1. Unitatea de masura a intensitatii curentului electric este: 2. Unitatea de masura a puterii curentului electric este: 3. Unitatea de masura a dozei absorbite este: 4. O imagine radiografica cu un contrast mai putin pronuntat are un volum de informatii: 5. Cu cit sunt mai multe trepte de tonalitate intre sectorul cel mai transparent si cel mai intunecat al filmului, cu atit imaginea radiografica este: 6. Cu marirea cantitatii razelor secundare contrastul imaginii radiografice: 7. Criteriile calitatii imaginii radiografice sunt: 8. Cu marirea campului de iradiere numarul elementelor mici care pot fi determinate pe imaginea radiografica: 9. Neclaritatea geometrica depinde de: 10. Lungimea de unda a razelor X depinde de: 11. Duritatea razelor X este mai mare cind: 12. Cantitatea de raze X care actioneaza asupra filmului radiografic este mai mare: 13. Folosirea razelor dure in comparatie cu cele de duritate medie aduce la o iradiere a pielii si organelor interne: 14. Folosirea razelor mai dure ne permite sa obtinem o imagine radiografica: 15. La obtinerea unei radiografii calitative doza de iradiere a pacientului va fi mai mica cind folosim: 16. Procesul care sta la baza utilizarii metodei ultrasonore de investigare este: 17. Ultrasunetul se caracterizaza prin frecventa mai mare de: 18. Viteza de propagare a ultrasunetului creste daca: 19. Cu majorarea frecventei lungimea de unda: 20. Viteza de propagare a ultrasunetului este maxima in: 21. Sunetul este : 22. Atenuarea semnalului ultrasonor include: 23. Ultrasunetul se reflecta la interfata dintre medii care se deosebesc prin: 24. Pentru a determina distanta pina la obiectul reflectat trebuie sa stim: 25. Intensitatea semnalului Doppler este proportionala cu: 26. Cite seturi de mijloace de radioprotectie sunt necesare intr-un cabinet de radiodiagnostic: 27. Din care moment necesita eliberare de la lucru la aparatul radiologic o femeie gravida: 28. Cine este responsabil de securitatea radiotionala a tuturor participantilor la investigatia radiologica: 29. Intensitatea iradierii pacientului in timpul radiografiei depinde de: 30. Capacitatea de penetrare a razelor X depinde de: 31. Unitatile de masura a dozei absorbite sunt: 32. Din metode imagistice fac parte urmatoarele: 33. Care din urmatoarele sunt unde electromagnetice: 34. Care din urmatoarele sunt radiatii ionizante: 35. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaz razele X: 36. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaza razele Gamma: 37. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaza unde radio: 38. Care din urmtoarele metode imagistice utilizeaz ultrasunet: 39. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaza unde infrarosii: 40. Sursa razelor X este: 41. Sursa razelor Gamma este: 42. Sursa ultrasunetului este: 43. Sursa undelor radio este: 44. Sursa undelor infrarosii este: 45. Care din urmatoarele sunt substante de contrast radionegative: 46. Care din urmatoarele sunt substante de contrast radiopozitive: 47. Absorbtia razelor X depinde de: 48. n majoritatea cazurilor intensitatea opacitii depinde de: 49. Tomografia este 50. Structurile cu densitate mare in imaginea radiologica se numesc: 51. Structurile cu densitate mica in imaginea radiologica se numesc: 52. Structurile cu densitate mare in tomografia computerizata se numesc: 53. Structurile cu densitate mica in tomografia computerizat se numesc: 54. Structurile cu densitate mare in ultrasonografie se numesc: 55. Structurile cu densitate mic in ultrasonografie se numesc: 56. Contraindicatie pentru investigatia radiologica este: 57. Contraindicatie pentru investigatia IRM (imagistica prin rezonanta magnetic) este: 58. Contraindicatie pentru investigatia CT (computer-tomografia) este: 59. Contraindicatie pentru investigatia ultrasonografica este: 60. Angiorgafia este efectuata utilizind substanta de contrast: 61. Investigatia radiologica a intestinului gros cu sulfat de bariu este: 62. Artrografia este: 63. Efectele actiunii razelor X sunt: 64. Tipurile de radiatie nucleara sunt: 65. Radionuclidul este: 66. Preparatul radiofarmaceutic este: 67. Viteza de propagare a ultrasunetului este maxima in: 68. Unitatea de msur a activitii sursei de radiaie ionizant in Sistemul |International este. 69. Unitatea de msur a dozei echivalente este 70. Unitile Sistemului Internaional pentru radiaii ionizante sunt urmtoarele 71. Grila antidifuzoare este destinata pentru 72. Metoda ecografiei Doppler este bazat pe 73. Care din proprieti ale razelor X ne permite s obinem imaginea pe ecranul radioscopului 74. Care din proprieti ale razelor X ne permite s obinem imaginea pe filmul radiografic 75. Actualmente radioscopia se folosete cel mai frecvent pentru 76. In care tesut (organ) din cele enumerate razele roentgen se absorb in cantitate mai mica: 77. Care sunt prioritatile radiofotografiei digitale fata de radiofotografia traditionala: 78. Tomografia linear este necesar mai degrab n diagnosticul: 79. CT este folosit cu preferin n investigaia afeciunilor: 80. Simptomul de opacitate pe imaginea radiografica apare n caz de: 81. Simptomul de hipertransparena pe imaginea radiografica apare n caz de: 82. Care sunt msuri de protecie a pacienilor n investigaii radiologice : 83. Avantajele investigaiei prin IRM: 84. Avantajele investigaiei prin tomografia computerizat: 85. Dezavantajele investigaiei prin IRM: 86. Dezavantajele investigaiei prin tomografia computerizat: 87. Angiografia vaselor craniocerebrale este cea mai informativ n: 88. Metoda imagistic cea mai informativ pentru vizualizarea fracturilor craniului este: 89. Dezavantajele investigaiei ultrasonografice: 90. Avantajele principale ale tomografiei computerizate fata de cea liniara consta in: 91. Radioscopia permite investigaia: 92. Baza structurii segmentare pulmonare este ramificaia: 93. Substratul anatomic al umbrei hilului pulmonar n norm sunt trunchiurile: 94. Care elemente anatomice reflect hilul pulmonar: 95. Cea mai mic unitate pulmonar autonom este: 96. Localizarea procesului patologic n plmn este preferabil de fcut dup: 97. Cte segmente are lobul inferior al plmnului stng: 98. Claritatea radiografiei cutiei toracice se apreciaz dup conturul: 99. Metodele radiologice de baza in investigatia aparatului respirator sunt: 100. Metodele radiologice speciale in investigatia aparatului respirator sunt: 101. Ultrasonografia n explorarea aparatului respirator este informativ n cazul: 102. Criteriile poziiei corecte a pacientului pe radiografia standard a cutiei toracice sunt: 103. Care este poziia pacientului pentru efectuarea laterografiei: 104. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate: 105. Care din urmatoarele afirmatii corespund unei imagini radiologice a cutiei toracice in norm: 106. Opacitile pulmonare nodulare pot avea dimensiuni de: 107. Pentru diagnosticul diferenial n cazul opacitii pulmonare totale i subtotale este necesar s apreciem 108. Pentru diagnosticul diferenial n cazul hipertransparenei pulmonare n primul rnd este necesar s evalum 109. Radiografia cutiei toracice standard se efectueaz in pozitia pacientului: 110. Simptomul de hipertransparenta in cimpul pulmonar apare datorita: 111. Simptomul de opacitate n cmpul pulmonar apare datorit: 112. Opacitate mrginit n cmpul pulmonar inferior, omogen, cu contur superior net orizontal pledeaz pentru: 113. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din atelectazia pulmonara: 114. Care din structurile osoase mentionate mai jos sunt vizibile pe radiografia toracica dorsoventrala: 115. Opacitatea totala sau subtotala care deplaseaza organele mediastinale in partea opusa este caracteristica pentru: 116. Care afirmaii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din pleurezia exudativa: 117. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din hernia diafragmatica cu coninut de anse intestinale: 118. Opacitatea limitata in regiunea medie a cimpului pulmonar cu contur sters, forma poligonala (triunghiulara), intensitate costala este caracteristica pentru: 119. In cazul procesului inflamator acut al parenchimului pulmonar opacitatea marginita in campul pulmonar are urmatoarele caracteristici: 120. Dislocarea opacitatii i schimbarea formei acesteia la schimbarea pozitiei pacientului este caracteristica pentru: 121. Pentru acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala este caracteristic: 122. Simptomul de opacitate rotunda in cmpul pulmonar cu contur net, bine delimitat poate fi dat de: 123. Chistul hidatic pulmonar apare pe radiografie ca: 124. Nivel hidroaeric apare in: 125. Simptomul de opacitate inelara cu prezenta bronhiei de drenaj este caracteristic pentru: 126. Simptomul de opacitate inelara cu peretii grosi, contur intern neregulat, rupt, cu prezena traseului vascular" spre hil i limfonodulii hilari mariti, este caracteristic pentru: 127. Simptomul de opacitate nodulara spiculara unica in cimpul pulmonar este caracteristic pentru: 128. Opacitati nodulare difuz diseminate sunt caracteristice pentru: 129. Hipertransparenta cimpurilor pulmonare, dilatarea spatiilor intercostale, aplatizarea diafragmei, limitarea excursiei respiratorii a diafragmei sunt caracteristice pentru: 130. Pentru emfizem pulmonar sunt caracteristice urmatoarele: 131. Opacitate in campul pulmonar apare in: 132. Hipertransparenta paracostala pe fondul careia lipseste desenul pulmonar este caracteristica pentru: 133. Accentuarea desenului pulmonar are loc in urmatoarele stari patologice: 134. Deformarea desenului pulmonar are loc in urmatoarele stari patologice: 135. Pentru marirea limfonodulilor hilului pulmonar pe radiografie este caracteristic: 136. Radiografia standard a cutiei toracice se efectueaza in pozitia verticala a pacientului cu scopul: 137. Radiografia standard a cutiei toracice efetuata calitativ trebuie sa includa: 138. Lichidul din scizura oblica se evidentiaza mai bine in incidenta: 139. Care metoda imagistica este mai eficienta in determinarea unei cantitati minime de lichid in cavitatea pleurala: 140. Care metoda radiologica este mai eficienta pentru diagnosticul formatiunilor mici" (pn la 2 cm) rotunde din plaman: 141. Cte segmente are plaminul drept: 142. Conturul inferior al lobului mediu al plaminului drept pe o radiografie n incidenta posteroanterioara se afla la nivelul: 143. Care din simptome ne vorbesc despre localizarea intrapulmonara a procesului patologic cind opacitatea se determin in regiunea parietala a plaminului: 144. In caz de opacitate totala cu micorare in volum a pulmonului in primul rind are loc: 145. Pentru metastaze in hilul pulmonar este caracteristic: 146. Care este caracterul opacitatii lobare sau segmentare cauzate de atelectazie: 147. Simptomul de opacitate nodular unic n cimpul pulmonar este caracteristic pentru: 148. Investigatia de prima intentie a plamanilor este: 149. Pentru scintigrafia ventilatiei pulmonare: 150. Pentru scintigrafia perfuziei pulmonare: 151. Scintigrafia perfuziei pulmonare permite diagnosticarea: 152. Scintigrafia ventilatiei pulmonare permite diagnosticarea: 153. Bronhografia permite investigatia starii: 154. Arterele bronhiale care alimenteaza tesutul pulmonar incep din: 155. Substratul anatomic al desenului pulmonar in norma este alcatuit de: 156. In pneumotorax plamanul colabat se deplaseaza: 157. Anatomic numarul zonelor intr-un plamin este: 158. Intensitatea opacitatii depinde de urmatoarele criterii ale substratului morfologic: 159. Bifurcatia traheii este localizata la nivelul vertebrei toracice: 160. Pentru efectuarea angiopulmonografiei generale substanta de contrast se injecteaza: 161. Pentru efectuarea angiopulmonografiei selective substanta de contrast se injecteaza: 162. Pentru efectuarea bronhografiei substanta de contrast se introducere: 163. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: 164. Simptomul de hipertransparenta in campul pulmonar apare datorita: 165. O opacitate totala sau subtotala omogena ce deplaseaza organele mediastinale spre opacitate este caracteristic pentru: 166. O opacitate totala sau subtotala ce nu deplaseaza organele mediastinale este caracteristica pentru: 167. O opacitate totala sau subtotala neomogena care deplaseaza organele mediastinale in partea opusa este caracteristica pentru: 168. O opacitate totala sau subtotala care deplaseaza organele mediastinale in partea opusa este caracteristica pentru: 169. O opacitate totala sau subtotala omogena care deplaseaza organele mediastinale in partea opusa este caracteristica pentru: 170. O opacitate totala sau subtotala neomogena ce deplaseaza organele mediastinale spre opacitate este caracteristica pentru: 171. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din atelectazia pulmonara: 172. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din ciroza pulmonara: 173. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din pleurezia exudativa: 174. Care afirmatii sunt caracteristice pentru simptomul de opacitate totala sau subtotala din hernia diafragmatica cu continut de anse intestinale: 175. O opacitate limitata in regiunea medie a cimpului pulmonar cu contur sters, forma poligonala (triunghiulara), intensitate costala este caracteristic pentru: 176. In cazul procesului inflamator acut al parenchimului pulmonar opacitatea marginita in campul pulmonar are urmatoarele caracteristici: 177. Dislocarea opacitatii i schimbarea formei acesteia la schimbarea pozitiei pacientului este caracteristica pentru: 178. Pentru acumulare de lichid liber in cavitatea pleural este caracteristic: 179. Simptomul de opacitate rotunda in cimpul pulmonar cu contur net, bine delimitat poate fi dat de: 180. Cancerul pulmonar periferic fara necrotizare poate sa apara pe radiografie ca: 181. Chistul hidatic pulmonar apare pe radiografie ca: 182. Cancerul pulmonar periferic in faza de necrotizare apare pe radiografie ca: 183. Nivelul hidroaeric apare in: 184. Simptomul de opacitate inelara cu prezenta bronhiei de drenaj si opacitati nodulare in teritoriile adiacente este caracteristic pentru: 185. Simptomul de opacitate inelara cu peretii grosi, contur intern neregulat, rupt, cu prezena traseului vascular" spre hil si limfonodulii hilari mariti, este caracteristic pentru: 186. Simptomul de opacitati inelare multiple, de dimensiuni variabile, forma rotunda sau ovalara, cu pereti subtiri, cu contur net, regulat, fara continut lichidian, este caracteristic pentru: 187. Tendinta spre confluenta a opacitatilor nodulare poate fi observata in: 188. Simptomul de opacitate nodulara unica in cimpul pulmonar este caracteristic pentru: 189. Opacitati nodulare difuz diseminate sunt caracteristice pentru: 190. Pentru emfizemul pulmonar sunt caracteristice urmatoarele: 191. Hipertransparenta campurilor pulmonare, largirea spatiilor intercostale, aplatizarea diafragmei, limitarea excursiei respiratorii a diafragmei sunt caracteristice pentru: 192. Hipertransparenta in campul pulmonar apare in: 193. Hipotransparenta in campul pulmonar apare in: 194. Opacitate in campului pulmonar apare in: 195. Accentuarea desenului pulmonar are loc in: 196. Deformarea desenului pulmonar are loc in: 197. In staza venoasa in circuitul mic are loc: 198. 108. In hipovolemia arteriala pulmonara are loc: 199. In boala bronsectatica are loc: 200. In bronsita cronica are loc: 201. Pentru marirea limfonodulilor hilului pulmonar pe radiografie este caracteristic: 202. Pentru infiltrarea inflamatorie a hilului pulmonar pe radiografie este caracteristic: 203. Directia de deplasare a opacitatii in momentul inspirului depinde de: 204. Care metoda radiologica este mai eficient in determinarea unei cantitati mici de lichid in cavitatea pleurala: 205. Examinarea structurilor cardiace in miscare in Ecocardiografie este efectuata prin aplicarea modului: 206. Investigatia de prima intentie a cordului este: 207. Ordinea corecta a arcurilor cordului pe stinga in incidenta posterioara-antero este: 208. Ordinea corecta a arcurilor cordului pe dreapta in incidenta antero-posterioara este: 209. 5. Care este directia axului cardiac la normostenic? 210. Care este directia axului cardiac la hiperstenic? 211. Care este directia axului cardiac la astenic? 212. Care din metode ultrasonografice se utilizeaz pentru explorarea cordului: 213. Care din metode ultrasonografice permite aprecierea gradului de stenozare valvular: 214. Pentru aprecierea permeabilitii arterelor coronariene metoda imagistic de elecie este : 215. Pentru aprecierea contractilitii miocardului (fracia de ejecie) se folosete: 216. Culoarea roie a getului sanguin n investigaia Doppler color nseamn 217. Culoarea roie a getului sanguin n investigaia Doppler color nseamn 218. 14. Scintigrafia perfuziei miocardului este informativ n caz de: 219. Care portiune a cordului formeaza arcul inferior al cordului pe dreapta in incidenta antero-posterioara? 220. Golful cordului este format de: 221. Pentru configuraia triunghiular a cordului este caracteristic 222. Pentru configuraia aortal a cordului este caracteristic 223. Configuratia aortica este caracteristica pentru: 224. Configuratia mitrala este caracteristica pentru: 225. In care situatie unghiul atriovasal din dreapta este deplasat cranial: 226. Pentru configuratia normala a cordului este caracteristic: 227. Transparenta pulmonara la pacientii cu staza venoasa pulmonara: 228. Insuficienta mitrala se caracterizeaza prin marirea in dimensiuni a: 229. Configuratia triunghiulara a cordului este caracteristica pentru: 230. Care configuratie a cordului este caracteristica pentru pericardita exudativa cu exudat voluminos: 231. Hipertensiune arteriala pulmonara se determina in caz de: 232. n cazul crora malformaii cardiace congenitale are loc hipovolemia pulmonar: 233. Componentele tetralogiei Fallot sunt: 234. In care configuratie a cordului se observa golful cardiac pronuntat, unghiul atriovasal drept deplasat caudal, butonul aortei proeminent: 235. Care sarcini sinestatatoare poate rezolva explorarea radiologica a tubului digestiv fara a folosi substante de contrastare artificiala: 236. Care sarcini auxiliare poate rezolva explorarea radiologica a tubului digestiv fara a folosi substante de contrastare artificiala: 237. Metodele de baza de examinare a tubului digestiv sunt: 238. Metodele speciale de examinare a tubului digestiv sunt: 239. Care din metodele enumerate ne permit sa examinam starea reliefului mucoasei: 240. Care din metodele enumerate ne permit sa obtinem informatie despre microrelieful mucoasei gastrice (areae gastrica): 241. Care este metoda cea mai simpla de obtinere a contrastarii duble a esofagului: 242. Explorarea multiproiectionala a tubului digestiv este: 243. Pregatirea pacientului pentru examinarea radiologica a stomacului consta in: 244. Examinarea radiologica a stomacului trebuie sa fie efectuata 245. Metoda radiologica, care permite evidentierea peristaltismului tubului radiologic este: 246. Care metode radiologice din cele enumerate sunt mai efective pentru depistarea formatiunilor vegetante: 247. n bulbul duodenal pliurile sunt: 248. Care din criterii enumerate reflecta starea morfologic a tubului digestiv: 249. n ce situatie cauza abdomenului acut poate fi depistat cu ajutorul radiografiei abdominale pe gol: 250. Pentru examinarea reliefului mucoasei in cavitatea organului examinat se introduce substanta de contrast in cantitate: 251. Ce preparate sunt folosite pentru accelerarea tranzitului tubului digestiv: 252. Indicatiile pentru folosirea preparatelor farmacodinamice vagotrope sunt: 253. Indicatiile pentru folosirea preparatelor simpaticomimetice sunt: 254. Preparatele vagotrope: 255. Metoda optimala de explorare a portiunii superioare gastrice este incidenta postero-anterioara si laterala: 256. Conditii optimale pentru examinarea portiunii cardio-esofagiene se obtin in pozitia orizontala a pacientului. Incidenta optimala este: 257. Grosimea peretelui organelor tubului digestiv poate fi determinata cu ajutorul: 258. Care din simptomele radiologice enumerate se intilnesc in caz de ulceratie in peretele organului tubului digestiv: 259. Cauzele care aduc la modificarea pozitiei organelor tubului digestiv pot fi: 260. Pentru determinarea naturii ulceratiei (benigna sau maligna) are importanta: 261. La modificarile de evacuare a tubului digestiv pot sa aduca: 262. Care din simptomele enumerate reflecta functia organelor tubului digestiv: 263. In care directii din cele enumerate se pot modifica dimensiunile organului tubului digestiv: 264. Pentru depistarea modificarilor de mucoasa produse de formatiuni vegetante de dimensiuni mici este necesar de folosit: 265. Esofagul prezinta ingustari fiziologice in numar de: 266. Numarul segmentelor esofagiene dupa Blombard este de: 267. Latimea medie a esofagului normal in faza de umplere nu depaseste: 268. Esofagul este scurtat, lumenul ingustat, tranzitul micsorat, pliurile se evidentiaza bine, sunt inguste se inalte. Tabloul este caracteristic pentru un esofag cu tonusul: 269. Care este tonusul unui esofag alungit, cu timpul de tranzit marit, pliurile aplatizate si dilatate: 270. In care faza a examenului radiologic se vizualizeaza mai bine relieful mucoasei esofagiene: 271. Care este proiectia otimala pentru examenul portiunii distale a esofagului in pozitia verticala a pacientului: 272. Pozitia optimala pentru examinarea portiunii cervicale a esofagului este incidenta: 273. Radiografia faringelui si a portiunii cervicale a esofagului in pozitia laterala fara contrastare artificiala mai frecvent se foloseste in caz de: 274. Esofagul terminal formeaza cu stomacul un unghi (unghiul Hiss) care in norma este: 275. Esofagul prezinta 3-5 dilatari localizate si simetrice, separate de incizuri stenozate cu localizare in treimea medie si inferioara. Se poate presupune: 276. Reflux-esofagita este rezultatul: 277. Ingustarea portiunii superioare a esofagului este caracteristica pentru: 278. Ingustarea lumenului esofagului este caracteristica pentru: 279. Dilatarea opacitatii mediastinale cauzata de patologia esofagului se intilneste in caz de: 280. Starea pacientului este satisfacatoare. Pe fondul mediastinului se determina opacitate cu nivel orizontal. In primul rind este necesar: 281. Nivel orizintal de lichid pe fondul mediastinului se poate intilni in urmatoarele afectiuni ale esofagului: 282. La pacientii cu "stomac toracal" esofagul ca regula este: 283. Cauzele care aduc la aparitia varicelor esofagiene sunt: 284. In combustiile esofagiene stenoza esofagului mai frecvent se formeaza la nvelul: 285. Simptomul radiologic de baza a atreziei esofagiene este: 286. Portiunea abdominala a esofagului descrisa sub forma simptomului "coada de soarece" este caracteristica pentru: 287. Bula cu aer gastrica la pacientii cu achalazie de gradul III-IV: 288. Dup examinarea esofagului cu substan de contrast este depistat defect de contur prin minus de umplere, lumenul ngustat, pliurile lipsesc. Concluzii diagnostice posibile: 289. Hernia axiala difera de hernia paraesofagiana prin: 290. Ulcerul esofagian mai frecvent se intilneste la nivelul: 291. Cea mai frecventa complicatie a ulcerului esofagian este: 292. Mai frecvent dintre tumorile benigne ale esofagului se intilneste: 293. Cancerul esofagian se localizeaza mai frecvent in portiunea: 294. Dilatarea suprastenotica a esofagului mai frecvent se intilneste la cancerul esofagian cu forma de crestere: 295. Tumorile intestinului gros mai frecvent se localizeaza la nivelul: 296. La tip longilin-astenic pozitia gastrica se caracterizeaza prin urmatoarele: 297. La tip picnic si atletic pozitia gastrica se caracterizeaza prin urmatoarele: 298. Modificarile de pozitie ale stomacului sunt: 299. Stomacul ortoton radoilogic se caracterizeaza prin urmatoarele: 300. Stomacul hipoton se intilneste in caz de: 301. Stomacul hipoton radiologic se caracterizeaza prin urmatoarele: 302. Stomacul hiperton se intilneste in caz de: 303. Stomacul hiperton se caracterizeaza prin urmatoarele: 304. Aspectul radiologic al mucoasei gastrice depinde de: 305. Evacuarea gastrica depinde de: 306. Evacuarea incetinita a stomacului se intilneste in caz de: 307. In care caz este accelerata evacuarea gastrica: 308. Fornixul are raporturi anatomice cu: 309. Capul pancreasului contacteaza cu: 310. 76. Fata posterioara gastrica are raporturi cu urmatoarele structuri in afara de: 311. Segmentul fix al stomacului este: 312. Aspectul radiologic al mucoasei gastrice depinde de: 313. Atrofia pliurilor gastrice ne indica la prezenta: 314. Pentru diferentierea modificarilor functionale de cele morfologice in portiunea gastro-duodenala mai efectiv este folosirea: 315. Deplasarea portiunii cardiace si corpului stomacului posterior si spre stinga, iar portiunii antrale caudal se intilneste in caz de: 316. Modificarile radiologice elementare de ordin functional prin tulburari la nivelul straturilor superficiale ale stomacului sunt: 317. Devierea pliurilor gastrice ne indica exitenta: 318. In cazurile cind au loc modificari de volum ale organelor din vecinatatea stomacului, ultimul se deplaseaza: 319. La pacientul cu tabloul clinic de abdomen acut s-a determinat gaz liber in cavitatea abdominala. Medicul radiolog trepuie sa: 320. Ulcerul gastric penetrant situat pe marea curbura devine penetrant in: 321. Ulcerul gastric benign se caracterizeaza radiologic cu o nisa: 322. Ulcerul gastric penetrant situat in partea inferioara a micii curburi penetreaza in: 323. Ulcerul gastric penetrant situat in partea superioara a micii curburi penetreaza in: 324. Principalele criterii ale modificarilor periulceroase ale ulceratiilor benigne sunt: 325. Pentru ulcerul gastric spre deosebire de cancerul ulcerat este caracteristic: 326. Ulcerul gastric penetrant situat pe fata posterioara a stomacului devine penetrant in: 327. Simptomele morfologice ale ulcerului gastric sunt: 328. Cantitatea minimala de gaz liber din cavitatea abdominala care poate fi depistata radiologic este de: 329. In caz de suspectie de perforatie a ulcerului gastric sau duodenal este necesar de efectuat in primul rind: 330. Principalele criterii ale modificarilor periulceroase ale ulceratiilor gastrice maligne sunt: 331. Pentru un proces gastric malign proliferativ este caracteristica nisa: 332. Cancerul gastric timpuriu este o notiune: 333. Modificari evidente de imobilitate a diafragmei se intiltesc in caz de: 334. Marirea in dimensiuni a splinei aduce in primul rind la deplasarea: 335. Simptomul direct al abcesului in cavitatea abdominala este: 336. Metoda radiologica, care concretizeaza modificarile duodenului cauzate de procesele patologice a organelor din vecinatate este: 337. Unghiul lui Treitz se afla la trecerea: 338. Relieful mucoasei este mai bine pronuntat in: 339. Ansele apar radiologic in repletiune, contururile prezinta falduri de mucoasa rare si reduse ca inaltime, tranzitul este lent. Tabloul radiologic este caracteristic pentru: 340. In conditii normale tranzitul substantei opace prin intestinul subtire este in limitele de: 341. Functia principala a ileonului este: 342. Pregatirea pacientului pentru examinarea radiologica a intestinului gros consta in urmatoarele: 343. In care portiune a intestinului gros se observa mai bine haustrele: 344. La inroducerea perorala a substantei de contrast in conditii normale de tranzit intestinul gros este contrastat complet inclusiv si rectul in limitele de: 345. Locul de amplasare a apendicelui este: 346. Pentru mezenterul comun al intestinului subtire si colonului este caracteristic: 347. Functia valvulei ileo-cecale este: 348. Simptomul radiologic determinant in obstructia mecanica a intestinului gros este: 349. Metodele imagistice de baza de examinare a tubului digestiv sunt: 350. Explorarea radiologica a tubului digestiv fara substanta de contrast poate depista urmatoarele: 351. Pregtirea pacientului pentru examinarea radiologica a stomacului include: 352. Irigoscopia este: 353. Administrarea orala a lichidelor reci: 354. Administrarea orala a lichidelor calde: 355. Evacuarea continutului gastric este favorizata mai mult de: 356. Pregatirea pacientului pentru irigoscopie const in: 357. Pentru depistarea corpurilor straine metalice se indica: 358. Care din urmatoarele sunt modificari functionale ale tubului digestiv: 359. Care din urmatoarele sunt modificari morfologice ale tubului digestiv: 360. Pentru achalazie sunt caracteristice urmatoarele: 361. Complicatiile diverticulului sunt: 362. In combustiile esofagiene ingustarea esofagului se intilneste mai frecvent la nivelul: 363. Semnele radiologice morfologice ale ulcerului gastric sunt: 364. Semnul radiologic al polipului gastric este: 365. Devierea pliurilor gastrice este caracteristica pentru: 366. Intreruperea pliurilor gastrice este caracteristica pentru: 367. Convergenta pliurilor gastrice este caracteristica pentru: 368. Modificarea functionala prin tulburari la nivelul mucoasei stomacului este: 369. In caz de suspectie a perforatiei ulcerului gastric sau duodenal pacientul este investigat prin: 370. Simptomul radiologic al perforatiei ulcerului gastric este: 371. Simptomul radiologic determinant la pacientul cu ocluzie e a intestinului subtire este: 372. Simptomul radiologic determinant la pacientul cu ocluzie e a intestinului gros este: 373. Semnul radiologic de nivele hidroaerice dispuse central in regiunea abdominala sunt caracteristice pentru: 374. Semnul radiologic de nivele hidroaerice dispuse in cadru, periferic in regiunea abdominala sunt caracteristice pentru: 375. Semnele radiologice ale cancerului de colon sunt: 376. Pentru care patologia este caracteristic simptom de mr mucat": 377. Disparitia haustrilor si indreptarea peretelui intestinului gros sunt caracteristice pentru: 378. Metodele mai informative pentru depistarea formatiunilor de volum a pancreasului sunt: 379. 2. Metoda de examinare de prima intentie a sistemului biliar la pacientii cu concremente ale sistemului biliar este: 380. 3. Metoda cea mai informativa in depistarea modificarilor splinei este: 381. Scintigrafia hepatica este o metoda, in care sunt folosite substante: 382. Explorare hepatica ecografica este o metoda: 383. Imaginea ecografica a ficatului la subiectii normali este: 384. Dimensiunile minime ale unui concrement depistat ecografic sint: 385. Investigatia de prima intentie a ficatului este: 386. 9. Colecistografia perorala: 387. Colangiocolecistografia intravenoasa: 388. Pentru scintigrafia hepatica: 389. Simptomul radiologic direct al calculului biliar colesterolic este: 390. Ultrasonografia hepatica este metoda care permite a evalua: 391. Scintigrafia ficatului este metoda: 392. Tomografia computerizata a ficatului este metoda: 393. Care din urmatoarele sunt afeciuni hepatice de focar: 394. Care din urmatoarele sunt afectiuni hepatice difuze: 395. In imaginea ultrasonografica un calcul biliar apare: 396. In imaginea de tomografie computerizata un calcul biliar apare: 397. Ficatul prezinta: 398. Metoda radiologica de baza in explorarea oaselor: 399. Radiologic osteoscleroza oaselor tubulare se manifesta prin: 400. In osteoporoza apar modificari ale: 401. Osteodistructia este un fenomenul de: 402. Osteoliza este fenomenul de: 403. Modificrile patologice dimensionale osoase sunt: 404. Pentru care faza a procesului patologic este caracteristica prezenta periostitei liniare detasate in imaginea radiologica: 405. Pentru care faza a procesului patologic este caracteristica prezenta periostitei dantelate (manson) in imaginea radiologica: 406. Reactia periostala aciculara prezint un simptom patognomnic pentru: 407. Reactia periostala, forma "cozoroc", este patognomica pentru: 408. Simptoamele radiologice ale anchilozei sunt: 409. Osteonecroza poate fi cauzata de: 410. Osteonecroza radiologic se manifesta prin: 411. Sindromul inflamator al tesutului osos in faza acuta radiologic se manifesta prin: 412. Sindromul inflamator al tesutului osos in faza de remisie se caracterizaza prin: 413. Sindromul inflamator al tesutului osos in faze cronice se caracterizaza prin: 414. Simptoamele de baza ale fracturii mecanice in imagine radiologica sunt: 415. Explorarea radiologica in traumatisme se efectueaza obligatoriu in incidentae: 416. Dislocari longitudinale ale fragmentelor pot fi prin: 417. Oasele tubulare la copii cresc in lungime prin intermediul: 418. Capacitatea pastrata de a creste in lungime a oaselor la copii este determinata prin studierea: 419. La copii, ca particularitati de virsta ale fracturilor oaselor tubulare sunt tipurile (de fracturi): 420. La copii, ca particularitati de virsta ale fracturilor cu localizare metaepifizara sunt tipurile: 421. Calusul osos, in norma, apare vizibil in imagine radiologica: 422. Ca particulariti ale fracturilor la persoane in vrsta sunt tipurile (de fracturi): 423. Restabilirea complet a structurii osului tubular dup fractur se produce n timp de: 424. Pentru fracturile patologice este caracteristic, c ele pot fi produse n caz de: 425. Pentru fracturile de oboseala" este caracteristic, c ele pot fi produse n caz de: 426. Fracturile craniului, de regul, sunt: 427. Fracturile coloanei vertebrale de regul sunt: 428. Pentru tabloul radiologic al luxaiei este caracteristic: 429. Spatiul radiologic articular se poate studia efectiv folosind incidenta: 430. Numiti metodele mai sensibile in diagnosticul timpuriu al osteomielitei acute: 431. Osteonecroza epifizelor oaselor tubulare poate fi determinata in faze timpurii efectiv aplicind: 432. Ingustarea spatiului radiologic articular este provocata de destructia: 433. Scintigrafia scheletului pentru depistarea tumorilor primare si secundare se face cu PRF: 434. Sindromul inflamator al tesutului osos in faza de remisie se caracterizaza prin: 435. Sindromul inflamator al tesutului osos in faze cronice se caracterizaza prin: 436. "Fracturi intraarticulare" se numesc situatiile cind linia fracturarii este: 437. "Fracturi simultane" se numesc: 438. Metoda imagistica de baza in explorarea oaselor si articulatiilor: 439. Artrografia este: 440. Scintigrafia scheletului este indicata cel mai frecvent pentru depistarea: 441. Care din urmatoarele metode permite o mai buna vizualizare a structurilor osoase: 442. Spatiul radiologic articular in norma este prezentat de: 443. Extremitatile osului tubular se numes: 444. Care sunt simptomele radiologice de baza ale fracturii: 445. Linia de fractura poate fi: 446. In cazul unei fracturi, raportul examenului radiografic trebuie sa includa informatia despre: 447. In cazul traumatismului osos, radiografia regiunii afectate standard se efectueaza in proiectia: 448. Fractura in lemn verde" este: 449. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: 450. Scoliostoza este: 451. Osteoporoza este: 452. Osteoscleroza este: 453. Osteodestructia este: 454. Osteoliza este: 455. Osteonecroza este: 456. Scolioza este: 457. Formarea unui sechvestru osos este rezultat al: 458. Osteoliza poate fi cauzat de: 459. Lipsa spaiului intraarticular este caracteristic pentru: 460. Eroziunea suprafeelor articulare este caracteristic pentru: 461. Metoda imagistic cea mai informativ n investigaia coloanei vertebrale este: 462. Ce poate servi drept punct de reper pentru determinarea localizarii rinichilor: 463. Rinichii sunt situati: 464. Care nivel de pozitie a bazinetului poate fi considerat ca nefroptoza: 465. Cu cit mai jos este situat in norma polul superior a rinichiului drept in comparatie cu cel sting: 466. La ce nivel sunt situati rinichii in norma: 467. Caracteristica conturului renal in norma: 468. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: 469. Axele mari a rinichilor in norma sunt: 470. Caracteristica opacitatii renale in norma la urografia intravenoasa: 471. Pentru investigarea radiologica renala se folosesc urmatoarele metode: 472. Pentru investigarea radiologica a ureterelor se folosesc urmatoarele metode: 473. Pentru investigarea radiologica a vezicii urinare se utilizeaza urmatoarele metode: 474. Pe cliseul panoramic nativ al cailor urinare opacitatea vezicii urinare se vizualizeaza: 475. Ce substante de contrast sunt utilizate pentru investigarea radiologica renala: 476. Care din elementele de colectare renala se determina in norma la pielografie: 477. Care din elemente de baza caracterizaza opacitatea renala, vizibila pe cliseul radiologic: 478. Indicati, daca marirea rinichiului in dimensiuni explica: 479. Ce elemente de baza se studiaza la urografia intravenoasa: 480. Cum se contrasteaza ureterele cu substanta de contrast la urografia intravenoasa in norma: 481. Despre care modificari ne vorbesate lipsa contrastarii unui rinichi la urografia intravenoasa: 482. Semnele caracteristice pentru distopia renala sunt: 483. Consecinta majorarii presiunii in bazinet este: 484. Polichistoza renala se caracterizaza prin: 485. Importanta majora in diferencierea distopiei si nefroptozei o are: 486. Majorarea tonusului cailor urinare poate fi cauzata de: 487. Concluzia de "lipsa a functiei" renale poate fi facuta in caz de: 488. La pacientii cu hidronefroza investigatia primara este: 489. Micsorarea rinichiului in dimensiuni, deformarea bazinetului si calicelor, contururile neclare ale calicelor mici, obliterarea vaselor mici in stratul cortical sunt caracteristice mai mult pentru: 490. Dilatarea bazinetului si a calicelor, atrofia parenchimului renal, diminuare pronuntata a functiei renale sunt caracteristice mai mult pentru: 491. Ureterul si bazinetul sunt dislocati, calicele sunt comprimate si dislocate, angiografic se determina zona avasculara. Ultrasonografic se determina zona econegativa si defect in parenchimul renal cu contururi clar delimitate. Modificarile depistate sunt mai mult caracteristice pentru: 492. Rinichiul de dimensiuni normale, cu opacitate omogena, bazinetul moderat marit in dimensiuni, contururile rinichiului clar delimitate, calicele de dimensiuni normale. Tablou radiologic caracteristic mai mult pentru: 493. Pentru depistarea nefroptozei metoda principala de radiodiagnostic este: 494. Care din urmatoarele metode este mai eficienta in depistarea hipoplaziei renale: 495. Informatie veridicta despre o aplazie renala ne ofera: 496. 35. Indicati semnele caracteristice nefroptozei: 497. Indicati semnele caracteristice hidronefrozei: 498. Este oare posibila, in caz de tuberculoza, aprecierea afectarii calicelor renale pe o radiografie standard: 499. Pe radiografie panoramica rinichiul marit in dimensiuni, opacitatea renala neomogena, cu contururi neregulate, cu defect de umplere, dilatare sau "amputarea" calicelor la pielografia retrograda, defect de umplere cu contururi neclare a bazinetului sunt caracteristice mai mult pentru: 500. Care din metodele radiologice pot fi utilizate cu scopul aprecierii starii bazinetului si calicelor in cazul unui rinichi mut in hidronefroza: 501. In ce pozitie se efectueaza urografia intravenoasa, cind se suspecta o nefroptoza; 502. Care din simptome sunt caracteristice pentru cancerul renal la urografia intravenoasa: 503. Pentru depistarea concrementelor radionegative in caile urinare superioare mai informativa este metoda: 504. Pentru determinarea starii bazinetului si calicelor in caz de "rinichi mut" se recomanda de folosit una din urmatoarele metode: 505. Umbra coastei XII intersecteaza rinichiul drept la nivelul: 506. Care din cele enumerate sunt patologii renale congenitale: 507. Care din cele enumerate sunt patologii renale dobndite: 508. Calculul renal poate fi detectat folosind: 509. Care din metode imagistice este cea mai informativ n depistarea traumatismului renal: 510. Investigatia de prima intentie a rinichilor este: