ASISTENTII MEDICALI SI

MOASELE AU O NOUA LEGE

Iunie 2004 14.06.2004 Proiectul de lege privind exercitarea profesiei de asistent medical i a profesiei de moa, precum i organizarea i funcionarea Ordinului Asistenilor Medicali i Moaelor din Romnia a fost adoptat de Senat 24.06.2004 Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputatilor 28.06.2004 Legea privind exercitarea profesiei de asistent medical i a profesiei de moa, precum i organizarea i funcionarea Ordinului Asistenilor Medicali i Moaelor din Romnia a fost promulgata cu numarul 307. 30.06.2004 Legea 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical i a profesiei de moa, precum i organizarea i funcionarea Ordinului Asistenilor Medicali i Moaelor din Romnia a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 578/2004. Noul act legislativ modifica aproape in totalitate vechea Lege a exercitarii profesiei de asistent medical, Legea 461 / 2001.

Cea mai vizibila modificare porneste chiar de la titulatura organizatiei care, la data publicarii in Monitorul Oficial se va numi Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania (OAMMR Art. 62). Practic, noua lege infiinteaza profesia de moasa in Romania, de la definirea termenului (cf. UE), prin Art. 2, lit. c) si pina la specificarea continutului si caracteristicilor activitatii de moasa. (Art. 6). OAMMR devine prin Art. 40 institutie de interes public si isi mentine atributiile si drepturile de autoritate competenta (Art. 8). Unele dintre cele mai importante reglementari pe care le impune noua lege se refera la autonomia profesiei si la obtinerea avizului de libera practica, numai in conditiile acumularii numarului de credite stabilit de OAMMR. Art. 11 prevede dreptul asistentilor medicali si a moaselor de a profesa independent isi pot desfasura activitatea si ca titulari sau asociati ai cabinetelor de practica independenta pentru ingrijiri de sanatate. Art. 45, lit. I), alin. 2) garanteaza dreptul OAMMR de a acorda credite numai asistentilor medicali care urmeaza cursuri de pregatire si alte forme de educatie continua avizate de organizatie. Pregatirea continua a asistentilor medicali si a moaselor nu mai este, prin noua lege, o optiune personala. In alin. 2) se mai precizeaza ca, In vederea cresterii gradului de pregatire profesionala, asistentii medicali si moasele sint obligati sa efectueze cursuri de pregatire si alte forme de educatie continua creditate. Alin. 3) precizeaza ca OAMMR poate suspenda dreptul de libera practica asistentilor medicali si moaselor care nu

realizeaza pe parcursul a 3 ani calendaristici numarul minim de credite stabilit. Astfel, OAMMR devine singura organizatie profesionala din Romania cu dreptul de a acorda credite pentru formele de pregatire continua a asistentilor medicali (cursuri de perfectionare, etc.) demarate de organizatie sau de alte institutii, care solicita acest lucru. Asistentii medicali care urmeaza programe de educatie necreditate de OAMMR nu pot solicita credite. Prevederile mai sus citate garanteaza valabilitatea si legalitatea Programului National de Educatie Medicala Continua, demarat de OAMR la sfirsitul anului trecut. Contributia directa a OAMMR la perfectionarea membrilor organizatiei este garantata si de Art. 66 Perfectionarea asistentilor medicali si a moaselor se poate face prin specializari si competente conform normelor elaborate de Ministerul Sanatatii in colaborare cu Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania. Noua Lege sustine pregatirea asistentilor medicali generalisti, a moaselor si a asistentilor medicali de alte specialitati prin invatamint de scurta si lunga durata, dar mentine si invatamintul postliceal sanitar cu durata de 3 ani (Art. 19). Art. 20 precizeaza insa ca asistentii medicali care se inscriu la colegii universitare, facultati de asistenti medicali sau moase isi pot echivala studiile efectuate in invatamintul postuniversitar. OAMMR dobindeste prin noua Lege noi atributii. Astfel, Art. 42, lit. I) prevede ca: OAMMR colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la organizarea si desfasurarea concursurilor si examenelor pentru asistenti medicali si moase, lit. j), OAMMR controleaza si supravegheaza impreuna cu Ministerul Sanatatii modul de exercitare a profesiei de asistent medical si de moasa, indiferent de forma si unitatea sanitara unde se desfasoara, lit. l), OAMMR colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea criteriilor si standardelor de dotare a cabinetelor de practica medicala independenta pentru ingrijiri de sanatate, lit. n) OAMMR stabileste, in functie de gradul riscului profesional, valoarea riscului asigurat in cadrul asigurarilor de raspundere civila pentru asistenti medicali si moase. Prin acelasi articol, alin. 2), lit. b), OAMMR colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea metodologiei si tematicilor de concursuri si examene pentru asistentii medicali si moase. Un alt nou articol care reglementeaza organizarea si functionarea OAMMR, Art. 41, prevede infiintarea prin Lege a Comisiilor de specialitate ale asistentilor medicali, Comisiilor de specialitate pentru celelalte specialitati ale asistentilor medicali, precum si Comisiei de disciplina. Pina in prezent, existenta comisiilor era prevazuta numai de Statutul OAMR.

Asistentii medicali licentiati si moasele licentiate pot fi cadre universitare in institutii de invatamint superior care pregatesc asistenti medicali sau moase, precum si personal de cercetare in institutii de cercetare. (Art. 12, alin. 2) Noua Lege a exercitarii profesiei aduce si beneficii personale pentru asistenti medicali si moase. Art. 44, lit. I) precizeaza ca membrii Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania beneficiaza de asistenta medicala gratuita si medicamente gratuite, atit personal, cit si pentru membrii familiilor lor. Articolul a fost preluat de pe site-ul www.oamr-iasi. ro Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania. ____________________________________

Iulie 2004

30.07.2004 - Consiliului National al O.A.M.R. a decis data alegerilor pentru organele de conducere ale organizatiei la nivel local si national. Alegerile vor avea loc, la nivel local in perioada 14-28.08.2004, iar la nivel national pe data de 3.09.2004. Dupa alegerile din august-septembrie Ordinul Asistentilor Medicali din Romania devine, conform Legii 307/2004, Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania. Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania. ____________________________________

PRODUSE APICOLE ----ALIMENT SAU

MEDICAMENT V

Prezentare general : Din cele mai vechi timpuri, albinele au avut un

loc important n evoluia vieii pe Pmnt. O privire retrospectiv asupra istoriei omenirii evideniaz c omul s-a legat de albin din cele mai vechi timpuri, cnd el era un culegtor de miere i nc nu cretea albine lng adpostul lui. n cadrul istoriei creterii animalelor se poate observa c albinele constituie una dintre primele vieuitoare pe care omul i le-a apropiat pentru a obine preioasele produse: mierea i ceara. Albina face parte din una dintre cele mai avansate grupe de insecte ordinul Hymenoptera (are dou perechi de aripi membranoase), fam. Apidae, genul Apis, specia Melifera, care este ngrijit i n ara noastr. Colonia de albine este o mare familie n care frai i surori i nconjoar mama i ntrein ntre ei relaii de munc. O colonie de albine se compune n

sezonul activ din 40-60 de mii de indivizi, din care marea majoritate sunt lucrtoare, femele al cror aparat reproductor este considerabil atrofiat, dar care n schimb, au organe foarte specializate n munca de recoltare a polenului i a nectarului i de construire a cuibului. Pe lng lucrtoare, colonia mai cuprinde cteva sute, cel mult cteva mii de trntori. Acetia sunt prezeni numai n perioada roirilor. Singura femel fertil prezent n cuib este matca. Ea este unic n colonie i este mama tuturor celorlali indivizi. Lipsindu-i total organele specializate n recoltare, ea nu-i poate asigura hrana necesar supravieuirii aceasta fiind motivul pentru care este hrnit de ctre lucrtoare. Nectarul: este o secreie dulce care provine din nectarii, mici glande care se gsesc n florile multor plante superioare. Cei mai importani constituieni ai nectarului sunt apa i zaharurile. Coninutul n ap al nectarului, foarte variabil, depinde mult de structura nectariei i de modul cum este alimentat de fasciculul libero-lemnos, cele alimentate cu precdere de liber dnd un nectar mai concentrat dect cele alimentate de lemn. Zaharurile cele mai importante sunt zaharoza, glucoza i fructoza. Se consider c zahrul de baz este zaharoza, dar c nectarul conine enzime care chiar n momentul secretrii, l transform n glucoz i fructoz fie n totalitate, fie parial i c n reacii mai complexe conduc la formarea unor zaharuri ca maltoza.

Pe lng zaharuri nectarul mai conine i compui ai azotului, substane minerale,acizi organici, vitamine, substane aromatice. Vitaminele prezente n nectar sunt: tiamina (B1), riboflavina (B2) piridoxina (B6) acidul nicotinic (PP) acid pantotenic (B5), acidul folic, biotina (B 8) i acid ascorbic (C), vitamine pe care le gsim i n miere. Mana: mult timp misterioas, acum foarte bine cunoscut, este acea substan dulce, limpede i vscoas, uneori solidificat care se gsete n anumite perioade ale anului pe frunzele, ramurile sau tulpinele plantelor. Pliniu afirma c ele provin din cer i le d dou origini posibile: - ar fi suc al aerului care se purific -sau chiar sudoarea cerului O importan deosebit pentru apicultur prezint

mana de origine animal care provine din excreiile anumitor insecte ce se hrnesc cu seva plantelor.

Produse apicole Mierea

Mierea este substana dulce produs de albine melifice din nectarul florilor sau din secreiile care provin din pri vii ale plantelor sau care se gsesc pe acestea, pe care le culeg, le transform i le combin cu substane specifice i le nmagazineaz n fagurii

din stup. definiie extras din Norma regional european recomandat pentru miere. Compoziia mierii de albine este complex, ea reunete o serie de substane anorganice i organice din care putem aminti glucidele, enzimele, acizii organici, vitaminele, proteinele, lipidele, sruri minerale i altele, toate solubilizate sau dispersate n apa coninut de miere. Apa: Coninutul de ap al mierii variaz destul de mult n funcie de originea ei floral, de anotimp, de intensitatea culesului, de puterea coloniilor de albine i bineineles, de felul n care apicultorul a fcut recoltarea. Valorile cele mai sczute se situeaz n jur de14% i cele mai ridicate n jur de 2425% valoarea optim fiind de 17%. O miere prea uscat este greu de extras i de condiionat iar dac este prea umed risc s fermenteze i gustul i este atenuat. Glucidele

Reprezint 9599% din substana uscat a mierii, sunt substane organice sintetizate de plante, cele mai bine reprezentate fiind fructoza, glucoza i zaharoza. Primele dou sunt monozaharide iar ultima dizaharid, format prin legarea chimic a glucozei de fructoz. n nectar raportul ntre aceste trei zaharuri depinde de specia floral, raportul fructoz/glucoz din miere fiind consecina direct a compoziiei nectarului. n general, n mierea floral, acest raport este de 1,15. Excepie face mierea de salcm la care cantitatea de fructoz este mai mare, raportul fiind de 1,35. Hidroximetilfurfurolul (HMF) este o component chimic a mierii ce se formeaz prin transformarea monozaharidelor n prezena acizilor i sub influena temperaturii i duratei de aciune a acesteia. Mierea, pstrat n depozite rcoroase, prezint dup un an o valoare a HMF ce nu depete 1 mg/100g produs. Enzimele. Originea enzimelor din miere este dubl: o parte din ele provin din nectar, cealalt din secreiile salivare ale albinelor. Invertaza, diastaza, inhibina sunt cele mai importante enzime, prima fiind responsabil de hidroliza dizaharidelor iar ultima avnd rol de asigurare a solubiliitii mierii. ns mierea mai conine i alte enzime, n special o catalaz, o fosfataz i o gluconidaz care transform glucoza n acid gluconic, principalul acid organic din miere. Activitatea enzimelor din miere este condiionat de:

valoarea pH-ului mierii temperatur (maxim 50)

durata stocrii Cu ct temperatura este mai mare cu att

inactivarea enzimelor este mai rapid. Acizii organici:

Toate soiurile de miere au o reacie acid. Ele conin un amestec de acizi organici dintre care unii sunt prezeni nc din nectar, n timp ce ali rezult din

muliplele reacii care au loc n miere. Acizii pui n eviden sunt: acetic, lactic, malic, butiric, citric, piroglutamic i formic.

Prezena acizilor organici n miere influeneaz pozitiv gustul i aroma, contribuind totodat la accentuarea efectului bacteriostatic al mierii. Vitaminele:

Mierea este relativ srac n vitamine: nu conine nici o vitamin liposolubil (A i D), conine pectine, vitamine din grupa B i puin vitamin C.

Vitaminele din miere i au aproape ntotdeauna originea n gruncioarele de polen pe care acestea le conin n suspensie.

Proteinele Sunt prezente n miere n cantiti mici, fiind

reprezentate de aminoacizi liberi ca lizina, valina, treonina, meteonina, izoleucina, fenilanina, triptofanul. Aceti aminoacizi provin fie direct din sursa de nectar, de man, fie din secreiile glandulare ale albinelor. Lipidele

Sunt prezente n cantiti infime, gsinduse sub form de acizi grai: palmitic, oleic, lauric, stearic, linoleic. Sruri minerale: Elementele minerale din miere constituie un factor important de tamponare a aciditii mierii, contribuind la realizarea echilibrului acidobazic. Srurile de potasiu reprezint aproape jumtate din substanele minerale, acestea nedepind 0.1% din mierea de calitate obinuit. Mierea nchisa la culoare i cea de pres, care conin mult polen, ating procente mai mari. n afar de potasiu n miere se mai gsesc i alte elemente cum ar fi: Fe, P, Cu, Si i n cantiti infime Cr, Li, Ni, Pb, Zn, Ag, cositor, aur, bariu, germaniu, stroniu, bismut, vanadiu, beriliu. Substane diverse: n miere se mai gsesc cantiti foarte reduse de ciuperci, alge, levuri, precum i alte particule solide provenind de la recoltare . Aplicaiile terapeutice ale mierii de albine:

n afeciunile digestive (boala ulceroas, gastroduodenal i n gastritele hiperacide) n care mierea reduce hiperaciditatea sucului gastric i acioneaz;n acelai timp, ca un pansament protector al ulceraiei.

n constipaii: mierea ingerat n soluii cu ap cldu are un rol benefic, rolul laxativ avnd-ul fructoza, precum i ionii de magneziu i potasiu; n constipaiile de putrefacie mierea stimuleaz intestinul i elimin toxinele din organism;

n combaterea insomniei, contra tusei, n arsuri;

n afeciunile hepatobiliare este considerat un medicament superior, datorit glucidelor care refac rezerva de glicogen, n timp ce

coninutul n factori biocatalitici o indic n hepatitele acute i cronice, n ciroza hepatic.

Mierea are, de asemenea, efecte favorabile i n hipertensiunea arterial, infarctul miocardic, la ameliorarea tonusului cardiovascular.

Au fost preparate sorturi de miere antireumatic i cardiotonic, aceasta coninnd salicozid, tanin, glucozide ale acidului cafeic i ferulic, rezine, mucilagii, sruri de potasiu, vitamine; mierea cardiotonic conine alcaloizi, glicozizi cardiotonici, acizi cafeici, derivai flavonici i terpenici, acizi organici, colin, acetilcolin.

Mierea este utilizat i n afeciuni ale SN, pentru aciunea ei calmant ca i n bolile sanguine, datorit faptului c ridic procentul de hemoglobin.

Mierea nu este numai un aliment energetic ci i un medicament cu spectru bactericid larg, efect studiat de A.Greceanu i V. Enciu care au constatat c aceasta inhib dezvoltarea unui numr mare de bacterii (Staphylococcus, B.coli, Salmonella, Pasteurella, Proteus) cu excep ia B. cereus i Esteria monocytogenes. Asistent medical de farmacie Marian Gigi

VA URMA ____________________________________

CHIRURGIA MODERNA - CHIRURGIA

VIITORULUI In urma cu nu foarte multi ani, vorbindu-se despre chirurgia viitorului, era foarte des invocata chirurgia laparoscopica, o modalitate operatorie care permitea accesul la viscerele abdominale printr-o adevarata ...gaura de cheie. Dar, pentru ca eram invatati ca viitorul nostru nu se suprapune cu al altora, nu ne prea sfredeleam mintea cu acest fel de chirurgie. Iata, insa, ca viitorul a fost mult mai aproape decit credeam si, odata cu el, chirurgia laparoscopica a intrat in viata si obisnuitul profesiei noastre, in mai toate spitalele din tara, spre satisfactia tuturor celor care s-au bucurat si se bucura de avantajele sale incontestabile. Daca la inceput chirurgia laparoscopica ne trezea, de fiecare data cind vedeam un film cu aceasta tema, uimirea si admiratia pentru ceea ce faceau unii mai norocosi decit noi, astazi, interventiile de acest gen au devenit banale, au devenit activitati zilnice si, pentru ca intotdeauna este loc de mai bine, se incearca largirea numarului de interventii laparoscopice, perfectionarea si ameliorarea rezultatelor. Trebuie sa spunem ca subiectele pe tema chirurgiei laparoscopice se afla astazi in topul literaturii chirurgicale, detronind unele subiecte care altadata figurau printre favoritele acesteia, fiind depasite de

realitate, precum ulcerul-gastroduodenal, colecistectomia si boala de reflux clasice, etc. Chiar daca cei mai multi dintre noi sint familiarizati cu acest gen de interventii, nu este lipsit de interes sa trecem in revista unele din principiile acestei chirurgii, care ne-a convins pe deplin de avantajele sale deosebite. Inainte de toate trebuie sa spunem ca interventiile laparoscopice scutesc bolnavul de multa suferinta. Si daca in chirurgia deschisa principala suferinta postoperatorie era determinata de plaga abdominala, mai mica sau mai mare, mai simpla sau mai complexa, care cerea un timp important pentru vindecare, trebuie sa spunem ca in chirurgia laparoscopica, aceasta problema trece pe un plan secundar, intrucit inciziile peretelui abdominal se reduc la 3 sau 4 microincizii de 1 cm. In context, durerea postoperatorie, cea care ingrijoreaza cel mai mult bolnavul chirurgical, este mult atenuata si usor de stapinit, ca sa nu mai spunem ca exista unii pacienti care nu reclama nici un fel de calmant in perioada postoperatorie. In acelasi plan de idei, in marea majoritate a cazurilor, tratamentul de dupa operatie este foarte mult simplificat, redus la medicatia analgetica si la hidratarea comuna. Acesta este si motivul pentru care chirurgia laparoscopica a fost supranumita, pe drept cuvint, chirurgia de catifea. Mai apoi, subliniem ca bolnavul operat laparoscopic (sau celioscopic, cum se mai spune) se poate mobiliza mult mai repede dupa trezirea din anestezie. Si exista tendinta ca unele interventii laparoscopice sa se practice fara internarea in spital, in regim ambulatoriu. Si aceasta este o realitate nu numai in alte tari, ci chiar si la noi. Apelind la o foarte buna planificare, programarea bolnavului se face riguros, bolnavul este exploratin ambulatoriu si se prezinta la unitatea chirurgicala in ziua si la ora la care a fost planificat, astfel se elimina si perioada preoperatorie care inseamna cheltuieli inutile. Operatul se poate deplasa la domiciliu dupa citeva ore de la operatie ceea ce, sa recunoastem, este un factor psihologic de cea mai mare importanta, mediul familial obisnuit fiind ideal pentru vindecare. Sau, chiar daca bolnavul ramine internat, externarea se poate face dupa una sau doua zile, in conditii de siguranta absoluta si, mai ales, de confort asigurat. Avantajele unei astfel de realitati pentru unitatile spitalicesti si pentru administratie nici nu mai trebuie comentate, reducerea zilelor de spitalizarecu tot cortegiul lor de factori economici devenind o realitate, economiile realizate putind acoperi alte nevoi, din cele multe, ale unitatilor spitalicesti de orice nivel. Trebuie sa subliniem, de asemenea, ca recuperarea bolnavului in perioada postoperatorie este foarte rapida. Ocupatiile obisnuite ale oparatului pot fi reluate in cel mai scurt timp, la parametrii anteriori operatiei, astfel incit episodul operator este inregistrat

mult mai simplu, fara a capata dimensiunile unui eveniment de insemnatate cruciala, un adevarat punct nodal perntru intreaga viata, asa cum se petrec lucrurile in chirurgia obisnuita. Vindecarea locala survine cu mult mai repede, se face cu mai putina suferinta din partea bolnavului, iar rezultatul cosmetic sau estetic este, neindoielnic, superior chirurgieiclasice, cicatricile postoperatorii reducindu-se la unele semne, abia vizibile. Chiar daca acest factor nu este capital, el nu este lipsit de semnificatie si, mai ales pentru anumite persoane, are importanta deosebita. Si, pentru ca am vorbit numai de elementele pozitive care apartin bolnavului, de fapt, cele care ne intereseaza in cea mai mare masura si, in egala masura, administratiei, sa vedem si care sint servitutile sau dejavantajele chirurgiei laparoscopice si care este raportul de avantaje / dejavantaje ale acesteia, pentru a constitui o metoda viabila si acceptata. Sigur ca pretul echipamentului si al instrumentarului laparoscopic se afla pe primul loc al... inconvenientelor chirurgiei laparoscopice. Intr-adevar, costurile echipamentului special, la nivelul caruia electronica de virf, informatica, miniaturizarea, optica si celelalte domenii de mare performanta isi dau intilnire, sint foarte mari dar, odata investitia facuta in echipament, acesta, folosit corect si rational, are o durata importanta. In schimb, instrumentarul loaparoscopic, fragil, delicat si destul de sofisticat, se uzeaza repede si trebuie inlocuit. Per total, se poate spune ca amortizarea investitiei se face intr-o perioada suficient de scurta, daca punem in balanta modificarea importanta si benefica a unei multitudini de alti factori dintre care este suficient sa enumeram doar citiva: zilele de spitalizare, incapacitatea de munca, costuri medicamentoase si de materiale sanitare. In aceeasi categorie trebuie mentionata necesitatea unei supraspecializari a chirurgilor, necesara pentru ca este vorba de o alta chirurgie, facuta cu alte instrumente si care reclama respectarea altor principii, in afara principiilor chirurgicale de baza. Dar aceasta specializare este posibile si realizabila, intr-un timp relativ scurt, experienta acumulata in timp si transmiterea la ceilalti membri ai echipei, operatorii fiind factori de progres important. In acelasi context, trebuie subliniata si initierea si specializarea personalului blocului operator, de foarte mare importanta nu numai pentru pregatirea si desfasurarea actului operator in sine cit, mai ales, pentru intretinerea echipamentului si a instrumentarului laparoscopic. Fara indoiala ca grija deosebita fata de aceste elemente tehnice capata o valoare deosebita deoarece, cele mai mici incidente de ordin tehnic pot compromite actul operator , obligind la trecerea la chirurgia deschisa, ceea ce modifica in mod esential intreaga problematica a actului chirurgical. Sa ne gindim numai la ceea ce poate insemna nefunctionarea blocului optic sau un cablu electric intrerupt care nu mai poate furniza

energia necesara camerei video s.a.m.d. Sint incidente sau accidente posibile care, daca sint cunoscute si permanent avute in vedere, pot scuti echipa operatorie de multe surprize neplacute. In plus, corect folosit si intretinut, instrumentarului i se prelungeste viata si durata de utilizare. Acesta este motivul pentru care societatile avute au trecut deja la instrumentarul de unica folosinta, cu aceleasi avantaje nete pentru bolnav, ca siclasica seringa. Insistind putin asupra personalului mediu care deserveste blocul operator pentru chirurgia laparoscopica, trebuie subliniat ca, acesta, are sarcini foarte importante in pregatirea si derularea actului operator. Asigurarea detersiei instrumentarului folosit , dezinfectia si sterilizarea periodica a acestuia, ca si pastrarea corecta a sa, ii revine in intregime. El trebuie sa asigure din timp aprovizionarea cu materialele necesare, sa sesizeze defectele de functionare ale echipamentului sau ale instrumentarului, pentru a evita incidentele si accidentele deosebit de neplacute. Trebuie amintit ca, avind in vedere ca chirurgia laparoscopica foloseste elemente tehnice cu totul particulare, asigurarea unui inginer sau, cel putin, a unui tehnician la care sa se poata apela in timp util, este nu numai o masura de prevedere ci si un fapt de intelepciune. Mentionez, de asemenea, necesitatea unor sali de operatie special destinate interventiilor laparoscopice, pe cit posibil cu asigurarea aerului conditionat, avind in vedere ca se lucreaza in spatiu inchis, in care o mare parte din echipament realizeaza o ionizare importanta a aerului. Desi complicatiile chirurgiei laparoscopice sint mai rare decit in chirurgia clasica, ele exista, sint comune cu ale acesteia si se pot rezolva fie pe cale laparoscopica fie, mai frecvent, prin chirurgia deschisa care, pentru anumite complicatii, este mai sigura. Imposibilitatea de a rezolva orice interventie pe cale laparoscopica constituie un dejavantaj real care tine, mai ales, de bolnav, la care exista unele contraindicatii pentru acest tip de chirurgie. In prezent, marea majoritate a interventiilor chirurgicale cunoscute pot fi realizate laparoscopic si, odata cu cistigarea experientei generale si a tuturor serviciilor, aria si tipul interventiilor de acest gen se va largi in mod deosebit. Daca se mai poate vorbi astazi de chirurgia laparoscopica - exceptie de la chirurgia clasica, nu peste foarte multa vreme chirurgia deschisa va deveni exceptia. In ceea ce priveste incidentele si accidentele intraoperatorii, acestea sint mai rare dar cu mult mai severe decit in chirurgia deschisa dar este la fel de adevarat ca, odata cu experienta echipelor chirurgicale, acestea sint mereu mai rare. In acest sens, trebuie subliniat ca incidentul cel mai frecvent este reprezentat de imposibilitatea ca interventia sa mai poata fi continuata laparoscopic. Asa numita

reconversiune sau trecerea la chirurgia deschisa, devine un act de mare responsabilitate profesionala, care nu trebuie socotit un esec, ci un act deliberat de mare probitate stiintifica. A persista in continuarea interventiei laparoscopice atunci cind aceasta se afla in impas, este o mare greseala care poate antrena complicatii severe sau chiar pierderea bolnavului. Exista, de asemenea, clasic recunoscut, riscul potential al transmiterii hepatitei C prin instrumentar. Acesta poate fi minimalizat prin folosirea instrumentarului de unica folosinta si, mai ales, printr-o atenta dezinfectare si sterilizare periodica a instrumentarului si a unora dintre componentele echipamentului laparoscopic. In cele din urma, in comparatie cu chirurgia clasica, deschisa, care are vechime si o istorie foarte lunga, in comparatie cu acest gen de chirurgie care nu a implinit inca 3 decenii de cind se aplica, chirurgia laparoscopica reprezinta, fara indoiala, un factor de progres uman si chirurgical si trebuie salutata ca o realizare de mare valoare a mintii omenesti, care foloseste cele mai importante achizitii ale stiintei si tehnicii moderne. Chirurgia laparoscopica romaneasca se inscrie la loc de cinste in chirurgia mondiala, prin aplicarea sa larga, prin contributia importanta la diversificarea interventiilor, la inovarea de instrumentar, prin literatura publicata si congresele nationale desfasurate si o aliniaza la chirurgia laparoscopica din intreaga lume. Care va fi chirurgia viitorului? Probabil ca robotica chirurgicala, in prezent inca in stadiu experimental, va deveni vedeta deceniilor care urmeaza si care va marca noi si noi domenii de interes pentru medicina si chirurgie, pe care omul va sti sa le puna in slujba umanitatii. As. Pr. Catalina Chindea Sectia Chirurgie, Spitalul Judetean Neamt ____________________________________

Regimul alimentar n ciroza hepatic

Important! Recomandrile de mai jos sunt orientative, ele trebuind a fi adaptate toleranei individuale i bolilor asociate de care sufer fiecare pacient n parte.

Alimente permise

Buturi: lapte dulce, lapte cu cafea de orz sau cu ceai, lapte cu carbonat de calciu (o linguri la un pahar), iaurt, decoct de tre, sucuri de fructe sau de

zarzavaturi (suc de sfecl), chisel din lapte sau din sosuri de fructe.

Supe i ciorbe: (de preferin cte o jumtate de porie de supe de zarzavaturi ngroate cu finoase ca: gri, orez, fulgi de ovz, tiei, glute de gri; supe cu perioare de brnz de vaci sau de carne (acestea se vor fierbe aparte).

Pine: pine alb prjit, sau pine alb veche de o zi.

Carne: Carne slab de vac sau viel, preparat rasol. Rasol de gin sau de pui. Perioare sau chiftelue fierte la aburi sau n sosuri dietetice. Grtar preparat cu carne mai nti fiart i fript la cuptor fr coaj. Mncruri de carne preparate dietetic: musaca, chiftele marinate, ardei umplui.

Pete: pete alb slab, rasol sau perioare de pete fierte la aburi.

Ou: zdrene de albu n sup, omlet dietetic numai din albu cu zahr, crem de albu cu lapte, bezele. Glbenuul e permis numai o dat sau de dou ori pe sptmn n preparate.

Brnzeturi: brnz de vaci, telemea desrat (indicat numai la bolnavii fr edeme sau ascit), urd, ca slab nesrat i nefermentat.

Finoase: orez, gri, macaroane, tiei, fidea, foarte bine fierte i limpezite n ap fierbinte, preparate mai ales sub form de budinci sau albu btut. Mmlig moale, bine fiart.

Zarzavat i legume: pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi, preparate cu albu btut spum. Cartofii se vor da de preferin fieri n coaj. Mncruri din zarzavaturi ca dovlecei, morcovi, , fasole verde, preparate cu sosuri dietetice. Toate legumele vor fi bine fierte i n cantiti moderate, de preferin servite cu garnitur lng rasol sau friptur.

Salate: sfecl coapt la cuptor i mrunit, salat verde bine mrunit, morcovi rai mrunt pe rztoare, roii bine coapte, fr coji i smburi.

Fructe: crude foarte bine coapte, rase pe rztoare n cantitate moderat, fr coji i smburi. De preferin sucuri de fructe preparate cu gelatin, compoturi sczute sau date prin sit, preparate din fructe fr coaj. Fructe coapte la cuptor fr coji i smburi.

Grsimi: grsimi proaspete ca unt i untdelemn, care constituie grsimea cea mai indicat pentru cirotici. Untul se adaug la mncarea pregtit fr grsime, iar untdelemnul se va fierbe n sosul mncrii sau se va aduga crud la salate. Se va respecta cantitatea de grsime prescris de medic (n medie 50 g/zi) socotindu-se i grsimile pe care le conine laptele i brnza, avnd n vedere c: 500 g lapte conin 20 g grsimi; 100 g telemea de primvar conine 20 g grsimi; 100 g telemea de toamn conine 30 g grsimi.

Sosuri: preparate dietetic, fr grsime prjit, cu zeam de zarzavat, cu lapte, cu verdeuri, cu suc de roii.

Dulciuri: miere de albine, peltea, finoase cu lapte, crem de lapte i albu, biscuii din albu, budinci din finoase ndulcite, sufleuri de fructe cu gelatin, chiseluri, gelatine dulci din brnz de vaci sau iaurt din sucuri sau pireuri de fructe, spum de albu, bezele, aluat uscat preparat cu brnz de vaci, cu jeleuri sau fructe.

Sare: n cantitate moderat. Diverse: pentru a acri supele, sosurile, salatele,

se va folosi sucul de lmie sau sarea, de lmie diluat; de asemenea borul, iaurtul i chiar oetul de fructe, n cantitate mic. Se vor folosi toate condimentele aromate, verdeuri ca: ptrunjel, mrar, tarhon, leutean, dafin i cimbru. Pentru deserturi sunt indicate vanilia i coaja de lmie sau de portocale.

Conserve: se pot folosi conservele de legume din comer, care nu conin grsimi, ca dovlecei, fasole verde, ardei grai - aruncnd apa n care sunt conservate i fierbndu-le din nou, pentru a nltura sarea. De asemenea, se poate folosi sucul de roii crude, ct i bulionul de foarte bun calitate i mai puin srat.

Pentru cei cu ascit sau edeme, supele sau ciorbele vor fi preparate fr sare i vor fi socotite n cantitatea de lichide permis de medic.

n cirozele cu ascit se exclude total sarea de buctrie i sarea de lmie. ____________________________________

EVALUAREA CUNOSTINTELOR

PROFESIONALE 2004-COMENTARIUL RETROSPECTIV

M O T I V A I A L U C R R I I

Aceast lucrare dorete s prezinte modul n care Ordinul Asistenilor Medicali din Romnia, s-a implicat n evaluarea asistenilor medicali din judeul Neam.

Testarea cunotinelor profesionale ale asistenilor medicali organizat de ctre DSP Neam a fost un bun prilej de a afla doleanele i prerile colegilor notri despre activitatea filialei pn la acel moment.

Foarte muli colegi ncep s fie interesai de evoluia profesiei de asistent medical i ateapt cu interes i speran momentul n care aceasta va deveni profesiune autonom, va fi respectat i va putea fi practicat la standarde nalte de calitate, bineneles i cu o salarizare corect, n raport cu munca depus. Acest lucru va implica un efort din partea asistentului medical, pentru a se pregti continuu i pentru a-i mbunti

cunotinele profesionale. Din punctul meu de vedere, cunoaterea

performanelor profesionale i a propriului potenial nseamn o nelegere real a modului n care mi ndeplinesc sarcinile de munc, ce randament am n anumite situaii, ce ateapt eful meu de la mine i cum i ct de eficient rspund eu la solicitrile lui. Posibilitatea cunoaterii valorii profesionale d celui evaluat ncredere n forele proprii i totodat creeaz posibilitatea autoanalizei n faa semnelor de ntrebare ridicate, constituind n acelai timp i un factor psihologic mobilizator pentru a-i depi propriile performane profesionale. Acest lucru se ntmpl n cazul cnd exist o evaluare corect i imparial din partea evaluatorului, neinndu-se cont de gradele de rudenie sau de faptul c, vreodat, a ndrznit s i cear dreptul su la demnitate uman i profesional.

ntotdeauna, aprecierea profesional trebuie s ofere un pretext de discuie ntre cel evaluat i eful su n vederea perfecionrii celui dinti, discuia clarificnd motivul acordrii unui anumit calificativ i totodat dezvluind anumite limite ale competenei profesionale, precum i cile de depire a deficienelor constatate. n aceast situaie, evaluarea capt un sens pozitiv, cel n cauz avnd posibilitatea de a progresa i de a obine calificative mult mai bune. Atunci cnd evaluarea profesional este utilizat, doar ca o modalitate de control sau ca o posibilitate de a face ,,economii la bugetul unitii, scopul constructiv al noiunii de evaluare se denatureaz i ne punem ntrebarea: ,, Cui servete mult ateptata evaluare anual ? .

nvechirea cunotinelor profesionale este o realitate inerent. Se consider c la aproximativ cinci ani cunotinele dintr-un anumit domeniu de activitate se nvechesc i necesit o mprosptare. Din acest motiv i mai ales din preocuparea pe care fiecare dintre noi o avem pentru creterea calitii practicii medicale i a ngrijirilor de sntate acordate, trebuie s ne pregtim continuu .

Asigurarea calitii este considerat suma proceselor de evaluare i stimulare a calitii practicii medicale i compararea lor cu criteriile curente i cerinele asistenei medicale. Asigurarea calitii poate da rezultatele ateptate doar dac, fiecare profesionist accept ca pratica sa i fie supus evalurii de membrii profesiei i comparrii cu cerinele i criteriile stabilite pentru ngrijirea medical. n acest sens, am ncercat ca propunerile Comisiei privind modul de desfurare al evalurii profesionale din 2004 s vin n sprijinul nostru.

Comisia pentru evaluarea profesional a asistenilor medicali a propus: A. DISCUIE LIBER din tematica stabilit de

ctre DSP mpreun cu asistentele efe pe spital cu consultarea OAMR n privia metodei de evaluare.

B. REFERAT prezentare de caz - pe care asistentul medical, trebuie s l ntocmeas n termen de 30 de zile de la stabilirea tematicii de specialitate de ctre eful de secie mpreun cu asistenta ef. Am propus acest referat pentru a da posibilitatea asistentului medical de a expune o parte din munca sa de zi cu zi efectuat la patul pacientului. n plus cele mai bune referate vor fi publicate n publicaia local a O.A.M.R. Buletinul Informativ.

C. CHESTIONAR cu cinci ntrebri care s fie completat de ctre asistenii medicali:

1.Propuneti metode de evaluare a cunostintelor profesionale ? 2.Ce credeti ca ar trebui perfectionat in activitatea d-voastra profesionala aspecte teoretice, practice ,comunicare, legislatie? 3. Cum considerati ca va poate sprijini Ordinul Asistentilor Medicali din Romania? 4.Ce cursuri dorii s urmai ? 5.Ce parere aveti despre activitatea

Ordinului Asistentilor Medicali din Romania prestata pina in prezent?

La ntrebarea nr. 5 nu s-a indicat o scal de apreciere deoarece s-a dorit ca asistentul medical care completeaz acest chestionar s scrie exact ce gndete.

Acest chestionar este forma final i a fost aprobat de Comisia pentru evaluarea profesional a asistenilor medicali din cadrul Departamentului Profesional - tiinific al O.A.M.R. i de ctre Biroul Executiv al O.A.M.R. Filiala Neam. Dup ce aceste chestionare au fost completate, ele au fost centralizate pe fiecare secie i apoi pe fiecare zon. Testarea profesional s-a desfurat n urmtoarele uniti sanitare: 1. Spitalul Judeean Neam 2. Spitalul Municipal Roman 3. Spitalul Orenesc Tg.Neam 4. Spitalul Orenesc Bicaz 5. Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani 6. Centrul de Sntate Roznov 7. Serviciul de Ambulan Judeean Neam 8. Compartimentul de Igien din cadrul DSP 9. Spitalul de Boli Psihice Gdini

Data de desfurare a testrilor a fost fixat ntre 15. 03 15. 05. 2004, fiecare unitate sanitar urmnd a-i alege perioada de testare.

Observator al O.A.M.R. pentru fiecare unitate sanitar a fost desemnat membrul Comisiei de evaluare profesional din zona respectiv mpreun cu coordonatorul de zon. Pentru a consolida poziia organizaiei d-nul preedinte Srbu Puiu i d-na vicepreedinte Pal Elena au fost prezeni n unele secii de spital ca observatori.

Structura Comisiei pentru evaluare profesional este urmtoarea: 1. As. med. pr. Andronache Roxana ( Serv. Ambulan Jud. Neam comp. SMURD ) ef comisie

2. As. med. pr. Ghini Eugenia ( Spitalul Judeean Neam) 3. As. med. pr. Murrescu Iuliana ( Spitalul Municipal Roman) 4. As. med .pr.Oboroceanu Anca ( Spitalul Orenesc Tg. Neam ); 5. As. med. pr.Popescu Aurica (Spitalul Orenesc Bicaz ); 6. As. med. pr. Nstase Simona (Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani ); 7. As. med. pr. Buruian Ica (Centrul de Sntate Roznov );

Ca ef al Comisiei pentru Evaluare Profesional mi-am fixat urmtoarele obiective:

1. S urmresc, respectnd teritorializarea , care sunt zonele n care asistenii medicali cunosc cel mai puin legislaia. 2. Dac informaiile ajung n timp util i dac este nevoie de un alt sistem mai permisiv de informare. 3. Dac asistenii medicali sunt dispui s plteasc un curs. 4. Dac evaluarea cunotinelor profesionale se desfoar fr evenimente deosebite i n condiiile stabilite de ctre DSP. 5. Ce ateapt asistenii medicali de la OAMR . 6. Dac sunt deschii pentru discuii sincere cu reprezentanii OAMR. Concluziile privitoare la evaluarea 2004 i recomandrile mele pentru mbuntirea activitii filialei pot deranja dar consider ca a fost o sansa pentru organizatie sa-si cunoasca membrii si prioritatile acestora .

C O N C L U Z I I

Prin noutatea modului de desfurare - la alegere, prin discuii libere sau test gril - am dorit o schimbare n modul de evaluare, spernd c vom veni n sprijinul colegilor notri.

Pentru fiecare zon s-a ntocmit un raport. Datele din fiecare raport de zon au fost centralizate n raportul final.

Pe baza evalurii obiectivelor pe care mi le-am fixat am tras concluziile expuse mai jos.

OBIECTIVUL NR.1 - S urmresc, respectnd teritorializarea pe zone

, care sunt zonele n care asistenii medicali cunosc cel mai puin legislaia .

CONCLUZII: Asistenii medicali din toate unitile sanitare

testare nu cunosc legislaia medical n vigoare. Majoritatea nu au auzit de Legea 461 / 2001 sau care au auzit de ea, nu tiu i nici nu au avut curiozitatea s o citeasc. Deasemenea, nu cunosc Statutul i Regulamentul de funcionare al O.A.M.R. i nici Codul de etic i deontologie. Din aceast

necunoatere a Legii exercitrii profesiei de asistent medical vin i multe nclcri ale drepturilor asistentului medical ct i nencrederea lor n eficiena organizaiei.

Ei doresc s le fie prezentat att Legea 461 / 2001 ct i Statutul, Regulamentul de funcionare al O.A.M.R. i Codul de etic i deontologie i s aib acces oricnd la legislaia aprut.

RECOMANDARE: pentru a veni n sprijinul lor propun organizarea de ,, mese rotunde cu prezentare i dezbaterea Legii 461 / 2001 a Statutului a Regulamentul de funcionare al O.A.M.R. i a Codul de etic i deontologie.

OBIECTIVUL NR.2

- Dac informaiile ajung n timp util i dac este nevoie de un alt sistem mai permisiv de informare .

CONCLUZII: Informaiile nu ajung n timp util la asistentul

medical din cauza sistemului greoi de transmitere. Acest lucru se datoreaz urmtorilor factori:

lipsa unor sedii de zon sau lipsa dotrilor cu sisteme informatice;

lipsa unui sistem rapid i eficient de distribuire a revistelor i ziarelor O.A.M.R. RECOMANDARI: 1. Este binevenit nfiinarea unui site pe Internet

pentru O.A.M.R. filiala Neam pentru informare.

2. Crearea unui sistem de distribuie a revistelor i ziarelor O.A.M.R. pe fiecare zon sau distribuia prin sistemul potal. OBIECTIVUL NR.3

- Dac asistenii medicali sunt dispui s plteasc un curs .

CONCLUZII: Asistenii medicali nu sunt dispui s plteasc

cursurile . Ei doresc ca din cotizaia pe care o pltesc s beneficieze de cursuri gratuite. RECOMANDRI : - cursuri organizate pe plan local cu preuri accesibile; - cutarea unor modaliti / sponsorizri pentru organizarea diferitelor cursuri; - identificarea lectorilor acreditai n judeul Neam sau a medicilor care sunt dispui s susin un curs.

OBIECTIVUL NR.4

- Dac testarea cunotinelor profesionale se desfoar fr evenimente deosebite i n condiiile stabilite de ctre DSP . CONCLUZII:

Testarea cunotinelor profesionale s-a desfurat n condiiile stabilite de D.S.P. fiecare unitate sanitar alegnd modalitatea de testare.

Au fost costatate mici incidente si neintelegeri intre

membrii Comisiei de Evaluare Profesionala si chiar din partea unor reprezentani O.A.M.R.

RECOMANDRI: Stabilirea n Regulamentul de Ordine

Interioar al filialei a unor sanciuni mpotriva persoanelor care denigreaz att imaginea O.A.M.R. ct i imaginea reprezentanilor si prin aciuni calomniatoare.

OBIECTIVUL NR.5

- Ce ateapt asistenii medicali de la OAMR . CONCLUZII:

Se ateapt sprijin n toate problemele asistentului medical nclusiv n cele de la nivelul seciei din unitatea cu paturi. Organizarea de cursuri pe plan local i fr plat este dorina tuturor asistenilor medicali care au comletat chestionarul.

Dei organizaia este la nceput, prerile despre activitatea O.A.M.R. sunt n pondere bune. Exist i multe nemulumiri mai ales din partea unor asisteni medicali care percep O.A.M.R. ul ca o organizaie care le mai ia nite bani i care nu face nimic.

Un lucru reiese clar i anume c asistentul medical nu face o distincie clar ntre organizaia sindical i organizaia profesional i nu tie ce s cear de la organizaia profesional. Majoritatea asistenilor medicali au cerul mriri salariale, tichete de mas.

RECOMANDARI Discuii cu asistenii medicali i cu

reprezentanii sindicatelor . OBIECTIVUL NR.6

- Dac sunt deschii pentru discuii sincere cu reprezentanii OAMR . CONCLUZII: Colegii notri au fost foarte deschii n

discuiile cu reprezentanii O.A. M.R. i foarte mulumii de metoda de testare aleas anul acesta mai ales c s-au discutat lucruri pe care nu le tie asistentul medical i probleme pe care le ntmpin n activitatea sa. Un lucru a fost mulumitor pentru noi ca organizaie i anume faptul c n urma acestei noi forme de testare, nu s-au mai acordat salariile ntre minim i maxim pe baza notelor obinute la testare. Acest mod de a stabili salariile n funcie de nota obinut la testare, mod care se practic de civa ani n judeul Neam, a care a constituit o nedreptate pentru muli asisteni prin faptul c nu a fost foarte obiectiv. La stabilirea salariului ntre minim i maxim se face conform fielor de evaluare , fie care stabilesc criteriile de evaluare a personalului medical. Nici o unitate sanitar din jude, excepie face spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani, nu a inut cont la evaluarea personalului mediu de

cursurile urmate de fiecare, ca un criteriu de departajare.

O ntrebare ctre Comisia pentru Educaie Medical Continu:

- Dac medicii sunt evaluai de ctre angajator prin intermediul FIEI DE APRECIERE ANUAL i nu prin testri profesionale anuale , iar unitatea sanitar a crui angajat este, i stabilete salariul , maxim de obicei, pe baza activitii prestate , de ce asistenii medicali sunt testai anual iar salariul se acord n funcie de notele obinute doar pentru c exist Ord. M.S. 560 / 16.08.1999 i Ord. M.S. 1220 / 28.06.1995 anexa 4 - fia postului asistentului ef de secie paragraful 7 ? i citm: ,, evalueaz i apreciaz ori de cte ori este necesar, individual i global, activitatea personalului din secie ,, organizeaz mpreun cu asistentul ef de unitate i cu reprezentantul Colegiului Asistenilor Medicali, testri profesionale periodice i acord calificativele anuale, pe baza calitii activitii rezultatelor obinute la testare . O parte din recomandarile si neajunsurile

semnalizate au fost rezolvate, inbunatatindu-se activitatea filialei . Consider un succes deplin implicare Comisiei de Evaluare Profesionala in Evaluarea Cunostintelor Profesionale 2004 .

EF COMISIA DE EVALUARE PROFESIONAL

AS.PR. ROXANA ANDRONACHE

____________________________________ PARTEA II

Regimul alimentar n ciroza hepatic

Important! Recomandrile de mai jos sunt orientative, ele trebuind a fi adaptate toleranei individuale i bolilor asociate de care sufer fiecare pacient n parte.

Alimente interzise

Buturi: orice fel de butur cu alcool (uic, drojdie, lichior, vermut, vin, etc.) precum i buturile gazoase sau buturile prea reci.

Pine: pine alb sau neagr necoapt sau cald. Carne: carne gras de vac sau carne de porc,

carne de oaie, carne de gsc, i ra, orice vnat sau carne afumat, srat, conservat, mezeluri, zgrciuri, momie, creier, uger, ficat. Orice fel de mncruri srate, picante, iui.

Pete gras: srat, afumat, conservat, prjit. Ou: glbenuul n exces, omlet de ou prjite,

ochiurile prjite, maionezele.

Brnzeturi: brnzeturile srate, grase, fermentate ca: brnza de putin, brnza de Dorna, brnza de burduf, cacavalul etc.

Finoasele: insuficient fierte i nelimpezite, preparate cu grsime prjit i glbenuuri multe.

Zarzavaturi i legume: zarzavaturi cu partea lemnoas (celuloza) grosolan, ca ridichile, guliile, castraveii, varza i conopida, mai ales crude, nemrunite sau nerase pe rztoare. Toate legumele uscate ca fasolea, lintea, bobul, murturile, varza acr de putin. Orice legum prjit sau preparat cu sosuri cu rnta.

Fructe: verzi, necoapte, crude, tari, n cantitate mare, necurite de coji i smburi. Nuci, alune.

Grsimi: untur, slnin, margarin, orice grsime prjit, glbenu n exces.

Sosuri: toate sosurile preparate cu grsime ncins sau cu grsime peste cantitatea permis ori cu ceap prjit, mutar, piper, vin sau boia iute.

Dulciuri: prjiturile cu crem de unt, plcintele cu grsime, baclavalele, aluaturile proaspete, dospite, prjiturile cu ciocolat, cacao, cltitele, gogoile, prjiturile cu multe nuci.

Diverse: sare n cantitate peste 5 g pe zi, boia, ardei iute, piper, mutar, oet, ceap crud sau prjit etc. ____________________________________

SOCUL ANAFILACTIC Cat de des ne intrebam pacientii daca sunt alergici

la ceva? Cat suntem de pregatiti sa facem fata cazurilor de alergii grave sau reactii anafilactice la medicamente, vaccinuri sau intepaturi de insecte? Reactiile alergice implica manifestari cutanate, de cai aeriene superioare si inferioare, ale aparatului cardiovascular si ale tractului digestiv. Gravitatea reactiilor sistemice variaza de la un eritem usor pruriginos, la exitus in cateva minute. Doua treimi dintre decesele prin soc anafilactic sunt produse prin sufocare, in urma edemului laringian sau a crizei majore de astm. De mentionat ca acestea apar la tineri. In restul cazurilor este vorba de varstnici hipotensiunea si aritmiile duc la colaps cardiovascular. TABLOUL CLINIC Simptomele apar la cateva minute dupa expunerea la alergen si cu cat reactia este mai rapida cu atat este mai grava. Primul simptom este senzatia de rau general pe care o incearca pacientul. in Tabelul 1 sunt enumerate semnele si simptomele care confirma diagnosticul de reactie anafilactica. O buna definitie clinica a reactiei anafilactice tine cont de prezenta a doua manifestari severe: dificultatea respiratorie (prin edem laringian sau criza de astm) si hipotensiunea. Tabelul 1. Semnele si simptomele unei reactii anafilactice SIMPTOME Prurit la nivelul buzelor, palatului, ochilor, mainilor si picioarelor Disfonie

Dispnee Palpitatii Disfagie Crampe abdominale si greata SEMNE Urticarie Flushing Angioedem Edem laringian Wheezing Tahicardie Hipotensiune Colaps Voma si diaree ETIOLOGIA Cele mai frecvente cauze de reactii anafilactice sunt prezentate in Tabelul 2. Tabelul 2. Cauze de anafilaxie Medicamente -Produse biologice umane -Intepaturi de insecte Alimente Latex -Stimuli fizici Idiopatica Medicamentele Printre medicamentele care pot da reactii anafilactice se numara penicilina, aspirina, AINS si insulina. Potenta acestora creste prin administrare parenterala. Excipientii medicamentosi pot fi, de asemenea, alergeni; de exemplu, lactoza, un ingredient comun al pulberilor inhalatorii uscate. Produsele biologice umane Produsele derivate din sange, inclusiv plasma si imunoglobulinele, pot produce reactii anafilactice. Sau citat cazuri de soc anafilactic produs de lichidul seminal, in timpul actului sexual. Intepaturile de insecte Intepatura de viespe sau albina se soldeaza cu morti anual. Alimentele Arahidele, ouale, laptele si molustele sunt alergeni alimentari comuni. Prevalenta reala este necunoscuta, dar un studiu recent a relevat ca 1/80 dintre copiii testati prin scarificare au alergie la arahide. Latexul Alergia IgEmediata la latexul natural din care sunt confectionate manusile constituie o cauza importanta de soc anafilactic la personalul medical. Se citeaza reactii si la pacientii operati, prin expunere la manusile chirurgului. Stimulii fizici Pacientii care sufera de urticarie indusa de frig si sar direct in apa rece pot face o reactie anafilactica letala.

Colapsul vascular poate aparea si la pacientii cu prurit sau urticarie induse de efortul fizic. Manifestarea idiopatica La unii pacienti, reactiile anafilactice se pot produce repetitiv, fara a avea o cauza evidenta. Pentru a pune diagnosticul de anafilaxie idiopatica trebuie excluse mastocitoza si sindromul carcinoid. TRATAMENTUL SOCULUI ANAFILACTIC Socul anafilactic este o urgenta medicala, iar prognosticul depinde de raspunsul la administrarea corecta de adrenalina (epinefrina). Injectia intramusculara cu adrenalina se va face imediat dupa recunoasterea unei reactii severe obstructie respiratorie sau colaps cardiovascular. In Tabelul 3 este prezentat ultimul protocol de administrare a adrenalinei, bazat pe recomandarile Resuscitation Council UK. Protocoalele sunt reactualizate o data la 6 luni, si se recomanda consultarea celor mai noi indicatii. Pentru manifestarile mai putin severe, cum ar fi rashul si angioedemul, fara afectare respiratorie, se pot administra antihistaminice (clorfeniramina). Pacientul va fi supravegheat indeaproape si, daca sufera de astm, va primi un beta2 agonist. Tabelul 3. Volumul de adrenalina (epinefrina) 1%o (1mg/ml) care se administreaza intramuscular in socul anafilactic VARSTA Sub 6 luni Intre 6 luni si 6 ani Intre 6 ani si 12 ani Adulti si adolescenti

VOLUMUL DE ADRENALINA (ml) 0,05 0,12 0,25 0,5

Dozele se pot repeta, la nevoie, din 5 in 5 minute, urmarind tensiunea arteriala, pulsul si functia respiratorie. Administrarea prompta a adrenalinei are o importanta deosebita.

VA URMA ____________________________________ Zece ntrebri pentru a deveni

buni profesioniti Rspunsurile corecte pentru numarul din

Iunie 2004 OCROTIRE

1) b ; 2) c ; 3) b ; 4) c ; 5) b ; 6) a ; 7) c ; 8) a ; 9) c ; 10) b si c INTREBARILE LUNII IULIE

SPECIALITATEA : FARMACIE 1. Diureticele sunt substane care:

a. nltur spasmele muchilor netezi ai aparatului genito-urinar;

b. cresc producerea de urin; c. favorizeaz eliminarea scaunului.

2. Care snt diureticele cu actiune prompt, intens i de scurt durat: a. furosemid; b. edecrin; c. nefrix.

3. Spironolactona are urmtoarele reacii adverse: a. hiperpotasemie; b. hiponatremie; c. bronhospasm.

4. Furosemidul este contraindicat n: a. hipokaliemie; b. intoxicaie cu digitalice; c. H.T.A

5. Hidroclorotiazida este antidiuretic n: a. diabet insipid hipofizar; b. diabet insipid nefrogen; c. H.T.A.

6. Acidul etacrinic produce urmtoarele reacii adverse: a. hipopotasemie; b. hipercalcemie; c. surditate.

7. Dup administrarea diureticelor tiazidice efectul apare dup 1 h i dureaz: a. 2 - 4 h; b. 4 8 h; c. 8 12 h.

8. Diuretice osmotice sunt: a. monitolul; b. spironolactona; c. nefrix.

9. Diureticele salureticele sunt diureticele care: a. determin eliminarea unei urini concentrate

bogat n sare; b. au aciune antagonist fa de aldosteron; c. permite corectarea tulburrilor electrolitice.

10. Furosemidul este indicat n: a. edeme de toate tipurile; b. H.T.A; c. Alcaloz.

RSPUNSURILE CORECTE IN NUMRUL VIITOR ____________________________________

REDACTOR EF : SRBU PUIU COLECTIVUL DE REDACIE :

Bejenaru Elena, Luca Ioan, Pal Elena, Srghie Doinia, Vicu Lcrmioara, Andronache Roxana.

Tehnoredactare : Sandu Luminia

SEDIUL REDACIEI: Bd. Traian nr. 1, Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Judeean Neam, camera 228, et. II, Piatra-Neam, cod 5600 TELEFON + FAX: 0233 / 22.47.37

/ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /DownsampleGrayImages true /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth -1 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages true /GrayImageFilter /DCTEncode /AutoFilterGrayImages true /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /DownsampleMonoImages true /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName (http://www.color.org) /PDFXTrapped /Unknown

/Description >>> setdistillerparams> setpagedevice