Nume si prenume: Anul: ION CREANGA – DATE BIOGRAFICE Fiul mai mare al lui Stefan a Petrei Ciubotarul si al Smarandei, fiica lui David Creanga din Pipirig. Cea dintai invatatura a primit-o de la dascalul Vasile a Ilioaei, in chilia anume ridicata de catre humulesteni. La indemnul lui David Creanga din Pipirig, isi continua invatatura, dar pentru putin timp, la scoala din Brosteni, de sub conducerea lui Neculai Nanu, infiintata de marele logofat Alecu Bals. Dupa avarierea "cocioabei de pe malul stang al Bistritei" (casa Irinucai), revine la Humulesti, face carte cu dascalul Simion Fosa din Tutuieni, de la biserica "Adormirea" din Tg. Neamt, apoi la Scoala Domneasca din Tg. Neamt, dupa 1 iunie 1853, cu profesorul Isaia Teodorescu, zis Popa Duhu, "cuget neobisnuit de indraznet pentru vremea lui si pentru functia
Transcript
Nume si prenume:
Anul:
ION CREANGA –DATE BIOGRAFICE
Fiul mai mare al lui Stefan a Petrei Ciubotarul si al Smarandei, fiica lui David Creanga din Pipirig. Cea dintai invatatura a primit-o de la dascalul Vasile a Ilioaei, in chilia anume ridicata de catre humulesteni. La indemnul lui David Creanga din Pipirig, isi continua invatatura, dar pentru putin timp, la scoala din Brosteni, de sub conducerea lui Neculai Nanu, infiintata de marele logofat Alecu Bals.Dupa avarierea "cocioabei de pe malul stang al Bistritei" (casa Irinucai), revine la Humulesti, face carte cu dascalul Simion Fosa din Tutuieni, de la biserica "Adormirea" din Tg. Neamt, apoi la Scoala Domneasca din Tg. Neamt, dupa 1 iunie 1853, cu profesorul Isaia Teodorescu, zis Popa Duhu, "cuget neobisnuit de indraznet pentru vremea lui si pentru functia lui sociala". Urmeaza in 1854 Scoala de Catiheti din Falticeni, iar de la 1 septembrie 1855, la Seminarul Central de la Socola, fiind recomandat de catre "catihetul Conta", prin adresa din 9 iulie 1855. Bine pregatit, in urma examinarii la care a fost supus, este primit direct in clasa a doua. A facut limba elina cu profesorul Neofit Scriban (militant pentru luminarea poporului, arhimandrit, inchis la Manastirea Neamt de catre mitropolitul Veniamin, pentru ca se gasisera la el operele lui Voltaire). Stiintele filosofice si istoria universala le-a facut cu dr. Ioan Alinescu, iar limba latina cu profesorul D. Stoica.
Exponenti ai iluminismului francez, fratii Neofit, Teoctist si Filaret Scriban, prin opera scrisa si traducerile facute din limba franceza, au fost propavaduitorii ideilor progresiste, unioniste.Din cauza dificultatilor familiale e nevoit sa urmeze numai cursul inferior al Seminarului Central de la Socola. La sfarsitul lunii iulie 1858, tatal, Stefan a Petrei Ciubotarul, moare lasand o casa plina de greutati. La 23 august 1859, se casatoreste cu Ileana, fiica preotului I. Grigoriu de la Biserica "Patruzeci de Sfinti". Slujeste ca dascal si isi capata hirotonia la 26 decembrie 1859. In 1861 figureaza printre cei 14 studenti inscrisi la Facultatea de Teologie din Iasi, abia infiintata in 1860. In anul scolar 1862-1863 nu mai apare in scriptele facultatii, care de altfel se si desfiinteaza curand. Din ianuarie 1864 urmeaza, cu scopul de a intra in invatamant, Scoala Preparandala, prima scoala de invatatori din Moldova. Dupa primul an de studii, la examenul sustinut in 19 iunie 1864, s-a remarcat prin obtinerea unor rezultate deosebite la toate disciplinele. La 29 iunie 1864, la solemnitatea distribuirii premiilor, care a avut loc la Palatul Administrativ, Titu Maiorescu ii inmaneaza premiul I. Un an mai tarziu, la examenul general la care a fost supus in 10 iunie 1865, a primit la toate obiectele nota "eminenta" (religie, pedagogie, gramatica romana, aritmetica, cosmografie, fizica, caligrafie, muzica vocala, aptitudine pedagogica si purtare). Activitatea didactica, Ion Creanga si-a inceput-o inca din mai 1864, cand se afla in primul an de studii la Scoala Preparandala "Vasile Lupu". In anul urmator, Al. I. Cuza semneaza decretul 1501 din 5 noiembrie, de numire provizorie a institutorului Ion Creanga la clasa intaia, sectiunea II de la Scoala Primara "Trei Ierarhi". Scoate, in 1868, abecedarul Metoda noua de scriere si cetire, impreuna cu V. Receanu, Gh. Ienachescu, C. Grigorescu, pe care il imbunatateste cu includerea in editia a V-a (Iasi, 1876) a povestirii Ursul pacalit de vulpe. Manualul Invatatorul copiilor a crescut in importanta prin
introducerea povestilor Inul si camesa, Poveste si Pacala. Ignorarea canoanelor religioase, ca si criticarea ierarhiei bisericesti, i-a atras destituirea din functia de diacon, iar ulterior, cand la conducerea ministerului se afla Cristian Tell, a fost scos si din invatamant. Pentru a-si mentine existenta, a fost nevoit sa-si deschida un debit de tutun, iar dupa divortul pronuntat de catre Tribunalul Iasi, cumpara "bojdeuca" din Ticau, unde se muta impreuna cu Tinca Vartic, buna cunoscatoare de povesti. Este reincadrat in invatamant odata cu venirea lui Titu Maiorescu la conducerea ministerului, in 1874. Un an mai tarziu il cunoaste pe M. Eminescu, pe atunci revizor scolar, care, intuindu-i geniul creator, il indeamna sa-si transcrie bogatul repertoriu oral. Inraurirea lui Eminescu ramane astfel hotaratoare pentru destinul sau scriitoricesc. Prezent la "Junimea", citeste Soacra cu trei nurori, publicata in Convorbiri literare (octombrie 1875).Celelalte scrieri (aparute in Convorbiri literare): Capra cu trei iezi - decembrie 1875 Punguta cu doi bani - ianuarie 1876 Danila Prepeleac - martie 1876 Povestea porcului - iunie 1876 Mos Nechifor Cotcariul - ianuarie 1877 Povestea lui Stan Patitul - aprilie 1877 Povestea lui Harap Alb - august 1877 Fata babei si fata mosneagului - septembrie 1877 Ivan Turbinca - aprilie 1878 Povestea unui om lenes - octombrie 1878
Scrieti 2 evenimente care v-au placut din biografia marelui ION CREANGA.
Opera "Amintiri din copilarie" este structurata in patru parti, primele doua fiind publicate in "Convorbiri literare" in 1881, partea a treia, in aceeasi revista, in 1882, iar in volum a aparut postum.Tema ilustreaza evocarea vietii satului romanesc din a doua jumatate a secolului al XlX-lea si anume a salului Humulesli, cu oamenii lui "gospodari lot unul si unul", intamplarile si evenimentele nu sunt relatate inlr-o ordine cronologica, ci sunt selectate lapte ce devin momente de referinta in conturarea eroului, a "copilariei copilului universal"(G.Calinescu). Partea 1 se deschide cu evocarea universului mirific al Humulestilor, "sat mare si vesel impartit in trei parti, (...) sat vechi razasesc, intemeiat in toata puterea cuvantului, cu gospodari tot unul si unul, cu flacai voinici si fete mandre care stiau a invarti si hora, dar si suveica." Scoala ridicata "prin osardia" preotului loan Humulescu adunase o multime de baieti si fete, printre care- se afla si Nica, "un baiat prizarit, rusinos si fricos si de umbra sa". Copiii nu inteleg rostul invataturii, sunt indaratnici si de aceea parintele loan, "om vrednic si cu bunatate" le aduce ca "dar de scoala noua", pentru a-i sili spre invatatura, "calul balan" si pe "Sf. Nicolai". Filele ceaslovului fiind "cam unse, trageau mustele si bondarii la ele (...) cate zeee-douazcci de suflete prapadeam deodata", asa ca, vazand parintele foile insangerate, "ne pofti pe fiecare la Balan si ne mangaia cu sfantul ierarh Nicolai pentru durerile cuvioaselor muste si
a cuviosilor bondari". Badita Vasile, invatatorul, a fost "prins la oaste" si in zadar umbla parintele loan sa gaseasca alt dascal, dar unui ca "badita Vasile, cuminte, harnic si rusinos ca o fata mare" n-a mai aliat. Pentru a urma scoala, Mica este impins de mama sa, Smaranda, care "era in stare sa toarca in furca si sa invat mai departe", desi Stefan a Petrii era de parere ca "dac-ar fi sa iasa toti invatati (...), n-ar mai ave cine sa ne traga ciubotele." Bunicul dinspre mama, David Creanga, ii duce pe Nica si pe Dumitru la scoala lui Alecu Balos din Brosteni; acum sufera copilul prima ruptura de vatra satului. Calatoria a avut loc intr-o dimineata de iarna, in care "era un pui de ger de crapau lemnele" si-l transporta pe Nica intr-o lume complet noua, necunoscuta, careia copilul nu i se adapteaza deloc, avand loc o serie de intamplari inedite: caderea in Ozana; taierea pletelor; locuirea in gazda la Irinuca, unde se umple de raie; daramarea bordeiului Irinucai; fuga inapoi acasa eu pluta pe Bistrita. Partea a 2-a incepe sentimental, cu un lirism nostalgic: "Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand ma gandesc la locul nasterii mele, Ia casa parinteasca din Humulesti, la stalpul hornului unde lega mama o sfara eu motocei la capat de crapau matele jucandu-se cu ei, (...) parca-mi salta si acum inima de bucurie. (...) Si cu eram vesel ca vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in turbarea sa". Aducerile aminte reinvie chipul mamei sale care, eu adevarat ca "stia a face multe si mari minunatii", despre intamplarile copilariei: "Hai mai bine despre copilarie sa povestim, caci ea singura e vesela si nevinovata". Sunt intamplari celebre si de referinta pentru copilaria lui Nica a lui Stefan Apetrei: la cirese, pupaza din tei, la scaldat.Finalul acestui capitol este memorabil prin celebra autoironie: "Ia, am fost si eu in lumea asta un bot cu ochi, o bucata de huma insufletita din Humulesti, care nici frumos pana la 20 de ani, nici cu minte pana la
30 si nici bogat pana la 40 nu m-am facut. Dar si sarac, ca in anul acesta, ca in anul trecut si ca de cand sunt, niciodata n-am fost". Partea a 3-a incepe cu un monolog dialogat al autorului cu propriul sau cuget incarcat de aceeasi autoironie: "Nu mi-ar fi ciuda incaltea cand ai fi si tu ceva si de te miri unde, imi zice cugetul meu", prilej cu eare Creanga descrie satul Humulesti si imprejurimile acestuia, facand referiri si la istoria acestor locuri, cu domnitorii si mitropolitii ce "s-au randuit la scaunul Moldovei" si care "au trebuit sa treaca macar o data prin 102 Humulesti'. Nica este acum adolescent, urmeaza cursurile Scolii Domnesti din Targu Neamtului, apoi pe cele de la Scoala de Catiheti din Falticeni. Desprinderea de sal se realizeaza pentru o perioada mai lunga, urmarind procesul formarii lui Nica, raporturile lui cu viata sociala, cu colegii de scoala, intre care varul sau. Ion Mogorogea, Gatlan, Trasea, Oslobanul, impreuna eu care statea in gazda la Pavel Ciubotarul, unde isi aduceau merinde de acasa si se ingrijeau iarna de lemne de foc. Accentele ironice se indreapta, in acest capitol, spre "fabrica de popi" din Falticeni, spre deprinderile unor membri ai tagmei preotesti sau monahale, spre manualele scolare aride si spre invatarea mecanica, un "cumplit mestesug de tampenie", care dau tabloului o imagine realista asupra scolii romanesti...
Scrieti, pe scurt , ce v-a impresionat in fragmentele prezentate.
Nume si prenume:
Anul:
NOTIUNI DE SINTAXA
Partea gramaticii care se stabileste regulile imbinarii cuvintelor in propozitii si a propozitiilor in fraze se numeste sintaxa.Propozitia este o comunicare scrisa sau spusa cu un singur predicat. Propozitia principala are inteles de sine statator.Propozitia secundara explica si intregeste intelesul propozitiei ce se leaga de aceasta printr-un element de relatie.Propozitia subordonata depinde din punct de vedere grammatical de alta propozitie, indeplinind functia unei parti de propozitie a regentei sale.SUBIECTULEste partea principala de propozitie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.
Subliniati subiectele:I Clasificare:simple: Andreea canta.multiple: Ana si Maria au plecat la scoala.compuse: Floarea-soarelui a rasarit.
II Clasificare:subiect exprimatsubiect neexprimat: -inclus: Plecati! Veniti maine!-subinteles: Eu plec la scoala; vin la ora 13:00.
Subiectul poate fi exprimat prin:
substantiv comun: Iepurele a fugit.substantiv propriu: Adina invata.adjectiv: Batranul se sprijina in carje.
pronume personal: El scrie. de politete: Dumneavoastra citicti.posesiv: Al meu a castigat.de intarire: Insusi a marturisit adevarul.interogativ: Cine a citit cartea?relativ: Stiu cine m-a cautat.
demonstrativ: Acela este el.negativ: Nici unul nu stie.nehotarat: Altul a invatat.numeral cardinal: Doi merg.ordinal: Al doilea merge.ditributiv: Cate doi au plecat.colectiv: Amandoi invata.fractionar: O treime au plecat.verb- infinitiv: A invata este bine.supin: De citit este frumos.interjectie: Trosc! Se auzi acolo.
Dupa felul in care subiectul este sau nu autorul actiunii, exprimata de predicatul verbal, se disting doua feluri de subiecte: - subiectul logic- subiectul gramatical Subiectul gramatical este partea de propozitie care raspunde la intrebarea cine? sau ce? pusa predicatului verbal.In propozitia "Florile sunt culese de copii."- subiectul gramatical este substantivul "florile".Subiectul logic este autorul real al actiunii exprimate de
predicatul verbal.Cartea este citita cu placere de elev. - subiectul grammatical este substantivul cartea.
PREDICATULPredicatul este partea principala de propozitie care arata caracteristica subiectului. Raspunde la intrebarile Ce face? Ce este?
Cum este?.Clasificare:predicat verbalpredicat nominalSubliniati predicatele:Predicatul verbalPredicatul verbal poate fi exprimat prin:a) indicativ prezent: Baiatul citeste o carte. (diateza activa)imperfect: El se gandea la examen. (diateza reflexiva)perfect simplu: Tu citisi repede scrisoarea. perfect compus: Tu ai cumparat o carte. mai mult ca perfect: Voi admiraseratiindelung aceste rochii. viitorul I: Eu voi cumpar o rochie.viitorul II: Tu vei fi vazut spectacolul.viitorul popular: Tu o sa mergi la teatru.
b) conjunctiv prezent: Eu sa citesc aceasta carte.perfect: Eu sa fii citit aceasta carte.
c) conditional optativ present: As citi aceasta carte.perfect: As fi citit aceasta carte.
e) locutiuni adverbiale: Fara indoiala voi invata.Valorile verbului "a fi":verb copulativ: El este student.(P.N.)verb predicative: Marul este pe masa.verb auxiliar(ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse):indicativ: Eu voi fi cantat.conjunctiv perfect: Sa fi cantat.conditional perfect: Eu as fi cantat.infinitiv perfect: A fi cantat.
Predicatul NominalPredicatul nominal este partea principala de propozitie care arata o insusire sau atribuie o calitate subiectului. Este format dintr-un verb copulativ, la mod personal, si unul sau mai multe nume predicative.( a fi+ NP: a se naste, a ramane, a se numi) vb. Copulative
Predicatul nominal poate fi exprimat prin:-substantiv: El este elev.-adjectiv: El este frumusel.-numeral cardinal: Ei sunt doi.-numeral ordinal: El este al doilea.-numeral colectiv: Ei sunt amandoi.-numeral distributiv: Ei sunt cate doi.-numeral fractional: Ei sunt o jumatate.-numeral multiplicative: Laptele este indoit.-pronime personal: Acesta este el.-pronume posesiv: Acesta este al meu.-pronume demonstrativ: El este acesta.
Nume si prenume:
Anul:
Compunerea cu inceput dat
Continuati aceasta compunere, conform celor 3 parti:introducere,cuprins si incheiere
Primavara, fiica cea mai tanara a batranului an, cea aducatoare de bucurie si voie buna a sosit si la noi cu alaiul ei de flori, lumina si culoare. Totul e invaluit in mantia de lumina a soarelui, care mangaie bland pamantul si toate vietatile. Bolta albastra se oglindeste in apele limpezi ale raurilor. Zilele sunt mai blande si mai lungi, iar noptile mai scurte. Primavara a asternut peste tot un covor multicolor. Campurile si dealurile au inverzit, iar livezile se pregatesc sa dea in floare. In paduri , muschiul copacilor e moale ca o perna de puf, iar brazii care abia si-au lepadat mantia de nea privesc mandri catre soare. In desisuri a albit floarea ghiocelului si un parfum usor de toporasi se raspandeste la adierea vantului din amurg.
Se da textul:“Mi-e greu sa-mi parasesc coliba in care mi-am petrecut viata si mi-am crescut copiii si ma cuprinde un fel de spaima cand ma gandesc sa raman singura intr-insa.”
( Ioan Slavici, ”Moara cu noroc”)
Cerinte:
1.Precizati 3 pronume din textul de mai sus.3p“ …………………………………………………………………….2.Precizati 3 substantive din textul prezentat si analizati-le morfologico-sintactic.3p
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………3.Identificati sinonime contextuale pentru cuvintele: spaima,coliba,ma gandesc.3p
Citeste cu atentie textul pentru a raspunde cerintelor:
Atentie! Se acorda 1 p din oficiu.
„Danut trânti usa cu atâta putere, încât molozul i se prabusi pe umeri.(…) Dând cu ochii de ultima cununa de premiant întâi, atârnata deasupra patului, o smulse din cui si o trânti pe jos, îmbrâncind-o cu piciorul. - De asta învat eu, ca sa ma persecute! Lasa… v-oi arata eu voua! clatina el pumnii spre usa fetitelor.Desprinzând pusca de pe tinta, o înarma cu sageata gumata si trase… Pac! Pocni sageata, ramânând lipita de usa, ca o fisa de telefon… Danut o desprinse… - Ei, da ce-i scandalul acesta? Ce faci acolo, Danut? Nu dormi? Îl intâmpina, de dincolo de usa, glasul doamnei Deleanu. Danut amuti. În vârful picioarelor îsi atârna pusca la loc.… Culese cununa, maturând foile desprinse subt dulap, si atârna restul gloriei în cuierul ei.” (Ionel Teodoreanu La Medeleni)
1. Identificati trasaturile de caracter ale personajului prezentat, precizati de unde reies, alcatuind enunturi dezvoltate. 2p………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
2. Transcrieti din text trei cuvinte ce contin diftong si un cuvânt ce contine hiat. 1p
…………………………………………………………………………3. Alcatuiti familia lexicala a cuvântului „pusca”.(5 derivate) 2p
………………………………………………………………………..
4. Explicati cum s-au format cuvintele (mijloace interne de îmbogatire a vocabularului): deasupra, înarma, (foile) desprinse. 2p
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………5. Construiti enunturi cu omonimele: cui , voi/ v-oi (omofon) 2p
"Cartea Cantecelor" este considerata cel mai vechi document de creatie populara chineza cuprinzand 305 povestiri in versuri, unele avand semne indicatoare de ritm de pauze sau unduiri expresive. Exista si o muzica rigida, de templu sau cea de slavire a imparatului. De la mijlocul secolului al treilea inaintea erei noastre existau la curte orchestre de peste 800 de muzicanti si formatii de peste 100 de dansatori. Instrumentele de coarde erau variate avand pana la 20 de corzi ciupite sau actionate cu un arcus. Instrumentele de suflat erau din bambus din lemn sau metal dar nici unul nu avea ancie. Instrumentele de percutie erau toba, gongul, tam-tamul si clopoteii. Predominau registrele inalte sau joase, alternate cu dansul sau muzica de slavire a imparatului. Ca oriunde, in paralel cu muzica culta exista muzica neprofana sau laica. Principalele instrumente populare chineze antice erau: pasio, leiba si gutinul. Aceste instrumente nu aveau distanta de semiton. India antica Caracteristica principala pentru practica muzicala indiana era legatura dintre cant, cuvant si gest. Miscarile capului si ale mainilor se alaturau muzicii astfel dezvoltandu-se in mod deosebit muzica de dans "Sulu".
Subiectele erau culese din viata de zi cu zi: scene de la pescuit, de la seceris sau din viata animalelor si a padurii. Odata cu arta dansului se dezvolta arta pantomimei (cu masti si costumatii simbolice desfasurat la teatrul de papusi). Intre muzica populara si cea religioasa de la curtea imparatului exista o mare diferenta. Ca exemplu se vor lua procesiunile din Templu unde cocile intonau silabic texte sacre doar in limita intervalului de cvarta. Interpretul vocal manuia in timp ce canta toate instrumentele de percutie.Sistemul sonor specific muzicii chinezesti este sistemul pentatonic.
Palestina antica
Izvorul cel mai important in muzica acesteia a fost Biblia. Muzica lor insotea toate manifestarile de cult. Productiile lor cele mai importante tin de partea religioasa a muzicii si sunt psalmii.
Care erau instrumentele muzicale de percutie?
Nume si prenume:
Anul:
GENURI MUZICALE
Pana spre sfarsitul secolului 18 artele plastice in Tarile Romanesti urmau doua traditii disticte: cea bizantin (cele doua state romanesti si zona ortodoxa reprezentata de romanii din Transilvania) si cea occidentala (zonele din Transilvania locuite de sasi, maghiari, secui si zona Banatului, locuita de svabi). Aceasta divizare, chiar mai stricta in arta decat in arhitectura, unde interferentele stilistice erau chiar frecvente, a fost cauzata de rigorile programelor inconografice impuse de religie, desi in unele biserici ortodoxe din Transilvania se pot observa clar lucrari influentate de curentele occidentale (picturile in stil gotic din biserica satului Strei, in prezent in judetul Hunedoara, datand din secolul 14). 1.Muzica populara romaneasca2.Muzica bisericeasca3.Muzica culta4.Muzica usoara
1.Muzica populara romaneasca (folclorul romanesc)
Termenul de folclor este propus in 1446 de catre arheologul englez Wiliam Toms. Sensul cuvantului e culegerea de materiale ce se iau din popor.
Etimologic cuvantul apare folk=popor, lore=intelepciune.La noi in tara termenul de folclor a fost folosit de Bogdan Petriceicu Hasdeu iar din punct de vedere a ariei pe care o cuprinde putem spune
numai faptele artistice pe cale orala (muzica populara, literatura populara si dansul popular)
Folclorul reprezinta totalitatea realitatilor folclorice cu trasaturi si forme creata sau asimilata de un popor, atat in mediu rural cat si in urban care se transmite pe cale orala intr-un anumit spatiu geografic fara a se sti autorul.
Stiinta care se ocupa cu folclorul se numeste Folcloristica iar de studiul muzici populare se numeste Etnomuzicologie.
Muzica populara apartine cultului national si face parte din patrimoniul national. In prima perioada a fost singura forma de manifestare si prima etapa a muzici romanesti.
Trasaturile generale si specifice ale muziciiFolclorul traditional (muzica romaneasca difera)Caracter popular(e accesibila si de mare popularitate)Caracter realist (realitatile vieti)Caracter oral (pe cale orala)Caracter colectiv (fiecare interpret isi aduce contributia la piesa respectiva) Caracterul anonim (nu se cunoaste autorul)Caracter sincretic (textul si muzica nu se despart)
Fondatori etnomuzicologieiFondatorii etnomuzicologiei romanesti sunt doi muzicieni recunoscuti ca specialisti peste hotare, George Breazul si Constantin Brailoiul.George Breazul a fondat in 1927;Arhiva Fonografica a Ministerului cultelor si artelor iar Constantin Brailoiul a pus baza Arhivei Compozitorilor romani in 1928.
Folclorul copiilorFolclorul copiilor ca si celelalte genuri ale folclorului, creatiile folclorului pastreaza elemente stravechi.Multe jocuri ale copiilor sunt insotite si de instrumente muzicale ,obiecte care imita instrumentele muzicale. Daca nu are instrumente improvizeaza din hartie, scoarta arborului, pana de gasca.
Melodia din folclorul copiilor e foarte simpla.Din folclorul copiilor fac parte numaratori, cantece pentru aducerea ploii, cantece si descantece pentru alungarea ploii, cantece care se bazeaza pe relatia dintre copil si natura, etc.
Exemple de cantece:
Caramida noua da Doamne sa ploua.
Caramida veche da Doamne sa plece.
Avion cu motor iama si pe mine-n zbor.
Cantecul propriu-zisEste cel mai raspandit gen al muzici populare. Difera de la un loc la latul. Are o forma strofica specifica. Versurile sunt alcatuite din 7-8silabe. Intalnim arhaisme. Din punct de vedere ritmico-melodic e simpla dar cu accente expresive potrivite textului si genului muzical. Este cel mai bogat gen muzical. Tematica cuprinde sfera de preocupari si de trairi care apartin tuturor varstelor si categoriilor sociale.Ce gen de muzica va place ? De ce?
Nume si prenume:Anul:
ARTELE PLASTICE
Existenta unei traditii bizantine vechi a fost dovedita de inflorirea picturii murale in Valahia in secolul 14.Picturile de pe peretii bisericilor princiare din Curtea de Arges,realizate intre 1362-1366, constituie una din cele mai impunatoare compozitii de tip mural bizantin din secolul 14 si un model pentru pictorii murali din Tarile romanesti si Transilvania, integrata intr-o adevarata scoala de pictura. Pe langa trasaturile (modele arhetip si canoanele imobile contemplative) impartite in mod obisnuit cu intreaga lume est ortodoxa, pictura romaneasca - pictura murala, miniaturile, gravurile liturgice,lucrarile argintate sau aurite (Cele patru evanghelii realizat de Gavriil Uric in 1429, primul pictor roman cunoscut, care este acum in Biblioteca Bodleiana din Oxford) - are trasaturile ei specifice. Frescele din Valahia secolului 16, dar mai ales exceptionalele picturi exterioare care decoreaza peretii manastirilor din Bucovina, Moldova de Nord (Voronet - 1547; Moldovita - 1532-1537; Sucevita - 1582-1598), prin compozitialor armonioasa, bine echilibrata relatie intre intreg si detalii, stralucirea culorilor reprezinta ultima epoca infloritoare in istoria picturii bizantine dupa caderea Bizantului. Sculptura ocupa un loc modest in Evul Mediu in principatele din afara arcului carpatic, monumentele de tip bizantin fiind in general lipsite de decoratiuni sculptate. Una din putinele exceptii este Biserica Episcopala din Curtea de Arges, cu multe decoratii de origine
caucaziana si araba. In Transilvania sculptura este subordonata stilului religios catolic abordat. Detasarea de canoanele bizantine, caracteristica a secolelor 17 si 18, va atinge o culme in secolul 19 cand caracterul laic a aparut in arte si, mai tarziu, a fost adaptat vietii moderne atat ca subiect (portrete si scene istorice) cat si in tehnica (pictura de sevalet) sau curente artistice (academism si romantism). Au fost introduse de artistii straini care au venit din Austria, Germania, Polonia, Italia, la chemarea marilor boieri ce comandau portrete de familie. La inceputul anilor 40 din secolul 19, au aparut primii artisti romani educati in vest, in principal in Germania, iar dupa 1850, moda franceza si-a facut loc in pictura. Theodor Aman (1831-1891) si Gheorghe Tatarescu (1820-1894), reprezentanti ai academismului, sunt primii beneficiari ai educatiei parisiene. Nicolae Grigorescu (1838-1907), care a introdus pictura in aer liber in arta romana si Ioan Andreescu (1850-1882) isi completeaza educatia alaturi de pictorii din Barbizon in timp ce Stefan Luchian (1868-1916) asimileaza la Paris experienta impresionista. Prin ei pictura romaneasca isi face stralucita intrare in zona modernitatii. Cele trei mari personalitati artistice reprezinta in acelasi timp trei tipuri de receptie si sensibilitate. Portretele de taranci ale lui Grigorescu, pline de efuziune si mandrie tinereasca, sunt remarcabile,vocatia lui Andreescu pentru peisaje respira un aer de sobrietate si meditatie, in timp ce Luchian adauga o intensitate tragica la delicatetea si gratia florilor sale, care i-au adus un mare renume. In acelasi interval de timp, se observa o reinnoire a idiomului sculptural prin imersiunea in folclor atinsa de Dimitrie Paciurea (1873-1932) si Constantin Brancusi (1876-1957). Paciurea, primul sculptor roman inzestrat cu viziune monumentala, a explorat inclinatiile mitologige si fantastice ale vechilor creatii folclorice (himere si sfincsi).
Stabilit la Paris in 1904, Brancusi va restructura, prin simplificari geometrice, intreaga arta a secolului 20. Putine din operele sale se afla in muzee romanesti:Rugaciune, Sarutul, Domnisoara Pogany, Cumintenia pamantului etc. De notat sunt de-asemenea monumentele de la Targu Jiu, constand din Coloana fara sfarsit, Masa tacerii si Poarta sarutului (1936-1938), dedicate soldatilor cazuti in primul razboi mondial. Perioada interbelica diversifica si imbogateste pictura romaneasca, care absoarbe experienta impresionista si a altor curente. Nicolae Tonitza (1886-1940), Francisc Sirato (1877-1953), Camil Ressu (1880-1962) si Lucian Grigorescu (1894-1965) se afla printre numele cele mai cunoscute. Merita sa fie mentionate si nume ca Gheorghe Petras...
Care sunt primii artisti romani educati in vest?
Nume si prenume:
Anul:
SIMFONIA
Simfonia este o lucrare muzicala de mari proportii scrisa pentru orchestra, orchestra simfonica, capabila sa redea cele mai diferite sentimente si idei umane.(simfonia provine din limba greaca :syn-impreuna, phonie-voci,)In Grecia antica, prin symphonie se intelege cantarea intr-un ansamblu de voci-COR. Simfonie, in Roma antica, inseamna cantarea intr-un ansamblu instrumental, iar in Renastere reprezinta muzica de introducere la un spectacol sau chiar titlul unor piese vocale. Din sec. al XVI-lea ne parvine o lucrare intitulata Sacrae Symphoniae de Givanni Gabrieli, care este dedicata unui ansamblu vocal-intrumental. Abia in secolul al XVII-lea SIMFONIA devine o piesa muzicala pur instrumentala. Simfonia este denumirea data uverturii la spectacolele de opera italiana. Cea ce se intelege astazi prin simfonie este, de fapt, reprezentarea titlului Simfonie clasica. Joseph Haydn este socotit parintele� � simfoniei clasice.
S-au parcurs mai multe etape pentru ca acest tip de simfonie sa se nasca. Una dintre etape este forma de sonata legata de numele lui Philipp Emanuel Bach. Apoi este Scoala de la Manheim unde are loc o� � conlucrare intre culturile muzicale ale timpului: italiana, germana si franceza avind ca rezultat dezvoltarea simfonismului german. Conducatorul acestei scoli este Johann Stamitz (1717-1756). In
acelasi timp asistam la o noua etapa de dezvoltare a instrumentelor, mai precis a orchestrei simfonice.
Joseph Haydn stabileste forma clasica a simfoniei:
STRUCTURA SIMFONIEI CLASICE
Numarul partilorMiscareaFormaStructura formeiIALLEGROSONATAExpozitieDezvoltare-Reexpozitie�IIANDANTELIEDA;A B;A B A� � �IIIMODERATOMENUETO miscare de dans ?IVPRESTORONDOA B A C A D -A� � � � � ORCHESTRA SIMFONICA
Cuvantul ORCHESTRA provine de la cuvantul grecesc � �ORKA� ESTRA � care se traduce prin A DANSA. In antichitate, corul, care � �
insotea si comenta actiunea de pe scena tragedii grecesti, dansa. Astazi, prin orchestra, intelegem un ansamblu instrumental numeros, adica un colectiv de muzicieni care canta la diferite instrumente executind impreuna, o lucrare muzicala de mari proportii. Orchestra simfonica este un ansamblu instrumental in care se regasesc toate familii de instrumente de suflat si cu corzi. Componenta orchestrei nu este fixa, definitiva, numarul instrumentelor fiind determinate de cerintele partiturilor mizicale, din dorinta compozitorilor. Cautarea de noi efecte sonore a dus la largirea continua a orchestrei simfonice. Dar sa nu uitam evolutia ascendenta a tehnicii si gandirii muzicale, precum si rapiditatea cu care instrumentele de toate categoriile devin performante, se perfectioneaza. Acest moment porneste din secolul al XVII-lea si continua si astazi. O orchestra simfonica nu interpreteaza doar simfonii este intrebuintata in interpreterea formelor vocal-instrumentale: opera, opereta, cantata, oratoriu precum si in interpretarea genurilor instrumentale consacrate: concerto grosso, concert instrumental, rapsodie, poem simfonic si altele.
Nume si prenume:
Anul:
CURCUBEUL
Curcubeul, cel mai frumos fenomen din atmosfera ce a impresionat omenirea din toate timpurile, fiind considerat un "semn ceresc" care aduce binele, pacea si prosperitatea. Curcubeul este un fenomen optic care ia nastere din cauza dispersiei si reflexiei luminii solare in picaturile de ploaie din atmosfera. El este vizibil atunci cand soarele bate din spatele nostru in perdeaua de nori din fata, lumina reflectandu-se pe bolta senina. Norii sunt grupari mai mult sau mai putin conturate de picaturi de apa sau cristale de ghiata, aflate in suspensie in atmosfera, provenite din condensarea sau sublimarea vaporilor de apa. In cele ce urmeaza vom arata cum lumina care trece printr-o picatura de apa sufera fenomenele de dispersie si reflexie. Pentru aceasta vom folosi un fascicul de lumina de culoare rosie. Daca acest fascicul de lumina cade pe o picatura rotunda de apa atunci o parte din lumina rosie va iesi in toate directiile, dar cea mai mare parte a luminii rosii va iesi din picatura pe cateva directii privilegiate. Schita arata fasciculul de lumina rosie venind din directia razei 1 si intrand in picatura. Cand intra in picatura, razele sunt refractate. O parte din fasciculul 1 este reflectata de emisfera opusa si o parte iese din picatura, ca raza 2. Partea reflectata traverseaza din nou picatura si iese ca raza 3. Uitandu-ne la schita, putem vedea ca o parte din lumina rosie emerge in aproape toate directiile, dar cea mai mare parte emerge in directia razei 3. Asa ia nastere curcubeul. Aceasta
�concentratie a luminii intr-o � directie anumite face posibil curcubeul. Doar o raza, cea care trece prin centrul picaturii nu este deviata. Putem fotografia un curcubeu cu un film alb-negru. Culorile nu sunt pe film, dar curcubeul, cu siguranta, este! De obicei, pentru a explica existenta curcubeului se analizeaza culorile. Dar culorile sunt secundare pentru problema principala: De ce exista un arc stralucitor pe cer? Razele solare ce intalnesc o picatura de apa se raspandesc in mai multe directii. Dar, datorita reflexiei si refractiei, ceva mai multe raze sunt deviate sub anumite unghiuri decat sub altele. Aceasta mica preferinta este cheia curcubeului.� � Observati din desen ca, de fapt, toata lumina solara care patrunde in picatura este azvarlita inapoi intr-un con. Centrul acestui con este opus soarelui. Conul formeaza un disc stralucitor de lumina, exact opus soarelui. De la nivelul solului se vede numai o parte din acest disc; dintr-un aeroplan, care zboara la mare inaltime, cateodata se vede tot discul. Marginea stralucitoare a acestui disc formeaza curcubeul. Culorile curcubeului apar datorita refractiei. Refractia depinde usor de culoare: culorile diferite ale luminii traverseaza cu viteze diferite picaturile si se refracta diferit. De aceea se produce o separare a culorilor, dupa cum se vede in diagrama.
Atentia multor oameni care privesc un curcubeu este captata de culori, incat ei nu mai observa portiunea de disc stralucitor, a carei margine colorata este curcubeul. La fel ca in prisma optica, in picaturile de apa din nori lumina se descompune in cele sapte culori: rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet. De obicei, apar un curcubeu principal si un curcubeu secundar. In arcul curcubeului principal rosul se situeaza in partea exterioara, in
timp ce la cel secundar, rosu se situeaza in interior. Culorile curcubeului sunt cu atat mai vii si mai pure cu cat lumina se refracta si se reflecta pe picaturile mai mari. Este de mentionat faptul ca si lumina lunii produce uneori curcubee, ele sunt insa palide si greu de observat cu ochiul liber.
