutul de Geografie, Academia Română, p. 128-133.
Dincă, Ana-Irina (2009), Gura Humorului în "Resorts of National Interest in the Romanian
Carpathians", Ielenicz şi Matei (ed.), Edit. Universitar ă, Bucureşti, p. 171 – 183.
Dincă, N. (1989), Popula ţ ia şi a şezările omene şti din bazinul superior al Moldovei, lucrare grad I,
Universitatea “Al.I.Cuza”, Iaşi.
Dinu, Mihaela (2005), Ecoturism – coduri etice şi norme de conduit ǎ , Edit. CD Press, Bucureşti.
Dinu, Mihaela (2005), Impactul turismului aspura mediului: indicatori şi mă sur ători, Ed.
Universitar ă, Bucureşti.
Diţoiu, Valeria, Ursul, Gina (2000), Evoluţia gestionării deşeurilor din industria minier ă în judeţulSuceava, în perioada 1990 – 1999 şi impactul asupra calităţii solului şi vegetaţiei în Analele
Universit ăţ ii Ş tefan cel Mare Suceava, Secţiunea Geografie, Anul IX.
Diţoiu, Valeria, Brânduş, C. (2001), Dinamica precipitaţiilor acide în Masivul Călimani, comparativ
cu alt zone ale Judeţului Suceava în Analele Universit ăţ ii Ş tefan cel Mare Suceava, Secţiunea
Geografie, Anul X, p. 213 – 221.
Diţoiu, Valeria, Iosep, I. (2002), Modelarea dispersiei poluanţilor în atmosfer ă, studiu de caz: zona
Călimani în Analele Universit ăţ ii Ş tefan cel Mare Suceava, Secţiunea Geografie, Anul XI, p. 117 –
121.
Donisă, I., Poghirc, P. (1968), Valea Bistri ţ ei, Ed. Stiinţifică, Bucureşti.
Duhamel, Ph., Gay, J.-Ch., Knafou, R., Lazzarotti, O., Sacareau Isabelle, Stock, M., Violier, Ph.
(2002), Tourismes 1 Lieux communs, Ed. Belin, Paris.
Dumbrăveanu, Daniela (2004), Zona turistică Por ţ ile de Fier, Analiză geografică, Ed. Universitar ă,
Bucureşti.
Dumbrăveanu, Daniela (2006), Statistică aplicat ă în turism, Ed. Universitar ă, Bucureşti.
89
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 87/99
Dumbrăveanu, Daniela (2007), " Ecoturismul – formă a turismului durabil şi alternativ", în
Comunicări de Geografie, Tom X, Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti, p. 309-315.
Dumitrache, Liliana (2003), Geografie medical ǎ , metode şi tehnici de analizǎ , Ed. Universitar ǎ,Bucureşti.
Dumitrache, Liliana (2004), Starea de sǎ nǎ tate a popula ţ iei României O abordare geograficǎ , Ed.
Univers enciclopedic, Bucureşti.
Dumitrescu, Bianca (2008), Ora şele monoindustriale din România: între industrializare for ţ at ă şi
declin, Ed. Universitar ă, Bucureşti.
Dwyer, L., Forsyth, P., Spurr, R. (2004), Evaluating tourism's economic effects: new and old
approaches în Tourism Management 25, p. 307 – 317.
Elsasser, H., Burki, R. (2002), Climate change as a threat to tourism in the Alps în Climate Research,
20, p. 253-257.
Enache, M. (1986), Sistematizarea teritoriului. Aplicaţii statistice, Ed. Tehnică, Bucureşti.
Erdeli, G., Istrate, I. (1996) , Poten ţ ialul turistic al României, Ed. Universităţii, Bucureşti.
Erdeli, G., Istrate, I. (1996), Amenajări turistice, Ed. Universităţii, Bucureşti.
Erdeli, G. şi colab., (1999), Dic ţ ionar de geografie umanǎ , Edit. Corint, Bucureşti.
Erdeli, G., Matei, Elena, Costachie, S., (2002), Ecoturismul, o alternativă a turismului în România,
Analele Univ Ioan Cuza, Iaşi.Erdeli, G., Dumitrescu, Bianca, Persu, Mihaela, (2004), Changes in the socio-professional structure
of Romania´s population, Proceeding of the Romanian-Turkish Workshop "Environment and
sustainable development", Bucureşti, p. 103 – 111.
Erdeli, G., Cucu, V. (2005), România Popula ţ ie. A şezări umane. Economie, Edit. Transversal,
Bucureşti.
Erdeli G., Gheorghilaş, A. (2006), Amenajări turistice, Edit. Universitar ă, Bucureşti.
Florescu, C., Tăutu, N., Directia regionala de drumuri si poduri Iasi – 80 de ani de activitate – 1919-
1999, Ed. Dosoftei, Iaşi.
Fennell, D. (1999), Ecotourism: an Introduction, Routledge.
Gheorghilaş, A. (2006), Bazinul Hidrografic Râul Târgului: poten ţ ialul de dezvoltare al a şezărilor
umane, Edit. Etnologică, Bucureşti.
Gheorghilaş, A. (2008), Geografia turimului Metode de analiză în turism, Edit. Universitar ă,
Bucureşti.
Gheorghiu, M. (coord.) (2005), M ănă stiri şi biserici din România – Moldova şi Bucovina, Edit. Noi
Media Print, Bucureşti.
90
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 88/99
Gherasim, Virginia (2002), Prospectarea efectelor sociale şi ecologice ale turismului în Geo-
Carpathica, Anul II, nr. 2, Analele Univ. Creştine „Dimitrie Cantemir”, Sibiu, p. 151 – 155.
Gherasim, Virginia (2005), Dezvoltarea durabilǎ a habitatului turismogen. Studiu de caz – oraşulSibiu, în Geo-Carpathica, Anul V, nr. 5, Analele Univ. Creştine „Dimitrie Cantemir”, Sibiu.
Gherasim, Virginia (2005), Prospectarea potenţialului turistic al habitatului turismogen urban. Studiu
de caz: centrul turistic Făgăraş, Anul V, nr. 5, Analele Univ. Cre ştine „Dimitrie Cantemir”, Sibiu, p.
95 – 113.
Ghinoiu, I. (2005), Comoara satelor Calendar popular , Edit. Academiei Române, Bucureşti.
Ghinoiu, I. (coord.) (2003) Atlasul etnografic român. Habitatul, Vol I, Edit. Academiei, Bucureşti.
Ghinoiu, I. (coord.) (2003) Atlasul etnografic român. Ocupa ţ iile, Vol II, Edit. Academiei, Bucureşti.
Glăvan, V. (1995), Amenajarea turistică, Institutul de Management în Turism "Eden", Bucureşti.
Glăvan V. (2003), Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism, Edit. Economică, Bucureşti.
Glăvan, V. (2005), Geografia turismului, Edit. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.
Godfrey, Kerry, Clarke, Jackie (2000), The Tourism Development Handbook , Edit. Continuum.
Grămadă, I. (2007), Întâmpl ări din via ţ a unui colec ţ ionar , Ed. Axa, Botoşani.
Grygorowitza, Em. (1908), Dic ţ ionarul geografic al Bucovinei, apărut în Colecţia Dicţionarele
geografice ale ţărilor locuite de români în afar ă din regat, Societatea Geografică Română, Bucureşti.
Guran-Nica, Liliana (2004), Rolul diversificării activit ăţ ilor economice în revitalizarea a şezărilorrurale din Bucovina, ed. Ars Docendi, Bucureşti.
Guzik, C. (2003) Agrotourism in the Podhale Region (villages of Białka and Bukowina tatrzańska
example) în Prace Geograficzne, 111, Institute of Geography and Spatial Management, Jagiellonian
University, Cracow, p. 61 – 68.
Hall, D., Richards, G. (2000), Tourism and Sustainable Community Development , Routledge
Advances in Tourism.
Hapenciuc, C., V. (2003), Cercetarea statistică în turism, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Haret, M. (1939), Masivul Giumal ău, Extras din al 6-lea calendar de turism pe anul 1939, Tiparul
“Cartea Românească”, Bucureşti.
Henche Garcia, Blanca (2004), Marketing în turismul rural , Ed. Irecson, Bucureşti.
Howie, F. (2003), Managing the Tourist Destination, Ed. Continuum, London.
Hrenciuc, D. (2000), Minoritatea polonă din Bucovina în Analele Bucovinei, VII, 2, p. 439 – 456.
Hrişcă, C. D. (2005), Tourisme et effets socio territoriaux negatifs dans l'espace rural de Bucovine
(Roumanie) în Analele Universit ăţ ii Ş tefan cel Mare Suceava, Secţiunea Geografie, Anul XIV, p. 89 –
95.
91
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 89/99
Hughes, H., Allen, D. (2005), Cultural tourism in Central and Eastern Europe: the views of induced
image formation agents în Tourism Management 26, p. 173 – 183.
Hui, T., K., Wan, D., Ho, A. (2006), Tourists' satisfaction, recommendation and revisiting Singaporeîn Tourism Management 28, p.965 – 975.
Hunter – Jones, Philippa, (2004), Young people, holiday-taking and cancer – an explanatory analysis
în Tourism Management 25, p. 249 – 258.
Iacobescu, M. (1993), Din istoria Bucovinei, Ed. Academiei, Bucureşti.
Ianoş, I. (1998), Individualizarea şi analiza disparităţilor intraregionale. Aplicaţie la Judeţul Alba, în
Revista Geografică, Tom V, Institutul de Geografie, Academia Română, p. 103 – 110.
Ianoş, I. (2000), Sisteme teritoriale, Ed. Tehnica, Bucuresti.
Ianoş, I., Humeau J.B. (2000), Teoria sistemelor de aşezări umane, Ed. Tehnică, Bucureşti.
Iaţu, C. (2002), Depresiunea Răd ău ţ ilor – Studiu de geografie umană, Ed. Corson, Iaşi.
Iaţu, C. (2006) - Démographie et géographie du travail en Roumanie postdécembriste, Ed. Sedcom
Libris, Iaşi.
Ichim, R ., (1988), Istoria pădurilor şi silviculturii din Bucovina, Ed. Ceres, Bucureşti.
Ielenicz, M. (1992), Potenţialul turistic al României, Terra, nr. 3-4/1992, Bucureşti.
Ielenicz, M., Ionac, Nicoleta, Erdeli, G., Ene, M. (2001), România - Geography and Tourism, Edit.
Royal, Bucureşti.Ielenicz, M. et al., (2003), România. Enciclopedia obiectivelor turistice, Ed. Corint, Bucureşti.
Ielenicz, M. (2005), Harta turistică şi legenda sa, Revista Terra, Bucureşti.
Ielenicz, M., Comănescu, Laura (2005), The relation / conection climate – Touristic activities in
Romania în Annals Geographical Series, T 4-5, 2004 – 2005, Târgovişte.
Ielenicz, M., Comănescu, Laura (2006), România – poten ţ ial turistic, Ed. Universitar ă, Bucureşti.
Ilieş, M. (2007), The Multiplicative Effects of Tourism in the Rural Development of Maramureş Land
în Rural Space and Local Development , Presa Universitar ă Clujeană, Cluj-Napoca.
Ilovan, Oana-Ramona (2007), Ţ ara N ă săudului – studiu de geografie regional ă, Teză de doctorat,
Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.
Inskeep, E. (1991), Tourism Planning: An Integrated and Sustainable Development Approach, Edit.
John Wiley & Sons.
Ionescu, I. (1999), Turismul fenomen economic, social şi cultural , Ed. Oscar Print, Bucureşti.
Ionescu, Iuliana (2005), Creşterea economică în turism şi dezvoltarea regională în Tribuna
economică, nr. 12, p. 55 – 62.
Ioniţă, I., 1979, Mun ţ ii Stâni şoara – studiu geomorfologic, Ed. Academiei, Bucureşti.
92
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 90/99
Ioniţă, Monica, Boroneanţ, Constanţa, (2005), Assessment of some statistical climatic parameters
for the present-day climate at regional scale over Romania and future projections of climate change
for the period 2010-2100, EMS Annual Meeting Abstracts, Utrecht, Holland.Iordan, I., Niculescu, E. (1975), O metodă de determinare a potenţialului truistic , Lucr ările celui de-al
II-lea Colocviu na ţ ional de geografie a turismului, Edit. Sport-turism, Bucureşti.
Iosep, I., Iacobescu, M. (1978), Câmpulung Moldovenesc – mic îndreptar turistic, Ed. Sport-Turism,
Bucureşti.
Iosep, I. (1992), Câmpulumng Moldovenesc – geneză şi evoluţie teritorială în Analele Univ. Ş tefan cel
Mare, Secţiunea Geogr. - Geol., I, Suceava.
Iosep, I. (1996), Ocolul Câmpulungului (Moldovenesc) în secolele XVII – XVIII (Reconstituire după
izvoare documentare, toponimice şi cartografice) în Analele Ş tiin ţ elor de Istorie "Codrul Cosminului" ,
nr. 2 (12), Fundaţia Culturală a Bucovinei, Suceava.
Isaic-Maniu, Al., Voineagu, V., Mitruţ, C-tin (2002), Statistică general ă, Ed. Economică, Piteşti.
Iuga, I. (2007), L'agrotourisme – un facteur actif dans le développement rural. Etude de cas : La
commune de Ciocăneşti, le départament de Suceava în Rural Space and Local Development , Presa
Universitar ă Clujeană, Cluj-Napoca.
Ko, T. G. (2005), Development of a tourism sustainability assessment procedure: a conceptual
approach în Tourism Management 26, p. 431 – 445.Koenig, U., Abegg, B. (1997), Impacts of climate change on winter tourism in the Swiss Alps, Journal
of Sustainable Tourism, 5, 1, pp. 46–58.
Lai, P-H., Nepal, S.,K. (2006), Local perspectives of ecotourism development in Tawushan Nature
Reserve, Taiwan în Tourism Management 27, p. 1117 – 1129.
Leon, C., Gh. (1999), Proprietatea forestier ă în vechiul Ocol al Câmpulungului Moldovenesc,
Bucovina forestier ă, Anul VII, nr. 1-2.
Li, W. (2004), Environmental management indicators for ecotourism in China's nature reserves: A case
study in Tianmushan Nature Reserve în Tourism Management 25, p. 559 – 564.
Liu Abby, Wall, G. (2006), Planning tourism employment: a developing country perspective în
Tourism Management 27, p. 159 – 170.
Light, D., Dumbrăveanu, Daniela (1999) "Romanian Tourism in the Post-Communist Period", in
Annals of Tourism Research, UK, p. 898-927.
Lozato-Giotard, J., P. (2003), Geographie du tourisme De l’espace consommé a l’espace maîtrisé,
Ed. Pearson Education, France.
93
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 91/99
Lucău – Dănilă, F., Rusan, D. (2000), Fundu Moldovei – o a şezare din ţ inutul Câmpulungului
bucovinean (Societatea pentru Cultur ă “Dimitrie Gusti” – Fundu Moldovei), Fundaţia “Alexandru
Bogza”, Câmpulung.Hernández Maestro M., Rosa, Muñoz Gallego, A. P., Santos Requejo, Libia (2007) The
moderating role of familiarity in rural tourism in Spain, Tourism Management 28, p. 951 – 964.
Mac, I., (1992), Geografie turistică general ă, facultatea de Geografia Turismului, Sibiu.
Marcean, M. (2002), Pădurile Sucevei şi calamităţile din perioada 1945-2002 în Bucovina Forestier ă,
Anul X, 1-2.
Maruşca, T. (2006), Gospodărirea ecologică a pajiştilor montane, Broşur ă C.E.F.I.D.E.C., Vatra
Dornei.
Mason, P. (2003) (reeditat 2006), Tourism Impacts, Planning and Management , Edit. Butterworth-
Heinemann, Elsevier Science.
Matei, Daniela (2007), Complex Rural Development. A Case Study: The Development of Tourism
Activities in the Dorna Basin în Rural Space and Local Development , Presa Universitar ă Clujeană,
Cluj-Napoca.
Matei, Elena (2004), Ecoturism, Edit. Top Form, Bucureşti.
Matei, Elena (2004), Mediul şi turismul , Edit. Credis, Bucureşti.
Matzler, K., Renzl, Birgit (2007), Assessing asymmetric effects in he formation of employeesatisfaction în Tourism Management 28, p. 1093 – 1103.
Măhăra, Gh. (1995), Geografia turismului, Edit. Univ. Oradea.
Miclea, I. (1976), Dulce Bucovină, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.
Micu, Dana, Dincă, Ana-Irina (2008), Climate variability and its implications for winter mountain
tourism in the Prahova Valley – Poiana Braşov Area, în Supplement of "Quality – acces to success"
Journal , year 9, no 94.
Middleton, V., T.C. (1998), Sustainable Tourism: A Marketing Perspective, Edit. Butterworth-
Heinemann, Elsevier Science.
Mihăilescu, V., (1969), Geografie şi turism, lucr ările Colocviului Naţional de Geografia turismului
(Bucureşti, septembrie 1968), Bucureşti.
Mika, M. (2003) Environmental Impact of Tourism Development in Reception Areas in poland and
Methods of Controlling them în Prace Geograficzne, 111, Institute of Geography and Spatial
Management, Jagiellonian University, Cracow, p. 129 – 137.
Milea, N. (1985), Ac ţ iunea patriotică pionerească "Asaltul Carpa ţ ilor" – Marcaje turistice în Carpa ţ i,
Întreprinderea Poligrafică "Bucureştii Noi", Bucureşti.
94
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 92/99
Miller, G. (2001), "The development of indicators for sustainable tourism: results of a Delphi survey
of tourism researchers", Tourism Management 22, p. 351-362.
Miller, G., Twinning-Ward, Louise (2005) Monitoring for a Sustainable Tourism Transition: TheChallenge of Developing and Using Indicators, Edit. CABI Publishing.
Minciu, Rodica (2004) Economia Turismului, Ediţia a III-a, Editura Uranus, Bucureşti.
Mitroi, M., (2005), "Ecoturismul românesc- încotro ?", în Geo-Carpathica, Anul V, nr. 5, Analele
Univ. Creştine „Dimitrie Cantemir”, Sibiu.
Mocanu, Irena (2008), Ş omajul din România: dinamică şi diferen ţ ieri geografice, Ed. Universitar ă,
Bucureşti.
Moraru, T., Buta, I., Maier, A., (1972), Jude ţ ul Bistri ţ a N ă săud , colecţia “Judeţele patriei”, Ed.
Academiei, Bucureşti.
Morvan, Evelyne, Primault, L. (2002), Piloter le tourisme durable dans les territoires et les
entreprises, Guide de savoir-faire, AFIT (Agencie Française de l'Inginérie Touristique).
Muntele, I., Iaţu, C. (2003) Geografia turismului: concepte, metode şi forme de manifestare spa ţ io-
temporal ă, Ed. Sedcom Libris, Iaşi.
Nae, Mirela (2005), Geografia calit ăţ ii vie ţ ii. Metode de analiză, Edit. Universitar ă, Bucureşti.
Naum, T., Butnaru, E. (1989), Mun ţ ii C ăliman, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.
Naum, Tr., Moldovan, Gr. (1987), Bârg ău – ghid turistic, Ed. Sport-Turtism, Bucureşti.Năstase, Carmen (2006), Dezvoltare durabilă şi turism durabil în Tribuna economică, nr. 7, Bucureşti,
p. 5 – 7.
Neacşu, N. (2000), Turismul şi dezvoltarea durabil ă, Edit. Expert, Bucureşti.
Neacşu, N., Băltăreţu, Andreea (2006), Turism interna ţ ional: lucr ări practice, statistici, documente
O.M.T., legisla ţ ie, reglement ări, Ed. Pro Universitaria, Bucureşti.
Nedelea, Al. (2003), Politici de marketing în turism, Ed. Economică, Bucureşti.
Neguţ, S. (1997), Modelarea matematică în geografia umană, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.
Nistor, I. (1915), Românii şi rutenii din Bucovina Studiu istoric şi statistic, Ed. Academiei Române,
Bucureşti.
Nistor, I. (1921), Istoria Fondului bisericesc din Bucovina, Ed. Glasul Bucovinei, Cernăuţi.
Nistor, I. (1927), Bejenarii ardeleni în Bucovina, în Codrii Cosminului, Cernăuţi.
Nistoreanu, P. (2003), Ecoturism şi turism rural , Edit. ASE, Bucureşti.
Nistoreanu, P. (2006), Aprecieri asupra fenomenului turistic rural, în Turismul la începutul mileniului
III-Provocări şi tendin ţ e, Hapenciuc, C.V., Năstase, Carmen(coord.), Edit. Sedcom Libris, Iaşi.
Oancea, C., Swizewski, C. (1983), Rar ău – Giumal ău – ghid turistic, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.
95
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 93/99
Oancea, D., Niculescu, Gh., Bălteanu, D., Dincă, Ana, (2007) Harta turismului, România Atlas
Istorico-geografic, Academia Română, Ediţia a 2-a.
Obenour, W., Patterson, M., Pedersen, P., Pearson, Lynn (2006), Conceptualization of a meaning- based research approach for tourism service experiences în Tourism Management 27, p. 34 – 41.
Olaru, M. (1996), Munţii Banatului. Resurse naturale şi antropice, Edit. Hestia, Timişoara.
Olaru, M. (1996), Munţii Banatului. Amenajarea şi dezvoltarea turistică, Edit. Hestia, Timişoara.
Olaru, M. (2002), Strategii de dezvoltare a turismului în Banat în Geo-Carpathica, Anul II, nr. 2,
Analele Univ. Creştine „Dimitrie Cantemir”, Sibiu. p. 137 – 143.
Orghidan, N., (1969), V ăile transversale din România. Studiu geomorfologic, edit. Academiei
Române, Bucureşti.
Özturan, M., Roney, S. A. (2004), Internet use among travel agencies in Turkey: an exploratory study
în Tourism Management 25, p. 259 – 266.
Page, S., J., Dowling, R., K. (2002), Ecotourism, Ed. Pearson Education, Harlow.
Paţa, Gh., C. (2002 ), Istoricul şi graiul comunei Ş aru Dornei, Ed. Christiana, Bucureşti.
Petrariu, Simona (2001), Agroturismul în Judeţul Suceava. Raporturi de interdependenţă cu mediul în
Analele Universit ăţ ii Ş tefan cel Mare Suceava, Secţiunea Geografie, Anul IX, p. 113 – 120.
Pomfret, G. (2006), Mountaineering adventure tourists: a conceptual framework for research în
Tourism Management 27, p. 113 – 123.Paulencu, D., Sârbu, L., (1989), Gura Humorului, Edit. Sport-Turism, Bucureşti.
Popescu Claudia Rodica (2000), Industria României în secolul XX – analiză geografică, Edit. Oscar
Print, Bucureşti.
Popescu, Claudia Rodica (coord.) (2003), Zonele miniere defavorizate din România, Abordare
geografică, Edit. ASE, Bucureşti.
Popescu, Claudia Rodica (coord.) (2003), Disparit ăţ i regionale în dezvoltarea economico-social ă a
României, Ed. Meteor Press, Bucureşti.
Popescu, Claudia, Dincă, Ana (2007) Harta dezvolt ării regionale, România Atlas Istorico-geografic,
Academia Română, Ediţia a 2-a.
Popescu, Delia, (2001), Dezvoltarea durabil ǎ – prioritate în amenajarea turisticǎ , Tezǎ de doctorat,
A.S.E., Bucureşti.
Popescu – Argeşel, I. (1983), Masivul Suhard – ghid turistic, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.
Popp, N. Iosep, I., Paulencu, D. (1973), Jude ţ ul Suceava, colecţia “Judeţele patriei”, Ed. Academiei,
Bucureşti.
96
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 94/99
R ădoane, Maria şi colab. (1996), Analiza cantitativă în geografia fizică – Metode şi aplica ţ ii, Edit.
Univ. Al. I. Cuza, Iaşi.
Rey, Violette., Groza O., Ianoş I., Pătroescu, Maria (2000), Atlas de la Roumanie. Paris: CNRS,GDR Libergéo-La Documentation française.
Richards, G., Wilson, Julie (2006), Developing creativity in tourist experiences: A solution to the
serial reproduction of culture în Tourism Management 27, p. 1209 – 1223.
Roman, A., R. (1998), Bucate, vinuri şi obiceiuri române şti, Edit. Paideia, Bucureşti.
Roşu, Al. (2007), Bazinul hodrografic al Râului Topolog Popula ţ ia şi a şezările umane, Edit Tiparg,
Piteşti.
Rusan, D., Zahaniciuc, M. (1996), Zona etnografică Câmpulung Moldovenesc, Muzeul “Arta
Lemnului”, Câmpulung Moldovenesc.
Rusu, C. (2002), Masivul Rar ău – studiu de geografie fizică, Ed. Academiei, Bucureşti.
Rusu, Gh. (coord.) (1999), Sadova - "satul cu oameni frumo şi" , însemnări monografice, Imprimeria
Gutenberg, Câmpulung Moldovenesc.
Sandu, D. (2005), Dezvoltare comunitar ă: cercetare, practică , ideologie, Ed. Polirom, Iaşi.
Sandu, D. (coord.) (2006), Via ţ a social ă în România urbană, Ed. Polirom, Iaşi.
Săgeată, R. (2006), Deciziile politico-administrative şi organizarea teritoriului, Edit. TopForm,
Bucureşti.Săvoiu, Gh. (2003), Statistică general ă: argumente în favoarea formării gândirii statistice, Ed.
"Independenţa economică", Piteşti.
Scott, D., Jones, Brenda, Konopek, Jasmina (2006), Implications of climate and environmental
change for nature-based tourism in the Canadian Rocky Mountains: A case study of Waterton Lakes
National Park în Tourism Management 28, p. 570 – 579.
Seghedin, T.G. (1983), Rezerva ţ iile naturale din Bucovina, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.
Sharpley, R., (2000), Tourism and Sustainable Development în Exploring the Theoretical Divide, vol
8, no 1, (p. 1-19).
Simionovici, Elena (2001), Sfânta M ănă stire Vorone ţ – Vatr ă de istorie românească şi de
spiritualitate ortodoxă, Ed. Thausib, Sibiu.
Simon, F., J. G., Narangajavana, Y., Palacios Marqués, D. (2004), Carrying capacity in the tourism
industry: a case study of Hengistbury Head în Tourism Management , p. 275 – 283.
Simon, K., Andrej, C. (2006), Regional, spatial and environmental indicators for an assessment of
regional development, structure and potentials, în Prace Geograficzne, 111, Institute of Geography and
Spatial Management, Jagiellonian University, Cracow, p. 27-41.
97
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 95/99
Skrehunetz, Br. (1925), Ghid pentru Bucovina şi Cernău ţ i, Ed. H. Pardini, Cernăuţi .
Smaranda, J., S. (2008), Managementul turismului în ariile naturale protejate, Ed. Risoprint, Cluj-
Napoca.Snack, O., Baron, P., Neacşu, N. (2001), Economia turismului, Edit. Expert, Bucureşti, p. 468-479.
Sorocovschi, V. (2008), Climatologie şi aplica ţ ii bioclimatice în turism, Edit. Casa căr ţii de ştiinţă,
Cluj-Napoca.
Staicu, S. S., (2001) Echilibrul ecologic şi dezvoltarea economicǎ durabil ǎ , Tezǎ de doctorat, A.S.E.,
Bucureşti.
Stǎnciulescu, Gabriela, Lupu, N., Ţigu, Gabriela (1998), Dic ţ ionar poliglot explicativ de termeni
utitliza ţ i în turism, Edit. All Educational, Bucureşti.
Stǎnciulescu, Gabriela (coordonator) (2000), Mangementul turismului durabil în ţǎ rile riverane M ǎ rii
Negre, Edit. All Beck, Bucureşti.
Stǎnciulescu, Gabriela (2004), Mangementul turismului durabil în centrele urbane, Edit. Economicǎ,
Bucureşti.
Stoeckl, Natalie, Greiner, R., Mayocchi, C. (2006), The community impacts of different types of
visitors: an empirical investigation of tourism in North-west Queensland în Tourism Management 27,
p. 97 – 112.
Surd, V. (coord.), (2008), Monografia turistică a Carpa ţ ilor Române şti, Edit. Presa Universitar ă Clujeană, Cluj-Napoca.
Surugiu, Camelia (2008), Dezvoltarea turismului rural din perspectiva formării şi perfec ţ ionării
profesionale a resurselor umane, Edit. Universitar ă, Bucureşti.
Swarbrooke, J. (1999) Sustainable Tourism Management , 1999, Edit. CABI Publishing.
Swizewski, C., Oancea, D. (1976) Geografia turismului, Partea I, Fac. De Biologie şi Geografie,
Univ. Al. I. Cuza, Iaşi.
Şandru, I., (1966), Probleme de geografia turismului, în Natura, anul XVIII, nr. 3.
Tălângă, C., (1996), Transporturile şi sistemele de a şezări din România, Edit. Tehnică, Bucureşti.
Teodoreanu, Elena, Dacos-Swoboda, Mariana, Voiculescu, Camelia, Enache, L. (1984), Bioclima
sta ţ iunilor balneoclimaterice din România, Ed. Sport-Turism, Bucureşti.
Teodoreanu, Elena (2002), Bioclimatologie umană, Ed. Academiei Române, Bucureşti.
Theobald, F.W. (1998), Global Tourism, Butterworth Heinemann, Great Britain.
Tufescu, V. (1970), Pe Valea Moldovei, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.
Ţăranu, P. (1995-2002), Memoria Dornelor , vol. I-V, Ed. “Biblioteca Bucovinei”, Suceava.
Ţigu, Gabriela, (2001), Turismul montan, Edit. Uranus, Bucureşti.
98
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 96/99
Ungureanu, Al. (1980), Ora şele din Moldova. Studiu de geografie economică, Ed. Academiei,
Bucureşti.
Ungureanu, Al. (2007), La typologie morphologique et dimensionnelle de l'habitat rural de Moldavie(à l'ouest du Prut) în Analele Ş tiin ţ ifice ale Universit ăţ ii "Al. I. Cuza" Ia şi, Tom LIII, s. II c. Geografie.
Ungureanu, C-tin. (1995), Colonizarea populaţiei germane în Bucovina, Analele Universit ăţ ii Ş tefan
cel Mare Suceava, Secţiunea Istorie, nr. 2, Anul II, p. 211 – 228.
Ungureanu, D. (2005), Agroturism în ruralul montan, Broşur ă CEFIDEC, Imprimeria Gutenberg,
Câmpulung Moldovenesc.
Ungureanu, Irina şi colab. (2003), Geografia mediului. Omul şi natura la început de mileniu, Ed.
Institutul European, Iaşi.
Urry , J. (2002), The tourist gaze, Second editions, Edit. SAGE Publications Inc.
Uscatu, T. (1993), Valorificarea poten ţ ialului turistic din zona montană a Bucovinei, Rezumatul tezei
de doctorat, Universitatea din Bucureşti.
Vasilcu, Despina (2007), Valea Moldovei în sectorul carpatic: studiu de geografie umană, Ed.
Universităţii din Suceava.
Vasilescu, Al. (1969) , Drumurile tătăreşti în lumina noilor descoperiri arheologice din Judeţul
Suceava, în “Studii şi materiale”, Muzeul Suceava.
Velcea Valeria., Savu, Al. (1982), Geografia Carpa ţ ilor şi a Subcarpa ţ ilor române şti, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Vorobeţ, V. (1997), Unele consideraţii cu privire la aplicarea legii nr. 18/1991 în silvicultur ă raportate
la prevederile codului silvic în Bucovina Forestier ă, Anul V, nr. 1-2.
Weaver, D. (2006), Sustainable Tourism, Edit. Elsevier.
*** (1935), Jude ţ ul Câmpulung – turistic, balnear, climatic, Oficiul judeţean de turism, Tipografia
“Şcoala românească”, Câmpulung Moldovenesc.
***, (1987), Geografia României, vol III, Carpa ţ ii Române şti şi Depresiunea Transilvaniei, Edit.
Academiei R. S. România, Bucureşti.
***, (1997) Carta Verde. Politica de dezvoltare regională În România, Guvernul României şi Comisia
Europeană, Programul PHARE, Bucureşti.
***, (2003) INCDT, Studiul integrat al domeniului schiabil din Carpa ţ ii Române şti, etapa II,
Optimizarea şi extinderea domeniului schiabil în România, faza II, Model de amenajare a domeniului
schiabil în Carpa ţ ii Române şti
99
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 97/99
***, (2006) INCDT, Studiu socio – economic de evaluare a impactului eroziunii costiere a M ării
Negre asupra turismului şi a oportunit ăţ ilor [de dezvoltare a turismului] create prin combaterea
eroziunii - Faza I***, (2006) INCDT, Strategia turismului balnear – Faza I, II
***, (2006) Planul Naţional de Dezvoltare, 2007 – 2013, www.mmssf.ro
***, august 2006, Câmpulung Moldovenesc – repere turistice, Primăria municipiului Câmpulung
Moldovenesc, Centrul de informare "Europa" Câmpulung Moldovenesc, Fundaţia de speologie
"Bucovina", Suceava.
***, (2007), Dezvoltarea turismului din staţiunea turistică Câmpulung Moldovenesc şi din Obcinile
Bucovinei, Centrul de informare "Europa" Câmpulung Moldovenesc.
***, (2007) INCDT, Studiu de fundamentare pentru reatestarea oraşului Vatra Dornei ca staţiune
turistică de interes naţional, Coord. Maiorescu Georgeta, ianuarie 2007, Bucureşti.
***, (2007) INCDT, Dimensiuni şi modele pentru (re)organizarea şi modernizarea sta ţ iunilor
turistice, reabilitarea fondului construit din re ţ eaua turistică na ţ ional ă la nivelul standardelor
europene, Faza IV
***, (2004), România – Calitatea solurilor şi reţeaua electrică de transport – Atlas geografic, Edit.
Academiei Române, Bucureşti.
***, mai 2006, Autoritatea Naţională pentru Turism, România – Strategia de dezvoltare a turismului,2007 – 2013, Bucureşti.
***, (2006), World Travel & Tourism Council, România - Impactul turismului şi călătoriilor asupra
locurilor de muncă şi economiei.
***, iulie 2007, Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comer ţ, Turism şi Profesii Liberale,
România, Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 – 2026, Bucureşti.
***, (2007), From Davos to Bali: A Tourism Contribution to the Challenge of Climate Change, Raport
UNWTO.
***, (2007), Strategia de dezvoltare local ă 2007 – 2013 a localit ăţ ii Bistri ţ a Bârg ăului, Consiliul local
Bistriţa Bârgăului.
***, (2007), Comuna Fundu Moldovei Jude ţ ul Suceava – Strategia de dezvoltare local ă a comunei
Fundu Moldovei pentru perioada 2007 – 2013, Primăria Fundu Moldovei.
***, (2007), Strategia de dezvoltare durabil ă 2007 - 2013. Plan local de ac ţ iune al ora şului Gura
Humorului, Consiliul local Gura Humorului.
***, (2007), Strategia de investi ţ ii a comunei P ăltinoasa, pentru perioada 2007 – 2013, Consiliul local
Păltinoasa.
100
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 98/99
***, (2007), Comuna Poiana Stampei Jude ţ ul Suceava. Strategia de dezvoltare local ă 2007 – 2013,
Consiuliul local Poiana Stampei.
***, (2007), Portofoliul de proiecte pe programul opera ţ ional regional perioada 2007 – 2013,Consiliul Local Dorna Candrenilor.
***, (2007), Portofoliul de proiecte pe programul opera ţ ional regional 2007 – 2013, Consiliul Local
Panaci.
***, ianuarie 2008, Planul strategic de dezvoltare social-economică 2007 – 2013 a localit ăţ ii Iacobeni,
Consiliul local Iacobeni.
***, iunie 2008 , Strategia de dezvoltare a comunei Co şna 2008 – 2013, Consiliul local Coşna.
***, noiembrie 2008 , Strategia de dezvoltare a comunei Pojorîta pentru perioada 2007 – 2013,
Consiliul local Pojorâta.
***, (2008), Strategia de dezvoltare durabil ă a comunei Tiha Bârg ăului pe perioada 2008 – 2013,
Primăria Tiha Bârgăului.
***, (2008), Strategia de dezvoltare local ă a municipiului Vatra Dornei 2008 – 2014, Primăria Vatra
Dornei.
***, (2008), Plan de ac ţ iuni 2008 – 2012, Primăria oraşului Frasin.
***, (2008), Planul de acţiuni pe anul 2008, Primăria comunei Mănăstirea Humorului.
***, (2007), Plan ac ţ iune 2007 – 2010, Primăria Ciocăneşti.***, (2008), Planul anual al achizi ţ iilor publice pe anul 2009, Primăria comunei Frumosu.
***, (2003), Raport privind starea mediului în Judeţul Suceava;
***, (2004), Raport privind starea mediului în Judeţul Suceava;
***, (2005), Raport privind starea mediului în Judeţul Suceava;
***, (2006), Raport privind starea mediului în Judeţul Suceava;
***, (2007), Raport privind starea mediului în Judeţul Suceava.
***, (2007), Breviar turistic al Judeţului Suceava, Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava.
***, (2008), Breviar turistic al Judeţului Suceava, Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava.
***, (2008), Anuarul statistic al Judeţului Suceava, Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava.
***, (2008), Anuarul statistic al Judeţului Bistriţa-Năsăud, Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-
Năsăud.
***, (2008) Comisia pentru statistică a Naţiunilor Unite, Statistica în turism, IRTS – Recomandările
internaţionale pentru statistica în turism, de pe http://unstats.un.org/.
***, (2009), Autoritatea Naţională pentru Turism, Turismul durabil – cadrul teoretic strategic de
dezvoltare, Autor: Dumbr ăveanu Daniela.
101
8/11/2019 Teza Doctorat- prof Ana Dinca
http://slidepdf.com/reader/full/teza-doctorat-prof-ana-dinca 99/99
UNEP (2007) Carpathian Environmental Outlook, Geneva.
www.apmsv.ro, data accesării 10.02.2007
www.cautacazare.ro, data accesării 28.08.2008www.cazare.net, data accesării 27.08.2008
www.cazare-la.ro, data accesării 26.08.2008
www.cazarevacantă.ro, data accesării 28.08.2008
www.cazari.ro, data accesării 28.08.2008
www.cimec.ro, data accesării 20.06.2007
www.cultura.ro, data accesării 10.05.2007
www.e-cazari.ro, data accesării 26.08.2008
www.ecotourism.org/index2.php?what-is-ecotourism, data accesării 05.05.2008
www.greentravelmarket.info/, data accesării 10.06. 2007
www.i-cazare.ro, data accesării 25.08.2008
www.informatiicazare.ro, data accesării 26.08.2008
www.infotravelromania.ro/bibliografie.html, data accesării 27.08.2008
www.mdlpl.ro, data accesării 20.04.2007
www. mmediu.ro, data accesării 12.03.2008
www.pensiuni.org, data accesării 28.08.2008www.pensiuni.ro, data accesării 28.08.2008
www.ro-cazare.ro, data accesării 28.08.2008
www.rotouring.com, data accesării 27.08.2008
www.rotourism.eu, data accesării 26.08.2008
www.ruraltourism.ro, data accesării 15.12.2006
www.silvasv.ro, data accesării 11.12.2007
https://statistici.insse.ro/, data accesării 15.11.2007