Patologia sinusurilor maxilare

Patologia sinusurilor maxilareElaborat de Gorea Elena,gr.3304Sinusurile facialeCavitate umpluta cu aer, scobita inoaselecapului, ce se dechide infosele nazale.Aceste sinusuri sunt simetrice, de fiecare parte a liniei mediane a fetei, si tapetate cu o mucoasa asemanatoare cu cea afoselor nazale. Rolul lor nu este bine cunoscut.Diferite tipuri de sinus al fetei- Sinusul etmoidal este format din mai multe cavitati, sau celule, comunicand intre ele. El este sapat in profunzime in masa laterala a etmoidului, in spatele radacinii nasului si intre fetele interne ale orbitelor.- Sinusul frontal este scobit in osul fontal, deasupra orbitei.- Sinusul maxilar este scobit in osul maxilarului superior, sub orbita. Prin fata sa inferioara el se afla in legatura cu radacinile celui de al doilea premolar si primilor doi molari.-Sinusul sfenoidal este scobit in corpul osului sfenoid care inchide in spate fosa nazala.Bolile sinusurilor sunt inflamatorii (sinuzite) si tumorale.

Sinusul maxilar

Sinusul maxilar (antrul lui Highmore)este o cavitate pneumatic situat n corpul osului maxilar i inconstant n procesele acestuia. Este cel mai voluminos dintre sinusurile paranazale, fiind i singurul prezent la nou-nascut, cu un volum de 6-8 cmLa adult, sinusul maxilar ocup aproape n totalitate osul maxilar, avnd un volum mediu de aproximativ 15 cm

Sinuzita Infectia sinusala sau sinuzita, consta dintr-o reactie inflamatorie a sinusurilor si meaturilor nazale (orificii la nivelul vestibulului nazal ce comunica cu sinusurile). Clasificarea:Sinusita odontogena acutaSinusita odontogena cronica: -reversibila -partial reversibila -ireversibila

Multumesc pentru atentieSinuzita odontogenaDenumitisinuzitadecauzdentar,aceastafeciunesinusaleste foartedesntlnitnrnduladuilor.ngeneral, arecapunct de plecare unuldintrediniilateraliaiarcadei superioare: molarul 1 (M1), M2, premolarul 2 (PM2), PM1saumairar, caninul.

Radiografia Diagnosticul sinuzitei acute era stabilit in trecut prin efectuarea unei radiografii sinusale, intrucat simptomele sinuzitei acute sunt similare cu cele ale unei infectii de cai respiratorii superioare. De fapt, infectia virala predispune la aparitia sinuzitei. Cu toate acestea, radiografiile sinusale nu sunt specifice si depind in mare parte de o buna tehnica de executare. Potrivit unui studiu, in 55% din cazuri, sinuzita nu este vizibila pe radiografia sinusala. Diagnosticul de sinuzita poate fi probabil in cazul in care simptomatologia persista peste 7-10 zile.Imagistica in sinuziteCT-uleste metoda cea mai buna de vizualizare a sinusurilorparanazale. Este recomandata investigatia CT doar cand este oinfectie severa cucomplicatii saucu riscla complicatii.Serecomanda in sinuzita cronica sau recurenta sau in ghidajul dincursul interventiei chirurgicale. Este metoda complementararadografiei si endoscopiei sinusale.Radiografia ;cand nu este acces la CT sau endoscopieeste recomandata uzual. Nu poate detecta etmoidita .IRM-ul: nu este recomandata uzual in diagnosticul sinuzitelor, poate face diferenta intre proces inflamator si tumora maligna si al complicatiilor si al afectarilor partilor moi.Explorarea radiologic a sinusurilor feei, mastoidelor i astncilortemporale ne d relaiiasuprapneumatizrii,configuraiei i ntinderii cavitilor dar i asupra proceselor patologice care se traduc radiologic prin modificarea transparenei, coninutului cavitii sinusale sau conturului lor osos.

Sinuzitaacutradiologicvaevideniao discretopacifiereunilaterallanivelul sinusului maxilar.

Sinuzita acuta purulentaRadiopacitatea se poate observa de o intensitate variabila, datorita ingrosarii mucoasei; nivelul lichidian apare mai putin net, iar limita lui superioara are forma concava, cu concavitatea in sus, datorita formei de mensic pe care o ia lichidul si care este mai accentuata datorita consistentei puroiului. Aceasta imagine permite deosebirea intre nivelul de lichid intrasinuzal de imaginea unui chist al mucoasei, care areforma rotunda cu concavitatea in jos

Sinuzita acuta cataralaradiotransparenta normala a sinusului apare de obicei nemodificata; uneori, la un examen foarte atent, se poate depista o usoara umbrire a sinusului afectat, fie totala, fie localizata, indeosebi de-a lungul peretelui inferior, alveolar, in dreptul alveolelor dintilor cauzali

SinuzitacronicStareagenerala organismului nu esteafectat, iarexamenul radiologicaratopacifiereperifericunilateralapereilorsinusali.

Sinuzita cronicavoalarea sinuzala este mai putin intensa si mai putin omogena; se observa o radioopacitate mai intensa marginal de-a lungul peretilor sinusali, formand un chenar neregulat, uneori deosebit de gros; acesta traduce ingrosarea mucoasei, care poate prezenta adevarate vegetatii polipoide,tinzand sa umple cavitatea sinuzalaIn sinuzita odontogena radiografia confirma unilateralitatea procesului; uneori insa, imaginea radiologica poate arata totusi opacifiere bilateral, explicata prin supraadaugarea unui proces infectios cu punct de plecare dentar, pe fondul unei sinuzite acute sau cronice rinogene; mai rar se vad sinuzite odontogene bilaterale.De asemenea, examenul radiografic pune in evidenta si focarele cauzale ale infectiei sinuzale; leziunile periapicale, restul radiculare endosinuzale, comunicari buco-sinuzale, radiografia endobucala a dintilor sinusali fiind obligatorie.

Sinuzita odontogenaChisturile sinusurilorDup procesele inflamatoriisinusale,uneleglandealemucoaseii obstrueazcanalul descurgere spre sinusilichiduldesecreie se acumuleaz i destinde glandele progresiv lund forma chistic cu dimensiuni ntre 13cm. Suntmaifrecvente n sinusurile maxilare i au sediul n unghiul diedruinferior al sinusului. Dac se introduce lipiodol n sinus, apare ca o imagine lacunar, bine conturat

Chisturile sinusurilorTumorile sinusale benigneSunt reprezentate n special de osteom; se dezvolt preferenial n sinusul frontal i, radiologic, seprezint ca o zon deosteosceroz cu contur bine delimitat

Tumorile maligneau ca punctde plecare epitelilul mucoasei sinusale invadnd frecvent osul.Radiologic, se evideniaz ca o opacitate intens a sinusului respectiv nsoit de osteoliza osului din jur. CT precizeazprezenatumorilorlanivelulcavitiloraerice sinusale. De asemenea, evideniaz mult mai bine relaia cu structurile osoase din jur.

EXPLORAREA RADIOLOGICA A COMUNICARILOR BUCO-SINUZALEExamenul radiologic cu filme retroalveolare poate pun inevidenta intreruperea peretelui osos alveolo-sinusal.In comunicarile buco-sinusale organizate, examenul clinic,poate fi completat cu examenul radiologic, fie dupa introducereaunei sonde pe traiectul fistulos, fie dupa instilarea unei substanteradioopace (lipiodol); se precizeaza astfel daca se patrunde incavitatea sinuzala sau eventual intr-o cavitate patologica chistica.

EXPLORAREA RADIOLOGICA A COMUNICARILOR BUCO-SINUZALE