Alimedia

Coordonator: prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe

Colaboratori: prof. Dumitra şcu Doina prof. Istr ăuan Adriana

prof. Boloş Milica prof.ing. Todoruţ Victor

Elevii şi profesorii participan ţi la

S.O.S. – PRODUCŢIA DE ALIMENTE ! CONCURS DE EDUCAŢIE CIVIC Ă ŞI SĂNĂTATE

cuprins în CALENDARUL ACTIVIT ĂŢILOR EDUCATIVE NA ŢIONALE – C.A.E.N. 2012, domeniul A10 – Educaţie civică, voluntariat, proiecte caritabile, poziţia 27, aprobat

prin nota M.E.C.T.S nr. 30644/21.02.2012

Ediţia II Baia Mare, 5 - 6 aprilie 2012

Tehnoredactare:

prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe

Ilustra ţie copertă: Husti Briana şi Orza Iasmina Diana – Colegiul Naţional “Emil Racovi ţă” Cluj Napoca

Profesor: Szekely Şandor Csaba

Din sumar:

� A meritat ? � Desen “Cântarul sănătăţii” � Desen “Sănătatea izvorăşte din natură” � Eseu “Un măr ... o zi în plus” � Desen “Un măr pe zi, sănătate pentru o viaţă!” � Eseu “Ouăle de Paşte – semnificaţii culturale” � Desen “Bolul de cereale” � Desen “Cereale de folos pentru un mic dejun sănătos!” � Afi ş “S.O.S. – alimentaţia sănătoasă!” � Afi ş “Tr ăim, iubim, mâncăm sănătos!” � Eseu “O poveste adevărată” � Desen “Câştigă viaţa când mănânci sănătos!” � Eseu “Unde vrei să ajungi?” � Desen „Alege ce mănânci şi mănâncă ce-ai ales!“ � Desen „Tu, de partea cui eşti?“ � Eseu „Cum ne ferim de pericolul din farfurie?“ � Eseu „Alimentaţia vegetariană“ � Desen „Echilibrul alimentar înseamnă sănătate!“ � Eseu „Mâncând sănătos ne protejăm viaţa!” � Desen “S.O.S. – producţia de alimente!“ � Eseu “Tradiţie şi sănătate!” � Desen “Mănâncă sănătos pentru a avea un aspect fizic frumos!” � Desen “Şi eu mănânc sănătos!” � Eseu “Tânărul consumator român – consumator european” � Desen “Hamburgerul măricel / Ascute ureche bine / Azi îl mănânci tu pe el / El o

să te pape mâine!” � Desen “Cel mai bun prieten!” � Desen “Nu mâncaţi FAST FOOD!” � Uleiul de sâmburi de struguri – elixirul tinereţii � Desen „Nu consumaţi produse nesănătoase!” � Eseu “Mâncând sănătos, ne protejăm viaţa” � Desen “Viaţa e scurtă, dar, depinde şi de noi ...” � Desen “Evoluţie ?” � Eseu “Mâncând sănătos, ne protejăm viaţa” � Desene “Fructele” � Desen “Alimentele – prieten sau duşman ?” � Lista participan ţilor la proiectul educaţional “SOS producţia de alimente!”,

ediţia II, Baia Mare, 5 – 6 aprilie 2012

A MERITAT ?

Aş vrea să încep prin a mulţumi celor 235 de colaboratori, elevi şi profesori coordonatori din întreaga ţară, care au participat cu lucrări la secţiunile 1 şi 2 ale proiectului educaţional “SOS producţia de alimente!”, ediţia II. La concursul de eseuri “Mâncând sănătos, ne protejăm viaţa!”, s-au înscris un număr de 45 lucrări în timp ce la concursul de desene, afişe şi spoturi video “Alimentele – prieteni sau duşmani!”, au fost înscrise un număr de 104 lucrări. Vreau să mulţumesc apoi, celor 89 de participanţi cu lucrări la secţiunea 3, sesiunea de comunicări ştiinţifice “SOS – Siguranţă, Oportunităţi, Soluţii în domeniul alimentar!” a căror eforturi au fost încununate prin apariţia volumului certificat ISBN. Cu toţii am depus eforturi, de la organizatori la coordonatorii de lucrări şi elevii care s-au străduit pe măsura talentului cu care i-a înzestrat Dumnezeu, să tragem un semnal de alarmă privitor la pericolele la care ne expunem printr-o alimentaţie nesănătoasă. Acum, la momentul bilanţului activităţilor desfăşurate în cadrul acestui proiect, dincolo de cifre seci privitoare la numărul de participanţi şi lucrări, în calitate de coordonator, nu pot să nu mă întreb sincer: a meritat ? Dacă prin participarea la acest proiect vom adăuga la portofoliul personal doar o diplomă, efortul n-a meritat ! Am pierdut esenţialul: nevoile esenţiale ale copiilor pe care trebuie să-i educăm.

Nevoile elementare ale copiilor din orice colţ al lumii, sunt: un adăpost sigur, hrana sănătoasă, dragostea părintescă şi bineînţeles, educaţia.

Astăzi, odată cu apariţia unei varietăţi atât de mari de alimente, multe dintre ele de calitate inferioară dar însoţite de reclame care asaltează televiziunile, revistele şi vitrinele magazinelor, unul dintre subiectele ce prezintă un mare interes este cel legat de alimentaţia sănătoasă a copilului. Cu toţii ştim că alimentele pot fi pentru fiecare dintre noi, atât prieteni, dacă prin intermediul lor organismul nostru îşi procură elementele necesare proceselor vitale, dar şi duşmani, dacă în componenţa lor se regăsesc substanţe a căror proprietăţi contribuie la şubrezirea sănătăţii noastre.

Acest risc ţine în mare măsură atât de atitudinea indiferentă sau ignorantă a familiei faţă de alimentaţia sănătoasă, cât şi de slaba implicare a instituţiilor şcolare în acest domeniu.

Comportamentul copilului se educă, inclusiv cel alimentar, dar pentru a obţine rezultate în acest sens este necesar ca toţi factorii care contribuie la educaţia lui să acţioneze ca o echipă şi să aibă acelaşi obiectiv: alimentaţia sănătoasă.

Dacă pe viitor vom avea cu toţii, de la părinţi la profesori, un astfel obiectiv, putem afirma cu tărie:

A meritat !!! prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe

Autor desen: TRIPON ANDREEA

Coordonator: prof. Juras Maria Angela COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICA ŢII “AUGUSTIN MAIOR” CLUJ-NAPOCA

Autor desen: ŞIMON ANIKO – „S ănătatea

izvorăşte din natură” Coordonator: prof. Cipleu Liliana

GRUPUL ŞCOLAR ”GEORGE BARI ŢIU” ORADEA

UN MĂR... O ZI ÎN PLUS

Andra Tatiana Enăşoiu, cls a IX-a Liceul de Artă, Baia Mare

prof. coord. Lidia Fodor

Abia ajunsesem pe taraba din piaţă. Eram sigur că urma să fiu primul lucru ales dintre toate. Luceam ca un diamant şlefuit şi eram mai roşu ca niciodată. De ce trecea lumea atât de nepăsătoare pe lângă mine? De ce toţi se îndreptau spre cartofi? Am privit în jur şi am rămas uimit. La numai un metru distanţă de mine zăcea o pară pe jumătate bolnavă. -Hey! Hey, tu! am strigat către ea. Era prea adormită, aşa că am mai strigat încă o dată. -Ce, ce? întrebă para ridicându-şi încet privirea către mine, apoi încercă să zâmbească. -Ce s-a întamplat cu tine? -Ce s-a întamplat cu mine? spuse ea lăsându-şi apoi privirea în jos, surâzând tristă. Ce s-a întamplat cu mine…Am fost şi eu odată frumoasă, întocmai ca tine…galbenul meu era invidiat de tot coşul. Ştii ce s-a întâmplat? Sunt aici de trei săptămâni. Observi şi tu lumea care trece…îţi aruncă o privire şi merge mai departe. Ajungi să putrezeşti pentru că eşti ignorat. În ziua de azi nu mai sunt consumate fructele şi legumele…cu exceptia cartofilor…prăji ţi, care ştii cât rău produce corpului. Şi aşa îţi pierzi viaţa aici, în piaţă şi trăieşti cu regretul că nu ai putut să ajuţi o viaţă. Apoi, privi oamenii ce se îndreptau spre noi, sperând parcă să apară cineva, să pună mâna pe ea şi să-i admire splendoarea. Ştia …că acest lucru nu se va întâmpla… -Nu e adevarat, i-am zis ţanţoş. Cine nu ar prefera un mar frumos în locul unei pungi de chips-uri?

Nu îmi răspunse, însă afişă un zâmbet ironic. Eram convins că nu o să fiu dat uitării. Chiar în următoarea secundă o femeie se apropie de mine ţinând de mână un băieţel ce avea obrajii plini şi roşii. -Haide să cumpărăm nişte mere. Ştii ce a spus doctorul, Mihai, spuse femeia alegând câteva mere de lângă mine. -Dar nu vreau! Putem cumpăra un baton cu fructe, o să fie la fel de bine. Baiatul puse mâna pe mine, mă privi urât şi apoi îmi dădu drumul înapoi în coş. Am simţit o zguduitură, şi o durere copleşitoare de cap, dar nu am avut prea mult timp să mă gândesc la asta pentru că femeia mă prinse în palmă şi se uită la mine zâmbind. -Uite ce frumos e! exclama ea încântată, apoi îmi dădu drumul în plasă. Cântăriţi-le pe acestea, vă rog. -Succes! am auzit-o pe pară strigând cu vocea ei răguşită. Sper să poţi schimba ceva!

-Multumesc! i-am strigat înapoi încântat. Nu după mult timp am ajuns într-o camera, pe

un coş alături de celelalte mere. Am văzut copilul ieşind afară, iar mama sa rămânând pe scaun, privind coşul în care mă aflam, gânditoare. -Iubito! Am ajuns! Se auzi o voce, iar apoi un bărbat intra în cameră. -Oh, ce bine. Au sosit analizele? -Da…, zise bărbatul şi se aseză lângă ea pe un scaun, apoi îi puse mâna pe umăr. Nu are destule vitamine în corp…ştii ce înseamna asta? -Ce ? întrebă femeia îngrijorată. -Că are infecţie la rinichi, asa mi-a spus doctorul. Şi nu numai acest lucru…este predispus la multe boli din cauză că are o alimentaţie nesănătoasă. Osteoporoză, dată de insuficienţa calciului din oase, are peste greutatea normală, lucru care-l predispune la amenoree…şi multe altele. Doctorul vrea să vorbească cu amândoi, ca să îţi explice şi ţie importanţa unei alimentaţii sănătoase. Femeia îşi aşeză faţa între palme suspinând. -O sa fie bine, o încurajă bărbatul. Haide, o să-l sun pe domnul doctor să îi spun că vom ajunge maine, bine? -Bine.

Soarele începea să apună, iar razele de lumină ce pătrundeau printre celelalte mere şi ajungeau la mine se împuţinau din ce în ce mai mult. Băiatul intră vesel în casă ţinând într-o mână mingea de fotbal, iar în cealaltă o pungă de seminţe aproape terminată. -Mancarea e aproape gata, zise mama şi se apropie de aragaz cu o farfurie în mână. Dupa cinci minute veni la masa asezand în faţa copilului o porţie de cartofi prăji ţi şi un grătar de porc. Băiatul începu să mânânce cu poftă, în timp ce părinţii îl priveau trişti nemaiştiind cum să-l convingă că ceea ce mâncau prietenii lui era greşit. Mama lui alesese două mere din bol, o pară, un kiwi şi o portocală, le curăţă şi făcu o salată ce arăta atât de apetisant încât îţi lasă gura apa doar privind-o. Mai aşeză apoi pe masă o farfurie cu peşte, şi un pahar de apă pentru ea şi pentru soţul ei, iar pentru copil un pahar de suc coca-cola.

Urmatoarea dimineaţă m-am trezit într-un cabinet, fiind în geanta mamei. Erau cu toţii de faţă: copilul, părinţii, doctorul. -Cum i-am spus şi soţului dumneavoastră, sunt mult prea multe riscuri. Insuficienţă hepatică, afecţiuni cardiovasculare şi nu în ultimul rând oboseala şi tulburările digestive. Toate acestea sunt produse de alimentaţia nesănătoasă, o dietă neechilibrată. V-aş recomanda să îi daţi să consume carne de peşte, de pui, multe fructe şi legume şi să bea cel putin 2 l de

apă. Fără fast-fooduri, sucuri carbogazoase sau alte lucruri care îi pot afecta sănătatel şi să apară probleme grave. -Desigur, aşa o să facem, spuse femeia. Mulţumim foarte mult. Ai auzit? îl întrebă apoi pe băiat ce privea speriat spre doctor. Am ajuns acasă. Femeia ma aseza din geantă la loc în bol. L-am vazut pe băieţel apropiindu-se de mine cu sfială. -Împinge-mă! i-am zis mărului de care mă sprijineam. Te rog! Acesta mă împinse şi ma rostogoli pe podeaua albă, până la picioarele copilulului. Mă ridică de pe jos şi mă privi din toate părţile încruntându-se. -Chiar esti aşa de sănătos? se întrebă el, ducându-mă spre robinet. Apoi dădu drumul unui jet puternic de apă peste mine şi îşi înfipse dinţii provocându-mi o durere, placută însă, la gândul că am reuşit să fac ceea ce trebuie. L-am văzut apoi zâmbind satisfacut. -Mamă, mamă! strigă băiatul. Îmi plac merele! Femeia se apropie de el şi se uită la mine curioasă, apoi începu să râdă fericită şi îl îmbrăţişă. -Trebuie să ai grijă ce mănânci, dragul meu. De acum va trebui să te obişnuieşti cu merele, cu celelalte fructe şi cu mâncarea sănătoasă, dacă vrei să te simţi bine şi să trăieşti o viaţă lungă. Şi pentru că este primul măr care îţi place vom planta seminţele lui în gradină… Am zâmbit bucuros şi mi-am spus în gand “ Da! Am reuşit să salvez o viaţă!” …

Autor desen: HENDTRE MARCEL – „Un m ăr pe

zi, sănătate pentru o viaţă!” Coordonator: prof. Calău Ramona

GRUPUL ŞCOLAR ”GEORGE BARI ŢIU” ORADEA

OUĂLE DE PAŞTE – SEMNIFICA ŢII CULTURALE

Boje Alexandru, elev clasa a XIII-a Grupul Şcolar “Gheorghe Lazăr”, Baia Mare

Coordonator: Prof. Drd. Marian Gina

Simbolismul general al oului este legat de geneza lumii şi de diferenţierea sa progresivă. Oul cosmic şi primordial cuprinde apele, cerul şi pământul şi ilustrează mitul creaţiei periodice.

Oul este unul din simbolurile înnoirii periodice a naturii, ca în tradiţiile pascale. Deşi astăzi asociem ouăle roşii Paştelui (regional şi Rusaliilor), tradiţia ouălor vopsite în diverse culori precede creştinismul.

Surse arheologice şi mărturii istorice atestă faptul că în urmă cu câteva milenii, în China antică, exista obiceiul de a se face cadouri ouă colorate, în cadrul unor sărbători sezoniere. În ajunul Anului Nou chinezesc, cu ocazia sărbătorii Tsing-ming, care cădea în luna aprilie, vechii chinezi îşi ofereau unul altuia ouă vopsite. La vechii perşi, în apropierea sărbătorii Newroz, de Anul Nou persan, care cădea în ziua echinoxului de primăvară, preoţii zoroastrieni vopseau ouă pe care le ofereau credincioşilor.

În Roma antică, tinerii vopseau ouăle în roşu şi le trimiteau celor dragi, cu ocazia sărbătorii lui Ianus.

Vechii slavi aveau şi ei obiceiul de a-şi dărui ouă roşii la sărbătoarea primăverii.

Dacă la evrei oul de Paşte simbolizează creaţia universală, pentru creştini el înseamnă re-crearea Lumii, începută prin suprema jertfă a Mântuitorului. Ouăle roşii sunt alimente sfinte de

care nu ai voie să îţi baţi joc sau să le iei în derâdere. De fapt, oul roşu este cel mai sacru aliment al creştinului ortodox. El aduce aminte de coşul cu ouă aşezat sub crucea pe care Mântuitorul pătimea pentru păcatele noastre, devenind roşii în urma picăturilor de sânge care curgeau din rănile Lui. Ciocnirea ouălor vopsite este un ritual moştenit de la primii creştini care îşi dăruiau ouă roşii de Paşti, se sărutau pe obraji şi spuneau salutul sfânt "Hristos a Înviat!" urmat de răspunsul ritualic "Adevărat a Înviat!".

Pentru daco-geţi, ouăle vopsite erau o ofrandă ritualică destinată divinităţilor htoniene şi strămoşilor. Ca o rămăşiţă a acelor vremi, folclorul românesc reţine Paştele Blajinilor, când daco-romanii dau pe apă cojile ouălor roşii, spre a se duce în "Ţara Blajinilor". În comunităţile tradiţionale româneşti, ouăle roşii sunt simboluri ale nemuririi şi ale vigorii vieţii, de unde şi obiceiul de a se spăla în ziua de Paşte cu apa în care a fost pus un ou roşu" ca să fii rumen şi sănătos".

În medicina şi cosmetica arhaică se considera că un bun stimulent al frumuseţii şi al sănătăţii sunt cojile de ouă roşii, prin mecanismul magiei simpatetice şi al celei contagioase : "La Paşti, cine merge la biserică trebuie să-şi puie cu un ou roşu la sân, ca să fie întotdeauna roşu" consemna acum un secol Simion Florea Marian. Tradiţia spune şi că ouăle roşii sfinţite sunt un antidot redutabil contra farmecelor şi a magiei negre.

În afara ouălor vopsite, la români există o

adevarată artă a încondeierii ouălor, nemaiîntâlnită nicăieri în lume. Dacă geto-dacii vopseau ouăle cu galben, semnificând culoarea Soarelui pe bolta cerească, sau în portocaliu - culoarea discului solar la răsărit şi apus, odată cu pătrunderea creştinismului, ouăle au început să fie vopsite în roşu sau decorate cu

chipul lui Hristos, cu motivul mielului, motive astrale, cu forme animale sau vegetale. În Bucovina şi în Maramures, spre exemplu, există peste 70 de desene/motive diferite, fiecare având denumire specifică : "Brăduţul", "Crucea Paştelui","Turma de Stele"ş.a.m.d.

Bibliografie: Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dicţionar de simboluri, vol.2 (E-O), Editura Artemis, Bucureşti, 1995. Marian, Simion Florea, Sărbătorile la români, vol.2, Editura Saeculum I.O., Bucureşti, 2011.

Autor desen: MINCĂ LAURA, cls. a V-a

“Bolul de cereale” Şcoala nr. 81, Bucureşti

Coordonator: prof. Reu Constanţa

Autor desen: POP MARIAN LEONTIN

cls. a VIII-a Şcoala “Alexiu Berinde” Seini

Maramureş Coordonator: prof. Pop Monika Jutka

S.O.S. – ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ !

Adoptarea unei diete sănătoase nu înseamnă regim alimentar, ci reprezintă o metodă de a îmbunătăţi sănătatea. Consumarea regulată a unei diete echilibrate, săracă în grăsimi saturate şi bogate în cereale integrale, fructe, legume şi grăsimi bune (cum ar fi uleiul de măsline) va reduce riscul apariţiei unor afecţiuni.

Motto:

„Iubi ţi sănătatea, că-i mai bună decât toate!”

Afi ş realizat de: Sav Ioana şi Abrudan Bianca, clasa 13F Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

Coordonator: prof. Dumitra şcu Doina

TRĂIM, IUBIM, MÂNC ĂM SĂNĂTOS !

Afi ş realizat de: Chiper Raluca Ştefana - elevă Soare Fabiana - elevă Popa Vlăduţ Marian - elev Cupaş Theodora - elevă Furtun ă Anca Ioana - elevă Coordonator: RUSU GEORGETA-IRINA

Şcoala cu clasele

I – VIII “Ion Creangă”

Bacău

O POVESTE ADEVĂRATĂ

Ioana Mădălina Peşcheleu, clasa a-XI-a F, Gr. Şcolar ”V. Gelu”, Zal ău

Coordonator: Mariana Buciuman, institutor

În povestea mea nu este vorba despre Feţi Frumoşi sau Ilene Cosânzene, ci despre oameni din ziua de azi: copii, tineri, părinţi şi bunici, persoane de toate categoriile şi de toate vârstele din societatea contemporană, preocupate de alimentaţia şi de traiul de zi cu zi. Noi toţi ne luptăm cu un duşman necunoscut şi nevăzut (Zmeul cel Rău) care îşi face apariţia tot mai mult în viaţa noastră prin alimentele pe care le consumăm zilnic, ne acaparează simţurile şi ne afectează sănătatea încet, încet, pe nesimţite.

“Zmeul cel Rău” din povestea mea se numeşte glutamatul de sodium sau E 621, considerat de specialişti ca una dintre cele mai cancerigene substanţe, care aduce boli grele precum obezitatea, afecţiuni cardio şi cerebro-vasculare, hipertensiune, infarct, maladii neuro-degenerative precum Parkinson şi Alzheimer, hiperactivitatea şi deficitul de atenţie la copii (ADHD), autismul şi epilepsia, atacurile de panică şi migrene, oboseală cronică şi, nu în ultimul rand, depresia şi tuburările de comportament.

Povestea mea a început în urmă cu mai mulţi ani, când mama mea, bolnavă de o boală digestivă, încerca să mănânce “dietetic” produse “uşoare” care să nu-i afecteze sănătatea şubredă, dar care să fie hrănitoare şi să o ajute să se refacă. Astfel a remarcat că de câte ori adăuga la supele de legume sau la carnea de pui fiartă câte o linguriţă de “vegeta” sau un alt produs de tip “Delikat” pentru mai mult gust şi savoare, urmările erau dezastruoase: senzaţie de rău, de greaţă şi chiar vărsături. Când prepara mâncarea natural, fără adaosuri de ”prafuri” de tot felul din plicuri din comerţ, acele senzaţii de rău dispăreau ca prin minune. Şi-a dat seama atunci că “ceva nu era în regulă” cu aceste produse şi un organism slăbit şi bolnav cum era al ei detecta rapid “acel ceva” şi reacţiona la fel de rapid, aşa că le-a eliminat din alimentaţie şi a început să caute informaţii peste tot despre ele. Aşa a aflat prima dată de glutamatul de sodium sau E 621 şi a descoperit că în foarte multe din produsele din comerţ există această substanţă.

Supele concentrate conţin în exces glutamat de sodiu, E 621. Supele se obţin prin deshidratarea supelor şi ciorbelor, preparate normal, în cantităţi industriale, până rezultă un praf, care este ulterior amestecat cu chimicale (coloranţi, aromatizanţi, conservanţi şi glutamat de sodiu), după care se ambalează în vid sau sub formă de cubuleţe. Poate v-aţi întrebat cum pot 2 firicele de morcov şi 2 de pătrunjel dintr-un plic să dea acel gust. Nici nu pot. Peste 90% din plic este monoglutamat de sodiu, substanţa care supraexcită papilele gustative, făcându-le să simtă mult mai puternic gustul celor 2 fire de legume. Nu vă lăsaţi înşelaţi de reclamele de tip "ca la mama acasă" sau de ambalajele atrăgătoare. Glutamatul se vinde producătorilor sub formă de cristale albe, fără gust, şi se combină întotdeauna cu alţi aditivi chimici, aromatizanţi. Glutamatul se foloseşte şi pentru conservarea laptelui, brânzeturilor, mezelurilor şi ciupercilor. Organizaţiile de profil din UE duc o intensă campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. Ministerul Alimentaţiei din SUA a informat publicul american că glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer şi Parkinson. Injecţiile cu glutamat, efectuate pe animale, în laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, câinilor şi maimuţelor. Medicii veterinari avertizează să nu gătiţi mâncare pentru animale folosind Vegeta/Delikat.

Producătorii mezelurilor, chipsurilor, supelor la plic, condimentelor şi alimentelor de la fast-food adaugă intenţionat un “E” care să ne păcălească papilele gustative şi creierul. Despre ce “E” este vorba? Despre Monoglutamatul de Sodiu (MSG) sau

E621 (Zmeul Cel Rău din povestea noastră) care face ca un salam, obţinut din orice resturi de carne pe care oricine le-ar arunca la gunoi, să fie un aliment atât de gustos încât să nu te mai poţi opri din mâncat. Ţi se pare că acel aliment este irezistibil de bun. Mai mult decât atât, te face să îţi doreşti să mănânci acel aliment şi mâine şi poimâine şi apoi în fiecare zi, ÎŢI DĂ DEPENDENŢĂ.

Aroma din MSG se numeşte “Umami” sau “Al cincilea gust”. Odată ce papilele tale gustative simt acest gust, transmit creierului o senzaţie de plăcere şi euforie, motiv pentru care începi să mănânci din ce în ce mai mult şi simţi că nu te mai poţi opri. Oamenii care consumă regulat alimente cu MSG adăugat, ajung să dezvolte o aşa mare dependenţă de alimente, încât mâncatul devine pentru ei principala satisfacţie în viaţă. Aceşti oameni sunt nevinovaţi pentru starea lor, ei sunt doar victimele unei manipulări la nivel biochimic, care are printre scopuri îmbogăţirea producătorilor şi îndobitocirea consumatorilor.

“Creşterea calităţii gustative a alimentelor perturbă un mecanism extrem de complex, dar vital pentru fiinţa umană - acela al echilibrului dintre saţietate şi foame”, spune Gheorghe Mencinicopschi.

Partea şi mai proastă este că acest “E” nu numai că dă dependenţă, ci este şi extrem de DĂUNĂTOR pentru organismul uman. Ştiinţific vorbind MSG-ul este un aditiv alimentar (“potenţator de gust”) format din 79% Acid Glutamic şi 21% Sodiu. Dacă sodiul NU reprezintă un pericol pentru sănătate, acidul glutamic sintetic este, aşa cum spune Dr Russell Blaylock “o otravă mai rea decât nicotina şi alcoolul, dar care se găseşte din abundenţă în bucătariile fiecăruia dintre noi”.

Acidul glutamic e un aminoacid necesar omului care se găseşte în mod NATURAL în organism, în sânge, în creier sau în laptele mamar, dar şi în unele alimente, în ouă, roşii, soia, în seminţe, ciuperci, în brânză, în peşte etc. Până aici nicio problemă, ÎNSĂ când acidul glutamic este SINTETIC, obţinut de oameni prin procese chimice, el devine otravă curată pentru organism, dar în special pentru creier. E de înteles că în MSG se găseşte 79% Acid Glutamic SINTETIC, deci dăunător. Şi totuşi, după spusele dr. Gheorghe Mencinicopschi dacă (MSG) sau E621 nu depăşeşte 1% din alimentaţia noastră zilnică atunci acesta devine inofensiv. Dar cum ştim să ne oprim la 1%?

Şi atunci cu ce să ne hrănim şi cum să ne ferim de acest RĂU uriaş care ne invadează viaţa?

1. Cea mai bună alegere o reprezintă întotdeauna HRANA VIE.

2. Alege întotdeauna alimentele de casă în locul celor din comerţ!

3. Citeşte eticheta şi alege alimentele fără “E-uri” şi cu termen de valabilitate scurt.

4. Consumă cât mai puţine alimente procesate: dulciuri, supe la plic, vegeta, chipsuri, mezeluri, sosuri cumpărate, condimente procesate şi sucurile răcoritoare.

5. Renunţă pentru totdeauna la Junk-Food. Mâncarea de tip Fast-Food are de obicei un conţinut ENORM de MSG, de aceea este şi atât de bună încât îţi dă dependenţă!

6. Acest ingredient chimic de sinteza poate fi evitat, folosindu-se ingredientele naturale care îl conţin: ouă, peşte, roşii, parmezan, trufe, oţet balsamic, sos de peşte, sos de soia, ciuperci etc.

7. Atenţie! Nu folosiţi în nici un caz produsele de tip “Vegeta” pe post de sare.

Îl putem, aşadar, alunga pe Zmeul Cel Rău din vieţile şi din bucătăriile noastre şi, mai mult, îi putem îndemna pe cei din jur să facă la fel dacă-i vom dezvălui chipul hidos şi vom înţelege cât de mult rău ne poate provoca.

Autor desen: Pârgaru BIANCA MARIA

clasa a XIII-a Grupul Şcolar “Constantin Brâncuşi”

Sf. Gheorghe, jud. Covasna Coordonator: prof. Tordai Carmen

UNDE VREI SĂ AJUNGI ?

Autor: Eleva Pop Doris, Clasa a XI-a

Profesor coordonator: Adrian Pop Colegiul Naţional ,,Gheorghe Şincai” Baia Mare

Cu toţii ne dorim să arătăm ,,bine”, conştient

sau inconştient. De fapt, acest ,,bine” se datorează naturii noastre. Încă din preistorie omul cel mai sănatos, cel apt şi rezistent era considerat ca fiind

superior şi ceilalţi din trib îl admirau. La fel, în regnul animal, cel ce-şi dovedeşte puterea fizică şi celelalte caracteristici favorabile este ales conducătorul grupului.

Inconştient, bărbatul când îşi alege femeia care să corespundă cu tipologia preferată de el, are în vedere anumite particularităţi fizice, cum ar fi de exemplu bazinul lat, aceasta reprezentând capacitatea femeii de a perpetua specia. Am putea oferi multe alt exemple: musculatura modelată prin efort fizic susţinut şi constant, piele fermă şi altele.

Dar aici, vorbim despre alimentaţie. Cu toţii cunoaştem reguli, diete, principii şi multe exemple de oameni ce au reuşit performanţa de a se modela fizic şi psihic cu ajutorul alimentaţiei. Întrebarea este: aplicăm noi ceea ce ştim? În şcoală, suntem educaţi să acumulăm informaţie, să o depozităm bine, că nu se ştie când o fi de dat un sfat, două. Dar aplicarea practică a celor învăţate şi prelucrarea informaţiilor puţini profesori le promovează.

De aceea, acum trebuie să învăţăm să şi aplicăm. Şi nu pentru ca alţii să poată afirma: E vegetarian! Mănâncă sănătos! Ci pentru a fi un exemplu practic prin conduita noastră alimentară. Aici, trebuie să ajungem să adoptăm un stil de viaţă conform cu principiile noastre cele mai înalte şi desigur, veşnica… cumpătare. Chiar şi în Biblie se spune să fii cumpătat, şi una dintre consecinţele cumpătării e organismul regenerat, cum spune medicina tradiţională chineză: corp viguros şi graţios.

Legat de aceasta, în primul rând, aş dori să abordez ideea de vigoare. Un termen relativ, care arată cât de adaptabil e corpul la factorii de mediu. Trecând cu vederea vechea convingere că un astfel de corp trebuie să fie ,,îndesat” , cum ziceau bunicii, de fapt, se referă, holistic, la consumarea de alimente care oferă esenţa: subtanţele nutritive. Majoritatea persoanelor contemporane consumă într-un procent de peste 80% din hrana zilnică, mâncare gătită. Considerând că prin prelucrare se pierd majoritatea nutrienţilor ce susţin şi declanşează procesele fiziologice vitale, nu putem vorbi de persoane viguroase.

În al doilea rând, aş dori să dau exemplul unui stat din Canada, unde oamenii sunt vegetarieni, nu consumă alcool, iar ţigările sunt interzise prin lege. Aici, spiritualitatea ocupă un loc important în viaţa oamenilor şi îşi văd de serviciul lor, îşi cresc copiii, îşi trăiesc viaţa, dar în limita bunului simţ. Ei, bine, ei trăiesc între 80 şi 100 de ani. Da! 100 de ani. Vi se pare că seamană cu visul tuturor, cel de a trăi cât mai mult? Ei de ce pot, şi noi, nu? Este clar – cei prezentaţi mai sus nu au nevoie de medicamente,

poate doar o optime din cât luăm noi, şi chiar mai puţin. Poate vă întrebaţi de ce am ales să încadrez medicamentele într-un subiect alimentar. Scurt şi concis - medicamentele au devenit un aliment preferat în societatea actuală. Suplimentele alimentare sunt prezentate în reclame colorate ce au menirea de a ne face să credem că avem nevoie de ele. Sunt şi medicamente care te scapă de orice, aşa prevăd prospectele, sunt altele care acţionează la nivel celular, dar mai toate afectează psihicul, în condiţia în care creează depedenţa şi sunt atractive. De fapt, nu avem nevoie de ele. Într-o dimineaţă, mergând cu taxi-ul un drum mai lung, am auzit o frază la radio: ,,răceala cu medicamente trece într-o săptămână, fără- în 7 zile” , m-a amuzat la început, dar peste zi, am realizat ce era esenţial: chiar se poate fără. Bineinţeles, nu în infecţii majore sau alte traume patologice, fiziologice şi anatomice. Acolo nu am o părere.

Dar ce ştiu şi pot afirma cu încredere: dacă ne-am hrăni potrivit, nu am ajunge la cazuri de boală şi spun potrivit deoarece fiecărui om i se potrivesc anumite alimente. Doi oamenii mâncând, spre exemplu, mere zilnic, unul va fi favorizat, rinichii fiind stimulaţi, iar altul va suferi într-o zi un blocaj la nivelul lor. Să ne obişnuim să ne observăm corpul şi reacţiile. Un tip de alimente vă dă o stare de forţă, de veselie şi uşurătate, iar un alt tip vă moleşeşte şi vă solicită ficatul. Unde vreau să ajung? La faptul că e important să observăm ce alimente ne furnizează aportul de materie primă şi care sunt acelea care ne provoacă disfuncţii. Cât de des şi în ce cantităţi să consumăm fructele, legumele, altele, să ajungem la un echilibru interior şi exterior.

POP DORIS, elevă clasa a XI-a Colegiul Naţional ,,Gheorghe Şincai” Baia Mare

Autor desen: BALMUŞ MARIA - elevă

Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava Coordonator: prof. Darie Mihaela

Autor desen: NAGY THOMAS – clasa IX C Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare Coordonator: prof. Bonaţ Ioan Gheorghe

CUM SĂ NE FERIM DE PERICOLUL DIN FARFURIE ?

Culda Ştefania – elevă

Colegiul Tehnic,,UNIREA” Ştei Judeţul Bihor

Coordonator: prof. Anca Simona Când spunem sănătate în primul rând ne gândim la triunghiul de aur alimentaţie-mişcare şi odihnă. Alimentaţia sănătoasă, sportul şi odihna sunt cheia unei vieţi sănătoase. Ele îţi vor crea o stare de bine, de energie, reducând riscul unor boli precum hipertensiunea, diabetul, osteoporoza, colesterolul şi anumite tipuri de cancer. Iţi poţi stabili propria

alimentaţie sănătoasă, aşa încât să decizi singur ce anume vrei să mănânci şi ce vrei să excluzi. La fel de important pentru organismul uman este timpul de odihnă cât şi activitatea pe care o depunem. Mărirea nivelului de activităţi, oricum l-am măsura, ne îmbunătăţeşte starea fizică şi psihică. Alcătuirea unui regim alimentar divers este primul principiu al alimentaţiei sănătoase. Ceea ce mâncăm nu ne afectează numai sănătatea la momentul respectiv, ci determină în bună măsură calitatea, ba chiar şi durata vieţii noastre, variaţia fiind secretul. Ca să ai o alimentaţie echilibrată şi ca să-i oferi organismului nutrienţi de calitate învaţă să te protejezi de invazia produselor procesate astfel: - Evită pe cât posibil produsele semipreparate şi alimentele care conţin aditivi alimentari. - Nu mai consuma produse de tip fast-food şi nici dulciuri sau băuturi carbogazoase. - Mergi mai des la piaţă şi aprovizionează-te cu fructe şi legume care sunt pline de nutrienţi de calitate; - Înlocuieşte preparatele din carne cu carnea proaspătă şi slabă de pui, de peşte şi de vită. Prepar-o cât mai uşor: la cuptor sau pe grătar. - În locul sucurilor din comerţ prepară-ţi fresh-uri din fructe sau consumă apă şi ceaiuri. Prin variaţie, se poate reduce riscul bolilor cardiovasculare şi al multor tipuri de cancere. Nu este indicat de exemplu să folosim fructe care conţin cele mai multe vitamine şi să le mâncăm mereu. De exemplu, un fruct poate avea mai multe vitamine, dar altul este bogat în antioxidanţi, iar al treilea poate conţine mai multe fibre. Toate fructele, respectiv legumele ne oferă o combinaţie unică de resurse nutritive şi cea mai bună cale de a profita de ele, evitând dezechilibrele, e consumarea unei varietăţi largi. Acelaşi lucru este valabil pentru orice alte alimente. Multe alimente au resurse nutritive pentru vindecarea, tratarea şi prevenirea unor game largi de probleme de sănătate. Ideea de hrană ca medicament nu este nouă. Cu peste 2000 de ani în urmă, în Grecia Antică, Hipocrat devenea faimos prin avansarea ideii că stilul de viaţă poate afecta sănătatea. El prescria tot felul de reţete alimentare pentru anumite boli şi tot el că ar fi spus ,,Hrana să vă fie leac şi leacurile să vă fie hrană”

Foarte important pentru funcţionarea corectă a organismului este respectarea meselor principale ale zilei. Vom fi letargici dacă vom sili organismul să funcţioneze o dimineaţă întreagă fără niciun ,,combustibil” Indicat ar fi să luăm un mic dejun întăritor, compus de pildă din pâine prăjită, cereale integrale,

fulgi de ovăz cu lapte sau fructe proaspete şi iaurt. Ar trebui să mâncăm zilnic pân3 până la 5 porţii de legume şi 2 până la 4 porţii de fructe, incluzând rădăcinoase, tuberculi, tulpini, frunze, fructe, seminţe, păstăi. O alegere bună ar fi fructele şi legumele de diferite culori (pigmenţii din plante au efecte benefice diferite). Aceste alimente asigură fibre, vitamine, minerale şi unii acizi graşi esenţiali. Mâncaţi multe alimente bogate în betacaroten (portocale, legume, fructe galbene), vitamina C (lămâie) şi vitamina E (uleiuri vegetale, nuci, seminţe, fasole) şi seleniu (cereale integrale, nuci). Alimentaţia influenţează şi rezistenţa organismului la acţiunea substanţelor toxice din industrie. În realitate, toxinele pe care le consumăm vrând-nevrând în fiecare zi sunt de ordinul sutelor de mii. Celebrele E-uri sunt admise de autorităţi doar în cantităţi limitate. În exces, ne distrug organismul în fiecare zi. "Spre exemplu sulfitul distruge bacterii, distruge fungi microscopici, dar el nu e selectiv, în acelaşi timp, el afecteaza şi celulele şi metabolismul nostru", Cum să ne ferim de pericolul din farfurie? Citind cu atenţie etichetele produselor de la raft şi alegându-le pe cele ''sărace'' în aditivi alimentari. Unul dintre criteriile cele mai sigure pentru a evita consumul unor alimente periculoase este culoarea. Mai precis, cu cât un aliment are o culoare mai intensă, într-un mod evident nefiresc, cu atât este mai riscant pentru sănătate şi, prin urmare, ar trebui să-l eviţi. Printre cele mai nocive alimente cu coloranţi se numără sosurile, bomboanele, toppingurile, cremele prăjiturilor, mezelurile, băuturile răcoritoare şi cele alcoolice. Bomboanele, cu cât sunt mai colorate, cu atât sunt mai dăunătoare. Consumul repetat de margarină dăunează grav sănătăţii Mezelurile şi sănătatea nu au nimic în comun. De exemplu, un parizer cu pui conţine în primul rând slănină, emulsie de şorici, piept de pui într-o proporţie de doar 13%. În rest coloranţi, arome sintetice, multă apă şi multă sare. Tot pe lista alimentelor sau a băuturilor care ar trebui interzise în meniul fiecăruia dintre noi se află sucurile de tot felul. Un suc de portocale, de exemplu, conţine în primul rând apă, zahăr şi multe arome sintetice, coloranţi. Contine suc de portocale în o proportie de doar 5%. Sucul preparat prin stoarcerea fructelor este cea mai sănătoasă variantă de băuturi răcoritoare Fast-food-ul reprezintă pentru mulţi o soluţie practică deoarece un sandwich se poate mânca din mers, la volan, la birou în timp ce întocmeşti un referat sau îţi faci temele. Ar trebui să înţelegem că

arta culinară nu este o pierdere de timp pentru că a găti înseamnă a folosi alimente proaspete în care ai încredere pentru că ştii ce cumperi. E de preferat să mănânci sănătos şi să ai un regim adecvat bogat în constituenţi nutritivi decât să iei pe fugă cartofi prăji ţi cu hamburger de la un fast-food. Ironia sorţii face ca în loc să mâncăm ca să trăim, ajungem să ne ucidem corpul încetul cu încetul cu ceea ce consumăm. ,,Nimic nu este mai primejdios pentru stomac, creier şi pentru puterea de viaţă decât a mânca şi a bea mai mult decât trebuie” spunea Socrate. Ne otrăvim singuri, apoi ne întrebăm de ce ne-am îmbolnăvit? Accidentele vasculare de exemplu în mare măsură sunt cauzate de stilul de alimentaţie nesănătos. Produsele bio sunt cea mai bună soluţie pentru a evita pericolele reprezentate de substanţele toxice. Acestea provin din culturi netratate cu pesticide, sunt mai puţin colorate, dar au un gust mai natural. Şi carnea şi produsele lactate bio sunt de preferat, pentru că acestea nu conţin nici hormoni, nici antibiotice (cu care sunt tratate, de obicei animalele) şi, în plus, animalele de la care provin au fost hrănite la rândul lor cu mâncare netratată. Schimbarea tuturor obiceiurilor alimentare nesănătoase dintr-odată este sortită eşecului. De aceea trebuie adoptată o stategie pe termen lung, iar cu timpul, bunele obişnuinţe vor deveni reflexe. Obişnuinţele nu se obţin niciodată dintr-odată. Ele necesită o învăţare, care este întotdeauna progresivă ,,Sănătatea este cel mai de preţ diamant din sipetul plin de pietre preţioase.”

ALIMENTA ŢIA VEGETARIAN Ă

Demeter Timea şi Zoicaş Nicoleta, clasa a XI-a C Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

Prof. coordonator: Adriana Istr ăuan

Pentru foarte mulţi oameni, a fi vegetarian reprezintă un stil de viaţa. Cei care au renunţat să se mai hrănească din produse de origine animală o fac din motive religioase sau etice, legate de mediul înconjurator sau de propria stare a sănătăţii. De aceste persoane, şi nu numai, trebuie să ţineţi seama atunci când aveţi de condus un restaurant, cele mai importante mese având nevoie şi de o (din ce în ce mai des invocată) alternativă vegetariană.

Mâncarea cea mai folosită într-o alimentaţie vegetariană este cea care include legume, fructe şi diverse cereale. Soia este, de asemenea, un produs esenţial pentru anumite diete, exceptând persoanele care au alergie la acesta.

Sănătatea fiecărui individ depinde de, în foarte mare măsură, de modul de alimentaţie. Este de acum cunoscut faptul ca omul nu trebuie să ignore ceea ce mănâncă. Un mare număr de boli sunt strâns legate de alimentaţie. Un anumit comportament alimentar poate aduce la apariţia unor boli, printre care se numără şi diabetul zaharat şi bolile de rinichi, dar nu numai acestea.

Tipul alimentelor ingerate de o persoană sau de o comunitate se poate stabili cu ajutorul unori factori confruntaţi cu statutul economico-social, cu religia şi tradiţiile. Factorii medicali, cum ar fi alergiile alimentare, diabetul, bolile de inimă, determină uneori schimbări forţate în alimentaţie. Legumele şi fructele proaspete au un rol important în alimentaţie, datorită calităţii lor, a conţinutului ridicat de glucide, a vitaminelor şi substanţelor minerale conţinute. Majoritatea legumelor şi fructelor pot fi folosite în stare proaspată, fără a fi prelucrate tehnic.

Legumele şi fructele conţin glucide (fructoză, amidon, celuloză, hemiceluloză), vitamine (C, caroten, tiamină, riboflavina), substanţe minerale (potasiu, sodiu, calciu, fosfor, fier), acizi organici, substanţe pectice (care au capacitatea de a fixa cantitaţi mari de apa, formând geluri) şi mici cantităţi de proteine şi grăsimi. O dietă adevărată nu se bazează pe calorii, ci pe elemente organice şi anorganice care promovează şi susţin viaţa. Avem nevoie de o dietă bogată în vitamine, în hrană crudă mai mult decât în alimente fierte.

„Echilibrul alimentar înseamn ă sănătate !” Autori desen: Bob Daniel şi Ciocan Dan – elevi Grupul Şcolar “Gheorghe Lazăr” Baia Mare

Coordonator: prof. Pop Adela

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM

VIA ŢA !

CREŢ ROXANA – elevă

Grupul Şcolar Forestier Curtea de Argeş Coordonator: prof. Stătescu Violeta

A venit primăvara! A început „explozia” de verdeaţă, şi odată cu ea s-au arătat primele „verdeţuri comestibile”, bogate în vitamine necesare unui stil de viaţă sănătos, mult dorit de noi toţi. Dar, în ciuda alternativelor de mâncare sănătoasă, proaspătă, o dată cu căldura restaurantele de tip fast food, pieţele şi supermarketurile sunt încă pline de produse modificate genetic sau abundând de aditivi alimentari.

Oare ştim cu adevărat ce mâncăm? Ştim să facem diferenţa între o mâncare care aduce beneficii organismului sau una care ne aduce boli?

Este normal să îţi doreşti să mănânci un fruct mare, frumos, perfect din punct de vedere estetic, să pofteşti la o shaorma sau să simţi nevoia de ceva dulce, dar oare nu este mai normal să iţi doreşti un organism sănătos?

Ca acesta să fie sănătos are nevoie de o alimentaţie sănătoasă , iar alternative pentru o hrană sănătoasă sunt din fericire peste tot. Trebuie doar să le alegem. În ultimii ani s-a tot vorbit despre efectele distrugătoare ale E-urilor pe care din păcate le găsim în mai toate produsele. Am tot auzit argumente pro şi contra organismelor modificate genetic sau despre excese. Şi totuşi produse care în alte state sunt interzise , la noi încă se comercializează şi suntem bombardaţi peste tot cu reclame la produse nocive. Dar asta nu ne ia dreptul de a alege între un produs apetisant, dar dăunător nouă cât şi mediului înconjurător sau un produs biologic. De ce nu spunem nu modificării genetice, care în scurt timp va duce la degradarea biodiversităţii şi care s-a dovedit că provoacă efecte alergice şi toxice asupra oamenilor? De ce nu refuzăm produsele pline de aditivi alimentari, majoritatea cancerigeni? De ce acceptăm etichetarea necorespunzătoare a produselor cumpărate şi mai apoi consumate? De foarte multe ori tindem să dăm vina pe sistem, pe producători sau pe oricine în afară de noi şi să uităm că dreptul de a alege nu ni-l ia nimeni. Nu suntem obligaţi să mâncăm produse de tip fast food,

să alegem legume sau fructe modificate genetic sau să alegem mâncare gata sau semipreparată în schimbul celei făcute în casă. Chiar dacă metodele de promovare sunt de multe ori convingătoare, asta nu ne fură dreptul de a opta pentru sănătate. Este întradevăr mult mai comod să alegi produse gata făcute sau să acceptăm produse a căror provenienţă nu o ştim sau procesele prin care au fost obţinute, dar ar trebui să fie mult mai important să ne dorim o viaţă sănătoasă. Tentaţiile de a mânca nesănătos apar la tot pasul, poţi evita însă să faci din corpul tău „un cobai”. În viaţa de zi cu zi alimentele toxice au devenit atât de „fireşti” , încât aproape nimeni nu mai sesizează pericolul pe care ele îl reprezintă în mod real. În graba lor perpetuă, foarte mulţi oameni se mulţumesc cu o alimentaţie foarte slabă calitativ, dar satisfăcătoare din punct de vedere cantitativ şi estetic. Ambalată frumos, colorată cât mai apetisant, aromatizată, conservată cât mai bine, sărată, pasteurizată, rafinată (chiar şi de două ori), prăjită în teflon, fiartă sub presiune şi încălzită la microunde, o astfel de hrană conţine în ea germenii multor probleme de sănătate „inexplicabile”. Ştim cu toţii că produsele alimentare cu termen de garanţie de un an sau doi sunt foarte frecvente. Este uimitor cât de puţini consumatori îşi pun problema că nu ne putem aştepta ca un produs atât de vechi să fie bun pentru organismul nostru cu toate autorizaţiile sanitare care permit comercializarea lui. Atunci când autorităţile ajung să discute problema aditivilor alimentari, nu uită să menţioneze conceptul aberant de „cantitate zilnică acceptabilă”. Această formulare este de un cinism inacceptabil. Este, oare, firesc să iei, cu bună ştiinţă, o doză zilnică de otravă, doar pentru a umple buzunarele comercianţilor şi pe cele ale producătorilor? Gurile rele spun, că unul din motive pentru standardizarea aditivilor sub formă de E-uri ar fi şi acela de a nu stârni prea mult suspiciunea consumatorilor.

Oricând, oriunde şi în orice condiţii se pot găsi soluţii sănătoase şi chiar „gustoase” de a mânca.

Trebuie să ne informăm cu privire la alimentaţia noastră, iar apoi să îi informăm pe cei din jurul nostru pentru un viitor mai bun, mai echilibrat şi implicit mai sănătos!

“S.O.S. producţia de alimente!”

Autor desen: ELIDA BONAŢ – elevă clasa a II-a Liceul de Artă, Baia Mare

Coordonator: prof. Man Loredana

TRADI ŢIE ŞI SĂNĂTATE !

Drânda Crina, clasa a X-a Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu” Cluj-Napoca

Coordonator: prof. Ştefania Szekely

În zilele noastre sănătatea este cel mai important atuu pe care o persoană poate să-l aibă, deoarece după cum spune proverbul ”sănătate că-i mai bună decât toate”, în viaţă cel mai bine este atunci când ai un corp sănătos pentru că acesta ne ajută până şi la funcţionarea mai bună a creierului.

Mai ales adolescenţii care au acumulat o gamă destul de variată de informaţii în ceea ce priveşte nutriţia obişnuiesc să consume mâncăruri de la fast- food care de-a lungul timpului poate creşte colesterolul şi poate provoca diferite boli.

Cauzele mâncatului nesănătos sunt: lipsa timpului, lipsa informaţiilor în ceea ce priveşte alimentaţia sau comoditatea. Şi lista poate continua…. O persoană odată obişnuită cu o alimentaţie nu tocmai echilibrată poate ajunge în decursul unei scurte perioade de timp la unele probleme grave de sănătate.

Alimentaţia nesănătoasă creşte colesterolul dacă mâncăm prăjeli şi alimente bogate în grăsimi, poate cauza probleme de cădere a părului, favorizează apariţia acneei şi în general poate provoca probleme serioase în ceea ce priveşte sănătatea tenului nostru. O alimentaţie neechilibrată mai presus de problemele tenului cauzează boli grave şi anume: gastrită, hepatită, astm bronşic şi hipertensiune arterială.

Clujul este un oraş cu o frumuseţe aparte, un centru istoric deosebit şi mai presus de toate cu oameni minunaţi, ardeleni pe cinste care pot să-ţi sară în ajutor oricând este nevoie. Clujenii deţin unele reţete care dau mâncărurilor un gust şi o savoare aparte, cum sunt cele tradiţionale de pe masa de Crăciun şi Paşte.

Masa de Crăciun: Crăciunul este o sărbătoare minunată iar

ardelenii îmbogăţesc această sărbătoare cu o masă încărcată de bunătăţi: cozonaci făcuţi pe vatră, cu nucă sau cu mac, sărmăluţe, cârnaţi şi friptură de porc.

Masa de Paşte: La această sfântă

sărbătoare se gătesc unele specialităţi cu un gust realmente deosebit. De pe masă nu pot lipsi fripturica de mile şi ouăle

frumos încondeiate cu modele care au rămas moştenire de la moşii şi strămoşii noştri. Acestea sunt cele mai cunoscute mâncăruri tradiţionale din zona Clujului.

“M ănâncă sănătos pentru a avea un aspect fizic

frumos!” Autor desen: PECORA DUMITRU – elev Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

Coordonator: prof. Todoru ţ Victor

Autor desen: GEREBENES CODRUŢA – elevă Şcoala cu cls. I-VIII Vasile Alecsandri, Baia Mare

Coordonator: prof. Mois Olimpia Maria

TÂNĂRUL CONSUMATOR ROMÂN – CONSUMATOR EUROPEAN

Pavel Raluca Georgiana – elevă clasa a XII-a

Colegiul Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” Iaşi Coordonator: prof. Mihaela Gall

Noi tinerii Suntem o generaţie de tineri ca toate celelalte anterioare şi care ne confruntăm cu problemele actuale ce lasă amprenta asupra noastă. Suntem numiţi generaţia Fast-Food, deoarece suntem „grăbiţi”,”consumatori”,”agresivi”, dar oare de ce? Ce transformări s-au produs? Din vina cui ? Nu mai avem răbdare Nu mai avem răbdare să ascultăm, nu mai avem răbdare să mâncăm, nu mai avem răbdare să învăţăm, nu mai avem răbdare să iubim.Toate sunt făcute în fugă.Toate sunt grăbite, şi cronometrate. De ce nu ne spune cineva să ne liniştim, să fim calmi, să fim atenţi. Să ne protejeze cineva, dar cine ? Ce „consumăm” noi tinerii ?

Tinerii sunt consumatori ca şi celelalte categorii de oameni. E dreptul lor să cunoască ce este un consumator şi să le fie respectate aceste drepturi. Ca orice om noi trebuie să ne alimentăm. Suntem la o vârstă când ne plac anumite tipuri de alimente sau preparate, iar principala noastră preocupare nu este alimentaţia ci doar mulţi din noi mâncăm pentru că pe moment simţim senzaţia de foame. Normal că această senzaţie o „astâmpărăm„ rapid cu un preparat de tip fast food pentru că ne este mai comod şi mai lesne de procurat. De aceea suntem incluşi în categoria „Generaţia Alimentaţiei Nesănătoase”. Cred că avem dreptul de a alege ceea ce măncăm, fără să ni se impună restricţii. De fapt noi consumăm ceea ce ni se oferă de către societate sau de familie. Dacă oraşul este plin de pizzerii, patiserii, localuri tip fast-food, normal că între două cursuri sau în pauza mare ne grăbim să mâncăm ceva care să ne ţină de foame. Când ajungem în familie de multe ori nu găsim să mâncăm din cauză că părinţii sunt la serviciu sau mai grav, plecaţi din ţară. Deşi au fost eliminate minitonetele ce comercializau produse alimentare în şcoli, elevii îşi cumpără în continuare aceste produse din afara spaţiului şcolar consumând cantităţi mari de chipsuri, snack-uri, napolitane, dropsuri, sucuri, care de multe ori nu conţin substanţe sănătoase. Pe foarte puţini colegi i-am văzut consumând fructe sau un sandvice cu unt şi miere de albine, de exemplu. Obezitatea, ca şi problemele grave de sănătate asociate acesteia, reprezintă efectele negative ale stilului de viaţă propriu societăţilor avansate. Din nefericire, acesta a devenit caracteristic copiilor şi tinerilor, în ultimii ani, în România.Cred că mai avantajaţi sunt tinerii care servesc masa la cantine , deoarece există acea preocupare pentru alcătuirea unui meniu echilibrat cu alimente atent selecţionate astfel încât să se asigure o alimentaţie raţională şi hrănitoare. Dacă programul şcolar ar fi de aşa natură să ne permită să avem cum să servim cel puţin o masă caldă pe zi la locul unde studiem, cred că ne-am reîntoarce la perioadele plăcute când familia avea un răgaz pentru a servi o mâncare gustoasă şi naturală, în tihnă. Ce frumos descrie Ion Creangă meniul oferit de Capra cu trei iezi lupului cel hapsân: „-Hai la treabă, cumătriţă, că lupul ţi-a dat de lucru! Şi aşa zicând, pune poalele-n brâu, îşi suflecă mânicele, aţâţă focul şi s-apucă de făcut bucate. Face ea sarmale, face plachie, face alivenci, face pască cu smântână şi cu ouă şi fel de fel de bucate.”

Ce consumăm cu plăcere? Ce apetisante arată aceste produse. Cum să nu ţi se facă poftă să le mănânci şi să le bei ? Dar am învăţat la chimie de aditivi alimentari.Cu ei cum rămâne? Aproape că nu există produs care să nu fie tratat cu aditivi. Fără ei, alimentele pe care le cumpărăm nu ar fi la fel. Când cumperi un produs despre care se spune ca ar fi 100% natural, citeşte eticheta înainte de a crede ceea ce spune reclama. Un suc natural nu ar rezista pe raft, la temperatura camerei nici măcar o zi, şi ar avea o culoare nu tocmai atrăgătoare. Trebuie acordată o atenţie deosebită când cumpărăm produse alimentare, inclusiv produse de post, asupra modului de comercializare, cu privire la condiţiile igienico-sanitare din magazin şi ale personalului de servire. Cunoaştem aceste lucruri în mare parte de la modulele studiate la clasă, şi din alte surse, dar…. O soluţie ar fi să se propună la nivel de unitate de învăţământ să se stabilească un orar pentru servirea mesei, în care toţi elevii să participe la acest program creându-se posibilitatea să se mănânce într- un spaţiu special amenajat, igienic şi cu posibilitate de a utiliza mijloace de curăţire a mâinilor şi a dinţilor. Acum se mănâncă în sala de clasă plină de praf şi aer închis, pe fugă şi de multe ori fără să ne spălăm pe mâini. La noi în şcoală ar fi condiţii să se organizeze acest program deoarece există spaţiu de servire a elevilor care locuiesc în cămin şi există şi personal calificat chiar de şcoală să pregătească meniul adecvat. Atât personalul angajat la cantina şcolii cât şi elevii de la clasele de gastronomie pot face acest serviciu. Concluzie Tinerii percep realitatea actuală prin prisma experienţei lor, au idei şi propuneri care promit să fie viabile în timp. Implicarea micilor consumatori în viaţa şi problemele societăţii reprezintă unul dintre paşii spre educarea şi informarea acestora, scopul fiind acela de a avea un consumator român pregătit, informat, în stare să facă cea mai bună alegere a unui produs, care să corespundă, aşadar, aşteptărilor sale. Bibliografie -www,Dolceta.ro -Ordonanta nr. 21/1992 privind Protectia Consumatorilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 212 din 28 luna 1992)

Autor desen: MORAR ALEXANDRU – elev clasa a VI-a

Şcoala cu cls. I-VIII Vasile Alecsandri, Baia Mare Coordonator: prof. Cerneştean Lia

Autor desen: MUSCĂ DAN – elev, clasa a VI-a Şcoala cu cls. I-VIII Vasile Alecsandri, Baia Mare

Coordonator: prof. Cerneştean Lia

Autor desen: DEMETER TIMEA – clasa XI C

Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare Coordonator: prof. Bonaţ Ioan Gheorghe

ULEIUL DE SÂMBURI DE STRUGURI –

ELIXIRUL TINERE ŢII

Elev: Şteţcu Mădălina Roxana, Coord. Forgacs Monica,

Liceul Teoretic “Bogdan-Vodă” Jud. Maramureş

Asemenea altor remedii naturale are un nume cu adevărat predestinat ca elixir de sănătate: “viţa de vie”, un izvor al vieţii. Prima vie a fost cultivată acum nu mai puţin de 10.000 de ani, iar de atunci, din negurile preistorice si până acum, oamenii au dezvoltat până la nivel de artă cultivarea strugurilor si transformarea lor în vin.Si virtuţile terapeutice ale strugurilor sunt cunoscute si practicate de mii de ani.O nouă idee a revoluţionat mintea oamenilor când aceştia şi-au pus întrebarea: ce se întâmplă cu sâmburii aruncaţi din struguri? Pentru început, aceştia au provocat o mică schimbare în industria alimentară, după care să înceapă o adevărată carieră in domeniul medical.De “vină” este uleiul extras din aceşti sâmburi cu proprietăţi terapeutice excepţionale. Un campion al anti-îmbătrânirii

Extracţia uleiului din seminţe este recent “exploatată” datorită dificultăţilor tehnologice de obţinere a lui.Iniţial el a fost fabricat doar în Franţa şi Italia şi a fost utilizat strict în alimentaţie.Urmatoarea ramură în care a fost folosit a fost cosmetica, pentru că este uşor de resorbit in piele, pe care o înmoaie si întinde.Abia după aceea a fost luat în vizor de către industria farmaceutică. Uleiul de sâmburi de struguri este bogat în vitamina E şi în vitamina F, precum şi în unele minerale: zinc, cupru, seleniu.Dar mai presus de toate conţine aşa-numitele procianidine care sunt un agent anti-îmbătrânire.Pe lângă acestea mai conţine substanţe care ajută la menţinerea sănătăţii vaselor de sânge şi a inimii, care catalizează acţiunea unor vitamine in corp şi ajută la ţinerea sub control a reacţiilor alergice.Altfel spus, un nou medicament natural s-a născut de curând.Să vedem, în cele ce urmează, cum trebuie folosit. Câteva precizări Când vorbim despre efecte terapeutice ne raportăm la uleiul de struguri obţinut prin presarea la rece, pe care îl găsim în prezent în supermarketuri, în raioanele cu uleiuri de import.

Intern, acest ulei se administrează în primul rând prin alimentaţie, fiind un excelent adaos în salate, sosuri, în diferite feluri de mâncare ce nu presupun prepararea la foc.Este absolut necesar să evităm prăjirea sau fierberea acestui ulei, pentru că incălzirea la peste 50˚C duce la alterearea proprietăţilor terapeutice. Doza zilnică de ulei este de 25-45 de grame, adică 2-4 linguri pe zi, care se pot consuma ca atare sau în hrană. Extern este folosit ca soluţie de masaj pentru piele, pe care o hrăneşte, previne uscarea sa, ajută la menţinerea tinereţii şi a elasticităţii naturale. O pavază împotriva bolii Bolile vasculare – Folosirea constantă a uleiului poate evita apariţia unor boli vasculare precum arterioscleroza, fragilitatea vasculară sau arterială datorată substanţelor asa-numite grăsimi nesaturate care ajută la menţinerea tinereţii şi elasticităţii vasculare, precum şi substanţe care împiedică procesele degenerative ale vaselor de sânge. Bolile de inimă – Se recomandă consumul zilnic a două linguri din acest ulei celor care au o dieta cu multă carne şi preparate din carne.Acest ulei previne ischemia cardiacă, precum si tulburări circulatorii cum ar fi hipertensiunea şi tensiunea arterială oscilantă. Tumori benigme – Substanţele conţinute în sâmburii de struguri împiedică dezvoltarea unor

formaţiuni tumorale benigme.Femeile cu asemenea predispoziţie este bine să facă de 4-6 ori pe an cure de câte 28 de zile, în care să consume câte 20-30ml din acest ulei cu adevărat miraculos. Infecţiile diverse – Substanţele active din acest ulei acţionează ca un stimulent imunitar, recomandându-se ca în perioadele reci ale anului să se consume minumum 30 de grame zilnic. Alzheimer – Se pare că substanţele antioxidante din sâmburii de struguri sunt foarte eficiente în oprirea proceselor degenerative ce afectează creierul la persoanele în vârstă. Afecţiuni dermatologice – Bogat în vitamina E, e un elixir pentru menţinerea tinereţii pielii, dar şi pentru prevenirea unor afecţiuni dermatologice. Alergii – Este utilizat şi în tratarea alergiilor, deoarece blochează enzimele care produc histaminele (substanţe naturale din corpul uman care determină apariţia reacţiilor alergice). Imbătrânirea – Uleiul de seminţe de struguri poate prelungi mult tinereţea biologică Vederea obosită – Mai multe studii arată că acest ulei îmbunătăţeşte vederea, făcând ca vasele de sânge din ochi să funcţioneze mai eficient. Boli care se tratează extern cu uleiul de sâmburi de struguri: Piele uscată si sensibilă la frig – La zece minute după baie, se masează întreg corpul, mai ales membrele cu ulei de sâmburi de struguri.Tratamentul se face 6 săptămâni la rând, mai ales în perioadele friguroase. Piele cu tendinţe de îmbătrânire – Uleiul penetrează rapid epiderma nelăsând senzaţia de piele grasă şi protejând în schimb pielea de vânt şi de soare.Se foloseşte de asemenea, după baie, pentru masaj. Ten uscat – O dată la 3 zile se masează obrajii, pomeţii, fruntea si gâtul, cu ulei de sâmburi de struguri.Are efecte de protecţie, menţine hidratarea si împiedică formarea ridurilor. Tratamente cu ulei de struguri În domeniul tratamentelor, uleiul de struguri ne oferă o gamă largă de remedii împotriva unor boli precum: colesterolul, varice şi hemoroizi, arterioscleroză, fragilitatea capilară şi vasculară în general, deficienţe imunitare şi artrită (reumatism). Contraindicaţii Intern nu se cunosc contraindicaţii de administrare a acestui ulei, cu condiţia să nu fie preparat termic şi să nu fie depăşită perioada de valabilitate înscrisă pe ambalaj.

Extern va fi evitată folosirea sa pe porţiunile cu piele grasă, seboreica putând în aceste cazuri să producă reacţii cutanate locale. Masajul făcut după baie cu ulei de sâmburi de struguri împiedică pierderea apei(menţinând hidratarea pielii), dă strălucire şi fineţe epidermei, întârziindu-i îmbătrânirea. Toate aceste beneficii ale uleiului de sâmburi de struguri contribuie la bunăstarea noastră, oferindu-ne un plus de sănătate şi un aspect exterior îmbunătăţit.

BIBLIOGRAFIE 1. *** - Revista “Formula As”, număr 785,

2007; 2. http://www.mihaelaanghel.com/2010/09/07/d

espre-uleiul-din-samburi-de-struguri 3. http://www.infoterapii.ro/modules/news/articl

e.php?storyid=204 4. MENCINICOPSCHI G., NEGULESCU G. –

“Alimente pentru o viaţă sănătoasă – ghid de prevenţie şi terapeutică”, Ed. Litera.

Autor desen: ZOICAŞ NICOLETA – clasa XI C

Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare Coordonator: prof. Bonaţ Ioan Gheorghe

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIA ŢA

Elev: Ioan Loredana,

Coordonator: Mihai Nicolae, Grup Şcolar Industrial Construc ţii de Maşini

Caransebeş, jud. Caraş – Severin

Ah, de câte ori nu zicem: mă doare în dreapta sub coaste sau am obosit... Alergăm la şcoală dimineaţa, de multe ori fără să mâncăm, spre prânz, ronţăim câte ceva pe fugă. De regulă mâncăm prea mult şi cu prea multe grăsimi. Pentru a proteja ficatul, să încercăm să respectăm pe cât posibil câteva reguli de igienă-dietetică, ţinând cont de timpul scurt pe care îl avem la dispoziţie, precum şi un regim de odihnă. Cred că toţi ne dorim o alimentaţie sănătoasă, o alimentaţie care să ne ajute să scăpăm de kilogramele în plus, dar care să ne menţină sănătoşi, plini de energie. Alimentaţia sănătoasă nu se rezumă la filozofii stricte despre ce să mâncăm sau cum să mâncăm. Alimentaţia sănătoasă nu are nimic de a face cu un corp nesănătos de slab şi nu înseamnă că trebuie să ne privăm de alimentele preferate. Învăţaţi să alegeţi ce alimente vă fac bine şi vă îmbunătăţesc sănătatea şi staţi departe de cele care vă fac rău, de alimentele care cresc riscul unor boli precum cancerul, diabetul şi bolile de inimă. Dacă mâncăm sănătos şi ne odihnim atât cât trebuie, ne putem feri uşor de multe boli, spun medicii. Aşadar, dacă aţi decis că vreţi să adoptaţi un stil de viaţă sănătos, alimentaţia este punctul de plecare, spun specialiştii. Dar e aproape imposibil să luaţi din mâncare toate vitaminele şi mineralele. Aşa că puteţi apela şi la suplimentele nutritive însă nu mai mult de o pastilă, pe zi. Dulciurile, grăsimile, untul, carnea grasă, biscuiţii, prăjiturile, zahărul, trebuie consumate foarte rar. Carnea de pui, peşte, carnea roşie, trebuie consumate moderat, pentru o dietă echilibrată. Laptele şi produsele din lapte (brânză, iaurt) sunt importante pentru sănătatea noastră şi este bine să le consumăm în mod regulat. Fructele proaspete au toate vitaminele de care avem nevoie, aşa că este indicat să le consumăm de câte ori avem ocazia. Trebuie însă să ne ferim de cele din conservă, pentru că acelea conţin zahăr, iar zahărul, în cantităţi mari ne poate afecta sănătatea. Legumele nu ar trebuii să lipsească din dieta noastră zilnică! Pâinea, cerealele integrale, orezul, cartofii- sunt de nelipsit din alimentaţia noastră zilnică.

Sănătatea este bunul cel mai de preţ al omului. Afirmaţii de felul acesta se găsesc în înţelepciunea tuturor popoarelor. Cu toţii ne dorim să fim sănătoşi. Dar ce este oare sănătatea? Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte sănătatea ca fiind nu doar absenţa bolii, ci „ o stare de bine fizic, psihic şi social”. Ca să fim sănătoşi, cea dintâi condiţie este să dorim să fim sănătoşi. Pentru aceasta, trebuie să respectăm legile vieţii. În încheiere, o superbă urare din Biblie: „Prea iubitule, doresc ca toate lucrurile să-ţi meargă bine şi sănătatea ta să sporească tot aşa cum sporeşte şi sufletul tău”.

Autor desen: Ardelean Andreea Maria

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII „ NICHITA ST ĂNESCU”, Baia Mare Coordonator: prof. Butoi Valentina

Autor desen: SABADÂŞ OCTAVIAN – clasa XI C

Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare Coordonator: prof. Bonaţ Ioan Gheorghe

MÂNCÂND SĂNĂTOS, NE PROTEJĂM VIA ŢA

Elev: Ile Mădălina

Coordonator: prof. ec. Haneş Mihaela Ramona Colegiul Tehnic “Ioan Ciordaş” Beiuş

Oamenii depăşesc măsura în tot ceea ce fac:

mănâncă prea mult, beau prea mult, fumează prea mult, cheltuiesc prea mult, petrec prea mult. “Moderaţia” a devenit un concept la fel de popular ca şi “sănătatea totală”. Trăim într-o societate a urgenţei, dominată de o mentalitate a rezolvărilor rapide, şi de aceea ne vine greu sa acceptăm că o sănătate de bună calitate nu poate fi pusă la dispoziţie pe moment (imediat), la cerere. Şi orice ciudăţenie care-şi croieşte drum prin mijloacele de informare în masă găseşte destui "clienţi" care s-o asimileze. O dietă pe baza principiilor bunului-simţ şi a echilibrului este singura de care organismul are nevoie cu adevărat.

În vederea menţinerii sănătăţii recomandăm următoarele:

� mâncarea integrală Mâncarea integrală conţine mai mulţi nutrienţi

decât mâncărurile cu amidon, de asemenea digestia mâncării integrale se face mai încet şi asta ajută să te simţi plin mai mult timp.

Mâncărurile integrale se compun din: - făină integrală, pâine integrală; - paste integrale si orez brun; - cereale integrale.

� reduceţi din grăsimile saturate şi zahăr Pentru a ne menţine sănătoşi avem nevoie şi

de grasimi în dieta noastră. Ceea ce este important e genul de grăsimi pe care le mâncăm. Sunt două tipuri de grăsimi: - grăsimi saturate - dacă mancăm prea multe grăsimi saturate riscăm să creştem colesterolul din sânge, care sporeşte şansa de avea o boală de inimă; - grăsimi nesaturate - dacă mâncăi grăsimi nesaturate în loc de grăsimi saturate putem să scădem colesterolul din sânge.

Se recomandă reducerea mâncărurile bogate în grăsimi saturate şi înlocuirea cu mâncăruri cu grăsimi nesaturate, de exemplu uleiuri vegetale (ulei de floarea soarelui, ulei de masline, ulei de rapiţă), peşte uleios, nuci, seminţe si avocado.

� încercaţi să folosiţi mai puţină sare Copiii peste 11 ani nu ar trebui să consume

mai mult de 6 grame pe zi. Copii mai mici ar trebui să consume mult mai puţină sare. 75 % din sare care o consumăm este deja în mâncarea pe care o

cumpărăm, de exemplu: cereale, supă, carne preparată şi sosuri. În concluzie, noi mâncăm deja mai multă sare decât trebuie. Consumul excesiv de sare poate avea ca şi consecinţă creşterea tensiunii. Personele cu tensiunea mare pot avea probleme cu inima sau pot face un infarct.

În speranţa că v-am convins care sunt pericolele unei alimentaţii nesănătoase, sperăm ca adoptarea unui stil de viaţă sănătos va constitui prioritatea tuturor.

Autori desene: Suciu Anca şi Petrovan Sabrina Liceul Regele Ferdinand, Sighetu Marmaţiei

Coordonator: prof. Tru ş Lidia

Autor desen: Pop Roxana şi Rusan Patricia

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII „ NICHITA ST ĂNESCU”, Baia Mare

Coordonator: prof. Vancea Delia

Lista persoanelor participante la proiectul educaţional S.O.S. – PRODUCŢIA DE ALIMENTE !

CONCURS DE EDUCAŢIE CIVICĂ ŞI SĂNĂTATE cuprins în CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE NAŢIONALE – C.A.E.N. 2012, domeniul A10 –

Educaţie civică, voluntariat, proiecte caritabile, poziţia 27, aprobat prin nota M.E.C.T.S nr. 30644/21.02.2012

Ediţia II, Baia Mare, 5 – 6 aprilie 2012 SECŢIUNEA 1 ŞI 2

Nr. crt.

Nume prenume Statutul Şcoala

1 Bota Maria profesor 2 Perţa Ioana elev– secţiunea 1

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII ŞIEU Maramureş

3 Buciuman Mariana m.i. 4 Peşcheleu Ioana Mădălina elev– secţiunea 1

Grupul Şcolar “Voievodul Gelu” Zalău

5 Diaconescu Dana profesor 6 Popa Nicoleta Iuliana elev– secţiunea 1

GRUP ŞCOLAR FORESTIER CURTEA DE ARGEŞ, JUD. ARGEŞ

7 Fodor Lidia profesor 8 Enăşoiu Andra Tatiana elev– secţiunea 1

LICEUL DE ARTĂ, BAIA MARE, MARAMUREŞ

9 Forgacs Monica profesor 10 Şteţcu Mădălina Roxana elev– secţiunea 1

Liceul Teoretic “Bogdan-Vodă”, Vi şeu de Sus

11 Gall Mihaela profesor 12 Pavel Raluca Georgiana elev– secţiunea 1 13 BÎRLESCU BOGDAN

GABRIEL elev– secţiunea 2

14 AVĂDĂNEI ANCA elev– secţiunea 2

Colegiul Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” Iaşi

15 Haneş Mihaela Ramona profesor 16 Căbău Marius Elev– secţiunea 1 17 Curta Cosmin Elev– secţiunea 1 18 Groza Vanda Elev– secţiunea 1 19 Ile Mădălina Elev– secţiunea 1 20 Junc Ionuţ Daniel Elev– secţiunea 1 21 Rostaş Cristian Elev– secţiunea 1 22 Tirla Andreea Elev– secţiunea 1

COLEGIUL TEHNIC “IOAN CIORDAŞ” BEIUŞ

23 Rotaru Ioana Corina profesor 24 Turculet Daria Elev– secţiunea 1 25 Fuchs Lisa Mylene Elev– secţiunea 1 26 PANDELEA BIANCA

EMILIA Elev– secţiunea 2

27 Blajut Maria Elev– secţiunea 2

Colegiul “C. Negruzzi” Iasi

28 Măluroiu-Vl ăduţ Maria profesor 29 Măluroiu-Vlăduţ Maria ELEV–

secţiunea1 şi secţiunea 2

30 MALUROIU-VLADUT NICOLAE-RAZVAN

Elev– secţiunea 2

31 DRUMESI FLORIN Elev– secţiunea 2 32 DRUMESI BOGDAN Elev– secţiunea 2

Grup Şcolar “George Ţărnea” Băbeni, Vâlcea

33 Marian Gina profesor 34 Boje Alexandru Elev– secţiunea 1

GRUPUL SCOLAR “GHEORGHE LAZAR” BAIA MARE

35 Mihai Nicolae profesor 36 Ioan Loredana Elev– secţiunea 1

Grup Şcolar Industrial Construcţii de maşini, Caransebeş

37 Sănduţu Remus profesor 38 Babuschi Emanuela-Mădălina Elev– secţiunea 1

Grup Şcolar Industrial Construcţii de Maşini, Caransebeş

39 Boilă Narcisa profesor 40 Peter Gabriela Elev– secţiunea 1 41 Trif Cristian Elev– secţiunea 2 42 Stanciu Ioana Elev– secţiunea 2 43 Cucicea Gheorghe Elev– secţiunea 2

GRUP ŞCOLAR ALEXANDRU BORZA CLUJ-NAPOCA

44 Nicolcioiu Viorela profesor 45 Antonescu Adelina Elev– secţiunea 1 46 Stănescu Antonia elev– secţiunea 2

Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Piteşti

47 Paşca Mărioara profesor 48 Hepea Daniela Elisabeta Elev– secţiunea 1

COLEGIUL TEHNIC ,,UNIREA” ŞTEI

49 Pop Adrian profesor 50 Pop Doris Elev– secţiunea 1

Colegiul Naţional “Gheorghe Şincai”, Baia Mare

51 Farmaciuc Rodica profesor 52 Todea Loredana Elena Elev– secţiunea 1 53 Bojan Laura elev– secţiunea 2 54 Gherman Andreea elev– secţiunea 2 55 Grămadă Loredana elev– secţiunea 2

GRUP ŞCOLAR ALEXANDRU BORZA CLUJ-NAPOCA

56 Anca Simona profesor 57 Culda Ştefania Elev– secţiunea 1

COLEGIUL TEHNIC ,,UNIREA” ŞTEI

58 Stătescu Violeta profesor 59 Creţ Roxana Elev– secţiunea 1

GRUPUL ŞCOLAR FORESTIER CURTEA DE ARGEŞ, JUD. ARGEŞ

60 Szekely Sandor Csaba profesor 61 Husti Briana Elev– secţiunea 1 62 Oprean Rareş Elev– secţiunea 1 63 Bălan Iulia Elev– secţiunea 2 64 Modoi Teodora Elev– secţiunea 2 65 Cirebea Ana-Maria Elev– secţiunea 2 66 Sălăgean Rubinca Elev– secţiunea 2 67 Husti Briana Elev– secţiunea 2 68 Orza Iasmina Diana Elev– secţiunea 2 69 Mătieș Medeea Elev– secţiunea 2 70 Trombițaș Antonia Elev– secţiunea 2

COLEGIUL NAŢIONAL ”EMIL RACOVI ŢĂ ” CLUJ-NAPOCA

71 Szekely Ştefania profesor 72 Boantă Denisa Elev– secţiunea 1 73 Boboş Diana Elev– secţiunea 1 74 Drânda Crina Elev– secţiunea 1 75 Moraru Maxim Elev– secţiunea 1 76 Pop Mirela Elev– secţiunea 1 77 Bartolomei Paula Elev– secţiunea 2 78 Comșa Ramona Elev– secţiunea 2 79 Trif Andrada Elev– secţiunea 2 80 Feurdean Oana Elev– secţiunea 2

Liceul Teoretic ”Mihai Eminescu” Cluj-Napoca

81 Tordai Carmen profesor 82 Sporea Mihai Cătălin elev– secţiunea 1 83 Bersan Lucian elev– secţiunea 2 84 Cărare Alina Petruţa elev– secţiunea 2 85 Pârgaru Bianca Maria elev– secţiunea 2

Grupul Şcolar “Constantin Brâncuşi” Sf. Gheorghe

86 Pop Adela Terezia profesor 87 Ciocan Dan Elev– secţiunea 2 88 Bob Daniel Elev– secţiunea 2

Grupul Şcolar “Gheorghe Lazăr” Baia Mare

89 Baciu Rodica profesor 90 Retegan Bogdan Iulian elev– secţiunea 2 91 Rus Madălina Denisa elev– secţiunea 2

GRUP ŞCOLAR ALEXANDRU BORZA, CLUJ- NAPOCA

92 Roba Ioana Nicoleta elev– secţiunea 2 93 Tomoş Camelia elev– secţiunea 1 94 Negrea Beatrix profesor 95 Bota Mihai Cristian elev– secţiunea 2 96 Trinţalin Sergiu Marius elev– secţiunea 2

Liceul REGELE FERDINAND Sighetu Marmatiei

97 Burta Voicu Profesor 98 Moricz Erzsebet elev– secţiunea 2

COLEGIUL TEHNIC ,,UNIREA” Ştei

99 Butoi Valentina profesor 100 Hotea Adelina elev– secţiunea 2 101 Ardelean Andreea Maria elev– secţiunea 2 102 Trif Roberta Liubiţa elev– secţiunea 2 103 Isai Melisa elev– secţiunea 2 104 Goilean Denisa elev– secţiunea 2 105 Zete Didi elev– secţiunea 2 106 Ciolpan Andrada Gabriela

(2 lucrări) elev– secţiunea 2

107 Butica Luiza elev– secţiunea 2

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII „ NICHITA STĂNESCU”, Baia Mare

108 Vancea Delia profesor 109 Pop Roxana elev– secţiunea 2 110 Rusan Patricia elev– secţiunea 2 111 Horvat Roxana elev– secţiunea 2 112 Tînc Larisa elev– secţiunea 2 113 Miţicuş Florin elev– secţiunea 2 114 Ivanici Sorina elev– secţiunea 2

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII „ NICHITA STĂNESCU”, Baia Mare

115 Pop Lucia învăţător 116 Bodea Anamaria elev– secţiunea 2 117 Petrenciuc Amelia elev– secţiunea 2 118 Pop Tudor elev– secţiunea 2 119 Pop Ştrempel Alexandru elev– secţiunea 2 120 Sabou Cristian elev– secţiunea 2

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII „ NICHITA STĂNESCU”, Baia Mare

121 Calău Ramona profesor 122 Popa Beniamin elev– secţiunea 2 123 Rezmuveş Ferencz elev– secţiunea 2 124 Hendtre Marcel elev– secţiunea 2

GRUPUL ŞCOLAR ”GEORGE BARIŢIU” ORADEA

125 Cipleu Liliana profesor 126 Horvath Attila elev– secţiunea 2 127 Şimon Aniko elev– secţiunea 2

GRUPUL ŞCOLAR ”GEORGE BARIŢIU” ORADEA

128 Darie Mihaela profesor 129 Balmuş Maria elev– secţiunea 2 130 Brînzei Codruţ.Marius elev– secţiunea 2

Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava

131 GRUIE IOAN ADRIAN profesor 132 CULDA ŞTEFANIA elev– secţiunea 2

COLEGIUL TEHNIC ,,UNIREA” Ştei

133 Iova Mărioara profesor 134 Lungoci Flaviu Constantin elev– secţiunea 2

Grup Şcolar Transporturi Auto, Caransebeş 135 Erdic Irina profesor 136 Bamboi Ana-Maria elev– secţiunea 2 137 Harabagiu Sergiu elev– secţiunea 2 138 Silişteanu Iris elev– secţiunea 2 139 Pavel Raluca elev– secţiunea 2

Colegiul Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” Iasi

140 JURAS MARIA ANGELA profesor 141 TRIPON ANDREEA elev– secţiunea 2

Colegiul Tehnic de comunicaţii “AUGUSTIN MAIOR” CLUJ-NAPOCA

142 POP MONIKA JUTKA profesor 143 POP MARIAN LEONTIN elev– secţiunea 2

SCOALA CU CLS. I-VIII „ALEXIU BERINDE ”SEINI

144 TICALA GABRIEL elev– secţiunea 2 145 Popescu Amalia profesor 146 Sava Tudor elev– secţiunea 2 147 Rohat Valentina elev– secţiunea 2 148 Neagu Toma elev– secţiunea 2 149 Stoica Mihai elev– secţiunea 2 150 Firca Andreea elev– secţiunea 2 151 Baciu Anca elev– secţiunea 2 152 Dumitru Silviu elev– secţiunea 2

GR. SC. ADMINISTRATIV SI DE SERVICII ”V. SLAVESCU” PLOIESTI

153 REU CONSTANŢA profesor 154 BÎRSĂ BIANCA elev– secţiunea 2 155 BĂLĂŞOIU ADINA elev– secţiunea 2 156 FÎNTÎNERU FRANCESCA elev– secţiunea 2 157 SOFRONE FLORIN elev– secţiunea 2 158 MINCĂ LAURA elev– secţiunea 2

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 81 BUCUREŞTI

159 RUSU GEORGETA-IRINA profesor 160 Soare Fabiana elev– secţiunea 2 161 Popa Vlăduţ elev– secţiunea 2 162 Cupaş Teodora elev– secţiunea 2 163 Furtuna Anca elev– secţiunea 2 164 Chiper Raluca Ştefana elev– secţiunea 2

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII ,,ION CREANGĂ" BACĂU

165 Tru ş Lidia profesor 166 Suciu Anca elev– secţiunea 2 167 Petrovan Sabrina elev– secţiunea 2

Liceul Regele Ferdinand, Sighetu Marmaţiei

168 Pop Daniela Florica profesor 169 Samoilă Alexandru elev– secţiunea 2

Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

170 Mois Olimpia Maria profesor 171 Gerebenes Codruţa elev– secţiunea 2

Şcoala cu cls. I-VIII Vasile Alecsandri, Baia Mare

172 Pop Daniel profesor 173 Petruţ Ioana Alexandra elev– secţiunea 2 174 Şandru Rebeca Valeriana elev– secţiunea 2

Şcoala cu cls. I-VIII, Răzoare, Maramureş

175 Cerneştean Lia profesor 176 Roman Denisa elev– secţiunea 2 177 Pop Izabela elev– secţiunea 2 178 Morar Alexandru elev– secţiunea 2 179 Muscă Dan elev– secţiunea 2

Şcoala cu cls. I-VIII Vasile Alecsandri, Baia Mare

180 Tinc Lumini ţa profesor 181 Varna Timea elev– secţiunea 2 182 Filip Dora elev– secţiunea 2 183 Grosan Mădălina elev– secţiunea 2 184 Ujvarosi Robert elev– secţiunea 2 185 Chindriş Diana elev– secţiunea 2

Şcoala cu cls. I-VIII ,,Simion Bărnuţiu”, Baia Mare

186 Marina Corina profesor 187 Dolca Mădălin elev– secţiunea 2 188 Ciocotişan Denisa elev– secţiunea 2 189 Oltean Roxana elev– secţiunea 2 190 Bele Roxana elev– secţiunea 2 191 Marc Adelina Paula elev– secţiunea 2 192 Ciocotişan Adela elev– secţiunea 2 193 Pop Călina elev– secţiunea 2 194 Păscan Carla elev– secţiunea 2 195 Lar Alex elev– secţiunea 2 196 Păscan Rareş elev– secţiunea 2

Şcoala cu cls. I-VIII Dumbrăviţa, structura Rus

197 Grigor Sonia elev– secţiunea 2 198 Cânţa Ana-Maria elev– secţiunea 2 199 Munteanu Melania elev– secţiunea 2 200 Man Loredana profesor 201 Bonaţ Elida Carmen Maria elev– secţiunea 2

Liceul de Artă Baia Mare

202 Bonaţ Ioan Gheorghe profesor 203 Pop Irina elev– secţiunea 2 204 Dragoş Ionela elev– secţiunea 2 205 Maxim Helga elev– secţiunea 2 206 Pop Răzvan elev– secţiunea 2 207 Grigor Florin elev– secţiunea 2 208 Mureşan Vlăduţ elev– secţiunea 2 209 Florean Roxana elev– secţiunea 2 210 Zoicaş Nicoleta elev– secţiunea 2 211 Demeter Timea elev– secţiunea 2 212 Rus Aurel elev– secţiunea 2 213 Sabadîş Octavian elev– secţiunea 2 214 Pop Claudia elev– secţiunea 2 215 Suliok Sonia elev– secţiunea 2 216 Nagy Thomas elev– secţiunea 2

Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare

217 Todoruţ Victor profesor 218 Pecora Dumitru elev– secţiunea 2

Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare

219 Dumitra şcu Doina profesor 220 Sav Ioana elev– secţiunea 2 221 Abrudan Bianca elev– secţiunea 2

Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare

222 Istr ăuan Adriana profesor 223 Samu Daiana elev– secţiunea 1 224 Rus Aurel elev– secţiunea 1 225 Demeter Timea elev– secţiunea 1 226 Zoicaş Nicoleta elev– secţiunea 1 227 Darvai Alina elev– secţiunea 1 228 Vanciu Alexandra elev– secţiunea 1 229 Albert Sergiu elev– secţiunea 1

Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare

230 Boloş Milica profesor 231 Nuszer Rajmond elev– secţiunea 1 232 Stoica Ana Manuela elev– secţiunea 1

Colegiul Tehnic Transilvania Baia Mare

233 STOIAN GABRIELA profesor 234 SILIAN ANA elev– secţiunea 1 235 SOROCOPUD OLGA elev– secţiunea 1

Grupul Şcolar Industrial “Ion Mincu” Vaslui

SECŢIUNEA 3 1 ABRUDAN VIOLETA

ANAMARIA profesor COLEGIUL TEHNIC ‘DIMITRIE LEONIDA’

ORADEA 2 BEŞLEAGĂ ANCA profesor Colegiul Tehnic Transilvania 3 ANTON ELENA profesor GRUPUL ŞCOLAR DE INDUSTRIE

ALIMENTARĂ, Feteşti, jud. Ialomiţa 4 CHELBEA CRISTINA

ŞTEFANIA

profesor GRUPUL ŞCOLAR DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ, Feteşti, jud. Ialomiţa

5 BOGDAN DANIEL – IONUŢ profesor GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL ORAVIŢA 6 BOGDAN OLIVIA –

GEORGETA profesor GRUPUL ŞCOLAR AGRICOL ORAVIŢA

7 BUTOI VALENTINA profesor Şc. cu cls I-VIII „Nichita Stănescu”, Baia Mare 8 CHIS MIHAELA profesor Liceul teoretic “ Emil Racovita” Baia Mare

9 KATO GABRIELA profesor Liceul teoretic “ Emil Racovita” Baia Mare 10 COZUPLEAN LUCICA profesor Grupul Şcolar Ocna Şugatag 11 VRAJA MARIA profesor Grupul Şcolar Ocna Şugatag 12 PINTRIJĂL MARIANA profesor Grup Şcolar „Virgil Madgearu” Iaşi 13 DALE MARINELA-DOINA profesor Colegiul Ec. “Nicolae Titulescu” Baia Mare 14 DARIE MIHAELA profesor Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 15 ADĂSCĂLIŢEI

ALEXANDRU elev Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava

16 MORAR ALECSANDRA elev COLEGIUL TEHNIC "RALUCA RIPAN"CLUJ NAPOCA

17 FILIP CRISTINA profesor COLEGIUL TEHNIC "RALUCA RIPAN"CLUJ NAPOCA

18 HODUŢ FLORENTINA profesor Colegiul Tehnic ”Dimitrie Leonida”, Oradea, Bihor

19 FRĂŢILĂ MARIANA profesor Grupul Şcolar Oltchim Rm.Vâlcea 20 STOIAN GABRIELA profesor Grupul Şcolar Industrial “Ion Mincu” Vaslui 21 GALL MIHAELA profesor Colegiul Tehnic “Ioan C. Stefanescu” Iaşi 22 BUNGIANU CRISTINA profesor Colegiul Tehnic “Ioan C. Stefanescu” Iaşi 23 GALL SABINA student UMF IASI 24 DEMETER MARIA GRETA profesor Liceul de Arta, Baia Mare 25 HERDA DANIELA profesor C.T.”DIMITRIE LEONIDA” ORADEA, JUD.

BIHOR 26 HLADIUC TATIANA profesor COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARA,

Suceava 27 INCULEŢ SIMONA -

CARMEN profesor Grup Şcolar ,, V.Madgearu” IAŞI

28 IONESCU MIMI profesor COLEGIUL TEHNIC REŞIŢA, Bd.AL.I.Cuza, Nr.39, Reşiţa

29 MUNTEANU LUCIA profesor COLEGIUL TEHNIC REŞIŢA, Bd.AL.I.Cuza, Nr.39, Reşiţa

30 IŢCOU LAURA profesor Liceul Greco-Catolic”Timotei Cipariu”, Bucuresti 31 DIMA LUCIA profesor COLEGIUL TEHNIC ”ION MINCU” Timişoara 32 DIMA IONEL profesor COLEGIUL TEHNIC ”ION MINCU” Timişoara 33 BUJOR ADA-ESTERA elev LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL, Baia

Mare 34 LUCA MAGDALENA

AURICA profesor LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL, Baia

Mare 35 MALINAS LIVIA

ANTONINA profesor Gradinita cu program prelungit I.C. Bratianu,

Dragasani 36 MĂRIEŞ ADORA profesor Colegiul Tehnic „Transilvania” Baia Mare 37 MIELCESCU IULIA profesor Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Piteşti 38 GRAURE NICOLETA profesor Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Piteşti 39 MUREŞAN IOANA

AURELIA profesor Lector pe Proiecte Europene, AJOFM,

Maramureş 40 BOILĂ NARCISA profesor GRUP ŞCOLAR ALEXANDRU BORZA

CLUJ-NAPOCA 41 NICOLCIOIU VIORELA profesor Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Piteşti 42 STANCU MĂDĂLINA profesor Colegiul Economic “Maria Teiuleanu” Piteşti 43 PAVEL VIRGINIA profesor GRUP ŞC. “ION PODARU” – OVIDIU, JUD.

CONSTANŢA 44 RADU MELANIA profesor Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 45 ROPCIUC SORINA profesor Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Suceava 46 FARMACIUC RODICA profesor GRUP ŞCOLAR ALEXANDRU BORZA

CLUJ-NAPOCA 47 RUSU GEORGETA-IRINA profesor ŞCOALA CU CLASELE I-VIII ,ION

CREANGĂ" BACĂU 48 SIMA MIHAELA profesor Liceul Teoretic “Constantin Brâncoveanu”,

Bucureşti 49 STOICA GABRIELA BETI profesor Grup Şcolar de Industrie Alimentară

Feteşti , Jud. Ialomiţa 50 MIRCEA VALENTINA profesor GRUP ŞCOLAR AGRICOL

MĂRĂCINENI, judeţul Argeş 51 ŢENEA MARICICA profesor GRUP ŞCOLAR AGRICOL

MĂRĂCINENI, judeţul Argeş 52 TINC LUMINIŢA profesor Şc. cu cls. I-VIII ,,Simion Bărnuţiu” Baia Mare 53 OŞAN MIRELA profesor Şc. cu cls. I-VIII ,,Simion Bărnuţiu” Baia Mare 54 TISĂLIŢĂ CRISTIAN RADU profesor Grup Şcolar pentru Industrie Mică şi Servicii,

Sighetu Marmaţiei 55 VENCZEL DIANA profesor GRUP ŞCOLAR “GHEORGHE LAZĂR “ BAIA

MARE 56 CÂNŢA RAMONA IOANA elev GRUP ŞCOLAR “GHEORGHE LAZĂR “ BAIA

MARE 57 ARDELEAN LUMINIŢA inginer Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 58 FRÂNC SORIN MIHAI profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 59 BONAŢ IOAN GHEORGHE profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 60 FODO DANIELA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 61 BODNAR DANIELA m.i. Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 62 RAŢ MONICA m.i. Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 63 HAULER CORALIA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 64 BĂLAN CRISTINA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 65 HUDIN LETIŢIA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 66 BĂLĂNEAN DIANA Student

Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord, Baia Mare 67 BUD VALENTINA Student Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord, Baia Mare 68 CADAR ADINA SANDA Student Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord, Baia Mare 69 COSMA ALEXANDRA

ŞTEFANIA Student Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord, Baia Mare 70 DUNCA DIANA ANCUTA Student Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord, Baia Mare 71 ILEA MARIA ALINA Student Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord, Baia Mare 72 CONEA ANDRA ROXANA Student Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord, Baia Mare 73 VÂSCĂ BRIGITTA Student Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

Centrul Universitar Nord, Baia Mare 74 PLEŞA MARIA CARMEN profesor Grup Şcolar “Mihai Viteazul” Piteşti 75 CĂRĂUŞAN MIRCEA Director Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 76 ORHA IOAN Director adjunct Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 77 GHIRAS DĂNUŢ

CORNELICA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare

78 PAUL DIANA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 79 BIRO BIANCA elev Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 80 MICLE RAMONA elev Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 81 TALPOŞ ELENA profesor Colegiul Ec. „Nicolae Titulescu”, Baia Mare

82 MARCO ADELIN elev Colegiul Ec. „Nicolae Titulescu”, Baia Mare 83 CUPŞA ADIN elev Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 84 HLISTEI MĂDĂLINA elev Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 85 HRENIUC MARIA elev Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 86 SPAN MIHAELA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 87 POP VIOREL m.i. CENTRUL SCOLAR PENTRU EDUCATIE

INCLUZIVA Baia Mare 88 ROGOJAN ZORICA profesor Colegiul Tehnic “TRANSILVANIA” Baia Mare 89 HEREŞ DEBORA elev Liceul Teologic Penticostal, Baia Mare