A n u l V I Arad , Mercuri , 10/33 Iu l ie 1902 N r . 1 2 6

REDACŢIA Arad} Deák Ferencz-utcza nr. 20.

ABONAMENTUL Pentru Anstro-Ungnria:

pe un an . . . 20 cor. pe Vj an . . . 10 , рѳ V4 an . . . 5 , pe 1 luna . . . 2 » N-rll de Duminecă pe an

4 coroane. , Pentru România şi străină­

tate pe an 40 franci. Huiasorlpte na se înapoiază.

ADMINISTRAŢIA Arad, Deák Ferencz-utcza nr. 20.

INSERŢIUNILE: de un şir garmond: prima dată 14 banï; a dona oară 12 banï; a treia oară 8 b.

de flecare publicaţiune.

Atât abonamentele, cât şi inserţiunile iunt a ee plăti

înainte în Arad.

Scrisori nefrancate nu se primesc

Stat de export. (sb.) Nu n e ma l p u t e m p l â n g e . S t a t u l

face p r o g r e s e u i m i t o a r e . „ B u d a p e s t i Hír lap" î a n u m ë r u l s ë u d e D u m i n e c a la locul p r im n e a r a t ă , c ä în fine eată-ne şi noi : s t a t d e e x p o r t . A v e m anume şi no i o mar fă , In c a r e a v e m un comerc iu d e e x p o r t „pe r e x e e l -lent iam" înflori tor : c o m e r c i u l de femei .

Un cu r io s f e n o m e n p r é s e n t a p r e s a magh ia r a . Când p e u n s c u r t t imp s e face l inişte în j u r u l s ingura l s a l e p r e ­o c u p ă r i : m a g h i a r i s a r e a cu or ! ce pre ţ , când as t fe l In t ra în c â t e u n moment de luc id i t a te , d e s v ë l u e s i n g u r ă ea lucrur i d e to t t r i s t e . Atunci s e dau p e faţă miser i l c a r e de c a r e m a ! îngrozitoare şi fă râ p â r e c h e In s t a t e l e Europei. Atunci f an fa ronade le se vöd cât p re ţ a u şi f r a sa d e m a r e p u t e r e ce beţie de c u v i n t e c a r a g h i o a s ă e ! Atunci vin l a o r d i n e a zi lei socialişt i i , emigrările c u mii le a locui tor i lor , alungaţi de l à v e t r e l e lor d e foame şi nefericiri , şi a c u m în u r m ă c e v a nou: ruş inosu l c o m e r c i u d e femei . S'ar p ă r e a c ă s t e r e o t i p a t e m ă a p o ­liticei de m a g h i a r i s a r e s e d i scu tă tocmai p e n t r u a c e i c u v e n t p â n ă l a atâ ta b a n a l i t a t e , p e n t r u - c ă e s t e s in­gu ra d e s p r e c a r e s e p o a t e sc r ie lue rur i bune şi f r u m o a s e — afi rmat iv p r o ţ r e s u t u c i e cons t an t , — încolo or i -ce sujet e s t e t r i s t şi d e p r i m ă t o r . Şi apoi aşa e omul, s e o c u p ă ma l b u c u r o s de lucruri le carl- ' l î n v e s e l e s c .

S ia t i s t ieeş te ch i a r — deş i ruş i ­nosul comerc iu d e feme i s e face p e ascuns, In umbra leg i lo r , — s ' a r p u t è documenta , că nică i r l în E u r o p a n u es te t e r en a t â t d e pr ie ln ic p e n t r u acest soiu de n e g u s t o r i e c a în Un­garia. Abs t rugênd de l à comerc iu l in­tern de c a r e nu s e o c u p ă „Bud . H ." dar pe aces ta 11 ş t im noi câ t d e r en ­tabil e, s u p r a p r o d u c ţ i u n e a în a c e s t

so iu e a t â t de m a r e , încâ t p r o v e d e m cu î n b e l ş u g a r e e x i g e n ţ e l e în t r egu lu i con t inen t . L a c a l u r i i e pub l ice şi bor-d e e l e o r a ş e l o r m a r i din t o a t e s t a t e l e B u r o p e l şi Amer ice l , s u n t p l ine de femei p e r d u t e , p r o v e n i e n ţ e din Un­gar ia , c u n o s c u t e în s t r ă i n ă t a t e sub n u m e l e de madsarli o r i hungard.

„Bud. H ." în fa ţa a c e s t u i luc ru , c e cons t i tue o ru ş ine şi p e n t r u v e a c u l a c e s t a de lumina , c e r e c a g u v e r n u l p e ca l e admin i s t r a t i vă s ä ie ie g r a b n i c e m ë s u r ï p e n t r u a-I p u n e capë î .

D a r s ă v e d e m de ce folos p u i â m e s ur i le c e le p r o p u n e „ B . H ." leg i s l a t ive i ţor i l ?

P o a t e - s e o a r e , fie p e ca l e ad­min i s t r a t ivă , p r in m ë s u r ï p o l i ţ i i l e , fie pr in leg i spec i a l e , ori m ë s u r ï i n t e rna ­ţ i o n a l e s a n a l u c r u l a c e s t a ? N o ! n u o c r e d e m !

Căci s e le m â n ă p e a c e s t e n e ­fer ic i te p e p o v â r n i ş u l p r ă p a s t i e i si­g u r e ? Ce le face sâ- ' ş i p ă r ă s e a s c ă s t r ă m o ş e s c u l p ă m e n t , s ă c e r c e necu­noscu tu l , şi s ă s e a r u n c e în v î r i e ju l u n e ! v ie ţ i c ăzu t e şi p o c ă t o a s e ? N e v i n e cu g r e u a c r e d e ca a l t ceva , d e c â t l ipsa . D e s igur d a c ă pa t r i a lo r ie-«r p u t e a h r ă n i şi îmbracă , d a c ă i e - a r p u t e a p r o c u r a min imalu l e x i s t e n ţ i , nu am a v e a şi a s t ă p l a g ă p e l â n g ă ce l e l a l t e m u l t e . Ori şi a tunc i ? j S e p o a t e c ă şi a tunc i

O s t r i c ăc iune m a r e a s t r ă b ă t u t m o r a v u r i l e m a s s e l o r c u d e o s e b i r e în o r a ş e l e n o a s t r e . Insuf ic ienţa c r e ş t e r e ! r e l i g i o a s e , î n locu i r ea sp i r i tu lu i c re ş t i ne sc cu p e r c e p t e l e fa lse a l e cul tur i i m o d e r n e şi p e s t e to t , l ipsa d e idea l mora l c e e x i s t ă î a ţ e a r a a c e a s t a , a p r o d u s cu d e o s e b i r e în a c e s t e s t r a t u r i o d e g e n e r a r e m o r a l ă şi e tn ică îngriji­t o a r e . Ani d e zile n imen i n u s 'a în­gri j i t d e i m p e d e c a r e a a c e s t u i c u r e n t bo lnăv ic ios ; d incont ra , l eg i s la t iva noa­s t r ă î n săş i '1-a f avor i sâ t , u n e or i in­c o n ş t i e n t p r in înf i in ţarea d e o p e r e le­

g i s l a t i v e p r e m a t u r e , p e n t r u car i ţ e a r a a c e a s t a n u e r a de s tu l d e c o a p t ă , c a de e x . i e g i i e pol i t ice b i se r iceş t i , a l t e - o n conş t i en t f avor i sând - fliadcu as t fe l îi c e r e a u i n t e r e s e l e , — e l emen­tu l OVIÜOS8, e l e m e n t plin d e g e r m e n i i co^ ip ţ i e l şi a d i s t r u g e r e l m o r a l e .

B a t a d e ce m ö s u r i l e p e ca r i l e p r o p u n e „Bud . Н Л n u v o r opr i l av iua c e s e l ă ţ e ş t e to t m»l mul t , n u v o r s a n a nici m ă c a r iu p a r t e r öu l de c a r e s e p l â n g e . A u r m ă r i p e c u m p e r ă t o r i i d e suf le te , a mobi l i sa g e a n d a r m şi fi-n a n ţ c a r e să-I c a u t e , sa-l e r u e z e , a-I lovi apoî cu a s p r i m e a legi i , a t e opr i la a c e s t e m è s u r l , î n s e a m n ă a nu - ' ţ l da s e a m ă de c a u s a ci nuu ia i de efec t şi p r i a u r m a r e a n a a ju ta î a definitiv n u l n imic .

I m b u n ă t u ţ e a s c ă - s e insă refer in­ţ e l e do tn; î pr in u ş u r a r e a sa rc ine lo r o a p a s ă azi m»I g r e u p e ce l s ö r a c ; nu s ă r i s i p e a s c ă b.tmî publ ic i p e n t r u lucrur i u t o p i c e ci în t r ebu in ţ eze - se p e n t r u î n l e sn i r ea t ra iu lu i v i e ţ i ! lo­cui tur i lor , r e v i n ă apoi , g u v e r n şi soc ie­t a t e , 1» î s v o n r e l e p e r c e p t e i o r m o r a l e c r e ş t i ne ş t i d e c s r e a t â t d e mul t s ' au î ndepă r t a t , — s ingur i l e p r e c u m a zis şi i a Aüííhea i m p ë r a t u l W i l h e l m — Ѵізеіпісѳ fe r i e i toa re p e n t r u p o p o a r e câ t şi p e n t r u indivizi, se v a d e i ă t u r s as t fe l caust* şi a tunc i î n t r e p r i n d e r e a

Fxporteur pour l'Orient ' n u v a ma i t i L îa noi mar fă . A d e v ë r a t , n u v o m mal fi nici stat de export, d a r v o m fi, c redeu i , m a l fericiţ i .

Foaia oficioasă în numërul de Duminecă pu­blică următoarele :

„Majestatea Sa împëratul şi regele apo­stolic prin resoluţiunea sa preaînaltă din 15 Iulie, s'a îndurat prea graţios a permite comisarului regesc prorogarea pe timp ne­determinat a congresului gr.-or naţional bi­sericesc sêrbessu.

Din Carloveţ se anunţă, că comisarul regesc alaltăieri a plecat de acolo. Comisarul la mai multe ocasiuni şi-a exprimat mulţu­mirea faţă de activitatea congresului şi sino­dului episcopesc* Membrii congresului încă au plecat, cei mai mulţi.

Modalităţi * • •

Delà comitat. Protonotarulcomi­tatului Arad în absenţa vice comitelui a convocat congregaţia comitatensă la şedmţa extraordinara pe 1 August n. a. c. Pro­gramul adunării e compus din 7 puncte cu 60 de agende.

* Prorogarea congresului din Carloretz.

Congresul din Carlovetz Sâmbătă a fost prin rescript regal prorogat pe timp nedeterminat.

Zia ra l e b u d a p e s t a n e pub l ică t o a t e o ş t i re din T . St.-M*rtin c a r e î n c e p e as t fe l :

яІп urma mişcărilor continuie ale ultraiştilor naţionalişti, s'a dovedit că nu­mërul actual al gendarmilor nu mai este înăestulitor"...

Şi la u r m ă conc lus ia : S e v o r înfiinţa nou l pos tu r i d e

g e a n d a r m ! în vre -o p a t r u c o m u n e , car i t o a t e l a o la l ta n u c r e d e m s ă a ibă o mie d e locui tor i . . .

Cum s e mişcă în con t inuu ul t ra iş t i î na ţ ional i ş t i , n u s e s p u n e . Ş t im însa cu toţi! , c ă t o c m a i din a c e l e pă r ţ i a l e ter i ! , locui tor i i e m i g r e a z ă în m » s ă şi nu de mul t „ M a g y a r o r s z á g " sc r ia c ă d a c ă nu. s e v o r Iu* mëàur i d e î a d i v p -t a r e а situaţiunei economice, căel serăcia e s t e c a u s a emigră r i lo r , bă rba ţ i n u m a i p e b a n ! s e v o r m&\ a r ă t a p r i n t r e Slo­vac i i din Nordu l ţor i l . Ceilal ţ i sun t duş i în — A m e r i c a .

Cu c ine consp i r ă dec i şi p r imej -i ' uesc e x i s t e n ţ a s t a t u i a ! şefii u l t ra i ş t l ?

L a a c e a s t a d e s igur n u v a r ë ­s p u n d e nici u n ziar m a g h i a r , d u p ă cum nu v a s p u n e n imen i n ie! c u m p a t r u or i cinei g e a n d a r m ! po t g a r a n t a e x i s t e n ţ a s t a tu lu i . . .

Nicî nu e ac i d e al t fel v o r b a d e adevër. N u sun t p ' a c o l o „u l t ra i ş t l* na -

PETRtJ CA2ACUL D E

I O S I F P O P E S C U .

IV.

T r ă d a r e . (Urmare).

— «Stăpâne», începu L a m b r u , >iartă, că înainte de a desvëli motivele pasului meu , să spun câte-va cuvinte despre trecut. — Voiu fi foarte scurt,* adaogă el, vëzênd, că Aron în­cruntă sprânceana. — »Eu sunt născut in reşe­dinţa Sultanilor din părinţi scăpătaţi . T a t ă l m e u era odată ap roape de a se sinucide de miseriă şi a ne lăsa pe m a m a şi pe mine muri tor i de foame. Atunci însă o m â n ă puternică 'i-se în­tinse şi respăndi darurile sale asupra nenoroci te i noastre familii. De aci înainte e ram scutiţi pen t ru totdeauna de chinurile lipsei. Când tatăl m e u se afla pe patul de moar te , më c h e m à la sine şi-'mî zise : »Fetul m e u , dacă m a m a ta si tu rëmânet i într'o stare destul de bună, aceasta aveţi să o mulţumiţi unuî bă rba t măr in imos. Acest boer m a r e á murit, dar a lăsat un fiu, care va avea poa te lipsă de spriginul oamen i lo r de inimă. Jură-mi, că-ţî vei sacrifica toa te puter i le fisice şi mora le pentru a servi pe acest t iner«. — E u jurai în­dată ; tatăl m e u înainte de a-'şi da sufletul îmi spuse numele acelui boier . E i bine, fiiul bine-făcetorulul nostru eşti Măria-ta ! »

Deşi cuvintele luî L a m b r u erau foarte s imple şi na tura le , scepticul Aron avu un suris de ne­încredere .

— »A!» zise el, » în ţe leg ; aï voi să intri în serviciile mele ?<

L a m b r u surise cu mândr ie . — »In v ieaţa mea,* zise el, » am fost destul

de î ndemâna t i c pen t ru a-'mî câştiga avere ; nu m ë împinge t rebuinţa să linguşesc pe cei mar i , da r ju rămentu l m ë p r o v o a c ă să fiu recunoscë to r b inefăcetor i tor mei . Acestea le-am spus, Măria-ta, pen t ru a arë ta mot ivele , din care a m făcut ce a m făcut. L a suirea Mărieî-tale p e tron m a m a m e a mur ise . E u m ë aflam da ră singur în Iaşi, u n d e m ë re t răsesem în obscuri ta te , pând ind mo­mentul , în care s'ar simţi lipsa mea . P r in in-formaţiunile mele m ë convinsei în cu rênd , că un complo t se urzeşte în cont ra t ronului , sau poa te a vieţii Mărieî-tale. Intrai în n u m ë r u l con­spiratori lor pen t ru a u rmăr i paşi i lor, şi eată, ce am descoperi t . Conspira tor i i d u p ă lungi desba-teri au hotărî t să rescoale pe Orcheen i şi So-cocenî, şi spre scopul acesta au trimis pe un domnişo r Ionaşcu să se p u n ă în fruntea lor. Acest tinër ambiţ ios voeş te să sosească cu a r m a t a pe neaş tep ta te la Iaşi. P â n ă atunci adunăr i le s 'au î n t r e r u p t dar capii conjuraţi lor şi locuinţele lor îmi sunt cunoscute . Ajunge un ordin delà Măria-ta pentru-ca ei să fie aduşi aici.»

Aron r ë m a s e u n m o m e n t pe gânduri . El îşî zise cu ne înc rederea omului păţit, că L a m b r u pu tea să fie u n şar la tan ; dar ce pu tea p e r d e el,

Aron, prin aceas ta ? Nu-î era iertat să contro­leze faptele acelui o m ? De a l tcum mijlocul cel maî prac t ic e ra să p u n ă m â n a pe acei conju­raţ i adevera ţ î sau presupuş i ; câte-va cape te tă­iate nu era să sch imbe tare n u m ë r u l vic t imelor sale. Cu toate acestea nu vo ia să-î lase lui L a m b r u u n p r e a m a r e meri t .

— ,Or î - ca re ar fi, comise , motivele care te-au î n d e m n a t a-mî fi folositor», zise el, » îţi spun drept , că p â n ă a c u m nu mi-aï descoper i t lucrur i nouî . Rescoa la Orcheeni lo r şi Sococeni lor este un fapt, ca re mi-s'a relatat de oameni i meî. H a t m a n u l m e u este avisât de mult , şi în curend felonia acelor supuşi va fi pedeps i tă d u p ă merit.»

L a m b r u îşî m u ş c a buza de necaz şi păli, da r se stăpâni curend .

- »Ca tdesg re conspiraţiune,» cont inua A r o n , » ea încă îmî era cunoscu tă în trăsături le eî ge­nerale ; n u m a î persoane le , care iau par te la ea, nu îmî sunt deplin cunoscute .»

— »Atuncî,* zise L a m b r u cu linişte, »vëd, că Măria-ta aï cunoşt inţă despre toate, şi eu pot să m ë re t rag?« Comisul se inclina cu respect , înecendu-.şî furia, şi se îndrep ta cătră uşă. Aron 'i-se păru un adversa r maî puţ in d e despreţuit decât crezuse la început .

Vodă îî făcu se r e m â n ă . — »N'am voit să te vatëm,« zise el cu

blândeţe , »are tand că p â n ă a c u m nu mi-aï desco­perit lucruri nouî. Aştept faptul cel maî impor­tant, n u m e l e capi lor conspiraţ iuneî . <

2 10/23 Iulie 1902 Nr. 126 1 ţ ional iş t i , or i daca sun t , el n u m a i s p r e b i ae l e pa t r i e i l u c r e a z ă . Ci, a ş a s e v e d e , fibiraul v r e a să- 'ş i d e e impor­t a n ţ a : s ă a r a t e că e p r ime jd ie si d a c ă n u s e v a î n t âmp la v re -o ca tac l i smă , a c e a s t a e s t e din c a u s a că e l a c e r u t des tu l d e v r e m e g e n d a r m l . . . Modali­tatea îndreptării lucrurilor, aceasta este adică în stat: geandarmii!

P o p u l a ţ i a e m i g r e a z ă d e s e r ă c i e . T r e b u i e deci g e n d a r m l — v a s ă z ică se îngreunează budgetul —• pen t ru -ca n u c u m v a ul t ra iş t i i s ă facă v r e - u n b u c l u c .

P e n t r u - c ă , m ö r o g , bucluc e s t e p e n t r u sa t r ap i i p rov inc ia l i ori-ce a r f&ce ul t ra iş t i i şi u l t r a i s t e , or i şi c ine n u s e înch ina o r b e ş t e şi n u înch ide ochii în fa ţa f ă răde leg i lo r agen ţ i l o r „ ide i i " . . .

Astfel ch ia r „Bud. Hirlap" d e l à 20 Iul ia pub l i că u n l u n g r a p o r t de là Nyüra, în c a r e sub t i t lut Bani naţio­nalişti slovaci dă a l a r m ă , că u l t ra iş t i i s lovac i întemeiază bănci !

„Acum de curênd — s e sc r i e în r a p o r t — ultraiştii slovaci imiteazâ cu destul succes pilda Valahilor. Au înteme­iat, nu de mult, trei bănci*... A r a t ă apoî că în f r u n t e a a c e s t o r bănc i s t a u to t ultraiştî, î n t r e alţi i şi depu ta ţ i i d ie ta l l V e s z e l o v e k y şi Kol lá r . C e e a - c e e foa r t e n a t u r a l , căcî numai cine are în­crederea în cele politice ale poporului poate s-o aibă şi în cele economice, e a r ' f ă ră î n c r e d e r e absolută* n u s e p o a t e î n t e m e i a bănc i p o p o r a l e .

Susamin t i t u l r a p o r t în a c e l a ş i t imp când alarmează, ma l şi denunţă, z ice ca de r e g u l a bănc i l e a c e s t e a s e în­fiinţează cu escluderea publicităţii. In felul a c e s t a n u p o t s ă in t r e aco lo şi „pa t r i o ţ i " . B a ch ia r s e p u n e gr i ja d e o s e b i t ă s ă n u î n t r e .

S e î n ţ e l e g e : p e n t r u şoviniş t î e s t e publ ic i ta te n u m a i c e e a ce a p a r e în fol m a g h i a r e şi t e p o m e n e ş t i că azi m â n e o s a c e a r ă d e c r e t a r e a , prin lege, c ă publ ic is t ică e s : e şi r o m â n e n u m a i c e e a ce p o a r t a p e c e t e a u n g u r e a s c ă , c e l ro m â n e s c or i s l o v ă c e s c , n -a re v a l o a r e

As tea - ' s în s t a tu l u n g a r modal i t â ţ i l e de d e s l e g a r e a ches t i i lor impor t a n t e : g e a n d a r m i i ca r i s ă s t r e j u i a s c ă p e ce l d e n u n ţ a ţ i ( t e mir î d e ce şu-chia t ! ) şi n ă p u s t i r e a s u p r a ce lo r car i l u c r e a z ă în i n t e r e s u l n e m a g h i a r i l o r ! P e n t r u - c ă , fă ră nicî o îndoia lă , S lovac i i „u l t ra i ş t î " car î înf i inţează băncî , fac mar ï se rv ic i i şi S lovac i lo r şi patriei Ori v r e a p r e s a m a g h i a r ă şi s t ăpân i ­

r e a ţe r i l s ă n u s e înfiinţeze bănc i prin­t r e S lovac i , ci p o p o r u l s ă fie abando ­n a t p e m â n a Ovre i lo r , s ă s e a j u n g ă l a s i tua ţ i a din M a r a m u r e ş , u n d e Ru­teni i sun t e x p l o a t a ţ i c ă s ' au r e v o l t a t p â n ă şi Ungur i i m a l cu m i l ă ? V r e a ca nici f ra te p e n t r u f ra te s ă n u m a l l u c r e z e , ci na ţ iona l i t ă ţ i l e nici economi-ceste s ă n u ma i l u c r e z e , ci s a s e l a s e to tu l în gr i ja p r e a s impat ic i lo r — geandarmi ?

Ar fi şi a s t a o m o d a l i t a t e p e n t r u desf i in ţarea s i gu r ă şi g r a b n i c ă a n e m a ­ghia r i lo r .

Cestiunea macedoneană. Voibjud In anal din numerile trenate

ale acestui ziar, despre Închiderea şcoaielor, afirmam cu sigurenţă că şcolile funcţiooează şi că toate cele scrise da „La Rourdaiaa*, sont pure invenţiunî. .Conservatorul' d'a-seară publică o corespondenţă din Monaatir ta care spune că şcoala dm Ourazzo (des­pre care „La Roumaine* scria ca e tiu busa) funcţionează, Insă are puţini elevi. Tot aşa se va publica încetai ca Încetul că, şi ce­lelalte şcoli enumerate ca Închise În coloa­nele ziarului ,La Roumaine" sunt deschise.

Acum revin la conclusia absurdă la care ajunge , La Roumaine * că pria această publicaţie autorităţile ne vor persecuta, eeie-lalte naţionalităţi cuaoscôndu ne planurile, ne vor dobori mal uşor in propaganda noa­stră şi că dl Haret a comis o trădare.

După-сѳ afirmi că In Turcia fie care funcţionar neglijează ordinele date delà cen­tra şi că administraţia îşi face de cele mal malte ori de cap fără să ia iu consideraţie interesele statului ci numai interesul el cum poţi susţine, că arătarea numëcuîul şcolilor luciu deja ştiut de funcţionarul In chestie (doar nu stă degeaba In funcţie) II va da prilej eă Se opue la deschiderea şi funcţio­narea lor?

Toţi funcţionarii Tarei, ori de câte ori vor să ciupească câte ceva, iţi creiază difi­cultăţi fără nici un motiv (aşa e administra­ţia) şi când vrea să te spnjmească poate să aducă adversara! teu probe palpabile des­pre culpabilitatea ta că ei decide cum ÎI place. Cine na ştie că, d-rul Tatarchef, setul mişcărel bulgăreşti delà Salonic, a scăpat cu un simpla exii de câţl-ѵа ani graţie . . . gentileţe! valiului?

Corespondenţa a fost falsificată prin mituirea tuturor midlor funcţionari şi d-rut, compromis cu desăvlrşire, in complot s'a ales cu închisoarea d"şl putea să fle con damnat la moarte. Na tăgadaesc ic fluenţele străine, dar vreau să spun că na plata cor­pului didactic român din partea României poate pune obstacole, căci s'a vëzut că In tr'un loc unde nedisciplica э permanßnta în ceea-ce priveşte administraţia nu mai Incsp mijloace lfgale вяи ilegale. Totul e Ia dis creţia iul X. şi Y.

Putem cita o sumedenie de exemple de aşa natură. Caşul lai Magiari, şi ta ge­

nerai al tuturor bătăilor cari le-am provocat noi In biserică spre a le câştiga. Bată deci, că un simpla num« publicat tu „Monitorul Oficial" nu-'i decide nici odată pe funcţie-uarul turc, ca sa-'şi spao părerea şi s'o execute. Lui îi trebue altceva. Cât pri­veşte acusaţuie, сѳш-le vor a i ace celelalte naţionalităţi, faţă ca diferitele instanţe ju­decătoreşti, nici na irebuesc menţionate. Nu ta poate acusa cineva de un lucru când d-ta însuţi îi susţii, căiil ştii că eşti iu per­fectă regală şt mergi cu fruntea sdniuă iară să ţi pese de nimeni.

Mai departe ,1a Roumanie" spnne că ni-s'au cunoscut planurile (??) de săira bul­gari, greci etc. Ce planuri? Noi nu avem decât au singur plan, aceia de a ne înşirui in limba noastră maternă, desvoliâada ne pe tărimal naţional. Cum pâaă acum n'am fost acusaţî, şi n'am declarat chiar noi de oenamérate-orl că şcoalele noastre sunt în­treţinute de statul român?

Dacă ö aşa, ce pLn s'a destăinuit prin .Momtoîul Odcial* câa i s'a Bpu« că cutare şcoală are ua institutor ? şi aşa mai de parte. Grecilor, Bulgarilor li-s'au descoperit toate planurile şi na li s'a făuUi nimic, (da ce? na discat) nu noue Di-ja vor pune pe deci căci n'avem nici o poiitică do agre siun-э şi căutăm să ni desvoltăm îa mod pac; nie.

Ё clar ca lumina zilei, că fapta dluî Hareî constitue o laudă pentru d-aa, căci a rupt cu îatonerecal şi ca meschinăriile de până acum câţiva an!, când badgetui se făcea de un simplu funcţionar delà cuite, с&ге dădaa bani fără nici o socoteală bă leada-'şl joc de macedoneni, crezôadu-'i pa toţi oameni interesaţi. Nu mai lucape nk-1 o îndoială, eă „ara noaă - delà 99 ne-a făcut cel mai mare iöa. Starea in care se g-i sesc şcoalele noastre, pe care stare di Ha;ct se sileşte să o îmbimăiaţeasiă, ca sed^to-reşte mësurilor bane lasse da d sa, ci pro cedeurilor proaste ale unor macedoneni, va­nitoşi şi interesaţi, cari cred că vlrlnd che­stia noastră în poiitka partidelor din ţeara au să ajungă depărta mai repede, <bcât prin mumă cinstită şi demnă.

„Secolul XX". X. X.

a prefăcut întreprinderea aceasta în socie­tate pe acţiî care a primit asupra sa drep-rurile şi deobiigamentele firmeî Hász. Dar nici afacerile societăţii n 'aa prosperat tocmai spendid şi s'au mai adăugat şi alte impregurări nefavorabile carî in timpul diu urmă au împins şi societatea In crisă. Mai pe urmă la cererea unui creditor din Âr&d, judecătoria din Baia de Criş a efeptuit lici­taţie asupra dreptului da estirpare a socie­tăţii pe acţiî, care la licitaţie a fost cum-pörat de Domnul Adrian Micu proprietar ia Baia do Criş cu 320 ,000 coroane.

O altă execuţie s'a efeptuit din partea judecătoriei din Baia-de-Criş la cererea unui consorţiu diu Baia-de-Criş pentru o pre-tensiuue ce o au fnţâ de societate, In sumă de cor. 4 3 8 3 , punendu-se secuestru pe instrumentait) de lucru aie societăţii, şine de tren, şi alte maşineriî, deposite de lemne de foc etc. toate iu valoare de 2 7 3 9 6 cor. 89 fii.

Intre creditorii societăţii şi Domnul Constantin Serbau acum decurg pertractări de impacmală, cari după toate probabilităţile УОГ duce la scop. Se speră, că chiar şi liqui-darea societăţii se va putea evita, dar acti­vitatea, care a fost suspendată se va con­tinua, ear materialul ce se va face se va pred* întreprinzătorului pe lângă contract.

Acţionarii societăţii ajunsă In crisă, sunt în cea mare parte din Budapesta.

Crisa nneî societăţi pe acţiî pentru mdastfie de lemne.

In cercurile comerciale din comitat a făcut suptămâna trecută mare sensaţie crisa In care a ajuns în urma insolvente! socie tatea pe acţiî pentru industria de lemne in valea Crişului. Fiind în afacere interesaţi şi Români, dăm unele amënunte despre aceasta afacere.

înainte cu vre-o câţiva ani dl Con­stantin Şerban proprietar din Baia de Criş a vindut dreptul de estirpare din o parte a pădurilor sale, comersantului din Buda­pesta Adolf Hász. Firma H á z însă, la doi anï în urmă a devenit insoJvt ntă şi apoiu

ACADEMIA ROMANA. Concursuri pentru premii. 1902.

A. Premii pentru cărţi publicate. (Urmare).

II. Premiul Statului Eliade-Răduleicu, de 5 0J0 lei, se va decerne în Sesiunea generală din anui 1903 unei cărţi scrise la limba româaă, cu conţinut literar, care se va judeca mai meritorie printre cele pu­blicate delà 1 Noemvrie 1900 până la 31 Octomvrie 1902.

Terminal depunerii Ia cancelaria Aca­demiei, In 12 exemplare, a cărţilor propuse pentru concurs este până la 31 Octomvrie 1902.

Ш. Premiul Adamachi de 5.C00 lei se va decerne îa sesiunea generală din anul 1903 ooeî cărţi scr is 3 In limba română, CM cuprins moral de ori-ce natură, care se va judeca mal meritorie printre cela publicate delà 1 Noemvrie 1901 până la 31 Octom­vrie 1902.

Terminal depunerii, la cancelaria Aca-demitl, in 12 eremplare a cărţilor propose pm'-ra concurs este până Ia 31 Octomvrie 1902.

IV. Premiul Asociaţiuniî Craiovenepen­tru desvoltarea învëtamêntului public, de 1 500 lei, se va decerne In sesiunea gene-

L a m b r u re începu sä s p e r e z e ; da r înţelese to t -deodată , că dacă v a descoper i totul, rolul sèu va II te rminat . Se hotăr î deci să lie cu bă­gare de seamă . T o t din aceste mot ive denatu­rase istorisirea decisiunilor conjuraţi lor şi nu pomeni se nimic de jalba lor cătră Poa r t ă .

— » Fi ind-că Măria-ta o doreşt i» , zise el, voiu mărturis i , că u n a dintre persoane le cele mai însemna te ale statului este capul d e c l a r a t ; ce aï zice Măria-ta, c ând al afla, că mare le Vor­nic B u c i u m face par te din conspira ţ iune?»

— » Mare le Vornic Buc ium !» esc lamă Aron , care deveni foar te palid. » Aşada r şi tu, Vor­nice .« m u r m u r a el între dinţi.

— >Cât despre ceialalţî, eî încă nu sunt mal pe jos ; Logofëtul Bă r l ădeanu şi Vornicul P a o s sunt tot boier i de frunte. Mal sunt încă do ui venetici, dintre care unul se dă drep t Ar­in asul Stroe, ear celalalt p re t inde a fi chiar fiiul lui Alexandru-vodă L ă p u ş n e a n u » . L a m b r u găsi, că ar fi impruden t să v o r b e a s c ă de necunoscu­tul preşedin te al conjuraţi lor, despre ca re nu descoper ise nimic.

Aron era ca isbit de trăsnet. El nu - ş î putu ascunde tu rbura rea , ear ' L a m b r u simţia că in­fluenţa sa creşte. V o d ă r ëmase pe gândur i şi începu a recunoaş te , că t r ebue să se se rvească de L a m b r u pen t ru m o m e n t . In t r ' adever numele fiului luî L ă p u ş n e a n u p ronun ţa t înaintea poporu lu i pu­tea să fie scânteia, care ar fi aprins incendiul ; t rebuia da r să lucreze cu cea maî m a r e pre-cauţiurie şi să m o l c o m e a s c ă pe L a m b r u .

— »De Bucium, Bâr l ădeanu si P a o s voiu pur t a eu de grijă», zise în fine Aron. »Cât de­spre pret insul fiiu al luî Lăpuş neanu , ţi-'l las în grijă, comise . Dispune de oameni i meî, c u m îţî va plăcea . Ţi-se va d a un ordin de a res ta re pen t ru cel douî venet ic i ; lucrează cu cel ma î m a r e mister şi cau tă să nu-'ţî scape oameni i aceia*.

Aron suna şi o rdona , ca L a m b r u să fie con­dus într 'a l tă sală.

Comisul nostru simtia, că câştigase mult de-venind s tăpâni torul gardeî palatului . Spe ra a c u m că pr in coruptibi l i tatea oamen i lo r îşî va réalisa scopuri le ambi ţ ioase .

V. Căuşele mici produc efecte mari. Ceti torul îşî aduce aminte , că un oare-care

Vever i ţă r emăsese înaintea locuinţei luî P e t r u , pen t ru a pând i mişcările celor douî amici .

Acest Vever i ţă , desi avea ceva din însuşi-rile animalului al căruia n u m e îl pur ta , totuşi e ra accesibil la sent imente fragede. Cine e fără greşeală, să a runce în el cu pea t r ă !

Veveri ţă era da r înamorat - Ce e maî mult, în têmpla rea îl aşezase chiar în faţa locuinţei, u n d e vietuia încân tă toa rea sa Dulcineă. C â n d zicem încân tă toare , ne servim de o expresiune poet ică , pen t ru a califica obiectul unuî sent iment m a l tot atât de poetic. D a c ă o m u l n e p r e o c u p a t s'ar fi uitat cu atenţiune la leliţa Margh ioa la —-asa se n u m i a obiectul a m o r u i u î luî Vever i ţă —

poa te că ear ' il găsit mul te de fec te ; da r p e n t r u bunul om, ca re o v e d e a prin mic roscopu l iubi-reî, ea era î n t r ' adeve r încântă toare .

Abia se sculase leliţa Marghioala şi era î ncă cu peru l nepep tena t , c â n d veni să desch idă ob­loanele ospetărieî sale — Marghioala ţ inea ospë-tărie în fata căsuţei , u n d e locuia P e t r u — : de oda tă ea zări pe s c u m p u l eî Veveri ţă . P e a n a o m e n e a s c ă nu poa t e descrie cea ce simţi în acel m o m e n t acea fiică a Eve î — îî z icem aşa, fiind-că m a m a sa se ch i ema E v a .

Vever i ţă din parte- 'ş l ar fi voit ma l bine 1

să între în p ă m e n t , căci funcţiunea sa p résen ta nu p r e a e ra în a c o r d cu dulcile a d e m e n i r i a le amoru lu i . Bietul Vever i ţa îşî luase m a r e respun-dere postându-se chiar în faţa ospetăr ie î .

Marghioa la făcu sgomot cu obloanele , pen­tru a-î a t rage atenţ iunea, şi s t r iga: » Vever i ţ ă ! D-ta aici! F r u m o s din parte- ' ţ î să veghezi îna­intea ferestrei m e l e ! Vino în casă!»

Ce era să facă s ă rmanu l o m ? N u p u t e a spune, că e spion ; de a l tcum puterea sent imen­telor sale poe t ice , şi oare-care imbo ldu r i m a l puţin poet ice ale s tomachulu î îl duseră în ispită. El întră în ospetăr ie , zicendu-'şî: »Me vo iu aşeza lângă fereastră şi de acolo voiu obse rva to t a tâ t de bine ; ba, ce e maî mult, sp iona rea m e a nu va fi bă te toa re la ochî».

O m u l p r o p u n e , D u m n e z e u d i spune ! D a r , Să nu ant ic ipăm. (Va urma)

Nr. 126 10/23 Iulie 1902 3

rală din anal 1903 celei mai bune cărţi di­dactice tn limba ioroână dinte cele tipărite delà 1 Noemvrie 1898 pana la 31 Octom­vrie 1902.

Terminal depunerii la cancelaria Aca­demiei, In 6 exemplare, a cărţilor propuse pentru concurs este până la 31 Ojîomvrie 1902.

V. Premiul Statului Lazăr,, de 5 000 lei, se va decerne In sesiunea generala dm anul 1904 unei « a ţt scrise in limba română, cu conţinutul ştiinţific, care se va judeca mal meritorie printre cele publicate delà 1 Noemvrie 1901 până la 31 Octomvrie 19C3.

Terminal depunerii la cancelaria Aca­demiei, In 12 exemplare, a cărţilor propuse pentru concurs este până la 31 Octomvrie 1903.

VI. Premiul Nâsturel-Rerëscu, de 12 00 lei, ae va decerne In sesiunea generală din anul 1905 unei cărţî scrise In limba română cu conţinut de orî-ce natură, care se va judeca mal meritorie prmtre cele publicate delà 1 Noemvrie 1900 până la 31 Octom­vrie 1904.

Terminal depunerii la cancelaria Aca­demiei, tn 12 exemplare, a cărţilor propusa la concursul aeeatul premiu este până la 81 Octomvrie 1904.

VII. Premiul Hagi-Vasile, de 5,000 lei, se va decerna în sesiunea ganerală din anul 1905 unei căit ' scrise în limba româna ţi publicate In timpul del* 1 Noemvrie 1899 până la 31 octomvrie 1905, al cărei cu prins va fl:

Istoria comerciului la Români sau sta­rea actuală a comerciului în România, sau studii asupra legislaţiiunii comerciale în Statul român, sau ori-ce alte subiecte privi­toare la comerciul român.

Terminul depunerii lp canceiarid Aca­demiei, tn 6 exemplare a cărţilor propuse pentru concura este până sa 31 Oetomvrie 1905.

Notâ. — Concurenţii sunt obligaţi a aréía totdeauna îu scris pentru care anume premiu presintă lucrările lor la concurs. — (Decis. 31 Martie 1892). B. Premii pentru lucrări puse la concurs

cu subiecte date. VIII. Premiul Statului Lazăr, de 5.000

lei, se va decerne In sesiunea generală dm anul 1903 celei mal bune lucrări scrise In

"limba română asupra urmatoiu'ul snbiecţ: Studiul vinurilor din România din

punctul de vedere economic şi al composiţiunii lor chimice. — (Decis. 8 Aprilie 1897).

Acel studiu va trebui să cuprindă cel puţin :

I. Expunerea cunoştinţelor ce avem a) întinderii viilor, valorii şi costul cul­

turii lor; b) producţiunil vinului s'au a produc-

ţiunilor derivate şi a valorii lor; c) comerciului exterior de vinuri şi de

producte derivate- şi d) consamaţiunl interioare de vinuri

de producte derivate. II. Descrierea a cel puţin patru din

marile podgorii din ţ^ară, laând de prefe­rinţă două din Muntenia şi douS din Mol deva.

Descrierea va trebui Bă cuprindă: a) topografia generală ; b) expoeiţiunea ; c) natura geologică şi petrogr&fică a

aolnlm ; d) pe cât posibil climatul sau cel pu­

ţin datele meteorologice ale regiunii ; e) descrierea speciilor de viţă culti­

vate, cu desemnări de struguri şi de frunze ; f) modul de cultură a viţel şi costul

lucrului ; g) modul fabricării vinului şi eventual

al productelor derivate; h) product unea valoarea ei ; i) valoarea viilor; j) viile cele mal renumite ; h) analisarea mechanică şi chimică a

ppmôntului din cel peţin trei vi! pe podgo­rie, cari ee deosebesc mal mult una de alta, fie prin calitatea sau cantitatea productelor fie prin natura pămontulul ;

l) analisa mustuiut fabricat din câte o singură specie de struguri ;

m) analisa musturilor fabricate din amestecuri de struguri, aşa cum se face de ordinar preperarea lor In localitate ; se vor analisa eel puţin musturile provenind din viile ale căror pămonturi au fost analisate ;

n) analisa vinurilor din acele podgorii ; analieftndu-se cel pnţin vinurile din viile ale căror pământuri au fost analisate şi pe cât posibil vinurile produse în aceeaşi vie In diferiţi ani.

Terminul presentăril manuscriptelor la «oncurs este până l a i Septemvrie 1902.

(Va urma.)

NOUTĂŢI. ARAD, 21 Iulie n. 1902.

Noul parlament de pe malul Dunării din Budapesta, cel care a costat ţeara atât amar de milioane, e deja gata. In sëptëmânile acestea se termină şi de-coraţiunea interioară, aşa încât deja la toamnă se va muta atât Casa magnaţilor cât şi Dieta în noul parlament. Probabil va fi o şedinţă cumulativă în sala cupolei, ca la 1896 , la care vor asista atât mag­naţii cât şi deputaţii. Se speră că şi Regele va lua parte la această şedinţă. Cu oca­siunea aceasta se vor rosti discursuri come­morative asupra vechilor edificii şi asupra momentelor mal principale din istoria lor.

Proces de presă deputatului Korodi. Deputatului Korodi, după cum scriu ziarele din Budapesta, 'i-s'a intentat proces de presă pentru agitare, ce a făcut prin nişte articole scrise de densul în „Kronsläiter Zeitung*. In şirul procédure!, tribunalul din Mureş-Oşorhei, a cerut Dietei suspendarea imunităţii lui Korodi. Senatul de acusă a tribunalului, după cum se de-peşează, în zilele acestea a amenât per­tractarea, pentru-că rescnptul prin care se suspendează imunitatea deputatului Korodi, este defectuos. Tribunalul va cere din nou parlamentului suspendarea imunităţii lui Korodi.

* Despărţirea în doue a unui cerc elec

toral. Se depeşeaza din Budapesta : Oraşul Selmeczbánya a trimit* erl o petiţiune iute resanta Dietei. In petiţiano să sprigineşte cererea oraşului Panciova, de a se despărţi ceriul electoral Panciova în douő, respec­tive a se forma din unui douő cercuri. Ora­şul öelmeczbá ya speră, că asta va aduce cu sine o nouă arondare generală a cercu­rilor.

* Transferat. Ministrul de culte a

transferat ia Budapesta pe profesorul gim-nasiuluï din Arad, dl Perlaky Gábor.

* A fugit. Doctorul Szlojáa József din

Budapesta s'a plâns poliţiei din Budapesta că Boţia sa născută Teresia Crispi, de ori­gine din Neapoli, a dispărut din oraş, du­ce nd cu sine şi copila mal mică. Asta îneă n'ar fi nimica, dfeoare-ce a mal lăsat şi doctorului trei copil. Vorbă e că n'a fugi singură, ci cu un tinöt medicinist; şi nici aceasta n'ar fi grav, căci la urma urmelor doctoral 'şi ar g3si şi el alta. Grav este tasă că a fugit după es a înveţat un mare secrat al doctorului : acela de a petrifiea morţiî. Secretul acesta Dr. Szioján îl avea smgur în Europa şi spera să facă banï mulţi mai ales că înaintea chiar a facultăţi: medicină din Budapesta doctorul dovedise că ştie petn fba ori ca cadavru omenesc. Acum însă soţia sa va comunică secretul şi tinSruluî amant şi astfel Dr. Szkján va perde malt.

Doctorul are de altfel un trecut destul de avtnturios. A luptat şi In in Transvaal, dar a ajuns în prinsoarea Englezilor, a fugit apoi la Paris şi de un an şi jamëtete SrSia în Budapesta, unde spera eă faşă bnni ca secretul pe care a avut prudenţa să îl în credinţeze şi soţiei sale.

* Earaşî grevă. Este ceva în aer

aşa se pare, cu grevele ac stea multe. In Arad ana după alta. Abia s'a terminat greva zidarilor, vin acum chelnerii, ear erï bru tarii au sistat munca. Greva brutarilor până acum e numai parţială, dar spiritul de grevă e în aer şi se desvoltă.

In brutăria Klein Ignác Karolina azi toţi lucrătorii au sistat munca, cerênd sa lare pe cari proprietarul Іѳ-a refusât. Lu­crătorii au părăsit apoi unul câte unu atelierul.

Logodnă. Dl Liviu Magdu, unu dintre harnicii funcţionari al я Victoriei" din Arad, s'a logodit Duminecă cu gei d-şoara Victoria, fiica preotului Victor Eussu din Utvin.

La dorim toate fericirile!

Aniversarea naşteri! lui Kossuth. Se ştie, că dintre municipiile dm ţeară,

Aradul a luat întâiu hotărîrea de a sërba \ cu pompă ziua naşterii luî Kossuth, şi anume a 100 ziuă a naşterii luî, care este la 19 Septemvrie. Primarul, Institoris Kálmán, şi protonotarul Kádas Kálmán, s'au adresat acum tuturor municipiilor orăşeneşti, îndemnând ca pretutindeni să se serbeze în chip demn creatorul epoceï delà 1848 .

*

Repausul duminical al funcţio­narilor. Comitatul Ugocsa a înaintat Dietei o petiţie, ca legislaţia să decreteze repausul duminical şi pentru funcţionari respective Dumineca şi în serbători să pauseze toate oficiile publice. Petiţia se va lua in desbatere de Dietă încă în de­cursul Iunei Octomvrie.

«

Revolta din Pank. Locuitorii din Pank âiigă Deva, au primit cu petri şi foc de

puşcă pe judele de tribunal şi cel 25 gean-darml cari se duesau să-I scoată din pose­sia unor pămenturl a căror proprietate o perduserä în proces. Judecătorul şi geen-darmiî : u fost siliţi să ee întoarcă dinesîe şi numsl după ce a dona zi a'a recuirai mi iiţie, s'a făcut regal i . Au fost arestat! 25 &шй şi o ţoranca ; aceasta purtase steagu; roşu.

Executat. L i Salonta familia Kor do s primit d*?ia comanda reg. 16 de husari d<a Budapisîa ştirea că fiul lor József a fost executat prin glonţ. HasarulKordó József a tras adică sabie asupra suoloeot«neotuluI se.* pe care l'a străpuns. Judecătoria militera l'a osândit pentra asta la »x-cutare prin glonţ. In Saionta sensaţia e mare.

* Sinucidere pe scenă. In opera

din Varşovia s'a împuşcat pe scenă în decursul representaţiunel baletului „Coppe-lia" dansatorul Kowolski şi a căzut îndată mort. Publicul consternat la culme a grăbit spre ieşire în înbulzeala cea mare. Repré­s e n t a i s'a sistat îndată. Causa sinucidere! este necunoscută.

Tragedia colonelului trădător. Din Moscvase anunţă, că colonelul Grimm, care ѳ comdamnat la 12 an! muncă silnică pentru trădare de acte secrete, a fost Marţi deportat la Siberia, unde îşi va face osânda. Colonelul Grimm a fost legat in fiare ală­turea cu un criminal ordinar şi astfel are să facă lunga cale până la locul de depor-taţiune.

»

Reclamă. Ziarele maghiare fac mare vuiet In jurai transferări! lai ladre Lâaz'o, Bubjudele delà FSgărsş, la tribunalul dm Giula. Eie spân că Indre a cerut el însuşi transferarea, deoare-e» la Păgfeaş nici vieaţa n u l era asigurată. .Vaiahiî ultraişU", dm Cîuj ar fi mers adică aşa de depsrte cu „sfrbMicia şi ura", că au tras ca puşca, pe fereastră, să-'l omoare pe Indre, sare s'a declaraî; îa primul rînd „patriot maghiar şi numai dapS aceea Român.

Credem că RomâmI din Făgăraş şi de prin alte îocurî nu-'l au drag pe Indre, dar e sigur şi aceea că d-sa sa laudă cu atâfa — ur.i dia partea ultraiştilor, ear presa ma ghiarä ii face o reclamă ee nu se potri­veşte p nmi un servitor al justiţiei.

• Biblioteca „Academiei Române*. Miş

carea în luna lume 1902. 1. Consultarea A) Căit" íiparita: 1. Cerute eu buletine 331 cetitori, 1558 volume. 2. împrumutate acaer» 10 cetitori, 51 volume. Total 341 ce titorl, 1609 vo urne. Aflătoare în sala de lucru : Cart? 1653 volume. Aflătoare îa asia de lucru : Reviste române 25 volume. Află toare îa ••».'H, de lucru: Reviste străine 58 volume. B) Manuscripte şi djnnm^nte : M* ПЕвсгіріо consultate 41 cetitori, 146 volume, Doeumwue ronsultaîe 21 cetitori, 1367 v<; lume. 11. Sporirea. Primite: 1. Co; form legii de-la 1 Apiiu« 1885 163 volume şi broşuri, 84 numere de re Vi st« române. 2. In dar sau In schimb 28 vo;ume şi broşuri 26 numere de reviste străine, 1 voi m-<cr., 9 do cumente, 5 desemnurl. 3. Cumţ erate 92 № lume şi broşuri 96 atsmere de revisîa străine, 3 atlase m chărţi, 1 stampă şi portret, 43 polume msor., 3536 documente, 32 foto grafit, 1 slbum. Total: 283 veluma şi b r o-şurl, 84 numere de reviste române, 121 numere de reviste străine, 3 atlase şi chă ţi,

: 1 stampă şi portret, 44 volume rnscr., 3546 document?, 32 fotografii, 1 album. Biblio­tecar Bianu.

Tîrg de ţeară în Lipova. In zilele de 25 , 26 şi 27 Iulie n, a. c. se va ţinea tîrg de ţeară (sf. Ilie) în Lipova.

* Petrecere. Tinerimea academică dia

Sëlagia-Chior şi părţile mărginaşe invită la petrecerea cu dans ce o va arangia în Sântă (Tasnád-Szántó) în 3 August 1 9 0 2 . Din incidentul adunare! „Despărţământului XVI-lea Selăgian-Chioran" şi cea a „Reu­niune! femeilor române solăgiene" cu în­ceputul precis la orele 8 seara sub scut sigur, în favorul Astre! şi a reuniune! fe­meilor rom. selegiene. Spre orientare: Preţ de intrare : 2 cor. de persoană ; 6 cor, de fam. până la 4 membri. Cuartire şi irăsurî gratuite tur şi retur. Pentru mân­căi! şi beaturî bune va fi condus ospătariu.

B I B L I O G R A F I E Au apărnt: „Anuarul" şcoalel comerciale supe­

rioare gr«to-orientale rom. din Braşov pe anei XXX II al esistenţai sale, publicat de Arsemu Viaicu, director. Partea dintâiu cu­prinde ua «tudiu lung despre „contabilitatea afacerilor în participaţiune" de proi. Ioan Pneu, in partea doua sutit apoi dataie şco­lare. Ş/oaieie сотэгсЫе din Braşov au «vuî în anul şcolar 1901—-1902,101 elevi. Notă generală da „foarte bine deapœ succesul in studiu au obţinut în сіа?а І : fi^vii Ioan Mafteiu din Patos, Origorie i opescu, âiu Pa-t:oş:ţ;i la d a s * íí Vasile Bertian din 9 * U Î « bng , Vasile Ciocoi, dia Rêd-чоі? Vasile Mun­tean din Cidjva Momanft şi George Talescu d n Oiaviţi montană în clasa iii Urian Sa-muil din Vad.

Dare de seamă dî-spre mersul so-ie-t'iţil cum şi despre т е г ш і şcoalelor P Í F 5 Ьяііапа, Primară şi Normală pe anul 1901|2 întocmită de directorul şcoalelor Petra Gar-boviceanu.

U b T M E Ş l f l M I . Viena, 21 Iu l ie . In şedinţa ce s'a

ţinut azi de specialiştii plenipotenuaţi ai celor doue guverne nu s'a putut ajunge la înţelegere în afacerea clausulei vămii pe vin, aşa că négociante se vor lua nu­mai la toamnă.

Ischl, 22 Iu l ie . La 3 August va sosi aici regele Carol al României. Monarchul Frantz Iosif îl va prim! în gară, înconjurat de o strălucită suită şi-'l va avea oaspe trei zile. De aici regele Roajanieî se va duce la Răgaz (Elveţia).

Red. r e s p o n s . Ioan Russu Şirianu. Edi to r Aurel Popoviei-Barcianu.

Inserţiimî ş! reclame.

Intr'o bună familie română î n S i b i i u

se p r i m e s c ş c o l a r i d i n p r o v i n c i e î n t r e ţ i n e r e şi e d u c a ţ i e b u n ă . Limba

germană şi română se poate înveţa perfect.

À se a d r e s a Administraţiei n o a s t r e .

S t a b i l i m e n t de h y d r o t h é r a p i e

„WÄLLISCHHOF". Stati«?.ips d« tren Brunn Maria-Enzersdorf

30 mioate departe d í Vien*. Aranjament modern, preţuri moderate

(mdicul , folosirea băilor. locuirţ», provi-«iunea întră?gă 21—33 fl pe ggp SmanSS,

amësutat locuinţe!). Cu prospecte şi informaţiuil detailate

stă la disposiţia on. pabiic direcţiunea sta­bilimentului şi medicii: 800 5—

Dr. Lazar Popovici, Dr. Marius Stürza, medic consilier medic dirigent In

Ѵіѳпа XV., Wällischhof p. u. Maria-Mariaailferstrasso 136. Enzersdorf bei Wien.

„TRIBUNA POPORULUI" Nr. 126

Tele fon: 440 Te le fon: 440.

Koch Dániel A R A D , s t rada D e á k F e r e n c z n r . 42,

vig à vis de hotehd „Ci'ncea-albă",

Mare deposit de biciclete de primul rang, de maşini de cusut şi esclusiv deposit de cele maï vestite biciclete

= „P u e h". = Primesc în lucrare transformarea totala, emaii&rea în toate

colorile, precum şi піскѳіагеа a orî-ce bicie lee .

Părţi constituitoare de biciclete şi maşini de cusut, precum şi tot felul de fabricate pentru inaşiM permanent se găsesc în magazinul meu.

Biciclete şi maşini de cusut se vend cu preţuri favorabile.

Aplicarea la locul lor a sonerelor electrice şi a telefoanelor de casă se esecutä cu preţuri foarte avantßgioase.

Mare magazin de maşini electrice. = Mare atelier pentru reparaturi.

Comandele din provinţă se îndeplinesc cu toată punctualitatea. 733 - 1 5

Ceasornice. V â n z a r e a în d e t a i l cu pre ţur i l e f a b r i e e l .

Garanţie pe 3 anï. Nr. 1. Ceasornic remontoar de nickel

cu 2 capace, calitate foarte bună gravat

Nr. 2. Ceasornic re­montoar de nic­kel, cu 3 capace

Acelaş, însă gravat Nr. 3. Ceasornic re­

montoar de oţel negru, cu 3 ca­pace

Nr. 4. Ceasornic re­montoar imitaţie

de Tuia (argint rusesc), cn dese-nurî frumoase şl cu 3 capace . .

Nr. 5. Ceasornic remontoar de ar­gint, cu 3 capace, frumos gravat

Nr. 6. Ceasornic Anker-remontoar de argint, cu 3 capace, 15 rubine, mecanism foarte bun, frumos gravat

Cor. 6.50 » 7.50

8.10 9.50

7.50

10.50

15 —

- 18.75 Nr. 14. Ceas. remontoar de dame, ar­

gint rusesc Tuia, 3 capace, desen incrustat in aur veritabil

Nr. 7. Ceas. Anker-remontoar de argint rusesc Tuia, cu 3 capace, 15 rubine, desen incrustat in aur

Nr. 8 Ceas. remon­toar de dame oţel negru, 2 capace .

Nr. 9. Ceas. remon­toar de dame oţel negru, In forma de inimioară cu 2 capace

Nr. IO Ceas. remon­toar de dame, de argint cu 2 capace

Nr. 11. Ceas. remontoar de dame, de argint rusesc Tala, 2 capace

Nr. 12. Ceas. remontoar de dame, argint ou 3 capace

Nr. 13. Ceas. remontoar de dame, argint rusesc Tuia, 3 capace . .

22.60

Cor. 9.75

14.50

Cor. 21.50

Nr. 15. Ceasornic deşteptător veritabil, Baby american .

Nr. 16. Acelaş cu dată . . . Nr. 17. Ceasornic deşteptător

pătrat cu mâner . . . . Nr. 18. Ceasornic deşteptător

cu musică, 1 melodie . . Nr. 19. Acelaş cu 2 melodii . Nr. 20. Ceasornic deşteptător

în formă de potcoavă . .

NB. Fiecare ceasornic se încercă Înainte de expediţie şi se garantează mersul regulat pe 3 ani.

Ultima noutate. Pendule do perete cu musică, cântă

melodii foarte frumoase la flecare oră; execuţiunea acestor pendule este foarte îngrijită, în lemn de nuc cu sculpturi frumoase aşa că represintă o deçora-ţiune superbă pentru orï-сѳ casă.

Preţul: Cor. 16.—. Acoaşî pendulă iară musică Cor. 12.—

La nemulţumire se înapoiată imediat banii.

SAMU Ы Ш Д О Ш B U D A P E S T A

Vadász-uteza nr. 42/J9., colţ cu Kálmán-utcza. 803 - 3

area prăvălie a luî

Ponten în Arad, pe piaţa Libertăţii ilmos

care prin extensiunea şi mărimea sa în provinţă este prima în ţeara întreagă. In deosebită atenţiune recoman­

dăm cetitorilor noştri

A R T I C O L E D E vara. de V O I A I mi de B Ă I

Prăvălia e împărţită in următoare/e secţiuni: 1. Secţiunea mărfurilor pentru bărbaţi. 2. „ „ „ femeî. 3. Articole pentru menaj şi pentru decorarea

locuinţelor.

® I

4. Cadouri ocasionale şl articole de suyenirî din Arad.

5. Jucării pentru copii.

La o cumpărare în sumă de 10 coroane se acordă cumpărătorului o fotografie a sa gratuit, avênd de solvit numai pentru rama hârtiei 3 coroane. 804 - 3

Tipc-fcTsfia „Tribursü P o p o r u l u i * A ^ r p ! P o r o v i c i a В а г с і ы ш .

Nr. 31 27 Iulie (9 August) 1 9 0 2

NOUTĂŢI. ARAU, 8 August n. 1902.

Pentru veneratul Consistor tndan. Din B.-Comloş ni-se scrie :

„Vo rugam pă binevoiţi a întreba: aie Yen. Consistor cunoştinţă că pentru pave transgresiuni de caracter bisericesc, îreotul Bălan din comuna noastră a fost wlndit de tribunalul din Cbichiuda ia 4 iile temniţă şi că numitul preot a şi împlinit ice&stă osândă?

,Dacă are Yen. Consistor cunoştinţă •de acest fapt, cari sunt căuşele că pe tale bisericească nu s'a luat nici o mesura Împotriva acestui preot cu aşa purtare? Cine şi de ce ii părtineşte?

*

> Duel între contele Harncourt şi Wahr ІШШ Ernó. Mal Zilele irecut» loua to»se

B' в Útit givirat penibila aíaceie ce a avui № Inire Wehrmann E t iő şi contele H>ro-

eourt la domeniul acestuia in ЕУІСЙ romană, fiarele dm Budapesta au anuuţat că W h -piann En ö cure era găzduit iu contele H»'n-iţ»ttit, la íocul unei distu;ii, а 'rss de 4

eleu revolverul а и р і а conteur. W^hraianií 18& а deemmţit sarea aceasta a ziarelor, oţă de această desminţire contele НІГП-

itouxt şi prinţul Don Jetimé «are din Intern ilare a fose de fbţa, le ааъпъ de sas a d u la pabheitate un astfel de răspuns care IV. determinat pe Wöhrmann să le scrie amêa-durora epistole insultătoare, s In urmarea acestor epistole atât con-îtele căt şi prinţul i a cerat telegrafic Sitis-lacţie lui Wchtmann. k Duelul intre contele Hirncourt şi W.hr-

ь inann a avnt loc eri In Budapesta. 8'«u fa cot 2 schimburi de glonţ, distanţe,, 20 paşi eu avans йь 5 paşi. Ron ri nu s'au iuiempl&t.

*

Schwartz Zsiga şi Boksán Sze-yér. Cine este acesta din urmă, ştie toată lumea. Amicul nostru Dr. Ioan Suciu i-a ifieut doar portretul nu se poate mai plastic şi fidel, In şedinţa de Yinerl a congrega-^unei comitatului Arad. - Cine esto însă Schwartz Zsiga, nu prea ştie Europa. De aceea foile maghiare se grăbesc Bă spună, că numitul fiu al luî Israil este secretarul „mesei Kossuth" din Arad, o societate care se adună şi bea

Ь întru mărirea patriei. Ear meritul care-'l \ trece la nemurire pe jupanul Schwartz este, I cl d-sa a ptopus, la „masa Kossuth" din I Arad, să i-se voteze recunoştinţă lui Boksán Г Sievér şi Vásárhelyi László pentru bravura I eu cere au respins „atacul valah" din con-S gregaţie ori mai bine: îndrăsneala lor de l » vorbi de reu unul pe toţi Românii ear i celalalt de memoria marelui erou Avram l Iancu... f. Ca mâne Beles Jáoos o să propună, K l a masa francmasonilor de pildă, conduct J^JU torţe şi musică in ciustea lui Sever, [ eare e şi francmason de altfel şi amic intim • eu dl Cicio.

Neguţător înecat. Alaltăeri după-ameazí la 6 ore s'au înecat aici în Arad in scaldă.oarea .Neptun" delà Mureş Tangner János neguţător din Ném4 Pereg.

Caşul a produs mare consternaţie între eeî présent! car! in căldurile aceste mari, erau foarte numeroşi.

Străinul, — Г-au vëzut alţi!, cum a sărit In apă, încă cu alţi doi şi s'au Cufundat. Ceilalţi însă îndată au ieşit ear ia suprafaţă dar străinul nu a m»í ieşit. Valurile s'au închis asupra capului seu şi a perit în mormântul lor.

Dup'aceasta ca să se poată constata identitatea înecatului, toţi ctl din apă au trebuit să-'şi ocupe cabinele, ear poliţia eare sosise li-a luat apoî pe rend, con-Itatănd că nruî 68 este fără stăpân.

Din hârtiile aflătoare la nefericitul i-e'a putut constata identitatea şi s'au avisât tndată familia sa In Német Pereg, nevasta ţi doi copil rămaşi acum orfani de tată.

Pricina nefericirii nimeni nu o poate şti cu siguranţă, circulă felurite versiuni

Unii susţin că n'a ştiut înota şi din nebăgare de seamă a sărit in baiu strada cea afundă, pentru înotători. Apa

totuşi ar fi trebuit să-'l dee la suprafaţă, dar desigur a apucat sub plute şi aci şi-a aflat groasnica moarte.

Alţii cred, că au fost lovit de apo­plexie în momentul săririi în apă şi astfel explică, de ce corpul n'a fost aruncat la suprafaţă.

* Fost de medic comunal. Unu l

d in t re c e l e ma l b u n e p o s t u r i de medic i din comi ta tu l Aradu lu i e s t e ce l din Siria, A c e a s t a f run taşă şi b o g a t ă co­m u n ă a p r o a p e c u r a t r o m â n e a s c a nu­mera p e s t e 6 0 0 0 locu i to r i , ma i a r e apoi in v e c i n ă t a t e d e to t a p r o p i a t ă 4 c o m u n e m a r i r o m â n e ş t i car i fiind î n c o r p o r a t e In ce r cu r i m e d i c a l e cu sed iu l ma l î ndepă r t a t , g r a v i t e a z ă t o t s p r e Siria. Ar fi foar te de dor i t că la a c e s t pos t s à c o n c u r e z e med ic r o m â n c a r e s igur v a fi a l e s , căc i în r e p r é ­s e n t a n t * c o m u n a l ă Români i sun t în covo r ş i t oa r e ma io r i t a t e . Sa l a r i u fix de -oc»md»ta ѳ 1000 cor . da r a v e m şt ir i pos i t ive , c a a c e s t sa la r iu v a fi tn our ind u r c a t la o s u m a cons ide­rab i l a .

Ce re r i l e in s t ru i t e în sensu l § 4 8 din ar t icolu l de l e g e X I V anu l 1876 sun t a se t r imi te p â n ă la 16 Augus t n . la 6 o r e p . m. p r o t o p r e t o r d u î P á is Gabor (Világos). A l e g e r e a v a fi la 18 Augus t la 4 o r e d. m. s ä г ѳ с е г ѳ şi p r i c e p e r e a l imb 1 g e r m a n e .

Alesul e obl igat s a o c u p e pos tu l f ă r ă tn tâ : z i a r e .

Cleric român „jo hazafi \ Nisa scrie: Tmerui Virgii Hsţegao, cleric ьЪи de BSaj. ca sä se ar; îs bun patriot si ca se rid.ee cinstea (?) ssaurianubl áin B a j , şi-a tipărit invitările la cununie ÎD, frumoasa limbă a lui Arpad.

Cdtgï şi cunoscuţi felicitaţi 'i dupa marit. X.

Trieratul . Din Рііві-mare se serin următoareij : Trieratul decurgi în toate părţile şi dosi In cele mai multe locuri grâul a fost culcat ia pămen', resukaîul este to­tes bun. Grâul e mai frumos şi mai grea decât în anii trecuţi, grâu şi еёзага dă pe un juger 6 mm., în alte locuri şi mai mult, aşa că Întrece toate aşteptările. Economii no stri sunt necăjiţi numai pentru pretai slab de acuma, cad trebue Bă vândă mult ca să roată impăea darea mare şi interesele Împrumuturilor delà bănci. Nădejdile puse în recolta cuauruzulul s'ar reálisa daca am cape a Ш mai în grabă ploaie, seceta acea sta II opreşte io desvoltare, deşi până azi a crescut foarte frumos.

• Fură din patriotism. Zsotét Murvai

Jaivào, un tmër în vlrstă de 13 ani, a fost prins de mai muîie or! că iură pe! de găinî. In ce'e din urmă a tjuns însă la judecăto­rie şi apo? la — temniţă. Dovedit că a farat, tiïiëcul de mare speranţă s'a apă-

,Da, am furat, dar din patriotism! — Cam aşa? îatrebă judecătorul. — Apoi ee era să fee : să mor de

f o a n r ? Nu era oare pS?at să moară un „hazbfi' (oatriot)?

Tnbutsalui, cu toată această mişcă­toare apărare, n'a admis înaă că m patriot îşt poate mântui vieaţa nnmal eu pus fripţi de aceea a osândit pa patriot la 14 zile temniţa.

* Fida^ţare DI Sabin Mieluţia teob-g

sbmîut şi a laerPfibPt»« d« flitoare soţie pe amabda d ş-эзда Emilia rlea preotului Moise Qhergar dm M jroda. — Föiidtarüo noasîre !

Martirul ştiinţei. Oarn&u't susţinea în congresul de medicină ţinus îa Paris antsl trecut, şi în o carte a aa, că tuberculos* animalelor să ia la om, pe când Dr. K i h susţinea contrariul şi In combaterea t- о Ф и

!u! Garnsult voibii cam de pe cal. Gamaul penira а dov»dí adevörul teoriei sale şi altfel a con vi' ga отвп ітез , că are să se păziască de tub reulo^a animalelor, a'a ofe rit pe sine însuşi unei comision! de medici, ea să-i injecteze bacaill de tub^reulosă ani mslic». N'a avut însă corsg'.u nici unul, nici chiar Kieh, să iee pe suflatul s ëu urmările acestei — dovediri. L'a avat însă el Gar­nsult, care în présenta unor mediei'şi a ia jpctat însuşi puroi din plumârile unei vaci tuberculotice. bjecţiunea fi n i făcută numai sub piele, i s'a părut că prea mult trebue

să aştepte până îa ivirea efectului ; de aceea îa 15 Iulie şi-a injectat de nou puroiu de tubercule;ä animală. Asupra efectului s'a pronunţat Vineri în modul următoriu :

.După a mea părere e foarte serioasă verosimilitatea, ca vaccinarea aceasta 'ml va causa moarte. Am dai iasă prin aceasta cea mai puternică dovadă că Dr. Koch a greşit când întru combaterea teoriei mele a susţinBt că tubarculosa animalelor nu poate fl transmisă Ia em. Am voit să dovedesc cu preţul vitţiî mêla, ee temeinic e opul meu. îa care am luat lupta contra teoriei lui Koeh.«

* Concertul Yladaia în Reciţa-

Montană. Ni s e a n u n ţ ă din Rec i ţa -Montanâ , ca D o a m n a I r e n a de Vladaia v a d a aco lo u n c o n c e r t în 17 A u g u s t la c a r e v a co l abo ra şi coru l v o c a l . S u n t e m s igur i c ă publ icu l dor i to r d e p lăce r i l e a r t e i v a a scu l t a în n u m è r câ t ma i m * r e p e d n a Vlada ia .

•

Convocare. DespSîţărcenîul Sătmar-Ugocia a „Asoasţ'-m'-e! pántra literatura ro mâuă şi «uitiira poooniiul român* îşi va ţinea adunarea generală la 10 August 1902 in co maa Turţ, după terminarea si. iitu gii сѳ se va celebra dels* 8 l / ä ore a. m. în bis. pa-ro'hialâ din numita comună eu urmëtorul program: 1. Uavêni de deschidere. 2. Ra­portul sscret&rnlal düspra activitatea des-1 ăţS-xetiteiai 3 Raportul casâruiui d'j-fpr starea cajMrt. 4 Alegerea al«T doaă corai aiunt. pf-ntru cenzurarea rar»orîurilor de s b 2 şs 3, 5. Disertaţiuoe : ,D?svoltarea f-pi-rüutu! de economie în vieaţa poporala!*. 6. AUgerea s k r 2 mi-mbii pontra adnuar^a geiíeraSS a eAstre:". 7. D»fig-rea localu adonărri! viitoare. 8. Ine.»sar;*a taxelor si înserare* membrilor noi. 9 Ev«rtaele pro­puneri. 10 închiderea şedinţe!. M-*mbriî de -păiţămontalu! şi toţi amicii culturel ророга lui român sunt !nvt?»ţ' c« tontă onoarea la acfssfa adu'iarp. Moftinul Mic, Ы 20 lalje 1902. Dr. Vasilie Lucaciu, secretar. George Şuta, director.

« Lovit! de trăsnet. Vinei ï îa 18 Ialie

nou îo comuna Sâimiciăuşuî româi eomi tatul Bihor fiind mă? mi;)ţf oameni la se. e riş sa ridicat un nor şi a îocppat Bă picure, tsecsrätoril s'au scutit de ploaia la cruci. D i j întâmplare la o crace erau do! tiner! cari stăteau îs picioare, pe cari cuprirzô i duî fhcărs trăsnetului, au început a arde ca doeë lumini, au arâ t ,ată carnea de pe trupul lor rëmânâud numai scheletul gol, deci nu e mirare că Dumnezeu îşi sloboade pedeapsa sa ps unii cari trăiesc în conçu tnwţie (ne cununaţi) e2cî sstăzt partea eea mal mare din loca toril comunei acesteia suat necununnţt ; pentru-ce numai praoteluî i-se poate mulţumi căci nu poartă interes faţa de ace! ticăloşi.

• O batistă istorică. Ziarele din

Londra vestesc (acum), că regele Eduard mainte de plecarea sa din Portsmuth şi-a scris numele pe batista cu cari Burii în 4 Iunie 1901 semnalaseră trupelor engleze că predau Pretoria. Batista a fost adusă la Londia de lordul Eitchener şi afară da numele regelui se află scrise pe ea numele lui Kitchenor şi al lui Koberts.

• Populaţiunea Rusiei. După sta­

tistica oficioasă publicată nu de mult asupra ргішиІіЛ recensământ făcut la începutul anu-iui 1897 , în Rusia europeană ^i asiatică sunt 125 milioane 668 mii 190 suflete.

Dintre acestea de religiunea ortodt-xă 87 ,384 4 8 0 suflete prin urmare 69 6 4 % diu totalitatea poporaţiuniî.

Restul ee împarte ast-fel ; mahomedani 14.389 0 0 0 ; romano-catolicî 11 ,320 972 ; protestanţi 3 , 7 4 3 , 0 0 0 ; rascolnici 2 nul. 182;738 mii; alţi creştini 1 ,220.000; israeliţî 5 ,188 0 0 0 necreştini 6 4 5 , 5 5 0 de suflete.

Telegrafia fără sirmă Telegra­fia şi telefonia făra fu sunt, zice-se, pe cale de întră în domeniul practicei.

La Londra s'a înfiinţat deună-zi o so­cietate cu un capital de 4 .375 .000 franiî care pretinde că, gr! ţie unui sistem care n 'are вішіс d'a face cu acela al lui Mur-conï, va putea instala aparate la domiciliu in condiţii foarte mulţimitoare de eftinătate.

DoiiÔ mari uzine vor fi clădite, una în Buikioghashire, alta în Franţa, planu­

rile şi deviselo sunt sfirşite. S'ar fi hotă-rît şi preţurile curente.

După promotorii acestei întreprinderi, nimic n'ar fi mai uşor ea, de a pune în comunicaţie diferitele camere ale unei case sau chiar biroul îndepărtat al unui om de afaceri cu locuinţa particulară.

PARTEA ECONOMICĂ. Preţul spirtului din Arad, 7^August.

Spirt rafinat, vânzare mare . 118.— , , , mică . 120.— , brut vôazare mare . . 116,— , , „ mică . . 119.—

100 ehilograms borhot ugeat . 12.80.—13,—

Bursa de gr âne din Budapesta 50 chlgr. gcâu de toamnă cor. 6 68—6 69 „ , secară pe Oct. . „ 5.75—5.76

ovös pe Ost. . „ 5.40—5 42 porumb pe Aug. 0 0 0 - 0 . 0 0

Incependu-se semest ru l al II-lea, rugăm respectuos pe cei-ce ne datorează pentru foaie să bine-voiască numai decât a-'şi achita abonamentul. Noi am aş optat de­stul \ e rîndul acum ca si cei că­rora le-am creditat să-'şi facă datoria. Administraţiunea.

Red. respons. Ioan Russu Şiriami. Edi tor Aurel Popovici-Barcianu.

Inserţhmî şi reclame.

Vie şi altoi de vênzare îa Măderat, dealul Bokréta.

_T«!ritorßt de d í 8 juge re, à 1400 i?£ân-gini 8sdită cu viţt americană àe un an şi de 2 ani. R golatura pămenftîlat e de 60 cm. Distanţi do plănuit 110 cm. cu pari şi îngrădite cu gard de drot co ghmpL Fântânii ei coină pentru zmaşi. Preţul per jţfge? 1600 cor. Se vinde din mână liberă.

Se mai află 12.000 altoi soiu mustafer, bacator sau rosa.

Doritorii a se sdresn îa dl Petru Mol-dovan, proprietar în Măderat. 818 l ~ s

Licitaţiune minuendă. Spre scopul de a pr- zidi locuinţă îo-

veţMoreasaă în comuna Sâmbâteni (8z?<bad-hely), comitatul Arad, se va ţinea licitaţiune minuendă la 4/1Г Augoet 1902 în locali­tatea şeoaleî de băeţl din SâmbătesT !a orele 3 p. m. dr-la pretai de 2000 coroane.

Proectnl şi coadiţîunilo de zidire se pot vedea la subacrisu' şi la ofiţsiul parochial.

Sâmbâteni, la 21 iuiie (2 Aug«at) 1902.

Fabriciu Manollă, 819 1—2 paroch preş. com. par.

Într'o bună familie română în Sibiiu se primesc

BĂIEŢI sau FETIŢE din provincie, cari urmaază îa scoală. Pa lângă limba germană şi română se poate îaveţa şi pianul.

Dorisoril au a se adresa Administra­ţiei noastre. 808 6—10

Stapk Vilmos, fabrică de cruci şi

atel ier de scu lp ta t în pea t ră în A r a d ,

Colţul Galei Archiducele losif şi al stradei Mureşului, (casele Fodor şi Beisinger).

In S E G H E D î N Calea Kossuth Lajos. P imiş'p "f-ptuirea comandelor йа cio­

plitură în peatră, la cele mai mnvl dimea-S.un!, ca deotfb re tot «o'u' d« «täte», ••'(•la cea mai simolă cruce de mormênt - t îa с л1 »^ai ou Hxth lu-T^t monument, cripte fa­miliare, stâlpi comemorativi, table comemo­rative, etc. 816 2 - 2

Mare deposit de cruci de peatră, de granit marmoră, de var, şi din ori-ce

material dorit. Calitate excelentă şl preţurile cele mai mici.

8 „TRIBUNA POPORULUi« Nr. 137 A s i g u r a ţ i : viaţă, z stre, cepital de întreprindere, rente, căzu 1

morţi', spegp rie tnmnrwêntarp I

S fe

ti

•R *

*-« щ

S ia xt,

*~ I»

A g e n t u r a p r i n c i p a l ă în Arad A B Ă N C E Î G E N E R A L E D E A 8 Í G U R A R E M U T U A L Ă 8 1 B Ï E N E

1Ѣ

m ш m m m

pritnesee ofVrte pentru as guiàrl din ccrmtateie : Arad, Bichiş, Bihor, Cenad, Caraş-Severin, Timiş şi Torontal şi Je еіершевсе pe lângô etle

m > 4 Î favorabile condiţiun! : 1. In ramul vieţii: capitale cu termin flos, rente, zestre pentru fetiţe, capital

de Întreprindere pentru feciori, pe caz de moarte, spese de înmormântare. Aceste d;i) urmă delà Ö0—„00 cor. se plătesc la M O M E D T m ziua morţii tntêmplate ;

2. In ramul focului: clădiri de tot felul, mobile, mărfuri, producte de camp ş. a. ; 3. Contra furtului de banï, bij uteriî, valori, haine, recvisite ş. a. prin spargere; 4. Contra grindine!: gruu, secară, orz, cucuruz, ovës, viä (vinea), plante in­

dustriale: cânepă, in, himel, nutreţuri, tabac ş. a. Desluşiri ве dau şi p r o j e t é ве pot primi la ageuturele noastre

locale şi cercualo m&I lu fl- sce care comună şi direct prin

Agentura principală „Transsylvania" în Arad Strada Széchenyi nr. 1. — Telefon nr. 399.

423 — 93 A s i g u r a ţ i c o m r a i u r â t u r i l o r p u i i a p a i g e r * ; : b*ml şi tot

ce av ţ? de preţ !

m оч (3 M ÄS

Ц — o 2 e T o • p

З А « 3 * ~» 5- ° s CS

я 3 в -* —

— » о* s o S O

institut de credit şi economii, societate pe acţil. Sediul: Arad, casa proprie, calea Arcniducele losif nr. 2.

întemeiată la 1887.

Cap i t a l d e acţ i î : 600.000 00Г. — F o n d d e r é s e r v a 300.000 С 0 Г .

Depuneri 3.000 000 cor. — Circulaţiaanuală44 000.000cor.

P r i m e ş t e d e p u n e r i s p r e f ruct i f icare , d u p ă car î s o l v e ş t e 5 % in te ­r e s e f ă r ă p r i v i r e l a t e r m i n u l d e a b z i c e r e . — Darea de venit după interese încă o solveşte institutului separat.

D u p ă s t a r e a c a s e i d e p u n e r i p â n ă la 2000 cor . s e r e s t i t u e s e I c d a t â la p r e s e n t a r e a l ibe lu lu i f ă r ă a b z i c e r e . D e p u n e r i s e p o t face şi p r i n p o ş t ă şi s e e f e c t u e s c m o m e n t a n d u p ă s o s i r e a e o m a n d e î .

Direcţiunea institutului. m

Cel mai plăcut şi cel mai ban (reparat pentru vapsirea perului este MELANOGENE

de coloare neagră şi brunetă. — In t imp de c â t e v a minunte prin acest e x c e l e n t şi n e s t r i c ă c i o s p r e p a r a t s e p o t v ă p s i în coloare neagră s a u brunetă : perul, barba şi mustaţa. — Aceasta coloare ѳ per­m a n e n t a şi nu s e p o a t e d e o s e b i d e c o l o a r e a naturala ; nu se mur­

d ă r e ş t e şi n u s e p o a t e s p ă l a nici cu săpun n ici cu apă calda. E nestricăcios şi î n t r e b u i n ţ a r e a e f o a r t e s impla . Preţul prepara­

t u lu i e : 2 cor. 80 fllerl. P r e p a r a t u l , care face perul blond,

or l -cărul p ë r , în c â t e - v a m i n u t e , ÎI d ă a t â t d e p l ă c u t a coloare blond-a u r i e , în c o l o a r e a inu lu i , c e n u ş i e s a u d e or ï ce coloare dor i tă , f â r a ca s ă a t a c e p e r u l . — Preţul: o sticluţă 1 cor., o sticlă

mare 2 coroane. I S T Poftiţi À fi cu, atenţiune la marca de patentă I ~Ѵв

TEAIÏAJDU este un preparat probat în nenumërate caşuri pentru boale de pept şi plămâni.

Se poate folosi cu cel mai bun succes tn contra tusei, dureri! de gât, rSguşelel, în contra tusei mSgăreşti, îngreţoşărir, în contra tuturor boalelor de pept ; tn contra Îmbolnăviri! de gât, larioge, p.ămânl, tn contra respira-ţiunil grele, a boalel de pept şi a astmel etc.

Preţul : 50 fllerl. 698 - 2 0

SPIRT CONTRA REUMEI (spirtul » З Х Е І І І І £ < 5 Н « )

se v i n d e în pre ţ de 1 coroană . S'a dovedit ca un preparat excelent în caşuri de boale de : reuma,

de cangrena, amorţirea muşchilor, dureri de nervi, de crncea spinării, de junghiuri, paralisil, amorţeala de muşchi şi vine, precum şi pentru înviorarea pielei etc. La slăbire din pricina bStrâneţel, precum şi la oboselile turiştilor, înainte şi după ture mal lungT, ajută mult prin ungerea (frecarea) cu acest preparat (numai In exterior) S'a probat tn caşuri nenumărate.

Gutori FÖLDES KELEMEN, Telefon 111.

apotecă şi laborator chimic î n A l t A D . Telefon 111.

ii si MM ii Ш ci apl rece — încuviinţat de înaltul minister de interne prin ordinaţiunea Nr. 81.945/1901. —

In toată Ungaria-sudică singurul insti ui de cură autorisât, care іягпа-vara stă deschis pentru public şi primite la сша bolnavi cu locuinţa în institut şi externişti. Bolnavii pot avé la diaposiţie sfatul ori-şi cărui medic.

Mijloace de lecuire: RAÎP ПП LLÎMÎNA РІРПЫПА" P e n t r u vindecarea reumei, podagrei, îngrSşărei, Ш І О ULI lUllllllfl DLDBLLIÜU. aevralgiei, boalei de rinichi, boalelor d» sânge

şi învenmSrii prin metaluri. Aceste băi pot fi folosite şi de cei bolnavi de inimă, 15 bilete 15 fl

DNIN ЛП ntirâ ПП ЯПЯ ГРПР" Р е п * г и sănătoşi întărire, şi vimlecă bcals de Ш1С UC UUlQ Ы1 ujJd ICuG. plămâni, da stomac nevralgie, boale de in­

testine (maţe), insomnia, durerile de cap e.c. 15 bilete 6 fl. Abonament lunsr 10 fl.

pentru vindecarea boalei de inimă, boa'elor femeeşti şi lecuirea slăbirei pricinuită de nervositate. 15 bilete

18 fiorini. pentru vindecarea boalelor femeeşti, reumei, nevrolgiei, înţe" penirea mesenilor etc. 15 bilete 16 fl.

Raîp РП ana ГРПР plpnWnă * Vindecă nervositatea, dureri de nervi, slăbi-DU1G ull ujja IGüG GlGuliiuU. Г еа peste tot а sistemului nervos. 15 bilete

15 florini. soole sau cu extract de brad. După modelul celor din Reichen­hall şi Gleichenberg, — în contra boalelor de plămâni şi de gât.

15 bilete 9 fl. pentru viüd°earea strâmbărilor de spinare, înţepenirii muşchilor ; pmtru lecuirea slăbirii la copii anemici.

T*xă lunară de la 10 fl ta sua, după g-avitasea casnlai de bosJă. Mapponp • pentruvindecarea boalelor de nec.i, a anemiei, a îngrăşării peste Шйоойуь. măsură şi a slăbirii generale. 15 massage 6 fl. UNNNNNP plpnţm'np ' P e i l t r a vindecarea nervositSţii, a durerilor de nervi şi ШйшуО GiCülllüö. pentru uşurarea mistuirii. 15 bilete 12 fl.

Electoare oalvanică şi cu e r a t ftniic: І Ж Й - Й Й £ V £ rai medic. — O odaie (cu încălzit, luminat şi serviciu) şi provisiunea sau întreţinerea : 85 Л. pe lună.

BaT'e ie acid-carbon :

Gimnastica-svedeză :

I M e d i c u l c o n d u c ë t o r :

DR HECHT, árad , Strada Zrínyi (fostă Sziget) Nr. 3 (Intrare în stradă vis-à-vis de

Teatru, între prăvăliile Maresch şi Szabd). Telefon 270. 641 —67

u Л !l j;« PIÈIII liil ». ( N A G Y S Z E B E N I F Ö L D H I T E L I N T É Z E T . )

P e l â n g ă condi ţ iun i le c e l e m a l a v a n t a g i o a s e d ă m împrumu­turi ipotecare

cu a m o r t i s a r e pe 30 V2» 38 şi 40 Va i ; B Ï în r a t e d e j u m e t a t e de an , în cari se cuprinde plat ir a atât a cameteî, cât şi a capitalul î.

î m p r u m u t u r i l e se plătesc cu bani gata în valoarea nomi­nală a sorburilor ipote» are.

Arangarea împrumuturilor o efeptueşte încredinţatul nostru

Szücs F. Vilmos în Arad care poate da totodată toate desluşirile.

Institutul de credit pe pămentnri In Sibiiu. (Nagyszebeni Földhitelintézet.)

Provocându-më la anunţul de sus, rog onor. public doritor de împrumuturi ipotecare, ca şi pân acum şi de-acum să se adreseze cu în-, credere la mine cu afacerile sale; principiul meu a fost şi rëmâne acelaşi, ca să prestez publicului în totdeauna un serviciu solid.

Spesele de întabulare la dorinţă le anticipez; onorariul meu urmează ulterior. n

Cu st imă:

Szilcs F. Vilmos institut de credit pe imobile şi pămentnri

în Arad, Piaţa Boros Béni nr. 22 (Casa Spielmann) (Etagiul I . ) 784 - 1 4

ipografi» »Tribun» Poporului" Aurel Popoviciu Biureianu-