REFERAT AUDIT1

7/25/2019 REFERAT AUDIT1

1/30

Casa pasiva = casa economica + casa ecologicaAcest tip de casa ,casa pasiva, reprezinta cu siguranta viitorul constructiilor rezidentiale deoarece inglobeaza doua

criterii importante si anume o casa pasiva este o casa economica pentru cel ce o exploateaza si o casa ecologica atat dinpunctul de vedere al materialelor folosite cat si din punctul de vedere al consumului de energie anual din timpul exploatarii.

Este bine de stiut ca pentru o casa sa se incadreze in categoria caselor pasive principalul criteriu este cel legat deenergia consumata.Asadar o casa pasiva trebuie sa consume pentru un metru patrat de spatiu locuit maxim:

- 10 W/mp necesar caloric constant- 1! "W#/mp necesar anual cu $nc%lzirea spatiului- &' "W#/mp necesar anual total de energie consumat%.(uand in considerare faptul ca pentru o casa normala costurile cele mai ridicate sunt cele cu incalzirea si ventilarea

locuintei si faptul ca pentru incalzirea unei case pasive sunt su)ciente persoanele care locuiesc acolo si aparatura din casa


2/30

*aparate electro-casnice+ putem a)rma ca o casa pasiva este foarte economica si ofera un confort sporit proprietarilor, atatdin punct de vedere termic cat si )nanciar.

entru o casa pasiva amplasamentul acesteia oaca un rol capital deoarece se stie ca o casa pasiva se #raneste cuenergie gratuita de la soare.Asadar spatiile vitrate trbuiesc amplasate pe partea de sud a locuintei pentru a spori aportul deenergie solara.

otodata termoizolatia unei case pasive oaca un rol important in constructia acesteia deoarece doar cupereti,pardoseli si plansee bine izolate termic poti obtine o casa cu un randament termic atat de ridicat.

istemele de incalzire a apei calde menaere si de producere a electricitatii se bazeaza de asemenea pe radiatiasolare )ind realizat )e cu autorul autorul panourilor solare, panouri fotovoltaice sau turbine eoliene.

2onsumul redus de energie electrica este obtinut prin utilizarea aparatelor electro-casnice de clasa energeticasuperioara care au la baza conceperii lor acest criteriu ca criteriu principal.

3n contextul crizei mondiale si a epuizarii carburantilor fosili *petrol,carbune,gaz+ si luand in calcul faptul ca locuintelerezidentiale reprezinta aproximativ &04 din totalul constructiilor, consumul redus de energie pentru incalzirea caselorprecum si realizarea de constructii bine izolate termic vor ) elementele c#eie pentru continuitatea bunastarii planetei.

Casa pasiva o casa care va economiste baniiCasa pasiva aspecte tehnice

2ati dintre noi nu si-ar dori o locuinta calduroasa iarna, dar in zilele caniculare de vara in casa sa )e racoare5 i astacu un consum de energie cat mai mic. au, de ce nu, fara nici un consum. 6e putem apropia de atingerea acestui obiectivprin realizarea unei constructii izolata termic aproape complet, tipul acesta de constructie purtand numele de casapasiva.

3ntr-o casa pasiva, energia radiatiilor solare captata din exterior, energia termicaasigurata de surse interne *)ecare om emite aproximativ 70 W energie termica+, energiacare provine de la corpurile de iluminat si de la aparatele electrocasnice pastreazatemperatura comfortabila in interiorul casei in anotimpul rece. entru a primi sintagma decasa pasiva, necesarul de energie termica al acestei cladiri ar trebui sa )e de maxim 1!"W#/mp anual, spre deosebire de '!0-&00 "8#/mp anual pentru o cladire obisnuita.

9olul important pe care-l oaca izolatia unei cladiri se vede si din imaginea alaturata.3n partea dreapta a imaginii termograma unei case pasivene arata pierderile mult

mai mici de caldura ale acestei cladiri, spre deosebire de pierderile de caldura la oconstructie obsnuita *in partea stanga+.

3n Europa unele din primele case pasiveau fost construite la armstadt-;ranic#stein, acestea )ind considerate


3/30

3n cazul unei case pasive deosebit de importanta este ar#itectura si

orientarea casei: o forma compacta *cat mai putinipereti exteriori+ plus ferestre mari cu orientaresudica.3n imagine se poate vedea cum radiatia solarapatrunsa in interior realizeaza incalzirea pasivaalocuintei.esignul unei cladiri =pasive, cu ferestre marisudice, care va )scaldata de razele soarelui, trebuie sa ia inconsiderare si urmatoarele aspecte simple:

3arna, soarele rasare in sud-est, ramane relativ ospe cer la sud apunand la sud-vest. > casa cu ferestrele

mari orientate spre sud bene)ciaza astfel din plinde razele soarelui?

@ara in sc#imb, soarele rasare in nord-est, este sus pe cer la amiaza si apune in nord-vest.9azele soarelui cad in mai mare masura pe acoperis si pe peretii dinspre est si vest, deci

absenta ferestrelor in aceste locuri minimizeaza efectul cu care soarele verii contribuie la incalzirea locuintei.

Casa pasiva o casa scaldata in lumina

erestrele sunt insa si locul pe unde se pierde multa caldura, pentru a compensa acest fapt se pot folosi ferestre cuproprietati de izolare mari *pot ) realizate cu trei foi din sticla, iar spatiile dintre foi vor ) umplute cu gaze izolante+. 3n cazulunui amplasamt optim al cladiri, si a unor ferestre de calitate, energia termica acumulata in conditiile in care fereastra estedispusa spre sud este mai mare decat energia pierduta.


4/30

2#iar si iarna, in zilele reci dar insorite, razele soarelui care patrund in interior prin ferestrele mari creeaza efectul desera. 3n cazul in care tot peretele sudic este un spatiu vitrat, intreaga cladire poata indeplini rolul de colector al energieisolare.

Bn exemplu interesant si spectaculos de cladire pasiva este casa lui #omas Cerzog din 9egensburg. Aceasta este ostructura simpla al carei acoperis din sticla, inclinat, mareste iarna cantitatea de lumina naturala ce patrunde in interior.Ar#itectul a creat intr-o zona temperata o locuinta pasiva cu incalzire solara, construind =o casa impreurul altei case,adaugand de fapt un invelis suplimentar, o sera care include casa.

aca este privita din anumite directii, casa seamana cu o sera orientata spre sud, in milocul unei paduri de fag.

Aspectul te#nic este pronuntat, dar se integreaza in mod placut in mediu datorita acoperisului inclinat sustinut degrinzi de lemn si pentru ca produce senzatia ca =rasare din spatiul inconurator asemeni unei plante. e#nologia utilizataeste vizibila: partea dinspre sud este lucioasa, acoperisul inclinat regleaza in functie de anotimp cantitatea de caldurasolara ce patrunde in interior, podeaua este confectionata din placi de calcar pentru incalzire prin radiatie, intreagastructura este asezata pe piloni deasupra solului umed si a radacinilor fagilor, materialele usoare utilizate in constructie)ind in armonie cu natura.

robabil este inca destul de costisitor sa construim o locuinta care macar partial sa semene cu o sera in care sa

inDoreasca portocalii si iarna, iar c#eltuiala cu incalzirea acestei case sa )e aproape zero. utem insa, folosind noilemateriale si te#nici de constructie, in limita posibilitatilor )nanciare, sa ne apropiem cat mai mult de conceptul de casapasiva. Acesta apropiere traducandu-se pana la urma in facturi cat mai mici platite in viitor pentru incalzirea locuintei.


5/30

Casa pasiva Concept

> casa pasiva este o casa care nu are nici incalzire centrala *cazan pe lemn, centrala pe gaze naturale+ si niciclimatizare si care asigura totusi un confort optim in orice sezon datorita te#nicilor numite pasiveF.

2onsumul energetic pentru a incalzi o casa depinde de factorii urmatori: caldura pierduta in mediul inconurator,caldura castigata datorita soarelui si caldura castigata datorita productiei interne.

3n rezumat pentru a diminua consumul de energie pentru incalzire, exista trei posibilitati: producerea de mai multa energie interna conservarea si diminuarea pierderilor *caldurii+ in mediul inconurator captarea energiei solare


6/30

Energia interna este produsa de catre locuitorii casei *metabolism+, de aparatele electromenaere *aragaz, )er decalcat, computer etc+, de sistemul de iluminare *becurile clasice+ .

>biectivul )ind de a reduce consumul energetic, trebuie sa actionam asupra celorlalte doua posibilitati: conservareacaldurii interne sau captarea caldurii externe *soarelui+.

Conservarea caldurii va reusi daca se va lucra la izolarea peretilor si a ferestrelor, intr-un cuvant daca se va lucrala etanseitate.ar daca lucram la etanseitate trebuie sa lucram si la ventilatie, pentru ca daca casa este perfect etansa va ) nevoie saaducem aer proaspat in casa pentru locuitorii ei.

Captarea calduriise va face datorita pozitionarii casei in raport cu soarele, datorita pozitiei si marimii ferestrelor sidatorita aranarii camerelor.Aceste doua te#nici , teoretic pot ) independente,dar in practica ele trebuie asociate deoarece captarea caldurii solare esteinutila daca nimic nu este facut sa o retina. e de alta parte conservarea caldurii poate conduce la supraincalzire dacacaldura nu este captata dupa un calcul atent.

Constructia caselor pasive astazi3ncepand cu anii 1GG0, incercari au fost facute in Hermania cu scopul de a se gasi o solutie te#nica pentru a construi

case cu consum energetic redus.Aceste incercari au fost continuate si in cei 10 ani ce urmau sa vina, ca in )nal sa se aunga la certi)catul assivCaus F.

Este vorba totusi de o utilizare restrictiva a termenului casa pasiva F deoarece aceste case depind de un sistemactiv pentru functionarea lor. unt utilizate sisteme de ventilare mecanica so)sticate cu dublu Dux si sc#imbator decaldura, in scopul de a rezolva problema pierderilor termice datorate ventilarii.


7/30

Consumul de energie pentru o casa pasiva pentru incalzire maxim 1! "W#/mI/an consumul de energie primara * energia totala consumata : incalzire-racire,aparate menaere,iluminat etc + mai putin de 1'0

"W#/mI/anaca avem nevoie doar de 1! "W#/mI/an pentru incalzirea casei inseamna ca vom c#eltui 100de europe ancu

incalzirea in contrast cu 250!50 euro pe lunapentru o casa clasica. > constructie noua, cu zidarie de caramida sau J2A, foarte bine izolata, are un consum pentru incalzirede 1K0"W#/mI/an in comparatie cu 1! "W#/mI/an maxim admis ai casei pasive.

Cum sa construim o casa pasiva in "omania#2asa pasiva in 9omania trebuie conceputa in sensul conservarii energiei F iar in functie de caracteristicile locului

de constructie se va tine cont de cateva elemente suplimentare cum ar ) orientarea ferestrelor sau protectia lor inperioadele estivale.

entru acest lucru trebuie sa lucram la punctele urmatoare, in ordine : etanseitate perfecta

dupa ce etanseitatea a fost realizata vom lucra la ranforsarea izolatiei *K!cm-&0cm+, izolatie plasata in asa fel incat sareduca la maxim podurile termice

ferestre triplu vitra *si pro)lul, nu doar sticla, sa respecte BL0,7 8/m'"+ reciclarea caloriilor din aer cu autorul unei @M2 * ventilare mecanica controlata + cu Dux dublu si sc#imbator de caldura N

put canadian.

Etanseitateaentru a stabili coe)cientul de etanseitate la aer se face un test blo8erdoorF cu autorul caruia detectam eventualelescurgeri de aer cald sau receF.


8/30

Acesttest consista in:


9/30

suDarea aerului cu presiune aspirarea aerului in depresiune , folosirea camerei cu infrarosu pentru detectarea eventualelor scurgeri din exterior spre

interor a aerului rece sau cald si folosirea aparatului cu )r incandescent numit anemometru.

e fac apoi mai multe masuratori ale debitului de aer notand valorile necesare pentru a mentine constante o serie dediferente de presiune. Acest debit de aer corespunde exact volumului de aer care se pierde prin imbinarile elementelorcasei * pereti- ferestre, peretiOsapanta, peretiOfundatie etc +.


10/30

9aportul dintre debitul de aer stabilit la o diferenta de presiune de !0 ascal si volumul de aer al cladirii, da indicele depierdere n!0. Aceasta valoare reprezinta pierderea volumului de aer al cladirii intr-o ora, pentru o diferenta de presiune de!0 a. entru o casa pasiva, ideal ar ) sa nu avem o pierdere mai mare de 0,P pe ora * n!0 L 0,P/# +.

6oi romanii , trebuie sa )m atenti ce intelegem prin etanseitate F pentru ca maoritatea constructiilor sunt din acestpunct de vedere adevarate strecuratori * exemplu legatura dintre pereteOacoperis+.


11/30

$zolatia

6u ne ramane decatsa stabilim grosimeaizolatiei pentru ca,cantitatea de caldura cese pierde sa )enegliabila.

Aceasta grosimedepinde de doi factori :

clima suprafata utilizata pentru )ecare locuitor al casei

entru ca o casa sa )e pasiva trebuie ca,cantitatea de caldura pierduta sa )e ec#ilibrata

cu aportul intern de energie.Acest aport intern este energia degaata deaparatele menaere dar si de metabolismulocupantilor casei. eci cu cat sunt mai multiocupanti, cu atat mai usor este sa se obtinaacest ec#ilibru.

otusi avand in vedere ca tendinta actualaeste sa se mareasca considerabil suprafatautilizata de )ecare persoana, avem nevoie depereti foarte e)cienti daca casa nu estelocuita decat de o persoana pentru !0mp.

3n orice caz, in functie de materialul izolantideale sunt grosimile de K! cm - &0 cm cu ovaloare %fQ0,078/m'".

3zolatia ideala pentru casa pasiva esteceluloza inectata pneumatic * pentru &0 cmgrosime aungem la 0,07 8/m'" + si spumaizolanta gen 3cRnene.&erestrele


12/30

upa ce am pus izolatia ne dam seama repede ca trebuie sa facem ceva pentru ferestre, caci un dublu vitra c#iarfoarte performant devine punctul slabal casei.

(a o casa pasiva nu amelioram doar ferestrele ci si te#nica de monta.easemenea ar ) absurd sa punem un triplu vitra pe un pro)l care nu este conceput sa izoleze foarte bine.ro)lul de inalta performanta termica este foarte diferit de pro)lul normal pentru ca se multiplica straturile de

materiale diferite,se intercaleaza in grosimea pro)lului un strat izolant continuu ce va avea rol de bariera termica.Montarea ferestrelor devine deci o operatie complexa ce are nevoie de mai multa seriozitate decat metoda

obisnuita : spuma poliuretanica cu "ilometru N rauri de silicon.

'entilatiaoate etapele precedente au condus la realizarea unei cutii izoterme. Acum trebuie sa ventilam *sa aerisim casa+

evitand sa pierdem caloriile adunate prin aportul intern *caldura corpului, caldura aparatelor menaere etc+, deci vom folosio @M2 *ventilare mecanica controlata+ Dux dublu si sc#imbator de caldura performant N put canadian.


13/30

in practica am inteles ca o@M2 da rezultate cu atat mai bunecu cat casa este mai bine etansata.

eoretic cu aceste sisteme numai avem nevoie de incalzire darpractic pentru zilele geroase aleiernii din 9omania este bine sa sefoloseasca pentru incalzire cativam'/camera de banda electrica*costuri energetice foarte mici+ saucum presupunem ca pentru apacalda folosim un boiler solar putemdevia apa calda printr-un radiatorspecial care ne va incalzi atat catavem nevoie si aerul ce iese dinputul canadian pentru a atinge otemperatura de confort de -/N '12.


14/30


15/30

Astazi in 9omania foarte putini sunt constructorii care stiu sa construiasca case pasive.9eglementarea termica din ramura constructiilor din 9omania nu impune construirea de astfel de case, iar

societatile de constructie romanesti nu au te#nica si nu stiu sa construiasca cladiri etanse la aer.otusi tendinta tarilor occidentale este ca in '0'0 sa se aunga la o generalizare a pasivului F, ceea ce va implica o

adevarata revolutie a competentelor din sectorul constructiilor.

()E*E"E( $ ,$-E$/("E( ,C. ('E)/( E"-$C( ( %E$ C)(,$"$. "/)%) 'E$)($E$

aca s-a inteles tot ce s-a prezentat anterior referitor la 2, consideram ca acest capitol este cel mai important,pentru cei interesati, in alegerea corecta a 2 ca tip si putere.

e asemenea in acest capitol veti gasi date si explicatii despre modul cel mai e)cient de a construi un spatiu delocuit, despre


16/30

P. exista retea trifazica de energie electrica.

Alegerea 2: puterea 2 17"W *modul de calcul va ) prezentat la capitolul


17/30

ET2E3E: 2 cu vaporizare directa si 2 apa-apa de la )rma 6EB9A?rintr-o conceptie absolut originala a acestei )rme, se supradimensioneaza putera 2 si cu autorul unui sistem

electronic de reglare a turatiei compresorului se reuseste stabilirea unei trepte < de functionare. Astfel la o 2 cuvaporizare directa, in conditiile unei temperaturi a agentului termic pe tur de K0U2 si a temperaturii susei reci *a solului + deminim !U2 se poate aunge in treapta < la un 2> Q P.7K ?

Este vorba de 2 cu vaporizare directa 9> 10/'0 W capabila sa furnizeze in conditiile mentionate anterior, K0"Wtermici *in regim de putere maxima cu 2>Q&.77+ si 1P"W termici in regim < cu 2> Q P.7K+.

Agentul frigori)c al 9> 10/'0 W este propanul.oata gama 6EB9A cu acest sistem ultraperformant se gaseste in oferta noastra de produse.olitica de vanzari a companiei 6EB9A are in vedere ca pentru primele 10 unitati care se vor monta in 9>

dimensionarea 2 si a sistemelor de distributie a caldurii sa )e facuta sub supraveg#erea directa a specialistilor de la6EB9A.

atorita pretului relativ ridicat al 2 este neeconomic sa )e incalzite spatii prost izolate care solicita puteri termiceridicate.Este preferabil sa izolam mai bine cladirea decat sa marim puterea sursei de incalzire.

(a stabilirea puterii 2 reversibile se va tine seama de puterea de racire * EE9+. uterea de racire este intodeaunamai mare decat puterea de incalzire.

@a prezentam normele 36 &S01 referitoare la conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cladirile incalzite dinHermania :

&!-P0 W/mp constructii noi *reglementare din '00'+ !0-P0 W/mp constructii noi *reglementare din 1GG!+ S0-G0 W/mp constructii realizate inainte de 1GG! 1'0 W/mp constructii vec#i realizate fara nici un fel de reglementari

$n cazul unei cladiri cu izolatie termica 4oarte slaba investitia intro pompa de caldura nu este rentabila.olitica de promovare a 3rmei 8E)'$ .,.C. interzice montarea ,C de incalzire in ast4el de obiective pana laremedierea izolatiei termice.

,$-E$/("E( %E$ ,C E"% (( C(),( -E(9E"(:(C-;

2 pentru acm pot ) relizate pe baza 2 de incalzire *prin atasarea unui modul+ sau pot ) independente. 3n general

pentru nevoile de acm ale unei familii se recomanda o 2 dedicata acestui scop. e obicei aceasta 2 este de tipul aer-apa si investitia este aproape identica cu a unui modul atasat.

e pot realiza 2 de mare putere exclusiv pentru acm folosind orice tip de 2 *apa-apa, sol-apa, aer-apa+. 3n acestcaz e nevoie de rezervoare de acumulare mai mari. 2ompania noastra va poate oferi si dimensiona astfel de sisteme.

Bn mod deosebit de e)cient este cuplarea panourilor solare cu 2. $E


18/30

9ezulta un necesar maxim de cca !0 l/zi persoana la o temperatura de cca. &!grade 2.

('E)/( E"-$C( ( %E$ C)(,$"$

2u aceasta sintagma vom denumi intregul sistem de izolatie termica al unei cladiri: peretii exteriori, usile si ferestrele

exterioare, podeua inferioara, ultimul plafon *la acoperis+. tatisticile din domeniu arata urmatoarele repartizari alepierderilor:

cca 104 prin podeaua inferioara cca.'K4 prin plafonul superior cca 'S4 prin peretii exteriori cca &04 prin ferestre si usi exterioare *desi suprafata acestora reprezinta la o cladire normala cca10-1!4 din suprafata

exterioara+.>rice fel de sistem de incalzire am avea putem reduce consumurile de incalzire in primul rand prin imbunatatirea

anvelopei termice.2um ar trebui sa arate casa visurilor noastre5

C(( ($'(. C(( E&$C$E(ata de normele 36 pe care le-am prezentat anterior, o casa pasiva are necesarul de energie de maxim 1!"W#/mp

an aceasta insemnand o putere de maxim >7mp.3maginati-va o casa de !00mp care se incalzeste cu o centrala termica de numai ! "W iar daca aceasta mai are si o

2 cu un 2>Q!.! rezulta o putere electrica de incalzire de numai 0.G"W? 2osturile de intretinere anuale cu incalzirea)ind de cca. 1K0euro/an???


19/30

ractic o casa pasiva nu necesita incalzire. e poate incalzi doar cu un sistem de ventilatie curecuperarea caldurii din aerul extras din interior

Accesati 888.cep#eus.de pentru a aDa mai multe date despre casa pasiva.2asa numita si < casa de trei litri 7mpCasa e3cienta are un necesar termic de 2!?@>7mp
http://www.cepheus.de/http://www.cepheus.de/


20/30


21/30

c#ema de incalzire a unei case pasive

C("E EE "E%) %/" (&E) ,E C/"%C$$#


22/30

"/)%) 'E$)($E$


23/30


24/30

Concentratia de C/2 in interiorul unui spatiu de locuit cu si 4ara ventilatie.

Bn efect negativ al realizarii unei anvelope termice bune este lipsa de aer, cu consecinte foarte grave pentru sanatate- daca nu se prevede o ventilatie corespunzatoare.

istemele de ventilatie si aerisire sunt prezente in oferta )rmei ;E(@36 ..2.utem sa va oferim si noutati de ultima ora ale concernului$E


25/30

)> 1@172A0sistem centralizat de aerisire cu recuperare de 0B a caldurii din aerul extras. "ecomandabil pentru ocasa 4amiliala.istemul complet (WV K0K >( de aerisire, apa calda si incalzire *cu agent termic aer si agent termic apa pentru

distributie in podea+ Este recomandat pentru case e)ciente de pana la '00mp. 6u necesita amenaari exterioare *sapaturi,forae, etc+.

e asemenea putem sa va oferim modulul complex de ventilatie si aerisire AE9>K00 de la )rma 6EB9A.


26/30

oate sistemele oferite sunt prevazute cu microprocesoare de ultima generatie pentru comanda si supraveg#ereaventilatiei si aerisirii locuintei.


27/30

esignul unei cladiri =pasive, cu ferestre mari sudice, care va ) scaldata de razele soarelui, trebuie sa ia in considereare siurmatoarele aspecte simple: 3arna, soarele rasare in sud-est, ramane relativ os pe cer la sud apunand la sud-vest. > casa cu ferestrele mariorientate spre sud bene)ciaza astfel din plin de razele soarelui? @ara in sc#imb, soarele rasare in nord-est, este sus pe cer la amiaza si apune in nord-vest. 9azele soarelui cad inmai mare masura pe acoperis si pe peretii dinspre est si vest, deci absenta ferestrelor in aceste locuri minimizeazaefectul cu care soarele verii contribuie la incalzirea locuintei.

erestrele sunt insa si locul pe unde se pierde multa caldura, pentru a compensa acest fapt se pot folosi ferestre cuproprietati de izolare mari *pot ) realizate cu trei foi din sticla, iar spatiile dintre foi vor ) umplute cu gaze izolante+.3n cazul unui amplasament optim al cladiri, si a unor ferestre de calitate, energia termica acumulata in conditiile incare fereastra este dispusa spre sud este mai mare decat energia pierduta.

Handiti-va la urmatorul exemplu: trebuie sa contruiti o casa intr-o zona de clima rece. 6ecesarul caloric pentru aincalzi casa in anotimpul rece este cel mai mare. aca necesarul caloric este redus prin izolatii, recuperarea caldurii,super-ferestre *prin ferestre se pierde &04 din caldura+, sisteme solare pasive si alte metode, sistemul de incalzirepoate ) simpli)cat pas cu pas. ar cel mai semni)cativ prag aprare cand necesarul caloric atinge un maxim de 10W/mp.

2and maximul necesarului caloric este mai mic de 10 W/mp, indiferent de clima si anotimp, sistemul de ventilatiepoate ) folosit si pentru incalzirea spatiului, astfel, eliminandu-se necesitatea unui sistem separat de incalzire.rincipala functie a unui sistem de ventilatie este de a mentine o calitate excelenta pentru aerului din interior. acanecesarul caloric maxim este mai mic de 10 W/mp, sistemul de ventilatie poate distribui si toata caldura necesara incladire. e aceea, de)nitia pentru 2AE A3@E este ca maximul necesarului caloric trebuie proiectat sub nivelul de10W/mp.3n zonele cu clima mai calda, aceasta valoare poate ) atinsa foarte usor, dar in zonele cu clima rece, se impune oplani)care riguroasa??2resterea e)cientei energetice sub acest prag de 10 W/mp nu aduce nici un bene)ciu in plus. 2osturile de constructiecresc in mod dramatic daca ne propunem sa construim o casa cu consum de energie VE9>, in locul unei 2AEA3@E. (a fel, o casa cu consum de energie VE9> nu ar aduce bene)cii nici pentru mediul inconurator, fata de o

2AA A3@A. 2AE(E A3@E au un necesar caloric foarte redus pentru a mentine confortul interior in anotimpul rece.6ecesarul de caldura este atat de mic incat impactul asupra mediului este negliabil c#iar daca se folosesccombustibili fosili *ulei, gaz, carbuni+ ca si surse de energie.,e ce Caldura *ratis#

entru ca energia solara este gratuita, depinde de noi daca vom putea bene)cia de avantaele utilizarii ei.anouri solare >(A9CEA ofera solutii de incalzire si ventilatie de ultima generatie, utilizand 1004 energia solara,functionand fara alta sursa de energie.


28/30

anouri solare olar#eat reprezinta o solutie inovativa, unica in 9omania, de incalzire a aerului in timpul sezonului rece*toamna, iarna, primavera+, destinata atat locuintelor cat si spatiilor industriale. 3n perioada de primavara si toamna potfurniza pana la 1004 caldura necesara imobilului, iar in sezonul de iarna pot furniza caldura necesara pe timpul zileireducand cu pana la K04 c#eltuielile cu incalzirea.anouri olars#eat functioneaza si in zilele partial innorate dar randamentul maxim se obtine in zilele insorite cand potridica temperatura aerului din spatiul deservit la '0-'' grade 2elsius, c#iar daca temperatura exterioara este sub 0 grade.3nstalarea este rapida si usoara, in 2anada si BA )ind comercializate pe principiul do-it-Rourself.,e ce panouri solare olarheat pentru ventilarea aerului#

> alta solutie inovativa pentru piata romaneasca il reprezinta sistemul olars#eat C9@ *Ceat 9ecoverR @entilator+ - sistemde ventilatie si incalzire solara cu recuperator de caldura. Acesta permite aerisirea permanenta a locuintei *extrem deimportanta pentru sanatate+ recuperand caldura din aerul viciat care este evacuat si transferand-o aerului proaspat careintra cu un randament de 7!4. anouri solare olars#eat legate la acest recuperator de caldura reusesc sa creascae)cienta sistemului asigurand un aer proaspat si incalzit solar.


29/30

UNIVERSITATEA TEHNIC GHEORGHE ASACHI DIN IAI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII I INSTALATII SPECIALIZAREA INSTALATII PENTRU CONSTRUCTII

PERFORMANTA ENERGETICA SI AUDITUL ENERGETIC AL SISTEMELOR DE INSTALATII

- CASA PASIVA -

Coordonator:

Prof.dr.ing. Pavel Valentin

tudent: 2iortu Andrei


30/30

Date post:	27-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	bibliotecaru
View:	245 times
Download:	5 times

REFERAT AUDIT1

Documents