1

I. IntroducereResursele care stau la baza acoperirii cheltuielilor publice își au originea, în cea mai mare parte în taxele,

impozittele și contribuțiile pe care statutul le reglementează în virtutea dreptului său regalia și le percepe de la

cetățenii săi. Aceste resurse ordinare ale bugrtului public se dovedesc a fi de multe ori insuficiente, manifestîndu-se

decalaje în timp față de momentul efectuării cheltuielilor., astfel statul și colectvitățile teritoriale, sunt nevoite să

apeleze la resurse extraordinare, respective la împrumuturi publice. Acesta din urmă reprezintă o modalitate de

anticipare a resurselor viitoare, de mobilizare a unor resurse care urmează a se recupera din venituri ordinare pe

parcursul unei anumite perioade de timp. Astfel, statul se angajează să restituie în termen atît sumele împrmutate, cît

și să plătească dobîmzile și alte sume cuvenite creditorilor săi.

Având în vedere devansarea ritmului de creştere a veniturilor publice de către ritmul de creşterea nevoilor

sociale, se impune ca o necesitate eficienţa utilizării banului public. Nevoia de credite publice, interne şi/sau externe

este o realitate întâlnită în tot mai multe ţări; datoria conducerii politice la nivel central al statului este de a folosi

aceste împrumuturi în mod special pentru creşterea capitalului productiv, din profitul căruia să se restituie atât notele

de împrumut, cât şi dobânzile aferente.

II. Conceptul de datorie publică

Într-o accepțiune largă, noțiunea de datorie publică semnifică existența unor obligații de plată ale autorităților

publice, față de persoane fizice și juridice, care rezultă din anumite raporturi economice sau din alte proveniențe.

Acesta implică acțiuni de interes public, generatoare de datorii, dintre care cele mai frecvente se concretizeză prin

consumuri și cheltuieli publice finanțate din împrumuturi. Datoria publică permite înţelegerea situaţiei financiare a

unei ţări, a gradului său de îndatorare, a încrederii de care aceasta se bucură, a relaţiilor existente între balanţa

creanţelor şi angajamentelor şi balanţa de plăţi externe.

Conform opiniei colectivului de autori condus de T. Moşteanu, prin datorie publică înţelegem totalitatea

obligaţiilor băneşti pe care le are statul la un moment dat faţă de creditorii interni şi externi, rezultat din împrumuturi

în monedă naţională şi în valută pe termen scurt, mediu şi lung, contractate de stat în mod direct sau garantate de

către acesta, inclusiv obligaţiile faţă de trezoreria proprie, pentru sumele avansate temporar pentru acoperirea

deficitelor bugetului de stat.

2

Conform economistului P.A. Samuelson, datoria publică sau naţională reprezintă sumaîmprumuturilor

contractate de stat cu scopul de a finanţa deficitele din perioadele anterioare. A.Secrieru afirmă că datoria naţională

este rezultatul deficitelor bugetare din trecut.

În legea nr. 419 din 22.12.2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat,

datoria de stat este definită ca - obligaţiile contractuale pecuniare curente şi scadente ale statului şi dobînzile datorate

şi neonorate, apărute din calitatea statului de debitor sau fidejusor, fiind contractate, în numele Republicii Moldova,

de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în monedă naţională sau în valută străină.

Elucidînd niște considerațiuni genrale revederi generale privind datoria de stat a R. Moldova, voi face referire la

legea nr. 419 care prevede că Guvernul, în persoana Ministerului Finanţelor, este autorizat:

a) să contracteze împrumuturi de stat, interne şi externe, în monedă naţională sau în orice valută străină;

b) să acorde garanţii de stat interne şi externe, exprimate în monedă naţională sau în orice valută străină;

c) să emită valori mobiliare de stat pentru plasarea lor pe piaţa internă şi externă.

d) să emită valori mobiliare de stat pentru majorarea capitalului statutar al Băncii Naţionale a Moldovei;

e) să emită valori mobiliare de stat pentru acoperirea soldului debitar al fondului general de rezervă al Băncii

Naţionale a Moldovei;

f) să emită, în situaţii de criză financiară sistemică sau de pericol al apariţiei acesteia, valori mobiliare de stat

pentru capitalizarea băncilor, precum şi valori mobiliare de stat sau garanţii de stat pentru garantarea creditelor de

urgenţă acordate de Banca Naţională a Moldovei băncilor conform art. 18 alin. (3) din Legea nr. 548-XIII din 21

iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei în baza deciziei organului naţional instituit pentru gestionarea

crizelor financiare sistemice.

III. Factorii determinan i ai datoriei publice a Republicii Moldovaț

Cunoaștem foarte bine faptul că orice fenomen sau process este condiționat de anumiți factori și deci nici datoria

publică nu face excepție de la acestă legitate. Pornind de la această idee, în cele ce urmează voi evidenția acei factori

care determină apariția sau în general existența datoriei publice.

Instabilitatea politică;

Economiei joasă și nepromițătoare;

Manifestarea economiei tenebre;

3

Deficitul bugetar consolidat stabilit la sfârşitul fiecărui an;

Rambursarea împrumuturilor contractate de stat ajunse la scadenţă;

Cu referire la instabilitatea politică aduc la cunoștință faptul că acesta are un impact major asupra

desfășurării activității economice în general. Deci, în czul în care într-un stat forțele politice nu găsesc acel centru

de greutate spre care ar trebuie să-și îndrepte puterea vom fi în prezența unor mari dezechilibre, în cazul de față pe

noi ne interesează dezechilibrul economic. Cunoaștem foarte bine faptul că în R. Moldova acest fenomen al

instabilității este cauza tuturor insucceselor ce țin de activitatea statului în general și în special în ceea ce privește

deficitul bugetar. Dacă ar fi să elucidez un exemplu cum acționez concret acest factor asupra cauzării fenomenului

împrumuturilor și pe cale de consecință a datoriei publice, aduc la cunpștință faptul că reprezentanții noștri în

structurile guvernamentale, au un comportament iresponsabil. Trebuie să treacă o perioadă foarte îndelungată pînă

cănd să formeze structurile funcționale ale statului și mai iau ca criteria de bază propriile interese. Drept

consecință, în stat se formează un haos fără precedent, de fiecare data și economia statului și alte ramuri stagnează.

Drept consecință, nu avem evoluție și dezvoltare a statului, așa cum ar trebui să fie…ci avem involuție. Aceștia,

atunci cînd votează legi sau cînd le execută, urmăresc interesul personal și nu cel general.

Un alt factor care este legat direct de precedentul este economia joasă. Datorită acestui fenomen, în stat nu

se obțin venituri, cheltuielile cresc și apare deficitul bugetar.

Economia ţării noastre nu întruneş-te aranjamentele unei economii de piaţă. Rapoartele instituţiilor

financiare international şi naţionale, ale unor experţi economici, inclusiv situaţia raportată şi recunoscută de

oficialii moldoveni, relatează despre faptul că Moldova este cuprinsă de fenomenul economiei subterane, care,

conform celor nominalizaţi, atinge între 35-70% din economia naţională. Este admisibil că fenomenul economiei

ilegale, având caracter anticiclic, creşte essential în acele ţări în care declinul economic este mai mare. Drept

consecință, datorită acestui fenomen nu este posibilă cuantificarea resurselor financiare, deoarece această

economie este necontabilizată și deci o mare parte din resursele financiare care ar trebui să facă parte din bugetul

national nimeresc în altă parte. Drept conseciță, acest fenomen este derminant pentru existența deficitului bugear.

Drept consecință, statul și unitățile administrative teritoriale sunt nevoiți să contracteze anumite împrumuturi și

deci se formează datoria publică.

IV. Evolu ia datoriei de statțLa situaţia din 30 septembrie 2009 soldul datoriei publice s-a majorat comparativ cu începutul anului cu 2.4 mlrd. lei şi a constituit 16.3 mlrd.lei, inclusiv:

• Datoria de stat – 13.8 mlrd. lei;

4

• Datoria BNM – 1.8 mlrd. lei;

• Datoria întreprinderilor din sectorul public – 0.6 mlrd. lei;

• Datoria UAT – 0.12 mlrd.lei.

Evoluţia datoriei publice, 2008-2009 (Anexa )

Pe parcursul anilor 2009–2010, datoria de stat a cunoscut o evoluţie ascendentă, înregistrînd la finele anului 2010

valoarea de 18 870,8 mil. lei sau o creştere cu 4 248,4 mil. lei faţă de începutul anului. Ca pondere în PIB, datoria de

stat a constituit 26,3%, înregistrând o majorare în raport cu perioada similară a anului 2009 cu 2,1 p.p. în comparaţie

cu soldul de la situaţia din 1 ianuarie 2010 (773,7 mil. dolari SUA) şi a constituit 1 116,2 mil. dolari SUA. Această

majorare a fost cauzată de depăşirea intrărilor de împrumuturi de stat externe în sumă de 212 mil. dolari SUA asupra

rambursărilor sumei de bază a împrumuturilor de stat externe în sumă de 45,9 mil. dolari SUA. Soldul datoriei de

stat externe, exprimat în lei, de asemenea, s-a majorat de la 9 517,5 mil. lei

la începutul anului 2010 pînă la 13 565,9 mil. lei la finele anului. Ca pondere în PIB, datoria de stat externă a

constituit 18,9%, înregistrînd o majorare în raport cu perioada similară a anului precedent cu 3,1 p.p., dat fiind

majorarea volumului nominal al datoriei de stat externe. Pe parcursul anului 2010, Guvernul a achitat în contul

creditorilor săi externi 745,8 mil. Lei (60,5 mil. dolari SUA), inclusiv 180,2 mil. lei pentru serviciul datoriei de stat

externe şi 565,6 mil. lei pentru rambursarea sumei principale. Soldul datoriei de stat interne de asemenea a crescut,

înregistrând la finele anului 2010 suma de 5304,9 mil. lei, cu o creştere de 200,0 mil. lei sau 3,9% faţă de sfîrşitul

anului 2009. Ca pondere în PIB, datoria de stat internă s-a micşorat în perioada respectivă cu 1,1 p.p., atingînd

valoarea de 7,4 la sută.

Pe parcursul anilor 2011–2012, datoria de stat a cunoscut o evoluţie ascendentă, înregistrînd la finele anului

2012 valoarea de 21 184,7 mil. lei, majorîndu-se cu 1 958,2 mil. lei sau 10,2 la sută de la începutul anului. Ca

pondere în PIB, datoria de stat a constituit 24,0%, înregistrînd o majorare în raport cu perioada similară a anului

2011 cu 0,7 p.p. În ce priveşte structura după tipul datoriei, datoria de stat, la situaţia din 31 decembrie 2012, a fost

formată din 70,9% - datorie de stat externă şi 29,1% - datorie de stat internă. În dinamică se observă că ponderea

datoriei de stat externe s-a majorat faţă de situaţia similară a anului 2011 cu aproximativ 1,3 p.p., datorită majorării

în ritmuri mai rapide a datoriei de stat externe comparativ cu datoria de stat internă. Ca pondere în PIB datoria de

stat externă a înregistrat 17,0 la sută, majorîndu-se comparativ cu situaţia de la 31 decembrie 2011, cu 0,7 p.p.

La capitolul finanţarea externă, în anul 2012, au fost înregistrate intrări de granturi şi credite externe în sumă

totală de 3 231,4 mil. lei (266,3 mil. dolari SUA), dintre care pentru susţinerea bugetului – 1 215,3 mil. lei (37,6%),

iar restul de 2 016,1 mil. lei (62,4%) fiind direcţionate spre finanţarea proiectelor.

5

Soldul datoriei de stat interne a avut o evoluţie ascendentă, înregistrînd la finele anului 2012 valoarea de 6 158,9 mil.

lei, ceea ce constituie o majorare cu 317,0 mil. lei sau cu 5,4 la sută faţă de sfîrşitul anului 2011. Modificarea

soldului datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii VMS pe piaţa primară cu 560,1 mil. lei şi

răscumpărării VMS convertite în sumă de 150,0 mil.lei și VMS emise pentru asigurarea stabilității financiare în

sumă de 93,1 mil. lei. Ca pondere în PIB, datoria de stat internă s-a micşorat în perioada respectivă cu 0,1 p.p.,

atingînd valoarea de 7,0 la sută.

Prognoza soldului datoriei de stat şi a plăţilor aferente pe anii 2014- 2016

Soldul datoriei de stat, pe parcursul anilor 2014-2016, conform prognozelor se va majora de la 25 959,1 mil lei

în 2014 pînă la 30 291,3 mil. lei în 2016 sau cu 16,7 la sută. Această creştere va avea loc în mare parte din contul

majorării datoriei de stat externe. Ca pondere în PIB, soldul datoriei de stat va înregistra o diminuare constantă pe

parcursul anilor 2014-2016 de la 24,5% în 2014 pînă la 23,5% în 2016. În baza prognozei fluxurilor de intrări din

surse externe, precum şi a fluctuaţiei cursului valutar, se prognozează că datoria de stat externă va înregistra o

creştere de la 18 946,5 mil. lei la sfîrşitul anului 2014 (1 454,1 mil. Dolari SUA) pînă la 22 781,8 mil. lei (1 759,2

mil. dolari SUA) la sfîrşitul anului 2016, ceea ce reprezintă o creştere cu circa 20,2%.

Ponderea datoriei de stat externe în PIB pe parcusul anilor 2014–2016 va înregistra a micşorare nesemnificativă

de la 17,9% în 2014 pînă la 17,7% în 2016.

Pe termen mediu, datoria de stat internă se va majora de la 7 012,6 mil. lei la finele anului 2014 pînă la 7 509,5

mil. lei la finele anului 2016. Majorarea datoriei de stat interne cu 7,1 la sută se explică prin finanţarea internă netă

pozitivă, ca urmare a emiterii valorilor mobiliare de stat pe piaţa primară, micșorării datoriei Guvernului faţă de

Banca Naţională a Moldovei și răscumpărării VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare.

Totodată, ca pondere în PIB aceasta va descreşte de la 6,6% la finele anului 2014 până la 5,8% la finele anului

2016, fapt ce se explică prin creşterea valorii PIB-ului în ritmuri mai rapide decît a soldului. La capitolul finanţare

externă, se estimează că, pentru anii 2014-2016 Guvernul va beneficia de granturi şi împrumuturi externe în sumă

totală de circa 11 626,3 mil. lei (895,2 mil. dolari SUA). Pentru susţinerea bugetului vor fi atrase 4 218,3 mil. lei

(36,3%), iar pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe vor fi obţinute 7 408,0 mil. leidatoriei de stat

interne. La Anexa nr.6, prognozele respective sunt prezentate numeric.

Datoria de stat a Republicii Moldova în următorii 3 ani

Prognozele MF sunt bazate pe indicatorii estimați de Ministerul Economiei și de BNM. Deși PIB va crește anul

acesta, ritmul va fi la un nivel mai mic față de anul 2013, și anume de 3,5%. Dar în următorii 3 ani vom avea o

creștere deja de 4,5% anual. Exporturile vor crește și ele în anii 2015-2017, după diminuarea din anul acesta, în

6

mediu cu 9% anual. Importurile vor crește mai lent, deși nu cu mult, în proporție de 8% anual. Ritmul mediu anual

de creștere a veniturilor bugetare va fi de 5%. Dar acesta va fi exact la nivelul inflației pe care și-o propune BNM să

o atingă conform obiectivului său. Pentru următorii 3 ani dolarul se estimează a fi ceva mai ieftin decât în prezent, la

nivelul cuprins între 13,20 - 13,59 lei pentru un dolar SUA.

Datoria de stat reprezintă la moment circa 24% din PIB, rămânând în apropierea acestui nivel și în următorii trei

ani. Cota majoritară - de 72% - o reprezintă datoria de stat externă (a se vedea graficul). Totuși plata pentru datoria

de stat este în mare parte determinată de datoria internă, căreia îi revin circa 63% din serviciul datoriei de stat. De

unde o asemenea discrepanță? Explicația este rata dobânzii, care este mai mare pentru împrumuturile interne decât

pentru cele externe. În Program se menționează că împrumuturile externe sunt în mare parte cu rată flotantă a

dobânzii, pe când cele interne cu rată fixă. Pentru cele externe ratele flotante depind direct de ratele USD LIBOR pe

6 luni și EURIBOR pe 6 luni, care se află în prezent în jurul valorii de 0,3%. Pentru împrumuturile interne, MF

explică că ratele dobânzilor sunt influențate de rata de bază stabilită de BNM, fiind acum de 3,5%.

Ar fi bine să știi că principala valută în care se împrumută din exterior Republica Moldova este euro (a se vedea

graficul), iar cota se va majora și în următorii ani, datorită împrumutării preponderent din partea partenerilor

europeni. De asemenea ar mai trebui să știi că principalii finanțatori externi ne sunt Asociația Internațională de

Dezvoltare (29,3%), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (27,7%), Banca Europeană de Investiții

(27,4%) și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (7,0%). În anul 2014 Guvernul a negociat 8 acorduri de

împrumuturi externe în volum de 272,5 mil. dolari SUA, cu o dobândă de 0,15-0,2% anual și un termen de

rambursare de până la 40 ani.

Finanțatorii interni ai Guvernului sunt băncile locale. Perioada maximală pentru care se împrumuta Guvernul de

pe piața internă era până nu demult 2 ani. Anul acesta însă Guvernul a reluat după o pauză de 9 ani emiterea de

Obligațiuni de stat cu termenul de 3 ani, iar pe viitor intenționează să emită și obligațiuni indexate la rata inflației.

Programul s-a dovedit a fi o continuare a strategiei elaborate și în anii precedenți, iar Republica Moldova rămâne

a fi o țară cu un nivel scăzut de îndatorare a Guvernului (24% din PIB), cel puțin comparativ cu alte state. În frunte

se află Japonia, cu un nivel al datoriei publice de 214%, Grecia - 161%, Italia - 126%. La polul opus se află Estonia -

6%, Azerbaidjan - 8%, Uzbekistan - 9%. Vecinii noștri Ucraina și România au respectiv 39% și 37%. La Anexa nr.6,

prognozele respective sunt prezentate numeric.

7

V. Determinante generice privind structura datoriei publice a R. Moldova

Statul îşi procură resursele financiare de care are nevoie atât de pe piaţa internă, cât şi din străinătate. Cu cât

gradul de dezvoltare este mai ridicat, cu cât piaţa internă a capitalului de împrumut este mai largă şi mai variată, cu

cât exportul este mai activ şi depăşeşte importul, cu atât mai mult ţara respectivă îşi procură resursele financiare

pentru acoperirea deficitului de pe piaţa internă. În acest sens, statul din ţările în curs de dezvoltare îşi procură în

mare parte resursele financiar-valutare de care are nevoie prin împrumuturi externe, creşterea ponderii datoriei

publice externe în datoria publică exprimând gradul de dependenţă economică şi financiară a ţării de străinătate, dar

şi atractivitatea economiei respective pentru capitalurile externe.

8

Datoria publică internă este partea din datoria publică care reprezintă totalitatea obligaţiilor statului,

provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de pe piaţa internă, inclusive sumele primite

temporar din sursele trezoreriei statului.

Datoria publică externă este partea din datoria publică care reprezintă totalitatea obligaţiilor statului,

provenind din împrumuturi pe piaţa externă, contractate direct sau garantate de stat. Referitor la termenul de

exigibilitate, în opinia noastră este evident că pentru o ţară contează mai mult efortul financiar pe care trebuie să-l

facă pentru rambursarea datoriei scadente şi plata dobânzilor aferente în lunile următoare, decât cel care se

profilează la un orizont situat peste 5-10 ani. De aceea cu cât ponderea datoriei flotante în totalul datoriei publice

este mai mare, cu atât nevoia de resurse financiare este mai presantă, iar procurarea acestora este mai dificilă.

Legea nr. 419 din 22.12.2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat

(în continuare legea nr.419) conține prevederi cu privire la ambele tipuri structural de datorii. În ceea ce privește

datoria internă, instrumentele generatoare de datorie de stat internă sunt prevăzute de legea nr. 419 și anume faptul

că Ministerul Finanţelor utilizează în calitate de instrumente generatoare de datorie de stat internă instrumentele

financiare reglementate de legislaţia Republicii Moldova, inclusiv valorile mobiliare de stat emise pentru plasarea pe

piaţa internă şi împrumuturile de stat interne.

În privința datoriei de stat externe, Ministerul Finanţelor utilizează în calitate de instrumente generatoare de

datorie de stat externă instrumentele financiare aplicabile pe pieţele financiare externe:

a) împrumuturi de stat externe;

b) valori mobiliare de stat emise pentru plasare pe pieţele financiare externe;

c) alocări de Drepturi Speciale de Tragere;

d) garanţii de stat .

Un alt aspect structural al datoriei publice pe care urmează să-l elucidez este în funcție de termen. Așadar,

după durata pentru care se realizeză îndatorarea, avem datorie publică pe termen scurt sau flotantă și datorie publică

pe termen mediu şi lung sau consolidate.

Principalele obiective ale datoriei de stat externe sunt:

Finanţarea unor investiţii publice; Finanţarea unor importuri considerate prioritare; Constituirea rezervei valutare; Acoperirea deficitului balanţei de plăţi externe; Refinanţarea datoriei publice în valută;

9

Acoperirea deficitului bugetului general consolidate;

Tot cu referire la datoria externă a R. Moldova voi elucida citeva schema, care vor reprezenta numeric situația.

(Anexa nr. 1`,2, 4).

La sfârşitul anului 2013 datoria externă publică şi public garantată a înregistrat 1,744.92 mil. USD (+0.7 la sută), iar cea privată negarantată – 4,837.76 mil. USD (+14.6 la sută).

La 31 decembrie 2013, angajamentele pe termen lung au însumat 4,291.41 mil. USD (+6.0 la sută)

şi au fost constituite din împrumuturi de la investitorii străini direcţi în proporţie de 23.1 la sută, alte

împrumuturi pe termen lung – 72.7 la sută şi alocări de DST – 4.2 la sută

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat valoarea de 2,321.27 mil. USD (+19.9 la sută) şi

cuprinde: credite comerciale (constituite în majoritate din facturi neachitate la termen şi avansuri primite)– 45.3 la

sută, datoria istorică pentru importul de resurse energetice – 23.3 la sută, arierate (angajamente neonorate la scadenţă

la serviciul împrumuturilor externe atât pe termen lung, cât şi pe termen scurt) –10.5 la sută, conturi şi depozite

bancare ale nerezidenţilor în băncile licenţiate din Republica Moldova – 16.0 la sută, împrumuturi pe termen scurt –

4.6 la sută, precum şi alte angajamente – 0.3 la sută.

Pe parcursul anului 2013, Republica Moldova a beneficiat în continuare de sprijinul organizaţiilor internaţionale, Guvernul şi UAT valorificând 100.76 mil.

VI. Concluzii

Datoria publică a Republicii Moldova reprez intă un fenomen de actualitate pentru statul nostrum, iar din analiza prognozelor făcute pentru următorii ani, este vizibil faptul că aceasta poate fi privită și ca o modalitate de acoperire a cheltuielilor publice și în perioada următoare. Ținînd cont de acest fapt, țin să elucidez ideia conform căreia economia statului nostrum se află în declin, iar contractarea împrumuturilor reprezintă o soluție pentru a face față tuturor dificultăților cu care se confruntă societatea.

10

Anexa nr. 1

9 luni, 2008 2008 9 luni,2009

0.0

5000.0

10000.0

15000.0

14241.1 13898.9 16331.6

11601.0 11604.4

13805.3

1787.5 1736.5 1798.4

659.1 421.1 611.2

193.5 136.9 116.7

datoria publica datoria de stat BNM Intreprinderi din sectorul public UAT

Anexa nr 1`

11

Anexa nr. 2

12

Anexa nr.3

13

Anexa nr. 4

14

Anexa nr. 5

15