Sc r iso r i nefranoate nu se primeacu. — Manuscripte nu se retrămitu.
S E P R E N U ME R A :la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.
NB 5 8 . Sâmbătă în 2 8 Aprile (10 Maiit) 1 8 8 4 .
Braşovu în 27 Aprile (9 Maiu).înainte cu câteva amă semnalaţii nisce
articuli apăruţi în organul ü partidei naţionale a Saşilorii din Transilvania „Siebenbürgische-deut- sches Tageblatt, “ car! ni s’au părută importante, pentru-că indică direcţiunea politicei săsesc!.
,,Trebue se ne apérámü!“ acesta dice „Tageblatt“ este devisa politicei Saşilorii ardeleni pentru viitorulii celii mai apropiaţii.
Este clarii şi neîndoiosii, că unu poporü, care e atacatü în drepturile sale, în esistenţa sa— trebue sé se apere. Dér cum sé se apere ? Ce tactică sé observe ca apărarea lui sé aibă suc- cesă?
Hic Rhodus.......... Saşii ardeleni au din vechime renumele de prudenţi şi circumspecţi. Nu voimii sé cercetăm ii acum până íncátű este jus tificatu acestű renume prin politica ce au urmat’o ei în trecutü. Trecutulű aparţine istoriei şi istoria va judeca asupra lui. Astă-(Ji înse Saşii stau faţă cu dura necesitate a presentului, care se cuprinde în cuvintele „Trebue sé ne apărămii.“ Şi în vechime au fostű ei de multe-orî constrînşi de a se apérá, dér atunci avéu cetăţuiele lom tari, unde se adápostéu şi arme de ajunsü în arsenalele lorii. Era uşom pentru Saşi a se apérá de după zidurile cetăţilorii lorü, dér atji aceste ziduri sunt derîmate şi grea este năvala ce-o dă asupră-le duşmanulfi esistenţii lorü naţionale.
Sunt timpuri şi situaţiuni candü unű poporü care se numără între „beati possidentes“ face bine sé fie prudentű şi circumspecţii, pentru ca sS-şi conserve bunurile, ce le stăpânesce. Sunt înse caşuri destule în istoriă, cândii drepturile şi libertatea unui poporü au fostü ameninţate şi cându nu i-ar fi ajutatü nici unu felii de prudenţă,, décá i-ar fi lipsiţii energia şi resoluţiunea propriei apărări.
Organulü Saşilorii se vede că scie sé apre- ţieze destulü de bine deosebirea intre tactica de odinióra şi aceea ce i se impune a(Ji naţiunei săsesc!, căci se íncéroá a combate părerea acelora dintre Saşi, cari sus^nű, că a face oposiţi- une guvernului ínsémná a părăsi tradiţiunile istorice ale Saşilom, cari au mersü totdéuna cu guvernulü. „Da,“ 4ice fóia Sibiiană, „au mersü cu guvernulü cându acesta a respectatü legea, dér au mersü în contra lui, cándü a violat’o“ şi adauge: „Bine sé ne însemnămii, că astăcfi nu ne mai remâne alta, decátü sé ne apérámű fă- céndü oposiţiune guvernului, care voiesce acum sé ne iea şi dreptulü de disposiţiune asupra a- verii universităţii, ce ne este garantatü prin lege f ne impune prefecţi ca Banffy la Bistriţa şi Bethlen la Sighişora....“
Acelaşi organü declară, că cea mai mare gre- ţflft ar fi, décá Saşii arü conlucrá cu partida d-lui Tisza séu cu-o altă partidă din dietă la strîm- torarea naţionalităţilor^
Fórte adevératü. Conlocuitorii noştri Saşi printr’o asemenea procedere, aliându-se cu duşmanii esistenţei individuale a popórelorü nemaghiare din patriă, ’şi-ar pierde dreptulü ce’lü au înşişi la acéstá esistenţă, şi şi-am subscrie astfelü
tinţa de rnórte, mergéndü pe urma conaţionalilor lorü din Ungaria, pierduţi pentru ger- tnanismü.
Acésta o vede şi o simte ori-ce Sasü înţelegătorii şi nepreocupatü şi „Tageblatt“ corespunde numai unui sentimental generalii, cândii protestézá în contra însinuărei că politica sáséscá ar fi unilaterală şi că ? ’ar ţinâ nici o séma de asuprirea celorlalte naţionalităţi nemaghiare.
Modulü înse prin care organulü naţionalii săsescii crede a accentua solidaritatea Saşilorii cu celelalte popóre asuprite din patriă, nu ni se pare nici decum satisfăcătorii. Acésta anni declarat’o deja în numérulü nostru dela 19 Aprile.
Vorbimü, se ’nţelege, din punctü de vedere alii politicei săsesci. Décá este ca apérarea Saşilorii sé aibă unii resultatü practicii, atunci, după a nóstrá părere, Saşii trebue sé caute puncte de atingere cu celelalte naţionalităţi. A dice, cum face „Tageblatt,“ că apărându-şi propriele lorii drepturi Saşii apérá totodată şi drepturile tuturorü celorlalte naţionalităţi, nu ínsémná încă a ieşi de faptü din posiţiunea isolată, ci ne dă numai a înţelege, că la casü candü nu şi-ar puté singuri ajuta, Saşii ar fi dispuşi sé se alăture la celelalte naţionalităţi.
Tesa ce-o susţinii colegii noştri din Sibiiu nu e valabilă nici pentru motivulü, că se póte fórte uşorii íntémplá şi avemü în privinţa acésta şi caşuri precedente ca de esemplu Saşii se alégá astfelü de mijlóce de apărare a drepturilorű lorü, prin car! se lovéscá mai multü séu mai puţinii, directü séu indirecţii în celelalte naţionalităţi con- locuitóre.
Avemü înaintea nóstrá unü esemplu recenţii, care destéptá bănuielile nóstre. Scimü că din nenorocire nu toţi Saşii împartii vederile celorü dela „Tageblatt“ şi o mare parte din ei sunt încă de ideă, că drepturile Saşilom se potü susţine numai pe conta nóstrá a Románilorü.
Acéstá fatală ideă a adusü asupra Ardélului tóté nenorocirile de cari suferimü dela 1865 în- cóce. — Dér se nu ne depărtămii dela temă.
Câteva (Jile după ce au apăruţii articulii memoraţi în „Tagblatt“, cetirămii în „Neue freie Presse“ din Viena, dela 5 Maiii, o corespondenţă datată din Sibiiu, din a căreia cuprinşii sé vede mai ántáiü, că ea este scrisă de unü Sasü bine iniţiaţii în mersulü afacerilorü săsesci; alii doilea, că nu este inspirată de guvernü.
Corespondentulü constată, că super-intenden- tulü bisericei evangelice Dr. G. de Teutscli şi cu corniţele Saşilorii Dr. M. Brennerberg se află în Pesta spre a se sfătui cu guvernulü asupra afacerilorü bisericesci, şcolare şi politice ale Saşilom din Ardealü şi esprimă speranţa, că prelatului sâ- sescii îi va succede a aplana divergenţele din nou ivite, apoi urmézá aşa:
»E de dorită împăciuirea în interesulă bine înţelesă ală ambeloră părţi. Se aruncămă numai o privire asupra stărei politice, naţionale şi culturale a Ardélului, şi vomă recunósce îndată, câtă importanţă are poporulă să- sescă în acéstá ţâră. Elementulă română progresézá pe ană ce merge şi ocupă nou feremă. Românii Ardeleni facă cu-o consecinţă rară politică de pasivitate faţă cu statulă ungară; ei suferă ori-ce violenţă, se supună pentru că trebue, dér îşi crescă copiii în principii de an- tipatiă contra statului. Celă ce călătoresce prin ţinuturile române séu convine cu Români, acela póte esperiâ lucruri surprin^étóre şi pline de învăţămentă în acésta direcţiune....«
»Faţă cu acésta stare de lucruri Saşii sunt elementulă acela, care susţine statulü. De aceea n’amă pu~ tutü nici-odată înţelege pentru ce guvernulă ungurescă
pune atâtea piedici Saşiloră. Saşii nu ţîntescă se se facă stăpâni peste Ardéla cu atâtă mai puţină peste Ungaria ; ei n’au nici vre-o vecinătate periculósá, şi cu numărul ă loră de abia 200,000 nu potă fi nici-decumă a- meninţători şi periculoşi statului ungurescă. Şi cu tóté aceste Saşii nu potă ajunge la o consolidare şi la ună minimum de administraţiune independentă restrînsă în universitatea naţiunei săsesci.«
Punemü aceste réndurl în vederea colegi- lorü noştri dela „Tageblatt“ din Sibiiu, şi îi lă- sămii se judece singuri asupra clevetirilorü de feliulü acesta şi îi rugámü se ne spună în tótá sinceritatea décá ei credü că prin asemeni pro- cederi se potü apérá cu succesii drepturile Saşilom şi se póte asigura esistenţa individuală a elementului sásescü din Ardélü?
ScirI telegrafice.(Serv. part. alii »Gaz. Trans.«)
Londra, 9 Maiu. — în fabrica din apropierea oraşului Ayr, în Scoţia, s’a întâmplată a^io esplosie de dinamită; patru pers6ne au fostă omorîte.
Viena, 9 Maiu. — La 10 ore s£ra a sosită aci trenulu separată cu cadavrulu împărăteşti Maria Anna. Generalii, corpulu oficerescu, mi- nistrulu de răsboiu, demnitarii curţii erau adunaţi la gară, unde era aşezată şi o companiă de on6re. Apoi s’a transportată cadavrulu la palatu conformă ceremonialului. Pe strade furnica mulţime de 6meni; numer6se case aşezaseră stoguri de doliu. La orele IV U a sosită conductulu la paiaţă, unde s’a datu binecuvântarea de cătră preotulă palatului.
Quebeck, 9 Maiu. — Vaporulă „State of Florida“ s’a isbitu la 18 Aprile cu barca „Po- nerna“ în apropiere de Noulu Brunşvigu. Amândouă s’au cufundată. Călătorii şi <5menii de serviciu au scăpată pe barca „Teresa.“
Felicitări la adresa n6stră.B ă r l a d ă , 5 Aprile 1884.
Stimate amice!Primesce şi din partea mea sincere şi căldurose
felicitări pentru frumosa şi folositorea decisiune ce aţi luată de a publica ,,Gazeta“ în tote dilele. Vă ureză ca întreprinderea se vă fiă încununată de meritatulă succesă.
Până acum lucrarăţi în via, pe care bătrânii o sădiseră şi o cultivaseră, şi în timpuri multă mai ane- voiose: se aşteptâ dela cei tineri să facă ună pasă mai departe.
Dumne4ău să vă ajute. ionu Popescu.C e h u l ă S i l v a n i e i , 22 Aprile.
Vă gratuleză că prin străformarea »Gazetei* în (Ji- ară cuotidiană, aţi împlinită dorinţa tuturoră Româniloră adevăraţi. Floriană Cocinnă, adv.
R e m n i c u l ă - S ă r a t ă , 24 AprileVină a dâ espresiune bucuriei ce amă simţită, vă-
(Jendă că aţi făcută ca »Gazeta Transilvaniei“ să apară (Jilnică.
Vă felijită din totă inima şi dorescă ca ideile naţionale ce le propagaţi şi apăraţi cu atâta virtute băr- bătăscă, să prindă rădăcini adenci în inima Româniloră şi să aducă câtă mai curendă r6dele dorite.
Dr. Octaviană Blăşianfi.Ş e r m a ş ă , 15 Aprile.
Primiţi felicitările mele pentru împlinirea celei mai fierbinte dorinţe a naţiunei române, de a vede ună cjiară cuotidiană română în Austro-Ungaria!
Să trăiţi la mulţi ani. Alecsandru Maiortt, preoţii.
Mulţămindu din totu sufletulă pentru aceste încuragiătore doveqfi de simpatiă, dorimu ca urările, ce ni se facă să nă făcute într’unu c6su bună! -------------
Cronica (JLilei.Comisiunea consiliului comunalii vieneză, însărci
nată cu supravegherea cimitireloră, a hotârâtil să se publice concurşi* pentru facerea unui monumenta, ce se va ridica pe mormântulu nenorociţiloră dela Ringtheater.
*Dela 1 Martie până la 30 Aprile a. c. au emigraţii
din Ungaria 3583 pers6ne, cu destinaţiunea la America.*
Se vorbesce că corpulii alii 12 de armată îşi va esecuta manevrele din ăstii anii împrejurulă Sibiiului.
*în ţinutulii Cluşiului a căcjută petră de mărimea
unei nuci. Arborii fructiferi, viile şi florile au suferiţii multă stricăciune, sămânâturile de tomnă însă aii suferită fOrte puţinii.
*M. Sa monarchulii Austro-Ungariei a trimişii sul
tanului ca darii unu mare sarcotagu de valdre, găsitii în anulii trecut ii cu ocasiunea săpăturilorii din insula Rodii.
*La manevrele de tdmnă ce se voră ţine în câm-
pulii Marchei şi la care va asista şi M. Sa împăratulă, voră lua parte Corpulii 10 de armată din Brunn, o parte din Corpulii 2 din Viena, şi Corpulii 5 din Pojonii, cu totulii peste 20,000 de omeni.
*Comisiunea din Cluşiu pentru esaminarea profeso-
rilorii de scolele medii face cunoscuţii, că cei cari au terminatii studiele universitare înainte de 1880/1, potii depune esamenele de profesorii după norma cea veche.
*în gimnasiulu iesuiticii din Calocia, în Ungaria, se
f a c e p r o p a g a n d ă pentru noua congregaţie a Sf. Maria unde se vede că se primescii şi şcolari. In acestă societate au întratu 6 tineri, cărora însuşi directorulii le-a atârnată medalii pe peptii. Şcolarii din clasa 8, căpă- tândă cunoscinţă despre enciclica papii, au daţii promisiunea în scrisii că nu vorii fi nici odată membri vre-unei societăţi secrete. Acestii legământă s’a pusii pe hârtiă şi s’a cetitii în biserică înaintea altarului; după aceia s’a depuşii în mâna iesuitului R o s t y , care a ţinuţii unii discursii înfocaţii.
Se vede de aci că iesuiţii sciu dresa pe copii încredinţaţi lorii; nu înţelegemii însă cum pote fi valabilăo declaraţiune a unorii tineri nematuri încă.
*P. Marcovici, aleşii de unăcji episcopii alii Banyalucei,
s’a sfinţiţii la 4 Maiu în biserica Franciscaniloră din Viena, de cătră nunţiulă-archiepiscopă Vannutelli.
*în săptămâna trecută i s’au furaţii episcopului ro-
mano-catolicii din Mostar, Buconyici, peste 8000 fiorini. S ’au arestatei mai multe persone bănuite dimprejurulu său.
*
Parlamentulii românii ’şi-a reîncepută lucrările Joi la 26 Aprile.
*
Complectarea materialului de răsboiu costă pe Fran- cia 2 V8 miliarde. Până la 1 Decemvre 1884 s’au cheltuită 2 x/i0 miliarde; mai suntu prin urmare 276 milione de cheltuită, din care ministrulă de răsboiu va cere pentru anulă viitoră 85 de milione.
*Din Filipopole se scrie, dice „Telegrafulă“, că miş
carea irredentistă se accentueză în Rumelia orientală din di în di.
*
F O I L E T O N U.
ftutulii cu comorile.Novelă poporală.
(Urmare.)
Lucrulă acesta le folosesce forte multă, pentru că jucându-se, nu numai că îşi deprindă şi întărescă slăbuţele puteri trupeşei, dar îşi deprindă totă odată şi puterile sufletesci.« Afară de acesta preotulă aduse şi exemple din grădini, pe cari le vâcjuse cu ochii, şi binefacerile acestoră aşezăminte le dovedi atâtă de limpede, în câtă Alexandru, luminată pe deplin, îi întinse mâna (|icendu-i, că planulă acesta trebue să se aducă în îndeplinire.
Din estă minută Alexandru se cugetâ mereu cum să încâpă lucrulă. Mai întâiă se înţelese cu bravulă învăţătorii B u c u r ă , care se căsătorise de curândă. Soţia acestuia, ajutată de bărbatulă ei şi de Irina, se învoi să ’şi ia asupră-şi îngrijirea copilaşiloru. Alexandru vorbi cu Ciupercă, care avea o odae mare. De altă dată acesta în tote Duminecile erâ îndesuită cu băutori şi jucători de cărţi, — acum stetea părăsită şi golă. In dosulă casei, ca şi căutată anume, se aflâ o grădină largă, care putea sluji cum trebue pentru jucăriile băieţiloră. Mai vorbi Alexandru cu deregetorii satului, cu cei trei-decî şi doi din societatea secretă şi cu alţii mai mulţi din comună. Preotulă îi stâ pretutindenea în ajutoră cu sfatulă şi cu fapta.
După ce se pregătiră tote bine, într’o Duminecă
Acelaşi tjiară află, că regele Serbiei Milană va dao amnestie generală, cu scopă ca să atragă în ţâră pe radicalii împrăştiaţi prin peninsula balcanică şi cari facă multă rău Serbiei.
*
,,Figaro“ anunţă, sub-reservă, că în curéndü se va logodi fiica comitelui de Paris cu ună archiduce.
*
„Marele Orientă“ ală Italiei şi coloniiloră italiane a adresată tuturoră lojeloră francmasone din lume o circulară, ca în comună sé ia o atitudine şi sé lucreze în contra enciclicei papei.
*Aprópe tóté familiile mohamedane din ţinuturile
tureesci, cedate Greciei, au emigrată în Asia mică.*
Guvernulă statului Queretaro, în America, a luată disposiţiunea ca sé se ridice ună monumentă în loculă unde a fostă împuşcată Maximiliană, împăratulă Mexicului.
*Universitatea din Edinburgă, în Scoţia, şi-a serbată
dela 15— 18 Aprile jubileulă de 300 de ani. Cu acestă ocasiune s’au numită d o c t o r i de o n ó r e mai mulţi profesori de pe la diferite universităţi.
*
In cerculă electorală ală Coşiognei, comitatulu Cluşiului, suntă aleşi delegaţi pentru conferinţa generală din Sibiiă d-nii: Dr. Au r e l ă I s a c ă din Cluşiu şi l o n ă S i m i o n a ş i ă din Deva.
Pregătiri de serbare in munţii apuseni.î n t r e g al de 25 Aprile (7 Maiă.)
Bine-voiţl, domnule Redactorü, a publica în colónele stimatului (}iarU) ce redactaţi, acesta corespondenţă :
Trei decenii şi jumătate trecură de cándü poporulü română, adunată pe câmpulii libertăţii, a proclamată, libertatea naţională şi adevărata frăţietate pe basa egalei, îndreptăţiri. Trei decenii şi jumătate trecură de cándü amü scuturată lanţurile iobăgiei şi o nouă posiţie ne-amü creată.
ţ)iua cea mare, în care a résáritü sórele libertăţii pentru noi, este (Jiua de 3 (15) Maiti. Acésta sântă <ji şi noi Muntenii din comuna In- tregalde ne-amu. decisíi a o serba cu solemnitate, aducéndü jertfă lui Dumne4eu în amintirea neuitaţiloru luptători pentru libertate şi egala îndreptăţire cu celelalte naţiuni. Vomă servi şi unu parastasu în amintirea eroilorü Bărnuţu, Iancu, Balintü şi ceilalţi, Acésta <}i serbând-o cu totă solemnitatea, vomă (Jice apérátorilorü causei nóstre, cari nu mai sunt în viaţă:
Dormiţi în pace umbre, martiri ai Românimei Ce-aţi îngrăşată pământulă cu sânge de eroi!Eră cătră cei ce acum se luptă cu arma
legii vomă (}ice: înainte cu Dumne(Jéu, că noi vé vomü urma!
lónü Nestorü, parochă. Iónü Domşa, ínvét.
Riciu, 23 Aprile 1884.Domnule Redactoră! Erî în 22 Aprile a. c , amă
avută în comuna n6stră Riciu (Ji de bucuriă, 4*» în care adunându-se preste 350 Români din diverse părţi, şi unii ce nu se cunosceu mai înainte, s’au salutată cu salutarea propriă Românului: ,Cristosă a înviată!* De pe faţa fie-cărui putea să citescă ori-eine, şi înainte de a’i spune, putea să scie orî-care, că elă doresce ceva, şi
după amâdi, tiindă adunată eră sătulă întregă, Alexandru păşeşte înainte şi începe astielă:
»Omeni buni! Norii de fumă şi sulurile de flăcări cari le-aţi vădută deunădile în Purcăreni, ne-au dovedită în modă înspăimântătoră, câtă este de primejdiosă a lăsâ băeţii singuri, câtă e diulica de mare, fără nici o supra- veghiare. Aduceţi-vă aminte de înfricoşata mórte, care a răpită fetiţa unui săteană, cândă biata copilă s’a înne- cată în bâltoca de gunoiu neacoperită. Vi s’ar puté spune încă multe nenorociri de acestea şi multe altele se potă încă întâmplă. Am cetită unde-va următorea întâmplare: 0 mamă avea de lucru câte-va césuri afară din casă. Ce sé facă în timpulă acesta cu băeţica de doi ani? Nu avea pe cine se lase cu densa. Ce se gândesce femea nostrâ? 0 înfăşură bine şi o légd ţâpănă în legânuţă. Pe urmă sé depártézá liniştită. Copila, plânse şi se svercoli până a adormită. Căndă se íntórse ínsé muma şi voi sé între în casă, etă se ’ntâlnesce ’n uşă c ’ună porcă ală vecinei, plină de sânge . . . Aler- gândă la legănuşă, găsi copila sfâşiată . . .
»De aceea, ca se încunjurâmă asemenea nenorociri, aideţî, sé facemă cum facă şi ’n alte comune. Acolo ómenii cuprinşi cu lucru a căsă séu la câmpă şi cari, prin urmare, nu potă îngriji singuri de copii loră, îi tră- mită în sată la o femeiă cu minte. Asta îi îngrijesce, le dă mâncarea trămisă de părinţi, se jócá cu ei şi îi ţine în bună rânduială până cătră sără.«
Alexandru desfăşură lucru din firă în pâră. Propunerea lui le plăcu mai multora, cu deosebire plăcii partea în care se dicea, că asta nu va costâ alt-ceva, decâtă mâncarea copiiloră. Ciupercă dete odaia şi grădina pe
dâcă-lă întrebai, că ce doresce, ce voiesce, cu cuvinte sincere spunea, că doresce a trăi în patria acésta împreună cu popórele conlocuitóre în pace, armoniă, iubire, frăţietate, egalitate şi dreptate; şi nu vré nici de câtă a asupri pe vr’una din diversele naţionalităţi, séu religiuni, dérá nu va suferi ca sé fie strivită din partea altei naţionalităţi séu religiuni, v0rsându-şî şi sângele pentru naţionalitatea şi religiunea sa.
De şi amă cjisă, Domnule Redactoră, că popoulă adunată la conferinţa numită a fost entusiasmată în termini înalţi, totuşi purtarea poporului nostru în entusias- mulă séu supremă a fost esemplară, la ce ne provocămă sé contrazică, décá nu e adevără, domnulă solgábiréu Dózsa Elek, carele a fost de faţă la decursulă şedinţei nóstre.
Conducerea adunărei nóstre avemă sé o mulţumimă domnului Anania Trombitaşă, fără a fi cunoscută mai înainte la noi; dérá cuvintele sale ce le-a pronunţată în mijloculă nostru cu ocasiunea adunărei, credă că au fostă résplátite cu cele ce i s’a (Jisă în ţaţă »sé tráiéscá* de mai multe ori, şi luândă parte în conducerea aface- riloru nóstre şi domnulă R. Fogaraşi, i esprimămă re- cunoscinţă şi dorirnă, ca şi pe viitoră sé se pună în fruntea afaceriloră nóstre naţionali românesci. Cu cari amă onóre a subşterne copia protocolului din 10/22 Aprile 1884. Ioană Mauu jun.
proprietarü.
Protocolü.Din 10 (22) Aprile 1884.
Luată în conferinţa alegétorilora români aderenţi la partida naţională română din partea inf'eriórá a comitatului Muieşă-Turda, cercurile electorali Mureşă-OşorheiO, Acaştaiău, N. Sereda, ţinută în Riciu.
1. Intrunindu-se în urma convocărei de dto 17 Aprile a. c., alegétorii români din süsü numitele trei cercuri în numévü de 350, în şcola conf. gr. cat. din Riciu, membrulă comitetului ad h o c domnulă Anania Trombi- taşiu salută în numele acestui comitetă pe alegétorii a- dunaţi, şi propune, ca conferinţa sé se constitue ca atare alegându-şi birou.
1. Conferinţa alege prin aclamaţiune de preşedinte pe o. d. parochă din S.-Martină I0nă Ba l i n t ü , érá de notară pe d. Augustină A 1 d e a din Bozedă.
2. Deschi4endu-se ordinea <}ilei membrulă confe- j rinţei Rudolfă F o g a r a ş i face următorea propunere:
Alegétorii români din partea inferiórá a comitatului ‘ Mureşă-Turda, că parte intregitóre a partidei naţionali române, primesce principiulă de solidaritate în tóté acţiunile politice ale acestei partide şi se constitue pe basa f progrmei statorite în conferinţa generală din Maiă 1881 pentru ună p^riodă de alegeri dietall într’ună clubü de partidă, care institue ună comitetă esecutivă din 15 membrii.
Totă-odată aceşti alegétori recunoscă necesitatea, ca, spre statorirea ulterioreloră acţiuni în sensulă programei partidei, sé se convóce o conferenţă generală la care alegétorii români din acesee trei cercuri voiescü a participă prin câte doi delegaţi din fié-care cercü, aleşi \ de conferinţă.
3. Membrulă conferinţei d. Eremia L ă d u ş a n ă, ac- ; ceptândă în principiu propunerea d-lui R. Fogaraşi, propune ca delegaţiloră ce se voră trimite la conferenţă generalăa partidei naţionale române sé li se dé instrucţiunea, ca în fiitórea conferinţă sé represente ideia de activitate îu cestiunea alegeriloră dietale, precum şi acéstá conferinţă íntrégá sé se esprime pentru activitate.
lângă o chiriă fórte cumpétatá, ér ténéra soţiă a lui Bucură se făgădui, că, pe lângă o simbriă amésuratá, ia asupră-şi sarcina d’a îngriji de copii. Chiria şi simbria hotărîră cu toţii sé se acopere din lada satului şi din dăniile câtor-va omeni mai cu stare. Celă puţină sé se facă o încercare.
Vorbi şi preotulă cu multă înţelepciune şi evlavii. »Nu este bine,« dise dânsulă, »ca băeţii cu cari D-deu a binecuvântată pe părinţi, sé-i lăsămă sé eréseá selba- tici ca vitele. Din contră, sé-i deprindemă de vreme cu supunere, iubire şi cu frica lui D*4eu. Isusă Christosü înc’a (Jisă: Lăsaţi pruncii să vină la mine.«
In sfârşită vorbiră şi câţiva fruntaşi mai pricepuţi, cari părtiniau propunerea. »Noi avemă păzitori de cai,« diceau aceştia, »de boi şi de oi, de-oparte ca vitale a nu facă păgubâ, de alta, ca sé nu le mănânce fiérik sélbatice. De ce sé nu îngrijimă celă puţină totii aşa şi de copii noştri?«
Astfelă se ’nvoiră cu toţii asupra planului, remâ- nândă în voia fie-căruia a se însciinţâ cu băeţii la învăţă- torulă Bucură.
La începută erâ mică numărulă copilaşiloră încre- duţi noului aşec|ământă. Pilda unora ínsé atrase şi pe ceilalţi, mai vârtosă fiindcă chiar şi unele familii alese încă-şi trămiseseră copiii acolo.
In sfârşită soţia lui Bucură fu silită să-şi iaşii ajutore pe lângă sine, cari se ’mbiarâ a veni fără nici ol plată pe rândă. Irina şi Alexandru se áré tară asemenea! fórte sîrguitori, pănă se puseră tóté în bună rénduéláji totă astfelă şi bunulă părinte şi alte gazde de trébá din sată. La începută multe mame alergară sé véc|á, ce faci
Punândă d. preşedinte la votare acâstă propunere a d-lui E. Lăduşianu, nu o sprijinesce nimeni.
Punăndâ preşedintele la votare propunerea d. R. Fogaraşi de sub punctulu 2. alfi acestui protocolâ seprimesce cu unanimitate.
4. Punendu-se la ordinea dilei alegerea comitetului esecutivâ a mai susă numitelorâ trei cercuri electorali, prin aclamaţiune se alegâ următorii 15 membrii:
1. Vasilie H o s s u prot. M. Vasarheiu. 2. Radu F o g a r a ş i propr. în Nisarteu. 3. Dumitru Mâ n u com. în M. Oşorheiu. 4. Zaehariă B a c i u preot gr. or. în Nasna. 5. Ionii C. C o d â r c e a propr. în Oroiă. 6. Filipâ P o p i i preoţii gr. cat. în Bandâ. 7. I6nâ Mâ n u propriet. în Riciu. 8. I6nâ P a n te a preoţii gr. cat. în Riciu. 9. Ionii Ba li n t ii preoţii gr. cat. in S.-Martinâ.10. Vasilie V i c i u preoţii gr. cat. în Nirasteu. 11. Eremiă L ă d u ş i a n u propr. în Sân-Georgiu. 12. Ma- ximilian G o d â r c e a preoţii gr. cat. în Pogaceu. 13. Uemetriu C o r m o ş i u propr. în M.-Sânt-Ana. 14. M. B u c ş i a preoţii în S.-Lorincz. 15. M. P i r o ş e a înv.în Erdo-S.-Gyorgy.
5. Punându-se la ordinea (Jilei alegerea de câte doidelegaţi pentru fiă*care din susii numitele trei cercuri electorali, prin aclamaţiune se alegă:
1. Pentru cerculă electoralii alii Mureşului d R. F o- g a r a ş i , proprietarii în Nirasteu, şi Anania T r o m b i t a ş u de Betlen asesorii consistorialii şi referenţii şcolarii alii con- sistoriului gr. or. din Sibiiu. 2. Pentru c-erculâ electoralii Acaşfalău: Iosifâ St. Ş u 1 u ţ i fi de Cărpenişiu, jude regeseti de tribunalâ în pensiune, Idnii Rus i i prot. gr. cat. în Sibiiu. 3. Pentru cerculii electoralii alu Seredei: Par- teniu C o s m a adv., Visarionii R o ma n i i , directorii alii Băncelorâ Albina Sibiiu, eră de suplenţi în casâ de îm- pedecare a vr’unuia din aceşti: 1. Eremiă L a d u ş i a n â propr. în S.-Gydrgy. 2. Ieronimâ R a r i ţ iu, secretariii la banca Albina. 3. Dr. Nicolau O Ia r iu , adv. în SibiiQ.4. Sim. C ă l u ţ i o, adv. în D.-Sân-Mărtinii.
6. Presidiulâ consultă adunarea decâ voiesce ca a- cestii protocolâ să se verifice în conferenţa de faţă ori prin o comisiune verificătOriă şi dăcă literile credenţio- nall pentru delegaţii mai susii aleşi să se de din conferinţă sau prin biroulâ conferenţei?
Conferenţa decide ca acestâ protocolâ să se verifice prin comisiunea compusă din următorii domni: 1. Balinlu, Aug. Aldea, V. Anghelu, F. Popii, D. Popii, P. MosneagO,I. Mânu jun., Vasilie Popâ, I. C. Codârcea, 1. Mânu sen.,1. Pantea; 6ră credenţionalele să se estrădă pe basa acestui protocolâ prin btroulă conferenţei.
D. U. S.Acestii protocolâ cetindu-se se autentică prin sub-
scrişii:16nti Balintii, m. p. preotâ gr. cat. alâ S.-Martinului.
Dionisift Popă, m. p. par. gr. cat. Filipti Popă, m. p. preoţii gr. cat. Ioane Pantea, in. p. parochă gr. cat. în Riciă. Ioane Mânu, m. p. propr. în Riciâ. Valeriu An- ghelă, m. p. parochâ gr. cat. în Lechinţa. loautt Cornelia Codârcea, m. p. proprietariâ. 1. Mânu, m. p. proprietarii în Riciâ. Ignaţift Codârcea, m. p. proprietariâ in Hozadâ.
Supurulă de susft, în 5 Maiâ.Onorabile Domnule R edactorii/ In »Egyetértés« din
2 M&itt şi în alte câte-va (Jiarie ungurescl se 4*ce> c& in ronferinţa imposantă, ce s’a ţînutâ a treia cji de Pasci la Băsesci, s’ar fi fâcutâ candidare de deputatâ pentru eerculü electoralâ alâ S. Cehului. In legătură cu acestâ neadevérü se spune, că după ce d-lâ Georgiu Popâ s’a dechiaratü a nu primi candidatura, conferinţa m’ar fi candidată pe mine şi eu aş fi primitü candidatura p r e lângă p r o g r a ma g u v e r n a m e n t a l ă .
micuţii în sc6la lorâ de sub mâna soţiei lui Bucurâ. Ele nu găsiau cuvinte destule ca să laude în-de-ajunsă întocmirile minunate.
Dar şi erâ lucru frumosâ şi înveselitorâ a privi la ocupaţiile pline de sgomotâ ale cetei de copilaşi, cum unii se jucau împreună, alţii povestiau, alţii săriau şi jucau, alţii se certau, alţii dormiau, alţii eră stătău în jurulâ îngrijitorei şi ascultau istoriorele, ce le povestia acesta.
Cândă apoi îngrijitorea, numită şi inspectoră, dedea semnă cu ună clopoţelâ, se făcea deodată tăcere. Fetiţe ?i copilaşi se aşezau învrestaţi pe laviţele lungi şi j6se. Pă-jiâ apoi înainte inspectoră, ori învăţătorulă şi le arClii diferite lucruri: o pasere în coliviă, o haină, UQ& globuleţu, o sabiă, o pomă, şi altele, şi întrebă, cum se chiamă obiectele astea, seu spuneu ei înşişi mai ântâiâ numele lucrurilorâ şi apoi copii repetau după ei. la chipulă acesta înveţau a cunosce şi a numi deosebite lucruri. c:u alte cuvinte învăţau a vorbi. Bucurosă ascultau micuţii şi la ce se întrebuinţăză una şi alta, la ce folosesce, la ce strică, şi din ce se face.
L)e altă parte îţi rîdea inima, văcjăndă de pildă, că, pe cândQ cei mai micuţi îşi făceau jucării, cei mai măritori se adunau în jurulâ inspectOrei, care luâ o c61ă de hârtiâ albă, o ridică în susâ şi întrebă: gâciţi, unde cresce hârtia?* Copilaşii, ca nisce bătrâni începâ a rîde ca hohotii de întrebarea pusă şi strigă: »ei ! hârtia nu cresce pe câmpă; ea se lucră în fabrici. După asta se trttă o sdranţă de pânză şi inspectoră spunea, cum se îace din ea hârtiâ. Apoi le spunea, cum cresce cânepa flata pe câmpă, cum se rupe cânepa, cum se me-
Cei mai versaţi în lucruri, eredő, că vorâ fi price- pêndâ inlenţiunea comunicatului. Din parte-mi, în inte- resulâ adevărului şi spre a încungiurâ ori-ce esplicări sinistre, vinü a dechiară, că în conferinţa din Băsesci, în- câtü sciu, nu s’a pertractatâ ceşti unea candidaturei de deputatâ. Nici în conferinţă, nici afară de aceea n’a fostü cuvêntâ meritoriu despre candidatura mea, prin urmare n’am pututâ să mă dechiarü, décá o primescâ séu ba? Cu atâtâ mai puţinâ rn’am dcchiaratâ în privinţa credeului meu politicâ, care cei competinţi bine îlâ cunoscâ.
Sunt răâ informaţi aceia, cari aducâ in legătură presenţa mea în Băsesci cu acea conferinţă séu cu can- didarea de deputatâ; pentru că eu, fără a avé mai dinainte cunoscinţă despre ţinerea acelei conferinţe, amâ călătoritâ atunci prin Băsesci şi am fostü óspele d-tui Georgiu Popü — purü şi eschisivü în c a u s e p r i v a t e f a m i l i a r e . Nici convorbirile confidenţiali, privitóre la alegerile viitóre ce le-amâ avutâ în cercâ mai restrinsâ, n’au pututâ să autoriseze pe nimene la comunicatulâ in t ó t á p r i v i n ţ a n e e s a c t â din fiarele unguresci, căci autorulâ aceluia trebue să sciă, ce s’a accentuată şi de mine, că până după conferinţa ce se va ţînă în Sibiu nu se póte face candidare de deputită şi eu nici cândâ n’am aspiratâ, nici nu aspirezâ la onorulü de deputatâ, mai vêrtosü până cândâ alegătorii cercului S. Cehului au în sînulâ lorâ pe neobositulâ anteluptătorâ naţionalâ d-lâ G. Popâ, de care îi légá atâtea suveniri din lupta naţiu- nală şi faţa cu care au datorinţe de împlinită.
Primiţi espresiunea distinsei mele veneraţiuni, cu care vă suntâ devotata
Andrei u Cosma.Şcola şi naţionalităţile.
Încă unâ esemplu de iubire unguréscâ cătră naţionalităţi şi de modulă cum sunt ele considerate de Maghiari, ni-lâ dâ »Egyetértés« delà 27 Aprile :
»Noi Koşutianii suntemu pessimişti. Vedemâ în concetăţenii noştri de altă limbă cele ş0pte plăgi ale Egiptului. Scimâ bine, că Românii, Saşii, Slovacii, Sêrbii, Croaţii etc. sunt în ţâra nostră numai grindină, brumă, ulii, lipitori etc. Şi de aceste plăgi nu putemâ scăpa. Dar nici să-i îndestulămâ nu putemù ! Jumătate din bucate ? Ei nu primescâ! Jumătate din vite? Nul e este destulâ! Jumătate din sângele nostru ? Pré puţinâ ! Ţi se acaţă de gruma4ă şi îţi rodâ gâtulâ. Sunt passivişti şi sbiérá, séu rămână conservatori şi se îngrădescâ cu unâ zidâ chinesâ, grosâ şi înaltâ, încâtâ nu e omâ pe lnme, care să străbată prin elâ, şi să se potă înţelege cu ei. Şi noi, bieţii de noi, încă mai t'acemü încercări să înlăturămâ acestâ zidu ; însă în zadarâ ! Unulâ face să fâlfâie stégulü „Schulvereinului“ altulü declamézà prin lumea largă şi pretinde crescere revoluţionară, luptă organisată contra Ungurilorâ. Pe astfelâ de elemente nu le póte converti nici archiepisco- pulü I ó n â V a n c e a , nici harniculâ episcopâ din Gherla l ó n ü S z a b ó , nici »Viitoriulâ.«
»Elementele acestea suntâ că arborii cei bëtrênï; nu se frângă, nu se íncovóie. Séu décá se frângâ, atunci ţăndările te isbescü, şi décá se încovoiă, te potă plesni chiar în faţă.
»Dar cu generaţiunea cea tîneră cum stămâ?» Puté-vomâ să o asimilămâ ? Scimâ bine că în păr
ţile răsăritene ale Ungariei — în Aradă, Oradea, Satu- mare, Sz. Somlyó, Baia mare, contingentulâ studenţilorâ dela şcolele medii se urcă la numărulâ de peste 1000 de şcolari români.«
»Egyetértés« se miră cum aceşti români eşiţi de prin şcoli unguresci nu-şi pierdâ conştiinţa naţională, ci din contră urăscâ din sufletâ pe fraţii lorâ Maghiari.
»Trebue să îndreptămâ lucrurile, continuă »Egyetértés.« »Dar cum? Să ne înţelegemâ. Nu pretindâ eu că învăţătorii să zugrávéscá cu colori negre înaintea în- văţăceilorâ scenele crunte din Eperjes, prădările turme- lorâ românesc! din Aiudü séu măcelurile făcute la Zlatna. Nu. Ci, fiindcă scimâ, că elevii de limbă străină vinâ la şcolă încă de acasă plini de ură contra Ungurilorâ, — acéstá bólá cu multă băgare de sémá trebue să o lecuimâ. Së-i instruimâ dar cu mai multă cruţare ; să avemâ fineţă politică.*
Delà profesorulâ de istoriă cu deosebire pretinde »Egyet.« »să deştepte şi să nutrescâ în tênerime iubirea de patriă şi naţiune, de a o însufleţi pentru ele.«
liţă, cum se hecelă, cum se t6rce şi cum se ţese pânza. Pe urmă, cândâ acăsta nu mai este de nici o trebă, se folosesce pentru hârtiă. Istorisirea acăsta le făcea petrecere şi căşună bucuriă micuţilorâ. Cu prilegiulâ ăsta li se arătă sămenţa, planta, fuiorulă, aţa şi celelalte.
Cândâ erâ timpu frumosă căta întregă de copilaşi bâjbăia prin grădină: cântâ, săriâ, se punea în rendă şi se jucâ d’a soldaţii. Inspectoră înfăţişa pe generalulâ, din cei cari puteau numerâ de la 4ece până la două- 4eci se făcea câpitanulă; se puneau să mărgă în marşă, să se abată la drăpta, la stângă; cu rendurî singuratice se făcea triunghiâ, pătratâ, cercâ şi altele. Astfelu de lucruri stărniau totdeuna bucuriă. La tote acestea pre- otulâ sciă mai bine să dea sfatâ şi exemplu.
De atunci totdăuna s’a ţinutâ în Bogata o şcolă de băeţi mici. Ce e mai multă, chiar la anulâ, mulţi părinţi dăruiră bucurosă câte o sumuliţă pentru simbria inspectorei şi a ajutoreloru. In Purcăreni şi în alte sate dimprejură Omenii urmară în curendâ pilda celoră din Bogata, pentru că văijură, cum copii de aici chiar şi cei mai sărăcuţi erau mai curăţei, mai ascultători, mai cu minte, de câtă airea.
Astfelâ nenorocirea căşunată de unâ focâ şi primejduirea unei copile au adusâ fericire şi binecuventare în multe familii.
20. Ce se vorbesce in lame şi în ţâră despre Bogăţeni.In oraşâ şi în satele vecine se vorbiau multe des
pre sfttenii din Bogata. Până acum nu le t isese nimeni de câtă prăpădiţi. Bogăţenii erau vestiţi de beţivi, de Omeni, cari facă datorii, cărora nu le poţi credită nici barem! doi potorî. Acum erâ lucru de totă ciudată. In
Cei dela »Egyetértés« mai cerâ să se înfiinţeze bi blioteci cu cărţi din cari tinerii să sorbă numai spiritâ maghiară; să se pună greutate pe cântări şi declamaţiuni, căci aceste sunt »cheia cu care poţi pătrunde în adén- culă inimei« şi »cântândâ şi declămândâ unguresce, te faci Ungurâ cu trupâ şi sufletâ. Tinerimea să declameze »Hymnus«, »Szózat«, »Huszár vagyok«, »Magyarország az én hazám« (Ungaria e patria mea!), şi cântece poporale unguresci.«
»Mergéndü studenţii dela. scólá a casă vorâ cântâ, vorâ declamă erăşi; dela copii vorâ învăţă aceste declamaţiuni şi cântece părinţii, servitorii, satulâ întregă şi aşa pe nesimţite se va furişă în inima poporului (de altă limbă) dragostea cătră maghiarime.« In sfîrşitâ ar mai dori acestî domni că „încă în gimnasiulâ inferiorâ unde studenţii sunt nemaghiarî, profesorulâ de clasă se ţînă oră de declamaţie cu ei chiar Dumineca, şi să servéscá în acestă chipâ acestei sfinte cause.“
D i v e r s e .Unü verdictü suspendată. — Tribunalulă din Pesta
a suspendatâ verdictulâ datâ de juraţi în contra lui Ma- thias R u s s , redactorulü fóiei anarchiste »Zukunft,* despre care am datâ eri o mică notiţă. Tribunalulü a dispusâ să se pertracteze cestiunea a doua órá, de órece verdictulâ a fostâ falsâ datâ. Pertractarea a decursâ astfelâ: După pledoarie, s’au pusă juraţilorâ următorele întrebări: l j Conţine articolulâ încriminat â aţîţarea unei clase a societăţii încontra alteia? 2) Conţine articolulâ vr’o laudă a vre unei crime? 3) Este acesatulâ autornlu articolului încriminatâ? 4) Este acusutulâ vinovatâ de delictulâ de presa ce i se împută în întâia întrebare? 5) Este elâ vinovatâ de lauda crimei desemnată in a doua întrebare ? Apărătorulâ respinse acésta compunere a întrebărilorâ şi ceru o formă mai precisă. După o lungă desbatere, tribunalulü hotârî să se menţină întrebările făcute. Juriulü dete îndată următorulă verdictu: Cea diniéi întrebare fu primită cu 8 voturi contra 4 ; a doua cu 6 contra 6 ; a treia respinsă unanimă; a patra primită cu 7 contra 5 ; a cincea cu 7 contra 5. Din causâ că acusatulâ declarase că elâ e autorulâ articolului, şi întrebarea în acéstá privinţă a fostü negată, tribunalulü trămise afacerea înaintea unui nou juriu, fiindă vădită lucrulü, că juraţii au fostă rătăciţi. Cu acésta, pertractarea s’a terminată. Acesta e alü doilea casü, că unü verdictü alü juriului presei a trebuitü să se suspende. E posibilă însă că în casulă acesta juraţii voiescü să condamne articolulü íncriminatü, dar nu şi pe Mathias Russ, despre care póte că ei suntâ convinşi, că nu elü e autorulü articolului, deşi singurü a mărturisită acésta.
Arestarea unui căpitanii de bandiţi. — Organele de siguranţă doi ani căutarâ în zadar pe căpitanu de bandiţi Savanyú Joji, care cutriera cu o cutezanţă orbă comitatele Zala-Somogy şi Vezprimă, aşa că poporulü, de spaimă, începuse a crede că e inviolabilă. Savanyú conducea o cétá de tălharî, cari au comisü mai multe duzine de omoruri. Acéstá cétá călcase şi preprietatea baronului Todesco După o telegramă trimisă ministrului justiţiei de cătră procurorulü din Zala-Egerszeg, la 4 Maiü după amé(|i, în pădurea Bendec, aprópe de Dörögd în judeţulă Tapolţtt, a fostü prinsü Savanyu Joji, pe cándü dormia, de jan- darmulü Gross. S ’aü gásitü la elü două pusei Lancaster, unü revolverü cu 4ece focuri, césornice de aurü şi de- semnuri de case.
Societatea economică. — O nouă societate economică română ne spune »Naţiunea« s’a constituită în Ploecsi. Acestă societate, care portă titlulü de »Viitorulü, numără deja 160 membri şi are de preşedinte pe d. Chr. Negoescu profesoră la cursulü superiorü dola Iiceulü din citatulü oraşâ.
Nu-i plăcea apa. — »Măi ţigane de ce te-ai mutată într’altă parte din satulü, în care ţi-ai rosü cótele până acum?«
— »De, Românico! . . . . Nu’mî plăcea apa!«— ,Cum draeu să nu-ţî placă, măi cioră?. . . . D’apoi bine, la ceilalţi omeni de ce le placeü— »Hei, Românico; apoi vetji, câ ahăia au după
ce s’o bea, pe cândâ eu vedeamü totü stele ver^, de sătulă ce eram!«
Editoră: lacobft Mureşianu.Redactorü responsabilü: Dr. Aurel Mureşianu.
satulü lorü ţi se părea, că nu mai sunt coldanii de mai nainte. Casele lorü frumóse şi curate, pe uliţe, în do- sulü caselorü, în grădini, totulü erâ în cea mai bună rénduélá. La ei erâ mai curată şi mai plăcută chiar de câtă în cele mai bogate sate. Véra desă de diminâţă, vedeai bărbaţii, femeile şi copii în cámpü la lucru. Unii cărau şi împrăştiau gunoiü; alţii smulgeau buruenile, curăţiau locurile de pietri şi lemne. Totdéuna aveau ceva de luoru. Şi eră o plăcere să-i veeji lucrándü. Erau sprinteni şi iuţi în tóté. Décá în oraşă ar fi fostü nevoie de lucrători cu palma, Bogăţenii erau mai ântâiâ căutaţi. Orăşenele, cândă se duceau în piaţă se cumpere, totdéuna cumperau mai bucurosă dela femeile din Bogata, pentru că acestea erau cele mai curăţele: cu ii albe ca spuma, cu haine curate, cu mâni curate, — încâtâ d’a dragulü să fi cumpératü de la ele legumi, smântână, lapte şi altele.
Locuitorii din Bogata erau săraci asta se scia bine. Dér pentru datoriile loră plătiau dobéndile totü déuna la timpü, şi ceea ce erâ lucru cu totulü neobicínuitü, unii din ei încă avéu bani în oraşă daţi cu camătă. In chipulă acesta omenii noştri îşi câştigară credită. Cândă preotulü Iulianü, ori învăţătorulă Alexandru punea pentru săteni o vorbă bană, atunci fie-care le dâ mai bu- curosă loră împrumută, de câtă altora din alte sate. Cei cu capitale împrumutau mai bucurosü pe lângă carnete cumpătate, pentru că sciau înainte, că sunt sigure şi capetele şi dobéndile. Acésta a fostü de mare folosü pentru săteni. Pentru că acum cei cu datorii puteau luâ banii cu interese mai puţine, ca să se plátéscá de datoriile cele vechi. (Va urma.)
Cursuiü la bur»a de Vlenadin 8 Maiu st. n. 1884.
entă de aură ungară 6% 122.55 entă de aură 4°/0 . . . 92.20 entă de hârtiă 5% • • 88.90
mprumutulă căiloră ferateu n g a r e ..........................141.75
Numere complete din „Gazetă“ dela 1 Aprilie a. c. se mai află.
»GAZETA TRANSILVANIEI“
Ca mâne se ’mplinescă 50 de ani, de cândă „Gazeta Transilvaniei,“ sub cea mai cumplită prigonire a némului románescü, a arborată în mijloculă valoroşiloră şi patrioticilorű comercianţi din Braşovă, acestű emporiü alű Transilvaniei, drapelulű redeşteptării naţionale.
T0tă suflarea románéscá cu bucuria şi cu căldură a îmbrăţişată, acestű diarü-apostolü alű poporului românii şi grupatu-s’au cu toţii sub dra- pelulă arborată de elü şi lucrat’au cu însufleţire şi bárbátésca statorniciă pentru înălţarea românismului.
Grea şi amară era lupta. Tendinţele de a desnaţionalisâ pe Români îşi ajunsese culmea. Legea dela 1832 adusă de dieta maghiară glăsuiâ ca în seminariulü románescü din Aradű se se înveţe şi unguresce şi ca: „de aici încolo la tóté confesiunile sé se admită şi sé funcţioneze numai astfelü de preoţi, predicatori şi vicari, cari sciu unguresce.“
Apăratu-s’aă cu bărbăţia Românii dintre Tisa şi Carpaţi în contra acestorű uneltiri duşmane şi sosit’a după nópte şi vijelia şi o (Ji cu sóre, dar numai o c)i, căci în cealaltă dimineţă se iviră ârăşi nuori furtunoşi pe ceriü. Róta sorţii aduse din nou prigonirile de odinioră asupra capului nostru. Par’ că sórtea a voită sé încerce până unde merge tăria şi perseveranţa Românului.
D I A R U CU O TIDIANU.Cu tote uneltirile şi prigonirile însă „Gazeta ragiaţi, deschidemă abonamentă la diarulll UOS-
ă Transilvaniei“ Îşi ridică fruntea si unindă su- tru cuotidianâfletesce pe toţi Românii luptă necurmată şi iară pregetă pentru drepturile şi libertăţile opincii românesci.
Adversarii noştri neperclend din vedere acésta luptă şi preţuindă resultatele dobândite de până acum după adevărata lorü valóre şi-au î n d o i t ű p u t e r i l e , şi, acum după 50 de ani, şi-aă per- f e c ţ i o n a t ă şi r a f i n a tű mijlócele pentru sugrumarea şi stingerea nóstrá. Prin urmare, şi noi cei de astăzi, credincioşi şcolari ai românismului, asemenea sé ne stríngemü rândurile, şi sé ne í n d o i m ű p u t e r i l e de ape rare.
Adversarilorü noştri, avéndü ei puterea ţării în mână, le-a fostű pré uşoră de a ne loví ín tóté interesele politice, comerciale şi economice, şi acum atăcându-ne în şcolă ca şi în biserică, în limbă ca şi în avere, nouă nu ne-a mai re- masü altü mijlocü de aperare de câtă condei ulü, cu care toţi Românii datori sunt de a striga în lumea largă şi de a cere dreptate şi libertate pentru poporulü románű dintre Tisa şi Carpaţi.
Ast-felű împinşi de dorulű de a ne folosi c f i l n i c ă şi cu energia de acestű pacinicü mijlocii apelămă la publiculű celü mare románű pentru a ne susţinâ în (Jilnica nóstrá luptă naţională şi în firma nóstrá speranţă de a fi încu-
GAZETA TRANSILVANIEIcare precum acum 50 de ani a fostă primulA organü de publicitate romanü, tot asemenea şi astăzi e primulü organü cuotidianü romanii, ce apare dincóce de Carpaţi.
Suntemă siguri, că publiculă română e pe deplină convinsă de principiile, ce le profeséza acestă di ară si de modulü cum acestű orgfanű alű1 ? ORomâniloră dintre Tisa şi Carpaţi a sciutű chiar şi în cele mai grele împrejurări să ţ ie su s ü s t i n d a r d u 1 ű n a ţ i o n a l i t ă ţ i i ro 111 âne.
Privindü dér cu încredere la viitorii, Gazeta Transilvaniei dela 1 Aprile a ínceputü a eşi în tóté (jilele, afară de Duminici, şi serbători, şi pentru a pute cu înlesnire străbate până chiar şi în săraca colibă a ţăranului românii, va fi celü mai eftinü (liarü din monarchia Austro-Ungară:
A B O N A M E N T E :Pentru A u s t r o - U n g a r i a pe anii 1 2 A.,
pe 6 luni 6 11., pe 3 luni & A. Pentru R o m â n ia pe anii 3 0 l e i , pe 6 luni 1 8 le i , pe 3 luni O l e i . Domnii abonaţi, cari au plătită abonamentulű cu stimă sunt rugaţi a ne trămite diferenţa. Celă mai uşoră mijlocă de abonare este prin mandatu postalü.
BED1CTIOTEA.EBI
(gonformü desenatului se mai afla încâde vënijare 8766 de césornice remontoir de aură verit. Washington, cu câte 9 fl. 78 cr. şi 3967 de césornice verit. de Elveţia cu câte 4 fl. 85 cr.
Mărimea pentru domni şi dame. Tôte aceste césornice sunt pe secundă îndreptate şi esacte. Faţa cesorniceloră lucesce nôptea de sine aşa, încâtă în ori-ce vreme se pôte vedé la câte ore este. lină césornicü remontoir pentru dame probatü, care înainte a costată 75 fl., acum e numai cu 28 fl.; césornice
»remontoir marî pentru domni, mai înainte cu 90 fl., acum numai cu 35 fl.; în [argintă B I. oficiosă probată, suflată cu aură forte fină, pentru dame mai înainte *30 fl., acum numai 14 fl, : pentru domni mai înainte 25 fl., acum numai 12 fl. 50 cr. : césornice de argintă veritabilă de Geneva cu capacă aurită, mai înainte 15 fl.; acum numai 8 fl. 50 cr. ; césornice remontoir patentă verit Washington,
mai înainte 36 fl., acum numai 9 li. 78 cr. ; césornice anghiră (ancre) de Geneve cu 17 rubine, cu capacurl de nikelă-argintă séu în aură doublé, cu aparată de nikelă patentă regulată şi esactă mai înainte 22 fl., acum numai 8 fl. 75 cr. ; ună césornica de Elveţia lucrată forte gentilii, cu mecha- nismă de anghiră, mai înainte 15 fl., acum numai 4 fl. 85 cr. Afară de acestea primesce coman- dorulă pe de géba, (gratis), ca d a r ă dela etablismentulă nostru o păreche de cercei de dame cu aură de 14 kar. probată de cătră ofic. c. r. de punţare, cu mărg0nă verit. mărgele séu rosete; mai departe o cruce la gâtă cu lanţă, o broşă fină gravată, ună medalionă cu faţă frumosă, ună inelă de brilliantă simil, 3 garnituri de nasturi pentrn cămăşi şi manşete din nikelă-argintă, cu gravare forte frumosă, ună lanţă de césornicd din aură doublé, cu medalionă cu 12 fotografii picante de Parisă séu cu taleri George, 1 ţigaretă sculptată de spumă cu rose séu figuri împreună cu etua. 2 albumurl conţânendă unulă 50 de fotografii, şi celalaltă 234 articule diferife de luesă. —
Albumă de fotografii, formă cuadrată, de sorta primă, cu aparată de musică verit. din Geneva, cântândă două piese, singuraticu 7 fl, 50, ca adausă la césornicele susă numite, numai cu 6 fl. mai multă. La fiecare céso rn ^ se garanteză cinci ani, obiecte comandate şi neeonvenabile se pri- mescă retour séu se schimbă, de aceea nici o comandă nu e riscată. — Se espedézà în fie-care (|i afară de sărbătorile creştine: PascI, Rosalii şi Crăciună.
Adresa: Uhren-Alianz ans Ctenf, WIEN, I, Adlergasse Nr. 1.NB. Scrisori lăudăt6re se voră primi în totăd0una cu mulţămită, însë nu se mai publică.
« Eu Wilhelmina Bucdeclară în publicu, că ca veduvă a răposatului Dr. R ix sunt singura pro-
ducătore de pasta Pompadour veritabilă şi ne- falsificată.
Acostă pastă renumită, cunoscută de 100 de ani chiar şi în cercurile cele mai înalte, face se dispară, pe garanţiă, pistrui, pete, de Jicatu, sgrăbunte, pete de versatil, coji, nasuri roşii, şi mâni roşii, c’ună cuventii t6tă necurăţenia din faţă. Atestate de totă feliulă dela profesori însemnaţi asupra bunătăţii şi că e nevătămăt6re acostă pastă sunt depuse în ? destilariă la vederea flăcăruia. Pasta dă o col<5re prospătă pielii şi o fineţă deosebită, o netezesce şi feresce pe omă de creţe până în cele mai adânci bătrâneţe. Acesta pastă în gura poporului numită pastă minunaţi este cu deosebire preferită de cătră damele vienese, căci succesele ei suni surprin(j.ăt6re. Preţulă în pachete sigilate 1 fl. 50 cr. cu instrucţiune j cu totă. Fără sigilulă şi subscrierea lui Dr, Rix să nu primiţi pasta.
W i l k e l m i n a R i x , văduva doctorului.W i e n , Stadt, Adlergasse 12 , im eigenen Hause, 1 Stiege, 1 Stock, f
In T ra n s ilv a n ia : fA l b a - I u l i a , Farmacia Sieg. Michellyes; C lu ş iu , Farm. Vicol. Szekj.l
Celu mai brnra Cascavalu de Âzugaş i
( B r â n z ă b u n ă
se găsesce de vendare la D-nu Matern Mocanu la AZUGA (România)
cu preţuri forte moderate. Comandele se se facă direcţii.
