UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ŞI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ NAPOCA
Lucrare de disertaţie
2012
Coordonator ştiinţific
Prof. univ. dr. Mihaela Luţaş
Masterand
Valentin-Ciprian FILIP
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
ŞI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ-NAPOCA
SINERGII ÎN INTERVENŢIILE PUBLICE ŞI
PRIVATE PENTRU DEZVOLTAREA
ANTREPRENORIATULUI RURAL
Cluj-Napoca
2012
Coordonator ştiinţific:
Prof. univ. dr. Mihaela Luţaş
Masterand
Valentin-Ciprian
Filip
CUPRINS
INTRODUCERE ....................................................................................................... 4
MOTIVAŢIA, IMPORTANŢA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII ..................... 5
ABREVIERI .............................................................................................................. 9
LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ŞI CASETELOR ...................................... 10
CAP. 1. ANTREPRENORIATUL RURAL – PARTICULARITĂŢI ....................... 1
1.1. PROVOCĂRI ŞI OPORTUNITĂŢI ALE ANTREPRENORIATULUI
RURAL .................................................................................................................. 1
1.2. ROLUL ANTREPRENORIATULUI ÎN DEZVOLTAREA RURALĂ
SUSTENABILĂ ..................................................................................................... 4
CAP. 2. ANTREPRENORIATUL RURAL ŞI DEZVOLTAREA REGIONALĂ ... 6
2.1. O PERSPECTIVĂ TEORETICĂ ................................................................... 6
2.2. PERSPECTIVA UNIUNII EUROPENE ........................................................ 8
2.3. PERSPECTIVA NAȚIONALĂ, CAZUL ROMÂNIEI ................................ 9
CAP. 3. CADRUL INSTITUȚIONAL RURAL ..................................................... 12
3.1 DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ LOCALĂ .......................................... 13
3.2 INSTITUȚII PUBLICE EXOGENE ............................................................. 14
3.3. INSTITUȚII PRIVATE RELEVANTE ....................................................... 16
CAP.4. STUDIU DE CAZ ....................................................................................... 18
4.1. PROGRAMELE DE INSTRUIRE ANTREPRENORIALĂ ........................ 18
4.2. DESCRIEREA PROIECTULUI ................................................................... 19
4.3. ANALIZA SWOT A MODELULUI DE INTERVENȚIE .......................... 39
CAP. 5. ABORDARE INTEGRATĂ (SINERGII) ................................................ 41
5.1. CONFERINȚA ”PARTENERIAT PENTRU ANTREPRENORIAT
RURAL” .............................................................................................................. 41
5.2. DEFINIREA POSIBILELOR ROLURI ȘI CONSTRĂNGERI. .................. 43
5.3. SCENARII DE SINERGII ............................................................................ 45
Cap.6 CONCLUZII GENERALE AFERENTE LUCRĂRII, RECOMANDĂRI .. 51
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ............................................................................... 55
INTRODUCERE
Dezvoltarea rurală prin intermediul micilor afaceri locale reprezintă o opţiune
pe termen lung, care asigură, mai mult decât orice alte scenarii, o creştere greu
reversibilă. Comunitatea îşi asigură astfel nuclee ale creşterii economice şi sociale,
care sunt adaptate constrângerilor locale în termeni de piaţă, materie primă, aspecte
culturale, tendinţe tradiţionale.
În România la jumătate de deceniu după aderarea la Uniunea Europeană,
antreprenoriatul rural rămâne deficitar dezvoltat, doar 16% dintre firmele înregistrate
în România fiind din mediul rural.
Zonele rurale se transformă, iar măsurile de susţinere a dezvoltării durabile par
a fi mereu cu un pas în spate. Demografia, diversificarea culturală, legăturile cu
economia naţională şi cu cea internaţională sunt doar câteva din aspectele care sunt în
continuă metamorfoză şi care revendică o abordare continuu actualizată, sinergică şi
fundamentată pe analize ştiinţifice.
Lipsa mijloacelor materiale necesare existenţei, aşa cum definește Dicţionarul
Explicativ Român (DEX 2009) sărăcia, nu este un subiect actual doar pentru statele
sub-sahariene, ci şi pentru satele României, unde principalii angajatori rămân actorii
publici iar ajutoarele sociale sunt pentru unele persoane singura sursă de venit. Acest
context nu pare a se schimba în viitorul apropiat fără o abordare de jos în sus, unde
persoanele parte din comunităţile rurale trebuie să demareze activităţi economice
generatoare de venit şi locuri de muncă. Imprevizibilitatea comportamentului marilor
investitori, dar şi a calendarului şi criteriilor finanțărilor nerambursabile arată că
antreprenoriatul rural este o opţiune ce trebuie susţinută, ce se suprapune principiului
„paşilor mici dar siguri”. Educaţia antreprenorială devine astfel o precondiţie a
succesului, fiind o verigă cheie în completarea contextului optim pentru o economie
locală dinamică.
Amartya Sen, laureat al premiului Nobel pentru economie în 1998,
afirma:”Comunitatea oamenilor de afaceri joacă un rol unic în societate dar şi ei sunt
la rândul lor parte din societate. Ei ar trebui să nu urmărească să se îmbogăţească
rapid pe ascuns. Ei trebuie să gândească în termeni mari, dar nu numai cu referire la
câştiguri mari, dar şi cu referire la oferirea de soluţii măreţe societăţii.”
MOTIVAŢIA, IMPORTANŢA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII
Prezenta lucrare de disertaţie reprezintă transpunerea a o serie de concluzii
rezultate din îmbinarea experienţei practice a masterandului, în calitate de asistent de
proiect şi în prezent de expert judeţean de dezvoltare antreprenorială, cu aspectele
teoretice ale dezvoltării rurale şi dezvoltării antreprenoriatului rural. Studiul de caz,
proiectul: „Îmbunătăţirea calităţii resurselor umane în mediul rural şi promovarea
antreprenoriatului în activităţi non-agricole” coordonat de Fundaţia Civitas pentru
Societatea Civilă, încheiat cu succes în primăvara anului 2012, a reprezentat
confirmarea a o serie de aspecte teoretice dar şi infirmarea unor postulate neconectate
la realităţile României rurale contemporane.
Lucrarea îşi propune să recomande un model de sprijin integrat în mediul rural
care să asigure o dezvoltare antreprenorială viabilă, bazată pe domenii de activitate
non-agricole. Sinergia actorilor relevanţi, publici şi privaţi (autorităţi locale, autorităţi
centrale, furnizori de formare profesională, instituții de creditare, instituţii
responsabile cu coordonarea finanţărilor nerambursabile europene etc) poate să
asigure un cadru în care demararea unei afaceri este un demers facil. Politicile
guvernamentale, ce afectează direct evoluţia antreprenoriatului rural (fiscală şi
comercială) au de asemenea un cuvânt decisiv în favorizarea acestei sinergii. Se
impune constanţă şi prudenţă în acest sens, pentru a demonstra că opţiunea angajării
în activităţi economice generatoare de venit este avantajoasă şi sigură.
Rolul antreprenoriatului rural, în susţinerea dezvoltării locale şi mai departe a
dezvoltării regionale, este important din următoarele prisme:
1) Determinarea unui impact social pozitiv.(incluziune pe piaţa muncii).
Micile firme din mediul rural reprezintă una din puţinele opţiuni de angajare pentru
populaţia rurală.
2) Calificarea şi, sau recalificarea profesională a localnicilor.
3) Fructificarea potenţialului local (agricol, silvic, etc.)
4) Diminuarea migraţiei
5) Dezvoltarea infrastructurii
6) Contribuţii la bugetele locale şi la bugetul de stat.
Aceste prime efecte sunt multiplicate de efectele secundare date de o
economie locală dinamică fundamentată pe antreprenoriat, efecte strâns legate de
fiecare prismă enumerată mai sus.
Susţinerea dezvoltării antreprenoriatului rural non-agricol în România apare ca
răspuns la un aspect problematic, şi anume cel al ocupării excesive în agricultură. În
2010 aproximativ 30% populaţia activă a României era ocupată în agricultură (Banca
Mondială, 2011), un procent îngrijorător de mare comparativ cu economiile vestice,
doar 2% din populaţia Germaniei, 1% din populația Belgiei, 2% din populația
Danemarcei, 3% din populaţia Franţei şi 4% din populaţia Spaniei fiind parte din
aceeaşi categorie. Aceste cifre plasează statul nostru în aceeaşi categorie cu state
precum Kazakhstan (29%), Indonezia, (38%) şi Turcia, (24%). Relevant pentru
această enumerare de cifre este faptul că aproximativ jumătate dintre gospodăriile care
practică agricultura în România, nu îşi distribuie produsele, utilizându-le pentru
consum propriu, practicând aşa numita agricultură de subzistenţă. Implicaţia de
substanţă se manifestă în mai multe sfere ale vieţii (Voicu & Voicu, 2006). În primul
rând este vorba de timpul alocat muncii, de eficienţa economică scăzută şi implicit o
calitate a vieţii mai redusă.
Această situaţie denotă importanţa identificării alternativelor pentru creşterea
economică şi socială în mediul rural. Una dintre acestea este dezvoltarea de afaceri
bazate pe alte domenii de activitate decât agricultura, care să atragă forţa de muncă
blocată în mod ineficient în agricultură. Desigur, nu este vorba despre negarea
importanţei sectorului agricol pentru spaţiul rural, ci doar de construirea unei variante
complementare acestuia care să permită valorificarea altor avantaje locale. În 2010,
45% din populaţia României avea domiciliu în mediul rural. Fenomenul migraţiei
către marile oraşe şi către oportunităţi de angajare în vestul Europei, pe fondul lipsei
de opţiuni pentru asigurarea câştigurilor necesare vieţii, determină efecte negative
ireversibile, impunându-se măsuri rapide şi energice din partea tuturor actorilor direct
implicaţi.
Lucrarea de faţă îşi întemeiază necesitatea şi raţionamentul pe aceste date,
căutând prin combinarea experienţei practice cu abordările teoretice să schiţeze soluţii
la îndemâna actorilor publici şi privaţi pentru favorizarea unui mediu al afacerilor
activ în mediu rural..
Satul românesc actual, este un topos al schimbării şi diversităţii. Aşa cum va
reieşi din studiul caz, un proiect implementat în regiunile de dezvoltare Centru, Vest
şi Nord-Vest, comunităţile din care au provenit persoanele instruite în antreprenoriat
sunt în poziţii diferite din punctul de vedere al caracterului tradiţional, al specificului
resurselor naturale, al poziţionării faţă de marile oraşe, al conectării infrastructurale
etc. Diferită este şi cultura antreprenorială între curanţii proiectului (manageri, şomeri,
sau persoane ocupate în agricultură), influenţată mai ales de existenţa şi anvergura
antecedentelor, de apropierea de oraş şi de gradul de educaţie.
Metodologia utilizată în elaborarea prezentei lucrări de disertaţie este
întemeiată pe trei mari piloni ce urmează a fi explicaţi separat:
1) Studiul bibliografiei relevante domeniului antreprenoriatului rural.(aspecte
teoretice)
2) Studiul şi prelucrarea documentelor relevante din proiectul ce face subiectul
studiului de caz. (fişa proiectului, chestionarele de evaluare a calităţii cursurilor,
raportul de monitorizare a proiectului, raportul de evaluare al proiectului)
3) Observaţia directă.
Potrivit lui Kerlinger teoria este: “un set de concepte, definiţii şi propoziţii
interconectate care prezintă o viziune sistematică a unui fenomen, specificând
relaţiile existente între variabile în scopul explicaţiei şi predicţiei fenomenului.”
(Kerlinger, 1986). Valoarea acestor seturi de concepte şi definiţii interconectate stă în
inovativitatea lor, în reunirea unor fenomene care altfel ar trece neobservabile. Astfel
studiul bibliografiei, cu precădere a lucrărilor economice specializate pe tematica
dezvoltării rurale, s-a impus pentru a construi o abordare sistemică şi comparativă a
situaţiilor existente sau potenţiale în domeniul antreprenoriatului rural non-agricol.
Aspectele teoretice au reprezentat reperul în jurul căruia s-a realizat analiza realităţii
prin intermediul studiului de caz. Aceste aspecte au furnizat indicatorii relevanţi de
analizat, ariile de interes spre care s-a orientat lucrarea şi nu în cele din urmă,
explicaţia ştiinţifică a unor fenomene empirice.
Studiul de caz reprezintă proces sistematic, formalizat, riguros şi precis
urmărind obţinerea de soluţii pentru anumite probleme sau/şi descoperirea şi
interpretarea de noi fapte şi relaţii (Waltz & Bausell,1981). Principalele întrebări la
care doreşte să răspundă studiul de caz sunt următoarele:
1) Care sunt factorii ce favorizează dezvoltarea antreprenoriatului rural non-
agricol? 2)Care este sinergia optimă între actorii relevanţi (factorii
favorizanţi) pentru a asigura un cadru optim pentru dezvoltarea
antreprenoriatului rural non-agricol?
Prin studiul documentelor relevante din proiect, se doreşte testarea teoriei
căutându-se evidenţe empirice ale ipostazelor derivate din teorie, pentru a realiza fie
confirmarea fie infirmarea acestora.
Observaţia participativă, ca şi metodă de cercetare constă în implicarea totală
sau parţială a cercetătorului în situaţii sociale investigate şi în invocarea introspecţiei
sau/şi a memoriei sale sociale pentru înregistrarea post-factum a datelor şi a
informaţiilor. Această metodă este utilizată în contextul în care autorul a luat contact
direct cu subiecţii (antreprenori rurali, reprezentanţi instituţii relevante) pe parcursul
participării sale în proiect în calitate de asistent al coordonatorului proiectului şi
lector.
ABREVIERI
APDRP – Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare rurală şi pescuit.
AMPOSCCE - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial
Creşterea Competitivităţii Economice
BM – Banca Mondială
CE – Comisia Europeană
Eurostat – Biroul de statistică al Uniunii Europene
FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regionala
FEDR - Fondul European pentru Dezvoltare Regională
FSE – Fondul Social European
GAL – Grup de Acțiune Locală
INS – Institutul Naţional de Statistică
GEM – Global Entrepreneurship Monitor
MADR – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
MDRT – Ministerul Dezvoltării Regional şi Turismului
OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
POSDRU – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
POSCCE – Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice
UE – Uniunea Europeană
LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ŞI CASETELOR
Tabele:
Tabel 1: Opțiuni de investiții pentru populația rurală
Tabel 2: Instituții rurale relevante dezvoltării antreprenoriale (clasificare)
Tabel 3: Două forme de descentralizare
Tabel 4: Derularea sesiunii de formare în regiunea Vest
Tabel 5: Derularea sesiunii de formare în regiunea Nord-Vest
Tabel 6: Derularea sesiunii de formare în regiunea Centru
Tabel 7: Situația finală privind grupul țintă al proiectului în raport cu valorile
prognozate
Tabel 8: Bugetul proiectului
Tabel 9: Rezultatele proiectului
Tabel 10: Analiza SWOT a modelului de intervenție bazat pe formare
profesională
Tabel 11: Actori relevanți, posibil rol și acțiuni posibile pentru dezvoltarea
antreprenoriatului rural
Tabel 12: Joncțiuni ale acțiunilor actorilor relevanți
Figuri:
Figura 1: Structura instituțională pentru dezvoltarea sistemului național de
implementare al FEADR în România
Figura 2: Structura instituțională pentru dezvoltarea sistemului național de
implementare al FEADR în România
Figura 3: Răspuns cursanți – Utilitatea cursurilor în viitor
Figura 4: Răspuns cursanți – Măsura în care cunoștințele acumulate îi vor
ajuta în dezvoltarea unei afaceri.
Casete:
Caseta 1: Activitatea pilon a proiectului
1
CAP. 1. ANTREPRENORIATUL RURAL – PARTICULARITĂŢI
1.1. PROVOCĂRI ŞI OPORTUNITĂŢI ALE ANTREPRENORIATULUI
RURAL
Înainte de a prezenta provocările și oportunitățile antreprenriatului rural se
impune să clarificăm cei trei termeni operaționali: ”antreprenor / antreprenoriat”,
”rural” și ”sinergii”. Antreprenoriatul are astăzi un înțeles larg, ne putem referi la
activitatea / acțiunea unei game mari de persoane de la cele cu inițiativă de orice
natură (economică, socială, ecologică) și mai strict la indivizii care demarează o
activitate economică în sensul strict al cuvântului. Ca și discipline care stau la baza
antreprenoriatului, unii autori (Parker, 2004 : 2) enumeră: economie, finanțe,
management, sociologie, psihologie, geografie economică, istorie, drept, politică și
antropologie. Totuși există și definiții stricte a tipului de întreprindere în care
antreprenorul are rol de manager, investitor și persoană care se auto-angajează.
Firmele în cadrul cărora activează astfel de persoane îndeplinesc următoarele condiții:
au mai puțin de 100 de angajați, au o experiență pe piață de mai puțin de 7 ani și se
remarcă prin vitalitate și inovativitate. (Van Praag & Versloot, 2008).
Charta Europeană a Spațiului Rural definește spațiul rural ca fiind un teren
continental sau litoral care conține satele și micile orașe și în care marea parte a
terenurilor sunt utilizate pentru: agricultură, silvicultură, acvacultură, pescuit pe de-o
parte și activități economice și culturale ale locuitorilor precum și pentru agrement
(pentru populația urbană). În direcția îngustării și înlăturării caracterului vast al
acestei definiții, OCDE și UE și-au formulat propriile definiții. OCDE în definiția sa
utilizează indicatorul locuitorilor pe km pătrat. Astfel așezările rurale sunt acelea în
care densitatea populației nu trece de 150 de locuitori pe km pătrat. În același ton,
Uniunea Europeană restrânge numărul la 100 de persoane pe km pătrat, utilizând însă
același indicator. (Kerekes et all, 2010). În România ruralul este definit prin lege
existând astfel localități rurale cu peste 10 000 de locuitori sau orașe cu sub 10 000 de
locuitori. Legile Nr. 2 / 1968, Nr. 50 / 2001, 351 / 2001 sunt cele ce reglementează
acest subiect. Conform acestora în România există: 2860 de comune, 12 959 sate și
320 municipii.
Termenul ”sinergii” este utilizat cu precădere în medicină, definind o asociere
a mai multor organe sau țesuturi pentru îndeplinirea aceleiași funcțiuni (DEX 2009).
2
Expresia este utilizată și în economie și face referire la convergența acțiunilor
instituțiilor relevante pe un anumit subiect la un anumit moment dat sau coordonarea
mai multor acțiuni în vederea unui rezultat comun cu economie de mijloace. Este
vorba despre o sincronizare a acțiunilor care trebuie să aibă ca ultim și unic scop
obținerea rezultatului optim în termeni de impact și efecte pozitive. Cu referire la
subiectul prezentei lucrări, expresia ”sinergii instituționale” cuprinde acele acțiuni ale
actorilor direct implicați în susținerea inițiativelor private în mediul rural. Sinergia în
acest sens este tipul de comportament instituțional (politici, măsuri, acțiuni) care
favorizează dezvoltarea inițiativelor private în mediul rural. Prin actori instituționali
se înțelege atât actorii publici cât și cei privați dar și actori instituționali informali.
Spaţiul rural ca şi mediu de afaceri oferă o serie de dezavantaje în comparaţie
cu aglomerările urbane. Aceste dezavantaje contribuie la creşterea dificultăţii
demarării şi dezvoltării unei afaceri. Într-o ordine aleatorie aceste dezavantaje
competitive sunt:
1) Lipsa capitalului financiar
2) Absenţa antreprenorilor experimentaţi
3) Absenţa forţei de muncă calificate.
4) Accesul dificil al furnizorilor
5) Accesabilitatea scăzută către noi clienţi (noi pieţe)
6) Infrastructura precară.(transport, utilități)
7) Receptivitatea scăzută a populației
8) Servicii suport slab dezvoltate
9) Condiții de viață neatractive.
Afacerile din mediul rural iau naștere și se dezvoltă într-un mediu economic
arid fiind, prin poziționare și acces, constrânse să suporte o presiune mai mare decât
cele ce sunt demarate în zonele urbane. Acest context face ca unele domenii de
activitate să fie favorizate în detrimentul altora. Weingarten et al. (2004 ) afirmă că
așteptările cele mai mari pentru a crea surse de venit alternative se îndreaptă spre:
turism, industria prelucrătoare, produse alimentare și băuturi specifice și în cele din
urmă spre tehnologia informației. Turismul reprezintă o sursă de creștere economică
în mediul rural, un domeniul de activitate în creștere în UE, unde 27% din locurile de
cazare sunt în mediul rural (Kerekes et al. 2010: 75). Desigur potențialul turismului și
agroturismului este mai mare în regiunile ce manifestă atractivitate din punct de
vedere al peisajului și care oferă alternative de agrement. (turismul ocupațional, ce
3
implică servicii integrate de agrement). Industria prelucrătoare este condiționată de o
serie de factori. Totuși cu referire la primele etape ale prelucrării materiei prime, se
întrevede un potențial pentru mediul rural. Produsele de artizanat, inspirate din
specificul cultural al comunităților pot reprezenta segmentul cu potențial în mediul
rural. Menționând aceste aspecte, se trece deja la produsele ce au o valoare adăugată
ce stă tocmai în particularitatea lor, dată de o acumulare de capital cultural în jurul lor.
(legende, tradiții, obiceiuri). Inițiativele private cu prim domeniu de activitate
producerea de produse alimentare sau băuturi specifice sau de articole de artizanat sau
vestimentare cu tentă specifică reprezintă un sector în plin trend ascendent.
Intrând mai în profunzimea subiectului, se observă și diferențele în privința
opțiunilor de investiții în funcție de tipul zonei rurale. Chițea (2008) face următoarea
clasificare, valabilă pentru cazul României:
Tabel 1, Opțiuni de investiții pentru populația rurală.
Tipul
zonei
rurale
Opțiuni de investiții (% gospodăriilor care au ales-o ca primă opțiune)
Cultivarea
plantelor
Creșterea
animalelor
Echipamente
agricole
Prelucrarea
alimentelor
Magazine
alimentare
Magazine
mixte Pensiuni Altele
Câmpie 26,9% 16,6% 11,6% 2,3% 12,7% 7,3% 4,3% 18,3
Deal 17,4% 11,5% 6,0% 3,9% 11,5% 6,4% 13,9% 29,4%
Munte 8,1% 13,1% 9,1% 6,2% 10,4% 5,4% 33,5 14,2%
(Sursa: Chițea, 2008: 67)
O economie bazată pe o pătură activă de antreprenori se diferențiază categoric
de o economie predominat etatistă sau aridă din punctul de vedere al inițiativelor
private (Cu referire la întreprinderile mici și mijlocii). Este suficient să observăm
diferențele de ordin economic și social între spațiul anglo-saxon, exemplar în
favorizarea antreprenoriatului, și spațiul est-european unde tradiția socialistă a lăsat
repercusiuni și în prezent. Beneficiile economice ale antreprenoriatului în general, fie
el rural sau urban pot fi cuantificate în jurul a 4 indicatori (Van Praag & Versloot,
2008):
► 1) Generarea de locuri de muncă (contribuția la dinamica pieței
muncii) atât în termeni cantitativi cât și în termeni calitativi. Totodată
din acest punct de vedere micile firme contribuie la creșterea
flexibilității angajaților cu privire la tranziția de la un loc de muncă la
altul. La nivelul politicilor UE fenomenul care asigură acest proces este
denumit ”flexicuritate”, combinația optimă între flexibilitatea
4
schimbării locurilor de muncă și securitatea în termeni de venituri,
contribuții sociale etc.;
► 2) Contribuția la generarea de inovație prin propriile activități
generatoare de inovație dar și prin dinamismul cu care, prin
interacționarea cu alte medii se pot prelua o serie de noi abordări unice
la nivel regional sau național;
► 3) Productivitate și dezvoltare. Acest indicator are în vedere contribuția
unei firme, sau unei zone dezvoltate antreprenorial la PIB în ultimă
instanță;
► 4) Utilitate a individului. În termeni economici utilitatea unui individ
ca și antreprenor este mai crescută decât a unui angajat.
Totodată, firmele mici furnizează bunuri și servicii specializate pe care marile
firme le ignoră, asigură existența unui climat concurențial optim pentru asigurarea
eficienței și nu în ultimă instanță creează la nivelul mentalului colectiv sentimentul de
dinamism și independență.(Parker, 2004)
1.2. ROLUL ANTREPRENORIATULUI ÎN DEZVOLTAREA RURALĂ
SUSTENABILĂ
Dezvoltare sustenabilă atinge o serie de aspecte cheie sociale și economice.
Sectorul privat este direct vizat de acest concept în primul rând din perspectivă
economică, socială și de mediu și, de ce nu, din perspectivă culturală. Dacă definim
sustenabilitatea din perspectiva responsabilității față de generațiile viitoare, este
evident că existența și maniera de acțiune a actorilor privați va fi decisivă pentru cele
patru fațete ale dezvoltării sustenabile.(cu includerea și componentei culturale)
Astfel, se poate percepe dezvoltarea sustenabilă în termeni de șase feluri de
capital:
► Capital natural – constituit din resursele naturale precum solul, apa,
flora, fauna, mineralele și alte resurse non-atropice. O parte din acestea
sunt finite, altele sun regenerabile iar alte pot fi reproduse de către
activitățile omului.
► Capitalul uman – în termeni de capabilități, competențe, cunoștințe, și
alte informații care contribuie la creștere productivității muncii.
5
► Capital financiar – reprezentat prin bani și alte mijloace care oferă
putere de cumpărare și putere de a finanța diverse activități care să
genereze venituri suplimentare.
► Capital fizic – bunuri materiale care asigură și sporesc productivitatea
precum echipamentele, infrastructura de transport, de comunicații, de
locuit și alte numeroase facilități.
► Capitalul social – relații, norme, care asigură cooperarea, asocierea,
acționarea în vederea obținerii unei securități economice și bunăstării.
► Capital instituțional – care are strictă legătură cu capitalul social dar se
desprinde din acesta prin caracterul particular, centrat pe instituții
concrete, formale. Acesta din urmă poate reprezenta factorul coagulant
al celor de mai sus în direcția dezvoltări sustenabile.
Sustenabilitatea implică o strategie pe termen lung care implicit solicită
înlăturarea a cât mai multor riscuri sistemice care ar putea periclita planul inițial. Din
prisma dezvoltării regionale și rurale sustenabile, susținerea antreprenoriatului local
reduce semnificativ dependența de investitorii străini și de deciziile acestora asigurând
o cvasi-autarhie comunitară (desigur cu limitele impuse de economia liberă
capitalistă).
Din prisma dezvoltării sustenabile, sinergia instituțională favorabilă
antreprenoriatului, atât pe orizontală între instituțiile locale publice și private, formale
și informale cât și pe verticală între instituțiile locale, regionale și centrale sau / și
exogene private are în vedere echilibrarea următoarelor elemente (privite din prisma
binomului dezvoltare economică – dezvoltare sustenabilă): Creșterea veniturilor
pentru gospodării, diversificarea veniturilor pentru gospodării, reducerea
vulnerabilității la producție și la riscurile de piață, creșterea echității și capacitarea
săracilor și a celor marginalizați toate în acord cu utilizarea sustenabilă a resurselor
naturale. Strategiile ce pot fi abordate, în sinergie pot fi bazate pe următoarele repere:
► Strategii privind managementul resurselor naturale
► Strategii antreprenoriale
► Strategii de comunicare și informare
► Strategii de dezvoltare a capitalului social.
Aceste strategii, abordate în tandem reprezintă elementele constitutive ale unei
strategii holistice de dezvoltare rurală sustenabilă și sunt aspecte importante în
contextul în care o mare parte din gospodăriile locale sunt dependente de resursele
6
naturale sau influențează mediul prin activitățile lor. Totodată, o bună parte din
inițiativele private rurale utilizează resursele naturale ca și materie primă, sau
influențează direct mediul înconjurător.
Din perspectivă istorică, așezările rurale au fost forma cea mai puțin intruzivă
în echilibrul mediului înconjurător. Această afirmație devine mai puțin valabilă în
contextul actual al economiei rurale care se diferențiază fundamental de cel pre-
urbanizare. Diversificarea activităților economice rurale dar și modernizarea
locuințelor și infrastructurii sunt doar câteva elemente care determină o presiune tot
mai mare asupra mediului în mediul rural.
CAP. 2. ANTREPRENORIATUL RURAL ŞI DEZVOLTAREA
REGIONALĂ
2.1. O PERSPECTIVĂ TEORETICĂ
Conform documentului: ”Noua paradigmă rurală: Politici și Guvernare”
aparținând OECD, regiunile rurale se confruntă cu o serie de provocări comune, care
contribuie la performanța economică mai slabă. Aceste provocări creează așa numite
”cercuri vicioase”:
Figura 1. Cercul vicios al declinului zonelor rurale
(Sursa: OECD, 2006)
Acest cerc vicios prezent în mediu economic rural, este astăzi diminuat ca
impact de unele modificări structurale ale economiei rurale. Globalizarea, diminuarea
Lipsa unei mase critice pentru
servicii și infrastructură
Rata scăzută a apariției
întreprinderilor
Mai puține locuri de muncă
Emigrare și îmbătrânire
Densitate scăzută a populației
7
costurilor de transport, schimbările tehnologice rapide, dezvoltarea sectorului de
servicii și dezvoltarea extrem de dinamică a metodelor moderne de comunicație.
Schimbările tehnologice extrem de dinamice din ultimele decenii au forțat firmele să
investească continuu în inovare și modernizare pentru a rămâne competitive. În acest
context este dificil pentru firmele cu volum de vânzări mai mici sau pentru cele care
se află la distanță mai mare față de sursele de inovare să rămână competitive, sau pur
și simplu să ia naștere și să se dezvolte. Întreprinderile din mediul rural sunt cele mai
expuse la astfel de situații deoarece nu doar că au un volum de vânzări scăzut dar, mai
mult, de cele mai multe ori se află la distanță de centrele de inovație.
Una din marile dificultății ale politicilor de dezvoltare regională în privința
sprijinirii dezvoltării antreprenoriale rurale este reprezentată de eterogenitatea
situațiilor existente de la sat la sat. Așa cum a reieșit și din proiectul: „Îmbunătățirea
calității resurselor umane și promovarea antreprenoriatului în activități non-agricole”
prezentat în penultimul capitol deși este evidentă necesitatea unanimă a abordării
sinergice a actorilor instituționali relevanți interesați de dezvoltarea antreprenorială
rurală, specificul local dictează necesitățile particulare. Câteva considerații bazate pe
observația directă:
a) Diferența de seturi de nevoi / de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor
depinde de la localitate la localitate. Dacă în comuna Dobrin județul Sălaj, o mare
parte a cursanților cunoșteau măsurile de investiții din PNDR, informații fiind de
autoritățile locale, nu același lucru era cunoscut și de locuitorii comunei Popești, unde
autoritățile locale erau absente din acest punct de vedere, iar poziționarea comunei ( la
aproximativ 60 de km de Oradea și 20 de km de Marghita) făcea ca majoritatea
persoanelor din comună să fie slab informate și slab sprijinite să demareze o afacere.
b) Atitudinea față de demersurile ce implică riscuri financiare. Dacă printre
cursanții din comune apropiate municipiului Cluj-Napoca precum Săvădisla,
Bonțiada, Mociu, Cojocna, Căianu deschiderea față de asumarea riscurilor era mai
mare în comunele relativ mai izolate de unde au provenit cursanți (Sălățig județul
Sălaj sau Diosig județul Bihor) s-a resimțit o preferință a cursanților de a dezvolta
planurile de afaceri pe inițiative mai mici, cu bugete sub 5000 de Euro.
Luând acestea în considerare reiese necesitatea dezvoltării de politici regionale
care să fie adaptate la ”specificul antreprenorial local” dictat de caracteristici sociale,
culturale, economice. Deși în numeroase situații este valid să se determine comparații
între zonele rurale și cele urbane în termeni de nivel al veniturilor, rate de
8
angajare, nivel de educație și al competențelor utile integrării pe piața muncii, putem
identifica în unele ocazii localități rurale care sunt mai dezvoltate decât mici orașe a
căror economie s-a dezvoltat cu precădere pe marile întreprinderi care au eșuat în
mediul economic actual caracterizat de competitivitate.
În multe din comunitățile rurale, inițiativele private sunt de coordonate de
companii mai mari, cu sediul în mediul urban dar care găsesc în unele localități
facilități de ordin fiscal, mână de lucru ieftină și nu în ultimul rând acces facil la unele
resurse naturale. Totuși acest model de dezvoltare rurală bazat pe investiții extra
comunitare prezintă o serie de riscuri precum lipsa stabilității pe termen lung. Crearea
și dezvoltarea de afaceri bazate pe comunitate și provenind din comunitate reprezintă
o alternativă mai sigură pentru dezvoltarea rurală și regională. Acestea acționează
chiar și ca liant la nivel de comunitate și prezintă o siguranță sporită, fiind șanse mai
mici să părăsească locul unde s-au dezvoltat. (Freshwater, 2000:14)
2.2. PERSPECTIVA UNIUNII EUROPENE
Politica de dezvoltare rurală, așa cum a fost concepută pentru perioada ciclului
financiar 2007- 2013, se concertează asupra a trei axe prioritare:
I. – Îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol și forestier (această axă
este centrată asupra capitalul uman și material din sectorul agriculturii, al produselor
alimentare și al silviculturii, precum și pe calitatea produselor).
II. – Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural (Axa II prevede măsuri
pentru protejarea resurselor naturale, precum conservarea sistemelor agricole și
forestiere de mare valoarea naturală și a peisajelor culturale din zonele rurale ale
Europei).
III. – Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei
rurale. (Axa III este concentrată asupra susținerii dezvoltării infrastructurii locale și a
capitalului uman din zonele rurale. Oferirea de locuri de muncă și diversificarea
economie rurale prin susținerea diversificării economiei).
IV. – Cea din urmă axă, numită LEADER, introduce posibilități inovative de
guvernare locală, acordând multiple competențe actorilor publici și privați în aria
gestionării și direcționării fondurilor.
Instrumentul financiar ce stă în spatele acestor axe este
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
9
În elaborarea viitoarei abordări a Politicii de Coeziune o serie de elemente
cheie se evidențiază cu privire la dezvoltarea rurală ca parte integrantă a dezvoltării
regionale. Astfel , abordări de tip LEADER, bazate pe implicarea dinamică a
comunității de jos în sus vor avea o atenție deosebită. Acest lucru înseamnă o
responsabilizare mai mare a instituțiilor locale și o capacitare a acestora de a
reprezenta coordonatorul intervențiilor locale, actori relevanți pentru orice altă
instituție care derulează proiecte în mediul rural.
Comisia Europeană propune o abordare sinergică cu privință la utilizarea
Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE),
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European
pentru Pescuit şi Afaceri Maritime şi Fondul de Coeziune (FC).
Această abordare sinergică va avea în vedere o axare pe teritoriile regionale
coordonarea fiind asigurată de comunități prin intermediul Grupurilor de Acțiune
Locală (GAL) formate din reprezentanți ai intereselor socio-economice locale ale
sectorului public și privat. Totodată, politica de coeziune dorește pentru mediul rural
dezvoltarea de strategii integrate și multisectoriale de dezvoltare locală pe zone ce iau
în considerarea potențialul local și totodată necesitățile locale. Colaborarea și lucrul în
rețea vor fi pentru următorul ciclu financiar aspect indispensabile derulării proiectelor.
Astfel noutatea pentru următorul ciclu financiar este construirea unui cadrul
legal comun și de norme de funcționare pentru cele cinci fonduri comunitare:
Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE),
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European
pentru Pescuit şi Afaceri Maritime şi Fondul de Coeziune (FC) astfel sporindu-se
consecvența intervențiilor pentru dezvoltare locală, inclusiv pentru susținere
antreprenoriatului.
2.3. PERSPECTIVA NAȚIONALĂ, CAZUL ROMÂNIEI
Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România a câștigat o serie de
oportunități pentru dezvoltarea unui spațiu rural activ economic. Decalajul acumulat
în cele doua decenii de tranziție în care ritmul de dezvoltare în mediul rural a fost unul
lent, a impus o mobilizare suplimentară, pe fondul existenței în țara noastră a câtorva
din cele mai sărace regiuni de dezvoltare din UE.
10
Pe lângă aspecte de ordin legislativ ce au reglementat aria dezvoltării
durabile și sustenabile, s-au făcut restructurări și în aria instituțională rurală, astfel
oferindu-se un nou cadru de dezvoltare, sprijinit financiar prin FEADR. Sistemul
instituțional și de administrare, control și implementare pentru România este alcătuit
din următorii actori:
► Autoritatea de Management, reprezentată prin Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale – Direcția Generală Dezvoltare Rurală (DGDR-
AM PNDR)- ce are în responsabilitate rolul de a implementa
programul.
► Agenția de Plăți acreditată, reprezentată prin Agenția de Plăți pentru
Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) – responsabilă de efectuare
plăților pentru proiectele conforme rigorilor specifice.
► Organismul de Certificare, reprezentat prin Autoritatea de Audit
constituită pe lângă Curtea de Conturi a României, ce este responsabilă
de administrarea conform legii a conturilor Agențiilor de Plăți
Acreditate.
► Organismul de coordonare – al cărui scop este reprezentarea la
Comisia Europeană a celor două agenții de plăți (Agenția de Plăți
pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - APDRP și Agenția de Plăți
pentru Intervenție în Agricultură – APIA. )
11
Figura. 2. Structura instituțională pentru dezvoltarea sistemului național de
implementare al FEADR în România.
(Sursa: PNDR, 2010)
Comisia Europeană
Autoritatea de Management
Agenția de Plăți (APDRP)
Agenția de Plăți (APIA)
Autoritatea Competentă
Organismul de certificare
(audit)
Organismul de coorodnare
12
CAP. 3. CADRUL INSTITUȚIONAL RURAL
Actorii relevanți instituționali care acționează în mediul rural cu obiectivele de
a crea bunăstare și a favoriza dezvoltarea antreprenorială pot fi împărțiți în două
categorii: Instituții publice al căror rol este reglementat prin lege și implică inclusiv
sprijinirea dezvoltării economice și sociale rurale și organizații civice respectiv firme
private care prin misiunea, scopul și obiectivele lor specifice acționează în mediu
rural, fie constant fie prin proiecte specifice. În cazul celor din urmă aspectul
susținerii dezvoltării sociale și economice nu este reglementat prin lege dar este
implicit activităților lor. Totodată, în aria ambelor categorii se pot întâlni instituții
formal constituite dar și grupuri informale care din prisma dezvoltării antreprenoriale
rurale pot juca un rol decisiv (asociații informale, cluburi informale)
Tabel 2: Instituții rurale relevante dezvoltării antreprenoriale (clasificare)
(I) – Instituții informale (F) – Instituții formale
Tipuri de
instituții
Publice Private Civice
1) Autorități locale (F)
2) Agenții
guvernamentale (F)
3) Spațiul academic (F)
4) Instituții naționale (F)
5) Instituții
supranaționale (F)
1) Instituții bancare
(F)
2) IFN (F)
3) Furnizori de
formare profesională
(F)
4) Mentori /
manageri cu
experiență (I)
5) Firme de
consultanță în
management și
consultanță tehnică
(F)
1) Organizații non-
guvernamentale (F)
2) Cooperative /
Asociații (F) și (I)
13
Instituțiile, percepute într-o definiție mai generală, reprezintă un set complex
de norme și comportamente care persistă în timp pentru a servii la scopuri sociale,
economice etc. Rolul posibil al acestor actori instituționali este de a se implica și
coordona procesele de dezvoltare economică și de creștere a capacității
antreprenoriatului local.
3.1 DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ LOCALĂ
Întărirea instituțiilor rurale și a celor ce dezvoltă și implementează politici de
dezvoltare economică este esențială pentru întărirea rolului acestora în implicarea sau
chiar coordonarea de programe sinergice de dezvoltare a antreprenoriatului rural.
Autoritățile locale și asociațiile locale pot reprezenta catalizatorul programelor de
dezvoltare antreprenorială rurală, prin facilitarea accesului actorilor interesați, dar și
prin construirea unui cadrul propice cooperării. Aceasta implică democratizare,
instituționalizare a participării, responsabilizare și tragere la răspundere a autorităților
responsabile și nu în cele din urmă transparență în cheltuirea fondurilor pentru
asigurarea serviciilor suport. În acest context nou creat, descentralizarea poate avea un
impact real, transferul de competențe de management și fiscale către nivelurile locale
necesitând o grad de maturitate instituțională ridicat.
Instituțiile locale din mediul rural (actori relevanți în contextul temei prezentei
teze) au capacitatea de a ușura, a face mai puțin costisitor și mai profitabil procesul de
dezvoltare a unei afaceri. Acestea pot juca un esențial în informarea cetățenilor cu
privire la diverse posibilități de angajare / investiție, pot reprezenta un mediator
decisiv între investitori și antreprenorii locali și pot reprezenta totodată, pentru
afacerile indigene un canal de promovare spre noi piețe cu precădere pentru cele care
comercializează produse sau servicii tradiționale. Fie că este vorba despre sectorul
primar (agricultură, resurse naturale) sau cel secundar, respectiv terțiar (bunuri și
servicii) este evidentă necesitatea suportului local instituțional. Acest suport, pentru a
fi eficient, depășește limite clasice ale furnizării de servicii suport ajungând să fie
concretizat în inițiative consistente de îmbunătățire a spațiului de afaceri în care iau
naștere noile inițiative. Conform IFAD (Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea
Agriculturii):
14
Instituțiile slabe, ineficiente, corupte și înguste în abordare
creează incertitudine și nedreptate, descurajează
economisirea și investițiile și determină rate de creștere
scăzute. (...) Unde piețele și sistemele de schimb și finanțare
sunt ineficiente și de neîncredere, sau acaparate de către
grupuri mici, se formează un context incert, cresc costurile de
tranzacție a activităților economice, aspecte care afectează cu
precădere pe cei mai săraci. Nu doar că acest mediu
determină menținerea sărăciei dar totodată reduce șansele
pentru orice dorește să depășească limitările financiare.
(IFAD, 2003)
Instituțiile publice locale pot fi catalogate în două sfere: 1) Administrația
locală ce înseamnă o ramificație a administrației centrale la nivel local 2) Guvernare
la nivel local, ce cuprinde instituțiile alese la nivel local, desemnate de cetățenii acelei
arii specifice delimitate administrativ. Desigur această perspectivă diferă de la stat la
stat în funcție de politicile de organizare administrativă, de gradul subsidiarității și alte
aspecte de ordin politic. Decidenții administrația locale sunt direct răspunzători
superiorilor lor la nivel regional și guvernamental (pe linie ierarhică) pe când
reprezentanții guvernării locale sunt direct răspunzători în fața celor ce i-au ales /
desemnat în diverse funcții.
Instituțiilor publice locale prin limitările de ordin operațional le este dificil să
reprezinte și o voce a problemelor locale, și astfel să îndeplinească și rolul de
”advocacy”. Spre deosebire de vocile unor actori mai prestigioși a căror acces la
educație a fost facilitat de poziționarea urbană, informațiile ce provin de la instituțiile
locale, sunt în numeroase cazuri neprocesate, brute. Rolul organizațiile non-
guvernamentale sau agențiilor publice este crucial în aceste situații. Totuși este
important de semnalat că instituțiile locale care au înregistrat prin acțiunile lor cel mai
mare succes au fost cele care au abordat principiul ”prin noi înșine” fie ca o filosofie
de lucru, ca un aspect motivat de mândria locală sau pur și simplu pe fondul unui
pragmatism pur. (Uphoff, 2006: 32)
3.2 INSTITUȚII PUBLICE EXOGENE
Instituțiile publice extra-rurale în funcție de gradele de descentralizare,
deconcentrare și devolutie pot juca un rol important fie in intervenția directă pentru
15
susținerea unui mediu de afaceri dinamic în mediul rural. Pentru clarificarea
termenilor, tabelul propus de Norman Uphoff este edificator:
Tabel 3: Două forme de descentralizare
Decidenții răspunzători Localizarea decidenților
Centralizată Descentralizată
Centralizat Centralizare Desconcentrare
Descentralizat (Democratizare) Devoluție
Sursa (Uphoff, 2006: 29)
Astfel gradul de influență a instituțiilor de la nivel central și implicit a
independenței de decizie și acțiune a celor de la nivel local, determină implicit și
sesizarea actorilor instituționali răspunzători de programele de dezvoltare
antreprenorială. Acestea sunt în numeroase cazuri susținute de agenții guvernamentale
care au ca și domenii de activitate dezvoltarea regională, managementul finanțărilor
europene delegate de la nivel central să administreze anumite programe. (în cazul
României putem exemplifica cu: Agențiile de Dezvoltare (ADR) sau Agențiile de
Management ale Programelor Operaționale (AMPOSDRU, AMPOSCCE, APDRP)
Din punctul de vedere al influenței actorilor instituționali centrali, unul din
scenariile cele mai preferate este cel al ”devoluției” (Uphoff, 2006: 29) deoarece
apropierea de beneficiarul ultim al programului sau proiectului precum și cunoașterea
contextului local, face ca instituțiilor centrale sau regionale să nu fie în egală măsură
să acționeze eficient ca și cele de la nivel local. Devoluția implică delegarea sau
conferirea autorității către actori decizionali de la nivel regional sau chiar local iar
odată cu aceasta și predarea instrumentelor necesare precum resurse financiare,
informații, personal. Desigur, autoritățile centrale joacă un rol decisiv în dezvoltarea
și implementarea de politici de susținere și reglementare a antreprenoriatului rural.
Totuși, servind însă unei game largi de nevoi ale populației, instituțiile centrale
eșuează a percepe nevoile specifice a acestui sector.
Totodată se poate observa un grad ridicat de ”egocentrism instituțional” definit
prin tendința perpetuă de a promova interesele și programele proprii în detrimentul
lucrului in sistem, în sinergie cu alte instituții. În detrimentul întăririi întregului
agregat instituțional relevant dezvoltării rurale și implicit antreprenoriale, există o
16
tendință de a urmării doar scopurile propriei organizații / instituții. Instituțiile și
agențiile externe, care sunt de multe ori o sursă de suprapunere pentru instituțiile
locale, trebuie să-și asume un rol mai inclusiv dar mai puțin competitiv față de
instituțiile locale.
Rolul lor este să modereze cadrul actorilor relevanți și să sublinieze în ce tipuri
de intervenții există un avantaj comparativ. Astfel este important să predea instituțiilor
locale (publice dar și private) opțiunile fie de a aborda probleme specifice prin
dezvoltarea de capabilități specializate, fie de a-și diversifica domeniile de activitate
deja existente adăugând noi capabilități. Această clarificarea a intervențiilor, un
răspuns la simpla întrebare: ”Cine / ce trebuie să facă?” poate să fie asumată de
instituțiile externe care pot combate cacofoniile instituționale și umple golurile de
intervenție în același timp cu eliminarea suprapunerilor.
3.3. INSTITUȚII PRIVATE RELEVANTE
Instituțiile private care pot avea o influență în dezvoltarea economică și socială
în mediul rural pot fi împărțite în două categorii largi :
1) Organizațiile Non-guvernamentale, asociațiile și cooperativele.
2) Firme private.
Prima categorie, cea a Organizațiilor Non-guvernamentale, asociațiilor și
cooperativelor, pentru o mai clară percepere poate fi la rândul ei divizată în funcție de
caracteristicile specifice:
a) Sectorul civic și cooperativ, unde putem întâlni pe de-o parte organizațiile
civice dezvoltate în jurul unor tematici (mediu, cultură, cluburi profesionale) unde
apartenența este voluntară și unde funcționează un sistem relativ permisiv de acces și
pe de altă parte cooperativele organizate cu diverse scopuri economice pentru
eficientizarea anumitor sectoare. Exemple din acestea din urmă pot constitui:
cooperativele de vânzare, cooperativele de credit, sindicatele, cooperative de
producători etc.
b) Sectorul ONG-urilor (al organizațiilor ce furnizează diverse servicii precum
cele sociale – asistență socială, sau economice - formare profesională, coordonare
proiecte). Această categorie include fundațiile, organizațiile, trusturile, fundațiile de
caritate.
17
Categoria secundă, cea a actorilor privați este prin denumire limpede de
perceput, fiind reprezentate în mediul rural de firmele de investiții, firmele de
consultanță, bănci și instituții financiare non-bancare.
Atât instituțiile private cât și cele publice, deși prin definiție par a avea roluri
complementare, în realitate ele apar sub o formă hibridată, îndeplinindu-și uneori rolul
unei alteia. Organizațiile non-guvernamentale își asumă uneori activități comerciale
rămânând fundamental non-profit în ceea ce privesc programele și obiectivele
acestora. Totodată autoritățile locale își pot asuma roluri în numele autorităților
centrale, continuând însă să opereze ca administratori locali. Cooperativele pot juca
un puternic rol de lobby pe lângă instituțiile specifice, dincolo de rolul lor economic,
la fel cum investitorii sau băncile pot juca un rol de informare.
18
CAP.4. STUDIU DE CAZ
4.1. PROGRAMELE DE INSTRUIRE ANTREPRENORIALĂ
Un punct de plecare în abordarea temei instruirii antreprenoriale în mediul
rural este însăși întrebarea: ”Se poate învăța antreprenoriatul?”. În ce măsură putem
plasa acest tip de instruire în categoria mai largă a formării profesionale a adulților?
Răspunsul preponderent în literatura de specialitate este ”da”, antreprenoriatul se
poate învăța, și chiar mai mult stă în structura de bază a fiecărui om înclinația de a se
auto-angaja, auto întreține (Yunus, 1999). Fundamental, încă din preistorie oamenii
și-au câștigat traiul din activități independente, iar cunoștințele necesare pentru a face
același lucru azi, se pot asimila la fel ca orice altă informație.
Precursori în susținerea acestor programe de instruire antreprenorială au fost
cu precădere firmele de micro-creditare mai ales cele susținute de diverse fundații
umanitare, care au realizat importanța oferiri unor astfel de servicii non-financiare în
asigurarea succesului produsului lor primar și anume micro-creditele.
Programele de instruire antreprenorială cuprins cursuri teoretice și practice în
domeniul microeconomiei precum: marketing, contabilitate, comunicare,
managementul afacerii, managementul proiectelor, leadership dar și alte apropiate.
Aceste cursuri se diferențiază de cele mai multe ori prin caracterul lor aplicat, practic
bazat pe simulări de situații reale, contemporane.
În România, programele de instruire antreprenorială s-au înmulțit în ultimii ani
pe fondul finanțării a tot mai multor proiecte fie din Fondul Social European fie prin
programul Life Long Learning al Comisiei Europene dar și a altor programe
asemănătoare. Se înregistrează astfel o inflație de diplome care atestă competențele
antreprenoriale. Pe acest fond, ne putem întreba, legitim cum poate crește gradul de
valorizare a acestor informații predate unui număr tot mai mare de oameni și care este
cauza întârzierii apariției a cât mai multor antreprenori. Răspunsurile converg în a
demonstra lipsa unei abordări integrate și sinergice care să ofere atât servicii și
produse cu adevărat utile viitorilor antreprenori dar și să faciliteze acțiunile instituției
potrivite la momentul potrivit și desigur în locul potrivit. Perspectiva holistică, cea
care de regulă aparține instituțiilor statului, cele care construiesc și cadrul politicilor
publice, se pare că lipsește tuturor factorilor implicați, ducând la investiții enorme în
19
proiecte de formare antreprenorială fără a se asigura o continuitate a modelului de
intervenție.
4.2. DESCRIEREA PROIECTULUI
Proiectul ”Îmbunătățirea calității resurselor umane în mediul rural și
promovarea antreprenoriatului în activități non-agricole” este un proiect ce utilizează
ca metodă de susținere a dezvoltării antreprenoriale rurale, facilitarea asimilării de
informații de profil prin oferirea de cursuri pentru persoanele ce dețin deja sau doresc
să demareze o afacere. Cofinanțat prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007-2013, proiectul vine în întâmpinarea a o serie de priorități
naționale și europene cu privire la facilitarea accesului pe piața muncii a persoanelor
din mediul rural și la dezvoltarea resurselor umane în direcția auto-angajării.
Proiectul a fost implementat de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, o
organizație non-guvernamentală cu o experiență de în mediul rural în arii precum
dezvoltarea capacității administrative, dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea
societății civile, în parteneriat cu Fundația Centrul de Asistență Rurală, un ONG cu
profil asemănător dar activând în regiunea de dezvoltare Vest și Fundația EOS, cu o
lungă tradiție în formarea profesională în domeniul utilizării calculatorului. Proiectul a
cooptat și un partener străin prin Fundația GeoMujerXXI.
Pentru a înțelege contribuția fiecărui partener la proiect, din prisma
experienței anterioare în domeniul antreprenoriatului rural sau domenii conexe vom
trece în revistă descrierea fiecăruia (Fundația Civitas Pentru Societatea Civilă, 2008):
Fundația Civitas pentru Societatea Civilă derulează de la data înfiinţării
proiecte în diferite domenii: dezvoltare rurală şi regională, reforma administraţiei
publice locale, participare cetăţenească, informarea cetăţenilor, educaţie continuă a
adulţilor. În fiecare dintre aceste domenii accentul principal cade asupra instruirii şi
informării, modelul de dezvoltare promovat de organizaţia noastră fiind dezvoltarea
resurselor umane. De-a lungul anilor am implementat mai multe proiecte finanţate din
diferite fonduri europene (Phare 2000, Phare 2001, Phare 2002, Phare Small 2003,
Phare 2004, Phare 2006, POS CCE) şi alte fonduri oferite de diferite organizaţii
internaţionale (The Citizens’ Pact for SEE, German Marshall Fund), astfel încât în cei
17 ani de existenţă numărul proiectelor derulate cu succes a ajuns la 90. Prezentul
proiect urmăreşte extinderea programului de educaţie continuă a adulţilor. Seria de
20
proiecte ale solicitantului în acest domeniu au vizat dezvoltarea resurselor umane şi
educaţia adulţilor prin desfăşurarea regulată a programelor de formare şi perfecţionare
destinate dezvoltări abilităţilor antreprenoriale şi manageriale. Un alt proiect de succes
este proiectul care a avut ca obiectiv
dezvoltarea locală integrată. Proiectul respectiv prin intermediul unor centre
comunitare înfiinţate în mediul rural a vizat facilitarea accesului la informaţie,
dezvoltarea abilităţilor necesare pentru integrarea pe piaţa forţei de muncă (folosirea
computerului, limba engleză, management de proiect, agroturism). Demersurile
solicitantului în oferirea de cursuri de calitate au fost apreciate şi de către Ministerul
Muncii prin acreditarea solicitantului ca furnizor autorizat în domeniul comunicării şi
managementului de proiect.
Fundația Centrul de Asistență Rurală a derulat în trecut o serie de proiecte
asemănătoare, dintre care:
1) Identificarea in Comun a Avantajelor Competitive, 2005. Scopul:
stimularea inițiativelor economice din mediul rural. Rezultate: elaborarea unui
concept de promovare care cuprinde aproximativ 35 pensiuni; crearea unui pachet
turistic cu caracteristici specifice diferitelor grupuri țintă.
2)Competitivitatea firmei prin dezvoltarea continua a angajaților, ianuarie-
decembrie 2008. Scop: îmbunătățirea competitivității si adaptabilității forței de
munca existente la toate nivelurile ierarhice, a firmelor din Regiunea Vest prin
investiții in resursele umane. Rezultate: 20 responsabili in managementul resurselor
umane certificați CNFPA, in urma absolvirii unui curs de perfecționare acreditat, cu
competente dobândite demonstrate. Finanţator: Uniunea Europeana prin Programul
Phare POS-DRU.
3) Promovarea învăţării pe parcursul vieţii. Educaţie şi Meşteşug Azi, ianuarie
– decembrie 2008. Scop: creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă
disponibilizate datorită restructurării industriei miniere din regiunea Anina prin
implementarea unor măsuri active de re-calificare/iniţiere a acesteia în sectorul
meşteşugurilor artistice tradiţionale. Rezultate: 30 de adulţi şomeri instruiţi în
domeniul prelucrării artistice tradiţionale ale lemnului şi formaţi în dezvoltarea
propriei afaceri. Finanţator: Uniunea Europeană prin Programul Phare POS-DRU,
Măsuri Active de Ocupare a Forţei de Muncă.
Fundația EOS avea la momentul începerii proiectului (2008) 10 ani experiența
în derularea de programe de instruire menite să încurajeze introducerea utilizării
21
Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (TIC) pentru a contribui la incluziunea
digitală a tuturor membrilor comunității. In momentul de fata partenerul coordonează
un număr de 20 de e-centre care oferă instruire si sprijin membrilor comunităților pe
care le deservesc in utilizarea noilor tehnologii (www.ecentre.ro). Printre cele mai
recente proiecte derulate de către partener menționăm:
1) Proiectul Competitivitate şi Antreprenoriat în Economia Cunoaşterii, derulat in
anul 2007, finanțat prin Programul PHARE 2004, Coeziune Economică şi Socială,
Dezvoltarea Resurselor Umane, Promovarea Capitalului Uman. Acest proiect a
presupus instruire în utilizarea noilor tehnologii a unui număr de 210 angajați din
întreprinderi mici si mijlocii din vestul României.
2) Proiectul Utilizarea noilor tehnologii pentru eficientizarea afacerii, derulat in
perioada ianuarie-decembrie 2008, finanțat prin Ministerul Muncii, Solidarităţii
Sociale şi Familiei, Programul de Coeziune Economică şi Socială, Dezvoltarea
Resurselor Umane, Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi pentru calificarea
şi recalificarea forţei de muncă. Proiectul şi-a propus să se adreseze managementului
de vârf şi mediu din întreprinderile private şi de stat şi să ofere personalului de
management o serie de instrumente tehnologice care să îi ajute la planificarea şi
controlul evenimentelor utilizând diferite aplicaţii IT de productivitate. În cadrul
acestui proiect au fost instruiți 160 de manageri din întreprinderi private sau de stat
din județele: Arad, Caras, Hunedoara și Timiș.
Fundația GeoMujerXXI are o experiența vasta in managementul proiectelor cu
finanțări europene in domeniul formării profesionale după cum urmează:
1) Cursuri finanţate de Fundaţia Tripartită pentru Formare la locul de Muncă
(FTFE), împreună cu Fondul Social European (FSE) pentru unitatea formării
sindicatului spaniol - An 2001 – 2006: număr total de participanţi:129.
2) Cursuri finanţate de Fundaţia Tripartită pentru Formare la locul de Muncă
(FTFE), împreună cu Fondul Social European (FSE) pentru Federaţia de Învăţământ
al sindicatului spaniol UGT (FETE) - An 2005 – 2006: număr total de participanţi:
212.
3) Cursuri finanţate de Fundaţia Tripartită pentru Formare la locul de Muncă
(FTFE),
împreună cu Fondul Social European (FSE) pentru şcoli de învățământ mediu in
Spania – An 2004 – 2006: număr total de participanţi: 1135 .
22
4) Cursuri finanţate de Fundaţia Tripartită pentru Formare la locul de Muncă
(FTFE),
împreună cu Fondul Social European (FSE) pentru la Asociaţia Centrelor de
Învăţământ ESS in Spania - An 2005 – 2007: număr total de participanţi:615.
5) Cursuri finanţate de Fundaţia Tripartită pentru Formare la locul de Muncă
(FTFE), împreună cu Fondul Social European (FSE) pentru Sindicatul spaniol de
centre de educaţie USO - An 2005 – 2008: număr total de participanţi: 150
6) Cursuri finanţate de Fundaţia Tripartită pentru Formare la locul de Muncă
(FTFE), împreună cu Fondul Social European (FSE) pentru Planul de Formare şi
Încadrare Profesională (FIP) - An 2004 – 2007: număr total de participanţi:308
7) Cursuri finanţate de Fundaţia Tripartită pentru Formare la locul de Muncă
(FTFE), împreună cu Fondul Social European (FSE) pentru Primării MISECAM ale
comunităţii de Madrid in Spania - An 2004 – 2007
- Obiectivul general al proiectului (Fundația Civitas Pentru Societatea Civilă,
2008): ”Îmbunătățirea calității resurselor umane în mediul rural și promovarea
antreprenoriatului în activități non-agricole” a fost îmbunătăţirea calităţii resurselor
umane în mediul rural şi asigurarea sustenabilităţii pe termen lung prin încurajarea
înfiinţării sau dezvoltării de întreprinderi non-agricole rentabile. Obiectivul
specific al proiectului a urmărit: - dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin
intermediul unui sistem inovator, acordând o atenţie specială femeilor, -
promovarea şi încurajarea antreprenoriatului pentru iniţierea sau dezvoltarea unei
afaceri non-agricole. Acest sistem inovator a combinat cursurile clasice cu
metodele de predare de tip e-learning asigurând atât interacţiunea directă între
lectori şi cursanţi cât şi eficientizarea comunicării prin echipamente IT&C dar şi
lărgirea ariei de a accesare a diverselor informaţii utile care să îi ajute în activităţile
de antreperenoriat pe care le vor dezvolta. A fost acordată o atenţie specială
femeilor antreprenor care sunt interesate să înfiinţeze o întreprindere cu activitate
non-agricolă în mediul rural. Prin intermediul acestui proiect a fost oferit
participanţilor mai mult decât un curs clasic unde au posibilitatea să acumuleze
cunoştinţe teoretice şi practice legate de un anumit domeniu deoarece utilizând un
modelul inovativ au putut fi dezvoltate printre altele iniţiativa şi abilitatea de a găsi
noi oportunităţi, de a deveni pro-activ şi de a acţiona în întâmpinarea
evenimentelor imprevizibile. Cursanții au fost încurajați să afle cum îşi pot extinde
23
afacerile în noi domenii şi pe noi pieţe de desfacere, cum pot obţine finanţări,
utiliza noi tehnologii, asistenţă şi alte resurse. Prin intermediul modulului de
comunicare participanţii şi-au întărit şi dezvoltat capacităţile de comunicare dar şi
pe cele de negociere, de a găsi şi susţine strategii de influenţare şi convingere a
altor persoane, de identificare a persoanelor cheie în vederea atingerii scopurilor,
abilitatea de a dezvolta şi menţine contacte de afaceri, de a controla, conştientiza şi
îmbunătăţi permanent calitatea serviciilor sau produselor oferite. Prin reprezentarea
teritorială au fost aduși lectorii în comunităţi, activitate prin care s-a sprijinit şi
mai mult pregătirea viitorilor antreprenori.
Activităţile proiectului, aşa cum au fost enumerate în cererea de finanţare
au fost următoarele (Fundația Civitas Pentru Societatea Civilă, 2008):
► Activitatea 1: Organizarea şi planificarea proiectului. Această activitate a constat
într-o întâlnire de lucru a echipei de proiect cu scopul de a stabili rolurile, termene
limită şi sarcinile.
► Activitatea 2. Achiziţii - Achiziţiile au asigurat condiţiile tehnice necesare
implementării proiectului în condiţii optime.
► Activitatea 3. Evaluarea iniţială a nevoilor de instruire. Aceasta a fost bazată pe o
cercetare calitativă care a conţinut: aplicarea unui chestionar la nivelul
microregiunilor selectate, întâlniri informale, interviuri individuale. Întâlnirile
informale (2 pe microregiune) au fost organizate special pentru a vedea care sunt
nevoile de instruire.
► Activitatea 4. Schimb de experienţă cu partenerul din străinătate Prima întâlnire a
avut loc în regiunea partenerului străin la ea au participat lectorii şi coordonatorii
proiectului (5 zile). S-a asigura astfel transmiterea metodologiilor şi suporturilor de
curs existente la nivel european şi identificarea exemplelor de bune practici care
pot fi de actualitate şi pentru mediul rural românesc. A doua componentă a inclus
vizitele reprezentanţilor partenerului străin în România. Aceste vizite au avut loc în
perioada de implementare a proiectului (1anual). În timpul acestor vizite
reprezentanţii partenerului străin au avut posibilitatea să viziteze microregiunile
selectate şi de a interacţiona cu cât mai eficient cu lectorii dar și direct cu cursanții.
► Activitatea 5. Planificarea strategiei de instruire. S-a bazat atât pe metodele
europene cât şi cele autohtone, folosite cu succes în cadrul cursurilor organizate, şi
obţinute şi prin studiul realizat. (Studiul privind nevoile de instruire a grupului
țintă)
24
► Activitatea 6. Înfiinţarea structurii tehnice necesare oferiri modulelor de tip e-
learning. Pentru asigurarea capacității tehnice necesare oferiri cursurilor inovatoare
a fost creată o pagină web specială ce a conţinut o platforma special creată în
concordanţă cu nevoile locale (www.antreprenoriat-rural.ro) .
► Activitatea 7. Echiparea centrelor regionale de formare şi dezvoltare
antreprenorială Această activitate a vizat eliminarea diferenţelor de dezvoltare
tehnice între parteneri şi asigurarea capacităţii tehnice necesare oferirii unor cursuri
de calitate.
► Activitatea 8. Elaborarea suporturilor de curs în concordanţă cu strategia de
instruire Ţinând cont de strategia de instruire au fost elaborate 360 de suporturi de
curs (30/microregiune), care vor fi bazate pe o structură modulară. Fiecare modul a
avut o parte teoretică şi una practică. Partea practică a conţinut exerciţii destinate
dezvoltării noţiunilor dobândite pe parcursul cursurilor teoretice, studii de caz şi
exemple de bune practici. Pentru fiecare temă au fost elaborate mai multe module
cu exemple de bune practici din domenii diferite. Modulele au fost incluse într-un
biblioraft ca să fie cât mai uşoară reactualizarea modulelor în viitor. Prin
intermediul suporturilor de curs elaborate conform nevoilor identificate s-a asigurat
dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor cursanţilor.
► Activitatea 9. Organizarea grupelor de cursanţi, stabilirea calendarului de
desfăşurare a cursurilor Fiecare partener a selectat cursanţii (15-20 pe
microregiune) ţinând cont de numărul persoanelor interesate şi de nevoile de
dezvoltare ale acestora. S-a pus accent pe participarea echitabilă a persoanelor de
sex feminin.
Caseta 1. Activitatea pilon a proiectului (formare antreprenorială)
► Activitatea 10. Predarea modulelor de curs. Au fost predate următoarele
module de curs: - Utilizarea calculatorului (Operator procesare texte și
imagini), - Fii antreprenor!, - Bazele contabilităţii şi gestiunii financiare, -
Bazele marketingului, - Elaborarea planului de afaceri, - Comunicare, -
Înfiinţarea societăţilor comerciale.
Sursa: (Cererea de finanțare, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă 2008)
25
► Activitatea 11. Evaluarea finală a cursanţilor. Aceasta a constat în evaluarea finală a
cursanţilor printr-un chestionar pentru a determina nivelul cunoştinţelor teoretice şi
printr-un examen oral pentru a testa cunoștințele practice acumulate. Pe baza evaluării
participanţii au primit diplome.
► Activitatea 12. Elaborarea unui document de politici publice şi prezentarea acestuia.
Prin elaborarea documentului de politici publice privind dezvoltarea competenţelor
antreprenoriale şi promovarea şi încurajarea antreprenoriatului pentru iniţierea sau
dezvoltarea unei afaceri non-agricole, s-a contribuit la răspândirea acestui model
inovator la nivel naţional. Prezentarea acestui model a fost asigurat prin organizarea
unei conferințe unde au participat reprezentanţii partenerilor, ai beneficiarilor şi
experţilor implicaţi în domeniu.
► Activitatea 13. Informare şi publicitate. Partenerii au asigurat împreună
mediatizarea proiectului. Au fost organizate 3 conferinţe de presă (1 pe regiune)
privind începerea proiectului. În timpul implementării atât pe pagina de web a
proiectului cât şi pe pagina partenerilor au fost postate ştiri şi materiale legate de
situaţia actuală a proiectului. La sfârşitul implementării au fost organizate 3
conferinţe de presă (1 pe regiune) în scopul promovării rezultatelor.
► Activitatea 14. Monitorizare şi întocmirea raportului final. Activităţile de
monitorizarea a implementării s-au realizat pe parcursul întregului proiect, prin:
monitorizare internă (echipa de proiect) şi externă (firma specializată
subcontractată). Atât evaluarea finală cât şi raportul final al proiectului au fost bazate
pe raporturile de monitorizare intermediară şi finală.
► Activitatea 15. Acreditarea partenerilor. Activitatea a vizat acreditarea partenerilor
în scopul predării cursurilor acreditate în domeniile managementului şi în domeniul
utilizării calculatorului.
Activitatea 10, Predarea modulelor de curs a reprezentat activitatea pilon din
cadrul proiectului. Au fost predate următoarele module de curs: - Utilizarea
calculatorului (Operator procesare texte și imagini), - Fii antreprenor, - Bazele
contabilităţii şi gestiunii financiare, - Bazele marketingului, - Elaborarea planului de
afaceri, - Comunicare, - Înfiinţarea societăţilor comerciale.
Cursurile au avut loc în trei regiuni de dezvoltare: Centru ( în localitățile:
Baraolt, Cristuru Secuiesc, Miercurea Nirajului, Gheorgheni), Nord - Vest ( în
localitățile: Tăuteu, Răscruci, Săvădisla, Zalău) și Vest (Făget, Șiria, Brad, Herculane)
26
Calendarul efectiv al cursurilor a fost următorul:
Pentru regiunea Vest (2011):
Tabel: 4. Derularea sesiunii de formare în regiunea Vest.
Locație curs /
Curs
Făget Herculane Brad Siria
Fii Antreprenor! 4.07 12.07 9.08 26.07
Operator
procesare texte şi
imagini
11.07 12.07 18.07 19.07 29.08 30.08 31.08 1.09
Comunicare în
afaceri
5.07 6.07 13.07 14.07 10.08 11.08 27.07 28.07
Bazele
marketingului
2.08 3.08 26.07 27.07 18.08 19.08 12.08 13.08
Elaborarea
planului de
afaceri
19.07 20.07 8.08 9.08 29.08 30.08 22.08 23.08
Bazele
contabilităţii
11.08 12.08 18.08 19.08 13.09 14.09 5.09 6.09
Demararea unei
afaceri
13.08 20.08 15.09 7.09
Sursa. (Raport de monitorizare a proiectului, Fundația Civitas pentru
Societatea Civilă 2012: 88)
Pentru regiunea Nord-Vest (2011):
Tabel: 5. Derularea sesiunii de formare în regiunea Nord-Vest.
Locație curs /
Curs
Câmpia
Transilvaniei
Someş-Nadăş Tăuteu Valea Barcăului
Fii
Antreprenor
22.08 23.08 17.08 18.08
Operator
procesare
texte şi
imagini
13.09 14.09 16.09 17.09 19.09 20.09 8.09 9.09
Comunicare
în afaceri
5.09 6.09 8.09 9.09 29.08 30.08 1.09 2.09
Bazele
marketingului
23.09 24.09 26.09 27.09 8.09 9.09 15.09 16.09
Elaborarea
planului de
afaceri
29.09 30.09 3.10 4.10 26.09 27.09 19.09 20.09
Bazele 6.10 7.10 13.10 14.10 3.10 4.10 26.09 27.09
27
contabilităţii
Demararea
unei afaceri
14.10 21.10 10.10 3.10
Sursa. (Raport de monitorizare a proiectului, Fundația Civitas pentru
Societatea Civilă 2012: 89)
Pentru Regiunea Centru (2011):
Tabel: 6. Derularea sesiunii de formare în regiunea Centru
Locație curs /
Curs
Baraolt Cristuru Sec Miercurea
Nirajului
Gheorgheni
Fii
Antreprenor
22.09 23.09 26.09 27.09
Operator
procesare
texte şi
imagini
14.10 15.10 30.09 01.10 07.10 08.10 21.10 22.10
Comunicare
în afaceri
30.09 01.10 07.10 08.10 14.10 15.10 28.10 29.10
Bzele
marketingului
07.10 08.10 14.10 15.10 21.10 22.10 04.11 05.11
Elaborarea
planului de
afaceri
28.10 29.10 04.11 05.11 11.11 12.11 18.11 19.11
Bazele
contabilităţii
04.11 05.11 11.11 12.11 18.11 19.11 25.11 26.11
Demararea
unei afaceri
18.11 25.11 02.12 09.12
Sursa. (Raport de monitorizare a proiectului, Fundația Civitas pentru
Societatea Civilă 2012: 89)
Numărul total de persoane instruite a fost 237 tabelul de mai jos arătând
repartizarea acestor persoane pe grupul țintă:
28
Tabel.7. Situația finală privind grupul țintă al proiectului în raport cu
valorile prognozate:
Grup ţintă Valoare prognozată Valoare realizată la
finalul
implementării
Total Diferență
Femei Bărbaţi Total Femei Bărbaţi
Persoane
ocupate în
agricultura
de
subzistenţă
36 36 72 72 51 123 +51
Şomeri 18 18 36 20 17 37 +1
Manageri
din mediul
rural
26 46 72 29 48 77 +5
Sursa. (Raport de monitorizare a proiectului, Fundația Civitas pentru
Societatea Civilă 2012:63)
Tabel 8. Bugetul proiectului, detaliat pe capitole.
Capitol Cuantum (în lei)
Resurse umane 2.196.465,60 Lei
Participanți 161.406,00
Alte tipuri de costuri
- din care FEDR
1.027.202,77
296.730,00
Rezerva de contingență 0,00
Total costuri directe 3.385.074,37
Total cheltuieli generale de
administrație
246.720,00
Valoarea eligibilă a proiectului 3.601.794,37 din care activități
transnaționale 288.960,00 lei.
Contribuția solicitantului 75.637,50
Asistența financiară nerambursabilă 3.526.156,87
Valoarea neeligibilă a proiectului 291.301,00
Valoarea totală a proiectului 3.893.095,37 lei pe 2 ani.
Sursa. (Raport de monitorizare a proiectului, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă
2012: 23)
29
Rezultatele proiectului:
- Exprimate cantitativ , principalele rezultate sunt următoarele:
Tabel 9. Rezultatele proiectului
Rezultate anticipate Rezultate atinse
7 module de curs elaborate 7 module de curs elaborate
1 pagină de web cu platformă 1 pagină de web cu platformă
360 suporturi de curs imprimate (editate) și
360 de CD-uri inscripționate/elaborate (30 pe
microregiune)
360 suporturi de curs imprimate
(editate) și 360 de CD-uri
inscripționate/elaborate (30 pe
microregiune)
1800 de chestionare aplicate (150 pe
microregiune)
1800 de chestionare aplicate (150 pe
microregiune)
24 de întâlniri informale (2 pe microregiune),
24 de procese verbale
24 de întâlniri informale (2 pe
microregiune), 24 de procese verbale
1 studiu privind nevoile de instruire ale
grupului țintă
1 studiu privind nevoile de instruire ale
grupului țintă
1 plan de implementare a proiectului 1 plan de implementare a proiectului
168 de zile de instruire (14 zile pe
microregiune)
168 de zile de instruire (14 zile pe
microregiune)
180 de persoane cu competenţe şi abilităţi
profesionale dezvoltate (15 cursanţi pe
microregiune)
231 de persoane cu competenţe şi
abilităţi profesionale dezvoltate
1 document de politici publice privind
dezvoltarea competenţelor antreprenoriale şi
promovarea şi
încurajarea antreprenoriatului pentru
iniţierea sau dezvoltarea unei afaceri non-
agricole
1 document de politici publice privind
dezvoltarea competenţelor
antreprenoriale şi promovarea şi
încurajarea antreprenoriatului pentru
iniţierea sau dezvoltarea unei afaceri
non-agricole - finalizat
1 workshop
de promovare a documentului de politic
publice şi a rezultatelor proiectului
1 workshop
de promovare a documentului de politic
publice şi a rezultatelor proiectului
1 strategie de instruire 1 strategie de instruire
30
Rezultate anticipate Rezultate atinse
1 lista finală a cursanţilor 1 lista finală a cursanţilor
1 calendar de desfăşurare a cursurilor 1 calendar de desfăşurare a cursurilor
1.260 de grile de evaluare (1 pentru fiecare
modul), 180 de diplome, 180 de grile de
evaluare despre calitatea cursurilor (1 pe
cursant)
1617 grile de evaluare (1 pentru fiecare
modul), 231 de diplome, 231 de grile de
evaluare despre calitatea cursurilor (1
pe cursant)
Mediatizarea începerii: 1 conferinţă de presă,
1 comunicat de presă, 20 materiale de
prezentare, 1 apariţie în presa locală şi
regională
Mediatizarea începerii: 3 conferinţe de
presă, 1 comunicat de presă, 20
materiale de prezentare, 7 apariţii în
presa locală şi regională
Mediatizarea rezultatelor: 1 conferinţă de
presă, 1 comunicat de presă, 20 materiale de
prezentare, 1 apariţie în presa locală
Mediatizarea rezultatelor: 3 conferinţe
de presă, 1 comunicat de presă, 20
materiale de prezentare
8 rapoarte intermediare
(tehnice şi financiare), 1 raport final (tehnic şi
financiar), 2 rapoarte de monitorizare
(internă şi
externă), 1 raport de audit
7 rapoarte intermediare
(tehnice şi financiare -RTF), 1 raport
final (tehnic şi financiar - RTF), 2
rapoarte de monitorizare (internă şi
externă), 8 rapoarte de audit
Echipamente şi dotări conform bugetului) Echipamente şi dotări pentru dotarea
centrelor de instruire ale beneficiarului
(conform bugetului)
(Sursa: S.C. APBM Consulting S.R.L., Raport final de evaluare al proiectului
2012)
Conform cerințelor finanțatorului s-au aplicat cursanților o serie de chestionare
pentru determinarea gradului de calitate perceput cu privire la sesiunea de formare.
Cele mai relevante aspecte pentru lucrarea de față au reliefat următoarele:
Prima întrebare a interviului a încercat să surprindă opinia respondenților
legată de măsura în care cunoștințele acumulate ca urmare a cursurilor urmate le vor fi
utile în viitor. Astfel aceștia trebuiau să aleagă ca răspuns variantele unei scale de la 1
la 5, unde 1 însemnă deloc utile, iar 5 în mare măsură.
31
Figura 3. Răspuns: - Măsura în care cunoștințele acumulate ca urmare a
cursurilor urmate le vor fi utile în viitor.
Sursa: (Sursa: S.C. APBM Consulting S.R.L., Raport final de evaluare al
proiectului. 2012)
Cei intervievați au optat, în majoritatea lor, pentru punctajul 5, în mare
măsură, ceea ce poate arăta gradul ridicat de satisfacție al acestora în ceea ce privește
calitatea pe ansamblu a cursurilor urmate precum și percepția acestora asupra utilității
cursurilor în dezvoltarea personală a fiecăruia. Din 28 răspunsuri valide – în 23 s-au
acordat punctajul maxim (82%), în celelalte cazuri nivelul de satisfacție fiind
exprimat la 4 (5 răspunsuri). De remarcat că punctajul acordat a fost foarte ridicat,
neexistând opinii conform cărora măsura în care percepția asupra utilității cursurilor
ar fi proastă sau foarte proastă. Următoarea întrebare a încercat să identifice opinia
respondenților legată de măsura în care cunoștințele acumulate ca urmare a cursurilor
urmate le vor fi utile în dezvoltarea unei afaceri. Astfel aceștia trebuiau să aleagă ca
răspuns variantele unei scale de la 1 la 5, unde 1 însemna deloc utile, iar 5 în mare
măsură.
0%
0%
0%
18%
82%
1
2
3
4
5
În ce măsură cunoștințele acumulate vă vor fi utile în viitor?
32
Figura 4. Răspuns: - Măsura în care cunoștințele acumulate ca urmare a
cursurilor urmate îi vor ajuta în dezvoltarea unei afaceri.
Sursa: (Sursa: S.C. APBM Consulting S.R.L., Raport final de evaluare al proiectului. 2012)
Această întrebare era adresată categoriei de cursanți implicată în agricultura de
subzistență cărora cursurile urmau a le furniza competențe și abilități în ceea ce
privește dezvoltarea propriei afaceri.
Cei intervievați au optat, în majoritatea lor, pentru punctajul 5, în mare
măsură, ceea ce poate arăta gradul ridicat de satisfacție al acestora în ceea ce privește
calitatea pe ansamblu a cursurilor urmate precum și percepția acestora asupra utilității
cursurilor în dezvoltarea personală a fiecăruia. De remarcat că punctajul acordat a fost
ridicat, neexistând opinii conform cărora măsura în care percepția asupra modurilor în
care cunoștințele vor fi utile în dezvoltarea propriei afaceri să fie una negativă.
Ghidului de interviu a presupus și un set de întrebări care încercau să identifice
utilitatea practică a cursurilor - dacă urmarea lor i-a influențat pe participanți în
identificarea unei idei de afaceri, dacă se dorește punerea în practică a acelei idei,
când se va realiza punerea în practică și dacă s-au identificat surse de finanțare.
Toți cei intervievați au răspuns pozitiv – au identificat idei de afaceri, unii le
pun deja în practică – identificând și posibile surse de finanțare.
Printre ideile menționate sau tipurile de afaceri derulate se regăsesc:
► Procesarea produselor apicole – ”Cursul m-a ajutat să am curajul de a
merge mai departe, de a nu renunța” ”S-a identificat sursa de finanțare,
suntem la a 2-a tranșă.”. Afacerea celui intervievat a avut și anumite
probleme, ”Problema principală a fost comercializarea produselor; până
0% 0% 4%
16%
80%
1
2
3
4
5
În ce măsură cunoștințele acumulate vă vor ajuta în dezvoltarea unei afaceri?
33
la urmă am găsit modalitățile”, probleme rezolvate între timp și datorită
participării la cursuri: ”Materialele de la curs și delegația de spanioli ne-
au oferit idei.”
► Turism – ”doresc să pun în practică o afacere mai complexă – gospodărie
țărănească – destinație turistică”. Ca și sursă de finanțare - fonduri
europene: ”Aștept ghidul solicitantului – din păcate prea rapid urmează
sesiunea după ghid” – ceea ce generează o temere din partea celui
intervievat că nu va avea timp să depună cererea de finanțare completă.
► Uscarea, ambalarea și comercializarea plantelor medicinale. ”Nu am
identificat o sursă de finanțare, probabil fonduri europene”
► Miniparc de joacă, ștrand, părculeț de distracții. Sursă de finanțare –
fonduri europene sau asociere.
► Service și depanare calculatoare (activitate pe care cel intervievat o
desfășoară de ceva timp) ”În perioada următoare mă gândesc la lărgirea
pieței – dezvoltarea activității”. Printre direcțiile de dezvoltare identificate
au fost cele de web design și întreținere site-uri. Modalitatea prin care va
dezvolta afacerea va fi legată de înființarea unei PFA, iar sursa de finanțare
urmează a fi identificată.
► Grădiniță cu program prelungit, cu mai multe servicii – logopedie,
psihoterapie. Persoana intervievată , nu a identificat surse de finanțare, dar
înainte de a pune în practică ideea dorește să aprofundeze studiile.
► Firmă de consultanță – ”Vreau să-mi înființez PFA”. Obiectul de
activitate urmează să fie cel de întocmire de proiecte, implementare,
management de proiect. A identificat ca și surse de finanțare PNDR și
programul LEADER.
► Azil de bătrâni și Servicii de ajutor la domiciliu (cumpărături, curățenie)
”Punerea în practică va începe cel târziu în martie 2012, iar în momentul
de față urmez și un postliceal sanitar”
► Energia regenerabilă – ca și sursă de finanțare s-a identificat Măsura 312
din PNDR.
► Patiserie, cofetărie tradițională.– ”Avem o clădire, avem experiență în
domeniu, dobândită in Ungaria”. Într-un an, persoana intervievată dorește
să pună în aplicare această idee, pentru care încă nu a reușit să identifice o
sursă de finanțare.
34
► Pensiune turistică – afacere aflată în derulare, care urmează a fi extinsă cu
un centru SPA. ”Cursurile m-au ajutat la o organizare mai bună a
afacerii. Finanțarea o voi realiza din fonduri proprii.”
► Linie de îmbuteliere sucuri naturale din fructe și fructe de pădure.
Pentru această afacere este necesară o pepinieră, iar ca surse de finanțare
au fost identificate fondurile europene. Termenul în care se estimează
începerea investiției este de 1 an de zile iar fondurile necesare au fost
estimate la 100 000 euro.
► Realizarea unei pensiuni turistice. ”Aveam o idee dinainte, care mi-a fost
întărită” . În ceea ce privește sursa de finanțare ”Nu voi aplica pe 313 în
actuala sesiune ci în următoarea”.
Se observă din răspunsurile menționate mai sus că în general tendința este de a
pune în aplicare idei de afaceri în domenii non-agricole există totuși câteva cazuri
între cei intervievați care rămân fideli prestării activităților agricole.
Penultima întrebare selectată din grila proiectului are ca scop identificarea
percepției celor intervievați asupra capacităților proprii de a pune în aplicare
cunoștințele dobândite la unul dintre cursurile livrate. Unii dintre cei intervievați au
reușit deja să pună în aplicare aceste cunoștințe: ”Am făcut deja unul pe măsura 141”,
dar acest lucru nu poate fi generalizat la nivelul tuturor cursanților deoarece, în acest
caz cel intervievat are experiență în elaborarea de proiecte.
Marea majoritate a celor intervievați se simt capabili a realiza un plan de
afaceri în vederea obținerii unei finanțări. Gradul de siguranță în forțele proprii nu
este unul maxim, cei intervievați îl exprimă în diverse procente: ”Da, poate nu îl fac
tot, doar 90% - oriunde ai nevoie de sprijin”, ”Nu 100% dar 70%, da” sau ”Poate nu
100% dar 80-90%, da”. Unii identifică și care le sunt punctele slabe sau locul unde
vor întâmpina dificultăți: ”Previziunile financiare sunt mai dificile”, punctele forte
”am cunoștințe mai bune despre metode, cum se face” dar și tipurile de informații
utile furnizate la cursuri ”previziuni financiare, calcule, amortizarea investiției – a
fost util cursul de contabilitate”.
Ultima întrebare din ghid a încercat să surprindă măsura în care cei
intervievați consideră utile cursurile urmate pentru dezvoltarea personală și
profesională. Scopul principal al acestei întrebări era de a confirma atitudinile
exprimate anterior în răspunsurile date. O eventuală neconcordanță între acestea
puteau reprezenta surse de îndoială asupra atitudinii exprimate anterior.
35
Răspunsurile au fost în totalitatea lor pozitive, confirmând atitudinile
anterioare. Percepțiile personale exprimate duc spre confirmarea utilității cursurilor în
dezvoltarea atât pe plan personal cât și în cel personal. Ca și factori de apreciere
întâlnim ”de acest curs mi se leagă motivația de a fi antreprenor în domeniul în care
am pornit”, ”am obținut un efect pozitiv”, ”a fost util, am studii medii și simt nevoia
de schimbare, profesionalizare”, ”mi-a dat curaj, m-a ambiționat”. Confirmarea
atitudinilor pozitive vine și din faptul ca o parte importantă dintre subiecți ar mai
participa la asemenea cursuri și le-ar recomanda și altora
Dincolo de aceste răspunsuri, centralizate la finalul proiectului, în luna aprilie,
la trei luni se pot număra șapte afaceri demarate de cei intervievați conform spuselor
partenerilor implicați în proiect.
Totodată, conform strategiei proiectului, sustenabilitatea proiectului în termeni
de valorificare cât mai eficientă a rezultatelor va fi asigurată prin:
a) Elaborarea controlată a suporturilor de curs şi a platformei de e-learning.
Astfel, suporturile de curs şi instrumentele specifice de training au fost elaborate în
așa fel încât actualizarea lor să fie cât mai uşoară pentru o nouă serie de cursanţi.
Cheltuielile legate de organizarea noilor cursuri pentru dezvoltarea competenţelor
antreprenoriale şi cheltuielile actualizării suporturilor de curs vor fi acoperite din taxa
de participarea pe care o vor achita noile grupuri de cursanţi sau din alte finanţări
nerambursabile.
b) Evaluarea implementării de către echipa de proiect şi evaluarea calităţii
predării. Evaluarea implementării s-a bazat pe monitorizarea internă şi pe raportul
final al proiectului. A fost evaluat gradul de realizare al activităţilor şi a îndeplinirii
indicatorilor stabiliţi în prealabil. Evaluarea calităţii predării s-a bazat pe două
metode: evaluarea finală a cursanţilor şi evaluarea lectorilor şi a modului de predare
de către cursanţi. Astfel creşte competitivitatea suporturilor de curs elaborate pe piaţa
cursurilor de formare profesională.
c) Promovarea eficientă şi specifică a rezultatelor. Prin promovarea specifică a
rezultatelor (cursuri susţinute, cursanţi cu competenţe dezvoltate, ghid pentru
persoane interesate) s-a asigurat promovarea acestora atât în rândul personalului de
conducere al firmelor din mediul rural cât şi în rândul persoanelor doritoare să iniţieze
o activitate independentă non-agricolă. Prin aceste metode s-a asigurat promovarea
unui sistem de curs inovativ în rândul beneficiarilor direcţi ceea ce va atrage cursanţi
36
pentru cursurile care vor fi organizate în viitor în alte localităţi rurale. Transferarea
rezultatelor la diferite nivele a fost asigurată prin structura inovativă a sistemului.
d) În prezent sistemul este alcătuit din 7 module de curs. Structura modulară a
suporturilor de curs permite inserarea altor module în concordanţă cu nevoile
specifice identificate la nivelul regiunii sau zonei unde vor fi predate aceste cursuri.
Astfel este foarte uşoară transferarea sistemului la nivel regional sau chiar naţional
prin folosirea sistemului existent ca o bază stabilă. Structurile proiectului (în cazul
nostru structura propriu-zisă a proiectului este parteneriatul dintre parteneri şi lectorii
implicaţi) vor funcţiona şi după finalizarea proiectului. Colaborarea dintre parteneri şi
lectorii implicate în proiect a fost consolidată prin intermediul mai multor proiecte de
succes de-a lungul anilor şi va continua prin implementarea de noi proiecte în
domeniul dezvoltării resurselor umane atât la nivel local cât şi regional.
În privința complementarității cu alte programe și proiecte, conform cererii de
finanțare, partenerii au subliniat următoarele aspect care ar fundamenta încadrarea
proiectului într-o strategie mai amplă și astfel într-o sinergie de măsuri de intervenție.
Proiectul a fost complementar cu următoarele programe şi strategii (Fundația Civitas
Pentru Societatea Civilă, 2008):
a) Programul Operaţional Sectorial de Mediu 2007-2013 Prin intermediul
acestui proiect s-a promovat achiziţionarea echipamentelor moderne ceea ce a atras
după sine atât diminuarea cantităţii de resurse natural necesare utilizate în procesul de
fabricaţie cât şi a efectelor poluării.
b) Proiectul a contribuit la realizarea obiectivelor Cadrului Regional Strategic
de Dezvoltare 2007-2013 prin creşterea capacităţii operaţionale a organizaţiei şi prin
oferirea unor module interactive pentru formarea continuă cât mai eficientă a adulţilor
din Regiunea Nord-Vest.
c) Strategia Europeană de Ocupare şi Strategia de la Lisabona. Obiectivele şi
activităţile proiectului au fost în concordanţă cu priorităţile strategiei mai sus, mai
precis cu creşterea dezvoltării economice şi a ocupării.
d) Programului Naţional de Reforme 2007-2013 prin contribuţia la activarea
forţei de muncă din zonele rurale (obiectivul 4.1.4) şi la dezvoltarea competitivităţii
firmelor din mediul rural (obiectivul 3.2.3).
e) Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă Obiectivele şi
activităţile proiectului vor contribui şi la implementarea Planului.
37
f) Strategia Naţională de Ocupare 2004 – 2010. Proiectul respectă obiectivele
strategiei şi obiectivele strategice şi direcţiile de performanţă pentru formarea
profesională continuă stabilite pentru orizontul de timp 2005–2010.
Proiectul a urmărit extinderea programelor partenerilor privind educaţia
continuă a adulţilor. Seria de proiecte precedente ale partenerilor au vizat dezvoltarea
resurselor umane şi educaţia adulţilor prin desfăşurarea regulată a programelor de
formare şi perfecţionare destinate dezvoltări abilităţilor antreprenoriale şi
manageriale.
Un proiect de succes al solicitantului a fost proiectul prin intermediul căruia au
fost create centre comunitare în mediul rural care au vizat facilitarea accesului la
informaţie, dezvoltarea abilităţilor necesare pentru integrarea pe piaţa forţei de muncă
(folosirea computerului, limba engleză, management de proiect, agroturism).
Demersurile partenerilor în oferirea cursurilor de calitate au fost apreciate şi de
către Ministerul Muncii și ministerul educației prin acreditarea lor ca și furnizori de
forma re profesională în mai multe domenii, de exemplu în domeniul TIC,
comunicării şi managementului de proiecte, competențelor antreprenoriale.
Prin intermediul acestui proiect s-a oferit participanţilor mai mult decât un
curs clasic unde au avut posibilitatea să acumuleze cunoştinţe teoretice şi practice
legate de un anumit domeniu deoarece utilizând un modelul inovativ aceștia vor putea
să dezvolte printre altele iniţiativa şi abilitatea de a găsi noi oportunităţi, de a deveni
pro-activi şi de a acţiona în întâmpinarea evenimentelor imprevizibile.
Cursanții au fost încurajaţi şi să afle cum îşi pot extinde afacerile în noi
domenii şi pe noi pieţe de desfacere, cum pot obţine finanţări, utiliza noi tehnologii,
asistenţă şi alte resurse. Prin intermediul modulului de comunicare participanţii şi-au
întărit şi dezvoltat capacităţile de comunicare dar şi pe cele de negociere, de a găsi şi
susţine strategii de influenţare şi convingere a altor persoane, de identificare a
persoanelor cheie în vederea atingerii scopurilor, abilitatea de a dezvolta şi menţine
contacte de afaceri, de a controla, conştientiza şi îmbunătăţi permanent calitatea
serviciilor sau produselor oferite.
Prin reprezentarea teritorială au fost aduși lectorii în comunităţi, activitate prin
care a fost sprijinită şi mai mult pregătirea viitorilor antreprenori.
Proiectul pe lângă promovarea egalităţii de şanse proiectul a contribuit şi la
realizarea următoarelor obiective:
38
1) Dezvoltare durabilă. Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează
totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl
reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-
economice şi elementele capitalului natural.
Dezvoltarea durabilă urmăreşte să găsească un cadru teoretic stabil pentru
luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om/mediu, fie
că e vorbă de mediu înconjurător, economic sau social. Din punct de vedere al
mediului înconjurător prin intermediul cursurilor vom promova achiziţionarea
echipamentelor moderne, certificate conform standardelor de calitate internaţionale
ceea ce va atrage după sine şi diminuarea cantităţii de resurse naturale necesare în
procesul de fabricaţie. Dezvoltarea profesională a cursanţilor se va realiza prin
folosirea metodelor de management mult mai eficiente şi prin contribuţia la creşterea
competitivităţii societăţilor din care fac parte participanţii. În cadrul fiecărui curs
lectorii vor aloca timp pentru a prezenta impactul asupra factorilor de mediu şi vor fi
promovate prin cursuri modele de afaceri care respectă principiul dezvoltării durabile.
La nivelul managementului de proiect se va avea în vedere folosirea becurilor
economice şi refolosirea hârtiei.
2) Îmbătrânire activă. Prin tematica abordată, prezentul proiect nu a impus
restricții de vârstă participanților, ci dimpotrivă, a stimulat implicarea seniorilor în
aceste activităţi, stimulându-le potenţialul antreprenorial, de exemplu după momentul
pensionarii şi încurajând transferul de experiență.
3) Inovaţie şi TIC. Caracterul inovativ al proiectului a constat în integrarea
totală a noilor metode de predare bazate pe echipamentele TIC (de ex. portalul de e-
learning) în curricula cursurilor predate. În cadrul fiecărui modul de curs partea
practică a fost bazată pe utilizarea calculatorului, a programelor necesare şi a
platformei de e-learning, deoarece numai prin folosirea acestor unelte putem să
dezvoltăm în proporţie crescută relaţia cost-eficienţă competenţele profesionale ale
cursanților în domeniul analizei financiare, a marketingului, elaborării planului de
afaceri şi a comunicării.
4) Abordare interregională. Abordarea interregională a proiectului a fost
prezentă de la începutul elaborării prezentului proiect. Şi structura parteneriatului a
fost construită astfel încât să asigure implicarea a cât mai multor regiuni în scopul
creşterii efectului multiplicator la nivelul cât mai multor regiuni.
39
5) Abordare transnaţională. Caracterul transnaţional al proiectului a fost dat
de către
parteneriatul existent între partenerul străin şi partenerii din România. Prin
intermediul schimbului de experienţă şi a activităţilor internaţionale s-a dorit creşterea
nu numai a vizibiliății proiectului peste graniţele ţării dar şi crearea un parteneriat
viabil între experţii incluşi în dezvoltarea resurselor umane şi a antreprenoriatului în
mediul rural.
4.3. ANALIZA SWOT A MODELULUI DE INTERVENȚIE
Proiectul de față, finanțat din Fondul Social European prin Programul
Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, este unul dintre cele 300 de
proiecte la nivel național parte din Domeniul Major de intervenţie 5.2 „
Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte
dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă și unul din cele peste 2000
de proiecte finanțate din FSE în România. Raționamentul fundamental ce stă în
spatele acestor proiecte face referire la importanța dezvoltării resursei umane, în
termeni de competențe pentru incluziunea pe piața muncii.
Așa cum se afirmă prin elementele de identitate vizuală, sintagma ”Investește
în oameni” este principala liniile directoare a acestui model de intervenție.
Capitalul umane este crucial, investiția în educație fiind o măsură sigură
pentru asigurarea dezvoltării economice. În pofida acestor axiome, acest model de
intervenție prezintă o serie de lacune, ce duc la diminuarea efectului real ai proiectelor
(incluziune pe piața muncii, acumularea a o serie de competențe care să permită auto-
angajarea). Analizat din punctul de vedere al clasicei analize SWOT (Puncte tari,
puncte slabe, oportunități, amenințări) modelul confirmă necesitatea sinergiei
instituționale și a programelor.
Desigur, modelul de intervenție bazat pe dezvoltarea resurselor umane, este
importat de analizat și din perspectiva metodelor, a calității programelor de formare și
a calității serviciilor de formare furnizate. Astfel, devine evident că două mari aspecte
sunt necesare pentru succesul acestor intervenții: integrarea proiectelor în strategii
integrate de dezvoltare și implicit furnizarea serviciilor de formare în contextul unei
cereri reale (existența unei intreprinderi care are nevoie de angajați calificați pe
diverse meserii / ocupații) și în an doilea rând o preocupare reală pentru calitatea
serviciilor de formare profesională.
40
Analiza SWOT reliefează aceste aspecte, fiind un punct de plecare în
înțelegerea rolului proiectelor bazate pe formare profesională într-un context mai larg
al dezvoltării sinergice de intervenții complementare (finanțări nerambursabile
compatibile pentru antreprenorii începători, consultanță în dezvoltarea planului de
afaceri, identificarea de produse bancare convenabile).
Tabel 10. Analiza SWOT a modelului de intervenție bazat pe formare
profesională
Puncte tari Puncte Slabe
► Transmiterea de informație relevantă
din domenii/ discipline direct utile
(Marketing, management financiar,
contabilitate, leadership, inovație,
aspecte tehnice – în funcție de
domeniul de activitate a afacerii în
cauză )
► Inducerea de atitudini proactive,
deschise riscului
► Prezentarea de exemple de bune
practici. (transfer de inovație la nivel
informațional)
► Facilitarea unei analize de
oportunități a zonei / regiunii /
comunității.
► Capacitarea de a utiliza metode
profesioniste de management. (atât
în faza de debut cât și în cea
operațională)
► Facilitarea conștientizării mediul
micro și macro de afaceri.
► Prezentarea aspectelor legislative
importante. (relevante)
► Model limitat doar la aspectele de
informare / formare
► Impact limitat în termeni de succes
scontat (demarare efectivă a unei
afaceri rurale)
► Efect direct scăzut (pe termen lung
informațiile devenind tot mai
insuficiente)
► Caracterul volatil al informațiilor
(informațiile devin desuete în scurt
timp - mai ales cele cu privire la
finanțări, etc.)
► Înțelegere slabă a conceptelor
operaționale, în lipsa unei baze
precedente.
► Lipsa conștientizării punctelor
efective din practică unde anumite
aspecte teoretice pot fi valorizate.
► Inutilitatea în lipsa suportului
ulterior. (financiar și informațional)
Oportunități Amenințări
41
►
► Utilizarea de metode validate
științific în managementul afacerii.
(metode inovative, coerente).
► Utilizarea de abordări, atitudini
proactive, pozitive, progresiste etc.
(de căutat sinonim mai relevant)
► Implementarea de metode
(management dar si tehnologice)
validate în alte situații practice.
► Costuri reduse prin preluarea
inovației.
► Dezvoltarea de afaceri ce fructifică
avantaje naturale. (implicit avantaje
competitive) și utilizarea în
favoarea afacerii a trendurilor din
micro și macro mediu de afaceri.
► Armonizarea activităților firmei cu
aspectele legislative actuale.
(identificarea oportunităților și
dezavantajelor unui anumit tip de
comportament)
► ”Devalorizarea” informației
primite.
► Erori de management /
nefructificare oportunități – pe
fondul necesității unei informării /
formări constante.
► Descurajarea / renunțare
CAP. 5. ABORDARE INTEGRATĂ (SINERGII)
5.1. CONFERINȚA ”PARTENERIAT PENTRU ANTREPRENORIAT
RURAL”
Partenerii din cadrul proiectului ”Îmbunătățirea calității resurselor umane în
mediul rural și promovarea antreprenoriatului în activități non-agricole” au sesizat
necesitatea unei abordări integrate care să ofere nu doar instruire, dar și consiliere,
finanțare și mentoring, astfel asigurându-se un context optim pentru demararea
afacerii. Limitarea dată de finanțare, nu a permis asumarea unui rol decisiv în
construirea acestui cadru optim de intervenție dar în granițele constrângerilor
42
finanțatorului s-a identificat oportunitatea de a organiza o conferință care să pună la
aceeași masă actorii relevanți din domeniul dezvoltării antreprenoriale rurale.
Conferința: ”Parteneriat pentru antreprenoriat rural” ce a avut loc la data de
03.04.2012 a reunit reprezentanți ai mediului bancar, al autorităților de management,
al organizațiilor și fundațiilor active în sfera dezvoltării rurale, ai investitorilor și ai
spațiului academic și avut două mari obiective: 1) Oferirea unui cadrul de promovare
a ideilor de afacere dezvoltare în proiect pe perioada cursurilor de dezvoltare
antreprenorială pentru obținerea de finanțare. Astfel, douăsprezece absolvenți și-ai
prezentat planul de afacere și au propus variante de investiții dorite. 2) Crearea unui
cadru de dezbatere între actorii menționați, pentru identificarea intereselor și
acțiunilor curente dezvoltare în sfera dezvoltării antreprenoriale rurale, pentru
identificarea posibilelor cooperări, sinergii între actori.
Instituțiile reprezentate la conferință au fost următoarele:
a) Instituții publice: Centrul Regional de Plați pentru Dezvoltare Rurala si
Pescuit, CRPDRP, Rețeaua Naționala de Dezvoltare Rurala (RNDR), Direcția pentru
Agricultura si Dezvoltare Rurala, (DADR)
b) Instituții private ce finanțează sau oferă consultanță pentru programe de
dezvoltare antreprenorială în mediul rural: Primainvest Consulting, DC
Comunication, APBM Consulting
c) ONG-uri (Fundații): NESsT, Fundația Româno-americană, World Vision,
Fundația Comunitara Cluj, Ropot, Fundația Soros, GAL Câmpia Transilvania, GAL
Tovishat, GAL Someș Transilvan, GAL Lider Cluj, Fundația Comunitara Odorhei,
CRIES , Breasla Meșteșugarilor, Junior Chamber International, Heifer Romania.
d) Instituții de microcreditare: Societate de micro finanțare BGA
Microcredit, Express Finance (Timisoara), Opportunity Microcredit, IFB Finwest SA,
Imo Finance, SC Stico Projecment SRL, Patria Credit, SC BPF Capital SRL.
e) Instituții Bancare: Banca Transilvania, OTP Bank, Banca Comercială
Română
Concluziile conferinței au reliefat o serie de aspecte problematice care
confirmă utilitatea unei abordări sinergice:
► Derularea de proiecte de către diverse instituții (ONG-uri, firme
private) în arii geografice identice, cu scopuri complementare, dar fără
a cunoaște reciproc activitățile.
43
► Existența de finanțări avantajoase pentru dezvoltarea antreprenoriatului
rural, dar promovate sau înțelese insuficient.
► Existența de apeluri la finanțări nerambursabile non-europene la care
gardul de aplicare este scăzut.
► Disponibilitate din partea investitorilor de a contribui la proiecte de
afaceri cu potențial real (energie verde, proiecte bazate pe resursele
naturale specifice din zonele rurale)
► Disponibilitatea antreprenorilor rurali de a valoriza întinderile de teren
deținute, neexploatate din cauza lipsei de capital financiar.
► Cheltuirea de resurse financiare considerabile pe proiecte lipsite de
follow-up.
► Necesitatea unei coordonări dintre finanțările publice și cele
private.(abordare strategică pe termen lung în funcție de prioritățile
specifice zonelor rurale)
5.2. DEFINIREA POSIBILELOR ROLURI ȘI CONSTRĂNGERI.
Prin construirea hărții ”ariilor de acțiune” și responsabilitate a instituțiilor
relevante în domeniul susținerii antreprenoriatului rural reies patru funcții principale
ale instituțiilor (Uphoff, 2006: 32). Aceste ”arii de acțiune” nu sunt deținute în
exclusivitate de un singur actor instituțional în parte ci sunt sub acoperirea mai multor
instituții. (suprapunere a acțiunilor).
1) Informare
2) Furnizare directă (servicii / produse/ oportunități)
3) Facilitarea accesului
4) Construirea unui cadru favorabil
Informarea sprijină întreprinderile rurale sau viitorii antreprenori în
identificarea oportunităților de câștigare de venituri suplimentare. Acestea pot include
informații despre noi produse, noi piețe, noi tehnologii, noi surse de materie primă,
noi tehnici de vânzare și marketing, noi surse de finanțare și nu în ultimul rând noi
reglementări de natură legală relevante.
Furnizarea directă de servicii, produse sau oportunități se poate materializa
prin accesul la capital prin credite sau finanțări nerambursabile, facilități de piață,
formarea resursei umane, punerea la dispoziție de facilități concrete (terenuri, spații,
44
utilități,etc), drepturi de exploatare a resurselor naturale, drepturi de utilizare a
diverselor tehnologii patentate.
Facilitarea accesului la resurse, servicii și produse necesare are scopul ușurării
presiunilor inerente în faza operațională. Concret, facilitarea accesului poate însemna:
training pe diferite tematici specifice, asigurarea unei infrastructuri de servicii, servicii
de consultanță în afaceri, campanii de advocacy pe lângă decidenții de la nivel înalt,
consultanță pe aspecte tehnice – în funcție de domeniul de activitate, informare și
promovare (centre de informare turistică), servicii de asigurări etc.
Construirea unui cadru favorabil pentru investiții și antreprenoriat poate
determina dezvoltarea întreprinderilor deja existente dar și atractivitatea pentru cei
care doresc să demareze o nouă afacere. De la asigurarea unui mediu sigur în termeni
de securitate fizică, sau unei infrastructuri de formare eficiente până la construirea
unui mediu plăcut pentru traiul zilnic. (infrastructură de agrement, educațională și
culturală)și nu în ultimul rând construirea unui cadru legal stabil și favorabil
antreprenoriatului.
Desigur, pentru funcționarea optimă a sinergiei dintre actori este necesară o
definire clară a rolurilor și responsabilităților pentru evitarea suprapuneri excesive pe
unele componente (ex: consultanță) și / sau omisiunii acoperiri unor nevoi considerate
mereu ”de competența celuilalt”. Totodată unele contribuții / acțiuni nu pot fi făcute
cu impact maxim decât de instituțiile locale, sau cele care cunosc cel mai bine nevoile
și caracteristicile specificului local.
Prin omisiunea acestui aspect, se ajunge la situația nedorită, dar des întâlnită
de a aloca eronat fonduri consistente unor instituții nepotrivite, pentru acțiuni puțin
compatibile cu scopul și obiectivele lor. (instituția nepotrivită, la locul nepotrivit în
momentul nepotrivit).Totodată este importat de menționat că aceste contribuții în
direcția susținerii antreprenoriatului rural de către instituțiile / actorii menționați mai
sus, sunt uneori reciproc condiționate, existând o serie de ”captivități” inter-
instituționale și de natură legală sau stabilită prin cutume. Astfel, rolul fiecărui actor
poate fi augmentat sau diminuat de alți actori, astfel sinergie solicitând nu doar o
abordare verticală – de la actor instituțional spre beneficiar ci și orizontală între actori
instituționali.
Odată definiți actorii instituționali și posibile contribuții pot reieșii ”punctele
de întâlnire dintre actor și acțiune.
45
5.3. SCENARII DE SINERGII
Tabel 11. Actori relevanți, posibil rol și acțiuni posibile pentru dezvoltarea
antreprenoriatului rural
Actor (În ordine
aleatorie) Posibil rol Acțiuni posibile
1) Furnizori de
formare profesională
I. Facilitatori ai
accesului informației
(know-how-ul)
I. a)Derularea de programe de formare /
educație antreprenorială.
I. b)Coordonarea de sesiuni de educație
non-formală antreprenorială. (study- visits,
ateliere, vizionare de filme etc)
2) Bănci I. Oferirea de servicii
bancare.
I. a) Oferirea de credite personalizate
pentru afacerile rurale.
I. b) Oferirea de sesiuni de informare
(educație financiară specifică produsului
oferit)
I. c) Personalizarea produselor pe
specificul de finanțare.
3) Instituții de micro-
creditare
I. Oferirea de
finanțare
I. a) Oferirea de credite flexibile și rapide
pentru antreprenori.
I. b) Furnizarea de consultanță ”pe teren” –
prin programele IFN-urilor de a lucra în
mediul rural.
4) Business-angels
I. Oferirea de
finanțare.
II. Promovare /
awareness
II. Oferirea de
consultare /
mentoring.
I. a) Facilitarea accesului la finanțare.
I. b) Investiții directe. (în schimbul
obținerii unor facilități de ordin financiar /
mulțumiri de ordin moral)
II. a) Promovarea a zonelor mai puțin
cunoscute în medii de afaceri.
II. b) Awareness asupra problemelor
specifice ale mediului rural: aspecte
sociale, aspecte de mediu, aspecte de
incluziune pe piața muncii.
III. a) Construirea unei rețele de mici
antreprenori consultați. (ucenici)
5) Mentori / manageri
cu experiență
I. Consiliere și
ghidare.
II. Asumare a
managementului.
III. Dezvoltarea
capacității
operaționale
I. a) Sprijin pe componentele de dezvoltare
strategică, strategii pe termen lung.
I. b) Facilitarea de parteneriate.
II. c) Coordonarea activităților specifice.
(desfacere, acces la piețe externe) – în
schimbul unor recompense pecuniare.
46
Actor (În ordine
aleatorie) Posibil rol Acțiuni posibile
6) Autorități locale
I. Facilitare acces la
infrastructură
(utilității)
II. Oferirea de
avantaje strategice
III. Informare
I. a) Integrarea inițiativelor private în
strategiile locale de dezvoltare.
II. b) Oferirea de facilități fizice (clădiri,
spații, pământ)
III: c) Informare directă. (oportunități
actuale de finanțare, investitori interesați
etc)
7) Agenții
intermediare pentru
accesul la fonduri
europene.
Ex: Agenția de Plăți
pentru Dezvoltare
Rurală și Pescuit
(APDRP)
I. Facilitare acces
fonduri
nerambursabile.
II. Consultare /
informare
I, a) Informare și promovare a
oportunităților reale / abordabile.
II. b) Colaborare – consultanță în
elaborarea cererilor de finanțare,
colaborare în depunerea dosarelor de
candidatură, colaborare în elaborarea
cererilor de plată. (dosare de plată)
II. c) Sesiuni de informare pe măsuri
specifice abordabile / reale.
8) Organizații non-
guvernamentale
I. Informare cu privire
la oportunități.
II. Coordonarea de
programe integrate.
III. Dezvoltarea
capacității
operaționale
IV. Corectarea
deficiențelor de piață
I. a) Organizarea de sesiuni de informare
(generaliste) cu privire la oportunități de
formare / finanțare / consiliere /
parteneriate de afaceri.
I. b) Prezentarea de exemple de bune
practici. (proiecte multiplicabile)
II. c) Coordonarea de acțiuni sinergice
(conferințe ale actorilor relevanți)
IV. a) Campanii de conștientizare asupra
impactului achiziționării de produse locale.
IV. b) Influențarea pieței.
9) Cooperative /
Asociații
I. Informare
II. Reprezentare
III. Facilități
II. a) Asigurarea parteneriatelor cu firme /
asociații din același domeniu, sau cu firme
din domenii conexe sau situate în amontele
sau în avalul procesului de producție.
(furnizori, clienți)
10) Firme de
consultanță în afaceri
I. Servicii de
consultanță
II. Sprijin pentru acces
și menținere pe piață
III. Conectare
I. a) Servicii de consultanță în
managementul financiar.
I. b) Servicii de consultanță în
management
II. a) Consultanță în înțelegerea pieței și în
construirea de strategii de fructificare a
oportunităților.
II. b) Consultanță în intrarea pe noi piețe și
diversificarea produselor / serviciilor în
47
Actor (În ordine
aleatorie) Posibil rol Acțiuni posibile
acord cu cerea.
III. a) Asigurarea parteneriatelor verticale
și orizontale
11) Firme de
consultanță tehnică
I. Servicii de
consultanță specifică
(pe domenii)
II. Drepturi asupra
proprietăților
intelectuale.
I. a) Colaborare pe proiectele bazate pe
construcții și montaj
II. a) Tehnologizarea producției.
12) Universitatea
(spațiul academic)
I. Oferirea cadrului
teoretic.
II. Identificarea și
definirea sistemului
optim de cooperare
pentru dezvoltare.
III. Formare
I. a) Elaborarea suporturilor informaționale
teoretice (suporturi de curs, broșuri de
informare, cadre de planuri de afaceri,
aspecte importate de: contabilitate,
marketing, comunicare)
II. a) Elaborarea de lucrări cadru pentru
dezvoltarea de proiecte.
II. b) Elaborarea de cercetări relevante,
abordări științifice validate ale dezvoltării
economice rurale.
III. Consultare / formare directă și a
intermediarilor. (ceilalți actori menționați)
13) Autoritățile de la
nivel înalt. (prin
politici publice)
I. Elaborarea de
politici de dezvoltare
personalizate.
II. Înlăturarea
presiunilor fiscale
superflue
III. Dezvoltarea de
politici comerciale
favorabile producției
interne.
I. a) Construirea unui cadru legislativ
favorabil inițiativelor private locale.
I. b) Construirea unui cadru legislativ
favorabil pentru actorii relevanți.
II. a) Acordarea de facilități fiscale
întreprinzătorilor privați din mediul rural –
axate pe direcții strategice.
II. b) Acordarea de facilități fiscale
investitorilor în întreprinderi din mediul
rural. (pe direcții strategice)
III. a) Adoptarea de taxe vamale la import
și favorizarea exportului.
48
Actor (În ordine
aleatorie) Posibil rol Acțiuni posibile
14) Actori
instituționali
supranaționali (UE,
OECD, FMI, BM)
I. Dezvoltarea de
programe
II. Coordonarea de
politici
III. Finanțare.
I. a) Structurarea de programe care să
încurajeze abordarea integrată (sinergică)
I. b) Finanțarea de proiecte care
demonstrează caracterul integrat sau
încurajează comunicarea și colaborarea
dintre actorii relevanți din domeniu.
II. a) Dezvoltarea de politici orientate pe
implicarea tuturor actorilor relevanți (stake
holders)
II. b) Capacitarea instituțiilor reprezentante
la nivel național / regional să coordoneze și
faciliteze abordările sinergice.
III. a) Dezvoltarea de finanțări favorabile
abordărilor integrate (care să susțină atât
proiectele / programele încadrate în
strategii sinergice dar și proiecte /
programele care favorizează / încurajează
cooperarea pe orizontală și pe verticală.
Utilizând denumire actor, se includ toate instituțiile formale și informale,
reprezentate fie de un colectiv (organizații, instituții) fie de o singură persoană care
întreprinde activități specifice susținerii antreprenoriatului rural (business angels,
manageri mentori). Posibilul rol este evidențiat în coloana secunda.
Desigur sunt precizate rolurile cele mai evidente din această prismă, existând
în realitate actori care deși prin definiția lor general acceptată pot avea doar un rol
particular, își asumă mai multe roluri, fie din necesitate fie din considerente de
interese strategice (ONG-uri care sunt acreditate ca și furnizori de formare
profesională, instituții de microcreditare care oferă și servicii de consultanță în
management etc).
Acțiunile posibile sunt menționate în termeni largi, existând însă o serie de
servicii specialzate pe care unii actori le pot furniza în funcție de nevoile specifice ale
antreprenoorilor rurali, dat de domeniul de activitate, de anvergura investiției sau de
gradul de inovativitate și particularitate de produselor sau serviciilor oferite. Se
întrevede încă de la prima vedere o serie de suprapuneri dar și de complementarități.
În tabelul de mai jos (Tabel 9. Joncțiuni de acțiuni între actorii
instituționali relevanți) prin centralizarea a opt dintre posibilele intervenții ale
49
actorilor relevanți și a enumerării acestora pe verticală se observă ce arii de intervenție
sunt suprapopulate existând în unele situații o adevărată ”cacofonie
instituțională„(Uphoff, 2006) dar și tipurile de acțiuni care sunt slab acoperite.
Totodată perspectiva holistică indică necesitatea unei sinergii, care ar duce la evitarea
situațiilor menționate mai sus și creșterea eficienței programelor și proiectelor ce
susțin dezvoltarea antreprenorială. Este utilă conștientizarea rolului celorlalte instituții
și conștientizarea locului și rolului propriu în așa fel încât conform definiției sinergiei:
asociere a mai multor instituții pentru îndeplinirea unui scop comun.
50
Tabel 12. Joncțiuni de acțiuni între actorii instituționali relevanți
Actor
Acțiune
Dezvoltarea
de cadre
legale
favorabile
Presiuni,
lobby pentru
cadre legale
favorabile
Sprijin financiar
(rambursabil sau
nerambursabil)
Formare
profesională
Facilități
fizice
Informații Consultanță
(management,
financiară, surse
de finanțare,
legare de
parteneriate)
Reprezentare
1) Furnizori de formare
profesională
2) Bănci
3) Instituții de micro-
creditare
4) Business-angels
5) Mentori / manageri cu
experiență
6) Autorități locale
7) Agenții responsabile cu
administrarea Fondurilor
UE
8) Organizații non-
guvernamentale
9) Cooperative / Asociații
10) Firme de consultanță în
afaceri
11) Firme de consultanță
tehnică
12)Universitatea (spațiul
academic)
13) Autoritățile de la nivel
înalt. (prin politici publice)
14) Actori instituționali
supranaționali (UE, OECD,
FMI, BM)
51
Cap.6 CONCLUZII GENERALE AFERENTE LUCRĂRII,
RECOMANDĂRI.
Consolidarea economiei rurale, implică în primul rând o sinergie dintre
capitalul natural și cel financiar. Odată identificat punctul optim de acțiune în acest
sens (echilibrul binomului creștere economică – creștere sustenabilă), această sinergie
trebuie să parcurgă o traiectorie orizontală, printre actorii relevanți implicați în
dezvoltarea antreprenorială rurală. Atfel se poate susține înființarea, creșterea și
sustenabilitatea afacerilor rurale, competitivitatea și rolul lor crucial în crearea de
locuri de muncă.
Odată stabilită această sinergie orizontală, (ce asigură un avantaj atât
întregului sistem cât și fiecărui actor implicat în parte) practicile economice rurale
intră pe o traiectorie ce poate fi consolidată prin construirea de rețele le fiecare nivel
de intervenție (pe nivelul de formare, pe nivelul de informare). Parteneriatul este
important în această etapă dar și clarificarea rolurilor și limitelor de responsabilitate și
acțiune a fiecărui actor în parte. Peste întregul context, transversal funcționează regula
cerere-ofertă, în fața căreia antreprenorii rurali trebuie să se arate competitivi și
adaptați metamorfozei continue a spațiului economic.
Lucrarea de față recomandă sinergia dintre actorii enumerați, sinergie care pe
termen lung poate asigura o creștere sustenabilă din punct de vedere economic, social,
cultural și desigur de mediu. Conștientizarea întregului context (perspectivă holistică)
a rolului fiecărui actor și importanței aferente acțiunilor acestora este precondiția
demersurilor antreprenoriale de succes din mediul rural care nu doar din cauza lipsei
oportunităților de finanțare sau consiliere, de exemplu, eșuează ci și din lipsa de
informații asupra opțiunilor de a obține necesarul de lichidități sau de consiliere.
Proiectele deconectate de la acest sistem al actorilor relevanți dezvoltării
antreprenoriale rurale nu doar că nu dețin un impact semnificativ, dar mai mult,
utilizează resurse (materiale, umane) care mobilizate în sincron cu acțiunile altor
actori ar putea avea o eficiență semnificativ crescută.
Studiul de caz, proiectul ”Îmbunătățirea calității resurselor umane în mediul
rural și promovarea antreprenoriatului rural în activități non-agricole” reprezintă un
tip de proiect, derulat de un actor relevant pentru tematica dezvoltării antreprenoriale
rurale (Organizație non-guvernamentală activă în domeniul dezvoltării rurale) care a
depășit asumările în fața finanțatorului (fiind vorba despre un proiect finanțat din
52
Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane) și a propus un punct de plecare pentru o abordare integrată în ceea ce privește
antreprenoriatul rural prin conferința ”Parteneriat pentru antreprenoriatul rural”.
Dincolo de confirmările venite pe filieră teoretică asupra utilității sinergiei
instituționale în direcția dezvoltării antreprenoriale rurale, care determină rezultate
vizibil augmentate mobilizând costuri mai reduse, au stat concluziile celor prezenți la
conferință (o parte din actorii enumerați în capitolele precedente ale prezentei lucrări).
S-a sesizat necesitatea construirii unui cadru complet care să ofere un sprijin
real de la înregistrarea afacerii până la dezvoltarea strategiei de marketing, de la
determinarea bugetului investițional la identificarea surselor de finanțare optime
pentru pătrunderea pe noi piețe. Totodată, s-au semnalat scurtcircuitele de comunicare
dintre antreprenorii rurali și instituțiile publice sau dintre acestea din urmă și alți
actori privați relevanți.
Recomandările pot lua trei mari direcții:
1) Creșterea capacității proprii instituționale de a conlucra într-un spațiu
complex al asinergiilor optime.
2) Coordonarea de programe și proiecte care să reunească actorii relevanți în
activități specifice fiecăruia.
3) Dezvoltarea de politici publice care să sancționeze intervențiile limitate ca
impact și costisitoare și să favorizeze comunicarea și conlucrarea actorilor relevanți.
Prima direcție implică o modificare a strategiilor operaționale a instituțiilor
relevante. Pentru actorii publici înseamnă o reevaluare a rolului lor, nu doar de
administrare a resurselor dar și de catalizator al dezvoltărilor regionale, locale și
implicit antreprenoriale. Este importată dezvoltarea capacității de comunicare externă
cu beneficiarii serviciilor lor, cetățenii și o reducere a practicilor birocratice
descurajante. Totodată introducerea unui sistem de management modern bazat pe
calitate și nu pe cantitate și a unor norme de asigurare a calității serviciilor poate face
din actorii publici, pionul principal al sinergiei instituționale pentru dezvoltarea
antreprenorială rurală.
Actorii privați constrânși de presiunile competitivității reprezintă în prezent un
model de adaptare și promovare a sinergiei. Conlucrarea asigură pe termen lung
câștiguri mult mai consistente, decât abordările solitare. Mai mult, întreprinderile
private rurale, reprezintă pentru firmele de consultanță, bănci sau instituțiile financiare
non-bancare o piață atractivă.
53
Creșterea capacității de conlucrare a organizațiilor civice (în sens larg) este
necesară cu precădere în cazul organizațiilor locale (așa numitele organizații de tip
grassroots) care prin apartenența lor la comunitate au o credibilitate mai puternică.
Acest avantaj nu este valorificat dacă nu există o comunicare constantă cu alți actori
relevanți în dezvoltarea de proiecte de dezvoltare rurală, inclusiv antreprenorială.
Organizațiile civice care derulează programe de dezvoltare rurală dar provin din
exterior, reprezintă în prezent principalul catalizator al dezvoltării sinergice. Totuși,
acestea trebuie să-și câștige legitimitate și credibilitate în rândul beneficiarilor dar și
printre ceilalți actori privați și publici.
Coordonarea de programe și proiecte care să reunească actorii relevanți în
activități specifice fiecăruia, reprezintă o responsabilitate a oricărui dintre actorii
relevanți enumerați dar cu precădere a actorilor publici și a celor civici locali. Această
coordonare este o precondiție a sinergiei și a intervențiilor eficiente. Această
recomandare poate fi materializată prin formarea consorțiilor / asocierilor inter -
instituționale, sub orchestrarea unui actor recunoscut de toți cei implicați (Organizație
Civică, Instituție publică, etc).
Ultima dintre recomandări are în vizor cu precădere instituțiile publice
centrale și în cazul statelor parte din Uniunea Europeană, instituțiile supranaționale.
Mecanismele financiare care susțin politicile de dezvoltare regională, trebuie
construite în direcția asigurării unui context favorabil cooperării reale.
Inadvertențele cadrului financiar multianual 2007-2013 pot reprezenta lecții de
evitat pentru cadrul financiar multianual 2014 – 2020. Fie că este vorba de politica
regională, sau orice alte politici, care au directă legătură cu dezvoltarea
antreprenorială rurală este importantă oferirea unor oportunități de finanțare cară să
asigure sinergia dintre actorii instituționali ce sprijină dezvoltarea antreprenorială
rurală și totodată oportunități de finanțare și dezvoltare a micilor afaceri rurale
simplificate, adaptate specificului antreprenorului rural.
Planurile Naționale de Dezvoltare Rurală, ce stau la baza dezvoltării
programelor, axelor și măsurilor de finanțare trebuie să fie construire prin participarea
tuturor actorilor relevanți și prin identificarea nevoilor reale și actuale a
antreprenorilor rurali. Identificarea politicilor care sprijină antreprenorii să intre și să
se mențină pe o piață deschisă tot mai competitivă, dar și a acelora care utilizează
actorul instituțional potrivit, la locul potrivit în momentul potrivit este crucială în
dezvoltarea unui spațiu rural european sustenabil în definiția completă a termenului.
54
Din perspectivă holistică reiese importanța unei structuri inter - instituționale
solide ca și o garanție a dezvoltării economice și sociale. Evoluția acestei structuri,
solicită de la instituțiile guvernamentale asigurarea contextului optim de funcționare și
nu ghidarea sau interferențele excesive. Atenția trebuie îndreptată spre facilitarea
cooperării economice prin furnizarea informației, cadrului juridic și oportunităților de
cooperare multilaterală (sinergie).
55
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Cărți:
Acs, Z., J., Stough, R. (ed) (2008) Public policy in an entrepreneurial economy,
Springer, New-York.
Dudian, M., (coord), (2008), Economie ed. a-II-a, Editura C.H. Beck, Bucureşti.
Francks, Penelope, (1999) Rural economic development in Japan, from the nineteen
century tu the Pacific War. Routledge, New York.
Freshwater, David, (2000) Three papers on Rural Development, University of
Kentucky
Ionescu, C., Toderaş, N., (2007) Politica de Dezvoltare Regională, Editura Tritonic,
Bucureşti
Khan, R., S., Rifaqat, Z., Kazmi, S., (2007) Harnesing And Guiding Social Capital
For Rural Development, Palgrave Macmillan, New York.
Karlsson, C., Johansson, B., Stough, R.(ed) (2006), Entrepreneurship and Dynamics
in the Knowledge Economy, Routledge, New York,
Kerlinger, Fred N.,( 1964), Foundations of Behavioral Research, 2nd
edition, Holt,
Rinehart and Winston, New York
Kerekes, Kinga, Pakucs, Bernadett, Szocs Emese, Veres Eniko, Vincze Maria, (2010)
Dezvoltarea rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul rural, Accent, Cluj-Napoca.
Thierry, B.-H.(ed), (2012) Entrepreneurhip – Born, Made and Educated, InTech,
Rijeka.
Thierry, B.-H.(ed) (2012) Entrepreneurship - Gender, Geographies And Social
Context. InTech, Rijeka.
Parker, S. C.,(2004) The Economics of Self-Employment and Entrepreneurship,
Cambridge University Press, New York.
Uphoff, N, Louise, B, Strengthening Rural Local Institutional Capacities For
Sustainable Livelihoods And Equitable Development, Cornell International Institute
for Food, Agriculture and Development, 2006.
Van Praag, M., Verslot, P.H., (2008) The Economic Benefits and Costs of
Entrepreneurship: A Review of the Research in Foundations and Trends in
Entrepreneurship 4:2. now Publishers Inc, Hanover.
Voicu, M., Voicu, B.(coord), (2006) Satul românesc pe drumul către Europa, Editura
Polirom, Iaşi
56
Venkataraman, S., Phan, P., H., Velamuri, S., R., (2008) Entrepreneurship in
Emerging Regions Around the World, Edward Elgar Publishing Limited, Cheltenham.
Pastakia, A., Oza, S.,(2011) Entrepreneurial Strategies for Augmenting Rural
Livelihoods, Development Support Centre, Ahmedabad.
Rauch, T., Bartels, M., Engel A.,(2001) Regional Rural Development, Universum
Verlagsanstalt GmbH, Wiesbaden
Articole:
Ashely, C., Maxwell, S. (2001), Rethinking Rural Development, Development Policy
Review, 19 (4): 395-425
Agrawal, A., Perrin, N. (2008) Climate Adaptation, Local Institutions and Rural
Livelihoods, International Forestry Resources and Institutions Program, Working
Paper W081-6.
Bleahu, A., (2005) Dezvoltare rurală în Uniunea Europeană, Calitatea Vieții, XVI,
nr.3-4, 2005, p 79-94.
Nemes, G.,(2005) Integrated Rural Development The Concept And Its Operation,
Institute of Economics Hungarian Academy of Sciences, Budapest.
Roumasset, J., (2004) Rural Institutions, Agricultural Development , and Pro-Poor
Economic Growth, Asian Journal of Agriculture and Development, Vol. 1, No.1
Rapoarte asupra proiectului:
Raportul de monitorizare internă al proiectului: ”Îmbunătățirea calității resurselor
umane în mediul rural și promovarea antreprenoriatului în activități non-agricole”,
Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, 2012.
Fundația Civitas pentru Societatea Civilă,
Cerere de Finanțare, http://actionweb.fseromania.ro/print_pr.php?id_pr=52307
S.C. APBM Consulting S.R.L., Raport final de evaluare al proiectului. 2012
Surse on-line:
Fundația Civitas pentru Societatea Civilă: www.civitas.ro
Proiectul: ”Îmbunătățirea calității resurselor umane în mediul rural și promovarea
antreprenoriatului în activități non-agricole” www.antreprenoriat-rural.ro
Fundația Centrul de Asistență Rurală: www.rural-center.org
Fundația EOS: www.eos.ro
57
Entrepreneur: http://www.entrepreneur.com
Centre for Economic Policy Research: http://www.cepr.org/home/ceprdoes.htm
Institute for the Study of Labor: http://www.iza.org/en/webcontent/index_html
Knowledge Web on SMEs and Entrepreneurship: http://www.entrepreneurship-
sme.eu/index.cfm/1,1,0,0,html
National Bureau of Economic Research http://www.nber.org/info.html
Comisia Europeană: http://ec.europa.eu/index_en.htm