ROMÂNIA ŞI GERMANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · Iar un loc de Evagrie...

ANUL XXIII Nr. 2 FEBRUARIE 1944

U M R U L:

R O M Â N I A Ş I G E R M A N I A

D. STĂNILOAE : Contemplaţ ie şi asceză 57 ION P I L L A T : Versur i regăsi te 65 V. VOICULESCU: Poesii 67 OLGA CABA : Istorie c iudată 69 N. CREVEDIA : Pas tora lă * 82 NICOLAE LAZĂR : Ochitorul 84 CLAUDIA BUCŞAN : Poesii 91 D. C. AMZÀR: România şi Germania în p r imul r ă z -

boiu mondial «• 93 CONSTANTIN AMĂRĂSCU : Trei poeme IOAN COMAN: Lactanţ iu despre înţelepciune şi religie < 101

IDEI, OAMENI, FAPTE

ŞT. ZISSULESCU : Tudor Vianu : Filosofie şi poezie . 105 TADEUSZ GOSTYNSKI : Ivirea unei poesii de cur te

în sec. ial XVII- lea 108

CRONICA LITERARĂ

NICOLAE ROŞU : Horia Niţulescu ; Toamna în P a rad is ; Emil Vora: î na l t e vân tu r i ; A. Bolohaii: Viori le azurului ; Dinu Pil lât : Tinereţe ciudată ; Sandu Tzigara-Samurcaş-" lOulesul d e apoi . . . 109

R° CRONICA DRAMATICĂ \%

**. ION MARIN SADOVEANU : Drama şi Tea t ru l . . . 114

CRONICA MĂRUNTĂ

NICHIFOR C R A I N I C : Dest inul ide i lo r ; Lucien R o -mier ; Th. Capidan; Despre per ioada slavonă ; Calendar creştin ; Apollonius crit icul ; Revista T ine re tului 115

\

E X E M P L A R U L E I

de când e lumea, şi v inul şi femeile. Dacă nenumăra t e femei au fost muzele inspiratoare , v inul , în sch imb, cărui se închinau poemele* era în to tdeauna acelaş: „nect a r u l " Dece Nectar? Pent rucă acesta în t ruchipa , idealizate, toate calităţile ce le poate avea un vin: a romă, buchet , natura le ţă , creând şi acea subtilă stare de euforie, de inteligentă si artă. . . Astăzi numai există „nectaruri", există în sch imb Nectar, dar bineînţeles

NECTAR MOTT M O T T M O N O P O L HUlOn M O T T 1914 D E M I - S E C M O T T O N E L |EWH|i M O T T E X T R A - D R Y D R ÂG A Ş A N I M O T T p ^ J ^ M O T T N A T U R E

2É

GÂNDIREA C O N T E M P L A Ţ I E ŞI A S C E Z Ă

D E

D. S T Ă N I L O A E

Este o idee comună m u l t o r Sfinţi P ă r i n ţ i că la cunoaş te rea de D u m n e z e u ne r i dicăm n u m a i p r i n desfacerea min ţ i i noas t r e de toa te imagin i le şi sensur i le luc ru r i lo r create . Sf. M a x i m Măr tu r i s i t o ru l a f i rmă acest l u c r u ca o consecvenţă nedesmin ţ i t ă şi u imi tor de s t ă ru i toa re . „Mintea t r e b u i e să p r ivească pe Logosul, D u m n e z e u cel a d e vărat , fără ochi, desb răca t ă de orice în f i r ipare a cugetăr i i şi de or ice cunoş t in ţă , ş t i ind s igur că re fe r i to r la D u m n e z e u sun t m a i a d e v ă r a t e nega ţ iun i l e p r in depăş i re , car i v e s tesc r ea l i t a t ea d iv ină p r in su spenda rea to ta lă a celor ce s u n t " (Quaest . ad Tha las ium, P . G. 90,333). I n t r o scolie la Sf. M a x i m s e s p u n e : „Cele sensibi le şi cele intel igibi le sunt la mij loc î n t r e D u m n e z e u şi oameni . R id i cându- se deasup ra lor, m i n t e a omenească se apropie de Dumnezeu , ne rob i t ă de cele sensibi le în ac t iv i ta te şi n e r e ţ i n u t ă de cele intel igibile în con t emp la ţ i e " (Quaest. ad. Tha las ium, P . G. 90,485).

I a r î n a l t ă scolie s e p r o c l a m ă : „Când p r i m e ş t e m i n t e a u n i r e a nemi j loc i tă cu Dumnezeu , p u t e r e a ei n a t u r a l ă de-a cugeta şi de a se cugeta ia vacan ţă . I a r dacă îşi r e începe aceas ta luc ra rea , cuge tând ceva d in cele ce s u n t m a i jos de D u m n e z e u , de s fiinţează u n i r e a cea m a i p re sus de cuge ta re , deosebindu-se . P r i n u r m a r e , a t â t a v r e m e cât omul este î m p r e u n ă cu Dumnezeu , a f lându-se m a i p re sus de f ire şi D u m n e z e u p r i n par t ic ipare , m u t ă , ca p e u n m u n t e nemişca t , legea firii s a l e " (Op. c. 376).

T r e b u e să n o t ă m că p a r t e a cen t r a l ă a omulu i d u p ă aceşt i Sf. P ă r i n ţ i es te m i n t e a (voOg). Ide i l e (AOŢOO s u n t con ţ inu tu l ei. P r i n acest fapt omul es te ch ipul lu i Dumnezeu , în care Ta tă l es te Min tea sup remă , iar F iu l Ideea ideilor . I a t ă u n loc î n acest sens d in Şf. M a x i m Măr tu r i s i t o ru l : „ I a r cap a l lu i Hris tos , adică al Logosului , aflat mis t ic p r i n negaţ ie ca cel ce depăşeş te toa te , es te Min tea ce e înf ini t dincolo de toa te î n to t chipul şi în m o d absolut . P e c a r e în ţ e l egând-o Hris tos , ca Logosul firesc al Minţ i i , o face cunoscută celor v rednic i . I n t r ' a d e v ă r , î n ţ e l ege rea Logosului es te cunoaş te re ev iden tă a Minţ i i ce L-a născu t pe El, a r ă t â n d în E l însuşi ca subs i s t en ţă p r e z e n t ă Mintea , sp re care duce m i n t e a ce se doreş te d u p ă iden t i t a t ea p r i n h a r cu Tată l , d u p ă desfacerea ei de cuge ta rea ce lor deosebi te ca l i ta t iv şi can t i t a t iv şi d u p ă concen t r a r ea în t r ' o m o nadă deiformă, p r i n iden t i t a tea şi s impl i t a tea mişcăr i i n e î n t r e r u p t e în j u r u l lui D u m nezeu" (Op. c. 332).

* U n c o m e n t a r adecva t al acestei deosebi r i pa t r i s t i ce î n t r e m i n t e şi idee, n i s'a

p ă r u t că a f l ăm î n opera r ecen t ă a d- lui prof. E u g e n i u Spe ran ţ i a „Sys t eme de M é t h a -

5:7

phys ique" , deşi au to ru l n u avea cunoş t in ţă în specia l de c u g e t a r e a Sf. M a x i m M ă r tu r i s i to ru l .

Cheia d e bol tă a s i s t emulu i Domnie i Sale este d is t incţ ia î n t r e subiect şi obiect. Sub iec tu l es te ceeace cugetă şi se poa te cuge ta pe şine, i a r obiectul es te ceeaoe-i cuge ta t sau cugetabi l , fără să se poa tă cugeta p e s ine. Sub iec tu l este astfel ceeaoe există „ în s i n e " şi „ p e n t r u s ine" , i a r obiectul ceeace n u exis tă „ î n - s i n e " şi „ p e n t r u s ine" , ci n u m a i în a l tu l şi p e n t r u a l tu l , adecă p e n t r u spir i t . Sub iec tu lu i i se poa te acorda as t fel n u m e l e de substanţă, obiec tu lu i n u m a i p e cel de fenomen. C u m însă noi cons ta tăm că lucrur i l e , deşi n e sun t obiecte, n u n e s u n t î n t r u to tu l , î n sensu l că nici n u le cunoaş t em pe toa te şi pe depl in , nici n u le c r e e m p r i n cunoaş te rea noas t ră , i a r p r i n ele n u po t exis ta , d e d u c e m că t r e b u i e să exis te u n subiect s u p r e m de care dep ind l uc ru r i le în m o d absolut şi care cuge t ându - l e ca obiecte le şi creează, nef i ind sus t rase p r i n n imic de sub p u t e r e a lui . Acest subiect , ca re a r e toa te a t r i bu t e l e lui Dumnezeu , es te s i ngu ru l ca re exis tă în m o d absolu t p r i n s ine şi p e n t r u s ine e s t e s ingura subs t an ţ ă în sensul depl in al cuvân tu lu i , t o a t e cele c r ea t e fiind fenomene în r a p o r t cu el.

Des t inu l omului , d u p ă d. prof. E u g e n i u Spe ran ţ i a este ca, s e rv indu-se de mediu l biologic, psihologic şi. social, ca de u n i n s t r u m e n t , să-şi câşt ige t r e p t a t ap t i t ud inea de-a se c u r b a a sup ra sa, făcând să r ă s a r ă şi să crească cen t ru l său noet ic , deven ind u n s u p r a o m noet ic , p e n t r u a con t inua î n l u m e a v i i toa re o ex i s t en ţă noet ică p u r ă .

Gând i r ea Sf. Pă r in ţ i , r ep rezen t a ţ i p r i n Sf. M a x i m Măr tu r i s i to ru l , ca de altfel şi c o m e n t a r u l d-lui Eugen iu Speran ţ i a , se poa te r e z u m a în u r m ă t o a r e l e p ropoz i ţ iun i :

1. F i in ţ a u m a n ă es te în m o d p r inc ipa l de o rd in noet ic , es te o cuge ta re ipostat ică, o cugetare-subiec t , capabi lă de -a se cuge ta pe sine. N u e o c u g e t a r e ca re exc lude a l t e posibi l i tă ţ i de man i fe s t a re sp i r i tua lă , ci l e implică, d a r cuge ta rea a re p r edominan ţa , I n t r ' o scolie la Sf. M a x i m se spune : „Min tea e n u m i t ă subiec t (6OTX£C[ISVOV) , ca u n a ce e capabi lă de v i r t u t e şi de cunoaş te re . I a r f ăp tu i rea şi con templa ţ i a s u n t cons idera te ca fiind în subiect , fiind fa ţă de m i n t e în r a p o r t de acc idente (cunŞejfyxora)" (P. G. 90,50). Deci m i n t e a stă în sine, fi ind subiect sau subs t an ţ ă , spre deosebire de acte le ei de cunoaş t e re sau de făp tu i re , car i po t fi, cons ide ra te fenomene .

Min tea a r e t r e i p u t e r i : p u t e r e a in te lec tua lă , p u t e r e a dor i toare , şi p u t e r e a impuls iv i tă ţ i i (Quaest . ad. Thaï . P . G. 90,419). Deci n u m i n t e a este o p u t e r e a dorinţ i i , s au a voinţ i i , ci i nve r s aces tea sun t p u t e r i a l e minţ i i , ceeace scoate în relief î n t â i e t a t ea ca rac t e ru lu i cuge tă to r al f i inţ i i u m a n e . Doc t r ina aceas ta psihologică a m p u t e a s p u n e că e conf i rmată de psihologia m a i n o u ă dntegral is tă sau conf iguraţ ionis tă , care n e m a i a t o mizând s tăr i le şi mişcăr i le sufleteşt i , ci văzând î n f iecare din ele u n complex i reduct ib i l , fo rmat d in e l e m e n t e cognit ive, vol i t ive şi afect ive, r ecunoaş t e to tuş i ro lu l p r inc ipa l al e l emen tu lu i cognitiv, p r ezen ţ a sensu lu i în orice conf iguraţ ie conş t ien tă a suf le tului . H a n s Driesch spune despre s e n t i m e n t e : „ A n e r s t e r S te l l e s a g e n w i r noch e inmal , dass GefuhJe ke ine Z u s t ă n d e des Ich sind, sonde rn E twasse u n d Gegens tănde , we lche ich bewuss t h a b e " . ( G r u n d p r o b l e m e der Psychologie , 1929, Leipzig, pg. 30).

A m p u t e a spune că s â m b u r e l e i n t im al fi inţii omeneş t i es te conş t i in ţa ipos ta -siată, ca re se ap leacă spre s ine însuş i şi sp r e luc ru r i .

I n aceas ta o m u l este cu deosebire o f ăp tu r ă d u p ă ch ipu l lu i Dumnezeu , c a r e es te subiec tu l cuge tă to r p r i n excelenţă , es te Min t ea s u p r e m ă .

2. Doc t r ina Sf. M a x i m Măr tu r i s i t o ru l a f i rmă neces i t a tea desfaceri i m i n ţ i i d e toa te impres iun i le , r ep rezen tă r i l e , no ţ iun i l e şi sensur i le lucrur i lo r , p e n t r u a a junge la cunoaş te rea lu i D u m n e z e u . S 'ar p ă r e a însă că d in î n v ă ţ ă t u r a aceasta , ca şi d in teza d-lui Eugen iu Spe ran ţ i a despre ro lu l t r e că to r a l l uc ru r i lo r d in lume , r ezu l t ă p e de o

p a r t e că toa tă l u m e a c rea tă n u a r e nicio impor t an ţ ă , sau n u m a i u n a de i n s t r u m e n t p r o vizoriu p e n t r u au to - regăs i rea sub iec tu lu i n o s t r u spi r i tua l , iar p e de a l ta că î n g e m ă n a r e a logică d i n t r e subiec tu l cuge tă to r şi obiectul cuge ta t nu este o neces i ta te f i inţ ială p e n t r u subiectul nos t ru . Oa re de fapt a j u n g â n d m i n t e a la con t empla rea lu i Dumnezeu , d i spare orice l e g ă t u r ă a sub iec tu lu i n o s t r u cu ceva din ea ?

In l e g ă t u r ă cu aceas ta se p u n e m a i ales p r o b l e m a valor i i sub iec tu lu i s emenu lu i nos t ru şi a ro lu lu i special pe care-1 p o a t e avea în r id icarea noas t r ă spre cunoaş te rea lui D u m n e z e u .

Teza că m i n t e a noas t r ă t r ebu ie să facă u i t a t e toa te impres iuni le , r eprezen tă r i l e , no ţ iun i le şi sensur i le de orice fel, a şada r orice obiect m a t e r i a l sau sp i r i tua l , p e n t r u a se r id ica la cunoaş t e rea cea m a i a d e v ă r a t posibilă şi la un i r ea cu D u m n e z e u , cupr inde u n m a r e adevăr , ceeace expl ică pe rz i s t en ţa ei la toţi. mist ici i religioşi .

N e v o m sili să ev iden ţ i em p u ţ i n acest adevă r p r i n câteva cons idera ţ iun i cât ma i aprop ia te de expe r i en ţ a şi de j udeca t a obişnui tă .

D u m n e z e u n u este d u p ă a s e m ă n a r e a lucrur i lo r , a obiectelor, a ceeace poa t e fi con ţ inu t al cugetăr i i , căci acestea sun t p r i n firea lor in fe r ioa ră cugetăr i i , subordona te ei, i a r D u m n e z u n u poa te fi subordona t nici une i p u t e r i sau luc ră r i d in Câte exis tă , î n t r u c â t subiec tu l cuge tă to r este s u v e r a n u l cel m a i îna l t pe care îl î n t â l n i m p e lume , El este s ingura en t i t a t e c a r e poa te avea oa reca re a s e m ă n a r e cu D u m n e z e u . Ca să ne r id icăm î n t r u c â t v a spre în ţe legerea lu i D u m n e z e u t r e b u i e să a j u n g e m ochi în ochi cu subiectul cuge t ă to r d in l u m e a noas t ră . D a r o m a r e piedică n e p u n e spre aceas tă ţ i n t ă con ţ inu tu r i l e cugetăr i i , ca r i fac sub iec tu l să n u se în toa rcă a sup ra sa, ci să pr ivească to t a l tceva decât ceeace es te el. N u m a i cu m a r i efor tur i , după lung i exerci ţ i i , a junge subiectul n o s t r u capabi l să se desfacă p e n t r u ma i m u l t e clipe în şir de robia conţ inu tur i lo r , m e d i t â n d a sup ra sa însuşi . C r e d e m că s u n t e m în sp i r i tu l Sf. P ă r i n ţ i când s p u n e m că n u m a i p r i n sub iec tu l p rop r iu duce calea nega ţ iun i i t u t u r o r imagin i lor şi ideilor spre cunoaş te rea lu i Dumnezeu . Căci al tfel n u ştim. c u m s 'ar t r a n s f o r m a ac tu l sp i r i tua l de nega ţ iune a lumi i şi s e n t i m e n t u l ee-1 î n tovă ră şe ş t e î n t r ' u n act de a f i rmare a lui D u m nezeu şi î n t r ' u n s en t imen t corespunză tor . N u m a i au toexpe r i en ţ a jus tă a subiec tu lu i nos t ru cons t i tue p u n c t u l în c a r e n e g a ţ i u n e a t u t u r o r îşi sch imbă direcţ ia spre o adâncă s imţ i r e -positiva că n e af lăm în fa ţa F i in ţe i s u p r e m e ca ceva pozit iv, deşi infinit m i s t e rios şi imposib i l de cap ta t în condi ţ iuni m in t a l e . Mai m u l t chiar , D u m n e z e u es te aflat în t r ' o s t r ânsă l egă tu ră cu m i n t e a p r o p r i e ce se cugetă pe sine, desfăcută de toa te con ţ inu tu r i l e . Când m i n t e a a junge în s t a r e să se p r ivească pe sine, ea devine s i m u l t a n t r a n s p a r e n t ă , p r iv ind p r i n ea pe D u m n e z e u . Aceas ta „se a r a t ă în m i n t e a c u r a t ă ca in t r ' o oglindă, r ă m â n â n d , ca ceeace e în sine, nevăzu t " , spune Sf. Gr igore P a l a m a (Tra ta tu l p r i m din p r i m a t r i adă , A n u a r u l Academie i teologice din Sibiu, 1933, p . 33). Ia r u n loc de Evagr i e Pont icu l , însuş i t de m u l ţ i pă r in ţ i , spune : „Când min tea , desb ră -cându-se de omul cel vechiu, î m b r a c ă p e cel din har , a tunc i vede, în t i m p u l rugăc iuni i , s t a rea ei a s e m ă n ă t o a r e sa f i ru lu i sau culori i cereşt i ; s t a rea aceas ta Sc r ip tu r a o n u m e ş t e loc al lu i Dumnezeu , văzu t de b ă t r â n i i lu i I s rae l pe m u n t e l e S ina i " (Wilhelm Bousset , Apoph tegmata , Tub ingen , 1923, p . 316; A n u a r cit. p . 30). D a r m a i r e l e v a n t p e n t r u t r a n s p a r e n ţ a aceas ta a minţ i i , ca re face „viz ibi l" p e Dumnezeu , este locul Sf. D ia -doch: „ N u încape îndoia lă că min tea , când începe să lucreze în ea s t ă ru i to r l u m i n a dumnezeească , dev ine cu to tu l t r a n s p a r e n t ă , încâ t vede în ch ip a b u n d e n t l u m i n a din s ine; i a r aceas ta se î n t â m p l ă când p u t e r e a suf le tu lui domină pa t im i l e " (Migne P . G. 65, 1180 A).

59

Desigur în t oa t e aces te locur i car i , se po t î n m u l ţ i la discreţ ie , e p re supusă ca o condi ţ ie împl in i t ă p e n t r u aceas tă t r a n s p a r e n ţ ă , pur i f i ca rea de p a t i m i şi p r e z e n ţ a h a r u l u i divin. D a r fapt e că m i n t e a desfăcută de con ţ inu tu r i , m i n t e a c u r b a t ă a sup ra sa însă-ş i , e s t e cel m a i po t r iv i t m e d i u p r i n ca re o m u l se r id ică delà l u m e la D u m n e zeu, p e calea nega ţ iun i i . Min tea î n aceas tă s t a r e e t r o n u l lu i D u m n e z e u , e fec tuându-se n u n u m a i o cunoaş t e re a lu i D u m n e z e u , ci şi o u n i r e cu El (Vezi M a x i m Măr tu r i s i to ru l în m u l t e locur i a le operei Quaes t iones ad Thalaisium).

Da r de ce n a t u r a e aceas tă t r a n s p a r e n ţ ă î n baza căre ia min tea , con templându- se p e s ine, con templă eo ipso p e D u m n e z e u , da t e fi ind se în ţe lege condiţ i i le de p u r i t a t e et ică şi de p r e z e n ţ ă a ha ru lu i ? Mai b ine zis p r i n ce e m i n t e a capabi lă să fie t r a n s p a r e n t a l u i D u m n e z e u , ce „ fo rmă" a r e aceas tă cunoaş t e r e de D u m n e z e u p r i n mij loci rea ei şi c u m îşi dă seama că n u se vede n u m a i p e ea, ci şi pe D u m n e z e u ?

N u se efectuiază aci n u m a i o cunoaş t e re p r i n deduc ţ ie a lu i D u m n e z e u , p r in mij loci rea analogie i cu m i n t e a p ropr i e , c u m c r ede d. E u g e n i u Speran ţ i a , ci a r e loc o cunoaş te re s imul tană , la u n loc, a m i n ţ i i p rop r i i şi a lu i D u m n e z e u p r i n ogl inda ei, s a u în t r ' o un i r e cu ea. Sf. M a x i m Măr tu r i s i t o ru l vo rbeş t e foar te accen tua t despre neces i ta tea min ţ i i de-a n u se de t a şa d in u n i u n e a cu D u m n e z e u , comen tând în acest sens c u v â n t u l lu i Idsus că cel ce c r ede fără să deosebească p o a t e m u t a şi m u n ţ i i (Op. c. col. 3 7 6 ) , , .

Aceas tă î n t â ln i r e cu D u m n e z e u p r i n m i n t e a n o a s t r ă pu ră , c redem că a r e loc în felul u r m ă t o r :

I n t o r c â n d u - n e a sup ra n o a s t r ă ca subiec t cugetă tor , d u p ă î n l ă t u r a r e a or icărui con ţ inu t care p r i n f irea lu i a r e c o n t u r u r i p rec iza te , e x p e r i e m o a n u m i t ă desmărg in i re , o deschidere de abis î n fa ţa că re ia n e c u p r i n d e ame ţea l a . D a r tocmai aceas tă a m e ţeală, tocmai î n m ă r m u r i r e a în fa ţa ab i su lu i şi p a r a l i z a r e a posibi l i tă ţ i i de-a n e mişca în t r ' o d i rec ţ ie progres ivă , n e dă s e n t i m e n t u l că ceeace s'a deschis în fa ţa noas t r ă , r ă m â n â n d to tuş i ca u n î n t u n e r e c — i î n t u n e r e c luminos c u m î i s p u n Sf. P ă r i n ţ i >— n u e o r eg iune a fiinţii noas t r e , ci s u n t adâncur i l e in f in i t é ale Divin i tă ţ i i .

Tocmai când, d e s b r ă c â n d u - n e de t o a t e ha ine le lumi i c rea te , n e - a m aş tep ta să p r i v i m subiec tu l n o s t r u desvă lu i t — -pjjivk voOç — şi să î nce r căm s e n t i m e n t u l celei m a i depl ine l ibe r t ă ţ i şi suve ran i t ă ţ i , n e p o m e n i m îna in t ea u n e i a l t e p u t e r i , a cărei s t ăpân i r e a sup ra noas t r ă se reve lează infinit m a i i m p u n ă t o a r e şi ma i copleş i toare decâ t s t ăpân i r ea lumi i . Şi to tuş i t r e b u i e să facem u n m a r e efort p e n t r u a a junge sub raza s t ăpân i r i i ei conş t ien te şi p e n t r u a r ă m â n e a acolo. Câ tă v r e m e sub rob ia lumi i c ă d e m p r i n ine r ţ i e şi p r i n n e p u t i n ţ ă , rob i ai lu i D u m n e z e u d e v e n i m şi r ă m â n e m pr in l i be r t a t e şi n e c u r m a t ă s t r ădan ie .

D a r dacă n u m a i sub „ fo rma" sau în î n t u n e r e c u l aces tui abis al sp i r i tu lu i ni s 'ar descoperi D u m n e z e u pr in î n toa r ce r ea sub iec tu lu i n o s t r u cuge tă to r a sup ra sa, p o a t e că a r r ă m â n e a încă pos ib i l i ta tea u n u i echivoc pan te i s t . S i g u r a n ţ a că acest adânc , deşi în l e g ă t u r ă cu noi , n u e u n a cu noi, ne -o câş t igăm şi în al tfel decât p r i n n imicn i cia p rop r i e p e ca re o e x p e r i e m î n fa ţa lu i .

C u m a m văzu t d i n t r ' u n c i t a t an te r io r , t r a n s p a r e n ţ a aceas ta o câşt igă m i n t e a în t i m p u l rugăc iun i i . Rugăc iunea este însă o ex t ază a sub iec tu lu i cugetă tor , u n act p r in ca re acesta se t ranscende , se î n t i nde pes te s ine , s p r e Sub iec tu l s u p r e m şi infinit . P r i n rugăc iune sub iec tu l n o s t r u a r e conş t i in ţa că n u e s ingur , ci că se află în fa ţa lu i D u m nezeu . P r i n r u g ă c i u n e adâncur i l e u lu i toa re , ca r i t r a n s p a r p r i n m i n t e d u p ă î n l ă t u r a r e a t u t u r o r con ţ inu tu r i lo r d in ea şi d u p ă în toa rce rea a s u p r a sa însăşi , se reve lează ca adânc imi a le sub iec tu lu i s u p r e m deosebi t de noi , î n fa ţa că ru ia n e smer im . P r i n r u g ă -

60

ciune a d u l m e c ă m în p r e a j m a n o a s t r ă cu o ce r t i t ud ine abso lu tă p r ezen ţ a Subiec tu lu i suprem, inf in i tu l pe care-1 s imţ im că n e î nvă lue nefi ind decâ t u m b r a p roec t a t ă de EL.

A r a j u n g e p r i n u r m a r e să ev iden ţ i em că acea t r a n s p a r e n ţ ă a sub iec tu lu i nos t ru cugetă tor , î n to r s a sup ra lu i însuşi , n u e posibi lă decâ t p r i n rugăc iune , ca să fie pus mai p r e s u s d e orice îndoia lă fap tu l că adânc imi le p r iv i t e p r i n el sunt , conform m ă r t u riei conşt i inţei , n o r u l în ca re se a scunde şi se face s imţ i t subiec tu l s u p r e m şi nu v r e - u n „ inf in i t " a l f i inţei n o a s t r e p ropr i i .

De fap t pe rz i s ta rea g â n d u l u i n o s t r u a sup ra lu i însuş i n u e posibi lă decâ t pr in rugăc iune , î n ţ e l egând o r u g ă c i u n e sp i r i tua lă . N u m a i în r ugăc iune u i t ă m de t o a t e pent r u o l u n e a du ra t ă , i a r u i t â n d de toa te n u se p roduce u n vid î n noi, ci a v e m conşt i inţa de D u m n e z e u deoda tă cu conşt i in ţa de noi , ca f i inţă t r ansempi r i că .

P r o p r i u zis n u conşt i in ţa de noi înş ine s tă pe p r i m u l p lan , ci cea de D u m n e z e u . De noi s u n t e m conşt i i o a r e c u m î n t r ' u n m o d indirect , î n t r u c â t s imţ indu-1 p e D u m nezeu în tâ i , î n for ţa cu c a r e n e revend ică î n t r u pu r i t a t e , n e î n t o a r c e m a sup ra noas t ră , cons t a t ându -ne n imicnic ia şi nev redn ic i a . G â n d u l ni se m u t ă astfel de là D u m n e z e u la no i şi invers , D u m n e z e u s t ând însă p e p r i m u l p lan . Astfel p e n t r u a jungerea la o cunoaş t e re p r i n u n i r e a cu D u m n e z e u n u se ce re n u m a i r e n u n ţ a r e a la f iguri le şi ideile t u t u r o r l uc ru r i l o r c rea te , ca la u n zid aşezat î n t r e El şi noi , ci şi la ideea de noi înşine, c a r e î n s e a m n ă l ă p ă d a r e a de s ine. I a r aceas tă condi ţ ie se rea l izează n u m a i î n rugăc iune . Insă r e n u n ţ a r e a la no i înş ine a r e n u m a i sensul că n e s i tuăm, p e n t r u v e d e r e a noas t ră , d u p ă D u m n e z e u , în funcţ ie de El , o rd inea cogni t ivă i m i t â n d o rd inea ontologică.

Astfe l p e n t r u vede rea lu i D u m n e z e u p r i n rugăc iune , p e de o p a r t e se c e r e î n l ă t u r a r e a t u t u r o r l u c r u r i l o r ca obiec te a le conşt i inţ i i , ch ia r şi a sub iec tu lu i p rop r iu , i a r p e de a l ta ca nici D u m n e z e u să n u fie t r a n s f o r m a t în obiect, ci să r ă m â n ă ca subiect , ca sub iec t p r im , deşi n u expe r i a t ca p e r s o a n a în tâ i a în senz g rama t i ca l . O a r e cum s u n t e m p r i m i ţ i î n sfera L u i s au p ă t r u n d e E l î n cupr insu l sub iec tu lu i n o s t r u şi e x p e r i e m ca d i n ă u n t r u l L u i s t a r ea L u i d e subiec t şi for ţa L u i d e subiec t sup rem, d a r n u ca p e a noas t ră , căci în acelaş t i m p sau în a l t e r n a r e imed ia t ă s i m ţ i m şi n i m i c nicia şi r ă s p u n d e r e a noas t ră . I n cuv in te şopt i te sau ne fo rmula t e , n e auz im repe t ând în esenţă g â n d u l d e u i m i r e şi d e r u g ă c i u n e : „ D o a m n e cât de m ă r e ţ eş t i şi cât de m i c şi de n e v r e d n i c sun t ; aibi mi lă de m i n e ! " Aces ta t r e b u i e să fie cel p u ţ i n u n u l d in senzu-r i le cuvân tu lu i Scr ip tur i i , a t â t de accen tua t de Sf. P ă r i n ţ i desp re D u h u l dumnezeesc ca re se coboară î n i n ima noas t ră , acoper indu-se cu subiec tu l n o s t r u sau subs t i tu indu-1 şi s t r igând p e n t r u noi , da r , şi noi, cu E l : A b a P ă r i n t e !

D a r a c u m e locul să r ă s p u n d e m şi la î n t r e b a r e a : oa re de fapt i m p u n e cunoaş te r ea lu i D u m n e z e u o î n l ă t u r a r e p u r şi s implă a or icăre i l e g ă t u r i cu l u m e a c rea tă şi în special cu subiec te le semeni lo r? D. E u g e n i u S p e r a n ţ i a îi lasă acesteia m ă c a r ros tul provizor iu de m e d i u p r i n ca re a r e să se d e p r i n d ă eul nos t ru noe t ic să cugete în genera l , ca apoi să p o a t ă cuge ta şi a s u p r a sa, a j u n g â n d la depl ina desvol ta re . D a r oa re n u e şi î n aceas tă t eză o insuf ic ientă re l i e fa re a va lor i i lumi i c rea te de D u m n e z e u şi a semeni lor? O a r e să fie u l t i m a ţ i n t ă a f iecăruia d in noi m a t u r i z a r e a eu lu i p r o p r i u n o etic, a v â n d să p r i v i m to t ce e î m p r e u n ă c rea t cu noi s implu mij loc? Oare să fie jus t ă Concepţia că f iecare subiec t a r e să t i ndă l a o î n t â l n i r e cu D u m n e z e u , to tu l r ă m â n â n d la o p a r t e , î n u i t a r e? N u c u m v a s 'ar e x p u n e p r i n aceas ta c reş t inu l acuzei că, u r m ă r i n d în t â ln i r ea cu D u m n e z e u , s e des in te resează de to t ce e î n j u r u l său, sau cel pu ţ in subordonează to tu l u n u i in t e res persona l , p u n â n d e u l său mai, p re sus de toa te?

R ă s p u n s u l l a aces te n e d u m e r i r i ni-1 dă î n special u n loc d in Sf. Nil , ca re zice: „ A d u h â n d u - s e m i n t e a î n s ine n u m a i p r i ve ş t e n imic nicd din cele sensibile, nici din

61

celé r a ţ iona le , ci n u m a i m i n ţ i p u r e (yu^vobz véaç) şi r a ze dumnezeeşt i . i zvo rând face şi b u c u r i e " (P. G. 79, 1221). M u l t ă v r e m e a m socotit că aces te m i n ţ i p u r e , m in ţ i des-văl i te , vo r fi înger i i . D a r m i n t e a este , î n concepţ ia Sf. Pă r in ţ i , p a r t e a cen t ra l ă 'a fiinţii omeneş t i , ma i b ine zis sub iec tu l u m a n cuge tă to r . Deci ch iar de vo r fi v iza te în acest loc ş i p u t e r i l e îngereş t i , n u este exc lus să fie v o r b a şi de subiecte le u m a n e . D u p ă acest i n t e n s foar te p robabi l , subiec tu l nos t ru concen t ra t a sup ra sa, adecă desfăcut de orice conţ inut , n u m a i p r iveş t e n ic i f igur i sensibi le , nici idei, ci, deoda tă cu raze le divine, m i n ţ i omeneş t i ipostat ice , cu a l te cuv in t e subiec te u m a n e desb răca te de to t ce le acop e r e în ochii noşt r i , r id ica te pes te s t a rea de obiec te sau de no ţ iun i a l e min ţ i i noas t re .

Dacă rugăc iunea es te s t a rea în ca re subiec tu l n o s t r u se face t r a n s p a r e n t , p r i v ind p r i n el însuşi , î n t r ' u n act de au to t r anscende re , pe Dumnezeu- I i sus , î n v ă ţ â n d u - n e să folosim p e n t r u noi p l u r a l u l când n e a d r e s ă m lu i D u m n e z e u în rugăc iune , ne -a r e ve la t fap tu l c a n u p u t e m şi n u t r e b u i e să n e s imţ im izolaţi când n e af lăm îna in t ea lu i Dumnezeu , ci în l e g ă t u r ă cu semeni i noşt r i i . P e m ă s u r ă ce n e pur i f i căm şi p r o g r e s ă m in s t a r e a de m â n t u i r e , n a t u r a n o a s t r ă u m a n ă se î na l ţ ă pes te s t a rea de d ivizare în ca re a căzut p r i n păcat , la s t a rea de un i t a t e , pe r soane le în c a r e este ipos tas ia tă deven ind ca u n s ingu r om, s p u n e Sf. M a x i m Măr tu r i s i t o ru l . P r i n păca t zice aces ta „ n a t u r a cea una , s'a divizat în n e n u m ă r a t e pă r ţ i ; şi noi car i s u n t e m ai aceleiaş n a t u r i , n e c o n s u m ă m un i i p e al ţ i i ca n i ş te r e p t i l e " (P. G. 90,256). D a r p r i n ap rop ie rea de D u m n e z e u n a t u r a noas t r ă dev ine din n o u „nes fâ r t i ca t ă" şi „nedespă r ţ i t ă " , căci „ luc ra rea şi dovada sig u r ă a iubi r i i de D u m n e z e u es te a fec ţ iunea s inceră şi b inevo i toa re faţă de a p r o a p e l e " (P. G. 91, 401).

D a r dacă este des tu l de g reu de ev iden ţ ia t fap tu l că s imu l t an s u n t e m conştî i de noi înş ine şi de D u m n e z e u , şi m a i g r e u este de a r ă t a t c u m p r i n acelaş ac t de âu tocon-ş t i in ţă „ v e d e m " şi subiec te le semeni lor , fă ră a-i coborî la s t a rea de obiecte . I n genera l n e d ă m seama că to t r ugăc iunea es te aceea care r i d i c â n d u - n e la cea m a i p u r ă a u t o -e x p e r i e n ţ ă ca subiect , n e desvă lu ie î n t r ' o împ le t i r e cu el şi subiec tu l s emenu lu i sau n e face să-1 c o n t e m p l ă m în p u r i t a t e a lu i de subiec t oa re c u m d i n ă u n t r u în afară, n u ca eu p r o p r i u , ci ca pe al a l tu ia , d a r eul p r o p r i u a t â r n â n d de el şi deci cons t i tu ind î m p r e u n ă o dua l i t a t e l ăun t r i că . ' ' ' *' ' <

In med i t a ţ i a a s u p r a sub iec tu lu i nos t ru şi î n r ugăc iune n e descoper im câ éu pus în ex i s t en ţă de D u m n e z e u p e n t r u o a n u m i t ă mis iune , î m p r e j m u i t de u n a n s a m b l u de f i inţe u m a n e f s t ă de cari a v e m o r ă s p u n d e r e . N u s impla mic ime ontologică în r a p o r t cu subiec tu l infini t n e face să s u p o r t ă m cu t e m e r e p r e z e n ţ a Lui , ci nevolnic ia pe ca re ş t im că a m man i fes t a t -o în re la ţ i i l e cu semeni i . S i m ţ i m că a l ă tu r ea cu subiec tu l nos t ru s t au subiec te le lor, p r i n t r a n s p a r e n ţ a lu i îi v e d e m pe ei. N u - i m a i v e d e m în î m b r ă c ă m i n t e a lor empir ică , acoper i ţ i î n s t r a t u r i sensibi le p r i n ca r i îi p u t e m coborî la s ta -l e a de obiecte ale cunoaş te r i i noas t re , ci ca subiec te „goale" , t r a n s c e n d e n t e da r rea le , cu des t in e te rn , faţă de car i a v e m deaceea o r ă s p u n d e r e cu a t â t m a i m a r e . Nimic d in pă t u r a sensibi lă a fi inţii lor n u n e m a i solicită ochiul în a fa ră p e n t r u a se n a ş t e în el v r e -o t e n d i n ţ ă pof t i toare s au p ă t i m a ş ă la v e d e r e a v r e - u n u i e l emen t sensibi l deveni t „obiec t" al p r iv i r i i . A v e m în noi înş ine , în a u t o c o n t e m p l a r e a sub iec tu lu i n o s t r u pur , conşt i in ţa s e m e n u l u i ca sub iec t p u r cu des t in e t e rn ca re n e r evend ică tocmai p e n t r u a-şi as igura p r i n noi aces t des t in . Aceas tă conşt i in ţă se e x p r i m ă în f recvenţa p l u r a lului ca mod de vo rb i r e al rugăc iun i i . I n r u g ă c i u n e se mani fes tă conşt i in ţa c o m u n i tă ţ i i noas t r e . I n ea vo rbeş t e p l u r a l i t a t e a în ca re e împ le t i t eul d in noi . Subiec tu l r u găciuni i es te „noi" . I n l impez imea s tăr i i de r u g ă c i u n e f iecare subiec t e conş t iu că poa r t ă a sup ra lu i r ă s p u n d e r e a p e n t r u a l t e subiec te . F i e c a r e subiec t r id i ca t la t r eap t a

6a

de a u t o m e d i t a r e şi de r u g ă c i u n e p u r ă cons ta tă concen t r a t e î n el ca î n t r ' u n focus n u meroase subiec te . F i r e a omenească iese în aces te m o m e n t e din s t a rea de î m p ă r ţ i r e , an t ic ipând u n i u n e a desăvârş i t ă d in l u m e a v i i toare .

î n t r ' o su rp r inză toa re iden t i t a t e cu Sf. M a x i m Măr tu r i s i to ru l , P a u l Hâber l in , spu n â n d că „ s u b s t a n ţ a " u m a n ă „nu es te î m p ă r ţ i t ă în indivizi , ci es te u n a şi aceeaşi în f iecare individ, da r modif ica tă ind iv idua l" , ev iden ţ iază că î n re la ţ i i le d i n t r e individ şi individ se î n t â lne ş t e n a t u r a u m a n ă cu ea însăşi , desvo l tându-se s p r e nou i şi noui forme. F ieca re individ con t r ibu ie astfel la desvo l ta rea n a t u r i i u m a n e în î n t r egu l ei. Astfel orice indiv id î n t â ln indu - se cu a l tu l află n u n u m a i despre a l tu l , ci şi desp re n a t u r a u m a n ă în g e n e r e şi deci despre s ine însuş i . „ A m a n d e r n geh t i h m Sein auf, u n d indem es in i h m das „a l t e r ego" f indet , f indet es sich se lbs t „a ls Se iendes" . D e r Mersch, e ine phi losophische Antropologie , Zur ich , Spiegel Ver l ag (1941, p . 35).

D a r a tunc i şi î n s ine însuşi descoperă omul , cu cât se pur i f ică m a i m u l t de ceeace n u es te în m o d esenţ ia l f i inţa lui , subiec te le a l tora . Dacă orice p a r t e a Un ive r su lu i s tă î n t r ' o l e g ă t u r ă d i rec tă sau ind i rec tă cu t o a t e celelal te , des igur că şi o m u l ca su biect s tă î n t r ' o l e g ă t u r ă cu ce le la l te subiec te , p u r t a t de ele şi p u r t â n d u - l e , i a r p r i n cunoaş te rea ca func ţ iune a sa t r e b u i e să îşi dea seama în oa reca re m o d de aceas tă l e gă tu ră .

D a r n u n u m a i când se p r iveş te p e s ine ca subiec t p u r vede ca p r i n t r ' u n t r a n s p a r e n t şi sub iec te le semeni lor , ci şi când con templă pe a l tu l ca subiect p u r se vede şi p e s ine şi p e Dumnezeu , po t r iv i t c u v â n t u l u i evanghel ic că cel ce face b m e u n u i a din cei l ipsiţi , lu i I i sus Hr i s tos îi face. N e v e d e m p e noi înş ine în i n t i m i t a t e a de subiect şi p e D u m n e z e u în ace laş t i m p , când n e scu fundăm î n v e d e r e a a l tu ia ca subiect , deoarece nu-1 p u t e m vedea p e acela în i n t im i t a t ea e t e r n ă a l u i fă ră a n e adânc i t o to da tă în v e d e r e a sub iec tu lu i nos t ru .

S 'ar p u t e a obiecta că aceas tă p r e z e n ţ ă a semeni lo r în c i rcui tu l d i n t r e noi şi D u m n e z e u n u a r e o v a l o a r s prac t ică , în s t a r e să scoată con templa ţ i a c reş t ină de sub acuza de pasivism, î n t r u c â t v e d e m p e s e m e n u l nos t ru , în subiec tu l său t r anscenden t , i n l ă u n t r u l n o s t r u şi n u i n t e r e s â n d u - n e de s i tua ţ ia lu i concre tă d inafa ră de noi .

Şi to tuş i au tocon t emp la r ea aceasta , p r i n ca re v e d e m s imu l t an subiec tu l nos t ru , pe al r e m e n u l u i şi p e D u m n e z e u , a r e o u r i a ş ă i m p o r t a n ţ ă în valor i f icarea aproape lu i . In cl ipele i n t e r m i t e n t e în cari s u n t e m absorb i ţ i de ea, dobând im, p e n t r u to t r e s tu l t impu lu i de ac t iva re î n t r e oameni , ob i şnu in ţa de a-i p r iv i n u în s t r a t u l t r e că to r al exis tenţ i i lor, n u ca obiec te m e n i t e să n e a j u t e la sa t isfacerea poftelor ce n i se t rezesc când îi l u ă m ca a t a r e , ci în sub iec tu l lor t r a n s c e n d e n t şi ne t recă to r , c a r e n u n e s tă la discreţ ie , ci n e ch iamă la r ă s p u n d e r e . Sf. M a x i m Măr tu r i s i t o ru l f ixează p e n t r u creşt in da tor ia de-a se r idica delà p r i v i r ea d u p ă s i m ţ u r i a lucrur i lo r , ca re t o t d e a u n a e amesteca tă cu p o r n i r e a p ă t i m a ş ă sp re ele, la p r i v i r ea cea sp i r i tua lă , la p r iv i rea idei lor p u r e a le lor (P. G. 90,333). E l d is t inge î n t r e ddeea p ă t i m a ş e şi ideea s implă a f i inţelor şi a lucrur i lo r . Ideea p ă t i m a ş e es te compusă d in idee şi pa t imă , eea s implă es te idee fără p a t i m ă . O femeie poa t e fi con templa t ă î n sub iec tu l ei pu r , ne t r ecă to r , ce n u poa te fi făcut obiect disponibi l p e n t r u sa t is facerea u n e i pofte, î n ideea ei s implă , d a r poa te fi p r iv i t ă şi ca idee ames t eca t ă cu pa t imă . Şi, p e n t r u c ă v e d e r e a imagine i ei sensibile p r i l e jueş te m a i u şo r t r ez i r ea porn i r i i p ă t i m a ş e în om, exerc i ţ iu l con templă r i i sp i r i tua le a sub iec tu lu i ei pu r , p r i n sub iec tu l nos t ru , e necesa r p e n t r u a n e face în s t a re să o v e d e m şi când n e m u t ă m p r iv i r ea la imag inea ei concre tă ca subiec t de va loare e te rnă , cu cel m a i serios s e n t i m e n t de r ă s p u n d e r e p e n t r u sa lva rea ei.

F ă r ă a n u m i t e clipe de contempla ţ ie , semeni i noş t r i îşi p ie rd îna l t a lor va loare ,

d e v e n i n d u - n e obiecte de car i p u t e m uza şi abuza , i a r re la ţ i i l e sociale se înăsp resc şi se să lbă tăcesc p rovocând crize to t m a i g r e u de soluţ ionat . F i e c a r e ins dev ine u n focar to t m a i desvol ta t de p re ten ţ i i , u n m u ş u r o i u de convuls iun i anarh ice , d inami ta rde . I a r o socie ta te compusă din astfel de inşi e f i resc să n u m a i poa tă fi ţ i n u t ă în ord ine decâ t p r i n t e r o a r e a ca re r e c u r g e în or ice clipă la execuţ i i .

I n t r e t r a n s f o r m a r e a semeni lo r în obiecte şi pes te to t î n t r e incapac i t a t ea noas t r ă de -a n e desl ipi de l u m e a obiec te lor pe de o p a r t e şi î n t r e po rn i r ea p ă t i m a ş e spre ele pe de a l t ă p a r t e es te o s t r ânsă l egă tu ră . Ceeace n e ferecă de aspec tu l ex t e r io r al r e a l i tăţ i i , ceeace n e face incapabi l i de -a n e r id ica la au tocon t emp la r ea noas t r ă ca subiec t şi deci şi la con t empla rea lu i D u m n e z e u şi a semeni lo r ca subiecte , es te pofta d in noi ca re se cere d u p ă du lcea ţa d in luc ru r i . Es te deci necesa ră o asceză de o rd in etic, o mor t i f icare a poftelor şi a pa t imi lo r , p e n t r u a deveni , d u p ă aceas tă des l ip i re a degete lor noas t r e d in m i e r e a lucrur i lo r , capabi l i şi de-o asceză cognit ivă, de-o r e n u n ţ a r e la înseşi imagin i le şi idei le l uc ru r i l o r şi f i inţelor, la ca l i ta tea lor de obiecte a le cunoaş ter i i , pen t ruca , r e g ă s i n d u - n e p e noi ca subiec t şi deoda tă cu aceas ta p e D u m n e z e u şi p e aproape le , să r e s t ab i l im a d e v ă r a t a v a l o a r e a l umi i .

Asceza e t ică şi ca u r m a r e a ei cea cogni t ivă e calea nega t ivă ca r e n e îna l ţ ă la vede rea cu a d e v ă r a t pozi t ivă a a d â n c u l u i rea l i tă ţ i i .

V E R S U R I R E G Ă S I T E D E

ION P I L L A T

T E R Ţ I N E 9

Oglinda p u d r u i t ă ou polei 7

P u r t a p e a lba - i fi lă descân ta t ă , Drep t p a n ă de oţel , p a t i n a ei —

Ş i v e r s u l ee-1 scr ia î na r ipa t ă P e pag ina de ghia ţă , în scânte i De r a z e desvalia to t m a i cu ra t ă ,

S u b ch ic iura din suflet, p a r a ce-i Sbucn ia — foc p u r — iub i rea t r e m u r a t ă Ca pe zăpezi a rg in t de clopoţei...

PE O ALEGERE P R O P R I E D I N GEORGE, H O F M A N N S T H A L Ş l RILKE

— Din suf le tu l a t r e i poeţ i r ă m â n e Acest p r inos d e v e r s u r i p e a l ta r . Tre i f lăcăr i se îna l ţă , t o t m a i clar Ch iemând în noi p o r u n c a lo r d e mâne .

Ce vo r m a i m u l t ? Ce po t dor i ma i m u l t ? C â n d mor ţ i l o r le v â n t u r ă cenuşa, Ei s ingur i cân tă . Des legând că tuşa Des t inu lu i : înv ie — şi-i ascult .

6 5

C R E Z

Cu ve r su l m e u n ' a m v r u t să p lac mul ţ imi i , Nici snobi lor p u ţ i n i să ţ i n i sonul : A m zis doar p e n t r u m i n e jocul r imii D e mi -a veni t , .curat în suflet, t onu l .

N u m ' a m sil i t să c â n t p e m a r i i zilii, Nici să s lăvesc m e r e u ce-aduoe sinul. Las a l tora să facă p e abil i i — • D o a r g ra iu l r o m â n e s c mi - a fost t i r anu l .

C u m ar pu t ea , d e l -aş i u i t a o cl ipă, Ca el m a i v r e d n i c al t s t ăpân s ă - m i fie, Cu r ădăc in i d e sânge , o a r ipă Când minai lega t de suflet, Poezie !

66

P O E S I I D E

V . V O I C U L E S C U

D A E D A L

A m construi t , eu ce a rdoa re , s u b p ă m â n t e a n ă ră tăc i re , Se 'mbucă geniu l c u m o a r t e a în l impez imea u n u i gând, Ce c lar e p l a n u l şi ce s o m b r ă capcana , c r âncena ro t i re , Să t e ' nvâ r t a ş t i fără s c ă p a r e ocol to t ţ ie însuţ i dând .

Las best i i le de a r amă . Azi ia r v ic leanul d u h îmi vând, D a r u n e i a l t e m a i îna l t e ce rcă r i de p u r ă 'n făp tu i re . Să iscodesc p e n icovală o ar ipă , m ă sbat , f l ămând Să u r c în ceru l s t e rp v i a ţ a cu g reu l j ind de nă luc i re .

î ş i l eagănă în poală zeii şi-i l u lue cumpl i t a m a r e T r e c v a l u r i dulci p e - a m a r e l iniş t i şi coapsa insulei se 'ndoaie Aci o n a v ă spa rge za rea şi-aici de-o da tă n u m a i e.

Po rnesc sp r e -un sbor sen in şi i a tă s ' aba te m a r e a r e m u ş c a r e Aud, în i n i m a - m i închisă, m u g i n d ca 'n ta in ica odaie S u b t a u r u l înch ipu i re i zăna teca Pas iphae .

A S I A

A m săge ta t A p u s u l şi l -am aflat ha in Năprazn ic t â r g de geni i î na r ipa ţ i cu vi ţ i i Din vase le d e a u r b e a i u f ierea lo r leviţ i i Şi nici u n sifânt în piscul să lba teculu i chin.

67

Mândr i i de g â n d u r i o a r b e î n suf le tu l pu ţ in . Născu ţ i d in s p u m a vremi i , se 'n torc i a r is tovi ţ i i T i t an i fără l egendă şi fă ră zei, — pr iv i ţ i - i Afund în h ă u l ce lor afară din des t in .

Măre ţ i i rob i a i Fo r ţ e i s ' aga ţă î n fu r tună De-un p a i p l ă p â n d d e glori i . C â n d t r ă s n e t e s ' adună î m i smulg de spa imă ochii d in s o m b r u l cerc de fier

ii

Văd ant ic i le Asii deschise ca o lacra , înf ip t pe cu lmi u n sch imnic m â n c a t de l epra sacră. P r in el se scu rg î n t a ină mâin i le d in cer.

Vis ter ie doldora de vise, F e r m e c a t ă l adă a Pandor i i U n d e t o a t e d u h u r i l e 'nchiise Sch imbă 'n a u r p l u m b u l închisori i .

Câ t de veche, ga lbenă şi roasă, T u n e spin tec i bezna ' sufer in ţ i i Când t e - a v e m în mâin i , mis ter ioasă Teacă p e n t r u săbi i le min ţ i i .

S t u p î n c a r e s love 'na r ipa te Cu po l enu l l u m i i încărca te Sucu l n e m u r i r i i n e - a u făcut ,

Roi d e buch i — s e m i n ţ e ale idei i . Magic cosmos s t r â n s 'n scoarţe , Zeii

A u pier i t că n u t e - a u cunoscut .

C A R T E A Lui Rodtt Gyr

68

I S T O R I E C I U D A T Ă — IN CARE SE SUCCED O SEAMĂ DE ÎNTÂMPLĂRI MIRACULOASE ŞI SE POVESTEŞTE V I A Ţ A LUI R A M Ô N DE LA SIERRA MORENA,

IN STIL D O N Q U I J O T E S C —

D E

O L G A CABA

Din aceas tă istorie c iuda tă nu ve ţ i în ţe lege n imic , dacă nu vă des tă inuesc o înt â m p l a r e şi m a i c iuda tă : d ispar i ţ ia f a u n u l u i din g r ă d i n a p ă r i n t e l u i Alvarez . F a u n u l e ra de p i a t r ă şi ca a t a re , n u a v e a niicio cauză logică să fugă din g răd ină . Dacă în toa tă î n t â m p l a r e a aceas ta a r fi ex is ta t v r e u n e l emen t logic n u m ' a ş fi apuca t să v 'o povestesc , deoarece sp i r i tu l m e u e de aşa n a t u r ă , încâ t n u poa te fi în mişca re decât de luc ru r i l ips i te de logică.

Deci, f aunu l d ispăruse , p r e c u m a d i spă ru t şi t â n ă r u l pescar p e care l - am t r imes să- i dea de u r m ă şi astfel, ne-^am h o t ă r î t cu p ă r i n t e l e Alva rez şi cu J u a n i t a , n e poata acestuia , să m e r g e m să-1 c ă u t ă m . Carmenc i t a , logodnica pesca ru lu i d i spăru t , a ce ru t şi ea să fie l u a t ă la d r u m cu noi .

E r a o zi dumnezeească de Mai c â n d m ' a m dus la p ă r i n t e l e Alvarez , p regă t i t ă de că lă tor ie . D u p ă ce a m făcut î ncon ju ru l Eu rope i şi m ' a m opr i t î n aceas tă mică insulă spaniolă , n u m a i m ' a m mişca t de aici doi an i de zile, m ' a m stabi l i t , m ' a m linişt i t , a m l ă sa t şi r ădăc in i . P a r c ă n u - m i v ine să c red că a m fost cândva în s t a r e să o i a u la goană pe toa te şoselele, u r c â n d u - m ă din t r e n î n v a p o r şi d in a u t o b u s în avion, ca u n d u h ră tăc i to r . P e a tunc i îmi p ă r e a n o r m a l să m ă scol d i m i n e a ţ a la Hels inki ca să iau m a s a la P a r i s şi p e u r m ă să m ă duc cu t r e n u l d e sea ră la Lisabona.

A c u m însă , d r u m u l d e 30 k m . p â n ă la S a n Bar to lomeo , p a r c u r s î n t r ' u n car cu covilt ir , îmi p ă r e a u n e v e n i m e n t d in cale a fa ră de p r o m i ţ ă t o r şi de aven tu ros . Deab ia m i - a m p u t u t înch ide ochii t oa t ă noap t ea la g â n d u l că p l ecăm la San Bar to lomeo.

I n c u r t e a parohie i , Alvarez , J u a n i t a şi Ca rmenc i t a m ă aş tep tau , to t aşa de agi ta ţ i şi d e îmbu jo ra ţ i î n a ş t ep t a r ea m a r e l u i even imen t , ca şi m ine . Ca rmenc i t a e ra î m b r ă c a t ă în cea m a i f rumoasă rochie a ei, cu fusta înf lorată , scrobi tă , boga tă î n cute , cu u n şal de dan t e l ă a lbă î n cap, ca în zi de s ă rbă toa re . P ă r i n t e l e p u r t a r e v e r e n d a lu i d e t o a t e zilele, d a r avea o pă lă r i e n o u ă d e cat i fea n e a g r ă cu bo ru r i l e foar te la rg i şi se r e z e m a î n t r ' u n to iag foar te gros , s cu lp ta t d in nuc , de toa tă f rumuse ţea . J u a n i t a eşea şi i n t r a î n casă î n t r ' u n con t inuu v â r t e j , a d u c â n d de f iecare d a t ă c â t e - u n coş pl in cu m e r i n d e şi v inur i , acoper i te f rumos cu şe rve tu l de pânză a lbă ca zăpada .

E r a vo rba de o a d e v ă r a t ă că lă tor ie acum, cu to t m e c a n i s m u l compl ica t al d r u -

69

m u r i l o r de odinioară, p a r c u r s e î n post i l ioane, care d u r a u p a t r u s ă p t ă m â n i pe t i m p f rumos î n t r e Burgos şi S a n t a n d e r , c u n e n u m ă r a t e l e acc iden te pe d r u m , ca şi a tacur i le n e p r e v ă z u t e a le band i ţ i lo r masca ţ i şi p i t i ţ i în tufe le de p e m a r g i n e a şoselei, r ăp i r ea contesei f rumoase şi su fe r inde d e că t re cavaler i i mis ter ioş i , deghiza ţ i s u b glugi de franciscani, m o a r t e a u n u i cal m u ş c a t de ţ ân ţ a r , î n t â m p l a t î n c iuda t u t u r o r leacur i lor povă ţu i t e şi a d m i n i s t r a t e de că t r e t o ţ i cei de faţă, î n t â ln i r ea u n u i g r u p de pe le r in i cu p ic ioare le goale, popasur i l e d in p ă d u r i când l u m e a şade la ta ifas în j u r u l focului şi f iecare e ra r u g a t să spue o poveste , p â n ă când j a r u l se în funda în s c r u m şi babele începeau să dea d in cap, a p r o b â n d p a r c ă to t ce s'a î n t â m p l a t delà Geneză p â n ă în z iua Celei din. U r m ă Judecă ţ i , d in p răpăs t i i l e s o m n u l u i şi a le bă t r âne ţ i i .

Oamen i i d e azi n u m a i ş t iu să călă torească . Când t r e i londonezi se sue în maş ină cu g â n d u l de a pe t r ece w e e k - e n d u l l a E d i n b u r g h , pe faţa lor n u se ci teşte mai m u l t ă emoţie , ca şi icând a r fi vo rba de o p l i m b a r e î n t r e Piccadi l ly şi Oxford Circus . U n u l se aşează la volan, celălal t a r e gr i jă de t e rmos , al t re i lea î n t r e a b ă :

„Got t h e whisky , J o h n n y ? " Şi maş ina porneş te . N u se a ş t eap tă decât la u n s ingu r acc iden t pe d r u m : pana .

Când coboram cu dânşi i d in m a ş i n ă d u p ă a semenea d r u m u r i , m ă î n t r e b a m cu m i r a r e , dacă de fapt a m a juns u n d e v a .

A c u m însă n u e ra vo rba de a semenea faci l i tăţ i . Caru l , p e care n i la t r imis m o r a r u l , îl avea moş t en i r e delà bunic i . Şi e ra o f r u m u s e ţ e d e car în adevăr ! Covilt i ru l de l e m n e ra p ic ta t în t r ' o p a r t e cu l egenda lu i Theseu şi Ar i anda , poves t i tă în t r ' o succes iune de imagini , cu f iecare m o m e n t decisiv î n c a d r a t în linii neg re , pa să n u se ames tece t r e c u t u l cu v i i torul . V ă p s e a u a de u le i e r a c r ăpa t ă în m u l t e păr ţ i , Ar i adna a p ă r u în u n e l e evoluţ i i a l e ei, fără cap s a u cu t r u p u l în bucă ţ i , d a r to t ea era, o pu tea i r ecunoaş te d u p ă rochia ei a l b ă şi lungă , u m f l a t ă de v â n t şi de v â r t e j u l mişcări lor , şi d u p ă pangl ica a lbas t r ă cu care e r a înc insă la b r â u . De cea la l tă pa r t e , covi l t i ru l poves tea l egenda lui P a n şi a lu i Sy r inx , în ca re se ames tecau , î n m o d ciudat , f ragm e n t e d in metamor foza Lede i şi v i a ţ a apostol i lor . î n ă u n t r u în car, sub covilt ir , se găseau două bănc i lungi , a şeza te fa ţă în fa ţă şi jos, s cândur i l e e r a u acoper i te cu câţ iva p u m n i de fân p roaspă t şi miros i tor . J u a n i t a aşeză cu gr i jă m e r i n d e l e în fundul carulu i şi to t acolo a m depus şi eu coşul m e u de t res t ie . Caii î n h ă m a ţ i dădeau n e r ă b d ă t o r i din copite şi b i r j a ru l , u n f lăcău de v reo douăzeci şi doi de ani , î m b r ă c a t cu u n bolero l a rg de catifea n e a g r ă şi uza tă , d in c a r e se r e v ă r s a u mânec i l e boga te a le cămăşii , încins la b r â u cu o c ingă toare de m ă t a s e ve rde , se u rcă pe cap ră şi n e pofti şi pe noi să n e su im în car .

J u a n i t a , Ca rmenc i t a şi cu mine , n e - a m su i t r e p e d e şi n e - a m aşezat p e u n a d in t r e bănci , p ă r i n t e l e însă, d in cauză că e r a vo luminos şi b ă t r â n , se u rcă cu g rea î n d u r a r e , a ju t a t de b i r j a r şi t r a s de noi , n u fără câ teva o f ta tu r i sol ici tând a ju toare le cereş t i şi în special , a l Sf inte i Teresa de Avi la . Insfârş i t n e - a m văzu t cu toţ i i ins ta la ţ i cu voia lu i Dumnezeu , coşur i le cu m e r i n d e d in fundul c a r u l u i fură n u m ă r a t e p e n t r u a zecea oa ră şi împinse m a i î n s p r e col ţur i , ca să s tea în s iguran ţă .

„Sun t e ţ i gata , pă r in t e? Po t să le d a u d r u m u l ? " î n t r e b ă bă i a tu l de pe capră . „Dă- le d r u m u l , An ton io şi p leca ţ i să f im!" s t r igă Alvarez , u m p l â n d u - n e p r in

#

vorba as ta cu ne l in iş tea şi b u c u r i a m a r e i a v e n t u r i . Ca ru l eşi pe poa r t a pa roh ie i şi o l uă la pas î n j u r u l bisericii , co t ind în s t r ada

l ă tu ra ln i că ce ducea î n s p r e şosea. Oamen i i eşeau la por ţ i l e caselor şi se î n t r e b a u uni i pe al ţ i i : „Oare u n d e p leacă p ă r i n t e l e A l v a r e z ? " B ă r b i e r u l s t ă t ea la uşa dughene i sale sub farfur ia de a r a m ă şi ne u r a b u n d r u m cu ges tu r i a t â t de e locvente , încâ t a t r ebu i t

7°

să n e opr im ca să- i m u l ţ u m i m , cu c a r e ocazie ne -a î n t r e b a t aşa î n t r ' o doară , u n d e p lecăm. P ă r i n t e l e a r ă spuns că n e d u c e m la S a n Bar to lomeo şi vorbe le fură auzi te de câţ iva copii care se j u c a u în praf. Ves t ea m e r g e a mai r epede decât noi şi când n e - a m opr i t i a răş la h a n u l de pe d r u m , p e n t r u c ă Alva rez îşi aduse a m i n t e că n u a r e des tu l t u t u n şi Antonio a t r ebu i t să coboare ca să- i cumpere , toa tă l u m e a d in j u r u l nos t ru şt ia deja că pă r in t e l e p leacă la S a n Bar to lomeo . Când a m t r ecu t pe l ângă m o a r ă a t r ebu i t să n e op r im d in nou şi să-d m u l ţ u m i m m o r a r u l u i p e n t r u c ă n e - a î m p r u m u t a t ca ru l şi caii şi ne -a găsit şi u n bi r jar , aşa încâ t soare le u m b l a foar te sus p e cer când am a juns afară p e câmp, pe d r u m u l de ţ a r ă p l in de gropi şi de h q p u r i d in cauza n o ro iu lu i usca t şi b r ăzda t de u r m e l e carelor , ca o ho ldă sp in teca tă de p lugur i . E r a foar te ca ld şi n i se făcuse sete, a m desfăcut deci o st iclă de vin, d in fundul u n u i coş apă ru se r ă p a h a r e l e groase şi l - a m r u g a t pe Antonio să s tea pu ţ in , să bea şi el cu noi . După ce -am porn i t -o din nou, n i se făcuse şi m a i cald. Anton io şi Ca rmenc i t a î ncepu ră să cânte , p â n ă fură şi ei cupr inş i de toropea lă . N e - a m pomen i t d o r m i t â n d cu toţi i şi n e - a m desmet ic i t la o svâcn i tu ră b ruscă — probab i l şi Anton io a ţ ipise şi caii au lua t -o r azna pe câmpie , op r indu-se d in t r ' oda t ă la m a r g i n e a u n u i şanţ . Am. să r i t r epede jos cu toţ i i şi Anton io t r a se caii la o pa r t e , n u fără câ teva aluzi i obscure la or ig inea lor, p e n t r u c ă îi e ra r u ş ine de noi d in cauză că adormise şi e r a foar te furios.

P ă r e a că am ră tăc i t m u l t ă v r e m e , deoarece or icâ t n e căscam ochii în t oa t e p ă r ţile, n u r e u ş e a m să descoper im nici u r m ă de d r u m î n t r e câmpi i . E r a m în mij locul une i l ivezi de l ă m â i c u copacii î ncă rca ţ i de f ructe . N u depa r t e , p r i n t r e crengi , se zărea o fân tână . Deocamda tă n e - a m ho tă r î t să n e od ihn im şi să m â n c ă m aici la u m b r ă , pe Antonio l - am t r imi s să cau te şoseaua. A m desfăcut pe i a rbă u n şe rve t m a r e de i n şi a m scos din coşur i t o t ce n e p ă r e a că a r fi p u t u t să n e încân te . F r i p t u r ă r ece de i epure cu sa la tă de ciuperci , p lăc in te cu frişca şi cu afine, p a t e u r i cu c rab i şi cu sa rde le — o-pere le ambiţioasei, me le b u c ă t ă r e s e f ranceze — se î n ş i r au f rumos în farfur i i de pă m â n t smăl ţu i t , pe iarbă , p ă r i n t e l e desfăcu o sticlă de Malaga , J u a n i t a cu ră ţ ă por toca le şi rodii , i a r Ca rmenc i t a a p leca t la f â n t â n ă să aducă apă, p e n t r u c ă ne^am da t s eama că v inu l n u potoleş te setea . Când a m t e r m i n a t cu masa , se în toa r se Anton io şi n e spuse că a încon ju ra t to t ho t a ru l , fără să găsească d r u m u l . S'a u r c a t şi pe u n deal şi s'a u i t a t î m p r e j u r d a r n u văzuse decât l ivezi şi câmpi i p r e t u t i n d e n i , fără u r m ă de şosea. Din cauza siestei şi a căldur i i , l enea şi to ropea la n e cup r inse ră a t â t de mul t , încâ t am ho tă r î t u n a n i m să n e cu lcăm în i a rbă şi să d o r m i m u n ceas, ca să n i se l impezească p u ţ i n gândur i l e .

P r i n somn, a m auzi t u n cântec de na i şi mi-aim dibui t d r u m u l d u p ă sune te le sub ţ i r i ca p i cu ra tu l apei, p â n ă când a m a juns în t r ' o p ă d u r e deasă. L - a m zăr i t p e faun d u p ă u n copac — c â n d m ă văzuse , rân j i l a r g ca u n ţ ă r ăno i ş i re t şi n u voia să se a p r o pie . M ' a m dus eu în sp re dânsul , d a r o r u p s e la fugă, j u c â n d u - s e de-a ascunselea , o clipă, i se v e d e a u copitele s u b t u n tufiş, a l t ăda t ă capul i se ză r i î n t r ' o scorbură . M ' a m aprop ia t t ipt i l , c u vo rbe b lânde , ca să nu-1 speri i , d a r când a m a juns acolo, md-am dat s eama că fa ţa p e care o văzusem n u e r a decâ t înşe lăc iunea zgârc iur i lo r d in scorbură şi jocul u m b r e i — cântecul p i c u r a t s u b ţ i r e se auzea m a i depa r t e , când în fa ţa mea , când u n d e v a în u r m ă — faunu l n u e r a n icăer i . C â n d m ' a m deş tep ta t , soare le lăsa deja u m b r e lungi şi roze şi, î n l in iş tea p ro fundă a d u p ă amiezi i târz i i , n u se auzea decâ t cân tecu l g reer i lo r şi s forăi tul so lemn al pă r in t e lu i Alvarez . Toţ i cei lal ţ i dor m e a u duşi .

„Hei, săr i ţ i r epede , că se lasă noap tea !" a m s t r i ga t d in t oa t e pu te r i l e . P r i m u l ca re se mişcă, e r a Anton io . Să r i în p ic ioare şi se frecă somnoros la ochi,

apoi se în t inse oda tă de- i t rozn i ră t o a t e închee tu r i l e .

7*

„Vai, ce m u l t a m dormi t ! " se m i r ă t a r e ; „pă r in te , hei , p ă r i n t e Alvarez , scula-ţ i -vă că se faice noap t e ! "

Alvarez se în toa r se p e p a r t e a ceala l tă şi, d u p ă o s cu r t ă pauză , începu să sfo-r ă e d in nou. Antonio îl s c u t u r ă cu to t r e spec tu l p â n ă r euş i să desfunde supapa g r e u

- î n ş u r u b a t ă a s o m n u l u i său. P ă r i n t e l e se desmet ic i anevoie şi n u în ţe legea încă u n d e este, s imţea doar că ceva n u este în o rd ine şi p ă r e a foa r t e n e m u l ţ u m i t . E u l e - a m deş t e p t a t p e ce le două fete şi c ând n e r e v ă z u r ă m cu toţi i î n p ic ioare , î n mi j locu l acelui peisaj a b s u r d de f rumos, p ă r e a că n e - a m regăs i t î n a l t ă l u m e şi n u în ţ e l egeam de ce t r e b u e să p l ecăm d e aici.

„Unchiu le , ce facem a c u m ? " î n t r e b ă J u a n i t a . „Cât poa te fi ceasu l?" î n t r e b ă p ă r i n t e l e u i t â n d u - s e la soare . „Mi-am lăsat ceasul

acasă. D r u m u l acesta p a r e cu f ăcă tu ră" . „ D u p ă câ t socotesc eu — i zise Anton io — poa te fi pe la ora şap te" . „ D i m i n e a ţ a ? " „Ba, sea ra" . „Ba, d iminea ţa" , a f i rmă J u a n i t a . „Acolo es te r ăsă r i tu l , u n d e es te soarele a c u m " . „Hai să n e u i t ă m p u ţ i n la soare — p ropuse pă r in t e l e — să n e d ă m seama dacă

urcă s a u coboară" . A m s ta t aşa vre-o zece m i n u t e , ud tându-ne la soare , da r n u a m p u t u t decide,

c a r e î i e s t e d r u m u l . N e - a m despă r ţ i t în două t abe r e . J u a n i t a , pă r in t e l e şi Ca rmenc i t a sus ţ ineau mor ţ i ş , că soare le r ă sa re , Anton io şi cu m i n e a m cons ta ta t con t r a ru l .

„Vino cu mine , Anton io — zise pă r in t e l e — poa te v o m în t â ln i u n suflet de om în h o t a r să n e spue u n d e n e găs im şi c u m a m p u t e a a junge la S a n Bar to lomeo" .

D u p ă ce p l eca ră dânşi i şi m a i t r ecuse u n t imp , a t r e b u i t să se convingă toa tă l u m e a că soarele a p u n e în adevă r . A m a ş t e r n u t d in nou m a s a în i a rbă p e n t r u sea ră şi n e - a m apuca t să s t r â n g e m v rea scu r i şi c rengi usca te ca să facem foc, să f ie rbem cafea şi să d ă m semna lu l celor p leca ţ i să ne găsească la în toa rce re , deoarece î n t r e t i m p se î n t u n e c a s e deabine lea .

„Vine c ineva" — spuse Ca rmenc i t a deoda tă . „Poa te o fi unch iu l cu A n t o n i o " zise J u a n i t a .

, „Ba n u , d u p ă paşi , p a r e că v ine o s i ngu ră pe r soană" . Ascu l t am încorda te foşnetul f runze lor în î n t u n e r e c . „Doamne , D o a m n e —• oftă J u a n i t a —- de ce n u se în to rc unch iu l şi Antonio , de

ce n e - a u lăsa t s ingure în î n t u n e r e c . Cine ştie, ce b a n d i ţ i v i n a c u m să n e atace. . ." D i n ce a scu l t am mai cu înco rda re , n e p ă r e a că v i n m a i m u l t e pe r soane , v in

zece, b a o sută , o a r m a t ă î n t r e a g ă de b a n d i ţ i masca ţ i , cu cu ţ i te le la b r â u şi p is toale încă rca te î n m â n ă . Din î n t u n e r e c , se despr inse o f igură ce p ă r e a u r i a şă şi d in ce se apropia , devenea m a i mică, m a i u m a n ă , în cont rad ic ţ ie cu toa t e legi le perspec t ive i . Când a junse în fa ţa noas t ră , î n l u m i n a focului, n e - a m d a t s eama că e r a cu to tu l a l t ceva, decât la ceeace n e a ş t ep ta sem.

E r a u n om foar te - foar te b ă t r â n , c u m n u m a i văzusem nic iodată . Ţ i n u t a lu i e ra d reap tă , ca a u n u i rege , p u r t a o b a r b ă l u n g ă oe-i acoperea to t p i ep tu l şd-i venea p â n ă la b r â u . î m b r ă c ă m i n t e a lui, e r a o rassă veche că lugărească înc insă cu o f rânghie în j u r u l mi j locului . S e r ezema de u n to iag gros şi noduros . I n u r m a lud păşea o cap ră mică , sură , cu o pangl ică a lbas t r ă la gâ t .

„ B u n ă seara , domnişoare lo r — n e spuse cu vocea r ăguş i t ă şi t r e m u r ă t o a r e — ce faceţi n o a p t e a aci, u n d e nici p a s ă r e a n u s b o a r ă ? "

„ F a c e m cafea ~ H r ă s p u n s e s p r i n t e n J u a n i t a . Şezi aici bade , î n t r e noi , î ţ i f ierb e m şi m a t a l e o ceaşcă".

Toa te t r e i a m re sp i r a t u ş u r a t e , că în loc de ha iduc i î n a r m a ţ i , a m da t ochii cu u n om b ă t r â n şi o capră . E r a m aşa de bucuroase , încâ t a m fi făcut orice p e n t r u dânsu l în clipa aceia. B ă t r â n u l se aşeză, of tând din g r e u şi-şi r e z e m ă mâin i le ciolănoase de toiag, l ă sându- ş i bă rb ia pe mâin i . Căpr i ţ a se culcă l in iş t i tă şi c u m i n t e la picioarele sale.

„Cafea-— oftă b ă t r â n u l . N ' a m ma i b ă u t cafea d in v r e m e a războiu lu i cu Bur i i ! " „Câţ i an i ai a c u m ? " „Când cu războiu l cu Bur i i , a v e a m cincizeci şi cinci. D e a tunc i n u - i m a i n u m ă r " . „S ta i d e p a r t e de a ic i?" „Nu tocmai depa r t e , u i te în p ă d u r e a cea de pes te deai , u n d e ese l u n a t o c

mai a cum ' : , „Sun t case acolo?" B ă t r â n u l râse l inişt i t şi m â n g ă e căpr i ţ a pe cap : „Auzi, Inez? Ce-ar fi să a v e m şi noi o casă cu odăi v ă r u i t e şi cu gr inzi de l emn,

ca toa tă l umea? Când ţi-ar fi foame, t e - a i r id ica în două labe şi ai behă i la fereas t ră . Nu a v e m noi casă, domnişoare lor , s t ăm în t r ' o peş te ră m a r e cât o biser ică şi n u a m da-o nici p e n t r u pa l a tu l a rh iep iscopulu i delà Toledo. Aţ i auzi t v r eoda tă despre R a m ô n de l a S ie r ra M o r e n a ? "

„Rampii!". . . vocea J u a n i t e i i se înecă î n gâ t l e j . „ D u m n e a t a eşti R a m o n de la S ie r ra M o r e n a ? "

Se r id ică îngrozi tă şi ins t inc t iv n e - a m r id ica t şi no i şi fără îndoia lă a m fi r u p t - o la fugn, deşi n u ş t i am despre ce e r a vorba , dacă n u a r fi sosit p ă r i n t e l e cu An ton io t o c m a i în. cl ipa aceia.

„Văd că voi ave ţ i m a i m u l t noroc , decât m i n e — zise pă r in t e l e Alva rez —> noi n u n e - a m în t â ln i t cu n i m e n i " .

„ B ă t r â n u l acesta — zise J u a n i t a •— este R a m ô n de la S ie r ra Morena" . „Fii b ineven i t î n t r e no i — zise p ă r i n t e l e — oric ine a i fi, şi î m p a r t e cu noi masa

noas t ră de sea ră" . „Mul ţumesc pă r in t e , — r ă s p u n s e o m u l b ă t r â n —» pu ţ in i sun t aceia ca re m ă t o

lerează in mij locul lor după ce m i - a u auzi t n u m e l e . D a r n u e b ine să a runc i cu p i a t r ă a supra n i m ă n u i , p â n ă n u ştii ce nenorocirii s 'au abă tu t a sup ra lu i . E u m ' a m căit a m a r nic p e n t r u cele ce făcusem în t i n e r e ţ e şi m i - a m ales v ia ţa de pus tn ic d r e p t ispăşire . Ha ina aceas ta p e ca re o po r t n u este o s t r ae lumească , p r e c u m nici gându r i l e me le n u ma i sun t î n d r e p t a t e a sup ra celor l umeş t i de c â n d a m ven i t să t r ăesc în p ă d u r e a aceasta .

„ A v e m tot r e spec tu l p e n t r u ani i tă i şi p e n t r u h a i n a ce o p o r ţ i " zise Alva rez „şi dacă te aşezi la masa noas t ră , n e faci n u n u m a i o bucur ie , ci şi o m a r e c ins te" .

N e - a m aşezat c u toţ i i î n j u r u l ş e rve tu lu i î n t in s pe i a rbă la l u m i n a focului şi J u a n i t a începu să ta ie f iecăruia o b u c a t ă din cu rcanu l rece .

„Toată z iua a m m â n c a t azi — l e - a m rep roşa t eu — p e n t r u aceia a m p i e r d u t d r u m u l " .

„ U n d e voia ţ i să m e r g e ţ i ? " ,,La S a n Bar to lomeo" . „Tocmai acolo? Şi c u m v 'a ţ i a b ă t u t delà d r u m de a ţ i a juns pe me leagur i l e

n o a s t r e ? " „ A m adormi t c u toţi i pe d r u m d in cauza v inu lu i şi a că ldur i i şi caii a u lua t -o

razna pes te câmp , E d e p a r t e S a n Bar to lomeo? U n d e este şoseaua?" „San Bar to lomeo poa te fi la v r e -o opt ceasur i de d r u m p e jos, t r e i călare , d u p ă

cum î m i aduc a m i n t e — zise b ă t r â n u l — şoseaua este d r e p t î n a i n t e la s t ânga î n d i -

rec ţ ia dea lu lu i acela — a r ă t ă pes te câmpia l u m i n a t ă de l u n ă —- la v re -o l eghe de aici. P robab i l a ţ i î n c u n j u r a t dea lu l şi a ţ i t r e c u t l unca cea de acolo u n d e cu rge isvorul , de aţ i a juns tocmai a ic i" .

„Da r m u l t a m d o r m i t — zise J u a n i t a — b ine că n u n e - a m r ă s t u r n a t cu car c u tot în p ; ă p a s t i e . Caii s 'au opr i t tocmai aici la m a r g i n e a ş an ţu lu i " .

„ A c u m n u m a i p u t e ţ i m e r g e m a i depa r t e , t r e b u e să aş tep ta ţ i aici p â n ă d imi nea ţa , să p u t e ţ i scoate ca ru l ia răş i la şosea. D o r m i ţ i î n n o a p t e a as ta în pe ş t e r ă la m i n e să n u vă apuce v re -o p loaie — p a t u r i moi c u m ave ţ i acasă, ce-i d rep t , n u vă pot oferi — da r v ă pot da la f iecare câ te o l e g ă t u r ă de fân p roaspă t — se d o a r m e b i n e la m i n e când te obişnueş t i cu m u r m u r u l i svoru lu i c a r e cu rge p r i n peş te ră , şi c ând Inez nu visează u r î t " .

„I ţ i m u l ţ u m i m , R a m ô n de la S i e r r a M o r e n a " zise pă r in t e l e „c red că n u a v e m n imic a lceva de făcut , dacă t r e b u e să î n o p t ă m aici. Ca rmenc i t a sun t ga ta cafele le?"

„Numaidecâ t ! " F a t a să r i sp r in t enă la foc şi r id ică capacul ib r icu lu i aşezat pe j a r . T u r n ă cafelele în ceş t i şi n e în t inse f iecăruia câ te u n a .

„Mai p u n e ţ i câ teva v reascu r i pe foc —• zise pă r in t e l e — e m a i p r i e t enos aşa" . Focul se î nă l ţ ă i a ră ş i şi î n l u m i n a lu i t r e m u r a t ă , feţele t r ă i a u o a l t ă v ia ţă , decât a n j a s t r ă , d u p ă voia f lăcări lor , r e înv i ind d in u m b r ă şi f l u t u r â n d p e ad ie rea lor.

Se făcu t ăce re şi to ţ i s t ă t e a m cu ochii a ţ in t i ţ i a sup ra b ă t r â n u l u i , p a r c ă a ş t e p t a m ceva deia dansu l . El s imţ i î nco rda rea noas t r ă şi î ncepu aşa :

„ A c u m vă da torez o poves te , ca să v ă răsp lă tesc î nc r ede rea cu înc rede re . T r e bue să va p a r ă c iudat , c u m t r ăe sc eu s ingur aici în p ă d u r e , ascuns în p e ş t r ă ca o. f iară să lba tecă . Auzu l n u m e l u i m e u v 'a p ă t r u n s cu f iorul groazei , deşi m u l t ă v r è m e a t r e c u t şi m u i t m ' a m sch imba t de când acest n u m e e ra î ncă spa ima t u t u r o r oameni lo r paşnic i şi cu f n c a lui D u m n e z e u . D a r să n u c r ede ţ i că n u m e l e acesta l - am moş ten i t de là s t r â ' moşii mei ca re e r a u o a m e n i nobi l i şi onora ţ i p e to t î n t in su l Span ie i . Dacă m ' a r c h e m a şi a c u m cu n u m e l e m e u de odinioară , a l t a a r fi soar ta mea , d a r ascu l ta ţ i poves tea m e a cu r ăbda re , să v ă da ţ i s eama u n d e a junge b ă r b a t u l d r e p t şi cinsti t , dacă îşi leagă v ia ţa de o fcmee uşu ra t i că" .

„ In t ine re ţe , m ă chema don Rodr igo de Oviedo şi cas te lul m e u se r idica l ângă oraşul cu aceiaş n u m e . Delà s t rămoş i i mei , a m moşteni t , î m p r e u n ă cu t i t lu l d e nobil , şi o ave r e m a r e în p ă m â n t u r i . Gr i ja moşie i mele , vână to r i l e şi c i t i tu l m i - a u ocupa t tot t i m p u l şi n u v i sam a l tă fer icire , decâ t u n c ă m i n l inişt i t , u n d e să m ă pot î n toa rce să m ă odihnesc , î ncon ju ra t de o soţie i ub i toa re şi de fiii mei , dacă î m i va î ngădu i D o m n u l să am u r m a ş i v reoda tă .

„Cea pe ca re m i - a hă răz i t -o soar ta , e ra d e p a r t e de a -mi î n t i nde aceas tă fer ic i re . A m lua t -o să racă şi orfană, s căpând-o de t e r o a r e a unch i lo r ei ca re o ţ i neau închisă î n t r ' o casă delà ţ a r ă şi voiau să o că lugărească cu forţa . Se a r ă t ă a t â t de umi l ă şi de supusă î n t r u toa te , încâ t nici p r i n m i n t e n u - m i t r ecea că a r fi capabi lă de cea m a i des f râna tă p u r t a r e şi că este cu t o tu l al tfel de c u m p a r e .

„Când p l ecam la vână toa re , îi d ă d e a m toa t ă l i be r t a t ea să facă ce pofteş te şi n u m ă îndo iam nicio clipă că d is t rac ţ i i le ei s u n t s imple şi nev inova te , c u m s 'ar fi cuveni t une i femei de r a n g u l ei, şi, î n genera l , or icăre i femei m ă r i t a t e în absen ţa soţului . L i n i ş t ea m e a n ' a d u r a t însă m u l t şi o î n t â m p l a r e n e a ş t e p t a t ă m i - a smuls vă lu l orbi r i i d e pe ochi, f ă cându -mă să -mi dau s eama de to t adevă ru l .

„ î n t r ' o sea ră de va ră , când m â î n t o r c e a m delà v â n ă t o a r e , a m văzu t p e vecinul nos t ru , conte le Jose Anton io de Ta lave ra , eş ind că la re p e p o a r t a cas te lu lu i m e u . A m crezu t că m ă cău ta se pe m i n e şi l - am s t r iga t d in r ă spu te r i , de m a i m u l t e ori , d a r el,

74

în loc să oprească, d ă d u p in t en i ca lu lu i şi d i spă ru în noap te . T u r b u r a t de g â n d u r i , a m i n t r a t în a p a r t a m e n t u l soţ iei mele , c a r e m ă p r i m i ca lmă şi su râză toa re , ca t o tdeauna .

„Isabel la — i -am spus sc ru t ând-o î n l umin i l e ochi lor — Jose Anton io de Ta la -vera a fost a ic i?"

„Ge-ţ i t r e c e p r i n m i n t e — r ă s p u n s e ea fă ră să cl ipească — n ' a fost aici n imen i toată ziua. Mă laşi a t â t de m u l t s ingură — adăugă cu p r iv i r i l e t r i s t e — m ă s imt a t â t de pă răs i t ă în cas te lul acesta m a r e , încâ t n u fac decât să n u m ă r o re l e şi cl ipele care să m i t e r e a d u c ă " .

„Aces te e r a u cuv in te le ei şi p r i v i r e a - i e ra aşa de supusă şi onestă , încâ t şi azi m ă t r e c fiorii când m ă gândesc , de ce t r ă d a r e ruş inoasă şi n e a g r ă des f rânare sun t capabi le femei le sub masca nev inovă ţ i e i şi a d e v o t a m e n t u l u i . D a r să ascu l ta ţ i poves tea m e a m a i d e p a r t e şi vă ve ţ i da s e a m a că n u a ţ i auz i t n ic ioda tă ceva a semănă to r .

„ C u m eu n u m ă l in iş t i sem p e n t r u c ă îmi d ă d e a m perfec t de b ine seama, că a m văzu t u n cava le r eş ind p e p o a r t a cas te lu lu i în acea zi şi că acest cava le r e ra Jose A n tonio de Ta lave ra , m ' a m h o t ă r î t să t ac şi să s t a u la p â n d ă p â n ă voi r euş i să - i p r i n d pe amândo i păcătoşi i , c a să pot spă la cu sânge ruş inea ca re s'a l ega t de n u m e l e m e u . M i - a m ascuns d u r e r e a şi ne l in i ş tea ce m ă r o d e a u şi m ' a m p re făcu t că v r e a u să p lec în t r 'o l u n g ă călător ie , a v â n d încă oda tă ocazie de a m ă convinge de înşe lăc iunea şi p r e făcător ia donei Isabel la ca re m ă p e t r e c u la p o a r t ă cu ochii scă lda ţ i î n lacr imi , j u r â n d că n u a r e să mai. iasă din pos tu r i şi r u g ă c i u n i p â n ă n u m ă vede d in n o u tea fă r acasă. M ' a m dus doar p â n ă la Oviedo şi acolo m ' a m r e t r a s î n t r ' u n h a n părăs i t . Ascuns acolo, a m m e d i t a t t i m p d e câ teva zile p l a n u l m e u de r ă z b u n a r e în toa te a m ă n u n t e l e , şi mi-arn împăca t conşt i in ţa cu gândul , că dona Isabel la şi-a p rovoca t s ingură s o a r t a pe ca re i-o p r e g ă t e a m eu acum,-

„ î n t r ' o sea ră t â r z iu —1 e r a p r i n I u n i e — m ' a m în to r s că la re la cas te lul m e u şi în p o a r t ă a m în t â ln i t doica donei Isabel la , o b ă t r â n ă ca re a c rescut -o şi p e ca re a m lua t -o în casă de d r a g u l soţiei mele , p e n t r u c ă ea ţ inea m u l t la dânsa .

„Ce cau ţ i aci, Mar ia , noap t ea aşa de tâ rz iu , de ce n u t e duci să t e culci ?" — am în t r eba t -o . N u p u t u s ă - m i r ă s p u n d ă nicio vo rbă şi s t ă t u aşa, n e î n d r ă z n i n d să m ă p r i vească î n faţă, f r ângându-ş i mâ in i l e de t r u d ă şi desnăde jde . A m în ţe les despre ce e ra vo rba şi, fă ră să o m a i î n t r e b ceva, a m fugit sus p e t r e p t e , ca scos d in min ţ i şi a m da t b u z n a în c a m e r a donei Isabel la . A m găsi t -o s ingură şi l in iş t i tă ca î n to tdeauna , r ă s foind o ca r t e de rugăc iune .

„ U n d e e Jose Antonio de T a l a v e r a ? " Dona Isabel la îşi lăsă ca r t ea pe g e n u n c h i ş i r ă spunse foar te ca lm: „Ai fi p u t u t să ba ţ i la uşe, d r a g u l meu , ştii? P u r t a r e a t a d in u l t ime le zile începe

să m ă îngr i joreze . Ce- ţ i t r ece p r i n gând? M ă to t î n t r eb i de conte le de Ta lave ra , p a r c ă aş fi păz i toa rea lui , când şti i p r e a b ine că el n u a r e ce cău ta aici în absen ţa t a !"

„Minţ i , ne ruş ina to ! " i - am s t r iga t orb i t de furie, î n v â r t i n d u - m i p r iv i r ea p r in cameră , p â n ă se opr i a sup ra du l apu lu i donei Isabel la .

E r a u n du l ap d i n t r e cele ca re n u se m a i v ă d decât în une l e case foar te vechi , m a r e şi încăpă tor , ca u n cabinet , î n care îşi ţ i neau s t r ă b u n e l e noas t r e cr inol inele , odăjdi i le şi t oa t ă zes t rea adusă de acasă. E r a u n du l ap e x t r a o r d i n a r de ar t i s t ic şi de minuţ ios lucra t , î n l e m n de s te ja r bă i ţu i t , scu lp ta t cu f iguri de fauni şi de zeiţe, î m p o dobit cu copci lucioase d e a r a m ă .

Vi se p a r e s t r a n i u poa te că îmi aduc a m i n t e aşa de minu ţ io s de toa t e a m ă n u n tele sale, da r acest d u l a p a fost aşezat p e n t r u m i n e în cen t ru l şi la r ă sc rucea soar te i şi d r u m u r i l e r ă t ăc i t e a le vieţ i i m e l e s 'au deschis î n s p r e vi i tor , t o t d in acest du lap .

7 5

Când dona Isabel la a obse rva t că -mi î n d r e p t ochii î n sp re aceas tă mobi lă , îşi p i e rdu ţ i n u t a şi s i gu ran ţ a pe ca re le s imulase , şi pe faţa ei descompusă se citi o groază de nedescr is . A m săr i t şi a m deschis du l apu l — şi a m r ă m a s î n ă u n t r u p â n ă d iminea ţa . Atunc i , acolo a m aflat, ce s'a î n t â m p l a t în d o r m i t o r u l donei Isabel la în absen ţa mea . Să s ta ţ i şi să judeca ţ i , de ce perf id ie şi de s t r ăbă l a r e fă ră s e a m ă n e ra capabi lă aceas tă femee.

Ş t i i n d u - m ă absent , contele J o s e An ton io de Ta l ave ra se p r e z e n t ă în seara aceea la castel , c h e m a t p r i n t r u n bi le t al soţ iei mele , p r e d a t de doică în d u p ă masa acelei zile nefer ic i te . Dona Isabel la îl p r i m i în i a tacu l ei sea ra p e la zece şi pe când s t ă t eau de vorbă , auz i ră paşi de b ă r b a t ven ind sus pe t r e p t e şi î n c r e m e n i r ă d e spa imă la g â n dul că a m sosit eu. Conte le se ascunse în du lap , u n d e fu m a r t o r u l une i scene cu to tu l d i fer i te de cea p e ca re o aş tep tase el. Cel c a r e i n t r ă în ia tac , e r a u n t â n ă r s t ră in ca re o luă pe dona Isabel la î n b r a ţ e şi-i spuse u n şir de cuv in te drăgăs toase . Din vor bele lor se l ă m u r i s e că el e ra v ă r u l doamnei , cu ca re ea î n t r e ţ i nuse l egă tu r i de d r a goste încă din v r e m e a de când e ra n e m ă r i t a t ă şi care , p e n t r u a scăpa de u r m ă r i l e fapte i sale, fugi d in Span ia şi pe t r ecu m u l t ă v r e m e în Amer i ca . Acum, când se în toarse şi află că ea este măr i t a t ă , se furişă la dânsa sub ascunzişul nopţ i i şi o imploră să fugă cu el. Aceas tă scenă fu î n t r e r u p t ă de o n o u ă bă tae în uşe .

„S f .n t ă Teresa F ă c ă t o a r e de Minun i ! — exc l amă dona Isabel la f rângându-ş i mâini le — v ine b ă r b a t u l m e u . Ascunde - t e în du lap ! "

Şi Pao lo i n t r ă în du l apu l u n d e îl î n t â ln i pe conte le de Ta lavera . Aş tep tă r i l e lor fură însă înşe la te şi de as tă da tă . Cel ca re i n t r ă în cameră , e ra

u n că lugăr iezui t ca re se în toa r se de la u n pe le r ina j că la re pe u n ca t â r . Auzise m u l t e despre dona Isabela — toa tă l u m e a îi ştia de fa imă în a fa ră de m i n e nenoroc i tu l — şi, văzând l u m i n ă la geamur i , i n t r ă să se convingă, dacă soţia m e a este î n t r ' a d e v ă r femeia despre ca re c i rculau a t â t ea svonur i deşuch ia te în t oa t ă provincia . Dacă m ă gă>ea pe m i n e acasă, e ra ho t ă r î t să ceară adăpos t p e n t r u o n o a p t e în n u m e l e mi los te niei creş t ineşt i , dacă însă aş fi fost absent , socotea că şi el a r p u t e a să-şi înce rce n o r o cul d u p ă a t â t ea lun i de v ia ţă smer i t ă , p e t r e c u t ă în pos tu r i şi rugăc iun i . N u începuse încă bine să se încălzească la vorbă , când auzise pe c ineva fugind sus pe t r e p t e şi căl u g ă r u l fu şi el împ ins în du lap , u n d e îl a ş tep ta deja cei doi îndrăgos t i ţ i fă ră noroc . Astfel eu când a m i n t r a t a m găsi t î n ă u n t r u o n u m e r o a s ă companie .

Ce încăpă toa re e r a mobi la aceas ta vă pu t e ţ i da seama dacă vă spun , că şedeam comod cu toţ i i în col ţur i le sale, s t â n d la ta ifas la l u m i n a l a n t e r n e i contelui , poves t ind fiecare felul cum a a juns aici, c lar i f icând toa t e a m ă n u n t e l e s i tuaţ ie i .

Când toa tă istoria a deven i t l impede p e n t r u f iecare d i n t r e noi , ne -a cupr ins aşa o silă p e n t r u toa t e femeile d in lume , încâ t n e - a m înfră ţ i t î n nenoroc i re şi n e - a m ho tă r î t să n e r e t r a g e m din l u m e şi să n u n e ma i d e s p ă r ţ i m nic iodată . O r e în t r eg i a m vorbi t în şoaptă şi a m h o t ă r î t t oa t e p l anu r i l e v i i to ru lu i nos t ru .

Când a m eşit d in du lap , d iminea ţa , to ţ i p a t r u la b ra ţ , a m găsi t -o pe femeia p ă cătoasă î n g e n u n c h i a t ă în fa ţa icoanei, cu funda tă în rugăc iune .

„Dona Isabella, a c u m mor i ! " „ Ş t i u " zise liniştită..

, „Toa tă v ia ţa ai fost o l epădă tu ră , d a r vei avea cinstea de a m u r i ca o cas te lană!" i -am spus , şi, foar te calm, i - a m î m p l â n t a t p u m n a l u l în p iep t p â n ă la m â n e r .

„ T r e a b a as ta a m i s p r ă v i t - o " — m ' a m în to r s c ă t r e tovarăş i i me i — „şi acum, să ne v e d e m de luc ru !"

7 6

A m pus foc caste lului şi a m lua t -o că la re pes te câmpi i în m a r e galop. A m fugit fără să n e u i t ă m îndără t , n e - a m lăsat averea , t r ecu tu l , famili i le, în u r m ă , n e - a m schimba t şi n u m e l e . D u p ă m u l t e vicis i tudini , a m a juns la Pyr ine i , u n d e n e - a m ba r i cada t în -t r ' u n castel pă răs i t şi a m dus o v ia ţă des t r ăbă la tă . A m găsi t p ivn i ţa p l ină de v i n u r i şi î n nop ţ i l e de va ră , cu lmi le r ă s u n a u d e ecoul chefuri lor noas t r e . A m t r ă i t d in fu r tu r i şi d in jaf, a m omor î t p e călător i i ră tăc i ţ i pe d r u m u r i l e noas t re , l e - am siluit femeile fără nicio r emuşca re , a m smuls cercei d in u rech i le lor şi inele d in degete le mor ţ i lor , a m da t foc biserici lor , a m jefui t odăjdi i le sac re şi l e - a m v â n d u t u n u i e v r e u d in Saragoza ca re le topi şi le p re făcu în podoabe .

Es te fără rost să vă povestesc t oa t e c r imele şi fără de legile noas t re , p e n t r u c ă to ţ i le cunoaş te ţ i d in auzi te . Pedeapsa lu i D u m n e z e u n u în tâ rz ie însă m u l t ă v r e m e . Călugă ru l şi Pao lo a u fost p r inş i şi s p â n z u r a ţ i î n p i a ţ a publ ică din Madr id . R e c o m p e n sele p romise acelora ca re a r fi p u t u t da de u r m a conte lu i sau a m e a e r a u aşa de îna l te , încâ t toa tă p rov inc ia d u p ă noi gonea. N e a s c u n d e a m în bâ r loage — n u m a i e şeam cu săp t ămân i l e d in pădur i , n e c rescuseră p le te lungi şi gh ia re ca de fiară, n e h r ă n e a m c u boabe le tufe lor să lba t ice şi ha ine le p u t r e z i r ă pe noi de m u c e g a i şi ploi — aşa a m a juns la o m ă n ă s t i r e f ranciscană î n t r e m u n ţ i . A m ce ru t adăpos t şi n i s'a dat , e r a m goi şi n e - a u îmbrăca t , e r a m m a i fioroşi decât best i i le să lbat ice şi a m fost t r a t a ţ i ca oameni i . Ani de zile a m r ă m a s acolo, c ă r â n d apă p e n t r u că lugăr i , sp in tecând l e m n e p e n t r u foc, a ju t ând la t r e b u r i l e bucă tă r ie i .

C â n d izbucni războiu l Bur i lor , Jo se Anton io m ' a părăs i t . N u m a i e r a m t i ne r i nici eu nici dânsul , d a r eu reuş i sem să m ă l iniştesc, pe când Jose Anton io dorea să se izbăvească în m o d m a i sângeros . N u m a i p u t e a supor t a r emuşcă r i l e , nici v ia ţa t i hn i t ă d in m ă n ă s t i r e şi î n t r ' o b u n ă zi plecă şi n u se m a i în toa rse . Aba te l e mănăs t i r i i , v ă z â n -d u - m ă cât de g r e u supor t absen ta lui , m ă luă de m u l t e ori la o p a r t e şi încercă să m ă consoleze cu g â n d u l vieţ i i v i i toare . î n t r ' o zi, îmi spuse că m ' a m căit des tu l p e n t r u pă catele m e l e ca să m ă p r imească în r â n d u l celor la l ţ i că lugăr i . Vorbe le sale m ă u m p l u r ă de a t â t a l u m i n ă şi smeren ie , încât a m p lâns d in fundul in imi i , d a r i -am spus că m l s imt cu to tu l n e d e m n p e n t r u a fi p r im i t î n t r e dânş i i şi l - am r u g a t doa r a t â t să m ă lase să î m b r a c s t r ae le o rd inu lu i f ranciscan şi să plec s ingur în l u m e . Cu vorbe b u n e şi în+elepte a încerca t să m ă înduplece , d a r h o t ă r î r e a m e a e ra lua tă . N u m a i p u t e a m su por ta b u n ă t a t e a omenească fără să m ă s imt adânc îniosi t , de oarece îmi d ă d e a m seama că n u sun t m a i b u n decât o f iară şi n u m e r i t u n t r a t a m e n t m a i u m a n .

Când văzu aba te l e că toa te împo t r iv i r i l e lu i sun t zadarn ice şi că n u - m i pot sch imba î n n ic iun chip ho tă r î r ea , îmi d ă d u ha ine şi sanda le cu tă lp i de l emn, zece galben i şi m e r i n d e în t r a i s t ă şi b i n e c u v â n t â n d u - m ă , m ă lăsă să p lec în voia D omnu lu i . A m făcut d r u m u l p â n ă la Barce lona pe jos, î n m a i m u l t e s ăp t ămân i , t r ă i n d din mi l a o a m e ni lor bun i . D in cei zece galbeni , cinci a m p lă t i t p e n t r u b i le t la v a p o r u l ca re mă adusese aici. Cu cei lal ţ i cinci, a m c u m p ă r a t două cap re ca s ă -mi dea l ap t e şi caş, să a m cu ce să m ă h r ă n e s c şi de a tunc i t r ăesc aci în peş te ră , u n d e n u m ă şt ie n imen i decâ t ciobanii .

Câ t t i m p a t r e cu t d e când a m v e n i t aicia — douăzeci de ani? j u m ă t a t e de secol? — n u m a i pot să -mi d a u seama . L a î ncepu t ob i şnu iam să fac u n r ăbo j î n t r ' u n s te ja r în f iecare p r i m ă v a r ă . î n t r ' o i a rnă însă a u ven i t ţ ă r a n i i şi m i - a u t ă i a t s t e j a ru l . De a tunc i m ' a m încu rca t cu socotel i le .Trăesc în g â n d u r i l e mole şi în rugăc iun i , şi m a r e es te m i -los t ivenia D o m n u l u i faţă de mine , p e n t r u c ă m i - a m găsi t pacea p e p ă m â n t , ceeace r a r este da t celor ce o m e r i t ă m u l t m a i b ine decâ t m i n e .

77

Şi acum, când v ' a m spus poves tea vie ţ i i mele , m ă aş tep t să vă în toarce ţ i spatele cu dispreţ , g â n d i n d u - v ă că v ' a ţ i oferi t osp i ta l i ta tea cu p r e a m u l t ă u ş u r i n ţ ă " .

„Poa te că păca te le noas t r e n u s u n t aşa de mar i , ca a le t a le — ră spunse p ă r i n tele, gândi to r , — da r l e p u r t ă m cu noi şi t r ă i m cu ele. Mai d e g r a b ă t u ai pu t ea să n e a runc i cu p i a t r a " .

A m r ă m a s m u l t ă v r e m e t ă c u ţ i î n j u r u l j a r u l u i î nneca t sub spuză şi n e g â n d e a m la mediocre le n o a s t r e greşe l i cu c a r e n e - a m obişnui t pe nes imţ i t e , n e g â n d e a m la l inia în to r toch ia tă a v ie ţ i lor n o a s t r e cu oscilaţ i i le ei m ă r u n t e î n t r e b ine şi r ău . Ce mesch ine pă reau toa te acestea pe l ângă a v â n t u l p u t e r n i c al soar te i b ă t r â n u l u i Ramon , aceasta unică î n ă l ţ a r e de la păca tu l absolu t la izbăvi re! O a t a r e via ţă , cu a semenea conţ inu t l impede şi u n i t a r , se p u t e a povest i , d a r v o m p u t e a noi oa re poves t i vieţ i le noas t r e aşa ca a l tu l să n e în ţe leagă? Şi n u se poa te s p u n e că n ' a m t ră i t , p rofund şi sbuc iuma t u n e ori, a m p lâns l a c r ă m i n e g r e şi o t r ăv i t e ca fierea, a m p lă t i t p e n t r u f iecare bucu r i e din pl in — d a r ce-a r ă m a s din toa te aces tea? Nici amin t i r e a m ă c a r . G e n e r a t a noas t r ă este l ipsi tă de m e m o r i e . N e d ă m s e a m a doar , că o p a r t e d in t i ne r e ţ e şi v lagă s'a dus , s'a m ă cinat, v i a ţ a şi-a l ăsa t u r m e l e în noi, ca î n cercur i le u n u i copac, d a r noi n e - a m desobiş-nui t de a m a i p r iv i în aceste cercur i . Dacă n e - a r î n t r e b a cineva, d in ce păca te ne dor im izbăvirea , a m r ă s p u n d e : d in toa te , da r n u n e - a m aduce a m i n t e de n ic iunul . A m r ă m a s doar cu conş t i in ţa că s u n t e m păcătoşi , cu suf le tul m ă c i n a t şi ne împăca t , da r n u ş t im nici măca r , p e n t r u ce.

Se făcuse foar te t â r z iu şi b ă t r â n u l R a m ô n n e pofti să-1 u r m ă m în p ă d u r e . A m h o tă r î t să l ă săm c a r u l şi caii acolo î n l ivadă în paza lu i Antonio , ca re va pu t ea să d o a r m ă în fân, sub covil t i r . P e n t r u m a i m u l t ă s iguran ţă , a d e h ă m a t caii î na in t e şi i-a lega t de copaci, ca n u c u m v a să se t rezească noap t ea p l i m b a t p e cine ş t ie ce me leagur i . A t â t n e ma i l ipsea. A m s t r ă b ă t u t c âmpia scă lda tă de lună , dea lungu l u n u i izvoraş şi am a juns la o p ă d u r e de p in i .

B ă t r â n u l m e r g e a î na in t e — e ra d e m u l ţ i an i în f ră ţ i t cu p ă d u r e a şi-i cunoştea cele m a i ascunse col ţur i şi poteci . Se mişca c u aceeaş s i g u r a n ţ ă cu ca re îna in tează lupu l noap tea în desiş, când n u se ş t ie obse rva t de n imen i . E r a acasă aici p r i n t r e copaci şi ne făcu să s imţ im că se poa te t r ă i ; î n t r ' o p ă d u r e , s ingur , în te r ib i la i n t imi t a t e a p ă m â n tu lu i şi a fur tuni i , fără că ldu ra vocei iubi te , fă ră pâ ine , fă ră a l t zâmbet , decâ t cel care r ă s a r e p e p rop r i a t a faţă, d in for ţa şi cu ra ju l t ău . O m u l es te t a r e , omul este curajos, s fânt şi fă ră l imi tă!

P ă ş e a m cu ev lav ie îna in te , î n l u m e a t ă c u t ă a lu i R a m ô n de la S ie r ra Morena , sub bol ţ i le c rengi lor îna l te , p e muşch iu l gros şi moa le şi n e o p r i r ă m î m p r e u n ă cu d â n sul în fa ţa u n e i gro te , cu g u r a s t r â m t ă şi î n t u n e c a t ă .

„Ave ţ i gr i je la i n t r a r e — n e făcu a t e n ţ i b ă t r â n u l — ap leca ţ i -vă să n u v ă loviţ i f run tea . A r fi b ine dacă a ţ i a p r i n d e u n chibr i t , să vede ţ i u n d e că lca ţ i" .

Se opr i câ teva clipe la i n t r a r e şi ascu l tă încorda t , f ă c â n d u - n e semn să t ăcem. „Es te c ineva î n ă u n t r u ? " în t r ebă . D u p ă o clipă de î nc remen i r e , se des lăn ţu i o

goană m a r e în peş te ră , pe re ţ i i r ă s u n a u gol şi p r e l u n g de bă ta i a paşi lor t a r i pe p ia t ră . „Nu vă fie t e a m ă — zise b ă t r â n u l — ven i ţ i d u p ă m i n e " . P ă r i n t e l e reuş i să-şi a p r i n d ă l a n t e r n a şi i n t r a r ă m cu toţ i i în peş teră , aplecaţ i ,

u n u l câte u n u l , d u p ă b ă t r â n u l R a m o n însoţ i t d e capră . D u p ă câ ţ iva păşi , g u r a peşter i i se l ă rg i î n t r ' o încăpere bol t i tă , de fo rmă lungu ia ţ ă , cu u n crucif ix de l e m n înnegr i t d e a s u p r a une i l egă tu r i de pai , ca re p ă r e a că se rveş te de pa t . Se vedea cât de colo că

78

aici e adăpos tu l b ă t r â n u l u i R a m ô n . Mai ap roape de i n t r a r e , se r id ică u n supor t de fier rugin i t , spr i j in ind o că lda re de a r a m ă . Vase de p ă m â n t u m p l u t e cu un t , m i e r e şi l ap te , se î n ş i r a ră f rumos, în ord ine , î n t r ' o a d â n c i t u r ă a pe re t e lu i şi pe o s tâncă r o t u n d ă în formă de m a s ă e r a u câ teva că r ţ i vechi , l ega te în piele , u n ceas de n is ip şi o l egă tu ră de i e rbur i mi ros i toa re . Toa te aceste l e - a m văzu t ca p r i n vis c u m t r e c e a m t ipt i l î n u r m a b ă t r â n u l u i , o p r i n d u - n e din când în când, să t r a g e m cu u rechea . Ecoul paş i lor e r a a c u m mai su rd şi m a i î ndepă r t a t , da r n u se c u r m a s e goana lor nebună , t r opo tu l d u r d u i a î n funda t sub bol ţ i le îna l te , u n d e v a în adâncu l peş ter i i . A m t r e c u t p r i n t r ' u n gang l u n g şi în tor toch ia t , aşa de scund, încâ t a t r e b u i t să u m b l ă m to t t i m p u l aplecaţ i . Şipotul , despre ca re n e vorbise b ă t r â n u l , izvorea de aici, d in t r e s tânci , u r m â n d u - ş i m a t c a săpa tă in p a n t a uşor înc l ina tă , ca re scobora la i n t r a r e . D u p ă ce -am t r ecu t de g u r a isvorului , b ă t r â n u l R a m ô n se opr i d in nou şi ascul tă a t e n t câ teva clipe.

„Nu se mai a u d e n i m i c " spuse însfârş i t „oare să se fi r ă t ăc i t î n sa la curcubeelor , sau au găsi t eş i rea d e M i a z ă n o a p t e ? "

T a v a n u l gangu lu i se r id ică p u ţ i n şi se p ă r e a că de u n d e v a se s t recoară o l u m i n ă indecisă p â n ă la noi, f lacăra l a n t e r n e i deven i d in ce în ce m a i pa l idă pe m ă s u r ă ce pere ţ i i cor idoru lu i se u m p l e a u de luc i r i s u a v e şi moi , a lbas t re . Că lcam pe u r m e l e b ă t r â n u l u i cu m i r a r e şi t e a m ă , p â n ă când, î n c u n j u r â n d o u l t i m ă cot i tură , n e - a m opr i t î n faţa celei m a i m i n u n a t e pr ive l i ş t i ce n e - a fost da t să v e d e m v reoda tă .

I n fa ţa n o a s t r ă se deschidea o sa lă imensă , bol t i tă şi r o t u n d ă ca o cupolă, cu pe re ţ i i c lădi ţ i d in n e s t i m a t e de toa te culori le, scl ipirea lor feerică şi v ioaie n e luă l u m i n a ochilor . Raze le a lbas t r e scurse d in m ă n u n c h i u r i l e de safir se î n ă d : r ă cu luc iu l p u r p u r i u al rub ine lor , topazur i l e îşi t u r n a u m i e r e a gă lbue în i svorul ve rde , deschis d in s m a r a l d u r i , p i laş t r i i pu t e rn i c i de opal j u c a u în b ă t a i a raze lor de t o a t e culor i le şi sc l ipeau în chip de curcubee . R a m ô n n e făcu semn să i n t r ă m d u p ă el sub cupolă şi a m t r ecu t p r a g u l m a g i c cupr inş i de ev lav ie şi de t e amă . Orb i ţ i î n bă t a i a cl ipir i lor din ju r , n e - a m opr i t î n t ă ce re în mi j locul sălii, d a r b ă t r â n u l Ramôn , obişnui t cu aceas tă pr ivel iş te , p ă r e a p r eocupa t de a l te gându r i . Nel iniş t i ţ i , ochii săi c ă u t a u în t oa t e p ă r ţ : l e .

„Cine se a scunde a ic i?" — s t r igă tu l b u b u i ca t u n e t u l sub a rcu l imens al bolţ i i . D u p ă o t ă c e r e înc remen i t ă , R a m ô n încon ju ră s tâ lpi i d e opal şi se opr i deoda tă .

„ C ' n e sun t e ţ i voi şi ce cău ta ţ i a ic i?" F a u n u l apă ru . Scă lda t în raze , m a r m o r a a lbă şi n e t e d ă a t r u p u l u i său a rdea î n

cinsă în focuri de cu rcubee , fa ţa sa albă, r id ica tă î n sp re l u m i n a bol ţ i lor , sclipea m i s t u i t ă de f lăcări , sub învel işul s t r ăvez iu al m e m b r e l o r sale, p ă r e a că s'a ap r ins din m ă d u v a ei t ă i nu i t ă şi du ră , p i a t r a .

I n u r m a lu i călca R a m i r o —• u n R a m i r o pădu re ţ , cu p r iv i r i l e piezişe, p e care nu-1 r ecunoş t eam. T r u p u l său desgoli t p â n ă la b r âu , e r a împodobi t cu o c u n u n ă de flori, î n p ă r u l lu i încâlci t se î m p l e t e a u f runze de s t e j a r şi boabe negre , scl ipi toare , ca sticla.

Ca rmenc i t a scăpă u n oftat înăbuş i t : „Rami ro ! " Bă i a tu l o p r iv i odată , d a r fa ţa l u i n u ogl indea bucur i e , nici r ecunoaş te re . î ş i

coborî p leoape le şi r ă m a s e î n c r u n t a t şi t ăcu t . „Rami ro , n u - ţ i es te r u ş ine să t e a r ă ţ i aşa gol în fa ţa m e a ? " „Ce- ţ i pasă ţ ie dacă sun t gol" , r ă s p u n s e bă i a tu l d u r şi î n c ă p ă ţ â n a t — „dacă n u - ţ i

place, n ' a i decâ t să n u m ă pr iveş t i ! " „Cu m i n e vorbeş t i aşa? R a m i r o ! " Ca rmenc i t a izbucni î n t r ' u n p l âns s lab şi deş-

7?

nădă jdu i t , d a r R a m i r o n u se lăsă îndup leca t . N e pr iv i în ochi, pe toţ i , dâ rz şi sfidător, apoi îşi aplecă faţa î n c r u n t a t ă şi r ă m a s e m u t .

„Thyrsos — se î n toa r se Alva rez s p r e faun — Thyrsos , t u arzi de toa te scl ipir i le curcubeu lu i , u m e r i i tă i sun t spă la ţ i de isvoarele lumini i , faţa ta este î n c u n u n a t ă de stele. Adu- ţ i a m i n t e de secolele fără n u m ă r când zăceai îngropa t sub p ă m â n t , u n m u n t e î n t r eg î ţ i apăsa a tunc i p iep tu l . P r i m ă v e r i l e îşi p re l ingeau po topu l de flori pes te t ine , d a r t u era i scufundat în beznă , sub rădăc in i , bo lovani gre i î ţ i sd robeau atunci coaste le şi na iu l t ă u e ra a s tupa t cu p ă m â n t . Thyrsos , adu - ţ i a m i n t e " .

F a u n u l îşi aplecă capul o rb în sp re dânsul , şi o clipă, l u m i n a feţei sale se t u r bu ră , se s t inse . F a u n u l îşi aduse a m i n t e .

„Thyrsos , î ţ i aduc i a m i n t e de p r ime le lovi tur i de sapă care sub t i a ră p ă m â n t u l pes te f run tea ta , î ţ i aduci a m i n t e de p r i m a rază de soa re ca re ţ i se s t recură , a lbă şi dure roasă , sub pleoape? Cine s t ă t ea a tunc i l ângă t i n e ? "

„Tu s tă tea i l ângă m i n e " şopti faunul . „Eu t e - a m smuls d in m ă r u n t a e l e p ă m â n t u l u i , eu t e - a m r e d a t lumini i , eu ţ i - am

des tupa t na iu l p e n t r u c a cân tece le t a le să cu rgă în voe pe ar ip i le t u t u r o r ad ier i lor — Thyrson , t u eşt i al m e u p e vecie şi m ă vei u r m a o r iunde m ă voi duce" .

„Te voi u r m a " zise faunu l . • . • *

Carmenc i t a se în toa r se că t r e R a m i r o : „Şi tu vi i cu n o i ? " „Eu m e r g u n d e se duce f a u n u l " r ă s p u n s e bă ia tu l , e v i t â n d u - n e pr iv i r i le . N e - a m

î n d r e p t a t cu toţ i i î n s p r e eşire, d a r f aunu l se opr i şi se î n toa r se că t r e Alvarez : „Po t să -mi i au şi capre le cu m i n e ? " „Poţ i să iei p e cirte v re i . U n d e s u n t capre le t a l e ? " „S ' au î m p r ă ş t i a t în p ă d u r e , da r a m să le a d u n e u " zise faunu l . Ajunş i î n d ă r ă t în adăpos tu l b ă t r â n u l u i Ramon , acesta desfăcu o l egă tu ră de fân

p roaspă t şi n e făcu p a t u r i l e în col ţur i le fer i te de ad ie re . N e - a m culca t înda tă , s d r o -bi ţ i de oboseală, şi n e - a m cufunda t î n t r ' u n s o m n adânc , fă ră vise.

*

Diminea ţa , b ă t r â n u l R a m ô n n e deş tep tă voci ferând voios: „Scula ţ i -vă , adormi ţ i lor , soare le u m b l ă foar te sus p e cer. Scula ţ i -vă , de junu l

vos t ru es te serv i t !" A m săr i t în p ic ioare şi, d u p ă ce n e - a m spă la t la isvor, n e - a m aşezat în j u r u l

mese i de p ia t ră , u n d e b ă t r â n u l n e p regă t i se căni le de p ă m â n t p l ine cu l a p t e p roaspă t mul s , şi u n coş cu fragi . R a m i r o şi f aunu l se r e t r a s e r ă î n t r ' u n colţ î n tuneca t l ângă u n coş m a r e de nu ie le şi m â n c a u a lune .

„ D u p ă c u m vedeţ i , ei a u a v u t t i m p să -mi p r a d e şi c ă m a r a — spuse b ă t r â n u l fără m â h n i r e — n ' a m idee c u m au p u t u t găsi a lune le , e r a u doar a scunse în fundul g a n gului , de frica vever i ţe lor . Când m ' a m deş t ep t a t d iminea ţa , i - a m găsit m â n c â n d " .

„Thyrsos , n e dai şi n o u ă a l u n e ? " făcu J u a n i t a . F a u n u l îşi s c u t u r ă înce t capul , de là d r e a p t a la s tânga , foar te serios şi gândi to r ,

con t inuând să m ă n â n c e . D u p ă de junu l r ăcor i to r şi f rugal , f aunu l se î n d r e p t ă î n s p r e eşirea peş ter i i şi

î ncepu să cân te din na i . Une le d u p ă al te le , a p ă r u r ă capre le d in toa te col ţur i le pădu r i i şi se s t r â n s e r ă în j u r u l lui , ascu l tându-1 cu u rech i l e c iul i te . Inez să l tă de bucu r i e şi-şi frecă u r e c h e a de genunch i i f aunu lu i . .

80

„Ia te u i tă !" exc l amă b ă t r â n u l „nic icând n ' a m văzu t -o pe Inez a t â t de b u c u roasă. F a u n u l e , să n u mi -o iei!"

„Nu v r e a u să ţ i-o i au —1 zise faunul , „ d a r ţ ine-o t e rog în b r a ţ e p â n ă p lecăm" . Cu m u l t ă dragos te n e - a m lua t r ă m a s b u n delà b ă t r â n u l Ramôn , m u l ţ u m i n d u - i

p e n t r u ospi ta l i ta te şi p e n t r u b u n e l e pove ţe da te a sup ra d r u m u l u i . El ceru b inecuvân t a r e a ce ru lu i a sup ra noas t r ă şi se despăr ţ i de noi cu m u l t ă că ldură . P â n ă se p ie rdu din vedere , s tă tea în g u r a peşter i i , u i t â n d u - s e d u p ă noi, cu Inez în b r a ţ e . Ajunşi î n d ă r ă t la locul u n d e a m poposi t eri , l -am găsit pe Anton io d o r m i n d încă în u m b r a covi l t i rului .

„Hei, Antonio , scoală- te să n e v e d e m de d r u m ! " „Hei , R a m i r o băe te , da r t u ce-ai pă ţ i t pes t e noap te? E v r e m e de u m b l a t cu

p a p a r u d a a c u m sau t e - a u l ua t la v r e - u n circ a m b u l a n t să îngh i ţ i foc şi să scuipi b r o a ş t e ? "

A tunc i se t rez i Rami ro . I i t r a se lu i Antonio u n p u m n în falcă de-1 lăsă la t în iarbă . Nici când cu ce lebra sa bă ta i e d in câ rc iumă n ' a l uc ra t m a i p r o m p t şi m a i s igur.

„Ce-ai făcut, Rami ro , băe t e — se v ă e t ă pă r in t e l e — ne-a i lăsa t fără b i r ja r !" „Să n u ave ţ i nici-o gri je , pă r in t e , m a i ş t iu şi eu să m â n o pe reche de ca i !" II

apucă p e Anton io ca p e u n sac cu făină şi îl t r â n t i în fân, sub covil t i r . Deslegă caii de copaci şi-i î n h a m ă iute , c u mişcăr i repez i şi p r i cepu te . E r a o b u c u r i e să t e u i ţ i la el. Apoi se aşeză pe capră . Aş t ep t ă p â n ă n a u r c a r ă m cu toţ i i şi î n t r e b ă :

„Să le dau d r u m u l p ă r i n t e ? " „Dar cunoşt i t u d r u m u l ? " „S igur că-1 cunosc. Doar pe aici a m ven i t " . „Ha i să p l ecăm a tunc i !" Şi a m porn i t -o î n d ă r ă t la S a n Miguel , cu fiul r i s ip i tor aşezat p e capră , Antonio

zăcând leş inat în paie , Ca rmenc i t a î m b u j o r a t ă la faţă, pă r in t e l e cu lu leaua p l ină de t abac englezesc lăsând cele m a i f rumoase inele de fum în aer , deşi c a r u l n e s cu tu ra c run t , i a r f aunu l fugea şi să l ta când în u r m a noas t ră , când îna in te , suf lând în na i şi u r m a t de t u r m a lu i de capre . Ajunş i în ap rop ie rea sa tu lu i , pă r in t e l e fu de pă re re , că, aşa cum s u n t e m , n u ne p r e z e n t ă m des tu l de respec tab i l şi că a r t r e b u i să i n t r o d u c e m câ teva modif icăr i în ţ i nu t a ca ravane i noas t r e .

î n a i n t e de toa te , f aunu l şi cu capre le n u t r e b u i a u cu n ic iun p r e ţ văzuţ i , ma i ales în tovărăş ia noas t r ă . I - am t r imi s î na in t e să m e a r g ă pe m a l u l măr i i pe poteca din dosul grădin i lor , u n d e n u u m b l ă de obicei n imen i , şi ch iar dacă a r u m b l a acum, to t n a r c r ede ochi lor î n t â ln ind o a t â t de c iudată societa te . Apoi Ca rmenc i t a scoase f run zele şi boabe le n e g r e din p ă r u l lu i R a m i r o şi c u n u n a lui de flori d in p iept . Cu m a r e g reu t a t e , l - am desbrăca t pe Anton io de cămaşe , ca să a v e m cu ce acoper i n u d i t a t e a lu i Rami ro . Apoi l - am camuf la t pe să racu l Anton io sub paie le d in fundul ca ru lu i şi astfel, a r ă t a m des tu l de normal i , impres ionan ţ i chiar .

Când a m i n t r a t în sat, oameni i îşi z iceau d in nou : „S 'a în tors pă r in t e l e delà S a n Bar to lomeo . D a r u n d e - o fi Antonio? Şi u i te că s'a

în to rs şi R a m i r o Rubio , ce m â n d r u m â n ă caii!" D e t e a m ă ca n u cumva să n e p u e c ineva v re -o î n t r e b a r e indiscre tă , a m t r ecu t

p r i n mij locul sa tu lu i în m a r e galop şi a m reuş i t să i n t r ă m pe p o a r t a paroh ie i fără a fi l ă m u r i t v r e u n a d in mu l t e l e n e d u m i r i r i răscol i te în u r m a noas t ră .

S i

P A S T O R A L Ă D E

N. C R E V E D I A

N e - a m cunoscut în tâ ia oară S implu , de necrezu t . Coborai din m u n ţ i , căpr ioară Eu , d in necunoscut .

Dalbă şi ' na l t ă — Zâna m e a de t o tdeauna . N e - a m surâs u n u l a l tu ia Şi n e - a m dat , s implu, m â n a

După o oră, p l u t i n d P r i n seara, bo lnavă ca o ba l t ă , Ne cunoş team, o, de m u l t t imp , P o a t e din a l tă l ume .

P i e r d u ţ i apoi în t u m u l t , . Ne s t ă p â n e a acelaş g â n d : Tu să m ă iubeşt i ' mu l t , mul t ; Eu, să t e r ă p u n şi să t e cânt .

Si- ţ i cunosc de -a tunc i Toa te -amin t i r i l e şi p lanur i l e , Duioase, ca v a r a — lanur i le , Oa ochii t ă i — lunci .

82

Şi sâni i t a r i c a r i ' m p u n g Şi obrazu l î m p u r p u r a t . F ieca re gest, pa r ' că scu lp ta t Şi u m ă r u l c a r e cade p r e l u n g .

M â n a a r o m a t ă Şi p le te le t a le t ine re . Două-zec i - ş i -unu de ani — ca de A r m a t ă , S c u m p ă zeiţă Vinere .

In câ t e zglobii dup 'amieze , Ne b ă t e a m cu soa re şi cu zăpadă — Apoi, î n a m u r g u r i s ingure , tu rcheze , I n b r a ţ e l e m e l e — p radă .

Dar , cu toa t e c 'am făcut u n păcat , N ' a m v r u t , Nadia , S ă ' n t u n e c Arcad ia . Tu, d reap tă — eu, ne 'ndup leca t ,

S u b l u n a care b l â n d i lumina , R ă m â n e m c a ' n t o t d e a u n a şi azi, T ine r i şi pur i , ca doi brazi , In dragoste , c a ' n t r ' o tu lp ină .

O C H I T O R U L D E

N I C O L A E L A Z Ă R

Codiri Mel in te şi S a n d u V r ă b e t e sun t vecini g a r d în ga rd ; sun t colegi de bancă în c lasa a treia p r i m a r ă a şcoalei d in sa tu l P lopeni i de Sus şi, pe de -a sup ra : foar te b u n i p r i e t en i .

Cei doi „fraţ i de c ruce" , — c u m îşi zic ei, — se po t r ivesc de m i n u n e în t oa t e şi s-.;nt ap roape nedespă r ţ i ţ i d e c u m se face ziuă şi p â n ă d u p ă apusu l soarelui , când şi u n u l şi a l tu l , „obosiţ i de m u n c a zilei", cad f rân ţ i ; m a i de m u l t e ori n e m â n c a ţ i şi chiar nedesbrăca ţ i . i **i \ir *

Cu î n v ă ţ ă t u r a n u s e ' o m o a r ă nici Codin, nici S a n d u . — N'o să se facă popă!... Nici noi n'am î n v ă ţ a t ca r te şi, s lavă Domnulu i , t r ă im,

— se m ê n g â i e pă r in ţ i i lor, car i se iscălesc p r in p u n e r e de deget . C o d ; n şi S a n d u sun t copii respectuoş i nevoe m a r e şi n u ţ in să-şi supe re păr in ţ i i ,

f i indcă ei ş t iu b ine că n e a m de n e a m u l lor n ' a fost m ă c a r dascăl de biserică, dar -mi t e popă.. . n I !

Aşa că oda tă cu ven i r ea p r imăver i i , când începe a p r i n d e i a rba rădăcină . Codin pleacă cu t a t ă - său la p lug ori ia de funie p e F lo r ina ; i a r S a n d u ia d i n d ă r ă t cele c 'nci oi fă ta te şi t r e i mie luşe le şi a m â n d o i se duc pe m a r g i n e a sa tu lu i cu v i te le la i a rbă . Şcoala t r ece în lo tu l al doilea, — dacă n u este cu desăvâr ş i r e a l u n g a t ă de pe toa te io tur i le de... cu l tu ră .

E de a juns ca D u m i t r u Mel in te , — gospodar nevoiaş , cu o d roae de copii şi cu o nevas t ă moa le ca o m ă m ă l i g ă nef ia r tă , — să-i zică doar oda tă lu i Codin:

— Las 'o pus t i i lor de şcoală, că n u - ţ i dă ea să m ă n â n c i ! — că bă i a tu l a şi a r u n c a t t r a i s t a cu că r ţ i tocmai în fundul subpa tu lu i , l ângă culcuşul pisicilor, de u n d e n u se v a gândi să le m a i scoată.

—- Arz 'o focul de şcoală! N ' a fost des tu l toa tă i a rna? , —> zice şi Neagu V r ă bete , — p e n t r u c a S a n d u să'şi s p â n z u r e şi el t r a i s t a cu că r ţ i î n cuiul d in pe re te , l ângă fe reas t ră . Cel p u ţ i n să le a ibă sub ochi şi să le a r u n c e d i sp re ţu l lu i cel de toa te zilele.

P e Codin şi p e S a n d u n u - i in te resează a t â t de m u l t a r g u m e n t e l e pă r in ţ i l o r în spr i j inu l părăs i r i i şcoalei, p e n t r u c ă ch ia r d u p ă p ă r e r e a lor personală , şcoala a r p u t ea să a r d ă p â n ă î n temel ie , că e i n ' a r săr i să o s t ingă, D o a m n e fereş te ! P e n t r u mo t ivu l

ê 84

ăsta foar te pu t e rn i c , a m â n d o i p re fe ră v ia ţa în ae r l iber , — î n a e r u l ne infec ta t de A r i t met ică şi de C o m p u n e r e . Şi nici de Is tor ie şi d e Geograf ie !

Vârful şan ţu lu i , care de spa r t e sa tu l de islazul c o m u n a l e, p e n t r u cei mici , ca u n fel de t r anşee con t r a inamicu lu i „şcoală" . Cine t r ece dincolo, în câmpie , e l iber să ţ ipe cât îl ţ ine gu ra , să u r le , să facă ce vrea , — căci n imen i nu - i ma i cere socoteală.

In adevăr , is lazul P lopena r i l o r îmb ie copiilor u n loc de m a r e a t rac ţ i e ap roape şase lun i pe an . E ca u n fel de Ra iu al lor d m p r i m ă v a r ă p â n ă în toamnă , t i m p în ca re de d r a g u l i svoare lor şi al c â m p u l u i fug şi delà şcoală şi delà orice t r eaba , ca î n mici le s inuozi tă ţ i a le t e renu lu i să conbine fel de fel de jocur i , — p â n ă la cele d e război .

Izlazul se î n t i nde în pa r t ea de R ă s ă r i t a sa tu lu i , î ne l inându-se spre Miază-Noapte , p e n t r u a se În tâ ln i la m a r g i n e a une i câlnişt i , — u m b r i t a de sălcii şi t res t i i şi p l ină de l in t i ţă , de peş te şi r a ţ e să lbatece , — cu d â m b u l ca re îşi a r a t ă cocoaşa dincolo d e luc iu l apei , sp re Nord-Es t .

A l t e mici coline şi două - t r e i v i roage căp tuş i t e cu b u d u r o a e l impezi şi r ăcoroase, — u n d e se adapă şi om şi v i t ă al că ror pr isos a l imen tează câlniştea, — s t r ăba t câmpia sp re Miază-Zi .

Cândva , p e aici a fost p ă d u r e , d a r azi n ' a u m a i r ă m a s pe toa t ă î n t inde rea decât v re -o t re izec i -pa t ruzec i de a rbor i de fe lur i te n e a m u r i : îmbă t r ân i ţ i , gârbovi , un i i d in ei c iumpăv i ţ i de t r ă sne te , de fu r t un i or i de m â n ă omenească . S u n t păs t ra ţ i doar ca a m ' n t i r e în topograf ia sa tu lu i şi î n hă r ţ i l e mi l i t a re .

U m b r a lor e foar te p r e ţ u i t ă v a r a : şi de copii şi de v i te , î n m ă s u r ă egală, fără să se s u p e r e un i i sau al ţ i i .

Şi a u m a i r ă m a s m u l t e r ădăc in i de flori şi p l a n t e specifice pădu r i l o r de şes, p r e ţ u i t e m u l t în leacur i le sa tu lu i : răcel i , oblojeli, bă i şi a căror î n r â u r i r e v indecă toa r e a î m p r u m u t a t o fa imă med ica lă t u t u r o r dudae lor . (Poate de aceea une l e vaci nasc câ te doi vi ţei , f i indcă, — d u p ă c red in ţa oameni lor , — au. m â n c a t cu t a r e sau c u t a r e b u r u i a n ă pe ca re n u m a i ele o găsesc, căci o m u l foar te g r e u dă pes te ea.

I e rbă r i a cea m a i bogată se desvol tă p e m a r g i n e a câlniştei şi a v i roagelor . Aci, în deosebi, le p r ieş te p lan te lo r de s tepă şi cresc de predi lec ţ ie : aglioea, b a r b a caprei , coada calului , drăgaica , l ap te le cuculu i şi a l te soiur i de l ăp tuc i şi de i e rbur i . Ici, colo se văd m u ş u r o a e p roaspe t e de câr t i ţă , ca re d a u de luc ru copiilor. Neas t âmpă ra ţ i i aceş'.ia s t a u cu b ă ţ u l la p â n d ă p â n ă când şomâlci i îşi împ ing afară p ă m â n t u l d in gu ra galer ie i şi cum reuşesc să răznească v r e u n u l d in m a r g i n e a găur i i , fugăresc b ia ta l ighioană şi o lovesc p â n ă ce o ucid, dacă n u cumva v r e u n câine, în tovărăş i t şi el la vână toa re , n u a lua t -o pe socoteala lui p e n t r u desfă ta rea bur ţ i i .

Când vi te le se r e t r a g de pe c â m p şi când p r i m u l spic de zăpadă începe să a l bească p ă m â n t u l , v i roagele , scorbur i le şi ba l t a i n t r ă în s t ăpân i r ea sâ lbăteciuni lor , ca re se aciuiază la adăpost de viscole. N u m a i , câ teodată , le a lunga u r a oameni lo r şi a câini lor .

Cei doi p r ie ten i , S a n d u V r ă b e t e şi Codin Mel in te , t r e c u r ă şi ei vâr fu l şan ţu lu i şi d u p ă ce l ă sa ră v i te le în l iber ta te , î n c e p u r ă să s t r ige şi să facă s e m n e de ap rop ie re a l tor copii de pe câmp . E rau , adică, la l a rgu l lor şi s imţeau că- i m ă n â n c ă ' n călcâe.

I n scur t t i m p se s t r ânse ră m a i m u l ţ i inş i în j u r u l u n u i u l m b ă t r â n cu coroana m a r e , cu u m b r ă deasă v a r a , a le că ru i c reng i s t r â m b e s t au deocamda tă g o a l t şi r ă şch i ra te ca n i ş te dege te de cerşe tor .

8 5

Godin ieşi î n n a i n t e a lo r şi le p r o p u s e : — Mă fraţilor. . . Ai să n e j u c ă m d 'a semnu. . .

—< C u m e m ă aia „d 'a s e m n u " ? , — ceru l ă m u r i r i Gh i ţ ă a lu i Mi t r an . , — Uite-aşa , d 'a semnu!. . . Care d in voi n ' a ţ i fost la bâ lc i a s t ăva ră? , — mai. î n t r ebă

Codin, ca să l ămurească apoi, l uc ru r i l e . — Ei, ca re?! Toţ i a u fost, că doar aci pes t e deal a fost şi bâlciul , — ră spunse

Ghi ţă al lu i M i t r a n p e n t r u to ţ i . — P ă i dacă e aşa, voi n ' a ţ i văzu t colo u n d e se t r a g e cu puşca la s e m n dă iese

o mi rească ca re se ' nvâ r t e ş t e , c u m scrie? — Da de u n d e şti i t u ce scrie?, — î n t r e b ă u n u l mi t i t e l de tot, o s t â r p i t u r ă de

vre-o t r e i pa lme , da r in imos foc, — Ni ţă al lu i Cazacu. — Fi indcă a m cit i t c u m scr ie : „Esersa ţ i ochiul şi m â n a p e n t r u P a t r i a rumână" . . . — P ă i ce, noi a v e m puşcă? , — r ipos tă ia r Ni ţă al lu i Cazacu. — Ce-a re a face? Noi d ă m cu „ b u m b e " de b u l g ă r i în ulm.. . Cine nu-1 loveşte

d in cinci bu lgăr i , î n toa rce de cinci ori v i te le de pe islaz... — D a r cine-1 loveşte? , — se repez i Ghi ţ ă al lu i Mi t r an . — N u le ' n toa rce niciodată! , — ho tă r î Codin. — Atunc i încep eu!, — zise Ghi ţă , ca re e ra cel m a i m a r e şi m a i cârcotaş d in

t r e to ţ i . — Da de ce n u m a i t u î n t â i la toate? Să t r a g e m la sorţi! , — săr i Ni ţă Cazacu, —

că e pă dreptate . . . . — Ce sorţ i , m ă Nichipercio? , că - ţ i t r a g u n a de n u t e m a i p r i n d p â n ă l a ba l tă —- Atunc i , dacă e aşa, n u m ă m a i joc!, — r ă s p u n s e Ni ţă . — Lasă-1 Ni ţă să dea el, ca să r â d e m ! Că to t n u n imereş te ! , — i n t e r v e n i Codin,

împăciu i tor . ! ;

— Bine! Ca să n u zică el că fac cu pricea!, — ap robă Ni ţă . Ceilal ţ i p r i m i r ă Învoiala, f i indcă c u Gh i ţ ă M i t r a n n u e r a de înpot r iv i t . De a l t

fel, aces ta fi ind s igur de în t â i e t a t e , îşi şi p regă t i se cinci cocoloaşe m a r i de p ă m â n t . L u ă d i s tan ţa de cincisprezece paş i de-a i lu i delà u lm, t r a s e cu to iagul o sgâ r i e tu ră pe p ă m â n t u l p l in încă de m u s t u l zăpezii şi cu vâr fu l opincii la ho ta r , v r u să ochiască în tu lp ina copacului „dela două c iomege 'n sus p â n ă sub coroana" .

— E p r e a d e p a r t e semnul! , — zise Codin. — E depar te ! , — încuv i in ţ a r ă şi ceilal ţ i . —- Depa r t e p e n t r u nevoiaşi , da r ap roape p e n t r u ochitori. . . , le r ă spunse Ghi ţ ă

ţâfnos şi înc rezu t . , — Bine!... Atunc i , t r age ! Ce mai stai? ^ -

— P ă i ce n u t rag?. . . Ui te ! Şi Ghi ţ ă de te odată , de te de două ori, de te de t r e i or i : n imic . Ceilal ţ i , car i s t ă t e a u roa t ă şi n u m a i cu ochii ţ i n t ă la p ic iorul lui , ca n u c u m v a

să- i t r a g ă pe sfoară s c u r t â n d d is tan ţa , î n c e p u r ă să r âdă . D e ciudă, Gh i ţ ă se 'nfur ie ga ta să-şi p i a rdă să r i t a şi când fu să t r a g ă a p a t r a oa ră i se spa r se bu lgă re l e în aer, î na in t e de -a a junge la ţ in tă .

— N u se p r inde ! N u se pr inde! , —- ţ ipă el, — finc 'a făcut isplozie... — B i ï i neL . N u se pr inde! , — a p r o b a r ă ceilalţ i , că rora li s 'ar p u t e a î n t â m p l a

ia fel când le-o fi r â n d u l . II ma i t r a se oda tă pe -a l p a t r u l e a ; îl t r a s e şi pe -a l cincilea cocoloş, dar n u fu

ch ip să n imerească . — D a r grozav ochi tor fuseşi, m ă i Ghi ţă ! Aşa ' ţ i t r e b u e ! Să m a i dai ş ' a l 'da tă 'n tâ i ,

— îl m a i necă j i ră p r i e t en i i .

86

— O să v e d e m no i la u r m ă cine e ă l grozav!.. . P a r c ă voi s ân t e ţ i m a i b re j i ca mine!. . . . , *~

— P ă i cine e ca t ine?. . . Nici când o fi să mor i n u - ţ i ia a l t u 'na in te , — m a i găsi de cuvi in ţa să-1 zâdărasca , iar , Ni ţă al lu i Cazacu.

Gh i ţ ă M i t r a n se şi î n d r e p t ă spre el cu p u m n i i s t rânş i , când Codin îi să r i înainte* — Lasă-1 Ghi ţă , că şi el t e -a lăsat p e t ine să dai in tâ i ! Ce dacă n ' a i lovi t?! P a r c ă

el o să lovească?. . . •— Bine! Da să-1 p u e d r a c u să n imerească el; să vezi ce-i fac a tunci . . . — la să t r a g ă Codin Melinte! , — in t e r ven i S a n d u Vrăbe te , ca să c u r m e

gâlceava . -— Să t r a g ă Melinte. . . Melinte . . . Mel in te , — începu să s t r ige toa t ă h ă r m ă l a i a ,

ingânându-£e , ca d in la i m a t u l ei să n u se des luşească decât : l inte.. . , l inte.. . , l inte. . . — Ia t r a g e Lin t i ţă , că p e t ine t e c rede l u m e a ăl m a i grozav, — cau tă să-1 i ro

nizeze G a i ţ ă pe Codin. — Las ' că t r a g eu, da r să m a i t r a g ă al ţ i i ! Să t r a g ă încă t r e i inş i şi p e u r m ă t r a g

şi eu... T r a g e t u Dobr ine , că ai „ b u m b e l e " gata!.. . Dob r in p ă r u să fie m a i b u n ochi tor decât Ghi ţ ă Mi t ran , căci lovi copacul de

doua ori : oda tă la r ădăc ină şi oda t ă î n coroana, dar. . . „ n u s'a p r i n s " , f i indcă n u 1-a lovi t u n d e e ra învoia la .

T ra se şi Ni ţă al lu i Cazacu cinci lov i tu r i î n vân t , însă n u de frica lu i Ghi ţă , ci d in l ipsă de dibăcie . T rase chiar şi S a n d u Vrăbe t e , cel m a i b u n p r i e t e n a l l u i Codin, şi m i n e r i : p a t r u în v â n t şi u l t ima cu t r e i p a l m e m a i jos de ţ in tă .

— Ei, a c u m a t r ag i mă, L in t i ţ ă , or i n u t rag i? , — se răs t i Gh i ţ ă Cazacu. — Mă, să şt i i t u că io n u sân t p ros t ca t ine şi ca ăşt ia! Io, mă , când oiu da

oda tă l - am şi lovit!... U n d e v re i tu , l - am şi lovit!... Auzi?. . . •— Olio! Och i to ru lu P a p u c ! T r a g e mă , t r a g e ! Să t e văd!... — Da n u v r e a u să t r a g ! — N u ştii să t rag i , d 'a ia n u vrei!. . . — Ba şt iu! Da r dacă t r a g şi lovesc d in t r ' oda tă , ce -mi dai? —- I ţ i v ă d eu de vacă p â n ă disearâ! — Şi de oile lu i S a n d u ? („fratele de c r u c e " al lu i Codin) —• Şi de oile lui Sandu! •— Bine! U n d e e s emnu? Fă - l - ă i b ine , să se cunoască. . . Codin e r a to t a t â t de p ros t ochi tor caşi Gh i ţ ă şi ca to ţ i ce i la l ţ i copii, d a r avea

o ciudă î n v e r ş u n a t ă pe acest colţos, f i indcă-i zice Lin t i ţă , — l in t i ţ ă de ca re m ă n â n c ă ra ţe le , — şi f i indcă e ra m a i iu t e la t r â n t ă decât to ţ i . De acee^ îl ocolea în or ice ocazii, da r i-o cocea cu r ă b d a r e p â n ă i-o ven i oda tă bine .

Sorocul acesta p ă r e a foar te aprop ia t şi p e n t r u împl in i r ea lu i r ă b d a s e el des tu le şi acum.

— Es te ga ta , Ghi ţă? — Gata , Lintiţă!. . . Să t e văd ce poţ i , — ră spunse v r ă j m a ş u l de Ghi ţă , ca re î n t ă

r ise b ine semnele şi pe p ă m â n t şi p e copac. Codin luă cocoloşul de p ă m â n t , îl b ă t u b ine cu p u m n u l şi-1 răsuc i de câ teva or i

în p a l m e . Se făcu că ocheşte lung , da r c u m p ă n i să-1 r e p e a d ă cu t o a t ă p u t e r e a d r e p t în Ghi ţă , ca re s t ă t ea la v re -o doi m e t r i de copac, cu ochii pe s e m n u l ce-1 t răsese . Dacă-1 n imerea , e r a să spună că... „nu se p r i n d e " . Că ce-a cău ta t să s tea l ângă ţ intă. . .

Î n t â m p l a r e a , însă, î i duse cocoloşul ch i a r acolo u n d e n u se gândise Codin c 'ar

87

pu tea să a jungă şi u n d e n u b ă n u i a nici cei lal ţ i : d r e p t în s e m n u l t r a s de Ghi ţ ă pe copac. Gh i ţ ă M i t r a n r ă m a s e cu g u r a căscată : •— Mă, da al d racu lu i m a i fuseşi, m ă Lin t i ţ ă ! D r e p t la ichi l-ai lovit! Codin, pa r că nici n u m a i s imţ i ba t jocura , atâx fu de m â n d r u de î n t o r s ă t u r a

luc rur i lo r . Hiii..., pă i cât năduf îi făcuse grozăvi tu l ăs ta de Ghi ţă? ! D a r u i te că D u m nezeu începu să ' n toarcă foaia şi pe p a r t e a cea la l tă . U n a dacă i -ar m a i p u t e a face, şt ie că l -ar p u n e cu bo tu l pe labe.. .

Ceilal ţ i copii i sbucni ră în s t r igă te de Bravo Codine! B r a v o Codine!, caşicând vic tor ia a r fi fost a f iecăruia d i n t r e ei. Mani fes ta rea as ta a t â t de caldă p e n t r u adevăr a tu l ochi tor îl î n ră i şi ma i t a r e pe Ghi ţă .

— Da dacă m a i t r ag i oda tă , n u m a i n imereş t i ! , — v r u să-1 descumpănească el. — Cin ' ţ i -a spus?, — făcu Codin s igur de s ine . Ia a r u n c ă - ţ i t u căciula 'n pom«.

Cât v re i d e sus!... Şi dacă n u ţ i -o d a u eu jos d i n t r ' u n ciomag.. . Codin folosise aceas tă vo rbă cu căciula n u m a i aşa, ca să r â d ă de Ghi ţă ; n u m a i

ca să-1 în f run te , — şi ca să n u m a i fie silit să t r a g ă d in nou la semn, — iar nici decum cu gându l că i -ar da-o jos d in t r ' o s v â r h t u r à d e c iomag

— Tu, mă, l in t i ţă de bal tă? . . . — E U . M Ă ! — O dai t u jos d in t r ' oda tă? — O a a u eu jos d in t r ' oda tă . — Ai să vedem! — Aid iL . Şi Ghi ţă , înc reză tor în s t eaua lui, îşi svâr l i căciula cât p u t u de sus. Mai sus

chiar decâ t vâ r fu l copacului, da r sp re m a r e l e lu i nenoroc , în c ă d e r e a ei n u găsi p u n c t de spr i j in decât pe cel m a i de jos r a m de pe poale .

La aceas ta înă l ţ ime , C o d m n ' avea de ce să a r u n c e cu c iomagul , f i indcă o avea p u s ă la î n d e m â n ă : o a jungea, — doar să t r agă . i

„Tii..., praf i-o fac" , —. îşi zise în gând, Codin. „Şi ' l î nvă ţ eu m i n t e s ă -mi m a i zică L in t i ţă" . . .

Gh i ţ ă p re s imţ i nenoroc i rea şi v r u să se r e p e a d ă ca să-şi sa lveze căciula d in bă ta i a c omagu lu i lu i Codin, d a r n u m a i avu t imp , fi indcă aces ta o şi isbi cu a t â t a se'.e, că-i săr i fundul .

Ceilal ţ i copii a l e rga ră s'o p r i n d ă şi p â n ă ce s 'a jungâ Ghi ţă , i -au şi a runca t -o d in n o u în u lm. De da ta aceasta r ă m a s e s p â n z u r a t ă , că la re pe -o cracă: fundul de -opar te şi r e s tu l de cealal tă , ca o desagă. Nici n u m a i e r a chip s'o dee c ineva jos altfel decât, svâ r l ind cu b ă ţ u l .

î nce rcă Gh i ţ ă să se u r c e în copac, da r n u p u t u cup r inde în b r a ţ e t r u n c h i u l p r ea gros . Şi ch ia r dacă Dobr in se puse p iuă la r ădăc ina u lmulu i , to t n u isbuti , f i indcă t r u n c h i u l e r a şi na l t . Văzând că n ' a r e cum p u n e m â n a pe căciulă, Gh i ţ ă t r ebu i să r e n u n ţ e ; s'o pă răsească deabine lea . Al tă ieş i re n u m a i e ra .

A t u n c i începu o a d e v ă r a t ă î n t r ece r e de bu lgă r i şi de ciomege, delà c a r e n u lipsi nici s t ăpânu l căciulii . N u m a i astfel, d u p ă o p loae de lov i tu r i şi. m u l t ă os teneală , b i a t a căciulă căzu î n bucăţ i , la ola l tă cu nev inova t e r a m u r i , d in copac.

P ă g u b a ş u l s imţ indu- se p r e a umi l i t în ifosul lu i de „căp i t an" al bă tăuş i lo r şi al d roae i de p e islaz, se repez i furios la Codin, cu g â n d să-i smu lgă căciula. Codin se fer i î n l ă t u r i şi r idică c iomagul g a t a să-1 lovească p e a r ţăgos , d a r acesta a lunecă pe p ă m â n t u l u m e d şi căzu. î n t r ' o cl ipă: Dobr in , Ni ţă Cazacu şi S a n d u Vrăbe te , f iecare

88

cu o da to r i e de plă t i t , — to ţ i „f in i" ai lu i Ghi ţă , — să r i r ă p e el şi-1 t ăvă l i ră , lovindu-1 cu p u m n i i .

L a acest spectacol de l u p t ă inegală , to t Codin fu p r i n s de mi lă şi î l scăpă d in gh ia re le răsvră t i ţ i lo r :

•— Lăsaţ i -1 mă , că el mie mi - a că ta t pr ice! Cu m i n e a r e el ce a re ! N u eu i -am hăcu i t căciula? C'aşa ne -a fost vorba. . . Ne -a fost, mă , f ra ţ i lor vo rba aşa? S p u n e ţ i voi!...

— Aşa Codine! Aşa n e - a fost!... Şi Coctin î n d r e p t â n d u - s e că t r e Ghi ţă : — Ce v re i m ă Ghi ţă? Ce vrei? Să - ţ i d a u căciula mea?. . . Mă, io când te-o iu ochi

oda tă cu c iomagul , t e fac î n două, auz i? U i t ă - t e 'neoa'. . . I n doua t e fac, c u m ţ i - a m făcut căciula şi t e ' nvă ţ e u m i n t e să te m a i legi de m i n e şi de ăşt ialal ţ i . . . P ă i ce?... P â n ă când?. . .

G m ţ ă se r idică de jos şi m a i umi l i t ca la 'nceput . V r u el să m a i facă ceva, da r văzu că n u - i chip; p r e a e r au to ţ i cu ochii p e el şi ga t a să- i s a r ă 'n cap .

Şi apoi, Codin se dovedise a t â t de is te ţ p â n ă acum, că den.. . A t u n c i s ch imbă pol i t ica: — C u m să- ţ i i au căciula m ă i Codine? Eu?!. . . Ce dracu!. . . E u v r e a u să f im p r i e

teni ca f ra ţ i i : şi cu t ine , şi cu Sandu , şi cu toţi.. . I i spusese „Codin"! El , Ghi ţă , c a r e n u - i zicea decât. . . V a să zică 1-a „boteza t" .

L-a făcut „fin"!.. — Pr i e t en i? Ce fel de p r ie ten i? Da ce, mă , s â n t e m la răzbe l ca sâ fim duşman i?

Ca e u a m fost m e r e u bun , n u m a i t u ai fost m e r e u al dracului . . . — A m glumi t , m ă Codine! Z ă u a m g lumi t ! Ce oacă ţ i - a m zis aşa? Ce, t u n u

ştii de g lumă? Uite, dacă e vorba , de-aci 'ncolo n u m a i g lumesc cu tine!.. . — N u ? — Zău , nu!.., Ai să n e j u c ă m m a i depa r t e ! — Mai b ine d u - t e de ' n toarce vi te le , că u i t e u n d e s 'au dus ! Şi p ' o r m ă ştii cum

ne -a fost vo rba când n e - a m p r i n s la joc! Cine n u loveşte pomul . . . — Iacă, m ă duc! H a i şi t u Dobr ine , că nici t u n a i ochit.. . — D u - t e m ă şi tu , —> î n t ă r i Codin sen ten ţ ios ca u n căp i tan .

Codin, r ă m a s s ingur în mi j locul celorlal ţ i , se înf ipse c u h o t ă r î r e p e p ic ioare caşi când a r fi c rescut de-acolo, d in p ă m â n t . î ş i r id ică pan ta lon i i căzuţ i î n v ine şi-şi s t rânse , cu s m u c i t u r i de bă rba t , c ingă toarea , p r i v i n d î n c r u n t a c la cei d in j u r . A v e a a e r u l să s p u n ă : „ D e - a c u m eu sun t căp i t anu l vos t ru ! D e m i n e ve ţ i ascul ta! N u m a i de mine , că altfel v ă ia m a m a dracului!" . . .

Se p r o p t i apoi în bă ţ , — ca u n c iobănaş d in p ic tu r i l e lu i Gr igorescu , — şi r o -t indu-ş i p r iv i r i l e v u l t u r e ş t i pes t e câmpie , le opr i t ocmai acolo u n d e covi l t i ru l ce ru lu i se r az imă pe c reş te tu l dea lu lu i de pes t e câ ln iş te .

Codin se u i t ă m u l t în t r ' acolo , apoi î n d r e p t â n d u - s e de şale, se î nă l ţ ă în vârful opinci lor şi ca p r i n fa rmec s imţ i că a crescut cu o pa lmă . S e văzu deoda tă m a r e şi voinic, b ă r b a t în t oa t ă puterea . . . La aceas tă t r a n s f o r m a r e sufletească, p r i n v ine îi t r e cu fu rn ică tu r i de v i te j ie şi a t â t de caldă îi fu p o r n i r e a că, dacă a r fi ş t iu t u n d e es te t a b ă r a iu i l a n c u J i a n u , în t r ' aco lo s 'ar fi îndrep ta t . . .

Se m a i u i t ă odată , cu ae r ocrot i tor , la cei d in j u r ; băgă două dege te delà m â n a d r e a p t ă î n g u r ă şi de te d r u m u l unui şue ra t ha iducesc în d i rec ţ ia celor doi băe ţ i p lecaţ i să ' n toarcă v i te le . Făcu , apoi, s e m n lu i S a n d u şi o l uă a ş t e a m ă t u în t r 'acolo , u r m a t de acesta .

8 ş

I n u r m a lor, p r i e t en i i de joacă şop teau : — Mă, da b ine m a i ocheşte Codin!.,. Ş i -apoi pe Ghi ţ ă M i t r a n 1-a î n v ă ţ a t m i n t e

să s e m a i lege de noi.. . — He, he ! dac 'aş avea e u o puşcă d 'alea d 'adevăra te lea! , — oftă Ni ţă Cazacu,

p i s m u i n d succesele lu i Codin. —i Ce-ai face mă , dac 'a i avea-o? , — î n t r e b ă u n p r i ch inde l caşi Niţă . • — Io, m ă , când aş t r a g e cu ea..., zece bolşevici omor d in t r 'oda tă . . : Ui te-aşa ,

ui te-aşa! , — a r ă t ă Niţă , r ă suc ind cu călcâiul d r e p t al opinci i î n p ă m â n t u l u m e d . — Fug i , mă , d 'aci lea cu minc iun i l e tale!. . . Ce, t u crezi că eşti Codin?! He, he ,

băe te ! N u m a i ă la poate! , — îi m a i r ă s p u n s e p r i ch inde lu l . Cei la l ţ i copii, fără să m a i zică o vorbă , î n toa r se r ă spa te le invidiosului de Ni ţă

şi o l u a r ă pe u r m e l e a ldor Codin Mel in te şi S a n d u Vrăbe te .

90

P O E S I I D E

C L A U D I A B U C Ş A N

19 4 3

P ă m â n t u l e to t m a i g r e u la chip, Se c la t ină ş i se d ă r â m ă Ca m u n ţ i i de n is ip . Diavolul s 'a des lega t d in lanţ , In j u r u l l umi i joacă să lba tec dan ţ . Îngeri i s ' au înch is î n cămăr i l e lor,

I n gându r i l e b u n e Ca flori le se veş te jesc ş i mor .

Apele m ă r i i s 'au t u lbu ra t , In alvia ei l a rgă şi adâncă , In va lu r i l e ei f ierbinţ i şi roşii, î m b r ă ţ i ş â n d o s t âncă .

Ei cei m a i bun i , F rumoş i i ,

Copii in imi lor n o a s t r e zac.

Nespuse vo rbe p e buze le lor tac .

T u n ic ioda tă n u l-ai văzu t ? Ar ipa lu i n u t e -a a t ins ca u n să ru t?

Când toa te florile d in l u m e s ân t ofilite, I a r gândur i l e b u n e nepăsa r ea le 'nghi te , Când ră tăcesc p e d r u m Şi n u ma i v ă d n imica de fum,

Î N G E R U L

9 '

Când rnă cu fund în m a r e a de nis ip, — Atuncea v i n e el, f rumos la chip, P u r t â n d în pă r podoabă de vise împl in i te , Ca 'n vechi le icoane au r i t e . Tăcerea- i ocroteş te paşii , Se p l e a c ă n faţa lui v ră jmaş i i , L u c . ş t e ' n el ca o făclie, Şi d m lumina lu i imi dă şi mie .

Sân t iai m a i t a r e şi m a i bună , M ' a r u n c în viaţă, Mă lup t cu va lu l de fu r tună . A r i p a lui n u te -a a t ins ca u n s ă ru t ? T u nic i oda tă nu l-ai văzu t ?

Te cau t în cer şi p e p ă m â n t , In cân tecu l pe care-1 cânt , I n p i că tu r i de apă, In s tânca u n d e mâin i le m e l e sapă .

T e cau t

In f irele din i a rbă când cresc, In in imile oameni lor răvăşesc , Descui t ă i nu i t e cămăr i , S m u l g vă lu l a lbas t re lor zăr i , Apr ind în î n t u n e r e c l u m ă n ă r l Ca să te v ă d lâ chip.. . Ale rg după t ine 'n deşer t Şi scormonesc în d u n e de nis ip .

T e urc i în cel m a i r epede car. Ale rg d u p ă t ine 'n zadar , Când să t e - a j u n g eşti. ga ta de duca , Eş t i poa te n u m a i o nălucă. . .

A D E V Ă R

92

R O M Â N I A Ş I G E R M A N I A I N P R I M U L

R Ă Z B O I M O N D I A L D E

D. C. A M Z Ă R

r*e cunoaş te fraza p r i n ca re Nicolae Fi l ipescu definea a t i tud inea Român ie i faţă de adversa r i i ei pr inc ipal i d in p r i m u l război mond ia l : „Con t ra Ungar ie i l u p t ă m cu entuz iasm, con t ra Aus t r ie i cu indi ferenţă , con t r a G e r m a n i e i cu r eg re t ! " Se p a r e că "J nici G e r m a n i a n u a n u t r i t î n războiu l t r e c u t a l te s en t imen te fa ţă de Român ia . La B e r lin a a p ă r u t de c u r â n d o c a r t e ca re a runcă o l u m i n ă n o u ă a sup ra r a p o r t u r i l o r pol i t ice şi m i l i t a r e a le G e r m a n i e i cu difer i te le ţ ă r i ba lcan ice în t i m p u l războiu lu i mond ia l d ' n 1914—1918. L u c r a r e a de s t r ic tă ob iec t iv i ta te şti inţifică, a p ă r â n d sub auspici i le „ I n s t i tu tu lu i de is tor ie mi l i t a ră al A r m a t e i " , se în t i tu lează Oberste Heeresleiung und Bff-kan im Weltkrieg 1914—1918 şi înfă ţ işează s t r ădu in ţ e l e şi l u p t a dusă de G e r m a n i a sp re a câşt iga de p a r t e a ei sau de a cucer i cu a r m e l e d ' f e n t e l e t ă r i ba lcanice . A u t o r u l căr ' i i , C*rl M u W r m n n , es te cunoscu t ca u n u l d in cei ma i bun i istorici ai războiu lu i t recut . Mate r i a lu l folosit sun t d o c u m e n t e con t imporane de p r i m ord in : r a p o a r t e ale Şefilor de S t a t M a i o r sau ale u n o r Genera l i de+mând îna l t e nos tu r i de comandă , r a p o a r t e ale Miniş t r i lo r de E x t e r n e sau a le p r imi lo r lor colabora+ori. însfârş i t r a poa r t e ale Miniş t r i lo r p len ipo ten ţ ia r i . Şefi de mis iune în ţ ă r i l e Sud-Es tu lu i .

P e n t r u cercur i le poli t ice şi m i l i t a r e g e r m a n e România t recea în 1914 drep t ,.cea mai m a r e p u t e r e d 'n B a l c a n i " şi „e ra de m a r e i m p o r t a n t ă p e n t r u soar ta r o b o tului în Răsăr i t , dacă pu t e r i l e cen t ra l e aveau să v a d ă în a r m a t a r o m â n ă u n t ova ră ş de a r m * sau u n even tua l adve r sa r " . Câ t p r e ţ p u n e a u pu t e r i l e cen t r a l e pe p r i e t en ia Românie i se v e ^ e din cuv in te le ad re sa t e de Şeful S ta tu lu i Ma io r G e r m a n , Genera lu l vnn M o ^ k e , Gene ra lu lu i von Conrad , Şeful S t a t u l u i Major A u s t r o - U n g a r : . .C Q eace m ă îngr i jorează cel m a i mu l t , ca si pe Exce l en t a Voas t ră , es te t u r b u r a r e a b u n e l o r r a n o r -tur i d i n t r e M o n a r h i e (Aus t ro-Ungar ia ) şi Român ia . R e g r e t infinit că Ans+ria a î n l o -c u : t acest a l ia t va loros şi v r edn i c de toa tă î nc rede rea cu o Bu lga r i e îndoelnică şi s lă bi tă . In ce m ă pr iveş te , po t a s igura p e Excelen+a Voas t ră că din p a r t e - n e d e p u n e m t c a t e efor tur i le p e n t r u m e n ţ i n e r e a Român ie i î n Tr ip la Al ian ţă . N u p i e rd nici u n pr i le j

93

de a a t r a g e a ten ţ i a Min i s t e ru lu i de E x t e r n e a sup ra acestei chest iuni , de a căre i i m p o r t a n ţ ă şi el e s t e pe dep l in convins" .

G e r m a n i a a făcut în a d e v ă r o ser ie de d e m e r s u r i m e n i t e să- i as igure şi m a i de p a r t e p r i e t en ia ac t ivă a Românie i . La 28 Iul ie , şi apoi d in nou la 31 ale aceleaşi lun i 1914, Sec re t a ru l de S ta t de là E x t e r n e , von J a g o w , a comunica t la Bucureş t i că B u l gar ia r e n u n ţ ă defini t iv la Dobrogea , cu condi ţ ia ca R o m â n i a să-i l ase m â n ă l ibe ră în Macedonia împo t r iva Serbie i . I n al doilea r ând , în ches t iunea Basarabie i , Ge rman ia a l u a t ca tegor ic a t i tud ine în favoarea Românie i . La 31 Iul ie Min i s t ru l Ge rman ie i la Bucureş t i p r i m e a u r m ă t o a r e a t e l e g r a m ă d in Ber l in : „Rog dec la ra ţ i imed ia t Regelui Carol şi lu i B r ă t i a n u că în cazul când războiu l cu Rus ia a r deveni inevi tabi l , R o m â n i a v a p r i m i Basa rab i a ca r ă sp l a t ă p e n t r u pa r t i c i pa r ea ac t ivă la război de p a r t e a noas t ră" .

D u p ă ce a l ua t cunoş t in ţă de r ezu l t a tu l , nesa t i s făcător d in p u n c t de v e d e r e ge r m a n , al Consi l iului de Coroană delà 4 Augus t , Min i s t ru l d e E x t e r n e delà Ber l in a te legraf ia t Min i s t ru lu i g e r m a n din Bucureş t i , v o n W a l d h a u s e n : „Rog dec la ra ţ i d- lui B r ă t i a n u , m u l ţ u m i n d u - i p e n t r u comunica re , că no i cons ide răm a t i t ud inea de acolo ca r ă s p u n z â n d re la ţ i i lor noas t r e de p r i e t en i e şi s p e r ă m î n v i i tor a ju to r act iv din p a r t e a Român ie i " . î n suş i î m p ă r a t u l a socotit necesa r să se adreseze în m a i m u l t e r â n d u r i — la 31 Iul ie , la 3 S e p t e m b r i e şi 8 S e p t e m b r i e 1914 — Rege lu i Carol , c e r ându - i ca tegor ic a ju to ru l mi l i t a r al Românie i . Cu ocazia v ic tor ie i g e r m a n e delà T a n n e n b e r g , Sec re t a r u l de S t a t von J a g o w a t r a n s m i s la B u c u r e ş t i u r m ă t o a r e a comunica re confidenţ ia lă p e n t r u Regele Carol : „ D u p ă vic tor ia d in P r u s i a Or i en t a l ă a s u p r a a două a r m a t e ruse , G e r m a n i a se găseş te î n s i tua ţ ia d e a ven i d i rec t în a ju to ru l Aus t ro -Ungar i e i . Dacă R o m â n i a i n t e r v i n e acuma, c a m p a n i a con t r a Rus ie i este câş t iga tă s igur" .

Toa te aces te s t ă r u i n ţ e şi p romis iun i n ' a u a v u t în Bucu re ş t i ecoul aş tep ta t . Guv e r n u l R o m â n şi î n t r eaga n o a s t r ă opinie pub l i că n u aveau , p r e c u m se ştie, decât o s ingură p r e o c u p a r e : A r d e a l u l ! A tmos fe ra d in R o m â n i a e r a foar te b m e cunoscu tă la Ber l in . L a 23 S e p t e m b r i e m i n i s t r u l g e r m a n la Bucureş t i comunica Guvernului , său că Regele Carol se a ş t eap t ă ca în 3—4 zile să fie pus în a l t e rna t i va de a i n t r a î n Ardea l sau de a r e n u n ţ a la t ron . Revend ică r i l e r omâneş t i cu p r iv i r e la A r d e a l e r a u categor ice şi ele cons t i tu iau spa ima G u v e r n e l o r d in Viena şi Budapes t a . C u toa t e sacrificiile pe ca re sa t i s facerea — cel p u ţ i n în p a r t e — a dor in ţe lo r r o m â n e ş t i le impl ica p e n t r u p r i m u l ei al iat , G e r m a n i a n u a ezi tat , c ân t ă r i nd avan tag i i l e şi desavantagi i le , să ceară Aus t ro -Unga r i e i conces iuni p e n t r u Român i i d in Ardea l . Astfel la 17 I u n i e 1914, a m basadoru l g e r m a n von Tsch i r schky comunica la Be r l in că „ în ce m ă pr iveş te , m ă voiu folosi d e or ice p r i l e j , sp re a a t r a g e a t en ţ i a şi Min i s t ru lu i -P re şed in t e u n g a r a s u p r a n e cesi tăţ i i de a câş t iga p e R o m â n i , c u m a făcut-o şi fa ţă de Conte le Bereh to ld (Minis t rul de E x t e r n e al Aus t ro -Ungar ie i ) , po t r iv i t i n s t ruc ţ iun i lo r p r i m i t e " . L a 7 S e p t e m b r i e S e c r e t a r u l de S t a t v o n J a g o w t r i m i t e o t e l e g r a m ă la Viena, î n ca re a r a t ă că aco rda rea de concesiuni Români lo r d in U n g a r i a d e că t r e G u v e r n u l m a g h i a r es te o „dor in ţă u r g e n t ă " a German ie i . Cance la ru l Reichulu i , von B e t h m a n n a c e r u t la r â n d u l său, în ins t ruc ţ iun i l e a m ă n u n ţ i t e că t re a m b a s a d o r u l v o n Tsch i r schky , ca A u s t r o - U n g a r i a să a jungă imed ia t la o î n ţ e l ege re cu Român ia . E l dor ia ca „Aus t r i a să-ş i a s igure c h i a r pe u n p r e ţ m a r e a ju to ru l R o m â n i e i " şi socotia „s i tua ţ ia a t â t de serioasă, î ncâ t n u t r e b u e d a t înapo i n ic i î n fa ţa celor m a i gre le condi ţ i i" . însuş i î m p ă r a t u l a i n t e rven i t î n aceas tă ches t iune şi î n t r ' o t e l e g r a m ă ad re sa t ă la 16 S e p t e m b r i e lu i F r a n z Ioseph accen tua n e ces i ta tea a ju to ru lu i mi l i t a r r o m â n . La r â n d u l s ău S t a tu l Major g e r m a n se adresa la 19 S e p t e m b r i e p r i n Gene ra lu l von F a l k e n h a y n G ene r a lu lu i v o n Conrad, a r ă t â n d cât

9 4

de i m p o r t a n t es te a ju to ru l a r m a t a l Român ie i şi că A u s t r o - U n g a r i a t r e b u e să satisfacă dor in ţe le r o m â n e ş t i „ în cea m a i l a rgă m ă s u r ă cu p u t i n ţ ă " .

I n u r m a r epe t a t e lo r s t ă r u i n ţ e d in p a r t e a G e r m a n i e i şi sub p re s iunea e v e n i m e n telor, A u s t r o - U n g a r i a s'a decis î n a d e v ă r la sacrificii, dec l a r ând că î n cazul c â n d R o m â n i a a r i n t r a în război con t ra Rusiei , M o n a r h i a a r r e n u n ţ a la o p a r t e d in Bucov ina şi a r cău ta să sat isfacă cerer i le R o m â n i l o r d in Unga r i a .

Nici aces te ofer te n u a u p u t u t d e t e r m i n a G u v e r n u l r o m â n la o co labora re cu pu te r i l e cen t ra le . I n fa ţa rez i s ten ţe i b i n e jus t i f ica te a Românie i , A u s t r o - U n g a r i a a t r e bui t , l a î n d e m n u l German ie i , să sporească d rep tu r i l e Români lo r d in A r d e a l şi să se m u l ţ u m e a s c ă n u m a i cu n e u t r a l i t a t e a Românie i , când la sfârş i tul lu i S e p t e m b r i e şi î n cepu tu l lu i Oc tombr ie 1914, G u v e r n e l e din Viena şd Budapes ta , î n s p ă i m â n t a t e de p r o p r i a lor generoz i ta te , a u c rezu t că-şi po t r e t r a g e p romis iun i l e p r iv i toa re la Român i i din Ardea l , p u n c t u l de vede re g e r m a n a r ă m a s acelaş, d u p ă c u m rezu l t ă d in t r ' o t e l e g r a m ă t r imi să la 20 Oc tombr ie d in Mare l e Car t i e r Gene ra l de S e c r e t a r u l de S t a t v o n J a g o w că t r e A u s w ă r t i g e s A m t : „Viena şi B u d a p e s t a p a r să t e rg iverseze mesch in ches t iunea concesiuni lor p â n ă când s i tua ţ ia r ăzbo iu lu i se sch imbă în favoarea lor, când în rea l i t a te tocmai această even tua l i t a t e t r e b u e să g răbească efectul concesiuni lor" .

I n t r e t i m p i m p o r t a n ţ a poli t ică şi m i l i t a r ă a Român ie i p e n t r u P u t e r i l e Cen t r a l e în loc să scadă, creş tea . „Oda tă cu neces i t a tea d in ce î n ce m a i accen tua t ă de a a l i m e n t a Turc ia a l ia tă cu m a t e r i a l de război g e r m a n " , sc r ie Car i M u h l m a n n , „Român ia câşt iga î n i m p o r t a n ţ ă , a v â n d astfel ca ţ a r ă de t r anz i t sp re Cons tan t inopol u n cuvân t ho t ă r î t o r d e spus în ce p r iveş t e s i tua ţ ia d in O r i e n t u l apropia t . Căci războiu l Turc ie i dep indea în g r a d îna l t de l iv ră r i l e g e r m a n e . Desch iderea s au î n t i n d e r e a d r u m u l u i de t r a n s p o r t sp re Cons tan t inopol e ra la comple ta discreţ ie a Românie i . D o m i n â n d calea de t r a n s p o r t Ber l in -Cons tan t inopol , R o m â n i a de ţ inea , a t â t a v r e m e câ t d r u m u l p r i n Se rb ia r ă m â n e a închis , o pozi ţ ie pol i t ică ce depăş ia cu m u l t i m p o r t a n ţ a ei p r o p r i u zisă. O p r o b l e m ă poli t ică şi m i l i t a r ă de p r i m u l o rd in dep indea astfel de h o t ă r î r e a R o m â nie i" . Şi aceas tă n o u ă i m p o r t a n ţ ă e ra în acest m o m e n t : t o a m n a lu i 1914, cu a t â t m a i m u l t s imţ i t ă de P u t e r i l e Cen t ra le , cu cât R o m â n i a la 2 Oc tombr ie a in terz is ca tegor ic t r e ce r ea m a t e r i a l u l u i de război g e r m a n des t ina t Turc ie i .

I n p r i m ă v a r a a n u l u i u r m ă t o r , s i tua ţ ia e ra aceeaş: R o m â n i a n u în ţe legea să c e deze în ches t iunea t r anspor tu r i l o r , i a r G e r m a n i a vedea în ea e l emen tu l cel m a i impor t a n t p e n t r u s t ad iu l de a tunc i al războiu lu i . Gene ra lu l von F a l k e n h a y n a în tocmi t la 15 M a r t i e u n m e m o r i u a m p l u a sup ra s i tua ţ ie i , î n ca re cu p r iv i r e la R o m â n i a a f i rma că „de ţ ine î n a d e v ă r t oa t e mi j loacele m e n i t e să aducă la închee rea războ iu lu i " . „ In cazul când R o m â n i a s 'ar ra l ia P u t e r i l o r Cen t r a l e " , c o n t i n u ă K a r l M û h l m a n n , r e z u m â n d p ă r e r i l e gene ra lu lu i von F a l k e n h a y n , „a tunc i ei i -a r u r m a Bu lga r i a şi a tunc i Rusia şi Se rb i a a r fi cons t rânse astfel la pace . Con t inua rea războiu lu i n u m a i de că t r e F r a n ţ a şi A n glia n u es te p robab i l ă" . „ D u p ă aceea" , s p u n e F a l k e n h a y n însuşi , „Român ia poa te sch imba şi o rganiza s i tua ţ i i în S u d - E s t u l Eu rope i po t r iv i t vede r i lo r sale, î n perfectă l i b e r t a t e " .

U n n o u m o m e n t în evolu ţ ia r a p o r t u r i l o r g e r m a n o - r o m â n e în t i m p u l p r imu lu i război mond ia l îl cons t i tue i n t r a r e a I ta l ie i î n război a l ă t u r i de al ia ţ i . Sub impres ia e v e n i m e n t u l u i ca re se apropia , G e r m a n i a a socoti t m o m e n t u l pot r iv i t , să re ia ac ţ iunea de ap rop ie re î n t r e R o m â n i a şi Aus t ro -Unga r i a , r eac tua l i zând ches t iunea Ardea lu lu i . La 17 Mai 1915 — 6 zile î na in t e d e i n t r a r e a I ta l ie i î n război — A m b a s a d o r u l g e r m a n von Tsch i r schky p r i m e ş t e î n să rc ina rea să p u n ă din n o u p r o b l e m a Min i s t ru lu i de E x t e r n e A u s t r o - U n g a r — locul Conte lu i Beschto ld îl l ua se î n t r e t i m p B a r o n u l B u -

9 5

r ï a n — dacă, în Cazul când calea concesiuni lor nici a c u m n u - i p a r e indicată , n u c u m v a -

s 'ar găsi a l t mi j loc de a m e n ţ i n e R o m â n i a n e u t r ă . Că aceas ta este absolu t necesa r n u va contes ta nici B a r o n u l B u r i a n . C h i a r dacă R o m â n i a a r în ţe lege să r ă m â n ă şi m a i d e p a r t e d u p ă ce s'a p rodus dec la ra ţ i a de război a I tal iei , ex is tă to tuş i per icolul ca ea să con t rac teze î n t r e t i m p , ca şi I ta l ia , faţă de Tr ip la î n ţ e l ege re anga jamen te , de ca re n u v a m a i p u t e a scăpa m a i t â rz iu . Deaceia Viena t r e b u e să ia cât se poa te de u r g e n t contac t cu Bucu re ş t i u l " .

Ceeace u r m ă r i a poli t ica g e r m a n ă e ra u n u l şi acelaş l uc ru : i n t r a r e a Român ie i în război de p a r t e a P u t e r i l o r C e n t r a l e şi imed ia t a ac ţ iune mi l i t a r ă con t ra Rusie i . Ceeace se oferia în sch imb e r a u : m a i în tâ iu , vechi le p romis iun i : Basarab ia , p a r t e a de Sud a Bucovinei , d r e p t u r i pol i t ice şi cu l t u r a l e Român i lo r d in Ardea l , la care se a d ă -vigau acum, la 16 Iul ie 1915, ca spr i j in mi l i t a r : 2 divizii, a r t i l e r ie g rea şi i m p o r t a n t e can t i t ă ţ i de m u n i ţ i u n i . S e în ţe lege că fa ţă de năzu in ţe l e noas t r e na ţ iona le de a tunci , ofer te le de ma i sus n ' a u p u t u t face nici o impres ie . I n sensu l acesta a şi scris la Ber l in , Min i s t ru l Ge rman ie i la Bucureş t i , B a r o n u l Bussche î n t r ' o t e l e g r a m ă d in 30 Iun ie : „O t r a n s f o r m a r e sub i tă (în opinia publ ică) â r fi posibi lă n u m a i î n cazul când s 'ar oferi ceva, ca re a r face î n t r ' a d e v ă r impres ie . Conces iuni le p o m e n i t e de mine,- p r i v i t oa r e la Bucovina şi la Român i i d in U n g a r i a i s 'au p ă r u t (lui Bră t i anu ) insuficiente p e n t r u p rovocarea u n e i a semenea sch imbăr i . C u m B r ă t i a n u face aluzie la concesiuni • t e r i to r ia le în Ardea l , m ' a m opr i t a ic i" .

In ce p r iveş t e Basa rab ia p u n c t u l de v e d e r e al Român ie i r ămăsese acelaş : el e s e m n a l a t î ncăoda tă la Ber l in de c ă t r e m i n i s t r u l g e r m a n la Bucureş t i la 20 Mar t i e 1916: „ P e n t r u D o m n u l B r ă t i a n u es te va lab i l şi as tăzi p r inc ip iu l pe ca r e 1-a fo rmula t l a î n c e p u t u l războiulu i , a n u m e că Basarab ia poa te avea p e n t r u R o m â n i a o va loa re n u m a i în cazul că pu te r i l e cen t ra l e a r rea l iza o a t â t de i m p o r t a n t ă spor i re t e r i to r ia lă în Rusia , încâ t să a ibă g r a n i ţ ă c o m u n ă cu aceas tă provinc ie . P re şed in t e l e Consi l iului c rede însă î n m o m e n t u l de fa ţă m a i p u ţ i n decâ t or icând în t r ' o a semenea even tua l i t a t e " . .

I n t r e t i m p R o m â n i a n u p i e rduse p e n t r u G e r m a n i a câtuş i de p u ţ i n din impor t an ţ ă . S i tua ţ i a de là sfârş i tu l a n u l u i 1915 era, d u p ă Car i M û h l m a n n , de aşa natură^ încâ t i n t e r v e n ţ i a Român ie i a l ă t u r i de G e r m a n i a „ar fi i n f luen ţa t în mod decisiv r ă z boiul din Răsă r i t " . P l anu r i l e î n a l t u l u i C o m a n d a m e n t g e r m a n delà sfârş i tul a n u l u i (3915) de a da Rusie i o lov i tu ră m o r t a l ă p r i n p ă t r u n d e r e a în Ucra ina , duceau necont en i t la cans t a t a r ea că fără a ju to ru l mi l i t a r s au cel p u ţ i n folosirea Românie i ca bază de opera ţ i i , pe rspec t ive le de v ic tor ie e r a u foar te r eduse . I m p o r t a n ţ a s t ra teg ică a Românie i , da t ă fiind s i tua ţ ia ei geografică, a făcut ca l u p t a ce se ducea p e n t r u a t i t u - . d inea ei să dev ină şi m a i î nco rda t ă" . F a p t u l că imed ia t d u p ă dec la ra ţ i a de război a Românie i , ca re a ven i t n u fă ră s u r p r i n d e r e p e n t r u pu t e r i l e cen t ra le , î n conducerea n o u l u i S t a t Major G e r m a n s'a făcut cea m a i i m p o r t a n t ă s c h i m b a r e din to t cursu l războiu lu i : în locui rea Gene ra lu lu i von F a l k e n h a y n cu Genera l i i v o n H i n d e m b u r g şi Ludendorff , es te încă o dovadă de i m p o r t a n ţ a ce se acorda în G e r m a n i a noului factor poli t ic şi m i l i t a r ca u n nou m o m e n t în evolu ţ ia războiu lu i .

A r u n c â n d , la s fârş i tu l e x p u n e r i i sale, o p r i v i r e r e t rospec t ivă a sup ra r a p o r t u r i lor r o m â n o - g e r m a n e în decursu l î n t r egu lu i război , Car i M û h l m a n n conchide încă oda tă că „a ju to ru l mi l i t a r al R o m â n i e i a r fi g răb i t s imţ i to r v ic tor ia a sup ra Rusie i şi a r fi p r o m o v a t î n Balcan i o evolu ţ ie favorabi lă pu te r i l o r cen t ra l e . I n felul acesta s 'ar fi c re ia î fără îndoia lă pe rspec t ive m a i favorabi le p e n t r u campan ia decisivă d in Ves t" .

Se cunosc la noi mot ive le de îna l t o rd in na ţ iona l , p e n t r u ca re R o m â n i a n ' a p u t u t i n t r a în 1916 în război a l ă t u r i de G e r m a n i a . Rezu l t a t e l e poli t ice ale acestei a t i tud in i

9 6

au const i tu i t la sfârş i tul p r i m u l u i război mond ia l m o m e n t u l c u l m i n a t al istoriei noas t r e : u n i r e a t u t u r o r Român i lo r î n t r ' u n S ta t na ţ iona l . D u p ă cum a m văzut , cercur i le pol i t ice şi m i l i t a r e g e r m a n e delà 1914-1916 cunoş teau foar te b i n e aces te mot ive şi ele au făcut toa te e for tur i le cu p u t i n ţ ă — a t â t cât le p e r m i t e a a l i an ţa cu Monarh ia a u s t r o - u n g a r ă — spre a n ive la con t r a s t e l e şi a r educe d i fe ren ţa de in te rese d in t r e Român ia şi a l ia tu l p r inc ipa l al German ie i . N u l i se poa te contes ta acelor ce rcur i nici o a n u m i t ă în ţe legere p e n t r u s i tua ţ ia n o a s t r ă de a tunc i , cu toa te că i n t e r e sele Germanie i le i m p u n e a o a t i t ud ine con t r a r ă — în cea m a i m a r e p a r t e — in te rese lor noas t r e na ţ iona le . La 22 Apr i l ie 1914 Sec re t a ru l de S ta t delà E x t e r n e von J a g o w p rezen ta absolu t j u s t cance la ru lu i Re ichu lu i opoziţ ia de in te rese d i n t r e Român ia şi A u s ' r o - U u n g a r i a : „ I r eden t i smu l Românie i , l a t e n t p â n ă acum, a r fi l u a t p ropor ţ i i şi fără greşel i le Aust r ie i , da to r i t ă a v â n t u l u i poli t ic al Românie i . Deaceia opoziţia c re s cânda d in t r e M o n a r h i a d u n ă r e a n ă şi S t a t u l na ţ iona l r o m â n vecin, s tă d in păca te , p â n ă la un a n u m i t punc t , î n evoluţ ia f i rească a lucrur i lor . . . " Astăzi cercur i le g e r m a n e car i în ţe leg şi spr i j ină mis iunea is tor ică a Român ie i şi că ro ra v i i to ru l ei n u le es te i nd i ferent , sun t şi m a i i m p o r t a n t e .

Car i Mi ih lmann . a căru i l u c r a r e este p re fa ţ a t ă de Foers te r , P re şed in t e l e „ Ins t i -tùtu*uî de" is torie mi l i t a r ă al A r m a t e i , (Kr iegsgeschicht l iche Fo r schungsans t a l t des Heeres^ anal izează cu desăvârş i t ă ob iec t iv i ta te anga j amen te l e poli t ice şi n r ' l i t a re d in t r e Român ia si G e r m a n i a în m o m e n t u l izbucniri i p r i m u l u i război mond ia l şi n u se sf ieste să conchidă că, î n t r u c â t p rob leme le româneş t i se p u n e a u la 1914 cu to tu l altfel decât în Oc tombr ie 1 8 P 3 . când se înche iase a l i an ţa germ=mo-română, a t i tud inea Românie i n u pu t ea fi a l t a decâ t cea ca re a fost în r ea l i t a t e . M i i h l m a n n face în sus ţ ine rea acestui punc t de vede re u r m ă t o r e l e cons idera ţ i i :

l.î „Si de da+a aceas ta" , cons ta tă is tor icul g e r m a n , „ca de a t â t ea ori în is torie, s'a dovedi t că p e r e spec ta rea u n o r obl iga ţ iun i con t rac tua le n u se poa te co-nta d Q r , 5 t în cazul când acestea concordă cu m a r i l e l ini i pol i t ice ale S t a tu lu i r ^ n e c t i v . F ă r ă îndoia lă că în r r i v i n ţ a Românie i , la închee rea a l ian ţe i în anii de după 1880 acesta a fost cazul , da r oda tă cu po rn i r ea ac ţ iuni i de a p ă r a r e î m p o t r i v a Aus t ro -Ungar i e i delà î ncepu tu l veaculu i , care . d in cauza magh ia r i ză r i i R o m â n i l o r d in M o n a r h i a D u n ă r e a n ă , a l u a t aspec tu l une i duşmăn i i p e fată, condiţ i i le în ca re fusese înche ia tă ălian+a d i soă ruse ră" .

2). „La aceasta se adaugă fap tu l că în cazul Românie i , i nve r s decâ t în acela al B u l g a r e 5 , n u G e r m a n i a ci p a r t e a adversă avea m a i m u l t de oferit . Caci sat isfacerea r ° v e n d ' c ă r i l o r r omâneş t i se făcea p e s eama al ia te i Aus t ro -Unga r i a . In acest p u n c t G e r m a n i a -'•-> ishit, în încercă r i l e sale dit a-şi d e t e r m i n a a l ia tu l la sacrificii, de cea ma i pu t e rn i că rezisten+ă; obiecţia aces tu ia că astfel s 'ar p r ime jdu i ex i s ten ta î n t r egu lu i î n r - e r u de na ţ iona l i tă ţ i , e ra g r e u d e ' c o m b ă t u t . Ofer ind Aus t ro -Ungar ie i , d r e p t c o m pensa ţ ie , t e r i t o r iu p ropr iu , sp re a u ş u r a astfel al iatei sale p ie rder i l e du re roase în favoa rea Românie i , poli t ica g e r m a n ă a m e r s p â n ă la l imi te le posibi lului . Cu t o a t e acestea G e r m a n i a a r ă m a s cu concesiuni le ei fa+ă de R o m â n i a cu m u l t în u r m a g rupu lu i d u ş m a n " . (Ace?as a t i tud ine , p l ină de în ţ e l ege re p e n t r u in te rese le supe r ioa re a le R o m â niei , a a v u t Ge rman ia , a l ă tu r i de Turc ia , î n ches t iunea Dobrogei . fa ţă de cerer i le r e p e t a t e a le Bulgar ie i de a p r e l u a p e s eama ei î n t r e a g a admin i s t r a ţ i e a provincie i r o m â neşti , în locul admin i s t r a ţ i e i m i x t e a lcă tu i te d in t r u p e g e r m a n e , a u s t r o - u n g a r e , tu rceş t i şi bu lgare ) .

3). A l i an ţa delà 1883 obliga R o m â n i a să v ină în a ju to ru l pu t e r i l o r cen t ra l e în cazul când aces tea a r fi fost a t aca t e de Rus ia . „ F a ţ ă de aceas tă obl igaţ ie a Românie i " , con t inuă M u h l m a n n , „se p u t e a ivi îndoel i î n cazul , foar te probabi l , c â n d A u s t r o - U n -

9 7

gar i a a r fi p rovoca t Rusia p r i n t r ' o ac ţ iune s e p a r a t ă î m p o t r i v a Serbie i . F a p t u l că Rus ia se s imţise ind i rec t a t a ca t ă p r i n ac ţ iunea A u s t r o - U n g a r i e i împo t r iva na ţ iun i i suror i , oferea polit icii r omâneş t i posibi l i ta tea de a s ta î n r eze rvă" .

4). „ U n a l t p u n c t s lab al aces te i a l i an ţe e r a c a r a c t e r u l ei secret . I n România t r a t a t u l nu era cunoscut de Rege , Nici m ă c a r conducă to ru l responsab i l al politicii e x t e r n e româneş t i , n e c u m P a r l a m e n t u l , n u ş t i au de ex i s t en ţa pac tu lu i . N u m a i câ to rva pe r soane din j u r u l Regelu i li se făcură conf idenţe în aceas tă ches t iune . Oda tă cu m o a r t e a b ă t r â n u l u i Suve ran , soar ta a l ian ţe i deven ia comple t nes igu ră" .

5). „Cu a t â t m a i necesar e r a deci ca a l i an ţa să fi fost î n c o n c o r d a n ţ ă cu sen t i m e n t u l publ ic . N ' a fost însă cazul . I n opinia publ ică se pe t r ecuse o s ch imbare sensibilă. Vechea p r i e t en ie se t r ans fo rmase în os t i l i ta te făţişă. Aceas ta n u se î n d r e p t a contra Germanie i , ci c o n t r a Aus t ro -Unga r i e i ca consecinţă a poli t icei de m a g h i a r i z a r e a acesteia. D u p ă c u m în Serfcia se ivise o mi şca re de î n f ăp tu i r e a Serb ie i Mar i , to t aşa lua p ropor ţ i i î n R o m â n i a mişca rea de u n i r e a t u t u r o r român i lo r î n t r ' u n S t a t na ţ iona l , iar ţe lul aces ta n u p u t e a fi a t ins decâ t p e seama Aus t ro -Ungar i e i . Mi l ioane de Români locuiau în p a r t e a de Sud a Bucovinei aus t r i ace , în A r d e a l u l u n g u r e s c şi î n Bana t , în aşezăr i , uneor i compac te" .

6). „ S e n t i m e n t u l că Aus t ro -Unga r i a , vo ind să mena jeze Bulgar ia , n u a sus ţ inu t î ndea juns dor in ţe le r omâneş t i la î nchee rea celui de a l doilea război ba lcanic , a ac c e n t u a t şi ma i m u l t r eze rva fa ţă de M o n a r h i a D u n ă r e a n ă " .

Obiec t iv i ta tea şi î n ţ e l ege rea cu ca re Car i M i i h l m a n n înfă ţ i şează s i tua ţ ia poli t ică a Român ie i şi r a p o r t u r i l e ei cu G e r m a n i a î n p r i m u l război mondia l , fac ca l u c r a r e a să să fie o con t r ibu ţ i e r ea l ă a t â t la ac tua la co labora re pol i t ică şi m i l i t a r ă d i n t r e cele două ţ ă r i cât şi la c reea rea unei. baze de ac ţ iun i c o m u n e în vi i tor , m e n i t e să r edea fiecăreia p l en i tud inea de for ţe la care a u d r e p t u l să aspi re î n cad ru l Eu rope i de m â i n e .

I n ce m ă pr iveş te , s u n t convins că, l u â n d cunoş t in ţă d e aceas tă con t r ibu ţ i e , opin ia publ ică românească v a fi fer ici tă să cons ta te că idea lur i l e n o a s t r e na ţ iona le de od in ioară — şi în b u n ă p a r t e de as tăzi — găsesc în popo ru l g e r m a n aceeaş s impa t i e şi în ţe legere , cu ca re R o m â n i a a î n t â m p i n a t î n t o t d e a u n a năzu in ţ e l e de î n t r e g i r e n a ţ iona lă a le Re ichulu i .

Buckow, S e p t e m b r i e 1943.

98

T R E I P O E M E D E

C O N S T A N T I N A M A R Ă S C U

I

Doamne , doru l m e u Te c a u t ă c a u n Vână to r v â n a t u l t o a m n a ' n p ă p u r i ş ; Virea ca să Te -a jungă şi ca ş i ' n a j u n Sânge rează ' n g lodul g r e u l u i suiş .

Poa t e nu" se poa t e p u m n u l m e u h a p s â n Să p r i n d ă p u l p a n a na l t u lu i mi s t e r . P u m n u l m e u de h u m ă , ca p ' u n zeu păgân , Te -a r ciopli î n p ia t ră , T e - a r scobi în fier.

N u - i dea juns ţărâna" ş i n i c i n u - i deajuns T r u d a r idicăr i i s p r e a lbe le s t ihi i . Poa te că deaceia T u eş t i n e p ă t r u n s P e n t r u - a p r i n s u l d o r d e - a Te p i p ă i

F l u x u l şi r e f luxu l in imi i 'n t r io zi Ţ i -a r a d u n a zvonu l paş i lo r în ghioc, C u m a d u n ă m a r e a ' n me lc i i sidefii F r e a m ă t u l de va lu r i , a l ape lo r joc.

Azi c â n d inidrăsneala l u t u l u i o p i e rd G â n d u l m e u Te -a ş t eap t ă cald ca u n cuibar . Vino m a i a p r o a p e u m b r a să - ţ i de smie rd Şi d e d rag să d ă n ţ u i ca u n că luşar .

99-

H

Cicbăn 'nd la vise pe al vieţ i i g r ind , Duc pe umer i cân tu l ca o a lbă za. î n t r ' o seară albă, seară de colind, N e ' n t â l n i r ă m D o a m n e 'n v r eme , undeva .

Tu e ra i în mine , sau Ţ i - e r a m în sân N'aşi pu t ea -o spune cum a fost şi când. Insă Te născuseşi pe-a l in imii fân, P r in odăi de suflet T e - a u z e a m t recând ,

Fâl fâ ind din ar ipi în a lbul lor zbor H e r u v i m ' de p a r ă r ă t ăceau p r in veac . Te-am ascuns h o + e ş t e d e sub ochii lor în p r e a pl in de d o r u r i in imi i ceardac ,

C n j n t se svârcol i ră ani i p r in fu r tun i . S t a u ca o ba l an ţ ă în t r e -a l poftei miez Ş i ' n t r e pălă la ia a lbelor minun i . A.jută-mă D o a m n e ca să t e păs t rez .

I I I

A ven i t h e r u v u l în+r 'un a lb s t i ha r P**ntru l i tu rgh ia zilei de apoi S*-mi s r e l e p r i h a n a buzelor cu iar , Simt cum omenescu l inimii sesfoi.

Calc desculţ p r in para rugu lu i de foc Şi în p u m n i de cân tec spr i j in to t ce-mi dai Bine cuvân t a r ea es te u n mitoc P e n t r u că lă to ru l sp re Noul Sinai .

D a t a t a vâ lvoa re ochii îi închid Cât t e s imt de ap rnaoe !... (Eşti în m i n e chiar) Mă împre jmueş t e focul ca u n zid; In ima îmi este sJb agh iasma ta r .

A i -ci pes te ' n t inde r i de a lbas t ru vis Mâine nu e mâine , eri nu este er i . P e u m e r i de îngeri zbori pes te abis Sp re dogoare;, sf intei Ta le ' m b r ă ţ i ţ e r i .

1 0 0

L A C T A N Ţ I U D E S P R E Î N Ţ E L E P C I U N E ŞI R E L I G I E

D E

I O A N C O M A N

F* ilosofia ant ică a fost n u m a i o v a g a b o n d a r e penib i lă şi s te r i lă în u m b r a î n ţ e lepciuni i , p e n t r u c ă pu t e r i l e ei n u - i î n g ă d u i a u m a i m u l t . A făcut câ t şi c u m a p u t u t . D a r în ţ e l epc iunea r ă m â n e a s ingura m a r e l u m m ă şi m a r e l e a d e v ă r ca re h r ă n e s c sufle iul omenesc de t o t d e a u n a şi—i as igură ex i s t en ţa veşnică. Soph ia es te p u t e r e a ideală a lcăt u i t ă d in un i r ea cunoaş te r i i desăvârş i t e cu t r ă i r ea i r ep roşab i l ă a vieţi i da t ă de cer. Aceas tă cunoaş t e re t r e b u e să de ţ ină adevă ru l , i a r t r ă i r e a t r e b u e să fie o con t inuă p r a c t i ca re a v i r tu ţ i i . P e n t r u însuş i rea în ţe lepc iun i i es te nevoie de p u t e r e a c o m p l e m e n t a r ă a. ac tu lu i desăvârş i r i i , de re l igie . Religia, ca şi în ţe lepc iunea , a r e ca rac te ru l unici tă ţ i i , al indivizibi l i tă ţ i i . Ea a p a r ţ i n e exclus iv omulu i . D i n t r e toa te f i inţele, omul s ingur a r e rel igia, el s ingur de ţ ine ş t i in ţa despre D u m n e z e u . Filosofii car i au încerca t să l ibereze suf le tul omenesc de t e a m a rel igioasă a u s u p r i m a t rel igia, l ips ind p e om de un icu l său b u n p ropr iu , t r ă i r e a d r e a p t ă şi omenia . P r ac t i c a r ea rel igiei es te i m p u s ă de consensul î n t r e g u l u i n e a m omenesc . D u m n e z e u a făcut p e om în aşa fel, încâ t el să d o rească şi să s imtă nevoia a două l u c r ă r i : a rel igiei şi a în ţe lepc iuni i . Oamen i i fac g r e -şala de a p rac t i ca sau rel igia fă ră în ţe lepc iune , sau în ţe lepc iunea fă ră re l igie; da r u n a fără ceala l tă n u pot fi a d e v ă r a t e . M u l ţ i m e a rel igi i lor a r a t ă că aces tea sun t false, p e n t r u c ă a u p i e r d u t în ţe lepc iunea ca re le î nvă ţ a că n u po t fi m a i m u l ţ i zei. Filosofii a u p rac t i ca t o falsă în ţe lepc iune , p e n t r u c ă a u pă răs i t re l igia D u m n e z e u l u i s u p r e m ca re i -ar fi p u t u t ini ţ ia î n ş t i in ţa adevă ru lu i . Ca re es te is tor ia r a p o r t u l u i d i n t r e î n ţ e l e p c iune şi rel igie?

„Cul tu l zei lor", zice Lac tan ţ iu , „ n u posedă în ţe lepc iunea , n u n u m a i p e n t r u c ă el s u p u n e f i inţa divină, ca re e omul , l uc ru r i lo r p ă m â n t e ş t i şi t r ecă toa re , da r şi p e n t r u c ă în acest cu l t n u e vo rba de n imic ca re să p romoveze cu l t u r a şi să zidească v ia ţa . Acest cul t al zeilor n u se ocupă cu ce rce ta rea adevă ru lu i , ci n u m a i cu îngr i j i rea r i tua lu lu i , ca re constă n u din func ţ iunea minţ i i , ci d in s luj i rea corpulu i . Aceas tă re l igie n u t r e -

b u e cons idera tă ca a d e v ă r a t ă şi p e n t r u mot ivu l că ea n u i n s t r u e ş t e şi n u face p e oameni ma i b u n i p r in î n v ă ţ ă t u r i despre d r e p t a t e şi desp re v i r t u t e . Tot aşa filosofia n u es te o a d e v ă r a t ă în ţe lepc iune , p e n t r u c ă ea n u cupr inde rel igia, adică evlavia s u p r e m ă . Dacă d iv in i ta tea ca re conduce aceas tă l ume , ca re sus ţ ine n e a m u l omenesc p r i n binefacer i le sale de nec rezu t şi-1 ocro teş te cu d ragos t e pă r in t ească , ţ i ne să i se m u l ţ u m e a s c ă şi să fie onora tă , omul n u e evlavios în cazul când s tă ing ra t î n fa ţa f avorur i lo r cereş t i ; aşa ceva n u s tă în firea în ţe lep tu lu i , P r i n u r m a r e , deoarece filosofia şi rel igia zeilor sun t despă r ţ i t e şi cu to tu l sepa ra te , î n t r u c â t unii sun t profesor i i de î n ţ e l epc iune p r i n c a r e n u se a junge la zei, şi alţii s u n t şefii de rel igi i p r i n c a r e n u se î n v a ţ ă în ţe lepc iunea , e l impede că nici filosofia n u e a d e v ă r a t a în ţ e l epc iune şi nici re l ig ia zeilor n u e a d e v ă r a t a rel igie. Nici filosofia n u a p u t u t în ţ e l ege adevă ru l , n ic i po l i te i smul n u a p u t u t să-şi dea jus t i f icarea d e ca re ducea l ipsă" .

Observa ţ i a lu i L a c t a n ţ i u p a r e n e d r e a p t ă la p r i m a vede re . Filosofia veche n u a neg l i j a t n ic ioda tă rel igia, ci i-a consacra t t o t d e a u n a cons ide ra ţ iun i şi desvol tă r i ma i m u l t sau m a i p u ţ i n în t inse . A r fi, deci, i m p r o p r i u să se vorbească d e o separa ţ ie , de o n e a d e r e n ţ ă organică î n t r e filosofie şi re l ig ie în sp i r i tua l i t a t ea ant ică . Cu toa t e acestea, „ re l ig ia" p e ca re o t r a t ează filosofia n u e decâ t r a r e o r i re l ig ie p r o p r i u zisă. Filosofii, ch ia r cei mar i , fac specula ţ i i metaf izico-teologice s au i n t e r p r e t ă r i mi tologice; ei n u fac loc î n oper i le lor decâ t î n t â m p l ă t o r p rob l eme lo r d e p i e t a t e şi de cult , s ingure le e l emen te a d e v ă r a t e a le or i că re i re l igi i . De al tfel re l igia a p a r ţ i n â n d mu l ţ im i lo r ca re o p r ac t i c au r ea lmen te , i a r filosofia u n u i n u m ă r r e s t r âns , sepa ra ţ i a lor se i m p u n e a p r i n forţa separa ţ i e i d i n t r e ce le două clase de o a m e n i ca re le e x e r c i t a u i n d e p e n d e n t şi u n e or i î n t r ' u n sens de văd i t ă agres iv i t a te rec iprocă . A n a x a g o r a s , Diagoras , Socra t şi D e -mocr i t n ' a u fost, oare , c o n d a m n a ţ i p e n t r u a te i sm? U n u l d i n t r e defectele fatale ale cu l tur i i an t i ce a fost t ocmai aceas tă l ipsă de coeziune organ ică a difer i te lor ei e l emen te const i tut ive, fapt a sup ra că ru i a L a c t a n ţ i u ins is tă cu a t â t a d r ep t a t e .

„Acolo însă u n d e în ţe l epc iunea e o rgan ic şi p u t e r n i c l ega tă cu rel igia, e nece sa r ca ambe le p ă r ţ i să fie adevă ra t e , î n sensu l că î n ac tu l ado ră r i i noi t r e b u e să fim în ţe lep ţ i , adică să ş t im ce şi c u m t r e b u e să a d o r ă m , i a r î n ac tu l în ţe lepc iun i i noi t r e b u e să adorăm, adică să î n făp tu im r e a l m e n t e ceeace ş t im. I n ce caz în ţe lepc iunea se uneş t e cu rel igia? A t u n c i când e a d o r a t u n s ingu r D u m n e z e u , când v ia ţa şi or i ce faptă sun t r a p o r t a t e la o s ingură căpe ten ie şi la o s ingură cu ime şi, î n fine, când învă ţă to r i i în ţe lepciuni i şi p reo ţ i i lu i D u m n e z e u s u n t identici , adică s u n t aceleaşi pe r soane" . Cum u l u l filosofiei şi a l sacerdoţ iu lu i î n t r ' o s ingură pe r soană se vedea , câ teodată , şi î n

l u m e a păgână ; d a r l uc ru l se pe t r ecea m a i a les î n epoca elenis t ică şi r o m a n ă când s inc re t i smele cele m a i î n d r ă s n e ţ e a d u n a u şi c o m b i n a u e l e m e n t e l e ce le m a i e t e rogene şi adesea contradictorii . . Filosofia şi sacerdoţ iu l elenist ic e r a u a d u l t e r a t e de in f luen ţe şi c u r e n t e aduse de toa te v â n t u r i l e fanteziei , ale supers t i ţ i e i şi a le în f r igură r i i rel igioase. Ci tească c ineva inscripţ i i le , p roduse le l i t e r a r e şi m a i ales m u l ţ i m e a comentar i i lo r f i losofice şi re l igioase d in acea v r e m e , p e n t r u a-şi da s eama . L i t e r a t u r a apocal ip t ică şi r i t u a l ă ia u n a v â n t îngr i jo ră to r . N u e deci de m i r a r e că u n filosof p u t e a fi şi p r eo t şi încă p reo t al m a i m u l t o r cul te de odată , aşa c u m n e a r a t ă ca r t ea X l - a a Metamorfozelor lu i Apu le ius şi n u m e r o a s e inscr ipţ i i . L a c t a n ţ i u ref lec tează în aceas tă p r iv in ţ a : „Să n u m i r e p e n i m e n i fap tu l ca re s'a î n t â m p l a t adesea şi ca re se poa te î n t â m p l a şi acum, a n u m e ca u n filosof să-ş i ia a supra - ş i sacerdoţ iu l zeilor. Când se î n t â m p l ă aşa ceva, filosofia n u se uneş te , to tuşi , cu rel igia, ci şi filosofia va înce ta î n t r e cele sacre , şi re l ig ia v a d i spa re când v a fi vo rba de filosofie. In adevăr , o a s e m e n e a rel igie es te

.mută , n u a t â t p e n t r u c ă a p a r ţ i n e e l emen te lo r m u t e , c â t p e n t r u c ă r i t ua lu l ei s tă .în

IQZ

. . . . . . V

mâin i şi î n degete , nu î n inima şi p e l imbă, ca în re l ig ia n o a s t r ă c a r e es te cea a d e v ă ra tă . In concluzie, şi î n în ţ e l epc iune se află rel igie, şi î n re l igie se află în ţe lepc iune . De aceea e le n u po t fi s epa ra t e , p e n t r u c ă a fi în ţe l ep t n u e a l t ceva decâ t a cinst i p e D u m n e z e u l a d e v ă r a t cu ado ra r e d r e a p t ă şi evlavioasă" . I n aceas tă u n i t a t e per fec tă d i n t r e în ţe lepc iune şi rel igie cele două p u t e r i a u domeni i p r o p r i i ca re se în t regesc ca două j u m ă t ă ţ i a le u n u i î n t r e g : „ în ţ e l epc iunea p r iveş t e oamen i i ca p e copii şi ce re i u bi re , rel igia îi p r iveş t e ca p e se rv i şi ce re t e a m ă . D u p ă c u m copiii t r e b u e să iubească pe t a t ă şi să-1 cinstească, to t aşa serv i i t r e b u e să adore p e s t ă p â n şi să-1 t e amă . P e Dumnezeu , ca ré e u n u l s ingur , p e n t r u că E l c u p r i n d e î n u n u l şi p e t a t ă şi p e s tăpân , se cuv ine şi să-1 iub im, p e n t r u că- i s u n t e m copii, d a r să-1 şi t e m e m p e n t r u c ă - i s u n t e m servi . P r i n u r m a r e re l ig ia n u poa t e fi despă r ţ i t ă de în ţ e l epc iune şi nici î n ţ e l epc iunea de rel igie, p e n t r u c ă acelaşi este D u m n e z e u l c a r e t r e b u e şi în ţe les — l u c r u ce a p a r ţ i n e în ţe lepc iun i i — şi cinsti t , l u c r u ce a p a r ţ i n e re l ig ie i" . Ce r a p o r t es te î n t r e în ţe l epc iune şi re l igie? „ în ţ e l epc iunea e în tâ i , i a r re l ig ia u r mează , p e n t r u c ă cunoaş t e rea lu i D u m nezeu p recede , i a r a d o r a r e a e consecinţa . Astfel î n două n u m e ex i s tă o s ingură pu t e r e , deşi aces te n u m e p a r a fi deosebi te : u n u l e x p r i m ă în ţe legerea , i a r celăla l t ac tu l . E le se a s e a m ă n ă cu două p â r a e ca r e c u r g d in acelaşi isvor. I svoru l în ţe lepc iun i i şi a l r e ligiei es te D u m n e z e u ; dacă aceste două p â r a e se ră tăcesc de El , e le se usucă î n chip necesa r" .

Creş t in i smul este s ingura fo rmă d e c u l t u r ă şi de a v â n t sp re desăvâ r ş i r e în ca re rel igia şi în ţ e l epc iunea fac u n to t o rgan ic şi indisolubi l . Dacă e a d e v ă r a t că t o a t ă î n ţ e lepc iunea omenească s tă î n cunoaş te rea şi a d o r a r e a lu i D u m n e z e u , i a r b ine le s u p r e m se află n u m a i în rel igie , n ică i r i aceas tă coordonare idea lă a lumin i i m i n ţ i i şi a p ie tă ţ i i in imi i n u - ş i află o expres i e m a i per fec tă ca î n c reş t in i sm. Bine le s u p r e m , aceas tă h i m e r ă v i sa tă şi c ă u t a t ă cu pas iune de filosofi, d a r neaf la tă de n i c iunu l d i n t r e ei, s ă l ă ş -h i e ş t e n u m a i î n creş t in ism. El es te p r o p r i u v i r t u ţ i i şi lu i n ic i n u i se poa te adăuga nici n u i se poa te l u a ceva. D u p ă Euc l id d in Megara , b ine le s u p r e m es te ceeace este t o t d e a u n a a semenea şi ident ic c u s ine însuşi ; el n u constă, deci, d in p lăcer i , d in bogăţ i i , d in o n o r u r i s au d in a l t e e l e m e n t e t r ecă toa re ; acest p e r p e t u u a semenea şi ident ic cu sine însuşi n u poa t e fi decâ t n e m u r i r e a . N e m u r i r e a s ingură n u poa te fi nici micşora tă , nici mă r i t ă , n ic i s ch imba tă . Aceas tă n e m u r i r e es te de n a t u r ă fericită, p e n t r u c ă ea n u poa te fi a l t e r a t ă s au d is t rusă . Binele s u p r e m se află n u m a i în n e m u r i r e p e n t r u c ă nici o a l t ă fiinţa, a fa ră de om, n ic i corpul n ' o po t avea şi p e n t r u c ă ea n u poa te fi ob ţ inu tă fă ră şti» in ţ ă şi fă ră v i r t u t e , adică fă ră cunoaş te rea lu i D u m n e z e u şi fără d r e p t a t e . Aceia d in t r e filosofi ca r i a u socoti t ca b ine s u p r e m ş t i in ţa s au v i r tu t ea , a u ţ i n u t d r u m u l adevă ru lu i , d a r n u au m e r s p â n ă l a capăt . Ş t i in ţ a a r e mis iunea de a n e î nvă ţ a c u m şi u n d e t r e b u e să a jungem, ia r v i r t u t e a p e acea de a a junge . U n a fă ră a l t a n u po t n imic . Bine le s u p r e m e ceru l şi D u m n e z e u de u n d e v i n e suf le tul . Aces t b ine s u p r e m care face pe o a m e n i ferici ţ i n u poa t e fi decâ t în acea re l ig ie şi î n v ă ţ ă t u r ă ca re a u s p e r a n ţ a n e m u rir i i , adică î n creş t in ism.

î n v ă ţ ă t u r a c reş t ină e s i n g u r a în ţe l epc iune . E a face ceeace n u a p u t u t face filo-sofia. Filosofia n u poa t e face p e om m a i b u n . Doc t r ina creş t ină , un ica şi adevă ra t ă , t r an s fo rmă p e om. „ D ă - m i " zice Lac tan ţ iu , „pe u n ora mânios , ca re în ju ră , care e des f râna t : p r i n câ teva cuv in te a le lu i D u m n e z e u , ţi-1 voi face b l â n d ca u n miel . D ă - m i pe u n lacom şi sgârc i t : ţi—1 voi face generos şi î m p ă r ţ i n d u - ş i ban i i cu a m â n d o u ă m â i ni le . D ă - m i p e u n u l că ru ia îi e frică de d u r e r e şi de m o a r t e : v a d i sp re ţu l une l t e l e de t o r t u r ă , focul şi t a u r u l lu i Per i l lus . D ă - m i p e vin l ibidinos, a d u l t e r şi desf râna t : îl ve i vedea sobru, cast, în f râna t . D ă - m i p e u n om c rud şi sângeros : fur ia lu i se v a sch imba

I 0 2

î n t r ' o du lce b l ânde ţ e . D ă - m i p e u n ned rep t , u n nerod , u n păcă tos : va a junge să fie veşnic u n om drep t , u n în ţe lep t , u n cu ra t . Toa tă r ă u t a t e a se v a cura ţ i p r i n t r ' o s ingură b a e " . É vorba de baea botezulu i . „ P u t e r e a în ţe lepc iun i i lui D u m n e z e u e aşa de m a r e , î ncâ t ea î n l ă t u r ă d in t r ' o s ingură a t i nge re r ă u t a t e a din in imă, m a m a păca te lor ; l uc ru l acesta se face n u cu p la tă , cu căr ţ i sau cu înşe lăc iuni , ci g ra t i s : n u m a i u rech i l e să a u d ă şi i n ima să soa rbă în ţe lepc iunea . Aceia car i ş i -au p e t r e c u t v ia ţa s tud i ind filosofia n u au p u t u t nici pe al ţ i i şi nici pe ei să se facă m a i bun i , dacă n a t u r a s'a opus cât de cât . î n ţ e l epc iunea filosofilor n u s t â rpeş te viţ i i le , ci n u m a i le a scunde . In sch imb, doar p u ţ i n e î n v ă ţ ă t u r i a le lu i D u m n e z e u î l t r a n s f o r m ă p e o m aşa de m u l t şi-1 înnoesc, încâ t n u m a i ştii dacă e acelaşi ."

L a c t a n ţ i u e cel d in tâ i scr i i tor pa t r i s t i c l a t i n ca re e laborează o mag i s t r a l ă filosof ie a religiunid. Rel igia n u e, d u p ă el, o s implă succes iune de ac te r i tua le , ca în p ă -gânism, ci o formidabi lă p u t e r e de lumină , i ub i r e şi cu r ă ţ en i e ca re t r ans fo rmă omul şi l u m e a p â n ă la desăvârş i re . Aceas tă p u t e r e constă d in contopi rea ideală a î n ţ e l e p ciunii , adică a în t reg i i ş t i in ţe şi expe r i en ţ e r e v ă r s a t ă de D u m n e z e u în lume , cu a d o r a r e a divini tă ţ i i . A d o r a r e a este o expres i e şi o consec in ţă f i rească a în ţe lepciuni i . U n i t a -t a t e a şi con luc ra rea lor o rgan ică fac posibi lă î m b u n ă t ă ţ i r e a omulu i şi na ş t e r ea cul tur i i , î n ţ e l epc iunea şi re l igia un i t e , pe ca re de aci î n a i n t e le v o m n u m i cu u n s ingur t e r m e n : fi o of ia creş t ină , se adresează n u n u m a i u n e i s ingu re clase, sau n u m a i u n u i s ingur popor , ci t u t u r o r claselor sociale şi î n t r egu lu i n e a m omenesc . In felul aces ta „filosofia noas t r ă " , cum îi s p u n P ă r i n ţ i i şi scr i i tor i i biser iceşt i , d ev ine o for ţă ca re desăvârşeş te şi m â n t u e ş t e l umea .

(Fragment din studiul „Despre filosofic, religie şi înţelepciune la scriitorul patristic Lactanţiu").

i©4

C R O N I C I

I D E I , O A M E N I , F A P T E T . V I A N U 2 F I L O S O F I E ŞI P O E S I E

jNoua ed i ţ i e a lucrări i d - lu i T. V i a n u : „Filosofie şi poésie", apărută la Casa Şcaa le lor şi c o n c e p u t ă p e trei p lanur i , a d u c e în par tea f i n a l ă u n p l u s d e d o u ă studi i , care î m p r e u n ă cu u n a l tu l m a i v e c h i , int i tu lat : „Idea lu l c las ic a l omulu i" (1933) îi dă p u t i n ţ a să se s i tueze î n tr'un u n g h i u e s te t i c p e care d - sa îl cons ideră a f i p r i m a î n c h e g a r e a u n e i f i losof i i genera le , î n t r u c â t lucrarea de fa ţă e s te c u n o s c u t ă cet i tor i lor d in 1937, dată c â n d a apărut , î n rându

r i le d e m a i jos s o c o t i m opor tun a d i scuta num a i ce l e tre i s tudi i rubr ica te sub t i t lu l genera l : „Către o concepţ i e e s te t i că a lumi i" şi d in care s e d e s p r i n d e o t repta tă î n c h e g a r e a ceeace d-sa n u m e ş t e o „f i losof ie genera lă" proprie .

P r i m u l s t u d i u int i tu la t : „Idea lu l c las ic al omului ' î i dă ocaz ia d e a trasa, în l in i i ca t se p o a t e d e genera le , caractere le f u n d a m e n t a l e ale idea lu lu i c lasic , aşa c u m s'a des făşura t el în ordinea is torică şi î n ce le din urină a se s i tua p e poz i ţ ia e t i c ă a aces tu i ideal .

I d e a l u l c las ic , a f i rmă d-sa , î n afară de f a p tu l că în fă ţ i ş ează o s tructură e ternă , deasupra oricărei de terminăr i t empora le , în ord inea î n lănţuir i i i s tor ice e l reprez in tă fructul d intre

. s ec . V a. Hr . ş i sec . III d. Hr. , adică d in m o m e n t u l apari ţ ie i t raged ie i greceş t i ş i p â n ă la înf lor irea m a x i m ă a s to i c i smulu i greco - la t in , c â n d e s t e în locu i t c u idea lu l creş t in . Co inc i d e n ţ a formăr i i idea lu lu i c las ic c u apari ţ ia t r a gedie i greceş t i s e e x p l i c ă p r i n faptu l că n u m a i a c u m o m u l e s t e î n m ă s u r ă a se gând i p e s ine ca i n d i v i d u a l i t a t e a u t o n o m ă , iar conş t i in ţa i n d iv idua l i tă ţ i i î i dă aces tu ia pos ib i l i t a t ea de a se c o n c e p e ca f i inţă sp ir i tua lă , par t i c ipant la sp i r i tu l u n i v e r s a l , ca or ig ine şi des t inaţ ie , d u p ă c u m o arată s i s t e m u l idea l i s t al lu i P l a t o n .

U n i v e r s u l o m u l u i c las ic e s t e d o m i n a t d e s p i rit. L u m e a s e î n ţ e l e g e şi e x p l i c ă n u pr in c o b o rârea în s tratur i le infer ioare a l e creaţ ie i , ci pr in la tura ei super ioară , spir i tul . Sp ir i tu l are însă ca l i ta tea de a d u c e către un i ta te , către armo

nizarea e l e m e n t e l o r d i spersate . Clas icu l e s t e o f i inţă centra lă în toate m a n i f e s t ă r i l e ei, căre ia ii r e p u g n ă or ice e x c e s , a v â n d ca n o r m ă d e c o n dui tă m ă s u r a şi r enunţarea .

I d e a l u l c las ic al o m u l u i es te a m e n i n ţ a t însă cu d iso lvarea , în trucât ş t i in ţa modernă., prin m a r i l e ei descoperir i , a răs turnat u n g h i u l do reprezentare al f i inţe i u m a n e . As t fe l , p e când ant icul î n ţ e l e g e a p e o m din part i c iparea lu i la sp ir i tu l divin, , m o d e r n u l ' î l e x p l i c ă d in jocul e l e m e n t e l o r şi forţe lor s u b u m a n e , iar idealul perfec ţ iuni i s fer ice l imi ta te a fos t în locu i t de concepţ ia progres iv i s tă a v i e ţ i i cu idea lu l p e r sonal i tăţ i i desch i se , m a i a d e c v a t ă u n i v e r s u l u i inf ini t şi capabi l de t rans formare al o m u l u i m o d e r n . La aceas ta se m a i adaogă şi e fec te le re formelor soc ia le m o d e r n e , ap l icate cadre lo i soc ia le d e v ieaţă .

Mi l i tând p e n t r u l ibertate , pr in păs trarea conşt i inţe i de u n i t a t e şi cons i s t en ţă internă a p e r soanei , d-1 praf. T. V i a n u se s i tu iază p e latura clasic i lor în conv inger i l e m o r a l e . P u t e m adăoga chiar că e s t e a tâ ta d e incorig ibi l c lasic , încât v e d e în idea lu l c las ic al o m u l u i „un m o d e l u m a n p e r m a n e n t , capabi l să f ie re s taura t şi să dir i jeze cu l tura o m e n e a s c ă în or i ce m o m e n t " .

Cine n u ar dori, î m p r e u n ă cu d-sa , aceas tă r e s t a u r a r e ? N u m a i că ea e s t e m a i m u l t decât p r o b l e m a t i c ă din cauza d e t e r m i n a n t e l o r cul tur i i c o n t e m p o r a n e şi a ce le i v i i t o a r e c u to tu l d e o sebi te d e a le lumi i vech i . S t r u c t u r a u n e i cul tur i e s t e în func ţ i e de a n u m i ţ i fac tor i cari, dacă s e sch imbă , au la r â n d u l lor e f e c t e di feri te . C o n cepţ ia s tat ică a cosmosu lu i an t i c n u m a i p o a t e r e v e n i decât dacă s'ar repeta i d e n t i c condi ţ i i l e de e x i s t e n ţ ă şi sp ir i tua le a le ace le i epoci . Ori, d i n a m i s m u l epoce i c o n t e m p o r a n e e s t e c u totul refractar u n e i a s e m e n e a concepţ i i . O v i z i u n e s tat ică a c o s m o s u l u i n u m a i p o a t e r e v e n i când epoca noas tră s tă s u b ter ib i lu l c locot al a b u r u lui ş i bâzâ i t al benz ine i , c e u r n e s c d in l o c ce le m a i f o r m i d a b i l e maş inăr i i . D i n a m i s m u l , trasă •

tura d o m i n a n t a a m o d e r n u l u i e x c l u d e a t i t u d i n e a s tat ică a ant icu lu i . A r trebui a n u l a t ă c u l tura şi c iv i l i zaţ ia a c u m u l a t ă de 20 s e c o l e p e n tru a p u t e a r e v e n i la v e c h e a c o n c e p ţ i e d e s p r e l u m e şi v i ea ţă .

P e p l a n m o r a l idea lu l c las ic r ă m â n e u n n i m b aureo lat către oare v a ţ int i t o t d e a u n a cu n o s ta lg ie v i i torul , î n s ă p e p l a n cu l tura l rea l i zarea lui n u m a i e pos ib i lă d e c â t c u condi ţ ia anulăr i i coordonate lor cul tur i i epoc i i noas tre .

D a c ă î n s tud iu l de m a i s u s se î n t r e v e d e p o ziţ ia et ică a d - l u i prof. T. V i a n u , î n „ P e r m a n e n ţ a frumosulu i" , a s i s t ă m l a u n î n c e p u t d e î n c h e g a r e a ce le i e s te t i ce . P e n t r u a a j u n g e aci d - sa s o c o t e ş t e n e c e s a r a s u p u n e d i scuţ i e i ce l e trei m a r i idea lur i a l e conş t i in ţe i u m a n e , a d e vărul , b i n e l e şi f r u m o s u l spre a l i m p e z i r a p o r tul lor fa ţă d e aces ta d i n u r m ă şi a p u t e a a s t fel t r a g e conc luz i i l e i m p u s e de log ica fapte lor .

A d e v ă r u l , b i n e l e şi f rumosu l , a f i rmă d-sa , cons t i tue „ţ inte le p e r m a n e n t e care că lăuzesc o s t ene l i l e spir i tului , în n e n u m ă r a t e l e lu i î n c e r cări şi în nes fârş i t e l e lu i aventur i" . E l e cresc dintr'o n e c e s i t a t e c o m u n ă a spir i tului , d u p ă

•unitate, f i ind re f l exu l aces te i nevo i . A d e v ă r u l e s t e u n i t a t e a ide i lor noas tre , iar u n f a p t e s t e a d e v ă r a t a tunc i c â n d n u e s t e contraz i s d e d a t e l e exper i en ţe i , p u t â n d fi a r m o n i z a t s a u u n i f icat î n p l a n u l i n t e l i g e n ţ e i noas tre . F r u m o s u l rezul tă d e a s e m e n e a dintr'o a r m o n i e d e m a n i fes tăr i p e care o p u t e m p r i n d e ca p e u n tot uni tar , cu u ş u r i n ţ ă şi încântare , iar b ine l e e s t e u n fapt rezu l ta t d in a r m o n i a lu i c u a l t e l e d in cupr insu l u n e i soc ietăţ i . Aşadar , câte tre le s u n t e x p r e s i a armonie i , a d e v ă r u l es*e a r m o n i a i d e i lor, f r u m o s u l a a spec te lor sens ib i l e , iar b i n e l e a f a p t e l o r şi t end inţe lor .

I d e e a d e „uni tate" , s u b care e p o c a m o d e r n ă c u p r i n d e adevăru l , b i n e l e şi f r u m o s u l e s t e d e p r o v e n i e n ţ ă es te t ică . A s t f e l c u v â n t u l „ c o s m o s " î n s e m n a p e n t r u Grec i n u n u m a i u n i v e r s u l ca întreg , ci indica şi rea l i ta tea f r u m o a s ă , e l f i ind atât to ta l i ta tea lucrur i lor cât şi d e s ă v â r ş i t a lor armonie . Aşadar , u n i t a t e a idea lur i lor ş i a c ţ i u ni lor u m a n e reprez intă r e f l e x u l un i tă ţ i i s a u armonie i cosmice . D e ş i u n g h i u l resor tu lu i e s t e t ic a fost d e p l a s a t astăzi de là e x t e r i o r î n i n t e r ior , l a organ izarea ps ih ică a f i ecărui ind iv id , ch iar şi l a î n v ă ţ a t u l care ar p ă r e a cel m a i î n depăr ta t d e v r e o p r e o c u p a r e e s te t i că şi care se s t rădueş t e să d e s c o p e r e a d e v ă r u l . T o t as t fe l e s t e ş i cu o m u l d e b ine care în t o a t e ac ţ iun i l e lu i e s t e c o n d u s d e o p r e o c u p a r e es te t ică . S e n t i m e n t u l e s t e t i c al ac ţ iuni i n e d e s v ă l u e l i m i t a p e r m i s u l u i şi in terz i su lu i căc i „o fap tă rea e s t e ş i o fap tă urîtă , d u p ă c u m o ac ţ iune b u n ă e s t e şi f rumoasă" . El e s t e regu la toru l acţ iuni i , d u când la e l iberare şi î n ă l ţ a r e su f l e t ească .

C e l e în fă ţ i şa t e m a i s u s n e ara tă l ă m u r i t că, în concepţ ia d - sa l e , e s te t i cu l cons t i tue ţ inta f ina lă către c a r e t i n d e e t i cu l şi adevăru l . A v e m d e a face cu o s u b o r d o n a r e a a d e v ă r u l u i şi b i n e l u i l a es tet ic , d e o a r e c e ţ in ta lor s u p r e m ă e s t e a t ingerea es te t icu lu i , rea l i zarea f rumosulu i . S e p o a t e s p u n e fără g r e ş (iar s tud iu l d e m a i jos o conf irmă şi m a i mul t ) că d - s a reprez in tă o concepţ i e e s t e t i zantă a l u m i i şi v ie ţ i i , căc i toa te drumur i l e d u c că tre es tet ic , d u p ă c u m o d i n i oară t o a t e d r u m u r i l e d u c e a u la R o m a . „Arta se s i tuează î n m i j l o c u l lumii" .

Concepţ ia d - s a l è e s te t i că se m a n i f e s t ă î n s a m a i v i g u r o s în s tud iu l : „ S e m n i f i c a ţ i a f i losof ica a artei" decâ t în c e l e amint i t e m a i sus .

P o r n i n d de là c o n c e p ţ i a k a n t i a n ă după care a rm o ni a u n i v e r s a l ă n u e s t e o s tare or ig inară a lucruri lor , u n d a t u m , ci r ezu l ta tu l u n u i p r o ces , a d e c ă u n produs , d - s a contes ta că, d u p a î n ţ e l e p c i u n e a m o d e r n ă , a r m o n i a n u se g ă s e ş t e la inoeputu l lucruri lor , ci la s fârş i tu l lor, f i ind o ţ intă î n d e p ă r t a t ă către care a sp iră spir i tul o m e nesc . N u m a i u n s ingur p r o d u s o m e n e s c r e a l i zează a r m o n i a d e p e a c u m şi î n f i ecare m o m e n t al m a n i f e s tă r i i lu i ş i a n u m e arta , a b u n d e n t a v a r i a ţ i e a opere lor de artă p u t â n d c o e x i s t a fără să conf igureze v r e u n conf l ic t „ca tot a tâ tea c o s m o s u r i î n c h i s e î n e l e înse le , fără c o m u n i c a r e , fără p u t i n ţ a de a se s t â n j e n i r e c i proc şi, p r i n u r m a r e , n e i m p u n â n d sp ir i tu lu i o -m e n e s c n e v o i a d e a l e in tegra într'o f o r m a s u per ioară ş i m a i amplă". Asp ira ţ ia către forme m a i larg i de in tegrare , c u m e s t e cazul î n ş t i i n ţă, î n m o r a l ă şi în v i e a ţ a soc ia lă , n u e s t e nici l eg i t imă , n ic i pos ib i lă în artă.

A r m o n i a artei , care e s t e o idée a cărei patë i n i ta te o g ă s i m la Ar i s to te l , r e e s e î n s ă n u num a i din conf igurarea l ips i tă de co l i z iune a p r o duse lor art ist ice , organiza te î n f o r m e închise , ci şi d in o r â n d u i r e a şi d i s tr ibuţ ia in ternă a ë -l e m e n t e i o r ce part ic ipă la const i tu irea opere i d e artă d e o a r e c e „părţ i le şi a n s a m b l u l în tre ţ in între e l e acea m u l t i p l ă re la ţ i e d e c o r e s p o n d e n ţă, p e care o d e s e m n e a z ă t e r m e n u l d e s imetr i e s a u concini tate". într 'o operă de artă d e m n ă d e aces t n u m e dispoz i ţ ia părţ i lor fa ţă d e în treg se g ă s e ş t e într'o re la ţ i e ce in terz ice supr indèrea a n u m i t o r e l e m e n t e , f ără a n u p r i m e j d u i armo« nia în tregu lu i , l e g ă t u r a d in tre e l e p u r t â n d c a racterul neces i tă ţ i i . D i n aceas tă cauză s e şi poate v o r b i despre caracterul d e cosmic i ta te al operi i d e artă.

A r t a s e s i tu iază în mi j locu l lumi i . Cel d intâ i produs a r m o n i o s e s te u n i v e r s u l de là care s p i r i tul n o s t r u ar p u t e a î m p r u m u t a i d é e a d e a r m o n i e , iar al do i l ea e s t e arta. D e o a r e c e , î n m o m e n t u l când o a m e n i i a u d a t naş t ere ce lor d i n tâi opere d e artă, s i s t e m u l c o s m i c e r a o a r e c u m

jo6

stabi l izat , s'a v ă z u t în armonia art is t ică u n r e f l e x al ce le i cosmice . Rapor tu l t r e b u e însă i n versat , a f i r m ă d-1 prof. ' T. V i a n u , căc i o s tab i l izare abso lu tă a procesu lu i cosmic n u e s te p r o babilă , p e când la opera de artă a c e s t fapt se constată , ca r e p r e z e n t â n d u n s i s t em inevo luab i l şi înch i s . D e aci d - sa conch ide că e s t e m a i n i mer i t a se vorb i despre a r m o n i a art i s t ică a c o s m o s u l u i decât despre a r m o n i a c o s m i c ă a o -pere i d e artă.

Cal i ta tea d e art ist ic , a f i rmă m a i departe , s u n t e m înc l inaţ i a o atr ibui s i s t e m e l o r î n c h i s e şi s tabi le , care se re feră la toa te p r o d u s e l e m u n cii o m e n e ş t i . P e s t e tot u n d e g ă s i m l ipsa de c o n f l ic te a v e m d e a f a c e cu u n caracter art ist ic . As t fe l , î n mora lă , p u n e r e a de acord a p r i n c i pi i lor 'raţionale cu a c e l o r i n s t i n c t i v e d u c e là ideea f r u m u s e ţ i i caracterelor , p e când d o m n i a ce lor ra ţ iona le a supra ce lor in s t inc t ive la tăria caracterelor . Tot a şa şi în ş t i in ţă r e c u n o a ş t e m caracterul de f r u m u s e ţ e a c e l o r s i s t e m e care, pr in in troducerea idei lor şi cunoş t in ţe lor t i m pului , a u reuş i t să s e s tabi l izeze . î n t r ' u n c u vânt , a t r ibu im caracter es te t i c „tuturor p r o d u se lor m u n c i i o m e n e ş t i care pr in s i s t e m u l înch i s al factor i lor şi e l e m e n t e l o r lor n e r e c l a m â n d nic i adaosuri , nici retuşări , a m i n t e s c p e r f e c ţ i u nea artei".

S tab i l i ta tea aces tor s i s t e m e n u e s t e însă d u rabilă, deoarece progrese l e ş t i inţe i po t ocaz iona împrejurăr i al căror e fect e s t e d i s trugerea e c h i l ibrului . N u m a i arta s ingură d i s p u n e d e u n ech i l ibru inebranlab i l . „ î n t r e g u l proces al l u m i i s e s i l e ş te către p e r f e c ţ i u n e a artei", aceas ta r e p r e z e n t â n d „pref iguraţ ia ţ in te i g e n e r a l e c ă tre care se s i l e ş t e în tregu l un ivers , cu reuş i te d e o c a m d a t ă par ţ ia l e şi instabi le". A r t a are s e m ni f icaţ ia u n u i p r o g r a m al v i e ţ i i sp i r i tua le u~ m a n e , ea c o n d u c â n d în treaga operă a cul turi i .

• D i n aceas tă cauză a r t i s t u l ' a r e în cu l tura c o n -• t e m p o r a n ă o r e s p o n s a b i l i t a t e imensă; Lud n u i s e v a cere să reprez in te n u m a i f r u m u s e ţ e a , însă i s e v a p r e t i n d e s tăpân irea mater ia lu lu i p e n t r u a-1 p u t e a organiza ş i a obţ ine as t fe l u n lucru desăvârş i t . Lucrarea art is tului , f i ind u n s i s t e m închis , m ă r g i n i t în s ine , n u p o a t e fi r e luată dè a l t c ineva , c u m es te cazul în ' ş t i in ţă d e oarece „în ea se' organ izează şi s e i s t o v e s c p u ter i le unui s ingur o m şi p o a t e a l e u n e i s i n g u r e clipe". D i n cauza' a c e a s t a pre ten ţ i i l e n o a s t r e fa ţă d e artă' s u n t m a i s e v e r e decât fa ţă d e c e l e la l te p r o d u s e a l e sp ir i tu lui o m e n e s c .

I n t e r e s a n t e l e ' idè i s e m ă n a t e àci de d-I prof. T. Vianu' n e s u g e r e a z ă c â t e v a o b s e r v a ţ i u m . Astfel , v o r b i n d d e s p i e armonia opere i d e artă d-sa c o n c h i d e că es te m a i n imer i t a se v o r b i despre" a r m o n i a art is t ică a c o s m o s u l u i " d e c â t despre a r m o n i a c o s m i c ă a operei d e artă. P e n

tru a ne da s e a m a de v a l o a r e a aces te i a f i r m a ţ i i c r e d e m n i m e r i t a n e în treba care dintre aces t e e l e m e n t e s e bucură de pr ior i ta te şi, eo ipso, d e i n f l u e n ţ a r e a s u p r a celui lalt . E v i d e n t cosmosu l . D e a c e e a n u c o s m o s u l a a v u t de m o del per fec ţ iunea ş i a r m o n i a artei , c i v i c e v e r s a arta p e a cosmosu lu i , căci omul , în creaţ i i le sa le , a ţ in t i t cel d intâ i rea l i zarea per fec ţ iun i i cosmice , r e v e l a t ă lu i f ie de D i v i n i t a t e , -fie de propria cons ta tare p e ca l ea e x p e r i e n ţ e i propri i şi a re f l ex iun i i . In c o s m o s m i n t e a noas tră g ă s e ş te, e drept , o a r m o n i e art ist ică, dar m u l t m a i târziu, a tunc i când s'au s tab i l i t caractere le c o n c e p u t u l u i de artă, p e c â n d în artă ea a u r m ă r i t şi ţ in t i t a t i n g e r e a a r m o n i e i o b s e r v a t ă î n c o s m o s cu m u l t m a i îna in te . D i n aceas tă cauză s o c o t i m cel p u ţ i n tot a şa de îndreptă ţ i t a se vorb i de a r m o n i a c o s m i c ă a artei , c u m se v o r b e ş t e d e a r m o n i a as t i s t i că a cosmosu lu i .

A t r i b u i n d ca l i ta tea de art i s t ic s i s t e m e l o r î n ch i se şi s ta b i l e — în spec ia l ace lora care r e z u l tă d in s tructura, a c t i v i t ă ţ i l e şi r ezu l ta t e l e a c t iv i tăţ i i u m a n e — d - s a n u refuză, c u m a m văzut , aces t a t r i b u t n ic i s i s t e m u l u i cosmic , dar î n t r u cât aces ta n u e s te probabi l a fi a j u n s la o s t a bi l izare abso lută , c u m e cazul la artă — n u ş t iu dacă în s i s t e m u l d - s a l e se m a i p o a t e vorbi d e ca l i ta tea de art is t ic l a c o s m o s — în trucât nu e s t e probabi l a f i a j u n s l a o s tabi l i zare de f in i t ivă — cu a l te c u v i n t e d a c ă se m a i p o a t e vorbi despre f r u m o s u l natura l . I n or ice caz d a c ă t o tuş i 'admite aceas tă ca l i ta te a tunc i e a t r e b u e să fie infer ioară cal i tăţ i i e s t e t i c e a arte i deoarece n u a ajuns , ca aceas ta din u r m ă , la s tad iu l s t a bil izării def in i t ive . Aşadar , c u m s i s t e m u l cosmic e s te m a i p u ţ i n s tab i l i za t decât ce l art i s t ic , e s t e na tura l ca gradul lu i d e a r m o n i e să f ie inferior ce lu i al artei . A v e m no i î n s ă v r e u n drept a s tabi l i aceas tă ierarhie , a s u b o r d o n a adecă f r u m o s u l na tura l ce lu i artist ic? Care sunt fapte l e care jus t i f i că o a s e m e n e a poz i ţ ie? S ă f ie opera m â i n i l o r Div in i tă ţ i i in fer ioare celei u m a n e ? E o în trebare la care g r e u se p o a t e r ă s p u n d e .

A d m i ţ â n d es te t i cu l ca f i ind rezu l ta tu l u n e i armoni i s tabi l izate , armonie p e care î n ţ e l e p c i u n e a m o d e r n ă n e î n v a ţ ă a f i u n p r o d u s şi n u u n datum, d - sa refuză poz i ţ ia s ta t i că a armonie i pres tab i l i t e şi s e a lă tură concepţ i e i d i n a m i c e a f r u m o s u l u i ca proces . S e p u n e însă î n t r e b a rea dacă s tad iu l u l t i m al aces tu i proces e s te rea l izarea u n u i idea l de n a t u r ă u m a n ă s a u „ în cea m a i n e î n s e m n a t ă lucrare f r u m o s î n c h e i a t ă s t ră luceş te ceva din p l e n i t u d i n e a d i v i n ă ?* C u a l t e c u v i n t e se m a i p o a t e v o r b i d e proces a tunc i când e v o r b a d e o og l ind ire a a r m o n i e i d iv ine? . . .

A c e a s t ă p r i m ă î n c h e g a r e a u n e i f i losofi i g e nera l e propri i , de care v o r b e ş t e î n pre fa ţă şi

107

c;are în real i tate , p â n ă în prezent , reprez intă numai c â t e v a trăsătur i a l e u n e i c o n c e p ţ i u n i estet ice , n u p o a t e f i m o m e n t a n j u d e c a t ă cu toată ob iec t iv i ta tea , dar e probabi l că, după fe lul c u m s u n t răsco l i te p r o b l e m e l e , ea v a a v e a de lupta t cu m u l t e dif icultăţ i . Dl . profesor V i -

anu r ă m â n e î n s ă ace laş m a e s t r u b i n e or ientat în p r o b l e m e l e aruncate , s u g e r â n d la or ice pas idei ş i so luţ i i care p u n m i n t e a în m i ş c a r e ş i o forţează n e î n c e t a t l a par t i c iparea p e ca l ea spi noasă, dar sp lend idă a adevăru lu i .

ŞT . ZISSULESCTJ

I V I R E A U N E I P O E Z I I D E C U R T E I N SEC. AL XVII -LEA

Pr in tre v e c h i l e versur i r o m â n e ş t i e x i s t a o grupă d e lucrări , căreea, chiar î n c e l e m a i s e r ioase istori i d e l i t eratură n u i s 'au consacrat decât p u ţ i n e c u v i n t e , iar î n c u n o s c u t a ş i în t insa Antologie a poeziei româneşti de Gh. Cardaş , care p r e c u m el în suş i r e c u n o a ş t e , s'a s i l i t să a d u n e acolo to t c e e a c e e s t e „mai b u n şi m a i trainic" d i n t i m p u r i l e ce l e m a i v e c h i , aceas tă grupă de lucrări n u e reprezenta tă pr in n i c i un vers .

V r e a u să v o r b e s c d e s p r e v e r s u r i l e î n c h i n a t e s t e m e l o r domneş t i , p e care m a i b i n e de o su tă de a n i d i fer i ţ i scr i i tor i l e - a u a ş e z a t p e pr ima pag ină a opere lor lor.

P r i m a d intre aces t e dedicaţ i i î n v e r s u r i o gă s i m î n f r u n t e a opere i Mitropol i tu lu i Var laam, „Cartea d e î n v ă ţ ă t u r ă " c u n o s c u t ă d e obice i sub n u m e l e m a i scurt de „Casania" t ipăr i tă la i a ş i în 1643. U n ş i r d e v e r s u r i a s e m ă n ă t o a r e g ă s i m m a i târz iu la Mitropo l i tu l Doso f t e i î n a sa „Psal t ire î n versur i" t ipări tă î n P o l o n i a la U n i e v (1673), apoi în „Mărgăr i tare le" t ipăr i t e în Bucureşt i (1691) şi î n „ P r a v o s l a v n i c a m ă r t u r i sire", care a apărut l a B u z ă u î n a c e l a ş a n ; m a i g ă s i m o a s t f e l d e d e d i c a ţ i e în „Divanul" lu i D i -mitr ie C a n t e m i r (Iaşi 1698), câ t ş i î n m u l t e a l te cărţi care au a p ă r u t î n an i i următor i .

O bogată colecţ ie de versur i a s e m ă n ă t o a r e s e poate v e d e a î n m o n u m e n t a l a b ib l iograf i e r o m â nească a lui B i a n u şi H o d o ş 1 ) .

Scr i i tor i i d i n M o l d o v a l u a u ca p u n c t d e p l e care a l versur i lor lor , e m b l e m a ţări i : c a p u l de z imbru, iar scr i i tori i d in M u n t e n i a l u a u ca s u biect e m b l e m a miunteană — corbu l ţ inând Crucea în cioc.

D e s p r e h e r b u l m o l d o v e n e s c g ă s i m versur i l e scrise î n Psa l t i rea lu i D o s o f t e i u :

„Capul cel de bour, de fiară vestită Semnează putere ţării nesmintită. Pre eâtu-i de mare fiara şi buiacă. Coarnele 'n păşune la pămăntu-şi pleacă

De pre chip se vede bourului ce-i place, Car vrea 'n toată vremea să stea ţara 'n pace".

1) Ioan Bianiu îşi1 Nerva Hodoş — Bibliografia Românească v e c h e (1508—1830). Bucureşti 1903 vol . I pag. 139, 210, 316 şi 358, precum şi următoarele.

O d e d i c a ţ i e a n a l o g ă d e s p r e h e r b u l M u n t e n i e i p u t e m citi în „Mărgări tare le":

„Semnul Domniei Corbul iaste cu Cruce..." etc.

Afară de aces t e descr ier i şi l a u d e a e m b l e mei , î n ace l e versur i g ă s i m încă ceva , care este p e n t r u n o i îndeoseb i d e in teresant .

In „Mărgări tare" se e x p r i m a dorinţa că Voe-vodu l C o n s t a n t i n B r â n c o v e a n u căruia corbul i -a a d u s p u t e r e a „de sus", ad i că d i n cer, să d o m n e a s c ă „pe tronul s trămoşi lor":

„In scaunul strămoşilor în care acum domneşti. „Al celor ce-s' în laudă vechilor Basarabeşti",

îndelung, în chip s lăv i t „cu pace ş i c u (linişte cu v ia ţa noroc i tă"

I n v e r s u r i l e d i n cartea Mitropol i tu lu i V a r l a a m „Cartea d e învă ţă tură" s e g ă s e ş t e l ă u d a t Voievodul Vas i l e L u p u , pentru m e r i t e l e sa l e p u s e în s lujba culturi i :

„De unde mari domni spre laudă şi-au făcut cale, „De acolo şi Vas i l e Voevod au ceput lucrurile sale. ,,Cu învăţături ce în ţara sa temeliaşte ..Nemuritor nume pre lume îşi zidiaşte.

C o m pl ec t deoseb i tă de v e r s u r i l e p o m e n i t e , e ded icaţ ia lui D k n i t r i e Cantemir î n cartea sa „Divanul", v e r s u r i s c r i s e î n c ins tea frate lu i s ă u Voevodulu i A n t i o h , d e formă şi c o n ţ i n u t d u p ă moda ne l in i ş t i tă ş i sc l ip i toare a barocului , p l i n e de e x a g e r ă r i :

,Herbul ţării vechi şi-au fost ales bour Numele vestindu-şi, ca tunul prin nour, Noii mai pre urmă, avându-lu moşie, Tot acel vechiu nume mai vestindu-l s ie , Intr'această vreme, dne-l stăpâneşte, O Dumnezeu sfinte, tu îl ocroteşte, Cu mâna ta sfântă Vai încoronat, Şi braţul tău tare l'au întemeiat, Părintească scară şi scaunul dându-i, Cereasca ta armă, crucea întinzându-i, Spata-i povăţeşte, biruindu pre toată Văzut — nevăzuta vrăjmăşească gloată, Cărunteţe vază, bătrâneţe-ajuny, Slăvit fericeşte-l cu viata 'ndelungă*'.

108

M aces te versur i ş i a l t e de a c e s t fel, c o n s a -orate s t eme lor , g ă s i m d o u ă m o t i v e . f u n d a m e n tale: 1. pros lăv i rea opere i V o e v o d u l u i , dec lara tă m a i fă ţ i ş , s a u î n a ş a f e l c ă s e s u b î n ţ e l e g e ; ş i 2. l ă u d a r e a V o e v o d u l u i , p r e c u m şi urăr i î n l e g ă t u r ă OT ea. I n e log iu , s a u e p o m e n i t ă g l o

rioasa o b â r ş i e a V o e v o d u l u i , ca î n „Mărgăr i ta rele", s a u s u n t sub l in ia te m e r i t e l e s a l e p e n t r u cu l tură şi î n v ă ţ ă t u r ă , ca î n „Cazania" M i t r o p o l itului V a r l a a m , adică s u n t s c o a s e în re l ie f v a lorile reale , ori au toru l s e m ă r g i n e ş t e la c o m p l i m e n t e e x a g e r a t e ş i c o m u n e ca în „Divanul".

U r a r e a e l e g a t ă e sen ţ ia l d e e l o g i u şi e x p r i m ă dorinţa u n e i l u n g i ş i fer ic i te d o m n i i sau a u n e i depl ine izbânzi a s t răduinţe lor fo los i toare p e n t r u ţară ş i cul tură.

D a c ă s e c i t e s c aces t e v e r s u r i c u a tenţ i e , se poate o b s e r v a încă u n l u c r u in teresant : a n u mi te sugest i i po l i t ice , s a u ch iar î n d e m n u r i p r u dent e x p r i m a t e .

Dosof te iu , café' ş i - a t ipări t a s a „Psal t irea în versuri" în t i m p u l c â n d M o l d o v a a fost z g u d u i t ă de l u p t e l ăuntr i ce şi n e c o n t e n i t e s c h i m b ă r i d e domni , îşi ros te ş t e .cuvioasa p ă r e r e că bourulu i adică M o l d o v e i i - a r fi m a i p r i e l n i c dacă „toată adică M o l d o v e i 3-ar fi m a i pr i e ln i c dacă „toata

In „Cartea d e î n v ă ţ ă t u r ă " a Mitropo l i tu lu i Varlaam, e l ăudat V a s i l e OLupu p e n t r u s i l in ţe l e sa le hărăz i t e culturi i , d a r poate în ace la ş i t i m p î n a l t u l P r e l a t a d r e s e a z ă şi o de l icată d o j a n a î n s e n s u l c ă V o e v o d u l ar câş t iga m a i m u l t ă s l a v ă s t r ă d u i n d u - s e î n a c e s t d o m e n i u , decât l u p t â n d cu v e c i n u l p e n t r u lărg irea hotare lor ţări i . I n aces t caz t r e b u i e să n e m ă r g i n i m l a o s i m p l ă presupunere , d a c ă în tr 'adevăr Mitropol i tu l a a v u t a c e a s t ă in tenţ i e , căc i d e s p r e p a c e n u v o r b e ş t e şi n u p o a t e vorb i deoarece n u p u t e a să cri t ice p e fa ţă po l i t i ca V o e v o d u l u i .

I n „Mărgări tare le" , R a d u G r e c e a n u l a u d ă p e i luştri i „străbuni" a i lui Cons tant in B r â n c o -v e a n u . E greu de hotăr î t , dacă e l ţ i n e a să î n tărească credinţa î n î n d o e l n i c a l egătură d in tre fami l ia V o e v o d u l u i ş i casa Basarabi lor , s a u e aci o i d e e d inas t ică , o p r u d e n t ă încercare d e a răspândi i d e e a m o ş t e n i r i i T r o n u l u i d e c ă t r e o s ingură fami l i e .

Insă î n „Divanul" , în ace le c u v i n t e des tu l de mis ter ioase u n d e C a n t e m i r v o r b e ş t e d e s p r e C r u cea p e care D u m n z e u o î n t i n d e V o e v o d u l u i ş i despre „vră jmăşeasca gloată", s e p o a t e gh i c i că e a ic i o a l u z i e l a p u t e r e a o t o m a n ă ş i u n î n d e m n ia l u p t ă a lă tur i d e a l t e s ta te creşt ine . O a s e m e nea in terpre tare a c u v i n t e l o r t â n ă r u l u i pr inţ e s t e î n t e m e i a t ă , dacă se ia î n cons idera ţ i e faptu l că e l f u s e s e e l e v u l Grecu lu i I e r e m i a C a c a v e l a , a căru i pa tr i e r ă m ă s e s e s u b j u g u l t u r c e s c şi f i indcă însuş i D i m i t r i e a j u n s la rându l s ă u

V o e v o d a în făptu i t t o c m a i aceas tă i d e e î n p o l i t ica lui , s t â n d a lă tur i d e R u s i a contra Turcilor.

T o a t e a c e s t e a luz i i po l i t i ce a tâ t î n versur i l e „Divanulu i" c â t şi î n a l t e ded ica ţ i i d e s t u l ' de nec lare p e n t r u ci t i torul d e azi , e r a u negreş i t foarte clare p e n t r u o a m e n i i a c e l o r t impuri , cari f ireşte cunoş teau b i n e s i tuaţ ia pol i t i că a epoci i l o r şi p u r t a u î n i n i m i d i f er i t e d u ş m ă n i i , regrete şi dor inţe .

Ded ica ţ i i l e p o m e n i t e m a i s u s a u e ş i t d e sub pana o a m e n i l o r i luş tr i ce - ş i a u uta loc d e s e a m ă în istoria l i teraturi i : Mitropol i tu l V a r l a a m , M i tropol i tul Dosoftei , R a d u G r e c e a n u şi D imi tr i e . Cantemir; d intre aceş t i pa tru autori , p o e t m a i î n s e m n a t e n u m a i Dosof te i , i ar d e s p r e ce i la l ţ i s e şt ie c â t d e g r e u lucrau p e n t r u a creea forma versu lu i , neg l i ja t p â n ă a tunc i î n l i t era tura r o m â n e a s c ă .

D e l à v e r s u r i l e scr i se în ace l e t impur i , când abia se p u n e a t e m e l i a poez ie i ro m â neş t i , n u n e p u t e m a ş t e p t a Sa p e r f e c ţ i u n e ; d e a c e e a şi a c e s te opere, lucra te cu m a r e trudă, lasă m u l t d e dori t : ideea în e l e e e x p r i m a t ă î n m o d nec lar , iar v e r s u l e s t e greo i şi incorect . .

F o r m a cea m a i u ş o a r ă ş i in teresantă o posedă dedicaţ ia lu i C a n t e m i r ; î n t i m p ce ce l e la l t e versuri a u o f o r m ă p u ţ i n r e m a r c a b i l ă ş i c o n cepţ ie e x p r i m a t ă în c h i p des tu l d e banal , ded i caţ ia ,S i l vanu lu i" scr i să î n v e r s u r i d e d o u ă sprezece s i labe cu cenzura la mi j loc e des tu l de u ş o a r ă şi î n g e n e r a l corectă , iar r i m a (afară d e versur i l e 5—9) e n o u ă şi bogată . î n t r e a g a dedicaţ ie p u r baroca a r e v io i c iune , p las t i că .şi u n or ig ina l m o d de> e x p r i m a r e dator i t faptului că autoru l în trebu in ţează e fecte , s e p o a t e spune, p ic tura le ş i fără să p ă s t r e z e îndără tn i c un u n fir că lăuzi tor , t rece s lobod de là o c u g e t a r e La a l ta .

D e u n d e a v e n i t m o d a acestor versur i , „dedicator i i" ? S e p o a t e s p u n e fără ma i re risc, c ă dim Po lon ia î m p r e u n ă cu cărţ i le po lone , care erau cunoscute n u n u m a i u n o r scri i tori c a Ureche , Costtin .(prietenul lui Dosof te i ) şi Cantemir , dar ş i b o e r l o r m a i învă ţa ţ i *) c h i a r t ipograf i lor , cari i m i t a u după e l e f o r m a graf ică a cărţ i lor ce l e c u l e g e a u ei înşiş i . 2 )

I n Po lon ia , poez ia d e curte a început s ă se desvo l t e p a r a l e l c u d e s v o l t a r e a v i e ţ i i d e curte . In seco lu l al X V - l e a , poeţ i i A d a m S w i n k a şi Grzegorz z Sanoka , iar î n s eco lu l al X V I - l e a Jan

i _

1) S . Fuşoar iu , I s to r i a l i t e r a tu r i i r o m â n e , Epoca V e c h s Sibiu 1936, p . 104. N. Car to jan , I s tor ia L i t e r a t u r i i R o m â n e Vechi , Bucureş t i 1942 vol . II pag . 139—140; P . T. Pana i t e seu Inf luenta po lonă în o p e r a şi pe r sona l i t a t ea c ron icar i lo r G r i g o r e U r e c h e gi Miiron Costin, Bucureş t i 1925 pag . 7—19.

2) N. Carfcojan b c. pag . 9a—99.

XOQ

z Wis l icy , A n d r z e j Krzycki , J a n D a n t y s z e k , K l e -m e n s Jan ick i şi J a k o b Przy lusk i î n c e p u r ă isă scr ie versur i consacrate cununi i lor , naş ter i lor şi înmormântăr i lor , v ic tor i i lor războ in i ce şi a l tor s o l e m n i t ă ţ i la Curtea R e g e a s c ă şi a magnaţ i lor , , d i fer i te e legi i , fe l ic i tări şi l amentăr i . U n e l e d in tre m i j l o a c e l e expr imăr i i fe l ic i tăr i lor ş i e l o gi i lor, fură a c e s t e ded ica ţ i i d i n cărţ i , d e ob lce iu tocmai pr iv i toare la s t e m a p e r s o a n e i căreia a -ve.au s ă - i f ie închinate.. Mai cu s e a m ă , .s'au d e s -vo i ta t aces t e versur i î n s e c o l u l X V I I , pireschitm-b â n d u - s e în paneg ir i cur i şi fără îndo ia lă n u o s ingură dată l e - a u citit boer i i m o l d o v e n i , car i t i n d e a u spre gran i ţa de n o r d u n d e c ă u t a u ori u n a d ă p o s t după fe lur i t e in tr ig i po l i t i ce , ori î n v ă ţ ă t u r a î n şco l i l e r e n u m i t e de acolo .

In p r i n c i p a t e l e r o m â n e , o v i a ţ ă de cur te î n dep l inu l î n ţ e l e s al c u v â n t u l u i , a şa c u m a e x i s tat la curtea lui N e a g o e Basarab , n u s e p u t e a d e s v o l t a n ic i sub Ş t e f a n . c e l Mare , nici sub M i nai Vi teazul . Ea a început d i n n o u s ă renască şi. să în f lorească la curţ i le Movi leş t i ior , - a l e lui Matei B a s a r a b şi a le lui V a s i l e L u p u , Iar m a i târz iu sub Constant in P r â n c o v e a n u .

A t u n c i c â n d a u fost condiţ i i pr ie ln ice , când Vas i ' e L u p u , — d u p ă c u m s p u n e Cost in — „om cu h irea îna l tă şi m a i m u l t î m p ă r ă t e a s c ă d e c â t domnească" , v i s a la o s p l e n d o a r e ega lă c u a m biţ i i le sa l e şi c â n d Cons tant in B r â n c o v e a n u îş i c l ădea f r u m o a s e r e ş e d i n ţ e l a Po t log i , M o g o -şoaia , S â m b ă t a de S u s , Făgăraş i şi Doiceş t i ,

C R O N I C A H O R I A N I Ţ U L E S C U : T O A M N A I N P A R A

DIS , — p o e m e . (Buc. 1943).

D . Hor ia N i ţ u l e s c u n u e s t e . u n poe t care să aiiibă n e v o e de p r e z e n t a r e sau de g irul cu iva pentru a ex i s ta . Neîncedrait într'un c e n a c l u , ost i l formule lor programat ice , e s t e p e r m e a b i l ce lor m a i var ia te inf luenţe , de là des invo l tura poezie i Caligraful p â n ă la m a n i e r i s m u l l ir ice i sa le erot ice . P e lângă faptul că d. H o r i a N i ţ u l e scu e s te înzes trat c u o m a r e mobi l i ta te , se vede însă foarte c lar că arta d - s a l e poet ică se îndreaptă către o spec i e de n e o - c l a s i c i s m m e -di teranian , în c a r e sp ir i tu l h o r a ţ i a n e s t e n o t a dcmmamtă . Cu aces t crez l i terar, v a p u t e a p ă t runde în conşt i inţa publ icu lu i , d e v e n i n d şi u n poet d e c irculaţ ie . F ireş te , n u toa te poez i i l e din acest v o l u m sunt reuş i te , şi oarecare s g â r -cen ie în se l ec ţ i e s'ar fi i m p u s ca u n s e m n al conşt i in ţe i sa le cri t ice . D a r despre asta , v o m vorbi m a i târziu.

Poez ia Caligraful e s t e sortită să oaracterize?.t;

u n d e se s t răduia să a d u n e în juru l său o a m e n i de o î n a l t ă cu l tură , t r e b u i a să se i v e a s c ă şi o „poez ie d e curte". A c e s t e dedicaţ i i , a c e s t e versur i pentru s t e m e l e d o m n e ş t i , a u fos t t o c m a i p r i m e l e f lori a l e ace le i poez i i , care m ă i t â r z i u în n o u i l e condiţ i i n e p r i e l n i c e culturi i na ţ iona le româneşti;, în e p o c a fanariotă , n u s'a m a i d e s -vol tat , ci d o a r a v e g e t a t suto forma acelor d e dicaţi i care î n c e p u r ă s ă s e repete fără sfârşit , p r o d u c â n d lucruri l ips i t e şi d e v ia ţă şi d e sens. In s c h i m b , în seco lu l X V I I c â n d se iv i seră p e n tru p r i m a oară, î n cadrul înf loritoarei v ie ţ i d e curte , fură o creaţ ie a t â t de natura lă , p e cà* d e na tura lă fusese „ î n v ă ţ ă t u r i l e lu i N e a g o e către f iu l s ă u Teodos i e" în cadru l curţ i i B a s a rabilor.

I n genera l , a c e s t e versur i dedicatori i s u n t î n v i n u i t e p e n t i u f o r m a lor g r e o a i e şi s tereot ipă. Intr 'adevăr , s u n t greoaie , însă aceas tă f o r m ă e just i f icată d e e p o c a î n c a r e a u fos t scrise. iJar s t ereot ipe au d e v e n i t ab ia m a i târz iu , c â n d p a -neg ir i ş t i i î n c e p u t ă să l e fabr ice după şablon. Totuşi , în v e a c u l l o r în e p o c a în e a r e s'au iv i t când a v u r ă i m p u l s u l v ie ţ i i şi fură consacrate u n o r oamenii c a Vas i l e L u p u sau Constant in B r â n c o v e a n u , î ş i a u u n rost a d e v ă r a t şi p e n t r u aceas ta t rebu ie s ă l e e r t ă m l ipsuri le şi să l e r e c u n o a ş t e m locu l c u v e n i t în i s tor ia l i teraturi i şi culturi i româneş t i .

T A D E U S Z G O S T Y N S K J

Lf I . T E I i .

u n a din f e ţ e l e ta l entu lu i d. Hor ia Ni ţu lescu . Scr i să c u m u l t ă des invo l tura , uşur in ţă şi b o g ă ţie d e . i m a g i n i , poez ia recunoaş te în e sen ţa ei o a tmos feră arghez iană . C u o s m e r e n i e p r e f ă cută poetu l c o m u n i c ă d'reot cu D u m n e z e u , p o -gorându-1 în l u m e a gândur i lor profane , fără însă să depăşească o a n u m i t ă l imi tă pes t e carfc ar intra d e a d r e p t u l î n profanare . Spre deoseb ire de ce i la l ţ i poeţ i , d. Hor ia N i ţ u l e s c u v e d e î n D u m n e z e u p e ca l igraful cel mai inspirait, şi poate că are dreptate , căc i l ă s â n d g l u m a la o parte , n u c u m v a vorb irea şi scr ierea a u o or i g ină t ranscendentă , d u m n e z e i a s c ă ? T r a n s c r i e m f inalul aceste i poes i i care r ă m â n e o p a g i n ă d e an to log i e :

Pe vremuri, ci-că, nu scria tocmai El: punea pe alţii să scrie, şi nu ştiu cum se făcea

dar ei scriau la fel ; <ih.iar cei patru sfinţi evanghelişti erau un fel de stenografi, nişte copişti.

HQ

http://ve.au

Scridu méfeù, fără simbrie şi El îi învăţa, de sus, caligrafie. Dc'-a o vreme a'nceput să scrie iar. Scrie şi acum, cu litere de aur şi de fum, uneori cu plaivazul mare, de jar; atunci scrie greu, scrie amar. Câteodată, când cade ostenit pe manuscris, plânge şi sărută fruntea poeţilor tn vis Şi scriu ei atunci în locul Lui : cu lacrima, cu visul Domnului.

B o n o m i a , p l ină d e s e n i n ă t a t e şi de robus te ţe , c u o n u a n ţ ă d e umor , dar şi c u ges tur i l e larg i a l e amfitr ionului , apare în poez ia Ospitalitate. P r i n a tmosferă , prici tona l i ta te şi n o t a i n t i m i s t ă e a se a p r o p i e şi se d e s ă v â r ş e ş t e î n Seara cea mare, p e n u l t i m a d in v o l u m . P r i n a e r u l d e c las ic i ta te care încă lzeş t e a tmosfera , pr in v e r s u l r o t u n d şi cuprinzător , pr in toată f i l i sof ia e i s cept i că şi totodată epicureică , Seara cea mare n e r e a m i n teşte • Oda Tăliarhului. Spir i tu l h o r a ţ i a n a f e cundat imag ina ţ ia d- lu i Hor ia N i ţ u l e s e u fără însă a- i a l tera r e s u r s e l e persona le . D e a l t fe l , poetul e s t e un îndrăgost i t a l pe i sag iu lu i c lasic , dovadă poez i i le d i n ciclul Drumul argonautului. A ic i per fec ţ iunea e x p r e s i e i câş t igă î n e s e n ţă, şi r i t m u l v e r s u l u i n e r e a m i n t e ş t e poez i i l e arh pe leagu lu i s cr i s d e d. I o n Pi l lât . Scoa lă c l a sică ş i - a pârgui t rodu l c u d e o s e b i r e în poez ia Callatis (pag. 49).

Ciclul Ţara de brumă e s t e o r e v e n i r e l a au 1 -tohtonie . D a r d e ce t o c m a i aici apar o s a m ă d e n e o l o g i s m e a n t i - p o e t i c e , n i se p a r e foarte c i u dat. A c e s t e a ar fi: k e r m e s e , eur i tmic , htoniic, s a -l i loquiu , fat idic , to temic , t abu , etc. . Erot ica e s t e o a l tă fată a poez ie i d- lu i H o r i a

Ni ţu le seu . D e n u a n ţ ă s e n t i m e n t a l ă şi sensuală , erot ica d i n c ic lu l întâia chemare n u e s te l i p s i tă de acea v o l u p t a t e , care, t r e m u r â n d î n t o a t e fibrele, ar v r e a să ţ ie t i m p u l î n loc. In t imi ta tea s imţiri i , des igur s inceră şi chiar na ivă , f ace să v ibreze o coardă p a t e t i c ă : P o e m a Herbar (pag. 25), e v o c â n d candoarea adolescenţ i i , are o c r u d i ta te s enzua lă comparabi lă cu a lu i A b e l a r d şi Helôjse . F ă r ă s u s p m u r ; şi mărtur i s ir i Î n f o cate , p o e z i a d - lu i H o r i a N i ţ u l e s c u m a i are şi darul v ir i l i tăţ i i , suscept ib i l să în f rângă l a n g o a -rea romant i că .

boiului , c u o încrâncenată v i z i u n e p e marg ina l apoca l ipsu lu i . D a r de là p r i m e l e s tanţe , d. E m i l Vbra se arată a fi a n g a j a t p e d r u m u l i n t e r i o r i zării, d i spus s ă m e d i t e z e m e l a n c o l i c p e m a r g i n a abisului . E x p r e s i a d - s a l e capătă o v a l o a r e s u ges t ivă , s ua v ă , e l egantă , uneor i -chiar- a f e m i n a t ă .

S t e p a cu deosebire , s e re f l ec tă î n c h i p var ia t în su f l e tu l poe tu lu i . I n a c e a s t ă i m e n s i t a t e , o m u l se regăseş t e totuş i în s ine , ş i n u se p i e r d e î n s t ih ia necupr insu lu i . Es te în a c e a s t ă r e g ă s i r e - a poe tu lu i î n el în suş i sp ir i tu l re fractar al e u r o peanulu i care n u se lasă dobor î t d e e l e m e n t e l e spaţ ia le , desooper indu-ş i cer t i tud inea ex i s t en ţ i i în credinţe le , superst i ţ i i l e , ş i a m i n t i r i l e care î l protejează.

P a s t e l u l d - lu i E m i l Vora n u e s t e descr ipt iv , sau cel p u ţ i n n u a c e a s t a e s t e m o d a l i t a t e a d o m i nantă , ci suges t iv , e x p r e s i a a v â n d d a r u l d e a ampl i f i ca i m a g i n a d i n c o l o d e vatoarea e i c o n -cretă. U n t a b l o u reuşi t , m a i m u l t o eboşă , e s t e După atac, I (pag. 14) :

Cu un soare prea des scăldat în sânge Inserarea pe Don ne-apasă nefirească ,• Putrezite de ploi umbrele noastre încep peste gropi ca să crească.

Pe umerii cândva însoriţi, ori sub coaste Aprinşii maci de-altădată lăcrimează; Şi lângă trupuri, lângă trupuri ce'nchid icoana

patriei Stepele ruseşti îngenunchează.

Şi î n aceas tă s tepă înroş i tă de m a c i şi de sânge , î n n o a p t e a fără s t ea polară , î n v â r t e j u l bău i tor a l v â n t u l u i , a p a r e i coana iubite i . E a e s te s t e a u a tute lară . Ş i aces t Vis (pag. 22) e r e dat cu a tâ ta s i m p l i c i t a t e :

Cădeau de sus, cădeau din cer flori alb» • Şi se făcea că eu eram în sat •— O primăvară caldă peste casa noastră Trecea în svon de mugur revărsat.,.

Cădea de sus, cădeau din cer flori albe Pe suflet peste oameni, pe pământ...

In zori, ninsorile acoperiseră câmpia Şi iarna ne mâna departe, peste Nipru, în

Rusia".

E M I L V O R A : Î N A L T E V Â N T U R I — poezii. .Ed. Bucovina, 1943).

în tr 'o p l a c h e t ă p u ţ i n cuprinzătoare , d. E m i î Vora în truneş te s t ihuri insp irate d e c a m p a n i a pe care autorul a f ă c u t - o în Rus ia sov ie t ică . C i t i torul s'ar a ş t ep ta p o a t e l a u n m e s a j a l r ă z -

Factura d-lua E m i l V o r a e s t e şovăe ln i că ; u n e ori p o e m a e s t e în proză, i m p e r f e c t r imată , a l t e ori fac i l i ta tea u n u i c las ic i sm r ă u în ţe l e s î l d u c ia a l că tu irea u n o r s t ihur i puer i l e . D . E m i l V o r a desigur, e s t e u n poet , dar v o l u m u l înalte vânturi n u e s t e u n p a s m a i departe faţă d e c e l e l a l t e

i l JE

care, la v r e m e a lor, au î n s e m n a t o e tapă v r e d nică de s e m n a l a t :

» *' »

A. B O L O H A N : V I O R I L E A Z U R U L U I — Sonete. (Ed. Bucovina Literară, Cernăuţi, 1943).

Sonetu l e s t e u n g e n d e poez ie cu o formă fixă, pre tenţ ioasă , c a r e î n c h i d e în s ine o i d e e sau o s tare suf le tească transf igurată î n p l ă s m u i r e l irică. N u voim da o def in i ţ i e d idact ică p e care d. A . B o l o h a n o p o a t e căuta în orice carte , dar îi v o m a t r a g e a tenţ ia de là î n c e p u t că genu l acesta es te p u ţ i n pr ie ln ic u n u i p o e t debutant . S o n e t u l p r e s u p u n e o certă m a t u r i t a t e poet ică , şi a c e a s t a n u apare d e l à p r i m e l e mani f e s tăr i ; în al do i lea rând, z ă b o v i n d î n sonet , p o e t u l îş i

c laus trează sens ib i l i ta tea s i lu ind-o î n f o r m e ri gide, d ă u n ă t o a r e pentru evo lu ţ ia lui ul terioară, A c e s t e o b s e r v a ţ i u n i l i m i n a r e n u vor să f ie l u a te drept o descurajare , pentrucă d. A. Bo lo han , deş i are o s ens ib i l i ta te monocordă , în cart ident i f i căm r e z o n a n ţ e e m i n e s c i e n e , i zbuteş te totuş i să n e taxeze atenţ ia .

Luminile au murit, de mult, in geamuri, treptat, treptat, ca florile bătrâne, ce trupul şi-l mistuie în fântâne atunci când se. despart, încet, din ramuri.

• Iar umbrele, cu pasul de cadâne, pe umeri de pridvoare pus-au flamuri. Pe grinzi de lemn de brad, pe albe marm.uri amurgul şi cu noaptea să se'nchine. Solemn, un ornic clipele adună iar lămpile, de aur se'nfioară, că umbrele tăinuesc să nu apună. Pe geamuri când perdelele coboară.

,: clipiri din ochii depărtaţi, de lună, . vestesc, că-i sus luceafărul de seară.

S t r o f e l e d - lu i A. B o l o h a n au o s tructură epi-gramatică, cu r i m e fac i l e care d a u p o e t u l u i i l u z ia per fec ţ iun i i formale . A t m o s f e r a e s t e crepusculară s a u f r e c v e n t nocturnă, c u nos ta lg i i r o m a n t i c e şi m e d i t a ţ i i p e m a r g i n e a u n e i f i l o sofii scept ice . N o p ţ i l e v e n e ţ i a n e şi n a p o l i t a n e sunt m o t i v e l e preferate , şi d in e l e n u l ipseş te turburătorul ornic , care-ş i repetă oadenţarea. Chiar în a c e l a ş sonet : , ,Un a m i c ahiiamă n o a p tea î n cetate" şi „Şi 'n t u r n u l v e c h i doar o r n i cu l m a i spune" (Melancol ie , pag . 10). S u n t c â t e v a s o n e t e care cert i f ică î n c r e d e r e a î n e v o l u ţia poe t i că a d - lu i A. B o l o h a n : pr intre acestea , Peisaj autumn (pag. 32) şi Inscr ipf ie veneţiană (pag. 34).

D I N U P I L L A T : T I N E R E Ţ E C I U D A T A . (Ed. Modernă, 1943). — D . D i n u Pi l lâ t , după câ teva colaborări răz le ţ i t e pr in r e v i s t e l e t ineretu lu i ,

debutează c u u n r o m a n . F r â n g e r e a e tape lor d e e v o l u ţ i e normală , c u o î n d r ă z n e a ţ ă af irmare, tocmai în cadre le u n u i g e n care p r e s u p u n e m a . turitate , t rădează o precoc i ta te c iudată . Mai firesc ar fi f o s t ca d. D i n u P i l l â t s ă se oprească la poez ie , sau la s ch i ţă şi n u v e l ă , — s ă p r i v e a s c ă v i a ţ a î n i n s t a n t a n e e l e l i r i smulu i persona l , '<— s a u să o prez in te epizodic , concentra t ş i s e m n i f icat iv . S c h i ţ a şi n u v e l a , p e n t r u u n v i i t o r r o mancier , e s t e che ia d e bo l tă a s t i lu lui ; v i z iunea a n s a m b l u l u i , c u p r i n d e r e a ep ică v i n e . c u t impul . Aceas ta e s te o r e g u l ă g enera l ă p e care a r e s p e c t a t - o şi d. Ione l T e o d o r e a n u , au toru l preferat al d~<lui D i n u Pi l lâ t , ca şi Cezar P e t r e s c u şi M. S a d o v e a n u , p e n t r u a n u p o m e n i d e c â t p e cei m a i reprezenta t iv i m a e ş t r i ai genulu i .

Totuşi , dacă r o m a n u l d - lu i D i n u P i l l â t e s t e izbutit , r egu la p o a t e fi descons iderată .

Ti t lu l aces tu i r o m a n , cu o pre fa ţă de d. Ione l Teodoreanu , d e n u n ţ ă de là î n c e p u t preocupăr i l e autorului . N e a f l ă m în l u m e a b u r g h e z ă a C a pita le i , c u f e t e ş i băe ţ i d e 19 şi 20 ani, c u p r e ocupări sport ive , l ec tur i modern i s t e , aventur i i m p u s e de turburătoare l e c h e m ă r i a l e vârs te i , cu o r is ipă de e n e r g i e fără o ţ in tă prec i să , p e n trucă des t inu l aces tor v i e ţ i e s t e încă ş o v ă e l n i c şi p e n t r u c ă d e n îcâ ir i n u s e arată mira ju l u n e i v o i n ţ e d e înfăptuire . V i a ţ a i n d i v i d u a l ă e s t e l u a t ă la î n t â m p l a r e , ca u n s i m p l u i n c i d e n t î n m a r e a a lcătu ire socia lă . T i n e r e t u l d in r o m a n u l d- lu i D i n u P i l l â t n u - ş i p u n e p r o b l e m e , n u e s t e î n s u fleţit d e idei generoase , n'are convinger i , n u se lasă antrenat d e m a r e l e c u r e n t e a l e t impulu i . In confreria aces tor des t ine , f i ecare îş i u r m e a z ă drumul , ind i ferent u n d e v a a junge .

M anina R â ş o a n u es te u n e x e m p l a r t ip i c al t inere tu lu i burghez . A r e 19 ani, e s t e inte l igentă , sport ivă , degajată , — şi îş i p e t r e c e v e r e l e la C a r m e n S y l v a , c i teş te p e Wilde , Morgan , . H u x l e y şi Proust , f l i r tează î n l o c să iubească , p e n trucă e s t e i ron ică şi scept ică . P r e z e n t a t ă astfel , M a n i n a e s t e t ipul fe te i m o d e r n e d i n l u m e a b u r gheză. N'are n i m i c e x c e p ţ i o n a l , dar f i ind u n t i p reprezenta t iv , t o c m a i pr in b a n a l i t a t e a ei, p o a t e fi e ro ina u n u i r o m a n . Păr inţ i i ei, S o l a n g e ş i I v a n Râşcanu , s u n t n i ş t e rent ier i r idicol i care p r e feră traiul comod, a d u l m e c â n d t o a t e v i c i i l e l u m i i d i n care fac parte . A ş a f i ind, adul teru l e s t e obl igator.

D u p ă l ec tura p r i m e i părţ i a r o m a n u l u i , în care nu s'a î n t â m p l a t n i m i c e x c e p ţ i o n a l , ş i n ic i n u se arată s e m n e că se v a î n t â m p l a , — se p o a t e v e d e a totuş i că d. D i n u P i l l â t e s t e u n z u g r a v al caractere lor şi p r i n aceas ta cartea câş t igă în interes şi f i x e a z ă atenţ ia . D i v e r s i f i c â n d a c ţ i u nea pr in in trarea în s c e n ă a a l t o r personagi i , n e

obl igă să r e c u n o a ş t e m că şi m i j l o a c e l e d e care d i s p u n e în p r e z e n t a r e a l o r s u n t var iabi le . P e Ol impia Vas i l e scu , fa ta ur î tă şi c iupi tă d e v ă r sat, care p r e t i n d e a că c u n o a ş t e t o a t e s e c r e t e l e sexua l i tă ţ i i , i z b u t e ş t e să o caracter izeze în câteva c u v i n t e : u n i n s t a n t a n e u expres ion i s t . P e A -î e x e îl p u n e în contac t cu v i a ţ a în u n a din ace le împrejurăr i fac t i ce care des lănţUe totuş i d r a m a t i s m u l interior . Por tre tu l suges t iv , e v i d e n ţ i ind n u a n ţ e lăuntr ice , de a s e m e n i e s t e izbut i t . Dar tată l lu i A l e x e , m a i o r u l Virgi l Trof im, şi soţ ia a c e s t u i a A l e x a n d r i n a , ce e x e m p l a r e d e c ă zute, în fă ţ i şa te cu răcea la u n u i natura l i s t . Cu acest pr i l e j t r e c e m d e l à portret la r o m a n u l d e moravur i , căci ce ia ce v e d e d. D i n u P i l l â t în v ia ţă s u n t d e o c a m d a t ă n u m a i i n s t a n t a n e e p e care des igur că t i m p u l l e v a ampl i f i ca , l e g â n -d u - l e u n e l e d e a l te le , ca într'o p e l i c u l ă c i n e matograf ică .

D a c ă portre tu l lu i A l e x e , în c a r e d. D i n u Pi l lâ t se f o l o s e ş t e d e o a u t o - p r e z e n t a r e , e s t e î n c ă o dovadă a mobi l i tă ţ i i în t e h n i c a r o m a n u l u i , — p e n s i u n e a C u g l e r de là Predea l , c o n d e n s a t ă şl e x p r e s i v ă , e s t e ea însăş i o sch i ţă i n c l a v a t ă în această carte.

D u p ă o d r a g o s t e ratată a M a n i n e i cu Lau-renţ iu , in trarea în scenă a lu i V l a d i m i r D u m ş a compl i că n e a ş t e p t a t acţ iunea , f ă c â n d u - n e să î n ţ e l e g e m că î n aceas tă l u m e , u n d e n u era n i m i c d e prevăzut , des t ine l e s e p o t a t i n g e şi m e r g e uneor i î m p r e u n ă către u n d e s n o d ă m â n t f i resc Când u l t i m e l e p a g i n i c a d greoi p e t rupul de s inuc igaş al lu i A l e x e , r e t r o s p e c t i v se d e a p ă n ă în m i n t e a i c i t i torului toa tă criza s e x u a l ă a a d o lescente i . S e m n a l â n d aceas tă d r a m ă a m at ins p r o b l e m a centra lă a r o m a n u l u i . F i e c a r e p e r s o nal e s t e turbura t de aceas tă criză, f i ecare o t răeş te febr i l într 'un c h i p var iat , şi d in aceas tă criză se d e s o r i n d e u n a n u m i t fe l d e a fi. Dacă ar trebui să d ă m u n subs trat teoret ic r o m a n u l u i fl-lui D i n u P i l l â t n e - a m opri l a s g u d u i t o a r e a d r a m ă a w e r t h e r i a n i s m u l u i , care l a ado lescenţă , după c u m a fo s t cazul în G e r m a n i a , a p r o v o c a t o a d e v ă r a t ă e p i d e m i e .

D . D i n u P i l l â t a scris u n r o m a n s incer şi u n e ori brutal , şi dacă n'a fos t n ic i ipocrit şi nici preţios, a d o v e d i t că a l ă s a t t impulu i să cearnă şi să decanteze . T r e b u e to tuş i să o b s e r v ă m că t inere ţea es te g e n e r o a s ă şi ideal i s tă , p r e o c u p a t ă de p r o b l e m e care o depăşesc , rea l i zând o c o n di ţ ie spec ioasă a v ieţ i i . O b i e c ţ i u n e a p e care o facem d- lu i D i n u P i l l â t e s t e de a n u fi î n c e r c a t să cunoască şi aces t aspect . M â i n e , p o a t e v a fi p r e a târziu, căci o e x p e r i e n ţ ă t r e b u e d e p ă ş i t ă şi nici d e c u m ampl i f i ca tă . U n e o r i s t i lu l d- lu i D i n u P i l lâ t e s t e a l terat d e repet i ţ i i împovără toare , alteori face conces i i l ips i t e de or ig ina l i ta te m e

tafor ismului , dar şi a c e s t e d e f e c t e sunt retfne-diabi le . In def in i t iv , este foarte u ş o r să dai s fatur i u n u i t â n ă r romanc ier . Dar î n t rebarea care se p u n e es te : v a fi d. D i n u P i l l â t u n rom a n c i e r ? D a t e l e p e care l e a v e m n e î n g ă d u e oare p r e v i z i u n e a des t inu lu i ? R o m a n u l trebuia publ icat , de v r e m e ce a fost scris . P u b l i c â n d u - I . el în scr i e u n prag d e p l ecare şi ast fe l autorul s e p u r g h e â z ă d e o e x p e r i e n ţ ă l i terară. Tră ind în m e d i u l l i terar şi căr turăresc al t a tă lu i său. d. Ion Pi l lât , tânăru l r o m a n c i e r v a a v e a m u l t e de î n v ă ţ a t ; în aces t e condiţ i i , a d ă o g â n d p a s i u n e a şi e n t u z i a s m u l u n e i m u n c i fără zăbavă , d. Dimu P i l l â t v a năzui ca u n v r e d n i c argonaut să fure l â n a d e aur.

* * *

S A N D U TZI G A R A - S A M U R C A Ş : C U L E S U L DE A P O I . Versuri. Ed. Casa Şcoalelor, 1943.

D. S a n d u T z i g a r a - S a m u r c a ş a debuta t în l i teratură f o l o s i n d u - s e d e o e x p e r i e n ţ ă l i t e rară cu totul inedită . F i ind p i a n i s t şi c u n o s c ă tor a n u m e r o a s e compoziţ i i , d - s a a încerca t să t ranspue în poez i e a n u m i t e m o t i v e muz ica le . F o ' o s i n d u - s e d e arta 'cuvântului , poez i i l e sate î n t r u n e a u r i tmic i ta tea ş i a rm o ni a t e m e l o r r e s pect ive şi c o n c o m i t e n t i n t r o d u c e a u al i teraţ i i şi onomatopeii p e n t r u a se apropia astfe l c â t m a i m u l t de muz ică . I n t e r e s a n t e s te că aces te poezi i e rau înso ţ i t e şi de p o r t a t i v e l e e senţ ia l e

a le t e m e l o r muzica le . D i n m o t i v e p e cari n u l e c u n o a ş t e m d. S a n

d u Tziigara S a m u r c a ş n'a d u s m a i d e p a r t e a-ces te e x e r c i ţ i i ca s ă v e d e m oare s u n t m i j l o a ce l e per fec ţ ionate a l e poe tu lu i .

N o u l v o l u m d e versur i . Culesul de apoi, î n t r u n e ş t e o seri© d e poez i i î n c a r e se desbat d i fer i te le transf igurări a l e morţ i i . P o e t u l îş i înrihipuè m o a r t e a person i f i ca tă într'o arătare t r imisă de p u t e r i l e de d inco lo ca să î m p l i n e a s c ă

a n u m i t e v o i n ţ e implacab i l e . H â d ă şi bruta lă , s a u liniştitoaire, pentrucă p o t o l e ş t e t o a t e d u r e ri le şi u s u c ă lacr imi le , ea e s t e sort i tă să î n ă b u ş e or i ce g â n d de răzvrăt ire . In c e l e m a i m u l te poezi i , d. S a n d u Tz igara S a m u r c a ş î ş i an ină insp iraţ ia de c r e n g i l e urs i t e i : a şa a fost să f ie.

a şa au vrăj i t conste laţ i i le , or ic ine i z b u t e ş t e cu suf le tu l descărnat să treacă p e s t e v ă m i l e v ă z duhulu i , v a găsi d inco lo , î n e d e n u l miracu los ,

s u p r e m a m â n g â i e r e . Al teor i poez ia se inspiră d intr 'un s i m p l u i n

cident , ş i e s t e chiar vers i f i carea u n e i î n t â m plări b a n a l e p e s t e c a r e a fâ l fâ i t ar ipa morţ i i . F a z e l e pr in c a r e trece v i c t i m a u n u i a c c i d e n t d e automobi l sunt r e d a t e s implu , descr ipt iv , ca într 'un reportaj v e r s i f i c a t :

„De ce nu s'ar goli vinile din cap : Singur sunt, viaţa singur să mi-o scap '

" 3

— „Repede, sergent, opreşte o maşină ! — „Ridicaţi-l încet, zice cineva, că leşină". Doi lăutari ţigani cu cobză şi vioară, S'pré ce chef macabru din taxi coboară? Fălcîle-mi sunt îngheţate: '' Vorbesc printre dinţi cu glasul jumătate. — „Grăbeşte, la Spital, la Camera de gardă!" Ochii încep să-mi ardă.

' Mâna'nţepenită pe frunte e de lemn. Moarte, acesta-i al tău semn ?"

(Accident de automobil, pag. 33— <34.i

C R O N I C A D R A M A Ş I T E A T R U L

Teatru l N a ţ i o n a l a î n c u n u n a t î n c l i n a r e a tot m a i m a r c a t ă la n o i d e a se c u n o a ş t e o p e r a î n t r e a g ă a scr i i torului d e or ig ină i r landez şi m a t e rial a m e r i c a n O'Neil l , p r i n r e p r e z e n t a r e a i n t e gra lă a tr i log ie i : „Din ja l e s e î n t r u p e a z ă Electra". S'a scr is m u l t despre .această lucrare care a mira t atât ca d i m e n s i u n i cât şi ca mater ia l . D e l à W a g n e r şi H e b b e l , doar P a u l C laude l a m a i a v u t curajul să scr ie p e n t r u u n p u b l i c n e r v o s şi n e r ă b d ă t o r ca cel ob ic inui t as tăz i p r e t u t i n d e n i cu o d r a m ă r e d u s ă l a t iparul ce lor trei ac te scurte , v a s t e săvârş ir i a r t i c u l a t e p e m a i m u l t e cap i to le dramat ice , ce sunt to t a t â t e a p i e se . Iar în trucât p r i v e ş t e mater ia lu l , r e d u s în c e l e d i n u r m ă la o p l a s a r e şi a t i t u d i n e s i m e t r i c ă după m o d e l u l t raged ie i e l ine , e l a fos t v e s t i t ca a d u când renaş terea însăş i a aceste i tragedi i în l u m e a m o d e r n ă / c a p r i m a încercare d e a s e m ă s u r a cu c e e a c e a făcut ant ich i ta tea , d â n d u - s e cu gri je la o p a r t e toa te a d a p t ă r i l e î n c e r c a t e p â n ă a c u m , p e -st i luri le d i fer i te lor epoci , p e a c e l e a ş t e m e . E v i d e n t , lucrarea lu i O'Nei l l e s t e o m a r e î n c e r care i zbut i tă . E s t e î n d r ă z n e a l a u n u i o m de a rea l 'za d in c â t e v a forţe p e care şi l e s i m ţ e a în s tăpânire , o p u t e r e creatoare — e x p e r i e n ţ ă şi f a n t e z i e — î n d e l u n g încerca tă şi m l ă d i a t ă în a l t e lucrăr i ; o dep l ină c u n o a ş t e r e a t e h n i c e i d r a m a t i c e dintr'o î n d e a p r o a p e f r e c v e n t a r e şi m a i a l e s , şi aci a fos t g â n d u l cutezător , c h e m a r e a u n e i lumi e l e m e n t a r e ca cea amer i cană , la r ă b d a r e a ş i a scu l tarea u n e i p o v e ş t i d e p r e s -t ig 'u d a r şi de p r i m e j d i e cu l tura lă d e s a c t u a l i -zată p e n t r u m a r e l e publ ic , dând astfel , î n zac de i zbândă, u n l e g i t i m orgo l iu ascul tător i lor d e a fi l u a t contact , în f e lu l l o r şi p e o f o r m u l ă p e n t r u u z u l lor, cu g r e o a i e l e construcţ i i a l e s p i r i tului e u r o p e a n .

Cred că e s te d e o s e b i t d e î n s e m n a t a se f i x a încă de là î n c e p u t deoseb irea d e zonă p e care n e aşează a c e l a ş t ipar , î n t r e e l ini ş i O'Neil l . E

D a r c â n d m â n a doctorului res tab i l e ş te l i n i ş t ea şi repară so lu ţ ia d e cont inu i ta te a o r g a n i s mulu i , v i c t i m a se trezeş te l a o n o u ă v i a ţ ă , şi a tunc i ideda morţ i i s e spu lberă , p o e t u l g ă s i n d as t fe l pr i l e ju l să a f i r m e că h u m a i moartea î n tăreş te d r a g o s t e a de v iaţă . Şi a c e a s t a e s t e o concluz ie g enera l ă a cărţii cucerită parcă p r i n -tr'o v i z i u n e personală .

N I C O L A E R O Ş U

D R A M A T I C Ă o d i ferenţ iere î n suprafaţă , l ă s â n d toa te c e l e

la l t e m e t o d e d e l u c r u a l e autorulu i m o d e r n : e c l e e c t i s m t ehn ic , s e n s i b i l i t a t e s ch imbată , o r i e n

tare a în trege i lucrăr i să de f inească deoseb irea în a d â n c i m e d e v e c h e a traged ie .

D i n t r e A r g o s şi H i k e n a , l u m e a e x p e r i e n ţ e i e l i n e cupr indea o ar i e re s t rânsă d e evo lu ţ i e . Spre răsări t p e s t e m a r e a cu prafu l d e insu le , hotaru l cel m a i îndepărta t , ho tar eroic şi l e g e n dar era coas ta A s i e i Mic i cu I l ionul ca punct m a g n e t i c . D u n ă r e a s pre nord , era a b i a d e s c i frată şi î n c e ţ o ş a t ă d e n e c u n o a ş t e r e . I n afară d e desooper 'r i le o m u l u i şi a l e săvârş ir i lor lu i , n a tura î n s ă ş i . n u p u t e a să se a d a o g e printr 'o c u n o a ş t e r e d irectă a u n e i d i ferenţ ier i categor ice ce n u ex i s ta . F l o r a şi f a u n a e r a u aproape- a c e leaş i , c l ima ident ică . Ş i ace laş Esh i l care e s t e totuşi u n m a r e p o e t sens ib i l l a p l a s a r e a î n n a tură şi a tmos fera pr ive l i ş t i lor a ac ţ iun i lor sale, c â n d scr ie i n t r o d u c e r e a lu i „ P r o m e t e u înlănţuit ' ' , t rebu ie d e b u n ă s e a m ă să cons tru iască d in î n chipuire , p e t e m e i u l . c i n e ş t ie cărei pr ive l i ş t i d e s tânc i pust i i d in Elada, acel Caucaz d e z n ă d ă j du i t s u b p i c 'oare l e căru ia c l o c o t e ş t e Oceanul . F a ţ ă d e aceas tă re la t i vă re s t rângere a l ocu lu i d e c u n o a ş t e r e şi d e e v o l u ţ i e la cei v e c h i , a ş e zaţ i î n t reg u l c o n t i n e n t al A m e r i c i i d e N o r d care s tă l a d i spoz i ţ ia lu i O'Nei l l şi p e care scri i torul î l fo loseş te . D i n m ă r i m e a şi v a r i e t a t e a aceas ta , d in c u n o a ş t e r e a şi r â v n a m o d e r n ă a a m e r i c a n i lor cu pr iv i re la pr ive l i ş t i l e 1er î n d e p ă r t a t e şi var ia te , şi e x o t i c e p e n t r u europeni , e l r e a l i zează trăsătur i f u n d a m e n t a l e p e n t r u u n e l e p e r sonagi i . E lec tra lui , p e n u m e l e ei P a v i n i a , când se rea l i zează î n dragoste , fără î n ă l ţ i m i şi fără ecour i suf le teş t i , d i n s imţur i o f a c e cu u n f l ă c ă u d e cu loare , într'o că lă tor ie p r i n i n s u l e l e parad i s iace r i s ip i te în o c e a n u l înconjurător . Mişr carea a c e a s t a l argă geograf ică , cu care pub l i cu l e s t e o b i ş n u i t şi p e care o cere, s e l e a g ă şi se. in tegrează cu m o d e r n i s m u l ps iho log i c al p e r s o nagii lor, c e e a c e n u ar fi fos t n ic iodată cu p u -

1 1 4

t inţă în cadrul e x t a t i c şi' re l ig ios a l t raged ie i e l ine ş i î n concepţ ia v ë c h e de barbar ie , î n a fară de grani ţe le ' l u m i n a t e abeene .

R o m a n t i c a amer icană , creatoare pr in f i l m m a i a les de l u m i paradiz iace , s e a d a o g ă d in p r i m u l m o m e n t p e n t r u a deoseb i t ragedia lu i O'Neil l a tâ t ca î n c a d r a r e cât şi ca resortur i suf le teş t i

p e care l e dă, d e cea v e c h e ce i -a s ta t c a m o del . A c i g ă s i m u n a d in a c e l e forţe d e s p r e care v o r b e a m , r e s i m ţ i t e de autor în u r i a ş u l s ă u a-m e s t e c şi în î n d r ă z n e a l a sa d e a i m p u n e l u m e i m o d e r n e v e c h e a t e m ă , î n d e o b ş t e adopta tă de

alţ i scri i tori m u l t m a i l egaţ i de t ipare îngus te , în care v a s t e l e d i m e n s i u n i m o d e r n e nu-şi a v e a u locul . A c e s t e a a r fi consec in ţe le , deoseb i t d e i m por tante d in deoseb irea d e dep lasare în s u p r a faţă a acţ 'unei . S ă c e r c e t ă m a c u m p e c e l e ce duc în a d â n c i m e .

S i m e t r i a cu t r a g e d i a e l ină, ce a s tat î n g â n d u l autorului , e ev identă . A c e l a ş b l e s t e m ca ş i la At'r'izi apasă p e casa Mannoni lor , p e s â n g e şi sp i ţă ce m e r g e d inspre b ă t r â n u l A g a m e m n o n -

Ezra, î n s p r e E l e c t r a - L a v i n i a . A c e i a ş i deoseb ire de s â n g e şi rasă a m a m e i adaosă dintr'o l u m e s tră ină lor, Cl i ternnestra-Chris t ina ; ace laş a -dulter, ace 'a ş i urgie . . Iar c e e a c e d o v e d e ş t e că O'Neil l a c u n o s c u t b i n e . şi a ş t iut să fo lo sească în t o a + e v a l o r i l e de expres ie , .şi d e s u g e s t i e p r o cedeu l e l in , e s t e t e m a pa la tu lu i Mannoni lor , a -şeza tă încă d e l à început , după m o d e l e s h i l i a n î n ros tu l şi f u n c ţ i u n e a lui î n p iesă . S i m e t r i a t emelor , s imetr ia săvârş ir i lor . C e e a c e î n s ă t r e buia t r e c u t p e u n alt p l a n era m e c a n i s m u l î n suşi al g â n d u l u i centra l care dă d i n a m i s m u l

întregea lucrăr i şi a n u m e urs i ta . Ea trebuia c o -borî tă din zborul îna l t al de s t inu lu i e l in , cerul f i ind gol în cred inţa modern i lor . Trebu ia t r e cu tă în carne şi s â n g e şi d e a c o l o răs tă lmăc i tă . Şi .ideile d e b io log ie , de eredi tate , de ras să î ş i fac loc. Aceasta p e n t r u cei l e g a ţ i de u n n e a m . D e a l t fe l faptu l că L a v i n i a păs trează pur i ta tea b l e s ' e m a t ă p â n ă ce casa î n c e p e să s e p r ă b u şească , n u t r e b u i e trecută c u v e d e r e a . Ea, care a suspec ta t ş i a d i spreţu i t m o l i c i u n e a şi f e m i -

. n i ta tea m a m e i sale, n u - ş i c o n s u m ă c h e m a r e a

C R O N I C A D E S T I N U L I D E I L O R . D . N i c o l a e R e ç u ş i - a

creat u n n u m e î n scr isul c o n t i m p o r a n p r i n ce l e trei v o l u m e pub l i ca te p â n ă ier i : Dialectica naţionalismului, Orientări în veac ş i Critică şi, sinteză. î n c e p u t u r i l e s a l e în z iarist ică, p e care n'a f ă c u t - o c a u n s i m p l u profes ionist , ci ca u n o m de convingeri^ î m p i n s î n arenă p e n t r u a contura o a t i t u d i n e ş i a p ă r a o credinţă . R r a f e -

s imţur i lor , t recând c h i a r d inco lo de u n s i m p l u p ă c a t ind iv idua l într 'un p ă c a t d e rassă albă, cu u n o m d e culoare , p â n ă ce n u î n c e p e totul să se d ă r î m e . D r a g o s t e a e i într 'un cadru p a r a diziac d e insulă , e s t e c e a d i n u r m ă ş i c e a ' m a i m a r e t i că loş ie , e s fârş i tu l b io log i c al M a n n o ni lor care p r e g ă t e ş t e s fârş i tu l indiv idual , , sufle- . , t e s c al L a v i n i e i . Ia tă c u m O'Nei l l î m p l e t e ş t e din toate date le p e care l e a r e la î n d ă m â n ă s u b s tanţa aceste i t ragedi i f oar te mar i , de m o d e l a ş i aşezare ant ică , dar d e conţ inut cu totul m o d e r n ,

î n t r u c â t pr iveş t e t ra tarea şi e v o l u ţ i a p e r s o nagi i lor , în func ţ i i l e lor ind iv idua le , toate s t i lur i le creatoare d e o a m e n i , de là ind iv idua l i smul R e n a ş t e r e i p â n ă la s c o r m o n e a l a s t r indberg iană a s u b c o n ş t i e n t u l u i sunt în trebu inţa te , a d ă o g i n d u -se, f i r e ş + e , şi v a g a b o n d ă r i l e p e l egătur i f r e u -d iene . A m e s t e c u l aces ta în m e t o d e l e d e a d e s cifra omul , stă a lături d e ce l la l t a m e s t e c to t a tât de larg. d e îndrăzneţ , al f o rm ul e l o r d r a mat i ce . O'Ne'l l î n ţ e l e g e să f i e benef i c iaru l t u turor f o r m u l e l o r câş t iga te î n toa te l i t eratur i l e şi c u n o s c u t e de el . C â n d v a e l s ingur s'a carac ter izat a fi „t igaia topitorului", în care toa te m e t a l e l e s* a m e s t e c ă într 'un n o u c m a l e a m . U m b r e l e p â n z e l o r de baroc, cad de m u l t e ori p e ac te l e lui , în care s e s i m + e o t e n s i u n e l irică, după c u m l u m i n ă de l en t i l ă n a t u r a l i s t ă d e s c o peră de m u l t e ori a m ă n u n t e în cutare s a u c u tare s i tuaţ ie . R e p l i c a scurtă , e x p r e s i v ă numai , p r i n ea şi p e n t r u ea , m e r g â n d rap id într 'un p a ra l e l i sm n e l e g a t al e x p r e s i o n i s m u l u i , s e adaogă izbucnire ! bruşte , t rădând o e r u p e r e d in a fund , dezech i l ibrând o p r e p a r a r e d e scenă , ce n'a a-j u n s încă la matur i ta te , ca în ce le m a i ch inu i te dram<î a le lui S tr indberg . -.-

O'Nei l l a încerca t să dea, credem, n u o t r a g e d i e e l ină re înv ia tă , ci o v a s t ă p i e să m o d e r n ă , cu săvârş ir i tragice , p e s i m e t r i e c las ică . . S o c o t i m „Din j a l e s'a în trupat Electra", a fi cea m a i î n d r ă z n e a ţ ă şi cea m a i i zbut i tă în ace laş t imp, s inteză d i n tot c e e a c e l i t eratur i l e dramat i ce şi ab i l i ta tea u n u i m a r e ora d e t e a t r u a i zbut i t să î n c h e g e .

I O N M A R I N S A D O V E A N U

M Â R U N T À s ionis tu l scr ie î n s e r v i c i u .comandat. Cel la l t î n dep l ineş te o m i s i u n e . D a c ă î n u l t i m e l e două deceni i , presa noas t ră s'a b u c u r a t de u n suf lu nou, care- i s c h i m b a s e faţa, f e n o m e n u l s'a d a torat une i p l e iade de scri i tori intraţ i în v ă l m ă şag cu o m i s i u n e învă ţa tă d e l à M. E m i n e s c u , de là N. Iorga ş i Oc ta v i a n Goga. D i n nenoroc ire , această e p o c ă revo luţ ionară în s e n s u l u n e i s t ră -

1 1 5

luc i te "înălţări l i terare şi moral© s'a î n c h e i a t şi scr isul co t id ian a r e v e n i t l a u n n i v e l o b i ş n u i t în v r e m e a democraţ i e i i a r ă frâu. Nfu © t impul şi n i c i pos ib i l i ta tea s ă f a c e m procesu l aces te i degradări» D a r v a v e n i u n m o m e n t c â n d r e s ponsab i l i tă ţ i l e se vor l ă m u r i şi c â n d p â n g ă -torii p r e s e i v o r intra d in n o u în anon imat . V ă d acest m o m e n t c u m v ă d r â n d u r i l e p e c a r e l e scriu.

D . N i c o l a e R o ş u a făcut p a r t e d i n p l e iada toc i toare , a scr isului ca m i s i u n e î n s l u j b a i d e i lor card ina l e a l e n e a m u l u i nostru . U n z iar i s t c u puterea d e a depăşi cot idianul , l ă m u r i n d d i n t u m u l t u l lu i l in i i l e d e o r i e n t a r e spre o R o m â n ie m a i a d e v ă r a t ă şi m a i autent i că . I n aceas tă însuş ire era dată atât pos ib i l i ta tea d e a se r i dica la prob leme le , p e care l e d e s b a t e î n c ă r ţile s a l e cât şi aceea d e a intra î n d o m e n i u l crit icei l i t erare e u u n p u n c t d e v e d e r e l i m p e d e şi s igur . Cartea s a cea m a i nouă , Destinul ideilor, î l og l indeş te s u b c e l e două (înfăţişări. Critică l i t erară î n î n ţ e l e s u l curent n u se c u p r i n d e în ea . A u t o r u l v o r b e ş t e d e scri i tori î n c h i p s i n tet ic , d e s f ă c â n d d in opera lor sp ir i tu l d o m i nant îm l egă tură c u semni f i caţ ia v r e m i i n o a s tre .

Destinul ideilor n i -1 arată p e d. N i c o l a e Roşu c a p e u n sp ir i t c u r i o s d e cale mai v a r i a t e aspec te a l e culturi i , de là ş t i inţa m e d i c a l ă la l i teratură ş i de là f i losof ie şi soc io logie la a s t r o logie . Ziaris tul î ş i face l o c d e m u l t e oiri î n ar t i cole scurte , u n d e ide i l e de care s e a t inge sunt n u m a i s ch i ţa te şi c o m u n i c a t e d i n i zvor s e c u n dar. D a r a fară d e aces t e pag in i succ in te , omuî d e g â n d i r e caută s ă n e m u l ţ u m e a s c ă c u largî popasuri s t u d i o a s e asupra u n o r personal i tă ţ i şi prob leme , a l e s e d intr 'o as iduă şi foarte fe luri ta lectură.

I n p r i m u l capitol a l cărţii , in t i tu la t Probleme de idei, au toru l p u n e d i n p l i n la c o n t r i b u ţie c u n o ş t i n ţ e l e s a l e d e m e d i c p e n t r u a d i scu ta cu p a s i u n e luc idă m a r i l e erez i i ros t i te î n n u m e l e ş t i inţe i , c u m a fost g e n e r a ţ i a s p o n t a n e e sau t r a n s f o r m i s m u l . C o n v i n g e r i l e sa le s p i r i t u a l i s te s u n t spr i j in i te p u t e r n i c d e conc luz i i l e s a vanţ i lor m a i noi , d e r e n u m e m o n d i a l , cari a u dat l ov i tura d e graţ ie erezi i lor d i scuta te . U n s t u d i u sol id, ce l m a i v a l o r o s din câ te s'au scr is p â n ă a c u m , d e s p r e doctorul N. C. P a u l e s c u , u n u l d in tre promotor i i d irecţ ie i s p i r i t u a l i s m u lui ş t i inţ i f ic , î n c u n u n e a z ă aceas tă s e r i e d e eseuri . E l e s u n t c u m n u se poate m a i b i n e v e n i te spre a. or ienta p e c i t i torul tânăr , a r ă t â n -diu-i d irecţ ia u n e i în ţe l eger i d r e p t e a m a r i l o r în trebăr i ce se p u n în ş t i inţă , î n l e g ă t u r ă cu or ig inea v i e ţ i i ş i a formelor ei . î n s ă ş i a s t ro lo -«da, m a r e a supers t i ţ i e a e v u l u i d e m i j l o c şi m a i

a l e s a renaşter i i , e în fă ţ i şa tă : î n s e n s modern , oa pos ib i l i ta te d e a d e v e n i o ş t i inţă a o b s c u r e lor i n f l u e n ţ e c o s m i c e a s u p r a o m u l u i .

N ' a m în ţe l e s î n s ă c e caută în a c e s t capi to l şl în aceas tă carte pag in i l e d e s p r e Giordano B r u no , al cărui g a l i m a t i a s p a n t e i s t stă î n contra z icere c u a t i t u d i n e a ob i şnu i tă a autorulu i . D. N ico lae R o ş u are o deoseb i tă s i m p a t i e pentru fi losofia tomis tă , s i m p a t i e e x p u s ă p e l a r g în Dialectica naţionalismului ş i a f i rmată c a t e g o ric şi î n aceas tă carte , recentă . A ş a z i sa f i losof ie a lu i G i o r d a n o B r u n o stă î n s ă l a ant ipodul t o m i s m u l u i şi n u se p o t r i v e ş t e î n t r u n i m i c nici cu doc tr ina lu i N . C. P a u l e s c u , creaţionast în s e n s u l cel m a i creş t in a l cuvântu lu i .

Capi to lu l al d o i l e a cupr inde cons ideraţ i i a s u pra u n o r scri i tori ca D . M e r e j k o w s k y , Dosto-i e w s k y , C e r v a n t e s , U n a m u n o , Cehov , Pap in i , Bergson , M a r c e l Prous t ş i alţii , luaţ i ca pre tex t pentru a d i s c u t a v a r i a t e l e fa ţe te a l e v i e ţ i i .cont imporane . H e n r i B e r g s o n şi Marce l P r o u s t sunt văzuţ i î n l a turea l o r spec i f i că iudaică . Ceeace îi f a c e c ins te autoru lu i , c u n o s c u t p r e a b i n e p e n tru s e n t i m e n t e l e s a l e naţ iona l i s t e , e s t e că nu fo loseş te i n v e c t i v e l e o b i ş n u i t e şi n ic i car icatur izarea faci lă , ci n u m a i demons tra ţ ia d o c u m e n tată ca să re l i e feze t r i u m f u l spir i tului rase i te opera f i losofului şi a romanc ieru lu i , deopotr ivă de „francezi". D . N i c o l a e R o ş u ins i s tă c u d e o sebire a supra lu i D. M e r e j k o w s k y , p e care îl crede ce l mai in tegrat sp ir i tu lu i e u r o p e a n d i n tre scri itori i ruşi . P o a t e f i indcă a scr i s f r u m o su l r o m a n a l lu i L é o n a r d o da Vinc i , Reînvierea zeilor? Căci a l t f e l M e r e j k o w s k y e u n v i z ionar creşt in m a i n e l i m i t a t d e c â t D o s t o i e w s k y însuş i . D u p ă f o r m a gândir i i sa l e d ia lec t ice , e u n h e g e l i a n care, p e cât s e pare , n u e străin de vizionarfctmul i ta l ianulu i m e d i e v a l Ioach im de F ior ; d a r fondul caracter i s t ic a l cugetăr i i sale , — a c e a „s inteză a cărni i cu 1 spiritul", — e spec i f ic ruse sc ş i s e p o a t e ident i f i ca î n secta Duhooorf i lor .

U l t i m u l capi to l a l cărţi i e ded ica t u n o r pro b l e m e d e cultură r o m â n e a s c ă . D . N i c u l a e R o ş u e p r e o c u p a t a ic i c u deoseb ire d e d o u ă ches t iun i : a rasei şi a eredităţ i i î n cuCtură, a m â n d o u ă or g a n i c l e g a t e u n a d e alta. P u n c t u l s ă u d e v e d e re e s t e a c e l a al naiţionalasmului integra l , care n e ind ică în tr 'adevăr izvorul ce l m a i s igur de r e g e n e r a r e a u n e i cul tur i şi d e creaţ ie art i s t ică autent ică .

D u p ă conţ inutu l cărţ i i ş i d u p ă poz i ţ ia a u t o rului , d. N i c o l a e R o ş u s e d i s t i n g e c lar d intre o a m e n i i o u p r e t e n ţ i e d e a scrie cr i t ică l a noi . Are u n or izont in te l ec tua l , p e care ce i la l ţ i nu-1 au, formaţi ' c u m s u n t d e f a c i l u l f o i l e t o n i s m par is ian . Şi are u n s i s t e m de idei , r ă z i m a t pe

1 1 6

o pregă t i re şt i inţif ică, l u c r u faţă (da c a r e confraţi i să i saint inocenţ i . F e n o m e n u l ar t i s t i c şi f e n o m e n u l l i t erar î n spec ia l s u n t c o m p l e x e , ce n u s e p o t l ă m u r i n u m a i c u a jutoru l u n e i form u l e e s te t i ce oarecare , ce s e opreşte la formă. F o r m a e fără îndoia lă c o n d i ţ i a t ehn ică a o p e rei d e artă, d a r e a nu p o a t e e x p l i c a fondul , care e însuş sp ir i tu l opere i . D e a c e e a e s t e t i s m u l e v a d e a z ă m a i t o t d e a u n a în c o s m o p o l i t i s m şi p r o v o a c ă d e s o i î e n t a r e . S ingură cr i t i ca p r e o cupată de f o n d ş i d e spirit, d e ide i l e c e se d e s fac dintr'o operă , e capabi lă s ă or ienteze , adică s ă - ş i î n d e p l i n e a s c ă în tr 'adevăr m i s i u n e a d e a fi cri t ică. D i n g e n e r a ţ i a m a i nouă , d. N i c o l a e R o ş u se a f lă p e a c e a s t ă poziţ ie , p r e c u m din cea anter ioară se a f lă d. profesor D . Oaracostea,

L U C I E N ROMIER, fost m i n i s t r u de s ta t în Actualul regim a l Franţe i , a m u r i t d e curând, îara. c a d ispari ţ . a lu i n e a ş t e p t a t ă sa t rezească ecouri m a i a d â n c i î n . publ i c i s t i ca noas tră . O t e l e g r a m ă i n f o r m a t i v ă t recută în z iare, — şi a-tuta tot ! Ş i totuşi, m o a r t e a l u i R a m i e r m e r i t ă u n c u v â n t de regret a d â n c din partea noastră . N u n u m a i p e n t r u ca l i tă ţ i l e lu i die i s tor ic f r an cez, p r e m i a t d e mai m u l t e ori, n u n u m a i p e n tru î n d e m â n a r a a - i z iar is t ică p u s ă î n d a s b a t e -rea u n o r p r o b l e m e d e cul tură, d e soc io log ie şi de po l i t i că ale sp i r i tu lu i c o n t i m p o r a n , dar m a i a les p e n t r u s e n t i m e n t u l d e d r a g o s t e şi d e î n ţ e legere , p e care n i 1-a arătat ca puţini s tră ini . " L u c i e n Romietr e au toru l u n e i a d in tre c e l e

mai b u n e căr ţ i a p ă r u t e în s t ră inătate d e s p r e România . I n v i t a t î n a n u l 1S30 de d. I. L u g o -şiamu, m i s e pare , p e - a t u n c i subsecre tar d e stat, e l a v i z i t a t ţara î n l u n g ş i în lat, t i m p d e trei luni şi j u m ă t a t e , a v ă z u t oraşe le , câmpi i l e , munţ i i şi ape l e , s'a coborât în s a t e cu o icurio-s i ta t e n e o b i ş n u i t ă la u n francez , la un p a r i -s i a n mai a l e s , şi a scris apo i acea carte i n t e r e santă în tre t o a t e ce l e î n c h i n a t e n o u ă : L e carrefour des empires morts, d i n oare R o m â n i a se r id ică , d u p ă p ă r e r e a lui , ca u n s e m n d e î n t r e b a r e d a c ă v a fi sau n u un m a r e s ta t n o u ân viitor.

Ceeace caracter izează p e L u c i e n R o m i e r î n l egă tură cu no i , spre d e o s e b i r e de al ţ i s cr i i tori şi publ ic i ş t i s tră in i , cari ne -au descr i s în reportag i i grăb i t e şi superf i c ia le , e s t e c ă a c ă u tat c u tot d i n a d i n s u l să ne î n ţ e l e a g ă m a i n t e de a da drumul conde iu lu i . E o n e s t i t a t e ş i s er ioz i tate î n car tea lu i , c e a m a i v a l o r o a s ă a l că tu i tă în chestiune de u n francez. Fireşte, ea c o n ţ i n e destule ' e l e m e n t e ş i cons ideraţ i i , d i s p ă r u t e o -és!t& c u timpul vizitei. L u c i e n R o m i e r a v ă z u t

ţara în epoca r e g i m u l u i na ţ iona l - ţărăn i s t ş i c re d e a c ă o a m e n i i lu i s u n t c h e m a ţ i s ă r id ice la aceas tă răspânt ie a occ identu lu i c u or i en tu l o ţară nouă . D a r d inco lo d e a c e s t e consideraţi i per imate , e i a căutat să a d â n c e a s c ă s e n s u l pei~ sag iu lu i şi s ă p ă t r u n d ă spec i f icul f i in ţe i r o m â neşt i . E par tea pre ţ ioasă a cărţ i i lui,. L u c i a n R o m i e r a v ă z u t v e c h i m e a şi n o b l e ţ e a ţăranulu i nostru, ar is tocraţ ia lu i î n n ă s c u t ă şi ra f inatu l s i m ţ art i s t ic ş i a pre ţu i t c a n i m e n i a l tu l i n t e l i g e n ţ a scăpărătoare ş i m l ă d i o a s ă a poporulu i nostru. A v ă z u t jus t şi m u l t e d i n de fec te l e noastre şi l e - a scris răspicat , cu s incer i ta tea unui pr i e ten , oare :ne vrea m a i s u s d e c u m s u n tem. Dacă , î n c e r c â n d să de f inească re l ig ios i ta -tea noastră, a f ă c u t 'Consideraţii c u totu l a p r o x i mat ive , — f i indcă era v o r b a d e u n d o m e n i u unde u n străin, ea dânsul , m a i g r e u p u t e a pătrunde, — î n s ch imb, s u n t a t â t e a p a g i n i s trăluci te în câre suf le tu l r o m â n e s c se og l indeş te ou recunoş t in ţă .

E i n t e r e s a n t să a m i n t i m că u n e l e d i n consi deraţ i i l e s a l e s e î n t â l n e s c o u a c e l e a a l e lus H e r m a n v o n K e y s e r l i n g , d i spărut şi e l n u de mult , care, î n cartea s a D o s Spektrum Europas, n e - a î n c h i n a t u n a d m i r a b i l capitol . Ş i u n u l şi altul găse sc că spir i tul scăpărător a l r o m â n u lui n u e o m o ş t e n i r e la t ină , ci una. b izant ină, deşi a m â n d o i recunosc la t in i ta tea noastră . Cons ta tarea aceas ta î l d u c e p e K e y s e r l i n g la concluzia că poporu l r o m â n e s i n g u r u l c a r e ar p u tea î n vi i tor , să creeze o c iv i l izaţ ie şi o cu l tură

. neobizant ină, p e c â n d R o m i e r n u v e d e n ic io perspec t ivă d inco lo d e cons ta tare .

A f a r ă de p a g i n i l e lu i H e r m a n v o n K e y s e r ling, d i n t r e cărţ i le s cr i se d e s p r e no i — aceea a d i l e tantu lu i i ta l ian T e r r a n o v a e desgus tă tor de superf ic ia lă cu toată b u n ă v o i n ţ a ei ne l imi tată , - s u n t două, c a r e d e p ă ş e s c in teresu l z i le i : Le carrefour des empires morts a lui L u c i e n R o m i e r ş i Rumănien von heute a profesorului Walter H o f f m a n n .

Cartea g e r m a n u l u i e o m i c ă enoiicliopedie, care i n t r o d u c e p e c i t i torul d e p e s t e h o t a r e în m e d i u l şi ins t i tu ţ i i l e R o m â n i e i , scrisă c u că l dură re ţ inută p e n t r u a n u şt irbi c e v a d i n o-b iee t iv i ta tea şt i inţ if ică. S u c c e s u l e i s e m e n ţ ine cont inuu. S'a bucurat p â n ă a c u m de c â t e va ediţ i i în zec i d e m i i d e e x e m p l a r e ş i e, deci , cea m a i cet i tă carte d e s p r e R o m â n i a . A c e e a a lui L u c i e n R o m i e r e o î m b i n a r e d e impres i i proaspete cu o ser ioasă î n c e r c a r e d e def in ire a suf le tului r o m â n e s c . P u b l i c u l francez, m a i p u ţin curios d e v i a ţ a depăr ta tu lu i popor d e l à D u năre, a l ă s a t - o să s e îngroape î n pr ima e d i ţ i e .

D a r p e n t r u f r u m u s e ţ e a ei, p e n t r u a d e v ă r u rile c u m p ă n i t e p e c a r e l e r o s t e ş t e despre noi .

" 7

m e m o r i a autoru lu i ei m e r i t ă u n o m a g i u f ier binte , iar o m u l , c a r e s'a s t i n s î n nenoroc irea patriei lui , o a d â n c ă şi în lăcr imată părere d e i.T„ ..... rau.

* * T H . C A P I D A N a s trâns î n v o l u m i n o a s a

carte Limbă şi cultură o s er i e d e s tud i i var ia te d in d o m e n i u l l ingv i s t i ce i . T r e b u i e o b s e r v a t delà început că n u e vorba d e lucrur i ce s'ar adresa n u m a i spec ia l i ş t i lor în f i lo log ie ; a u t o rul, erudi t foarte preţui t în mater ie , e p r e o c u pat a ic i de p r o b l e m e l e m a i largi şi m a i g e n e rale, ce s e r idică d in c â m p u l v a s t a l aceste i ş t i inţe şi p o t in teresa p e or ice o m d e cultură. Ast fe l , l i m b a cons iderată ca o r g a n i s m v i u şi ca e x p r e s i e speci f ică a spir i tu lui naţ ional , s u r p r i n să în c o n t i n u a e i t rans formare şi i n i n f h u e n ţ e i e p e care l e suferă d in a t i n g e r e a c u a l t e l imbi , const i tu ie p r o b l e m e d e î n s e m n ă t a t e cul turală genera lă , ce n u p o t fi t r e c u t e cu v e d e r e a . D . Th. Capidan l e c o n t u r e a z ă î n l inii largi , cu s i guranţa o m u l u i fami l iar izat c u e l e şi c u l i m p e z i m e a unui scriitor, care ş t i e să l e c o m u n i c e tuturor cu o spr intenea la d e spir i t , c e n u m i c şorează n i m i c d in grav i ta tea lor. A c e a s t ă c la ritate lat ină, oare n u prea e însuş irea erudi ţ i lor, f o r m e a z ă f a r m e c u l pr inc ipa l a l aceste i cărţi , care în fă ţ i şează lucrur i l e ce l e m a i a v i d e într'o f o r m ă agreab i lă şi a trac t ivă .

O a l tă ser ie de p r o b l e m e r id icate s tă î n l e gătură c u ceeace d. Capidan n u m e ş t e „ u n i t a tea l ingv i s t i că europeană", uni ta te p r i m o r dială , dar ipote t ică , d in care a i zvor î t d i v e r s i ta tea graiur i lor cont inenta le . P r e o c u p a r e a e ac tua lă azi, c â n d se v o r b e ş t e d e pos ib i l i ta tea une i uni tăţ i po l i t i ce a Europe i .

U n lucru ce s tă la i n i m a autoru lu i e a t e n ţia p e oare o dă l imbi i a r o m â n e , cons iderată în or ig inea e i , în înrudir i le cu a lbaneza , î n i n -f lu i enţe l e rec iproce c u bu lgara s a u c u greaca şi turca. Metoda comparată , ap l i ca tă cu o a d e vărată virtiuositate, sugerează o s u m e d e n i e d e idei şi de ipoteze ce l u m i n e a z ă p â n ă departe , î n a d â n c u r i l e p r i m a r e ale l u m i i ba lcanice . C o n ş t i inţa d e r o m â n a autorulu i , care pu l sează î n toa te aces t e a d m i r a b i l e pagin i , n u - 1 î m p i e d i c ă to tuş i s ă respec te ob iec t iv i ta tea şti inţifică. . ..

.Vo lumul s e î n c h e i e cu o evocare a gen iu lu i f i lo logic c a r e a fost H a s d e u , cu u n ca ld d i s curs o m a g i a l p e n t r u S e x t i l Puşcar iu , c u o cr i t ică foarte v i v a c e a impres i i lor d e călătorie î n

.Macedonia a le lui D . B o l i n t i n e a n u şi ca o r e l ie fare a importanţe i lui D a n i i l M o s c o p o l e a u u l p e n t r u cul tura aromână . ., I m p o s i b i l de rezumat , L i m b ă şi cultură e o m i n u n a t ă in troducere a nespec ia l i ş t i l or î n s e crete le ş t i in ţe i l imbi i , scr isă d e iun învăţat ,

care sè mişcă în largul orizont al f i lo logie i c o m parait.

* * D E S P R E ••'PERIOADA S L A V O N A î n i s tor ia

şi î n cu l tura noas tră , publ i că d. P. P. P a o a i t e -s c u u n foarte i n t e r e s a n t s t u d i u î n Revista Fundaţiilor Regale d in Ianuar ie . Contrar p ă rerii g e n e r a l e că a c e a s t ă per ioadă ar î n s e m n a o n e n o r o c i r e p e n t r u d e s v o l t a r e a noastră , ţ l -n â n d u - n e în loc şi s e p a r â n d u - n e de b i n e f a c e ri le occ identu lu i , au toru l d e m o n s t r e a z ă că s l a -v o n i s m u l a fos t o n e c e s i t a t e de terminată d e s tarea soc ia lă şi po l i t i că a poporu lu i nos tru în ce l e nouă v e a c u r i cât a durat aceas tă per ioadă. In locu l af irmaţ ie i că s l a v o n i s m u l a fost caua» întârzier i i noas tre culturale , d. P . P . P a n a i t e -s c u s u s ţ i n e că n'a fos t decât e f ec tu l aces te i întârzieri . C i t ă m : „Cul tura s l a v o - b i z a n t i n ă n'& î o s t cauza p e n t r u oare soc ie ta tea r o m â n e a s c ă » r ă m a s m u l t e v e a c u r i într'o formă d e v iată s i m p l ă şi patr iarha lă , ci t o c m a i d i m p o t r i v ă ; a fost e f e c t u l aces te i f o r m e de v ia ţă , datorit împrejurăr i lor e c o n o m i c e . Ea a fost expres ia a d e c v a t ă a aces tu i s t a d i u a l desvo l tăr i i n o a stre istorice".

A u t o r u l ara tă c ă s l a v o n i s m u l e d e p r o v e n ienţă s u d - d u n ă r e a n ă ş l d e dată anter ioară î n temeier i i pr inc ipate lor r o m â n e . F a p t u l e ă • s e găseş te l a f e l i n b i ser ica t r a n s i l v ă n e a n ă d o v e deş te că e anter ior ch iar năvă l i r i i ungur i l or în Ardea l . S l a v o n i s m u l î n b i ser ică şi în v i a ţ a de gtat e o înt ipăr ire a dominaţ i e i bu lgare d i n v r e m e a când n o i nu ' a v e a m î n c ă formaţ iun i pol i t ice proprii . D . P. P . P a n a i t e s c u îl de f ineş t e ca o f o r m ă p o p u l a r ă d e l imbă s l a v o n ă a c u l turi i or todoxe b i zant ine . . D a c ă B i z a n ţ u l r e p r e zenta u n m a x i m u m d e înf lorire teo logică , f i l o sofică, ş t i inţ i f ică ş i l i terară, s l a v o n i s m u l n a î m p r u m u t a t d i n aceas tă cu l tură decât latura convenab i lă s tadiului d e d e s v o l t a r e a u n e i - s o cietăţi agrar-patr iarha lă , aceeaş i l a s l a v i i s u d -d u n ă r e m şi l a noi . Cu l tura a p u s e a n ă , s u s ţ i n e autorul, n u s'a p u t u t înrădăc ina la noi î n e v u l m e d i u , n u din. pr ic ina s lavon i smul i , ci f i indcă era o cul tură super ioară , c r e a ţ i e a u n e i s o c i e tăţi e v o l u a t e — cetăţ i le • c o m e r c i a l e , — care h u c o r e s p u n d e a pa tr iarha l i smulu i nos tru . Abia- în veacu l X I X , când soc ie ta tea noas tră a e v o l u a t spre burghez ie , s'a d e s c h i s d r u m u l in f lu ienţe i occ identa le .

C u demonstraţ i i d e caracter is toric ş i soc iu-logic, autorul susţine,: contrar tuturor. , 'părerilor d e p â n ă acum, că s l a v o n i s m u l . n'a fost o p i e dică în desvoltairea noas t ră culturală , c i . o fază necesară . ; . . • .»•.

P r o b l e m a e, des igur , m a i s tu foasă , şi .mer i ta să f ie d e s b ă t u t ă p e . l a r g , . ..

;xx8

U n l u c r u î n s e m n a t , de care t rebuie să ţ i n e m s e a m ă î n aceas tă d i s c u ţ i e e s t e că nu exista propriu zis o cultura slavonă medievală. A d e văru l a o e s t a î l a f i rm d e tre i a n i î n c o a c e în confer in ţe l e pub l i ce , t ipăr i te apo i î n Gândirea şi î n d i scu ţ i i l e i n t i m e a l e A c a d e m i e i R o m â n e , u n d e a m p r o p u s chiar ins t i tu irea u n u i p r e m i u p e n t r u o lucrare care să-1 d o c u m e n t e z e . S l a -v c m s m u l e c e l m a i s t er i l f e n o m e n d e p s e u d o cul tură , î n t r u c â t n u e x i s t a n i c io operă creata d e el, care să jus t i f i ce u n g e n i u s l a v o n . S l a v o -n i s m u l ë o însuş i re s erv i l ă a laturi i populare d in - m a r e a cu l tură b izant ină , c u m foarte b ine o b s e r v a a. P . p . P a n a i t e s c u . E l se r e d u c e în e sen ţă la o l i m b ă şi l a u n a l fabet , p r i n in t er -rhacuul c ă r o r a iam a v u t l i turghia bizant ină, cărţ i le d e sp ir i tua l i ta te m o n a h a l ă şi p e .-cele popu lare , to t de or ig ină b izant ină . - I>ece dar, c a popor or todox , n 'am l u a t aces t e

l u c r u r i d irect d e l à B izanţ ? E o c h e s t i u n e la care r ă s p u n d e î n p a r t e d. P a n a i t e s c u c â n d vor beşte d e -condiţiile po l i t i c e anter ioare î n t e m e i e rii pr inc ipate lor . D a r odată î n t e m e i a t e , f i resc l u c r u a r fi fos t s tab i l i rea u n u i contact cul tural d irect c u Bizanţul , care f u s e s e „ P a r isul e v u l u i m e d i u " şi a cărui a m i n t i r e s trăluc i toare t ră i e ş t e p â n ă azi î n fo lk ioru l ro

mânesc . N'a fo s t pos ib i l p e n t r u c ă s t a t e l e r o m â n e s'au cons t i tu i t t o c m a i în p r e a j m a p r ă buşiri i imper iu lu i bizant in . A c e a s t a , cred, e o cauză pr inc ipa lă p e n t r u care contactu l n o s t r u cu m a r e a cu l tură b izant ină a r ă m a s s ă se tacă m a . d e p a r t e pr in in t ermed iu l s . a v o m s m u -lui . S ă m a i a d ă u g ă m superst i ţ ia m e d i e v a l ă ca l i m b a s l a v o n ă ar fi fost o l i m b ă sacră î m p r e u n ă c u g r e a c a şi lat ina, supers t i ţ i e d e care n e - a m e l iberat î n epoca m o d e r n ă , dar care dă inuie încă în ramano-catoi i -c ism, p e n t r u l a tină, l a grec i p e n t r u e l ină şi l a s l av i p e n t r u s lavonă .

Es t e iarăş i o c h e s t i u n e d a c ă u n contact d i rect e u B i z a n ţ u l n e - a r f i î m p i n s l a u n s tad i u m a i î n a l t . d e creaţ ie cul turală . N e l ipsea m e diul pr ie ln ic . S o c i e t a t e a noas t ră patr iarhală era cu totul a l t ceva decâ t ierarhizata ş i ra f inata soc i e ta te b izant ină . N e l i p s e a u şcol i le , c a r e for-

"mează p ă t u r a in te l ec tua lă ş i s t i m u l e a z ă e n e r g i i le creatoare . D o v a d a contrară o a v e m în D i m i t r i e C a n t e m i r ş i î n N i c o l a e Milesou, cari , t ransplantaţ i în m e d i u l in te l ec tua l b izant in , a u putut fi persona l i tă ţ i l e care s u n t şi care n'ar f i e x i s t a t în m e d i u l r o m â n e s c al vremi i .

As t fe l , e p r o f u n d n e s e r i o a s ă a s e r ţ i u n e a că or todox ia ar fi n e a p t ă d e cultura super ioară î n comparaţ i e cu rOmano-ea to l i c i smul oare, : p r e c u m se ştie, to t d in B i z a n ţ îş i trage substanţa . Celor cari n e v o r b e s c e u u ş u r ă t a t e de cul tura apuseană , de care a m fi fost l ips i ţ i d in pr ic ina credinţei n o a s t r e răsăr i tene , t rebuie să l e s p u

n e m că aceas tă cultură occ identa lă in f loreş te ab ia î n veacur i l e X I I şi X I I I , d u p ă cruc iade , a~ d ică d u p ă contactu l d irec t c u B izanţu l , ş i î n tr'o v r e m e c â n d poporu l n o s t r u a b i a î n c e p e sa f ie s e m n a l a t c a e x i s t e n ţ ă istorică.

E m e r i t u l d - lu i P. P. P a n a i t e s c u c ă o bună p a r t e d i n lucruri le , c e s t a u î n l e g ă t u r a c u p r o b l e m a culturi i n o a s t r e în trecut , l e - â ' p u s în l u m i n ă a d e v ă r a t ă p r i n a t e s t s t u d i u b o g a t n u n u m a i ca d o c u m e n t a r e , d a r ş i c a ide i f e c u n d a

* * *

C A L E N D A R C R E Ş T I N . C o n c e p u t e ca e n c ic lopedi i d e f o r m ă popu lară a l e a n u l u i , .cal e n d a r e l e s a u a l m a n a h u r i l e aU intrat în . t r a di ţ ia noas t ră cu l tura lă , î n d e p l i n i n d funcţ iune? u n o r Cărţi d e c i t ire p e n t r u popor. Tradi ţ ia ye* c h e s e p ă s t r e a z ă şi azi c u înc l inarea da s p e c i a l izare a a c e s t e i ca tegor i i d e t ipări turi după s tratur i le s o c i a l e către- care se î n d r e a p t ă - î n deoseb i s a u c u i n t e n ţ i a de p r o p a g a n d ă î n f a v o a r e a ins t i tu ţ i e i c a r e a l c ă t u e ş t e a l m a n a h u l . V a l o a r e a lor i n s t r u c t i v ă şi e d u c a t i v ă var iază deci de là caz la caz.

D i n c â t e n e - a u sos i t p â n ă a c u m , v r e d n i c de remarca t e C a l e n d a r u l creş t in , ed i ta t d e M i tropol ia B u c o v i n e i . Ti t S imedrea , i erarhul c ă r turar, a f ă c u t ape l la scr i i tor i d i n a f a r ă ca a c a d e m i c i a n u l N i c o l a e P o p e s c u , P a u l Ş ter ian , Cons tant in N o i c a şi S e r g i u Mate i Nica , -şi. -a a lcătui t u n a l m a n a h d e ţ inută l i terară d i s t i n să , c u m e de a l t f e l şi ace la , m a i uşor t ipărit , p e c a r e l i a scos z iarul Bucovina.

A f l ă m d i n Ca lendaru l c r e ş t i n o v e s t e înbueU-rătoare : ce l ebru l î ndrepta r d e cred inţă r ă s ă r i teană, Mărturisirea ortodoxă a lu i P e t r u M o vi lă , v a f i ed i tată î n l i m b a g r e a c ă d u p ă m a nuscr i su l af lător i a B ib l io teca N a ţ i o n a l ă d i n Par i s . Sarc ina aceas ta m e t i c u l o a s ă ş i - a u - l u a t - o p ă r i n t e l e profesor N i c o l a e P o p e s c u şi păr in te l e mi tropol i t Ti t S i m e d r e a însuş , c a r e publ i că Î D a l m a n a h s tud iu l in troduct iv , c e v a însoţ i a-ceastă ed i ţ i e . S t u d i u l acesta , r edac ta t într'o form ă conc i să şi într'o l i m b ă de cal i tate r e m a r c a bilă, organ izând t o a t e d a t e l e v e c h i ş i no i , c e p r i v e s c istoria aces t e i cărţi de v a l o a r e e c u m e nică , e o r e v e l a ţ i e d in p u n c t d e v e d s r e a l d i s c ipl inei ş t i inţ i f ice . V lăd ica Tit a p u b l i c a t - p u ţin, d a r ceeace a dat l a i vea lă poartă pecatia'Ciheà r i g u r o a s e cercetăr i . O s u g e s t i e d e s p r i n s ă d in p a g i n i l e s a l e e s t e a c e e a a re introducer i i în ş c o l i l e s e c u n d a r e a Mărturisirii ortodoxe Că' ob iec t dogmat ic . A ş a a fos t î n î n v ă ţ ă m â n t u l rounânesc p â n ă m a i deunăz i , c â n d m a n u a l e m u l t m a i p a l ide fa ţă d e f o r m u l ă r i l e e i p r e g n a n t e a u ' î n l o cu i t -o . :- c

* * *

A P O L L O N I U S C R I T I C U L , c a r e s e m n e a z ă şi V l a d i m i r S t r e i n u într'o r e v i s t ă Kalende, n e

n o

s tropeş te ou i n s u l t e f i indcă n u a d m i t e p ă r e r i le n o a s t r e despre M a i o r e s c u s a u d e s p r e E u g e n L o v i n a s c u . C ă n u l e a d m i t e n i c i o p a g u b ă . C e e a c e v r e m să s u b l i n i e m î n treacăt e p a u p e r tatea l i t erară a u n o r .publicişti d e so iu l prezent , cari s e î n c h i p u i e s c ident i f icaţ i c u M a i o r e s c u ş i v o r să-1 a p e r e c â n d n u e n e v o e şi c u m n u e cuv i inc ios . A s e m n a l a , c u m a m f ă c u t - o no i , că M a i o r e s c u a p r o f e s a t a t e i s m u l s a u a pract icat f r a n c m a s o n e r i a n u e u n l u c r u c a r e s ă p u n ă p e ce l ebru l cr i t i c î n s i tuaţ ia d e - a fi apărat , f i indcă e l î n s u ş a ţ i n u t s ă f i e aşa . Că a c e s t e ide i ş i a l te le 'la fe l , d i n ac t iv i ta t ea lui , s u n t p e r i m a t e , d a c ă i e r a p o r t ă m 'la n o u l spir i t a l Europe i , n u încape n i c i o îndoia lă . P e n t r u o rev i s tă d e o r i e n tare c r e ş t i n ă e o dator ie s'o spună . D a r d a c ă totuşi c i n e v a ţ ine să apere a s e m e n e a ide i î n n u m e l e maioresc iani ismului , e o b l i g a t s'o f a c ă în s t i lu l şcoale i c a r e a fost , î n p r i m u l r â n d p e n t r u a n e d e m o n s t r a n o u ă , c a r e n u s u n t e m m a i o r e s -cieni , c ă a c e a şcoa lă e încă v iab i lă .

I n l o c d e aceas ta , A p o l l o n i u s î ş i p u n e m â i n i l e în şo lduri şi e m i t e d in g u r a cr i t i cuţu lu i e x p r e s i i ca u r m ă t o a r e l e : prostie, călugăr beat, crusta Ignoranţei, blindat serios în contra oricărei inteligenţe şi argumentări, revistă de mofteologie literară, (asta a r f i să f ie „Gândirea" !), ignoranţă agresivă şi pângăritoare, etc.. . .

Ia tă c e e a c e n u m i m p a u p e r t a t e l i terară a u n u i biet pub l i c i s t c a r e n'a î n v ă ţ a t de là M a i o r e s c u măcar u n l u c r u îintr'adevăr v iab i l : m ă s u r a î n expres i e , f i indcă d e m ă s u r a î n j u d e c a t ă nic i vorbă n u p o a t e fi, judecata a s c u n z â n d u - ş i obrazul f a ţ ă d e a c e s t l i m b a g i u d e apo l lon ică p l ă c in tăr ie beo ţ iană .

D a r cr i t icuţul nostru , care a s u d ă să a j u n g ă şi el l ă m a i mare , n u şt ie s ă scr ie m ă c a r g r a m a tical . E l n u c u n o a ş t e s ensu l 'cuvintelor ş i scrie despre „ sch i sma l i terară a l u i M a c e d o n s k i " — fa ţă de M a i o r e s c u ! E l n u ş t ie să acorde sub iec tul c u p r e d i c a t u l : „doi a n o n i m i publicase c â t e o not i ţă". E l n u c u n o a ş t e consecuţ ia t impuri lor ; „când n u semna a f irmări m a i curajoase c u p s e u d o n i m u l Luc i l iu , va împrumuta d i n p u b l i c a ţ i i l e tovarăşi lor". E l n u p o s e d ă art icu laţ i i l e s i n t a c t ice : î m p o t r i v a interz icer i i a m a i t u t u r o r f o r m e l o r d e cultură". El scr ie a n a p o d a : „revis ta s e arată d irec toru lu i ca s i n g u r a publ icaţ ie" , „ M a c e d o n s k i ş i a i să i n e f i m d conformaţi abstract", „ in teresantă în re fer ire la l i t era tura franceză", „exac t i ta t e cristalografieă", „d irec ţ i u n e opozită celei din Iaşi", „abia in traseră deabinelea în c irculaţ ie", şi a şa m a i departe .

Într 'un ar t i co l d e c â t e v a pag in i , u n m o r m a n d e mons truoz i tă ţ i ! Şi b i e t ù l A p o l l o n i u s cr i t i cuţu l vrea să n e î n d r u m e z e în n u m e l e lu i Maiorescu!

R E V I S T A T I N E R E T U L U I ed i ta tă d e oficiui educaţiei tineretului, e o pub l i ca ţ i e of ic ia lă , d e s tul de l u x o a s ă , c u reproducer i de artă şi c o l a boratori d i n l u m e a didact ică . E a v r e a să î n d r u m e z e i n i m a şco lăr imi i spre m a r i l e idea lur i p e r m a n e n t e a l e r o m â n i s m u l u i . E u n l u c r u n e c e s a r n u n u m a i c a a tare , dar ş i î n l e g ă t u r ă c u a n u m i t e e v e n i m e n t e din u l t i m i i ani , c a r e a u fost d e n a t u r ă s ă a b a t ă su f l e tu l t inere tu lu i delà p r e o c u p ă r i l e s ă n ă t o a s e . Ş c o a l a a 'trecut î n ace i t i m p printr'o ec l ipsă dureroasă . N'a t r e c u t m u l t de a tunc i ca rău l să se v i n d e c e şi i m p u l s u r i l e să se d o m o l e a s c ă suf ic ient . E n e c e s a r ă î n c ă o p u ternică a c ţ i u n e de pur i f icare . D e s p r e lucru l a-ces ta v o r b e ş t e c u autor i ta te c u v â n t u l M a r e ş a l u lui că tre t ineret , t ipăr i t în n u m ă r u l 7 al rev i s te i .

C e e a c e s e p o a t e o b s e r v a d e o c a m d a t ă e s p i r i tul m ă l ă i e ţ î n c a r e e redacta tă p u b l i c a ţ i a şi o a n u m i t ă co loratură po l i t i că a co laborator i lor . N'are ce c ă u t a a ic i n u m e ca a l d - lu i Pcim-p i l i u Constantinescui , apo log i s t a l e v r e i m i i în l i teratură şi al pornograf ie i . D a c ă a fost u n n a ţ i ona l i sm d e g e n e r a t de care t r e b u e să f e r i m t i neretu l , to t as t fe l e u n d e m o c r a t i s m d e g e n e r a t c u c a r e n u t r e b u e să-1 i n f e c t ă m din n o u . Intre aces te e x t r e m e , locu l une i educaţ i i s ă n ă t o a s e e ace la al u n u i n a ţ i o n a l i s m creş t in , că tre r e a l i z a rea căru ia t r e b u e să n ă z u i e î n t r e a g a şcoală r o m â n e a s c ă . A c e a s t a n u se p o a t e f a c e c u ide i n ă s truşn ice ca a c e e a că E m i n e s c u a fos t u n „un i versal i s t" în artă ş i că e t n i c u l n u e o b u n ă sursă d e insp ira ţ i e l i t erară , c u m s u n t învăţaţ i şcolari i în n u m ă r u l d e faţă . Şi tot astfel , e d u c a ţia re l ig ioasă n u s e p o a t e f a c e c u ar t i co l e d e zorientate c u m e a c e l a a l d-dui V l a d i m i r S t r e i n u d e s p r e P i e r r e Grengoire , u n zurbag iu med ieva l , l ă u d a t f i indcă a bat jocor i t p e P a p a şi c l eru l francez . L i t e r a t u r a f ranceză a re a tâ tea f iguri e x t r a o r d i n a r e , d intre c a r e s e p o t a l e g e e x e m p l e e n t u s i a s m a n t e p e n t r u t ineret , a l t e l e d e c â t a v e n t u r i e r u l p r o p u s d e d . in spec tor ş c o l a r d i n nefer ic ire .

Corpul d idac t i c e n u m e r o s şi î n z e s t r a t c u d i s t inse t a l e n t e n e c o m p r o m i s e , d in care s'ar p u t e a cons t i tu i o f a l a n g ă de co laborator i p e n t r u a-ceastă r e v i s t ă necesară .

N I C H I F O R C R A I N I C

ANUL XXIII Nr. 2 FEBRUARIE 1944 12e

• • • » • • • • • • • M • • M • • • • • • • • • • + ^ • • • • • • • • • • • • • • • »

P e n t r u m i n e . . .

v e t i a v e a m e r e u

2 0 d e a n i ! C i * w p . M * te

Uaala «oaMi « > < t m , M f i M M * 4 * L m l i i 4 c a M 4 « N k ; ' f > | # % » t j ' u • % / C T l I J i l / * * r f > r —«ftHi. l a a i a 4 a n l w , • a t e a a f l a t r a t k M M K i W m i i f » « «. V U A M n A i T C | I î f M W C Î X Wf * l v t » a t t * a t a a i a r parai m w *m»rafta a M -

b a t M t a n i f a p t a « c w « > M i 4 t o M i H t M « * « «

ACEST MINUNAT TRATA- ^ ^ • w w . . ^ u .w :: i a t a M a a a a a s * t m a l a t a r a Şf%* «a a a r i a a a i 9w. J e * W M _ _

à J C M T ^ U I A B f > C A C T Z T I « I t f a r H * , • » > • 4 * d a a l a t i r i t i r » • * a a » PTMMMM 4 » U * r « , •

M c r a I w » n i A R u c A d i A Z J < w . j « ««h >• « » u a a u » a j n r t n a » » « i i » • • « > » » . - •

U w a ' a a « L w M « « r i 4 * • f » | H r * « t * * — • • ! » < » a a l » » a a a i "

« M a r W f l a f W M a 4 a a a c a i a » r a m l » w a l 4 a * • * • » t ^ W f a - •

a a r l ţgMLhifcojmja aantata* f a a a a a a ftfeata a > l ş a a f f a a a t ^ a a t t a W ?

ferfwfo-J a s M a l 4 a a t a M t a «i 4 a k a t v a a a f a puatataWL O < "

t l e ţ a r a a « U * o 4 a * a l t a f e ' a a a t a a * w> a p i t a W a a a — a a a t j . V

t a a a M t o a a w a *«a m « J s l f o r a 4 e t a a i t a t a g 4 a r c U l l n a r W j "

URODONAL PĂSTREAZĂ TINEREŢEA

^ Ï Ï ^ ' ESTE UN PROOUSxC^

• • • • • • • • • • • • f ••• M • • M • M M M • • • M M M • • • M • M M M M • M M M M • • • • M

P L A R U X f l A I S J F ) I F * , ) \ P L * * ^

L E I 1 0 0 . - V I X a I ^ * ^ J L Â ^ U X A i L E I 1 0 0 . -A P A R E O D A T Ă P E L U N Ă

G R U P A R E A R E V I S T E I : L U C I A N B L A G A , V A S I L E B Ă N C I L A , Ş T E F A N B A C I U , D A N B O T T A G. B R E A Z U L , A U R E L D . B R O Ş T E A N U , A L . B U S U I O C E A N U , S E P T I M I U B U C U R , O L G A C A B A D . C I U R E Z U , M A R I E L A C O A N D À , l O N C O M A N , | N . M. C O N D I E S C U , A R O N C O T R U Ş , N . C R E V E D I A , D E M I A N , A R H I T E C T I. D. E N E S C U , G H E R G H I N E S C U V A N I A , G E O R G E G R E G O R I A N , R A D U G Y R , N. I . H E R E S C U , P E T R U P . I O N E S C U , A L . M A R C U , f G I B I. M I H A E S C U , N I Ţ Ă M I H A I , B A S I L M U N T E A N U , D O N A R M U N T E A N U , V I C T O R P A P I L I A N , CEZAR P E -T R E S C U , I O N P E T R O V I C I , I O N P I L L A T , V I C T O R I O N P O P A , G R I G O R E P O P A , D R A G O Ş P R O T O P O P E S C U , N I C O L A E R O Ş U , I O N M A R I N S A D O V E A N U , D . S T À N I L O A E . F R A N C 1 S C Ş I R A T O , O C T A V Ş U L U Ţ I U , G. T U L E Ş , E M I L I A N V A S I L E S C U , T U D O R V I A N U , P A N . M.

V I Z I R E S C U , V . V O I C U L E S C U , GH. V R A B I E

REDACŢIA : NICH1FOR CRAINIC, STR. VASILE CONTA Nr. 5. BUCUREŞTI 7 «niniiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiniiiiniHiiiiniMiMiiiiMiMiiiiiiiiiiiNiiiiMiiiiHininiMiMini!iiimMiniiiiHii»HatiiHiiiiniiiiiiiiiiiii>iiiiiiiiiiiMii,lMin|..|. • i .

A U A P Ă R U T :

I. P I L L A T

TRADIŢIE Şl LITERATURĂ

Eâ. „ C a s a Ş c o a l e l o r " P r e ţ u l 3 0 0 lei

N I C O L A E R O Ş U

DESTINUL IDEILOR

E d . „ F u n d a ţ i i l o r R e g a l e " P r e ţ u l 4 0 0 le i

V I C T O R P A P I L I A N

MANECHINUL LUI ICOR

E d . „ F u n d a ţ i i l o r R e g a l e " P r e ţ u l 250 lei

V . V O I C U L E S C U

DUHUL PĂMÂNTULUI E d . „ F u n d a ţ i i l o r R e g a l e " P r e ţ u l 300 lei

••ii«ii»iiiinii«ii«inn«ininiiimininiigininininii«ininii ^•ii»ii»iiiii«ii«ii»ii»ii»ii«ii»i.»)iii>»M»i>iiii»tin»i)iiii»miiiii»iiiin)i»n«ii»ii«ii»ii»ii»ii»ininn«n«ii»i4«ii«.i»< a„ a i,ti-

ABONAMENTE : 1 AN 1000 LEI ; PENTRU INSTITUŢII ŞI ÎNTREPRINDERI « 3000 LEI ANUAL

IN STRĂINĂTATE: 3000 LEI ANUAL

ADMINISTRAŢIA : STRADA DOMNIŢA ANASTASIA No. 16, BUCUREŞTI I

E X E M - fk M f \ Ï Ï J 1 7 A E X E M P L A R U L 1 « Z % l % | l i l f ^ f W fjk P L A R U L l e i ioo .~ 1 J L a ^ J . J L ^ . M m J t J T m l e i ioo .~ T I P O G R A F I A Z I A R U L U I „ U N I V E R S U L " S T R A D A B R E Z O I A N U N o . 23—25. — B U C U R E Ş T I

înregistrat Reg. Corn. No. 437|932 C. 14.819.—16.It.944

http://16.It.944

Date post:	29-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

ROMÂNIA ŞI GERMANIAdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/... · Iar un loc de Evagrie...

Documents