Ross Ghid Management

11

Manual demanagementbroiler2009

BBRR

OOIILL

EERR

ManualScopul acestui manual este să ajute clienţii Aviagen să obţină performanţaoptimă de la păsările lor. Nu s-a intenţionat furnizarea de informaţiidefinitive despre fiecare aspect de management. Manualul atrage atenţiaasupra aspectelor importante, care, nebăgate în seamă sau tratateinadecvat pot scădea performanta lotului. Tehnicile continute în acestmanual au ca obiective: a) obţinerea unei performanţe a păsării în general,pe durata vietii şi la procesare şi b) menţinerea sănătăţii şi bunăstării păsării.

Aviagen foloseşte o abordare echilibrată a progresului genetic alcaracteristicilor de importanţă comercială, cum ar fi rata de creştere,consumul specific, viabilitatea şi randamentul cărnii, în timpul îmbunătăţiriiaspectelor de bunăstare a păsării cum ar fi sănătatea picioarelor,rezistenţa cardiovasculară şi robusteţea.

Obţinerea potenţialului genetic creat pentru păsări depinde de:

• Management pentru asigurarea mediului cerut de păsări.• Un regim de furajare care oferă nutrienţi în profilul corespunzător.• Biosecuritate şi control eficient al bolilor.

Dacă unul din aceste elemente este sub optim, performanţa broilerului vasuferi. Cele trei sectoare, mediul, nutriţia şi sănătatea, sunt de asemeneainterdependente. De aceea, o cădere scurtă a unuia dintre asestesectoare va produce consecinţe negative asupra celorlalte.

În practică, îndrumarea din partea unui manual ca acesta nu poate săprotejeze împotriva tuturor variaţiilor de performanţă care pot aparepentru o mare varietate de motive. Cu toate că s-au făcut toate încercărilepentru a asigura acuratetea şi relevanţa informaţiilor prezentate, Aviagennu îşi asumă nici o responsabilitate pentru consecinţele utilizării acestorinformaţii pentru managementul puilor.

Informaţiile prezentate în acest manual combină datele rezultate dinexperimentele interne de cercetare, cunoştinţele şi expertizele ştiinţificepublicate, pregătirea practică şi experienţa echipelor Aviagen de transfertehnic şi service.

Service tehnicPentru informaţii suplimentare despre managementul loturilor Ross, vărugăm să contactaţi managerul de sevice tehnic sau departamentul tehnic.

Newbridge Cummings Research ParkMidlothian 5015 Bradford DriveEH28 8SZ Huntsville, AlabamaScotland, UK 35805, USATel: + 44 (0) 131 333 1056 Tel: +1 256 890 3800Fax: + 44 (0) 131 333 3296 Fax: +1 256 890 [email protected] [email protected] www.aviagen.com

3

Cuprins06 Introducere

Sectiunea1Managementul puiului

11 Principii12 Calitatea puiului şi performanţa broilerului 13 Sosirea puiului16 Controlul mediului18 Managementul demarajului

Sectiunea 2Asigurarea furajului şi a apei

27 Principii27 Asigurarea nutrienţilor29 Programul de furajare30 Forma furajului şi calitatea fizică a furajului30 Furajare cu grâu integral31 Furajul şi stresul la caldură32 Mediul32 Calitatea aşternutului32 Calitatea apei34 Sisteme de adăpare38 Sisteme de furajare

Secţiunea 3Sănătate şi biosecuritate

43 Principii43 Biosecuritate45 Vaccinare46 Investigarea bolii50 Recunoaşterea bolii

4

Utilizarea acestui manualGăsirea unui subiectPe partea dreaptă a acestui manual apar etichete colorate. Acesteapermit cititorilor acces imediat în acele secţiuni şi subiecte în care ei suntîn mod particular interesaţi.

Cuprinsul oferă titlul fiecărei secţiuni şi sub-secţiuni.Un index alfabetic al cuvintelor cheie este dat la sfârşitul acestui manual.

Puncte cheieUnde este necesar, au fost incluse puncte cheie care subliniază aspecteimportante ale producţiei şi managementului. Acestea sunt evidenţiateîntr-o casetă roşie.

Obiective de performanţăSuplimentele acestui manual conţin obiectivele de performanţă care pot fiatinse cu un bun management, cu control al mediului şi al stării de sănătate.

ROSS MANUAL DE MANAGEMENT BROILER: Cuprins

5

ROSS MANUAL DE MANAGEMENT BROILER: Cuprins

Secţiunea 4Cazare şi mediu

55 Principii57 Cazarea şi sistemele de ventilaţie60 Sistemele de ventilaţie minimă61 Sisteme de ventilaţie de tranziţie62 Sisteme de ventilaţie tunel63 Sisteme de răcire prin evaporare65 Iluminat pentru broiler69 Managementul aşternutului70 Densitatea păsărilor

Secţiunea 5Monitorizarea greutăţii în viu şi auniformităţii performanţei

77 Principii77 Predictibilitatea greutătii în viu78 Uniformitatea lotului (CV%)80 Creşterea separat pe sexe

Secţiunea 6Managementul pre-procesării

85 Principii85 Pregătirea pentru prindere86 Prinderea90 Procesarea

Secţiunea 7Anexe

95 Anexa 1: Evidenţă producţie98 Anexa 2: Tabele de conversie

101 Anexa 3: Calculul eficienţei102 Anexa 4: Sexarea după penaj103 Anexa 5: Clasificarea lunilor104 Anexa 6: Rezolvarea problemelor106 Anexa 7: Rate de ventilaţie şi calcularea lor

109 Index cuvinte cheie

IntroducereAviagen produce o gamă de genotipuri potrivite pentru diferite sectoareale pieţii de broiler. Toate produsele Aviagen sunt selectate pentru unregistru echilibrat de caracteristici atât la părinti cât şi la broiler. Aceastăabordare asigură că toate produsele să fie capabile de performanţă lacele mai înalte standarde într-o varietate largă de medii.

Gama de genotipuri Ross permite utilizatorilor să selecteze produsul Rosscare corespunde cel mai bine activităţii lor specifice. Aviagen aplică oabordare echilibrată a progresului genetic. Caracteristici de importantăcomercială cum ar fi, rata de creştere, consumul specific de furaj (FCR),viabilitatea şi randamentul cărnii, sunt în mod consecvent imbunătăţiteîmpreună cu îmbunătăţirile genetice realizate în bunăstarea păsării,sănătatea picioarelor, rezistenta cardiovasculară şi robusteţea.

Atingerea potenţialului genetic inerent al păsărilor depinde de:

• Un mediu care este condus să asigure păsărilor toate cerinţele, pentruventilatie, calitatea aerului, temperatură şi spatiu.

• Prevenirea, detecţia şi tratamentul sănătăţii precare.• Asigurarea cerinţelor de nutrienţi prin combinarea ingredienţilor potriviţi

ai furajului, şi prin managementul corect al aprovizionării cu furaj şi apă.• Atenţia bunăstării păsării pe parcursul vieţii, în special înainte de

procesare.

Toate acestea sunt interdependente. Dacă orice element este sub optim,atunci performanţa broilerului în general va suferi.

Figura 1: Limite la creşterea şi calitatea broilerului

6

ROSS MANUAL DE MANAGEMENT BROILER: Introducere

Sănătatea

Sursa de furaj Nutriţia

Iluminatul Temperatura

Ventilaţia

Situaţia vaccinărilor

Sursa de apă

Densitatea păsărilor

7


Aspectele economice şi comerciale continuă să influenteze modul în caresunt crescuţi broilerii:

• O creştere a cererii de consum pentru produse de calitate şi sigure dinpunct de vedere alimentar.

• Cerere pentru loturi de broiler care pot fi crescuţi cu specificatii din ceîn ce mai previzibile şi predefinite.

• Cerere de micşorare a variabilităţii în interiorul loturilor şi decivariabilitatea produsului final.

• Cerere pentru sporirea bunăstării păsării.• Utilizarea totală a potenţialului genetic disponibil al păsării pentru

consumul specific de furaj (FCR), rata de creştere şi randamentul cărnii.• Minimizarea incidenţei bolilor cum ar fi ascite şi slăbiciunea picioarelor.

Odată cu devenirea sistemelor de productie broiler mai sofisticate,managementul lor solicită nivele mai ridicate de receptivitate şidisponibilitate a unei informatii mai bune.

Faza de crestere broiler este doar o parte a procesului total de productiede carne integrat. Acesta include fermele de părinti, staţii de incubaţie,unităti de crestere broiler, procesatori, comercianţi şi consumatori.

Figura 2: Producerea cărnii de broiler de calitate – Procesul integral

Ferma de părinti Management părinti

Colectare ouă

Depozitare ouă

Transport

Staţia de incubaţie Staţie incubaţie ouă

Incubaţie

Procesare şi manipulare pui

TransportFermă debroiler Demaraj

Management creştere

Depopulare

Transport

Abator Procesare

Comercial

Fazele cheieale manage-mentului deproducţie

Dezinfecţie

Curăţenie

Producerea puilor de calitate ridicatăMenţinerea calităţii puilor

Dezvoltarea apetituluiDezvoltarea funcţiei imuneAsigurarea dezvoltării optime a scheletului şi asistemului cardiovascularOptimizarea calităţii carcasei

Locaţie Activitate Obiectiv

Obiectivul managerului de broiler trebuie să fie obţinerea performanţeicerute a lotului în termeni de greutate în viu, consum specific de furaj,uniformitate şi randament carne. Primele două săptămâni într-un lot debroiler sunt critice şi solicită o atenţie particulară. Manipularea puilor,demarajul şi managementul creşterii timpurii sunt toate de importanţămajoră. Producţia de broiler este un proces secvenţial, performanţamaximă fiind dependentă de fiecare pas încheiat cu succes. Pentruatingerea performanţei maxime, fiecare fază trebuie evaluată critic şirealizate îmbunătăţiri acolo unde sunt cerute.

Complexitatea productiei de broiler înseamnă că managerii de fermătrebuie să aibă o inţelegere clară a factorilor ce influenţează întregulproces de producţie ca şi a celor ce influenţează direct managementulpăsărilor în fermă. Pot fi necesare schimbări în staţia de incubaţie, înferma de broiler, în timpul transportului sau în abator. La producţia debroiler sunt mai multe etape de dezvoltare a păsării. Staţia de incubaţieare de a face cu ouă de incubaţie şi cu pui. Ferma de broiler are de a facecu pui şi broiler la creştere. Abatorul are de a face cu broileri şi carcase.Între fiecare din aceste etape este o fază de tranziţie. Tranziţiile trebuiemanageriate cu stres minim pentru păsări. Tranziţiile cheie pentruproducătorul de broiler sunt:

• Ecloziunea puiului.• Extragerea, depozitarea şi transportul puilor.• Dezvoltarea apetitului la puiul tânăr.• Trecerea de la sistemele suplimentare de furajare şi adăpare la

sistemele principale.• Prinderea şi transportul broilerilor la depopulare.

Echipa Aviagen de transfer tehnic a structurat acest manual vizândurmătoarele principii:

• Luarea în considerare în toate momentele a bunăstării păsării.• Înţelegerea lanţului de producţie şi etapelor de tranzitie.• Atenţie calităţii produsului final pe parcursul întregului proces.• Necesitatea observaţiei schimbărilor la păsări şi în mediul acestora.• Management corespunzător ca răspuns la cerinţele constant

schimbătoare ale păsării.

Nu există două hale de broiler identice, şi fiecare lot de broileri va fi diferitîn privinţa cerintelor. Managerul fermei de broiler trebuie să înţeleagăcerinţele păsărilor şi prin aplicarea unui management de răspuns astfelcum este descris în acest manual să acopere cerinţele individuale pentruasigurarea unei performanţe optime în fiecare lot.

8


9

MAN

AGEM

ENTU

L PUI

ULUI

MANAGEMENTULPUIULUI

Secţiunea 1

Obiectiv

Să promoveze dezvoltarea timpurie a comportamentuluide furajare şi adăpare, care va permite atingereaprofilului ţintă a greutăţii corporale cu uniformitatemaximă şi bunăstare a păsării.

Pagini Cuprins

11 Principii12 Calitatea puiului şi performanţa broilerului13 Sosirea puiului16 Controlul mediului18 Managementul demarajului

Managementul puiuluiPrincipiiPentru cea mai bună performanţă la broiler, puii trebuie livraţi fermei debroiler cât mai repede cu putinţă şi furajaţi imediat. Trebuie asigurati toţifactorii de mediu corecţi care trebuie furnizaţi ca să corespundă tuturorcerinţelor lor.

Pe parcursul primelor zece zile de viaţă, microclimatul puilor se schimbăde la cel al staţiei de incubaţie la cel al halei de broiler. Deficienţele înmicroclimatul timpuriu vor trage în jos atât performanţa curentă cât şi ceafinală a lotului. Puii trebuie să se adapteze stabilirii comportamentelorsănătoase de furajare şi adăpare pentru a atinge potenţialul lor geneticde creştere.

Un pui experimentează o serie de tranziţii critice pe parcursul primelorzece zile din viaţa sa, toate acestea afectând modul de primire şi sursanutrienţilor. Din acest motiv managementul în această perioadă este atâtde esential pentru performanţa optimă a lotului.

În ultimele faze ale incubaţiei puiul primeşte toţi nutrienţii săi dingălbenuşul oului. Odată ajuns în fermă, puiului i se oferă un furaj startersub formă de brizură sitată (cernută) sau mini granule în sistemul defurajare automat şi pe hârtie pe podeaua halei. Imediat dupa ce furajulintră în guşă, gălbenuşul rezidual din pui este mobilizat şi furnizat puiuluicare este hrănit prompt după eclozare, el va primi un impuls util pentrucreştere de la aceşti nutrienţi.

Gălbenuşul rezidual al oului asigură puiului un paravan protector deanticorpi şi nutrienţi pentru primele trei zile. Absorbţia sacului vitelinprecede iniţierea creşterii şi de aceea creşterea va fi minimă până ce puiulva începe să consume furaj. În mod normal absorbţia sacului vitelinrezidual este rapidă pe timpul primelor 48 de ore şi trebuie să fie mai putinde un gram la vârsta de trei zile. Lotul în care unii pui nu au început sămănânce după o zi, două, chiar trei zile va fi neuniform şi greutatea mediea lotului la abatorizare va fi semnificativ redusă.

După ce a găsit furaj la nivelul podelei în primele zile de viaţă, puiultrebuie să-l găsească apoi din nou în sistemul automat de furajare, fiehrănitoare sau jghiab, între vârsta de patru şi şase zile. Apoi puiul trebuiesă facă faţă la o nouă schimbare de la furaj brizurat sau mini granulat lafuraj granulat la vârsta de zece zile. Este important ca amândouă acestetranziţii să se facă cât mai uşor posibil pentru pui pentru ca performanţasă nu fie afectată negativ. Furajul trebuie să fie usor accesibil din sistemulde furajare automat; hrănitorile tronconice umplute bine, de ex., vor încurajafurajarea. Asigurarea unui furaj granulat de calitate bună la vârsta de zecezile va limita impactul schimbării în textura furajului de această dată.

Dacă întreg lotul a făcut faţă cu bine tuturor acestor tranziţii, şipresupunând că nici un factor de mediu sau nutriţional nu împiedicăcreşterea atunci greutatea corporală la sapte zile trebuie să fie de 4,5-5ori mai mare decât a puiului de o zi.

11

ROSS MANUAL DE MANAGEMENT BROILER: Managementul puiului

Greutatea în viu la şapte zile trebuie monitorizată constant şi trebuieacţionat acolo unde ţinta nu este atinsă. Ţintele de performanţă pot figăsite în Obiective de performanţă broiler Ross 308.

Calitatea puiului şi performanţa broileruluiPerformanţa finală a broilerului şi profitabilitatea sunt dependente deatenţia la detalii pe parcursul întregului ciclu de producţie. Aceasta implicămanagement bun al lotului sănătos de părinţi, practică atentă în staţia deincubaţie şi livrare eficientă a puilor care sunt de calitate bună şi uniformi.Calitatea puiului poate fi influenţată în fiecare etapă a procesului.

PlanificareCalitatea puiului rezultă din interacţiunea dintre managementul lotului depărinţi, sănătatea şi nutriţia părinţilor ca şi managementul incubaţiei. Dacăeste furnizat un pui de calitate bună cu nutriţie corespunzătoare şimanagement al demarajului pe parcursul primelor şapte zile, mortalitateatrebuie să fie sub 0,7% greutatea în viu ţintă obţinută în mod uniform.

• Popularea loturilor de broiler trebuie planificată pentru a asigura cădiferenţele în vârsta şi/sau situaţia imună a loturilor de părinţi suntminimalizate. Un lot donator pentru un lot de broiler este idealul. Dacăloturile amestecate sunt inevitabile, păstraţi împreună loturi de părinţide vârstă similară.

• Vaccinarea părinţilor măreşte protecţia maternală cu anticorpi la urmaşişi este de succes în protecţia broilerilor împotriva bolilor carecompromit performanţa (cum ar fi bursita infecţioasă, virusul anemieipuiului şi reovirus).

• Un pui de calitate bună trebuie să fie curat după ecloziune. Trebuie săstea ferm pe picioare şi să se deplaseze bine, să fie alert şi activ.Trebuie să fie liber de diformităţi, cu sacul vitelin complet resorbit şi cuombilicul vindecat. Trebuie să se audă un piuit continuu.

• Dacă calitatea puiului este mai mică decât cea dorită, crescătorul poatefurniza informaţii cu acurateţe, sistematic, specifice şi măsurabile staţieide incubaţie.

• O problemă de calitate a puiului va fi agravată de un managementincorect al demarajului.

Staţia de incubaţie şi sistemul de transport trebuie să asigure că:• Vaccinurile corecte sunt administrate tuturor puilor la dozajul corect şi

sub forma corectă.• După ce au fost sexaţi şi vaccinaţi, puii sunt ţinuţi intr-o zonă intunecată

în care mediul este controlat corect pentru a le permite să se linişteascăinainte de transport.

• Puii sunt încărcaîi printr-un sas cu mediu controlat în camioane cu aercondiţionat pentru transport în fermele de broiler (Tabel 1).

• Ora estimată de livrare a puilor este stabilită dinainte astfel ca ei săpoată fi descărcaţi şi plasaţi corect cât de repede este posibil.

• Puii sunt furajaţi şi au acces la apă cât de repede este posibil dupăecloziune.

12


Tabel 1: Sumar al condiţiilor optime – Păstrarea puilor şi transportul

NOTEAceste condiţii din zona de păstrare sau din vehicolul de transport trebuie să dea temperaturi de 30-35°Cşi UR de 70-80% printre pui. Este mai important să se obţină aceste temperături măi degrabă decât doarsă se urmărească setarea temperaturii recomandate pentru camionul de transport, pentru că aceste setăripot varia în funcţie de recomandările producătorului.+ Temperaturile trebuie să fie reglate în funcţie de temperatura reală a puiului. Temperaturile cloacei

trebuie să fie între 39-40°C++ Umiditatea trebuie asigurată pe timpul transportului lung în anotimpul rece, când aerotermele sunt

operaţionale pentru lungi perioade de timp sau unde aerul este uscat.

Puncte cheie• Planificaţi populările pentru a diminua diferenţele fiziologice şi imune

dintre pui. Utilizaţi un singur lot donator dacă este posibil.• Păstraţi şi transportaţi puii în condiţii care previn deshidratarea şi

alte tipuri de stres la pui.• Asiguraţi furaj şi apă puilor imediat ce este posibil după plecarea din

staţia de incubaţie.• Menţineţi un standard înalt de igienă şi biosecuritate în staţia de

incubaţie şi pe timpul transportului.

Sosirea puilorPregătirea fermei pentru ciclul următorExploataţiile individuale trebuie să aibă păsări de o singură vârstă (trebuiesă folosească principiul de totul plin, totul gol). Programele de vaccinareşi curăţenie sunt mai dificile şi mai puţin eficiente la exploataţiile cu maimulte vârste şi este cel mai probabil să apară probleme de sănătate şi vafi obţinută o performanţă sub optim.

Halele, zonele ce mărginesc halele, şi tot echipamentul trebuie să fiepeste tot curăţate şi dezinfectate inainte de sosirea materialului deaşternut şi a puilor (consultaţi Secţiunea 3, Sănătate şi biosecuritate).După aceea, trebuie să existe în funcţiune sisteme de managementpentru prevenirea intrării agenţilor patogeni în hală. Înainte de a intra,vehicolele, echipamentul şi personalul trebuie să fie dezinfectaţi.

Materialul aşternutului trebuie să fie împrăstiat uniform într-un strat de8-10 cm. Unde temperaturile podelei sunt adecvate (28-30°C) adâncimeaaşternutului poate fi redusă când costurile de eliminare a aşternutului sunto problemă. Aşternutul neuniform poate restricţiona accesul la furaj şi apăşi poate conduce la o pierdere a uniformităţii lotului.

13


Condiţii depăstrare apuilor

22-24°C Temperatura ambiantă +Minimum 50% Umiditate relativă (UR)0.71 m3/min per 1,000 pui, schimb de aer

Condiţii detransport

22-24°C Temperatura ambiantă +Minimum 50% Umiditate relativă (UR) pentrutransport lung ++0.71 m3/min per 1,000 pui, schimb de aer

Puncte cheie• Asiguraţi puilor hale biosecurizate şi curate.• Controlaţi răspândirea bolilor prin utilizarea halelor cu o singură

vârstă (adică „totul plin, totul gol”.)• Împrăştiaţi aşternutul uniform.

PlasareapuilorPuii nu-şi pot regla propria temperatură corporală până când împlinescvârsta de 12-14 zile. Temperatura corporală optimă trebuie să fie atinsăprin asigurarea temperaturii optime a mediului. Temperatura pardoselei lapopularea puilor este la fel de importantă ca şi temperatura aerului,aşadar preîncălzirea aerului este esenţială. Temperatura şi umiditatearelativă trebuie să fie stabilizate cu cel putin 24 de ore înainte de sosireapuilor. Valorile recomandate sunt:

• Temperatura aerului de 30°C (măsurată la înălţimeăa puilor în zonaunde sunt poziţionate furajul şi apa).

• Temperatura aşternutului de 28-30°C.• Umiditatea relativă de 60-70%.

Acestea trebuie monitorizate regulat pentru asigurarea unui mediuuniform în toată zona de demaraj, dar de departe cel mai bun indicatoreste comportamentul puilor.

Înainte de livrarea puilor, trebuie făcut un control final al disponibilităţii şidistribuţiei în hală a furajului şi a apei. Toţi puii trebuie să fie în stare sămănânce şi să bea imediat după populare.

Cu cât puii rămân mai mult în cutii, cu atât este mai mare gradul deposibilă deshidratare. Aceasta poate duce la mortalitate timpurie şireducerea creşterii aşa cum este indicat ca greutate la şapte zile şi cea înviu finală.

Puii trebuie plasaţi repede, cu blândeţe şi uniform pe hârtie în interiorulzonei de demaraj. Furajul şi apa trebuie să fie imediat disponibile ladiscreţie. Cutiile goale trebuie îndepărtate din hală fără întârziere.

Puii trebuie lăsaţi să se aşeze timp de o oră, două, pentru a se acomodacu noul lor mediu. După acest timp, trebuie realizat un control pentru avedea dacă toţi puii au acces usor la furaj şi la apă. Trebuie efectuatereglaje la echipament şi temperaturi acolo unde este necesar.

Pentru primele şapte zile, asiguraţi 23 de ore de lumină cu 30-49 lucşiintensitate pentru a ajuta adaptarea puilor la noul lor mediu şi a încurajaconsumul de furaj şi apă.

14


Trebuie să fie disponibilă apă curată, proaspătă, pentru toate păsările cupuncte de acces la o înălţime adecvată (consultaţi Secţiunea 2,Asigurarea furajului şi a apei). Liniile de picurători trebuie să fie instalatepentru 12 păsări pe niplu şi adăpătorile cu clopot la un minim de şaseadăpători pentru 1.000 de pui. În plus, trebuie asigurate şase mini-adăpători sau tăviţe la 1.000 de pui.

Initial, trebuie asigurat un furaj texturat cum ar fi brizurat fără praf sau minigranule, în tăviţe de furajare (1 pentru 100 de pui) şi pe hârtie pentru a dao zonă de furajare mai mare ocupând cel puţin 25% din zona de demaraj.Puii trebuie plasaţi direct pe hârtie astfel ca furajul să fie găsit imediat .Sistemele de furajare şi adăpare automate trebuie să fie plasate învecinătatea hârtiei.

Dacă amestecarea puilor provenind din loturi diferite de părinti esteinevitabilă, puii din surse diferite de părinţi trebuie demaraţi în zoneseparate din hală. Puii dintr-un lot donor tânăr cu vârstă sub 30 desăptămâni vor necesita o temperatură de start mai ridicată (+1°C mai calddecât profilul temperaturii standard ) comparativ cu un lot mai bătrân, maimare de 50 de săptămâni.

Puncte cheie• Preîncălziţi hala și stabilizaţi temperatura şi umiditatea înainte de

sosirea puilor.• Descărcaţi puii şi plasaţi-i repede.• Asiguraţi puilor imediat furaj şi apă.• Aranjaţi echipamentul astfel încât să permită puilor să ajungă usor

la furaj şi apă.• Poziţionaţi furajatoare şi adăpători suplimentare lângă sistemele

principale de furajare și adăpare.• Lăsaţi puii să se aşeze timp de o oră, două, cu acces la furaj și apă.• Verificaţi furajul, apa, temperatura și umiditatea după o oră, două, și

reglati unde este necesar.

Evaluarea demarajului puiuluiÎn perioada imediat după ce puii sunt introduşi la furaj pentru prima dată,lor le este foame, ceeace înseamnă că ei trebuie să mănânce bine şi să-şi umple guşile. Verificaţi un eşantien de păsări la opt și la 24 de ore dupăsosirea în fermă ca să vă asigurati că toţi puii au găsit furaj și apă. Pentrua realiza aceasta, trebuie colectate eşantioane de 30-40 pui din trei saupatru locuri diferite din hală. Fiecare guşă a puilor trebuie verificată cublândeţe. La puii care au găsit furaj și apă, guşa va fi plină, moale șirotunjită (Figura 3). Dacă guşa este plină, dar se simte textura aparentăa brizurii, pasărea nu a consumat destulă apă. Gradul de umplere dorital ţintă a guşei la opt ore după livrare este 80% și la 24 de ore dupălivrare 95-100%.

15


Figura 3: Umplerea guşii după 24 de ore

Puiul din stânga are o guşă plină, rotunjită în timp ce puiul din dreapta areo guşă goală.

Controlul microclimatuluiIntroducereTemperatura și umiditatea optime sunt esenţiale pentru sănătate șidezvoltarea apetitului. Temperatura și umiditatea relativă trebuiemonitorizate frecvent și regulat; cel puţin de două ori pe zi în primele cincizile și zilnic după aceea. Măsurătorile privind temperatura și umiditatea șisenzorii din sistemele automate trebuie efectuate și situate la nivelulpuilor. Termometrele convenţionale trebuie utilizate pentru verificareaacurateţii senzorilor electronici din sistemele automate de control.

Ventilaţia fără curenţi este necesară în perioada de demaraj pentru:

• Menţinerea temperaturilor şi a umidităţii relative (UR) la nivelul corect.• Asigurarea schimbului suficient de aer pentru prevenirea acumulării de

gaze periculoase cum ar fi monoxid de carbon (de la aerotermele pemotorină/gaz montate în interiorul halei de păsări), bioxid de carbon șiamoniac.

Este o practică bună stabilirea ventilaţiei minime din prima zi, care vaasigura furnizarea aerului curat puilor la intervale frecvente și regulate(consultaţi Secţiunea 4, Cazare și microclimat). Pot fi folosite ventilatoarede recirculare internă pentru menţinerea uniformităţii calităţii aerului și atemperaturii la nivelul puiului.

Dacă trebuie făcută o alegere, menţinerea temperaturilor de demarajtrebuie să aibă prioritate asupra ventilaţiei și a schimbului de aer. Puii micisunt sensibili la efectele vântului rece, de aceea viteza efectivă podea/aertrebuie să fie mai mică de 0,15 m/s sau cât mai jos posibil.

16


Puncte cheie• Monitorizaţi temperatura și umiditatea relativă în mod regulat.• Ventilaţi pentru furnizarea de aer proaspăt și eliminarea gazelor produse.• Evitaţi curenţii de aer.

UmiditateaUmiditatea relativă (UR) în eclozionator la sfârsitul procesului de incubaţieva fi ridicată (aprox. 80%). Halele cu încălzire în toată hala, în specialacolo unde sunt utilizate picurători, pot avea nivele de UR mai joase de25%. Halele cu echipamente mai convenţionale (cum ar fi încălzitoarelocale care produc umiditate ca produs secundar al combustiei, șiadăpători clopot, care au suprafeţe deschise de apă) au o umiditate multmai ridicată, de obicei peste 50%. Pentru a limita şocul asupra puilor cândsunt transferaţi din incubator,nivelele de UR în primele trei zile trebuie săfie 60-70%.

UR din interiorul halei de broiler trebuie monitorizată zilnic. Dacă scadesub 50% în prima săptămână, microclimatul va fi uscat și prafos. Puii vorîncepe să se deshidrateze și sunt predispuşi la probleme respiratorii.Performanţa va fi afectată negativ. Trebuie întreprinse acţiuni pentrucreşterea umidităţii relative.

Dacă hala este dotată cu duze spray de înaltă presiune (ceaţă) pentruracire în caz de temperaturi ridicate, atunci acestea pot fi utilizate pentrucreşterea umidităţii relative UR în timpul demarajului. Alternativ, UR poatefi ridicată prin utilizarea unui dispozitiv de spray purtat în spate pentru astropi pereţii cu particule fine de apă.

Pe măsură ce puii cresc, umiditatea relativă scade. UR riducată (peste70%) de la 18 zile mai departe poate cauza aşternut umed și problemeleasociate acestuia. Pe măsură ce puii cresc în greutate nivelele UR pot ficontrolate utilizând sistemele de ventilaţie și de încălzire.

Interacţiunea dintre temperatură și umiditateToate animalele pierd căldură în mediu prin evaporarea umezelii dintractul respirator și prin piele. La UR mai ridicată, pierderea prin evaporareeste maimică, crescând temperatura aparentă a animalelor. Temperaturaresimţită de animal este dependentă de temperatura bulbului uscat șiumiditatea relativă. Umiditatea relativă ridicată creşte temperaturaaparentă la un anumit bulb uscat, acolo unde umiditatea relativa redusascade temperatura aparenta. Profilul temperaturii reglate din Tabelul 2presupune UR a fi în intervalul 60-70%. Partea dreaptă a Tabelului 2 aratătemperatura bulbului uscat necesară pentru obţinerea profiluluitemperaturii reglate în situaţiile unde UR nu este în intervalul ţintă 60-70%.

17


Tabel 2: Temperaturile bulbului uscat cerute pentru obţinereatemperaturilor reglate echivalente aparente la variaţia umidităţilor relative

Sursa: Dr Malcolm Mitchell (Colegiul scoţian de agricultură)

Tabelul 2 ilustrează relaţia dintre UR şi temperatura efectivă. Dacă UR esteîn afara intervalului ţintă, temperatura halei la nivelul puiului trebuie reglată înlinie cu cifrele date în Tabelul 2. De exemplu, dacă UR este MAI JOASĂ DE60% temperatura bulbului uscat poate fi necesar a fi ridicată. în toate etapelecomportamentul puiului trebuie sa fie monitorizat pentru a fi siguri că puiulresimte o temperatură adecvată (consultaţi Managementul demarajului maijos). Daca comportamentul care urmează indică faptul că puiilor le este preafrig sau prea cald , temperatura halei trebuie reglată corespunzător.

Puncte cheie• Atingeţi standardul de greutate în viu de la şapte zile prin asigurarea

unui mediu corect de demaraj.• Utilizaţi comportamentul puiului pentru a determina dacă

temperatura este corectă.• Utilizaţi temperatura pentru a stimula activitatea şi apetitul puilor.• Menţineţi UR intre 60-70% pentru primele trei zile şi peste 50%

pentru restul perioadei de demaraj.• Reglaţi temperaturile daca UR creşte peste 70% ori scade sub 60%,

pentru a răspunde schimbărilor în comportamentul puilor.

Managementul demarajuluiPentru demarajul puilor broiler sunt utilizate două sisteme de bază pentrucontrolul temperaturii.

• Încălzire locală (eleveuze sau încalzitoare radiante). Sursa de caldurăeste locală astfel că puii se pot mişca spre zone mai răcoroase migrândspre zone de confort termic.

• Încălzire în toată hala. Căldură se răspândeşte pe o suprafaţă maimare astfel că puii se mişcă mai puţin pentru a găsi zona de conforttermic. Încălzirea în toată hala se referă la situaţiile unde toată hala saudoar o parte definita a acesteia este încălzită de aeroterme, scopul fiindatingerea unei singure temperaturi în hală sau în compartiment.

18


Standara

Ideal

Temperatura bulbului uscat la UR%

40 50 60 70 80O z 30.0 60-70 36.0 33.2 30.8 29.2 27.03 28.0 60-70 33.7 31.2 28.9 27.3 26.06 27.0 60-70 32.5 29.9 27.7 26.0 24.09 26.0 60-70 31.3 28.6 26.7 25.0 23.012 25.0 60-70 30.2 27.8 25.7 24.0 23.015 24.0 60-70 29.0 26.8 24.8 23.0 22.018 23.0 60-70 27.7 25.5 23.6 21.9 21.021 22.0 60-70 26.9 24.7 22.7 21.3 20.024 21.0 60-70 25.7 23.5 21.7 20.2 19.027 20.0 60-70 24.8 22.7 20.7 19.3 18.0

Vârsta(zile) Temp UR%

°C interval

În ambele sisteme de încălzire locală şi în toată hala, obiectivul este de astimula atat apetitul cât şi activitatea cât mai devreme posibil. Obţinereatemperaturii optime este un lucru esenţial. Temperaturile de demarajpentru UR 60-70%, sunt date în tabelul de mai jos.

Tabel 3:Temperaturi de demaraj

Demarajul cu eleveuzeAşezarea halei în cazul unui demaraj local cu eleveuze este prezentat înfigura 4, care este reprezentativ pentru 1.000 de pui de o zi. Puii suntplasaţi pe o suprafaţă de 25 m2, care dă o densitate de populare iniţialăde 40 pui pe m2. Dacă densitatea la populare este mai mare, atunci şinumărul de hrănitori, adăpători precum şi capacitatea de încălzire, trebuiede asemenea majorate corespunzător.

Figura 4: Aşezarea halei pentu un demaraj local cu eleveuze (1000 pui)

În contextul aşezării halei din Figura 4, Figura 5 prezintă ariile variaţiilorde temperatură ce înconjoară încălzitorul local. Acestea sunt marcate cuA (marginea eleveuzei) şi B (2 m de la marginea eleveuzei). Temperaturileoptime respective sunt prezentate în Tabelul 3.

19


Marginea 2m de la margineaeleveuzei (A) eleveuzei (B)

O zi 30 32 293 28 30 276 27 28 259 26 27 2512 25 26 2515 24 25 2418 23 24 2421 22 23 2324 21 22 2227 20 20 20

Demaraj cu eleveuzeTemp °CVârsta Demaraj în

(zile) toată halaTemp °C

LEGENDĂ60% Suprafaţă hârtieHrănitori tronconice automateLinie adăpareAdăpători suplimentare

Eleveuză

2 m 2 m

5 m

Figura 5: Demaraj local – Aria variaţiei de temperatură

Comportamentul în demarajul local cu eleveuzeComportamentul puiului este cel mai bun indicator al temperaturii corectea eleveuzei. La demarajul local, temperatura corectă este indicată de puiiuniform răspândiţi pe suprafaţa de demaraj aşa cum este prezentat înFigura 6. În diagramă, eleveuza este reprezentată de cercul de culoarealbastru deschis.

Figura 6: Distribuţia păsărilor sub eleveuze

20


Eleveuză

LEGENDĂA - Marginea eleveuzeiB - 2 m de la marginea eleveuzei

Temperatura prea ridicatăPuii nu fac nici un zgomotPuii gâfâie, capul şi aripile coborâtePuii stau departe de eleveuze

Temperatura corectăPuii răspândiţi uniformNivelul zgomotului reprezintă confort

Temperatura prea scăzutăPuii se înghesuie sub eleveuzăZgomotul puilor reprezintă semn de disconfort

Curenţi de aerAceastă distribuţie necesită investigaţieInfluenţată de curenţi de aer, distribuţieneuniformă a luminii, zgomote din exterior

2 m 2 m

B BA A

Mai jos este prezentată o imagine a păsărilor în zona de confort termic îndemaraj local la o temperatură corectă.

Figura 7: Pui în condiţii optime de demaraj local

Demaraj în toată halaLa demarajul în toată hala, nu sunt variaţii de tempertură în interiorul halei,dar totuşi pot fi montate şi încălzitoare suplimentare. Principala sursă deîncălzire pentru toată hala poate fi directă sau indirectă (utilizând aer cald).Mai jos este prezentată aşezarea halei pentru demarajul în toata hala.

Figura 8: Aşezare standard pentru sistemul de demaraj în toată hala

În contextul aşezării halei din Figura 8, temperaturile optime sunt prezentateîn Tabelul 3.

Comportamentul puilor în cazul demarajului în toată halaComportamentul puiului este cel mai bun indicator al temperaturii corecte.Figura 9 prezintă distribuţia diferită a puilor în cazul demarajului în toatăhala la temperaturi diferite. La demarajul în toată hala, temperaturacorectă este indicată de puii ce formează grupuri de 20-30 de indivizi, darcu migrări ale acestora între grupuri. Trebuie să existe furajare şi adăparecontinuă în lot.

21


LEGENDĂ60% Suprafaţă hârtieHrănitori troncononice automateLinie adăpareAdăpători suplimentare

Figura 9: Comportamentulpuilor la temperaturi diferite în sistemul dedemaraj în întreaga hală

Când se utilizează sistemul de demaraj în întraga hală, trebuie acordatăo atenţie deosebită monitorizării şi controlului temperaturii şi a umidităţiihalei (consultaţi Interacţiunea dintre temperatură şi umiditate).

Mai jos este prezentată o imagine cu păsări în sistemul de demaraj înîntreaga hală.

Figura 10: Pui în sistemul de demaraj în întreaga hală la temperatură corectă

Puncte cheie• Temperatura este un punct critic şi trebuie menţinută la nivelul

recomandat.• Temperaturile trebuie verificate manual la nivelul puiului.• Comportamentul puiului trebuie observat frecvent şi în amănunt.

22


Prea ridicată Corectă Prea scazută

23


Note

24


Note

25

Obiective

Asigurarea unui program de furajare prestabilit pentrufurnizarea unei game largi de reţete echilibrate care săsatisfacă cerinţele nutriţionale ale broilerilor în toateetapele lor de creştere şi care optimizează eficienţa şiprofitabilitatea fără să compromită bunăstarea păsăriisau mediul.

Sistemele de furajare şi adăpare folosite, împreună cumanagmentul acestor sisteme, vor avea impact asupraconsumului de furaj şi apă, şi astfel asupra performanţeişi eficienţei păsării.

Pagini Cuprins

27 Principii27 Furnizarea nutrienţilor29 Programul de furajare30 Forma furajului şi calitatea fizică a furajului.30 Furajarea cu grâu integral31 Furajarea şi stresul termic32 Microclimatul32 Calitatea aşternutului32 Calitatea apei34 Sisteme de adăpare38 Sisteme de furajare

ASIG

URAR

EA F

URAJ

ULUI

ŞI A

APE

I

ASIGURAREAFURAJULUI ŞI AAPEI

Secţiunea 2

Aprovizionarea cu furaj şi apăPrincipiiFurajul este un component major al costului total de producţie albroilerului. Pentru a obţine performanţa optimă, reţetele trebuie formulateastfel încât să ofere un echilibru între energie, proteină şi aminoacizi,minerale, vitamine şi acizi graşi esenţiali. Alegerea programului de furajareva depinde de obiectivul final al afacerii; de exemplu dacă intenţia estemărirea profitabilităţii păsărilor vii sau optimizarea randamentuluicomponentelor carcasei.

Nivelurile recomandate de nutrienţi şi programele de furajare pot fi găsiteîn Specificaţii nutriţionale broiler Ross, care oferă mai departeinformaţii despre:

• Posibilitatea de a alege programul de furajare în funcţie de gama deproduse finale şi cerinţele pieţii.

• Nivelurile optime ale aminoacizilor digestibili din reţeta pentru creştere,eficienţă, randament de procesare şi profitabilitate.

Informaţii nutriţionale mai detaliate pentru nutriţionişti profesionişti pot figăsite în Suplimentul de nutriţie broiler Ross. Acesta conţine mai multeinformaţii despre:

• Furajarea separată pe sexe a broilerilor.• Procentele corecte de includere pentru utilizarea graului integral.• Recomandările nutriţionale legate de stresul termic.• Ghid al furajării în legatura cu problemele de microclimat.

Furnizarea de nutrienţiEnergieBroilerii necesită energie pentru creşterea ţesutului, menţinere şiactivitate. Sursele de carbohidraţi, cum ar fi porumbul, grâul şi diversegrăsimi sau uleiuri reprezintă sursa majoră de energie în furajele pentrupasăre. Nivelurile de energie sunt exprimate în Megajouli (MJ/kg) saukilocalorii (kcal/kg) energie metabolizabilă (EM), aceasta reprezentândenergia disponibilă pentru broiler.

ProteinăProteinele din furaj, cum ar fi cele din cereale şi şrot de soia sunt compuşicomplecşi care sunt transformaţi prin digestie în aminoacizi. Aceştiaminoacizi sunt absorbiţi şi transformaţi în proteine care sunt utilizate încreşterea ţesuturilor, de ex. muşchi, nervi, piele şi pene.

Nivelurile din reţetă ale proteinei brute nu indică calitatea proteinelordin ingredienţii furajeri. Calitatea proteinei din reţetă se bazeazăpe nivelul, echilibrul şi digestibilitatea aminoacizilor esenţiali în furajulfinal omogenizat.

27

ROSS MANUAL DE MANAGEMENT BROILER: Aprovizionarea cu furaj şi apă

Broilerul Ross este în mod special sensibil la nivelurile de aminoacizi dinreţete şi va răspunde bine, din punct de vedere al creşterii, eficienţeiconsumului de furaj şi profitabilităţi, la reţete echilibrate în modcorespunzător, cum a fost recomandat. Niveluri mai ridicate de aminoacizidigestibili s-au dovedit a îmbunătăţi profitabilitatea prin creştereaperformanţei broilerului şi a randamentului de procesare. Acest lucrudevine deosebit de important atunci când broilerii sunt crescuţi pentruporţionare sau dezosare.

MacromineraleAsigurarea nivelurilor corecte ale principalelor minerale, într-un echilibruadecvat, este important pentru broilerii de înaltă performanţă.Macromineralele implicate sunt calciu, fosfor, sodiu, potasiu şi clor.

Calciu şi fosfor: Calciul din dieta broilerilor influenţează creşterea, eficienţafurajului, dezvoltarea osaturii, sănătatea picioarelor, funcţiile sistumuluinervos şi sistemul imunitar. Este esenţială asigurarea calciului în cantităţiadecvate şi în mod regulat. Fosforul, ca şi calciul, este necesar în forma şicantitatea corectă pentru a optimiza structura scheletului şi creşterea.

Sodiu, potasiu şi clor: Aceste minerale sunt necesare pentru funcţiilemetabolice generale. Niveluri reduse pot afecta consumul de furaje,creşterea şi pH-ul sângelui. Nivelurile excesive ale acestor minerale,determină creşterea consumului de apă şi, ulterior, un aşternut deproastă calitate.

Microminerale şi vitamineMicromineralele şi vitaminele sunt necesare pentru toate funcţiilemetabolice. O suplimentare corectă a micromineralelor şi a vitaminelordepinde de ingredientele din furaj utilizate, de procesul de fabricare afurajului şi de circumstanţele locale.

Din cauza diferenţelor nivelurilor de vitamine din diferite cereale, nivelulde suplimentare al unor vitamine trebuie să fie modificat. În consecinţă,recomandări separate sunt de obicei propuse pentru unele vitamine,în funcţie de cereale (de exemplu, grâu faţă de porumb) pe care sebazează reţetele.

EnzimeEnzimele sunt acum utilizate în mod frecvent în reţetele pentru păsări pentrua îmbunătăţii digestibilitatea ingredienţilor din furaj. În general, enzimele dinfuraj acţionează asupra carbohidraţilor, proteinelor şi mineralelor din plante.

Puncte cheie• Utilizaţi niveluri recomandate de aminoacizi digestibi pentru o

performanţă optimă a broilerului.• Asiguraţi-vă că sunt utilizate surse de proteine de bună calitate.• Asiguraţi niveluri corecte ale majorităţii mineralelor în raportul corect.• Suplimentarea cu vitamine şi minerale depinde de ingredientele din

furaj utilizate, procesul de fabricare a furajului şi de circumstanţelelocale.

28


Program de furajareFuraje starterObiectivul perioadei de demaraj (vârsta de la 0 la 10 zile) are scopulstabilirii unui apetit bun şi creştere timpurie maximă în ideea atingeriigreutăţii corporale standard la 7 zile. Este recomandat ca furajul starterpentru broiler să fie administrat timp de zece zile. Starterul reprezintă omică parte din costul total al furajului şi deciziile asupra formulării reţeteitrebuie să se bazeze în primul rând pe performanţă şi profitabilitate, maidegrabă decât pur şi simplu pe costul reţetei. Beneficiul maximizăriiconsumului de nutrienţi asupra creşterii timpurii la broiler şi respectiv aperformanţei este bine stabilit. Furajând broilerii cu densitatea nutrienţilorrecomandată, va asigura stabilirea unei creşteri optime în timpul acesteiperioade de viaţă.

Furaje de creştereFurajul de creştere broiler este administrat în general 14-16 zile dupăfurajul starter. Tranzitul de la starter la creştere va implica o schimbare atexturii de la brizură-minigranule la granule. În funcţie de mărimeagranulei produse, poate fi necesar să se administreze prima livrare defuraj de creştere ca brizură sau minigranule.

În acest timp creşterea broilerului continuă să fie dinamică. De aceeaacesta are nevoie să fie susţinută printr-o ingestă adecvată de nutrienţi.Este foarte importantă asigurarea densităţii corecte a nutrienţilor din dietă,în special a energiei şi aminoacizilor, pentru o ingestă de furaj, creştere şiconsum specific de furaj optime.

Furaje de finisare.Furajul de finisare este responsabil pentru volumul şi costul cel mai ridicatdin totalul furajării broilerilor. De aceea este important ca furajele să fieechilibrate pentru a maximiza câştigul financiar pentru tipul de produsecare se realizează.

Furajele de finisare trebuie administrate de la 25 de zile până laprocesare. Păsările abatorizate mai târziu de 42-43 zile pot necesita o adoua reţetă de furaj de finisare de la vârsta de 42 de zile.

Utilizarea unuia sau a mai multor furaje de finisare broiler va depinde de:

• Greutatea de abatorizare dorită.• Lungimea perioadei de producţie.• Forma programului de furajare.

Perioadele de eliminare a medicamentelor va dicta utilizarea unui furaj definisare special. Furajul de eliminare a medicamentelor trebuie administratsuficient de mult timp înainte de abatorizare pentru a elimina risculprezenţei reziduurilor de produse farmaceutice în carne. Trebuie respectateperioadele de eliminare specificate în fişele medicamentelor prescrise. Nueste recomandat să se facă reduceri extreme ale nutrienţilor din reţetă întimpul perioadei de eliminare a efectelor medicamentaţiei.

29


Puncte cheie• Este recomandată furajarea cu reţeta starter timp de zece zile.

Deciziile asupra formulării reţetei trebuie să se bazeze peperformanţă şi profitabilitate.

• Furajul de creştere trebuie să asigure ingesta de nutrienţi, să susţinăcreşterea dinamică din această perioadă.

• Furajul finisare trebuie să fie formulat pentru a maximiza câştigulfinanciar şi să fie adaptat pentru vârsta păsării, dar nu suntrecomandate reduceri extreme de nutrienţi.

Forma şi calitatea fizică a furajuluiCreşterea broilerului şi eficienţa utilizarii furajului vor fi în general maibune dacă furajul starter este sub formă de brizură sau minigranule,furajele de creştere şi finisare sunt granulate (Tabel 4). În funcţie demarimea granulei, poate fi necesar să se furnizeze o primă livrare de furajde creştere sub formă de brizură sau minigranule.

Brizura şi granulele de proastă calitate vor reduce ingesta de furaj şiperformanţa. În fermă, trebuie acordată atenţie degradării fizice a brizuriişi granulelor în timpul manipulărilor.

Tabel 4: Forma furajului în raport cu vârsta broilerului

Furajele brizurate şi granulate de calitate sunt preferate în locul celormăcinate făină; totuşi, dacă se furajează cu făină, particulele de furajtrebuie sa fie suficient de grosiere şi uniforme în dimensiune. Furajelefăină pot beneficia de includerea de grăsimi în reţetă pentru a reducepraful şi pentru a îmbunătăţi omogenitatea componenţilor furajului.

Puncte cheie• Un furaj de calitate fizică slabă va avea un impact negativ asupra

performanţei broilerului.• Utilizaţi furaje brizurate şi granulate de calitate bună pentru o

performanţă optimă.• Când se furajează cu făină, asiguraţi o particulă rugoasă uniformă.

Reduceţi nivelul particulelor fine (<1 mm) la mai puţin de 10%.

Furajarea cu grâu integralFurajarea cu furaj combinat cu grâu integral poate reduce costurilefurajului per tonă. Totuşi, aceasta trebuie să compenseze pierderea laeviscerare şi a randamentului pieptului.

30


Vârsta Forma şi marimea furajului0-10 zile Brizură sau minigranule11-24 zile Diametrul granulelor 2-3.5 mm sau furaj măcinat făină25 zile până la procesare Diametrul granulelor 3.5 mm sau furaj măcinat făină

Nivelul de includere al grâului integral trebuie să fie calculat cu precizie înformularea furajului combinat si echilibrat. Dacă nu este realizată oreglare adecvată, performanţa păsării va fi compromisă, deoarece nivelulnutrienţilor din reţetă este inadecvat. Ghidul includerii de grâu întreg înfurajul combinat este dat mai jos.

Tabel 5: Includere a grâului integral în reţetele de broiler

+ Includeri mai mari de grâu sunt posibile dacă se furajează cu concentraţie mai ridicată de furajecombinate sau echilibrate.

Grâul integral trebuie retras din furaj cu două zile înainte de depopularepentru evitarea problemelor de contaminare din timpul eviscerăriiîn abator.

Punct cheie• Diluarea reţetelor cu grâu integral poate reduce performanţa dacă

furajul combinat nu este corect reglat.

Furajul şi stresul termicNivelurile corecte ale nutrienţilor şi echilibrul acestora, împreună cuutilizarea ingredienţilor furajeri cu niveluri mai ridicate ale digestibilităţii,vor ajuta să micşoreze efectul stresului termic.Asigurarea texturii optime ale brizurii şi granulelor, va micşora energiaconsumată pentru mâncarea furajului şi va reduce căldura generată întimpul furajării. Forma optimă a furajului va îmbunătăţii de asemeneapalatabilitatea furajului şi va ajuta ingesta compensatoare de furaj careapare în timpul perioadelor reci.Asigurând o creştere a energiei prin grăsimea din furaj (în loc decarbohidraţi) în timpul perioadei calde, s-a dovedit a fi benefic în unelesituaţii datorită reducerii temperaturii produsă indirect de reţetă.Apa rece cu puţină sare, disponibilă imediat, este cel mai importantnutrient în timpul stresului de căldură.Utilizarea strategică a vitaminelor şi electroliţilor, fie prin furaj, fie prin apă,va ajuta păsările să reziste factorilor stresori din mediului ambiant.

Puncte cheie• Asigurarea nivelurilor corecte de nutrienţi şi utilizarea nutrienţilor cu

o digestibilitate ridicată va ajuta la micşorarea efectelor stresuluide căldură.

• Forma optimă a furajului va micşora stresul de căldură şi va permiteapariţia ingestei compensatorii de furaj.

• Asiguraţi apă rece cu o cantitate redusă de sare.• Asiguraţi-vă că furajul este disponibil păsărilor pe timpul celei mai

răcoroase părţi a zilei.31


Reţeta Rată de includere grâuStarter ZeroCreştere Creştere gradată la 10%+Finisare Creştere gradată la 15%+

MicroclimatulEmisiile de azot şi amoniac pot fi reduse prin micşorarea excesuluinivelurilor de proteină brută din furaj. Aceasta este obţinută princalcularea reţetelor pentru a echilibra nivelurile recomandate aleaminoacizilor esenţiali digestibili, mai degrabă decât prin micşorareanivelurilor de proteină brută.

Ratele de eliminare a fosforului pot fi reduse prin furajarea aproape decerinţele păsării şi utilizând enzime de fitază.

Puncte cheie• Calcularea furajului pentru a echilibra nivelurile de aminoacizi

esenţiali digestibili, va micşora eliminarea de azot.• Eliminările de fosfor pot fi micşorate prin furajarea aproape de

cerinţele păsării.

Calitatea aşternutuluiCalitatea aşternutului afectează direct sănătatea păsării. Niveluri mai reduseale umidităţii aşternutului reduce cantitatea de amoniac din atmosferă, careajută la reducerea stresului respirator. Incidenţa dermatitelor este deasemenea redusă dacă aşternutul este de bună calitate.

Asigurând un management corespunzător, urmând practicile sanitare şide microclimat, strategiile nutriţionale urmatoare vor ajuta la menţinereaunui aşternut de bună calitate:

• Evitaţi nivelurile excesive de proteină brută în reţete.• Evitaţi niveluri ridicate de sare/sodiu, deoarece aceasta va creşte

cantitatea de apă consumată de pasăre provocând umezirea aşternutului.• Evitaţi ingrediente greu digestibile sau cu celuloză multă în reţetele

furajere.• Asiguraţi grăsimi/ulei de bună calitate în reţeta de furaj, aceasta ajută

la evitarea problemelor tractusului digestiv care provoacă umezireaaşternutului.

Calitatea apeiApa este un element vital. Orice reducere a cantităţii de apă consumatesau creştere a pierderilor de apă poate avea un efect semnificativ înperformanţă pe parcursul vieţii puiului. Informaţii mai detaliate pot fi găsiteîn Note tehnice Ross 08/47 – Calitatea apei.

Apa furnizată broilerilor nu trebuie să conţină cantităţi excesive deminerale. Apa nu trebuie să fie contaminată cu bacterii. Deşi apa furnizatăpentru consumul uman poate fi de asemenea folosită şi pentru broiler, apadin puţuri forate, rezervoare deschise sau surse publice de calitate slabă,pot cauza probleme.

Sursa de apă trebuie să fie testată pentru a verifica nivelul de săruri decalciu (duritatea apei), salinitatea şi nitraţii.

32


După curăţarea halei şi înainte de sosirea puilor, apa trebuie testatăpentru contaminare bacteriană la sursă, bazinul de stocare şi la punctelede adăpare.

Tabelul de mai jos prezintă concentraţia maximă acceptată de minerale şimaterii organice în sursa de apă.

Tabel 6: Concentraţiile maxime acceptate de minerale și materii organiceîn sursa de apă

Este puţin probabil ca nivelurile prezentate în Tabelul 6 să fie depăşitedacă apa este furnizată dintr-o sursă principală sigură.

Totuşi, apa din rezervoare sau puţuri, poate avea niveluri excesive denitraţi şi un număr ridicat de bacterii. Acolo unde nivelul de bacterii esteridicat, trebuie determinată cauza şi îndepărtată. Contaminareabacteriană poate reduce adeseori performanţele producţiei biologice atâtîn fermă cât şi în abator.

Apa care este curată la punctul de intrare în ferma de broiler se poatecontamina prin expunerea la bacteriile din mediul halei (Figura 11).Clorinarea între trei şi cinci ppm la nivelul picurătorului va reduce numărulde bacterii, în special acolo unde sunt în funcţiune sisteme de adăpare cusuprafeţe expuse de apă . Radiaţia ultravioletă (UV) este de asemeneaeficientă în controlul contaminării bacteriene.

33


ConcentraţiaMaterial acceptată Observaţii

(ppm sau mg per litru)Solide dizolvate 0-1,000 Niveluri mai mari vor cauza

fecale umede şi vor reduceperformanţa.

Coliforme fecale 0 Niveluri mai ridicate indicăapă contaminată.

Clor 250 Dacă nivelul sodiului este mairidicat de 50, concentraţiileacceptate de clor sunt multmai reduse (mai puţin de 20).

Sodiu 50Săruri de calciu (duritate) 70pH 6.5-8.5 Apa acidă va coroda echipa-

mentul şi va anihila interven-ţiile de menţinere a sănătăţii.

Nitraţi urmeSulfaţi 200-250 Nivel maxim dorit. Nivelurile

mai ridicate vor creşteumezeala şi fecalele apoase.

Potasiu 300Magneziu 50-125 Niveluri mai ridicate vor

exacerba influenţa sulfaţilor.Fier 0.30Plumb 0.05Zinc 5.00Mangan 0.05Cupru 0.05

Dacă apa conţine niveluri ridicate de fier sau săruri de calciu şi este dură,valvele şi conductele adăpătorii se pot bloca. Sedimentele pot bloca deasemenea conductele de apă şi acolo unde acest lucru reprezintă oproblemă, este recomandat să se filtreze cu un filtru de 40-50 microni.

Figura 11: Creșterea numărului de bacterii în adăpătorile unde apa esteexpusă la atmosfera din hala de broiler

Puncte cheie• Asiguraţi acces nerestricţionat la apă proaspătă, curată şi de bună

calitate.• Testaţi sursa de apă în mod regulat pentru factori contaminanţii

bacteriologici şi minerali şi luaţi măsurile necesare de corectare.

Sisteme de adăpareApa trebuie să fie disponibilă pentru broileri 24 de ore pe zi. Sursa de apăinadecvată, fie în volum fie în număr de puncte de adăpare, va duce lascăderea ratei de creştere. Pentru a fi siguri că lotul primeşte apăsuficientă, trebuie monitorizat zilnic raportul apă - furaj consumat.

Măsurarea consumului de apă poate fi utilizată să monitorizezedefecţiunile sistemului (furaj şi apă), să monitorizeze starea de sănătateşi să evalueze performanţa.

La 21°C, păsările consumă suficientă apă atunci când raportul dintrevolum apă (litri) şi greutate furaj(kg)rămâne aproape de:

• 1.8:1 pentru adăpători cu clopot.• 1.6:1 pentru picurători fără cupiţe.• 1.7:1 pentru adăpători cu cupiţe.

Cerinţa de apă va varia în funcţie de consumul de furaj.

Păsările vor consuma mai multă apă la temperaturi mai ridicate alemediului. Cerinţa de apă creşte cu aproximativ 6,5% pe grad C la peste21°C. În zonele tropicale temperaturile ridicate prelungite vor dublaconsumul zilnic de apă.

34


LEGENDĂTotal bacteriiS. aureousE.coli

Num

ăr b

acte

rii

După curăţenie Vârsta de o zi Vârsta de 5 zile

40.000

35.000

30.000

25.000

20.000

15.000

10.000

5.000

00 0 0 0 0 0

40.000

15.000

10.000

Apa foarte rece sau foarte caldă va reduce consumul de apă. Cândvremea este foarte caldă o bună practică constă în evacuarea apei dinliniile de adăpare la intervale regulate pentru a asigura pe cât posibil o apăcât mai rece.

În fermă, trebuie asigurată o stocare adecvată a apei, în cazul defectăriisursei principale. Ideal, este asigurarea unei rezerve suficient de marecare să asigure un consum maxim pentru 24 de ore.

Măsurarea consumului de apă zilnic este o practică vitală demanagement. Un consum de apă tipic la 21°C este dat în Tabelul 7. Oreducere a consumului de apă oferă un avertisment în avans alpotenţialelor probleme de sănătate şi producţie.

Debitmetrele trebuie să coreleze debitele de apă cu presiunea. Estenecesar un minim de un debitmetru pe hală, dar preferabil mai multepentru a permite zonarea în interiorul halei.

Tabel 7: Consum de apă tipic la broiler la 21°C în litri pentru 1.000păsări pe zi

M = Masculi, F = Femele, NS = Nesexaţi

PicurătoriPicurătorile trebuie instalate astfel încât să se asigure un niplu la 12păsări; trebuie asigurate adăpători suplimentare (şase pentru 1.000 pui)pentru primele trei – patru zile.

Numărul de păsări pe niplu va depinde de debitul niplului, vârsta desacrificare, climat şi proiectul halei. Liniile de adăpare necesită a fiverificate zilnic pe parcursul lotului pentru a obţine performanţa optimă.

O linie de adăpare cu presiune ridicată poate conduce la risipă şi aşternutumed. O linie de adăpare cu presiune joasă poate conduce la reducereaconsumului de apă şi în consecinţă la reducerea ingestei de furaj.

Înălţimea liniei de adăpare trebuie să fie joasă la începutul lotului şiridicată pe măsură ce păsările îmbătrânesc. Liniile de adăpare care suntprea înalte pot restricţiona consumul de apă al păsărilor, în timp ce liniilecare sunt prea jos pot determina aşternut umed.

35


M F NS M F NS M F NS7 62 58 61 66 61 65 70 65 68

14 112 101 106 119 107 112 126 113 11921 181 162 171 192 172 182 203 182 19328 251 224 237 267 238 252 283 252 26635 309 278 293 328 296 311 347 313 32942 350 320 336 372 340 357 394 360 37849 376 349 363 400 371 386 423 392 40956 386 365 374 410 388 398 434 410 421

Vârstapăsăril-or (zile)

Picurători fărăcupiţe

Picurători cucupiţe

Adăpători cuclopot

36


35°-45° 75°-85°

În stadiile iniţiale ale demarajului, liniile de adăpare trebuie plasate la oînălţime la care pasărea este capabilă să bea. Spatele puiului trebuie săformeze un unghi de 35-45° cu podeaua în timpul procesului de adăpare.Pe măsură ce pasărea creşte linia de adăpare trebuie ridicată astfel caspatele păsării să formeze un unghi de aproximativ 75-85° cu podeaua,în acest fel păsările se întind uşor după apă (Figura 12).

Figura 12: Reglarea înălţimii adăpătorii cu niplu

Figura 13: Exemplu de adăpătoare cu niplu

Adăpătorile tip clopotLa vârsta de o zi trebuie să se asigure un minim de şase adăpători (40cm diametru) per 1.000 pui; trebuie să fie disponibile de asemenea surseadiţionale de apă sub forma de şase adăpători suplimentare sau tăviţe deplastic per 1.000 pui.

Pe măsură ce broilerii înaintează în vârstă şi aria utilizată din hală creşte,trebuie asigurate opt adăpători cu clopot (40 cm diametru) per 1.000 pui.Acestea trebuie distribuite uniform în hală astfel ca nici un broiler să nu fiemai departe de doi metri de apă. Ca un ghid, nivelul apei trebuie să fie la0,6 cm sub marginea adăpătorii până la aproximativ 7-10 zile. După zecezile trebuie să fie 0,6 cm de apă în adăpători.

37


Tipul adăpătorii Necesarul de adăpători per 1.000 păsări după perioadade demaraj

Adăpători tip clopot 8 adăpători (40 cm diametru) per 1.000 păsări.Nipluri 83 nipluri per 1.000 păsări (12 păsări per niplu sau pentru

broiler >3 kg 9-10 păsări per niplu).

Adăpătorile suplimentare şi tăviţele utilizate la o zi trebuie înlăturatetreptat, astfel ca la trei sau patru zile toţi puii să bea din adăpătorileautomate.

Cerinţele pentru numărul minim de adăpători per 1.000 păsări dupăperioada de demaraj sunt date în tabelul de mai jos.

Tabel 8: Cerinţele pentru numărul minim de adăpătoriper 1.000 păsăridupă perioada de demaraj

Înălţimea adăpătorilor trebuie verificată zilnic şi reglată astfel ca bazafiecărei adăpători să fie la nivel cu spatele broilerului începând cu ziua 18,consultaţi figura de mai jos.

Figura 14: Înălţimea adăpătorii tip clopot

Puncte cheie• Apa de băut trebuie să fie disponibilă păsărilor 24 de ore pe zi.• Asiguraţi adăpători suplimentare pentru primele patru zile de viaţă

ale lotului.• Raportul furaj apă trebuie să fie monitorizat zilnic pentru a verifica

dacă consumul de apă este corespunzător.• Asiguraţi o creştere a consumului de apă în caz de temperaturi

ridicate.• Purjaţi liniile de adăpare pe timp călduros pentru a vă asigura că apa

este cât mai rece.• Reglaţi zilnic înălţimea adăpătorilor.• Asiguraţi front de adăpare suficient şi asiguraţi-vă că adăpătorile

sunt uşor accesibile tuturor păsărilor.

Sisteme de furajareFurajul trebuie să fie furnizat sub formă de brizură sau minigranule pentruprimele zece zile de viaţă. Furajul trebuie plasat în tăviţe plate sau pehârtie pentru a fi cât mai accesibil puilor. Podeaua trebuie acoperită celpuţin cu 25% hârtie.

Trecerea pe sistemul principal de furajare trebuie făcută treptat înprimele două, trei zile după ce puii încep să arate interes în sistemulprincipal. Acolo unde sunt utilizate programul şi durata de lumină trebuieacordată atenţie deosebită frontului de furajare, pentru a permitecompetiţia creată suplimentar.

Reţetele administrate păsărilor vor depinde de greutatea în viu, vârsta desacrificare, climat, tipul halei şi tipul echipamentului.

Frontul de furajare insuficient va reduce rata de creştere şi va cauzauniformitate slabă. Numărul de păsări per linie de furajare depinde înultimă instanţă de greutatea în viu la abator şi de soluţia constructivă asistemului de furajare.

Principalele sisteme de furajare automată disponibile pentru broiler sunt:

• Hrănitori tronconice: 45-80 păsări per hrănitoare (raport mai mic pentrupăsări mai mari).

• Hrănitori cu lanţ: 2.5 cm per pasăre (40 păsări per metru de jghiab).• Hrănitori tub: 38 cm diametru (70 păsări per tub).

Toate tipurile de hrănitori trebuie reglate pentru a reduce pierderile şipentru a asigura acces optim pentru păsări. Baza jghiabului sau ahrănitorii trebuie să fie la acelaşi nivel cu spatele păsărilor (Figura 15).Înălţimea hrănitorilor tronconice şi a celor tub pot fi reglate individual.Înălţimea hrănitorilor cu lanţ este reglabilă cu ajutorul unui troliu.

Figura 15: Înălţimea hrănitorilor

Un reglaj incorect poate creşte risipa de furaj. Când se întâmplă aceasta,estimarea consumului specific de furaj devine eronată iar furajulrisipit, când este consumat, este posibil să poarte un risc ridicat decontaminare bacterială.

38


În toate sistemele de furajare este o practică comună să se permităpăsărilor să golească hrănitorile prin consumarea furajului disponibil înjghiaburi sau hrănitori, o dată pe zi. Aceasta va reduce risipa de furaj careconduce la creşterea eficienţei utilizării furajului.

Reglajul înălţimii stratului de furaj este mai uşor la sistemele de furajarecu lanţ, deoarece este necesar un singur reglaj la buncărul de furaj.O întreţinere atentă a liniei de furajare cu lanţ va micşora incidenţalezionării picioarelor.

Sistemele de hrănitori tronconice sau cu tub necesită reglaje efectuateindividual pe hrănitoare.

Hrănitorile tronconice şi cu tub (dacă se umplu automat) au avantajul cătoate sunt umplute simultan, făcând furajul disponibil imediat pentrupăsări. Când sunt utilizate hrănitorile cu lanţ, distribuţia furajului dureazămai mult, acesta nefiind disponibil imediat pentru toate păsările.

O distribuţie neuniformă a furajului poate conduce la o performanţă mairedusă şi la creşterea incidenţei leziunilor provocate de scormonit asociatcu competiţia la hrănitori.

Puncte cheie• Suplimentaţi sistemul de furajare principal utilizând hârtie şi/sau

tăviţe pentru primele trei zile.• Asiguraţi hrănitori suficiente pentru numărul de păsări din hală.• Creşteţi frontul de furajare pe pasăre dacă durata şi programul de

lumină sunt modificate pentru a permite competiţia la hrănitor.• Reglaţi înălţimea hrănitorilor zilnic astfel ca spatele păsărilor să fie

la nivelul bazei hrănitorilor.

39


40


Note

41

Obiective

Mărirea performanţei lotului prin diminuarea sauprevenirea bolilor şi a infecţiilor în cadrul preocupăriipentru sănătatea publică printr-o bună creştere aanimalelor, biosecuritate şi practici de bunăstare.

Pagini Cuprins

43 Principii43 Biosecuritate45 Vaccinare46 Investigarea bolii50 Recunoaşterea bolii

SĂNĂ

TATE

ŞI B

IOSE

CURI

TATE

SĂNĂTATE ŞIBIOSECURITATE

Secţiunea 3

Sănătate şi biosecuritatePrincipiiSănătatea păsării are cea mai mare importanţă în producţia de broiler.Sănătatea precară a puilor va avea un impact negativ asupra tuturoraspectelor producţiei şi managementului lotului, inclusiv rata decreştere, eficienţa consumului specific de furaj, declasări, viabilitate şiaspecte de procesare.

Lotul trebuie să pornescă cu pui de o zi de bună calitate şi sănătoşi. Puiitrebuie să provină dintr-un număr mic de loturi de părinţi cu un statussimilar de sănătate; ideal, un lot donator pe hală.

Programele de control al bolilor în fermă implică:

• Prevenirea bolilor.• Detectarea timpurie a stării de boală.• Tratamentul condiţiilor identificate ale bolilor.

Monitorizarea parametrilor de producţie este esenţială pentru detectareatimpurie a stării de boală şi intervenţia punctuală. Intervenţia promptăîntr-un lot va ajuta la prevenirea transmiterii bolilor în loturile vecine şicele succesive.

Parametrii de producţie, cum ar fi numărul de păsări moarte la sosire(D.O.A.), greutatea corporală la şapte zile, mortalitatea zilnică şisăptămânală, consumul de apă, sporul mediu zilnic, eficienţa conversieifurajului şi declasările la procesare, trebuie revizuite cu atenţie şicomparate cu standardul companiei. Când parametrii de producţiemonitorizaţi nu corespund cu obiectivele stabilite, trebuie desfăşurată oinvestigaţie corespunzătoare de către personalul veterinar instruit.

Biosecuritatea şi vaccinarea sunt amândouă părţi integrate ale unuimanagement de succes al sănătăţii. Biosecuritate este necesară pentru apreveni în primul rând introducerea bolilor, iar un program de vaccinareadecvat este necesar pentru tratarea bolilor endemice.

BiosecuritateUn program complet de biosecuritate este critic pentru menţinereasănătăţii lotului. Înţelegerea şi urmarea normelor stabilite de biosecuritatetrebuie să fie parte a muncii fiecăruia. Educaţia periodică şi pregătireapersonalului este esenţială pentru a asigurarea biosecurităţii.

Biosecuritatea va preveni expunerea lotului la organisme cauzatoare deboli. Când se dezvoltă un program de biosecuritate, trebuie luate înconsiderare trei componente:

• Locaţia: Fermele trebuie să fie localizate astfel încât să fie izolate dealte păsări şi animale. Fermele cu o singură vârstă sunt preferabileastfel ca reciclarea agenţilor patogeni şi a tulpinilor de vaccin viu săfie limitate.

43

ROSS MANUAL DE MANAGEMENT BROILER: Sănătate şi biosecuritate

• Proiectul fermei: Este necesară o barieră (gard) pentru a preveniaccesul neautorizat. Hala trebuie să fie proiectată pentru a micşoratraficul, pentru a facilita curăţarea şi dezinfecţia, şi constructiv să nupermită pătrunderea păsărilor şi a rozătoarelor.

• Proceduri operaţionale: Procedurile trebuie să controleze mişcareaoamenilor, furajul, echipamentul şi animalele din fermă pentru apreveni introducerea şi răspândirea bolilor. Procedurile de rutină pot fimodificate în eventualitatea schimbării statusului bolilor.

Figura de mai jos prezintă multe din potenţialele rute ale expunerii la boli.

Figura 16: Elemente ale expunerii la boli

Puncte cheie• Restricţionaţi vizitatorii.• Stabiliţi cerinţe de vizitare pentru orice vizitator, care include un

protocol de evaluare a riscului pentru acea persoană, care trebuiecompletat înainte de intrare.

• Stipulaţi protocoale de intrare în fermă, inclusiv schimbareaîmbrăcămintei şi incălţămintei pentru personal şi vizitatori.

• Asiguraţi schimbarea încălţămintei sau încălţăminte de unicăfolosinţă la intrarea în fiecare hală.

• Nu trebuie introdus în fermă nici un echipament decât dacă a fostcurăţat şi dezinfectat.

• Toate vehiculele trebuie curăţate înainte de a intra în fermă.• Stabiliţi proceduri clare pentru curăţarea şi dezinfecţia halei şi

implementaţi-le.• Stabiliţi proceduri clare pentru managementul şi eliminarea

aşternutului şi implementaţi-le.• Reduceţi surplusul de agenţi patogeni prin alocarea unui timp de

repaus adecvat pentru curăţarea fermei.• Stabiliţi proceduri clare pentru igiena furajului, transport şi livrare şi

implementaţi-le.• Stabiliţi proceduri clare pentru managementul apei şi sanitaţie şi

implementaţi-le.• Stabiliţi un program integrat de control al rozătoarelor.• Stabiliţi proceduri pentru evacuarea păsărilor moarte.

44


Pui

Furaj

Cazare

Rozătoare

Apă

Păsărisălbatice

Alte păsări,animale & animalede companie

Oameni

Aşternut

Insecte

Staţie de incubaţie

Echipament & Vehicule

VaccinareaTabelul de mai jos scoate în evidenţă câţiva factori esenţiali pentru ovaccinare de succes la broileri.

Tabel 9: Factori pentru un program de vaccinare de succes

45


Modelul programului Administrarea Eficacitatea(elor) de vaccinare vaccinului vaccinuluiProgramele trebuie să sebazeze pe sfatul veterinarului,adaptate provocărilor specificelocale şi regionale bazate peverificări privind sănătatea şi peanalize de laborator.

Vaccinuri singure sau combinatetrebuie alese cu grijăcorespunzător vârstei şi stării desănătate a loturilor.

Vaccinarea trebuie să ducă ladezvoltarea consistentă anivelurilor de imunitate cumicşorarea potenţialelorefectelor adverse.

Programele pentru reproducţietrebuie să asigure niveluriuniforme şi adecvate aleanticorpilor maternali pentruprotecţia puilor împotrivadiverselor boli virale pe durataprimei săptămâni de viaţă.

Anticorpii maternali pot interferacu răspunsul puilor la uneletulpini de vaccin. Nivelurile deanticorpi maternali în broileri vorscădea pe măsură ce lotul depărinţi sursă îmbătrâneşte.

Urmaţi recomandărileproducătorului pentrumanipulare şi metoda deadministrare a produsului.

Instruiţi corespunzător echipa devaccinare pentru manipularea şiadministrarea vaccinurilor.

Păstraţi evidenţa vaccinărilor.

Când se administrează vaccinurivii în apă tratată cu clor, folosiţiun stabilizator de vaccin (cum arfi lapte lichid sau praf fărăgrăsime) adăugat în apă înainteavaccinului pentru neutralizareaclorului. Clorul poate reduce titrulvaccinului sau poate cauzainactivarea acestuia.

Cereţi sfatul medicului veterinarînaintea vaccinării păsărilorbolnave sau stresate.

Curăţarea periodică şi eficientăa halei, urmată de introducereaaşternutului nou, reduceconcentraţia de agenţi patogenidin mediul înconjurător.

Un vid sanitar adecvat întreloturi ajută la reducereaintensităţii normale de creştere aagenţilor patogeni din hală, carepot afecta performanţa lotuluicând se reutilizează aşternutul.

Verificări regulate ale manipulăriivaccinurilor, tehnicilor deadministrare şi răspunsurilepost-vaccinale sunt criticepentru controlul şi îmbunătăţireaperformanţelor.

Ventilaţia şi managementultrebuie să fie optimizate post-vaccinare, în special în timpulreacţiei de inducere a vaccinului.

Puncte cheie• Numai vaccinarea nu poate proteja loturile împotriva bolilor şi

practicilor de management necorespunzător.• Programele de vaccinare pentru broiler trebuie să fie dezvoltate prin

consultarea medicilor veterinari.• Vaccinarea este mai eficientă când ameninţările bolilor sunt

micşorate prin programe de biosecuritate şi management bineproiectate şi implementate.

• Programele de vaccinare trebuie să se bazeze pe statusul local albolilor şi de disponibilitatea vaccinurilor.

• Fiecare pasăre trebuie să primească doza de vaccin adecvată.• Programele de vaccinare ale loturilor de părinţi trebuie încorporate

în proiectul unui program de vaccinare corespunzător pentrubroileri.

Investigarea boliiInvestigarea bolilor necesită cunoştinţe a ceea ce se aşteaptă la ce vârstăşi cum se poate detecta ce este anormal pentru lot.

Când sunt observate sau suspectate probleme de sănătate în loturile debroiler, trebuie cerut sfatul veterinar cât mai devreme posibil.

Când se investighează cauza unei boli, trebuie acordată grijă în asociereaunei bacterii sau virus cauzei bolii. Sănătatea precară apare dintr-ovarietate de cauze şi interacţiuni.

Multe bacterii sau virusuri non-patogene pot fi de asemenea izolate dinbroileri sănătoşi.

Îmbunătăţirea continuă a sănătăţii broilerilor din cadrul unei ferme sau aunui complex de ferme de broiler, necesită o bună păstrare a evidenţei şicolectare de probe pe toată durata vieţii loturilor şi pe parcursul întreguluiproces de producţie.

Este utilă păstrarea unei actualizări cu preocupările locale şi regionale cuprivire la starea de sănătate pentru a fi pregătiţi pentru neaşteptat.

46


Este recomandată o abordare sistematică atuci când apar probleme desănătate în fermă.

Aspecte de luat în considerare:

• Furaj: disponibilitate, consum, distribuţie, granulare, conţinutnutriţional, contaminanţi, toxine şi timp de retragere al furajului.

• Lumină: adecvată pentru o creştere şi dezvoltare eficientă, expunereşi intensitate uniformă.

• Aşternut: nivelul de umiditate, nivelul de amoniac, încărcarea cu agenţipatogeni, toxine şi contaminanţi, adâncime, material utilizat, distribuţie.

• Aerul: viteză, contaminanţi şi toxine, umiditate, temperatură, dispon-ibilitate, bariere.

• Apa: sursa, contaminanţi şi toxine, aditivi, disponibilitate, încărcare cuagenţi patogeni, consum.

• Spaţiu: densitatea păsărilor, disponibilitatea furajului, disponibilitateaapei, obstacole de limitare, echipament de limitare.

• Sanitaţie: igiena clădirilor (în interiorul şi în afara halei), controlulrozătoarelor, practicile de întreţinere, curăţare şi dezinfecţie.

• Securitate: riscurile de biosecuritate.

Tabelele 10 şi 11 exemplifică parametri ai mortalităţii, posibil legaţi decalitatea şi sănătatea păsării. Tabelele sugerează de asemeneapotenţiale acţiuni de investigare, utilizând abordarea pentru problemelede sănătate scoase în evidenţă mai sus.

47


48


Observaţii Investigaţii Cauze posibileCalitate slabă a puilor:Număr crescut de morţi lasosire (D.O.A.).Comportament apatic al puilor.Aspect general al puilor:• Ombilic nevindecat• Genunchi/ciocuri roşi• Picioare negre încreţite• Gălbenuşuri sau ombilicuri

decolorate sau urâtmirositoare.

Pui mici ziua 1-4

Pui subdezvoltaţi şi taraţi:

Păsări mici, la 4-7 zile.

Furajul, sanitaţia, aerul şi apa:Sănătatea lotului de părinţi şistarea de igienă.Manipularea, depozitarea şitransportul ouălor.Sanitaţia staţiei de incubaţie,incubaţia şi managementul.Procesarea, manipularea şitransportul puilor.

Furaj, lumină, aer, apă şispaţiu:Umplerea guşii la 24 de oredupă plasarea puilor.Disponibilitatea şi accesibilitateala furaj şi apă.Comfortul şi bunăstarea păsării.

Furaj, lumină, aşternut, aer,spaţiu, sanitaţie şi securitate:Sursa de părinţi.Starea de hidratare a puilor.Condiţiile de demaraj.Calitatea furajului şiaccesibilitatea.Timpul de vid sanitar între loturi.Statusul bolilor.

Reţetă de furaj inadecvatăpentru lotul de părinţi.Starea de sănătate şi igienă alotului de părinţi, staţiei deincubaţie şi echipamentului.Parametri incorecţi pentrudepozitarea ouălor, umiditaterelativă, temperaturi şimanagementul echipamentului.Pierdere inadecvată deumiditate în timpul incubaţiei.Deshidratare cauzată de omărirea excesivă a ferestrei deecloziune sau scoatere târzie apuilor din eclozionatoare.

Mai puţin de 95% din pui cuguşa plina la 24 de ore dupăpopulare.Pui slabi.Hrănitori şi adăpători inadecvate.Niveluri inadecvate ale furajuluişi a apei.Probleme de amplasare şiîntreţinere a echipamentului.Temperatură şi microclimat dedemaraj necorespunzătoare.

Variaţia lotului sursă.Deshidratarea puilor.Furaj de calitate slabă.Condiţii precare de demaraj.Vid sanitar scurt între loturi.Curăţare şi dezinfecţieinadecvată.Boli.Practici neadecvate debiosecuritate şi igienă.

Tabel 10: Aspecte comune ale problemelor în faza de demaraj la 0-7 zile

49


Tabel 11: Probleme comune după vârsta de 7 zile

Puncte cheie• Să ştiţi la ce să vă aşteptaţi şi să fiţi precaut la posibilele deviaţii.• Observaţi... Investigaţi... Identificaţi... Acţionaţi.• Folosiţi o abordare sistematică.

Observaţii Investigaţii Cauze posibileBoala:

MetabolicBacterialViralFungicProtozoareParaziţiToxine

Stres

Număr ridicat de păsărimoarte la sosire (D.O.A.) înabator:Rată ridicată de refuz în abator.

Furaj, lumină, aşternut, aer,apă, spaţiu, sanitaţie şisecuritate:Igiena fermei de broiler.Statusul local al bolilor.Vaccinare şi strategii deprevenire a bolilor.Calitatea şi furnizarea furajului.Iluminatul şi ventilaţia.

Factori stresori potenţiali:Temperatura.Managementul.Boli imunosupresive.

Furaj, lumină, aşternut, aer,apă, spaţiu, sanitaţie şisecuritate:Date şi înregistrări despre lot.Starea de sănătate a lotului.Istoria lotului în perioada decreştere (cum ar fi lipsafurajului, apei sau energiei).Defecţiunile potenţiale aleechipamentului.Manipularea păsărilor de cătrepersonal.Experienţa şi nivelul depregătire al indivizilor caremanipulează păsările. Condiţii în timpul manipulării şitransportului păsărilor (cum ar fivremea şi echipamentul).

Condiţii proaste de microclimat.Biosecuritate proastă.Presiune ridicata a bolilor.Protecţie scăzută la boli.Implementare inadecvată sauimproprie a prevenţiei la boli.Calitate proastă a furajului.Furnizare inadecvată a furajului.Iluminat excesiv sau insuficient.Ventilaţie excesivă sauinsuficientă Management defermă inadecvat.Echipament inadecvat.Confort şi bunăstare a păsăriiinadecvatet.

Problemele de sănătate dintimpul creşterii.Managementul evenimenteloristorice relevante care afecteazăsănătatea şi bunăstareapăsărilor.Manipularea şi transportulimpropriu al păsărilor de cătreechipe.Condiţii dificile (legate de vremesau echipament) în timpulmanipulării, prinderii sautransportului la abator.

50


Recunoaşterea boliiRecunoaşterea problemelor de sănătate implică mai mulţi paşi.

În diagnosticarea, planificarea şi implementarea unei strategii de control aunei boli, este important de reţinut că o investigaţie mai amplă înseamnăun diagnostic corect şi acţiuni de control mai riguroase.

Recunoaşterea timpurie a bolii este esenţială.

Tabelul de mai jos scoate în evidenţă unele din căile prin care poate firecunoscută boala.

Tabel 12: Recunoașterea semnelor de boală

Puncte cheie• Observaţii zilnice.• Acurateţe la înregistrări.• Monitorizarea sistematică a bolilor.

Evaluarea zilnică acomportamentului păsării.

Aspectul păsării (cum ar fipenajul, mărimea,uniformitatea, coloratura).

Schimbările microclimatului(cum ar fi calitatea aşternutului,stres de căldură sau frig,probleme de ventilaţie).

Semne clinice de îmbolnăvire(cum ar fi zgomot respiratorsau stress, depresie, eliminarefecale, zgomotul din hală).

Uniformitatea lotului.

Vizitarea regulată a fermei.

Examinări de rutină a păsărilorşi post-mortem a celor moarte.

Colectarea corectă a probelorîn mărime şi tip. Alegereacorectă a analizelor următoareşi a acţiunilor ce urmează dupăexaminarea post-mortem.

Testare microbiologică derutină a fermelor, furaj,aşternut, păsări, şi altemateriale corespunzătoare.

Testarea corespunzătoarepentru diagnoză.Serologie corespunzătoare.

Mortalitatea zilnică şisăptămânală.

Consumul de apă şi furaj.

Tendinţa temperaturii.

Morţi la sosire după plasare înfermă sau după sosire înabator.

Declasări la abator.

Observaţii ale personaluluidin fermă

Monitorizarea în fermă şilaborator

Analiza datelor şi atendinţei

51


Note

52


Note

53

Obiective

Să se asigure un microclimat care să permită păsărilorobţinerea performanţei optime în rata de creştere,uniformitate, eficienţa consumului de furaj şi randament,fără a compromite, în acelaşi timp, sănătatea şi stareade bine a acestora.

Pagini Cuprins

55 Principii57 Adăpost şii sisteme de ventilaţie60 Sisteme de ventilaţie minim61 Sisteme de ventilaţie tranziţionale62 Sisteme de ventilaţie tunel63 Sisteme de răcire prin evaporare65 Iluminatul pentru broileri69 Managementul aşternutului70 Densitatea păsărilor

Pentru mai multe informaţii despre controlul microclimatului, vă rugămsă consultaţi publicaţia Ross, Managementul microclimatului în hala debroiler, 2009.

ADĂP

OST

ŞI M

ICRO

CLIM

AT

ADĂPOST ŞIMICROCLIMAT

Secţiunea 4

Adăpost şi microclimatPrincipiiModul principal de control al microclimatului păsărilor este prin controlulventilaţiei. Este esenţial să se asigure o cantitate constantă şi uniformă deaer de bună calitate la nivelul păsării. Aerul proaspăt este cerut în toatestadiile de creştere pentru a permite păsării să rămână sănătoasă şi săobţină potenţialul maxim.

Ventilaţia ajută la menţinerea temperaturilor din hală în zona de comfortpentru păsări. La începutul perioadei de producţie păstrarea păsărilorsuficient de calde este prima preocupare, dar pe măsură ce acesteacresc, păstrarea păsărilor suficient de reci devine principalul obiectiv.

Cazarea şi sistemele de ventilaţie utilizate vor depinde de climat, dar întoate cazurile ventilaţia eficientă trebuie să elimine excesul de căldură şiumiditate, să furnizeze oxigen şi să îmbunătăţească calitatea aerului prineliminarea gazelor periculoase.

Senzorii care monitorizează amoniacul, bioxidul de carbon, umiditatearelativă şi temperatura sunt disponibili pe piaţă şi pot fi utilizaţi împreunăcu sistemele de ventilaţie automate.

Pe măsură ce broilerii cresc, aceştia consumă oxigen, producând gaze şivapori de apă. Combustia de la aeroterme contribuie cu alte gaze în halade broiler. Sistemul de ventilaţie trebuie să elimine aceste gaze din halăşi să livreze aer de bună calitate.

AerPrincipalii contaminanţi ai aerului din microclimatul halei sunt praful,amoniacul, bioxidul de carbon, monoxidul de carbon şi excesul de vaporide apă. Când sunt în exces, ei afectează tractul respirator, scăzândeficienţa respiraţiei şi reducând performanţa păsării.

Expunerea continuă la aerul contaminat şi umed poate atrage boala (deex. ascite, sau boli respiratorii cronice), poate afecta reglareatemperaturii, şi poate contribuii la calitatea proastă a aşternutului, dupăcum se prezintă în tabelul de mai jos.

Tabel 13: Efecte ale contaminanţilor comuni ai aerului din hala de broiler

55

ROSS MANUAL DE MANAGEMENT BROILER: Adăpost şi microclimat

Amoniac Poate fi detectat prin miros la 20 ppm sau peste.>10 ppm va deteriora suprafaţa plămânilor.>20 ppm va creşte susceptibilitatea la boli respiratorii.>50 ppm va reduce rata de creştere.

Bioxid de carbon >3,500 ppm cauzează ascite şi este fatal la niveluri ridicate.Monoxid de carbon 100 ppm reduce procentul de oxigen şi este fatal la niveluri ridicate.Praf Deteriorează tractul respirator creşte susceptibilitatea la boli.Umiditate Efectele variază cu temperatura.La >29°C şi >70% umiditate

relativă, creşterea va fi afectată.

ApăPăsările produc un volum substanţial de apă, care trece în microclimat şitrebuie eliminată prin ventilaţie (menţinând în acelaşi timp temperaturilecerute ale aerului). O pasăre de 2,5 kg va consuma în jur de 7,5 litri apăpe parcursul vieţii ei şi va emite în atmosfera din hală 5,7 litri de apă.Aceasta arată că pentru 10.000 de păsări sunt pierdute în microclimatulhalei 57 de tone de apă ca umezeală expirată în aer sau prin fecale.Această cantitate de apă trebuie eliminată de sistemul de ventilaţie alhalei în timpul vieţii lotului. Dacă consumul de apă creşte din orice motiv,cererea pentru eliminarea umezelii va fi chiar mai mare decât aceasta.Stresul termicTemperatura normală a corpului unui pui broiler este de aprox. 41°C.Când temperatura ambientală depăşeşte 35°C, este sigur că broilerul vasuferi de stres termic.

Cu cât broilerul este expus mai îndelungat la temperaturi ridicate cu atâtmai mare este stresul şi efectele sale. Figura 17 se referă la relaţia dintretemperatura ambientală şi expunerea la aceasta.

Figura 17: Relaţia dintre temperatura ambientală, timp de expunere șitemperatura corporală

Broilerii îşi reglează temperatura corporală prin două metode; pierdere decăldură sensibilă şi căldură latentă. Între 13-25°C, pierderea de căldurăsensibilă apare ca radiaţie fizică şi convecţie în mediul cu temperaturămai scăzută. Când temperatura creşte peste 30°C apare o pierdere decăldură latentă prin răcire prin evaporare, gâfâială şi rată de respiraţiecrescută. Relaţia dintre cele două tipuri de pierdere de caldură şitemperatura ambientală este ilustrată în Tabelul 14.

56


LEGENDĂDecesTemperaturăambientalăºC

Tem

pera

tura

corp

orală

ºC

Ore de expunere0 1 2 3 4 5 6

Rata

de

resp

iraţie

pe

minu

tDeces

45.0

43.3

41.1

44.4

43.9

42.8

41.7

42.2

170

110

30

150

130

90

5070

190

43.3

40.637.8

35.032.229.7

Tabel 14: Pierderea de căldură la broileri

Gâfâiala permite păsării să-şi controleze temperatura corporală prinevaporarea apei de pe suprafeţele respiratorii şi sacii aerieni. Acestproces consumă energie. În condiţii de umiditate ridicată gâfâiala este maipuţin eficientă.Acolo unde temperaturile ridicate se menţin perioadeindelungate sau umiditatea este ridicată, gâfâiala poate fi insuficientăpentru a controla temperatura corporală şi pasărea poate suferi de strestermic. Pe măsură ce pasărea trece într-o stare de stres termic, temperaturacloacală urcă, ritmul cardiac şi cel metabolic creşte şi oxigenarea sângeluiscade. Stresul fiziologic indus de aceste reacţii poate fi fatal.

Dacă se observă că păsările gâfâie, atunci temperatura generală din halăpoate fi prea ridicată, sau temperatura locală din hală poate fi ridicatădatorită unei probleme cu uniformitatea distribuţiei aerului.

Pentru a reduce stresul termic:

• Reduceţi densitatea păsărilor.• Asguraţi-vă că există în orice moment apă rece, proaspătă, usor sărată.• Furajaţi pe timpul celei mai reci perioade a zilei.• Creşteţi viteza curenţilor de aer la nivelul păsărilor la 2-3 m/sec.• Micşoraţi efectele căldurii radiante de la soare.• Reduceţi efectele temperaturilor excesive prin plasarea separată pe

sexe la densităţi mai joase.

Cazarea şi sistemele de ventilaţieExistă două tipuri de sisteme de ventilaţie de bază: naturală şi forţată.

Naturală (Hale deschise pe lateral), care pot fi:

• Neasistate mecanic.• Asistate mecanic.

Forţată (Microclimat controlat), care poate fi:

• Minimă.• Tranziţională.• Tunel.• Pad-uri de evaporare.• Ceaţă la presiune.

57


Sensibilă Latentă(Radiaţie & Convecţie) (Evaporare)

25°C 77 2330°C 74 2635°C 10 90

Pierdere de căldură %Temperaturaambientală

Ventilaţie naturală: Hale deschise pe lateralVentilaţia naturală se referă la o hală deschisă pe lateral cu cortine,flapsuri sau uşi (Figura 18). Ventilaţia naturală implică deschiderea pelaterală a halei pentru a permite curenţilor de convecţie să intoducă aerulîn hală şi să îl mişte în interiorl halei. Cortinele laterale sunt cele maiîntâlnite iar deseori ventilaţia naturală este asociată cu ventilaţia cucortină. Când se încălzeşte, se deschid cortinele pentru a permite intrareaaerului exterior. Când se răceşte, cortinele sunt închise pentru arestricţiona circularea aerului.

Figura 18: Un exemplu de ventilaţie naturală

Ventilaţia cu cortină cere management 24 de ore din 24, dacă se dorestecontrolul satisfăcător al microclimatului halei. Constanta monitorizare acondiţiilor şi reglarea cortinelor este cerută pentru a compensaschimbările de temperatură, umiditate, viteză şi direcţie a vântului. Haleledeschise pe lateral, ventilate natural sunt acum mai puţin populare dincauza cerinţei unui management ridicat, comparativ cu microclimatulcontrolat al halei, care se consideră că asigură o viabilitate, rată decreştere mai bună, eficienţă a consumului de furaj şi comfort al păsării.

Când sunt deschise, cortinele halei permit pătrunderea din exterior a unuivolum mare de aer în hală, egalizând condiţiile din interior cu celeexterioare. Ventilaţia cu cortine este ideală numai atunci cândtemperatura exterioară este apropiată de temperatura cerută în hală.

Rata de schimb a aerului depinde de vânturile exterioare, iar asistenţaventilatoarelor îmbunătăţeşte eficienţa circulaţiei aerului. În zilele calde şifoarte calde cu vânt puţin, ventilatoarele asigură un efect de curent derăcire. Duzele de pulverizare trebuie utilizate împreună cu ventilatoarelede recirculare pentru a adăuga al doilea nivel de răcire.

În anotimpul rece, când deschiderile cortinelor sunt mici, aerul greupătrunde la viteză mică şi cade imediat pe podea, ceea ce poate răcipăsările şi poate produce udarea aşternutului. În acelaşi timp, aerul maicald iese din hală, rezultând oscilaţii mari de temperatură. În vreme rece,ventilatoarele de recirculare ajută la amestecarea aerului rece pătruns cuaerul cald din hală. În zonele cu climă rece, este recomandată operareacu cortine automate, cu ventilatoare pe laterala halei operate deasemenea de temporizatoare cu termostat.58


Sisteme de ventilaţie negativă: Hale cu microclimat controlatVentilaţia prin presiune negativă este cea mai populară metodă deventilaţie utilizată pentru a controla microclimatul halei. Un control mai bunal ratelor de schimb al aerului şi al căilor de mişcare ale aerului asigurăcondiţii mai uniforme în interiorul halei.

Sistemele de ventilaţie prin presiune negativă utilizează ventilatoareelectrice de evacuare pentru a dirija aerul în afara halei creând astfel opresiune mai mică în hală faţă de cea exterioară acesteia (Figura 19).Aceasta creează un vacuum parţial (presiune negativă sau statică) îninteriorul halei, astfel că aerul exterior poate intra prin deschiderilecontrolate din pereţii laterali. Viteza cu care aerul intră în hală estedeterminată de valoarea vacuumului din hală. Aceasta, în schimb, este ofuncţie a capacităţii ventilatoarelor şi a suprafeţei de admisie.

Figura 19: Un exemplu de ventilaţie forţată

Soluţia obţinerii presiunii negative (sau statice) corecte este corelareamărimii suprafeţei de admisie cu numărul de ventilatoare de evacuare înfuncţiune. Unităţile de comandă mecanice vor regla automat deschidereagurilor de admisie corespunzător ventilatoarelor care operează. Valoareapresiunii negative generate poate fi monitorizată de un manometru depresiune statică manual sau de perete.

Pe măsură ce broilerii cresc, rata de ventilaţie trebuie să crească. Trebuiepuse în funcţiune ventilatoare suplimentare controlate automat în funcţiede necesar. Aceasta se obţine prin echiparea halei cu senzori detemperatură sau termostate plasate în centrul halei sau (preferabil) în maimulte puncte la nivelul păsărilor.

Ventilaţia cu presiune negativă poate fi operată în trei moduri diferitecorespunzător necesarului de ventilaţie al păsărilor:

• Ventilaţie minimă.• Ventilaţie de tranziţie.• Ventilaţia tunel.

În orice sistem de ventilaţie cu presiune negativă, este necesar ungenerator electic de urgenţă.

59


Sisteme de ventilaţie minimăVentilaţia minimă este utilizată în perioadele cu vreme mai rece şi păsăritinere.

Scopul ventilaţiei minime este să introducă aer curat în hală şi săevacueze aerul viciat, suficient să evacueze excesul de umezeală şigazele menţinând temperatura necesară a aerului.

TemperaturaCerinţele de temperatură pentru pui până la 21 de zile sunt date înSecţiunea 1, Managementul Puiului, al acestui Manual. Temperaturilerecomandate la nivelul puiului scad de la recomandarea de aproximativ30°C la o zi la 20°C în ziua 27. După aceea recomandarea este de 20°Cpână la abatorizare. Temperaturile înregistrate şi cele resimţite de păsărivor varia în funcţie de circumstanţe şi de comportamentul puilor după cumeste detaliat aici şi în Secţiunea 1.

VentilaţiaNu are importanţă valoarea temperaturii exterioare, esenţial este ca halasă fie ventilată pentru cel puţin un timp minim. Tabelul 15 prezintă rateletipice ale ventilaţiei minime pentru o hală de 20.000 de păsări.

Tabel 15: Ratele de ventilaţie minimă (20,000 păsări pe hală)

Cheia de succes pentru o ventilaţie minimă este crearea unui vacuumparţial (presiune negativă), astfel ca aerul să pătrundă prin trapele de aercu o viteză suficientă. Aceasta va asigura amestecarea aerului pătruns cuaerul cald din hală, deasupra păsărilor şi nu va cădea direct pe păsări,răcindu-le. Viteza aerului care pătrunde trebuie să fie aceeaşi prin toategurile de admise pentru a asigura o circulare uniformă a aerului.

Acest tip de ventilaţie este preferabil a fi comandată de un temporizator,calculat după cum este prezentat în pagina următoare. Pe măsură cepăsările cresc sau temperaturile exterioare cresc temporizatorul trebuiereglat pentru a asigura o ventilaţie adecvată conform necesităţilor pasării.Reglarea trebuie operată prin termostate setate să acţioneze pentrufiecare 1°C de creştere în temperatură.

60


Vârsta păsării (zile) m3 pe oră pe pasăre Total m3 pe oră

1-7 0.16 3,2008-14 0.42 8,40015-21 0.59 11,80022-28 0.84 16,80029-35 0.93 18,60036-42 1.18 23,60043-49 1.35 27,00050-56 1.52 30,400

Calculaţie pentru setările temporizatorului ventilatoruluide ventilaţie minimăPentru a determina intervalul de functionare al ventilatorului pentruobţinerea ventilaţiei minime sunt urmaţi paşii de mai jos (toţi aceşti paşisunt prezentaşi cu exemple de calculaţii în Anexa 7):

• Obţineţi rata corectă de ventilaţie minimă cum este recomandat înAnexa 7. Ratele exacte vor varia cu hibridul, sexul şi pentru fiecare halăindividuală de păsări. Verificaţi împreună cu compania producătoare şicu reprezentantul tehnic al Aviagen pentru mai multe informaţiispecifice. Ratele date în Anexa 7 sunt pentru temperaturi între -1 şi16°C; pentru temperaturi mai joase o rată uşor mai scăzută poate fisolicitată şi pentru temperaturi mai ridicate o rată uşor mai ridicată.

• Calculaţi rata de ventilaţie totală cerută pentru hală (total metri cubi peoră (mc/h)) ca:

Ventilaţie minimă Rata de ventilaţie Numărul de păsăritotală minimă pe pasăre din hală

• Calculaţi procentul de timp de funcţionare a ventilatoarelor ca:

Total ventilaţie necesarăProcentul de timp =

Total capacitate a ventilatoarelor utilizată

• Multiplicaţi procentul de timp necesar ciclului total al temporizatoruluiventilatoarelor pentru a obţine timpul necesar de funcţionare pentrufiecare ventilator în fiecare ciclu.

Puncte cheie• Ventilaţia minimă este utilizată pentru puii tineri, pe timpul nopţii sau

ca ventilaţie de iarnă.• Este esenţial să se asigure o ventilaţie minimă în hală, indiferent de

temperatura exterioară, pentru a asigura aer curat şi pentru aelimina gazele şi excesul de umiditate.

• Ventilaţia minimă trebuie să fie controlată de un temporizator.

Sisteme de ventilaţie tranziţionalăVentilaţia tranziţională funcţionează utilizând două principii de ventilaţiebazate pe temperatura exterioară şi vârsta păsărilor. Este utilizată acolounde se întâlnesc ambele perioade, cală şi rece.

Aşa cum ventilaţia minimă este controlată de un temporizator, ventilaţiatranziţională este cotrolată de temperatură.

Ventilaţia tranziţională începe când este cerută o rată de schimb a aeruluimai mare decât cea minimă. Aceasta se întâmplă atunci când senzorii detemperatură sau termostatele înregistrează valori ce depăşesc valoareamaximă a temporizatorului de ventilaţie minimă, care ţin ventilatoareleîn funcţiune. 61


= x

Ventilaţia tranziţională funcţionează în acelaşi mod ca şi ventilaţia minimă,dar un ventilator de capacitate mai mare produce un schimb mai mare alvolumului de aer. Ventilaţia tranziţională necesită guri de admisie pepereţii laterali ai halei, acestea fiind legate la un controler de presiunestatică, astfel căldura poate fi evacuată fără a trece pe ventilaţie tunel. Deobicei, ventilaţia tranziţională poate fi utilizată când temperaturaexterioară nu este mai mare de 6°C peste temperatura reglată din hală,sau dacă temperatura exterioară nu este cu mai mult de 6°C subtemperatura reglată a halei. Dacă temperatura exterioară este cu mai multde 6°C peste temperatura reglată a halei, atunci ventilatoarele utilizatepentru ventilaţia tranziţională nu vor produce răcire suficientă şi va trebuiutilizată ventilaţia tunel. Dacă temperatura exterioară este cu mai mult de6°C sub temperatura reglată a halei, atunci ventilatoarele folosite pentruventilaţia tranziţională vor risca să răcească păsările.

Puncte cheie• Ventilaţia tranziţională este bazată pe reglarea temperaturii în

funcţie de temperatura exterioară şi vârsta păsărilor.• Ventilaţia tranziţională este utilizată când este cerut un schimb de

aer mai mare decât minimul necesar.• În general, ventilaţia tranziţională poate fi utilizată când temperatura

exterioară nu este mai mare de +/- 6ºC faţă de temperatura reglatădin hală.

Sistemele de ventilaţie tunelVentilaţia tunel păstrează comfortul păsărilor în vreme caldă şi foartecaldă, şi acolo unde păsările mari au fost crescute utilizând efectul derăcire al curentului de aer cu viteză mare.

Ventilaţia tunel asigură schimb de aer maxim şi creează un efect de răciredatorită curenţilor de aer. Fiecare ventilator de 122 cm va crea un efect derăcire de 1.4°C, pentru păsări cu vârsta sub patru săptămâni. Pentrupăsări peste patru săptămâni aceste cifre scad la 0.7°C.

Pe măsură ce viteza aerului creşte, temperatura efectivă simţită de păsăriscade. Rata de scădere este de două ori mai mare la păsările tinere încomparaţie cu cele bătrâne. Astfel, la temperatura exterioară a aerului de32°C, o viteză a aerului de 1 metru pe secundă va face ca o pasăre tânără(patru săptămâni) să resimtă o temperatură efectivă de aproximativ 29°C.Dacă viteza aerului creşte la 2.5 metri pe secundă, aceeaşi pasăre varesimţi o temperatură efectivă de aproximativ 22°C, o sădere de 7°C. Încazul unei păsări mai bătrâne (şapte săptămâni),scăderea este lajumătate din cea anterioară (în jur de 4°C).

Comportamentul păsării este cea mai bună cale pentru evaluareaʼʼconfortuluiʼ ̓ păsării. Dacă arhitectura halei permite doar ventilaţia tunel,trebuie acordată o atenţie deosebită puilor tineri care sunt mai sensibili laefectele curenţilor de aer. Pentru pui tineri viteza aerului la nivelul soluluitrebuie să fie mai mică de 0.15 metri pe secundă, sau cât mai joasă posibil.

62


În halele cu ventilaţie tunel (în condiţii de temperatură ridicată) păsările tindsă migreze către capătul unde se afla gurile de admisie. Acolo undecurentul de aer este corect, diferenţele de temperatură între locul de intrareşi ieşire a aerului nu trebuie să fie mari. O hală cu probleme de migraţie apăsărilor poate pierde avantajul pe care îl oferă ventilaţia tip tunel.Instalarea gardurilor împotriva migrării la intervale de 30 de metri până lavârsta de 21 de zile va preveni problemele de migrare a păsărilor. Trebuieevitate gardurile solide, deoarece acestea vor restricţiona curenţii de aer.

Puncte cheie• Ventilaţia tunel este utilizată acolo unde clima este caldă şi foarte

caldă sau unde sunt crescute păsări mari.• Răcirea este obţinută cu ajutorul curentului de aer de mare viteză.• Utilizaţi comportamentul păsărilor pentru a evalua dacă condiţiile de

microclimat sunt corecte.• Trebuie acordată atenţie puilor tineri care sunt sensibili la curenţii de aer.• Trebuie luat în considerare instalarea gardurilor de migraţie.

Sisteme de răcire prin evaporareCurenţii de aer de mare viteză ai ventilaţiei tunel favorizează adăugareaunui sistem de răcire prin evaporare. Răcirea prin evaporare este utilizatăpentru a îmbunătăţii condiţiile de microclimat în vreme călduroasă şiimbunătăţeşte eficienţa ventilaţiei tunel. Sistemele de răcire prin evaporareutilizează principiul evaporării apei pentru a reduce temperatura în hală.

Răcirea prin evaporare este cel mai bun sistem implementat pentru amenţine o temperatură corectă în hală, mai degrabă decât pentru a reducetemperaturile care au deja valori ridicate şi reprezintă un factor stresor.

Cei trei factori care afectează direct răcirea prin evaporare sunt:

• Temperatura exterioară a aerului.• Umiditatea relativă (UR) a aerului exterior.• Eficienţa evaporării.

Sunt două tipuri primare de sisteme de răcire prin evaporare – răcire cupad-uri cu ventilaţie tunel şi ceaţă cu presiune.

Răcire cu pad-uri şi ventilaţie tunelSistemele de răcire cu pad-uri răcesc aerul prin trecerea lui prin pad-uriumede din celuloză (vezii Figura 20). Efectul dublu al răcirii cu pad-uri şiviteza curenţilor de aer permit controlul microclimatului când temperaturiledin hală sunt peste 29°C. Umiditatea excesiv de ridicată din hală poate firedusă prin asigurarea ca sistemele de răcire cu pad-uri/ceaţă nuoperează la temperaturi sub 27°C în zonele unde umiditatea ambientalăeste ridicată (mai mare de 80%).

63


Figura 20: Răcire cu pad-uri cu ventilaţie tunel

Răcire cu ceaţă/pulverizareSistemele cu ceaţă/pulverizare răcesc aerul care intră, prin evaporareaapei pompate prin duzele de pulverizare. Liniile de producere a ceţeitrebuie să fie plasate lângă gurile de admisie pentru a mări vitezaevaporării, iar liniile suplimentare trebuie adăugate prin hală.

Figura 21: Exemplu de sistem de ceaţă/pulverizare

64


Apă pentru recirculare

Curent de aer

Apă

Pad de răcire prinevaporare

Aer caldAer răcit la

intrarea în hală

Sunt trei tipuri de sisteme cu ceaţă:

• Presiune joasă, 7-14 bari; mărimea picăturii până la 30 microni.• Presiune înaltă, 28-41 bari; mărimea picăturii până la 10-15 microni.• Presiune foartă înaltă (pulverizare), 48-69 bari; mărimea picăturii

5 microni.

În sistemele cu presiune joasă particulele de mărime mare pot cauzaaşternut umed dacă umiditatea halei este ridicată. Sistemele cu presiuneînaltă micşorează umiditatea reziduală permiţând un interval extins alumidităţii. Particulele fine vor ajuta la evitarea aşternutului umed, ceea ceeste important în special pe timpul perioadei de demaraj.

Puncte cheie• Păstraţi curate ventilatoarele, dispozitivele de formare a ceţei,

evaporatoarele şi trapele de aer.• Răcirea prin evaporare este utilizată pentru a îmbunătăţii ventilaţia

tunel pe timpul perioadei foarte calde.• Sunt două tipuri de sisteme; răcirea cu pad-uri şi cu

ceaţă/pulverizare.• Răcirea cu pad-uri conduce aerul prin pad-urile de răcire umede şi

permite controlul microclimatului când temperaturile din halădepăşesc 29°C.

• Sistemele cu ceaţă/pulverizare răcesc aerul care pătrunde prinevaporarea apei pompate prin duze. Sistemele cu presiune ridicatămicşorează umiditatea reziduală.

Iluminatul pentru broilerUn program de iluminat trebuie să fie simplu în proiectare. Programele deiluminat complicate pot fi dificil de implementat cu succes. Recomandărilepentru iluminat trebuie să respecte legislaţia locală şi acestea trebuieluate în considerare înainte de pornirea unui program.

Lumina este o tehnică de management importantă în producţia de broiler.Sunt cel puţin patru aspecte importante:

• Lungime de undă (culoare).• Intensitate.• Lungimea fotoperioadei.• Distribuţia fotoperioadei (programe intermitente).

Lungimea fotoperioadei şi distribuţia au efecte interactive.

Programul de iluminat utilizat de mulţi crescători de broileri a fost acelaprin care se asigură iluminatul continuu. Acest sistem este format dintr-olungă şi continuă perioadă de lumină, urmată de o scurtă perioadă deîntuneric de 30-60 de minute. Această scurtă perioadă de întuneric estepentru a permite păsărilor să se acomodeze cu întunericul provocat de oeventuală cădere de curent.

65


Iluminatul continuu a fost considerat, în trecut, util în mărirea sporuluizilnic în greutate vie; dar această presupunere nu este corectă.Expunerea la întuneric influenţează productivitatea păsării, sănătatea,profilul hormonal, rata metabolică, producţia de căldură, metabolismul,fiziologia şi comportamentul.Informaţii recente arată că expunerea la întuneric are următoarele efecte: • Reduce creşterea timpurie (totuşi, poate fi o creştere compensatorie

ulterioară care va permite păsărilor să prindă din urmă şi să egalezestandardele cerinţelor pieţei vis-a-vis de greutate, dar numai dacădurata întunericului nu este excesivă. Pentru broilerii procesaţi lagreutăţi corporale mici (de ex. <1.6 kg) greutatea compensatorie poatesă nu fie atinsă datorită timpului insuficient de creştere).

• Îmbunătăţeşte eficienţa furajului datorită metabolismului redus petimpul întunericului şi/sau o schimbare a curbei de creştere (ex.: curbăde creştere mai concavă).

• Îmbunătăţeşte sănătatea păsării prin reducerea sindromului morţiisubite (SDS), ascite şi probleme ale scheletului.

• Afectează randamentul carcasei cu:– Scădere a proporţiei de carne din piept– Creştere a proporţiei de carne de pe picioare– Schimbare nepredictibilă (mai mult, sau mai puţin, sau deloc) a

grăsimii abdominale.Toate programele de iluminat trebuie să asigure pe perioada unei zile 23de ore de lumină şi o oră de întuneric în stadiile timpurii de creştere pânăla vârsta de şapte zile, pentru a asigura puilor un consum bun de furaj.Reducând lungimea zilei prea devreme se va reduce activitatea defurajare şi va diminua greutatea corporală la şapte zile.Când se compară diverse lungimi de undă a luminii monocromatice laaceeaşi intensitate a luminii, rata de creştere a broilerilor apare a fi maibună când se expun la lungimi de undă de 415-560 nm (violet spre verde)apoi la cei expuşi la >635 nm (roşu) sau tot spectrul (alb).O intensitate luminoasă de 30-40 lucşi de la vârsta de 0-7 zile şi 5-10 lucşidupă va îmbunătăţi activitatea de furajare şi creşterea. Intensitatea luminiitrebuie să fie uniform distribuită prin hală (reflectoare montate deasupraluminilor pot îmbunătăţi distribuţia luminii).În interiorul Comunităţii Europene, cerinţele de iluminat se bazează peDirectiva Consiliului 2007/43/EC. Acestea precizează că trebuie asiguratăpentru toate vârstele o intensitate de cel puţin 20 de lucşi pe timpulperioadei de lumină.Pentru a atinge o stare de întuneric , trebuie obţinută o intensitateluminoasă mai mică de 0,4 lucşi pe timpul perioadei de întuneric. Petimpul expunerii la întuneric, trebuie acordată atenţie scăpărilor de luminăprin trapele de aer, suporţii ventilatoarelor şi ramele uşilor. Trebuieefectuate teste regulate pentru verificarea eficienţei izolării la lumină.Toate păsările trebuie să aibă acces egal, liber şi ad libitum la furajadecvat şi apă imediat ce se aprind luminile (Consultaţi Secţiunea 2,Asigurarea cu furaj şi apă).

66


Broilerii îşi vor adapta comportamentul de furajare ca răspuns la lungimearedusă a zilei. De exemplu, o schimbare a lungimii zilei de la 24 la 12 ore delumină, va duce iniţial la reducerea consumul de furaj cu 30-40% peparcursul primelor trei zile. Totuşi, opt zile mai târziu, reducerea ingesteipoate fi mai mică de 10%. Broilerii îşi schimbă modul de furajare în perioadade lumină prin umplerea guşilor în anticiparea perioadei de întuneric. Cândluminile se aprind din nou ei vor proceda la fel. Păsările trimise la abator lavârste mai tinere au mai puţin timp să-şi adapteze comportamentul de hrănireşi adăpare ca răspuns la expunerea la întuneric decât cele abatorizate lavârste mai mari. De aceea efectele expunerii la întuneric asupra performanţeiîn viu sunt mai pronunţate la broilerii abatorizaţi la vârste mai tinere.Tabelul de mai jos furnizează un program de iluminat bazat pe greutateade abatorizare recomandată.Tabel 16: Intensitatea luminoasă debază și recomandările pentrufotoperioadă pentru a optimiza performanţa în viu

NOTĂ+ Cu cel puţin trei zile înainte de abatorizare trebuie asigurate 23 de ore de lumină, o oră de întuneric.++ Directiva europeană pentru sănătatea broilerului solicită un total de şase ore de întuneric, cu o perioadă

neîntreruptă de cel puţin patru ore de întuneric.

Aviagen nu recomandă lumină continuă pe toată durata de viaţă a lotului debroiler. Trebuie asigurat un minim de patru ore de întuneric după vârsta deşapte zile. Nereuşita de a asigura cel puţin patru ore de întuneric va duce la:• Comportamente anormale de furajare şi adăpare datorate privării de somn.• Performanţă biologică sub optim.• Bunăstare redusă a păsărilor.În condiţii de temperatură ridicată, şi acolo unde nu este disponibil controlulmicroclimatului, perioada fără lumină artificială trebuie să fie temporizatăpentru a mări comfortul păsării. De exemplu, când păsările sunt ţinute latineret în hale deschise pe lateral fără control al microclimatului, furajul estedeseori îndepărtat pentru o perioadă de timp pe parcursul căldurii zilei şi esteasigurat iluminat continuu pe timpul nopţii pentru a permite păsărilor să sehrănească pe timpul acestei perioade mai reci.Broilerii beneficiază de pe urma unui tipar definit de lumină şi întuneric (zişi noapte) având perioade de timp distincte pentru odihnă şi pentruactivitate. Un număr de procese fiziologice importante, cum ar fimineralizarea oaselor şi digestia, urmează normal ritmurile diurne. Deaceea, ciclurile definite de lumină şi întuneric permit broilerilor să trăiascădupă tipare naturale ale creşterii şi dezvoltării.

67


Greutate în viu Vârsta Intensitate Lungimea zileila abator (zile) (lucşi) (ore)Mai puţin de 2.5 kg 0-7 30-40 23 lumină 1 întuneric

8-3 zile 5-10 20 lumină 4 întuneric++

înainte de abator+

Mai mult de 2.5 kg 0-7 30-40 23 lumină 1 întuneric8-3 zile 5-10 18 lumină 6 întuneric

înainte de abator+

Ulterior furajării, timpul normal de trecere prin tractul digestiv la broilereste de aproximativ patru ore. Astfel, expunerea la întuneric pentru maimult de şase ore consecutive poate încuraja comportamentul de furajareagresiv când se aprind din nou luminile. Asta poate duce la creştereanumărului de zgârieturi, o creştere a confiscatelor şi declasareacarcaselor în abator.Adiţional, expunerea la întuneric peste cele patru ore va:• Reduce randamentul pieptului.• Creşte randamentul cărnii de pe pulpe.Acest fenomen este important pentru fermierii care produc broiler pentrudezosare.Distribuţia fotoperioadei poate fi de asemenea modificată şi aceasta seconsideră ca un program intermitent. Un program intermitent constă înperioade de timp ce conţin atât subperioade de lumină cât şi de întuneric,care se repetă pe parcursul a 24 de ore. Beneficiile unui astfel de programsunt acelea că oferă broilerilor mese discrete (adică perioade scurte defurajare) urmate de perioade de digestie (adică perioade de întuneric),eficienţa utilizării furajului (adică CS consumul specific de furaj) esteîmbunătăţit. Activitatea suplimentară cauzată de programul clasic delumină şi întuneric a fost gândit să fie benefic pentru îmbunătăţireasănătăţii picioarelor şi a calităţii carcasei de ex. o incidenţă redusă a arsuriiarticulaţiei tibio-tarso-metatarsiene şi pustule la nivelul pieptului. Dacă suntutilizate programe intermitente de iluminat, protocolul trebuie să fieproiectat cât mai simplu posibil pentru a permite o implementare practică.Extinderea efectului programului de lumină asupra producţiei de broilereste influenţată de:• Momentul aplicării programului (aplicarea timpurie fiind cea mai eficace

în beneficiul sănătăţii păsării).• Vârsta de sacrificare (păsările mai bătrâne beneficiază mai mult de

expunerea la întuneric).• Microclimatul (efectele densităţii crescute vor fi exacerbate de o

expunere la întuneric mai lungă).• Nutriţia (efectele frontului de furajare limitat se vor înrăutăţii prin

expunerea mai îndelungată la întuneric).• Rata de creştere a păsării (impactul iluminatului asupra sănătăţii va fi

mai mare la păsările cu o ritm de creştere mai rapid decât la păsărilefurajate cu reţete limitate nutriţional).

Pot fi utilizate mai multe surse de lumină pentru broiler şi cele mai comunetipuri sunt incandescente şi fluorescente. Luminile incandescente asigurăun interval spectral bun, dar nu sunt eficiente energetic. Totuşi, luminileincandescente cu raportul lumeni cedaţi pe watt mai mare va ajuta lareducerea costurilor de producţie. Luminile fluorescente produc de treipână la de cinci ori cantitatea de lumină pe watt comparativ cu lămpileincandescente. Totuşi, luminile fluorescente pierd intensitatea în timp şitrebuie înlocuite înainte de deteriorare. Iluminatul fluorescent asigurăeconomii semnificative în costurile de electricitate după ce costurileiniţiale pentru montaj au fost recuperate.Nu este nici o diferenţă între aceste surse de lumină în ceea ce priveşteperformanţa broilerului. Lămpile şi reflectoarele trebuie curăţate regulatpentru eficienţă maximă.68


Puncte cheie• Să fie simplu.• Iluminat continuu, sau aproape continuu, nu este optim.• Până la vârsta de şapte zile puii trebuie să aibă 23 de ore de lumină

(30-40 lucşi) şi o oră de întuneric.• După vârsta de şapte zileeste benefică o perioadă de întuneric de

patru ore sau mai mult (dar niciodată mai mult de şase ore).• Numărul de ore de întuneric alese vor depinde de circumstanţe şi de

cererea pieţii.• Multe aspecte ale managementului producţiei interacţionează cu

programul de iluminat şi modifică efectele programului de iluminatasupra performanţei păsării.

Managementul aşternutuluiCosturile locale şi disponibilitatea materiilor prime vor dicta alegereamaterialului pentru aşternutul utilizat. Aşternutul trebuie să asigure:• Absorbţie bună a umezelii.• Biodegradabilitate.• Comfortul păsării.• Nivel redus al prafului.• Liber de agenţi contaminanţi.• Disponibilitate sigură dintr-o sursă cu biosecuritate ridicată.Talajul trebuie să fie uniform distribuit cu o grosime de 8-10 cm.Cândevacuarea aşternutului este o problemă grosimea acestuia poate firedusă dacă temperatura podelei este corectă (28-30°C). Podelele debeton sunt de preferat faţă de cele de pământ deoarece se pot spăla şipermit un management al aşternutului mai eficient. Caracteristicilecâtorva materiale de aşternut comune sunt prezentate mai jos.Tabel 17: Caracteristici ale materialelor comune pentru așternut

69


Material CaracteristiciTalaj nou de lemn alb Absorbţie şi friabilitate bună.

Contaminare posbilă cu insecticide toxice şi alţi compuşi chimici(dând o tentă de mucegăit).

Paie tocate Paiele de grâu sunt de preferat.Posibilă contaminare cu agrochimicale, fungi şi micotoxine.Încet friabil.Cel mai bine utilizat 50/50 cu talaj de lemn alb.

Hârtie ruptă Poate fi dificil de utilizat în condiţii de umiditate.Hârtia lucioasă nu este potrivită.

Pleavă şi coji Nu foarte absorbant.Cel mai bine amestecat cu alte materiale.Poate fi ingerat.

Rumeguş Nu este potrivit.Prăfos şi poate fi ingerat.

Granule de paie tratate chimic Utilizaţi cum recomandă furnizorul.Nisip Poate fi utilizat în zone aride pe podele de beton.

Dacă este prea adânc mişcarea păsărilor poate fi impiedicată.Necesită un management bun.

Turbă Poate fi utilizată cu succes.

Este important ca aşternutul să fie friabil şi uscat pe toată durata vieţii lotului. Dacăaşternutul devine aglomerat sau prea umed, incidenţa declasărilor carcaselorpoate creşte substanţial.

Principalele cauze ale unui aşternut de calitate slabă sunt prezentate mai jos.

Figura 22: Cauzele unui așternut de calitate slabă

Puncte cheie• Protejaţi broilerii de leziuni şi asiguraţi un strat de aşternut cald şi uscat

pardosealii utilizând cantităţi adecvate de material bun pentru aşternut.• Evitaţi cauzele nutriţionale ale aşternutului umed.• Asiguraţi ventilaţie adecvată şi evitaţi excesul de umiditate.• Alegeţi un material de aşternut care este absorbant, ne-prăfos şi curat.• Aşternutul trebuie să fie imediat disponibil la un cost scăzut dintr-o

sursă sigură.• Utilizaţi aşternut nou pentru fiecare lot pentru a preveni re-infectarea

cu agenţi patogeni.• Locurile de stocare al aşternutului trebuie protejate de fenomenele

meteo nefavorabile şi asigurate împotriva rozătoarelor şi păsărilorsălbatice.

Densitatea de populareDensitatea de populare este în final o decizie bazată pe costuri şi pelegislaţia locală a bunăstării păsării.

Densitatea de populare influenţează bunăstarea păsării, performanţabroilerului, uniformitatea şi calitatea produsului.

Suprapopularea creşte presiunile mediului asupra broilerului, compromitebunăstarea păsării şi în final va reduce profitabilitatea.

70


Calitate slabă a aşternutului

Material de aşternut de calitate slabăsau adâncime insuficientă

Umiditate ridicată

Enterită datoratăbolii

Grăsimi de calitateslabă

Aşezarea şi reglajuladăpătorii

Reţete cu sare şi proteinăridicată

Ventilaţie slabă

Densitate ridicată de populare

Calitatea adăpostului şi sistemul de control al microclimatului determină ceamai bună densitate de populare. Dacă densitatea de populare este majorată,trebuie reglată ventilaţia, frontul de furajare şi disponibilitatea de adăpare.

Spaţiul de podea necesar pentru fiecare broiler va depinde de:

• Greutate vie dorită şi vârsta de sacrificare.• Climat şi sezon.• Tipul şi sistemul de cazare şi echipament, în special ventilaţia.• Legislaţia locală.• Asigurarea cerinţelor privind certificarea calităţii.

În anumite regiuni ale lumii legislaţia densităţii de populare este bazatăsimplu pe kg/m2. Un exemplu în acest sens ar fi recomandărileUniunii Europene.

În interiorul Uniunii Europene densităţile de populare se bazează pedirectiva europeană pentru bunăstarea broilerului.

• 33 kg/m2; sau• 39 kg/m2 dacă sunt atinse standarde mai stricte de bunăstare; sau• 42 kg/m2 dacă sunt atinse stadarde de bunăstare deosebit de înalte pe

o perioadă mai lungă.

Standardele de bunăstare se referă la asigurarea corespunzătoare defuraj şi apă, condiţii corespunzătoare de microclimat interior şi incidenţăminimă de pododermatită.

O recomandare alternativă de bună practică, bazată pe creştereapăsărilor, ţine cont de numărul de păsări şi de masa păsărilor pe suprafaţapodelei. Un exemplu în acest sens ar fi bazat pe recomandările din SUA.Această recomandare este prezentată mai jos.

Tabel 18: Ghid pentru densităţile de populare conform numărului depăsări și greutăţii în viu (Recomandări SUA)

71


Greutatea în viu Păsări Greutate păsăria păsării (kg) pe m2 (kg) pe m2

1.36 21.5 29.21.82 15.4 28.02.27 12.7 28.82.73 12.0 32.73.18 10.8 34.33.63 9.4 34.1

Densitatea de populare în climate torideÎn condiţii toride, densitatea de populare folosită va depinde detemperatura ambientală şi umiditate. Schimbări corespunzătoare trebuiefăcute în concordanţă cu tipul halei şi a dotărilor cu echipament.

Exemple de densităţi de populare sunt după cum urmează:

• În hale cu microclimat controlat:– Un maxim de 30 kg pe metru pătrat la sacrificare.

• În hale deschise pe lateral, cu control modest al microclimatului:– Un maxim de 20-25 kg pe metru pătrat la sacrificare.– În cele mai călduroase momente ale anului un maxim de 16-18 kg pe

metru pătrat.• În hale deschise pe lateral, fără nici un control al microclimatului:

– Nu se recomandă creşterea păsărilor cu greutatea în viu peste trei kg.

Puncte cheie• Stabiliţi densitatea de populare pentru a permite sacrificarea la

vârsta şi greutatea dorită. • Ajustaţi densitatea de populare la climat şi sistemul de cazare.• Reduceţi densitatea de populare dacă temperaturile dorite în hală

nu pot fi atinse datorită climatului torid sau sezonului.• Ajustaţi ventilaţia şi frontul de furajare şi adăpare dacă densitatea

este mărită.• Urmaţi legislaţia locală şi cerinţele standardelor de asigurare a

calităţii stabilite de cumpărătorii produsului.

72


73


Note

74


Note

75

MON

ITOR

IZAR

EA G

REUT

ĂŢIL

OR C

ORPO

RALE

ÎN V

IU Ş

I UNI

FORM

ITATE

A PE

RFOR

MAN

ŢELO

R

MONITORIZAREAGREUTĂŢILORCORPORALE ÎN VIUŞI UNIFORMITATEAPERFORMANŢELOR

Secţiunea 5

Obiective

Evaluarea performanţelor loturilor în comparaţie custandardul şi asigurarea că produsul finit întruneşte câtde mult posibil toate cerinţele.

Pagini Cuprins

77 Principii77 Predictibilitatea greutăţii corporale în viu78 Uniformitatea lotului (CV%)80 Creşterea separată pe sexe

Monitorizare greutăţii în viu şi auniformităţii performanţelor.PrincipiiProfitabilitatea depinde de maximizarea greutăţii păsării, întrunindîndeaproape greutatea standard specificată. Pentru acest lucru estenevoie de o creştere previzibilă şi uniformă.

Managementul de creştere depinde de cunoştiinţele din trecut, prezent şi deperformanţele de creştere din viitor. Aceste cunostiinţe şi acţiuni ulterioaresigure pot fi obţinute numai dacă masurarea greutăţilor este precisă.

Predictibilitatea greutăţilor corporale în viuObţinerea de informaţii precise asupra greutăţilor corporale în viu şiasupra coeficientului de variabilitate (CV%) de la fiecare lot este esenţialăîn planificarea vârstei optime de sacrificare si pentru a avea un numărmaxim de păsări cu greutatea dorită la sacrificare.

Pe măsură ce rata de creştere se măreşte iar vârsta de sacrificare devinetot mai timpurie, predicţia sporului în greutate pe o durată mai mare dedouă sau trei zile este mai puţin precisă. Pentru estimări precise şipredicţia greutăţii în viu la sacrificare este nevoie ca un număr mare depăsări (mai mare decât 100)să fie cântărit în mod repetat cât mai aproapede vârsta de sacrificare.

În tabelul de mai jos este prezentat numarul de păsări care trebuiecântărite pentru a obţine o estimare precisă a greutăţii corporale în viu laloturi cu variabilitate diferită.

Tabel 19: Numarul de păsări ce trebuie cântărite pentru a se obţine oestimare precisă în concordanţă cu uniformitatea lotului

NOTA+ Calculată cu formula coeficientului de variabilitate (CV%; ex.: deviaţia standard/greutatea corporală mediex 100), cu cât valoarea obţinută este mai mare cu atât greutatea corporală a lotului va fi mai variabilă.++ Greutatea vie estimată ce trebuie cântărită va fi de +/- 2% din greutatea vie efectivă a lotului şi va ficorectă în proporţie de 95%.

Păsările pot fi cântărite folosind cântare manuale sau automate. Modificărineaşteptate ale greutăţii în viu pot indica faptul că există eroare de cantarsau defectarea acestuia. Trebuie să fie verificate în mod constant preciziaşi repetabilitatea cantarelor.

77

Uniforme (CV% = 8) 61Moderat uniforme (CV% = 10) 96Slab uniforme (CV% = 12) 138

Numarul de păsări cetrebuie cântărite++

Uniformitatea lotului+

ROSS MANUAL DE MANAGEMENT BROILER: Monitorizare greutăţii în viu şi auniformităţii performanţelor

Când folosiţi cântare manuale, păsările trebuie cântărite de cel puţin treiori pe săptămână. De fiecare dată trebuie cântărite eşantioane egale depăsări din cel puţin două locuri în fiecare hală.

Sistemele de cântărire automată trebuie plasate în locuri unde se strângeun numar mare de păsări şi în locuri unde păsările stau îndeajuns de multpentru ca greutăţile să fie înregistrate.

Masculii mai bătrâni şi mai grei tind să folosească mai rar cântareleautomate, ceea ce face ca greutatea lotului să scadă. Rezultatelecântarelor automate trebuie verificate în mod regulat pentru rata defolosire (număr de cântăriri complete pe zi) iar greutatea vie medieobţinută trebuie verificată şi cu ajutorul cântarelor manuale cel puţin odată pe săptămână. Estimarea geutăţii vii inexacte este rezultatul unoreşantioane de cântărire de mici dimensiuni.

Puncte cheie• Numarul de păsări cântărite trebuie să fie suficient de mare.• Păsările cântărite trebuie să fie reprezentative pentru întregul lot.• Cântarele folosite trebuie să fie precise.• Păsările trebuie cântărite frecvent şi corect pentru a asigura o

predicţie corectă la sacrificare.

Uniformitatea lotului (CV%)Se urmăreşte o distribuţie normală a greutăţii în viu la broiler.Variabilitatea unei populaţii (a unui lot) este descrisă de coeficientul devariabilitate (CV%) care reprezintă deviaţia standard a populaţieiexprimată procentual din medie.

Loturile variabile vor avea un CV% ridicat iar loturile uniforme unCV% scazut.

Fiecare sex trebuie să aibă o distribuţie normală a greutăţii în viu. Loturilemixte vor avea un CV% mai mare decât loturile crescute separat pesexe. (Consultaţi Figura 23 care se refera la un lot la finalul cicluluide producţie).

78


79


Figura 23: Distributia greutăţii în viu la un lot de broileri nesexaţi

Figura 24 arată distribuţia greutăţii în viu la diferite valori ale uniformităţii(CV%) pentru trei loturi sexate, toate atingand greutatea corporală dorităde 1900 g. Se poate observa că distribuţiile greutăţilor în fiecare lot înparte sunt destul de diferite.

Cu cât CV%-ul este mai mic cu atat lotul va fi mai puţin variabil şi astfelmai multe păsări vor atinge greutatea dorită.

Figura 24: EfectulCV%-ului asupra intervalului de greutate în viu într-unlot de broileri sexaţi

Procentul de păsări care ating greutatea standard este corelat cumărimea intervalului de greutate permis pentru standardul şi variabilitatealotului. Astfel dacă este dorit un interval de greutate de 1800-2000 g, chiarşi la un CV% de 8, doar 58% din păsări vor atinge greutatea corporalădorită (Figura 25).

LEGENDAFemeleMasculiNesexaţi

% d

in lot

la o

anu

mită

gre

utat

e co

rpor

ală în

viu 14

12

10

8

6

4

2

01,400 1,600 1,800 2,000 2,200 2,400 2,600 2,800

Greutate vie (grame)

% d

in lot

în in

terv

alul d

e gr

euta

te vi

e

14

12

10

8

6

4

2

01,300 1,500 1,700 1,900 2,100 2,300 2,500 2,700

Greutate vie (grame)

1,200

LEGENDACV% = 8CV% = 10CV% = 12

Date lot:- Lot sexat (masculisau femele)

-Greutatea medie înviu 1,900g

80

Înţelegerea acestor principii ale variabilităţii biologice, reprezintă bazapentru o planificare eficientă în fabricile de procesare.

Figura 25: Efectul CV%-ului asupra procentului de păsări ce se află înintervalul de greutate recomandat

Puncte cheie• Păsările din loturile mai uniforme au şanse mai mari să atingă

greutatea vie recomandată.• Variabilitatea performanţelor măreşte CV%-ul lotului, ceea ce

influenţează atât profitabilitatea lotului cât şi eficienţa fabricilor deprocesare.

• Minimizaţi variabilitatea lotului prin monitorizarea uniformităţii lotului.• Loturile uniforme (cu CV% scăzut) sunt mai previzibile în

performanţe decât loturile neuniforme.

Creşterea separată pe sexeNumărul păsărilor care ating greutatea vie recomandată sau sunt aproapede media lotului poate fi dedus din CV%-ul lotului respectiv.Se pot obţineîmbunătăţiri ale uniformităţii prin creşterea loturilor în populaţii sexate încăde la populare. Loturile pot fi sexate prin tehnica de sexare după penaj,care este descrisă în Anexa 4.

Avantajele creşterii separate pe sexe pot fi exploatate cel mai bine atuncicând masculii şi femelele sunt cazate în hale diferite. Astfel se poate lucramai uşor cu ambele sexe în ceea ce priveşte furajarea, lumina şidensitatea de populare.

Masculii cresc mai repede, au o conversie a furajului mai bună şi au maipuţină grăsime în carcasă, comparativ cu femelele. Un program defurajare trebuie implementat separat pentru ambele sexe. Cea maifolosită metodă este cea de a folosi acelaşi furaj pentru ambele sexe, dar

% d

in lot

în in

terv

alul d

e gr

euta

te vi

e

1009080

7060

5040

30

1,800-2,000 gIntervalul de greutate vie recomandată

LEGENDACV% = 8CV% = 10CV% = 12

2010

01,700-2,100 g 1,600-2,200 g


cu diferenţa că femelele primesc furajul de finisare mai devreme (ex:înainte de 25 de zile). Este recomandat ca durata sau cantitatea de furajStarter sa fie menţinută în acelaşi mod pentru ambele sexe pentru aasigura o dezvoltare timpurie adecvată. Pentru mai multe informaţiidespre furajarea separată pe sexe vă rog consultaţi reprezentanţiiAviagen locali.

Masculii pot fi avantajaţi de un program de lumină modificat dacă suntsacrificaţi la greutăţi mai mari comparativ cu femelele. Deci, acolo unde sepopulează cu loturi separate pe sexe, dar în aceeaşi hală împărţită în două,cu microclimat şi furaj comun, trebuie acordată atenţie în special pentruoptimizarea managementului creşterii unui sex, dar fără a-l limita pe celălalt.

Puncte cheie• Minimizaţi variabilitatea lotului prin monitorizarea uniformităţii lotului.• Creşteţi păsările separat pe sexe pentru a reduce variabilitatea.

81


82

Note


83

Obiectiv

Un management corect în faza finală a procesului deproducţie în vederea transportului în condiţii optime abroilerilor la procesator, asigurarea îndeplinirii cerinţelorde procesare şi menţinerea standardelor de bunăstare apăsărilor la un nivel ridicat.

Pagini Conţinut

85 Principii85 Pregătirea pentru prindere86 Prinderea90 Procesarea

MAN

AGEM

ENTU

L PRE

PROC

ESĂR

II

MANAGEMENTULPREPROCESĂRII

Secţiunea 6

Managementul Pre-ProcesăriiPrincipiiCalitatea păsării la vânzare poate fii substanţial influenţată prin procedurimanageriale la sfârşitul perioadei de creştere, la prinderea, manipulareaşi transportarea păsărilor.

O atenţie sporită asupra aspectelor cu privire la bunăstarea păsărilor înacest moment va avea beneficii nu numai asupra păsării în sine ci şiasupra caracteristicilor organoleptice ale cărnii.

Condiţiile de creştere influenţează randamentul carcasei şi incidenţadeclasărilor în timp ce o gestionare inadecvată a eliminării furajului vadetermina o contaminare cu fecale şi microbiană a carcaselor în abator.

Există, deci, avantaje în menţinerea calităţii ridicate a broilerului prinatenţie amănunţită asupra managementului microclimatului şi asuprabunăstării păsărilor în timpul prinderii, manipularii între hală şi mijlocul detransport, în timpul transportului şi în abator.

Este inevitabil ca păsările să piardă din greutate în perioada fără furajareînainte de abatorizare datorită golirii tractusului intestinal. Efectelepierderii în greutate a carcasei pot fi minimizate prin asigurarea faptului căaceastă perioadă nu este excesiv de lunga.

Păsările private de furaj mai mult de 10 ore se vor deshidrata, bunăstareava fi compromisă si vor avea randament scăzut al carcasei. Păsările deobicei pierd până la 0.5% din greutatea corporală proprie pe ora când suntprivate de furaj până la 12 ore (cu apa eliminată numai dacă este absolutnecesară). Dacă păsările sunt private de furaj mai mult de 12 orepierderea în greutate se măreşte până la 0.75-1.0% din greutateacorporală pe oră. Această pierdere în greutate nu mai poate fi recuperată.

Pregătirea pentru prindereLuminaÎn cazurile când creşterea a fost modificată prin aplicarea programelorde restricţie a luminii este absolut necesar să se revină la programulde 23 de ore de lumina (5-10 lucşi). Acest lucru va ţine păsările liniştiteîn timpul prinderii. Directivele europene pentru broiler cer ca păsărilesă beneficieze de o intensitate de 20 de luxi cu cel puţin trei zile înaintede depopulare.

FurajulFurajul trebuie restricţionat pentru o perioadă suficientă de timp înainte desacrificare pentru a elimina riscul prezenţei reziduurilor farmaceutice încarne. Perioadele de retragere a furajului cu coccidiostatic şi alte produsemedicamentoase sunt indicate în prospect şi trebuie respectate. Cânddepopularea (sacrificarea) se face parţial poate fi necesar ca păsările săfie ţinute pe programul de retragere al furajului o perioadă mai mare detimp decât cea stabilită înainte de sacrificare.

85

ROSS MANUAL DE MANAGEMENT BROILER: Managementul Pre-Procesării

Furajul trebuie eliminat complet cu 8-10 ore înainte de momentulsacrificării pentru a reduce riscul contaminării cu fecale în abator. Aceastăperioadă trebuie sa includă prinderea, transportul şi depozitarea păsărilor.Dacă perioada în care păsările nu dispun de furaj este prelungita atuncise va obţine un randament scăzut datorită apei absorbite de la nivelulţesuturilor şi se acumulează în tractusul digestive. Incidenţa contaminăriicu fecale poate fi de asemenea marită.

Prezenţa fecalelor apoase la broilerii care urmează a fi sacrificaţi este unindicator că păsările au fost ţinute o perioadă îndelungată de timp fărăfuraj. Mai sunt si alţi indicatori cum ar fi prezenţa unui fluid apos deculoare gălbuie în intestinul subţire şi aşternut în guşă şi pipotă.

Dacă în dietă este inclus grâu întreg, acesta trebuie eliminat cu doua zileînainte de sacrificare, pentru a evita prezenţa grăunţelor în intestine.

ApaTrebuie asigurat acces nelimitat la apă pe o perioadă cât se poate demare, putând fi oprită numai în caz de necesitate.

Accesul la apă poate fi prelungit prin:

• Folosirea mai multor linii de adăpare.• Separarea păsărilor în ţarcuri.• Eliminarea progresivă a adăpătorilor.

Puncte cheie• Folosiţi un furaj de retragere (fără coccidiostatice) pentru a evita

reziduurile din carne.• Asiguraţi trei zile de lumină (23 ore de lumină şi 1 oră de întuneric)

pentru a evita problemele în timpul prinderii.• O eliminare corectă a furajului va asigura golirea sistemului digestiv

înainte de începerea procesării, limitând astfel contaminarea cufecale în timpul transportului.

• Eliminaţi grâul întreg din raţie cu două zile înainte de sacrificare.• Amânaţi scoaterea adăpătorilor cât de mult posibil.

PrindereaPrinderea şi manipularea vor produce stres broilerilor. Majoritateacazurilor de declasare observate la sacrificare se datorează prinderii şimanipularii păsărilor. Prinderea trebuie planificată anticipat cu atenţie şisupervizată îndeaproape în toate etapele. Manipularea păsărilor, autilajelor mecanice de prindere şi a motostivuitoarelor trebuie efectuată depersonal calificat şi competent. Activitatea păsărilor trebuie minimiza-tăpentru a evita juliturile, zgârieturile si alte răni posibile.

Mortalitatea în timpul prinderii şi transportului nu trebuie să fie maimare de 0.1%.

86


Pre-prindereaCalculaţi timpul necesar pentru prindere şi transport şi începeţi prindereaîn funcţie de programarea sacrificării.

Calculaţi numărul de cuşti şi de cărucioare necesare pentru transportulpăsărilor înainte ca aceasta să înceapă.

Asiguraţi-vă că toate echipamentele folosite (inclusiv mijloace de transport,cuşti, rame de prindere şi plase), sunt curate, dezinfectate şi în stare bunăde funcţionare. Cuştile stricate sau deteriorate pot leza păsările.

Reparaţi, bătătoriţi şi nivelaţi terenul la intrarea în hală (şi alte drumurisecundare care duc spre hală) pentru a asigura o ieşire lină a camioanelorîncărcate. Acest lucru va preveni vânătăile şi lezarea aripilor.

Eliminaţi aşternutul ud din hală, care poate îngreuna activitatea echipei deprindere şi înlocuiţi-l cu aşternut uscat.

Ridicaţi tot echipamentul de furajare deasupra capului (doi metri),scoateţi-l din hală sau mutaţi-l pentru a evita obstrucţionarea păsărilor saua personalului.

În halele mari separaţi păsările în ţarcuri pentru a evita aglomerareaacestora şi permiteţi accesul păsărilor la apă, dar nu imediat datorităprocesului de prindere.

Oricând este posibil reduceţi intensitatea luminoasă în timpul prinderiipentru a reduce stresul. Pentru prinderea în timpul nopţii, ceea ce este deprefereat, intensitatea luminoasă din hală trebuie redusă la minim. Pentruprinderea în timpul zilei intensitatea luminoasă trebuie redusă cât sepoate de mult. În toate cazurile intensitatea luminoasă trebuie să fiesuficientă ca să permită o prindere corectă şi în siguranţă a păsărilor. S-ademonstrat că lumina albastră este cea mai indicată pentru acest lucru.Cele mai bune rezultate sunt obţinute atunci când păsările sunt lăsate săse liniştescă după ce intensitatea luminoasă a fost diminuată şi când esteo agitaţie minimă.

Folosirea de cortine opace pe uşile principale ale halei ajută la prindereapăsărilor în timpul zilei.

Deschiderea uşilor şi scoaterea păsărilor va afecta ventilaţia în halele cumicroclimat controlat prin termostate de ambient. Sistemul de ventilaţietrebuie monitorizat şi ajustat în timpul procedurii de prindere pentru areduce stresul la broiler şi pentru a preveni ridicarea temperaturii în hală.

PrindereaPăsările trebuie prinse şi ţinute de zona fluierelor (niciodată de coapse)pentru a micşora disconfortul, deteriorările şi rănirile care ar putea săapară dacă păsărilor li s-ar permite să se zbată sau să dea din aripi.

Păsările trebuie puse cu grijă în cuşti sau module, încărcându-le de susîn jos. S-a demonstrat că modulele provoacă mai puţin disconfort şileziuni decât cuştile obişnuite.

87


Cuştile sau modulele nu trebuie niciodată umplute excesiv. În urmaîncărcării excesive a cuştilor/modulelor poate rezulta supraîncălzire, stresşi mortalitate ridicată. Numărul de broileri pe cuşcă sau modul trebuieredus în perioada caldă.

Echipamentul de prindere folosit necorespunzător poate provoca stres şileziuni broilerilor. Echipamentul mecanizat (exemplu: Figura 26) folositpentru prinderea păsărilor trebuie folosit la viteze moderate pentru apreveni leziunile şi stresul la broiler. Niciodată nu aglomeraţi păsările şi nule forţaţi să intre în ecipamentul de prindere. Aliniaţi corect deschiderearampei echipamentului de prindere cu deschiderea cuştii sau modululuipentru a preveni rănirea păsărilor.

Figura 26: Exemplu de dispozitiv mecanic de prindere a păsărilor

TransportTimpul de transport trebuie să respecte legislaţia locală.

Păsările trebuie protejate împotriva factorilor de mediu nefavorabili întimpul transportului până la abator. Poate fi folosite ventilaţia, încălzireaşi/sau răcirea mijloacelor de transport dacă este nevoie. Vehiculeletrebuie concepute pentru a proteja păsările de factorii de mediunefavorabili. Stresul păsărilor poate fi micşorat când se folosesc trailereconcepute pentru a putea asigura o ventilaţie adecvată.

În sezonul cald, luaţi în considerare folosirea de ventilatoare la încărcareapăsărilor în mijlocul de transport pentru a mişca aerul printre cuşti saumodule. Lăsaţi cel puţin 10 cm între fiecare stivă de cuşti. Folosiţiventilatoare şi pulverizatoare pentru a menţine o temperatură adecvată apăsărilor în timpul aşteptării pentru procesare.

Stresul datorat căldurii se instalează foarte rapid atunci când mijlocul detransport staţionează, mai ales în sezonul cald sau când trailerul nu esteechipat cu ventilatoare. Planul de rută trebuie să permită plecareamijlocului de transport din fermă imediat ce s-a terminat încarcareapăsărilor iar pauzele de odihnă ale şoferului trebuie să fie scurte.

88


Descărcarea păsărilor la abator trebuie efectuală fără întârziere. Se cereventilaţie suplimentară dacă întârzierea nu poate fi evitată.

În sezonul rece, încărcătura trebuie acoperită pentru a micşora curenţii deaer din timpul transportului. Verificaţi confortul păsărilor în mod frecvent.

LivrareaLa abator trailerul trebuie parcat la adăpost şi orice prelată care ar putearestricţiona ventilaţie trebuie îndepărtată.

Spaţiile de depozitare din abator care pot asigura controlul ventilaţiei şitemperaturii sunt esenţiale pentru bunăstarea păsărilor.

Spaţiile de depozitare trebuie sa fie prevăzute cu lumini, ventilatoare şipulverizatoare. Acestea din urmă se vor folosi în timpul sezonului caldatunci când umiditatea relativă scade sub 70%. În perioadele excesiv decalde se poate pulveriza apă în paleţii ventilatoarelor pentru a ajutaevaporarea. În sezonul cald asiguraţi-vă că toate ventilatoarele şipulverizatoarele sunt funcţionale în zonele de depozitare.

Puncte cheie• Folositi echipamentul de prindere în mod corespunzător.• Menţineţi o ventilaţie adecvată în timpul prinderii mecanizate pentru

a reduce stresul.• Supervizaţi cu atenţie metodele de prindere şi manipulare a

păsărilor pentru a reduce traumatismele şi leziunile la păsări.• Scoateţi sau ridicaţi orice obsacol, cum ar fi liniile de furajare şi

adăpare înaintea începerii operaţiunii de prindere şi compartimentaţihalele mari pentru a evita rănirea păsărilor cauzată de aglomerareaacestora.

• Reduceţi intensitatea luminoasă înaintea prinderii pentru a menţinepăsările liniştite, pentru a reduce rănirea păsărilor şi stresul ulterior.

• Ajustaţi numărul de păsări în cuşti şi module în funcţie de greutateşi de temperatura ambiantă.

• Planificaţi traseul şi recepţia păsărilor.• Monitorizaţi bunăstarea păsărilor în mod continuu.

89


ProcesareO producţie foarte bună a unui număr maxim de carcase de cea mai bunăcalitate şi cu un randament bun depinde de însumarea activităţilor decreştere, prindere şi procesare efectuate coresunzător.

O planificare amanunţită şi o bună comunicare între fermă şi abator vaavea ca rezultat eficienţa procesării. Managementul din fermă poateinfluenţa eficienţa operaţiunilor de asomare, deplumare şi eviscerare.

Pentru a diminua contaminarea cu fecale, degradarea carcaselor şideclasarea lor trebuie acordată atenţie suplimentară următoarelor aspecte:

• Calitatea aşternutului.• Densitate.• Timpul de eliminare al furajului.• Metode de prindere.• Timpul de transport.• Timpul de depozitare.

Puncte cheie• Furnizaţi păsări curate procesatorului.• Menţineţi o calitate bună a aşternutului şi o grosime corespun-

zătoare pentru a diminua arsurile în zona fluierelor şi alte problemede calitate a carcasei.

• Zgârieturile pot să apară într-un număr considerabil când estedepăşită densitatea de cazare, sau când spaţiile de furajare şiadăpare sunt inadecvate, mai ales când se foloseşte controluliluminatului sau al furajării.

• Procesarea trebuie să se realizeze în condiţii care să menţinăbunăstarea păsărilor.

• Micşoraţi timpii de transport şi de depozitare pentru a reduce stresulşi deshidratarea.

90


91


Note

92


Note

93

Pagina Cuprins

95 Anexa 1: Înregistrări ale producţiei98 Anexa 2: Tabele de conversie

101 Anexa 3: Calculul eficienţei102 Anexa 4: Sexarea după pene103 Anexa 5: Clasificarea lunilor104 Anexa 6: Rezolvarea problemelor106 Anexa 7: Ratele de ventilaţie şi calculaţii

ANEX

E

ANEXESecţiunea 7

95

ROSS MANUAL DE MANAGEMENT BROILER: Anexe

Anexa 1. Înregistrări producţiePăstrarea evidenţei şi analizele sunt esenţiale pentru determinareaefectelor modificarilor asupra nutriţiei, managementului, microclimatului şia stării de sănătate. Înregistrările corecte ale producţiei sunt esenţialepentru managementul eficient, evaluarea riscului, controlul sistemului şirăspunsul activ la problemele în dezvoltare.

Analiza şi interpretarea datelor de producţie (de ex. greutate în viu,eficienţa conversiei furajului şi mortalitatea) sunt esenţiale pentruîmbunătăţirea performanţei.

Trebuie monitorizate igiena şi starea bolilor.

Este utilă deţinerea protocoalelor de operare standard (SOP) pentru toateprocesele dintr-o activitate de creştere a broilerilor.Acestea trebuie săincludă documentaţia procedurilor stabilite, înregistrări, analizaînregistrărilor şi sisteme de monitorizare.

Evidenţa necesară pentru producţia de broiler este detaliată înpaginile următoare.

96


Eveniment Înregistrări ComentariiNumăr de pui de o zi.Lotul de origine şi vârsta lui.Data şi ora sosirii.Calitatea puilor.

Zilnic.Săptămânal.Cumulată.

Data.Cantitate.Număr lot.

Data vaccinării.Tip vaccin.Număr lot.Data expirării.

Greutatea în viu mediesăptămânală.Uniformitatea săptămânală(CV%).

Data livrării.Cantitate.Data începerii reducerii de furaj.Tip furaj.

Greutate în viu, uniformitate,număr morţi la sosire.

Înregistrare pe sexe dacă esteposibil.Înregistrare reforme şi separatmotivul reformării.Înregistrare post mortemmortalitate excesivă.Incidenţa leziunilor coccidiale vaindica nivelul agresivităţiicoccidiozei.

Conform indicaţiilor veterinare.

Orice reacţie neaşteptată lavaccinare trebuie înregistrată.

Măsurare mai frecventă estecerută când greutatea desacrificare previzionată saucreşterea este modificată prinprogramul de lumină.

Măsurarea corectă a furajuluiconsumat este esenţială pentrua măsura conversia furajului şipentru a determina costurileefective ale producţiei de broiler.

Popularea puilor

Mortalitate

Medicaţie

Vaccinare

Greutate în viu

Furaj

Tabel 20: Evidenţa necesară pentru producţia de broiler

97


Eveniment Înregistrări ComentariiConsum zilnic.

Raportul apă furaj.

Calitatea apei.Nivelul de clorinare.

Temperatura:• Minimă zilnică.• Maximă zilnică.• Pe timpul demarajului, de 4

la 5 ori pe zi.• Aşternutul pe timpul

demarajului.• Temperatura exterioară –

zilnic.Umiditatea relativă – zilnic.Calitatea aerului.

Calitatea aşternutului.

Număr de păsări mutate.Ora şi data mutării.

Calitatea carcasei.Inspecţia stării de sănătate.Compoziţia carcasei.Tipul şi % confiscate.

Total bacterii măsurate.

Ora înregistrării verificărilorzilnice.

Punctaţi zilnic consumul sub formăde grafic, preferabil per hală.Fluctuaţia bruscă în consumul deapă este un indicator timpuriu alproblemelor.Mineral şi/sau bacteriologic înspecial unde sunt utilizate puţuriforate sau rezervoare cusuprafeţedeschise de apă.

Trebuie monitorizată în mai multelocuri, mai ales în zona dedemaraj a puilor.Sistemele automate trebuieverificate manual prin sondaj înfiecare zi.

Ideal inregistraţi praful, CO2, NH3sau cel puţin observaţi nivelurilede praf şi NH3.

După dezinfecţie, pot fimonitorizaţi salmonella,staphylococcus sau E. coli dacăeste necesar.

Apă

Microclimat

Sacrificare

Informaţii din abator

Curăţare

Inspecţia halei

Tabel 20: (continuare) Evidenţa necesară pentru producţia de broiler

Anexa 2. Tabele de conversie

98


Lungimi1 metru (m) = 3.281 picioare (ft)1 picior (ft) = 0.305 metri (m)1 centimetru (cm) = 0.394 ţoli (in)1 ţol (in) = 2.54 centimetri (cm)

Suprafaţă1 metru pătrat (m2) = 10.76 picioare pătrate (ft2)1 picior pătrat (ft2) = 0.093 metri pătraţi (m2)

Volum1 litru (l) = 0.22 galoane imperiale (gal) sau 0.264 galoane SUA (gal US)1 galon imperial (gal) = 4.54 litri (l)1 galon SUA (gal US) = 3.79 litri (l)1 galon imperial (gal) = 1.2 galoanae SUA (gal US)1 metru cub (m3) = 35.31 picioare cubice (ft3)1 picior cubic (ft3) = 0.028 metri cubi (m3)

Greutate1 kilogram (kg) = 2.205 livre (lb)1 livră (lb) = 0.454 kilograme (kg)1 gram (g) = 0.035 uncii (oz)1 uncie (oz) = 28.35 grame (g)

Energie1 calorie (cal) = 4.184 Jouli (J)1 Joule (J) = 0.239 calorii (cal)1 kilocalorie pe kilogram (kcal/kg) = 4.184 Megajouli pe kilograme (MJ/kg)1 Megajoule pe kilogram (MJ/kg) = 108 calorii pe livră (cal/lb)1 Joule (J) = 0.735 picior-livre (ft-lb)1 picior-livră (ft-lb) = 1.36 Jouli (J)1 Joule (J) = 0.00095 Unităţi Termice Britanice (BTU)1 Unitate Termică Britanică (BTU) = 1,055 Jouli (J)1 kilowat-oră (kW-h) = 3,412.1 Unităţi Termice Britanice (BTU)1 Unitate Termică Britanică (BTU) = 0.00029 kilowat-ore (kW-h)

Presiune1 livră pe ţol pătrat (psi) = 6,895 Newtoni pe metru pătrat (N/m2) sau Pascalis (Pa)1 livră pe ţol pătrat (psi) = 0.06895 bari1 bar = 14.504 livre pe ţol pătrat (psi)1 bar = 105 Newtoni pe metru pătrat (N/m2) sau Pascali (Pa)

= 100 kilopascali (kPa)1Newton pe metru pătrat (N/m2) = 0.000145 livre pe ţol pătrat (lb/in2)sau Pascal (Pa)

Anexa 2. (continuare) Tabele de conversie

Tabel 21: Tabel de conversie temperatură

Temperatura de operareTemperatura de operare este definită ca fiind temperatura minimă a haleiplus 2/3 din diferenţa dintre temperaturile maxime şi minime ale halei. Esteimportant acolo unde sunt fluctuaţii semnificative ale temperaturii diurne.

De ex. Temperatura minimă a halei 16°C.Temperatura maximă a halei 28°C.

Temperatura de operare = [(28-16) x 2/3] + 16 = 24°C.

99


Densitate de populare1 picior pătrat pe pasăre (ft2/pasăre) = 10.76 păsări pe metru pătrat (păsări/m2)10 păsări pe metru pătrat (păsări/m2) = 1.08 picioare pătrate pe pasăre (ft2/pasăre)15 păsări pe metru pătrat (păsări/m2) = 0.72 picioare pătrate pe pasăre (ft2/pasăre)20 păsări pe metru pătrat (păsări/m2) = 0.54 picioare pătrate pe pasăre (ft2/pasăre)1 kilogram pe metru pătrat (kg/m2) = 0.205 livre pe picior pătrat (lb/ft2)15 kilograme pe metru pătrat (kg/m2) = 3.08 livre pe picior pătrat (lb/ft2)34.2 kilograme pe metru pătrat (kg/m2) = 7.01 livre pe picior pătrat (lb/ft2)40 kilograme pe metru pătrat (kg/m2) = 8.20 livre pe picior pătrat (lb/ft2)

TemperaturăTemperatura (°C) = 5/9 (Temperatura °F - 32)Temperatura (°F) = 32 + 9/5 (Temperatura °C)

°C °F0 32.02 35.64 39.26 42.88 46.410 50.012 53.614 57.216 60.818 64.420 68.0

°C °F22 71.624 75.226 78.828 82.430 86.032 89.634 93.236 96.838 100.440 104.0

Anexa 2. (continuare) Tabele de conversie

IzolaţieValoarea U descrie cât de bine conduce căldura un material de construcţieşi este exprimat în waţi pe km pătrat pe grade centigrade (W/km2/°C).

Valoarea R evaluează proprietăţile izolante ale materialelor deconstrucţie, cu cât este mai mare valoarea R cu atât este mai bunăizolaţia. Aceasta este măsurată în km2/W (sau ft2/°F/BTU).

Lumină

O formulă simplă pentru a calcula numărul de lămpi necesare pentru ohală de broiler este următoarea:

Suprafaţa pardoselii (m2) xnecesar maxim de lucţi

Numărul de lămpi+ =Wattajul lămpii x factor de corecţie K

NOTĂ+ Această formulă este utilizată pentru lămpi cu incandescenţă la o înălţime de 2 metri deasupra nivelului

păsărilor. Lămpile fluorescente furnizează de 3-5 ori mai mulţi lucși pe watt decât lampile cu incandescenţă.

Factorul de corecţie K depinde de puterea lămpilor, după cum esteprezentat mai jos.

Tabel 22: Putere lampă și factori de corecţie K

100


15 3.825 4.240 4.660 5.0100 6.0

Putere lampă(Waţi)

Factor decorecţie K

Ventilaţie1 un picior cubic pe minut (ft3/min) = 1.699 metri cubi pe oră (m3/hour)1 metru cub pe minut (m3/hour) = 0.589 picioare cubice pe minut (ft3/min)

Lumină1 lumen pe picior pătrat = 10.76 lucşi1 lux = 0.093 lumeni pe picior pătrat

Izolaţie1 picior pătrat pe grad Fahrenheit pe = 0.176 kilometri pătraţi pe watt (km2/W)Unitate Termică Britanică (ft2/°F/BTU)1 kilometru pătrat pe watt (km2/W) = 5.674 picioare pătrate pe grad Fahrenheit pe Unitate

Termică Britanică (ft2/°F/BTU)

Anexa 3. Calculul eficienţeiIndice de eficienţă la broiler (PEF)+

Viabilitate x greutate vie în kgx 100

Vârsta în zile x consumul specific de furaj

De ex. Vârsta 42 zile, greutate în viu 2,652 g Mortalitate 2.80%, Consumul specific de furaj 1.75

97,20 x 2,652x 100 = 351

42 x 1,75

De ex. Vârsta 46 zile, greutate în viu 3,006 g Mortalitate 3.10%, Consum specific de furaj 1.83

96,90 x 3,006x 100 = 346

46 x 1,83

NOTE Cu cât valoarea este mai mare, cu atât este mai bună performanţa tehnică.

Acest calcul este bazat pe sporul mediu zilnic. Când se compară din diferite medii comparaţiile trebuiefăcute la vârste similare de sacrificare.

+ Se mai numeşte şi Factor de eficienţă european (EEF)

101


Anexa 4. Sexarea după peneIdentificarea cocoşilor şi a puicuţelor la o zi poate fi realizată cu uşurinţăîn staţia de incubaţie deoarece cei mai mulţi hibrizi broiler Ross suntsexabili după penaj. La broilerii sexabili după pene, puii cu dezvoltarerapidă a penelor sunt femele, iar cei cu dezvoltare înceată sunt cocoşi.Tipul dezvoltării penajului este identificat prin observarea relaţiei dintre,remigele de acoperire (stratul superior) şi remigele primare (stratulinferior) care se găsesc pe jumătatea exterioară a aripii.

La cocoşii cu dezvoltare înceată a penajului remigele primare sunt deaceeaşi lungime sau mai scurtă decât remigele de acoperire, vezi înfigura de mai jos.

Figura 27: Penele de pe aripa cocoșului broiler Ross

102


Remige primare de aceeaşi lungime

Remige primare mai scurte

103


La femelele cu dezvoltare rapidă a penajului remigele primare sunt mailungi decât remigele de acoperire, vezi figura de mai jos.

Figura 28: Penele de pe aripa puicuţei broiler Ross

Anexa 5. Clasificarea lunilorTabel 23: Clasificarea lunilor cu referire la emisferele de nord și de sud

NOTĂE.N. – Emisfera nordicăE.S. – Emisferasudică

E.N. E.S. E.N. E.S. E.N. E.S. E.N. E.S.Martie Septembrie Iunie Decembrie Septembrie Martie Decembrie IunieAprilie Octombrie Iulie Ianuarie Octombrie Aprilie Ianuarie Iulie

Mai Noiembrie August Februarie Noiembrie Mai Februarie August

Primăvara Vara Toamna Iarna

Remige primare mai lungi

Anexa 6. Rezolvarea problemelorTabel 24: Rezolvarea problemelor

104


Problema Cauze posibile Acţiune

Mortalitate timpurieridicată (>1% în primasăptămână).

Mortalitate ridicată(post 7 zile).

Creştere timpurie şiuniformitate slabe.

Creştere şiuniformitate slabe şitârzi.

Calitate slabă a puilor.

Demaraj incorect.Boală.

Apetit.

Boli metabolice (ascite,sindromul morţii subite).

Boli infecţioase.

Probleme cu picioarele.

Nutriţie.

Calitatea puilor.

Condiţii de mediu.

Apetit.

Ingestă redusă de nutrienţi.

Boli infecţioase.Condiţii de mediu.

Verificaţi practica de incubaţie şi igiena oului.Verificaţi transportul puilor.Reglaţi eleveuzele.Analize post mortem pe puii morţi, cereţisfatul veterinarului.Măsuraţi şi atingeţi cerinţele privind nivelurilede umplere a guşii.Verificaţi ratele de ventilaţie.Verificaţi reţetele de furaj.Evitaţi ratele de creştere timpurie excesive.Verificaţi ventilaţia din staţia de incubaţie.Stabiliţi cauza (post mortem).Cereţi sfatul veterinarului pentru medicaţie şivaccinare.Verificaţi consumul de apă.Verificaţi nivelurile din dietă ale calciului,fosforului şi vitaminei D3.Utilizaţi programele de lumină pentrucreşterea activităţii păsărilor.Verificaţi raţia de starter-disponibilitatea şicalitatea fizică şi nutritională.Verificaţi sursa de apă-disponibilitate şi calitate.Verificaţi procedurile din staţia de incubaţie:igiena oului, depozitare, condiţii de incubare,timpul de ecloziune, timpul şi condiţiile detransport.Verificaţi profilele de temperatură şi umiditate.Verificaţi lungimea zilei.Verificaţi calitatea aerului- CO2, praf, rata deventilaţie minimă.Verificaţi stimularea slabă a apetitului-proporţieredusă a păsărilor cu guşa plină.Verificaţi reţeta şi calitatea fizică şinutriţională a furajului.Verificaţi ingesta de furaj şi accesibilitatea.Restricţionare timpurie excesivă.Program de lumină prea restrictiv.Vezi mortalitatea ridicată.Verificaţi ratele de ventilaţie.Verificaţi densitatea de populare.Verificaţi temperaturile din hală.Verificaţi disponibilitatea apei şi a furajului.

105


Tabel 24: (continuare) Rezolvarea problemelor

Problema Cauze posibile Acţiune

Calitate slabă aaşternutului.

Conversie slabă afurajului.

Acoperire slabă cupene.

Declasare în abator.

Grăsimi de calitate slabă în reţetă.Exces de săruri în reţetă.Exces de proteină în reţetă.Grosime insuficientă a aşternutului lademaraj.Material de aşternut necorespunzător.Aşezarea şi reglajul adăpătorilor (problemecu risipa de apă).Umiditate prea ridicată.Densitate de populare prea ridicată.Ventilaţie insuficientă.Cauzând enterite, cereţi sfatul veterinarului.Se observă creştere timpurie slabă,creştere târzie slabă.Se observă mortalitate ridicată.

Verificaţi reglajele/ajustările hrănitorilor.Permiteţi păsărilor să golească hrănitorile dedouă ori pe zi.Verificaţi ca temperatura halei să nu fie preajoasă.Se observă mortalitatea ridicată.Verificaţi calitatea şi reţeta furajului.Verificaţi dacă temperatura halei nu esteprea ridicată.Verificaţi conţinutul şi echilibrul de metioninăşi cistină.Se observă mortalitate ridicată.Verificaşi densitatea de populare.Verificaţi calitatea aşternutului.Creşteţi activitatea păsărilor (de ex.programele de furajare şi lumină).Verificaţi procedurile de manipulare,cântărire şi prindere.Stimulare luminoasă excesivă.Verificaţi procedurile de cântărire şi prindere.Verificaţi accesul la furaj şi apă.Păsări deranjate excesiv pe timpul creşteriide ex. la depopulare parţială, cântărire, etc.Distribuţie slabă a furajului.Verificaţi echilibrul nutriţional al recepturiide furaj.Verificaţi temperatura halei să nu fie prearidicată.

Nutriţie.

Microclimat.

Boală infecţioasă.Creştere slabă.

Mortalitate ridicată (în specialmortalitate târzie).Risipă de furaj.

Microclimat.

Boală infecţioasă.Nutriţie.Microclimat.

Nutriţie.

Ascite.Pustule şi Arsuri (ex.:arsuri alezonei articulaţiei tibio-tarso-metatarsiană).

Vânătai şi fracturi.

Zgârieturi.

Boala Oregon (cunoscută deasemenea ca miopatie sauboala muşchiului verde).Grăsime excesivă.

Anexa 7. Rate de ventilaţie şi calculaţiiTabel 25: Rate de ventilaţie (pe pasăre) pentru temperaturi între-1 și 16°C

NOTEPentru explicaţii suplimentare consultaţi Secţiunea 4, Adăpost şi microclimat.Rata de ventilaţie minimă este cantitatea de aer necesar pe oră pentru a furniza oxigen suficient păsărilorşi să menţină calitatea aerului.Rata de ventilaţie maximă în adăposturi cu microclimat controlat în climate temperate este cantitatea de aernecesară pe oră pentru a elimina căldura produsă de păsări astfel ca această temperatură din interiorulclădirii este menţinută la maxim 3°C peste temperatura exterioară.Ratele de ventilaţie maximă vor fi depăşite când se va folosi pierderea de căldură prin convecţie pentrurăcirea păsărilor de ex.: ventilaţia tunel.

Sursa: Serviciul Englez de Consultanţă şi Dezvoltare a Agriculturii

106


Greutate în viu Rată minimă de Rată maximă de(kg) ventilaţie (m3/oră) ventilaţie (m3/oră)

0.050 0.074 0.7610.100 0.125 1.2800.200 0.210 2.1530.300 0.285 2.9190.400 0.353 3.6210.500 0.417 4.2810.600 0.479 4.9080.700 0.537 5.5100.800 0.594 6.0900.900 0.649 6.6531.000 0.702 7.2001.200 0.805 8.2551.400 0.904 9.2671.600 0.999 10.2431.800 1.091 11.1892.000 1.181 12.1092.200 1.268 13.0062.400 1.354 13.8832.600 1.437 14.4202.800 1.520 15.5853.000 1.600 16.4123.200 1.680 17.2263.400 1.758 18.0283.600 1.835 18.8173.800 1.911 19.5964.000 1.986 20.3654.200 2.060 21.1244.400 2.133 21.874

Calcularea reglajelor temporizatorului ventilatoruluide minimă ventilaţiePentru a determina intervalul de reglare a temporizatorului ventilatoruluipentru obţinerea ventilaţiei minime sunt efectuaţi paşii următori:

Obţineţi rata corectă de minimă ventilaţie după cum este recomandat înTabelul 25. Ratele exacte vor varia în funcţie de hibrid, sex şi pentrufiecare hală individuală în parte. Consultaţi producătorul şi reprezentantulde service local Aviagen pentru mai multe informaţii specifice. Ratele dateîn Tabelul 25 sunt pentru temperaturi între -1 and 16°C; pentrutemperaturi mai joase este necesară o rată uşor mai joasă şi pentrutemperaturi mai mari o rată usor mai ridicată.

Calculaţi rata totală de ventilaţie cerută pentur hală(total metri cubi peoră (mch)) ca:

Total minimă Rata de minimă ventilaţie Numărul de păsăriventilaţie = pe pasăre x din hală

Calculaţi procentul de timp pentru acţionarea ventilatoarelor astfel:

Ventilaţie totală necesarăProcent de timp =

Capacitate totală a ventilatoarelor utilizate

Înmulţiţi procentul de timp necesar cu ciclul total al temporizatoruluiventilatorului pentru a da timpul pe care îl solicită ventilatoarele pentru afi pornite în fiecare ciclu.

107


Calcularea timpilor de lucru a ventilatoarelorPasul 1: Se calculează rata totală de ventilaţie necesară pentru hală (totalmetri cubi pe oră (mch))

Ventilaţia minimă Rata minimă de ventilaţie Numărul total detotală = per pasăre x păsări din hală

Exemplu:O hală de 30,000 broileri cu o greutate de 800 g la ovârstă de 20 de zile.Rata minimă de ventilaţie per pasăre este de 0.594 mch (ConsultaţiTabelul 25).Necesarul total de ventilaţie este 0.594 cmh x 30,000 păsări = 17,820 mch.

Pasul 2: Se calculează procentul de timp pentru funcţionare aventilatoarelor

Presupunând combinaţia de ventilatoare utilizate pentru ventilaţia deminim, de exemplu: trei ventilatoare de 91 cm, fiecare cu o capacitate de16,978 mch, procentul de timp necesar ventilatoarelor să funcţioneze cuscopul de a atinge rata totală de ventilaţie necesară trebuie să fie calculat.

Necesarul total de ventilaţieProcentul de timp =

Capacitate totală a ventilatoarelor utilizate

Exemplu:Presupunând că utilizăm trei ventilatoare de 91 cm fiecare cu o capacitatede 16,978 mch.Capacitatea totală a ventilatoarelor = 16,978 mch x 3 = 50,934 mch.Procentul de timp = 17 820 mch ÷ 50,934 mch = 0.35 = 35%.Prin urmare, cele trei ventilatoare de 91 cm vor trebui să funcţioneze 35%din timp.

Pasul 3: Presupunând că utilizăm un temporizator de cinci minute,stabilirea timpului de funcţionare se calculează prin înmulţirea procentuluide timpul necesar cu ciclu total de timp de cinci minute (300 secunde) alventilatorului.

Exemplu:Utilizând trei ventilatoare de 91 cm.35% din cinci minute (300 secunde) = 1.75 minute sau 105 secunde.Ventilatoarele vortrebui să funcţioneze 105 secunde în fiecare ciclu decinci minute (300 secunde).(105 secundefuncţioneză + 195 secunde pauză = ciclu de 300 secunde).

108


Index cuvinte cheieAbaterea standard; uniformitatea corporală 78Acoperirea cu penaj 105Activitatea de furajare 66Adăpători cu picurători, linii 15, 17, 19, 21, 36, 37Aer, calitatea aerului 16, 18, 48, 49, 55, 60Agenţii patogeni 13, 43, 45, 70Amestecarea puilor 15Aminoacizi digestibili esenţiali, ingrediente 31, 32Aminoacizi 27, 32Amoniac 16, 32, 55Anticorpi 12, 45Apă; în excreţii, excremente 56, 86Apă; înlăturare 86Apă 14, 15, 32, 34, 44, 48, 49, 56, 97Apometre 35Articulaţia tibio-tarso-metatarsiană,arsuri la nivelul articulaţieitibio-tarso-metatarsiană 48, 90Ascite 55, 66, 104, 105Aşternut umed 17, 35, 58, 65, 70Aşternut 13, 44, 47, 48, 49, 69, 86, 90Aşterut; în guşă, pipotă 86Barieră, gard 43Biosecuritate 43, 46, 48, 49Boala de Oregon 105Boală metabolică 49Boală provocată de protozoare 49Boală 14, 43, 46, 50, 70, 95, 104, 105Boli fungice 49Boli parazitare 49Boli toxice 49Boli virale 46, 49Bunăstare 49, 67, 85, 89, 90Calciu 28, 34Calitarea aşternutului 32, 55, 105Calitatea furajului 30Calitatea puilor 12, 104Cantitatea de carne de la nivelul pulpele 66Cantitatea de lumină în lumeni 68Caracteristici organoleptice alecărnii de păsăre 85

Carcasă; calitate, declasare,randament 66, 68, 85, 90Căldură radiantă 56, 57Cântărire; frecvenţă 77Cântărire; manual, auto 78Clorură, Clor 28, 33, 45Coccidiostatice 85Coeficient de uniformitate (CV%) 77, 78, 79Coeficient de variabilitate (CV%) 78combatere dăunătorilor 43Competiţia; furajarea 38Comportament 18, 20, 22, 50, 62, 67Compoziţia aşternutului 69Condiţiile de mediu, modificări,control 16, 50,63, 104Confiscate la abatorizare 49Consumul de apă 32, 34Consumul de furaj, apetit 18, 29, 31,

48, 50, 67, 104Contaminare bacteriană 32, 33, 38, 46, 49Contaminare prin fecale 86, 90Contaminarea; aer, aşternut, furaj 55, 69, 85Controlul paraziţilor 70Controlul ventilaţiei 70Conversie furaj 29, 38, 105Cortine laterale 58, 59Cost furaj 29Creştere 29, 66, 104Creşterea; demaraj 29, 104Cupru 33Curăţare; dezinfecţie 43, 45, 48, 97Curenţi de aer, aer 16, 17Cuşti 87, 88Date de producţie, înregistrări 95Debit, de apă 35Declasări 85, 90, 105Densitate 19, 57, 70, 90Densitate 70Densitatea nutrienţilor 29Depopulare 85, 97Depozitare; timp, suprafaţă 13, 86, 89, 90

109

ROSS MANUAL DE MANAGEMENT BROILER: Index cuvinte cheie

110


Index cuvinte cheieDepumare; procesare 90Deşeuri; furaj 105Dezhidratarea păsărilor 14, 17, 48, 85Dezinfectarea mediului 13, 44, 48Dezosări 28, 68Diagnosticul de boală 50Dimensiunea particulelor; furaj 30Dispozitive de produs ceaţă 17, 57, 58,

63, 64, 88, 89Distribuire normală, greutate uniformă 78Distribuirea furajului 39Duritatea apei, calitatea 33Echipament de prindere 86, 89Efect de răcire al curentului de aer,viteză 16, 58, 62, 89Efectivul de părinţi 12, 15Eliminarea 44Energie 27Enzime 28Evaporare, răcire 56, 57, 63, 64, 89Eviscerare 90Femele 80Ferme cu mai multe vârste 13Ferme cu o singură vârstă 43Fibră 32Fier 33, 34Fitază 32Flapsuri, ventilaţie 58Formă de prezentare a furajului,tipul 11, 29, 30, 31, 38Fosfor 28, 32Fotoperioadă 38, 68Frontul de furajare, spaţii 15, 38, 49, 71, 90Furaj 14, 15, 48, 49, 85, 96Garduri împotriva migrări 63Gaze 16, 55, 60Gaze reultate în urma procesului de respiraţie 55Gălbenuş de ou 11, 48Grăsime la sacrificare 105Grăsimi/Uleiuri 31, 32, 70Grâu 30, 86

Greutate vie 77, 79, 96Greutatea vie cerută 79Guri de admisie, ventilaţie 59, 60, 62, 63, 64, 66Guşă, guşă plină 15, 48Hale cu deschidere laterală 58, 67Hârtie 11, 14, 15, 19, 21, 38, 69Hrănitoare tronconice 11, 21, 38Igiena furajului 44Igienă 48, 95Indice de eficienţă la broiler (BPI) 101Indice de eficienţă la broiler (BPI) 101Infectat cu mucegai, tajas 69Ingesta de nutrienţi 104Inspecţia halei 97Instruirea personalului de prindere 49Investigarea bolii 46Iradiere cu Ultra Violete (UV) 33Izolare termică 100Izolare; biosecuritate 43Înălţimea liniei de furajare 38Înregistrări; performanţă 46, 50, 95Lămpi cu incandescenţă 68Lămpi fluorescente 68Leziuni la nivelul aripilor 85, 87Leziuni la nivelul membrelor 39, 48, 104Leziuni, prindere, procesare 86, 87, 105Lotul de părinţi, efectivul de părinţi 48Lotul de părinţi, lotul donator 12, 15Loturi de părinţi 43Lumină, program lumină,lucşi 14, 48, 49, 65, 66, 67, 68, 69, 100Lumină; prindere 85, 86, 87, 89Magneziu 33Managementul de creştere 77, 105Managementul incubaţie 12Managementul sexelor,separarea pe sexe 78, 80, 102Mangan 33Manometru 59Mărirea temperaturii 31

111


Index cuvinte cheieMedicaţie 85, 96Mediu 14, 17, 49, 55, 97, 105, 106Microclimat controlat; hale 12, 59Microclimate controtale cu ajutorultermostatelor 87Microdimensiuni; ceaţă 65microelemente 28Minerale 28, 32Mini-adăpători 15, 21Miopatie 105Module 88Monoxid, dioxid de carbon 16, 55Mortalitate 12, 14, 50, 88, 96, 104Morţi la sosire 48, 49Muşchi de turbă; aşternut 69Nitrogen, nitraţi 32, 33Nivelul de apă 36, 48Nutriţie 104, 105Ombilice; neresorbite 48Oxigen 55Pad-uri, răcire 63, 64, 65Paie; aşternut 69Pardoseală,suprafaţa pardoselei 14, 69, 71Perioada de eliminare; medicamenteîn furaj 29, 85Perioada de lumină, perioada deîntuneric 65, 66, 67, 68, 69pH apei 33Pierdere de căldură sensibilă 56Pierdere de furaj, risipă, folosire 39Pierderea de căldură prin convecţie 56, 58Pierderea de căldură 56Pierderea de umiditate pe parcursul incubaţiei 48Pierderi de apă 32Pierderi; furaj 38Plumb 33Populare cu pui de o zi 12Populatea cu pui 14, 96Post-mortem 50Potasiu 28Potenţial genetic 11

Praf 30, 55, 69Prelevarea de probe; pentruestimarea greutăţii 77Pre-prindere 87Presiunea apei 35Prinderea 49, 86, 87, 89, 90Procesare 49, 85, 90Proteină brută 32Proteină 27, 70Pui asomaţi, taraţi 48Pui slabi 48Puţuri forate 32, 33Puţuri; apă 33Randamentul de carne în carcasă 30Raport apă/furaj 34Raportul apă - furaj 34Raportul furaj/apă 37Rate de ventilaţie 59, 61, 106, 107, 108Răcire, frig 17, 50, 62, 65, 88Răcirea; microclimat 58, 60, 62Reflectoare; lumină 66Reglarea temperaturii 55Remige primare; pene 102Remige; pene 102Remorci 87, 88Respiratie 17, 50, 56Retragere furaj, retragere 90Reţeta furajeră 31Rezervoare; apă 32Rezervoare; apă 33Reziduuri; în furaj 29, 86Rezolvarea problemelor 104Rozătoare; paraziţi 43Rumeguş; aşternut 69Sanitatizare; mediului 44, 48, 49Sare/sodiu 32, 57, 70Scarificare 77, 87, 89, 97Scădere în greutate 85Schimbul de aer, debit 13, 16, 58, 60, 62, 63Scurmare 105

112


Index cuvinte cheieSecuritate, biosecuritate 48, 49Sediment; apă 34Senzori de temperatură 59, 61Sexarea după penaj 102Sindromul morţii subite 66, 104Sistem automat de furajare,cântărire, ventilaţie 38, 55, 58Sistem de împrejmuire 87Sistem de încălzire 17Sisteme de demaraj, condiţii 14, 15, 18,

19, 20,21, 22, 48, 104Sisteme de încălzire locală 17, 18, 20Sisteme de ventilaţie 55, 57, 60, 62, 87Sisteme de ventilaţie tip tunel 62, 63, 64Sisteme de ventilaţie tranzitorii 61, 62Sistemele de adăpare 14, 15, 17, 19, 33,

34, 35, 36, 37, 48, 70, 71, 86, 89, 90Sistemele de adăpare 34, 35Sistemele de furajare 11, 14, 15,

19, 21, 38, 49, 87, 89Sistemul din hală 55, 57, 106Sodiu 28, 33Spaţiu; alocat per pasăre 47, 48, 49, 71Spectru luminos 65, 66Starea de sănătate 43, 45, 68Statut imunologic 12, 45Staţia de incubaţie 12, 48Stres termic 31, 50, 56, 57, 89Stres 49, 50, 56, 57, 86, 88Substanţe organice în apă 33Subţierea 85Sulfaţi 33Sunetele produse de păsări 50Supraîncălzirea 88Tahipnee 56, 57talaj; aşternut 69Tăvi, jgheab; furaj 15, 38Teci, paie tocate; aşternut 69Temperatura corporală 57

Temperatură reală 62Temperatură 14, 15, 16, 17, 18, 19,

22, 37, 48, 50, 55, 58, 60, 62, 72, 89Temperatură; aşternut 14Temperatură; pasăre, demaraj 14Termostate 59, 61Testare microbiologică 50Totul plin/totul gol 13Transport 12, 13, 44, 85, 87, 88, 90Transport 49Transportare 49, 85, 86Tulburări de creştere a scheletului 66Tulburări enterice 32Umiditate; mediu înconjurător 48, 55, 60Umiditatea relativă 14, 15, 16, 22, 48, 55,

57, 58, 63, 65, 69, 70, 72, 89Uniformitatea lotului, variabilitate 50, 80Vaccinare 12, 43, 46, 49, 96Valoarea R 100Vapori de apă, evaporare, 55, 63Variabilitatea în greutatea corporală 78, 79Vehicule Consultaţi TransportVentilatoare, utilizareaventilatoarelor 16, 59, 61, 65, 66, 88, 107, 108Ventilaţia de minim 61Ventilaţie 16, 17, 49, 50, 55, 56, 57, 88Ventilaţie naturală 57Vid sanitar 48Vid; ventilaţie 59Vitamine 28Vizitatori 44Vreme toridă 31, 37Weight bands, distributions 77, 80Zinc 33Zona plantară,Pododermatite 32, 71Zonă de comfort 49, 55, 62, 69, 89

Date post:	26-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	ica
View:	91 times
Download:	6 times

Ross Ghid Management

Documents