Sinergii Pentru Antreprenoriatul Rural

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

ŞI GESTIUNEA AFACERILOR

CLUJ NAPOCA

Lucrare de disertaţie

2012

Coordonator ştiinţific

Prof. univ. dr. Mihaela Luţaş

Masterand

Valentin-Ciprian FILIP

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

ŞI GESTIUNEA AFACERILOR

CLUJ-NAPOCA

SINERGII ÎN INTERVENŢIILE PUBLICE ŞI

PRIVATE PENTRU DEZVOLTAREA

ANTREPRENORIATULUI RURAL

Cluj-Napoca

2012

Coordonator ştiinţific:

Prof. univ. dr. Mihaela Luţaş

Masterand

Valentin-Ciprian

Filip

CUPRINS

INTRODUCERE ....................................................................................................... 4

MOTIVAŢIA, IMPORTANŢA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII ..................... 5

ABREVIERI .............................................................................................................. 9

LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ŞI CASETELOR ...................................... 10

CAP. 1. ANTREPRENORIATUL RURAL – PARTICULARITĂŢI ....................... 1

1.1. PROVOCĂRI ŞI OPORTUNITĂŢI ALE ANTREPRENORIATULUI

RURAL .................................................................................................................. 1

1.2. ROLUL ANTREPRENORIATULUI ÎN DEZVOLTAREA RURALĂ

SUSTENABILĂ ..................................................................................................... 4

CAP. 2. ANTREPRENORIATUL RURAL ŞI DEZVOLTAREA REGIONALĂ ... 6

2.1. O PERSPECTIVĂ TEORETICĂ ................................................................... 6

2.2. PERSPECTIVA UNIUNII EUROPENE ........................................................ 8

2.3. PERSPECTIVA NAȚIONALĂ, CAZUL ROMÂNIEI ................................ 9

CAP. 3. CADRUL INSTITUȚIONAL RURAL ..................................................... 12

3.1 DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ LOCALĂ .......................................... 13

3.2 INSTITUȚII PUBLICE EXOGENE ............................................................. 14

3.3. INSTITUȚII PRIVATE RELEVANTE ....................................................... 16

CAP.4. STUDIU DE CAZ ....................................................................................... 18

4.1. PROGRAMELE DE INSTRUIRE ANTREPRENORIALĂ ........................ 18

4.2. DESCRIEREA PROIECTULUI ................................................................... 19

4.3. ANALIZA SWOT A MODELULUI DE INTERVENȚIE .......................... 39

CAP. 5. ABORDARE INTEGRATĂ (SINERGII) ................................................ 41

5.1. CONFERINȚA ”PARTENERIAT PENTRU ANTREPRENORIAT

RURAL” .............................................................................................................. 41

5.2. DEFINIREA POSIBILELOR ROLURI ȘI CONSTRĂNGERI. .................. 43

5.3. SCENARII DE SINERGII ............................................................................ 45

Cap.6 CONCLUZII GENERALE AFERENTE LUCRĂRII, RECOMANDĂRI .. 51

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ............................................................................... 55

INTRODUCERE

Dezvoltarea rurală prin intermediul micilor afaceri locale reprezintă o opţiune

pe termen lung, care asigură, mai mult decât orice alte scenarii, o creştere greu

reversibilă. Comunitatea îşi asigură astfel nuclee ale creşterii economice şi sociale,

care sunt adaptate constrângerilor locale în termeni de piaţă, materie primă, aspecte

culturale, tendinţe tradiţionale.

În România la jumătate de deceniu după aderarea la Uniunea Europeană,

antreprenoriatul rural rămâne deficitar dezvoltat, doar 16% dintre firmele înregistrate

în România fiind din mediul rural.

Zonele rurale se transformă, iar măsurile de susţinere a dezvoltării durabile par

a fi mereu cu un pas în spate. Demografia, diversificarea culturală, legăturile cu

economia naţională şi cu cea internaţională sunt doar câteva din aspectele care sunt în

continuă metamorfoză şi care revendică o abordare continuu actualizată, sinergică şi

fundamentată pe analize ştiinţifice.

Lipsa mijloacelor materiale necesare existenţei, aşa cum definește Dicţionarul

Explicativ Român (DEX 2009) sărăcia, nu este un subiect actual doar pentru statele

sub-sahariene, ci şi pentru satele României, unde principalii angajatori rămân actorii

publici iar ajutoarele sociale sunt pentru unele persoane singura sursă de venit. Acest

context nu pare a se schimba în viitorul apropiat fără o abordare de jos în sus, unde

persoanele parte din comunităţile rurale trebuie să demareze activităţi economice

generatoare de venit şi locuri de muncă. Imprevizibilitatea comportamentului marilor

investitori, dar şi a calendarului şi criteriilor finanțărilor nerambursabile arată că

antreprenoriatul rural este o opţiune ce trebuie susţinută, ce se suprapune principiului

„paşilor mici dar siguri”. Educaţia antreprenorială devine astfel o precondiţie a

succesului, fiind o verigă cheie în completarea contextului optim pentru o economie

locală dinamică.

Amartya Sen, laureat al premiului Nobel pentru economie în 1998,

afirma:”Comunitatea oamenilor de afaceri joacă un rol unic în societate dar şi ei sunt

la rândul lor parte din societate. Ei ar trebui să nu urmărească să se îmbogăţească

rapid pe ascuns. Ei trebuie să gândească în termeni mari, dar nu numai cu referire la

câştiguri mari, dar şi cu referire la oferirea de soluţii măreţe societăţii.”

MOTIVAŢIA, IMPORTANŢA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII

Prezenta lucrare de disertaţie reprezintă transpunerea a o serie de concluzii

rezultate din îmbinarea experienţei practice a masterandului, în calitate de asistent de

proiect şi în prezent de expert judeţean de dezvoltare antreprenorială, cu aspectele

teoretice ale dezvoltării rurale şi dezvoltării antreprenoriatului rural. Studiul de caz,

proiectul: „Îmbunătăţirea calităţii resurselor umane în mediul rural şi promovarea

antreprenoriatului în activităţi non-agricole” coordonat de Fundaţia Civitas pentru

Societatea Civilă, încheiat cu succes în primăvara anului 2012, a reprezentat

confirmarea a o serie de aspecte teoretice dar şi infirmarea unor postulate neconectate

la realităţile României rurale contemporane.

Lucrarea îşi propune să recomande un model de sprijin integrat în mediul rural

care să asigure o dezvoltare antreprenorială viabilă, bazată pe domenii de activitate

non-agricole. Sinergia actorilor relevanţi, publici şi privaţi (autorităţi locale, autorităţi

centrale, furnizori de formare profesională, instituții de creditare, instituţii

responsabile cu coordonarea finanţărilor nerambursabile europene etc) poate să

asigure un cadru în care demararea unei afaceri este un demers facil. Politicile

guvernamentale, ce afectează direct evoluţia antreprenoriatului rural (fiscală şi

comercială) au de asemenea un cuvânt decisiv în favorizarea acestei sinergii. Se

impune constanţă şi prudenţă în acest sens, pentru a demonstra că opţiunea angajării

în activităţi economice generatoare de venit este avantajoasă şi sigură.

Rolul antreprenoriatului rural, în susţinerea dezvoltării locale şi mai departe a

dezvoltării regionale, este important din următoarele prisme:

1) Determinarea unui impact social pozitiv.(incluziune pe piaţa muncii).

Micile firme din mediul rural reprezintă una din puţinele opţiuni de angajare pentru

populaţia rurală.

2) Calificarea şi, sau recalificarea profesională a localnicilor.

3) Fructificarea potenţialului local (agricol, silvic, etc.)

4) Diminuarea migraţiei

5) Dezvoltarea infrastructurii

6) Contribuţii la bugetele locale şi la bugetul de stat.

Aceste prime efecte sunt multiplicate de efectele secundare date de o

economie locală dinamică fundamentată pe antreprenoriat, efecte strâns legate de

fiecare prismă enumerată mai sus.

Susţinerea dezvoltării antreprenoriatului rural non-agricol în România apare ca

răspuns la un aspect problematic, şi anume cel al ocupării excesive în agricultură. În

2010 aproximativ 30% populaţia activă a României era ocupată în agricultură (Banca

Mondială, 2011), un procent îngrijorător de mare comparativ cu economiile vestice,

doar 2% din populaţia Germaniei, 1% din populația Belgiei, 2% din populația

Danemarcei, 3% din populaţia Franţei şi 4% din populaţia Spaniei fiind parte din

aceeaşi categorie. Aceste cifre plasează statul nostru în aceeaşi categorie cu state

precum Kazakhstan (29%), Indonezia, (38%) şi Turcia, (24%). Relevant pentru

această enumerare de cifre este faptul că aproximativ jumătate dintre gospodăriile care

practică agricultura în România, nu îşi distribuie produsele, utilizându-le pentru

consum propriu, practicând aşa numita agricultură de subzistenţă. Implicaţia de

substanţă se manifestă în mai multe sfere ale vieţii (Voicu & Voicu, 2006). În primul

rând este vorba de timpul alocat muncii, de eficienţa economică scăzută şi implicit o

calitate a vieţii mai redusă.

Această situaţie denotă importanţa identificării alternativelor pentru creşterea

economică şi socială în mediul rural. Una dintre acestea este dezvoltarea de afaceri

bazate pe alte domenii de activitate decât agricultura, care să atragă forţa de muncă

blocată în mod ineficient în agricultură. Desigur, nu este vorba despre negarea

importanţei sectorului agricol pentru spaţiul rural, ci doar de construirea unei variante

complementare acestuia care să permită valorificarea altor avantaje locale. În 2010,

45% din populaţia României avea domiciliu în mediul rural. Fenomenul migraţiei

către marile oraşe şi către oportunităţi de angajare în vestul Europei, pe fondul lipsei

de opţiuni pentru asigurarea câştigurilor necesare vieţii, determină efecte negative

ireversibile, impunându-se măsuri rapide şi energice din partea tuturor actorilor direct

implicaţi.

Lucrarea de faţă îşi întemeiază necesitatea şi raţionamentul pe aceste date,

căutând prin combinarea experienţei practice cu abordările teoretice să schiţeze soluţii

la îndemâna actorilor publici şi privaţi pentru favorizarea unui mediu al afacerilor

activ în mediu rural..

Satul românesc actual, este un topos al schimbării şi diversităţii. Aşa cum va

reieşi din studiul caz, un proiect implementat în regiunile de dezvoltare Centru, Vest

şi Nord-Vest, comunităţile din care au provenit persoanele instruite în antreprenoriat

sunt în poziţii diferite din punctul de vedere al caracterului tradiţional, al specificului

resurselor naturale, al poziţionării faţă de marile oraşe, al conectării infrastructurale

etc. Diferită este şi cultura antreprenorială între curanţii proiectului (manageri, şomeri,

sau persoane ocupate în agricultură), influenţată mai ales de existenţa şi anvergura

antecedentelor, de apropierea de oraş şi de gradul de educaţie.

Metodologia utilizată în elaborarea prezentei lucrări de disertaţie este

întemeiată pe trei mari piloni ce urmează a fi explicaţi separat:

1) Studiul bibliografiei relevante domeniului antreprenoriatului rural.(aspecte

teoretice)

2) Studiul şi prelucrarea documentelor relevante din proiectul ce face subiectul

studiului de caz. (fişa proiectului, chestionarele de evaluare a calităţii cursurilor,

raportul de monitorizare a proiectului, raportul de evaluare al proiectului)

3) Observaţia directă.

Potrivit lui Kerlinger teoria este: “un set de concepte, definiţii şi propoziţii

interconectate care prezintă o viziune sistematică a unui fenomen, specificând

relaţiile existente între variabile în scopul explicaţiei şi predicţiei fenomenului.”

(Kerlinger, 1986). Valoarea acestor seturi de concepte şi definiţii interconectate stă în

inovativitatea lor, în reunirea unor fenomene care altfel ar trece neobservabile. Astfel

studiul bibliografiei, cu precădere a lucrărilor economice specializate pe tematica

dezvoltării rurale, s-a impus pentru a construi o abordare sistemică şi comparativă a

situaţiilor existente sau potenţiale în domeniul antreprenoriatului rural non-agricol.

Aspectele teoretice au reprezentat reperul în jurul căruia s-a realizat analiza realităţii

prin intermediul studiului de caz. Aceste aspecte au furnizat indicatorii relevanţi de

analizat, ariile de interes spre care s-a orientat lucrarea şi nu în cele din urmă,

explicaţia ştiinţifică a unor fenomene empirice.

Studiul de caz reprezintă proces sistematic, formalizat, riguros şi precis

urmărind obţinerea de soluţii pentru anumite probleme sau/şi descoperirea şi

interpretarea de noi fapte şi relaţii (Waltz & Bausell,1981). Principalele întrebări la

care doreşte să răspundă studiul de caz sunt următoarele:

1) Care sunt factorii ce favorizează dezvoltarea antreprenoriatului rural non-

agricol? 2)Care este sinergia optimă între actorii relevanţi (factorii

favorizanţi) pentru a asigura un cadru optim pentru dezvoltarea

antreprenoriatului rural non-agricol?

Prin studiul documentelor relevante din proiect, se doreşte testarea teoriei

căutându-se evidenţe empirice ale ipostazelor derivate din teorie, pentru a realiza fie

confirmarea fie infirmarea acestora.

Observaţia participativă, ca şi metodă de cercetare constă în implicarea totală

sau parţială a cercetătorului în situaţii sociale investigate şi în invocarea introspecţiei

sau/şi a memoriei sale sociale pentru înregistrarea post-factum a datelor şi a

informaţiilor. Această metodă este utilizată în contextul în care autorul a luat contact

direct cu subiecţii (antreprenori rurali, reprezentanţi instituţii relevante) pe parcursul

participării sale în proiect în calitate de asistent al coordonatorului proiectului şi

lector.

ABREVIERI

APDRP – Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare rurală şi pescuit.

AMPOSCCE - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial

Creşterea Competitivităţii Economice

BM – Banca Mondială

CE – Comisia Europeană

Eurostat – Biroul de statistică al Uniunii Europene

FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regionala

FEDR - Fondul European pentru Dezvoltare Regională

FSE – Fondul Social European

GAL – Grup de Acțiune Locală

INS – Institutul Naţional de Statistică

GEM – Global Entrepreneurship Monitor

MADR – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

MDRT – Ministerul Dezvoltării Regional şi Turismului

OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

POSDRU – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

POSCCE – Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice

UE – Uniunea Europeană

LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ŞI CASETELOR

Tabele:

Tabel 1: Opțiuni de investiții pentru populația rurală

Tabel 2: Instituții rurale relevante dezvoltării antreprenoriale (clasificare)

Tabel 3: Două forme de descentralizare

Tabel 4: Derularea sesiunii de formare în regiunea Vest

Tabel 5: Derularea sesiunii de formare în regiunea Nord-Vest

Tabel 6: Derularea sesiunii de formare în regiunea Centru

Tabel 7: Situația finală privind grupul țintă al proiectului în raport cu valorile

prognozate

Tabel 8: Bugetul proiectului

Tabel 9: Rezultatele proiectului

Tabel 10: Analiza SWOT a modelului de intervenție bazat pe formare

profesională

Tabel 11: Actori relevanți, posibil rol și acțiuni posibile pentru dezvoltarea

antreprenoriatului rural

Tabel 12: Joncțiuni ale acțiunilor actorilor relevanți

Figuri:

Figura 1: Structura instituțională pentru dezvoltarea sistemului național de

implementare al FEADR în România

Figura 2: Structura instituțională pentru dezvoltarea sistemului național de

implementare al FEADR în România

Figura 3: Răspuns cursanți – Utilitatea cursurilor în viitor

Figura 4: Răspuns cursanți – Măsura în care cunoștințele acumulate îi vor

ajuta în dezvoltarea unei afaceri.

Casete:

Caseta 1: Activitatea pilon a proiectului

1

CAP. 1. ANTREPRENORIATUL RURAL – PARTICULARITĂŢI

1.1. PROVOCĂRI ŞI OPORTUNITĂŢI ALE ANTREPRENORIATULUI

RURAL

Înainte de a prezenta provocările și oportunitățile antreprenriatului rural se

impune să clarificăm cei trei termeni operaționali: ”antreprenor / antreprenoriat”,

”rural” și ”sinergii”. Antreprenoriatul are astăzi un înțeles larg, ne putem referi la

activitatea / acțiunea unei game mari de persoane de la cele cu inițiativă de orice

natură (economică, socială, ecologică) și mai strict la indivizii care demarează o

activitate economică în sensul strict al cuvântului. Ca și discipline care stau la baza

antreprenoriatului, unii autori (Parker, 2004 : 2) enumeră: economie, finanțe,

management, sociologie, psihologie, geografie economică, istorie, drept, politică și

antropologie. Totuși există și definiții stricte a tipului de întreprindere în care

antreprenorul are rol de manager, investitor și persoană care se auto-angajează.

Firmele în cadrul cărora activează astfel de persoane îndeplinesc următoarele condiții:

au mai puțin de 100 de angajați, au o experiență pe piață de mai puțin de 7 ani și se

remarcă prin vitalitate și inovativitate. (Van Praag & Versloot, 2008).

Charta Europeană a Spațiului Rural definește spațiul rural ca fiind un teren

continental sau litoral care conține satele și micile orașe și în care marea parte a

terenurilor sunt utilizate pentru: agricultură, silvicultură, acvacultură, pescuit pe de-o

parte și activități economice și culturale ale locuitorilor precum și pentru agrement

(pentru populația urbană). În direcția îngustării și înlăturării caracterului vast al

acestei definiții, OCDE și UE și-au formulat propriile definiții. OCDE în definiția sa

utilizează indicatorul locuitorilor pe km pătrat. Astfel așezările rurale sunt acelea în

care densitatea populației nu trece de 150 de locuitori pe km pătrat. În același ton,

Uniunea Europeană restrânge numărul la 100 de persoane pe km pătrat, utilizând însă

același indicator. (Kerekes et all, 2010). În România ruralul este definit prin lege

existând astfel localități rurale cu peste 10 000 de locuitori sau orașe cu sub 10 000 de

locuitori. Legile Nr. 2 / 1968, Nr. 50 / 2001, 351 / 2001 sunt cele ce reglementează

acest subiect. Conform acestora în România există: 2860 de comune, 12 959 sate și

320 municipii.

Termenul ”sinergii” este utilizat cu precădere în medicină, definind o asociere

a mai multor organe sau țesuturi pentru îndeplinirea aceleiași funcțiuni (DEX 2009).

2

Expresia este utilizată și în economie și face referire la convergența acțiunilor

instituțiilor relevante pe un anumit subiect la un anumit moment dat sau coordonarea

mai multor acțiuni în vederea unui rezultat comun cu economie de mijloace. Este

vorba despre o sincronizare a acțiunilor care trebuie să aibă ca ultim și unic scop

obținerea rezultatului optim în termeni de impact și efecte pozitive. Cu referire la

subiectul prezentei lucrări, expresia ”sinergii instituționale” cuprinde acele acțiuni ale

actorilor direct implicați în susținerea inițiativelor private în mediul rural. Sinergia în

acest sens este tipul de comportament instituțional (politici, măsuri, acțiuni) care

favorizează dezvoltarea inițiativelor private în mediul rural. Prin actori instituționali

se înțelege atât actorii publici cât și cei privați dar și actori instituționali informali.

Spaţiul rural ca şi mediu de afaceri oferă o serie de dezavantaje în comparaţie

cu aglomerările urbane. Aceste dezavantaje contribuie la creşterea dificultăţii

demarării şi dezvoltării unei afaceri. Într-o ordine aleatorie aceste dezavantaje

competitive sunt:

1) Lipsa capitalului financiar

2) Absenţa antreprenorilor experimentaţi

3) Absenţa forţei de muncă calificate.

4) Accesul dificil al furnizorilor

5) Accesabilitatea scăzută către noi clienţi (noi pieţe)

6) Infrastructura precară.(transport, utilități)

7) Receptivitatea scăzută a populației

8) Servicii suport slab dezvoltate

9) Condiții de viață neatractive.

Afacerile din mediul rural iau naștere și se dezvoltă într-un mediu economic

arid fiind, prin poziționare și acces, constrânse să suporte o presiune mai mare decât

cele ce sunt demarate în zonele urbane. Acest context face ca unele domenii de

activitate să fie favorizate în detrimentul altora. Weingarten et al. (2004 ) afirmă că

așteptările cele mai mari pentru a crea surse de venit alternative se îndreaptă spre:

turism, industria prelucrătoare, produse alimentare și băuturi specifice și în cele din

urmă spre tehnologia informației. Turismul reprezintă o sursă de creștere economică

în mediul rural, un domeniul de activitate în creștere în UE, unde 27% din locurile de

cazare sunt în mediul rural (Kerekes et al. 2010: 75). Desigur potențialul turismului și

agroturismului este mai mare în regiunile ce manifestă atractivitate din punct de

vedere al peisajului și care oferă alternative de agrement. (turismul ocupațional, ce

3

implică servicii integrate de agrement). Industria prelucrătoare este condiționată de o

serie de factori. Totuși cu referire la primele etape ale prelucrării materiei prime, se

întrevede un potențial pentru mediul rural. Produsele de artizanat, inspirate din

specificul cultural al comunităților pot reprezenta segmentul cu potențial în mediul

rural. Menționând aceste aspecte, se trece deja la produsele ce au o valoare adăugată

ce stă tocmai în particularitatea lor, dată de o acumulare de capital cultural în jurul lor.

(legende, tradiții, obiceiuri). Inițiativele private cu prim domeniu de activitate

producerea de produse alimentare sau băuturi specifice sau de articole de artizanat sau

vestimentare cu tentă specifică reprezintă un sector în plin trend ascendent.

Intrând mai în profunzimea subiectului, se observă și diferențele în privința

opțiunilor de investiții în funcție de tipul zonei rurale. Chițea (2008) face următoarea

clasificare, valabilă pentru cazul României:

Tabel 1, Opțiuni de investiții pentru populația rurală.

Tipul

zonei

rurale

Opțiuni de investiții (% gospodăriilor care au ales-o ca primă opțiune)

Cultivarea

plantelor

Creșterea

animalelor

Echipamente

agricole

Prelucrarea

alimentelor

Magazine

alimentare

Magazine

mixte Pensiuni Altele

Câmpie 26,9% 16,6% 11,6% 2,3% 12,7% 7,3% 4,3% 18,3

Deal 17,4% 11,5% 6,0% 3,9% 11,5% 6,4% 13,9% 29,4%

Munte 8,1% 13,1% 9,1% 6,2% 10,4% 5,4% 33,5 14,2%

(Sursa: Chițea, 2008: 67)

O economie bazată pe o pătură activă de antreprenori se diferențiază categoric

de o economie predominat etatistă sau aridă din punctul de vedere al inițiativelor

private (Cu referire la întreprinderile mici și mijlocii). Este suficient să observăm

diferențele de ordin economic și social între spațiul anglo-saxon, exemplar în

favorizarea antreprenoriatului, și spațiul est-european unde tradiția socialistă a lăsat

repercusiuni și în prezent. Beneficiile economice ale antreprenoriatului în general, fie

el rural sau urban pot fi cuantificate în jurul a 4 indicatori (Van Praag & Versloot,

2008):

► 1) Generarea de locuri de muncă (contribuția la dinamica pieței

muncii) atât în termeni cantitativi cât și în termeni calitativi. Totodată

din acest punct de vedere micile firme contribuie la creșterea

flexibilității angajaților cu privire la tranziția de la un loc de muncă la

altul. La nivelul politicilor UE fenomenul care asigură acest proces este

denumit ”flexicuritate”, combinația optimă între flexibilitatea

4

schimbării locurilor de muncă și securitatea în termeni de venituri,

contribuții sociale etc.;

► 2) Contribuția la generarea de inovație prin propriile activități

generatoare de inovație dar și prin dinamismul cu care, prin

interacționarea cu alte medii se pot prelua o serie de noi abordări unice

la nivel regional sau național;

► 3) Productivitate și dezvoltare. Acest indicator are în vedere contribuția

unei firme, sau unei zone dezvoltate antreprenorial la PIB în ultimă

instanță;

► 4) Utilitate a individului. În termeni economici utilitatea unui individ

ca și antreprenor este mai crescută decât a unui angajat.

Totodată, firmele mici furnizează bunuri și servicii specializate pe care marile

firme le ignoră, asigură existența unui climat concurențial optim pentru asigurarea

eficienței și nu în ultimă instanță creează la nivelul mentalului colectiv sentimentul de

dinamism și independență.(Parker, 2004)

1.2. ROLUL ANTREPRENORIATULUI ÎN DEZVOLTAREA RURALĂ

SUSTENABILĂ

Dezvoltare sustenabilă atinge o serie de aspecte cheie sociale și economice.

Sectorul privat este direct vizat de acest concept în primul rând din perspectivă

economică, socială și de mediu și, de ce nu, din perspectivă culturală. Dacă definim

sustenabilitatea din perspectiva responsabilității față de generațiile viitoare, este

evident că existența și maniera de acțiune a actorilor privați va fi decisivă pentru cele

patru fațete ale dezvoltării sustenabile.(cu includerea și componentei culturale)

Astfel, se poate percepe dezvoltarea sustenabilă în termeni de șase feluri de

capital:

► Capital natural – constituit din resursele naturale precum solul, apa,

flora, fauna, mineralele și alte resurse non-atropice. O parte din acestea

sunt finite, altele sun regenerabile iar alte pot fi reproduse de către

activitățile omului.

► Capitalul uman – în termeni de capabilități, competențe, cunoștințe, și

alte informații care contribuie la creștere productivității muncii.

5

► Capital financiar – reprezentat prin bani și alte mijloace care oferă

putere de cumpărare și putere de a finanța diverse activități care să

genereze venituri suplimentare.

► Capital fizic – bunuri materiale care asigură și sporesc productivitatea

precum echipamentele, infrastructura de transport, de comunicații, de

locuit și alte numeroase facilități.

► Capitalul social – relații, norme, care asigură cooperarea, asocierea,

acționarea în vederea obținerii unei securități economice și bunăstării.

► Capital instituțional – care are strictă legătură cu capitalul social dar se

desprinde din acesta prin caracterul particular, centrat pe instituții

concrete, formale. Acesta din urmă poate reprezenta factorul coagulant

al celor de mai sus în direcția dezvoltări sustenabile.

Sustenabilitatea implică o strategie pe termen lung care implicit solicită

înlăturarea a cât mai multor riscuri sistemice care ar putea periclita planul inițial. Din

prisma dezvoltării regionale și rurale sustenabile, susținerea antreprenoriatului local

reduce semnificativ dependența de investitorii străini și de deciziile acestora asigurând

o cvasi-autarhie comunitară (desigur cu limitele impuse de economia liberă

capitalistă).

Din prisma dezvoltării sustenabile, sinergia instituțională favorabilă

antreprenoriatului, atât pe orizontală între instituțiile locale publice și private, formale

și informale cât și pe verticală între instituțiile locale, regionale și centrale sau / și

exogene private are în vedere echilibrarea următoarelor elemente (privite din prisma

binomului dezvoltare economică – dezvoltare sustenabilă): Creșterea veniturilor

pentru gospodării, diversificarea veniturilor pentru gospodării, reducerea

vulnerabilității la producție și la riscurile de piață, creșterea echității și capacitarea

săracilor și a celor marginalizați toate în acord cu utilizarea sustenabilă a resurselor

naturale. Strategiile ce pot fi abordate, în sinergie pot fi bazate pe următoarele repere:

► Strategii privind managementul resurselor naturale

► Strategii antreprenoriale

► Strategii de comunicare și informare

► Strategii de dezvoltare a capitalului social.

Aceste strategii, abordate în tandem reprezintă elementele constitutive ale unei

strategii holistice de dezvoltare rurală sustenabilă și sunt aspecte importante în

contextul în care o mare parte din gospodăriile locale sunt dependente de resursele

6

naturale sau influențează mediul prin activitățile lor. Totodată, o bună parte din

inițiativele private rurale utilizează resursele naturale ca și materie primă, sau

influențează direct mediul înconjurător.

Din perspectivă istorică, așezările rurale au fost forma cea mai puțin intruzivă

în echilibrul mediului înconjurător. Această afirmație devine mai puțin valabilă în

contextul actual al economiei rurale care se diferențiază fundamental de cel pre-

urbanizare. Diversificarea activităților economice rurale dar și modernizarea

locuințelor și infrastructurii sunt doar câteva elemente care determină o presiune tot

mai mare asupra mediului în mediul rural.

CAP. 2. ANTREPRENORIATUL RURAL ŞI DEZVOLTAREA

REGIONALĂ

2.1. O PERSPECTIVĂ TEORETICĂ

Conform documentului: ”Noua paradigmă rurală: Politici și Guvernare”

aparținând OECD, regiunile rurale se confruntă cu o serie de provocări comune, care

contribuie la performanța economică mai slabă. Aceste provocări creează așa numite

”cercuri vicioase”:

Figura 1. Cercul vicios al declinului zonelor rurale

(Sursa: OECD, 2006)

Acest cerc vicios prezent în mediu economic rural, este astăzi diminuat ca

impact de unele modificări structurale ale economiei rurale. Globalizarea, diminuarea

Lipsa unei mase critice pentru

servicii și infrastructură

Rata scăzută a apariției

întreprinderilor

Mai puține locuri de muncă

Emigrare și îmbătrânire

Densitate scăzută a populației

7

costurilor de transport, schimbările tehnologice rapide, dezvoltarea sectorului de

servicii și dezvoltarea extrem de dinamică a metodelor moderne de comunicație.

Schimbările tehnologice extrem de dinamice din ultimele decenii au forțat firmele să

investească continuu în inovare și modernizare pentru a rămâne competitive. În acest

context este dificil pentru firmele cu volum de vânzări mai mici sau pentru cele care

se află la distanță mai mare față de sursele de inovare să rămână competitive, sau pur

și simplu să ia naștere și să se dezvolte. Întreprinderile din mediul rural sunt cele mai

expuse la astfel de situații deoarece nu doar că au un volum de vânzări scăzut dar, mai

mult, de cele mai multe ori se află la distanță de centrele de inovație.

Una din marile dificultății ale politicilor de dezvoltare regională în privința

sprijinirii dezvoltării antreprenoriale rurale este reprezentată de eterogenitatea

situațiilor existente de la sat la sat. Așa cum a reieșit și din proiectul: „Îmbunătățirea

calității resurselor umane și promovarea antreprenoriatului în activități non-agricole”

prezentat în penultimul capitol deși este evidentă necesitatea unanimă a abordării

sinergice a actorilor instituționali relevanți interesați de dezvoltarea antreprenorială

rurală, specificul local dictează necesitățile particulare. Câteva considerații bazate pe

observația directă:

a) Diferența de seturi de nevoi / de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor

depinde de la localitate la localitate. Dacă în comuna Dobrin județul Sălaj, o mare

parte a cursanților cunoșteau măsurile de investiții din PNDR, informații fiind de

autoritățile locale, nu același lucru era cunoscut și de locuitorii comunei Popești, unde

autoritățile locale erau absente din acest punct de vedere, iar poziționarea comunei ( la

aproximativ 60 de km de Oradea și 20 de km de Marghita) făcea ca majoritatea

persoanelor din comună să fie slab informate și slab sprijinite să demareze o afacere.

b) Atitudinea față de demersurile ce implică riscuri financiare. Dacă printre

cursanții din comune apropiate municipiului Cluj-Napoca precum Săvădisla,

Bonțiada, Mociu, Cojocna, Căianu deschiderea față de asumarea riscurilor era mai

mare în comunele relativ mai izolate de unde au provenit cursanți (Sălățig județul

Sălaj sau Diosig județul Bihor) s-a resimțit o preferință a cursanților de a dezvolta

planurile de afaceri pe inițiative mai mici, cu bugete sub 5000 de Euro.

Luând acestea în considerare reiese necesitatea dezvoltării de politici regionale

care să fie adaptate la ”specificul antreprenorial local” dictat de caracteristici sociale,

culturale, economice. Deși în numeroase situații este valid să se determine comparații

între zonele rurale și cele urbane în termeni de nivel al veniturilor, rate de

8

angajare, nivel de educație și al competențelor utile integrării pe piața muncii, putem

identifica în unele ocazii localități rurale care sunt mai dezvoltate decât mici orașe a

căror economie s-a dezvoltat cu precădere pe marile întreprinderi care au eșuat în

mediul economic actual caracterizat de competitivitate.

În multe din comunitățile rurale, inițiativele private sunt de coordonate de

companii mai mari, cu sediul în mediul urban dar care găsesc în unele localități

facilități de ordin fiscal, mână de lucru ieftină și nu în ultimul rând acces facil la unele

resurse naturale. Totuși acest model de dezvoltare rurală bazat pe investiții extra

comunitare prezintă o serie de riscuri precum lipsa stabilității pe termen lung. Crearea

și dezvoltarea de afaceri bazate pe comunitate și provenind din comunitate reprezintă

o alternativă mai sigură pentru dezvoltarea rurală și regională. Acestea acționează

chiar și ca liant la nivel de comunitate și prezintă o siguranță sporită, fiind șanse mai

mici să părăsească locul unde s-au dezvoltat. (Freshwater, 2000:14)

2.2. PERSPECTIVA UNIUNII EUROPENE

Politica de dezvoltare rurală, așa cum a fost concepută pentru perioada ciclului

financiar 2007- 2013, se concertează asupra a trei axe prioritare:

I. – Îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol și forestier (această axă

este centrată asupra capitalul uman și material din sectorul agriculturii, al produselor

alimentare și al silviculturii, precum și pe calitatea produselor).

II. – Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural (Axa II prevede măsuri

pentru protejarea resurselor naturale, precum conservarea sistemelor agricole și

forestiere de mare valoarea naturală și a peisajelor culturale din zonele rurale ale

Europei).

III. – Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei

rurale. (Axa III este concentrată asupra susținerii dezvoltării infrastructurii locale și a

capitalului uman din zonele rurale. Oferirea de locuri de muncă și diversificarea

economie rurale prin susținerea diversificării economiei).

IV. – Cea din urmă axă, numită LEADER, introduce posibilități inovative de

guvernare locală, acordând multiple competențe actorilor publici și privați în aria

gestionării și direcționării fondurilor.

Instrumentul financiar ce stă în spatele acestor axe este

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

9

În elaborarea viitoarei abordări a Politicii de Coeziune o serie de elemente

cheie se evidențiază cu privire la dezvoltarea rurală ca parte integrantă a dezvoltării

regionale. Astfel , abordări de tip LEADER, bazate pe implicarea dinamică a

comunității de jos în sus vor avea o atenție deosebită. Acest lucru înseamnă o

responsabilizare mai mare a instituțiilor locale și o capacitare a acestora de a

reprezenta coordonatorul intervențiilor locale, actori relevanți pentru orice altă

instituție care derulează proiecte în mediul rural.

Comisia Europeană propune o abordare sinergică cu privință la utilizarea

Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE),

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European

pentru Pescuit şi Afaceri Maritime şi Fondul de Coeziune (FC).

Această abordare sinergică va avea în vedere o axare pe teritoriile regionale

coordonarea fiind asigurată de comunități prin intermediul Grupurilor de Acțiune

Locală (GAL) formate din reprezentanți ai intereselor socio-economice locale ale

sectorului public și privat. Totodată, politica de coeziune dorește pentru mediul rural

dezvoltarea de strategii integrate și multisectoriale de dezvoltare locală pe zone ce iau

în considerarea potențialul local și totodată necesitățile locale. Colaborarea și lucrul în

rețea vor fi pentru următorul ciclu financiar aspect indispensabile derulării proiectelor.

Astfel noutatea pentru următorul ciclu financiar este construirea unui cadrul

legal comun și de norme de funcționare pentru cele cinci fonduri comunitare:

Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE),

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European

pentru Pescuit şi Afaceri Maritime şi Fondul de Coeziune (FC) astfel sporindu-se

consecvența intervențiilor pentru dezvoltare locală, inclusiv pentru susținere

antreprenoriatului.

2.3. PERSPECTIVA NAȚIONALĂ, CAZUL ROMÂNIEI

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România a câștigat o serie de

oportunități pentru dezvoltarea unui spațiu rural activ economic. Decalajul acumulat

în cele doua decenii de tranziție în care ritmul de dezvoltare în mediul rural a fost unul

lent, a impus o mobilizare suplimentară, pe fondul existenței în țara noastră a câtorva

din cele mai sărace regiuni de dezvoltare din UE.

10

Pe lângă aspecte de ordin legislativ ce au reglementat aria dezvoltării

durabile și sustenabile, s-au făcut restructurări și în aria instituțională rurală, astfel

oferindu-se un nou cadru de dezvoltare, sprijinit financiar prin FEADR. Sistemul

instituțional și de administrare, control și implementare pentru România este alcătuit

din următorii actori:

► Autoritatea de Management, reprezentată prin Ministerul Agriculturii

și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală Dezvoltare Rurală (DGDR-

AM PNDR)- ce are în responsabilitate rolul de a implementa

programul.

► Agenția de Plăți acreditată, reprezentată prin Agenția de Plăți pentru

Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) – responsabilă de efectuare

plăților pentru proiectele conforme rigorilor specifice.

► Organismul de Certificare, reprezentat prin Autoritatea de Audit

constituită pe lângă Curtea de Conturi a României, ce este responsabilă

de administrarea conform legii a conturilor Agențiilor de Plăți

Acreditate.

► Organismul de coordonare – al cărui scop este reprezentarea la

Comisia Europeană a celor două agenții de plăți (Agenția de Plăți

pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - APDRP și Agenția de Plăți

pentru Intervenție în Agricultură – APIA. )

11

Figura. 2. Structura instituțională pentru dezvoltarea sistemului național de

implementare al FEADR în România.

(Sursa: PNDR, 2010)

Comisia Europeană

Autoritatea de Management

Agenția de Plăți (APDRP)

Agenția de Plăți (APIA)

Autoritatea Competentă

Organismul de certificare

(audit)

Organismul de coorodnare

12

CAP. 3. CADRUL INSTITUȚIONAL RURAL

Actorii relevanți instituționali care acționează în mediul rural cu obiectivele de

a crea bunăstare și a favoriza dezvoltarea antreprenorială pot fi împărțiți în două

categorii: Instituții publice al căror rol este reglementat prin lege și implică inclusiv

sprijinirea dezvoltării economice și sociale rurale și organizații civice respectiv firme

private care prin misiunea, scopul și obiectivele lor specifice acționează în mediu

rural, fie constant fie prin proiecte specifice. În cazul celor din urmă aspectul

susținerii dezvoltării sociale și economice nu este reglementat prin lege dar este

implicit activităților lor. Totodată, în aria ambelor categorii se pot întâlni instituții

formal constituite dar și grupuri informale care din prisma dezvoltării antreprenoriale

rurale pot juca un rol decisiv (asociații informale, cluburi informale)

Tabel 2: Instituții rurale relevante dezvoltării antreprenoriale (clasificare)

(I) – Instituții informale (F) – Instituții formale

Tipuri de

instituții

Publice Private Civice

1) Autorități locale (F)

2) Agenții

guvernamentale (F)

3) Spațiul academic (F)

4) Instituții naționale (F)

5) Instituții

supranaționale (F)

1) Instituții bancare

(F)

2) IFN (F)

3) Furnizori de

formare profesională

(F)

4) Mentori /

manageri cu

experiență (I)

5) Firme de

consultanță în

management și

consultanță tehnică

(F)

1) Organizații non-

guvernamentale (F)

2) Cooperative /

Asociații (F) și (I)

13

Instituțiile, percepute într-o definiție mai generală, reprezintă un set complex

de norme și comportamente care persistă în timp pentru a servii la scopuri sociale,

economice etc. Rolul posibil al acestor actori instituționali este de a se implica și

coordona procesele de dezvoltare economică și de creștere a capacității

antreprenoriatului local.

3.1 DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ LOCALĂ

Întărirea instituțiilor rurale și a celor ce dezvoltă și implementează politici de

dezvoltare economică este esențială pentru întărirea rolului acestora în implicarea sau

chiar coordonarea de programe sinergice de dezvoltare a antreprenoriatului rural.

Autoritățile locale și asociațiile locale pot reprezenta catalizatorul programelor de

dezvoltare antreprenorială rurală, prin facilitarea accesului actorilor interesați, dar și

prin construirea unui cadrul propice cooperării. Aceasta implică democratizare,

instituționalizare a participării, responsabilizare și tragere la răspundere a autorităților

responsabile și nu în cele din urmă transparență în cheltuirea fondurilor pentru

asigurarea serviciilor suport. În acest context nou creat, descentralizarea poate avea un

impact real, transferul de competențe de management și fiscale către nivelurile locale

necesitând o grad de maturitate instituțională ridicat.

Instituțiile locale din mediul rural (actori relevanți în contextul temei prezentei

teze) au capacitatea de a ușura, a face mai puțin costisitor și mai profitabil procesul de

dezvoltare a unei afaceri. Acestea pot juca un esențial în informarea cetățenilor cu

privire la diverse posibilități de angajare / investiție, pot reprezenta un mediator

decisiv între investitori și antreprenorii locali și pot reprezenta totodată, pentru

afacerile indigene un canal de promovare spre noi piețe cu precădere pentru cele care

comercializează produse sau servicii tradiționale. Fie că este vorba despre sectorul

primar (agricultură, resurse naturale) sau cel secundar, respectiv terțiar (bunuri și

servicii) este evidentă necesitatea suportului local instituțional. Acest suport, pentru a

fi eficient, depășește limite clasice ale furnizării de servicii suport ajungând să fie

concretizat în inițiative consistente de îmbunătățire a spațiului de afaceri în care iau

naștere noile inițiative. Conform IFAD (Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea

Agriculturii):

14

Instituțiile slabe, ineficiente, corupte și înguste în abordare

creează incertitudine și nedreptate, descurajează

economisirea și investițiile și determină rate de creștere

scăzute. (...) Unde piețele și sistemele de schimb și finanțare

sunt ineficiente și de neîncredere, sau acaparate de către

grupuri mici, se formează un context incert, cresc costurile de

tranzacție a activităților economice, aspecte care afectează cu

precădere pe cei mai săraci. Nu doar că acest mediu

determină menținerea sărăciei dar totodată reduce șansele

pentru orice dorește să depășească limitările financiare.

(IFAD, 2003)

Instituțiile publice locale pot fi catalogate în două sfere: 1) Administrația

locală ce înseamnă o ramificație a administrației centrale la nivel local 2) Guvernare

la nivel local, ce cuprinde instituțiile alese la nivel local, desemnate de cetățenii acelei

arii specifice delimitate administrativ. Desigur această perspectivă diferă de la stat la

stat în funcție de politicile de organizare administrativă, de gradul subsidiarității și alte

aspecte de ordin politic. Decidenții administrația locale sunt direct răspunzători

superiorilor lor la nivel regional și guvernamental (pe linie ierarhică) pe când

reprezentanții guvernării locale sunt direct răspunzători în fața celor ce i-au ales /

desemnat în diverse funcții.

Instituțiilor publice locale prin limitările de ordin operațional le este dificil să

reprezinte și o voce a problemelor locale, și astfel să îndeplinească și rolul de

”advocacy”. Spre deosebire de vocile unor actori mai prestigioși a căror acces la

educație a fost facilitat de poziționarea urbană, informațiile ce provin de la instituțiile

locale, sunt în numeroase cazuri neprocesate, brute. Rolul organizațiile non-

guvernamentale sau agențiilor publice este crucial în aceste situații. Totuși este

important de semnalat că instituțiile locale care au înregistrat prin acțiunile lor cel mai

mare succes au fost cele care au abordat principiul ”prin noi înșine” fie ca o filosofie

de lucru, ca un aspect motivat de mândria locală sau pur și simplu pe fondul unui

pragmatism pur. (Uphoff, 2006: 32)

3.2 INSTITUȚII PUBLICE EXOGENE

Instituțiile publice extra-rurale în funcție de gradele de descentralizare,

deconcentrare și devolutie pot juca un rol important fie in intervenția directă pentru

15

susținerea unui mediu de afaceri dinamic în mediul rural. Pentru clarificarea

termenilor, tabelul propus de Norman Uphoff este edificator:

Tabel 3: Două forme de descentralizare

Decidenții răspunzători Localizarea decidenților

Centralizată Descentralizată

Centralizat Centralizare Desconcentrare

Descentralizat (Democratizare) Devoluție

Sursa (Uphoff, 2006: 29)

Astfel gradul de influență a instituțiilor de la nivel central și implicit a

independenței de decizie și acțiune a celor de la nivel local, determină implicit și

sesizarea actorilor instituționali răspunzători de programele de dezvoltare

antreprenorială. Acestea sunt în numeroase cazuri susținute de agenții guvernamentale

care au ca și domenii de activitate dezvoltarea regională, managementul finanțărilor

europene delegate de la nivel central să administreze anumite programe. (în cazul

României putem exemplifica cu: Agențiile de Dezvoltare (ADR) sau Agențiile de

Management ale Programelor Operaționale (AMPOSDRU, AMPOSCCE, APDRP)

Din punctul de vedere al influenței actorilor instituționali centrali, unul din

scenariile cele mai preferate este cel al ”devoluției” (Uphoff, 2006: 29) deoarece

apropierea de beneficiarul ultim al programului sau proiectului precum și cunoașterea

contextului local, face ca instituțiilor centrale sau regionale să nu fie în egală măsură

să acționeze eficient ca și cele de la nivel local. Devoluția implică delegarea sau

conferirea autorității către actori decizionali de la nivel regional sau chiar local iar

odată cu aceasta și predarea instrumentelor necesare precum resurse financiare,

informații, personal. Desigur, autoritățile centrale joacă un rol decisiv în dezvoltarea

și implementarea de politici de susținere și reglementare a antreprenoriatului rural.

Totuși, servind însă unei game largi de nevoi ale populației, instituțiile centrale

eșuează a percepe nevoile specifice a acestui sector.

Totodată se poate observa un grad ridicat de ”egocentrism instituțional” definit

prin tendința perpetuă de a promova interesele și programele proprii în detrimentul

lucrului in sistem, în sinergie cu alte instituții. În detrimentul întăririi întregului

agregat instituțional relevant dezvoltării rurale și implicit antreprenoriale, există o

16

tendință de a urmării doar scopurile propriei organizații / instituții. Instituțiile și

agențiile externe, care sunt de multe ori o sursă de suprapunere pentru instituțiile

locale, trebuie să-și asume un rol mai inclusiv dar mai puțin competitiv față de

instituțiile locale.

Rolul lor este să modereze cadrul actorilor relevanți și să sublinieze în ce tipuri

de intervenții există un avantaj comparativ. Astfel este important să predea instituțiilor

locale (publice dar și private) opțiunile fie de a aborda probleme specifice prin

dezvoltarea de capabilități specializate, fie de a-și diversifica domeniile de activitate

deja existente adăugând noi capabilități. Această clarificarea a intervențiilor, un

răspuns la simpla întrebare: ”Cine / ce trebuie să facă?” poate să fie asumată de

instituțiile externe care pot combate cacofoniile instituționale și umple golurile de

intervenție în același timp cu eliminarea suprapunerilor.

3.3. INSTITUȚII PRIVATE RELEVANTE

Instituțiile private care pot avea o influență în dezvoltarea economică și socială

în mediul rural pot fi împărțite în două categorii largi :

1) Organizațiile Non-guvernamentale, asociațiile și cooperativele.

2) Firme private.

Prima categorie, cea a Organizațiilor Non-guvernamentale, asociațiilor și

cooperativelor, pentru o mai clară percepere poate fi la rândul ei divizată în funcție de

caracteristicile specifice:

a) Sectorul civic și cooperativ, unde putem întâlni pe de-o parte organizațiile

civice dezvoltate în jurul unor tematici (mediu, cultură, cluburi profesionale) unde

apartenența este voluntară și unde funcționează un sistem relativ permisiv de acces și

pe de altă parte cooperativele organizate cu diverse scopuri economice pentru

eficientizarea anumitor sectoare. Exemple din acestea din urmă pot constitui:

cooperativele de vânzare, cooperativele de credit, sindicatele, cooperative de

producători etc.

b) Sectorul ONG-urilor (al organizațiilor ce furnizează diverse servicii precum

cele sociale – asistență socială, sau economice - formare profesională, coordonare

proiecte). Această categorie include fundațiile, organizațiile, trusturile, fundațiile de

caritate.

17

Categoria secundă, cea a actorilor privați este prin denumire limpede de

perceput, fiind reprezentate în mediul rural de firmele de investiții, firmele de

consultanță, bănci și instituții financiare non-bancare.

Atât instituțiile private cât și cele publice, deși prin definiție par a avea roluri

complementare, în realitate ele apar sub o formă hibridată, îndeplinindu-și uneori rolul

unei alteia. Organizațiile non-guvernamentale își asumă uneori activități comerciale

rămânând fundamental non-profit în ceea ce privesc programele și obiectivele

acestora. Totodată autoritățile locale își pot asuma roluri în numele autorităților

centrale, continuând însă să opereze ca administratori locali. Cooperativele pot juca

un puternic rol de lobby pe lângă instituțiile specifice, dincolo de rolul lor economic,

la fel cum investitorii sau băncile pot juca un rol de informare.

18

CAP.4. STUDIU DE CAZ

4.1. PROGRAMELE DE INSTRUIRE ANTREPRENORIALĂ

Un punct de plecare în abordarea temei instruirii antreprenoriale în mediul

rural este însăși întrebarea: ”Se poate învăța antreprenoriatul?”. În ce măsură putem

plasa acest tip de instruire în categoria mai largă a formării profesionale a adulților?

Răspunsul preponderent în literatura de specialitate este ”da”, antreprenoriatul se

poate învăța, și chiar mai mult stă în structura de bază a fiecărui om înclinația de a se

auto-angaja, auto întreține (Yunus, 1999). Fundamental, încă din preistorie oamenii

și-au câștigat traiul din activități independente, iar cunoștințele necesare pentru a face

același lucru azi, se pot asimila la fel ca orice altă informație.

Precursori în susținerea acestor programe de instruire antreprenorială au fost

cu precădere firmele de micro-creditare mai ales cele susținute de diverse fundații

umanitare, care au realizat importanța oferiri unor astfel de servicii non-financiare în

asigurarea succesului produsului lor primar și anume micro-creditele.

Programele de instruire antreprenorială cuprins cursuri teoretice și practice în

domeniul microeconomiei precum: marketing, contabilitate, comunicare,

managementul afacerii, managementul proiectelor, leadership dar și alte apropiate.

Aceste cursuri se diferențiază de cele mai multe ori prin caracterul lor aplicat, practic

bazat pe simulări de situații reale, contemporane.

În România, programele de instruire antreprenorială s-au înmulțit în ultimii ani

pe fondul finanțării a tot mai multor proiecte fie din Fondul Social European fie prin

programul Life Long Learning al Comisiei Europene dar și a altor programe

asemănătoare. Se înregistrează astfel o inflație de diplome care atestă competențele

antreprenoriale. Pe acest fond, ne putem întreba, legitim cum poate crește gradul de

valorizare a acestor informații predate unui număr tot mai mare de oameni și care este

cauza întârzierii apariției a cât mai multor antreprenori. Răspunsurile converg în a

demonstra lipsa unei abordări integrate și sinergice care să ofere atât servicii și

produse cu adevărat utile viitorilor antreprenori dar și să faciliteze acțiunile instituției

potrivite la momentul potrivit și desigur în locul potrivit. Perspectiva holistică, cea

care de regulă aparține instituțiilor statului, cele care construiesc și cadrul politicilor

publice, se pare că lipsește tuturor factorilor implicați, ducând la investiții enorme în

19

proiecte de formare antreprenorială fără a se asigura o continuitate a modelului de

intervenție.

4.2. DESCRIEREA PROIECTULUI

Proiectul ”Îmbunătățirea calității resurselor umane în mediul rural și

promovarea antreprenoriatului în activități non-agricole” este un proiect ce utilizează

ca metodă de susținere a dezvoltării antreprenoriale rurale, facilitarea asimilării de

informații de profil prin oferirea de cursuri pentru persoanele ce dețin deja sau doresc

să demareze o afacere. Cofinanțat prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007-2013, proiectul vine în întâmpinarea a o serie de priorități

naționale și europene cu privire la facilitarea accesului pe piața muncii a persoanelor

din mediul rural și la dezvoltarea resurselor umane în direcția auto-angajării.

Proiectul a fost implementat de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, o

organizație non-guvernamentală cu o experiență de în mediul rural în arii precum

dezvoltarea capacității administrative, dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea

societății civile, în parteneriat cu Fundația Centrul de Asistență Rurală, un ONG cu

profil asemănător dar activând în regiunea de dezvoltare Vest și Fundația EOS, cu o

lungă tradiție în formarea profesională în domeniul utilizării calculatorului. Proiectul a

cooptat și un partener străin prin Fundația GeoMujerXXI.

Pentru a înțelege contribuția fiecărui partener la proiect, din prisma

experienței anterioare în domeniul antreprenoriatului rural sau domenii conexe vom

trece în revistă descrierea fiecăruia (Fundația Civitas Pentru Societatea Civilă, 2008):

Fundația Civitas pentru Societatea Civilă derulează de la data înfiinţării

proiecte în diferite domenii: dezvoltare rurală şi regională, reforma administraţiei

publice locale, participare cetăţenească, informarea cetăţenilor, educaţie continuă a

adulţilor. În fiecare dintre aceste domenii accentul principal cade asupra instruirii şi

informării, modelul de dezvoltare promovat de organizaţia noastră fiind dezvoltarea

resurselor umane. De-a lungul anilor am implementat mai multe proiecte finanţate din

diferite fonduri europene (Phare 2000, Phare 2001, Phare 2002, Phare Small 2003,

Phare 2004, Phare 2006, POS CCE) şi alte fonduri oferite de diferite organizaţii

internaţionale (The Citizens’ Pact for SEE, German Marshall Fund), astfel încât în cei

17 ani de existenţă numărul proiectelor derulate cu succes a ajuns la 90. Prezentul

proiect urmăreşte extinderea programului de educaţie continuă a adulţilor. Seria de

20

proiecte ale solicitantului în acest domeniu au vizat dezvoltarea resurselor umane şi

educaţia adulţilor prin desfăşurarea regulată a programelor de formare şi perfecţionare

destinate dezvoltări abilităţilor antreprenoriale şi manageriale. Un alt proiect de succes

este proiectul care a avut ca obiectiv

dezvoltarea locală integrată. Proiectul respectiv prin intermediul unor centre

comunitare înfiinţate în mediul rural a vizat facilitarea accesului la informaţie,

dezvoltarea abilităţilor necesare pentru integrarea pe piaţa forţei de muncă (folosirea

computerului, limba engleză, management de proiect, agroturism). Demersurile

solicitantului în oferirea de cursuri de calitate au fost apreciate şi de către Ministerul

Muncii prin acreditarea solicitantului ca furnizor autorizat în domeniul comunicării şi

managementului de proiect.

Fundația Centrul de Asistență Rurală a derulat în trecut o serie de proiecte

asemănătoare, dintre care:

1) Identificarea in Comun a Avantajelor Competitive, 2005. Scopul:

stimularea inițiativelor economice din mediul rural. Rezultate: elaborarea unui

concept de promovare care cuprinde aproximativ 35 pensiuni; crearea unui pachet

turistic cu caracteristici specifice diferitelor grupuri țintă.

2)Competitivitatea firmei prin dezvoltarea continua a angajaților, ianuarie-

decembrie 2008. Scop: îmbunătățirea competitivității si adaptabilității forței de

munca existente la toate nivelurile ierarhice, a firmelor din Regiunea Vest prin

investiții in resursele umane. Rezultate: 20 responsabili in managementul resurselor

umane certificați CNFPA, in urma absolvirii unui curs de perfecționare acreditat, cu

competente dobândite demonstrate. Finanţator: Uniunea Europeana prin Programul

Phare POS-DRU.

3) Promovarea învăţării pe parcursul vieţii. Educaţie şi Meşteşug Azi, ianuarie

– decembrie 2008. Scop: creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă

disponibilizate datorită restructurării industriei miniere din regiunea Anina prin

implementarea unor măsuri active de re-calificare/iniţiere a acesteia în sectorul

meşteşugurilor artistice tradiţionale. Rezultate: 30 de adulţi şomeri instruiţi în

domeniul prelucrării artistice tradiţionale ale lemnului şi formaţi în dezvoltarea

propriei afaceri. Finanţator: Uniunea Europeană prin Programul Phare POS-DRU,

Măsuri Active de Ocupare a Forţei de Muncă.

Fundația EOS avea la momentul începerii proiectului (2008) 10 ani experiența

în derularea de programe de instruire menite să încurajeze introducerea utilizării

21

Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru a contribui la incluziunea

digitală a tuturor membrilor comunității. In momentul de fata partenerul coordonează

un număr de 20 de e-centre care oferă instruire si sprijin membrilor comunităților pe

care le deservesc in utilizarea noilor tehnologii (www.ecentre.ro). Printre cele mai

recente proiecte derulate de către partener menționăm:

1) Proiectul Competitivitate şi Antreprenoriat în Economia Cunoaşterii, derulat in

anul 2007, finanțat prin Programul PHARE 2004, Coeziune Economică şi Socială,

Dezvoltarea Resurselor Umane, Promovarea Capitalului Uman. Acest proiect a

presupus instruire în utilizarea noilor tehnologii a unui număr de 210 angajați din

întreprinderi mici si mijlocii din vestul României.

2) Proiectul Utilizarea noilor tehnologii pentru eficientizarea afacerii, derulat in

perioada ianuarie-decembrie 2008, finanțat prin Ministerul Muncii, Solidarităţii

Sociale şi Familiei, Programul de Coeziune Economică şi Socială, Dezvoltarea

Resurselor Umane, Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi pentru calificarea

şi recalificarea forţei de muncă. Proiectul şi-a propus să se adreseze managementului

de vârf şi mediu din întreprinderile private şi de stat şi să ofere personalului de

management o serie de instrumente tehnologice care să îi ajute la planificarea şi

controlul evenimentelor utilizând diferite aplicaţii IT de productivitate. În cadrul

acestui proiect au fost instruiți 160 de manageri din întreprinderi private sau de stat

din județele: Arad, Caras, Hunedoara și Timiș.

Fundația GeoMujerXXI are o experiența vasta in managementul proiectelor cu

finanțări europene in domeniul formării profesionale după cum urmează:

1) Cursuri finanţate de Fundaţia Tripartită pentru Formare la locul de Muncă

(FTFE), împreună cu Fondul Social European (FSE) pentru unitatea formării

sindicatului spaniol - An 2001 – 2006: număr total de participanţi:129.


(FTFE), împreună cu Fondul Social European (FSE) pentru Federaţia de Învăţământ

al sindicatului spaniol UGT (FETE) - An 2005 – 2006: număr total de participanţi:

212.


(FTFE),

împreună cu Fondul Social European (FSE) pentru şcoli de învățământ mediu in

Spania – An 2004 – 2006: număr total de participanţi: 1135 .

22


(FTFE),

împreună cu Fondul Social European (FSE) pentru la Asociaţia Centrelor de

Învăţământ ESS in Spania - An 2005 – 2007: număr total de participanţi:615.


(FTFE), împreună cu Fondul Social European (FSE) pentru Sindicatul spaniol de

centre de educaţie USO - An 2005 – 2008: număr total de participanţi: 150


(FTFE), împreună cu Fondul Social European (FSE) pentru Planul de Formare şi

Încadrare Profesională (FIP) - An 2004 – 2007: număr total de participanţi:308


(FTFE), împreună cu Fondul Social European (FSE) pentru Primării MISECAM ale

comunităţii de Madrid in Spania - An 2004 – 2007

- Obiectivul general al proiectului (Fundația Civitas Pentru Societatea Civilă,

2008): ”Îmbunătățirea calității resurselor umane în mediul rural și promovarea

antreprenoriatului în activități non-agricole” a fost îmbunătăţirea calităţii resurselor

umane în mediul rural şi asigurarea sustenabilităţii pe termen lung prin încurajarea

înfiinţării sau dezvoltării de întreprinderi non-agricole rentabile. Obiectivul

specific al proiectului a urmărit: - dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin

intermediul unui sistem inovator, acordând o atenţie specială femeilor, -

promovarea şi încurajarea antreprenoriatului pentru iniţierea sau dezvoltarea unei

afaceri non-agricole. Acest sistem inovator a combinat cursurile clasice cu

metodele de predare de tip e-learning asigurând atât interacţiunea directă între

lectori şi cursanţi cât şi eficientizarea comunicării prin echipamente IT&C dar şi

lărgirea ariei de a accesare a diverselor informaţii utile care să îi ajute în activităţile

de antreperenoriat pe care le vor dezvolta. A fost acordată o atenţie specială

femeilor antreprenor care sunt interesate să înfiinţeze o întreprindere cu activitate

non-agricolă în mediul rural. Prin intermediul acestui proiect a fost oferit

participanţilor mai mult decât un curs clasic unde au posibilitatea să acumuleze

cunoştinţe teoretice şi practice legate de un anumit domeniu deoarece utilizând un

modelul inovativ au putut fi dezvoltate printre altele iniţiativa şi abilitatea de a găsi

noi oportunităţi, de a deveni pro-activ şi de a acţiona în întâmpinarea

evenimentelor imprevizibile. Cursanții au fost încurajați să afle cum îşi pot extinde

23

afacerile în noi domenii şi pe noi pieţe de desfacere, cum pot obţine finanţări,

utiliza noi tehnologii, asistenţă şi alte resurse. Prin intermediul modulului de

comunicare participanţii şi-au întărit şi dezvoltat capacităţile de comunicare dar şi

pe cele de negociere, de a găsi şi susţine strategii de influenţare şi convingere a

altor persoane, de identificare a persoanelor cheie în vederea atingerii scopurilor,

abilitatea de a dezvolta şi menţine contacte de afaceri, de a controla, conştientiza şi

îmbunătăţi permanent calitatea serviciilor sau produselor oferite. Prin reprezentarea

teritorială au fost aduși lectorii în comunităţi, activitate prin care s-a sprijinit şi

mai mult pregătirea viitorilor antreprenori.

Activităţile proiectului, aşa cum au fost enumerate în cererea de finanţare

au fost următoarele (Fundația Civitas Pentru Societatea Civilă, 2008):

► Activitatea 1: Organizarea şi planificarea proiectului. Această activitate a constat

într-o întâlnire de lucru a echipei de proiect cu scopul de a stabili rolurile, termene

limită şi sarcinile.

► Activitatea 2. Achiziţii - Achiziţiile au asigurat condiţiile tehnice necesare

implementării proiectului în condiţii optime.

► Activitatea 3. Evaluarea iniţială a nevoilor de instruire. Aceasta a fost bazată pe o

cercetare calitativă care a conţinut: aplicarea unui chestionar la nivelul

microregiunilor selectate, întâlniri informale, interviuri individuale. Întâlnirile

informale (2 pe microregiune) au fost organizate special pentru a vedea care sunt

nevoile de instruire.

► Activitatea 4. Schimb de experienţă cu partenerul din străinătate Prima întâlnire a

avut loc în regiunea partenerului străin la ea au participat lectorii şi coordonatorii

proiectului (5 zile). S-a asigura astfel transmiterea metodologiilor şi suporturilor de

curs existente la nivel european şi identificarea exemplelor de bune practici care

pot fi de actualitate şi pentru mediul rural românesc. A doua componentă a inclus

vizitele reprezentanţilor partenerului străin în România. Aceste vizite au avut loc în

perioada de implementare a proiectului (1anual). În timpul acestor vizite

reprezentanţii partenerului străin au avut posibilitatea să viziteze microregiunile

selectate şi de a interacţiona cu cât mai eficient cu lectorii dar și direct cu cursanții.

► Activitatea 5. Planificarea strategiei de instruire. S-a bazat atât pe metodele

europene cât şi cele autohtone, folosite cu succes în cadrul cursurilor organizate, şi

obţinute şi prin studiul realizat. (Studiul privind nevoile de instruire a grupului

țintă)

24

► Activitatea 6. Înfiinţarea structurii tehnice necesare oferiri modulelor de tip e-

learning. Pentru asigurarea capacității tehnice necesare oferiri cursurilor inovatoare

a fost creată o pagină web specială ce a conţinut o platforma special creată în

concordanţă cu nevoile locale (www.antreprenoriat-rural.ro) .

► Activitatea 7. Echiparea centrelor regionale de formare şi dezvoltare

antreprenorială Această activitate a vizat eliminarea diferenţelor de dezvoltare

tehnice între parteneri şi asigurarea capacităţii tehnice necesare oferirii unor cursuri

de calitate.

► Activitatea 8. Elaborarea suporturilor de curs în concordanţă cu strategia de

instruire Ţinând cont de strategia de instruire au fost elaborate 360 de suporturi de

curs (30/microregiune), care vor fi bazate pe o structură modulară. Fiecare modul a

avut o parte teoretică şi una practică. Partea practică a conţinut exerciţii destinate

dezvoltării noţiunilor dobândite pe parcursul cursurilor teoretice, studii de caz şi

exemple de bune practici. Pentru fiecare temă au fost elaborate mai multe module

cu exemple de bune practici din domenii diferite. Modulele au fost incluse într-un

biblioraft ca să fie cât mai uşoară reactualizarea modulelor în viitor. Prin

intermediul suporturilor de curs elaborate conform nevoilor identificate s-a asigurat

dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor cursanţilor.

► Activitatea 9. Organizarea grupelor de cursanţi, stabilirea calendarului de

desfăşurare a cursurilor Fiecare partener a selectat cursanţii (15-20 pe

microregiune) ţinând cont de numărul persoanelor interesate şi de nevoile de

dezvoltare ale acestora. S-a pus accent pe participarea echitabilă a persoanelor de

sex feminin.

Caseta 1. Activitatea pilon a proiectului (formare antreprenorială)

► Activitatea 10. Predarea modulelor de curs. Au fost predate următoarele

module de curs: - Utilizarea calculatorului (Operator procesare texte și

imagini), - Fii antreprenor!, - Bazele contabilităţii şi gestiunii financiare, -

Bazele marketingului, - Elaborarea planului de afaceri, - Comunicare, -

Înfiinţarea societăţilor comerciale.

Sursa: (Cererea de finanțare, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă 2008)

25

► Activitatea 11. Evaluarea finală a cursanţilor. Aceasta a constat în evaluarea finală a

cursanţilor printr-un chestionar pentru a determina nivelul cunoştinţelor teoretice şi

printr-un examen oral pentru a testa cunoștințele practice acumulate. Pe baza evaluării

participanţii au primit diplome.

► Activitatea 12. Elaborarea unui document de politici publice şi prezentarea acestuia.

Prin elaborarea documentului de politici publice privind dezvoltarea competenţelor

antreprenoriale şi promovarea şi încurajarea antreprenoriatului pentru iniţierea sau

dezvoltarea unei afaceri non-agricole, s-a contribuit la răspândirea acestui model

inovator la nivel naţional. Prezentarea acestui model a fost asigurat prin organizarea

unei conferințe unde au participat reprezentanţii partenerilor, ai beneficiarilor şi

experţilor implicaţi în domeniu.

► Activitatea 13. Informare şi publicitate. Partenerii au asigurat împreună

mediatizarea proiectului. Au fost organizate 3 conferinţe de presă (1 pe regiune)

privind începerea proiectului. În timpul implementării atât pe pagina de web a

proiectului cât şi pe pagina partenerilor au fost postate ştiri şi materiale legate de

situaţia actuală a proiectului. La sfârşitul implementării au fost organizate 3

conferinţe de presă (1 pe regiune) în scopul promovării rezultatelor.

► Activitatea 14. Monitorizare şi întocmirea raportului final. Activităţile de

monitorizarea a implementării s-au realizat pe parcursul întregului proiect, prin:

monitorizare internă (echipa de proiect) şi externă (firma specializată

subcontractată). Atât evaluarea finală cât şi raportul final al proiectului au fost bazate

pe raporturile de monitorizare intermediară şi finală.

► Activitatea 15. Acreditarea partenerilor. Activitatea a vizat acreditarea partenerilor

în scopul predării cursurilor acreditate în domeniile managementului şi în domeniul

utilizării calculatorului.

Activitatea 10, Predarea modulelor de curs a reprezentat activitatea pilon din

cadrul proiectului. Au fost predate următoarele module de curs: - Utilizarea

calculatorului (Operator procesare texte și imagini), - Fii antreprenor, - Bazele

contabilităţii şi gestiunii financiare, - Bazele marketingului, - Elaborarea planului de

afaceri, - Comunicare, - Înfiinţarea societăţilor comerciale.

Cursurile au avut loc în trei regiuni de dezvoltare: Centru ( în localitățile:

Baraolt, Cristuru Secuiesc, Miercurea Nirajului, Gheorgheni), Nord - Vest ( în

localitățile: Tăuteu, Răscruci, Săvădisla, Zalău) și Vest (Făget, Șiria, Brad, Herculane)

26

Calendarul efectiv al cursurilor a fost următorul:

Pentru regiunea Vest (2011):

Tabel: 4. Derularea sesiunii de formare în regiunea Vest.

Locație curs /

Curs

Făget Herculane Brad Siria

Fii Antreprenor! 4.07 12.07 9.08 26.07

Operator

procesare texte şi

imagini

11.07 12.07 18.07 19.07 29.08 30.08 31.08 1.09

Comunicare în

afaceri

5.07 6.07 13.07 14.07 10.08 11.08 27.07 28.07

Bazele

marketingului

2.08 3.08 26.07 27.07 18.08 19.08 12.08 13.08

Elaborarea

planului de

afaceri

19.07 20.07 8.08 9.08 29.08 30.08 22.08 23.08

Bazele

contabilităţii

11.08 12.08 18.08 19.08 13.09 14.09 5.09 6.09

Demararea unei

afaceri

13.08 20.08 15.09 7.09

Sursa. (Raport de monitorizare a proiectului, Fundația Civitas pentru

Societatea Civilă 2012: 88)

Pentru regiunea Nord-Vest (2011):

Tabel: 5. Derularea sesiunii de formare în regiunea Nord-Vest.

Locație curs /

Curs

Câmpia

Transilvaniei

Someş-Nadăş Tăuteu Valea Barcăului

Fii

Antreprenor

22.08 23.08 17.08 18.08

Operator

procesare

texte şi

imagini

13.09 14.09 16.09 17.09 19.09 20.09 8.09 9.09

Comunicare

în afaceri

5.09 6.09 8.09 9.09 29.08 30.08 1.09 2.09

Bazele

marketingului

23.09 24.09 26.09 27.09 8.09 9.09 15.09 16.09

Elaborarea

planului de

afaceri

29.09 30.09 3.10 4.10 26.09 27.09 19.09 20.09

Bazele 6.10 7.10 13.10 14.10 3.10 4.10 26.09 27.09

27

contabilităţii

Demararea

unei afaceri

14.10 21.10 10.10 3.10



Pentru Regiunea Centru (2011):

Tabel: 6. Derularea sesiunii de formare în regiunea Centru

Locație curs /

Curs

Baraolt Cristuru Sec Miercurea

Nirajului

Gheorgheni

Fii

Antreprenor

22.09 23.09 26.09 27.09

Operator

procesare

texte şi

imagini

14.10 15.10 30.09 01.10 07.10 08.10 21.10 22.10

Comunicare

în afaceri

30.09 01.10 07.10 08.10 14.10 15.10 28.10 29.10

Bzele

marketingului

07.10 08.10 14.10 15.10 21.10 22.10 04.11 05.11

Elaborarea

planului de

afaceri

28.10 29.10 04.11 05.11 11.11 12.11 18.11 19.11

Bazele

contabilităţii

04.11 05.11 11.11 12.11 18.11 19.11 25.11 26.11

Demararea

unei afaceri

18.11 25.11 02.12 09.12



Numărul total de persoane instruite a fost 237 tabelul de mai jos arătând

repartizarea acestor persoane pe grupul țintă:

28

Tabel.7. Situația finală privind grupul țintă al proiectului în raport cu

valorile prognozate:

Grup ţintă Valoare prognozată Valoare realizată la

finalul

implementării

Total Diferență

Femei Bărbaţi Total Femei Bărbaţi

Persoane

ocupate în

agricultura

de

subzistenţă

36 36 72 72 51 123 +51

Şomeri 18 18 36 20 17 37 +1

Manageri

din mediul

rural

26 46 72 29 48 77 +5


Societatea Civilă 2012:63)

Tabel 8. Bugetul proiectului, detaliat pe capitole.

Capitol Cuantum (în lei)

Resurse umane 2.196.465,60 Lei

Participanți 161.406,00

Alte tipuri de costuri

- din care FEDR

1.027.202,77

296.730,00

Rezerva de contingență 0,00

Total costuri directe 3.385.074,37

Total cheltuieli generale de

administrație

246.720,00

Valoarea eligibilă a proiectului 3.601.794,37 din care activități

transnaționale 288.960,00 lei.

Contribuția solicitantului 75.637,50

Asistența financiară nerambursabilă 3.526.156,87

Valoarea neeligibilă a proiectului 291.301,00

Valoarea totală a proiectului 3.893.095,37 lei pe 2 ani.

Sursa. (Raport de monitorizare a proiectului, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă

2012: 23)

29

Rezultatele proiectului:

- Exprimate cantitativ , principalele rezultate sunt următoarele:

Tabel 9. Rezultatele proiectului

Rezultate anticipate Rezultate atinse

7 module de curs elaborate 7 module de curs elaborate

1 pagină de web cu platformă 1 pagină de web cu platformă

360 suporturi de curs imprimate (editate) și

360 de CD-uri inscripționate/elaborate (30 pe

microregiune)

360 suporturi de curs imprimate

(editate) și 360 de CD-uri

inscripționate/elaborate (30 pe

microregiune)

1800 de chestionare aplicate (150 pe

microregiune)

1800 de chestionare aplicate (150 pe

microregiune)

24 de întâlniri informale (2 pe microregiune),

24 de procese verbale

24 de întâlniri informale (2 pe

microregiune), 24 de procese verbale

1 studiu privind nevoile de instruire ale

grupului țintă

1 studiu privind nevoile de instruire ale

grupului țintă

1 plan de implementare a proiectului 1 plan de implementare a proiectului

168 de zile de instruire (14 zile pe

microregiune)

168 de zile de instruire (14 zile pe

microregiune)

180 de persoane cu competenţe şi abilităţi

profesionale dezvoltate (15 cursanţi pe

microregiune)

231 de persoane cu competenţe şi

abilităţi profesionale dezvoltate

1 document de politici publice privind

dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi

promovarea şi

încurajarea antreprenoriatului pentru

iniţierea sau dezvoltarea unei afaceri non-

agricole

1 document de politici publice privind

dezvoltarea competenţelor

antreprenoriale şi promovarea şi

încurajarea antreprenoriatului pentru

iniţierea sau dezvoltarea unei afaceri

non-agricole - finalizat

1 workshop

de promovare a documentului de politic

publice şi a rezultatelor proiectului

1 workshop

de promovare a documentului de politic

publice şi a rezultatelor proiectului

1 strategie de instruire 1 strategie de instruire

30

Rezultate anticipate Rezultate atinse

1 lista finală a cursanţilor 1 lista finală a cursanţilor

1 calendar de desfăşurare a cursurilor 1 calendar de desfăşurare a cursurilor

1.260 de grile de evaluare (1 pentru fiecare

modul), 180 de diplome, 180 de grile de

evaluare despre calitatea cursurilor (1 pe

cursant)

1617 grile de evaluare (1 pentru fiecare

modul), 231 de diplome, 231 de grile de

evaluare despre calitatea cursurilor (1

pe cursant)

Mediatizarea începerii: 1 conferinţă de presă,

1 comunicat de presă, 20 materiale de

prezentare, 1 apariţie în presa locală şi

regională

Mediatizarea începerii: 3 conferinţe de

presă, 1 comunicat de presă, 20

materiale de prezentare, 7 apariţii în

presa locală şi regională

Mediatizarea rezultatelor: 1 conferinţă de

presă, 1 comunicat de presă, 20 materiale de

prezentare, 1 apariţie în presa locală

Mediatizarea rezultatelor: 3 conferinţe

de presă, 1 comunicat de presă, 20

materiale de prezentare

8 rapoarte intermediare

(tehnice şi financiare), 1 raport final (tehnic şi

financiar), 2 rapoarte de monitorizare

(internă şi

externă), 1 raport de audit

7 rapoarte intermediare

(tehnice şi financiare -RTF), 1 raport

final (tehnic şi financiar - RTF), 2

rapoarte de monitorizare (internă şi

externă), 8 rapoarte de audit

Echipamente şi dotări conform bugetului) Echipamente şi dotări pentru dotarea

centrelor de instruire ale beneficiarului

(conform bugetului)

(Sursa: S.C. APBM Consulting S.R.L., Raport final de evaluare al proiectului

2012)

Conform cerințelor finanțatorului s-au aplicat cursanților o serie de chestionare

pentru determinarea gradului de calitate perceput cu privire la sesiunea de formare.

Cele mai relevante aspecte pentru lucrarea de față au reliefat următoarele:

Prima întrebare a interviului a încercat să surprindă opinia respondenților

legată de măsura în care cunoștințele acumulate ca urmare a cursurilor urmate le vor fi

utile în viitor. Astfel aceștia trebuiau să aleagă ca răspuns variantele unei scale de la 1

la 5, unde 1 însemnă deloc utile, iar 5 în mare măsură.

31

Figura 3. Răspuns: - Măsura în care cunoștințele acumulate ca urmare a

cursurilor urmate le vor fi utile în viitor.

Sursa: (Sursa: S.C. APBM Consulting S.R.L., Raport final de evaluare al

proiectului. 2012)

Cei intervievați au optat, în majoritatea lor, pentru punctajul 5, în mare

măsură, ceea ce poate arăta gradul ridicat de satisfacție al acestora în ceea ce privește

calitatea pe ansamblu a cursurilor urmate precum și percepția acestora asupra utilității

cursurilor în dezvoltarea personală a fiecăruia. Din 28 răspunsuri valide – în 23 s-au

acordat punctajul maxim (82%), în celelalte cazuri nivelul de satisfacție fiind

exprimat la 4 (5 răspunsuri). De remarcat că punctajul acordat a fost foarte ridicat,

neexistând opinii conform cărora măsura în care percepția asupra utilității cursurilor

ar fi proastă sau foarte proastă. Următoarea întrebare a încercat să identifice opinia

respondenților legată de măsura în care cunoștințele acumulate ca urmare a cursurilor

urmate le vor fi utile în dezvoltarea unei afaceri. Astfel aceștia trebuiau să aleagă ca

răspuns variantele unei scale de la 1 la 5, unde 1 însemna deloc utile, iar 5 în mare

măsură.

0%

0%

0%

18%

82%

1

2

3

4

5

În ce măsură cunoștințele acumulate vă vor fi utile în viitor?

32

Figura 4. Răspuns: - Măsura în care cunoștințele acumulate ca urmare a

cursurilor urmate îi vor ajuta în dezvoltarea unei afaceri.

Sursa: (Sursa: S.C. APBM Consulting S.R.L., Raport final de evaluare al proiectului. 2012)

Această întrebare era adresată categoriei de cursanți implicată în agricultura de

subzistență cărora cursurile urmau a le furniza competențe și abilități în ceea ce

privește dezvoltarea propriei afaceri.

Cei intervievați au optat, în majoritatea lor, pentru punctajul 5, în mare

măsură, ceea ce poate arăta gradul ridicat de satisfacție al acestora în ceea ce privește

calitatea pe ansamblu a cursurilor urmate precum și percepția acestora asupra utilității

cursurilor în dezvoltarea personală a fiecăruia. De remarcat că punctajul acordat a fost

ridicat, neexistând opinii conform cărora măsura în care percepția asupra modurilor în

care cunoștințele vor fi utile în dezvoltarea propriei afaceri să fie una negativă.

Ghidului de interviu a presupus și un set de întrebări care încercau să identifice

utilitatea practică a cursurilor - dacă urmarea lor i-a influențat pe participanți în

identificarea unei idei de afaceri, dacă se dorește punerea în practică a acelei idei,

când se va realiza punerea în practică și dacă s-au identificat surse de finanțare.

Toți cei intervievați au răspuns pozitiv – au identificat idei de afaceri, unii le

pun deja în practică – identificând și posibile surse de finanțare.

Printre ideile menționate sau tipurile de afaceri derulate se regăsesc:

► Procesarea produselor apicole – ”Cursul m-a ajutat să am curajul de a

merge mai departe, de a nu renunța” ”S-a identificat sursa de finanțare,

suntem la a 2-a tranșă.”. Afacerea celui intervievat a avut și anumite

probleme, ”Problema principală a fost comercializarea produselor; până

0% 0% 4%

16%

80%

1

2

3

4

5

În ce măsură cunoștințele acumulate vă vor ajuta în dezvoltarea unei afaceri?

33

la urmă am găsit modalitățile”, probleme rezolvate între timp și datorită

participării la cursuri: ”Materialele de la curs și delegația de spanioli ne-

au oferit idei.”

► Turism – ”doresc să pun în practică o afacere mai complexă – gospodărie

țărănească – destinație turistică”. Ca și sursă de finanțare - fonduri

europene: ”Aștept ghidul solicitantului – din păcate prea rapid urmează

sesiunea după ghid” – ceea ce generează o temere din partea celui

intervievat că nu va avea timp să depună cererea de finanțare completă.

► Uscarea, ambalarea și comercializarea plantelor medicinale. ”Nu am

identificat o sursă de finanțare, probabil fonduri europene”

► Miniparc de joacă, ștrand, părculeț de distracții. Sursă de finanțare –

fonduri europene sau asociere.

► Service și depanare calculatoare (activitate pe care cel intervievat o

desfășoară de ceva timp) ”În perioada următoare mă gândesc la lărgirea

pieței – dezvoltarea activității”. Printre direcțiile de dezvoltare identificate

au fost cele de web design și întreținere site-uri. Modalitatea prin care va

dezvolta afacerea va fi legată de înființarea unei PFA, iar sursa de finanțare

urmează a fi identificată.

► Grădiniță cu program prelungit, cu mai multe servicii – logopedie,

psihoterapie. Persoana intervievată , nu a identificat surse de finanțare, dar

înainte de a pune în practică ideea dorește să aprofundeze studiile.

► Firmă de consultanță – ”Vreau să-mi înființez PFA”. Obiectul de

activitate urmează să fie cel de întocmire de proiecte, implementare,

management de proiect. A identificat ca și surse de finanțare PNDR și

programul LEADER.

► Azil de bătrâni și Servicii de ajutor la domiciliu (cumpărături, curățenie)

”Punerea în practică va începe cel târziu în martie 2012, iar în momentul

de față urmez și un postliceal sanitar”

► Energia regenerabilă – ca și sursă de finanțare s-a identificat Măsura 312

din PNDR.

► Patiserie, cofetărie tradițională.– ”Avem o clădire, avem experiență în

domeniu, dobândită in Ungaria”. Într-un an, persoana intervievată dorește

să pună în aplicare această idee, pentru care încă nu a reușit să identifice o

sursă de finanțare.

34

► Pensiune turistică – afacere aflată în derulare, care urmează a fi extinsă cu

un centru SPA. ”Cursurile m-au ajutat la o organizare mai bună a

afacerii. Finanțarea o voi realiza din fonduri proprii.”

► Linie de îmbuteliere sucuri naturale din fructe și fructe de pădure.

Pentru această afacere este necesară o pepinieră, iar ca surse de finanțare

au fost identificate fondurile europene. Termenul în care se estimează

începerea investiției este de 1 an de zile iar fondurile necesare au fost

estimate la 100 000 euro.

► Realizarea unei pensiuni turistice. ”Aveam o idee dinainte, care mi-a fost

întărită” . În ceea ce privește sursa de finanțare ”Nu voi aplica pe 313 în

actuala sesiune ci în următoarea”.

Se observă din răspunsurile menționate mai sus că în general tendința este de a

pune în aplicare idei de afaceri în domenii non-agricole există totuși câteva cazuri

între cei intervievați care rămân fideli prestării activităților agricole.

Penultima întrebare selectată din grila proiectului are ca scop identificarea

percepției celor intervievați asupra capacităților proprii de a pune în aplicare

cunoștințele dobândite la unul dintre cursurile livrate. Unii dintre cei intervievați au

reușit deja să pună în aplicare aceste cunoștințe: ”Am făcut deja unul pe măsura 141”,

dar acest lucru nu poate fi generalizat la nivelul tuturor cursanților deoarece, în acest

caz cel intervievat are experiență în elaborarea de proiecte.

Marea majoritate a celor intervievați se simt capabili a realiza un plan de

afaceri în vederea obținerii unei finanțări. Gradul de siguranță în forțele proprii nu

este unul maxim, cei intervievați îl exprimă în diverse procente: ”Da, poate nu îl fac

tot, doar 90% - oriunde ai nevoie de sprijin”, ”Nu 100% dar 70%, da” sau ”Poate nu

100% dar 80-90%, da”. Unii identifică și care le sunt punctele slabe sau locul unde

vor întâmpina dificultăți: ”Previziunile financiare sunt mai dificile”, punctele forte

”am cunoștințe mai bune despre metode, cum se face” dar și tipurile de informații

utile furnizate la cursuri ”previziuni financiare, calcule, amortizarea investiției – a

fost util cursul de contabilitate”.

Ultima întrebare din ghid a încercat să surprindă măsura în care cei

intervievați consideră utile cursurile urmate pentru dezvoltarea personală și

profesională. Scopul principal al acestei întrebări era de a confirma atitudinile

exprimate anterior în răspunsurile date. O eventuală neconcordanță între acestea

puteau reprezenta surse de îndoială asupra atitudinii exprimate anterior.

35

Răspunsurile au fost în totalitatea lor pozitive, confirmând atitudinile

anterioare. Percepțiile personale exprimate duc spre confirmarea utilității cursurilor în

dezvoltarea atât pe plan personal cât și în cel personal. Ca și factori de apreciere

întâlnim ”de acest curs mi se leagă motivația de a fi antreprenor în domeniul în care

am pornit”, ”am obținut un efect pozitiv”, ”a fost util, am studii medii și simt nevoia

de schimbare, profesionalizare”, ”mi-a dat curaj, m-a ambiționat”. Confirmarea

atitudinilor pozitive vine și din faptul ca o parte importantă dintre subiecți ar mai

participa la asemenea cursuri și le-ar recomanda și altora

Dincolo de aceste răspunsuri, centralizate la finalul proiectului, în luna aprilie,

la trei luni se pot număra șapte afaceri demarate de cei intervievați conform spuselor

partenerilor implicați în proiect.

Totodată, conform strategiei proiectului, sustenabilitatea proiectului în termeni

de valorificare cât mai eficientă a rezultatelor va fi asigurată prin:

a) Elaborarea controlată a suporturilor de curs şi a platformei de e-learning.

Astfel, suporturile de curs şi instrumentele specifice de training au fost elaborate în

așa fel încât actualizarea lor să fie cât mai uşoară pentru o nouă serie de cursanţi.

Cheltuielile legate de organizarea noilor cursuri pentru dezvoltarea competenţelor

antreprenoriale şi cheltuielile actualizării suporturilor de curs vor fi acoperite din taxa

de participarea pe care o vor achita noile grupuri de cursanţi sau din alte finanţări

nerambursabile.

b) Evaluarea implementării de către echipa de proiect şi evaluarea calităţii

predării. Evaluarea implementării s-a bazat pe monitorizarea internă şi pe raportul

final al proiectului. A fost evaluat gradul de realizare al activităţilor şi a îndeplinirii

indicatorilor stabiliţi în prealabil. Evaluarea calităţii predării s-a bazat pe două

metode: evaluarea finală a cursanţilor şi evaluarea lectorilor şi a modului de predare

de către cursanţi. Astfel creşte competitivitatea suporturilor de curs elaborate pe piaţa

cursurilor de formare profesională.

c) Promovarea eficientă şi specifică a rezultatelor. Prin promovarea specifică a

rezultatelor (cursuri susţinute, cursanţi cu competenţe dezvoltate, ghid pentru

persoane interesate) s-a asigurat promovarea acestora atât în rândul personalului de

conducere al firmelor din mediul rural cât şi în rândul persoanelor doritoare să iniţieze

o activitate independentă non-agricolă. Prin aceste metode s-a asigurat promovarea

unui sistem de curs inovativ în rândul beneficiarilor direcţi ceea ce va atrage cursanţi

36

pentru cursurile care vor fi organizate în viitor în alte localităţi rurale. Transferarea

rezultatelor la diferite nivele a fost asigurată prin structura inovativă a sistemului.

d) În prezent sistemul este alcătuit din 7 module de curs. Structura modulară a

suporturilor de curs permite inserarea altor module în concordanţă cu nevoile

specifice identificate la nivelul regiunii sau zonei unde vor fi predate aceste cursuri.

Astfel este foarte uşoară transferarea sistemului la nivel regional sau chiar naţional

prin folosirea sistemului existent ca o bază stabilă. Structurile proiectului (în cazul

nostru structura propriu-zisă a proiectului este parteneriatul dintre parteneri şi lectorii

implicaţi) vor funcţiona şi după finalizarea proiectului. Colaborarea dintre parteneri şi

lectorii implicate în proiect a fost consolidată prin intermediul mai multor proiecte de

succes de-a lungul anilor şi va continua prin implementarea de noi proiecte în

domeniul dezvoltării resurselor umane atât la nivel local cât şi regional.

În privința complementarității cu alte programe și proiecte, conform cererii de

finanțare, partenerii au subliniat următoarele aspect care ar fundamenta încadrarea

proiectului într-o strategie mai amplă și astfel într-o sinergie de măsuri de intervenție.

Proiectul a fost complementar cu următoarele programe şi strategii (Fundația Civitas

Pentru Societatea Civilă, 2008):

a) Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013 Prin intermediul

acestui proiect s-a promovat achiziţionarea echipamentelor moderne ceea ce a atras

după sine atât diminuarea cantităţii de resurse natural necesare utilizate în procesul de

fabricaţie cât şi a efectelor poluării.

b) Proiectul a contribuit la realizarea obiectivelor Cadrului Regional Strategic

de Dezvoltare 2007-2013 prin creşterea capacităţii operaţionale a organizaţiei şi prin

oferirea unor module interactive pentru formarea continuă cât mai eficientă a adulţilor

din Regiunea Nord-Vest.

c) Strategia Europeană de Ocupare şi Strategia de la Lisabona. Obiectivele şi

activităţile proiectului au fost în concordanţă cu priorităţile strategiei mai sus, mai

precis cu creşterea dezvoltării economice şi a ocupării.

d) Programului Naţional de Reforme 2007-2013 prin contribuţia la activarea

forţei de muncă din zonele rurale (obiectivul 4.1.4) şi la dezvoltarea competitivităţii

firmelor din mediul rural (obiectivul 3.2.3).

e) Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă Obiectivele şi

activităţile proiectului vor contribui şi la implementarea Planului.

37

f) Strategia Naţională de Ocupare 2004 – 2010. Proiectul respectă obiectivele

strategiei şi obiectivele strategice şi direcţiile de performanţă pentru formarea

profesională continuă stabilite pentru orizontul de timp 2005–2010.

Proiectul a urmărit extinderea programelor partenerilor privind educaţia

continuă a adulţilor. Seria de proiecte precedente ale partenerilor au vizat dezvoltarea

resurselor umane şi educaţia adulţilor prin desfăşurarea regulată a programelor de

formare şi perfecţionare destinate dezvoltări abilităţilor antreprenoriale şi

manageriale.

Un proiect de succes al solicitantului a fost proiectul prin intermediul căruia au

fost create centre comunitare în mediul rural care au vizat facilitarea accesului la

informaţie, dezvoltarea abilităţilor necesare pentru integrarea pe piaţa forţei de muncă

(folosirea computerului, limba engleză, management de proiect, agroturism).

Demersurile partenerilor în oferirea cursurilor de calitate au fost apreciate şi de

către Ministerul Muncii și ministerul educației prin acreditarea lor ca și furnizori de

forma re profesională în mai multe domenii, de exemplu în domeniul TIC,

comunicării şi managementului de proiecte, competențelor antreprenoriale.

Prin intermediul acestui proiect s-a oferit participanţilor mai mult decât un

curs clasic unde au avut posibilitatea să acumuleze cunoştinţe teoretice şi practice

legate de un anumit domeniu deoarece utilizând un modelul inovativ aceștia vor putea

să dezvolte printre altele iniţiativa şi abilitatea de a găsi noi oportunităţi, de a deveni

pro-activi şi de a acţiona în întâmpinarea evenimentelor imprevizibile.

Cursanții au fost încurajaţi şi să afle cum îşi pot extinde afacerile în noi

domenii şi pe noi pieţe de desfacere, cum pot obţine finanţări, utiliza noi tehnologii,

asistenţă şi alte resurse. Prin intermediul modulului de comunicare participanţii şi-au

întărit şi dezvoltat capacităţile de comunicare dar şi pe cele de negociere, de a găsi şi

susţine strategii de influenţare şi convingere a altor persoane, de identificare a

persoanelor cheie în vederea atingerii scopurilor, abilitatea de a dezvolta şi menţine

contacte de afaceri, de a controla, conştientiza şi îmbunătăţi permanent calitatea

serviciilor sau produselor oferite.

Prin reprezentarea teritorială au fost aduși lectorii în comunităţi, activitate prin

care a fost sprijinită şi mai mult pregătirea viitorilor antreprenori.

Proiectul pe lângă promovarea egalităţii de şanse proiectul a contribuit şi la

realizarea următoarelor obiective:

38

1) Dezvoltare durabilă. Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează

totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl

reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-

economice şi elementele capitalului natural.

Dezvoltarea durabilă urmăreşte să găsească un cadru teoretic stabil pentru

luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om/mediu, fie

că e vorbă de mediu înconjurător, economic sau social. Din punct de vedere al

mediului înconjurător prin intermediul cursurilor vom promova achiziţionarea

echipamentelor moderne, certificate conform standardelor de calitate internaţionale

ceea ce va atrage după sine şi diminuarea cantităţii de resurse naturale necesare în

procesul de fabricaţie. Dezvoltarea profesională a cursanţilor se va realiza prin

folosirea metodelor de management mult mai eficiente şi prin contribuţia la creşterea

competitivităţii societăţilor din care fac parte participanţii. În cadrul fiecărui curs

lectorii vor aloca timp pentru a prezenta impactul asupra factorilor de mediu şi vor fi

promovate prin cursuri modele de afaceri care respectă principiul dezvoltării durabile.

La nivelul managementului de proiect se va avea în vedere folosirea becurilor

economice şi refolosirea hârtiei.

2) Îmbătrânire activă. Prin tematica abordată, prezentul proiect nu a impus

restricții de vârstă participanților, ci dimpotrivă, a stimulat implicarea seniorilor în

aceste activităţi, stimulându-le potenţialul antreprenorial, de exemplu după momentul

pensionarii şi încurajând transferul de experiență.

3) Inovaţie şi TIC. Caracterul inovativ al proiectului a constat în integrarea

totală a noilor metode de predare bazate pe echipamentele TIC (de ex. portalul de e-

learning) în curricula cursurilor predate. În cadrul fiecărui modul de curs partea

practică a fost bazată pe utilizarea calculatorului, a programelor necesare şi a

platformei de e-learning, deoarece numai prin folosirea acestor unelte putem să

dezvoltăm în proporţie crescută relaţia cost-eficienţă competenţele profesionale ale

cursanților în domeniul analizei financiare, a marketingului, elaborării planului de

afaceri şi a comunicării.

4) Abordare interregională. Abordarea interregională a proiectului a fost

prezentă de la începutul elaborării prezentului proiect. Şi structura parteneriatului a

fost construită astfel încât să asigure implicarea a cât mai multor regiuni în scopul

creşterii efectului multiplicator la nivelul cât mai multor regiuni.

39

5) Abordare transnaţională. Caracterul transnaţional al proiectului a fost dat

de către

parteneriatul existent între partenerul străin şi partenerii din România. Prin

intermediul schimbului de experienţă şi a activităţilor internaţionale s-a dorit creşterea

nu numai a vizibiliății proiectului peste graniţele ţării dar şi crearea un parteneriat

viabil între experţii incluşi în dezvoltarea resurselor umane şi a antreprenoriatului în

mediul rural.

4.3. ANALIZA SWOT A MODELULUI DE INTERVENȚIE

Proiectul de față, finanțat din Fondul Social European prin Programul

Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, este unul dintre cele 300 de

proiecte la nivel național parte din Domeniul Major de intervenţie 5.2 „

Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte

dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă și unul din cele peste 2000

de proiecte finanțate din FSE în România. Raționamentul fundamental ce stă în

spatele acestor proiecte face referire la importanța dezvoltării resursei umane, în

termeni de competențe pentru incluziunea pe piața muncii.

Așa cum se afirmă prin elementele de identitate vizuală, sintagma ”Investește

în oameni” este principala liniile directoare a acestui model de intervenție.

Capitalul umane este crucial, investiția în educație fiind o măsură sigură

pentru asigurarea dezvoltării economice. În pofida acestor axiome, acest model de

intervenție prezintă o serie de lacune, ce duc la diminuarea efectului real ai proiectelor

(incluziune pe piața muncii, acumularea a o serie de competențe care să permită auto-

angajarea). Analizat din punctul de vedere al clasicei analize SWOT (Puncte tari,

puncte slabe, oportunități, amenințări) modelul confirmă necesitatea sinergiei

instituționale și a programelor.

Desigur, modelul de intervenție bazat pe dezvoltarea resurselor umane, este

importat de analizat și din perspectiva metodelor, a calității programelor de formare și

a calității serviciilor de formare furnizate. Astfel, devine evident că două mari aspecte

sunt necesare pentru succesul acestor intervenții: integrarea proiectelor în strategii

integrate de dezvoltare și implicit furnizarea serviciilor de formare în contextul unei

cereri reale (existența unei intreprinderi care are nevoie de angajați calificați pe

diverse meserii / ocupații) și în an doilea rând o preocupare reală pentru calitatea

serviciilor de formare profesională.

40

Analiza SWOT reliefează aceste aspecte, fiind un punct de plecare în

înțelegerea rolului proiectelor bazate pe formare profesională într-un context mai larg

al dezvoltării sinergice de intervenții complementare (finanțări nerambursabile

compatibile pentru antreprenorii începători, consultanță în dezvoltarea planului de

afaceri, identificarea de produse bancare convenabile).

Tabel 10. Analiza SWOT a modelului de intervenție bazat pe formare

profesională

Puncte tari Puncte Slabe

► Transmiterea de informație relevantă

din domenii/ discipline direct utile

(Marketing, management financiar,

contabilitate, leadership, inovație,

aspecte tehnice – în funcție de

domeniul de activitate a afacerii în

cauză )

► Inducerea de atitudini proactive,

deschise riscului

► Prezentarea de exemple de bune

practici. (transfer de inovație la nivel

informațional)

► Facilitarea unei analize de

oportunități a zonei / regiunii /

comunității.

► Capacitarea de a utiliza metode

profesioniste de management. (atât

în faza de debut cât și în cea

operațională)

► Facilitarea conștientizării mediul

micro și macro de afaceri.

► Prezentarea aspectelor legislative

importante. (relevante)

► Model limitat doar la aspectele de

informare / formare

► Impact limitat în termeni de succes

scontat (demarare efectivă a unei

afaceri rurale)

► Efect direct scăzut (pe termen lung

informațiile devenind tot mai

insuficiente)

► Caracterul volatil al informațiilor

(informațiile devin desuete în scurt

timp - mai ales cele cu privire la

finanțări, etc.)

► Înțelegere slabă a conceptelor

operaționale, în lipsa unei baze

precedente.

► Lipsa conștientizării punctelor

efective din practică unde anumite

aspecte teoretice pot fi valorizate.

► Inutilitatea în lipsa suportului

ulterior. (financiar și informațional)

Oportunități Amenințări

41

►

► Utilizarea de metode validate

științific în managementul afacerii.

(metode inovative, coerente).

► Utilizarea de abordări, atitudini

proactive, pozitive, progresiste etc.

(de căutat sinonim mai relevant)

► Implementarea de metode

(management dar si tehnologice)

validate în alte situații practice.

► Costuri reduse prin preluarea

inovației.

► Dezvoltarea de afaceri ce fructifică

avantaje naturale. (implicit avantaje

competitive) și utilizarea în

favoarea afacerii a trendurilor din

micro și macro mediu de afaceri.

► Armonizarea activităților firmei cu

aspectele legislative actuale.

(identificarea oportunităților și

dezavantajelor unui anumit tip de

comportament)

► ”Devalorizarea” informației

primite.

► Erori de management /

nefructificare oportunități – pe

fondul necesității unei informării /

formări constante.

► Descurajarea / renunțare

CAP. 5. ABORDARE INTEGRATĂ (SINERGII)

5.1. CONFERINȚA ”PARTENERIAT PENTRU ANTREPRENORIAT

RURAL”

Partenerii din cadrul proiectului ”Îmbunătățirea calității resurselor umane în

mediul rural și promovarea antreprenoriatului în activități non-agricole” au sesizat

necesitatea unei abordări integrate care să ofere nu doar instruire, dar și consiliere,

finanțare și mentoring, astfel asigurându-se un context optim pentru demararea

afacerii. Limitarea dată de finanțare, nu a permis asumarea unui rol decisiv în

construirea acestui cadru optim de intervenție dar în granițele constrângerilor

42

finanțatorului s-a identificat oportunitatea de a organiza o conferință care să pună la

aceeași masă actorii relevanți din domeniul dezvoltării antreprenoriale rurale.

Conferința: ”Parteneriat pentru antreprenoriat rural” ce a avut loc la data de

03.04.2012 a reunit reprezentanți ai mediului bancar, al autorităților de management,

al organizațiilor și fundațiilor active în sfera dezvoltării rurale, ai investitorilor și ai

spațiului academic și avut două mari obiective: 1) Oferirea unui cadrul de promovare

a ideilor de afacere dezvoltare în proiect pe perioada cursurilor de dezvoltare

antreprenorială pentru obținerea de finanțare. Astfel, douăsprezece absolvenți și-ai

prezentat planul de afacere și au propus variante de investiții dorite. 2) Crearea unui

cadru de dezbatere între actorii menționați, pentru identificarea intereselor și

acțiunilor curente dezvoltare în sfera dezvoltării antreprenoriale rurale, pentru

identificarea posibilelor cooperări, sinergii între actori.

Instituțiile reprezentate la conferință au fost următoarele:

a) Instituții publice: Centrul Regional de Plați pentru Dezvoltare Rurala si

Pescuit, CRPDRP, Rețeaua Naționala de Dezvoltare Rurala (RNDR), Direcția pentru

Agricultura si Dezvoltare Rurala, (DADR)

b) Instituții private ce finanțează sau oferă consultanță pentru programe de

dezvoltare antreprenorială în mediul rural: Primainvest Consulting, DC

Comunication, APBM Consulting

c) ONG-uri (Fundații): NESsT, Fundația Româno-americană, World Vision,

Fundația Comunitara Cluj, Ropot, Fundația Soros, GAL Câmpia Transilvania, GAL

Tovishat, GAL Someș Transilvan, GAL Lider Cluj, Fundația Comunitara Odorhei,

CRIES , Breasla Meșteșugarilor, Junior Chamber International, Heifer Romania.

d) Instituții de microcreditare: Societate de micro finanțare BGA

Microcredit, Express Finance (Timisoara), Opportunity Microcredit, IFB Finwest SA,

Imo Finance, SC Stico Projecment SRL, Patria Credit, SC BPF Capital SRL.

e) Instituții Bancare: Banca Transilvania, OTP Bank, Banca Comercială

Română

Concluziile conferinței au reliefat o serie de aspecte problematice care

confirmă utilitatea unei abordări sinergice:

► Derularea de proiecte de către diverse instituții (ONG-uri, firme

private) în arii geografice identice, cu scopuri complementare, dar fără

a cunoaște reciproc activitățile.

43

► Existența de finanțări avantajoase pentru dezvoltarea antreprenoriatului

rural, dar promovate sau înțelese insuficient.

► Existența de apeluri la finanțări nerambursabile non-europene la care

gardul de aplicare este scăzut.

► Disponibilitate din partea investitorilor de a contribui la proiecte de

afaceri cu potențial real (energie verde, proiecte bazate pe resursele

naturale specifice din zonele rurale)

► Disponibilitatea antreprenorilor rurali de a valoriza întinderile de teren

deținute, neexploatate din cauza lipsei de capital financiar.

► Cheltuirea de resurse financiare considerabile pe proiecte lipsite de

follow-up.

► Necesitatea unei coordonări dintre finanțările publice și cele

private.(abordare strategică pe termen lung în funcție de prioritățile

specifice zonelor rurale)

5.2. DEFINIREA POSIBILELOR ROLURI ȘI CONSTRĂNGERI.

Prin construirea hărții ”ariilor de acțiune” și responsabilitate a instituțiilor

relevante în domeniul susținerii antreprenoriatului rural reies patru funcții principale

ale instituțiilor (Uphoff, 2006: 32). Aceste ”arii de acțiune” nu sunt deținute în

exclusivitate de un singur actor instituțional în parte ci sunt sub acoperirea mai multor

instituții. (suprapunere a acțiunilor).

1) Informare

2) Furnizare directă (servicii / produse/ oportunități)

3) Facilitarea accesului

4) Construirea unui cadru favorabil

Informarea sprijină întreprinderile rurale sau viitorii antreprenori în

identificarea oportunităților de câștigare de venituri suplimentare. Acestea pot include

informații despre noi produse, noi piețe, noi tehnologii, noi surse de materie primă,

noi tehnici de vânzare și marketing, noi surse de finanțare și nu în ultimul rând noi

reglementări de natură legală relevante.

Furnizarea directă de servicii, produse sau oportunități se poate materializa

prin accesul la capital prin credite sau finanțări nerambursabile, facilități de piață,

formarea resursei umane, punerea la dispoziție de facilități concrete (terenuri, spații,

44

utilități,etc), drepturi de exploatare a resurselor naturale, drepturi de utilizare a

diverselor tehnologii patentate.

Facilitarea accesului la resurse, servicii și produse necesare are scopul ușurării

presiunilor inerente în faza operațională. Concret, facilitarea accesului poate însemna:

training pe diferite tematici specifice, asigurarea unei infrastructuri de servicii, servicii

de consultanță în afaceri, campanii de advocacy pe lângă decidenții de la nivel înalt,

consultanță pe aspecte tehnice – în funcție de domeniul de activitate, informare și

promovare (centre de informare turistică), servicii de asigurări etc.

Construirea unui cadru favorabil pentru investiții și antreprenoriat poate

determina dezvoltarea întreprinderilor deja existente dar și atractivitatea pentru cei

care doresc să demareze o nouă afacere. De la asigurarea unui mediu sigur în termeni

de securitate fizică, sau unei infrastructuri de formare eficiente până la construirea

unui mediu plăcut pentru traiul zilnic. (infrastructură de agrement, educațională și

culturală)și nu în ultimul rând construirea unui cadru legal stabil și favorabil

antreprenoriatului.

Desigur, pentru funcționarea optimă a sinergiei dintre actori este necesară o

definire clară a rolurilor și responsabilităților pentru evitarea suprapuneri excesive pe

unele componente (ex: consultanță) și / sau omisiunii acoperiri unor nevoi considerate

mereu ”de competența celuilalt”. Totodată unele contribuții / acțiuni nu pot fi făcute

cu impact maxim decât de instituțiile locale, sau cele care cunosc cel mai bine nevoile

și caracteristicile specificului local.

Prin omisiunea acestui aspect, se ajunge la situația nedorită, dar des întâlnită

de a aloca eronat fonduri consistente unor instituții nepotrivite, pentru acțiuni puțin

compatibile cu scopul și obiectivele lor. (instituția nepotrivită, la locul nepotrivit în

momentul nepotrivit).Totodată este importat de menționat că aceste contribuții în

direcția susținerii antreprenoriatului rural de către instituțiile / actorii menționați mai

sus, sunt uneori reciproc condiționate, existând o serie de ”captivități” inter-

instituționale și de natură legală sau stabilită prin cutume. Astfel, rolul fiecărui actor

poate fi augmentat sau diminuat de alți actori, astfel sinergie solicitând nu doar o

abordare verticală – de la actor instituțional spre beneficiar ci și orizontală între actori

instituționali.

Odată definiți actorii instituționali și posibile contribuții pot reieșii ”punctele

de întâlnire dintre actor și acțiune.

45

5.3. SCENARII DE SINERGII

Tabel 11. Actori relevanți, posibil rol și acțiuni posibile pentru dezvoltarea

antreprenoriatului rural

Actor (În ordine

aleatorie) Posibil rol Acțiuni posibile

1) Furnizori de

formare profesională

I. Facilitatori ai

accesului informației

(know-how-ul)

I. a)Derularea de programe de formare /

educație antreprenorială.

I. b)Coordonarea de sesiuni de educație

non-formală antreprenorială. (study- visits,

ateliere, vizionare de filme etc)

2) Bănci I. Oferirea de servicii

bancare.

I. a) Oferirea de credite personalizate

pentru afacerile rurale.

I. b) Oferirea de sesiuni de informare

(educație financiară specifică produsului

oferit)

I. c) Personalizarea produselor pe

specificul de finanțare.

3) Instituții de micro-

creditare

I. Oferirea de

finanțare

I. a) Oferirea de credite flexibile și rapide

pentru antreprenori.

I. b) Furnizarea de consultanță ”pe teren” –

prin programele IFN-urilor de a lucra în

mediul rural.

4) Business-angels

I. Oferirea de

finanțare.

II. Promovare /

awareness

II. Oferirea de

consultare /

mentoring.

I. a) Facilitarea accesului la finanțare.

I. b) Investiții directe. (în schimbul

obținerii unor facilități de ordin financiar /

mulțumiri de ordin moral)

II. a) Promovarea a zonelor mai puțin

cunoscute în medii de afaceri.

II. b) Awareness asupra problemelor

specifice ale mediului rural: aspecte

sociale, aspecte de mediu, aspecte de

incluziune pe piața muncii.

III. a) Construirea unei rețele de mici

antreprenori consultați. (ucenici)

5) Mentori / manageri

cu experiență

I. Consiliere și

ghidare.

II. Asumare a

managementului.

III. Dezvoltarea

capacității

operaționale

I. a) Sprijin pe componentele de dezvoltare

strategică, strategii pe termen lung.

I. b) Facilitarea de parteneriate.

II. c) Coordonarea activităților specifice.

(desfacere, acces la piețe externe) – în

schimbul unor recompense pecuniare.

46

Actor (În ordine


6) Autorități locale

I. Facilitare acces la

infrastructură

(utilității)

II. Oferirea de

avantaje strategice

III. Informare

I. a) Integrarea inițiativelor private în

strategiile locale de dezvoltare.

II. b) Oferirea de facilități fizice (clădiri,

spații, pământ)

III: c) Informare directă. (oportunități

actuale de finanțare, investitori interesați

etc)

7) Agenții

intermediare pentru

accesul la fonduri

europene.

Ex: Agenția de Plăți

pentru Dezvoltare

Rurală și Pescuit

(APDRP)

I. Facilitare acces

fonduri

nerambursabile.

II. Consultare /

informare

I, a) Informare și promovare a

oportunităților reale / abordabile.

II. b) Colaborare – consultanță în

elaborarea cererilor de finanțare,

colaborare în depunerea dosarelor de

candidatură, colaborare în elaborarea

cererilor de plată. (dosare de plată)

II. c) Sesiuni de informare pe măsuri

specifice abordabile / reale.


guvernamentale

I. Informare cu privire

la oportunități.

II. Coordonarea de

programe integrate.

III. Dezvoltarea

capacității

operaționale

IV. Corectarea

deficiențelor de piață

I. a) Organizarea de sesiuni de informare

(generaliste) cu privire la oportunități de

formare / finanțare / consiliere /

parteneriate de afaceri.

I. b) Prezentarea de exemple de bune

practici. (proiecte multiplicabile)

II. c) Coordonarea de acțiuni sinergice

(conferințe ale actorilor relevanți)

IV. a) Campanii de conștientizare asupra

impactului achiziționării de produse locale.

IV. b) Influențarea pieței.

9) Cooperative /

Asociații

I. Informare

II. Reprezentare

III. Facilități

II. a) Asigurarea parteneriatelor cu firme /

asociații din același domeniu, sau cu firme

din domenii conexe sau situate în amontele

sau în avalul procesului de producție.

(furnizori, clienți)

10) Firme de

consultanță în afaceri

I. Servicii de

consultanță

II. Sprijin pentru acces

și menținere pe piață

III. Conectare

I. a) Servicii de consultanță în

managementul financiar.

I. b) Servicii de consultanță în

management

II. a) Consultanță în înțelegerea pieței și în

construirea de strategii de fructificare a

oportunităților.

II. b) Consultanță în intrarea pe noi piețe și

diversificarea produselor / serviciilor în

47

Actor (În ordine


acord cu cerea.

III. a) Asigurarea parteneriatelor verticale

și orizontale

11) Firme de

consultanță tehnică

I. Servicii de

consultanță specifică

(pe domenii)

II. Drepturi asupra

proprietăților

intelectuale.

I. a) Colaborare pe proiectele bazate pe

construcții și montaj

II. a) Tehnologizarea producției.

12) Universitatea

(spațiul academic)

I. Oferirea cadrului

teoretic.

II. Identificarea și

definirea sistemului

optim de cooperare

pentru dezvoltare.

III. Formare

I. a) Elaborarea suporturilor informaționale

teoretice (suporturi de curs, broșuri de

informare, cadre de planuri de afaceri,

aspecte importate de: contabilitate,

marketing, comunicare)

II. a) Elaborarea de lucrări cadru pentru

dezvoltarea de proiecte.

II. b) Elaborarea de cercetări relevante,

abordări științifice validate ale dezvoltării

economice rurale.

III. Consultare / formare directă și a

intermediarilor. (ceilalți actori menționați)

13) Autoritățile de la

nivel înalt. (prin

politici publice)

I. Elaborarea de

politici de dezvoltare

personalizate.

II. Înlăturarea

presiunilor fiscale

superflue

III. Dezvoltarea de

politici comerciale

favorabile producției

interne.

I. a) Construirea unui cadru legislativ

favorabil inițiativelor private locale.

I. b) Construirea unui cadru legislativ

favorabil pentru actorii relevanți.

II. a) Acordarea de facilități fiscale

întreprinzătorilor privați din mediul rural –

axate pe direcții strategice.

II. b) Acordarea de facilități fiscale

investitorilor în întreprinderi din mediul

rural. (pe direcții strategice)

III. a) Adoptarea de taxe vamale la import

și favorizarea exportului.

48

Actor (În ordine


14) Actori

instituționali

supranaționali (UE,

OECD, FMI, BM)

I. Dezvoltarea de

programe

II. Coordonarea de

politici

III. Finanțare.

I. a) Structurarea de programe care să

încurajeze abordarea integrată (sinergică)

I. b) Finanțarea de proiecte care

demonstrează caracterul integrat sau

încurajează comunicarea și colaborarea

dintre actorii relevanți din domeniu.

II. a) Dezvoltarea de politici orientate pe

implicarea tuturor actorilor relevanți (stake

holders)

II. b) Capacitarea instituțiilor reprezentante

la nivel național / regional să coordoneze și

faciliteze abordările sinergice.

III. a) Dezvoltarea de finanțări favorabile

abordărilor integrate (care să susțină atât

proiectele / programele încadrate în

strategii sinergice dar și proiecte /

programele care favorizează / încurajează

cooperarea pe orizontală și pe verticală.

Utilizând denumire actor, se includ toate instituțiile formale și informale,

reprezentate fie de un colectiv (organizații, instituții) fie de o singură persoană care

întreprinde activități specifice susținerii antreprenoriatului rural (business angels,

manageri mentori). Posibilul rol este evidențiat în coloana secunda.

Desigur sunt precizate rolurile cele mai evidente din această prismă, existând

în realitate actori care deși prin definiția lor general acceptată pot avea doar un rol

particular, își asumă mai multe roluri, fie din necesitate fie din considerente de

interese strategice (ONG-uri care sunt acreditate ca și furnizori de formare

profesională, instituții de microcreditare care oferă și servicii de consultanță în

management etc).

Acțiunile posibile sunt menționate în termeni largi, existând însă o serie de

servicii specialzate pe care unii actori le pot furniza în funcție de nevoile specifice ale

antreprenoorilor rurali, dat de domeniul de activitate, de anvergura investiției sau de

gradul de inovativitate și particularitate de produselor sau serviciilor oferite. Se

întrevede încă de la prima vedere o serie de suprapuneri dar și de complementarități.

În tabelul de mai jos (Tabel 9. Joncțiuni de acțiuni între actorii

instituționali relevanți) prin centralizarea a opt dintre posibilele intervenții ale

49

actorilor relevanți și a enumerării acestora pe verticală se observă ce arii de intervenție

sunt suprapopulate existând în unele situații o adevărată ”cacofonie

instituțională„(Uphoff, 2006) dar și tipurile de acțiuni care sunt slab acoperite.

Totodată perspectiva holistică indică necesitatea unei sinergii, care ar duce la evitarea

situațiilor menționate mai sus și creșterea eficienței programelor și proiectelor ce

susțin dezvoltarea antreprenorială. Este utilă conștientizarea rolului celorlalte instituții

și conștientizarea locului și rolului propriu în așa fel încât conform definiției sinergiei:

asociere a mai multor instituții pentru îndeplinirea unui scop comun.

50

Tabel 12. Joncțiuni de acțiuni între actorii instituționali relevanți

Actor

Acțiune

Dezvoltarea

de cadre

legale

favorabile

Presiuni,

lobby pentru

cadre legale

favorabile

Sprijin financiar

(rambursabil sau

nerambursabil)

Formare

profesională

Facilități

fizice

Informații Consultanță

(management,

financiară, surse

de finanțare,

legare de

parteneriate)

Reprezentare

1) Furnizori de formare

profesională

2) Bănci

3) Instituții de micro-

creditare

4) Business-angels

5) Mentori / manageri cu

experiență

6) Autorități locale

7) Agenții responsabile cu

administrarea Fondurilor

UE


guvernamentale

9) Cooperative / Asociații

10) Firme de consultanță în

afaceri

11) Firme de consultanță

tehnică

12)Universitatea (spațiul

academic)

13) Autoritățile de la nivel

înalt. (prin politici publice)

14) Actori instituționali

supranaționali (UE, OECD,

FMI, BM)

51

Cap.6 CONCLUZII GENERALE AFERENTE LUCRĂRII,

RECOMANDĂRI.

Consolidarea economiei rurale, implică în primul rând o sinergie dintre

capitalul natural și cel financiar. Odată identificat punctul optim de acțiune în acest

sens (echilibrul binomului creștere economică – creștere sustenabilă), această sinergie

trebuie să parcurgă o traiectorie orizontală, printre actorii relevanți implicați în

dezvoltarea antreprenorială rurală. Atfel se poate susține înființarea, creșterea și

sustenabilitatea afacerilor rurale, competitivitatea și rolul lor crucial în crearea de

locuri de muncă.

Odată stabilită această sinergie orizontală, (ce asigură un avantaj atât

întregului sistem cât și fiecărui actor implicat în parte) practicile economice rurale

intră pe o traiectorie ce poate fi consolidată prin construirea de rețele le fiecare nivel

de intervenție (pe nivelul de formare, pe nivelul de informare). Parteneriatul este

important în această etapă dar și clarificarea rolurilor și limitelor de responsabilitate și

acțiune a fiecărui actor în parte. Peste întregul context, transversal funcționează regula

cerere-ofertă, în fața căreia antreprenorii rurali trebuie să se arate competitivi și

adaptați metamorfozei continue a spațiului economic.

Lucrarea de față recomandă sinergia dintre actorii enumerați, sinergie care pe

termen lung poate asigura o creștere sustenabilă din punct de vedere economic, social,

cultural și desigur de mediu. Conștientizarea întregului context (perspectivă holistică)

a rolului fiecărui actor și importanței aferente acțiunilor acestora este precondiția

demersurilor antreprenoriale de succes din mediul rural care nu doar din cauza lipsei

oportunităților de finanțare sau consiliere, de exemplu, eșuează ci și din lipsa de

informații asupra opțiunilor de a obține necesarul de lichidități sau de consiliere.

Proiectele deconectate de la acest sistem al actorilor relevanți dezvoltării

antreprenoriale rurale nu doar că nu dețin un impact semnificativ, dar mai mult,

utilizează resurse (materiale, umane) care mobilizate în sincron cu acțiunile altor

actori ar putea avea o eficiență semnificativ crescută.

Studiul de caz, proiectul ”Îmbunătățirea calității resurselor umane în mediul

rural și promovarea antreprenoriatului rural în activități non-agricole” reprezintă un

tip de proiect, derulat de un actor relevant pentru tematica dezvoltării antreprenoriale

rurale (Organizație non-guvernamentală activă în domeniul dezvoltării rurale) care a

depășit asumările în fața finanțatorului (fiind vorba despre un proiect finanțat din

52

Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor

Umane) și a propus un punct de plecare pentru o abordare integrată în ceea ce privește

antreprenoriatul rural prin conferința ”Parteneriat pentru antreprenoriatul rural”.

Dincolo de confirmările venite pe filieră teoretică asupra utilității sinergiei

instituționale în direcția dezvoltării antreprenoriale rurale, care determină rezultate

vizibil augmentate mobilizând costuri mai reduse, au stat concluziile celor prezenți la

conferință (o parte din actorii enumerați în capitolele precedente ale prezentei lucrări).

S-a sesizat necesitatea construirii unui cadru complet care să ofere un sprijin

real de la înregistrarea afacerii până la dezvoltarea strategiei de marketing, de la

determinarea bugetului investițional la identificarea surselor de finanțare optime

pentru pătrunderea pe noi piețe. Totodată, s-au semnalat scurtcircuitele de comunicare

dintre antreprenorii rurali și instituțiile publice sau dintre acestea din urmă și alți

actori privați relevanți.

Recomandările pot lua trei mari direcții:

1) Creșterea capacității proprii instituționale de a conlucra într-un spațiu

complex al asinergiilor optime.

2) Coordonarea de programe și proiecte care să reunească actorii relevanți în

activități specifice fiecăruia.

3) Dezvoltarea de politici publice care să sancționeze intervențiile limitate ca

impact și costisitoare și să favorizeze comunicarea și conlucrarea actorilor relevanți.

Prima direcție implică o modificare a strategiilor operaționale a instituțiilor

relevante. Pentru actorii publici înseamnă o reevaluare a rolului lor, nu doar de

administrare a resurselor dar și de catalizator al dezvoltărilor regionale, locale și

implicit antreprenoriale. Este importată dezvoltarea capacității de comunicare externă

cu beneficiarii serviciilor lor, cetățenii și o reducere a practicilor birocratice

descurajante. Totodată introducerea unui sistem de management modern bazat pe

calitate și nu pe cantitate și a unor norme de asigurare a calității serviciilor poate face

din actorii publici, pionul principal al sinergiei instituționale pentru dezvoltarea

antreprenorială rurală.

Actorii privați constrânși de presiunile competitivității reprezintă în prezent un

model de adaptare și promovare a sinergiei. Conlucrarea asigură pe termen lung

câștiguri mult mai consistente, decât abordările solitare. Mai mult, întreprinderile

private rurale, reprezintă pentru firmele de consultanță, bănci sau instituțiile financiare

non-bancare o piață atractivă.

53

Creșterea capacității de conlucrare a organizațiilor civice (în sens larg) este

necesară cu precădere în cazul organizațiilor locale (așa numitele organizații de tip

grassroots) care prin apartenența lor la comunitate au o credibilitate mai puternică.

Acest avantaj nu este valorificat dacă nu există o comunicare constantă cu alți actori

relevanți în dezvoltarea de proiecte de dezvoltare rurală, inclusiv antreprenorială.

Organizațiile civice care derulează programe de dezvoltare rurală dar provin din

exterior, reprezintă în prezent principalul catalizator al dezvoltării sinergice. Totuși,

acestea trebuie să-și câștige legitimitate și credibilitate în rândul beneficiarilor dar și

printre ceilalți actori privați și publici.

Coordonarea de programe și proiecte care să reunească actorii relevanți în

activități specifice fiecăruia, reprezintă o responsabilitate a oricărui dintre actorii

relevanți enumerați dar cu precădere a actorilor publici și a celor civici locali. Această

coordonare este o precondiție a sinergiei și a intervențiilor eficiente. Această

recomandare poate fi materializată prin formarea consorțiilor / asocierilor inter -

instituționale, sub orchestrarea unui actor recunoscut de toți cei implicați (Organizație

Civică, Instituție publică, etc).

Ultima dintre recomandări are în vizor cu precădere instituțiile publice

centrale și în cazul statelor parte din Uniunea Europeană, instituțiile supranaționale.

Mecanismele financiare care susțin politicile de dezvoltare regională, trebuie

construite în direcția asigurării unui context favorabil cooperării reale.

Inadvertențele cadrului financiar multianual 2007-2013 pot reprezenta lecții de

evitat pentru cadrul financiar multianual 2014 – 2020. Fie că este vorba de politica

regională, sau orice alte politici, care au directă legătură cu dezvoltarea

antreprenorială rurală este importantă oferirea unor oportunități de finanțare cară să

asigure sinergia dintre actorii instituționali ce sprijină dezvoltarea antreprenorială

rurală și totodată oportunități de finanțare și dezvoltare a micilor afaceri rurale

simplificate, adaptate specificului antreprenorului rural.

Planurile Naționale de Dezvoltare Rurală, ce stau la baza dezvoltării

programelor, axelor și măsurilor de finanțare trebuie să fie construire prin participarea

tuturor actorilor relevanți și prin identificarea nevoilor reale și actuale a

antreprenorilor rurali. Identificarea politicilor care sprijină antreprenorii să intre și să

se mențină pe o piață deschisă tot mai competitivă, dar și a acelora care utilizează

actorul instituțional potrivit, la locul potrivit în momentul potrivit este crucială în

dezvoltarea unui spațiu rural european sustenabil în definiția completă a termenului.

54

Din perspectivă holistică reiese importanța unei structuri inter - instituționale

solide ca și o garanție a dezvoltării economice și sociale. Evoluția acestei structuri,

solicită de la instituțiile guvernamentale asigurarea contextului optim de funcționare și

nu ghidarea sau interferențele excesive. Atenția trebuie îndreptată spre facilitarea

cooperării economice prin furnizarea informației, cadrului juridic și oportunităților de

cooperare multilaterală (sinergie).

55

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Cărți:

Acs, Z., J., Stough, R. (ed) (2008) Public policy in an entrepreneurial economy,

Springer, New-York.

Dudian, M., (coord), (2008), Economie ed. a-II-a, Editura C.H. Beck, Bucureşti.

Francks, Penelope, (1999) Rural economic development in Japan, from the nineteen

century tu the Pacific War. Routledge, New York.

Freshwater, David, (2000) Three papers on Rural Development, University of

Kentucky

Ionescu, C., Toderaş, N., (2007) Politica de Dezvoltare Regională, Editura Tritonic,

Bucureşti

Khan, R., S., Rifaqat, Z., Kazmi, S., (2007) Harnesing And Guiding Social Capital

For Rural Development, Palgrave Macmillan, New York.

Karlsson, C., Johansson, B., Stough, R.(ed) (2006), Entrepreneurship and Dynamics

in the Knowledge Economy, Routledge, New York,

Kerlinger, Fred N.,( 1964), Foundations of Behavioral Research, 2nd

edition, Holt,

Rinehart and Winston, New York

Kerekes, Kinga, Pakucs, Bernadett, Szocs Emese, Veres Eniko, Vincze Maria, (2010)

Dezvoltarea rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul rural, Accent, Cluj-Napoca.

Thierry, B.-H.(ed), (2012) Entrepreneurhip – Born, Made and Educated, InTech,

Rijeka.

Thierry, B.-H.(ed) (2012) Entrepreneurship - Gender, Geographies And Social

Context. InTech, Rijeka.

Parker, S. C.,(2004) The Economics of Self-Employment and Entrepreneurship,

Cambridge University Press, New York.

Uphoff, N, Louise, B, Strengthening Rural Local Institutional Capacities For

Sustainable Livelihoods And Equitable Development, Cornell International Institute

for Food, Agriculture and Development, 2006.

Van Praag, M., Verslot, P.H., (2008) The Economic Benefits and Costs of

Entrepreneurship: A Review of the Research in Foundations and Trends in

Entrepreneurship 4:2. now Publishers Inc, Hanover.

Voicu, M., Voicu, B.(coord), (2006) Satul românesc pe drumul către Europa, Editura

Polirom, Iaşi

56

Venkataraman, S., Phan, P., H., Velamuri, S., R., (2008) Entrepreneurship in

Emerging Regions Around the World, Edward Elgar Publishing Limited, Cheltenham.

Pastakia, A., Oza, S.,(2011) Entrepreneurial Strategies for Augmenting Rural

Livelihoods, Development Support Centre, Ahmedabad.

Rauch, T., Bartels, M., Engel A.,(2001) Regional Rural Development, Universum

Verlagsanstalt GmbH, Wiesbaden

Articole:

Ashely, C., Maxwell, S. (2001), Rethinking Rural Development, Development Policy

Review, 19 (4): 395-425

Agrawal, A., Perrin, N. (2008) Climate Adaptation, Local Institutions and Rural

Livelihoods, International Forestry Resources and Institutions Program, Working

Paper W081-6.

Bleahu, A., (2005) Dezvoltare rurală în Uniunea Europeană, Calitatea Vieții, XVI,

nr.3-4, 2005, p 79-94.

Nemes, G.,(2005) Integrated Rural Development The Concept And Its Operation,

Institute of Economics Hungarian Academy of Sciences, Budapest.

Roumasset, J., (2004) Rural Institutions, Agricultural Development , and Pro-Poor

Economic Growth, Asian Journal of Agriculture and Development, Vol. 1, No.1

Rapoarte asupra proiectului:

Raportul de monitorizare internă al proiectului: ”Îmbunătățirea calității resurselor

umane în mediul rural și promovarea antreprenoriatului în activități non-agricole”,

Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, 2012.

Fundația Civitas pentru Societatea Civilă,

Cerere de Finanțare, http://actionweb.fseromania.ro/print_pr.php?id_pr=52307

S.C. APBM Consulting S.R.L., Raport final de evaluare al proiectului. 2012

Surse on-line:

Fundația Civitas pentru Societatea Civilă: www.civitas.ro

Proiectul: ”Îmbunătățirea calității resurselor umane în mediul rural și promovarea

antreprenoriatului în activități non-agricole” www.antreprenoriat-rural.ro

Fundația Centrul de Asistență Rurală: www.rural-center.org

Fundația EOS: www.eos.ro

http://actionweb.fseromania.ro/print_pr.php?id_pr=52307

http://www.civitas.ro/

http://www.antreprenoriat-rural.ro/

http://www.rural-center.org/

http://www.eos.ro/

57

Entrepreneur: http://www.entrepreneur.com

Centre for Economic Policy Research: http://www.cepr.org/home/ceprdoes.htm

Institute for the Study of Labor: http://www.iza.org/en/webcontent/index_html

Knowledge Web on SMEs and Entrepreneurship: http://www.entrepreneurship-

sme.eu/index.cfm/1,1,0,0,html

National Bureau of Economic Research http://www.nber.org/info.html

Comisia Europeană: http://ec.europa.eu/index_en.htm

http://www.entrepreneur.com/

http://www.cepr.org/home/ceprdoes.htm

http://www.iza.org/en/webcontent/index_html

http://www.entrepreneurship-sme.eu/index.cfm/1,1,0,0,html

http://www.entrepreneurship-sme.eu/index.cfm/1,1,0,0,html

http://www.nber.org/info.html

http://ec.europa.eu/index_en.htm

Date post:	30-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	valentin-filip
View:	108 times
Download:	4 times

Sinergii Pentru Antreprenoriatul Rural

Documents