0

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI PROTECŢIEI SOCIALEAL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIENICOLAE TESTEMIŢANU

CATEDRA BOLI INFECŢIOASE LA COPII

CULEGERE DE TESTELA BOLI INFECŢIOASE LA COPII

Redactor ştinţific: Galina Rusu, conferenţiar universitar, d.m.

ChişinăuCentrul Editorial-Poligrafic Medicina

2006CZU 616.9-053.2 (079)C 94

1

Aprobat de Consiliul metodic central al USMFNicolae Testemiţanu; proces-verbal nr. 2 din 17.02.06

Autori: Galina Rusu, şef catedră, d.m., conferenţiar universitar, Om Emerit din RMXenia Galeţchi, d.m., conferenţiar universitarParascovia Popovici, d.m., conferenţiar universitarLudmila Serbenco, d.m., conferenţiar universitar;Ludmila Bircă, d.m., conferenţiar-cercetător;Tatiana Alexeev, conferenţiar universitar;Nadejda Sencu, asistentTatiana Juravliov, asistentSvetlana Borisova, laborant-şef

Recenzenţi: Elena Mihnevici, conferenţiar universitar, dr. în medicină, asistent la catedra Boliinfecţioase, tropicale şi parazitologie medicalăStela Semeniuc, conferenţiar universitar, dr. în medicină, asistent la catedra Boliinfecţioase, tropicale şi parazitologie medicală

Prezenta culegere de teste este destinată studenţilor anilor V şi VI Facultatea Medicină pentruautoinstruire şi autocontrol în pregătirea pentru examenele de promovare la boli infecţioase şipediatrie, precum şi pentru examenul de absolvire la pediatrie.

Redactor: Sofia FleştorMachetare computerizată: Svetlana Borisova, Veronica Istrati

© CEP Medicina, 2006ISBN 978-9975-945-26-4 © G. Rusu, 2006

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Culegerea de teste la boli infecţioase la copii / red. şt.: Galina Rusu; Univ.de Stat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu. Catedra Boliinfecţioase la copii. – Ch.: CEP „Medicina”, 2006 (Tipogr...). – 291 p.

Bibliogr. p. 290–291 (24 tit.).ISBN 978-9975-945-26-4150 ex.

616.9-053.2 (079)

2

CUPRINS

Difteria.................................................................................. 5Angina................................................................................... 13Scarlatina.............................................................................. 22Rujeola................................................................................... 33Rubeola.................................................................................. 44Infecţia herpetică................................................................... 55Varicela................................................................................. 66Oreionul................................................................................. 75Pertussis................................................................................. 84Infecţia meningococică......................................................... 94Gripa..................................................................................... 105Paragripa............................................................................... 115Adenovirozele........................................................................ 118Infecţiile cu virusul sinciţial respirator (RS-virus)................ 122Enterovirozele........................................................................ 126Poliomielita........................................................................... 137Shigeloza............................................................................... 144Salmonelozele........................................................................ 155Escherichioze........................................................................ 166Infecţii intestinale cu enterobacterii condiţionat patogene.... 177Infecţia rotavirală.................................................................. 187Tratamentul bolilor diareice acute......................................... 191Dismicrobismul intestinal..................................................... 200Hepatitele virale.................................................................... 205Mononucleoza infecţioasă.................................................... 214Neurotoxicoza....................................................................... 223Asociere simplă..................................................................... 233Prezentare de caz simplu....................................................... 248Răspunsuri............................................................................. 262Bibliografie............................................................................ 290

3

DIFTERIA

Complement simplu

1. În difteria faringiană tipică inflamaţia are un caracter:A. EritematosB. FibrinosC. NecroticD. PurulentE. Crupos

2. Crupul „adevărat” se înregistrează în:A. GripăB. DifterieC. ParagripăD. ScarlatinăE. Pertussis

3. Terapia specifică a difteriei se face cu:A. AntibioticeB. ImunoglobulinăC. Ser antidiftericD. HormoniE. Plasmă

4. De ce depinde doza de ser antidifteric în tratamentul difteriei?A. De vârsta copiluluiB. De greutatea corpului copiluluiC. De ziua când s-a început tratamentul cu serD. De forma clinică a boliiE. De complicaţii

5. Cel mai important (decisiv) semn care permite diferenţierea rapidă a difterieitoxice şi oreionului (parotidita bilaterală pronunţată) este:

A. Edemul cervicalB. Febra

4

C. Masticaţia dureroasăD. Angina fibrinoasăE. Leucocitoza

6. Membranele false (difterice) sunt:A. Dure, consistenteB. Se plasează „-“ ţesutC. Se detaşează uşorD. Au culoare alb-gălbuieE. După detaşare nu apar din nou

7. Pentru declanşarea formelor grave de difterie, cea mai importantă însuşire abacilului difteric este:

A. PatogenitateaB. VirulenţaC. ToxigenitateaD. InvazivitateaE. Aderenţa

8. Diagnosticul confirmat al difteriei se bazează pe examenul:A. BacterioscopicB. SerologicC. VirusologicD. ImunofluorescentE. Bacteriologic

9. Care dintre următoarele acţiuni va preveni decesul în difterie?A. SeroterapiaB. ImunoprofilaxiaC. AntibioterapiaD. CorticoterapiaE. Terapia de detoxicare

10. În difteria faringiană toxică, spre deosebire de mononucleoza infecţioasă, esteprezentă:

A. Angina fibrinoasăB. HepatomegaliaC. HepatosplenomegaliaD. Edemul cervical

5

E. Leucocitoza11. Semnele generale de toxemie din perioada de stare a difteriei nu includ:

A. Febră (38º–39ºC)B. Vărsături, greţuriC. Astenie intensăD. TahicardieE. Hipertensiune arterială

12. Edemul faringian (al uvulei şi pilierilor) apare în:A. Angina ulceronecrotică VincentB. Angina necrotică în scarlatina septică, s. toxicosepticăC. Angina din mononucleoza infecţioasăD. Angina fibrinoasă în difteria toxicăE. Angina candidozică

13. Crupul difteric reprezintă localizarea infecţiei difterice la nivel:A. FaringianB. LaringianC. ConjunctivalD. OticE. Cutanat

14. Precizaţi informaţia greşită referitor la membranele false (difterice).A. Sunt amplasate „+“ ţesut.B. Se detaşează cu greu.C. Sunt consistente.D. Sunt uşor detaşabile.E. La detaşarea forţată lasă mucoasa sângerândă.

15. Copiii născuţi din mame imune păstrează o imunitate pasivă (inclusiv şiantidifterică), timp de:

A. 2 săptămâniB. 1 lunăC. 2 luniD. 4–6 luniE. 1 an

16. O complicaţie nervoasă a difteriei este:A. Paralizia vălului palatinB. Encefalita

6

C. Sindromul ReyeD. Nevrita opticăE. Nevrita acustică

17. Antibioterapia în difterie se face cu următoarele antibiotice, cu excepţia:A. PenicilinăB. EritromicinăC. CefotaximD. CloramfenicolE. Ampicilină

18. Aspectul leucogramei în difterie este:A. Leucocitoză cu neutrofilieB. Leucocitoză cu limfocitozăC. Leucopenie cu limfocitozăD. Leucopenie cu eozinofilieE. Leucocitoză cu eozinofilie

19. Pronosticul difteriei depinde de:A. Tipul de bacil diftericB. Localizarea infecţieiC. Vârsta pacientuluiD. Precocitatea depistării bolnavului şi aplicării tratamentuluiE. Forma clinică a bolii (tipică sau atipică)

20. Indicaţi forma clinică a difteriei la copiii vaccinaţi antidifteric este:A. Forma localizată membranoasăB. Forma localizată insulară

C. Forma răspândităD. Forma toxicăE. Forma subtoxică

Complement multiplu

1. Cele mai frecvente localizări ale difteriei sunt:A. Difteria laringianăB. Difteria orofaringianăC. Difteria nazalăD. Difteria genitală

7

E. Difteria cutanată2. Organele cel mai mult afectate în difteria toxică sunt:

A. PulmoniiB. CordulC. PancreasulD. RinichiiE. Nervii periferici şi cei cranieni

3. Membranele false răspândite pe amigdale şi mucoasele învecinate pot fi observateîn:

A. Difteria faringiană răspândităB. Difteria faringiană toxicăC. Difteria faringiană localizatăD. Difteria nazalăE. Difteria faringiană toxică + difteria laringiană

4. Care complicaţii nu sunt specifice difteriei faringiene?A. PneumoniaB. MiocarditaC. Otita, limfadenitaD. PoliradiculoneuropatiaE. Pielonefrita

5. Edemul cervical apare în:A. Difteria faringiană răspândităB. Difteria faringiană subtoxicăC. Difteria faringiană localizatăD. Difteria faringiană toxicăE. Difteria faringiană hipertoxică

6. Difteria faringiană la copii evoluează mai frecvent în următoarele forme:A. Localizată membranoasăB. Localizată insularăC. RăspândităD. ToxicăE. Asociată cu alte localizări

7. Indicaţi cauzele posibile ale deceselor în difterie la copii:A. Miocardita toxicăB. Şocul toxiinfecţios

8

C. Stenoza laringianăD. Nefroza toxicăE. Hepatita toxică

8. Bolnavul cu difterie faringiană toxică prezintă:A. Apatie, adinamie, paliditateB. Faţă congestionatăC. Respiraţie nazală îngreunatăD. Edem cervicalE. Ochi înfundaţi

9. Imunitatea specifică în difterie este:A. DurabilăB. De scurtă duratăC. AntitoxicăD. AntimicrobianăE. Tipospecifică

10. În difteria laringiană se instalează stenoza laringiană. Care dintre următoarelesemne indică prezenţa ei?

A. Febră, semne de intoxicaţie gravăB. Insuficienţă respiratorieC. Tuse lătrătoareD. Voce răguşităE. Tahicardie

11. Membranele false pe amigdale în difterie:A. Se desprind uşor.B. Sunt de culoare alb-surie.C. La detaşarea lor forţată mucoasa sângerează.D. Nu se distrug între două lame.E. Plutesc în apă.

12. În difteria faringiană hipertoxică sunt prezente:A. FebraB. ConvulsiileC. Hipertensiunea arterialăD. Tulburările de conştiintăE. Erupţiile cutanate

13. Care semne clinice caracterizează difteria faringiană localizată membranoasă?

9

A. Febra (39º-40ºC)B. Dureri pronunţate în deglutiţieC. Membranele false pe amigdaleD. Hiperemia faringiană moderatăE. Ganglionii limfatici submandibulari tumefiaţi

14. Diagnosticul pozitiv al difteriei se stabileşte în baza următoarelor exameneparaclinice:

A. BacterioscopicB. BacteriologicC. SerologicD. ImunoenzimaticE. Virusologic

15. Antibioticele cele mai eficiente în tratamentul difteriei sunt:A. AmpicilinaB. EritromicinaC. GentamicinaD. PenicilinaE. Cefalosporinele gen. III

16. În care forme clinice ale difteriei se va indica corticoterapia?A. Difteria faringiană răspândităB. Difteria laringianăC. Difteria faringiană toxicăD. Difteria nazalăE. Difteria faringiană hipertoxică

17. Difteriei faringeane toxice nu îi este caracteristic:A. Edemul faringianB. Dureri mari în deglutiţieC. Edemul cervicalD. Membrane false numai pe amigdaleE. Tumefierea ganglionilor limfatici cervicali posteriori şi occipitali

18. Complicaţiile toxice în difterie sunt următoarele, cu excepţia:A. Paralizia valului palatinB. Sinuzita maxilarăC. MiocarditaD. PielonefritaE. Pneumonia

10

19. Se consideră că în patogenia difteriei toxice intervin următorii factori:A. Tulpini foarte toxigeneB. Lipsa de apărare localăC. Trecerea bacilului difteric în circulaţieD. Complicaţii septice la distanţă produse de bacilul diftericE. Asocieri bacteriene (cu streptococi, stafilococi patogeni, anaerobi)

20. Se vor spitaliza urgent copiii în caz de:A. Forme grave ale difterieiB. Difterie cu complicaţiiC. HerpanginăD. Forme clinice asociate (faringe, laringe, nas etc.) ale difterieiE. Angină eritematoasă

11

ANGINA

Complement simplu

1. Angina ulceronecrotică însoţită de hemoragii la copii reprezintă cel mai frecventprima manifestare în:

A. DifterieB. Candidoza bucalăC. Mononucleoza infecţioasăD. EnterovirozăE. Leucemia acută

2. Indicaţi antibioticul de elecţie în anginele cu streptococ beta-hemolitic grup A lacopii:

A. TetraciclinaB. Penicilina GC. AmicacinaD. GentamicinaE. Cloramfenicolul

3. Care afirmaţie referitoare la angina Simanovski-Vincent este incorectă?A. Este o angină ulceronecrotică.B. Prezintă un mare grad de contagiozitate.C. Este bilaterală de la început.D. Agenţii cauzali sunt bacili gram-negativi, fusiformi, asociaţi cu spirile

gram-pozitive.E. Nerespectarea igienei joacă un rol important în apariţia bolii.

4. Cea mai frecventă complicaţie a anginelor la copii este:A. Abcesul periamigdalianB. HemoragiaC. Laringita stenozantăD. Abcesul retrofaringianE. Traheita

5. Cauza cea mai frecventă a anginei cu Candida albicans este:

12

A. Tratamentul cu nistatinăB. Tratamentul cu eubioticeC. VitaminoterapiaD. Tratamentul cu hemostaticeE. Tratamentul cu antibiotice

6. Angina ulceronecrotică Simanovski -Wincent este:A. Angină secundarăB. Angină lacunarăC. Angină primarăD. O complicaţie a altor boliE. Angină necrotică

7. Tratamentul specific al anginei difterice (difteria orofaringiană membranoasălocalizată) include:

A. CorticosteroideB. Ser antitoxic antidiftericC. CardiotoniceD. Intervenţie chirurgicalăE. Plasmă

8. În care angină se întâlneşte limfomonocitoza?A. DiftericăB. În mononucleoza infecţioasăC. LacunarăD. ScarlatinoasăE. Herpetică

9. Asocierea angină lacunară, adenopatie laterocervicală şi occipitală,hepatosplenomegalie, limfocitoză (70–80%) vă sugerează ideea de:

A. Infecţie herpeticăB. Angină folicularăC. Mononucleoză infecţioasăD. GripăE. Limfosarcom

10. Cea mai frecventă cauză a leziunilor orofaringiene recidivante este:A. Stomatita gangrenoasăB. Angina fungicăC. Stomatita în rujeolă

13

D. Stomatita în infecţia cu virusul Herpes simplexE. Herpangina enterovirală

11. Pentru angina herpetică sunt specifice:A. Depuneri alb-gălbui în lacune şi pe amigdaleB. Membrane fibrinoase ce acoperă amigdalele şi se detaşează greu, lăsând

mucoasa sângerândăC. Depuneri albicioase pe amigdale şi pe mucoasa bucală, ce se detaşează

uşorD. Folicule proeminente, roşii, eroziuni pe mucoasa hiperemiată a

amigdalelor, uvulă, pilieriE. Depuneri gălbui, murdare pe amigdale, uvulă, pilieri, ce se detaşează uşor

şi lasă mucoasa sângerândă12. Angina produsă de adenovirusuri nu are ca manifestare principală:

A. Hiperemie faringiană difuzăB. Disfagie şi odinofagieC. Tuse iritativăD. FebrăE. Zone extinse de ulceraţii ale vălului palatin

13. Care simptom confirmă diagnosticul de angină adenovirală şi nu se întâlneşte înangină în mononucleoza infecţioasă?

A. Adenopatia multiplăB. HepatosplenomegaliaC. AnginaD. FebraE. Conjunctivita membranoasă

14. Tratamentul etiotrop al anginei în infecţia cu virusul Herpes simplex se va facecu:

A. AmantadinăB. RibavirinăC. AcyclovirD. RemantadinăE. Lamivudină

14

Complement multiplu

1. Diagnosticul anginei difterice la copii se bazează pe:A. Aspectul bucofaringelui (prezenţa pseudomembranelor)B. Starea toxică a copiluluiC. Examenul bacteriologicD. Limba zmeurieE. Diareea acută

2. Angina în infecţia cu HIV:A. Are o perioadă de incubaţie de 3–5 săptămâni.B. Se asociază cu mialgii, artralgii şi, uneori, cu erupţii maculopapuloase

nepruriginoase.C. Se caracterizează prin hiperemie faringiană, ulceraţii ale mucoasei şi

absenţa exsudatului.D. Prezintă semnul Koplik.E. Este produsul coinfecţiei cu enterovirusuri.

3. Angine ulceroase sunt:A. Angina din infecţia cu HIVB. Angina herpetică (cu virusul Herpes simplex)C. Angina Simanovski-VincentD. Angina adenoviralăE. Angina difterică

4. În angina produsă de virusul Herpes simplex, leziunile sunt localizate predominantpe:

A. Palatul durB. AmigdaleC. Palatul moaleD. PilieriE. Planşeul cavităţii bucale

5. Herpangina în infecţia enterovirală se caracterizează prin:A. Debut brusc, cu febră înaltă, odinofagie, vărsaturi, dureri abdominale,

mialgii şi, uneori, diareeB. Depozite pseudomembranoase pe amigdaleC. Erupţii veziculoase pe arcurile palatine, uvulă

15

D. Vezicule mici cu diametrul de 1–2 mm, care lasă ulceraţii miciE. Edem faringian

6. Principiile de tratament în angina cu streptococ beta-hemolitic grup A la copiiinclud:

A. Administrarea hormonilorB. Administrarea penicilinei G în doze de 50 000 u/kg/zi, divizate în 3 prize,

timp de 10 zileC. Încheierea tratamentului cu administrarea benzatinpenicilinei în doză de

1,2 milioane U la adulţiD. Administrarea în unele cazuri a cefalosporinelor de generaţia I:

cefalexină, efadroxilE. Administrarea aminoglicozidelor

7. Angina difterică (difteria faringiană membranoasă localizată) se caracterizeazăprin:

A. Febră cu frisoaneB. Pseudo membrane cu extindere rapidă pe suprafaţa amigdalelorC. Sângerare la detaşarea pseudomembranelorD. Edem faringianE. Leucocitoză cu neutrofilie

8. Importanţa anginelor în patologia umană se datorează:A. Incidenţei mari la copii şi adolescenţiB. Caracterului epidemic (anginele virale, streptococice, difterice)C. Complicaţiilor severe frecventeD. Imunităţii postinfecţioase durabile, pe viaţăE. Profilaxiei specifice

9. Indicaţi complicaţiile tardive în anginele streptococice:A. Flegmonul periamigdalianB. Limfadenita cervicalăC. ReumatismulD. Glomerulonefrita difuză acutăE. Eritemul polimorf sau nodos

10. Pentru angina bacteriană sunt caracteristice:A. Debutul treptatB. Prezenţa exsudatului purulent pe amigdaleC. Tumefierea amigdalelor

16

D. Adenita cervicală dureroasăE. Leucopenia

11. Anginele bacteriene la copii se tratează cu:A. SulfamideB. CloramfenicolC. AmpicilinăD. EritromicinăE. Penicilină

12. Complicaţiile precoce de vecinătate în anginele bacteriene sunt:A. Flegmonul periamigdalianB. Flegmonul planşeului bucalC. Limfadenita cervicalăD. ParodititaE. Laringita stenozantă

13. În anginele bacteriene complicaţiile precoce la distanţă sunt:A. SepticemiileB. Glomerulonefrita în focarC. Meningita cu lichid clarD. SinuzitaE. Mastroidita

14. Anginele virale nu se tratează cu:A. DezinfectanteB. AntimicoticeC. VitamineD. AntibioticeE. Corticosteroizi

15. Angina Simanovski-Vincent trebuie diferenţiată în primul rând de:A. Angina lacunarăB. Angina în leucemia acutăC. Angina diftericăD. Angina necrotică în scarlatina septicăE. Angina în infecţia cu HIV

16. Angine primare sunt:A. Necrotică

17

B. CataralăC. LacunarăD. FlegmonoasăE. Ulceromembranoasă Simanovski-Vincent

17. Anginele secundare se dezvoltă în:A. AdenovirozeB. Febra tifoidăC. Mononucleoza infecţioasăD. PneumonieE. Leucemia acută

18. Angina lacunară trebuie diferenţiată de:A. Angina diftericăB. Angina Simanovski-VincentC. Angina în mononucleoasă infecţioasăD. Faringita acutăE. Angina herpetică

19. Diagnosticul anginei difterice (forma toxică) la copii se bazează pe:A. Aspectul bucofaringelui (edem, pseudomembrane)B. Limba zmeurieC. PeritonzilităD. Edemul cervicalE. Examenul bacteriologic

20. Care dintre maladiile enumerate mai jos evoluează cu angină?A. Meningita meningococicăB. RubeolaC. ScarlatinaD. DifteriaE. Mononucleoza infecţioasă

21. Pentru angina scarlatinoasă sunt caracteristice:A. LeucocitozaB. LeucopeniaC. MonocitozaD. Euzinofilia

18

E. Neutrofilia22. Care dintre următoarele manifestări clinice sunt caracteristice angineiscarlatinoase?

A. Angina eritematoasă „în flăcari” delimitată sau eritemopultaceeB. EnantemulC. Microabcesele sublingualeD. PoliadenopatiaE. Limfadenita regională

23. Indicaţi complicaţiile posibile în mononucleoza infecţioasă:A. MeningoencefalitaB. TrombocitopeniaC. LaringitaD. Ruperea splineiE. Stomatita

24. Angine veziculoase sunt:A. Angina herpeticăB. Angina diftericăC. Angina micoticăD. Herpes zoster faringianE. Herpes simplex faringian

25. Alegeţi trei semne comune pentru angina adenovirală şi angina în mononucleozainfecţioasă:

A. FebraB. AdenopatiaC. HepatosplenomegaliaD. Rinita pronunţatăE. Conjunctivita

26. Care sunt cele mai importante maladii poststreptococice?A. Reumatismul acutB. Glomerulonefrita acutăC. Cardita reumatismalăD. PancreatitaE. Ulcerul gastric

19

SCARLATINA

Complement simplu

1. În scarlatină este caracteristic:A. Faciesul „plâns”B. Faciesul CushingoidC. Faciesul adenoidianD. Faciesul Filatov („pălmuit”)E. Faciesul „încruntat”, cu conjunctive injectate

2. Enantemul în scarlatină prezintă:A. Semnul Filatov-KoplikB. Angină eritematoasă sau eritemopultacee „în flăcări”, delimitatăC. Microabcese sublingualeD. Hiperemia şi tumefacţia orificiului canalului StenonE. Stomatită aftoasă

3. Semnul Pastia este reprezentat de:A. Zone eritematoase circumscrise, situate la extremităţiB. Pete lenticulare în flancuriC. Adenopatii axilare şi inghinaleD. Linii hemoragice orizontale la nivelul zonelor de flexieE. Micropapule situate la nivelul extremităţilor

4. În scarlatină, erupţii caracteristice sunt:A. MaculeB. PapuleC. Rozeole punctiformeD. VeziculeE. Pustule

5. Nu se utilizează în tratamentul scarlatinei la copii:A. Penicilina G

20

B. Penicilina VC. BenzatinpenicilinaD. TetraciclinaE. Eritromicina

6. Precizaţi aspectul tipic al exantemului scarlatinos:A. Maculopapulos catifelat la palpare confluientB. Rozeole-papule aspre la palpareC. MaculoveziculosD. Erupţie buloasă pe fundal congestivE. Pruriaziform

7. Pentru scarlatină nu este caracteristic:A. Faciesul edemaţiat, obrajii congestionaţiB. ConjunctivitaC. Limba zmeurieD. Paloarea circumoralăE. Angulus infecţiosus (zabăluţe)

8. Pentru debutul scarlatinei nu pledează:A. Febra (39–40°C) şi frisoaneleB. CefaleeaC. Dureri în gâtD. VărsăturileE. Tusea

9. Complicaţiile tardive ale scarlatinei apar:A. În perioada de invazieB. În a 6-a–a 7-a zi de la debutul boliiC. Concomitent cu exantemul scarlatinosD. După 2–3 săptămâni de la debutul boliiE. La apariţia anticorpilor specifici

10. În scarlatină se înregistrează neapărat:A. TuseaB. AnginaC. Erupţii maculopapuloaseD. Scaune diareiceE. Limfoadenopatia

21

11. De regulă, în scarlatină apar:A. Erupţii maculopapuloaseB. Hiperemie difuză faringianăC. Tumefierea ganglionilor limfatici laterocervicaliD. Erupţii punctiformeE. Tuse

12. În scarlatină, durata tratamentului cu penicilina G trebuie să fie de:A. 4 zileB. 10 zileC. 21 zileD. 15 zileE. 28 zile

13. Izolarea cărui agent cauzal confirmă scarlatina?A. Str. agalactiaeB. Str. viridansC. Str. pyogenesD. Str. salivariusE. Str. pneumoniae

14. Semnul Pastia se întâlneşte în:A. RujeolăB. RubeolăC. VaricelăD. ScarlatinăE. Dermatita toxialergică

15. Limba zmeurie în scarlatină apare în ziua:A. 1–2B. 5–6C. 10–12D. 15–17E. 19–21

16. Istmul „în flăcări” cu hiperemie delimitată se întâlneşte în:A. RujeolăB. ScarlatinăC. DifterieD. Mononucleoza infecţioasă

22

E. Infecţia meningococică17. Descuamaţia pielii în lambouri este caracteristică pentru:

A. RujeolăB. ScarlatinăC. RubeolăD. VaricelăE. Infecţia herpetică

18. Angina în scarlatină poate lipsi în forma:A. SepticăB. ExtrafaringianăC. ToxicăD. HemoragicăE. Hipertoxică

19. Sindromul clinic de bază în scarlatină caracteristic pentru toate formele clinice:A. AbdominalB. RespiratorC. AnginaD. HemoragicE. Septic

20. Pentru scarlatină la copiii sugari nu este caracteristic:A. Debut lentB. Intoxicaţie moderatăC. Erupţie discretăD. Descuamaţie în lambouriE. Complicaţii septice

21. Cea mai frecventă complicaţie în scarlatină este:A. PneumoniaB. OtitaC. MeningitaD. Afecţiuni ale corduluiE. Apendicita

22. Diagnosticul diferenţial al scarlatinei se va face obligatoriu cu:A. Mononucleoza infecţioasăB. PseudotuberculozaC. Varicela

23

D. Infecţia adenoviralăE. Rujeola

Complement multiplu

1. Antibioticele de elecţie în tratamentul scarlatinei sunt:A. TetraciclineleB. Penicilina GC. Penicilina VD. EritromicinaE. Gentamicina

2. În scarlatina extrafaringiană sunt prezente:A. Angina lacunarăB. Limba „zmeurie”C. FebraD. Limfadenita regionalăE. Erupţii rozeoloase la poarta de intrare

3. Precizaţi semnele clinice caracteristice scarlatinei:A. Scaune diareiceB. Adenopatia submandibularăC. Herpesul labialD. Limba saburală cu marginile şi vârful roşiiE. Angina eritematoasă „în flăcări”

4. Exantemul scarlatinos prezintă următoarele caracteristici:A. Apare după 24–36 ore de la debutul bolii.B. Debutează pe gât şi torace şi se generalizează rapid în 24 ore.C. Este un eritem difuz, aspru, punctat cu mici papule roşii.D. Are aspect de erupţie ulceroveziculoasă.E. Confluează în pete mari.

5. Ciclul lingual în scarlatină include următoarele aspecte ale limbii:A. Limba saburalăB. Limba fuliginoasăC. Limba „zmeurie”D. Limba „de pisică”E. Limba „geografică”

24

6. În forma toxică a scarlatinei se înregistrează:A. Angina necroticăB. ConvulsiiC. Erupţii maculopapuloaseD. Şoc toxiinfecţiosE. Miocardita

7. În forma septică a scarlatinei sunt prezente:A. PneumoniaB. Febra continuă sau intermitentăC. ConvulsiiD. Angina necroticăE. Limfadenita cervicală

8. Complicaţiile scarlatinei sunt:A. OtitaB. PneumoniaC. AdenoflegmonulD. EncefalitaE. Glomerulonefrita

9. Declanşarea glomerulonefritei la bolnavul de scarlatină atestă:A. Angina necroticăB. OliguriaC. Erupţiile hemoragiceD. Edemul palpebralE. Hematuria

10. La copiii sub 1 an scarlatina se caracterizează prin:A. Simptome de intoxicaţie pronunţateB. Complicaţii purulenteC. Erupţii abundente de un roşu-aprinsD. Angină slab pronunţatăE. Complicaţii alergice rareori

11. Descuamaţia în scarlatină:A. Apare în primele zile ale boliiB. Debutează pe gât şi subunghial, la pulpa degetelorC. Apare după 7–15 zile de la debutul bolii

25

D. Este masivă, cu detaşarea de lambouri pe palme şi tălpi în absenţatratamentului etiotrop

E. Rămâne discretă în cazul tratamentului cu peniciline12. Diagnosticul diferenţial al scarlatinei se face cu:

A. Boala KavasakiB. VaricelaC. RubeolaD. OreionulE. Infecţia adenovirală

13. Manifestările clinice în glomerulonefrita difuză acută în scarlatină includ:A. EdemeB. HematurieC. Hipertensiune arterialăD. Icter sclero-tegumentarE. Erupţie cutanată veziculoasă

14. Pentru profilaxia primară a reumatismului articular (poststreptococic) seutilizează:

A. Penicilina G – i/m, 10 zileB. Bicilina-5 – i/m, doza unică 1 200 000 U la copil peste 27 kg şi 600 000

U la copil sub 27 kgC. Penicilina V – oral, 10 zileD. Gentamicina – oral, 10 zileE. Tetraciclina – oral, 10 zile

15. În a 2-a–a 3-a săptămână a bolii pentru scarlatină sunt caracteristice:A. Descuamarea tegumentelorB. Angina lacunarăC. Simptomul PastiaD. Dermografismul albE. Erupţiile miliare

16. Pentru scarlatină sunt caracteristice:A. Faciesul edemaţiatB. ConjunctivitaC. Obraji congestionaţiD. Paloare circumoralăE. „Zăbăluţe”

26

17. Erupţiile în scarlatină se întâlnesc:A. Maculopapuloase confluenteB. MiliareC. IhemoragiceD. VeziculopapuloaseE. Rozeoloase punctiforme

18. În perioada acută a scarlatinei sunt tipice:A. Tegumentele umedeB. Tegumentele uscateC. Erupţii pe fond hiperemiat al pieliiD. Erupţii hemoragice în plicile cutanateE. Erupţii pe părţile extensorii ale membrelor superioare

19. Angina în scarlatină poate fi:A. UlceronecroticăB. EritematoasăC. NecroticăD. FibrinoasăE. Lacunară

20. Sindroamele de bază în scarlatină sunt:A. RespiratorB. AnginaC. ConvulsivD. EruptivE. Toxic

21. Angina în scarlatină se caracterizează prin:A. Istm în flăcări delimitatB. Prezenţa pseudomembranelorC. Limfadenită regională dureroasăD. Ulceraţie unilateralăE. Febră

22. Debutul bolii în scarlatină este cu:A. Tuse, guturaiB. Cefalee, vome (1–2 ori)C. Dureri la deglutiţieD. Conjunctivită, sclerită

27

E. Brusc, cu febră23. Faciesul pacientului cu scarlatină se caracterizează prin:

A. Paloare circumoralăB. Conjunctivită, sclerităC. Congestie intensă a obrajilorD. Buze carminate, „zăbăluţe”E. Edem palpebral

24. Forma toxică a scarlatinei se manifestă prin:A. Semne catarale pronunţateB. Debut brusc, febră (39–40ºC)C. Diaree frecventăD. Erupţie cutanată intensă, frecvent hemoragicăE. Vome repetate, simptome neuropsihice (agitaţie, delir, convulsii)

25. Forma septică a scarlatinei se caracterizează prin:A. Angină necroticăB. Tuse lătrătoareC. Metastaze septice (adenite, otite etc.)D. DiareeE. Febră continuă sau intermitentă

26. Forma tipică uşoară a scarlatinei se caracterizează prin:A. Debut acut, febră (38–38,5ºC)B. Tuse, obstrucţie nazalăC. Angină eritematoasăD. Erupţii rozeoloase punctiformeE. Vome, diaree

27. Forma medie a scarlatinei evoluează cu:A. ConvulsiiB. Debut acut, febră (39–40ºC)C. Angină lacunară, folicularăD. Erupţii hemoragiceE. Limfadenită regionară manifestă

28. Formele clinice ale scarlatinei, conform evoluţiei, pot fi:A. Fără complicaţii (benignă)B. LatentăC. Cu complicaţii septice

28

D. Fulgerătoare, malignăE. Cu unde alergice

29. Diagnosticul retrospectiv al scarlatinei se bazează pe:A. SubfebrilitateB. Limbă „lăcuită”, de „papagal”C. Descuamaţie în lambouriD. HepatomegalieE. Semnul Pastia

30. Scarlatina la sugari se manifestă prin:A. SubfebrilitateB. Manifestări cardiovasculare absenteC. FebrăD. Erupţii rozeoloase discreteE. Sindrom neurotoxic

31. În scarlatină, la analiza generală a sângelui se constată:A. Celule TürkB. LeucocitozăC. LimfocitozăD. NeutrofilieE. Eozinofilie

29

RUJEOLA

Complement simplu

1. În rujeolă, la sugari nu este caracteristică:A. Erupţie cutanată discretăB. Erupţie macromaculopapuloasă abundentăC. Complicaţii frecventeD. Imunitate nestabilăE. Semnul Filatov-Koplik (rareori)

2. Complicaţia specifică neurologică a rujeolei este:A. Meningita seroasăB. Meningita purulentăC. Neuropatiile perifericeD. Meningoencefalita seroasăE. Meningoencefalita purulentă

3. Panencefalita sclerozantă subacută (Dawson) poate fi întâlnită în:A. ScarlatinăB. RujeolăC. RubeolăD. VaricelăE. Poliomielită

4. Curba febrilă în rujeolă are caracter:A. OndulantB. BifazicC. IntermitentD. În platouE. Pusee febrile

5. Semnul Filatov-Koplik este patognomonic în:

30

A. RubeolăB. ScarlatinăC. VaricelăD. RujeolăE. Mononucleoza infecţioasă

6. Care dintre erupţiile enumerate mai jos pot fi în rujeolă?A. PeteşiiB. VeziculeC. PustuleD. Macule-papuleE. Micromacule punctiforme

7. Exantemul în rujeolă se caracterizează prin:A. Apare în ziua 1–2 de boalăB. Apare de jos în sus (de la picioare)C. Apare de sus în jos pe parcursul a 24 oreD. Apare de sus în jos pe parcursul a 3 zileE. Nu lasă pigmentaţie

8. Rujeola mitigată va apărea la:A. Copiii vaccinaţi împotriva rujeoleiB. SugariC. AdulţiD. Copii, după administrarea imunoglobulinei antirujeoliceE. Bolnavii trataţi cu imunodepresive

9. Nu vor fi spitalizaţi bolnavii cu rujeolă în caz de:A. Evoluţie severăB. Complicaţii timpuriiC. Rujeolă mitigatăD. Vârsta 4–5 aniE. Antecedente personale nefavorabile

10. Pigmentarea erupţiilor are loc în următoarea boală infecţioasă cu exantem:A. RubeolaB. ScarlatinaC. Varicela

31

D. RujeolaE. Infecţia enterovirală

11. Pigmentarea erupţiilor cutanate şi descuamarea tărâţoasă (furfuracee) se vorobserva în:

A. ScarlatinăB. RubeolăC. VaricelăD. Enteroviroză cu exantemE. Rujeolă

12. Replicarea virusului rujeolic, urmată de viremie primară, are loc în:A. Sistemul nervos centralB. Tractul gastrointestinalC. Mucoasa conjunctivalăD. Sistemul reticuloendotelialE. Epiteliul mucoasei tractului respirator

13. Celule gigante multinucleate în mucoase şi dermă se formează în:A. RujeolăB. ScarlatinăC. Dermatita alergicăD. VaricelăE. Pseudotuberculoză

14. Pneumonie cu celule gigante poate fi în:A. ScarlatinăB. RubeolăC. OreionD. RujeolăE. Gripă

15. Care semn clinic nu este caracteristic pentru rujeolă?A. ConjunctivităB. GingiostomatităC. FebrăD. Angina membranoasăE. Erupţii maculopapuloase

16. În rujeolă, erupţiile cutanate pot fi următoarele, cu excepţia:

32

A. MaculopapuloaseB. HemoragiceC. Rozeoloase punctiformeD. ConfluenteE. Pigmentaţie ulterioară

17. Unul din următoarele semne nu este caracteristic pentru rujeolă:A. Edem palpebralB. TuseC. Gingivită, stomatităD. Erupţii maculopapuloaseE. Hepatosplenomegalie

18. Nu se depistează în rujeolă:A. LeucopenieB. NeutropenieC. LimfocitozăD. Limfomonocite atipiceE. VSH norma

19. În rujeolă, perioada prodromală este caracterizată prin următoarele semne, înafară de:

A. Erupţie maculopapuloasă, abundentă pe faţă, gâtB. ConjunctivităC. Semnul Filatov-KoplikD. GingivităE. Tuse

20. Aspectul bolnavului cu „faţă plânsă” se întâlneşte în:A. ScarlatinăB. RubeolăC. RujeolăD. VaricelăE. Tuse convulsivă

21. Semnul Filatov-Koplik în rujeolă apare în:A. Perioada de incubaţieB. 1-a 2-a zi a boliiC. A 4-a–a 5-a zi a boliiD. Perioada de pigmentare

33

E. Perioada de convalescenţă

Complement multiplu

1. Exantemul rujeolic este caracterizat prin:A. Apariţia la 1-a 2-a zi a boliiB. Macule-papule abundenteC. Apariţie în etape, pe parcursul a 3 zileD. PigmentareE. Abundenţă pe părţile flexorii ale corpului, în pliuri

2. Copiii cu rujeolă vor fi spitalizaţi în caz de:A. Evoluţie severă a boliiB. Complicaţii timpuriiC. Rujeolă mitigatăD. Evoluţie favorabilăE. Antecedente nefavorabile

3. Rujeola la sugari are următoarele caracteristici:A. Semne catarale nepronunţateB. Semnul Filatov-Koplik frecventC. Erupţii maculopapuloase neabundenteD. Complicaţii (rareori)E. Imunitate nestabilă

4. Semnele comune în rujeolă şi adenoviroze sunt:A. Stomatita, gingivitaB. FebraC. Catarul căilor respiratoriiD. ConjunctivitaE. Erupţiile maculopapuloase abundente

5. Exantemul în rujeolă prezintă următoarele caracteristici:A. Este maculoveziculosB. Abundent

34

C. ConfluentD. Fără pigmentaţie în convalescenţăE. Descuamativ

6. Complicaţiile precoce ale rujeolei sunt:A. StomatitaB. PneumoniaC. Laringotraheita stenozantă (crup „fals”)D. Nefroza toxicăE. Pancreatita acută

7. Forma severă a rujeolei se caracterizează prin:A. Erupţii maculopapuloase abundenteB. Dispnee accentuatăC. HipertermieD. Erupţii hemoragiceE. Semne catarale pronunţate

8. Indicaţi semnele comune în rujeolă şi erupţiile alergice:A. FebraB. Erupţii maculopapuloase frecventeC. Semne respiratoriiD. Stomatita, gingivitaE. Poliadenopatia

9. Semnul Filatov-Koplik în rujeolă se distinge prin:A. Apare în 1-a 2-a zi de boală şi persistă 2–3 zileB. Apare în ziua a 4-a–a 5-a de boală şi persistă 4–5 zileC. Este de culoare albă pe mucoasa obrajilorD. Este de culoare roşie pe palatul moaleE. Petele nu sunt confluente

10. Rujeola mitigată este caracterizată prin:A. Semne de intoxicaţie majorăB. Erupţii maculopapuloase neabundenteC. Semne catarale nepronunţateD. Complicaţii frecventeE. Letalitate absentă

11. Rujeola la sugari evoluează cu:

35

A. Perioada catarală pronunţatăB. Erupţii abundente, confluente, maculopapuloaseC. Erupţie discretă şi de scurtă duratăD. Semnul Filatov-Koplik absentE. Complicaţii frecvente

12. Indicaţi perioadele clinice ale rujeolei:A. Prodromală (preeruptivă)B. EruptivăC. De incubaţieD. SpasmodicăE. Convalescenţă (pigmentare, descuamare)

13. Rujeola mitigată se caracterizează prin:A. Semne de intoxicaţie majorăB. Erupţii maculopapuloase discreteC. Semne catarale pronunţateD. Complicaţii absenteE. Letalitate absentă

14. Indicaţi complicaţiile rujeolei:A. LaringotraheitaB. PneumoniaC. GlomerulonefritaD. ErizipelulE. Meningoencefalita

15. Enantemul apare în:A. DifterieB. ScarlatinăC. RujeolăD. Tusea convulsivăE. Rubeolă

16. Numiţi 3 semne comune în rujeolă şi gripă:A. FebraB. EnantemulC. RinitaD. Dureri abdominaleE. Tusea

36

17. Conjunctivita în rujeolă se caracterizează prin:A. Apare în a 3-a–a 4-a zi de boalăB. Conjunctive hiperemiateC. Edem palpebralD. Fotofobie, lacrimareE. Membrane fibrinoase pe conjunctive

18. Indicaţiile antibioticelor în rujeolă:A. Intoxicaţie pronunţatăB. Evoluţie favorabilăC. PneumonieD. EncefalităE. Vârsta mică (până la 2 ani)

19. Catarul respirator în rujeola tipică se manifestă prin:A. Laringită (laringotraheită), uneori stenozantăB. Rinită cu secreţii nazale abundente seroaseC. Tuse uscată, uneori chinuitoare, lătrătoareD. Slab pronunţatE. Depuneri pe amigdale

20. Perioada de stare (eruptivă) în rujeolă se manifestă prin:A. FebrăB. Progresarea semnelor cataraleC. Erupţii cutanate maculopapuloaseD. HepatosplenomegalieE. Limfoadenopatie generalizată

21. În care boli infecţioase meningoencefalita este o complicaţie reală?A. RujeolăB. RubeolăC. ScarlatinăD. DifterieE. Varicelă

22. Perioada prodromală (de invazie) în rujeolă se caracterizează prin:A. Febră moderatăB. Erupţii maculopapuloase pe faţă, gât

37

C. Tuse uscatăD. RinităE. Hepatomegalie

23. Encefalita, o complicaţie gravă specifică în rujeolă, poate să apară:A. În perioada preeruptivăB. După 2–5 zile de la apariţia erupţieiC. În perioada de incubaţieD. În perioada de pigmentareE. În a 3-a–a 4-a săptămână de convalescenţă

24. Panencefalita sclerozantă subacută (PESS), fiind o complicaţie rară a rujeolei, seva manifesta prin:

A. Apariţie peste 6 luni –18 ani după boalăB. Apariţie peste 1 lună de la debutul rujeoleiC. Evoluţie favorabilăD. Evoluţie progresivă şi ireversibilăE. Letalitate înaltă

25. Diagnosticul etiologic al rujeolei poate fi confirmat prin:A. Izolarea virusului rujeolic din sângeB. Identificarea antigenului rujeolic în ţesuturiC. Leucopenie marcatăD. Limfocitoză relativăE. Detectarea de anticorpi specifici în reacţiile serologice

26. Rujeola va evolua în formă uşoară la pacienţii:A. În vârstă de 15–20 aniB. Care au primit imunoglobulină în primele zile ale perioadei de incubaţieC. SugariD. Cărora li s-au făcut transfuzii de sânge, plasmă în perioada de incubaţieE. Imunocompromişi

27. Semnul Filatov-Koplik în rujeolă apare pe:A. Pielea obrajilorB. Mucoasa bucalăC. Mucoasa buzei inferioareD. Caruncula lacrimalăE. Conjunctive

28. Perioada de convalescenţă în rujeolă va fi însoţită de:

38

A. Pigmentarea pieliiB. HepatomegalieC. Descuamarea tărâţoasăD. Dismicrobism intestinalE. Imunitate compromisă

29. Descuamarea furfuracee va avea loc după:A. RubeolăB. VaricelăC. RujeolăD. ScarlatinăE. Erupţie alergică

30. Bronhopneumonia este o complicaţie reală în:A. RujeolăB. RubeolăC. ScarlatinăD. PertusisE. Gripă

31. Poarta de intrare a virusului rujeolic este:A. Mucoasa nazalăB. Mucoasa faringianăC. Mucoasa gastrointestinalăD. ConjunctiveleE. Pielea lezată

32. Erupţii hemoragice pot apărea în:A. RujeolăB. RubeolăC. ScarlatinăD. Febra tifoidăE. Infecţia meningococică

33. În rujeolă erupţia poate fi:A. MiliarăB. RozeoloasăC. BuloasăD. Hemoragică „stelată” cu necroze în centru

39

E. Maculopapuloasă discretă34. Complicaţiile determinate de virusul rujeolic vor fi:

A. Otita purulentăB. Meningita purulentăC. Crupul precoceD. Pneumonia interstiţialăE. Encefalita

35. Complicaţii specifice respiratorii în rujeolă pot fi:A. Pneumonia interstiţialăB. Pneumonia cu celule giganteC. Emfizemul pulmonarD. Atelectazia pulmonarăE. Bronşita capilară (enantemul bronhiolar)

RUBEOLA

Complement simplu

1. Numiţi semnul dominant şi persistent în rubeolă:A. FebraB. EnantemulC. PoliadenopatiaD. ExantemulE. Catarul respirator

2. Leucopenie, limfocitoză, plasmocitoză şi celule Türck se înregistrează în:A. RujeolăB. RubeolăC. ScarlatinăD. VaricelăE. Mononucleoza infecţioasă

3. Sindromul patognomonic al rubeolei este:A. CataralB. PoliadenopatiaC. Hepatosplenomegalia

40

D. NeurotoxicozaE. Hemoragic

4. Erupţia în rubeolă este caracterizată prin:A. Macule mici, de culoare roz, nu prea intense, nu conflueazăB. Punctiforme, cu descuamareC. VeziculeD. PustuleE. Peteşii şi elemente de necroză

5. Rubeola este provocată de:A. BacteriiB. EnterovirusuriC. Virus familia Togoviridae, ARND. MicoplasmăE. Candida

6. Exantemul în rubeolă este:A. Aspru, confluentB. Maculos, discret pe părţile extensorii ale membrelor, pe feseC. Micromaculos, predomină în plicile cutanateD. Maculopapulos, veziculosE. Descuamativ

7. Erupţia în rubeolă apare:A. Timp de 3 zile, cu pigmentare ulterioarăB. Într-o zi, dispare fără urme în 2–3 zileC. În câteva ore, cu caracter hemoragicD. În puseuri, veziculeE. Într-o zi, dispare în 4–5 zile cu descuamare

8. Perioada prodromală în rubeola dobândită va fi mai pronunţată, cu stare generalămodificată la:

A. Nou-născuţiB. SugariC. EleviD. Adolescenţi şi adulţiE. Copiii de 1–3 ani

9. Indicaţi maladia infecţioasă, în care adenopatia generalizată constituie „primul şiultimul semn al bolii”:

41

A. RujeolaB. ScarlatinaC. Tusea convulsivăD. RubeolaE. Varicela

10. Panencefalita progresivă rareori poate fi o complicaţie a:A. ScarlatineiB. VariceleiC. OreionuluiD. Meningitei seroase enteroviraleE. Rubeolei

11. Evoluţia rubeolei este mai severă la:A. SugariB. PreşcolariC. ŞcolariD. Copiii de genul masculinE. Adulţi

12. Surditatea este unica manifestare care poate avea loc în urma infecţieiintrauterine de tipul:

A. ScarlatinăB. VaricelăC. RubeolăD. OreionE. Enteroviroză

13. Virusul rubeolic, în caz de viremie maternă, poate fi izolat de la făt din:A. SângeB. LCRC. UrinăD. Orice ţesut sau organE. Creier

14. Calendarul constituirii malformaţiilor congenitale rubeolice este în strânsălegătură cu:

A. Perioada sarciniiB. Evoluţia rubeolei la gravidăC. Starea generală a gravidei

42

D. Virulenţa virusuluiE. Tratamentul

15. Malformaţiile auditive ale rubeolei congenitale apar atunci când rubeola survine:A. În I lună de sarcinăB. În lunile a 2-a şi a 3-a de sarcinăC. Cu o lună înaintea sarciniiD. La 16–20 săptămâni de graviditateE. Cu o lună înaintea naşterii

16. Virusul rubeolic este:A. NeurotropB. DermotropC. EpiteliotropD. PneumotropE. Limfotrop

17. Cel mai frecvent şi constant semn al rubeolei este:A. FebraB. AdenopatiaC. ConjunctivitaD. ExantemulE. Catarul respirator

18. Rubeola nu va fi însoţită de:A. Angină cu depuneri membranoaseB. Febră moderatăC. Faringită uşoarăD. ExantemE. Poliadenopatie

19. Erupţia rubeolică nu va fi:A. Micromaculoasă de culoare rozB. Preponderent pe părţile extensoriiC. VezicularăD. Fără pigmentare ulterioară

43

E. Fără descuamaţie

20. În rubeolă se evidenţiază:A. Celule LanghanceB. Celule TürckC. Celule „ochi de bufniţa”D. Limfocite atipiceE. Eritroblaste

21. Identificaţi afirmaţia incorectă privind adenopatia în rubeolă.A. Sunt afectaţi în special ganglionii limfatici occipitali.B. Ganglionii limfatici afectaţi sunt elastici şi uşor sensibili.C. Supuraţia ganglionilor limfatici se întâlneşte frecvent.D. Adenopatia apare cu 4–10 zile înaintea erupţiei.E. Tumefacţiile ganglionare pot persista 2–6 săptămâni după apariţia

erupţiei.22. În rubeolă, enantemul se prezintă prin:

A. Micropapule albe pe fond hiperemiat pe palatul moaleB. Peteşii pe palatul moaleC. Microvezicule gingivaleD. Microulceraţii labialeE. Microabcese sublinguale

23. În rubeolă pot apărea următoarele complicaţii, cu excepţia:A. Hepatita fulminantăB. Artrita purulentăC. Purpura trombocitopenicăD. EncefalitaE. Panencefalita rubeolică progresivă

24. În cazul rubeolei apărute la gravidă în primele trei luni de sarcină este indicat:A. Vaccinarea antirubeolicăB. Avortul terapeuticC. AntibioterapiaD. CorticoterapiaE. Antivirale

25. Malformaţiile oculare la nou-născut apar în cazul în care rubeola a survenit lagravidă în luna:

44

A. 1B. A 4-aC. A 5-aD. A 6-aE. A 7-a

26. Tabloul sangvin în rubeolă se caracterizează prin:A. LeucocitozăB. Leucopenie, plasmocitoză, celule TürckC. LeucopenieD. Leucopenie cu limfocitozăE. Leucocitoză cu limfocitoză

Complement multiplu

1. Artrita rubeolică are următoarele caracteristici:A. Apare în a 2-a sau a 3-a zi a bolii.B. Cuprinde articulaţiile mici.C. Este însoţită de tumefacţie, edem, eritem.D. Are caracter supurativ.E. Se întâlneşte mai frecvent la persoane de genul feminin.

2. Infecţia rubeolică intrauterină poate avea următoarele consecinţe:A. Avort spontanB. Naşterea unui făt mortC. Naşterea unui copil sănătosD. Naşterea unui copil cu erupţii veziculare, cicatrice cutanateE. Naşterea unui copil cu fibroelastoză a miocardului

3. Afecţiunile neurologice în rubeola congenitală sunt:A. MicrocefaliaB. Meningita seroasăC. Meningita purulentăD. EncefalitaE. Mielita

4. Rubeola la adolescenţi şi adulţi se deosebeşte prin:

45

A. Evoluţie uşoarăB. Evoluţie mai severă decât la copiiC. Erupţie maculoasă abundentă sau /şi hemoragicăD. Perioada prodromală prelungităE. Afebrilitate

5. Hepatita congenitală cu celule gigante se poate determina în:A. RubeolăB. VaricelăC. Infecţia herpeticăD. GripăE. Micoplasmoză

6. În care maladii infecţioase la copii sunt posibile encefalite secundare, infecţioase-alergice?

A. RujeolăB. Infecţia meningococicăC. Infecţia enteroviralăD. RubeolăE. Varicelă

7. Exantemul apare într-un singur val eruptiv în următoarele maladii:A. ScarlatinăB. Infecţia meningococicăC. RubeolăD. Infecţia herpeticăE. Dermatita toxicoalergică

8. Artrita în rubeolă se caracterizează prin:A. Afectarea articulaţiilor mari, în special a celor coxo-femuraleB. Afectarea articulaţiilor miciC. Dureri, tumefacţii articulare şi periarticulareD. Apariţia concomitent cu erupţia sau imediat după eaE. Frecvenţa mai mare la persoanele de genul masculin

9. Diagnosticul diferenţial al rubeolei se face cu:A. Mononucleoza infecţioasăB. VaricelaC. Infecţia cu enterovirusuri

46

D. RujeolaE. Infecţia cu virusul urlian

10. Rubeola asociată cu sarcina:A. Poate fi urmată de avort spontan.B. Poate determina naşterea prematură.C. Determină aparaţia diabetului insipid la nou-născut.D. Determină malformaţii congenitale cardiace.E. Determină fibroelastoza miocardului.

11. În rubeolă pot apărea următoarele complicaţii oculare, cu excepţia:A. Conjunctivita purulentăB. Ulcerul corneanC. GlaucomulD. CataractaE. Panoftalmia

12. Identificaţi afirmaţiile corecte privind adenopatia rubeolică:A. Sunt afectaţi în special ganglionii limfatici laterocervicali si occipitali.B. Ganglionii sunt elastici, uşor sensibili.C. Supuraţia apare frecvent.D. Tumefacţiile ganglionare pot persista 2–6 săptămâni după aparaţia

erupţiei.E. Ganglionii limfatici sunt duri, aderenţi, cu eritem cutanat, dureroşi.

13. În rubeolă (la copii), erupţia nu reprezintă:A. UrticariiB. Micromacule rotundeC. PustuleD. MicroveziculeE. Miliarii

14. În rubeolă nu se vor înregistra:A. Semnul PastiaB. AdenopatiiC. DiareeD. ExantemE. Semnul Filatov-Koplik

15. Panencefalita rubeolică progresivă nu va fi asociată cu:

47

A. Titruri înalte de anticorpi antirubeolici în ser şi în LCRB. Titruri scăzute de anticorpi antirubeolici în ser şi LCRC. Proteinorahie înaltăD. Titruri înalte de anticorpi antimitocondriali în ser şi LCRE. Titruri înalte de anticorpi antinucleari în ser şi LCR

16. Indicaţi sindroamele întâlnite în rubeolă:A. Catar respiratorB. ExantemC. HemoragicD. PoliadenopatieE. Insuficienţa respiratorie

17. Din malformaţiile congenitale enumerate, numiţi-le pe cele mai frecvente înrubeola congenitală:

A. CataractaB. Anomalii renaleC. Atrezie esofagianăD. Viciu cardiacE. Surditate

18. Numiţi 3 boli infecţioase cu poliadenopatie generalizată frecventă:A. ScarlatinaB. Mononucleoza infecţioasăC. RubeolaD. AdenovirozaE. Varicela

19. De care maladii trebuie să diferenţiem rubeola la copii?A. Rujeola mitigatăB. MeningococemiaC. Mononucleoza infecţioasăD. ScarlatinaE. Pertusis

20. Exantemul în rubeolă nu este:A. Aspru, confluentB. Maculos, discret, pe părţile extensorii ale membrelor, pe fese

48

C. Fără pigmentaţie ulterioarăD. Maculopapulos, confluentE. Descuamativ

21. Alegeţi semnele comune pentru rujeolă şi rubeolă:A. Faringită eritematoasăB. EnantemC. ExantemD. HepatosplenomegalieE. Poliadenopatie

22. Indicaţi complicaţiile reale în rubeolă:A. Stomatita aftoasăB. ArtritaC. TrombocitopeniaD. Meningita purulentăE. Encefalita

23. În rubeolă are loc tumefierea ganglionilor limfatici, în special a celor:A. OccipitaliB. AuriculariC. LaterocervicaliD. SubmandibulariE. Cubitali

24. Evoluţia rubeolei la copii, de cele mai multe ori, are o formă:A. UşoarăB. MedieC. GravăD. Letalitate excepţionalăE. Cu complicaţii frecvente

25. Perioada prodromală în rubeolă va avea următoarele caracteristici:A. Durata 3–4 zileB. Febră (39–40°C), tip bifazicC. Fenomene catarale discreteD. Tumefierea ganglionilor limfaticiE. Febră (37,5–38,5ºC)

26. Caracterizaţi ganglionii limfatici în rubeolă:

49

A. Sunt tumefiaţiB. Dureroşi la palpareC. NeaderenţiD. Nu supureazăE. Cu hiperemie tegumentară

27. Diagnosticul pozitiv al rubeolei se bazează pe:A. Simptomele cliniceB. Examenul bacteriologicC. Datele epidemiologiceD. Examenul serologicE. Bilirubinemie

28. Indicaţi metodele de laborator specifice în rubeolă:A. BacteriologicăB. SerologicăC. VirusologicăD. BacterioscopicăE. Imunofluorescentă

INFECŢIA HERPETICĂ

Complement simplu

1. Stomatita (gingivostomatita) herpetică la copiii mici se caracterizează prin:A. Angină cu depuneri purulenteB. Hiperemie, vezicule şi eroziuni ale mucoasei bucale, însoţite de dureri şi

salivaţie abundentăC. Erupţii pustuloase pe mucoasa bucală, febrăD. Semne pronunţate de catar respiratorE. Formaţiuni izolate mici (cât bobul de griş), de culoare alb-gălbuie cu

aureolă roşie pe mucoasa obrajilor2. Infecţia herpetică cu HSV-1 rareori se manifestă prin:

A. Gingivostomatită herpeticăB. Angină herpeticăC. Keratoconjunctivită herpetică

50

D. Herpes labialE. Vulvovaginită herpetică

3. Durerile în zonele în care vor apărea elemente eruptive sunt caracteristice pentru:A. MeningococemieB. RubeolăC. IersiniozăD. RujeolăE. Herpes zoster

4. Pot apărea vezicule pe mucoasa bucală în:A. RujeolăB. Gingivostomatita herpeticăC. OreionD. RubeolăE. Scarlatină

5. Diagnosticul diferenţial al erupţiei în herpesul zoster se va face cu:A. Exantemul din rujeolăB. Exantemul din scarlatinăC. Herpesul simpluD. StafilodermiaE. Erizipelul

6. Găsiţi afirmaţia greşită referitor la afecţiunile neurologice în infecţia herpetică:A. DiverseB. Meningita seroasăC. Cea mai severă formă clinică este encefalita herpetică.D. În caz de encefalită herpetică, se determină febră, convulsii, tulburări de

conştienţă, pareze.E. În lichidul cefalorahidian se determină pleiocitoză cu predominarea

neutrofilelor, hipoglicorahie.7. Găsiţi afirmaţia greşită referitor la infecţia herpetică.

51

A. Este una dintre cele mai răspândite infecţii.B. Poate afecta animalele domestice.C. Este provocată de virusurile herpes simplex tipurile 1 şi 2.D. Face parte din maladiile indicatori de HIV/SIDA.E. Afectează preponderent ţesutul epitelial.

8. Găsiţi varianta greşită. Virusul herpetic afectează:A. Mucoasa organelor genitaleB. Segmentul distal al colonuluiC. Mucoasa bucalăD. PieleaE. Sistemul nervos central

9. Găsiţi varianta greşită referitor la infecţia herpetică. Forme clinice tipice aleinfecţiei herpetice sunt:

A. Herpes labial sau perioronazalB. OftalmoherpesC. EncefalitaD. Colita distală ulceroasăE. Gingivostomatita

10. Găsiţi afirmaţia incorectă referitor la infecţia herpetică.A. Transmiterea infecţiei herpetice are loc pe cale aeriană, prin contact

direct, genital, prin autoinoculare, transplacentar şi transfuzional.B. Infecţia cu HSV tip I se produce, de obicei, în copilărie şi evoluează

preponderent (în 90% cazuri) asimptomatic sau subclinic (9%).C. În herpesul neonatal transmiterea poate fi realizată prin pasaj

transplacentar, la trecerea prin filiera genitală sau de la persoaneleînconjurătoare (inclusiv personalul medical) care suferă de herpes.

D. Afecţiunile cu virusul herpetic tip 2 apar în adolescenţă, incidenţa lorcrescând concomitent cu activitatea sexuală.

E. Infecţia herpetică afectează doar persoanele de vârstă înaintată.11. Găsiţi afirmaţia greşită referitor la infecţia herpetică. Tratamentul etiologic îninfecţia herpetică permite:

A. Diminuarea manifestărilor clinice în primoinfecţia herpeticăB. Micşorarea riscului apariţiei recăderii după primul episod de herpesC. Micşorarea contagiozităţii pacientuluiD. Reducerea frecvenţei complicaţiilor

52

E. Eliminarea completă a virusului herpetic din organism12. Pentru tratamentul gingivostomatitei herpetice la copii nu se va utiliza:

A. Aciclovir, Virolex local în unguentB. Soluţii antisepticeC. AntibioticeD. Uleiuri (de cătină albă, măceş, cartolină), local, în perioada de

convalescenţăE. Aciclovir per os

13. Infecţia herpetică cutanată nu se caracterizează prin:A. Erupţii herpetice veziculare pe buze, mucoasa bucală, nazală, piele etc.B. Durere locală moderatăC. HepatosplenomegalieD. Celule gigante polinucleare şi incluziuni intranucleare în examenul

microscopic al probelor recoltate din leziuniE. Febră

14. Pentru diagnosticul de meningoencefalită herpetică nu este necesar:A. Prezenţa simptomelor neurologice tipice de encefalită

(meningoencefalită) acută primarăB. Pleiocitoza limfocitară moderată (20–500x106 /l) însoţită de proteinorahie

până la 1,5–2,0 g/lC. Decelarea virusului herpetic, antigenelor lui sau ADN-ului viral în LCR şi

sângeD. Contactul cu o persoană cu manifestări clinice de herpes cutanatE. Evidenţierea şi evaluarea anticorpilor antiherpetici IgM şi IgG tipurile 1,

2 în serul sangvin15. Găsiţi afirmaţia falsă referitor la encefalita herpetică la copii.

A. Encefalita herpetică se caracterizează prin severitate şi decese frecvente.B. Pronosticul în encefalita herpetica este întotdeauna sever.C. Letalitatea scade în urma tratamentului precoce cu aciclovir.D. 50% din supravieţuitorii după encefalita herpetică vor rămâne cu sechele

neurologice grave.E. Encefalita herpetică poate afecta doar nou-născuţii.

16. Cel mai eficace tratament în infecţia herpetică va fi cel cu:A. ViferonB. Aciclovir

53

C. GanciclovirD. RemantadinăE. Ribavirină

Complement multiplu

1.Elementele de bază în patogenia infecţiei herpetice sunt:A. Latenţă viralăB. Reactivări viraleC. Imunosupresie celularăD. Formarea leucocitelor tinere de iritaţie (celule Türck)E. Edem interstiţial al ţesutului glandular (glande salivare, pancreas, testicul)

2. Conform terenului afectat, infecţia herpetică (IH) poate avea manifestări:A. MucocutanateB. UrogenitaleC. ArticulareD. IntestinaleE. Neurologice

3. Clinic, infecţia herpetică (IH) poate evolua ca:A. Primoinfecţie herpeticăB. Recurenţă (reactivare) herpeticăC. IH latentăD. IH cu evoluţie ciclică, fără complicaţiiE. IH cu complicaţii şi unde alergice

4. Diagnosticul etiologic al infecţiei herpetice include:A. Examene virusologiceB. Analiza imunoenzimaticăC. Depistarea genomului viral prin reacţia de polimerizare în lanţD. Examene bacteriologiceE. Teste biochimice

5. În meningoencefalita herpetică LCR este:A. TulbureB. XantocromC. ClarD. Uşor opalescent

54

E. Hipertensiv6. În caz de encefalită herpetică, diagnosticul etiologic va fi stabilit luându-se înconsideraţie:

A. Rezonanţa magnetică nucleară cerebralăB. Examenul virusologic al lichidului cefalorahidianC. Depistarea ADN virusului herpetic prin reacţia de polimerizare în lanţ în

lichidul cefalorahidianD. Examenul bacteriologic al lichidului cefalorahidianE. Testele imunologice

7. Stomatita (gingivostomatita) herpetică la copii se caracterizează prin:A. Dureri în cavitatea bucală, însoţite de salivaţie abundentăB. Erupţii veziculare erozive, eritem şi edem al mucoasei bucale şi

orofaringieneC. Depuneri purulente pe amigdaleD. Adenită cervicală dureroasăE. Ulceraţii profunde

8. În tratamentul meningoencefalitei herpetice se vor utiliza:A. Antiinflamatoare nesteroidieneB. Antibiotice (intrarahidian)C. Tratament de dezintoxicare şi deshidratareD. AcyclovirE. Virolex

9. Tabloul clinic al herpesului simplu cutanat se caracterizează prin:A. Semne catarale pronunţateB. Prurit, durere, „arsură” în regiunea pielii afectateC. Erupţii pustuloase diseminateD. Erupţii veziculoase în grupuriE. Eroziuni superficiale după spargerea veziculelor

10.Indicaţi modificările LCR în meningoencefalita herpetică:A. ClarB. Uşor opalescentC. Pleiocitoză limfocitară moderatăD. Glicorahie redusăE. Glicorahie semnificativ sporită

55

11. Cele mai frecvente căi de transmitere a infecţiei herpetice pentru nou-născut(herpes neonatal) sunt:

A. TransplacentarăB. Transmiterea prin intermediul obiectelor contaminate (batiste, lenjerie,

instrumentar ginecologic)C. Transmiterea prin contactul direct cutaneomucos cu o leziune herpetică

ulcerată (pasajul fătului prin filiera genitală a mamei)D. Transfuzii de sânge, plasmăE. Transmitere prin salivă

12. În tratamentul gingivostomatitei herpetice la copii se vor utiliza:A. ImunomodulatoareB. Unguente cu acyclovir sau virolexC. Soluţii antisepticeD. Antibiotice cu spectru larg de acţiuneE. Acyclovir peroral

13. Infecţia herpetică generalizată:A. Apare la nou-născuţi şi la pacienţii cu HIV/SIDA.B. Pronosticul mai frecvent este favorabil.C. Are o evoluţie severă.D. Necesită tratament cu acyclovir endovenos în doze mari.E. Diagnosticul se stabileşte în baza datelor clinice, fără confirmare

etiologică.14. Encefalita herpetică:

A. Este una dintre cele mai severe forme clinice ale infecţiei herpetice.B. Afectează persoane de orice vârstă.C. Are un debut acut, cu hipertermie, vome, convulsii, tulburări de

conştienţă.D. Tabloul clinic, de obicei, este predominat de semne de afectare a

cerebelului.E. Întotdeauna este însoţită de leziuni herpetice ale pielii sau mucoaselor.

15. Diagnosticul diferenţial în encefalita herpetică se va face cu:A. Infecţia rotaviralăB. Encefalita gripală

56

C. Mononucleoza infecţioasăD. Meningo-encefalita tuberculoasăE. Encefalita rujeolică

16. Erupţiile herpetice cutanate:A. Reprezintă pustule multiple, diseminate.B. Reprezintă vezicule umplute cu lichid clar.C. Sunt precedate de senzaţia de arsură a pielii sau de prurit.D. Apar simultan, în grupuri.E. Reprezintă elemente maculopapuloase, cu tendinţă spre confluare.

17. Diagnosticul de infecţie herpetică cutanată se stabileşte în baza:A. Investigaţiilor bacteriologiceB. Examenului obiectiv (erupţii veziculoase, localizate în grupuri)C. HemoleucogrameiD. Datelor subiective – senzaţia de arsură a pielii sau de prurit, care precede

apariţia erupţiilorE. Investigaţiilor virusologice

18. Pentru infecţia herpetică este caracteristic:A. Edemul interstiţial al ţesutului glandular (glande salivare, pancreas,

testicul)B. Afectarea celulelor superficiale cutaneo-mucoase cu „degenerare

balonizantă”C. Erupţii specifice, herpetice cu acumulare de lichide şi formarea de

vezicule unicameraleD. Afectarea mucoasei intestinale a segmentului distal al colonului cu

formarea de eroziuni şi focare inflamatoareE. Sindromul de encefalită acută virală cu focare de necroză mai frecvent

temporooccipitale şi consecinţe grave19. Pentru depistarea virusului herpetic în examenul virusologic (cultivare pe culturăcelulară) se vor colecta:

A. Raclaj de pe conjunctivăB. BilăC. Lichid cefalorahidian

57

D. UrinăE. Lichid din vezicule

20. Forme clinice ale herpesului mucocutanat sunt:A. Eritema RozenbergB. Herpesul labialC. Eczema herpetică (Kapoşi-Juliusberg)D. Sindromul LayellE. Gingivostomatita herpetică

21. În infecţia herpetică se vor produce recăderi cu manifestări clinice în caz de:A. Tratamente neargumentate cu antibioticeB. SurmenajC. Stres, imunodepresie dobândităD. SuprarăciriE. Utilizarea sării de bucătărie într-o cantitate excesivă

22. Modificările histomorfologice în infecţia herpetică se caracterizează prin:A. Afectarea celulelor superficiale cutaneo-mucoase cu „degenerare

balonizantă”B. Modificarea arhitecturii lobului hepatic cu leziuni hepatocelulare şi

degenerescenţăC. În encefalită – inflamaţie perivasculară cu necroze hemoragiceD. Celule gigante polinucleareE. Colită catarală urmată de inflamaţie fibrinoidă şi ulceroasă

23. Pentru diagnosticul diferenţial al herpesului zoster şi herpesului simplex cutanatsunt importante:

A. Varicela în antecedenteB. Erupţia unilaterală, limitată la aria cutanată, corespunzând unei rădăcini

nervoase posterioareC. Eroziunile superficiale după spargerea veziculelorD. Durerea locală intensă pe traiectul pe care apar erupţiiE. Erupţiile specifice, în grupuri, herpetice, cu acumularea lichidului şi

formarea veziculelor unicamerale24. Aciclovirul nu se va administra peroral în următoarele forme clinice ale infecţieiherpetice:

A. Herpes labialB. Encefalita herpetică

58

C. Herpes neonatalD. Gingivostomatita herpeticăE. Infecţie herpatică generalizată

25. Tratamentul etiologic al infecţiei cu virusol herpes simplex include:A. AcyclovirB. PenicilinăC. ValacyclovirD. FamciclovirE. Tetraciclină

26. Aciclovir endovenos neapărat se va indica în caz de:A. Encefalită herpeticăB. Herpes labialC. Gingivostomatită herpeticăD. Infecţie herpetică generalizatăE. Herpes neonatal

27. Alegeţi afirmaţiile corecte referitor la infecţia herpetică.A. Se disting forme congenitale şi forme dobândite.B. Infecţia herpetică afectează în mod special articulaţiile.C. Cea mai frecventă formă clinică a infecţiei herpetice la copii este

gingivostomatita herpetică.D. Encefalita herpetică reprezintă una dintre cele mai severe forme clinice

ale infecţiei herpetice.E. Herpesul labial este o formă rar întâlnită.F.

VARICELA

Complement simplu

1. Elementul cutanat cel mai informativ în diagnosticul varicelei este:A. PustulaB. MaculaC. PapulaD. CrustaE. Vezicula

59

2. În care boală infecţioasă gravă la copii corticoterapia este contraindicată:A. RujeolaB. VaricelaC. OreionulD. GripaE. Scarlatina

3. Erupţia în mai multe valuri eruptive (puseuri) apare în:A. VaricelăB. Infecţia meningococicăC. ScarlatinăD. RubeolăE. Mononucleoza infecţioasă

4. Vezicule pe mucoasa bucală pot apărea în una din următoarele infecţii:A. RujeolăB. VaricelăC. OreionD. RubeolăE. Scarlatină

5. Perioada preeruptivă în varicelă poate fi cu:A. Durata de 3–4 zileB. Fenomene generale uşoareC. StomatităD. AnginăE. Scaune lichide frecvente

6. Erupţie tranzitorie scarlatiniformă (rash) în perioada prodromală poate fi în unadin următoarele maladii:

A. RujeolăB. RubeolăC. Mononucleoza infecţioasăD. ScarlatinăE. Varicelă

7. Erupţia cutanată veziculară se întâlneşte în:A. RujeolăB. RubeolăC. Varicelă

60

D. Mononucleoza infecţioasăE. Febra tifoidă

8. Perioada prodromală în varicelă poate fi cu:A. SplenomegalieB. Scaune lichide frecventeC. StomatităD. Semne meningiene pozitiveE. Erupţie scarlatiniformă, rubeoliformă

9. Virusul varicelozosterian la pacienţii care au făcut varicelă poate rămâne latent în:A. Celulele gangliilor spinale dorsaleB. Lichidul cefalorahidianC. FicatD. Substanţa cenuşie a creieruluiE. Meninge

10. Varicela va avea o evoluţie benignă numai la:A. AdulţiB. AdolescenţiC. ImunocompetenţiD. ImunocompromişiE. Gravide

11. Tratamentul etiotrop în varicelă se va face cu:A. AmantadinăB. RibavirinăC. InterferonD. RimantadinăE. Aciclovir

12. Corticoterapia în varicelă nu este indicată, cu excepţia:A. GravidelorB. Pacienţilor cu forme severeC. SugarilorD. Pacienţilor cu encefalităE. Pacienţilor cu SIDA

13. Aciclovirul este preparatul de elecţie în:A. RujeolăB. Gripă

61

C. AdenovirozeD. RotavirozeE. Varicelă

14. Poarta de intrare şi replicarea primară a virusului varicelozosterian va fi în:A. Mucoasa căilor respiratorii superioareB. ConjunctivaC. Mucoasa bucalăD. Pielea lezatăE. Urechea

15. Erupţiile variceloase vor fi mai abundente pe:A. Pielea feţeiB. Părţile flexorii ale membrelorC. Părţile extensorii ale membrelorD. Palme şi tălpiE. Nu există zone preponderente

16. Erupţiile variceloase rareori apar pe:A. TrunchiB. Palme şi tălpiC. Membrele superioareD. Partea piloasă a capuluiE. Mucoase

17. Se vor forma cruste în urma erupţiilor cutanate numai în:A. RujeolăB. RubeolăC. ScarlatinăD. VaricelăE. Febra tifoidă

18. „Polimorfismul fals” al elementelor eruptive este caracteristic unei maladii dinurmătoarele:

A. Herpes simpluB. Herpes zosterianC. RubeolăD. VaricelăE. Rujeolă

19. Primoinfecţia cauzată de virusul varicelozosterian se numeşte:

62

A. Herpes simpluB. Herpes zosterianC. CitomegalieD. Mononucleoză infecţioasăE. Varicelă

20. De varicelă severă hemoragică se pot îmbolnăvi:A. Copiii sub 1 anB. Copiii cu malnutriţieC. AdulţiiD. Copiii trataţi timp îndelungat cu corticosteroiziE. Copiii cu rahitism

21. Vezicule pe mucoasa bucală apar în una din următoarele maladii:A. RujeolăB. OreionC. VaricelăD. RubeolăE. Scarlatină

22. Cea mai frecventă complicaţie în varicelă este:A. MeningitaB. EncefalitaC. PiodermiaD. MiocarditaE. Mielita

Complement multiplu

1. În tratamentul meningoencefalitei variceloase se pot utiliza:A. Antiinflamatoare steroidieneB. Antibiotice (intrarahidian)C. Puncţii lombare decompresiveD. AciclovirE. Deshidratarea

2. În care maladii infecţioase cu exantem erupţia va evolua cu formarea de cruste?A. VaricelăB. Rujeolă

63

C. RubeolăD. Herpes simpluE. Herpes zosterian

3. Enantemul apare în următoarele maladii:A. OreionB. RujeolăC. VaricelăD. PertussisE. Scarlatină

4. Veziculele în varicelă au următoarele caracteristici:A. Sunt dureroaseB. Sunt pruriginoaseC. Au conţinut clarD. Generalizate (pe tot corpul)E. Situate profund în piele

5. La varicelă, pronosticul este rezervat pentru:A. GravideB. AdulţiC. Pacienţii cu infecţia HIV/SIDAD. PreşcolariE. Sugari

6. Vor fi trataţi cu aciclovir în varicelă:A. Copiii de 2–4 aniB. Bolnavii de septicemieC. GravideleD. Pacienţii cu infecţia HIV/SIDAE. Nou-născuţii

7. În tratamentul etiotrop al varicelei sunt indicate:A. Vi-feronB. AciclovirC. AmantadinăD. RibavirinăE. Valaciclovir

8. Indicaţi complicaţiile specifice ale varicelei (prin virusul varicelozosterian):A. Pneumonia primară

64

B. Encefalita (cerebelita)C. Meningita purulentăD. HepatitaE. Erizipelul

9.Indicaţi complicaţiile neurologice în varicelă:A. Meningoencefalita seroasăB. Meningoencefalita purulentăC. PoliradiculoneuropatiaD. MielitaE. Panencefalita sclerozantă

10. Forme mai grave de varicelă se întâlnesc la:A. AdolescenţiB. Copiii miciC. GravideD. PreşcolariE. Pacienţii cu leucemie

11. Diagnosticul de varicelă poate fi confirmat prin:A. Izolarea virusului varicelorzosterian (VVZ) în culturi de celuleB. Examenul conţinutului vezicular în imunofluorescenţăC. Contact cu bolnavi cu herpes zosterianD. Contact cu bolnavi cu herpes simpluE. Leucograma caracteristică

12. Perioada prodromală în varicelă va evolua:A. 5–7 zileB. 1–2 zileC. Cu cefaleeD. Cu febrăE. Cu diaree

13. Vezicule uniloculare apar în:A. Herpes simpluB. VariolăC. VaricelăD. ScabieE. Herpes zosterian

14. În varicelă apar erupţii:

65

A. EritemeB. MaculeC. Hemoragii stelate cu necroze în centruD. PapuleE. Vezicule

15. Varicela în formă generalizată apare la:A. AdulţiB. Copii de 3–7 aniC. Pacienţi trataţi cu corticosteroizi mai mult de 2 săptămâniD. Nou-născuţiE. Pacienţi cu transplante

16. Sindromul caracteristic varicelei congenitale cuprinde:A. Hipoplazia membrelorB. Viciu cardiacC. Anomalii de dezvoltare a ochilorD. Anomalii de dezvoltare a căilor urinareE. Cicatrice cutanate

17. Meningoencefalita ca complicaţie specifică a varicelei, apare în:A. Primele 1–2 zile ale boliiB. Perioada de incubaţieC. În a 3-a–a 5–a zi de boalăD. În stadiul de formare a crustelorE. După 3 săptămâni de la debutul bolii

18. Indicii de gravitate în varicelă sunt:A. Gradul de intoxicaţieB. Numărul mare de elemente eruptiveC. Vârsta mai mică de 1 anD. Caracterul hemoragic al erupţiilorE. La adulţi

19. Exantemul varicelos se caracterizează prin:A. Apare în 1-a 2-a zi a boliiB. Macule-papule-veziculeC. Apare în etape, de sus în jos, în câteva zileD. Lasă pigmentareE. Lasă cruste

66

20. Vezicula în varicelă este:A. Polimorfă în dimensiuniB. UnilocularăC. Situată pe pielea modificatăD. Situată adânc în tegumentE. Cu conţinutul clar

21. Exantemul cu prurit apare în:A. VaricelăB. RubeolăC. RujeolăD. Dermatita alergicăE. Scarlatină

22. Laringita acută stenozantă (crupul) la copii apare în:A. RujeolăB. RubeolăC. Infecţia meningococicăD. VaricelăE. Paragripă

23. În care boli infecţioase meningoencefalita este o complicaţie reală?A. RujeolăB. RubeolăC. ScarlatinăD. DifterieE. Varicelă

OREIONUL

Complement simplu

1. Care din următoarele simptome poate fi observat în oreion?A. Semne catarale pronunţate

67

B. Tumefacţia nodulilor limfatici submaxilariC. Angina lacunarăD. Tumefacţia glandelor salivareE. Edemul faringian

2. Care din următoarele modificări ale mucoaselor bucale şi faringiene se întâlneşteîn oreion?

A. Stomatita aftoasăB. Angina folicularăC. Limba „zmeurie”D. EnantemulE. Semnul Mursou

3. Lichidul cefalorahidian în meningita urliană prezintă:A. Albuminorahie între 3–5 g/lB. Pleiocitoză neutrofilicăC. Pleiocitoză limfocitarăD. Pleiocitoză mixtăE. Glucorahie crescută

4. Complicaţie reală a oreionului poate fi:A. Angina folicularăB. Meningita purulentăC. Otita purulentăD. ReumatismulE. Nevrita n. acustic

5. Tumefacţia parotidiană în oreion nu poate fi:A. BilateralăB. De consistenţă păstoasă, elasticăC. Uşor dureroasăD. Însoţită de febrăE. Cu hiperemia pielii

6. Oreionul este provocat de:A. BacteriiB. RiketsiiC. ProtozoareD. VirusuriE. Micoplasme

68

7. Care simptom nu este caracteristic în meningita urliană?A. FebraB. Semne catarale pronunţateC. CefaleeaD. Redoarea cefeiE. Semnele meningiene pozitive

8. Semnul Mursou frecvent se observă în:A. ScarlatinăB. VaricelăC. RujeolăD. OreionE. Rubeolă

9. Oreionul congenital se manifestă prin:A. Rinichi polichisticB. Coarctaţie de aortăC. CataractăD. Atrezie a căilor biliareE. Fibroelastoză endocardică

10. Tratamentul oreionului la copii include următoarele, cu excepţia:A. Repaus la patB. AntipireticeC. FermenţiD. AntibioticeE. Dietă

11. Tratamentul etiologic al infecţiei urliene se face cu:A. LamivudinăB. Imunglobulină standardC. ZoviraxD. AmpicilinăE. Nu există un tratament etiologic

12. Atitudinea terapeutică în orhita urliană la copii nu include:A. Repaus strict la patB. CorticoterapieC. Insulină şi sulfamide antidiabeticeD. Diuretice

69

E. Analgezice13. Parotidita urliană este:

A. Bilaterală, dur elastică, sensibilă la palpare, semnul Mursou pozitiv,dureri la masticaţie

B. Unilaterală, dură, dureroasăC. Bilaterală, foarte dură, dureroasă, cu eliminări purulente din canalul

stenonD. Bilaterală, elastică, stare generală gravăE. Bilaterală, elastică, nedureroasă, crepitaţie

14. Care simptom poate fi observat în oreion?A. Edemul faringianB. Angina lacunarăC. Tumefacţia nodulilor limfatici submaxilariD. Semne catarale pronunţateE. Tumefacţia glangelor salivare

15. Virusul urlian posedă tropism către:A. Sistemul limfaticB. DermatotropismC. Sistemul glandular, sistemul nervos centralD. Sistemele limforeticular, endotelial, respirator, mai puţin gastrointestinal,

nervos centralE. Sistemul respirator, sistemul nervos central

16. Virusul urlian se localizează în următoarele organe, cu excepţia:A. Glande salivareB. TesticuleC. PancreasD. Sistemul nervos centralE. Sistemul osos

17. Simptomatologia de debut a parotiditei epidemice nu include:A. Debutul acut cu febrăB. CefaleeC. Dureri la masticaţieD. Senzaţie de tensiune dureroasă a lojei parotidieneE. Erupţie veziculo-buloasă generalizată

70

18. Identificaţi afirmaţia incorectă despre infecţia urliană.A. Incidenţă maximă se înregistrează iarna şi primăvara.B. Frecvenţă maximă se înregistrează la sugari.C. Pronostic favorabil.D. Afecţiuni parotidiene în 50% din cazuri.E. Început acut cu febră moderată, dureri în zona retrofaringiană, anorexie.

Complement multiplu

1. Submaxilita urliană va fi diferenţiată de următoarele boli:A. ScarlatinaB. Mononucleoza infecţioasăC. Adenita submandibularăD. Edemul QuinqueE. Rujeola

2. Tumefacţia în oreion este:A. Totdeauna bilateralăB. De consistenţă păstoasă, elasticăC. Uşor dureroasăD. Pielea nemodificatăE. Pielea hiperemiată

3. Orhita în infecţia parotidiană (urliană) se caracterizează prin:A. Totdeauna bilateralăB. Mai frecvent unilateralăC. Dureri accentuate în testiculD. Edemul testiculelorE. Fluctuaţie

4. Glucocorticoizii în oreion vor fi administraţi în cazurile:A. Forma glandulară severăB. La copiii miciC. OrhităD. EncefalităE. Oreion cu pancreatită medie

5. Care dintre următoarele semne nu sunt caracteristice parotiditei epidemice(oreion)?

A. Febra

71

B. Tumefacţia glandelor salivareC. Consistenţa dură, dureroasă a glandelor parotidieneD. Leucocitoza cu neutrofilieE. Hiperemia pielii

6. Alegeţi semnele importante în diagnosticul pancreatitei urliene:A. Cefalee pronunţatăB. Dureri în abdomen (epigastru sau în formă de „centură”)C. FebrăD. Constipaţii sau diareeE. Amilazurie, amilazemie

7. Tumefacţia ambelor glande salivare are loc în:A. Litiaza salivarăB. OreionC. Parotidita toxicăD. Sindromul MikuliczE. Parotidita supurată

8. Tumefacţia parotidelor în oreion are următoarele caracteristici:A. Întotdeauna unilateralăB. Produce dureri la masticaţieC. Are consistenţă păstoasăD. Dureroasă la apăsareE. Secreţie salivară abundentă

9. Orhita în oreion trebuie diferenţiată de:A. Orhoepididimita gonococicăB. VaricocelC. Hernia inghinalăD. Tumoarea cordului feniculorE. Orhita cu virusuri Coxsackie

10. Afecţiunile extrasalivare în infecţia parotidiană sunt:A. TonzilitaB. OrhitaC. MeningitaD. PancreatitaE. Adenita cervicală

11. Tumefacţia în oreion este:

72

A. De consistenţă păstoasă, elasticăB. Bilaterală sau unilateralăC. Moderat dureroasăD. Însoţită de febrăE. Pielea hiperemiată

12. Pentru cercetări virusologice în infecţia urliană se colectează:A. BilăB. SalivăC. SângeD. Mase fecaleE. Lichid cefalorahidian

13. Marcaţi particularităţile infecţiei urliene la copiii până la 1 an:A. Se întâlneşte rarB. Mai frecvent este însoţită de meningităC. Mai frecvent se afectează glandele parotideD. Evoluţie favorabilăE. Letalitate înaltă

14. În pancreatita urliană de gravitate medie se indică:A. Perfuzii endovenoaseB. CorticosteroiziC. FermenţiD. Regim strict de patE. Masa nr. 5

15. Afectarea glandelor submaxilare în infecţia urliană:A. Se caracterizează prin durere moderată şi tumefacţia glandelor

submaxilare.B. Este însoţiţă de congestia şi tumefacţia orificiului canalului Wharton.C. Mai frecvent se asociază cu afectarea glandei parotide.D. Deseori, este unilaterală.E. Beneficiază de tratamentul cu metronidazol.

16. Identificaţi afirmaţiile corecte despre orhita urliană.

73

A. Orhita urliană se întâlneşte frecvent la persoanele cu vârsta între 14 şi 17ani.

B. Apare, de obicei, după 4–5 zile de la debutul parotiditei.C. Testiculul este tumefiat şi dureros, iar scrotul este edemaţiat şi hiperemiat.D. Întotdeauna este bilaterală.E. Debutează lent.

17. Meningita urliană se caracterizează prin:A. Febră, cefalee, vărsăturiB. Semne meningiene foarte pronunţateC. Lichid cefalorahidian purulentD. Lichid cefalorahidian transparentE. Pleiocitoză limfocitară (200–2000 celule în 1 mcl)

18. Nu constituie indicaţie de corticoterapie în infecţia urliană:A. Encefalita urlianăB. Orhita urlianăC. SublingualitaD. Pancreatita urliană (formă medie)E. Meningita urliană (formă medie)

19. Biopsia testiculelor în orhita urliană poate evidenţia:A. Inflamaţia celulelor germinaleB. Infiltrat celular limfoplasmocitarC. Edem interstiţial marcat cu exsudat serofibrinosD. Celule gigante multinucleateE. Descuamaţie epitelială pronunţată

20. Precizaţi aspectele histologice care pot apărea la nivelul sistemului nervos centralîn infecţia urliană:

A. Infiltrat celular limfoplasmocitar predominant perivascularB. Hemoragie subarahnoidianăC. Modificări de tipul meningitei aseptice acute (limfocitare) în cazul

meningitei urlieneD. Leziuni neuronale în encefalita urlianăE. Corpusculi Babeş-Negri în 30% din neuroni

21. Localizările extrasalivare rare ale infecţiei urliene includ:A. OoforitaB. Submaxilita

74

C. DacrioadenitaD. MastitaE. Orhita

22. Afectarea glandelor sublinguale în infecţia urliană se caracterizează prin:A. Rareori, formă izolatăB. Durere moderată şi tumefacţie a glandelor sublingualeC. Deseori asociată cu submaxilita sau parotiditaD. Semne catarale pronunţateE. De obicei, bilaterală

23. În oreion la copii se pot întâlni următoarele sindroame:A. PancreatităB. MeningităC. OrhităD. Sindromul de coagulare intravasculară diseminatăE. Insuficienţă respiratorie

24. Meningita urliană în primul rând trebuie diferenţiată de:A. Meningita tuberculoasăB. Meningita enteroviralăC. Meningita meningococicăD. Meningita herpeticăE. Meningita pneumococică

25. Care afirmaţii despre infecţia urliană sunt adevărate?A. Incubaţia este de 11–21 zile.B. Pacienţii prezintă congestia şi tumefacţia orificului canalului stenon.C. Vârstă predilectă de aparaţie este între 1 şi 3 ani.D. Submaxilita urliană trebuie diferenţiată de adenita submaxilară.E. Nu determină imunitate durabilă.

26. Pentru orhita urliană este caracteristic, cu exepţia:A. FebraB. Adenita inghinală pronunţatăC. Edemul testicularD. FluctuaţiaE. Splenomegalia

27. Care afirmaţii privind pronosticul infecţiei parotidiene la copii sunt adevărate?A. Pronosticul este bun; cazurile mortale (de encefalită) sunt excepţionale.

75

B. Evoluţia este mai severă decât la adulţi.C. Pronosticul este nefavorabil; cazurile mortale (de encefalită) sunt

frecvente.D. Surditatea poate fi sechela neuritei n. acustic.E. Sterilitatea poate fi urmarea unei orhite bilaterale.

PERTUSSIS (TUSEA CONVULSIVĂ)

Complement simplu

1. În pertussis, una dintre indicaţiile terapeutice este greşită:A. Regimul alimentarB. Oxigenoterapia, aer proaspătC. Antibiotice (eritromicina, ampicilina)D. AntitusiveE. Neuroleptice şi sedative

2. Care dintre indicaţii, în caz de apnee în pertussis, sunt greşite?A. OxigenoterapiaB. Respiraţia asistatăC. Sedative, neurolepticeD. Drenaj posturalE. Analeptice respiratorii

3. Perioada catarală în pertussis se manifestă prin următoarele, cu excepţia:A. FebrăB. RinităC. Fără semne de intoxicaţie generală

76

D. Tuse obişnuităE. Subfebrilitate

4. Diagnosticul confirmat în pertussis se bazează pe metoda:A. VirusologicăB. BacteriologicăC. BacterioscopicăD. SerologicăE. Radioimună

5. Accesul de tuse în pertussis se caracterizează prin:A. Vărsături la finele accesuluiB. Secuse expiratorii, scurte, spasticeC. ReprizeD. Expectoraţie dificilăE. Toate manifestările de mai sus

6. Perioada convulsivă în pertussis se caracterizează prin:A. FebrăB. Erupţii maculopapuloaseC. SplenomegalieD. Accese de tuseE. Diaree

7. În pertussis complicaţia principală este:A. Artrita nesupurativăB. Stomatita aftoasăC. PneumoniaD. SepticemiaE. Perforaţia intestinală

8. Care dintre următoarele variante, referitor la patogenia tusei convulsive, este falsă?A. Dereglări hemodinamiceB. Dereglări de ritm respiratorC. Stază venoasă în circuitul micD. Creşterea permeabilităţii sangvineE. Inflamaţia mucoasei intestinale cu ulceraţii

9. Pentru perioada iniţială în pertussis nu este caracteristic:

77

A. Debut lent, subfebrilitateB. Erupţii cutanateC. Tuse uşoarăD. BronşităE. Conjunctivită

10. Debutul bolii în pertussis este:A. Acut, cu febrăB. Cu semne catarale manifesteC. Cu intoxicaţie generală pronunţatăD. Lent, cu simptome de catar respirator banalE. Cu vome, diaree

11. Caracterul tusei în pertussis poate fi:A. StridorosB. În acces, cu reprizeC. TraheobronşicD. LătrătorE. Chinuitor

12. Febra în pertussis poate fi:A. ContinuăB. OndulantăC. SubfebrilăD. NeregulatăE. Remitentă

13. Analiza generală a sângelui la copiii cu pertussis se caracterizează prin:A. Leucocitoză cu neutrofilieB. Leucocitoză cu limfocitozăC. Deviere a formulei leucocitare spre stângaD. EozinofilieE. VSH accelerat

14. Manifestările orofaringiene în pertussis:A. Stomatită aftoasăB. Limbă „geografică”C. Ulceraţie a frenulului lingualD. Limbă „zmeurie”E. Limbă saburală

78

15. Complicaţia cea mai frecventă în pertussis este:A. MeningitaB. EnterocolitaC. BronhopneumoniaD. OtitaE. Infecţia căilor urinare

16. La copiii în vârstă de până la 1 an pertussis evoluează:A. În forme fruste, uşoareB. Cu febră continuăC. Cu accese de tuse severe, îndelungate, cu apneeD. Cu deshidratare manifestăE. Cu leucocitoză, neutrofilie, VSH accelerat

17. Cel mai frecvent, Bordetella pertussis poate fi izolat:A. În săptămânile 1–2 ale perioadei spasmodiceB. În săptămânile 3–4 ale perioadei spasmodiceC. În săptămânile 5–6 ale perioadei spasmodiceD. În perioada cataralăE. După 6 săptămâni

Complement multiplu

1. Perioada spasmodică în pertussis se manifestă prin:A. NeurotoxicozăB. Hemoragii în sclereC. StomatităD. Tuse în acceseE. Reprize

2. Particularităţile în pertussis la sugari sunt:A. ApneeB. Accese de cianozăC. Semne meningieneD. Erupţii cutanateE. Manifestări echivalente de acces de tuse

79

3. Diagnosticul pertussis se bazează pe:A. Semne de intoxicaţieB. FebrăC. Atelectază pulmonarăD. Leucocitoză pronunţată, limfocitozăE. Tuse spasmodică

4. Analiza generală a sângelui în pertussis prezintă:A. LeucocitozăB. Neutrofilie cu deviere spre stângaC. EozinofilieD. LimfocitozăE. VSH normal

5. În perioada catarală la pertussis pot fi observate:A. Icter pronunţatB. Tuse uşoară, nocturnăC. Temperatura corpului 37–37,5ºCD. Tegumente palideE. Greaţă, vărsături

6. Faciesul bolnavului în pertussis se caracterizează prin:A. Tumefacţie difuzăB. Buze uscate, hiperemiate (carminate)C. Edem palpebralD. Cianoză circumoralăE. Conjunctive injectate

7. În patogenia pertussis au loc:A. Excitaţia centrului respiratorB. Excitaţia centrului de vomăC. Dereglări hidroelectroliticeD. Dereglări hemodinamice în SNCE. Bacteriemia

8. Diagnosticul diferenţial în pertussis se va face cu:A. Difteria faringianăB. IRAC. ParapertussisD. Mucoviscidoza pulmonară

80

E. Varicela

9. În care perioade ale bolii, în secreţiile orofaringiene se identifică cocobacilulpertussis?

A. Ultimele zile ale perioadei de incubaţieB. Perioada cataralăC. Perioada spasmodică (primele zile)D. Perioada spasmodică (săptămânile 3–4)E. În toate perioadele

10. Pertussis la copiii vaccinaţi evoluează:A. AtipicB. Fără accese de tuse spasmodicăC. Cu complicaţii frecventeD. Cu tuse uşoară, îndelungatăE. Cu hiperleucocitoză şi neutrofilie

11. Criteriile de gravitate în pertussis sunt:A. Accese de tuse cu reprize în 2–3 cazuriB. Gradul insuficienţei respiratoriiC. Durata accesului de tuseD. Complicaţii frecventeE. Toate cele enumerate

12. Complicaţiile specifice în pertussis sunt:A. Emfizemul pulmonarB. Atelectazia pulmonarăC. Sinuzita maxilarăD. Ulceraţia frenulului lingualE. Meningita

13. Tratamentul etiologic în pertussis include:A. EritromicinaB. PenicilinaC. NeomicinaD. AmpicilinaE. Cefalosporinele

81

14. Cauza declanşării accesului de pertussis poate fi:A. SupraalimentaţiaB. Excitaţiile traheobronşiceC. Aflarea la aer liber răcorosD. Enervarea, emoţiileE. Excitaţiile auditive

15. Particularităţile accesului de tuse convulsivă la sugar sunt:A. Reprize repetateB. FebrăC. ApneeD. Secreţii rinofaringiene abundente, lichideE. Spasm glotic, cianoză

16. Faciesul copilului cu pertussis prezintă:A. Tumefiat difuzB. Edem palpebralC. „Pălmuit”D. Hemoragii conjunctivaleE. Obişnuit

17. Diagnosticul diferenţial în pertussis în perioada catarală trebuie făcut cu:A. GripaB. ScarlatinaC. RujeolaD. Meningita meningococicăE. Adenovirozele

18. Particularităţile pertussis la copiii vaccinaţi sunt:A. Febră îndelungatăB. Evoluţie asimptomatică sau frustăC. Manifestări dispepticeD. Tuse îndelungată cu accese uşoareE. Fără complicaţii

19. În pertussis pot fi următoarele sechele:A. BronşiectaziiB. Emfizem pulmonarC. HepatomegalieD. Pareze, paralizii

82

E. Defecte psihice (deficienţă mintală)20. Diagnosticul diferenţial în pertussis se va face cu:

A. TimomegaliaB. Infecţia enteroviralăC. MucoviscidozaD. Tuberculoza ganglionarăE. Difteria laringiană

21. Accese de tuse similare tusei convulsive pot fi în:A. RubeolăB. MucoviscidozăC. VaricelăD. AdenovirozeE. Infecţia cu RS-virus

22. Particularităţile evolutive ale tusei convulsive la sugar sunt:A. Accese frecvente, apneeB. Perioada catarală îndelungatăC. Complicaţii severeD. Diaree şi vome frecventeE. Accese de strănut

23. Perioada catarală pertussis se manifestă prin:A. Vome, diareeB. Tuse obişnuităC. Temperatura corpului normală sau subfebrilăD. Starea generală nealteratăE. Debut acut cu intoxicaţie generală pronunţată

24. În pertussis modificările tractului bronhopulmonar sunt:A. Pulmon pertussisB. Pneumonii polisegmentareC. Bronşită, bronşiolităD. Pneumonii abscendenteE. Atelectazii pulmonare

25. Cele mai afectate sisteme în pertussis sunt:A. DigestivB. Respirator

83

C. Nervos centralD. UrinarE. Cardiovascular

26. Pentru diagnosticul precoce în pertussis se vor avea în vedere:A. Caracterul uşor spastic, preponderent nocturn al tuseiB. Tusea rebelă la tratamentC. Starea generală nemodificatăD. Febra, intoxicaţia generală pronunţatăE. Voma, diareea

27. În pertussis diagnosticul se va stabili în baza următoarelor investigaţiiparaclinice:

A. Bacterioscopia secreţiilor rinofaringieneB. Izolarea agentului cauzal din rinofaringeC. HemoculturaD. Metode serologiceE. Leucograma

28. Aspectul pacientului în accesul de tuse spasmodică prezintă:A. Facies „încruntat”B. Limba proiectată în afarăC. Facies hipocraticaD. Salivaţie abundentăE. Risus sardonicus

29. Indicaţiile de spitalizare a pacienţilor cu pertussis sunt:A. Formele tipice uşoare şi mediiB. Formele severeC. ComplicaţiileD. Copiii vaccinaţiE. Copiii mai mici de 2 ani din familiile defavorizate

30. Tratamentul formelor severe de pertussis include:A. AntibioticeB. SedativeC. FermenţiD. OxigenoterapiaE. Preparate ce excită centrul respirator

84

31. Metodele de tratament în pertussis includ:A. Regimul alimentarB. AntibioterapiaC. Terapia sindromalăD. OxigenoterapiaE. Terapia de rehidratare

INFECŢIA MENINGOCOCICĂ

Complement simplu

1. Prin ce se deosebeşte rinofaringita meningococică de rinofaringita virală la copii?A. FebrăB. Obstrucţie nazalăC. TuseD. LeucocitozăE. Leucopenie

2. Diagnosticul confirmat al rinofaringitei meningococice la copii se bazează pe:A. Datele cliniceB. Modificările hemoleucogrameiC. Izolarea din secreţiile rinofaringiene a meningococuluiD. Analiza lichidului cefalorahidianE. Rinoscopie

3. Asistenţa urgentă prespitalicească în infecţia meningococică şi şoc toxiinfecţios lacopil întotdeauna va include:

A. AntipireticeB. Anticonvulsive

85

C. CorticosteroiziD. DiureticeE. Perfuzii endovenoase

4. Indicaţi un antibiotic ce se recomandă în infecţia meningococică la copii la etapaprespitalicească:

A. CeftazidimB. ChloramfenicolC. AmoxicilinăD. OfloxacinăE. Tobramicină

5. Cea mai frecventă afecţiune cardiacă în infecţia meningococică la copii este:A. Prolapsul valvulei mitraleB. MiocarditaC. EndocarditaD. PericarditaE. Tulburările de conductibilitate

6. Indicaţi vârsta la care infecţia meningococică se întâlneşte cel mai frecvent:A. SugarB. Nou-născutC. Copil mic (1–3 ani)D. Adolescent (14–18 ani)E. Elev în clasele primare

7. La copiii mici infecţia meningococică evoluează cel mai frecvent în forma clinică:A. Meningită, meningoencefalităB. MeningococemieC. Meningită şi meningococemieD. PoliradiculoneuropatieE. Pneumonie

8. În meningita meningococică la sugar inflamaţia meningelor este:A. EritematoasăB. FibrinoasăC. PurulentăD. CrupoasăE. Ulceronecrotică

86

9. Diagnosticul meningitei meningococice la sugar poate fi confirmat numai înbaza:

A. Prezenţei semnelor meningieneB. Fontanelei anterioare bombateC. Simptomului Lesaje pozitivD. Analizei lichidului cefalorahidianE. Analizei lichidului cefalorahidian şi izolării Neisseria meningitidis din

lichidul cefalorahidian10. În infecţia meningococică la sugar, cel mai frecvent indică prezenţa meningiteiunul dintre următoarele semne:

A. KernigB. BrudzinskiC. LesajeD. Redoarea cefeiE. Babinski

11. Tabloul bacterioscopic al lichidului cefalorahidian în meningita meningococicăprezintă meningococul:

A. Diplococ gram-pozitiv situat extracelularB. Diplococ gram-negativ situat intra- şi extracelularC. Diplococ gram-pozitiv capsulatD. Bacili gram-negativiE. Bacili gram-pozitivi

12. Copilul cu infecţie meningococică nu este transportabil în caz de:A. Şoc toxicoinfecţios gr. IB. Edem cerebral acut gr. II, IIIC. MeningococemieD. Meningită şi meningococemieE. Meningococemie şi artropatie

13. Dintre sechelele posibile ale meningitei purulente, cea mai frecventă la copii este:A. HidrocefaliaB. Convulsiile epileptiformeC. Hipertensiunea intracranianăD. Retardarea psihomotorieE. Parezele, paraliziile spastice

14. Semnele clinice suspecte pentru meningită la sugar sunt:

87

A. FebraB. Voma repetatăC. Febra, voma repetată, agitaţia, ţipătul inconsolabilD. Refuzul alimentaţieiE. Diareea

15. La un copil cu suspiciune de infecţie meningococică (forma generalizată) serecomandă:

A. Culturi din LCRB. HemoculturiC. Culturi din nazofaringeD. HemoleucogramaE. Toate cele enumerate

16. În infecţia meningococică la copii, erupţia apare mai frecvent pe:A. ToraceB. FaţăC. Fese şi membrele inferioareD. Mucoasele bucaleE. Sclere

17. Exantemul în meningococemie la copii reprezintă:A. Hemoragii stelateB. VeziculeC. CrusteD. Macule-papule confluenteE. Rozeole punctiforme

18. În infecţia meningococică la sugari, spre deosebire de copiii mari şi adulţi, uneorise înregistrează:

A. Edemul cerebral acutB. Colapsul ventricular (hipotensiune cerebrală acută)C. Şocul toxiinfecţiosD. Insuficienţa cardiorespiratorieE. Insuficienţa renală acută

19. Surditatea senzorială la copii apare mai frecvent după meningita cu:

88

A. H. InfluenzaeB. PneumococC. StafilococD. MeningococE. Bacili gram-negativi

20. Ce investigaţie se va efectua în primul rând în caz de suspecţie la meningita lacopil?

A. ElectroencefalogramaB. Tomografia computerizatăC. Puncţia lombarăD. Radiografia cranianăE. Electrocardiograma

Complement multiplu

1. Bacterioscopia lichidului cefalorahidian şi a picăturii groase a sângelui permitediagnosticul etiologic precoce al infecţiei meningococice la copil. Meningococul,spre deosebire de pneumococ, este:

A. Gram-negativB. Gram-pozitivC. Situat intra- şi extracelularD. NecapsulatE. Capsulat

2. Meningococul este sensibil la următoarele antibiotice:A. PenicilinăB. TetraciclinăC. EritromicinăD. CloramfenicolE. Cefriaxon

3. Nu se permite transportarea la spital a copilului cu infecţie meningococicăgeneralizată fără a i se acorda asistenţă urgentă la etapa prespitalicească în caz de:

A. Edem cerebral acutB. Convulsii

89

C. Şoc toxiinfecţiosD. MeningităE. Meningococemie

4. Debutul infecţiei meningococice generalizate la copilul sugar se manifesta prin:A. FebrăB. Afectarea căilor respiratoriiC. Vome repetate, diareeD. Semne meningiene pozitiveE. Constipaţii

5. Meningococemia la copii poate evolua în formele:A. MedieB. GravăC. FulminantăD. Cronică recidivantăE. Persistentă

6. Deseori, meningita meningococică la copiii de vârstă fragedă se asociază cu:A. EncefalitaB. EpendimatitaC. PielonefritaD. MeningococemiaE. Otita medie

7. În debutul meningococemiei la sugar, erupţia cutanată reprezintă:A. MaculeB. PapuleC. VeziculeD. RozeoleE. Peteşii

8. În meningococemie la copii nu pot fi erupţii de tipul:A. HemoragiiB. PeteşiiC. Eritem nodosD. VeziculeE. Pustule

9. Erupţia cutanată în meningococemie la copii este:

90

A. Maculopapuloasă confluientăB. Rozeoloasă punctiformă pe fundăl hiperemiat al pieliiC. Hemoragică stelată, cu necroze centraleD. Localizată pe membrele inferioare şi coapseE. Hemoragică, fără necroze centrale

10. Erupţia cutanată în meningococemie la copii apare:A. SimultanB. În etape (în 3 zile)C. În zilele 1–2 de boalăD. În a 4-a ziE. În forme severe se răspândeşte centripet pe piele şi mucoase

11. Afecţiunile sistemului nervos central la copiii mici, provocate de meningococ,sunt:

A. MeningitaB. Hemoragia subarahnoidianăC. MeningoencefalitaD. EpendimatitaE. Ictusul cerebral ischemic

12. Factorii patogenici în infecţia meningococică la copii sunt:A. InfecţiosB. AutoimunC. ToxicD. AlergicE. Ereditar

13. Numiţi formele clinice rar întâlnite ca forme separate în infecţia meningococicăla copii:

A. AmigdalitaB. Endo-, mio-, pericarditaC. Iridociclita, iridociclohorioiditaD. Mono-, poliartritaE. Laringotraheita

14. Particularităţile clinice ale infecţiei meningococice la sugari sunt:A. Debutul bolii acut, cu semne respiratorii şi /sau diareeB. Pneumonia frecventăC. Semne meningiene disociate

91

D. Fontanela anterioară excavatăE. Semne de focar cerebral

15. Formele clinice generalizate ale infecţiei meningococice la copii sunt:A. SepticopiemiaB. MeningitaC. MeningococemiaD. PneumoniaE. Meningita şi meningococemia

16. În infecţia meningococică la copii sunt posibile următoarele urgenţe:A. Edemul cerebral acutB. Limfadenita supuratăC. Şocul toxiinfecţiosD. PeritonsilitaE. Insuficienţa renală acută

17. Care complicaţii apar la copiii cu infecţie meningococică în perioada precoce?A. Insuficienţa renală acutăB. HidrocefaliaC. Necroze masive cutanateD. Surditate, strabism, cecitateE. Ependimatita

18. Poziţia meningiană („în cocoş de puşcă”) în meningita meningococică seîntâlneşte mai frecvent:

A. La sugariB. La copiii mariC. În zilele 1–2 de boalăD. În caz de terapie cu antibiotice întârziatăE. În prezenţa encefalitei

19. Meningita purulentă la sugar se caracterizează prin semne meningiene disociate.Care semne sunt cele mai frecvente?

A. KernigB. BrudzinskiC. LesageD. Redoarea cefeiE. Capul în reproflexie

20. Semnele clinice suspecte ale meningitei la sugar sunt:

92

A. FebraB. Voma şi scaunele lichide fără adaosuri patologiceC. Agitaţia psihomotorieD. Ţipătul encefalicE. Refuzul alimentaţiei

21. În infecţia meningococică la copiii mici, erupţia are caracter de:A. MaculeB. RozeoleC. VeziculeD. Hemoragii cu necroză centralăE. Pustule

22. Care complicaţii se înregistrează la copiii mici cu meningită meningococică(meningoencefalită) tratată tardiv?

A. HidrocefalieB. PiocefalieC. Pareze, paraliziiD. PielonefrităE. Piodermie

23. Indicaţi cele mai importante semne clinice ce marchează prezenţa şoculuitoxiinfecţios gr.III în infecţia meningococică la copii:

A. FebraB. Dereglări de conştiinţăC. Coma hepaticăD. Hipotonia arterială (stare de colaps), pulsul absentE. Anuria

24. În infecţia meningococică la sugar, erupţia prezintă:A. MaculeB. PapuleC. PustuleD. Rozeole punctiforme pe fondul hiperemiat al pieliiE. Hemoragii cu necroză centrală

25. Infecţia meningococică la sugar va evolua nefavorabil în caz de:A. Formă fulminantă a boliiB. Edem cerebral acutC. Pneumonie

93

D. MeningoencefalităE. Nazofaringită

26. Meningococemia la copiii mici necesită diferenţiere de:A. RujeolăB. RubeolăC. SepticemieD. VaricelăE. Herpes zoster

27. Permeabilitatea barierei hematoencefalice poate să crească sub acţiunea:A. FriguluiB. Traumatismelor craniocerebraleC. RadiaţiilorD. Toxicelor chimiceE. Antibioticelor

28. În meningita bacteriană acută la copii LCR este:A. XantocromB. PurulentC. ClarD. OpalescentE. Hipertensiv

29. Combaterea edemului cerebral acut la copiii cu infecţie meningococică se faceprin:

A. CorticosteroiziB. AntibioticeC. DiureticeD. AntiviraleE. Antiparazitare

30. Diagnosticul diferenţial în meningitele bacteriene acute la copiii mici se va facecu:

A. DizenteriaB. IRVA cu sindrom de neurotoxicozăC. Mononucleoza infecţioasăD. Meningita enteroviralăE. Trauma craniocerebrală

31. În debutul meningitei la sugar apar frecvent semnele:

94

A. Toxice generaleB. DigestiveC. MeningieneD. CataraleE. Limfoadenopatie

32. Semnele suspecte de meningită la nou-născuţi sunt:A. ConvulsiileB. Plafonarea ochilorC. HepatosplenomegaliaD. Hipertonia muscularăE. Bombarea fontanelei anterioare