studiu satu mare pug final bucuresti filestudiu satu mare pug final bucuresti

1

Tema : Elaborarea studiului de fundamentare economic

aferent PUG al municipiului Satu Mare (în cadrul contractului de colaborare între

Urban Proiect SA şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Satu Mare) Obiectiv general Obiective specifice Pentru atingerea obiectivului general al studiului şi a obiectivelor specifice s-a recurs la următoarele proceduri de cercetare / sub-studii:

1. analiza datelor secundare – pentru reliefarea situaţiei economice generale a judeţului Satu Mare în context regional şi naţional, respectiv a muncipiului Satu Mare în contextul economiei judeţului;

2. studiu primar cantitativ – în vederea identificării punctelor slabe şi a constrângerilor ce planează asupra mediului de afaceri şi calitativ – în vederea identificării punctelor tari şi a oportunităţilor de investiţii şi a modalităţilor de valorificare a acestora, prin luarea în calcul a punctelor slabe şi constrângerilor existente (identificate în cadrul studiului preliminar).

Competitivitatea poate fi definită ca fiind abilitatea unei regiuni şi, deci, a autorităţilor ei publice, de a-şi menţine baza locală de firme şi forţa de muncă calificată şi de a atrage investiţii străine (responsabilitatea socială corporativă şi IMM-urile). Studierea datelor referitoare la societăţile comerciale din municipiul Satu Mare reprezintă cel mai amplu capitol de analiză, fiind consideraţi toţi indicatorii specifici ce oferă o caracterizare pertinentă a evoluţiei, distribuţiei şi performanţelor firmelor sătmărene. Pentru culegerea informaţiilor secundare s-au folosit ca principale surse de informare instituţiile de interes public, organizaţiile şi autorităţile publice locale, regionale şi naţionale din arealul studiat, colecţiile de date, publicaţiile şi documentele de programare strategică elaborate de acestea. A fost de asemenea elaborat şi distribuit un chestionar pentru identificarea terenurilor şi suprafeţelor industriale neutilizate, care pot fi reciclate pentru alte utilizări. Echipa de proiect a identificat de asemenea principalii deţinători de suprafeţe mari de teren incluzând clădiri industriale sau de depozitare, cu domeniile lor de activitate. Îmbunătăţirea climatului investiţional reprezintă unul dintre principalii piloni ai dezvoltării unei comunităţi. Ca urmare a acestui fapt colectivul de redactare a studiului s-a axat pe identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale mediului de afaceri din arealul ţintă, identificarea oportunităţilor şi ameninţărilor acestuia şi caracterizarea mediului economic prin prisma percepţiei actorilor relevanţi din muncipiul Satu Mare - societăţile comerciale sătmărene.

Evaluarea dezvoltării economice a municipiului Satu Mare în scopul actualizării Planului Urbanistic General

1. Evaluarea situaţiei actuale de dezvoltare a economiei municipiului Satu Mare, evoluţia

în timp a sectoarelor de activitate

2. Tendinţe şi propuneri de dezvoltare

2

1. CONSIDERAŢII GENERALE CU PRIVIRE LA NECESITATEA ACTUALIZĂRII

REGLEMENTĂRILOR DE URBANISM

Prin semnarea „Chartei Leipzig privind Dezvoltarea Durabilă a Oraşelor Europene” statele membre UE au iniţiat o nouă fază în istoria politicilor regionale şi teritoriale în Europa. În cadrul acestei noi politici a UE oraşele sunt acum pe deplin recunoscute ca nivele fundamentale de intervenţie şi administraţiile lor ca actori cheie în arena acestor politici. Această semnificativă schimbare de perspectivă poate fi înţeleasă în legătură cu transformările radicale pe care le generează globalizarea în structura economică şi socială a oraşelor europene, şomajul, sărăcia, dezechilibrele sociale şi degradarea îngrijorătoare a mediului sunt fenomene care au devenit de masă în multe dintre oraşele europene şi solicită abordarea unor noi modele de politici urbane. În acelaşi timp, această schimbare a paradigmelor este solicitată de rolul pe care oraşele mari sunt aşteptate să le joace în competiţia globală.

În perioada 1996 - 2007, o treime din oraşele UE au crescut cu o rată de creştere de maxim 0,2% pe an, o altă treime a înregistrat o populaţie stabilă, iar cea de-a treia a înregistrat un notabil declin al populaţiei. Cea mai mare creştere a fost înregistrată în unele oraşe din Spania, unde s-au înregistrat procente de peste 2%, dar şi în Marea Britanie, Irlanda, în unele situaţii şi ca efect al migraţiei. In schimb, în multe dintre oraşele din Europa Centrală şi de Est (România este relevantă din acest punct de vedere) s-a constatat un declin semnificativ. Principial în toate oraşele suburbiile sunt mai degrabă în creştere şi dacă totuşi scad, declinul lor este mai redus decât al oraşului în ansamblul său. Schimbările economice şi contextul social din ţările Europei Centrale şi de Est au avut în mod evident un impact puternic asupra dezvoltărilor economiei urbane. Scăderea populaţiei din aceste oraşe a avut la bază şi o stagnare a sporului natural al populaţiei, dar se poate constata totodată o scădere alarmantă a raportului între populaţia activă şi tineri (cei sub 45 ani), şi populaţia îmbătrânită (peste 65 ani). Economiile urbane au devenit în ultimii ani economii de servicii. Sectorul serviciilor este de departe sursa majoră de locuri de muncă în oraşele vechii UE. In oraşele din noile state membre sectorul serviciilor nu este încă unul dominant, dar se poate observa o creştere. Dacă se ia în considerare sectorul terţiar în totalitatea sa, rata de creştere a acestuia în oraşele din Europa Centrală şi de Sud Est este mai înaltă ca în orice alt sector economic, reflectând schimbările structurale profunde şi tranziţia economică din ultima decadă, chiar dacă nu s-a ajuns încă la o ocupare de 80 - 90% din locurile de muncă, aşa cum se întâmplă în cele mai mari pieţe urbane de joburi din UE (Londra, Paris, Berlin, Madrid şi Roma). In acest context Raportul PE 398.450/31.01.2009 al Comisiei pentru dezvoltare regională a Parlamentului european Privind urmărirea Agendei teritoriale şi a Cartei de la Leipzig subliniază o serie de provocări pentru amenajarea teritoriului în UE. Astfel, întrucât obiectivele stabilite în Carta de la Leipzig sunt consolidarea abordărilor unei politici integrate de dezvoltare urbană prin crearea şi garantarea unor spaţii publice de înaltă calitate, modernizarea reţelelor de infrastructură şi creşterea eficienţei energetice, promovarea activă a inovaţiei şi a educaţiei şi - în special în cartierele urbane defavorizate - promovarea transportului urban ecologic, performant şi la un preţ accesibil, strategii de revalorificare urbană, consolidarea economiei locale şi a politicii locale privind forţa de muncă, o politică activă de educare şi formare a copiilor şi tinerilor, Parlamentul European solicită încorporarea unei politici pentru sectoare economice creative în procesul de dezvoltare teritorială şi urbană cu scopul creării unui cadru general pe baza instrumentelor disponibile (politica de coeziune, amenajarea teritoriului şi urbanism), ţinând cont de calitatea zonei, astfel încât oportunităţile pentru acţiuni creative şi inovatoare să fie îmbunătăţite. Comisia subliniază totodată că tendinţele demografice duc la noi provocări în ceea ce priveşte piaţa forţei de muncă, accesul la serviciile sociale şi de sănătate, problema locuinţelor şi amenajarea teritoriului în general. Se accentuează faptul că îmbătrânirea populaţiei poate reprezenta o

3

oportunitate pentru crearea de noi locuri de muncă pe piaţa aflată în creştere şi de noi produse şi servicii pentru ameliorarea calităţii vieţii persoanelor mai în vârstă, întrucât dezvoltarea aşa-zisei „economii pentru vârsta a treia” este importantă la nivel local. Parlamentul European atrage atenţia totodată asupra extinderii haotice a aşezărilor urbane („urban sprawl”); având în vedere problema fragmentării peisajului şi a pierderii continue a terenurilor în urma creşterii urbane din statele membre şi invită statele membre să impună măsuri şi strategii eficiente pentru limitarea utilizării terenurilor. Amenajarea teritoriului şi urbanismul reprezintă domenii de real şi permanent interes în toată lumea, atât pentru autorităţile publice centrale şi locale, cât şi pentru populaţia urbană şi rurală. Perioada contemporană este caracterizată în special printr-o dezvoltare economică impetuoasă în întreaga lume, amenajarea teritoriului şi urbanismul luând un avânt extraordinar, de multe ori cu forme şi imagini nepotrivite. Nici în România ultimilor ani, lucrurile nu s-au prezentat diferit, dinamica edificării construcţiilor depăşind de multe ori capacitatea şi voinţa autorităţilor publice de a stăpâni fenomenul şi de a menţine sub control activităţile specifice a căror desfăşurare haotică („urban sprawl”) a adus o serie de prejudicii. Calitatea spaţiilor publice, a peisajelor urbane, a arhitecturii şi a urbanismului joacă un rol important în condiţiile de trai ale populaţiilor oraşelor. Ca factori de localizare, aceste elemente sunt importante în atragerea întreprinderilor din domeniul industriei bazate pe cunoaştere, a forţei de muncă creative şi calificate şi a turiştilor. Din acest motiv, trebuie să se intensifice interacţiunea dintre arhitectura, planificarea infrastructurii şi planificarea urbană, pentru a crea spaţii publice atrăgătoare, orientate spre utilizator, şi pentru a ajunge la un nivel înalt in ceea ce priveşte mediul de viaţă. In acest context, va trebui ca autorităţile locale să dezvolte competenţele şi eficienţa necesare punerii în aplicare a politicilor integrate de dezvoltare urbană, inclusiv în vederea îndeplinirii standardelor generale de calitate şi durabilitate a mediului construit. Este de menţionat că există în momentul de faţă oportunitatea utilizării fondurilor structurale europene pentru programe integrate de dezvoltare urbană, care în cazul municipiului Satu Mare, pol de dezvoltare, trebuie să se concentreze pe dificultăţile şi potenţialul specifice şi să ia în considerare elementele specifice municipiului. Posibilităţi promiţătoare de creştere a eficienţei surselor convenţionale de finanţare naţionale şi europene sunt oferite de iniţiativele UE, JESSICA şi JEREMIE, care susţin crearea unor fonduri de dezvoltare urbană şi a unor fonduri pentru IMM-uri, utilizând instrumente de inginerie financiară în scopul creşterii participării capitalului privat la punerea în aplicare a strategiilor integrate de dezvoltare urbană. Efortul administraţiei publice locale – primăria municipiului Satu Mare - trebuie să se concentreze pe realizarea unui parteneriat (chiar neconcretizat în formă oficială) cu toţi factorii cu răspundere din regiunea de interes, în scopul identificării şi asumării comune a obiectivelor de dezvoltare ale comunităţii în ansamblul său, precum şi al rolului pe care municipiul l-ar putea juca în regiune (incluzând aici şi spaţiul transfrontalier). Urmează în mod necesar identificarea şi mobilizarea tuturor resurselor materiale, financiare, umane etc. care pot fi utilizate pentru atingerea obiectivelor stabilite, deoarece durabilitatea pleacă de la ideea că activităţile umane sunt dependente de mediul înconjurător si de resurse, şi aşa cum menţiona Gro Brutland, “dezvoltarea durabilă este cea care urmăreşte nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface nevoile lor”.

4

2. ANALIZA EVOLUŢIEI ECONOMICE A JUDEŢULUI SATU MARE ÎN CONTEXT REGIONAL ŞI NAŢIONAL

2.1. INFORMATII GENERALE Acces rutier: Judeţul Satu Mare deţine un important avantaj în ceea ce priveşte poziţionarea. Se găseşte în apropierea graniţei, este situat relativ aproape de patru capitale europene: Bucureşti (578 km), Viena (580 km), Bratislava (537 km) şi Budapesta (336 km). Acces Feroviar. Satu Mare este conectat direct, prin căi ferate, cu oraşul Cluj-Napoca, pe acest traseu fiind asigurate legăturile cu Regiunile Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest. Un alt traseu de importanţă mare este Oradea – Satu Mare, acesta făcând legătura dintre Satu Mare şi Regiunea Vest. Reţeaua de căi ferate a regiunii Nord-Vest asigură accesul direct al călătorilor din regiune spre Satu Mare. Acces Aerian. Aeroportul Satu Mare asigură 2 curse săptămânale tur - retur (TAROM) Satu Mare – Bucureşti, lunea şi vinerea, precum şi 2 curse Bucureşti - Satu Mare (marţea şi joia), respectiv una Satu Mare – Bucureşti (miercurea). Puncte de trecere a frontierei (vamă) : Petea (rutier); Halmeu (rutier şi feroviar); Urziceni (rutier); Berveni (feroviar); Satu Mare (aerian). Infrastructură Infrastructura rutieră: Teritoriul judeţului este străbătut de 75 Km de drumuri europene, 193 Km de drumuri naţionale, 1.336 Km de drumuri judeţene. Infrastructura feroviară este reprezentată prin 220 Km de căi ferate şi 54 de gări. Infrastructura aeriană: Aeroport Internaţional, situat la 14 Km de centrul oraşului Satu Mare, pe care operează cursa Satu Mare – Bucureşti, putând totodată să primească curse charter (interne şi internaţionale) de pasageri şi mărfuri. Telecomunicaţii: Reţeaua telefonică se compune din 71 centrale, existând 54.000 abonaţi în judeţ. Serviciile de curier rapid sunt oferite de TNT, DHL, Cargus, Fan Curier, Curiero etc. Alimentarea cu apă : Reţea de distribuţie a apei în toate oraşele şi în 38 comune. Reţea de canalizare în toate oraşele şi în 6 comune. Electricitate: Reţea de distribuţie electrică în oraşe şi în 218 localităţi (din totalul de 226 localităţi). Alimentarea cu gaz natural : Reţea de distribuţie a gazului în două municipii, două oraşe şi nouă localităţi. Construcţii şi locuinţe : Suprafaţa medie de locuit este de 40,4 m2. La sfârşitul anului 2002 numărul de locuinţe era de 136.000. Proprietatea privată reprezintă 97,7% din locuinţele totale. Populaţia judeţului la 1 ianuarie 2009 era de 365.508 locuitori, care reprezintă 1,7% din populaţia ţării. Din totalul populaţiei 47,5% trăiesc în mediul urban (din care peste 65% în municipiul reşedinţă de judeţ) şi 52,5% în mediul rural. Structura pe sexe este de asemenea echilibrată, 48,6% din locuitorii judeţului fiind de sex masculin şi 51,4% de sex feminin. Evoluţia demografică

5

arată un proces lent de îmbătrânire. În ultimii 15 ani populaţia a scăzut cu peste 10,5%, densitatea acesteia diminuându-se de la 94 la 84 locuitori pe km². Resursele de muncă ale judeţului Satu Mare au scăzut constant începând cu anul 2000, resursele de muncă totalizând în 2006, 232.400 persoane din care 119.700 persoane de sex masculin şi 112.700 persoane de sex feminin. 2.2. ANALIZA SUMARĂ A SITUAŢIEI ECONOMICE A JUDEŢULUI SATU MARE Economia judeţului Satu Mare a urmat, în ultimii ani, o evoluţie ascendentă clară, urmând şi, uneori, depăşind, traiectoriile Regiunii Nord-Vest şi ale ţării. Contextul transformărilor economice pozitive prin care trece România şi parcursul ascendent pe care l-a trasat economia judeţului Satu Mare în ultima perioadă, formează un background favorabil dezvoltării economice generale şi individuale a mediului de afaceri sătmărean. La sfârşitul anului 2006 , Produsul Intern Brut al judeţului Satu Mare reprezenta circa 11,8% din cel regional. Cel mai mare aport la formarea acestuia îl avea industria, a cărei contribuţie la valoarea adăugată brută a judeţului era de 30,72%, pondere mai ridicată faţă de cele înregistrate la nivelul Regiunii şi al României. Agricultura era un alt domeniu foarte important pentru PIB-ul judeţului, procentul acestuia din valoarea VAB este de 21,4% şi este, de asemenea, superioară ponderilor aferente domeniului analizat din VAB regională şi naţională. Activităţile de tranzacţionări imobiliare reprezintă 14,85% din VAB judeţeană, a treia pondere, ca valoare, dintre principalele domenii de activitate ale economiei. Produsul intern brut pe locuitor la nivelul judeţului Satu Mare, în anul 2006, a fost de 3.689 de euro. Comparativ cu anul precedent, valoarea acestui indicator a crescut cu 642,7 euro. Faţă de valoarea regiunii Nord-Vest, PIB/locuitor din judeţ este mai scăzut, reprezentând circa 87% din aceasta. Previziunile Comisiei Naţionale de Prognoză din iunie 2008 conturau creşteri valorice importante ale indicatorului analizat. Astfel, valoarea previzionată pentru anul 2008 (4.906 euro) este cu 1.217 euro mai mare faţă de cea a anului 2006. Judeţul Satu Mare dispune de importante resurse de muncă, calificate sau calificabile. Din totalul populaţiei judeţului, resursele de muncă reprezintă 63,05%, iar raportat la totalul resurselor de muncă ale regiunii, cele din Satu Mare reprezintă 13,4%. Rata de activitate a resurselor de muncă ale judeţului este de 65,83%, mai ridicată faţă de media naţională, ceea ce înseamnă că populaţia activă civilă din Satu Mare numără aproximativ 153.000, 12,8% din totalul Regiunii Nord-Vest. Rata de ocupare a resurselor de muncă este de 63,6%, însemnând că 147,8 mii de locuitori ai judeţului sunt ocupaţi într-unul din domeniile de activitate ale economiei judeţene. Raportat la persoanele active, populaţia ocupată reprezintă 96,6%. Numărul mediu de salariaţi ai judeţului era la 31.12.2008 de 81.005, adică aproximativ 12,3% din totalul regiunii. În perioada 2003 - 2008, numărul de salariaţi a crescut cu 11,91% (13 mii persoane), evoluţie pozitivă importantă reflectată şi de scăderea ratei şomajului înregistrat (3,4% în 2006, 2,7% în 2007, 2,3% în 2008). Şomajul este un capitol care, pentru judeţul Satu Mare, a avut aspecte favorabile, comparativ cu judeţele Regiunii Vest şi cu media naţională, pe tot parcursul perioadei 2000 - 2008. De aceea, scăderea ratei şomajului din judeţul Satu Mare nu a fost atât de spectaculoasă, în comparaţie cu evoluţiile înregistrate în regiune sau în ţară, dar situaţia şomajului din judeţ se menţine una dintre cele mai bune la nivel naţional, chiar şi contextul anului 2009, când ca urmare a efectelor crizei economice mondiale rata şomajului a ajuns la 4,5 % în luna martie. Cea mai mare parte a salariaţilor societăţilor comerciale sătmărene activează în industrie (53,3%), cu precădere în industria constructoare de maşini (16,8%), industria uşoară (16,2%) şi industria lemnului (9%). Un procent important (16,3%) din totalul salariaţilor, revine şi comerţului, urmat de construcţii (11,4%), servicii (8,6%), transporturi (5,3%), turism (2,8%) şi agricultură (2,3%). Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat în anul 2008 în judeţul Satu Mare a fost de 1.360 lei, redus în comparaţie cu valoarea medie naţională de 1.751 de lei. Totuşi, în perioada 2000 - 2008,

6

creşterea salariului mediu din judeţul Satu Mare a fost caracterizată de indici de creştere care au depăşit valorile regionale şi cele naţionale. La 31.12.2008 existau un număr de 19.997 agenţi economici în judeţ, din care 6.580 persoane fizice independente, asociaţii familiale, respectiv persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale conform legislaţiei actuale. După domeniul de activitate declarat la Oficiul Registrului Comerţului, la finalul anului 2008, 11,9% din totalul societăţilor comerciale active au ca obiect principal de activitate industria, 17,83% îşi desfăşoară activitatea în construcţii, 27,38% în comerţ, 8,5% în transporturi şi telecomunicaţii 5,1% în agricultură, restul având ca activitate principală declarată la înmatriculare, alte prestări de servicii. Conform indicatorilor de bilanţ, la 31.12.2007, în judeţ activau 9.141 societăţi comerciale, dintre care 9.116 IMM-uri, al căror procent din total (99,73%) este uşor mai ridicat faţă de cel regional (99,6%). Faţă de anul anterior, în 2007, activau în judeţ mai mult cu 788 societăţi. Distribuţia geografică a societăţilor comerciale reliefează o concentrare a acestora în principale oraşe ale judeţului, cu precădere în reşedinţa Satu Mare, unde activează 60% dintre firmele sătmărene. În activitatea de comerţ exterior, exporturile s-au cifrat în anul 2008 la 629 milioane euro în preţuri FOB. Pe grupe de mărfuri, structura acestuia se prezintă astfel: maşini şi echipamente 39,3%, materiale textile şi articole din acestea 16,1%, metale comune şi articole din metal 8,3% (toate în scădere faţă de anul anterior), mobilier 8,3%, încălţăminte 6,4%. Importul de mărfuri al agenţilor economici cu sediul în Satu Mare a însumat, în aceeaşi perioadă, 765 de milioane euro în preţuri CIF. Ca structură, importurile principale sunt formate din: maşini şi echipamente 28,2%, metale comune şi articole din acestea 17,3%, materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 11,2% (ambele în creştere faţă de anul anterior), materiale textile şi articole din acestea 10,8%, mijloace de transport 7,2%. (Date prelucrate după Buletinul statistic lunar al judeţului Satu Mare) În funcţie de participarea la capitalul firmelor cu investiţie străină de capital din judeţ, clasificarea ţărilor de provenienţă a acestuia la 31.12.2008 este următoarea:

Participare USD Număr firme Poziţia Ţara total % total %

Lei investiţi / dobândiţi

1 Germania 33.688.121 52,81 271 17,15 38.502.751 2 Franţa 10.221.371 16,02 52 3,29 11.600.268 3 Danemarca 5.956.311 9,33 7 0,44 359.414 4 Italia 3.964.181 6,21 251 15,89 11.452.668 5 Marea Britanie 3.045.390 4,77 8 0,51 2.079.766 6 Ungaria 1.741.058 2,72 506 32,03 6.265.215

Industria judeţului a raportat, în anul 2006, o cifră de afaceri de 757,27 milioane de euro, reprezentând 11,7% din cifra de afaceri totală a unităţilor locale din Regiunea Nord-Vest active în acest sector. Deşi valorile exprimate în preţurile curente ale anilor anteriori au fost mai mici faţă de cea înregistrată în anul 2006, ţinând cont de indicii preţurilor producţiei industriale rezultă o involuţie reală a acestui indicator cu 10,62%, în perioada 2004 - 2006. Cea mai mare scădere o raportează industria extractivă (-60,42%), ramura cu cel mai mic aport la cifra de afaceri totală a industriei sătmărene. Scăderea aferentă industriei energetice este caracterizată de un procent de (-11%), iar cea mai uşoară scădere (-8,64%) revine industriei prelucrătoare care a contribuit, în anul 2006, cu 94,6% la formarea cifrei de afaceri a industriei.

7

O situaţie pozitivă, aparent contrară involuţiei generale a industriei, s-a observat în cazul industriei alimentare. Producţia anuală a principalelor categorii de produse alimentare a judeţului a înregistrat creşteri mari în perioada 2000 - 2006. Dintre acestea, se remarcă producţia industrială de carne, preparate din carne şi brânzeturi, pentru care judeţul Satu Mare a raportat creşteri de 23,52%, 49,09%, respectiv 154,75%, în anul 2006 faţă de 2000. Salariul mediu din industrie, la nivelul anului 2008, a fost de 806 lei, mult mai scăzut faţă de media judeţeană de 1.360. Agricultura este un domeniu important al economiei judeţului şi cuprinde cea mai mare parte a populaţiei ocupate din judeţ: 39%. Ponderea aceasta este cea mai ridicată, comparativ cu celelalte judeţe ale Regiunii Nord-Vest, fiind mai mare chiar decât procentul pe care îl deţine agricultura din totalul populaţiei ocupate a ţării. Acest aspect demonstrează importanţa pe care o are agricultura pentru economia judeţului şi, mai ales, pentru veniturile individuale ale locuitorilor săi. Totuşi, numărul salariaţilor din agricultură nu este mare, raportat la numărul total de angajaţi, reprezentând doar 3,6% din efectivul acestora. Cauzele acestei discrepanţe sunt multiple, printre acestea numărându-se caracterul sezonier şi discontinuu încă accentuat al activităţilor agricole şi gradul scăzut de oficializare al raporturilor de muncă din acest domeniu. Producţia agricolă a crescut (valoric) semnificativ, în perioada 2001 - 2006, procentul de creştere aferent fiind de 54,82%. Producţia agricolă animală a înregistrat creşteri mai mari (74,82%) faţă de cea vegetală (52,97%), situaţie datorată în mare parte dezvoltării industriei alimentare. Însă, industria vegetală se remarcă, în special, prin producţia totală de căpşuni. Judeţul Satu Mare este cel mai important producător de căpşuni din ţară, deţinând, în anul 2007, aproximativ 57% din producţia naţională a acestei specii de fructe. Faţă de anul 2000, când producţia sătmăreană de căpşuni era de doar 7.000 t, în anul 2006 au fost recoltate şi valorificate 12.272 t de căpşuni. Viticultura este un domeniu agricol insuficient valorificat în judeţul Satu Mare, care deţine 41,1% din suprafaţa regională ocupată cu vii pe rod. În plus, suprafeţele ocupate cu vii altoite este din ce în ce mai redusă. Analizând evoluţia producţiei agricole pe o perioadă mai lungă de timp, se observă fluctuaţii ale acestora în funcţie de caracterul meteorologic şi hidrologic general al anilor analizaţi. Astfel, în anii în care s-au manifestat excesiv anumite fenomene naturale care au capacitatea de a influenţa rezultatele agricole prin afectarea calităţii şi cantităţii recoltelor (de exemplu, anul 2005), se observă scăderi importante ale producţiei agricole, în special a celei vegetale. Aşadar, agricultura sătmăreană are nevoie de investiţii în toate domeniile, atât în maşini şi utilaje, în tehnologii şi în specii noi, cât şi în ameliorarea solului şi în sisteme de irigaţii. Sectorul construcţiilor se află în expansiune continuă în ultimii ani, atât la nivel naţional cât şi în judeţul Satu Mare unde, în anul 2006 activau în acest domeniu 1.139 de societăţi comerciale, cu 24% mai multe faţă de anul precedent, care angajau 11,4% din salariaţii judeţului. Contrar structurii generale pe domenii de activitate, conform căreia sectorului analizat îi revin 13,6% din societăţile din judeţ, în oraşul Negreşti Oaş se observă o pondere ridicată (35,1%) a firmelor din construcţii, situaţie explicabilă prin anvergura dezvoltării lucrărilor de construcţii în partea estică a judeţului, în special în comuna Certeze. Cifra de afaceri a sectorului a crescut foarte mult, în ultimii ani. În anul 2006, rezultatul financiar al unităţilor din judeţ active în acest domeniu reprezenta 15,1% din totalul Regiunii Nord-Vest, mai mare cu 5,6 puncte procentuale faţă de anul 2004. Numărul de autorizaţii de construire eliberate în judeţul Satu Mare în anul 2007, a fost mai mare cu 14,8% faţă de anul 2006, iar suprafaţa medie construită a unei locuinţe pentru care s-a obţinut, în anul 2007, autorizaţie de construire este de 208,6 mp. În anul 2006, au fost terminate în judeţul Satu Mare 757 locuinţe, cel mai mare număr înregistrat în perioada 2002 - 2006, cu 26,2% mai mult faţă de anul 2002. Proiectele imobiliare de amploare aflate în dezvoltare în judeţul Satu Mare sunt, însă, concentrate în municipiul Satu Mare şi în localităţile imediat învecinate (în special cele rezidenţiale). Preţurile

8

practicate în prima jumătate a anului 2008 pe piaţa imobiliară sătmăreană, pentru imobilele noi, variau între 880 euro şi 1.400 euro pe mp pentru locuinţe şi între 1.100 euro şi 2.600 euro pe mp pentru spaţiile comerciale şi/sau de birouri. Valorile medii, cel mai frecvent întâlnite sunt de 900 euro/mp locuinţă şi 1.300 euro/mp spaţiu comercial. Chiriile pentru spaţiile comerciale şi de birouri sunt situate în jurul a 30 - 40 euro/mp. Comerţul este un domeniu în plină dezvoltare în judeţul Satu Mare şi în special în municipiul reşedinţă de judeţ. Pe lângă datele statistice care arată creşteri anuale importante ale numărului de unităţi locale, ale numărului de salariaţi şi ale cifrei de afaceri din comerţ, noile proiecte de spaţii comerciale de dimensiuni mari, finalizate, în curs de execuţie sau planificate pentru a fi realizate în scurt timp vehiculează valori investite importante, mărci de renume şi un număr mare de noi locuri de muncă. Spre exemplu, ultimele două mari investiţii demarate în anii 2007 şi 2008 totalizează aproximativ 114 milioane euro, concretizându-se în două mari parcuri de retail (Atrium şi Armonia), ce ar urma să se alăture celor deja existente. In momentul actual cele două investiţii sunt stopate fără a se cunoaşte termenul de repornire. Turismul este un domeniu economic cu un mare potenţial, din păcate puţin valorificat în momentul actual. Pentru dezvoltarea sectorului este necesară în primul rând modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice, conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural din judeţ, reabilitarea zonelor cu potenţial turistic, dar se impune de asemenea o activitate susţinută de promovare .

2.3. REZULTATELE OBŢINUTE PÂNĂ ÎN PREZENT PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A JUDEŢULUI SATU MARE 2.3.1. Evoluţia Produsului Intern Brut al judeţului Satu Mare Evoluţia Produsului Intern Brut al judeţului Satu Mare a urmat o traiectorie ascendentă, asemănătoare cu cele ale Regiunii Nord-Vest şi a ţării. Indicele de creştere aferent perioadei 2000 - 2005 este, pentru Satu Mare, de 2,59 puncte, egal cu media ţării dar mai scăzut cu 0,05 puncte faţă de indicele regional. Această valoare calculată pentru judeţul Satu Mare demonstrează o creştere a acestui indicator cu 259%. În Regiunea Nord-Vest, la nivelul anului 2005, PIB-ul judeţului Satu Mare era al patrulea, ca valoare, comparativ cu celelalte cinci judeţe, generând 11,8% din PIB-ul Regional.

Evoluţia Produsului Intern Brut în perioada 2000 – 2005

Regiunea / judeţul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2005/2000

Nord - Vest 9.501,00 13.667,30 18.018,70 24.110,80 30.310,30 34.620,40 2,64 Satu Mare 1.134,30 1.731,20 2.149,40 2.873,10 3.672,80 4.069,80 2,59 Total ţară 80.377,30 116.768,70 151.475,10 197.564,80 246.468,80 288.176,10 2,59

-miliarde lei, preţuri curente- Sursa: INS, Anuarul Statistic al României 2007

Produsul intern brut pe locuitor la nivelul Regiunii de dezvoltare Nord-Vest şi a judeţului Satu Mare

în perioada 2006- 2011 * Prognoză CNP

Sursa: CNP – „Prognoza în profil teritorial- varianta finală de primăvară 2008” În context naţional, judeţul Satu Mare se situa în 2005 pe locul 25 în funcţie de PIB înregistrat, exceptând din clasament municipiul Bucureşti.

PIB / Locuitor - euro 2006 2007* 2008* 2009* 2010* 2011* Total regiune 4.246 5.247 5.799 6.881 7.956 9.066 Satu Mare 3.689 4.467 4.906 5.807 6.721 7.665 PIB/locuitor judeţul Satu Mare faţă de media judeţelor

86,88% 85,13% 84,60% 84,60% 84,47% 84,54%

9

2.3.2. Forţa de muncă. Veniturile populaţiei Resursele de muncă. Ratele de ocupare şi de activitate ale acestora Resursele de muncă ale judeţului Satu Mare au înregistrat, în perioada 2000 - 2006, o creştere cu 7,4 mii persoane, ceea ce reprezintă o modificare procentuală pozitivă de 3,3%, mai mare faţă de media regiunii şi sensibil egală faţă de cea a ţării. Din totalul populaţiei judeţului, resursele de muncă reprezintă 63,05% (66,78% pentru bărbaţi şi 59,51% pentru femei). Resursele de muncă de sex feminin reprezintă 48,5% din totalul judeţului. Procentul judeţului Satu Mare din totalul resurselor de muncă ale Regiunii Nord-Vest este de 13,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai mare faţă de cel aferent anului 2000.

Evoluţia resurselor de muncă (mii persoane)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 România 13.358,4 13.615,5 13.342,6 13.544 13.701,9 13.816,9 13.801,6 Regiunea NORD-VEST

1.679,5 1.706,2 1.668,7 1.693,5 1.718,7 1.725,7 1.731,4

Satu Mare 225 229,9 221,8 226,4 227,8 232,2 232,4 masculin 114,4 116,6 112,1 114,5 115,9 119 119,7

feminin 110,6 113,3 109,7 111,9 111,9 113,2 112,7 Sursa: INS

Populaţia ocupată civilă a judeţului Satu Mare cuprinde un efectiv de 147,8 mii persoane, reprezentând 96,6% din populaţia activă civilă a judeţului, 12,8% din populaţia ocupată a Regiunii Nord-Vest şi generând o rată de ocupare a resurselor de muncă de 63,6%.

Populaţia activă civilă pe sexe (mii persoane)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 România 9.636,4 9.389,4 9.089,6 8.964,4 8.796,2 8.913,4 8.929,8 Regiunea Nord Vest

1.278,9 1.263,1 1.216,3 1.195,8 1.174 1.193,6 1.198,4

Satu Mare 164,4 166,8 155,7 150,2 145,4 151,1 153 masculin 83,2 83,4 76,5 75,5 72,1 76 78

feminin 81,2 83,4 79,2 74,7 73,3 75,1 75 Sursa: INS

Cea mai mare parte a populaţiei ocupate din judeţ activează în agricultură (39%, cel mai ridicat procent din Regiunea Nord-Vest, mai mare faţă de media naţională), în timp ce 26% este ocupată în industrie, iar 4% în sectorul construcţiilor). În ceea ce priveşte ponderea din populaţia ocupată, ramura dominantă a industriei este cea prelucrătoare, căreia îi revine 96,4% din populaţia judeţului ocupată în industrie. Astfel, industria prelucrătoare din judeţul Satu Mare deţine cea mai mare pondere din populaţia ocupată, comparativ cu celelalte judeţe din Regiunea Nord-Vest şi cu media ţării.

Structura populaţiei ocupate a judeţului Satu Mare, după principalele domenii de activitate

39%

26%

4%

31%

Agricultură* Industrie Construcţii Altele

10

Populaţia ocupată pe domenii de activitate, în 2006 -mii persoane-

din care:

Total

Agricultură, vânătoare

şi silvicultură

Pescuit şi piscicultură

Industrie

Industrieextractivă

Industrie prelucrătoa

re

Energie electrică şi

termică, gaze şi apă

Construcţii

România 8.469,3 2.514,3 4,0 1.969,4 90,0 1.749,4 130,0 512,6 Regiunea NORD-VEST

1.155,4 376,4 0,1 287,7 8,3 265,7 13,7 54,4

Satu Mare 147,8 57,0 - 38,4 0,4 37,0 1,0 6,6 Sursa: INS, calcule proprii

Numărul de salariaţi Numărul mediu de salariaţi ai judeţului Satu Mare a înregistrat, în perioada 2003 - 2006, o creştere cu aproximativ 5.000 de persoane, însemnând un spor de 7,35%, faţă de anul 2003. Astfel, în anul 2006, cei 73 de mii de salariaţi însemnau 31,41% din resursele de muncă ale judeţului şi 47,71% din populaţia activă. Raportând numărul de salariaţi ai judeţului la totalul Regiunii Nord-Vest, rezultă un procent de 12,3%, mai mare faţă de cel înregistrat în anul 2003 (11,7%). Această diferenţă denotă faptul că judeţul Satu Mare a înregistrat o creştere a numărului de salariaţi mai mare faţă de nivelul mediu al regiunii, în perioada 2003 - 2006. Cea mai mare parte a salariaţilor din judeţ (41,2%) sunt angajaţi ai unor unităţi economice al căror principal domeniu de activitate se încadrează în industria prelucrătoare. Urmează, în ordinea descrescătoare a ponderii din totalul salariaţilor, activităţile de comerţ (14,9%) şi învăţământ (9,3%). Sectorul construcţiilor cuprinde 6,3% din totalul salariaţilor. * inclusiv vânătoarea, piscicultura şi silvicultura

Numărul mediu de salariaţi - mii persoane-

2003 2004 2005 2006 % din resursele de muncă % din populaţia activă România 4.591 4.469 4.559 4.667 33,81% 52,26% Regiunea NORD-VEST

581 576 580 595 34,37% 49,65%

Satu Mare 68 67 69 73 31,41% 47,71% masculin 34 33 35 38 31,75% 48,72%

feminin 34 34 34 35 31,06% 46,67% Sursa: INS, Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă - 2006 ; calcule proprii

Structura salariaţilor judeţului Satu Mare, după principalele domenii de activitate

41,2%

1,4%14,9%

9,3%

22,8%

6,3%

3,6% 0,5%

Agricultură* Industrie extractivă Industrie prelucrătoare Industrie energeticăConstrucţii Comerţ Învăţământ Altele

11

Număr mediu de salariaţi pe domenii de activitate, în anul 2006 - persoane-

România Regiunea NORD-VEST Satu Mare

Total 466.7254 594.573 72.861 Agricultură, vânătoare şi silvicultură

133.576 11.486 2.631

Pescuit şi piscicultură 2.731 181 22 Industrie 1.631.574 235.052 31.352

Industrie extractivă 94.520 8.846 340 Industrie prelucrătoare 1.408.807 213.076 30.007 Energie electrică şi termică, gaze şi apă

128.247 13.130 1.005

Construcţii 352.081 34.759 4.596 Comerţ 739.180 96.708 10.882 Hoteluri şi restaurante 93.272 10.991 1.172 Transport, depozitare şi comunicaţii 327.154 38.153 3.051 Intermedieri financiare 84.970 9.723 1.206 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 286.043 22.358 1.782 Administraţie publică şi apărare 175.086 18.894 2.350 Învăţământ 382.630 57.373 6.795 Sănătate şi asistenţă socială 328.331 44.843 5.021 Celelalte activităţi ale economiei naţionale

130.626 14.052 2.001

Sursa: INS, Cercetarea statistică privind costul forţei de muncă - 2006 Câştigul salarial Salariul mediu net lunar aferent judeţului Satu Mare, în anul 2006, a fost de 778 lei, cu o unitate mai mare faţă de media Regiunii Nord-Vest. Exprimat în moneda europeană (la cursul valutar al BNR), această valoare înseamnă 220,74 euro. În perioada 2000 - 2006, judeţul Satu Mare a înregistrat cea mai mare creştere a câştigului mediu net lunar din Regiunea Nord-Vest, indicele de creştere aferent acestei perioade (1,49) depăşind cu 0,2 puncte şi valoarea calculată pentru întreaga ţară. Astfel, în 2006, salariul mediu net din judeţul Satu Mare, exprimat în euro, a fost cu 149% sau cu 139 euro mai mare faţă de anul 2000. Cel mai mare indice de creştere a salariului mediu net din judeţ este corespunzător anului 2005, atunci când câştigul salarial a crescut faţă de anul anterior cu 28%. Însă, în anii 2003, 2004 şi 2006, judeţul Satu Mare a raportat cele mai mari creşteri ale venitului salarial din Regiunea Nord-Vest, indicele aferent depăşind şi valoarea naţională.

Câştigul salarial nominal mediu net lunar

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 România 2.139.138 3.019.424 3.789.202 4.839.648 5.986.386 746 866 Regiunea NORD-VEST

1.911.542 2.674.245 3.389.728 4.457.406 5.553.915 679 777

Satu Mare 1.769.881 2.461.389 3.169.704 43.97.078 5.6583.55 646 778 Sursa: INS

Indicii de creştere ai salariului nominal mediu net lunar, exprimat în euro, în perioada 2000 - 2006

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2006/2000 România 0,08 0,05 0,06 0,15 0,39 0,19 1,29 Regiunea NORD-VEST 0,07 0,06 0,09 0,15 0,37 0,18 1,30 Satu Mare 0,07 0,07 0,15 0,19 0,28 0,24 1,49

Sursa: INS * exprimat în euro, la cursul istoric al BNR

12

Cea mai mare valoare medie lunară a câştigului salarial nominal din economia judeţului Satu Mare este înregistrată în domeniul administraţiei publice şi al apărării (1.706 lei), în activităţile de intermedieri financiare (1.449 lei), în industria energetică (1.237 lei) şi în învăţământ (1.204). La polul opus se află pescuitul şi piscicultura (404 lei), hotelurile şi restaurantele (420 lei), comerţul (578 lei) şi construcţiile (570 lei).

Câştigul salarial nominal mediu net lunar în judeţul Satu Mare, pe domenii de activitate

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Total 1.769.881 2.461.389 3.169.704 4.397.078 5.658.355 646 778 Agricultură 1.357.161 2.252.623 2.470.390 3.437.020 4.308.043 519 655 Silvicultură, exploatare forestieră şi economia vânatului

1.670.897 2.537.548 3.159.631 6.929.029 8.049.230 747 775

Pescuit şi piscicultură

: 5.240.908 5.136.400 3.407.293 4.987.445 472 404

Industria 1.719.961 2.367.965 2.953.486 4.196.566 5.526.776 620 710 Industria

extractivă 2.902.784 4.104.416 5.170.472 6.798.069 7.242.179 823 987

Industria prelucrătoare

1.635.042 2.263.977 2.831.858 4.079.092 5.416.057 595 689

Energie electrică şi termică, gaze şi apă

2.829.298 3.761.593 4.704.593 6.191.272 7.892.691 1.286 1.237

Construcţii 1.457.975 2.038.385 2.876.782 3.885.474 4.792.668 503 570 Comerţ 1.236.936 1.973.632 2.352.708 3.549.851 3.828.862 475 578 Hoteluri şi restaurante

1.264.356 1.506.395 2.100.416 3.707.021 3.902.588 334 420

Transporturi 2.129.897 3.394.937 3.753.222 5.290.333 7.486.065 728 937 Poştă şi telecomunicaţii

3.171.330 4.050.463 7.425.278 8.267.368 8.747.633 1.126 948

Intermedieri financiare

3.952.499 6.342.966 8.703.079 10.321.827 13.962.849 1432 1449

Tranzacţii imobiliare şi alte servicii

1.459.005 2.05.567 2.705.801 3.585.562 5.019.276 598 695

Administraţie publică şi apărare

2.659.555 3.835.441 4.927.605 7.395.384 8.680.317 1.155 1.706

Învăţământ 1.965.398 2.728.707 3.342.785 4.600.050 7.375.208 845 1.204 Sănătate şi asistenţă socială

1.824.424 2.596.934 3.126.634 4.076.439 5138.009 649 799

Sursa: INS

Cele mai mari creşteri ale veniturilor salariale lunare, pentru perioada 2000 - 2006, au fost înregistrate în Administraţie publică şi apărare, unde se observă o creştere cu 263% a salariului, şi în Învăţământ, domeniu în care salariul mediu lunar a crescut cu 247% faţă de anul 2000. Singurul domeniu de activitate în care se observă o scădere (cu 43%) a câştigului salarial lunar este pescuitul şi piscicultura. (Procente de creştere calculate pe baza valorilor exprimate în euro)

Structura şomerilor după nivelul de pregătire, în perioada 2000-2007

65,17%

68,96%

83,33%

70,88%

80,14%

83,71%

87,01%

86,79%

32,06%

26,85%

14,87%

25,06%

16,34%

13,99%

10,70%

10,49%

2,78%

4,19%

1,80%

4,06%

3,51%

2,30%

2,29%

2,72%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Primar, gimnazial si profesional Liceal si postliceal Universitar

13

Numărul de şomeri. Rata şomajului Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă din judeţul Satu Mare a înregistrat, în anul 2007, cel mai scăzut număr de şomeri din perioada 2000 - 2007 (exceptând 2004). De asemenea, cu excepţia judeţului Bistriţa-Năsăud, în Satu Mare este raportat cel mai mic număr de şomeri dintre judeţele Regiunii Nord-Vest. Atât numărul şomerilor cât şi rata şomajului au crescut însă în ultimele 6 luni, apropiindu-se în prezent de valorile maximale ale anului 2000. Şomajul feminin a atins pragul critic în anul 2002, când 44,3% dintre şomerii înregistraţi în judeţ erau femei. Începând cu anul următor, procentul femeilor din totalul şomerilor a scăzut, ajungând în anul 2007 la 38,95%. În funcţie de nivelul de pregătire profesională, cea mai mare parte a persoanelor aflate în şomaj au absolvit cel mult învăţământul profesional. În 2007, ponderea acestora a fost de 86,79% din totalul şomerilor, scăzând la 84,2% în 2008. În perioada 2000 - 2008, ponderile acestei categorii de şomeri au înregistrat cele mai mari creşteri, de la 65,17% în anul 2000, în favoarea şomerilor care au studii medii (liceale şi postliceale), a căror pondere din totalul şomerilor a scăzut de la 32,06%, în 2000, la 12,33% în 2008. Numărul şomerilor cu studii superioare a scăzut în 2007 aproape la jumătate faţă de anul 2000, crescând însă din nou la finalul anului 2008.

Numărul de şomeri înregistraţi

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 România 1.007.131 826.932 760.623 658.891 557.892 522.967 460.495 367.838 Regiunea NORD-VEST

108.956 86.216 82.914 64.404 48.729 48.086 42.934 35.901

Satu Mare 7.421 5.151 6.222 4.238 2.931 5.083 5.243 4.080 4.600Feminin 2.741 1.915 2.756 1.631 1.030 2.012 2.046 1.589 1.947

Primar, gimnazial si profesional

4.836 3.552 5.185 3.004 2.349 4.255 4.562 3.541 3.873

Feminin 1.393 1.029 2.100 949 718 1.563 1.660 1.301 1.508Liceal si postliceal 2.379 1.383 925 1.062 479 711 561 428 567

Feminin 1.265 785 604 589 260 389 311 213 331 Universitar 206 216 112 172 103 117 120 111 160

Feminin 83 101 52 93 52 60 75 75 108 Sursa: INS, AJOFM SM

Din totalul şomerilor, în judeţul Satu Mare beneficiază de ajutor de şomaj doar 29,26%, cea mai mică pondere înregistrată în Regiunea Nord-Vest, cu excepţia judeţului Bihor (29,03%). În perioada 2000 - 2008, numărul şomerilor indemnizaţi din judeţul Satu Mare a scăzut cu 44,9%. Din numărul acestora înregistrat în anul 2007, un procent de 37,9% erau femei, în timp ce la sfârşitul anului 2008 procentul femeilor a ajuns la 47,99%.

Beneficiari de indemnizaţie de somaj

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008România 307.065 316.413 213.724 294.419 225.381 215.147 166.657 121.389Regiunea NORD-VEST

31.597 31.314 21.130 24.488 19.573 20417 17.435 13.403

Satu Mare 2.995 2.601 1.983 2.078 1.112 2.111 1.707 1.271 1.346feminin 1.139 833 918 698 365 817 728 482 646

Sursa: INS, AJOFM SM Pe tot parcursul perioadei 2000 - 2007, rata şomajului înregistrată în judeţul Satu Mare s-a situat sub valorile Regiunii Nord-Vest şi ale ţării, iar evoluţia generală a sa a fost una de scădere, deşi se observă fluctuaţii anuale şi perioade de creştere uşoară în

Evoluţia ratei şomajului, în perioada 2000-2006

2,70%3,40%3,40%

2,00%

2,80%

4,00%4,50%

3,10%

0,00%

2,00%

4,00%

6,00%

8,00%

10,00%

12,00%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

România Regiunea NORD-VEST Satu Mare

14

structura IMM-urilor din judeţul Satu Mare, pe forme juridice în 2007

97%

2%

0%

1%

Societate cu răspundere limitată Societate pe acţiuni Societate în nume colectiv Alte forme juridice

anii 2002 şi 2005. Singurele judeţe din Regiune care au o rată a şomajului mai mică faţă de Satu Mare sunt Bihor şi Bistriţa-Năsăud. De altfel, Satu Mare se află pe locul 6 în topul judeţelor cu cele mai mici valori ale ratei şomajului din ţară. Rata şomajului feminin din judeţul Satu Mare a avut valori mai mici faţă de cea a şomajului masculin, în toţi anii cuprinşi în intervalul 2000 - 2007, şi s-a situat sub nivelul regional şi naţional al acestui indicator. În anul 2008, rata şomajului feminin din Satu Mare a fost de 2,6%, o valoare cu 0,5 puncte procentuale mai mare faţă de 2007.

Evoluţia ratei şomajului

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 România 10,5% 8,8% 8,4% 7,4% 6,3% 5,9% 5,2% 4,1%

masculin 10,7% 9,2% 8,9% 7,8% 7% 6,4% 5,7% 4,3% feminin 10,1% 8,4% 7,8% 6,8% 5,6% 5,2% 4,6% 4%

Regiunea NORD-VEST 8,5% 6,8% 6,8% 5,4% 4,2% 4% 3,6% 3% masculin 9,1% 7,4% 7,6% 5,7% 4,5% 4,4% 4% 3,2%

feminin 7,9% 6,3% 6% 5% 3,8% 3,6% 3,1% 2,8% Satu Mare 4,5% 3,1% 4% 2,8% 2% 3,4% 3,4% 2,7% 3 %

masculin 5,6% 3,9% 4,5% 3,5% 2,6% 4% 4,1% 3,2% 3,3 % feminin 3,4% 2,3% 3,5% 2,2% 1,4% 2,7% 2,7% 2,1% 2,6 %

*date provizorii; Sursa: INS

2.3.3. Activitatea întreprinderilor. Sectorul IMM-urilor Societăţile comerciale din judeţul Satu Mare, pe categorii de mărime a întreprinderilor şi forme de

organizare juridică

2005 2006 2007

IMM mari şi

foarte mari

IMM mari şi

foarte mari

IMM mari şi

foarte mari

Judeţul Satu Mare

micro mici şi mijlocii micro mici şi

mijlocii micro mici şi mijlocii

Societate cu răspundere limitată

6.708 748 9 72.51 831 13 7.949 941 15

Societate în nume colectiv 43 4 0 42 4 0 38 4 0Societate pe acţiuni 79 83 14 71 81 10 58 80 9Alte forme juridice 10 39 3 11 39 1 9 37 1Total 6.840 874 26 7.375 955 24 8.054 1.062 25Total IMM 7.714 8.330 9.116 Total localitate 7.740 8.354 9.141

În municipiul Satu Mare activează cea mai mare parte a IMM-urilor din judeţ (59,6%).

Structura IMM-urilor din judeţul Satu Mare,

pe forme juridice, în anul 2006

96%

1% 2% 1%

Societate cu răspundere limitată Societate în nume colectiv

Societate pe acţiuni Alte forme juridice

15

Structura IMM-urilor după provenienţa capitalului reliefează o situaţie dominată de mediul privat autohton, căruia îi revin în exclusivitate 89,3% dintre IMM-urile din judeţ, iar 4,5% din totalul acestora sunt deţinute în parteneriat cu investitori străini.

Distribuţia cifrei de afaceri a IMM-urilor din judeţul Satu Mare, pe localităţi, în anul 2007

56%

9%

13%

2%

20%

Satu Mare Carei Negreşti Oaş Tăşnad Mediu rural

Distribuţia salariaţilor IMM-urilor pe localităţile judeţului, în anul 2007

59%

9%

9%

2%

21%


Începând cu decembrie 1990 şi până la 31 decembrie 2007, au fost înmatriculate în judeţul Satu Mare un număr de 1.768 de societăţi comerciale cu participare străină la capital. Din totalul acestui fel de societăţi comerciale din ţară, judeţul Satu Mare deţine 1,2% şi se află pe locul 16 în ierarhia judeţelor realizată după acest indicator. Capitalul subscris al acestor firme este de 70.678 mii euro, valoare care poziţionează judeţul Satu Mare pe locul 25 între celelalte judeţe. Raportat la Regiunea Nord-Vest, înmatriculările ce societăţi comerciale cu capital străin din judeţul Satu Mare înseamnă 11,4%, iar capitalul subscris al acestora reprezintă 9,87% din totalul regiunii.

Distribuţia pe localităţi a IMM-urilor din judeţul Satu Mare, în anul 2007

58%

8%

7%2%

25%


Distribuţia pe localităţi a IMM-urilor din judeţul Satu Mare

59,6%

8,2%

1,5%

23,7%

6,9%

Satu Mare Carei Negreşti Oaş Tăşnad Mediul rural*


59,0%9,3%

12,4%

1,9%

17,4%


Distribuţia pe localităţi a salariaţilor judeţului Satu Mare

64,2%9,1%

7,0%

1,9%

17,8%


16

Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capital în judeţul Satu Mare

capital subscris Număr

societăţi comerciale

% din total ţară mii lei mii euro

Ierarhia după numărul de

societăţi

Ierarhia după capitalul

subscris (euro) 2005 1.302 1,1 154.023,3 58.448 16 22 2006 1.477 1,1 200.849,8 70.577 16 25 2007 1.768 1,2 233.317,6 70.678,3 16 25

Majoritatea salariaţilor judeţului Satu Mare sunt înregistraţi în reşedinţa Satu Mare, acesteia revenindu-i un procent de 64,2% din totalul salariaţilor. În municipiul Carei este cuprins un procent de 9,1% din totalul angajaţilor din judeţ, iar oraşelor Negreşti Oaş şi Tăşnad le revin procente de 7%, respectiv 1,9%. Salariaţii din mediul rural şi din oraşele Ardud şi Livada înseamnă 17,8% din totalul judeţului. Societăţile comerciale ce activează în industrie cuprinde cea mai mare parte a salariaţilor judeţului (53,3%), ramura industrială a cărei pondere este cea mai importantă (16,8%) fiind industria constructoare de maşini, urmată de industria uşoară (16,2%) şi industria lemnului, celulozei şi hârtiei (9%).

Societăţile comerciale cu capital integral străin din judeţul Satu Mare în anii 2005, 2006, 2007

329

527

365

73

7

451

81

90

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

micro mici şi mijlocii mari şi foarte mari

2005 2006 2007

Societăţile comerciale cu capital autohton şi străin din judeţul Satu Mare în anii 2005, 2006, 2007

267

78

6

303

76

5

362

87

50

50100150200250300350400


2005 2006 2007

Distribuţia salariaţilor din judeţul Satu Mare şi minicipiu pe domenii de activitate

2005 2006 2007

cod domeniu Satu Mare judeţ Satu Mare judeţ Satu Mare judeţ

Industria extractivă 1.695 3.389 1.433 3.158 1.666 3.818Construcţia de maşini, utilaje şi echipamente 7.991 9.584 9.171 10.773 9.147 10.831

Industria uşoară 7.751 10.156 8.245 10.388 8.196 10.314Industria lemnului, celulozei şi hârtiei 3.108 6.178 2.668 5.800 2.656 5.024

Industria alimentară 1.655 7.245 1.661 4.092 1.678 4.358Agricultură şi silvicultură 487 1.545 441 1.471 334 1.422Construcţii 2.565 6.390 3.045 7.296 3.743 8.908Comerţ 6.144 9.985 6.487 10.471 6.912 11.050Turism 1.096 1.659 1.250 1.819 1.270 1.944Transporturi 1.931 2.772 2.476 3.389 3.293 4.568Servicii profesionale 1.393 1.642 1.392 1.672 1.794 2.183Servicii sociale şi generale 3.126 3.902 2.923 3.816 2.412 3.244

Total 38.942 64.447 41.192 64.145 43.101 67.664

17

Distribuţia salariaţilor din judeţul Satu Mare pe domenii de activitate, în anul 2007

4%20%

19%6%4%1%9%

16%

3%8%

10%

Industria extractiva a produselor primare sienergeticaConstructia de masini, utilaje siechipamente.Industrie usoara

Industria lemnului, celulozei si hartiei

Industrie alimentara

Agricultura si silvicultura

Constructii

Comert

Turism

Transporturi

servicii

Sursa: CCIA SM Comerţul deţine 16% din totalul salariaţilor firmelor din judeţul Satu Mare, iar în construcţii activează 9% dintre aceştia. Un procent de 10% din totalul angajaţilor revin sectorului serviciilor, 8% sunt cuprinşi în domeniul transporturilor, iar turismul angajează 3% din salariaţii judeţului. Cel mai mic procent de salariaţi ai societăţilor comerciale din Satu Mare revine agriculturii şi silviculturii. 2.3.4.Turism Judeţul Satu Mare prezintă un mare potenţial turistic, insuficient valorificat până în prezent. În anul 2006, judeţul Satu Mare a fost vizitat de un număr de aproximativ 63.131 turişti, reprezentând doar 8,09% din circulaţia turistică la nivelul Regiunii Nord Vest. În ceea ce priveşte numărul de înnoptări, judeţul Satu Mare deţine doar 4,47% din totalul înregistrat la nivelul regiunii, ceea ce relevă faptul că formele dominante ale turismului sunt: turism de afaceri, turism de conferinţe/congrese, turism de tranzit.

Principalii indicatori ai sectorului turistic, judeţul Satu Mare, 2006

Judeţ Sosiri ÎnnoptăriCapacitatea de cazare

turistică (locuri)

Satu Mare 63.131 105.550 2.406Total regiune 780.554 236.2911 26.816

Ponderea judeţului Satu Mare, în total regiune 8,09% 4,47% 8,97%

Sursa: Date prelucrate după INS Accesibilitatea se realizează în principal pe cale rutieră şi feroviară. Una dintre problemele zonei este dată de infrastructura de acces la zonele turistice, încă slab dezvoltată. Arealele montane au o capilaritate redusă în ceea ce priveşte infrastructura de acces. Din punctul de vedere al atracţiilor turistice, la nivelul judeţului Satu Mare există 4 zone distincte: zona Ţării Oaşului, zona Codru, zona Carei şi zona Satu Mare.

18

În judeţ poate fi practicat turismul balnear, datorită existenţei apelor minerale şi termale în zona Satu Mare, Tăşnad, Carei, Bixad, Turţ Băi, Băile Puturoasa, Valea Măriei, Beltiug, Acâş. În zona Munţilor Oaş se pot practica sporturi de iarnă şi drumeţii. Turismul rural poate fi practicat în zona Codru şi în Ţara Oaşului, care conservă arhitectura tradiţională (case, biserici, porţi din lemn), meşteşugurile populare, manifestări tradiţionale (Sâmbra Oilor, Festivalul Folclorului Codrenesc, Sărbătoarea Căpşunilor, Festivalul Naţional al Naţionalităţilor etc.). Turismul cultural include două circuite tematice, şi anume: circuitul cetăţilor şi castelelor antice şi medievale (Satu Mare – Carei – Tăşnad – Ardud - Medieşu Aurit - Livada - Turulung) şi circuitul mănăstirilor sătmărene (Bixad – Prilog – Lunca Potăului – Măriuş – Scărişoara Nouă). Zona transfrontalieră Satu Mare – Transcarpathia - Szabolcs Szatmar Bereg beneficiază de o poziţie geografică deosebit de favorabilă dezvoltării turismului. Limitele acestei zone se învecinează cu patru ţări ale Uniunii Europene şi cu o alta aflată la începutul procesului de preaderare. Sunt, aşadar, patru surse de turişti pentru această zonă. Discutăm, deci, de un context european în continuă schimbare şi configurare, în care oportunităţile şi competiţiile dintre diferitele zone componente trebuiesc privite constructiv, ca pe un factor stimulator al dezvoltării prin cooperare transfrontalieră. Este şi cazul turismului, unde atracţiile turistice continuă să se diversifice şi să schimbe comportamentul turiştilor europeni. Ridicarea (uniformizarea) nivelului de trai, modernizarea infrastructurii rutiere, libera circulaţie între state, promovarea susţinută, sunt doar câţiva dintre factorii ce contribuie decisiv la sporirea atractivităţii unei anumite zone turistice. Se impune, în această situaţie, construirea unui traiectorii ascendente pe care să evolueze turismul zonei transfrontaliere Satu Mare – Transcarpathia - Szabolcs Szatmar Bereg, prin direcţionarea unor fluxuri turistice considerabile spre destinaţiile oferite de această zonă. Este necesară îmbunătăţirea calitativă a ofertei şi serviciilor turistice şi al creşterii gradului de atractivitate şi promovare a obiectivelor şi resurselor de care dispune zona, nu în ultimul rând îmbunătăţirea semnificativă a infrastructurii, pentru o înaltă valorificare din punct de vedere turistic al potenţialului judeţului.

19

3. ANALIZA EVOLUŢIEI ECONOMICE A MUNICIPIULUI SATU MARE 3.1. PREZENTARE GENERALĂ Municipiul Satu Mare, reşedinţa administrativă a judeţului cu acelaşi nume, are un profil economic echilibrat, incluzând activităţi economice diversificate, servicii administrative, informative, financiare, social-culturale şi comerciale de interes judeţean. Localizarea geografică a municipiului Satu Mare (la intersecţia paralelei 47°47’30’’ latitudine nordică cu meridianul 22°52’30’’ longitudine estică) aduce municipiului avantajul unei locaţii atractive, aproape în inima Europei, la distanţe mici de 5 capitale europene, şi în vecinătatea a 2 puncte de trecere a frontierei cu Ungaria, respectiv unul cu Ucraina. Ca urmare a acestei locaţii, dezvoltarea economică a oraşului a început deja din secolul al XIII-lea, când cetatea Sătmarului a devenit un important centru al breslelor meşteşugăreşti, de-a lungul timpului dezvoltându-se în oraş activităţi economice dintre cele mai diverse, dar fără a fi afectat de politica de industrializare forţată în timpurile comunismului la fel ca alte oraşe nu foarte îndepărtate. Din acest motiv epoca post decembristă a creat mult mai puţine probleme sociale, dispariţia locurilor de muncă şi declinul economic generate de dezafectările parţiale a marilor platforme industriale (construcţii din zona de sud vest, echipament minier – Unio in zona de sud est sau prelucrarea lemnului – IPL în nord est) fiind amortizate în scurt timp de dezvoltarea a numeroase firme mici şi mijlocii producătoare de comerţ sau prestatoare de servicii. Această dezvoltare a generat în prezent o structură economică diversificată, cele 5.362 societăţi comerciale active în municipiul Satu Mare la 31.12.2007 activând în sectoare dintre cele mai diverse, de la industria construcţiilor de maşini, cablaje auto şi sisteme electrice, la producţia de mobilier, confecţii textile şi tricotaje, bunuri de larg consum, produse alimentare variate, de la activităţi comerciale diversificate la ateliere de servicii de diferite categorii. Populaţia municipiului Satu Mare a cunoscut, ca marea majoritate a oraşelor mari, o evoluţie ascendentă până în anii ’’90, la recensământul din 1992 municipiul înregistrând 130.584 locuitori, cu 28,2% mai mult decât în 1977. In anii următori însă s-a înregistrat o scădere constantă a numărului de locuitori, la recensământul din 2002 fiind înregistraţi 115.630 locuitori, din care 47,5% reprezintă populaţia masculină (54.918) şi 52,5% (60.712) pe cea feminină. Structura pe naţionalităţi a populaţiei municipiului Satu Mare în anul 2002 arată o componenţă multietnică, fiind înregistraţi 57,94% români , 39,17% maghiari , respectiv:

naţionalitate număr % români 66.998 57.94%maghiari 45.287 39.17%germani 1.110 0.96%rromi 1.115 0.96%şvabi 487 0.42%ucrainieni 271 0.23%evrei 30 0.03%italieni 25 0.02%chinezi 14 0.01%sârbi 13 0.01%ruşi 12 0.01%slovaci 12 0.01%secui 11 0.01%saşi 10 0.01%turci 10 0.01%ruteni 8 0.01%alţii 217 0.19%

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

Series1 66998 45287 1110 1115 992

români maghiari germani rromi altii

20

Din punct de vedere al religiei, populaţia municipiului este împărţită astfel:

religie număr % ortodocşi 55956 48.39reformaţi 22475 19.44romano-catolici 22790 19.71greco-catolici 9688 8.38penticostali 1619 1.40martorii lui Iehova 954 0.83baptişti 590 0.51adventişti de ziua a 7-a 342 0.30fără religie declarată 127 0.11atei 106 0.09mozaici 38 0.03alţii 945 0.82

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

Series1 55956 22475 22790 9688 1619 2614

ortodocşi reformaţi romano-catolici

greco-catolici

penticostali altii

Sursa: INS In continuare tendinţa de scădere demografică a populaţiei municipiului a fost păstrată, la 1 ianuarie 2009 înregistrându-se 112.705 locuitori. Este de menţionat că populaţia judeţului a înregistrat aceeaşi tendinţă, principalele motive fiind sporul natural negativ şi migraţia înspre ţări mai dezvoltate economic. Datele statistice contravin prognozelor realizate cu ocazia elaborării documentaţiei pentru PUG în anul 1999, când se estima pentru anul 2010 o populaţie de 140.000 locuitori în municipiu. Etapa următorilor ani de dezvoltare a municipiului, în contextul noii configuraţii europene - va fi remarcabilă prin schimbări conceptuale, datorate integrării europene de la o economie de subsistenţă la o economie de piaţă integrată, ceea ce obligă la elaborarea unor concepţii largi şi optimizante de urbanism pe termen mediu şi lung. Această etapă poate fi apreciată din start ca o etapă istorică pentru întreaga euroregiune. In acest context, poziţia geografică a municipiului Satu Mare în partea de nord-vest a ţării, în regiunea de dezvoltare 6 şi tradiţiile dezvoltării sale de-a lungul istoriei, - conferă municipiului condiţii favorabile de a se dezvolta în continuare, ca unul din cei mai importanţi poli de dezvoltare, chiar dacă existenţa căilor de comunicaţie nu este exploatată la maximul de potenţial. Avantajul unui potenţialul economic în creştere şi a unor resurse umane calificabile, chiar dacă nu calificate, trebuie valorificat în noile condiţii ale economiei de piaţă globale ţinând cont de toţi factorii favorabili care pot conlucra la schimbarea pozitivă a calităţii vieţii.

21

3.2. ANALIZA ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR DIN MUNCIPIUL SATU MARE În perioada decembrie 1990 – decembrie 2008, au fost efectuate în Registrul Comerţului din judeţul Satu Mare 31.390 înmatriculări de firme, din care 53,43% în municipiul Satu Mare. Societăţile comerciale deţin ponderea cea mai importantă (72,31%) din numărul total de înmatriculări efectuate în Satu Mare în perioada decembrie 1990 - decembrie 2008. Dintre acestea, un procent de 96,51 este reprezentat de societăţile cu răspundere limitată. În anul 2006 au fost înmatriculate în judeţul Satu Mare un număr de 869 de societăţi comerciale cu răspundere limitată (SRL), iar în 2008 numărul acestora (822) a fost cu 5,72% mai mic. De asemenea, în anii 2007 şi 2008, au fost înmatriculate în judeţ 5, respectiv 6 societăţi comerciale pe acţiuni. 3.2.1. Înmatriculări efectuate la Registrul Comerţului

Înmatriculări efectuate în Registrul Comerţului pe municipiul Satu Mare

Societăţi Comerciale TOT Total % din total judet

PF+AFSNC SCS SRL SA RA OC judet

1990-2005 12.871 53.32 3.149 155 2 9.308 217 9 14 24.138

1990-2006 14.069 53,18 3.629 155 2 10.014 228 9 14 26.454

1990-2007 15.491 53,06 4.173 155 3 10.883 233 9 14 29.193

1990-2008 16.772 52,82 4.623 155 6 11.705 239 9 14 31.751

Sursa : Oficiul Registrului Comerţului

Numărul societăţilor comerciale active la sfârşitul anului 2006 a fost de 4.985 unităţi, dintre care 4.970 (99,7%) erau IMM-uri. În anul 2007, numărul firmelor active în Satu Mare a crescut cu aproape 7,56% faţă de anul 2006. Sectorul IMM-urilor deţine majoritatea unităţilor locale active şi la 31 decembrie 2007, ponderea acestora fiind de 99,72%, aceeaşi ca în anul precedent. Însă numărul IMM-urilor a crescut faţă de 2006 cu 373 unităţi, reprezentând o creştere cu 7,59%, în timp ce numărul întreprinderilor mari şi foarte mari a înregistrat o crestere a efectivului cu doar 4 unităţi.

Conform indicatorilor de bilanţ, în municipiu activau în total la sfârşitul anului 2007, 5.362 societăţi comerciale, dintre care 5.343 IMM-uri. Faţă de anul anterior, în 2007 activau în municipiu mai mult cu 377 societăţi.

Cele mai multe societăţi din Satu Mare sunt încadrate în clasa de mărime a microîntreprinderilor, acestea însemnând 88,01% din totalul firmelor şi 88,32% din totalul IMM-urilor active la sfârşitul anului 2007. Procentul de creştere al numărului acestora în 2007 faţă de 2006 a fost de 6,98%. Cele mai multe microîntreprinderi sunt organizate ca societăţi cu răspundere limitată, grupul acestora fiind, de fapt, cel care a înregistrat creşteri ale numărului de unităţi, societăţile în nume colectiv şi cele pe acţiuni ce se încadrează în categoria microîntreprinderilor fiind mai puţine în 2007 faţă de 2006.

22

Structura IMM-urilor din Satu Mare pe forme juridice in 2007

89%

8% 2% 1%

Societate cu raspundere limitata Societate pe act iuniSocietate cooperat iva altele

Societăţile comerciale din municipiul Satu Mare, pe categorii de mărime a întreprinderilor şi forme de organizare juridică

2006 2007

Forma juridică Nr.ang.=0 Micro IMM Mari Foarte

mari Nr.ang.

=0 Micro IMM Mari Foarte mari

Regie autonoma 0 0 2 0 0 0 1 1 0 0Org. /Soc.cooperativa 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0SRL 1.283 3.073 488 7 1 1.442 3.223 557 10 1Societate in nume colectiv 8 16 3 0 0 10 13 3 0 0Societate pe actiuni 7 21 52 4 2 4 23 49 6 1SCS 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0SCA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Grup de interes economic 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0Cooperativă agricolă 1 0 0 0 0 0 1 0 0 0Societate cooperativa 0 1 13 1 0 0 1 13 1 0TOTAL 1.299 3.112 559 12 3 1.456 3.263 624 17 2Total localitate 4.985 5.362

Structura societatilor comerciale din Satu Mare pe

clase de marime, în anul 2007

27,15%

60,85%11,64%

0,32%

0,04%

0,35%

Nr.ang.=0

Micro

IMM

Mari

Foarte mari

Întreprinderile mici şi mijlocii nu sunt cele mai numeroase dintre IMM-uri (11,64%), dar au înregistrat o creştere a numărului de unităţi active cuprinse în această categorie (11,63%) în anul 2007 faţă de 2006. Asemănător cu structura microîntreprinderilor, majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii active în Satu Mare la sfârşitul anului 2007 erau SRL-uri care, la această dată, numărau cu 65 de unităţi mai mult faţă de momentul similar din anul 2006. Doar societăţile pe acţiuni încadrate în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii a înregistrat o scădere a efectivului cu trei unităţi faţă de 2006. În ceea ce priveşte categoriile de mărime a întreprinderilor pe forme de organizare juridică a IMM-urilor din judeţul Satu Mare în anul 2007, un procent de 89,15% din SRL-uri erau microîntreprinderi, iar 10,64% erau întreprinderi mici şi mijlocii. Procentul microîntreprinderilor din totalul societăţilor în nume colectiv era de 88,46%. În cazul societăţilor pe acţiuni cuprinse în

sectorul IMM-urilor, procentul ce revine microîntreprinderilor (32,53%) este mai mic faţă de cel al întreprinderilor mici şi mijlocii (59,04%). Societăţile cu răspundere limitată reprezintă 89,26% din totalul IMM-urilor din Satu Mare, în timp ce 7,85% dintre acestea sunt societăţi pe acţiuni, 0,48% sunt societăţi în nume colectiv, diferenţa de 2,41% revenind altor forme de organizare juridică

Structura societăţilor comerciale active din municipiul Satu Mare, pe clase de mărime, în anul 2006

88,6%

11,1%0,3%


23

Structura societăţilor comerciale active din Satu Mare după categoria de mărime a întreprinderilor şi provenienţa capitalului

2006 2007

Tip capital Nr.ang.=0 Micro IMM Mari Foarte

mari Nr.ang.=0 Micro IMM Mari Foarte mari

integral de stat 0 1 3 0 0 0 1 3 0 0privat autohton 100% 1.141 2.817 454 5 1 1.228 2.954 507 8 0

mixt(stat 50% şi peste 50% + privat românesc)

1 3 6 0 0 0 3 6 0 0

privat străin 100% 89 162 45 4 1 139 156 55 6 1mixt(stat + străin) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0privat (autohton + străin) 68 128 34 2 1 87 147 38 2 1

mixt (stat+privat autohton + privat străin)

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

privat(de grup) + privat românesc/străin

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

alte tipuri 0 0 8 1 0 0 0 8 1 0

Strctura IMM-urilor din Satu Mare dupa provenienta capitalului in 2007

82%

1%9%

6% 2%

privat autohton 100% mixt(stat 50% şi peste 50% + privat românesc)privat străin 100% privat (autohton + străin)alte t ipuri

In ceea ce priveşte persoanele fizice şi asociaţiile familiale existente în evidenţele registrului comerţului, pe domenii de activitate şi formă juridică, se poate constata următoarea evoluţie:

La 31.12.2005 La 31.12.2006 La 31.12.2007 Cod

domeniu Total firme PF AF Total

firme PF AF Total firme PF AF

1 129 5 8 121 5 8 124 5 82 260 20 9 245 21 11 249 25 113 469 31 31 426 38 31 426 45 304 206 13 6 188 17 6 187 20 85 272 8 4 187 10 4 175 8 46 224 14 13 235 30 17 241 36 187 642 72 28 748 101 30 913 134 348 3.324 151 277 2.876 223 294 2.961 277 3159 483 4 33 461 5 37 476 5 4210 1.004 288 2 984 343 1 1.088 444 311 862 140 27 909 171 24 993 205 2412 1.488 474 81 1.671 634 84 1.981 809 85

TOTAL 9.363 1.220 519 9.051 1.598 547 9.814 2.013 582 Se poate constata o creştere cu 65% a numărului persoanelor fizice (PF), şi doar cu 12% a asociaţiilor familiale (AF). Situaţia presupune un grad destul de mare de relativitate, întrucât autorizarea anuală a PF şi AF în baza legii 300/2004 se făcea până la 25.04.2008 de către

Structura IMM-urilor din municipiul Satu Mare, după proveninţa capitalului

6,0%4,8%

89,2%

Capital autohton Capital integral străin Capital străin + autohton

24

primării, după care în baza OUG 44/2008 eliberarea acestor documente de autorizare a fost trecută în competenţa Oficiului Registrului Comerţului. Dacă se compară evoluţia autorizaţiilor emise de către Primăria municipiului Satu Mare pentru PF şi AF în perioada 2005-2007, acestea au fost sensibil egale în primii 2 ani, creşterea totală a numărului de autorizaţii emise de primărie fiind de doar 11,9%. Cu începere din anul trecut, formele de înregistrare au cunoscut modificări legislative, în acest moment existând simultan PF şi AF, dar şi PFA (persoane fizice autorizate), II (intreprinderi individuale) şi IF (intreprinderi familiale). 3.2.2. Aportul de capital străin în municipiul Satu Mare Societăţile al căror capital este integral străin înseamnă 8,91% din IMM-urile sătmărene. Numărul acestora a crescut în anul 2007 faţă de 2006 cu 56 de unităţi, dintre care 44 erau microîntreprinderi iar 10 erau întreprinderi mici şi mijlocii. Şi numărul societăţilor deţinute în parteneriat de mediul privat autohton cu cel străin a crescut în cei doi ani la care facem referire. Astfel, la sfârşitul anului 2007, în judeţul Satu Mare activau cu 42 de astfel de unităţi mai multe faţă de anul 2006, creşterea observată fiind aferentă în exclusivitate microîntreprinderilor si IMM-urilor. Începând cu decembrie 1990 şi până la 31 decembrie 2008, au fost înmatriculate în municipiul Satu Mare un număr de 1.021 de societăţi comerciale cu participare străină la capital. Participarea straina la capital a acestor societati comerciale era la sfarsitul anului 2008 de 47,64 milioane dolari

Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capital în municipiul Satu Mare

an Număr societăţi comerciale % din total judeţ

2005 876 66.77 2006 844 67.04 2007 915 65.12 2008 1021 64.58

Societati comerciale cu capital integral strain in 2005, 2006, 2007

0

50

100

150

200

250

300

350

micro IMM mari si foarte mari

200520062007

În funcţie de participarea la capitalul firmelor din municipiu la 31.12.2008 clasificarea ţărilor de provenienţă a acestuia este următoarea:

Participare USD Numar firme Poz. Denumirea

ţării total % total %

Lei reinvestiţi /dobândiţi

1 GERMANIA 24.379.768 51,17 154 15,08 14.765.292 2 FRANTA 10.211.920 21,43 21 2,06 169.434 3 DANEMARCA 5.956.311 12,50 6 0,59 359.214 4 ITALIA 2.532.559 5,31 153 14,99 8.357.190 5 SUEDIA 1.334.358 2,80 3 0,29 43.234.648 6 AUSTRIA 1.063.225 2,23 50 4,09 1.712.781 7 HONG-KONG 580.680 1,21 1 0,1 0 8 ELVETIA 568.593 1,19 5 0,49 42.430 9 UNGARIA 353.764 0,74 339 33,2 4.245.133

10 OLANDA 296.931 0,62 20 1,96 55.716.873

25

In clasamentul firmelor după participarea USD la capital, la sfârşitul anului 2008, 6 societăţi cu sediul în municipiul Satu Mare s-au numărat printre primii 10 investitori străini din judeţ, cumulând mai mult de 43 milioane de dolari în capitalul social înregistrat, ceea ce reprezintă în fapt 80 % din suma primelor 10 capitaluri investite în judeţ, şi 68,42% din totalul investiţiei străine în capitalul social subscris al firmelor sătmărene. Procentul nu este neapărat unul îmbucurător, deoarece demonstrează nu numai concentrarea capitalului în reşedinţa de judeţ, dar şi media mică a investiţiei străine/firmă pentru celelalte peste 1.000 societăţi cu participare de capital străin din municipiu.

poz nume firma investitor principal

total aport in USD domeniul principal de activitate

1 DRM DRAXLMAIER ROMANIA SISTEME ELECTRICE SRL Germania 18.548.140 fabricarea de echipamente electrice

şi electronice pentru autovehicule 2 FIROC INVEST SRL Franţa 10.211.316 fabricarea de mobilă 3 PROIMOB SRL Danemarca 5.956.236 dezvoltare (promovare) imobiliară

4 ARDELEANA HOME TEXTILES SRL Germania 4.164.105 fabricarea altor articole de îmbrăcăminte şi accesorii

5 SILVANIA FOREST SA Hong Kong 3.428.225 tăierea şi rindeluirea lemnului

6 ELECTROLUX ROMANIA SA Suedia 1.334.358 fabricarea de aparate electrocasnice

In ceea ce priveşte distribuţia participării în USD pe sectoare economice în funcţie de domeniul de activitate declarat la Registrul Comerţului, la sfârşitul anului 2008, se poate constata că un procent semnificativ al capitalului social strain investit în municipiul Satu Mare revine industriei construcţiilor de maşini, utilaje şi echipamente (39,58%), fapt explicabil prin includerea în acest domeniu a celui mai mare investitor sătmărean, Lisa Draxlmeier Sisteme Electrice SRL. De altfel se constată tot aici şi procentul de 96,21% din investiţia în domeniu la nivelul judeţului. Următorul domeniu din punct de vedere al capitalului străin investit este industria lemnului, unde la fel se regăseşte în Satu Mare cel de-al doilea investitor în ordinea capitalului străin subscris, Firoc Invest.

cod domeniu

% din total judet

investitie in USD in Satu Mare

% din domeniu pe judet

investitie in USD in judet

1 0,89 640.259 4,21 5.007.8582 29,78 21.322.601 96,21 22.163.3643 8,87 6.354.193 81,44 7.802.5214 19,61 14.038.087 64,72 21.690.7625 0,32 231.048 12,52 1.845.6976 0,03 23.891 13,18 181.2457 0,07 52.293 24,57 212.8068 3,48 2.494.105 67,04 3.720.2219 0,10 73.032 62,34 117.153

10 0,31 223.749 60,99 366.84411 0,41 296.520 94,19 314.79912 11,35 8.125.035 99,35 8.178.241

TOTAL 75,22 53.874.813 71.601.511 Legenda domenii cod Denumire 1 Industria extractiva a produselor primare(produse chimice, materiale de constructii, metalurgie,apa)

si energetica 2 Constructia de masini, utilaje si echipamente. 3 Industrie usoara 4 Industria lemnului, celulozei si hartiei

26

5 Industrie alimentara 6 Agricultura si silvicultura 7 Constructii 8 Comert 9 Turism 10 Transporturi 11 Servicii profesionale (Cercetare si proiectare, Comunicatii, Informatica, Contabilitate, Consultanta,

Expertize Massmedia ). 12 Servicii sociale si generale (Activitati medicale, Servicii mobiliare si imobiliare, Reparatii, Intretinere,

Salubritate) Distribuţia capitalului social total, incluzând investiţii de capital românesc, în funcţie de domeniul de activitate declarat la Registrul Comerţului, la sfârşitul anului 2008, este comparabilă în primul domeniu menţionat, cel de-al doilea fiind însă industria alimentară în care investitorii români şi-au adus un aport mult mai mare (64,5% din totalul investit în domeniu la nivel de judeţ), chiar dacă numărul firmelor din acest domeniu cu sediul în municipiu nu reprezintă decât 48,57%.

cod domeniu

număr societăţi

in SM

% din total judet

capital lei in Satu Marenumăr

societăţi in judeţ

capital lei in judet

1 124 1,68 9.747.594 264 45.189.0382 212 15,98 92.736.984 322 111.942.1143 339 5,09 29.548.659 487 42.953.6364 159 7,75 44.994.288 318 58.944.8645 153 12,30 71.398.195 315 110.682.2296 196 4,19 24.312.486 612 38.100.7337 909 2,30 13.323.603 2.507 21.703.6288 2.430 7,62 44.237.505 3.901 56.461.5039 487 1,01 5.835.354 856 6.313.609

10 670 1,86 10.809.904 1.090 12.761.79511 738 0,61 3.529.271 898 3.940.58712 1259 11,04 64.074.323 1.727 71.292.148

TOTAL 7.676 71,43 414.548.166 13.297 580.285.884 In ceea ce priveşte evoluţia distribuţiei capitalului investit, român şi străin, referitor la aportul în USD se poate constata chiar o scădere de 2,6%, determinat de unele reduceri de activitate la firme mari din domeniul industriei uşoare, capitalul social total în lei a crescut cu 19,2%.

an total societăţi capital social total lei din care aport USD 2006 10.877 327.284.072 56.141.687 2007 11.933 407.697.384 59.407.583 2008 13.124 485.976.945 57.881.461

Procentul IMM-urilor din capitalul social total a fost de 33,13%, în anul 2007, mai mic cu 3,69 puncte procentuale faţă de ponderea înregistrată în anul 2006. De altfel, capitalul social total al IMM-urilor a scazut, în anul 2007 faţă de 2006, cu 13,94 milioane lei.

27

Repartiţia înmatriculărilor/ formei juridice/ capitalului/ aportului USD

forma juridica de organizare total

firme PFA II IF PF AF SNC SRL SA SCS RA OC GIE CA

Total firme

de capital

total capital social (lei) aport USD

2006 9051 1.598 547 44 6.662 172 1 3 15 1 2 6.806 292.331.465 51.041.3282007 9814 2.013 582 40 6.988 162 2 3 15 2 3 7.116 361.323.792 54.519.5862008 10681 336 51 47 1.944 534 36 7.547 154 5 3 15 2 3 7.676 414.548.166 53.874.813

Principalii indicatori ai societăţilor comerciale active în municipiul Satu Mare

2005 2006 2007

Tip întreprindere Capital (RON)

Cifra de afaceri (RON)

Nr. ang.

Capital (RON)


Nr. ang.

Capital (RON)


Nr. ang.

Zero angajati 25.121.098 35.279.022 0 22.694.120 39.421.949 0 22.291.519 51.822.578 0Microintreprinderi 32.215.488 606.888.193 8.399 41.613.317 713.737.932 8.798 53.770.545 864.646.284 9.265IMM 132.133.974 1.627.483.026 18.079 144.033.020 1.959.532.609 19.654 130.089.155 2.167.294.994 20.030Intreprinderi mari 115.518.429 423.158.427 5.634 102.891.314 626.150.724 5.227 107.398.151 918.717.394 7.411Intreprinderi foarte mari 80.002.028 636.856.091 6.969 80.002.028 610.737.013 7.710 79.111.930 658.442.046 6.395

TOTAL 384.991.015 3.329.664.759 39.081 391.233.798 3.949.580.227 41.389 392.661.300 4.660.923.296 43.101

28

Cifra de afaceri a societatilor comerciale in 2006 si 2007

0

500,000,000

1,000,000,000

1,500,000,000

2,000,000,000

2,500,000,000

Zero ang

ajati

Microin

trepri

nderi IM

M

Intrep

rinde

ri mari

Intrep

rinde

ri foa

rte m

ari

Series1Series2

3.2.3. Evoluţia cifrei de afaceri În municipiul Satu Mare activează cea mai mare parte a IMM-urilor din judeţ (58%), în scădere totuşi faţă de anul 2006 când procentul firmelor din reşedinţa de judeţ reprezenta 59,6% din totalul IMM-urilor din judeţ.

Cifra de afaceri totală realizată în anul 2007 de către unităţile locale active în Satu Mare a atins valoarea de 4,6 miliarde lei. Creşterea raportată faţă de anul 2006 a fost de 711,34 milioane lei echivalentul unei creşteri procentuale cu 18,04%.

Cifra de afaceri a societatilor comerciale

2006 2007 Zero angajati 39.421.949 51.822.578Microintreprinderi 713.737.932 864.646.284IMM 1.959.532.609 2.167.294.994Intreprinderi mari 626.150.724 918.717.394Intreprinderi foarte mari 610.737.013 658.442.046

Întreprinderile mari şi foarte mari contribuie la cifra de afaceri totală a municipiului cu un procent de circa 33.84%, iar procentul de creştere anuală înregistrat în anul 2007 a fost de 27,51%. Valoarea acestui indicator al întreprinderilor mari şi foarte mari a fost, în anul 2007, de 1,57 miliarde lei.

Cifra de afaceri a IMM-urilor din Satu Mare pe grupe de marime

2006 2007

Microintreprinderi 753.159.881 916.468.862IMM 1.959.532.609 2.167.294.994total IMM 2.712.692.490 3.083.763.856

Evoluţia cifrei de afaceri a fost una pozitivă pentru toate tipurile de IMM-uri din Satu Mare, în anii 2006 şi 2007. Astfel, în anul 2007, cifra de afaceri totală a IMM-urilor a fost de 2,16 miliarde lei, cu

Distribuţia pe localităţi a IMM-urilor din judeţul Satu Mare, în anul 2007

58%

8%

7%2%

25%


Distribuţia pe localităţi a IMM-urilor din judeţul Satu Mare

59,6%

8,2%

1,5%

23,7%

6,9%


29

Cifra de afaceri a IMM-urilor din Satu Mare pe categorii de marimi

0

500.000.000

1.000.000.000

1.500.000.000

2.000.000.000

2.500.000.000

3.000.000.000

3.500.000.000

Microint repr inder i IMM t ot al IMM

2006

2007

Cifra de afaceri medie pe unitate pe grupe de marime a intreprinderilor in 2006 si 2007

260 3505

52179

203579

792301 3473

54042

329221

8690

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

Microin

trepri

nderi

IMM

Intrep

rinde

ri mari

Intrep

rinde

ri foa

rte m

aritot

al

20062007


56%

9%

13%

2%

20%


207,76 milioane lei (10,6%) mai mare faţă de anul 2006. Din totalul cifrei de afaceri a municipiului Satu Mare, IMM-urile deţin un procent de 46,5%.

Microîntreprinderile au înregistrat, de asemenea, o creştere a cifrei de afaceri, de la 0,75 de miliarde de lei, în 2006, la 0,91 de miliarde de lei, în 2007, creşterea procentuală aferentă este aproximativ egală cu cea a întregului sector IMM (21,33%).

Cifra de afaceri medie ce revine unei unităţi locale active în Satu Mare este de 869,25 mii lei, valoare cu 9,71% mai mare faţă de anul 2006,

când acest indicator se situa la nivelul a 792,29 mii lei. Dintre toate categoriile de mărime a întreprinderilor, cea a întreprinderilor mari şi foarte mari înregistrează cele mai mari valori medii pe unitate ale cifrei de afaceri anuale din 2006 şi 2007, iar creşterea aferentă acestor doi ani este, de asemenea, foarte mare. Astfel, unei societăţi încadrate în categoria „mari şi foarte mari”, îi revenea, în anul 2007, o cifră de afaceri de 83 milioane lei, mai mult cu 540 mii lei faţă de 2006. Comparativ cu media întregului municipiu, valorile ce revin acestei categorii de întreprinderi este de 95 de ori mai mare.

Cifra de afaceri medie pe unitate pe grupe de marime a intreprinderilor (in mii lei) 2006 2007

Microintreprinderi 260 301

IMM 3.505 3.473

Intreprinderi mari 52.179 54.042

Intreprinderi foarte mari 203.579 329.221

total 792 869

Cifra de afaceri medie a IMM-urilor este de 3,4 milioane lei pe unitate, în 2007, cu 1% mai mica faţă de 2006. O societate activă din municipiul Satu Mare a realizat, în medie, în anul 2007, o cifră de afaceri de 869 mii lei. Raportat la exerciţiul financiar anterior, rezultă o creştere a acestei medii cu 76,95 mii lei (9,71%). Se poate observa că în anul 2007 cifra de afaceri realizată de IMM-urile cu sediul în Satu Mare a înregistrat o uşoară scădere, reprezentând 56% din totalul cifrei de afaceri la nivel de judeţ, faţa de 59% în anul 2006, creşterea ponderii revenind firmelor din Carei.


59,0%9,3%

12,4%

1,9%

17,4%


30

Distribuţia IMM-urilor din municipiul Satu Mare pe domenii de activitate în anul 2007

31%

14%

12%

12%10%

6%

4%

3%2%

2%

2%

2%

8%

Comerţ

Servicii profesionale

Servicii sociale şi generale

Transporturi

Construcţii

Turism

Industria uşoară

Construcţia de maşini, utilajeşi echipamenteAgricultură şi silvicultură

Industria lemnului, celulozei şihârtieiIndustria extractivă

Industria alimentară

3.2.4. Domenii de activitate prioritare In ceea ce priveşte repartizarea societătilor comerciale cu sediul In municipiul reşedinţă de judeţ pe domenii de activitate în anul 2006, cele mai multe IMM-uri din municipiul Satu Mare (32,36%) aveau ca principal domeniu de activitate comerţul, iar 25,09% dintre acestea activau în sectorul serviciilor. Industria totaliza 13,73%, cea mai mare pondere dintre ramurile industriale revenind industriei uşoare (5%). Cele 459 de IMM-uri din construcţii au însemnat 9,24% din totalul IMM-urilor, un procent uşor mai mare faţă de cel ce revenea domeniului transporturilor (9,04%). În turism activau 6,14% dintre firmele încadrate în categoria IMM-urilor, iar 2,44% dintre acestea erau cuprinse în agricultură şi silvicultură. Comparativ, în anul 2007 ponderea comerţului în numărul IMM-urilor din municipiu se reduce la 31,33%, crescând în schimb ponderea serviciilor la 29%. Industria totalizează 13,5% din numărul IMM-urilor, procentul firmelor cu activitate în domeniul turismului reducându-se la 6%.

Satu Mare Domeniu de activitate

Nr.ang.=0 Micro IMM Mari Foarte mari

Industria extractiva a produselor primare(produse chimice, materiale de constructii, metalurgie,apa) si energetica

23 63 20 1 0

Constructia de masini, utilaje si echipamente. 34 82 43 3 2Industrie usoara 36 113 85 7 0Industria lemnului, celulozei si hartiei 31 51 33 3 0Industrie alimentara 27 43 23 1 0Agricultura si silvicultura 45 79 6 0 0Constructii 138 288 91 0 0Comert 490 1.032 158 0 0Turism 79 211 30 0 0Transporturi 122 435 69 1 0Servicii profesionale (Cercetare si proiectare, Comunicatii, Informatica, Contabilitate, Consultanta, Expertize Massmedia ).

213 486 25 0 0

Servicii sociale si generale (Activitati medicale, Servicii mobiliare si imobiliare, Reparatii, Intretinere, Salubritate) 218 380 41 1 0

TOTAL 1.456 3.263 624 17 2

În anul 2007 activau în construcţii 528 de societăţi comerciale, cu 15,03% mai multe faţă de anul precedent, care angajau 8,78% din salariaţii municipiului. Cifra de afaceri a sectorului a crescut foarte mult, în ultimii ani. În anul 2007, rezultatul financiar al unităţilor din judeţ active în acest domeniu era de 365,46 milioane lei, mai mare cu 43,76 puncte procentuale faţă de anul 2006.

Distribuţia IMM-urilor din municipiul Satu Mare pe domenii de activitate

32,36%

14,18%

10,91%

9,24% 9,04%

6,14%

2,44%1,95%

13,73%

1,59%

1,99%2,24%

5%

3,10%

Comerţ

Servicii sociale şi generaleServicii profesionale

Construcţii

TransporturiTurism

Agricultură şi silvicultură

Alte domenii

Industria uşoarăIndustria constructoare de maşini

Industria lemnului, celulozei şi hârtiei

Industria alimentarăIndustria extractivă

31

Distribuţia salariaţilor IMM-urilor pe localităţile judeţului, în anul 2007

59%

9%

9%

2%

21%


0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

200520062007

Numarul de angajati ai IMM-urilor din Satu Mare pe categorii de marime in 2006 si 2007

8.798

19.654

28.452

9.265

20.030

29.295

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

Microintreprinderi mici si mijlocii total IMM

20062007

Evolutia numarului de societăţi pe domenii de activitate

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 2005 78 153 247 122 97 107 366 1590 280 474 546 570 2006 80 157 244 114 101 121 459 1608 305 449 542 665 2007 105 162 242 120 97 130 528 1691 321 594 711 665

Numărul de autorizaţii emise, in anul 2008, de Serviciul de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului este de 1.026, din care 172 pentru locuinte 3.2.5. Evoluţia numărului de salariaţi IMM-urile din judeţul Satu Mare au angajat, în anul 2006, un procent de 74,2% din numărul total al salariaţilor judeţului. Majoritatea salariaţilor judeţului Satu Mare sunt înregistraţi în reşedinţa Satu Mare, acesteia revenindu-i un procent de 64,2% din totalul salariaţilor la nivelul anului 2006, în anul 2007 procentul reducându-se la 59%.

Numărul salariaţilor IMM-urilor din municipiul Satu Mare a fost în anul 2006 de 28.255 persoane, reprezentând 68,6% din totalul municipiului, 59,3% din totalul IMM-urilor din judeţ şi 44% din totalul judeţului. In anul 2007 numărul angajaţilor din IMM-uri a ajuns la Faţă de anul 2005, numărul angajaţilor IMM-urilor din oraşul Satu Mare a înregistrat un spor de 1916 persoane, însemnând o creştere cu 7,2%. Întreprinderile mici şi mijlocii din municipiu angajează 68,9% din salariaţii IMM-urilor din municipiul Satu Mare, iar 31,1% dintre aceştia revin microîntreprinderilor.

Distribuţia pe localităţi a salariaţilor judeţului Satu Mare

64,2%9,1%

7,0%

1,9%

17,8%


32


4%20%

19%6%4%1%9%

16%

3%8%

10%





Constructii

Comert

Turism

Transporturi

servicii


8.798

19.654

28.452

9.265

20.030

29.295

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000


20062007

Societăţile comerciale ce activează în industrie cuprind cea mai mare parte a salariaţilor municipiului judeţului (54,16%), ramura industrială a cărei pondere este cea mai importantă (21%) fiind industria constructoare de maşini, urmată de industria uşoară (20%) şi industria lemnului, celulozei şi hârtiei (7%), evidenţiindu-se o reducere de 3,3% a ponderii angajaţilor acestui sector în anul 2007 faţă de 2006 ca urmare a declinului puternic al industriei lemnului.

Distribuţia salariaţilor din municipiul Satu Mare pe domenii de activitate

Domeniu de activitate 2005 2006 2007 Industria extractiva a produselor primare(produse chimice, materiale de constructii, metalurgie,apa) si energetica 1.997 1.803 1.666

Constructia de masini, utilaje si echipamente. 7.973 9.060 9.147Industrie usoara 7.533 8.119 8.196Industria lemnului, celulozei si hartiei 3.258 2.804 2.656Industrie alimentara 1.625 1.616 1.678Agricultura si silvicultura 325 282 334Constructii 2.496 2.925 3.743Comert 6.130 6.459 6.912Turism 1.096 1.251 1270Transporturi 2.323 3.003 3.293Servicii profesionale (Cercetare si proiectare, Comunicatii, Informatica, Contabilitate, Consultanta, Expertize Massmedia ). 2.012 1.731 1.794

Servicii sociale si generale (Activitati medicale, Servicii mobiliare si imobiliare, Reparatii, Intretinere, Salubritate) 2.313 2.336 2.412

Total 39.081 41.389 43.101

După cum se poate vedea, in anul 2006 comerţul deţinea 16,3% din totalul salariaţilor firmelor din judeţul Satu Mare, iar în construcţii activau 11,4% dintre aceştia. Un procent de 8,6% din totalul angajaţilor reveneau sectorului serviciilor, 5,3% au fost cuprinşi în domeniul transporturilor, iar turismul angaja 2,8% din salariaţii judeţului. Cel mai mic procent de salariaţi ai societăţilor comerciale din Satu Mare revenea agriculturii şi silviculturii. Comparativ, in anul 2007 comerţul deţinea 16,3% din totalul salariaţilor firmelor din judeţul Satu Mare, iar în construcţii activau 8,68% dintre aceştia. Un procent de 9,75% din totalul angajaţilor reveneau sectorului serviciilor, 7,64% au fost cuprinşi în domeniul transporturilor, iar turismul angaja 2,94% din salariaţii judeţului. In ceea ce priveşte repartizarea salariaţilor IMM-urilor sătmărene pe grupe de mărime, respectiv

IMM-uri şi microîntreprinderi, numărul salariaţilor IMM-urilor din municipiul Satu Mare a fost în anul 2006 de 28.255 persoane, reprezentând 68,6% din totalul municipiului, 59,3% din totalul IMM-urilor din judeţ şi 44% din totalul judeţului. In anul 2007 numărul angajaţilor din IMM-uri a ajuns la 29.295, înregistrând o creştere de doar 2,96%. Întreprinderile mici şi mijlocii din municipiu angajează 68,4% din salariaţii IMM-urilor din municipiul Satu Mare, iar 31,6% dintre aceştia revin microîntreprinderilor.

33

3.2.6. Evoluţia sectorului construcţiilor Numărul societăţilor comerciale sătmărene ce activează în sectorul construcţiilor în judeţul Satu Mare a crescut de la 886 unităţi, în 2005, la 1.365, în 2007. Creşterea procentuală aferentă este de 54%. La nivelul municipiului, această creştere este de 47,71% mai scăzută decât media judeţului, datorită specificului zonei Oaşului care concentrează marea parte a firmelor active în sectorul lucrărilor de construcţii. De asemenea, numărul salariaţilor acestui sector a crescut cu 39,4% în aceşti ani, procentul de creştere la nivelul municipiului fiind mai mare de această dată (45,92%). În acest context, unităţile locale din construcţii reprezintă 14,93% din totalul firmelor din judeţ şi doar 9,6% din totalul firmelor cu sediu în Satu Mare, iar 13,16% din salariaţii judeţului, respectiv 8,68% din cei din municipiu activează în domeniul construcţiilor. În anul 2007 activau în construcţii 517 de societăţi comerciale, cu 12,64% mai multe faţă de anul precedent Numărul de societăţi comerciale active în sectorul construcţiilor, în municipiul Satu Mare raportat la

judeţ , pe clase de mărime a întreprinderilor

micro mici şi mijlocii

mari şi foarte mari

total construcţii

total localitate

Satu Mare 2005 291 59 0 350 4.628 2006 385 74 0 459 4.981 2007 426 91 0 527 5.362 Judeţ 2005 760 126 0 886 7.740 2006 981 157 1 1.139 8.354 2007 1.166 199 0 1.365 9.141

Cifra de afaceri a sectorului a crescut foarte mult, în ultimii ani. În anul 2006, rezultatul financiar al unităţilor din judeţ active în acest domeniu reprezenta 15,1% din totalul Regiunii Nord-Vest, mai mare cu 5,6 puncte procentuale faţă de anul 2004. În anul 2007, rezultatul financiar al unităţilor din judeţ active în acest domeniu era de 365,46 milioane lei, mai mare cu 43,76 puncte procentuale faţă de anul 2006.

Numărul de salariaţi ai sectorului construcţiilor, în judeţul şi municipiul Satu

Satu Mare Total Construcţii 2.565 6.390 2005 Total localitate 38.942 64.447 Construcţii 3.045 7.296 2006 Total localitate 41.192 64.145 Construcţii 3.743 8.908 2007

Total localitate 43.101 67.664 Sursa: CCIA SM

Numărul de autorizaţii de construire eliberate în judeţul Satu Mare, în anul 2007, a fost de 1.234 de unităţi, mai mare cu 14,8% faţă de anul 2006. Din cele 1.234 de autorizaţii, cele mai multe (80%) au fost eliberate pentru clădiri rezidenţiale individuale, una pentru clădiri rezidenţiale pentru colectivităţi, 30 (2,4%) pentru clădiri administrative şi 216 (17,5%) pentru alte tipuri de clădiri. Suprafaţa totală pentru care au fost eliberate autorizaţii de construire este de 336.885 mp, rezultând o suprafaţă medie a unei clădiri de 273 mp. Suprafaţa medie construită a unei locuinţe pentru care s-a obţinut, în anul 2007, autorizaţie de construire este de 208,6 mp. Numărul de autorizaţii emise, in anul 2008, de Serviciul de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului este de 1026, din care 172 pentru locuinte.

34

Autorizaţii de construire eliberate în Regiunea Nord-Vest

2004 2005 2006 2007

nr suprafaţa (mp) nr suprafaţa

(mp) nr suprafaţa (mp) nr suprafaţa

(mp) TOTAL 44.494 853.7039 54.127 1.1044.497 62.605 14.864.575 68185 19.427.428Regiunea Nord-Vest

5.793 1.238.109 7.328 1640373 7.711 1.925.868 8.225 2.627.824

Satu Mare 1.116 194.933 1.353 246.327 1.075 302.664 1.234 336.885 Sursa: INS

3.2.7. Evoluţia comerţului şi serviciilor Unităţile locale din comerţ reprezintă 30,9% din totalul societăţilor comerciale active în judeţul Satu Mare, iar cele din servicii reprezintă 19,64% din acest total. Firmele ce activează în ramura serviciilor profesionale înseamnă 40% din totalul sectorului, iar serviciile sociale şi generale reprezintă 60% din acesta. Două dintre întreprinderile din comerţ sunt încadrate în categoria celor mari şi foarte mari, dintre care una activează în Satu Mare şi una în Carei, iar restul sunt IMM-uri. În municipiul Satu Mare se observă o pondere de 32,3% a comerţului în totalul societăţilor comerciale active. Până în anul 2008 unităţile cu activitate de comerţ se autorizau la Primărie, în baza HCL 10/2005. Evoluţia activităţilor economice autorizate până în 2008 de primăria municipiului Satu mare este următoarea

an nr.unităţi 2005 116 2006 659 2007 1002 2008 1196

Cea mai mare pondere deţinută de domeniul serviciilor profesionale (cercetare şi proiectare, consultanţă, comunicaţii, informatică, contabilitate etc) din totalul societăţile active într-o localitate este înregistrată în judeţul Satu Mare, unde, 10,9% dintre firmele locale au ca domeniu de activitate unul dintre domeniile CAEN incluse în această grupă de servicii. De altfel, se observă o concentrare a acestui tip de activităţi în reşedinţa de judeţ – municipiul Satu Mare – care cuprinde 82,6% dintre societăţile comerciale ce prestează servicii profesionale în judeţ. Situaţia este asemănătoare şi în cazul serviciilor sociale şi generale (activităţi medicale, servicii mobiliare şi imobiliare, reparaţii, întreţinere, salubritate etc), concentrate în proporţie de 71,4% în municipiul Satu Mare. Numărul de societăţi comerciale active în sectorul serviciilor şi în comerţ, din judeţul Satu Mare, pe

clase de mărime a întreprinderilor

micro mici şi mijlocii

mari şi foarte mari

total domeniu

Total localitate

Satu Mare 2005 1.445 125 0 1.570 4.628

2006 1.470 137 1 1.608 4.981 2007 1.522 158 0 0 5.362 Judeţ 2005 2.317 217 0 2.534 7.740 2006 2.351 227 2 2.580 8.354

Comerţ

2007 2.515 247 0 2.762 9.141

35

Satu Mare 2005 561 23 1 585 4.628

2006 644 21 0 665 4.981 2007 699 25 0 724 5.362 Judeţ 2005 720 27 1 748 7.740 2006 791 28 0 819 8.354


2007 868 31 0 899 9.141 Satu Mare 2005 465 33 1 499 4628

2006 517 38 0 555 4.981 2007 598 41 1 640 5.362 Judeţ 2005 658 44 1 703 7.740 2006 665 48 0 713 8.354


2007 811 57 1 869 9.141 Un procent de 16,32% dintre salariaţii judeţului Satu Mare activează în comerţ, pe când în servicii sunt cuprinşi 8,5% dintre aceştia. În domeniul comerţului s-a înregistrat, la nivelul anilor 2005 - 2006, o creştere a numărului de salariaţi cu 4,8%, în timp ce efectivul angajaţilor din servicii s-a redus cu 1%.

Numărul de salariaţi sectorul serviciilor şi în comerţ, din judeţul şi municipiul Satu Mare

2005 2006 2007 Satu Mare Total Satu Mare Total Satu Mare Total

Comerţ 6.130 10.003 6.459 10.485 6.912 10.485 Servicii 4.325 5.332 4.067 5.213 4.206 5.427

Servicii profesionale 2.012 2.316 1.731 2.091 1.794 2.183 Servicii sociale şi generale 2.313 3..016 2.336 3.122 2.412 3.244

Total 39.081 64.447 41.389 64.145 43.101 67.664 In concluzie, ponderea activităţilor economice înregistrate de societăţile comerciale cu sediul în municipiul Satu Mare în totalul economiei judeţului este cea mai mare indiferent de tipul de analiză care se poate realiza, ceea ce subliniază încă odată rolul de pol de dezvoltare şi catalizator al municipiului Satu Mare la nivel judeţean şi chiar cu influenţă în judeţele învecinate .

36

Distribuţia societăţilor comerciale din municipiul Satu Mare pe domenii de activitate şi clase de mărime a întreprinderilor

2005 2006 2007

Municipiul Satu Mare micro mici şi mijlocii

mari şi

foarte mari

TOTAL micro mici şi mijlocii

mari şi

foarte mari

TOTAL micro mici şi mijlocii

mari şi

foarte mari

TOTAL

Industria extractivă 59 16 3 78 61 18 1 80 86 20 1 107 Construcţia de maşini, utilaje şi echipamente

114 36 3 153 111 43 3 157 116 43 5 164

Industria uşoară 162 79 6 247 159 80 5 244 149 85 7 241 Industria lemnului, celulozei şi hârtiei 88 31 3 122 79 32 3 114 82 33 3 118 Industria alimentară 71 25 1 97 74 25 2 101 70 23 1 94 Agricultură şi silvicultură 102 5 0 107 116 5 0 121 124 6 0 130 Construcţii 304 62 0 366 385 74 0 459 426 91 0 517 Comerţ 1.466 124 0 1.590 1.470 137 1 1.608 1.522 158 0 1.680 Turism 256 24 0 280 278 27 0 305 290 30 0 320 Transporturi 428 46 0 474 405 44 0 449 557 69 1 627 Servicii profesionale 523 23 0 546 528 14 0 542 699 25 0 724 Servicii sociale şi generale 529 39 2 570 650 54 0 704 598 41 1 640 Alte domenii - - - - 95 2 0 97 - - - -

37

3.2.8. Banking Toate băncile comerciale ce activează la nivel naţional au sucursale, filiale şi/sau agenţii în judeţul Satu Mare, în reşedinţa de judeţ şi eventual în alte localităţi. Prin intermediul acestora, băncile oferă clienţilor corporatişti servicii şi pachete de servicii personalizate pentru nevoile specifice ale mediului economic românesc. De asemenea, majoritatea băncilor a dezvoltat pachete de servicii dedicate IMM-urilor, care beneficiază de anumite facilităţi oferite de sistemul bancar pentru încurajarea şi susţinerea dezvoltării acestui sector de întreprinderi. Creditele pentru IMM-uri au destinaţii multiple, acoperind toată gama de nevoi de finanţare ale societăţilor: cheltuieli şi stocuri curente, investiţii şi dezvoltare etc. Pe lângă acestea, în ultima perioadă a fost dezvoltat descoperitul de cont, un produs de creditare menit să acopere necesarul de lichidităţi al IMM-urilor, pe termen scurt. De asemenea, băncile au configurat produse de leasing pentru IMM-uri, destinate achiziţionării de utilaje, maşini etc. In perioada actuală evoluţia economică a determinat însă un declin al finanţărilor acordate de sistemul bancar, generând sincope în fluxurile de numerar şi în lichidităţile la dispoziţia firmelor. Pentru IMM-urile ce implementează proiecte care beneficiază de finanţări nerambursabile oferite de Uniunea Europeană sau de diverse autorităţi finanţatoare, băncile oferă IMM-urilor pachete personalizate, orientate spre creditări pentru cofinanţarea acestor proiecte.

Cele mai importante bănci, cu sucursale / sedii în Satu Mare

Pachetele de produse şi servicii destinate IMM-urilor presupun, în general, asocierea unui produs de creditare cu alte produse opţionale. Acestea constau, de obicei, în mijloace de gestionare a lichidităţilor sau în servicii de monitorizare şi administrare a contului curent. Printre acestea se numără cardurile bancare, soluţii de acceptare ale acestora (POS), module de plăţi (în lei sau valută), module de licitaţii valutare etc. Servicii şi, mai mult, concepte, relativ nou introduse pe piaţa bancară românească sunt electronic/Internet banking-ul, mobile banking-ul, managementul investiţiilor, intermedieri bursiere, factoring-ul etc. Alte servicii oferite IMM-urilor vizează activităţi de consultanţă şi activităţi specifice, printre care se numără întocmirea şi verificarea studiilor de fezabilitate, a planurilor de afaceri, evaluări specifice, asistenţa în achiziţii, operaţiuni etc.

Denumirea băncii Locaţie sucursală Banca Comercială Română Satu Mare, Negreşti Oaş, Carei, Tăşnad BRD - Groupe Societe Generale S.A Satu Mare, Negreşti Oaş, Carei, Tăşnad, Ardud Banca Comerciala Carpatica Satu Mare, Negreşti Oaş, Carei, Tăşnad Bancpost Satu Mare, Carei Raiffeisen BANK Satu Mare, Negreşti Oaş, Carei Banca Firenze Satu Mare MKB Romexterra Bank Satu Mare, Carei, Negreşti-Oaş Intesa SANPAOLO Bank Satu Mare, Carei, Negreşti-Oaş ING Satu Mare Banca LEUMI Satu Mare, Negreşti-Oaş Banca Transilvania Satu Mare, Carei, Negreşti-Oaş, Tăşnad OTP Bank Satu Mare UniCredit Ţiriac Bank Satu Mare Credit Europe Bank (Romania) S.A. Satu Mare ALPHA BANK ROMANIA S.A. Satu Mare PIRAEUS BANK ROMANIA S.A. Satu Mare ABN AMRO Bank (Romania) S.A. Satu Mare VOLKSBANK ROMANIA S.A. Satu Mare, Carei GARANTI BANK Satu Mare

38

3.2.9. Parcul Industrial Satu Mare - sistem de sprijin al afacerilor Parcul Industrial Satu Mare ocupă o suprafaţă de 69,54 ha şi este poziţionat favorabil în apropiere de DN 19 A Cluj Napoca – Zalău – Satu Mare, de calea ferată naţională (transport de marfă şi de călători), la 5 km de Aeroportul Internaţional Satu Mare şi la 10 minute de centrul reşedinţei de judeţ. De asemenea, distanţa până la vama cu Ungaria (Petea) este de doar 14 km, iar până la punctul de trecere a frontierei cu Ucraina (Halmeu) sunt 46 km. Suprafaţa administrată de Parcul Industrial este împărţită în 18 parcele, cu dimensiuni cuprinse între 1,25 ha şi 6,9 ha, disponibile pentru concesionare, redevenţa aferentă fiind de 4,5 euro/ m2. În ceea ce priveşte echiparea utilitară, parcul oferă reţele de distribuţie a energiei electrice, gazelor şi apei potabile şi reziduale. Astfel, complexul dispune de o staţie de transformare a energiei electrice de 110/220 kV, o reţea de distribuţie a gazelor naturale cu o lungime de 3,2 km, sistem de reciclare a apei uzate cu o capacitate de reciclare de 1000 m3/zi şi o reţea de apă potabilă cu un debit de 2x72 m3/oră. În plus, dotările pe care le oferă parcul prevăd şi o zonă de 3,19 ha destinată serviciilor bancare, alimentaţiei publice şi turismului. Parcul Industrial Satu Mare este administrat de către autoritatea publică locală a municipiului şi a fost finanţat prin Phare 2002.

39

3.3. EVOLUŢIA ECONOMICĂ A SECTORULUI AGRICULTURII ÎN MUNICIPIUL SATU MARE

Agricultura reprezenta o ramură importantă în 1930 când totaliza aproximativ o treime din populaţia municipiului Satu Mare. Treptat activităţile agricole şi-au redus ponderea în economia oraşului, declinul cel mai accentuat fiind între anii 1930 şi 1966, în 1992 populaţia ocupată în agricultură reprezentând sub 5% din cea totală.

Suprafaţa agricolă a municipiului Satu Mare este la ora actuală de 10.294 hectare, dintr-un total de 15.015,48 hectare total teritoriu administrativ al municipiului Satu Mare, din care:

- arabil 8.582 ha; - păşuni 1.526 ha; - fâneţe 175 ha; - livezi 9 ha; - vii 2 ha.

Deşi ponderea terenului agricol în total teritoriu administrativ este relativ mare (68,55 %), unui locuitor revenind la 1 ianuarie 2009, 913 mp, ponderea producţiei agricole în economia municipiului este relativ redusă .

În anii 2006, 2007, 2008 societăţile de pe raza municipiului Satu Mare, respectiv gospodăriile populaţiei, au cultivat din suprafaţa arabilă efectiv existentă doar 7.295 ha în anul 2006, 7.038 ha în anul 2007 şi 6.866 ha în anul 2008, conform structurii prezentate în tabelul de mai jos:

2006 2007 2008

Supraf. Prod. Medie

Prod. Tot. Supraf. Prod.

Medie Prod. Tot. Supraf. Prod.

Medie Prod. Tot.

Kg/ha To Kg/ha To Kg/ha To

Nr. crt Cultura

Ha Ha Ha 1 Grâu 1.100 3.100 3.410 950 3.200 3.040 870 3.500 3.045 2 Orz 110 2.900 319 260 2.980 775 340 3.000 1.020 3 Ovăz 400 1.300 520 350 1.100 385 133 1.300 173 4 Porumb

boabe 3.010 3.200 9.632 2.453 3.300 8.095 2.498 3.250 8.119

5 Floarea soarelui

150 1.800 270 500 1.750 875 470 1.800 846

6 Cartofi vară 100 16.000 1.600 50 18.000 900 80 17.000 1.360 7 Cartofi

toamnă 200 25.000 5.000 250 20.000 5.000 150 23.000 3.450

8 Soia 300 1.500 450 250 1.800 450 350 2.200 770 9 Tomate 350 35.000 12.250 400 40.000 16.000 350 37.000 12.950 10 Ceapă 100 12.000 1.200 150 15.000 1.950 200 14.000 2.800 11 Usturoi 170 7.000 1.190 120 6.000 720 70 8.000 560 12 Varză 175 30.000 5.250 150 35.000 5.250 200 37.000 7.400 13 Ardei 180 1.1000 1.980 205 12.000 2.460 185 10.500 1.942 14 Castraveţi 210 15.000 3.150 180 20.000 3.600 200 18.000 3.600 15 Rădăcinoase 220 18.000 3.960 250 15.000 3.750 300 16.000 4.800 16 Vinete 230 13.000 2.990 200 14.000 2.800 150 15.000 2.250 17 Plante de

nutreţ 250 25.000 6.250 280 27.000 7.560 272 24.000 6528

18 Sfeclă furaj 40 18.000 720 40 16.000 640 48 17.000 816 Păşuni 19 (masă verde)

1.526 15.000 22.890 1.526 18.000 27.468 1.526 20.000 30.520

40

20 Fâneţe 175 20.000 3.500 175 22.000 3.850 175 21.000 3.675 21 Ogoare

nelucrate 1.287 X X 1.544 X X 1.716 X X

22 Livezi 9 15.000 135 9 16.000 144 9 17.000 153 23 Vie 2 5.000 10 2 5.500 11 2 6.000 12 TOTAL

ARABIL 7.295 X X 7.038 X X 6.866 X X

Sursa : DADR SM

Evoluţia suprafaţei agricole nelucrate din municipiul Satu Mare

12871544

1716

0

500

1000

1500

2000

2006 2007 2008

Evoluţia suprafeţei agricole lucrate în municipiul Satu Mare

6008

5494

5150

4600

4800

5000

5200

5400

5600

5800

6000

6200

2006 2007 2008

Este evidentă tendinţa de scădere a suprafeţei de teren agricol lucrate în municipiul Satu Mare, adăugându-se doar în aceşti ultimi 3 ani o suprafaţă de 429 hectare teren agricol nelucrat, care trebuie luată în considerare ca resursă de teren pentru activităţi asimilate.

Este de menţionat faptul că nu există nici în municipiu şi nici în judeţ un sistem funcţional de colectare, distribuţie şi depozitare a produselor agricole, menţionând aici în primul rând legumele şi fructele, ceea ce a determinat declinul producţiei acestora. De asemenea activitatea de cercetare agro-industrială care ar fi necesitat suprafeţe mari de teren a dispărut practic în ultimii ani, staţiunea de cercetări de la Viile Satu Mare fiind desfiinţată.

In ceea ce priveşte creşterea animalelor, sectorul a cunoscut un declin dramatic în anii 1990, odată cu desfiinţarea şi în Satu Mare, ca în restul ţării, a fermelor organizate sub forma IAS. Evoluţia normală a economiei urbane, alăturată unor reglementări restrictive generate de modernizarea structurii acesteia a făcut de asemenea ca ponderea animalelor crescute în gospodăriile proprii pe teritoriul municipiului să înregistreze scăderi majore.

La sfârşitul anului 2008 s-a pus problema reducerii suprafeţei de păşune din satele aparţinătoare municipiului Satu Mare cum ar fi Balta Blondă şi Sătmărel ceea ce a contribuit în mod direct la reducerea efectivelor de animale în special la specia bovine, după cum urmează:

2006 2007 2008 1998

capete capete capete TOTAL d.c: d.c: d.c:

Specia TOTAL

matcă TOTAL

matcă TOTAL

matcă BOVINE 4.043 1.250 940 1.470 1.100 1.050 830

OVINE+CAPRINE 11.609 4.320 2.700 4.800 3.000 5.200 3.250

PORCINE 59.305 3.948 158 4.200 170 2.100 96CABALINE nec 306 283 306 283 210 115PĂSĂRI 716.236 13.300 9.500 14.000 10.000 10.640 8.071

ALBINE nec 260 familii

X 270 X 300 X

IEPURI nec 210 X 210 X 380 x Sursa : prelucrare după DADR SM

41

Din tabelul prezentat rezultă că şeptelul a înregistrat evoluţii diferenţiate pe principalele categorii componente. Având în vedere fluctuaţiile normale de la un an la altul se constată o tendinţă de scădere în cazul efectivelor de bovine şi păsări. Această tendinţă de scădere se manifestă şi la porci şi la ovine în intervalul studiat. Explicaţia acestui fenomen este scăderea drastică a preţurilor de valorificare la principalele specii de animale. O altă cauză ar fi importul masiv de produse animaliere în special sub formă de carcasă la carne de porc, precum şi diversele alerte privind epidemii având ca pornire diverse specii de animale din ultimii ani.

O altă menţiune care trebuie făcută este că raportul dintre producţia animalieră pentru consumul familial şi cea valorificată pe piaţă în intervalul studiat pune în evidenţă următoarele caracteristici:

- carnea de vită valorificată pe piaţă este dublă faţă de cantitatea de carne consum propriu, principalul motiv fiind obiceiurile alimentare locale; - carnea de pasăre este valorificată pe piaţă într-un procent de aproximativ 20%.

Pe piaţă sunt comercializate mai bine laptele şi produsele lactate tradiţionale în sistemul organizat şi autorizat. Este de menţionat efectul negativ asupra desfacerii produselor tradiţionale pe pieţe locale al introducerii măsurilor impuse de către Uniunea Europeană în domeniul produselor alimentare specifice. Silvicultura

La sfârşitul anului 2008, municipiul Satu Mare deţinea o suprafaţă totală de 2.486 ha teren forestier, din care în municipiul Satu Mare 559 ha, 1.451,39 ha la Negreşti Oaş, 151,28 ha la Certeze şi 289,68 ha la Viile Satu Mare. In ceea ce priveşte retrocedarea fondului funciar, în baza legilor 18/1991, 169/1997 şi 247/2005 au fost depuse peste 4.700 cereri, din care au fost validate în perioada 1991 – 2005, 3.099 dosare, cu un total de 8.601 ha. Din acestea au fost realizată punerea în posesie pentru 8.342 ha reprezentând 98,40%.

42

3.4. ANALIZA SECTORULUI TURISMULUI ÎN MUNICIPIUL SATU MARE 3.4.1. Prezentarea obiectivelor turistice din Satu Mare Municipiul Satu Mare, o simbioză între modernism şi istorie, a luat naştere în urmă cu mai mult de 1 mileniu în jurul uneia dintre cetăţile de apărare ale voievodului Menumorut. Cetatea şi oraşul Satu Mare, situate la confluenţa mai multor drumuri comerciale, au avut de-a lungul Evului mediu un important rol economic, militar şi politic. În secolul XVIII, după repetate distrugeri, cetatea dispare şi începe totodată urbanizarea din ce în ce mai accentuată. Astăzi, Satu Mare reprezintă polul economic, social şi cultural al judeţului. Fiind un oraş de graniţă, are deschideri prin căi de comunicaţie rutieră cu Ungaria, pe la vama Petea, şi feroviară cu Ucraina, pe la vama Halmeu. Legăturile interne principale sunt constituite de ruta care vine dinspre Oradea trecând spre Baia Mare şi Sighet (prin Ţara Oaşului), precum şi de cea dinspre Zalău. O altă poartă de intrare şi ieşire nu numai internă dar şi internaţională, este cea creată de linia aeriană Bucureşti — Satu Mare şi de liniile aeriene cu funcţionare temporară dinspre nordul Europei. Resursele turistice ale municipiului Satu Mare 1.Edificii religioase

Palatul Episcopal Vechiul sediu al Episcopiei romano-catolice de Satu Mare era situat în apropierea bisericii Calvaria, pe strada Szirmay (actuala Mihai Eminescu). În două din cele opt camere ale modestei clădiri locuia episcopul Hám János. În 1805 a început construirea actualului palat de pe strada Széchenyi (astăzi 1 Decembrie 1918), având la bază proiectele lui Bitthauser (Bittheuser) József. Acesta venise din Würzburg în comitatul nostru, fiind arhitectul de curte al conţilor Károlyi. Ridicarea palatului episcopal s-a derulat în mai multe etape. Între 1837 şi 1840 s-a construit casa scărilor, capela episcopală şi sala festivă. Lucrările au fost încheiate în 1851, an în care s-a mutat episcopul Hám János. Aripa de nord-vest a fost ridicată în 1859, iar corpul clădirii de legătură în 1892.

Palatul, la fel ca şi Catedrala, a fost construit în stil clasicist. Faţada monumentală se caracterizează prin simplitate şi armonie. Rămâne până astăzi una dintre cele mai frumoase clădiri ale oraşului. În epoca sa de glorie a avut o curte de mari dimensiuni care a fost redusă odată cu trasarea actualului bulevard Brătianu.

Monumentala casă a scărilor este decorată din 2006 cu un imens Cristos răstignit sculptat în lemn, realizat în anul

43

1777. Corpusul ar fi ajuns prin intermediul conţilor Károlyi în capela cetăţii din Ardud. După aceea a stat un timp în biserica din Şandra, apoi a fost dusă la Căpleni, iar de aici a ajuns la palatul episcopal. Dincolo de valoarea artistică, este şi aceasta o relicvă ce aminteşte de poetul Petőfi. Sala festivă şi-a dobândit configuraţia actuală în 2004, în cinstea anului jubiliar. Aceasta a fost, în ultimii ani, locul de desfăşurare a unor evenimente, concerte, expoziţii de înaltă ţinută. Picturile expuse aici au fost restaurate cu ocazia anului jubiliar. Ele îi reprezintă pe mari episcopi de Satu Mare. Una din bijuteriile palatului este capela. Iniţial a fost complet nedecorată. A fost reconstruită în 1908 în timpul episcopului Boromisza Tibor pe baza planurilor arhitectului Foerk Ernő (1868-1934) din Budapesta. Atunci s-a realizat tavanul alcătuit din casete de gips. Acestea sunt ornamentate cu plăci de lemn şi rozete din gips aurite. Sub tavan se pot vedea basoreliefuri cu figurile Sfintei Elisabeta, Sfântului Ştefan, Sfântului Emeric, Sfintei Margareta, Fericitului Eusebiu, Sfântului Adalbert şi Sfântului Gerard. Mobilierul este confecţionat din plop siberian. Capela are un altar renumit. Acesta provine, asemenea corpusului, din capela cetăţii din Ardud, iar în faţa lui s-a cununat poetul Petőfi Sándor cu Szendrey Júlia. Tabloul de la altar cu titlul Immaculata, pictat de Mezey József (1823-1882), a fost adăugat ulterior. În prima parte a anului 2006 a avut loc renovarea generală a sălilor şi coridoarelor palatului. În această perioadă s-a întocmit planul de redecorare în urma căruia o serie de remarcabile opere de artă au fost expuse în clădire. Majoritatea lucrărilor provin din colecţia de tablouri fondată de episcopul Meszlényi Gyula. La fel ca şi alte creaţii, şi acestea au fost recent restaurate. Pe coridoarele de la parter au fost expuse portretele episcopilor sătmăreni, sfinţilor ordinului iezuit şi ale altor feţe bisericeşti. În acelaşi timp şi sala de mese s-a îmbogăţit cu picturi valoroase. Aici poate fi vizionată, între altele, creaţia din secolul al XVIII-lea a pictorului de origine vieneză Kracker J. L. - Cina din Emaus. La parter se găseşte arhiva diecezană. Vizitarea acesteia este restricţionată întrucât lucrările de prelucrare, sistematizare şi pregătire a evidenţei pe calculator a materialelor sunt în curs desfăşurare. Biblioteca palatului episcopal este deţinătoarea unor rarităţi de o inestimabilă valoare, o mare parte a publicaţiilor ecleziastice din secolele XVI-XVIII. Majoritatea cărţilor s-a regăsit în colecţii franciscane şi minorite, respectiv în parohii. Biserici

Biserica Reformată "cu lanţuri" Adresa: P-ţa Păcii nr.8;

Biserica reformată „cu lanţuri" reprezintă un monument semnificativ pentru imaginea arhitecturii oraşului în sec. al XVIII-lea. Construcţia s-a desfăşurat pe parcursul a 9 ani (1793-1802) în concepţia arhitecturală de manieră barocă a lui Preinlich Sigismund. Face parte din tipul planimetric al bisericilor-aulă cu turn acroşat. Este împrejmuită cu stâlpi legaţi între ei cu lanţuri forjate, de aici şi denumirea "biserica cu lanţuri". Păstrează valoroase piese de inventar: farfurii, discuri şi potire, datate între 1657-1679; clopotul cel mare din turn (cel mai vechi clopot din oraşul Satu Mare) datează din anul 1633. Mobilierul este realizat, între anii 1799-1807, din lemn de stejar, de către meşterul tâmplar Frits Iosif. În anul 1814 biserica este dotată cu o orgă realizată de maestrul Galli. Sursa arh. A. Gheorghiu

44

Biserica Romano Catolică Calvaria Adresa: str. Mihai Eminescu nr.3; A fost construită pe urmele bisericii vechii cetăţi Castrum - Zothmar, în anul 1844 dar fundaţia a cedat din cauza nisipului şi zidurile s-au crăpat. A fost reconstruită în întregime între 1908-1909 de către fraţii Weszelovszky.

Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril" Adresa: str.1 Decembrie 1918, nr.4;

Monumentala clădire a catedralei române a fost construită între anii 1932-1937, fiind aşezată pe locul vechii biserici româneşti din Satu Mare, construită între anii 1799-1803. Stilul edificiului este inspirat de arhitectura românească tradiţională, cu o cupolă de pandantive, cu un pronaos flancat de două turnuri laterale cu logii, cu portalul de intrare monumental, trasat de o arhivoltă cu profiluri bogat ornamentate cu brâu în torsadă şi vrejuri de acant. Planurile construcţiei au fost elaborate de arhitecţii Victor Smigelschi şi G.P. Liteanu. În interior se află o navă centrală cu două nave laterale cu logii deasupra şi având câte patru deschideri delimitate de coloane duble. Deasupra pronaosului se află un balcon. Capitelurile tuturor coloanelor sunt realizate în maniera brâncovenească. Zugrăvirea şi pictarea interiorului au fost realizate de Schnell şi fraţii Profeta. În subsolul catedralei se află o colecţie de cărţi vechi, icoane şi obiecte de artă. Personalităţile care s-au perindat de-a lungul vremii în această biserică au fost cărturari patrioţi şi reprezentanţi de frunte ai mişcării naţionale a românilor sătmăreni: Petru Bran, Ioane Marcu, Constantin Lucaciu, dr. Vasile Lucaciu. Colecţia de artă şi carte veche a bisericii a fost realizată în anii '80. Această colecţie reprezintă bunurile de valoare cultural-istorică aflate în deţinerea unităţilor de cult ortodoxe de pe teritoriul judeţului Satu Mare. Colecţia este compusă din lucrări de artă şi din cărţi vechi româneşti şi este adăpostită în subsolul catedralei, într-un spaţiu special amenajat. Aici se află peste 40 de icoane pe sticlă şi lemn, dintre care amintim cele şapte icoane de la biserica de lemn din Corund, datând din a doua jumătate a sec. al XVIII-lea şi patru icoane împărăteşti de la biserica din Oar, datând din aceeaşi perioadă. Valorile bibliofile din această colecţie se ridică la 500 cărţi româneşti, remarcabile fiind Cazania lui Varlaam (Iaşi, 1693), Chiriacodromul de la Bălgrad (1699), tipăriturile lui Antim Ivireanul etc.

45

Catedrale

Catedrala Ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului"

Adresa: Parcul - Bulevardul Dr. Vasile Lucaciu A fost construită între anii 1932-1937, respectând stilul bisericilor româneşti cu brâul exterior specific. Pictura a fost executată de fraţii Eugen şi Eremia Profeta. Biserica are un cor renumit - cu o tradiţie de peste 75 de ani şi un bogat fond documentar care vorbeşte despre bisericile româneşti din interiorul cetăţii Sătmar, despre schismaticii de pe aceste locuri şi lupta românilor împotriva campaniei de deznaţionalizare a episcopiei de Muncaci. Intrarea se face printr-un portal moental-arcade sprijinite pe şase coloane. Exonartexul este deschis pe cele trei laturi.

Sursa arh. A. Gheorghiu

Catedrala romano-catolică din Satu Mare Adresa: P-ţa Libertăţii nr.24, Satu Mare; Biserica parohiei din Satu Mare a fost ridicată la rangul de Catedrală de episcopul Fischer István, acest fapt a solicitat mărirea şi lărgirea bisericii. Ca să extindă naosul bisericii mai întâi s-a demolat faţada vechii biserici şi turnul de pe partea de nord. Naosul nou extins cu 7 m are o lungime de 37,2 m şi o lăţime de 12,1 m, iar înălţimea de 11,8 m. A fost extins şi sanctuarul. Noul sanctuar are o lungime de 16,8 m, lăţime de 9,20 m, şi se termină într-un apsis semicircular. Naosul bisericii a fost extins pe ambele părţi cu borduri ce au o adâncime de 5,2 m şi lăţimea de 12,1 m. Naosul a fost împărţit în blocuri de bază cu spaţii mai înguste şi mai largi. Aceste blocuri sunt legate prin arcuri sub formă de semicerc. Peste acestea este aşezată bolta construită din ţiglă (de 10,5m înălţime) şi cupola (de 14,5m). În faţa bisericii s-a construit o nouă faţadă, cu o înălţime de 15,8 m care cuprinde şi corul de azi, iar pe cele două laturi ale faţadei au fost construite cele două turnuri, în împrejurul lor cu balcon din

fier, turnurile sunt împodobite cu o cupolă rotundă; înălţimea turnurilor este de 40 m. În timpul episcopiei lui Klobusitzky Peter a fost terminată construcţia sacristiei. A fost construit câte un oratoriu deasupra sacristiei parohiale cât şi deasupra sacristiei canonicilor. În acest timp a fost terminată construcţia criptelor dedesubtul sanctuarului şi a sacristiei canonicilor. Forma definitivă de azi a catedralei datează din timpul episcopiei lui Hám János. El a construit porticul împodobit înaintea faţadei, a aşezat pe faţadă statuia Mântuitorului, în dreapta lui statuia apostolului Sf. Petru şi în stânga statuia apostolului Sf. Pavel, iar în nişele de sub turnuri statuile regelui Sf. Ştefan şi a regelui Sf. Ladislau. Sursa arh. A. Gheorghiu

46

Altarul principal al bisericii a fost făcut din marmură de Cararra de către sculptorul Tomán Felix. Pictura de pe altar, pictată la Laibach, arată înălţarea Domnului Isus Cristos. Aceasta a fost realizată în ulei de către pictorul Pesky Gabor în anul 1837. Piatra de altar păstreză moaştele sfinţilor Iustin şi Modest. În naosul bisericii (la dreapta) se află altarul Sfântului Ştefan, la stânga altarul Sfântului Ioan. Ambele (ca şi celelalte din biserică) sunt făcute din imitaţie de marmură gri. Pietrele de altar conţin moaştele sfinţilor Benedict, Vetustus, Iustin respectiv Celestin, Crescenţia şi Benedict. La pereţii nişelor dintre ultimii stâlpi din naosul bisericii (pe partea de sud) se situează altarul Sfântului loan de Nepomuc iar în partea de nord altarul Sfântului Alois. Piatra de altar a primului conţine moaştele sfinţilor Coloman, Crescenţia şi Concordia, iar cealaltă a sfinţilor Vetustus şi Iustin. Dedesubtul turnului din sud a fost construit altarul Sfintei Maria din Lourdes de către episcopul Dr. Schlauch Lőrinc. La nord, sub cor, a fost construită în 1960 capela Sfântului Anton. Sinagogi Sinagoga din Satu Mare Adresa str. Decebal nr. 6, Satu Mare Este construită în stil maur la începutul secolului; prezintă o faţadă tripartită cu avancorp central, alături se află casa de rugăciune cu templul. În Satu Mare au existat trei sinagogi. Sinagoga Neolog a funcţionat între anii 1905-1965. Pe scaunul rabic creat la Satu Mare (pe la 1850) este menţionat Iuda Grunwald. De asemenea există o legătură strânsă cu evreii din Sighet unde rabin era Eleazar Teitelbaum (1788-1855) a cărui orientare hasidică (varianta pietismului) s-a prelungit şi aici. Mişcarea sionistă legată de numele lui dr. Ioan Ronai (1849-1919) a avut la Satu Mare în frunte pe prim-rabinul Iordan (însumând în 1908-2000 membri). Comunitatea evreiască a numărat circa 25000 de membri în perioada 1941-1944. Personalitate marcantă a comunităţii evreilor din Satu Mare a fost Joel Teitelbaum, rabin şef al oraşului New York după cel de-al doilea război mondial, conducătorul grupării hasidice. Templul şi sinagoga, construite la interval de peste 50 de ani, sunt foarte diferite. Şi destinaţia lor diferă, într-o anumita măsură: sinagoga este exclusiv o casă de rugăciune, pe când în Templu pot fi găzduite şi alte activităţi culturale.

Sursa arh. A. Gheorghiu Muzee şi case memoriale Atelier Memorial "Aurel Popp" Adresa: Str. Aurel Popp nr. 13, Satu Mare; Telefon: 0261/768.761; Program: miercuri, vineri, duminică - 10:00 - 14:00; Atelierul se află într-o clădire construită de artist între 1934 - 1935 şi a funcţionat ca atelier de creaţie până la moartea artistului în 1960. După această dată, clădirea a fost folosită ca depozit de

47

materiale de construcţii. Între 1998 - 2000 clădirea a fost restaurată, după această dată aici fiinţând Atelierul Memorial "Aurel Popp", în care sunt expuse lucrări de pictură, sculptură, grafică, fotografii, cărţi, documente, obiecte personale, mobilier. Atelier Memorial "Paul Erdös" Adresa: Pasaj Dacia nr. 8, Satu Mare; Telefon: 0261/737.526; Fax: 0261/768.761; Program: miercuri, vineri, duminică - 10:00 - 14:00; Obiectiv cultural ce redă locul de creaţie al graficianului Paul Erdös. Atelierul este adăpostit într-o clădire construită în stil eclectic, la începutul secolului al XX-lea, pentru a servi drept sediu Asociaţiei femeilor israelite. Apoi, aici a funcţionat un studio foto. După război clădirea a fost folosită ca locuinţă, iar începând cu anul 1968 a fost atelier de creaţie al graficianului Paul Erdös, până în anul 1987. Atelierul cuprinde lucrări de grafică, pictură, sculptură, fotografii, obiecte personale, mobilier. Muzeul Judeţean Satu Mare Adresa: Str. Vasile Lucaciu nr. 21; Tel: 0261 737526, 0261 711014; www.muzeusm.ro Înfiinţat de cercul Kolcsey, muzeul este reorganizat în anii 1950 - 1951, pe baza vechilor colecţii şi a cercetărilor noi. Prezintă colecţii de arheologie (preistorică, dacică, medievală), istorie (exponate legate de istoria breslelor, unelte, lăzi, sigilii, documente, carte veche), etnografie (instalaţii ţărăneşti, mobilier şvăbesc şi maghiar, podoabe, icoane pe sticlă şi lemn). Deţine bunuri culturale clasate în Tezaurul patrimoniului cultural naţional. Structura Muzeului judeţean Satu Mare este: 1. Secţiile : arheologie, istorie, etnografie - B-dul Vasile Lucaciu nr. 21; 2. Laboratorul zonal de restaurare - conservare - B-dul Vasile Lucaciu nr. 21; 3. Secţia de artă - P-ta Libertăţii nr. 21; 4. Atelierul Paul Erdös (Pasaj Dacia); 5. Atelierul Aurel Popp; 6. Centrul Judeţean pentru conservarea şi valorificarea tradiţiei şi creaţiei populare - B-dul. Vasile Lucaciu nr. 21; 7. Muzeul Orăşenesc Carei - secţii de arheologie şi ştiinţele naturii ; 8. Muzeul Orăşenesc Tăşnad - secţii de istorie şi etnografie ; 9. Complexul memorial "Ady Endre " - localitatea Ady Endre ; 10. Casa memorială "Dr. Vasile Lucaciu" - localitatea Apa ; 11. Casa memorială "Dr. Aloisie Tăutu" - localitatea Valea Vinului; 12. Muzeul şvăbesc - localitatea Petreşti ; 13. Muzeul moţilor - localitatea Scărişoara ; 14. Muzeul maghiar - localitatea Bogdand ; 15. Gospodărie codrenească - localitatea Chilia ; 16. Gospodărie oşenească - Călinesti 1727 ; 17. Biserică de lemn - secolul XVIII - localitatea Soconzel ; 18. Muzeul etnografic în aer liber - localitatea Măriuş - lucrări de amenajare ; 19. Rezervaţia arheologică Bobald - Carei ; 20. Cuptoarele dacice de la Medieşul - Aurit ; 21. Rezervaţia arheologică - localitatea Lazuri.

48

Muzeul de Artă Satu Mare Adresa: Piaţa Libertăţii nr. 21; Telefon: 0261/710.114; Program: 9:00 - 16:30; sâmbăta: 9:00 - 14:00; luni: închis; Clădirea care găzduieşte astăzi secţia de artă a Muzeului Judeţean Satu Mare a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în stil neogotic, fiind declarată monument istoric şi arhitectural, şi cunoscută sub numele de "Casa Vécsey". Pe acest teren se afla în secolul al XVIII-lea o clădire ce servea ca depozit al cetăţii Satu Mare. În această clădire a fost semnată, în anul 1711, Pacea de la Satu Mare, în urma înfrângerii răscoalei lui Francisc Rákóczy al II-lea. În 1911 pe clădire a fost montată placa comemorativă a Păcii de la Satu Mare, executată de pictorul Aurel Popp. În 1969 s-a deschis expoziţia permanentă, cu un caracter monotematic, dedicată pictorului sătmărean Aurel Popp (1879 - 1960). În 1985 s-a deschis expoziţia de bază ce cuprinde operele artiştilor plastici români din secolul al XX-lea. În anul următor s-a înfiinţat atelierul-galerie ce găzduieşte donaţia graficianului Paul Erdos (1916 - 1987), iar în 1996 s-a deschis "Atelierul memorial Erdos", în sediul din Pasajul Dacia nr. 8, prezentând donaţia şi atelierul de creaţie al graficianului, spaţiul expoziţional de aici fiind destinat expoziţiilor temporare. Expoziţiile de bază ale muzeului cuprind operele unor personalităţi artistice reprezentative ale artei plastice româneşti din secolul nostru: Henri Catargi, Dumitru Ghiaţă, Eustaţie Stoenescu, Iosif Iser, Corneliu Baba, Aurel Ciupe, Muhy Sándor, Petre Abrudan, Ştefan Popescu, Bene József, Ion Sima, Ion Jalea, Ion Irimescu, Vida Gheza, Ion Vlasiu, Ovidiu Maitec. Colecţia mai cuprinde lucrări ale unor reprezentanţi de seamă ai Centrului artistic de la Baia Mare ca: Ziffer Sándor, Mikola András, Kádár Géza, Eugen Pascu, Mund Hugo etc. Muzeul mai deţine şi o bogată colecţie de artă plastică contemporană ce cuprinde lucrările unor artişti de prestigiu ca: Ion Sălişteanu, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Gheorghiu, Vasile Kazar, Octav Grigorescu, Marcel Chirnoagă, Brăduţ Covaliu, Vasile Dobrian, Paulovics Lászlo, Toros Gábor şi alţii. Sursa: arh. A. Gheorghiu Monumente, statui

Monumentul Ostaşului Român Adresa: B-dul Vasile Lucaciu nr.2;

Monumentul Ostaşului este ridicat în semn de omagiu soldaţilor Armatei a IV-a care au purtat lupte grele pe aceste meleaguri în octombrie 1944, pentru eliberarea teritoriului de nord al României. Pe un soclu în formă de trunchi de piramidă, placat cu travertin, se află aşezată statuia, lucrată în piatră, a ostaşului român, ţinând în mâna stângă stindardul biruinţei, tricolorul, ridicat în poziţie verticală, iar în dreapta o ramură de stejar lipită de faldurile tricolorului, simbolul tăriei armatei române. Statuia a fost ridicată în 1963, are o înălţime de 3,50 m şi este opera sculptorului Emil Mereanu.

49

Statuia Lupa Capitolina (Lupoaica) Adresa: Parcul Vasile Lucaciu, Satu Mare Statuia este o copie a celebrei Lupoaice Napocene, executată de sculptorul Radu Ciobanu, simbol al latinităţii românilor. Resurse turistice naturale Pădurea Noroieni Comuna Lazuri

Pădurea Noroieni include suprafeţe experimentale pentru cercetări forestiere, de producere de seminţe şi conservare a genofondului forestier. Fauna acestei zone este bogată, reprezentată prin mamifere mari: cerb, căprioară, mistreţ; specii de păsări pentru vânat: fazani. Există specii rare de fluturi: Endromis versicolora, Plusia chrysitis, Catephia alchymista. Dintre reptile apare cu totul surprinzător în Pădurea Noroieni vipera cu corn fiind declarată monument al naturii.

Zone de agrement Ştrandul din Satu Mare Adresa: Str. 24 Ianuarie nr. 17, Loc Satu Mare, cod 440102 Zona de agrement, concesionată recent unui investitor străin, este în momentul de faţă în proces de reamenajare, urmând a oferi sătmărenilor servicii de calitate comparabile cu cele ale zonelor maghiare vecine şi constituindu-se într-un punct de atracţie turistică de importanţă regională şi transfrontalieră. Teatre, filarmonici Teatrul de Nord, Satu Mare Adresa: str. Horea nr.3 Telefon: 040 261 712538 Funcţionează într-o clădire construită în 1889, în stil neoclasic, cu un etaj. Faţada, realizată în trei registre, din care cel din centru este decroşat în profil semicircular, cu un acoperiş cupolă, are la parter un pridvor susţinut de patru stâlpi. Ferestrele faţadei sunt boltite şi au un ancadrament terminat în partea superioară cu frontoane triunghiulare decorative. Sala de spectacole a fost construită să cuprindă 800 de locuri; este decorată în stucatură, cu motive specifice epocii. Arhitecţii au fost Voijta Adolf şi Sziksay, iar decoraţiile şi frescele interioare au fost executate de Spanraft şi Hirsch.

50

Filarmonica "Dinu Lipatti" Adresa: Piaţa Libertăţii nr.8, Pasajul Dacia; Tel/fax: 040 261 712666; www.filarmonicasm.ro Clădirea este o aripă a Hotelului Dacia, construită în 1902. Stilul este secession, pe zidărie portantă, planşe din arce de cărămidă pe traverse metalice. Holul are coloane şi două scări care duc la mezanin. Sala de concerte este flancată de colonade. Cupola este bogat ornată şi pictată în elemente de mozaic floral. Capacitatea sălii este de 320 locuri. Acustica este renumită. Muzeul judeţean deţine în colecţia sa instrumente muzicale din perioada sec. al XVIII-lea când se atestă începutul tradiţiei muzicii culte sătmărene. În 1947 se reorganizează ,,Societatea filarmonică” şi în scurt timp, devine ,,Orchestra simfonică de stat Satu Mare”. Din 1991 se numeşte ,,Filarmonica Dinu Lipatti”. Alte atracţii turistice

Turnul Pompierilor S-a construit în anii 1903 - 1904. Turnul are o înălţime totală de 45 m. La bază turnul are secţiune rectangulară în exterior cu latura de 4,32 m, interiorul fiind realizat octogonal, grosimea pereţilor fiind de 80 cm. De la cota +9,93 m în sus turnul trece la secţiune circulară cu diametrul variabil pe înălţime de la 3,90 m măsurat la partea inferioară reducându-se la 3,0 m la partea superioară. Grosimea pereţilor este de asemenea variabilă, reducându-se în trepte de la 80 cm la bază până la 45 cm sub nivelul balconului circular. Deasupra balconului circular şi până la baza cupolei decorative zidăria turnului are grosimea de 30 cm. Accesul până la platforma balconului circular se face printr-o scară metalică în spirală. Platforma balconului circular perimetral este realizată sub formă de planşeu de lemn susţinut de traverse metalice. Platforma este prevăzută cu o balustradă de protecţie din fier forjat. Cupola decorativă este realizată din lemn iar învelitoarea din tablă de cupru.

În vârful cupolei este montată o veche stemă a oraşului.

Intrarea în turn se face printr-un portal cu fronton triunghiular, având deasupra trei casete formate din patru baghete de piatră cioplită, în care se aflau trei texte cu privire la anul ridicării turnului şi contextul în care a fost realizat. Constructorul turnului a fost Vainay Ludovic. Astăzi este un simbol al oraşului vechi. Restaurarea turnului a fost terminată în anul 2005, când, cu ocazia zilei pompierilor la 13 septembrie, acesta a putut fi vizitat. Sursa arh. A. Gheorghiu

51

Clădirea Hotelului Dacia Adresa: Piaţa Libertăţii nr. 8, Satu Mare Clădirea Hotelului Dacia este una dintre cele mai frumoase clădiri în stil Secession din Transilvania, construită în 1902, după un proiect premiat la un concurs de arhitectură de la Viena. Faţada, ornată generos cu motive fitomorfe, a fost realizată din ceramică smălţuită. Acoperişul, o combinaţie a două nuanţe de albastru, conferă o deosebită eleganţă ansamblului. Clădirea este în prezent în curs de renovare, urmând a fi clasificată la nivel superior.

Sursa arh. A. Gheorghiu 3.4.2. Analiza indicatorilor din domeniul turismului

Evoluţia infrastructurii aferente activităţii de turism este analizată comparativ la nivelul muncipiului Satu Mare şi al judeţului, întrucât pentru unii dintre indicatori datele necesare la nivel de municipiu nu au putut fi obţinute. Numărul structurilor de primire turistică la nivelul judeţului şi al municipiului Satu Mare a înregistrat un trend ascendent în perioada 2003 - 2006, de la 42 unităţi în 2003 la 64 unităţi în anul 2008, dintre care în Satu Mare 43 (67,18%). Evoluţii semnificative, în această perioadă, s-au înregistrat pe segmentul vilelor turistice (de la 2 în 2003 la 14 în 2008) şi a hotelurilor (de la 5 în 2003 la 9 în 2008, din care 7 - 77,77 % în municipiu). In mod regretabil nu au fost înregistrate noi investiţii în unităţi ce cazare în ultimii 2 ani nici în municipiu şi nici în judeţ.

Unităţi de cazare existente în judeţul si municipiul Satu Mare, în perioada 2003 - 2008

2005 2006 2007 2008 Unităţi de cazare/

Tipuri de structuri de primire turistică

2003 judeţ

2004 judeţ Judeţ Mun. Judeţ Mun. Judeţ Mun. Judeţ Mun.

Total 42 57 61 42 64 43 64 43 64 43 Hoteluri 5 6 8 6 9 7 9 7 9 7 Vile turistice 2 14 14 13 14 13 14 13 14 13 Cabane turistice 5 5 5 1 5 1 5 - 5 - Bungalouri 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 Campinguri 1 1 1 - 1 - 1 - 1 - Tabere de elevi şi preşcolari 5 5 5 1 5 1 5 - 5 -

Pensiuni turistice urbane 2 3 3 1 3 1 3 - 3 -

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare Capacitatea de cazare turistică, în număr locuri, a cunoscut la nivelul aceleiaşi perioade, un trend ascendent. S-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de locuri în taberele de elevi şi preşcolari, creşteri semnificative înregistrându-se pe segmentul hotelier şi al vilelor turistice. Se poate observa creşterea numărului de locuri în hoteluri cu 58 locuri în municipiul Satu Mare în anul 2006.

52

Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică

2005 2006 2007 2008 Capacitate de cazare/ Tipuri de structuri de

primire turistică

2003 judeţ

2004 judeţ Judeţ Mun. Judeţ Mun. Judeţ Mun. Judeţ Mun.

Total 2175 2234 2304 1046 2406 1106 2415 1106 2425 1116 Hoteluri 459 473 528 406 586 464 586 464 586 464 Vile turistice 50 103 99 69 101 71 101 71 111 81 Cabane turistice 436 436 436 331 436 331 445 331 445 331 Bungalouri 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 Campinguri 256 256 256 - 256 - 256 - 256 - Tabere de elevi şi preşcolari 824 790 721 152 721 152 721 152 721 152

Pensiuni turistice urbane 60 74 74 48 74 48 74 48 74 48

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare

Capacitatea de cazare în funcţiune a judeţului Satu Mare a înregistrat o creştere constantă începând cu anul 2000. În anul 2007, capacitatea de cazare în funcţiune era cu 49,12% mai mare decât cea existentă în anul 2000.

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune pe tipuri de structuri de primire turistic

Număr locuri- zile 2005 2006 2007 Numar

locuri/zile/ Tipuri de structuri

de primire turistică

2000 2003 2004 Judeţ Mun. Judeţ Mun. Judeţ Mun.

Total 285.234 315.537 367.839 410.795 266.787 421.248 292.630 425.365 283.355

Hoteluri 151.234 150.818 173.378 196.843 152.313 183.883 169.161 176.601 167.841Vile turistice 12.376 19.852 34.474 36.135 25.185 36.865 25.915 37.935 26.985

Cabane turistice 42.208 53.100 43.091 45.105 45.105 53.850 35.850 65.875 44.705

Bungalouri 14.560 14.600 14.640 14.600 14.600 14.600 14.600 14.600 14.600 Tabere de elevi şi preşcolari

19.720 19.635 16.392 12.064 12.064 11.584 11.584 11.704 11.704

Pensiuni turistice urbane

3.640 19.658 26.244 27.010 17.520 27.010 17.520 27.010 17.520

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare Concluzionând, se observă că, în număr de locuri, capacitatea de cazare, a crescut în perioada 2000 - 2006 cu 19%, în timp ce capacitatea de cazare în funcţiune a crescut cu 48%, ceea ce poate fi explicat printr-o reducere a sezonalităţii sectorului turistic şi/sau o optimizare a infrastructurii de cazare. La acest fenomen este posibil să fi contribuit într-o foarte mare măsură

Evoluţia capacităţii de cazare a judeţului Satu Mare

129%

114%119%

110%107%

94%100%100%

148%144%

111%

101%107%

100%

80,00%

90,00%

100,00%

110,00%

120,00%

130,00%

140,00%

150,00%

160,00%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Capacitatea de cazare - locuri Capacitatea de cazare în funcţiune

53

Evoluţia numărului de sosiri în judeţul Satu Mare

4234144946

4833950575

6135364331 63131

14770

519285085547058

3865336816

3019627571

112031347614295

119221152314750

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Total Romani Straini

turismul de afaceri şi congrese, care a stimulat extinderea sezonului turistic. Conform datelor furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare, la nivelul anului 2008, din cele 2.425 locuri de cazare, 1.116 (46,02%) se aflau în structurile de primire turistică din municipiul Satu Mare

Infrastructura de cazare şi număr locuri de cazare în judeţul şi municipiul Satu Mare, 2008


Distribuţia locurilor de cazare din judeţul Satu Mare pe localităţi în anul 2008

Satu M are46%

Negreşt i Oaş8%

Livada7%

Tarna M are5%

Călineşt i Oaş5%

Oraşu Nou4%

Carei2%

Certeze2%

M oft in1%

Vama2%

Other7%

Tăşnad18%

În perioada 2000 - 2006 numărul sosirilor în judeţul Satu Mare a crescut cu 20.790, reprezentând o creştere procentuală de 49%. Numărul turiştilor cazaţi în structurile de primire turistică din judeţul Satu Mare a crescut anual cu o rată medie de 8,18%. Rata de creştere medie anuală a turiştilor români în perioada 2000-2006 s-a situat la nivelul de 11,39% în timp ce sosirile turiştilor străini au înregistrat o rată medie anuală negativ, de -3,54%.

Evoluţia numărului de sosiri în judeţul Satu Mare

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Total 42.341 44.946 48.339 50.575 61.353 64.331 63.131 Români 27.571 30.196 36.816 38.653 47.058 50.855 51.928 Străini 14.770 14.750 11.523 11.922 14.295 13.476 11.203


Localitate Număr unităţi Locuri cazare Municipiul Satu Mare 43 1.116 Total 64 2.425

54

Evoluţia numărului de sosiri în judeţul Satu Mare, pe tipuri de structuri de primire turistică

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total 42.341 44.946 48.339 50.575 61.353 64.331 63.131 Hoteluri 33.589 31.791 31321 32.559 33.236 34.594 31.378 Hanuri şi moteluri 2.231 3.434 4.768 4.322 5.255 4.106 2.671 Vile turistice 769 1.030 1.695 3.062 6.725 7.820 8.170 Cabane turistice 2.048 2.271 2.123 1.397 1.572 1.355 1.947 Bungalouri 847 1.353 2.066 1.872 2.040 2.330 1.616 Campinguri 723 2.133 1.616 1.606 2.601 1.759 2.504 Popasuri turistice : : : : : 1.235 1.833 Tabere de elevi şi prescolari

1.181 1.129 609 527 530 1.209 875


631 1.247 3.382 4.540 7.518 6.956 6.135

Pensiuni turistice rurale

: 300 759 644 950 2.967 6.002

Pensiuni agroturistice 322 258 : 46 926 : : Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare

78,48% dintre turiştii străini sosiţi în structurile de primire turistică din judeţul Satu Mare au ales să se cazeze în hoteluri, ceea ce relevă indirect şi ponderea foarte mare a localităţii Satu Mare în totalul destinaţiilor turistice ale turiştilor străini. Astfel, turiştii cazaţi în municipiul Satu Mare pe tipuri de structuri de primire turistică au fost :

Tipuri de structuri de primire turistică 2005 2006 2007

Total 41.579 41.955 53.331 Hoteluri 27.315 29.174 36.295 Vile turistice 5.827 5.416 7.464 Cabane turistice 1.355 1.947 2.369 Bungalouri 2.330 1.616 2.167 Tabere de elevi şi preşcolari 1.209 875 1.346 Pensiuni turistice urbane 3.543 2.927 3.690

Evoluţia numărului de turişti pe tipuri de unităţi de cazare în 2006 - 2008

41579

27315

5827

1355

2330

1209

3543

41955

29174

5416

1947

1616

875

2927

53331

36295

7464

2369

2167

1346

3690

0 10000 20000 30000 40000 50000 60000

Total

Hoteluri

Vile turistice

Cabane turistice

Bungalouri

Tabere de elevi şi preşcolari


200720062005

Analiza sosirilor pe tipuri de structuri de primire turistică relevă un fenomen foarte important pentru caracterizarea circulaţiei turistice la nivelul judeţului, de-a lungul anului calendaristic. Se observă că evoluţia sosirilor în structurile de tip hotel este aproximativ liniară de-a lungul anului, în timp ce în sezonul turistic creşte numărul sosirilor în celelalte tipuri de structuri de primire turistică. Principalele explicaţii ale acestui fenomen pot fi: turiştii care se cazează în structurile de primire turistică de tip hotel practică turism de afaceri; petrecerea vacanţelor în scopul recreerii şi relaxării implică apelul la alte tipuri de structuri de primire turistică, eventual alte localităţi decât cele dominate de structurile de primire turistică de tip hotel.

55

În perioada 2000 – 2007 numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică din judeţul Satu Mare a crescut de la 84.511, în 2000, la 151.433 în anul 2007, cu rată medie anuală de creştere de 5,95%. În contextul creşterii numărului anual de sosiri cu 8,18% se poate conchide că de-a lungul perioadei 2000 – 2006 durata medie de şedere a înregistrat o uşoară scădere.

Evoluţia numărului de înoptări în judeţul şi municipiul Satu Mare, pe tipuri de structuri de primire turistică

2005 2006 2007 Număr înnoptări/Tipuri

de structuri de primire turistică

2000 judeţ

2003 judeţ

2004 judeţ Judeţ Mun. Judeţ Mun. Judeţ Mun.

Total 84.511 85.381 97.019 102.609 69.238 105.550 73.687 151.433 93.756Hoteluri 59.591 54.817 52.314 55.538 44.249 50.542 47.348 62.754 59.103Vile turistice 1.144 4.592 10.478 12.535 9.598 13.741 6.456 21.704 13.038Cabane turistice 3.928 3.064 2.721 1937 1937 2.978 2.978 11.991 3.699Bungalouri 1.463 2.786 2.786 3.238 3.238 2.340 2.340 3.229 3.229Tabere de elevi şi preşcolari

11.810 4.147 3.638 4.680 4.680 6.354 6.354 8.221 8.221

Pensiuni turistice urbane 1.229 6.524 10.948 10.691 5.536 10.312 5.211 13.126 6.466Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare

Durata medie de şedere a turiştilor în structurile de primire turistică din judeţul Satu Mare a scăzut uşor începând cu anul 2000, de la 2 nopţi la 1,67 nopţi. Durata medie de şedere a turiştilor străini este uşor superioară celei înregistrate în rândul turiştilor români.

Evoluţia duratei medii de şedere

Indicatori Tipuri de turişti 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total 42.341 44.946 48.339 50.575 61.353 64.331 63.131

Români 27.571 30.196 36.816 38.653 47.058 50.855 51.928 Sosiri

Străini 14.770 14.750 11.523 11.922 14.295 13.476 11.203 Total 84.511 88.698 82.534 85.381 97.019 102.609 105.550

Români 54.062 49797 59.806 61.675 70.856 79.062 84.682 Înnoptări

Străini 30.449 38.901 22.728 23.706 26.163 23.547 20.868 Total 2,00 1,97 1,71 1,69 1,58 1,60 1,67

Români 1,96 1,65 1,62 1,60 1,51 1,55 1,63 Durata medie

de şedere Străini 2,06 2,64 1,97 1,99 1,83 1,75 1,86

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor INS Indicele mediu anual de utilizare a capacităţii de cazare în funcţiune se situează în jurul valorii de 25,32, mult sub media naţională, de 33,6. 3.4.3. Propuneri şi oportunităţi de dezvoltare Potrivit strategiei turistice elaborate de către CCIA SM în cadrul unor proiecte transfrontaliere, principalele forme de turism practicabile în zona Satu Mare sunt: turismul de afaceri, turismul balnear, turismul cultural-ecumenic şi cel etnic, turismul de tranzit . Pentru turismul de afaceri, grupul ţintă este compus din oameni de afaceri, străini şi români, care vin în zonă pentru întâlniri de afaceri; personal al companiilor din ţară şi din străinătate care pot desfăşura în judeţ activităţi de tip teambuilding; personal al companiilor, membri ai diverselor asociaţii profesionale, funcţionari publici, din ţară şi din străinătate, care pot participa la evenimente de genul conferinţelor, congreselor, expoziţiilor, târgurilor etc.

56

In prezent, turiştii care vin în Satu Mare pentru activităţi din sfera mediului economic deţin o pondere mare din totalul turiştilor, a doua ca mărime după turismul de tranzit. Arealul geografic de desfăşurare al turismului de afaceri este, însă, destul de restrâns. Practic, singura localitate atractivă pentru vizitele de afaceri este Satu Mare, atât din prisma dezvoltării mediului economic, cât şi datorită infrastructurii. În reşedinţa de judeţ sunt cele mai multe unităţi de cazare clasificate cu 3 şi 4 stele şi care oferă facilităţi spre care se orientează publicul la care ne referim (restaurant, săli de conferinţe, internet etc). Pe lângă gradul ridicat de modernizare a şoselelor şi infrastructura turistică mai dezvoltată, un avantaj pe care municipiul Satu Mare îl deţine, în detrimentul celorlalte aşezări urbane sătmărene, este aeroportul. Totuşi, nu putem vorbi în Satu Mare de turism de business în sensul pur, deoarece nu există pachete turistice şi nici facilităţi create strict pentru genul de activităţi cuprinse în turismul de afaceri. Gradul de valorificare actual al potenţialului turismului de afaceri în judeţul Satu Mare este departe de a fi cel corespunzător. O parte din unităţile de cazare nu oferă servicii la calitatea cerută de această clientelă. Facilităţile oferite pentru activităţi ce se încadrează în turismul de afaceri nu sunt pe măsura unei cereri consistente:

- locuri puţine de cazare într-o singură unitate; - săli de conferinţe de capacităţi mici, acolo unde există; - echipare insuficientă a acestora; - Internetul wireless este oferit de puţine unităţi turistice; - parcările, acolo unde există, sunt de mici dimensiuni.

Spre exemplu, cea mai mare sală de conferinţe din judeţ are o capacitate de doar 120 de locuri. Cele mai multe evenimente care presupun participarea unui public numeros se desfăşoară în restaurante, în cadre improprii şi echipate inadecvat desfăşurării unor conferinţe ale mediului de afaceri. În plus, nu există oferte concrete şi variate pentru petrecerea timpului liber al turiştilor de afaceri, care i-ar putea determina să îşi prelungească (sau, măcar, să nu-şi scurteze) vizita în judeţ. Din perspectiva petrecerii timpului liber, oferta judeţului îndreptată spre turiştii de afaceri este slabă. Există restaurante, în special în Satu Mare, dar lipseşte factorul atractiv. Infrastructura rutieră a judeţului Satu Mare a fost, în unele cazuri, modernizată în ultimii ani, însă nu suficient. Cel mai bun drum de acces spre municipiul Satu Mare este cel dinspre Zalău. Însă, drumul care leagă reşedinţa de judeţ de Zona Oaşului are nevoie de multe îmbunătăţiri. Din perspectiva vizitării acestei zone de către un grup de oameni de afaceri, un prim inconvenient ar fi lipsa mai multor benzi pe sens. Din punct de vedere al potenţialului de dezvoltare însă, turismul de afaceri este, fără îndoială, cel mai profitabil tip de turism practicabil în judeţul Satu Mare, datorită disponibilităţii financiare pe care o au oamenii de afaceri care pot accesa serviciile din domeniu. Pachetele turistice orientate spre mediul de afaceri nu vizează doar vizitele de lucru. Din prisma resurselor materiale de care dispun oamenii de afaceri, prin activităţile şi informaţiile oferite acestora în timpul liber se încearcă determinarea revenirii, ca simpli turişti, împreună cu prietenii şi/sau familia. Dezvoltarea economică şi aderarea la Uniunea Europeană sunt doi factori principali pentru dezvoltarea turismului de afaceri în judeţul Satu Mare. Turismul orientat spre organizarea de evenimente de genul târgurilor, expoziţiilor, congreselor, este în plină dezvoltare. Pe măsură ce organizaţiile autohtone desfăşoară activităţi în colaborare cu parteneri din ţară sau din străinătate, genul acesta de manifestări se poate extinde la nivel naţional şi internaţional. Principalul avantaj al acestor evenimente este numărul mare de participanţi care generează o cerere mare de servicii turistice.

57

Dezvoltarea turismului de afaceri este strict condiţionată de existenţa infrastructurii de comunicaţii moderne şi a serviciilor turistice adecvate. Calitatea acestora influenţează, în primul rând, activităţile economice şi investiţiile, generatoare de cerere pentru sectorul turistic. În al doilea rând, orice călătorie de afaceri va urmări un traseu rapid, sigur şi confortabil. De aceea, pentru dezvoltarea acestui tip de turism, este necesară modernizarea infrastructurii rutiere existente, crearea de noi legături rapide spre cele mai apropiate oraşe din ţară şi din străinătate, modernizarea şi dezvoltarea aeroportului din Satu Mare. Aeroportul Internaţional din Satu Mare este un reper foarte important pentru atragerea oamenilor de afaceri şi a investitorilor în zonă. Deocamdată, acest aeroport asigură legătura cu Timişoara şi Bucureşti şi, prin aeroporturile din aceste oraşe, cu alte zone geografice din ţară şi din străinătate. Dar, pentru reducerea timpului pierdut între curse, se impune stabilirea unor trasee directe care să lege Satu Mare de principalele destinaţii de interes. Se va dezvolta o ofertă diversificată de petrecere a timpului liber. Trebuiesc identificate şi dezvoltate activităţi de relaxare şi recreere, cu grad mai mare de atractivitate şi o rată de profit mai ridicată: saună; centre spa; terenuri de aport; agrement nautic; casino. Un amănunt important este aspectul colectiv al acestor activităţi, pentru că, de obicei, oaspeţii sunt însoţiţi de gazdele autohtone. Spre exemplu, se poate oferi posibilitatea practicării unor activităţi sportive, atât în sală cât şi în aer liber. În acest sens, unităţile de cazare îşi vor construi baze sportive cu: terenuri de sport; piscine; săli de bowling; săli de biliard; săli de tenis de masă. Spaţiul este o problemă pentru hotelurile din centrul oraşului, dar astfel de încăperi pot fi amenajate chiar la subsolul clădirilor. Divertismentul, în cazul acestei forme de turism, trebuie să urmărească şi activităţi cu specific local. De aceea, trebuiesc dezvoltate restaurantele cu specific sătmărean, care să ofere vizitatorului, pe lângă băuturi şi preparate gastronomice tradiţionale, programe de dansuri şi cântece din zonele etnofolclorice ale Oaşului şi Codrului. În plus, prin colaborare cu agenţiile de turism, clientului i se va oferi posibilitatea să opteze şi pentru alte programe tradiţionale, cum ar fi nunta oşenească. Turismul orientat spre organizarea de evenimente de genul târgurilor, expoziţiilor, congreselor, trebuie dezvoltat în Satu Mare, datorită numărului mare de participanţi pe care acest gen de manifestări îl implică. Pentru aceasta, trebuie dezvoltat un complex turistic care să conţină un spaţiu expoziţional de dimensiuni mari, săli de conferinţe cu capacitate mare, restaurante, spaţii de cazare. Pentru a nu exclude unităţile turistice deja existente, se poate forma, prin intermediul agenţiilor de turism, un circuit al hotelurilor locale care să preia participanţii la acest gen de evenimente. În plus, se impune funcţionarea unei companii specializate în managementul evenimentelor de acest fel. Autorităţile publice locale, organizaţiile non-guvernamentale, mediul de afaceri, trebuie să susţină această ramură a turismului, prin organizarea manifestărilor de acest gen în Satu Mare. Avantajul va fi reciproc, pentru că un astfel de centru expoziţional va contribui în mod esenţial la dezvoltarea evenimentelor de o asemenea amploare, care vor atrage colaboratori atât din ţară, cât şi din străinătate. Turismul balnear are ca grup ţintă turişti români din judeţele Satu Mare, Cluj, Bihor, Sălaj, Maramureş, potenţial şi turişti străini, în special din ţările europene: Germania, Italia, Olanda, Franţa etc. Turismul balnear are, în judeţul Satu Mare, un potenţial imens de dezvoltare. Valorificarea adecvată a resurselor de apă termală şi apă minerală poate crea premisele unei posibile asocieri a judeţului Satu Mare cu balneoturismul.Turismul balneo are avantajul că poate atrage două feluri de turişti: turiştii care vin pentru tratament şi turiştii care vin pentru agrement şi pentru atractivitatea apelor termale. Printre localităţile cu potenţial balneoturistic, datorită izvoarelor termale şi minerale,

58

se află şi municipiul reşedinţa de judeţ ,unde de altfel există câteva proiecte de dezvoltare a unor complexe de acest gen. Dezvoltarea balneoturismului în Satu Mare trebuie să urmărească înfiinţarea unor centre SPA – wellnes, pentru a putea concura cu recentele investiţii din zona învecinată maghiară (Vasarosnameny, Sosto, Hajduszoboszlo). Pe lângă balneoterapii, acestea oferă posibilitatea relaxării şi recreerii şi se adresează, în special, publicului cu venituri mari. Un aspect de o importanţă majoră pentru investiţiile de acest gen este că, astfel de centre, înlătură caracterul sezonier al balneoturismului tradiţional. Pentru dezvoltarea balneoturismului, axat în special pe centre wellnes şi SPA, trebuiesc urmărite:

- încurajarea investitorilor locali să demareze proiecte de dezvoltare a centrelor de acest gen;

- încurajarea unităţilor turistice să colaboreze cu agenţiile de turism pentru promovarea ofertei;

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de comunicaţie; - promovarea adecvată, atât în ţară cât şi în străinătate; - dezvoltarea aeroportului Satu Mare.

Turismul de tranzit este la ora actuală cea mai dezvoltată formă de turism în municipiu. Cel mai mare procent din numărul de sosiri în judeţul Satu Mare este reprezentat de turiştii care doar tranzitează zona, spre destinaţii din ţară sau străinătate. Caracteristic acestora este perioada foarte scurtă de şedere, de obicei o noapte. Serviciile pe care aceştia le accesează se reduc la cazare, restaurant şi, eventual, divertisment. Disponibilitatea bănească există însă, mai ales că o parte importantă din aceşti turişti sunt străini. Grupul ţintă al turismului de tranzit din Satu Mare este compus din cetăţeni români, aflaţi în tranzit spre ţările europene, spre Ucraina şi spre alte judeţe ale ţării, precum şi cetăţeni străini aflaţi în tranzit spre alte judeţe ale României. Turismul de tranzit este profitabil pentru unităţile de cazare turistică deoarece asigură un grad de ocupare ridicat. Standardele de calitate referitoare la clasificarea unităţilor de cazare nu sunt, în acest caz, foarte ridicate, aşa că turismul de tranzit se adresează majorităţii hotelurilor şi pensiunilor. Există un proiect de realizare a unui drum rapid de la Baia Mare, prin Satu Mare, până în Ungaria. Realizarea acestui drum va creşte considerabil numărul de tranzitări. De aceea, pe traseul care va fi urmărit de acest drum, se impune demararea unor proiecte de dezvoltare a unor unităţi turistice care să ofere turiştilor de tranzit servicii specifice (restaurante, benzinării, spălătorii auto) dar, mai ales, posibilitatea înnoptării în judeţ. Dezvoltarea turismului de tranzit, în Satu Mare trebuie să urmărească două planuri principale: atragerea de noi turişti de tranzit şi dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor turistice oferite. Pentru atragerea tranzitului prin judeţul Satu Mare se pot derula campanii de informare şi mediatizare a vămilor din judeţ şi prezentare a avantajelor pe care acesta le prezintă faţă de celelalte puncte vamale din ţară. Foarte importantă în alegerea unui anumit traseu de trecere a graniţei este starea infrastructurii de comunicaţii. De aceea, pentru dezvoltarea turismului de tranzit, se impune modernizarea infrastructurii rutiere de acces spre punctele vamale din judeţ. Pentru a aduce beneficii agenţilor economici locali, turiştii aflaţi în tranzit trebuie determinaţi să înnopteze în judeţ. Pentru aceasta, este necesară modernizarea serviciilor turistice oferite acestora. Oportunităţile de petrecere a timpului de şedere vor urmări activităţi de divertisment cere să determine rate de profit mari. Vor fi dezvoltate activităţi de genul sporturilor de interior, foarte populare, de genul biliardului şi bowling-ului şi programe de divertisment bazate pe valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor sătmărene.

59

Turismul cultural şi ecumenic este o formă de turism cu potenţial de dezvoltare în municipiul Satu Mare. Grupul ţintă al turismului cultural şi ecumenic din Satu Mare este compus din: elevii din judeţul Satu Mare şi din judeţele apropiate; studenţii facultăţilor de istorie; membri ai confesiunilor religioase; credincioşi din judeţul Satu Mare, dispuşi să plece în pelerinaj cu ocazia diferitelor sărbători religioase; străinii, în special din Ungaria, interesaţi de vizitarea castelelor medievale cu influenţe arhitecturale maghiare. Două aspecte negative ale situaţiei actuale ale obiectivelor culturale şi religioase, semnalate ca obstacole pentru dezvoltarea turismului, sunt starea drumurilor de acces şi insuficienta amenajare a obiectivelor turistice. Nu numai municipiul, dar şi întreg judeţul Satu Mare deţin un patrimoniu istoric, cultural şi religios care acoperă o perioadă foarte mare de timp. Astfel, turistul interesat de acest gen de obiective turistice, poate vizita foste aşezări dacice, castele medievale, conace boiereşti, palate, biserici care sunt dovada evoluţiei religioase a locuitorilor din zonă, muzee de istorie, artă şi etnografie, localităţi care păstrează încă nealterate tradiţiile autohtone. Pentru dezvoltarea acestei forme de turism, se impune promovarea ofertelor turistice bazate pe astfel de obiective, prin intermediul agenţiilor de turism locale şi pe baza unor parteneriate cu agenţii din ţară şi din străinătate. În plus, pentru valorificarea corespunzătoare a obiectivelor vizate, este necesară restaurarea sau conservarea acestora. La acestea se adaugă amenajarea în scopuri turistice a căilor de acces şi a împrejurimilor. Circuitele turistice pe care trebuie dezvoltat turismul cultural şi religios au posibilităţi numeroase de configurare. Se pot stabili trasee tematice, care să vizeze un singur tip de obiective sau acestea pot fi intercalate pentru a realiza un circuit cât mai atractiv. Această sarcină revine, din nou, agenţiilor de turism, care vor trebui să-şi construiască oferta în funcţie de cerinţele turiştilor. Municipiul Satu Mare poate fi tratat distinct din acest punct de vedere. Centrul istoric al municipiului poate oferi unui turist multiple posibilităţi de vizitare: catedrale, biserici, patrimoniul arhitectural, muzee etc. Dezvoltarea turismului cultural în Satu Mare implică organizarea unor activităţi culturale care să poată spori atractivitatea municipiului pentru practicarea acestei forme de turism. In sfârşit turismul etnic este o formă de turism insuficient valorificată în Satu Mare. Persoanele care fac parte din grupul ţintă al turismului etnic sunt: cetăţeni germani care au rude sau prieteni în satele şvăbeşti din judeţ; cetăţeni maghiari care au rude şi prieteni în judeţ; cetăţeni de origine română care s-au stabilit în străinătate şi care vin în vizită la rude sau prieteni; cetăţenii evrei, din ţară şi din străinătate, care vin să viziteze clădirile, sinagogile şi cimitirele evreieşti din judeţ. O parte importantă din turiştii străini ce vizitează judeţul Satu Mare practică această formă de turism. Ei vin în vizită la rude sau prieteni şi, de multe ori, nu apelează la nici la serviciile de cazare oferite de unităţile specializate. În plus, vizitele obiectivelor de interes pentru ei sunt organizate de gazde. De aceea există pericolul ca, din cauza modului neprofesionist în care le este prezentat judeţul, să nu mai revină şi să transmită altor potenţiali vizitatori aceeaşi părere. Turismul etnic este o formă de turism cu valenţe importante pentru judeţul şi municipiul Satu Mare. În trecut, pe teritoriul sătmărean au fost puternice comunităţi şvăbeşti dar o parte însemnată a membrilor lor au plecat în ţările lor de origine. Comunitatea maghiară este cea mai importantă. În prezent ea reprezintă aproximativ 40% din locuitorii judeţului. Se mai păstrează în Satu Mare şi în judeţ sinagogi şi clădiri ale fostelor comunităţi evreieşti.

60

Această formă de turism trebuie să asigure valorificarea elementelor tradiţionale ale comunităţilor etnice din judeţ. Pot fi vizate satele şvăbeşti (sau foste şvăbeşti) din judeţ şi satele sau comunităţile maghiare, începând însă orice circuit de acest gen cu muzeel şi instituţiile culturale din municipiu. Elementele ce pot fi valorificate sunt: arhitectura specifică; muzeele etnice (maghiar şi şvăbesc); tradiţiile etniilor; edificiile religioase construite şi frecventate de comunităţile etnice; case memoriale şi monumentele ridicate în cinstea unor personalităţi aparţinând comunităţilor etnice. Turiştilor care practică acest tip de turism li se pot oferi pachete turistice care să includă pe lângă vizitarea elementelor cu caracter etnic, degustarea produselor gastronomice cu specific etnic, dar şi programe de divertisment formate din obiceiuri şi tradiţii păstrate de comunităţile vizate.

61

3.5. ANALIZA EVOLUŢIEI PIEŢEI MUNCII DIN MUNICIPIUL SATU MARE

3.5.1. Consideraţii generale

Analiza aspectelor referitoare la evoluţia resurselor de muncă, a populaţiei ocupate şi a câştigului salarial mediu a fost făcută la nivelul judeţului, datele şi concluziile putând fi însă extrapolate la nivelul municipiului Satu Mare, în reşedinţa de judeţ fiind concentrate atât majoritatea societăţilor comerciale, cât şi a instituţiilor publice angajatoare de resurse umane (sistemul administrativ, de sănătate, educaţie justiţia etc). Punctul de plecare al analizei prezente este scăderea cu 13,7% a populaţiei municipiului în ultimii 17 ani (de la 130.584 locuitori la recensământul din 1992, la 115.142 strict în municipiu la recensământul din 2002, respectiv la 112.705 la 1 ianuarie 2009 potrivit datelor INS). Cei mai importanţi factori care au condus la scăderea populaţiei în Satu Mare sunt cu certitudine sporul natural negativ din ultimii ani, şi nu în ultimul rând soldul migrator de asemenea puternic negativ. Pentru perioada de început scăderea s-a datorat restructurării economice din acea perioadă şi apoi şi expansiunii pentru locuinţe în localităţile învecinate (Păuleşti, Amaţi, Viile Satu Mare, Mărtineşti). Ulterior au urmat restrângeri masive de activitate la marii angajatori consacraţi (Unio, Mondiala, IPL), scăderea nefiind însă dramatică pe termen lung datorită procesului de reorientare şi reconversie economică, apariţiei de unităţi de producţie mici şi mijlocii, apoi a investiţiilor mari care au absorbit forţa de muncă,în anul 2008 existând chiar un deficit considerabil de oferte pe piaţa muncii. Problematica pieţei muncii este de altfel extrem de vastă pornind de la legislaţia muncii, protecţia muncii, protecţia socială, egalitatea de şanse, incluziunea socială continuând cu corelarea cererii cu oferta de forţa de muncă. Consultarea partenerilor sociali este absolut necesară pentru stabilirea celor mai bune soluţii în domeniu implicând, în acelaşi timp, gestionarea proactivă a resurselor umane. În plus, evoluţia economică pe plan mondial a impus o schimbare de optică în ceea ce priveşte factorul uman şi importanţa calităţii lui în crearea de avantaje competitive. Evoluţia practicii şi gândirii manageriale a determinat deplasarea atenţiei spre factorul uman. O forţă de muncă înalt calificată, cu un nivel de educaţie ridicat, având capacitatea de a se adapta noilor tehnologii şi nevoilor în schimbare ale pieţelor, este esenţială pentru o economie dinamică şi competitivă. La nivel naţional, dacă în perioada 1990 – 2005 atenţia a fost orientată, în întreaga ţară, spre crearea de noi locuri de muncă şi implicit spre reducerea ratei şomajului, începând cu anul 2006 am asistat la un fenomen al „crizei forţei de muncă” în unele judeţe printre care şi în zona de Nord-Vest, cu precădere în judeţele: Satu-Mare, Bistriţa-Năsăud, Bihor, judeţe în care rata şomajului era, la data efectuării studiului sub media pe ţară (aproximativ 5%) sau media europeană (7,8%). Astfel la sfârşitul lunii septembrie 2006, în judeţul Satu-Mare se înregistra o rată a şomajului de 2,8%, în judeţul Bistriţa-Năsăud 2,8%,în judeţul Bihor 2,6%1. Una dintre cauzele care generează deficitul de forţă de muncă o reprezintă migraţia acesteia către celelalte ţări ale Uniunii Europene, fenomen care a creat probleme în majoritatea ţărilor care au aderat la Uniunea Europeană în ultimele două valuri, fapt ce a determinat statele respective să atragă forţă de muncă ieftină din alte state mai puţin dezvoltate devenind astfel din state în care emigraţia era de un fenomen major, în state care devin ţinta pentru imigranţi cu toate efectele pe care acest fenomen le aduce. Atracţia pentru munca în străinătate este dată de condiţiile de muncă şi salariile mult mai mari în alte ţări ale Uniunii Europene decât în România. Plecarea persoanelor pentru a munci în străinătate ca şi lipsa unor oferte motivante din ţară au determinat şi în regiunea de Nord – Vest un dezechilibru între cererea şi oferta de forţă de muncă. Cu toate acestea, tendinţele ocupării în cadrul IMM-urilor în 2005, comparativ cu 2004, arată o evoluţie pozitivă reflectată de numărul angajaţilor în aceste unităţi, subliniind eforturile întreprinse 1 Informaţii prelucrate după studiul “Piaţa muncii Satu Mare. Caracteristici şi tendinţe”, CCIA SM , 2008

62

de IMM-uri pentru creştere economică şi competitivitate. Conform studiului CCIA SM „Piaţa muncii în judeţul Satu-Mare. Caracteristici şi tendinţe”, 48,95% din întreprinderile din eşantionul studiat au înregistrat o creştere a numărului angajaţilor, 44,40% menţinându-l şi numai 6,66% din IMM-uri au redus numărul angajaţilor. Ţinând cont de activităţile asupra cărora se vor concentra nivelurile de management, 52,23% din IMM-uri se vor focaliza pe noi produse/servicii, 33,68% îşi vor dedica mai multe eforturi pentru elaborarea strategiilor şi politicilor firmei, 14,41% vor introduce noi procese tehnologice, iar 7,72% se vor concentra pe noi metode de distribuţie şi logistică. Totuşi, dacă cele de mai sus au fost valabile până în prima jumătate a anului 2008, este evident că evoluţia ocupării va fi în mare măsura influenţată de criza ale cărei efecte s-au făcut simţite în Europa şi nu numai, aceasta determinând pentru societăţile comerciale din România în primul rând reducerea comenzilor pentru export, multe din aceste firme fiind obligate la restrângerea activităţii şi implicit la concedieri de personal. De asemenea, restrângerea activităţii economice în ţările membre Uniunii Europene, ţări în care un mare număr de persoane vor fi disponibilizate, vor determina forţa de muncă plecată să se întoarcă în ţară, toate acestea contribuind la creşterea populaţiei aflate în căutarea unui loc de muncă, astfel ca piaţa locurilor de muncă va deveni din ce în ce mai tensionată, în principal din cauza şomajului în rândul tinerilor şi femeilor precum şi a şomajului pe termen lung. Din aceste considerente va trebui în continuare acordată o atenţie deosebită recalificării şi reconversiei forţei de muncă în vederea combaterii şomajului în rândul tinerilor şi a şomajului de lungă durată prin implementarea unor măsuri active, cu accent pe pregătirea profesională, adaptate la nevoile şi situaţiile individuale ale şomerilor în special. Este evident că o serie de măsuri vor fi necesare pentru a rezolva problemele existente şi cele care vor apărea, atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional şi local. Astfel, de măsuri au fost prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare pentru perioada 2007 – 2013 şi Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane care afirmă faptul că dezvoltarea resurselor umane reprezintă, o prioritate naţională majoră, alături de creşterea gradului de ocupare şi combatere a excluziunii sociale. Prioritatea este stabilită în acord cu Agenda Lisabona, cu prevederile Strategiei Europene de Ocupare, precum şi cu Politica de Coeziune în Susţinerea Dezvoltării şi a Locurilor de Muncă – Linii directoare strategice care trebuie să susţină ca obiective strategice interdependente: ocuparea deplină, calitatea şi productivitatea muncii şi coeziunea şi incluziunea socială. Investiţiile în capitalul uman vor completa şi vor conferi sustenabilitate pe termen lung creşterii productivităţii. România va promova politici de piaţă active pentru creşterea adaptabilităţii şi flexibilităţii forţei sale de muncă şi va investi în servicii pentru dezvoltarea capacităţii productive a acesteia. Se urmăreşte astfel obţinerea unei rate de participare cât mai ridicate pe piaţa muncii, ca fundament al unei economii competitive. Direcţiile principale prevăzute de Liniile Directoare Strategice 2007 – 2013 sunt:

- creşterea adaptabilităţii forţei de muncă - dezvoltarea antreprenoriatului ca premisă pentru creşterea gradului de ocupare - formarea profesională continuă şi învăţarea pe parcursul întregii vieţi - asigurarea accesului egal la educaţie şi pe piaţa muncii - creşterea gradului de incluziune socială

Pentru realizarea acestor direcţii, obiectivele strategice şi tipurile de măsuri sunt:

1. Creşterea calităţii şi productivităţii muncii prin educarea şi formarea continuă a forţei de muncă, promovarea adaptabilităţii şi antreprenoriatului prin:

- creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor - promovarea şi sprijinirea antreprenoriatului în vederea creării de locuri de muncă mai multe

şi mai bune - promovarea dezvoltării capitalului uman şi a învăţării pe tot parcursul vieţii 2. Ocuparea deplină a forţei de muncă prin: - combaterea şomajului de lungă durată în special în rândul tinerilor şi integrarea pe piaţa muncii a persoanelor inactive

63

- îmbunătăţirea accesului la ocupare pentru persoanele care sunt în căutarea unui loc de muncă

- promovarea prelungirii vieţii active şi creşterea participării pe piaţa muncii a persoanelor cu vârstă de peste 55 ani

- întărirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei instituţiilor de pe piaţa muncii şi promovarea parteneriatului privind realizarea măsurilor pentru ocuparea forţei de muncă.

3. Promovarea coeziunii sociale prin creşterea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării prin:

- promovarea integrării şi combaterea discriminării persoanelor dezavantajate pe piaţa muncii

- promovarea respectării drepturilor sociale ale tuturor cetăţenilor prin dezvoltarea unui sistem eficient de servicii sociale destinate reducerii riscului de marginalizare şi excluziune socială.

De asemenea, creşterea competitivităţii capitalului uman poate fi obţinută prin dobândirea de cunoştinţe şi competenţe pe tot parcursul vieţii, printr-o continuă actualizare a stocului individual de cunoştinţe şi competenţe, prin educaţie şi formare continuă. Pe măsură ce companiile se dezvoltă, acestea se confruntă cu o serie de aspecte esenţiale ale gestionării resurselor umane care presupun asigurarea, dezvoltarea şi menţinerea resurselor umane. Aşadar, companiile îşi dezvoltă planul de resurse umane în acord cu planul strategic al organizaţiei. Participarea la formare profesională a lucrătorilor, în special a lucrătorilor cu abilităţi reduse este foarte slabă. Cadrul legal şi instituţional care reglementează activitatea de formare profesională la nivel de întreprindere este acum constituit, dar fără impact semnificativ privind rata participării la formarea profesională. Potrivit studiilor amintite în POS DRU, pentru IMM-uri, formarea profesională continuă rămâne o problemă sensibilă, mai bine de o treime dintre firme (33,61%) menţionând formarea profesională, recrutarea şi menţinerea personalului printre dificultăţile cu care se confruntă. Politica angajatorilor în domeniul dezvoltării resurselor umane este determinată de o serie de factori şi condiţii, cum ar fi nivelul performanţei şi capacitatea de investiţii, poziţia pe piaţa muncii, mărimea companiei, domeniul de activitate, stabilitatea şi motivaţia personalului etc. Aceleaşi studii indică faptul că peste 1/3 din companiile româneşti se confruntă cu o criză de personal calificat să presteze anumite activităţi şi că anumite tipuri de abilităţi sunt greu de găsit pe piaţa muncii. Criza abilităţilor este mai evidentă în următoarele domenii de activitate: energie electrică, gaze naturale şi apă, hoteluri, restaurante şi comerţ. În ultimii ani, numeroase companii din aceste sectoare au implementat noi tehnologii, echipamente sau servicii care solicită noi abilităţi. Însă, una dintre principalele bariere ale accesului la formare profesională în România este costul de formare profesională. Angajaţii cu venituri scăzute şi angajatorii cu profit scăzut preferă pregătirea profesională mai ieftină. În acelaşi timp, oferta pentru FPC (formare profesională continuă) este limitată şi concentrată asupra nivelului secundar de calificare. În plus ea rămâne fragmentată din moment ce se adresează în special nevoilor individuale şi nu cerinţelor companiilor. Cu toate acestea, CNFPA a emis pentru 33 formatori din municipiul Satu Mare (din care 6 asociaţii şi fundaţii, 7 instituţii publice, 5 ONG-uri şi 15 societăţi comerciale) 74 autorizaţii pentru 53 meserii (ocupaţii).2 Se observă că marea majoritate a tipurilor de programe oferite de către furnizorii de formare profesională este reprezentată de calificarea profesională (55) sau iniţiere în anumite ocupaţii (10), numai în puţine cazuri oferindu-se cursuri de perfecţionare (3) sau specializare (6). Calificările cele mai frecvent oferite sunt: operator introducere, validare şi prelucrare date, frizer, coafor, manichiurist, contabil, cofetar, ospătar, doar câte un formator oferind cursuri de calificare pentru meserii tehnice care sunt solicitate în primul rând de angajatori. 2 Anexa nr. ……..cuprinzând furnizori de formare profesională autorizaţi în Satu Mare, conform Registrului naţional al CNFPA

64

Începând cu 01 ianuarie 2007, România este membră a Uniunii Europene, ceea ce presupune o pregătire permanentă din punct de vedere socio-economic pentru a face faţă noilor exigenţe impuse de acest statut. În primul rând este evident că mediul de afaceri cunoaşte şi va cunoaşte, în continuare, schimbări importante iar competiţia în cadrul pieţei europene va creşte în mod substanţial, cu repercusiuni asupra activităţii întreprinderilor şi asupra vieţii întregii populaţii. Din studiile şi analizele efectuate la nivel naţional, atât în perioada premergătoare aderării cât şi imediat după aderarea la Uniunea Europeana au rezultat aspecte care pot fi considerate puncte slabe pentru activitatea economica din România având efecte negative asupra economiei, aspecte asupra rezolvării cărora se impune o mai mare atenţie. O parte din aceste aspecte cu influenţă negativă asupra dezvoltării economico-sociale ar fi:

- lipsa unei culturi a implicării; - există sectoare de activitate cu o bază materială insuficient dezvoltată; - incapacitate regională de a menţine forţa de muncă calificată; - investiţii reduse pentru dezvoltarea resurselor umane în special în rândul întreprinderilor

mici şi mijlocii - numărul relativ mare al populaţiei ocupate în agricultura de subzistenţă.

Din constatările de mai sus se poate observa faptul că în mare măsură acestea vizează resursele umane, mai ales sub aspectul unei insuficiente pregătiri a acesteia la nivelul cerinţelor europene. Aceste aspecte se regăsesc, în bună măsură şi la nivelul Regiunii de Nord – Vest şi evident la nivelul judeţului Satu - Mare.

3.5.2. Aspecte statistice privind forţa de muncă la nivelul municipiului Satu-Mare3 Locurile de muncă vacante, potrivit datelor comunicate de către AJOFM Satu Mare, au fost în scădere constantă din 2004 (de la 12.000) în 2008 (9.274), în anul 2009 înregistrându-se însă mai puţin de 10% din aceste solicitări (1.189 în martie, şi doar 286 locuri de muncă la începutul lunii mai), cu toate că şomerii înregistraţi depăşesc 7.000, iar rata şomajului a ajuns-o pe cea înregistrată în anul 1999, ca efect al impactului crizei economice globale asupra angajatorilor din municipiu în primul rând, unde sunt localizaţi cei mai mari dintre angajatorii judeţului. Meseriile cele mai solicitate pe piaţa muncii au fost dependente la rândul lor de evoluţia domeniilor de activitate ale angajatorilor, de menţionat fiind însă faptul că solicitarea de forţă de muncă în domeniul industriei uşoare a fost constantă în toţi anii, chiar în prezent în condiţiile în care o serie de angajatori din domeniu au înregistrat disponibilizări masive de personal, fluctuaţia personalului din sectorul confecţiilor şi tricotajelor urmând traseul unui cerc vicios. Aceste locuri de muncă vacante deţin de altfel ponderea cea mai mare în total, impunându-se cu certitudine intensificarea activităţilor de instruire pentru a compensa lipsa de calificare a ofertanţilor. Un alt domeniu deficitar este cel al construcţiilor, în care numărul salariaţilor a crescut constant în ultimii ani (din anul 2006 până în 2008 creşterea fiind de 145,93%) creştere explicată şi prin dezvoltarea explozivă a sectorului din aceşti ani. In anul 2009 sectorul construcţiilor este însă unul dintre cele mai afectate de criza economică, ceea ce va duce şi la scăderea vertiginoasă a locurilor de muncă vacante din sector. Astfel, distribuţia salariaţilor societăţilor comerciale din municipiul Satu Mare, în baza evidenţelor contabile anuale, a înregistrat în ultimii 3 ani următoarea evoluţie:

3 Date prelucrate după studiul „Climatul de afaceri şi competitivitatea IMM-urilor”, CCIA SM

65

Distribuţia salariaţilor din municipiul Satu Mare şi judeţ, pe domenii de activitate

2005 2006 2007 cod domeniu

Satu Mare judeţ Satu Mare judeţ Satu Mare judeţ Industria extractivă 1.695 3.389 1.433 3.158 1.666 3.818Construcţia de maşini, utilaje şi echipamente 7.991 9.584 9.171 10.773 9.147 10.831

Industria uşoară 7.751 10.156 8.245 10.388 8.196 10.314Industria lemnului, celulozei şi hârtiei 3.108 6.178 2.668 5.800 2.656 5.024

Industria alimentară 1.655 7.245 1.661 4.092 1.678 4.358Agricultură şi silvicultură 487 1.545 441 1.471 334 1.422Construcţii 2.565 6.390 3.045 7..296 3.743 8.908Comerţ 6.144 9.985 6.487 10.471 6.912 11.050Turism 1.096 1.659 1.250 1.819 1.270 1.944Transporturi 1.931 2.772 2.476 3.389 3.293 4.568Servicii profesionale 1.393 1.642 1.392 1.672 1.794 2.183Servicii sociale şi generale 3.126 3.902 2.923 3.816 2.412 3.244

Total 38.942 64.447 41.192 64.145 43.101 67.664 Conform bilantului pe anul 2007, cea mai mare parte a salariaţilor societăţilor comerciale din municipiul Satu Mare activează în industrie (54,16%), cu precădere în industria constructoare de maşini (21,17%), industria uşoară (18,99%) şi industria lemnului, celulozei şi hartiei (6,18%). Situaţia este îngrijorătoare în evoluţia anilor 2008 - începutul lui 2009, ca urmare a faptului că mari angajatori consacraţi din domeniu au efectuat disponibilizări masive de personal, datele de bilanţ aferente anului 2008 nefiind încă disponibile spre analiză. Comerţul deţinea la sfârşitul anului 2007, 16,08% din totalul salariaţilor firmelor din municipiul Satu Mare, iar în construcţii activau 8,78% dintre aceştia. Doar un procent de 9,89% dintre angajaţi activau la 31.12.2007 în sectorul serviciilor, creşterea faţă de 8,6% din totalul angajaţilor care reveneau sectorului serviciilor în 2006 fiind puţin importantă. Această evoluţie vine în sprijinul afirmaţiilor referitoare la importanţa redusă a sectorului terţiar în economia municipiului, contravenind flagrant tendinţei mondiale. Alţi 7,37% dintre salariaţi sunt cuprinşi în domeniul transporturilor, în creştere faţă de anul anterior, iar turismul angajează doar 2,96% din salariaţii judeţului, creşterea faţă de anul anterior fiind nesemnificativă. Cel mai mic procent de salariaţi ai societăţilor comerciale din Satu Mare revine agriculturii şi silviculturii, în scădere substanţială de la an la altul. Cele mai mari creşteri ale numărului de angajaţi, în 2007 faţă de 2006, sunt aferente activităţilor de constructii (27,97%), sectorului agriculturii si silviculturii (18,44%). Alte domenii de activitate care au înregistrat creşteri sunt transporturile (9,66%), comerţul (7,01%), serviciile (6,89%), industria alimentară (3,84%), turismul (1,52%). Situaţia opusă, caracterizată de scăderi ale numărului salariaţilor în 2007 comparativ cu 2006 se observă în cazul industriei extractive (-7,6%) si cea a lemnului (-5,28%). Pe total societăţi comerciale cu sediul în municipiu, s-a înregistrat o creştere a numărului de angajaţi de 4,14 % în 2007 faţă de 2006. Strict la nivelul municipiului Satu Mare, evoluţia numărului de salariaţi ai firmelor cu sediul în municipiu este următoarea:

66


4%20%

19%6%4%1%9%

16%

3%8%

10%





Constructii

Comert

Turism

Transporturi

servicii

Evolutia numarului de salariati pe domenii de activitate, municipiul Satu Mare

Domeniu de activitate 2005 2006 2007 Industria extractiva a produselor primare(produse chimice, materiale de constructii, metalurgie,apa) si energetica 1.997 1.803 1.666

Constructia de masini, utilaje si echipamente. 7.973 9.060 9.147Industrie usoara 7.533 8.119 8.196Industria lemnului, celulozei si hartiei 3.258 2.804 2.656Industrie alimentara 1.625 1.616 1.678Agricultura si silvicultura 325 282 334Constructii 2.496 2.925 3.743Comert 6.130 6.459 6.912Turism 1.096 1.251 1270Transporturi 2.323 3.003 3.293Servicii profesionale (Cercetare si proiectare, Comunicatii, Informatica, Contabilitate, Consultanta, Expertize Massmedia ). 2.012 1.731 1.794

Servicii sociale si generale (Activitati medicale, Servicii mobiliare si imobiliare, Reparatii, Intretinere, Salubritate) 2.313 2.336 2.412

Total 39.081 41.389 43.101

Distribuţia salariaţilor din municipiul Satu Mare pe domenii de activitate, în anul 2007

2% 3% 4% 2%2%2%

10%

32%6%

12%

25%

Industria extractiva a produselorprimare si energeticaConstructia de masini, utilaje siechipamente.Industrie usoara




Constructii

Comert

Turism

Transporturi

Servicii

Comparativ, la nivel de judeţ situaţia este următoarea : Comparativ, cele mai mari creşteri ale numărului de angajaţi, în 2006 faţă de 2005, erau aferente activităţilor de transport, sectorului construcţiilor şi industriei constructoare de maşini. Alte domenii de activitate care au înregistrat creşteri au fost turismul, comerţul, industria uşoară. Situaţia opusă, caracterizată de scăderi ale numărului salariaţilor în 2006 comparativ cu 2005, s-au observat în cazul industriei extractive, industriei lemnului, agriculturii şi silviculturii şi serviciilor sociale şi generale. În ceea ce priveşte analiza structurii angajaţilor pe categorii de mărime a angajatorilor, IMM-urile din municipiul Satu Mare au angajat, în anul 2007, un procent de 67,97% din numărul total al salariaţilor orasului. Cei 29.795 de angajaţi ai societăţilor comerciale de tip IMM reveneau în proporţie de 31,63% microîntreprinderilor, pe când întreprinderile mici şi mijlocii cuprindeau 68,37% din totalul salariaţilor din sectorul IMM. Creşterile

Distribuţia salariaţilor din municipiul Satu Mare pe domenii de activitate, în anul 2006

20,6%

16,2%

7,3%

3,5%

7,6%6,2%

22,9%

3,6%

6,7%

4,1%

0,3%1,1%Industria uşoară

Industria lemnului, celulozei şi hârtiei

Industria alimentară

Industria extractivă

Construcţia de maşini, utilaje şi echipamente

Comerţ



Construcţii

Transporturi

Agricultură şi silvicultură

Turism

67


0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000


20062007

numărului de salariaţi, aferente celor două tipuri de IMM-uri evaluate, pentru anii 2006 şi 2007, sunt de 5,31%, pentru microîntreprinderi, respectiv 1,91% pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Se poate observa că aceste variaţii cumulate ale numărului de salariaţi, fie pe domeniile analizate, fie pe categorii de angajator, au generat un procent general de creştere a numărului de salariaţi ai societăţilor comerciale din municipiul Satu Mare de 5,77%, în anul 2006 faţă de anul 2005, în timp ce la nivelul judeţului s-a întregistrat scăderea cu 0,47% a numărului de salariaţi. Raportul dintre anii 2007 şi 2006 este tot supraunitar, dar creşterea este ceva mai redusă (4,14%). Tendinţa este însă de scădere, şi putem prezuma ca urmare a creşterii numărului de şomeri înregistraţi în judeţul Satu Mare de la 4.080 la 31.12.2007 la 4.800 la 31.12.2008, respectiv 7.111 în luna mai a anului o scădere cu cel puţin 2.200 de persoane a numărului de angajaţi ai societăţilor comerciale localizate în municipiul Satu Mare.

Concluzii

„În condiţiile unei globalizări rapide, mediul economic, social şi politic actual impune termeni de competiţie din ce în ce mai drastici, astfel că succesul unei organizaţii depinde de capacitatea ei de a se diferenţia de concurenţă. Această diferenţiere poate fi făcută printr-o contribuţie multidimensională. Astfel, companiile moderne trebuie să ofere valoare şi satisfacţie clienţilor, să deschidă perspective de dezvoltare profesională şi personală pentru angajaţi, să asigure prosperitatea investitorilor şi nu în ultimul rând să asigure bunăstarea membrilor comunităţii din care face parte.”4 Mersul general al economiei în România a determinat o creştere a interesului societăţilor comerciale pentru dezvoltarea resurselor umane, multe firme sesizând importanţa acestora pentru activitatea pe care o desfăşoară şi, nu în ultimul rând, pentru asigurarea competitivităţii pe piaţă. Alături de reglementările legislative, întreprinderile ţin seama că fiecare zonă, judeţ sau chiar localitate au particularităţile lor cu privire la resursele umane, particularităţi care trebuie avute în vedere în stabilirea politicii şi strategiei în acest domeniu. În cadrul preocupărilor specifice acestui domeniu s-au desprins elementele principale pe care se bazează politica firmelor, cum ar fi: evaluarea performanţelor angajaţilor, identificarea nevoilor de formare, stabilirea resurselor necesare şi evidenţierea lor în bugetul firmei. De asemenea, s-a putut evidenţia în ce măsură politica de dezvoltare a resurselor umane constituie o componentă importantă a strategiei generale de dezvoltare a întreprinderii şi care este viziunea întreprinderilor referitor la formarea profesională continuă a salariaţilor. Analiza schimbărilor petrecute la nivel de organizaţie (introducerea de tehnologii noi, noi structuri manageriale) au generat modificări în structura forţei de muncă: reduceri ale numărului de personal în anumite grupe ocupaţionale şi recrutarea de personal cu competenţe mai reduse, cel mai probabil datorită imposibilităţii de identificare pe piaţa muncii a resursei în acord cu cerinţele companiilor. S-a observat o discrepanţă între cererea şi oferta de forţă de muncă atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ, precum şi probleme majore la nivelul mentalităţii managerilor companiilor din lotul selectat. Cauzele sunt multiple şi cu profunde semnificaţii, incluzând aici neajunsuri în politica de personal a companiilor sau şi mai probabil lipsa unei politici de personal, dar şi oferta limitată pe piaţa muncii.

4 „Gestionarea resurselor umane, Caiet al Managerului de Resurse Umane”, CCIA BN , 2007, pg. 24

68

Deşi problema fluctuaţiei nu este una acută la nivelul judeţului Satu-Mare, chiar dacă la unii angajatori mari din municipiu s-a făcut constatată, direcţiile principale în care este necesar să se acţioneze în viitor ţin de îmbunătăţirea politicilor de resurse umane: elaborarea unor politici salariale corespunzătoare condiţiilor concrete de pe piaţa muncii, asigurarea de condiţii de muncă corespunzătoare prevederilor contractuale şi cerinţelor actuale ale salariaţilor şi clienţilor sisteme de dezvoltare profesională adaptate specificului activităţilor economice şi nevoilor angajaţilor şi clienţilor, elaborarea unei strategii motivaţionale adecvate. Deşi se constată o creştere a interesului companiilor pentru dezvoltarea resurselor umane, formarea profesională a angajaţilor rămâne o problemă. Majoritatea companiilor nu au o viziune strategică în ceea ce priveşte formarea profesională şi mai mult, acolo unde există, legătura ei cu planul general de dezvoltare este extrem de slabă. Cea mai mare problemă atât din punct de vedere numeric cât şi al competenţelor s-a evidenţiat în cadrul grupelor ocupaţionale pentru care s-au identificat cele mai mari dificultăţi de recrutare: „operatori la instalaţii şi maşini, asamblori de maşini, echipamente şi alte produse”, respectiv alte meserii tehnice specifice. Aceasta se datorează pe de o parte schimbărilor rapide în tehnologie care nu sunt urmate îndeaproape de strategii de educare şi formare adecvate iar pe de altă parte lipsei de colaborare între sistemul de educaţie şi mediul economic pentru ca educaţia să răspundă cerinţelor angajatorilor. Practic însă, schimbările tehnologice şi organizaţionale sunt reale şi ele necesită diversificarea competenţelor lucru care trebuie înţeles de către toate companiile, inclusiv de cele care nu deţin instrumentele necesare evaluării nevoilor de competenţe sau nu cred că aceste competenţe s-au diversificat în ultimii doi ani. În cadrul majorităţii grupelor ocupaţionale şi la toate nivelurile manageriale se constată un deficit de competenţe tehnice şi competenţe cheie cum sunt comunicarea şi munca în echipă, acestea din urmă, generând o lipsă de comunicare ce conduce adeseori la scăderea inovării, productivităţii şi competitivităţii acestora. În ceea ce priveşte recrutarea şi importanţa acesteia în asigurarea forţei de muncă suficiente din punct de vedere numeric corespunzător pregătite trebuie să evidenţiem preocupările pentru îmbunătăţirea capacităţii de recrutare a companiilor ca un factor pozitiv în evoluţia viitoare. Totuşi, politicile de recrutare vor trebui corelate cu strategia şi valorile organizaţiei. Legat de strategiile de dezvoltare tehnologică ale celor mai multe companii din judeţul Satu-Mare s-a dovedit că acestea nu sunt susţinute şi de strategii de dezvoltare a resurselor umane ceea ce face ca rezultatele obţinute la nivel de indicatori de productivitate şi competitivitate să nu fie pe măsura eforturilor.

69

4. ANALIZA SWOT A MUNICIPIULUI SATU MARE

Acest capitol prezintă analiza SWOT a municipiului Satu Mare din punct de vedere economic, în contextul necesităţii modificării PUG.

Analiza SWOT s-a realizat cu un dublu scop: pe de o parte prezintă în formă structurată şi succintă principalele concluzii ale analizei situaţiei, pe de altă parte prin analiza perechilor puncte tari - oportunităţi şi puncte slabe - ameninţări contribuie la identificarea domeniilor de intervenţie prezentate în cadrul studiului economic.

Sector PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITÃTI AMENINTÃRI Resurse

umane Populaţie cu înalt grad de

calificare în zonele urbane;

Populatie activã peste media naţionalã;

Un nivel general bun al nivelului de educaţie şi civilizaţie: grad de alfabetizare superior; grad bun de cuprindere în învăţământ;

Cursuri post liceale; Dezvoltarea de studii

universitare; Forţa de muncă se

caracterizeză prin diversitatea specializarilor;

Populaţia devine tot mai receptivă faţă de perfecţionarea profesională şi recalificare;

Existenţa forţei de muncă calificate în unele dintre domeniile importante

Emigrarea forţei de muncã cu înaltã calificare;

Trendul negativ al migratiei, îmbătrânirea demografică a populaţiei;

Scãderea natalităţii; Subutilizarea forţei de muncã calificatã la nivel superior;

Lipsa programelor de acompaniere socialã pentru şomerii proveniţi din restructurare;

Ponderea ridicată a populaţiei ocupată în sectorul primar şi relativ scăzută în sectorul serviciilor;

Reducerea dramatică a personalului din domeniul cercetare – dezvoltare;

Lipsa centrelor de orientare profesională;

Inexistenţa centrelor de prognoză a pieţei muncii;

Slabă informare în teritoriu

Diversitate mare a structurii etnice a populaţiei;

Activitatea Agenţiei Naţionale de Ocupare şi -Formare Profesională la nivel judetean;

Existenţa unui cadrul legal în domeniu, la nivel naţional, bine conturat;

Înfiinţarea Parcului Industrial Satu Mare şi a Parcului industrial Vetiş care absorb o bună parte din forţa de muncă disponibilă din zonă;

Alocarea de spaţii pentru dezvoltarea centrelor de perfecţionare, calificare şi recalificare a populaţiei;

Creşterea interesului pentru Satu Mare în rândul investitorilor străini;

Sprijinirea persoanelor care prestează activităţi tradiţionale;

Implicarea activă a sectorului ONG în formarea şi

Îmbătrânirea populaţiei;

Scăderea duratei medii de viaţă;

Fiscalitate ridicată care determină creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii;

Dificultatea colectării contribuţiei la fondul de asigurări sociale de la marii restanţieri ai economiei naţionale periclitează politica şi programele de dezvoltare a resurselor umane;

Bugete locale nesatisfăcătoare;

Creşterea şomajului în rândul tinerilor absolvenţi;

Grad ridicat de îmbolnăvire al

70

pentru economia muncipiului;

Costul scăzut al forţei de muncă;

Rata şomajului relativ redusă;

Exod masiv sezonier al tinerilor în ţările U.E. şi reîntoarcerea lor cu capital pentru investiţii;

Existenţa forţei de muncă calificate în unele dintre domeniile importante pentru economia muncipiului

Costul scăzut al forţei de muncă.

Zonă cu indice de înnoire a forţei de muncă supraunitar;

Păstrarea unor meserii de tradiţie;

Grad satisfăcător al stabilităţii sociale;

Structură etnică diversă; Zonă cu identitate locală

puternică, populaţie dinamică cu tradiţii bine conturate.

asupra posibilităţilor de calificare / reconversie;

Lipsa programelor de schimbare a mentalităţii populaţiei pentru reconversie profesională;

Lipsa programelor de valorificare superioară a potenţialului managerial existent şi dezvoltarea abilităţilor manageriale;

Calificarea persoanelor în domenii care nu sunt cerute pe piaţă;

Activitate insuficientă de orientare-formare profesională;

Lipsa centrelor de transfer tehnologic şi cercetare aplicată;

Numărul mic al specialiştilor de foarte înaltă calificare;

Mentalitate neadaptată la economia de piaţă;

Lipsa incubatoarelor de afaceri pentru valorificarea potenţialului uman;

Tendinţă de creştere a femeilor şi a persoanelor cu pregătire superioară în totalul şomerilor;

Tendinţă de dezvoltare umană scăzută;

Lipsa strategiilor durabile la nivel local în ceea ce priveşte resursele umane.

dezvoltarea tehnicilor manageriale şi de organizare a afacerilor;

Lansarea programelor comunitare de către U.E. pentru a sprijini dezvoltarea domeniului resurselor umane;

Existenţa unor programe de finanţare guvernamentale pentru reconversie profesională.

populaţiei; Migraţia continuă a

tinerilor, cu consecinţa lipsei de forţă de muncă specializată necesară unei economii în creştere.

71

Infrastructura fizicã

Densitate ridicată a drumurilor;

Două axe majore de comunicare;

Existenţa aeroportului internaţional;

Existenţa a două puncte de frontieră în zonă;

Poderea mare a clãdirilor durabile;

Acoperire teritorialã bunã a reţelei de distribuţie cu energie;

Existenţa magistralelor de transport de gaz metan.

Viteză şi capacitate redusă de transport a reţelei existente;

Lipsa unui transport public urban de calitate;

Legături insuficente către unele dintre cartierele oraşului;

Calitate scazută a infrastructurii de drumuri;

Lipsa centurii de ocolire; Mobilitate redusă în zona centrală ca urmare a infrastructurii insuficiente;

Locuri de parcare insuficiente;

Lipsa unui studiu de trafic; Lipsa unor trasee pentru biciclişti ;

Lungimea reţelei de cale ferată degradată şi neutilizată.

Existenţa programelor transfrontaliere;

Includerea unor drumuri din Satu Mare în Programul guvernamental 2006 – 2008 de investiţii în infrastructură rutieră;

Existenţa unor programe UE şi naţionale de dezvoltare a infrastructurii;

Existenţa legii Nr. 60/1998 privind transportul internaţional combinat şi a legii nr. 118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor al drumurilor publice

Existenţa Parcului industrial Satu Mare şi a celui de la Vetiş care pot revigora mediul de afaceri din regiune;

Dezvoltarea aeroportului internaţional.

Managementul deficitar al resurselor duce la scăderea calităţii vieţii;

Lipsa unei intervenţii prompte în ceea ce priveşte echiparea tehnico-edilitară duce la reducerea dezvoltării economice;

Capitalul insuficient al administraţiilor şi al firmelor pentru accesarea fondurilor de finanţare.

Mediu Calitatea factorilor de mediu bunã;

Arii naturale protejate foarte diversificate;

Varietatea cadrului natural (reliefului);

Potential hidroenergetic ridicat.

Lipsa tehnologiilor de reciclare a deşeurilor;

Lipsa spaţiilor amenajate pentru depozitarea selectivă a deşeurilor menajere.

Gospodãrirea eficientã a cadrului natural;

Legislaţie: adoptarea şi implementarea legislaţiei privind zonele protejate ;

Aderarea României la unele convenţii internaţionale în domeniu.

Lipsa arterelor ocolitoare;

Structuri instituţionale de administrare şi conservare a zonelor verzi ineficiente care duc la degradarea mediului.

Dezvoltare

economică Ramuri industriale

diversificate şi existenţa unei infrastructuri a acesteia;

Potenţialul agricol;

Neadaptarea producţiei industriale la cerinţele pieţei;

Lipsa de reprezentare în unele zone a sectorului

Dezvoltarea de politici de atragere de investiţii în domenii economice cu valoare adaugată mare ;

Stimularea dezvoltării

Absenţa unui cadru legislativ stimulativ poate duce la o zonă neatractivã pentru investitori;

72

Existenţa unor societăţi mari, cu capital mixt şi cu potenţial economic mare;

Centre financiar –bancare;

Existenţa forţei de muncă calificate în unele dintre domeniile importante pentru economia muncipiului;

Evoluţia ascendentă a cifrei de afaceri şi a numărului de firme;

Tradiţii în dezvoltarea industrială a anumitor sectoare (industria lemnului, industria uşoară)

Număr mare de IMM-uri.

terţiar; Dependenţa unor zone de sectoare industriale în declin;

Tehnologii neperformante în unele din sectoarele industriale;

Existenţa de unităţi bazate pe utilizarea de resurse din afara regiunii;

Nivelul scăzut de cooperare între învăţământul universitar şi economie, industrie;

Neconcordanţa între oferta educaţională şi abilităţile cerute pe piaţa muncii, respectiv necesare dezvoltării unei economii moderne;

Lipsa unor politici publice în sectorul economic;

Lipsa infrastructurii în zone cu utilizare economică;

Legislaţie ineficientă în domeniul parteneriatului public - privat;

Halele industriale aflate în interiorul zonelor brown field deteriorate şi necorespunzătoare necesităţilor actuale;

Infrastructura de sprijin şi dezvoltare a afacerilor inexistentă (nu există incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice, centre

producţiei de noi tehnologii; Reconversia şi ecologizarea zonelor dezafectate;

Imbunătăţirea cooperării între mediul de afaceri şi cercetare;

Poziţionare geografică pozitivă pentru dezvoltarea de servicii logistice;

Crearea unor centre expoziţionale;

Crearea parcurilor industriale Crearea şi dezvoltarea unei reţele regionale de centre de afaceri, transfer de tehnologii pentru diverse produse;

Înfiinţarea de noi IMM în zonele industriale dezafectate ar duce la dezvoltarea mediului economic şi la o mai bună utilizare a terenului;

Utilizarea eficientă a resurselor din regiune ar duce la apariţia de noi unităţi economice;

Retehnologizarea şi modernizarea infrastructurii societăţilor existente duce la un cadru economic atractiv;

Înfiinţarea unor reprezentanţe regionale de promovare a activităţii industriale interne şi internaţionale.

Creşterea costurilor de investiţie şi de operare a afacerii, mai ales datorită preţurilor pe piaţa imobiliară, pot duce la scăderea competitivităţii muncipiului Satu Mare ca zonă investiţională;

Modificările, impredictibilitatea şi instabilitatea legislaţiei economice îi descurajează pe investitori.

73

multieveniment); Anumite sectoare economice slab dezvoltate sau inexistente, iar în domeniul tehnologiei de vârf şi al cercetării nu există practic activitate în municipiu;

Neconcordanţa între oferta educaţională şi abilităţile cerute pe piata muncii, respectiv necesare dezvoltării unei economii moderne;

Potenţial economic redus al IMM-urilor;

Inexistenţa transportului aerian cargo.

Agricultura Existenţa unei mari diversităţi de produse agricole locale;

Existenţa unor zone cu activităţi meştesugăreşti tradiţionale;

Existenţa unei producţii agricole ecologice;

Potenţial zootehnic; Existenţa unor resurse

agro-silvice.

Deficit de resurse de apă potabilă în unele zone;

Mărimea neeconomică a exploatărilor agricole;

Grad redus de asociere a proprietarilor agricoli;

Fărâmiţarea gospodăriilor agricole individuale;

Lipsa lanţului producţie - colectare - procesare-distribuţie în agricultură.

Înfiinţarea unor centre de consultanţă agricolă şi crearea unor IMM-uri în domeniul agriculturii;

Dezvoltarea serviciilor asociate agriculturii ar duce la creşterea sectorului;

Migraţia inversă către agricultură a populaţiei disponibilizate din sectoare industriale.

Lipsa unei intervenţii majore în spaţiul alocat agriculturii duce la depopularea spaţiului rural şi accentuarea disparităţilor umane.

Turism Situarea geografică în teritoriul euroregional;

Număr mare de obiective turistice atractive, patrimoniu cultural – istoric;

Instituţii culturale cu vechi

Existenţa unei infrastructuri fizice şi a unei dotări necorespunzătoare;

Aşezare periferică, distanţe mari de la capitale, de atracţiile

Exploatarea intensă a turismului concomitent cu atragerea în circuitul turistic a monumentelor istorice şi culturale;

Asocierea turismului cu sistemul de tratament balnear

Lipsa unei intervenţii prompte ar duce la scăderea interesului turistic (prin degradarea unor monumente);

Lipsa unei intervenţii

74

tradiţii şi recunoscute pe plan internaţional (Filarmonica, Teatrul de Nord);

Prezenţa unor noduri importante de transport rutier, feroviar, aerian;

Capacitate de cazare corespunzătoare care poate fi utilizată tot timpul anului;

Creşterea constantă a numărului de turişti;

Posibilitatea practicării tuturor formelor de turism, cultural, ştiinţific, religios, sportiv.

turistice de importanţă naţională;

Lipsa transportului public sau a drumurilor de acces către zonele turistice ;

Obiective de patrimoniu în degradare;

Lipsa infrastructurii pentru turismul de afaceri;

Lipsa de pachete de servicii turistice diversificate pentru prelungirea duratei de şedere;

Potenţialul turistic insuficient şi ineficient exploatat;

Lipsa unei strategii de marketing turistic şi a unei promovări susţinute;

Managementul defectuos în domeniul turismului;

Numărul redus al programelor de instruire pentru turism şi nedaptarea celor existente la nişe de piaţă;

Lipsa unei politici coerente a unităţilor de cazare/primire;

Lipsa de coerenţă a politicii agenţilor economici din turism.

ar duce la revigorarea turismului;

Calificarea personalului din turism;

Exploatarea evenimentelor culturale, ştiinţifice şi tradiţionale;

Utilizarea fondurilor UE pentru finanţarea dezvoltării turismului;

Includerea municipiului în programe naţionale de dezvoltare a infrastructurii rutiere;

Creşterea cererii pentru turismul balnear;

Existenţa unui cadru juridic propice în domeniul turismului.

în sfera serviciilor şi a managementului în turism ar creşte şi mai mult ineficienţa;

Tendinţa ca falsul istoric şi kitsch-ul să ia locul valorilor autentice;

Supraaglomerarea zonelor de interes turistic prin construcţii neuatorizate sau care nu respectă mediul înconjurător;

Capitalul insuficient al administraţiilor şi al firmelor pentru accesarea fondurilor de finanţare;

Dezvoltarea mai rapidă a potenţialului turistic al judeţelor şi ţărilor învecinate concurente.

5. TENDINŢE ŞI CARACTERISTICI ALE ECONOMIEI URBANE A MUNICIPIULUI SATU MARE

Dezvoltarea explozivă a activităţilor industriale în municipiul Satu Mare a generat la început crearea unor platforme industriale concentrate, cu precădere în nord-estul şi sud estul oraşului, zonele respective acoperind zeci de hectare. Extinderea spaţială a generat însă pentru unele dintre aceste zone situarea lor în prezent aproape de zona centrală a municipiului. Astfel, problemele urbanistice ale oraşului din perspectiva economică sunt legate de lipsa aproape totală a unei planificări sau coordonări a dezvoltării economice în relaţia cu localizarea teritorială. În acest sens există astăzi o serie de locaţii de tip industrial aproape de centrul oraşului, în zona rezidenţială şi de servicii tradiţională (Electrolux, Mondiala, Cooperativa Textile Tricotaje, Dantex, pe lângă altele pentru care evoluţia economică a determinat desfiinţarea – Ergolemn, relocalizarea parţială – cooperativa Îmbrăcămintea sau recycling - Tipografia Someşul). Pe de altă parte o serie de hale industriale aflate în interiorul zonelor industriale de tip brownfield sunt deteriorate (mai ales în nord est), necesită costuri foarte mari pentru reabilitare sau sunt chiar în ruină, întreţinerea lor generează costuri foarte mari, fiind totodată mari consumatoare de utilităţi, iar infrastructura aferentă este slab dezvoltată şi necorespunzătoare solicitărilor unor potenţiali investitori. Unităţi industriale şi depozite În anul 1999 în municipiul Satu Mare suprafaţa zonelor industriale şi a spaţiilor cu destinaţia depozite era de 424,67 ha reprezentând 11,75% din totalul suprafeţei administrative intravilane. Din această suprafaţă, în Satu Mare existau 405,47 ha, în Sătmărel 4,42 ha, restul de 14,78 ha fiind în trupuri izolate. În 01.04.2009, potrivit datelor furnizate de OCPI, suprafaţa unităţilor industriale şi a depozitelor este de 421,89 ha, din care 393,05 ha în Satu Mare, 14,06 ha în Sătmărel şi 14,78 ha în trupuri izolate. Modificările scriptice şi operate în Registrul de Cadastru nu sunt esenţiale, nefiind înregistrate probabil în cadrul suprafeţei totale modificări de suprafeţe aprobate după 2000 prin PUZ sau PUD .

Evoluţia suprafeţei industriale –hectare

Locaţie Specificaţie 1999 Existent 2009 % 2009/2000 Unităţi industriale şi depozite

405,47 393,05 96,93Municipiu Satu Mare

Unităţi agrozootehnice

40,40 46,45 114,97

Unităţi industriale şi depozite

4,42 14,06 318,1Sătmărel


4,32 3,04 70,37%


14,78 14,78 100Trupuri izolate


91,94 103,43 112,49


424,67 421,89 0,23Total Satu Mare


133,66 152,92 114,41

76

Astfel, Comisia Tehnică de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, înfiinţată în 2004, actualmente Serviciul de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului în cadrul serviciilor publice ale municipalităţii, a înregistrat un număr în creştere aproape exponenţială de PUZ-uri sau PUD-uri, astfel:

În anul 2004 – 16 solicitări, din care 4 avizate, 3 respinse şi 2 cu solicitări de completare. în anul 2005 – 75 solicitări, din care 46 PUD-uri aprobate în anul 2006 – 115 solicitări, din care 49 aprobate în anul 2007 au fost analizate 136 PUD-uri si PUZ-uri, din care 65 aprobate. în anul 2008 – 304 PUZuri şi PUD-uri, din care 103 aprobate de Consiliul Local prin

hotărâri.

În ceea ce priveşte autorizaţiile de construcţie emise (ne referim în special la lucrări în domeniul economic – industrie, servicii, comerţ/depozitare) s-a înregistrat următoarea evoluţie:

în 2004 au fost autorizate 119 astfel de lucrări în anul 2005 au fost emise 152 autorizaţii pentru amenajări spaţii comerciale,

refuncţionalizări, amplasări firme, etc.), 3 autorizaţii pentru construcţii de centre comerciale, 25 pentru spaţii de producţie/depozitare/sedii firme, şi una singură pentru construcţii de ferme agricole. Tot în anul 2005 au fost negociate şi vândute în baza Legii nr. 550/2002 spaţii comerciale în suprafaţa totală de 2.619 mp în piaţa de alimente 1 şi 2 şi piaţa Someş.

în anul 2006 au fost emise în total 925 de autorizaţii de construcţie, din care doar 200 pentru construcţii sau modernizări de locuinţe. Cele mai importante lucrări de construcţii autorizate în 2006 au fost: magazinele Real şi Praktiker, halele de productie Zollner (componente electrice), Bodescu (prelucrare spume poliuretanice), Lubexpert (comerţ cu produse chimice şi combustibili) în Parcul industrial, dar şi amenajare spaţii comerciale pe Iuliu Maniu 2 (Grand Mall, care urmează să se deschidă în 2009).

în anul 2007 au fost emise în total 838 de autorizaţii de construire, din care 95 pentru amenajări spaţii comerciale, refuncţionalizări, amplasări firme, 20 pentru spaţii de producţie sau depozitare, 1 fermă agricolă, un centru comercial, o autorizatie pentru 1 unitate turistică de cazare tip motel.

în anul 2008 au fost emise 1.026 autorizaţii, din care 109 pentru amenajări spaţii, 29 pentru spaţii de producţie şi sedii firme, 1 pentru un centru comercial, 2 hoteluri-moteluri.

Este de remarcat faptul că în ultimii ani s-a înregistrat o tendinţă crescătoare de a deroga prin PUZ sau PUD de la reglementările generale ale PUG al municipiului, care nici aşa nu era extrem de riguros.

Dintre funcţiunile aprobate în regim derogator în aceşti ani, menţionăm ca exemple:

atelier service motociclete, birouri, depozit str. unirii 79 depozit en-gross şi sediul administrativ b-dul closca 71 amplasare complexe comerciale şi prestări servicii cu extindere în intravilan drumul

careiului galerii comerciale drumul careiului complex comercial p+1 drumul careiului centru comercial cu birouri dr. careiului centru comercial atrium center b-dul henri coanda d+p+1-8e magazin de prezentare şi desfacere b-dul l blaga magazin de prezentare produse industriale p+1 b-dul unirii magazin piese auto şi servicii auto b-dul unirii 13 farmacie, spaţiu comercial şi cabinete medicale s+p+3e şi bloc de locuinţe s+p+4e piaţa

eroii revoluţiei refuncţionalizare în complex comercial şi tipografie (tiipografia someşul - str. martirilor

deportaţi) hotel s+p+2e str v lucaciu 42 motel p+1e+m cu piscină str aurel vlaicu pensiune turistică rurală pensiune turisticâ d+p+2+m str parângului parc turistic sanaqua staţie distribuţie carburanţi b-dul l. blaga

77

reconstruire staţie de desfacere carburanţi b-dul henri coandǎ bloc de locuinţe p+4+m cu spaţii comerciale la parter str. ganea imobil de birouri cu spaţii comerciale la parter str. avantului salon şi service auto citroen dr. botizului showroom vw şi seat sediu administrativ s+p+6 extindere şi modernizare linie industrială de prelucrat seminţe

oleaginoase refuncţionalizare şi extindere atelier de tâmplarie şi hală depozitare hală de producţie cu sediu administrativ, în municipiul satu mare extindere hală producţie şi depozit tâmplarie aluminiu(nicomi) sediu firmǎ şi secţie produse paste fǎinoase str. bariţiu atelier montaj mobilǎ şi croitorie str. ilarie chendi nr. 125 atelier de producţie mobilǎ, birouri sopron drumul careiului atelier de croitorie str. l rebreanu 49 atelier croitorie str. d bolintineanu amenajare sediu administrativ, hală de productie confecţii metalice şi depozit str. magnoliei

Cu toate aceste derogări a fost modificată o suprafaţă de peste 74 hectare, şi realizată o extindere cu 95 hectare, dintre care 67 hectare revin Parcului Industrial Sud. Este vizibil faptul că s-au aprobat funcţiuni de producţie şi depozitare în zone cu destinaţie rezidenţială sau de servicii, iar pentru dezvoltarea unor lanţuri comerciale s-a preferat varianta extinderii limitei terenului intravilan. De asemenea în ultima perioadă dezvoltatori imobiliari au demarat şi realizat proiecte de locuinţe colective având la parter spaţii comerciale sau de servicii. Zonificarea funcţională existentă, care presupune existenţa a trei zone industriale principale, Nord Est, Sud Vest şi Sud Est, la care se adaugă peste 15 hectare suprafaţă cu destinaţie producţie, depozitare sau servicii înspre nord vestul oraşului şi chiar în zona centrală, are structura prezentată în hărţile alăturate.

78

79

80

Nord Est 41. S.C. ALFA VEGA S.R.L. Îsi desfăşoară activitatea din 1991 în domeniul industrial: servicii la scara industriala de nichelare-cromare, zincare electrochimica, vopsire in camp electrostatic; realizarea in serie de repere metalice presate, sudate sau prelucrate mechanic. 42. S.C. LEBADA S.R.L. Îsi desfăşoară activitatea din 1991 şi are ca obiect de activitate comertul cu materiale de constructie. Furnizor de faianta si gresie pentru finisaje in constructii. Comercializare en-detail linoleum. Instalatii si articole sanitare pt. locuinte. 43. S.C. IMEX S.R.L. (fabrica de bere) A luat fiinţă în anul 1974 avand o capacitate de productie de 200.000 Hl bere/an. Modernizare In anul 1978 in fabrica s-au efectuat investitii pentru dublarea capacitatii de bere, investitie incheiata in anul 1980 cand deja produce o cantitate de 450.000 Hl bere/an. Actualmente există spaţii neutilizate. 44. S.C. PRIMALACT S.R.L. Îsi desfăşoară activitatea din 1996 avâd obiect de activitate producţia preparatelor din lapte, cascaval, rulada de cascaval, branza de burduf si distribuţia produselor lactate. 45. S.C. MANHERZ S.R.L. A fost înfiinţată la 1 iulie 2001. Profilul societatii este turnarea sub presiune si turnarea statica in cochile a aliajelor de aluminiu. Firma detine o suprafata de 9.800 mp din care 3200 mp suprafata construita. 46. S.C. AVE IMPEX S.A. A fost înfiinţată în 1994 avand ca obiect de activitate producerea, comercializarea carnii din pasare, a oualor si fabricarea furajelor combinate şi are o cifră de afaceri de peste 20 mil. euro/an. La ora actuală societatea este formată din: trei ferme cu 17 hale pentru reproducţie rase grele; două staţii de incubaţie; 40 hale de creştere a broilerilor (COBB); un FNC pentru furaje combinate; un abator dotat cu utilaje de ultimă generaţie; o carmangerie; un laborator uzinal; depozite frigorifice; parc de maşini dotate cu instalaţii de frig şi 12 magazine de desfacere cu amănuntul. 47. S.C. LAMINORUL S.A. S-a înfiinţat în anul 1999. Instalaţiile din dotare permit obţinerea unei game diversificate de produse din oţel OLE conform STAS 500/2 cum ar fi: profile late, patrare, triunghiulare, T, corniere, semirotunde, semiovale, sârmă calibrată în bare, sârmă mată trasă în colaci. Acestea sunt executate din oţel OLE conform STAS 500/2. 48. S.C. SAMOBIL S.A. Fostă fabrică de mobilă aflată în lichidare, dispune de terenuri in suprafata totala de 211.711 mp şi clădiri în suprafaţă construita de 54.696 de mp. 49. S.C. ORIZONT S.A. S-a infiinţat în anul 1991, având ca obiect de activitate transportul de persoane, în cadrul curselor efectuate cu autobuze, servicii ITP. 50. S.C. AUTO CLASS S.A. fosta I.A.T.S.A. S-a înfiinţat în anul 1996 şi funcţionează pe vechiul amplasament al I.A.T.S.A. având ca obiect de activitate întreţinerea şi repararea autovehicolelor şi este dealer autorizat Grup Dacia - Renault. 51. S.C. FARMACEUTICA GALENUS S.A. S-a înfiinţat în anul 1991. Are ca obiect de activitate aprovizionarea, prepararea, conservarea, eliberarea, supravegherea şi prognoza în domeniul medicamentelor.

81

55. S.C. BENTOFLUX S.A. Societate înfiinţată în anul 1991, produce vopsele de acoperire, coloranţi praf şi lichizi, chituri, adezivi, lumânări, mase plastice, creta pentru uz didactic. Momentan dispune spre închiriere de o construcţie de 1.000 m2 cu toate utilităţile necesare. 56. S.C. SINGFOR GROUP SA Societatea a fost înfiinţată în anul 1997 şi are ca obiect de activitate prelucrarea brută a lemnului şi impregnarea lemnului 58. S.C. PRISMA S.R.L. Societatea a fost înfiinţată în anul 1991 având obiect de activitate producţia de utilaje pentru industria minieră, mobilier pe structură metalică, bobinaj şi service pentru motoare electrice, confecţii, profile şi armături metalice. 72. S.C. CONSTRUCTII DRUMURI S.A. Societatea a fost înfiinţată în anul 1995 şi are ca sferă de activitate construcţiile de autostrăzi, drumuri, aerodromuri şi baze sportive 77. S.C. FARTEXIM COMPANY S.R.L. Producător de confecţii textile diverse. 81. S.C. MASSIMO COMPANY S.R.L. Producţia de saltele şi somiere 85. S.C. PIRAMIDA S.R.L. Societatea a fost înfiinţată în anul 1993 şi are ca obiect de activitate comerţul cu ridicata, nespecializat de produse alimentare, băuturi şi tutun, dispune pe str. Botizului de un centru comercial cu o suprafaţă de 3.000 mp, curte de 15.159 mp şi parcare de 1200 mp. Spaţiul poate fi închiriat la 20.000 euro/lună (15 euro/mp) sau poate fi cumpărat la preţul de vânzare de 4.500.000 euro (300 euro/mp) 101. S.C. MALTBERG INDUSTRY S.R.L. A fost înfiinţată în anul 2002. Societatea are ca domeniu de activitate producerea si comercializarea malţului pentru fabricarea berii, achiziţionarea de orzoaică pentru procesare. 102. S.C. ARCA S.R.L. A fost înfiinţată în anul 1991. Producător de carne şi preparate din carne, deţine o suprafaţă foarte mare de teren şi hale industriale dezafectate, inclusiv spaţii Staţia de epurare a apelor uzate de pe platformă se află în proprietatea firmei dar momentan nu corespunde standardelor actuale.

82

83

Nord Vest 34. S.C. FLORISAL S.A. Societatea înfiinţată în anul 1995, şi are ca obiect de activitate servicii de salubrizare, transporturi ocazionale de deşeuri nemenajere, pământ şi moloz 35. S.C. SACRIS IMPEX S.R.L. Societatea înfiintata în anul 1993 oferă produse de calitate: confecţii metalice (seturi feronerie, picioare masă şi bancă, mobilier metalic) 36. S.C. METAMOB S.A. Şi-a inceput activitatea în anul 1994 prin comercializarea de scule pentru prelucrarea primară a lemnului. Din 1997 a început activitatea de producţie de lame, panglică şi pânze gater. 37. S.C. VONHAZ S.R.L. Şi-a început activitatea în anul 1991 având sfera de activitate în domeniul confecţii, profile şi armături metalice, construcţii civile şi industriale. 38. S.C. UNIFILTER ROMANIA S.R.L. Societatea înfiinţată în anul 1999, se poziţionează pe piaţa de piese auto din România ca specialist în domeniul filtrării pentru motoare diesel de autovehicule comerciale uşoare, camioane şi autobuze, utilaje agricole şi utilaje de construcţii, comercializând întreaga gamă de tipuri de filtre: ulei, aer, aer cabină, hidraulice, uscătoare (desicatoare), filtru separator aer-ulei (gama compresoare), filtru separator apă-combustibil, filtru lichid de răcire. 39. S.C. AUTONET S.A. Societatea înfiinţată în anul 1996 este cel mai mare importator de piese pentru autoturisme şi autocamioane din Romania. 40. S.C. KARO ROMANIA S.R.L. Societatea înfiinţată în anul 1996 şi are ca obiect de activitate fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp). 92. S.C. DELTA IMPEX S.R.L. Societatea înfiinţată în anul 1994, are ca obiect de activitate comercializarea produselor de metalurgie, confecţii, profile şi armături metalice, comerţ cu materiale de construcţie 95. S.C. MIRCEA BLAGA S.R.L. Brutărie. Produse din grâu. Morărit şi panificaţie

84

85

SUD – EST 6. S.C. NICOMI S.R.L. Tâmplărie din aluminiu şi PVC. Feronerie. Tâmplărie din profile PVC armate cu oţel. 7. S.C. MAVIO S.R.L. Distribuitor exclusiv de băuturi. Comerţ en-gros. Distribuţie de produse diverse. 9. S.C. UNIO S.A. Socieateta a fost înfiinţată în anul 1990. Producătoare de echipament tehnologic pentru industria minieră, energetică, şi alte ramuri industriale. În urma restrangerii activităţii dispune de spaţii considerabile pentru vanzare si inchiriere, inclusiv hale industriale de mari dimensiuni. 63. INTERREX – centru comercial 68. S.C. SILVANIA FOREST S.A. Societatea înfiinţată în anul 1996 are ca obiect de activitate tăierea şi rindeluirea lemnului; impregnarea lemnului, parchet ecologic din lemn de stejar şi fag; parchet triplustratificat din fag. În prezent prin restrangerea activităţii o parte a spaţiului disponibil a fost închiriat ca depozit logistic dar dispune şi de alte spaţii considerabile. 69. S.C. BARTA ATI S.R.L. Comerţ cu ridicata, nespecializat, de produse alimentare, băuturi şi tutun 86.SOCIETATEA COOPERATIVA IMBRACAMINTEA Fabricarea altor tipuri de îmbrăcăminte 87. S.C. PHOENIX UNIO S.R.L. Produse din cauciuc. Benzi transportoare. Instalaţii hidraulice. Echipamente hidraulice.

86

87

SUD – VEST 8. S.C. DRM DRAXLMAIER ROMANIA SISTEME ELECTRICE S.R.L. Societatea a fost înfiinţată în anul 1999 fiind o investiţie Greenfield şi are ca obiect de activitate producţia de fire, cabluri electrice şi optice isolate pentru industria auto. 10. S.C. PLASTICA S.R.L. Producător de ambalaje realizate din materiale plastice, saci, sacoşe, învelitori din materiale plastice. 11. S.C. NORD SIMEX S.R.L. A fost înfiinţată în anul 2000 şi produce o gamă largă de: mobilier de sufragerii, dormitoare, holuri. 12. S.C. ABO MIX S.A. Producător de furaje şi nutreţuri combinate 13. S.C. REMAT S.A. Prelucrare de metale. Activităţi de recuperare de deşeuri metalice. Servicii de recuperare hârtie uzată. 14. S.C. FIROC INVEST S.R.L. A fost înfiinţată în anul 2003, produce mobilier de sufragerie, dormitoare. 15. S.C. FRIESLAND ROMANIA S.A. A fost înfiinţată în anul 2002 fiind producător de lapte şi produse lactate, brânzeturi, îngheţată. Şi-a relocat activitatea de producţie şi astfel dispune de halele şi spaţiile de producţie. 16. S.C. AGRIA S.A. Comerţ cu piese şi accesorii pentru autovehicule 17. S.C. TRANSURBAN S.A. Serviciul public de transport în comun al Municipiului Satu Mare 18. S.C. DIASIM STYLE S.R.L. S-a înfiinţată în anul 1992, produce confecţii bărbăteşti cum ar fi: costume bărbăteşti, pantaloni, scurte şi jachete pentru toate tipurile de ocazii. 19. S.C. SAMCIF S.A. Servicii de construcţie. Transport de marfă 20. S.C. LEXRA S.A. Furnizare de materiale de construcţii. Confecţii, profile şi armături metalice. Produse din piatră de râu pentru construcţii. Comerţ cu materiale de construcţie. 21. S.C. MAGNOLIA TRANSPORT S.A. Dezmembrări şi demontări de maşini folosite. Service auto general. Toate mărcile de maşini. Comercializare accesorii pentru reţele electrice. Transport rutier intern şi internaţional de marfă. 22. S.C. COMAT S.A. Comercializează prin depozitele sale profile laminate, table, corniere, rotunduri, ţevi, tablă subţire, Materiale de construcţii şi hârtie, articole sanitare, etc. 23. S.C. ALFA ROM S.R.L. A fost fondată în 1991, având o vastă experienţă în efectuarea de execuţie lucrări construcţii drumuri.

88

24. CONSTRUCTORUL SOCIETATE COOPERATIVA Construcţii de clădiri 25. S.C. RESETAR S.R.L. Producător de mic mobilier din lemn masiv şi pal, având o gamă variată de mobilier ideală atât pentru uz casnic cât şi pentru birou. 26. S.C. BALTRANS S.A. Înfiinţată în 1994 firma activează în domeniu transportului intern şi internaţional de mărfuri, având ca destinaţii ţări europene ca Austria, Germania, Franţa, Belgia, Olanda şi Italia. 27. S.C. ESROM TEL S.A. Servicii şi reţele de telecomunicaţii. Construcţie şi proiectare de reţele. Construcţii civile şi industriale. Echipamente pentru telecomunicaţii. 28.S.C. AUTONOVA S.A. Produce echipamente de frâna şi ambreiaj pentru Dacia 29. PRAKTIKER centru comercial 30. REAL centru comercial 31. S.C. WINSOME ROMANIA S.R.L. Producţie tricotaje. În prezent se află în proprietatea PROIMOB S.R.L. şi dispune de spaţii şi hale pentru producţie. 32. S.C. BUENO LACT S.R.L. Producător de caşcaval, brânză, specialităţi din caşcaval, colectare lapte 33. S.C. HUTTON S.R.L. Producător de paste făinoase cu peste 40 de sortimente cu capacitate de producţie de până la 15 tone/zi. 70. S.C. CBA NORD VEST S.R.L. Comercializează o gamă largă de conserve, dulciuri, băuturi alcoolice, răcoritoare. 71. S.C. RICATELA S.A. Producţie mobilier lemn masiv din fag şi paltin. Mobilier pentru sufragerii, dormitoare, holuri si hotel. 73. COOPERATIVA DE INVALIZI CARITATEA Produce piese injectate din mase plastice pentru diverse ramuri de activitate: etanşări pentru role transportoare (inel labirint); tampoane pentru ţevi construcţii. 74. COOPERATIVA DE INVALIZI UNIREA 75. S.C. DECOLUX S.R.L. Comerţ cu corpuri de iluminat decorative, lustre moderne şi clasice, candelabre, aplice, plafoniere, lampadare, articole de iluminat, materiale electrice 76. S.C. EXPRESIV S.R.L. Compania a fost înfiinţată în anul 1991, produce o gamă variată de: costume bărbăteşti clasice, costume de gală (costume de ocazie, fracuri şi smoking-uri), jachete, paltoane etc. 78. S.C. GORDIUS S.R.L. Comerţ en-gros

89

79. S.C. TERMO - MONTAJ S.R.L. Tâmplărie aluminiu, Tâmplărie PVC, Tâmplărie lemn stratificat 82. S.C. MOBIPAN S.A. Morărit şi panificaţie. Comercializare cu amănuntul de produse de panificaţie 90. S.C. GAMMA & GAMMA S.R.L. Producător de băuturi răcoritoare 91. S.C. LORIMOD S.R.L. Import şi distribuţie de produse alimentare. Logistică de produse alimentare. 93. S.C. ANTREPRIZA 22 S.R.L. Amenajări - gips carton tavane suspendate, amenajări interioare şi exterioare, construcţii civile, construcţii industriale, construcţii lemn case locuit şi de vacanţă, construcţii speciale sportive, hidroizolaţii, instalaţii industriale, instalaţii 94. S.C. ANTREPRIZA DE CONSTRUCTII BARBU S.R.L. înfiinţată în anul 1996 efectueaza execuţie lucrări construcţii case, apartamente, hale industriale, birouri 96. S.C. AGROSEM S.A. Furnizare/comercializare de seminţe şi material săditor. 97. S.C. GRIGA S.R.L. Comerţ cu materiale de construcţie. Transport rutier intern de marfă. Furnizare de materiale de construcţii. 98. S.C. SAMLEF S.A. Producător de legume pentru alimentaţie, comerţ en-gros şi en-detail. Oferă pentru închiriere spaţii comerciale şi spaţii de birouri 100. S.C. SIMACO VEST S.R.L. Tâmplărie din profile PVC armate cu oţel. Comerţ en-gros electrocasnice. Comercializare electrocasnice en-detail. Importator de produse electrocasnice. 103. S.C. INTERCOMPANY S.R.L. Comerţ en-detail. Comerţ en-gros.

90

91

ZONA CENTRALĂ

61. Fosta fabrică de textile (S.C. TRICOTEX S.A.) actualmente în propietatea PROIMOB SRL dispune de spaţii mari neutilizate. 99. S.C. TIPOGRAFIA SOMESUL S.A. Societatea înfiinţată în anul 1991 are ca obiect de activitate servicii de tipărire, actualmente datorită unui proces de divizare şi restrangere a activităţii dispunde de spaţii închiriate pentru activităţi de servicii şi comerţ. 83. S.C. MONDIALA S.A. Societatea înfiinţată în anul 1991, este cea mai importantã unitate care produce confeţii pentru femei din nordul României, dispune de un spaţiu de 1.600 mp, care se poate închiria la 500 euro/lună sau se poate achiziţiona la 25.000 euro. 80. S.C. HERCULES S.A. Fostul centru comercial Someşul 82. S.C. MOBIPAN S.A. Morărit şi panificatie. Comercializare cu amănuntul de produse de panificaţie 67. S.C. SARMEX S.A. Produce mobilier (din lemn de cireş, fag, paltin, nuc, frasin, tei) în serie, 99% din producţie fiind destinată exportului. Fabrica ocupă o suprafaţă de 3 ha. 66. KAUFLAND centru comercial 65. S.C. SATURN S.A. Produce maşini pentru industria chimică şi petrochimică. Mecanizare pentru construcţii. Utilaje şi echipamente petrochimice. 64. S.C. SIHA ROMANIA S.R.L. Producător de tricotaje. Exportator de articole tricotate. Producător de confecţii textile diverse. 84. S.C. OTTO HERMANN S.R.L. Producător de confecţii textile diverse. 62. S.C. TEXTILA ARDELEANA S.A. Societatea a fost înfiinţată în anul 1991 şi are ca obiect de activitate producţia de ţesaturi din bumbac si din fire tip bumbac. Societatea este în curs de închidere şi va dispune astfel de suprafaţă mare de teren şi hale de producţie, situată aproape de centrul oraşului. 52. S.C. DANTEX S.A. Societate cu capital privat românesc, fondată pe baza unei întreprinderi fondată în anul 1889. Produce dantele croşetate, perdele tricotate, diferite confecţii. 53. S.C. ELECTROLUX ROMANIA S.A. S-a înfiinţat în anul 1990, în urma achiziţionării de către Concernul Electrolux a întreprinderii de maşini casnice SAMUS punând astfel bazele celei mai mari fabrici de aragaze din Romania. Societatea produce o gamă variată de electrocasnice, echipamente incorporabile, aspiratoare, etc, mărcile ELECTROLUX – ZANUSSI - AEG. 59. ATRIUM CENTER a preluat fosta fabrică de lemn ERGOLEMN S.A, urmând să construiască un mall cu o suprafaţă de 2,6 ha şi spaţii comerciale de 28.000 m2.

92

89 S.C. ROLL PRESS SA S-a înfiinţat în anul 2000, având ca sferă principală de activitate fabricarea de structuri metalice pentru construcţii, articole din material plastic pentru constructii

93

94

Parcul industrial SUD Satu Mare

Parcul industrial Satu Mare, realizat prin finanţare din fondurile Uniunii Europene, a fost inaugurat la data de 17.10.2005, în prezenţa şefului Delegaţiei Comisiei Uniunii Europene, Jonathan Scheele.

Ocupând o suprafaţă de 69,54 ha, parcul Industrial Satu Mare poate fi considerat unul dintre cele mai mari parcuri industriale din România. Suprafaţa acestuia este împărţită în 18 parcele, cu dimensiuni între 1,25 ha şi 6,9 ha. Redevenţa aferentă terenului concesionat este stabilită la un nivel de 4,5 euro/m2.

Date despre parcul industrial Servicii edilitar gospodăreşti: Suprafaţa:

69,54 ha Reţea de drumuri:

3,2 km Energie electrică industrială, reţele de gaz, apă potabilă şi apă reziduală

Energie electrică: staţie de transformare 110/220 kV Capacitate de gaz: 25 milibar/ parcelă, reţea de gaze naturale: 3,2 km Capacitate de reciclare a apei uzate : 1000 m3/zi, reţea de ape uzate: 3,2 km Capacitate de apă potabilă: 2x72 m3/oră; reţea de apă potabilă: 3,2 km

Zonă destinată serviciilor bancare, alimentaţiei publice şi turismului:: 3,19 ha

Căi de comunicaţie, accesarea parcului industrial

• Acces direct la drumul naţional DN 19 A (Satu Mare - Cluj-Napoca) • Distanţă de 5 km până la Aeroportul Internaţional Satu Mare • Acces rutier la staţia CFR Satu Mare (transport marfă) • Proximitatea a două puncte de trecere a frontierei cu trafic de marfă în direcţiile: Petea-

Ungaria-Uniunea Europeană, respectiv Halmeu-Ucraina- Polonia • Conform proiectelor de dezvoltare a drumurilor publice, parcul se va situa la o distanţă de

mai puţin de 50 km de proiectatul Coridor European nr.5 (Trieste-Kiev), respectiv la o distanţă acceptabilă de autostrada nord-transilvăneană (Borş-Oradea-Braşov), precum şi de autostrada M3 (Budapesta -Nyíregyháza).

Puncte de trecere a frontierei în apropierea parcului industrial:

• Petea (rutier - Ungaria, 14 km) • Halmeu (rutier, feroviar - Ucraina, 46 km) • Urziceni (rutier - Ungaria, 45 km) • Berveni (feroviar - Ungaria, 46 km) • Satu Mare (aerian)

Distanţe faţă de cele mai apropiate capitale europene:

• Budapesta 350 km

95

• Bratislava 530 km • Viena 570 km • Bucureşti 600 km • Kiev 870 km • Sofia 773 km.

Distanţe faţă de principalele oraşe:

• Oradea 136 km • Cluj Napoca 180 km • Zalău 93 km • Baia Mare 70 km • Nyíregyháza 102 km • Debrecen 124 km • Uzghorod 164 km.

Parcul este organizat în 18 parcele, cu suprafeţe cuprinse între 1,25 şi 6,9 ha, toate fiind concesionate în acest moment, şi dispune de toate utilităţile necesare (electricitate, apă, canalizare, legături telefonice prin fibră optică etc.).

Prima licitatie pentru concesionarea unor parcele din Parcul Industrial a fost organizata în cursul anului 2005 de Primaria municipiului Satu Mare. Primele doua parcele au fost cesionate prin negociere directa firmelor Casco si Zollner, ulterior au fost scoase la licitatie alte zece parcele, în conformitate cu documentatiile cumparate de tot atîtea firme. Suprafaţa totală a celor 10 parcele este de 33,19 hectare, Societăţile care au solicitat parcele în concesie sunt : SC Bodescu Impex SRL, SC Electromecanica Satu Mare, SC Roteca, SC Tauril România, SC Solex SRL, SC Lubexpert România, SC Silcomprest, SC Emsteel România, SC Kenobi si SC Quelle.

1. S.C. BODESCU IMPORT EXPORT S.R.L. Produce poliuretan, materie primă, materiale şi accesorii pentru mobilă - furnizare 2. S.C. ZOLNER ELECTRONICS S.R.L. Industria de masini si aparate electrice 3. S.C. QUELLE S.R.L. Sistem de comenzi directe din catalog, cel mai mai mare de acest fel din Romania. 4. S.C. CASCO GROUP S.C.S. Fabricarea articolelor pentru sport 5. S.C. LUBEXPERT S.R.L. Lubrifianti

96

Concluzii, tendinţe, propuneri Astfel, în zona industrială din nord estul municipiului predomină industria alimentară (producţia de bere şi procesarea malţului, industria de prelucrare a laptelui, prelucrarea cărnii de pasăre şi porc, procesarea cerealelor - dezvoltată în zona imediat învecinată extravilanului oraşului) şi prelucrarea metalelor. Zona industrială a suferit parţial reconversie, prin apariţia unor depozite pe suprafeţe mari, în primul rând de materiale de construcţii, dar şi de produse alimentare şi băuturi prin închirierea de spaţii cu utilizare anterioară ca hale industriale. În zonă mai există spaţii şi terenuri neutilizate, marea majoritate în proprietatea SC Arca SRL, pe terenul fostului abator, societatea mai deţinând şi staţia de epurare a apelor uzate de pe platforma industrială, care însă nu este la standardele actuale. O mare suprafaţă disponibilă în imediata apropiere a zonei industriale este platforma fostei Intreprinderi de prelucrare a lemnului (IPL), în perioada anterioară cel de-al treilea din ţară ca mărime, iar ulterior transformat în Samobil SA şi apoi divizat în 5 firme de profil pe structura fostelor secţii ale combinatului. Ca urmare a diverşilor factori endogeni şi de management, societatea a intrat în faliment, actualmente se află în lichidare judiciară, iar suprafaţa totală care poate fi utilizată în alte domenii este de 211. 711 mp, din care clădiri pe o suprafaţă construită de 54.696. O altă zonă industrială importantă este Sud Vest, unde se regăsesc foste sau actuale mari firme din sectorul construcţiilor de maşini. În zona Magnoliei- Fagului- Energiei se găsesc şi acum mari suprafeţe de teren şi clădiri industriale sau depozite de materiale de construcţii de mari dimensiuni, infrastructura în zonă fiind precară şi necorespunzătoare. Dintre aceste firme multe deţin suprafeţe mari de teren sau clădiri (ca exemplu poate fi dată Autonova SA, care în incinta spaţiului a generat deja de câţiva ani o mini platformă proprie), pe care sunt dispuse să le vândă sau să le închirieze altor firme. Alte firme din zonă sunt active în domeniul prelucrării lemnului şi al producţiei de mobilier, al construcţiilor sau chiar al industriei alimentare (ex. Friesland Foods, cu sediul principal mutat la Cluj Napoca, în reducere substanţială de activitate la fabrica din Satu Mare, de asemenea deţinând spaţii pentru alte utilizări, Samlef SA, fostul centru de colecatre şi prelucrare a legumelor şi fructelor în prezent având ca obiect de activitate închirierea de spaţii pentru depozitare pe platforma alimentară din zonă). Dintre alte suprafeţe şi clădiri industriale disponibile situate în alte zone din municipiu ( sud est), în proprietate privată, menţionăm în principal cele ale societăţii Unio SA, extins pe zeci de hectare de teren şi având o serie de hale de mari dimensiuni care ar putea fi reciclate pentru o altă utilizare. Sediul principal al societăţii s-a mutat însă la Baia Mare. Tot în zonă se poate aminti Silvania Forest, având ca obiect de activitate prelucrarea lemnului, de mai mulţi ani în declin şi recent cu disponibilizări colective de personal, societatea dispunând de spaţii pentru restructurare. O menţiune specială trebuie făcută pentru Lisa Draxlmeier Sisteme Electrice SRL, investiţie greenfield demarată în 1999 în domeniul sistemelor de cablaje electrice pentru industria auto, cea mai mare investiţie din judeţ atât din punct de vedere al capitalului investit cât şi al numărului de angajaţi. Este însă de menţionat că efectele crizei au determinat reducerea drastică a numărului de angajaţi (care ajunseseră la 5.100 de persoane în 2007), astăzi firma mai numărând 3.600 persoane angajate. Chiar şi aşa, deplasarea unui număr atât de mare de persoane într-o zonă din municipiu a presupus soluţionarea de către municipalitate a unei mari părţi din transportul angajaţilor către firmă.

Ceea ce însă este de menţionat în mod deosebit este situarea în centrul municipiului a unor industrii de îndelungată tradiţie, investiţiile iniţiale având peste 100 ani vechime în unele cazuri (ex. fabrica Prinz sau Mondiala Satu Mare), dar şi alte investiţii în zona centrală sau semicentrală, respectiv în zone rezidenţiale sau având ca funcţiune serviciile şi eventual comerţul. Pentru unele dintre acestea evoluţia economică a presupus relocarea fortuită, de exemplu Cooperativa Îmbrăcămintea, care un număr mare de ani a deţinut spaţii de producţie pe strada Stefan cel Mare, unde accesul mijloacelor de transport era îngreunat sau chiar nepermis, a vândut spaţiul şi în prezent este în curs de amenajare sediul Universităţii Vasile Goldiş). Pentru altele tendinţa înregistrată la nivel naţional de lichidare a activităţii productive în cazul deţinerii unei suprafeţe de

97

teren semnificative, şi vinderea terenului către dezvoltatori imobiliari, s-a făcut prezentă şi la Satu Mare, de exemplu Ergolemn SA, producător de mobilier din lemn masiv (în principal scaune) de mare renume, care a vândut în întregime terenul şi suprafaţa construită, împreună cu firmele din vecinătate Europrod şi Rollpress, (în total 26.759 mp) către grupul Dawnay Day, în scopul construirii complexului Mall Atrium Center. Alte firme din zona semicentrală sunt fie în declin semnificativ (Textila Ardeleana, procesator de materiale textile de uz casnic, în curs de desfiinţare – unde numeroasele hale de producţie şi spaţii de depozitare vor fi disponibile pentru reutilizări), fie interesele proprietarilor converg înspre alte intenţii investiţionale (ex. Dantex SA, producător de dantele şi accesorii textile, care deţine o suprafaţă de teren de 27.255 mp şi o suprafaţă construită de 12.174 mp pentru care chiar există documentaţii parţiale pentru construcţia unui complex comercial). CCI a demarat colectarea de informaţii despre suprafeţe de teren şi clădiri în proprietatea societăţilor comerciale sătmărene, disponibile pentru alte utilizări, informaţiile primite până în prezent relevante pentru prezentul studiu fiind rezumate în tabelul următor:

CLADIRE TEREN Suprafaţă Suprafaţă Suprafaţă Dest.

construită desfăşurată utilă

CURTE suprafaţă suprafaţă

teren PROPRIETAR

m2 m2 m2 m2 m2

1.600,00 - - - - - Mondiala SA

605,65 2.379,55 2.063,15 251 - -

Textile tricotaje societate cooperativă

1.861,40 - - 3.366 - - Delta Impex SRL 1.000,00 - - - - - Bentoflux SA

33.689,00 - - 35.580 35.580

Activităţi industriale si/sau depozitare Autonova SA

3.000,00 - - 15.159 - - Piramida SRL - - - - 58.900 Agrement Alfa Rom SRL 130,00 - - - - Prodeximp SRL

- - - - 22.000Construibil- intravilan Firoc Invest SRL

514.00 - - - - - MPV & CO SA

TOTAL 42.400,05 2.379,55 2.063,15 54.356,00 116.480,00 Toate aceste suprafeţe pot fi reciclate şi reutilizate în scopuri clar definite printr-o planificare funcţională judicioasă pe zone clar delimitate de către factorii de decizie la nivel de municipiu. Desigur că problema principală în acest caz este proprietatea privată asupra terenurilor şi suprafeţelor construite, fapt pentru care considerăm strict necesară o acţiune complexă a primăriei în mai mulţi paşi, prin care se poate realiza identificarea cu exactitate de către serviciile de specialitate ale primăriei a tuturor suprafeţelor de teren libere şi a spaţiilor construite, a căror utilizare actuală nu corespunde concepţiilor de dezvoltare a municipiului, urmată de identificarea după documentele de cadastru a proprietarilor acestora. Primăria municipiului Satu Mare, în colaborare cu diferite instituţii publice sau de interes public, cu reprezentanţi ai organizaţiilor de afaceri active – CCIA, patronate etc) şi cu societatea civilă sau alte persoane fizice sau juridice interesate ar trebui de asemenea să identifice şi să dezvolte atât instrumente pentru sprijinul anumitor activităţi economice prioritare sau pentru dezvoltarea altora noi, cât şi pachete de facilităţi care să determine proprietarii să consimtă relocalizarea activităţilor neagreate din spaţiile actuale.

98

Criterii de prioritizare pentru investiţii noi ar putea fi:

- Utilizarea de tehnologii noi, moderne, fără impact asupra mediului - Angajarea de personal cu înaltă calificare/ perfecţionarea personalului pe costuri proprii - Investiţia de capital peste un nivel convenit (ex. 500.000 Euro) - Numărul de persoane angajate superior unui nivel stabilit (ex. 5o) - Investiţie de capital propriu în edificarea/ refacerea utilităţilor şi infrastructurii oraşului (ex.

căi de acces, conducte de gaz, apă etc.) Dintre facilităţile care ar putea fi oferite enumerăm:

- Reducerea/ scutirea de taxe pentru obţinerea unor avize/ autorizaţii de construire în noua locaţie;

- scutirea de taxe şi impozite locale pentru noua locaţie, pe o perioadă de timp maximă (ex .3 ani);

- reducerea de impozite pentru construcţia noilor hale de producţie cu un procent negociat pe o perioadă determinată de timp (ex. 20% pentru 3 ani de la punerea în funcţiune).

Este de menţionat de asemenea existenţa unor spaţii disponibile în Parcul Industrial Sud, pentru spaţii pe care nu s-au mai demarat investiţiile prevăzute chiar în unele situaţii în care contractele de concesiune încheiate au fost şi achitate parţial, sau pentru loturi care nu au mai fost ocupate de firmele interesate de concesionarea terenului. Existenţa parcului nu este de altfel suficient de bine valorificată pentru a deveni pol de dezvoltare aşa cum s-a dorit. Legat de zona respectivă, nici existenţa aeroportului internaţional nu a fost fructificată din punct de vedere economic în relaţia sa cu infrastructura complementară, în zonă putându-se dezvolta un centru intermodal de transport, care era prevăzut în mod principial în diverse planuri de dezvoltare locale şi regionale.

În ceea ce priveşte tendinţa de dezvoltare a altor activităţi, în ultima perioadă aşa cum a rezultat din analiza sectorială de la capitolul 3, serviciile au înregistrat o uşoară creştere în ultima perioadă. Cu toate acestea, sectorul terţiar nu este nici în prezent unul dezvoltat, veniturile populaţiei, pe toată perioada de după 1990 mai mici decât media pe ţară, nepermiţând creşterea consumului de servicii. Considerăm însă că evoluţia sectorului este una pozitivă. În privinţa turismului, la capitolul special dedicat au fost făcute nu numai analize statistice ci şi propuneri de dezvoltare a anumitor categorii de servicii turistice. Ar fi de menţionat perspectiva de dezvoltare a turismului balnear, de wellness şi timp liber, prin investiţii private în zona fostului ştrand, precum şi în zona de nord vest, către pădurea Noroieni, tot investiţii private în parcul Sanaqua, pentru care au fost aprobate recent documentaţii de urbanism. În ceea ce priveşte evoluţia comerţului, în perioada de după 2005 au apărut în Satu Mare o serie de lanţuri de mari magazine (Interex, Billa, Kaufland, Real-Praktiker), care au determinat în schimb declinul micilor afaceri de profil. Există şi în prezent intenţii de demarare a altor asemenea activităţi prin structuri de desfacere de tip mall, proiectele de dezvoltare fiind extrem de ambiţioase. Astfel:

- complexul comercial Armonia urmează a fi construit pe bulevardul Lucian Blaga la 10 minute de centrul orasului, cu o investiţie de 50 de milioane de euro, pe un teren în suprafaţă de 163.530 mp. Dintre magazinele preconizate menţionăm, conform comunicatului RED, hipermarketul Carrefour, în suprafaţă totală închiriată de 13.100 mp, precum şi 100 magazine (dintre care Fonomat, Mondex, Secuiana, Leonardo, Colosseum Shop, Nokia, Sephora, Flanco, Centrofarm, Ultrapro, Inmedio, Restaurant Chinezesc Hang Zhou, Say, Germanos, Internity, Samsonite, Meli Melo Paris, Arsis) în galeria comercială construită pe o suprafaţă de 20.000 mp. Sunt prevăzute de asemenea o zonă de bricolaj de 10.000 mp şi 1625 locuri de parcare. Complexul cuprinde o suprafaţă adiţională de 12,000 mp destinată dezvoltării sale ulterioare şi generarea celor aproximativ 1200–1400 noi locuri de muncă. Fiind un complex de tip Mall, presupune totodată existenţa a numeroase restaurante şi cafenele în zona de food-court, dar şi bănci cât şi diverşi operatori de telefonie mobilă. Inaugurarea complexului era prevăzută pentru trimestrul IV al anului 2009; lucrările fiind în prezent stopate este însă greu de crezut că termenul va putea fi respectat.

99

- Atrium Center pe artera de intrare dinspre nord, pe spaţiul fostei fabrici de mobilă Ergolemn, pe o suprafaţă totală de 26.759 mp, din care zona verde va fi de 1.300 mp.”Atrium Center Satu Mare” va dispune de o parcare cu 900 de locuri, peste 135 magazine, un hypermarket, opt - zece săli de cinema multiplex, cafenele, restaurante, sală de fitness şi spaţiu de joacă pentru copii. Investiţia aparţine Grupului britanic ”Dawnay Day”, iar MALL-ul va costa peste 60 milioane de euro. Odată finalizat, complexul va aduce şi îmbunătăţiri părţii carosabile, întrucât accesul este prevăzut atât din str. Corvinilor cât şi de pe b-dul Henri Coandă. Pentru a crea un flux mai fluent, se va largi b-dul Henri Coandă de la 4 la 6 benzi pe porţiunea de colt cu str. Corvinilor şi pasajul sub calea ferată. Si în acest caz lucrările au fost oprite

- mall şi piscina la cap pod Golescu, pentru care dezvoltatorul mall-ului, firma SC Magnum Investiţii SRL din Bucureşti, nu a făcut încă o estimare oficială cu privire la valoarea investiţiei. Complexul va avea magazine şi peste 1000 locuri de parcare, iar odată cu construcţia lui va fi realizată şi subtraversarea podului prin două artere care vor lega podul de cartierul Micro 16 şi de zona mallului. În proiect este prevăzută şi o piscină olimpică acoperită, investiţie finanţată de guvern. Este vorba, practic, despre două bazine. Unul de 50 x 25 de metri, şi unul mai mic, de 25 x 12 metri. Investiţia totală pentru acest obiectiv se ridică la 14 milioane de euro, iar costurile de întreţinere se ridică la suma de 600.000 de euro pe an, potrivit declaraţiilor primarului municipiului. Proiectul PUZ a fost aprobat recent de Consiliul Local, după soluţionarea regimului juridic al terenurilor.

- Grand Mall în zona centrală a oraşului - la intersecţia străzilor Ştefan cel Mare şi Iuliu Maniu, pe patru nivele (subsol, parter, etaj şi mansardă), însemnând 6000 mp utili de spaţii comerciale şi servicii: crama, irish pub, vinoteca, sali de jocuri, cinematograf, cafenea, cofetarie-patiserie, gelaterie, farmacie, spatii de joaca pentru copii, magazine de îmbrăcăminte, încălţăminte, cadouri, articole pentru copii, cosmetice, electronice dar şi saloane de coafură şi frizerie, patru unităţi Fast-Food cu specific culinar diferit precum si birouri. Este de menţionat că nu există spaţii de parcare, ceea ce va crea un dezavantaj clienţilor complexului şi aglomerarea traficului şi aşa congestionat la ore de vârf. Cu excepţia celui din urmă complex comercial, aproape de finalizare, nu există însă perspectiva finalizării acestor investiţii în perioada imediat următoare. Dezvoltarea de mari magazine s-a făcut însă fără o corelare cu interesele rezidenţilor (toate fiind situate în zona de sud a oraşului), determinând o supraaglomerare la ore de vârf a traficului. Utilizarea diverselor fonduri nerambursabile şi programe guvernamentale de investiţii în infrastructură amintite anterior, precum şi accesarea instrumentelor şi fondurilor structurale în scopul modernizării şi dezvoltării infrastructurilor de transport şi de echipare tehnică sunt pârghii a căror mobilizare este imperios necesară, iar colaborarea tuturor factorilor de decizie implicaţi, inclusiv la nivelul judeţului este absolut obligatorie în scopul unei dezvoltări economice solide şi durabile. În acelaşi scop se impune îmbunătăţirea comunicării şi colaborării inter instituţionale la nivel local şi judeţean, precum şi responsabilizarea comunităţii de afaceri şi a comunităţii locale sătmărene în ansamblul său cu privire la rolul fiecăruia în destinul urbei.

100

BIBLIOGRAFIE

*** European Commission,Toward an urban agenda in the European Union, COM(1997)

*** European Commission, Sustainable Urban Development in the European Union: A Framework

for Action, COM(1998) 605 final

*** European Commission, Cities and the Lisbon Agenda: Assessing the Performances of Cities,

Research Report, 2005

*** The State of English Cities - Summary, 2006

*** European Commission (European Union), Cohesion policy and cities: the urban contribution to

growth and jobs in the regions, COM(2006) 385 final

*** Lepzig Charter on Sustainable European Cities, Leipzig 24/25 May 2007

*** European Commission, State of the European Cities Report, Research Report, 2007.

*** A.G. Calafati (2008), Cities in time. Structural Change and Economic Development

*** RAPORT PE 398.450v01-00 privind urmărirea Agendei teritoriale şi a Cartei de la Leipzig -

spre un program de acţiune european pentru dezvoltare spaţială şi coeziune teritorială, Comisia

pentru dezvoltare regională, 31 ian 2008

*** „Piaţa muncii în judeţul Satu Mare. Caracteristici şi tendinţe”, Camera de Comerţ, Industrie şi

Agricultură Satu Mare, 2008

*** Strategia de dezvoltare turistică comună a judeţelor Satu Mare şi Szabolcs -Szatmar-Bereg,

Camera de Comerţ , Industrie şi Agricultură Satu Mare, 2008

*** Strategia de dezvoltare turistică transfrontalieră Satu Mare – Transcarpathia, Camera de

Comerţ , Industrie şi Agricultură Satu Mare, 2008

*** Gestionarea resurselor umane, Caiet al Managerului de Resurse Umane, Camera de Comerţ,

Industrie şi Agricultură Bistriţa-Năsăud, 2007

*** Proiect de raport comun al Consiliului si al Comisiei pentru 2008 privind progresele înregistrate

referitor la punerea în aplicare a programului de lucru „Educaţie şi formare profesională 2010”

„Învăţarea de-a lungul vieţii în serviciul cunoştinţelor, creativităţii si inovării”

*** Buletinul statistic lunar al judeţului Satu Mare , Direcţia Judeţeană de Statistică Satu Mare

*** www.insse.ro

*** www.anofm.ro

*** www.satumare.anofm.ro

*** www.onrc.ro

*** www.satu-mare.ro

*** www.ocpism.ro

*** www.cjsm.ro

101

CUPRINS

0. Introducere 11. Consideraţii generale cu privire la necesitatea actualizării reglementărilor de

urbanism 2

2. Analiza evoluţiei economice a judeţului satu mare în context regional şi naţional 2.1. Informatii generale 42.2. Analiza sumară a situaţiei economice a judeţului Satu Mare 52.3. Rezultatele obţinute până în prezent privind dezvoltarea economică a

judeţului Satu Mare 2.3.1. Evoluţia Produsului Intern Brut al judeţului Satu Mare 82.3.2. Forţa de muncă. Veniturile populaţiei 92.3.3. Activitatea întreprinderilor. Sectorul IMM-urilor 142.3.4. Turism 17

3. Analiza evoluţiei economice a municipiului Satu Mare 3.1. Prezentare generală 193.2. Analiza activităţii întreprinderilor din muncipiul Satu Mare

3.2.1. Înmatriculări efectuate la Registrul Comerţului 213.2.2. Aportul de capital străin în municipiul Satu Mare 243.2.3. Evoluţia cifrei de afaceri 283.2.4. Domenii de activitate prioritare 303.2.5. Evoluţia numărului de salariaţi 313.2.6. Evoluţia sectorului construcţiilor 333.2.7. Evoluţia comerţului şi serviciilor 343.2.8. Banking 373.2.9. Parcul Industrial Satu Mare - sistem de sprijin al afacerilor 38

3.3. Evoluţia economică a sectorului agriculturii în municipiul Satu Mare 393.4. Analiza sectorului turismului în municipiul Satu Mare

3.4.1. Prezentarea obiectivelor turistice din Satu Mare 423.4.2. Analiza indicatorilor din domeniul turismului 513.4.3. Propuneri şi oportunităţi de dezvoltare 55

3.5. Analiza evoluţiei pieţei muncii din municipiul Satu Mare 3.5.1. Consideraţii generale 613.5.2. Aspecte statistice privind forţa de muncă la nivelul municipiului Satu-Mare 64

4. Analiza swot a municipiului Satu-Mare 695. Tendinţe şi caracteristici ale economiei urbane a municipiului Satu-Mare 756. Bibliografie 100

102

103

Date post:	17-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	40 times
Download:	0 times

studiu satu mare pug final bucuresti filestudiu satu mare pug final bucuresti

Documents