RAPORT DE MEDIU PUG Comuna Curtişoara, Judeţul Oltapmot-old.anpm.ro/upload/125593_Raport de mediu...

RAPORT DE MEDIU PUG Comuna Curtişoara, Judeţul Olt

Autori:Elaborator studii pentru protecţia mediului: Petrisor Ion - RM, RIM, BM, RA, poz. 491 în Registrul Naţional al Elaboratorilor.Elaborator studii pentru protecţia mediului: Dr. Stefanescu Izabela – Mariana - RIM, EA, poz. 488 în Registrul Naţional al Elaboratorilor.

1

RAPORT DE MEDIU PUG

Comuna Curtişoara, Judeţul Olt

Beneficiar: UAT Curtişoara, Judeţul Olt

Autori:

Elaborator studii pentru protecţia mediului: Petrisor Ion - RM, RIM, BM, RA, poz. 491 în RegistrulNaţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro

Elaborator: P.F.A. Petrișor Ion

Elaborator studii pentru protecţia mediului: Dr. Stefanescu Izabela – Mariana - RIM, EA, poz. 488în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro

Elaborator: P.F.A. Stefanescu Izabela Mariana



2

CUPRINS

Introducere

1. Informaţii generale

1.1. Titularul proiectului1.2. Autorii atestaţi ai Raportului de mediu Plan Urbanistic General Comuna Curtișoara, Județul Olt1.3. Aşezare geografică şi administrativă

2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic General aspecte generale

2.1. Obiectivele Planului Urbanistic General2.2. Relaţia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programe relevante

3. Aspecte relevante ale stării actuale ale mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţianeimplementării Planului Urbanistic General propus

3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

3.1.1. Apa3.1.2. Aer3.1.3. Sol şi subsol3.1.4. Riscuri naturale şi antropice3.1.5. Biodiversitate (floră şi faună)3.1.6. Relief3.1.7. Populaţia3.1.8. Activităţi economice

3.1.8.1. Agricultura3.1.8.2. Industria3.1.8.3. Dotările existente în cadrul comunei Curtişoara, judeţul Olt

3.1.9. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic

3.1.10. Căi de comunicaţie şi transport3.1.11. Spaţii verzi, sport şi agrement3.1.12. Construcţii tehnico-edilitare3.1.13. Zona de gospodărie comunală3.1.14. Managementul deşeurilor

3.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic General

4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectate semnificativ

4.1. Apa

4. 2. Aerul



3

4.3. Solul4.4. Biodiversitatea

4.5. Mediul social şi economic4.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic4.7. Zgomot şi vibraţii4.8. Peisajul

5. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic General, inclusiv în particular, celelegate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu cum ar fi: ariile de protecţiespecială avifaunistică şi ariile speciale de conservare6. Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru PUG Curtişoara, judeţul Olt

6.1. Obiective de protecţie mediului stabilite la nivel naţional, comunitar, internaţional relevante pentruPlanul Urbanistic General6.2. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţia mediului

7. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului

7.1. Introducere

7.1.1. Metodologia de evaluare utilizată în Planului Urbanistic General7.1.2. Categorii de impact

7.2. Efecte asupra mediului generate de impactul PUG7.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării PUG asupra obiectivelor de mediurelevante

8. Posibile efecte semnificative asupra mediului, asupra sănătăţii în context transfrontalieră9. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect asupra mediului al implementăriiplanului

9.1. Factorul de mediu Apa9.2. Factorul de mediu Aerul atmosferic9.3. Factorul de mediu Solul9.4. Factorul de mediu Biodiversitatea9.5. Mediul social şi economic9.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic

10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi descrierea modului în care s-aefectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute11. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementăriiplanului12. Rezumat fără caracter tehnic13. Concluzii14. Glosar de termeni15. Bibliografie16. Anexe



4

Încadrarea teritoriala a comunei Curtișoara – hărțile austriece ediția 1905

Introducere

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces complex, sistematicşi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau alealternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizareaacestor rezultate în luarea deciziilor.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare într-o perioadăpremergătoare elaborării strategiilor, planurilor sau programelor - a calităţii mediului şi aconsecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluatăîn timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor.Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factoriinteresaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea unimpact asupra mediului şi a modului în care au fost luate.

Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE a fostadoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare aevaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră subincidenţa HG nr. 1076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr.995/2006 se prevede că planurile urbanistice zonale încadrate la pct. 12 - Amenajarea teritoriuluişi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. i), intră sub incidenţa HG nr. 1076/2004.



5

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privindstabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi curecomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediupentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cuAgenţia Naţională de Protecţia Mediului.

Pentru evidenţierea zonelor critice din punct de vedere al protecţiei mediului şi transpunerea întermeni concreţi ai disfuncţionalităţilor rurale şi vulnerabilităţii elementelor de risc din teritoriuladministrativ al comunei Curtişoara şi localităţilor aparţinătoare s-au utilizat, în principal:

metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori şi indici statistici; metode calitative pentru evidenţierea unor parametri calitativi ai mediului, dar şi apercepţiei populaţiei faţă de diferite aspecte care caracterizează habitatul; mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitatea clasificării datelor şiinterpretării rezultatelor obţinute în urma prelucrării.

Demersul s-a bazat pe inventarierea şi analiza valorilor distribuţiei în spaţiu şi timp (2006 -2011) aindicilor de presiune umană, urmărind, pe de o parte, evidenţierea factorilor de stres în funcţiede mărimea, importanţa şi dimensiunea impactului asupra componentelor naturale aleecosistemului, iar pe de altă parte, percepţia comunităţii locale asupra principalelor categorii dedisfuncţionalităţi ale mediului rural care induc o stare de disconfort în rândurile acesteia.

In conformitate cu art. 9, alin. (1) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cumodificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şiprograme sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efectesemnificative asupra mediului.

1, Informaţii generale

1.1. Titularul proiectului

UAT Curtişoara, Judeţul Olt;



6

1.2. Autorii atestaţi ai raportului de mediu

Autorii atestaţi de Ministerul Mediului şi Pădurilor pentru realizarea Raportului de mediu sunt:


Elaborator studii pentru protecţia mediului: Dr.Stefanescu Izabela – Mariana - RIM, EA, poz. 488în Registrul Naţional al Elaboratorilor; www.mmediu.ro

1.3. Denumirea planului

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA CURTISOARA – JUDETUL OLT

1.4. Aşezare geografică şi administrativă

Din punct de vedere administrativ comuna Curtișoara este situată în partea de nord a județuluiOlt, la o depărtare de circa 10 km reședința județului municipiul Slatina. Din punct de vederegeografic comuna se află în nordul județului, la o linie imaginară care desparte dealul de câmpie,între luncă și terasele Oltului, în sud se așterne Câmpia Boianului, iar la nord partea deluroasă neconduce spre Platforma Cotmeana. Comuna Curtișoara este străbătută de DJ 546.:

• la nord - teritoriul administrativ al comunei Teslui;• la vest - teritoriul administrativ al comunelor Strejești si Pleșoiu;• la est - teritoriul administrativ al comunei Priseaca;• la sud - teritoriul administrativ al municipiului Slatina;

Încadrarea comunei Curtișoara în teritoriul judeţului Olt



6













6













7

Teritoriul administrativ este compus din localităţi: satul Proaspeți, Linia din Vale, Curtișoara,Dobrotinet, Pietrișu, Raitiu, reşedinţa de comună; satul Curtișoara.

Teritoriul administrativ are o suprafaţă de 5.177ha, din care 446,37 ha în intravilan.

Comuna are o populaţie de 4586 de locuitori, Suprafaţa totală propusă pentru extindereaintravilanului comunei se estimează la 121,22 ha şi este repartizată astfel:

Localitateacomponenta

IntravilanExistent (ha)

Suprafața propusapentru intravilan

TotalIntravilan propus

CurtisoaraRaitiu

DobrotinetPietrisu

Linia din valeProaspeti

188,2023,8461,0242,7559,7570,80

24,530,311,82

10,0777,217,28

212,7324,1562,8552,82

136,9678,08

TOTAL 446,37 ha 121,22 567,59



7








CurtisoaraRaitiu

DobrotinetPietrisu


188,2023,8461,0242,7559,7570,80

24,530,311,82

10,0777,217,28

212,7324,1562,8552,82

136,9678,08

TOTAL 446,37 ha 121,22 567,59



7








CurtisoaraRaitiu

DobrotinetPietrisu


188,2023,8461,0242,7559,7570,80

24,530,311,82

10,0777,217,28

212,7324,1562,8552,82

136,9678,08

TOTAL 446,37 ha 121,22 567,59



8

Modul de folosinţă al teritoriului administrativ este reflectat în tabelul următor:

- Suprafata totala - ha 5157- Suprafata agricola dupa modul de folosinta - ha 3806- Suprafata arabila - ha 3461- Suprafata - livezi si pepiniere pomicole - ha 4- Suprafata - vii si pepiniere viticole - ha 53- Suprafata - pasuni - ha 288- Suprafata cultivata cu griu si secara - ha 743- Productia totala de griu si secara - tone 596- Suprafata cultivata cu porumb boabe - ha 1778- Productia totala la porumb boabe - tone 5305- Suprafata cultivata cu cartofi - ha 48- Productia totala de cartofi - tone 501- Suprafata cultivata cu floarea soarelui - ha 477- Productia totala la floarea soarelui - tone 179- Suprafata cultivata cu legume - ha 170- Productia totala la legume - tone 1652- Productia de struguri - total - tone 212- Productia de fructe - total - tone 602



9

- Bovine - total - la sfirsitul anului - capete 1210- Bovine in gospodariile populatiei - la sfirsitul anului 1151- Porcine - total - la sfirsitul anului - capete 1914- Porcine in gospodariile populatiei - la sfirsitul anului 1914- Ovine - total-la sfirsitul anului-capete 577- Ovine in gospodariile populatiei capete la sfirsitul anului 577- Pasari - total - la sfirsitul anului - capete 44680- Pasari in gospodariile populatiei - la sfirsitul anului 44680- Productia de carne (sacrificari) - total - tone 771- Productia de lapte de vaca si bivolita - total 20594- Productia de lina - kg. fizic 1110- Productia de oua - mii buc. 3473

Agentii economici reprezentativi pentru comuna Curtișoara sunt:

Sat Curtișoara :

• S.C. BLONDEL IMPIANTI S.R.L.

• S.C. ALFA-INVEST S.R.L.

• S.C. DRAG S.R.L. ( PECO )

• S.C. PANIPAN S.R.L. ( MOARA)

Sat Dobrotinet :

• S.C. DUAK S.R.L.

• S.C. INDUSTRIAL LOG S.R.L.

• S.C. CORTINA-BIOPROD S.R.L.

• S.C. FORCONS S.R.L.

• S.C. ALFA-INVEST S.R.L.

• S.C. ATICA-PROD S.R.L.

• S.C. IGRAM-IMPEX S.R.L.

• S.C. MINATEX S.R.L.

Sat Proaspeti :



10

• S.C. GENERAL TRUST S.R.L.

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent

În componenţa teritoriului intravilan existent, intră intravilanul celor 6 sate

TERITORIUADMINISTRATIVEXISTENT ALUNITATII DEBAZA

CATEGORII DE FOLOSINTA (ha)

TOTAL

Agricol Neagricol

ArabilPasunifanete Vii Livezi Paduri Ape Drumuri

CurtiConstructii Neproductive

EXTRAVILAN 3449 355 21 1 335 46 72 - 59 4337

INTRAVILAN 191 - 32 3 - - 26 239 - 491Total (ha) 3640 355 53 4 335 46 98 239 58 4828

% din total

BILANT TERITORIAL INTRAVILAN PROPUS





CurtisoaraRaitiuDobrotinetPietrisuLinia din valeProaspeti

188,2023,8461,0242,7559,7570,80

24,530,311,8210,0777,217,28

212,7324,1562,8552,82136,9678,08

TOTAL 446,37 ha 121,22 567,59

Bilantul teritorial al suprafetelor cuprinse in intravilanul existent :

ZONEFUNCTIONALE

SUPRAFATA ( ha ) PROCENT% DINTOTALINTRAVILAN

Localitateprincipala

LocalitatiComponente sauapartinatoare

Trupuriizolate

TOTAL

LOCUINTE SIFUNCTIUNICOMPLEMENTAREUNITATIINDUSTRIALE SI

DEPOZITE

CURTISOARA 11

UNITATI AGRO- CURTISOARA 2



11

ZOOTEHNICE

INSTITUTII SISERVICII DEINTERES PUBLICCAI DECOMUNICATIE SITRANSPORTDin care :-rutier-feroviar-aerian-naval

26

SPATII VERZI ,SPORT ,AGREMENT ,PROTECTIE

CURTISOARA 1

CONSTRUCTIITEHNICO-EDILITAREGOSPODARIECOMUNALA ,CIMITIRE

CURTISOARA 198

DESTINATIESPECIALA

TERENURI LIBERE

APE

PADURI

TERENURINEPRODUCTV

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 491

2. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic General

2.1. Aspecte generale

Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentruComuna Curtişoara, judeţul Olt pe baza analizei pluricriteriale a situaţiei existente.



12

Se propune conturarea unor direcţii de dezvoltare în politica de construire şi de amenajare ateritoriului comunei, pe o perioada de 5 - 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizareazonelor funcţionale, potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şi aspectele sociale,fondul construit, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului.

PUG a fost elaborat în următoarele scopuri:

• Stabilirea direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi dezvoltareurbanistică a localităţilor, şi anume:

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi realizare aconstrucţiilor;- stabilirea şi delimitarea zonelor construibile, a zonelor cu interdicţie temporară şidefinitivă de construire, precum şi a zonelor funcţionale;- stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan;- evidenţierea deţinătorilor de terenuri şi a modului de circulaţie juridică a terenurilor;- delimitarea suprafeţelor pe care se preconizează realizarea obiectivelor de utilitatepublică;

• Stabilirea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii, neomogenităţi geologice,reducerea vulnerabilităţii fondului construit existent);• Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;• Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate;• Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi cu cel judeţean;• Fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică;• Asigurarea suportului reglementar (operaţional) pentru eliberarea certificatelor de urbanism şiautorizaţiilor de construire;

2.2. Obiectivele Planului Urbanistic General

Prin „propunerile de organizare urbanistică” prezentate în PUG-ul comunei Curtişoara se traseazăliniile directoare de dezvoltare viitoare ale comunei, pe planul organizării teritoriale, reţeleleedilitare, managementul deşeurilor, relansarea economică, zone protejate, etc.

Prin PUG se propun pentru următorii ani numeroase obiective care vizează organizareaurbanistică, dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura :

• extinderea intravilanului Comunei Curtişoara suprafața din extravilan propusa pentru a fiintrodusa in intravilan este de 121,22 ha , repartizata pe satele componente astfel :• Curtișoara – 24,53 ha• Raitiu – 0,31 ha• Dobrotinet – 1,82 ha• Pietrisu – 10,07 ha• Linia din Vale – 77,21ha



13

• Proaspeți – 7,28 ha;• realizarea sistemului public centralizat de alimentare cu apă potabilă şi asigurarea debituluinecesar pentru toate localităţile;• realizarea unui sistem public centralizat de canalizare ape uzate menajere, cu o staţie deepurare;• rezolvarea urgentă a evacuării apelor meteorice, evitându-se eroziunea solului;• rezolvarea sistemului de depozitare şi de colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şipe principii ecologice;• extinderea şi modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale;• extinderea şi modernizarea reţelei de energie electrică şi telefonie;• extinderea sistemului de alimentare cu gaze naturale;• revitalizarea spaţiilor care sunt în conservare şi folosirea optimă a terenurilor destinatedezvoltării activităţilor agricole;• amenajarea de spaţii verzi

Suprafaţa totală propusă pentru extinderea intravilanului comunei se estimează la 121,22 ha,conform măsurătorilor realizate pe suportul topografic.

2.3. Relaţia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programe relevante

Planul Urbanistic General îşi propune ca prin prevederile sale să devină instrumentul tehnic înactivitatea Consiliului Local în probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea durabilă a comunei.Planul Urbanistic General, odată aprobat, capătă valoare juridică, constituindu-se în act deautoritate a administraţiei locale şi de clarificare şi soluţionare a conflictelor ce pot să apară întrepersoane fizice sau între administraţia locală şi persoane fizice.

La elaborarea planurilor de urbanism şi de amenajarea teritoriului trebuie respectate prevederileOUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.265/2006, modificată şi completată cu OUG nr. 114/2007, în sensul luării măsurilor deameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiecărei zone şi localităţi, condiţii derefacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spațiilor verzi, deprotecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.

Pentru continuitatea şi aprofundarea propunerilor generale reglementate prin PUG este necesara se elabora în continuare următoarele documentaţii:

• cadastru imobiliar al localităţii (aducere la zi);• planuri urbanistice de detaliu pentru terenurile proprietatea primăriei destinate concesionării.

România ca Stat Membru al Uniunii Europene trebuie să atingă un nivel de dezvoltare egal cu celal Statelor Membre şi să realizeze obiectivele europene de coeziune economică şi socială. Plecândde la această premisă, priorităţile şi măsurile incluse în Planul Naţional de Dezvoltare pentruCoeziune Economică şi Socială (C.E.S.) au rolul de a sprijini dezvoltarea economică şi socială a



14

României. De asemeni, acestea sunt argumentate şi justificate în politicile de dezvoltare sectorialeşi regionale, dar şi în strategiile elaborate de ministerele de resort, precum şi în PlanurileRegionale de Dezvoltare (P.R.D.), elaborate sub coordonarea Agenţiilor de Dezvoltare Regională(A.D.R.).

• Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN)• Secţiunea I - Reţele de transport;

a. Rutiere:

- In cadrul realizării centurii de ocolire a municipiului Slatina o varianta a fost luata in calcul prinzona de nord a municipiului Slatina, in vecinătatea comunei Curtişoara.

-



15

b. Feroviare

Nu sunt prevederi pentru comuna Curtişoara.

c. Căi navigabile

Nu sunt prevederi pentru zona studiată.

• Secţiunea a-II-a - Apa;

a. Resurse de apă dulce:

Pe teritoriul com. Curtisoara nu este amenajat un sistem de irigatii . De asemenea nu esteamenajat nici un sistem de desecari .

Pe teritoriul comunei se gaseste lacul de acumulare de pe raul Olt , aferent barajului Arcesti .Protejarea terenurilor invecinate lacului de acumulare este realizata din diguri de pamant caresunt construite pe toata lungimea lacului de acumulare de pe teritoriul comunei . Lucrarilehirografice de pe raul Olt au fost realizate in anii 1970-1980 de catre Hidroconstructia .

Comuna Curtişoara aparţine bazinului hidrografic al râului Olt, bazin cu resurse specifice mai maridecât resursa medie pe ţară de 250mc/locuitor.an.

b. Apa pentru populaţie –



16

In com. Curtisoara exista o retea de alimentare cu apa in sistem centralizat cu o lungime de 19.5km , ce deserveste comuna in totalitate .

Reteaua de alimentare cu apa este alimentata din 5 puturi forate la o adancime de 100m , cu undebit de aproximativ 5l/sec . Diametrul retelei este cuprins intre 32 si 110 mm . Reteaua dealimentare cu apa este deservita de o statie de tratare cu capacitatea de 5l/sec .

Sunt construite 4 statii de tratare a apei amplasate in satele Curtisoara , Raitiu , Pietrisu si Liniadin Vale .

In satul Proaspeti este amplasata statia de pompare priza Olt ce deserveste municipiul Slatina .

In prezent, pentru o parte din comuna ,alimentarea cu apa se realizeaza si din puturiindividuale, care capteaza apa din panza freatica de mica adincime. In urma mai multor proberecoltate si analizate in cadrul Laboratorului Ministerului Sanatatii, s-a constatat ca toata apaprovenita din primul strat de apa freatica este infestat cu nitrati si nitriti,fiind un pericol pentrusanatatea populatiei. La fel ca si in alte zone rurale ale Romaniei, acest lucru a fost posibildatorita chimizarii in exces si de mult timp a marilor suprafete agricole, pentru sporireaproductiei de cereale sau alte plante industriale.

Prin folosirea apei din puturi individuale , exista pericolul ca sanatatea populatiei sa aibe desuferit .

c. Ape menajere

Nu exista o retea de canalizare in comuna, toate gospodariile cetatenilor dispunand de "haznale"prevazute cu puturi absorbante. Intrucat panza freatica este situata la adancime mare , nu sepune problema infestarii panzei freatice din haznale. Acest pericol nu este insa eliminat intotalitate , existand probabilitatea infestarii in anumite zone a panzei freatice .

Intrucat momentan nu exista fonduri pentru realizarea unei retele de canalizare unitare, custatie proprie de epurare, in etapa actuala s-a dispus ca toate locuintele noi sa-si construiascafose septice vidanjabile din beton armat, urmand ca si la constructiile mai vechi sa se executeaceasta lucrare, in primul rand in zonele in care exista posibilitatea poluarii panzei freatice dinhaznale.

Totusi, pentru reducerea impactului asupra calitatii factorilor de mediu datorat deficientelor incadrul sistemului de colectare a apelor uzate menajere la nivelul de judet posibilitatea canalizariicentralizate cu statie de epurare a fost discutata la nivel de comuna, si pentru incepereademersurilor necesare obtinerii de fonduri .

Conform cu „Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Olt” _ Componenta APA , lapunctul 2.1.21 se prevede : “Realizare retea de canalizare in comunele: Brastavatu, Bobicesti,Curtisoara, Crimpoia, Cilieni, Dobrosloveni, Daneasa Farcasele, Falcoiu, Ganeasa, Iancu Jianu,



17

Ianca, Izvoarele, Izbiceni, Movileni, Maruntei, Orlea, Pirscoveni, Perieti, Rusanesti, Radomiresti,Studina, Tia Mare,Valea Mare, Vadastrita, Vadastra si Verguleasa”.

d. Apa pentru industrie: nu sunt prevederi;

deApa pentru irigaţii: în zonă nu sunt suprafeţe amenajate cu lucrări de irigaţii,

•Secţiunea a-III-a - Zone protejate naturale şi construite;

a. zone naturale: Pe teritoriul administrativ al comunei Curtişoara se află arii naturale protejate(arii de protecţie specială avifaunistică ROSPA) zone construite protejate, conform normelor învigoare.

b. zone construite:

1. Biserica "Adormirea Maicii Domnului"- sat Dobrotinet

Biserica este zidită în vremea lui Matei Basaral (1632- 1654), având ctitor pe un anumeconstantin Ghica, numele ctitorului ne este dat de inscripția nouă, pusă la reparațiile din 1899 dePulheria Munteanu fiica lui Constantun Hiotu (întâlnit și sub numele de Costache). Atunci lareparația zidăriei și picturii, s-a făcut și schimbarea hramului Întâmpinarea Domnului înAdormirea Maicii Domnului. Schitul Dobrotinet a avut un fond bogat de carte religiosă:antologhion, apostol, cazanie, zestre care posedă un adevărat tezaur de însemnări viață socială șispirituală a localității.

2. Biserica " Sfântul Dumitru" – sat Curtișoara.

Locașul are formă de cruce și a fost ridicată în anul 1883, s-a reparat în anul 1941 ca urmare acutremurului din 1940.

3. Biserica " Mănăstirea Albă" – Linia din Vale

Biserica este zidită în forma clasică de cruce. Construită la sfârșitul sec. XIX- lea, conformreparațiilor efectuate în anul 1857 de cître doctorul Ernest de La Pomeray, proprietarul locului pecare s-a zidit sfântul locaș de către acesta.

4. Monumente de arhitectură civilă – în comuna Curtișoara

Este vorba de câteva case țărănești, cu stâlpi sculptați și prispă luate în evidență spreconservare.

5. Conacul I. Marian – în satul Dobrotinet (este cel la care am mers noi)

Pe dealul Dobrotinet a înfruntat frigul și ploile, construit în stil tradițional românesc.



18

6. Conacul Zoie Vlădoianu – sat Curtișoara.

Ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea, o solidă și frumoasă construcție ce ne aduce de pestesecole parfumul și confortul boierimii românești. Cele două clădiri sunt înscrise pe listamonumentelor istorice civile din comună.

7. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea – Curtișoara

În anul 1929 Stoica Constantin a cedat o casă cu două camere și astfel a luat ființă BisericaAdventistă de Ziua A Șaptea având 17 membri. Între anii 1984-1987, în același loc s-a ridicat unnou și modern locaș de cult.

8. Parcul cu nuci din curtea Centrului Cultural "Damian Stănoiu" – Curtișoara

Pe vârful terasei și pe platoul Dealul Dobrotinet o seri de nuci solitari ne aduc aminte de "Aleia"sau "Strada Nucilor", fapt pentru care s-a instituționalizat "Sărbătoarea Nucului", manifestare cese desfășoară în fiecare an în luna septembrie.

9. 3 monumente în Curtișoara (centrul comunei)

Eternizând peste timp vitejia celor care ți-au dat viața în primul război mondial (1916-1919) și înmemoria eroilor căzuți la Mărăști, Mărășești și Oituz li s-a ridicat două frumoase monumente încentrul comunei (o cruce din marmură albă și un monument din piatră înfățișând un soldat) și încinstea eroilor din al doilea război mondial și a revoluției din 1989, în localitate s-a inaugurat la 7octombrie 2001, Monumentul eroilor neamului.

10. 2 cruci masive din lemn

Două cruci masive din lemn așezate în cele două troițe, aflate în zona de sus a comunei, crusiîncrustate cu litere chilirice a căror vechime se estimează la peste două secole.

• Secţiunea a-IV-a - Reţeaua de localităţi;

Conform prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a TeritoriuluiNaţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, localitatea Curtişoara are rangul IV (reşedinţăde comună) şi Raitiu Dobrotinet Pietrisu Linia din vale Proaspeti au rangul V.

Situaţia dotărilor localităţii rurale de rang IV sunt:

o sediu de primărie - DA;o grădiniţă, şcoală primară şi gimnazială - DA;o dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic - DA;o poştă, servicii telefonice - DA;o sediu de poliţie şi de jandarmerie - DA/NU;



19

o cămin cultural cu bibliotecă - DA;o magazin general, spaţii pentru servicii - DA;o teren de sport amenajat - în curs de realizare;o parohie - DA;o cimitir - DA;o staţie/haltă C.F. sau staţie de transport auto - NU;o dispensar veterinar - DA ;o sediu al serviciului de pompieri - NU;o puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor - în curs de realizare; alimentare

cu apă prin cişmele stradale - DA.

•Secţiunea a-V-a - Zone de risc natural;

Un asptect deosebit de important existent in cadrul P.U.G. al comunei , il reprezintainventatrierea si delimitarea zonelor cu riscuri naturale , in principal suprafetele supuse periodicinundarii si suprafetelor cu alunecari de teren .

Clasificarea comunei Curtisoara , a institutiilor publice si operatorilor economici din punct devedere al protectiei civile in functie de tipurile de risc specific conform H.G. nr. 642/2005 esteurmatoarea :

Nr.crt.

Tipul de risc com CurtisoaraOperat. EconomiciInst. Publice

Cutremur C CAlunecare/prabusire de teren a(t)/p(t) a(t)/p(t)Inundatie i(d) i(d)Seceta S SAvalansa a(v) -Incendiu de padure i(p) i(p)Accident chimic a(ch) a(ch)Accident nuclear a(n) a(n)Incendiu in masa i(m) -Accident grav de transport a(tp) -Esecul utilitatilor publice e(up) -Epidemie e(d) -Epizootie e(z) -

Zone cu risc de inundatii

Zonele cu risc mare de inundatii sunt cele din apropierea Oltului. La data intocmirii P.U.G. suntrealizate lucrari de indiguire de-a lungul Oltului , astfel ca s-a eliminat pericolul de inundatii . Se



20

impune o urmarire atenta a comportarii digurilor realizate , pentru eliminarea degradariiacestora in timp si preintampinarea unor accidente ce pot duce la inundatii .

Prin realizarea barajelor si a digurilor de-a lungul raului Olt s-a eliminat riscul inundatiilor dinlunca Oltului . Se impune de asemenea o urmarire a acestor constructii pentru intampinareaunor accidente ce pot duce la inundatii.

Astfel , in conformitate cu legea 575/2001 , com. Curtisoara nu face parte din localitatile afectatede hazarduri naturale avand drept cauza inundatiile .

Exista riscul de inundatii pe paraurile Streharet si Streangu cand sunt precipitatii de scurta duratacu debite mari si la topirea brusca a zapezii .

Zone cu risc de alunecari de teren

In conformitate cu legea 575/2001 , com. Curtisoara nu face parte din localitatile afectate dealunecari de tren.

Zone cu risc seismic

Din punct de vedere al intensitatii cutremurelor - scara MSK ( SR-11100-93) , teritoriul com.Curtisoara apartine zonei de intensitate seismica 7.1 - cu perioada medie de revenire de cca. 80ani .

Zonarea teritoriului din punct de vedere al valorii perioadei de colt TC ( conform normativP100-92) evidentiaza faptul ca teritoriul com. Curtisoara apartine zonei in care perioada de coltTC are valoarea 1.0 secunde .

Hazardele legate de avarierea constructiilor hidrotehnice pot sa afecteze lucrarile de indiguire sibarajele pentru acumulari de apa . Cedarea partiala sau distrugerea digurilor si a barajelor esteprodusa de viituri puternice si este urmata de inundatii cu efecte catastrofale .

Zone cu risc de incendii de padure

Suprafata totala a fondului forestier din comuna Curtisoara este de circa 335 ha, compozitiapadurilor este salcam ,diverse moi, diverse tari, rasinoase (nu au fost inregistrate evenimente).

Zone Impadurite reprezinta zone cu risc de producere a incendiilor, din urmatoarele motive:

densitate ridicata de material combustibil solid (arbori, arbusti); posibilitatea ridicata de izbucnire a incendiilor datorita activitatii umane Inregistrata In

aceste zone ( activitate de turism);



21

acces dificil al fortelor si mijloacelor destinate interventiei datorita terenuluiaccidentat;

•Secţiunea a-VI-a - Zone turistice;

Comuna este situată într-o zonă de câmpie, în care nu sunt forme de relief spectaculoase şi niciimportante obiective turistice. Un important obiectiv îl constituie râul Olt, care nu este valorificatdin punct de vedere turistic si faptul ca localitatea se învecinează cu o arie naturala protejatarecunoscuta la nivel european Pentru creşterea potenţialului turistic se propune:

dezvoltarea serviciilor conexe turismului; realizarea unei bune legături de transport cu zone de agrement învecinate; realizarea de parteneriate cu localităţile învecinate cu potenţial turistic pentru

coordonarea dezvoltării turistice în zonă

In ceea ce priveşte infrastructura majoră, teritoriul comunei Curtişoara este străbătut de:

captări de apa din subteran:

Denumire sursa : Curtisoara-Teslui, zona „B”, zona „Noua”-Zavoi si Salcia-Slatioara pt.alimentare cu apa mun. Slatina

Administrator : S.C. COMPANIA DE APA SLATINA S.A.

Observatii : 4 fronturi de captare in exploatare, cu 158 puturi de adancime mare (120-135m),medie (50-70m) si mica (10-12)

Denumire sursa : Curtisoara, Raitiu , Pietrisu , Linia din Vale .

Administrator : Consiliul Local Curtisoara

Observatii : 4 foraje de mare adancime (105-130m) si izvoare de coasta la Curtisoara

Surse de apa industriala :

Denumire sursa : com. Cutisoara, sat Proaspeti, priza Olt – puturi de apa potabila, sursasubterana in incinta societatii .

Administrator : S.C. ALRO S.A. SLATINA



22

Observatii : sursa de apa potabila: 16 puturi deadancime mica (17-20m) si medie (60-70m), 2puturi cheson (12-15m) in exploatare, 10 forajede mare adancime (120-140m).linie electricăaeriană LEA 400 KV;

Teritoriul comunei Curtisoara constituie zonaperiurbană a municipiului Slatina

Acest potenţial este pe cât de fabulos pe atât decritic deoarece, pentru a câştiga capacitatea de agestiona acest rol, este necesară configurarea şi

funcţionarea ca administrare pe mai multe nivele, a asociaţiei periurbane Olt.

• Planul de Dezvoltare Regională pentru Regiunea de Sud - Vest, 2007 - 2013;• Planul de Urbanism General al comunei Curtişoara (PUG Curtişoara),• Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud - Vest, 2007 - 2013;• Strategia de Dezvoltare a Judeţului Olt,;

In PUG Curtişoara sunt prevăzute obiective care se regăsesc în:

• Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM);

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în anul 1995(ultima dată fiind revizuit în anul 1999) şi a fost actualizat în concordanţă cu Planul Naţionalpentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentrustabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrareapoliticilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajareateritoriului şi sănătate).

Selectarea, analiza şi implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordanţă cuurmătoarele criterii:

- domenii majore de activitate;- abordarea pe anumite nivele (local, regional, naţional);- perioada de implementare: termen scurt şi mediu;- problemele generale abordate: protecţia calităţii apelor, protecţia calităţii aerului şi aatmosferei, protecţia calităţii solului, conservarea biodiversităţii, silvicultura,managementul deşeurilor, planificare urbană şi transporturi;- legislaţie şi reglementări, dezvoltare instituţională.

• Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor;

In anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deşeurile nr. 75/442/EEC Ministerul



22















22















23

Mediului şi Gospodăririi Apelor a elaborat şi aprobat prin hotărâre de guvern, Strategia Naţionalăde Gestionare a Deşeurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea şiimplementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedereecologic şi economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activităţile degestionare a deşeurilor revine generatorilor, în conformitate cu principiul “poluatorul plăteşte”sau, producătorilor în conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

• Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor;

Acest plan naţional a fost adoptat prin HG nr. 123/2003 fiind elaborat pentru perioada 2003-2013 în baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale în domeniu; planul are ca scopcrearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionarea deşeurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Planul cuprindeobiective strategice pe care România trebuie să le îndeplinească, ţinte şi măsuri pe termen scurtşi mediu, în domeniul gestionării deşeurilor, precum şi unele acţiuni cu termen pentru anul 2020.

• Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 4 S-V;• Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor al Judeţului Olt (PJGD)

Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013), cu posibilitatea derevizuire după 5 ani) în baza prevederilor Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor, aPlanului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, a legislaţiei europene şi naţionale în domeniu şi auca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat degestionare a deşeurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.Planul cuprinde obiective, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu, precum şi unele acţiunipentru perioada 2004 - 2013.

3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţianeimplementării Planului Urbanistic General propus

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării demediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE privind evaluareaefectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii / aspectele de mediu caretrebuie avuţi în vedere sunt: apa, aerul, solul/ utilizarea terenului, biodiversitatea, populaţia şisănătatea umană, patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic, infrastructura rutieră,gestionarea deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul, turismul.

Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratareatuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu.

3.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului



24

Teritoriul administrativ al comunei Curtişoara se află în bazinul hidografic al râului Olt.

3.1.1. Apa

• Apele de suprafaţă

Principalele cursuri de apă, apropiate zonei studiate, sunt râul Olt şi Valea Şirea si ValeaŞtreangului, care sunt activate in cazul unor precipitații abundente si in perioada topirii zăpezilor.

• Apele de adâncime

Sunt cantonate în pietrişurile de Frăţeşti şi în depozite cuaternare nisipoase. În general, cele dindepozitele cuaternare sunt nepotabile, din cauza mineralizării ridicate, iar cele din pietrişurile deFrăţeşti întâlnite la adâncimi de 50 - 100m, prezintă calităţi mai bune de potabilitate.

Stratele de Cândeşti sunt reprezentate prin depozite foarte permeabile de natură granulară carepermit acumulări masive de ape subterane, acestea fiind localizate, în general, pe flancul external Subcarpaţilor. Resursele acvifere din depozitele grosiere ale Stratelor de Cândeşti reprezintăun acvifer regional, care începe undeva, la nord de oraşul Adjud, şi se continuă fără întreruperepână în partea de sud-vest a României (în Subcarpaţii Munteniei şi Olteniei). Pe laterală, acviferulgenerat în Stratele de Cândeşti are forma unei benzi cu lăţimi variabile, ce mulează arculsubcarpatic în partea externă a acestuia, cu caracteristici geometrice distincte. Arealul benzii dedezvoltare variază de la o lăţime 80 km, la vest de Olt, până la 6 - 8 km, în zona de curbură laMizil-Săhăteni, iar la nord de Buzău lăţimea benzii creşte substanţial, astfel că pe teritoriuljudeţului Vrancea, ocupă o suprafaţă de aproximativ 2500 km . Extinderea spaţială a stratelor deCândeşti marchează, nu numai variabilitatea în suprafaţă, dar şi în profunzime, astfel încâtgrosimea corpurilor permeabile variază, de la ordinul zecilor de metri până la peste 250 m, înzona Buzău.

În raport cu ariile de alimentare, direcţiile principale de curgere ale curenţilor acviferi suntnord-sud, în zona de curbură a domeniului carpatic, direcţia de curgere este vest-est, cuorientarea dinspre zonele de piemont înspre câmpie. În partea mediană a interfluviului Olt-Argeş,în afara direcţiei generale de drenaj cu orientare nord-sud, din cauza eroziunii parţiale dinvecinătatea Oltului, acviferul se drenează înspre Olt pe direcţie est-vest. Din punct de vederehidraulic, caracteristica complexelor acvifere cuaternare din Piemontul Getic este reprezentatăde valorile ridicate ale conductivităţilor hidraulice de zeci de m/zi, uneori depăşesc 100 m/zi,astfel că transmisivităţile ating valori minime de 150 m 2/zi şi maxime de peste 1000 m 2/zi.

Stratele de Cândeşti se dezvoltă pe întreaga câmpie piemontană acoperită de depoziteleconurilor aluvionare saude depozite loessoide dintre Vedea şi Trotuş, în cuprinsul PiemontuluiGetic, precum şi în partea estică a câmpiei piemontane getice de la vest de Olt. În ariile coborâtemorfologic,adâncimea nivelului piezometric este mai mare de 20 m, în timp ce pe interfluvii,nivelele piezometrice au adâncimi de 50 - 60 m. În Platforma Cotmeana, nivelul suprafeţei



25

piezometrice se găseşte la adâncimi foarte mari, ca urmare a lipsei stratelor impermeabile de laadâncime mică, astfel încât stratele superioare sunt complet secate, apa infiltrându-se laadâncimi apreciabile.

Între Olt şi Trotuş, structurile acvifere din adâncime fie că sunt în contact direct, sau comunicăprin drenanţă cu structurile acvifere de suprafaţă ale conurilor aluvionare, împreună cu acesteaformând hidrostructuri cu importanţă majoră în alimentarea cu apă. Astfel, asemenea complexeacvifere se regăsesc în conurile terasate Dâmboviţa-Argeş, Prahova-Teleajen, Buzău şi Putna.Caracteristica esenţială a acestor structuri acvifere este reprezentată de productivitateahidrogeologică foarte ridicată ca o consecinţă a unor conductivităţi hidraulice de ordinul sutelorde m/zi.

Calitatea chimică a apelor subterane se încadrează în limita admisă de potabilitate, cu excepţiaariei cu comportament freatic, unde, pe alocuri, se întâlnesc depăşiri ale unor speciihidrochimice.

Stratele de Frăteşti

Sub denumirea Stratele de Frăteşti se regăsesc depozitele aparţinând Pleistocenului inferior alcăror stratotip este situat în zona localităţii Frăteşti la nord de Giurgiu. Iniţial au fost denumitePietrişuri de Frăteşti, dar la scurt timp după aceea s-a impus titulatura actuală, de Strate deFrăteşti (Liteanu, 1961).

Depozitele Stratelor de Frăteşti (Pascu, 1983) reprezintă roca rezervor a unui acvifer regionalcare ocupă o mare parte a Depresiunii Valahe, începând din partea inferioară a bazinelor Siret şiPrut şi se dezvoltă de-a lungul Dunării până dincolo de Olt. Înspre nord, extinderea teritorială aStratelor de Frăteşti se suprapune bazinelor inferioare ale râurilor Ialomiţa-Argeş-Vedea. Dacă perama nordică Stratele de Frăteşti se îndinţează cu Stratele de Cândeşti, în partea de vest şi ceasudică a Depresiunii Valahe, acestea apar la zi.

Granulaţia depozitelor permeabile atribuite Stratelor de Frăteşti descreşte de la Dunăre înspreinteriorul depresiunii, dar şi dinspre vest înspre est, situaţie evidenţiată în special în interfluviulIalomiţa - Argeş. În mod asemănător granulaţiei, Stratele de Frăteşti se afundă de la Dunăreînspre nord către interiorul depresiunii. La vest de Argeş, afundarea se produce, atât dinspreDunăre înspre câmpie, cât şi dinspre Subcarpaţi înspre câmpie. Potrivit configuraţiei structurale,Stratele de Frăteşti apar la zi pe marginea de nord a câmpiei Burnazului, pe văile mai adânci carefragmentează Burnazul şi în câmpia Găvanu - Burdea, unde la partea superioara cuprind (Cineti,1990) nisipuri fine şi medii iar în bază, nisipuri cu pietrişuri şi chiar bolovănişuri.

În câmpul Leu-Rotunda, Stratele de Frăteşti se găsesc între adâncimile de 20 şi de 75m, fiindconstituite din nisipuri si pietrişuri. La baza câmpului apar izvoare (4-8 l/s) aşa cum sunt cele de laCaracal, Deveselu şi Vlădila. În cadrul unităţii Găvan - Burdea, Stratele de Frăteşti au fostinterceptate la adâncimi de 3-83 m, având aceleaşi caracteristici litologice. La contactul acestei



26

unităţi geomorfologice cu luncile marilor râuri sunt menţionate izvoare cu debite mari prin carese descarcă sistemul acvifer. În versantul stâng de pe valea Oltului,

izvoarele au debite individuale de 30 l/s şi debite cumulatemai mari de 250 l/s. Pe valea Dunării,izvoarele au fluxuri hidrice de 10 l/s, acestea fiind frecvente pe văile Călmăţui, Urlui, Vedea,Olaniţa, Câlniştea, Gogoşari. Depozitele granulare ale Stratelor de Frăteşti sunt erodate parţialsau total în aval pe râurile Olt, Vedea, Teleorman, Câlniştea, Neajlov sau Argeş şi prin urmare liniiimportante de izvoare au fost identificate în câmpia Burnazului în sectorul Comana-Hotarele.Începând dinspre Olt şi până în zona interfluviului Teleorman-Glavacioc, Stratele de Frăteşti augrosimi variabile şi adâncimi relativ reduse. La nord de Dunăre şi până la linia Jilava – Lehliu,complexul acvifer este monostrat, iar în zona Bucureştiului acesta devine multistratevidenţiindu-se nivelele A, B şi C. Acestea au grosimi variabile, sunt la adâncime mai mare de 100m şi înmagazinează apa sub presiune.

În zona Bucureşti, Stratele de Frăteşti, reprezintă principalul colector de apă subterană, cele treinivele au potenţiale de debitare foarte ridicate, conductivităţi hidraulice cu valori cuprinse între 4şi 24 m/zi, potrivit unor debite specifice de 1,5 – 10 l/s/m. Ca o consecinţă a exploatării intensedin zona Bucureşti, suprafaţa piezometrică prezintă o arie depresionară largă la nivelul celor treicomplexe acvifere, cota piezometrică scăzând înspre 12,5 m, potrivit unui debit total extras de1183 l/s în cazul stratului A, şi 29 m, în situaţia stratelor B şi C.

În urma modificării morfologice a suprafeţei piezometrice în apropiere de Bucureşti s-a schimbatsensul curgerii curenţilor acviferi, astfel încât aria denudată dinspre Argeş devine zonă deîncărcare hidrică a structurii acvifere. De altfel încărcarea Stratelor de Frăteşti se realizează pemultiple căi, prin transferul hidric din depozitele Stratelor de Cândeşti, din precipitaţii şi în specialdin reţeaua hidrografică a Olteniei, bazinul Argeşului şi Ialomiţei.

Prin prelucrarea datelor rezultate în urma testelor hidrodinamice se remarcă micşorareacoeficienţilor de înmagazinarepe măsura creşterii adâncimii, dinspre complexul A înspre C, cuordinul de de la 5×10 -5la 5×10-7. Debitul specific are obună corelare cu transmisivitatea, astfelcă debitelor specifice de 15 l/s/m li se asociază transmisivităţi de 700-800 m 2/zi.

Dacă în situaţia orizonturilor A şi B, transmisivităţile variază între 325 şi 1235 m 2/zi, în cazulorizontului C, valorile transmisivităţii sunt relativ uniforme, limitele de variaţie fiind de 551-625m2/zi.

Din analiza datelor geologice şi hidrogeologice de care s-a dispus de-a lungul timpului, rezultă căîn teritoriul judeţului Olt sunt prezente în formaţiunile cuaternare, în raport cu adâncimea, treitipuri de acvifere, şi anume:

- acviferul situat în depozitele loessoide;- acviferul freatic propriu-zis din văile fluviatile şi din zona de câmpie (primul strat cupermeabilitate ridicată sub depozitele loessoide);



27

- acviferul de adâncime.

Din punct de vedere hidrogeologic, zona prezintă două strate purtătoare de apă:

- stratul acvifer freatic, cantonat în aluviunile permeabile de la baza loessului, umezind în acelaşitimp şi partea inferioară a pachetului loessoid;- stratul acvifer de adâncime medie, ascensional, identificat în nisipurile şi pietrişurile inferioare,numite „pietrişurile de Frăţeşti”, separate de orizontul freatic superior, de un orizont argilos.

Aceste depozite, avand vârstă Levantin, pot furniza debite importante şi sunt situate la adâncimimai mari de 40 - 60 m.

Din punct de vedere hidrochimic, apele de adâncime sunt în principal sulfatate, clorurate şibicarbonatate.

Extinderea Bazinului artezian Dacic pe teritoriul României



28

3.1.2. Aerul

Conform „Studiului privind factorii de mediu”, comuna Curtişoara se află în zona climaticăcontinentală, în ţinutul climei de câmpie, la contact cu clima specifică Luncii Oltului. Verile suntsecetoase, călduroase şi uscate, iar iernile sunt reci şi au zăpadă puţină. Regimul precipitaţiilorare o foarte mare variabilitate în timp şi spaţiu, reflectând tipul de climat continental.

In cursul anului 2009, temperaturile medii lunare au înregistrat o creştere continuă din luna

Harta hidrografică a Judeţului Olt



29

ianuarie până în luna iulie, apoi o descreştere din august până în decembrie, evidenţiindcontrastele termice dintre iarnă şi vară.

Valorile temperaturii aerului, înregistrate în anul 2009 şi cantităţile de precipitaţii se regăsesc întabelul de mai jos:

Regimul termic - temperaturile aerului (OC) medii lunare si anuale, pe intervalul 1896 - 2009înregistrate la staţia meteorologicã Strehareţ sunt redate în tabelele urmãtoare:Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII MediaTemp. -2,

7-0,5

4,8 10,9

16,1

19,8

22,1

21,7 17,7

11,7

5,1 0,0 10,6

Date medii si extreme ale îngheţuluiPrimul îngheţ Ultimul îngheţData medie Cel mai

timpuriuCel maitârziu

Data medie Cel maitimpuriu

Cel maitârziu

26. X 27. IX 21. XI 10. IV 8. III 22. VPerioadele cu ger puternic sunt în lunile ianuarie - februarie iar cele mai calde în

lunile iulie - august. Anual, numãrul zilelor cu temperaturi peste 00 C este de 304 iar sub 00 Ceste de 61.Durata perioadei de vegetaţie este de circa 6-7 luni pe an.

Temperaturile minime cât si îngheţurile târzii din primãvarã nu produc vãtãmãri la speciilelemnoase din zonã.

Regimul eolian

Pe teritoriul ariei protejate vântul dominant este Crivăţul ce bate din direcţia N-NE siatinge uneori în luna ianuarie gradul 5 dupã scara Beaufort. O influentã mai redusã o areAustrul, care bate din direcţia S - V. Indicele de ariditate De Martonne este 29 , cel mai scãzutfiind înregistrat în luna iulie -16 iar în perioada de vegetaţie, indicele de ariditate realizeazão medie de 25.

Regimul pluviometric

Constituie unul din cele mai importante elemente climatice; precipitaţiile atmosferice -cantităţi medii lunare si anuale (mm) - sunt prezentate în tabelul urmãtor:Lunile I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII MediaTemp. 35,

528,2

27,6

38,0

61,2

68,1

55,6

38,0 37,5

44,3

41,9

39,8 515,7

Repartizarea pe lunile anului a precipitaţiilor, aratã cã cele mai multe precipitaţii seînregistreazã în luna iunie 68,1 mm. În cursul lunilor mai, iunie si iulie, din cauza precipitaţiilorabundente si a orizontului 3 compact, apa bălteşte la suprafaţa solului. Dupã aceastãperioadã, în lunile iulie, august si septembrie urmeazã o lungã perioadã de uscãciune în care



30

solurile gârniţelor se usucã si crapã pânã la adâncimea de 1-1,5m .Aceasta reflectã caracterulcontradictoriu al climei, pe de o parte umiditate în exces, pe de altã parte uscãciune excesivã,climat la care gârniţa este foarte bine adaptatã datoritã temperamentului, a sistemului deînrãdãcinare si evapotranspiraţiei reduse.

Media anualã a umidităţii relative a aerului este peste 75%.

Indicatorii sintetici ai datelor climatice:

Pe anotimpuri , fenomenele meteorologice se caracterizeazã astfel:

temperatura (0C) - media anualã - 10,60C primãvara 10,60C vara 21,20C toamna 11,50C iarna -1,10C pe sezon de vegetaţie 17,50C precipitaţii (mm) - media anualã 541,9mm primãvara 135,3mm vara 174,3mm toamna 123,3mm iarna 109,0mm pe sezon de vegetaţie 342,7mm indicele de umiditate: (R=P/t) media anualã 51,1 primãvara 12,7 vara 8,3 toamna 10,7 indicele de ariditate:[ I = P/(t+10)] media anualã 26,3 primãvara 6,6 vara 5,6 toamna 5,8

Analizând datele climatice prezentate, nu se constatã diferenţieri climatice maridatoritã faptului cã si energia de relief este relativ micã sau terenuri plane.

Din punct de vedere climatic, se încadrează în districtul climei continentale de dealuriacoperite cu pãduri. Continentalismul climei din teritoriu poate provoca:- perioade de secetã prelungitã;- geruri târzii ce pot afecta plantaţiile si seminţişurile.

Sursa : Administraţia Naţională de Meteorologie - Bucureşti



31

Harta climatica în Romania

Cantitatea anuală de precipitaţii

Regimul precipitaţiilor are o foarte mare variabilitate în timp şi spaţiu, reflectând tipul de climatcontinental. In medie cad anual 541,2 l/mp. Cele mai multe precipitaţii cad în perioada mai-august, iar cele mai puţine toamna şi iarna. Totusi, în ultima parte a verii, datorită zilelorîndelung senine şi a temperaturilor ridicate creşte mult deficitul de saturaţ ie, fapt ce intensificaprocesul de evaporaţ ie şi ca urmare, iarba se usucă, iar culturile neirigate suferă.

Din totalul precipitatiilor, cca 60 % cad între 1 aprilie şi 30 septembrie, perioada când plantele aumai multă nevoie de umiditate. In anotimpul rece ninge în medie 15 - 16 zile, totalizând 20 -23%din cantitatea totală de precipitaţii.

Cele mai mari cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în luna septembrie a anului 2006 şi cele maimici în luna aprilie a anului 2009. Apele din precipitaţii au înregistrat valori ale pH - ului care s-ausituat în intervalul 5,6 - 7,46 unităţi de pH în anul 2006, 5,7-7,54 unităţi de pH în anul 2007 şi 5,6-6,73 unităţi de pH în anul 2008, 6,3 - 7,88 unităţi de pH în anul 2009, valori ce indică faptul că îndecursul celor trei ani nu s-au înregistrat precipitaţii acide.



31








31








32

Harta precipitaţiilor în Romania

Cantitatea mică de apă anuală de precipitaţii este explicată prin predominarea maselor de aercontinental provenite din anticiclonul siberian ce pătrunde în ţara noastra şi care este cunoscutsub numele de crivăţ. Acesta este înregistrat mai ales în luna ianuarie, când atinge o intensitatede peste 20m/s. Zilele când suflă Baltăreţul şi vântul de vest sunt în general zile cu precipitaţii. Inmedie vântul bate 40 zile cu peste 9 m/sec.

3.1.3. Sol şi subsol

In cea mai mare parte a teritoriului judetului Olt s-au format soluri brun luvice în diferite faze deevoluţie, ca urmare a prezenţei pe suprafeţe întinse, foarte slab înclinate sau orizontale, adepozitelor loessoide, lipsite în cea mai mare parte de drenaj superficial, a condiţiilor climaticesemiaride, cu umiditate superficială, cât şi a existentei asociaţiilor vegetale ierboase desilvosilvostepa.

Pe fondul general al solurilor brune, în condiţiile unei stagnări de ape ca urmare a ridicăriinivelului hidrostatic, s-au format lăacovişti, iar în acele lunci unde evaporaţia apei este puternicăau apărut solurile halomorfe (solonceacuri şi soloneţuri).

Solurile brun luvice ocupă 75% din suprafaţa judeţului Olt şi au un potenţial de fertilitate ridicat,fapt ce a determinat folosirea lor la numeroase culturi, dintre care grâul şi porumbul reprezintăprocentul cel mai mare. De asemenea, se cultivă floarea soarelui, lucernă, orz, legume.Localităţile comunei sunt preponderent agrare.

Totuşi, în cea mai mare parte, se practică o agricultură de subzistenţă Existenţa solurilor



33

sărăturoase, puţin fertile, cât şi lipsa unor sisteme de irigaţii conduce la producţii agricole micisau chiar la necultivarea terenurilor agricole.

Considerată geologice

Litologia depozitelor de suprafata este destul de variata si corespunde formatiunilor levantine sicuaternare.

Levantinul, reprezentat prin argile, marne, nisipuri si pietrisuri, apate la baza versantilor abruptidin lungul vailor mai mari (Olt, Oltet, Vedea ) sau chiar la piciorul unora dintre terase. Acesta afost descris in toata Depresiunea Getica. Peste tot, levantinul reprezinta complexul bazal,careconstituie de obicei patul impermeabil, la nivelul caruia apar uneori izvoare. Alternantele deargile, marne, nisipuri si pietrisuri cu stratificatie deltaica reprezinta caracteristica acestuicomplex litologic foarte extins la extetiorul Carpatilor.



33







33







34

Cuaternarul formeaza cuvertura superficiala cea mai extinsa si destul de variata sub raportgenetic si litologic,in cadrul caruia se disting o serie de complexe litologice.

Complexul fluvio-lacustru,reprezentat prin depozitele de Cindesti (partea superioara, denumitelocal depozite de Cotmeana),care constau din bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri de obiceiroscate,cu textura torentiala si cu intercalatii argilo-nisipoase sau marnoase, apare la zi in parteanordica a judetului si are grosimi variate, chiar cu mici discordante locale, iar in cimpie se aflasituat sub complexul rosu, marnos,calcaros, unde este bogat in apa freatica.S tratificatiatorential-deltaica a acestor depozite se poate urmari la zi in profilele de la Draganesti-Olt,Uda-Paciurea(judetul Teleorman) si altele.

Complexul marno-argilos, calcaros,roscat, apartine cimpurilor inalte, interfluviale si are cea maimare extindere in partea de sud a judetului, unde atinge uneori grosimi ce depasesc 30m. InPodisul Cotmenei se subtiaza treptat si dispare in partea cea mai nordica. In cuprinsul lui apar sislabe intercalatii de nisipuri sau pietrisuri marunte. Originea lacustro-mlastinoasa cu influenteclimatice de tip mediteranean este destul de clara, asa cum reiese din profilele amintite.

Prezenta bogatelor concretiuni calcaroase, chiar sub forma unor cruste destul de dure, ridicaprobleme interesante sub raport paleoclimatic, in legatura cu conditiile specifice subtropicale,care corespund cu faza de stingere a lacului villafranchian superior, dominata de o fazamlastinoasa foarte extinsa in vestul Cimpiei Romane si in centru pana la Burnas, Boian si Burdea,precum si pe latura sudica a Podisului Getic. Peste tot, acest complex litologic este permeabil sinumai local semipermeabil.

Complexul loessoid ocupa cea mai intinsa suprafata din teritoriul judetului si cuprinde atitloessuri eoliene prafoase, nisipoase, cit si lehmuri roscate, argilo-nisipoase, deluviale, care inmulte sectoare sunt greu de separat. Ambele serii cuprind intercalatii de soluri fosile ,concretiunicalcaroase care sunt mai bogate in cuprinsul lehmurilor, legate genetic mai mult de depozitemarno-argiloase, calcaroase. Local, si sub forma remaniata, loessul apare si in lunci.

Complexul nisipos eolian de dune fixate sau semimobile apare in sud-vestul judetului si acoperasectoare destul de intinse din cuprinsul Cimpului Leu-Rotunda, teraselor Oltului si Dunarii,trecind chiar in lunca Dunarii, in sectorul Potelu. Acest complex este foarte permeabil.

Complexul aluvionar este destul de extins si el apartine vailor fluviatile, unde apare sub forma deterase si de lunci. Acesta consta din depozite de pietrisuri, bolovanisuri in masa, de nisipuri si aregrosimi variabile in raport cu puterea de transport a riului respectiv.

Toate aceste complexe litologice reprezinta importante resurse naturale, putind fi folosite camateriale de constructie(balastiere, materiale pentru fabricarea caramizilor).

Consideraţii geomorfologice



35

Comuna Curtişoara este situată la nord de municipiul Slatina, în unitatea geomorfologică aPiemontului Cotmeanei Judeţul Olt reprezintă o unitate geomorfologică situată în sudul ţării,care teritorial se suprapune cu suprafeţele vechilor judeţe Olt şi Romanaţi. Marile unităţistructurale ale judeţului Olt sunt reprezentate de unităţile de orogen şi de unităţile de platformă.Cele două unităţi tectono-structurale care se suprapun pe teritoriul judeţului Olt suntreprezentate de : Depresiunea Getică în nord şi Platforma Moesică, în sud. Unităţile de relief alejudeţului Olt sunt reprezentate de ultimele prelungiri ale Piemontului Getic (33 %) în partea denord şi dintrun fragment al Câmpiei Române în partea de sud. Cele mai importante subunităţi ceaparţin Piemontului Getic sunt reprezentate de : Piemontul Olteţului (sub formă de coline) şiPiemontul Cotmenei (sub formă de platou). Câmpia Româna este separată de Valea Oltului îndouă sectoare: Câmpia Olteniei ,în vest , şi Câmpia Teleormanului în est sau Câmpia Romanaţi(parte integrantă a Câmpiei Oltene, şi Câmpia Boianului (parte integrantă a CâmpieiTeleormanului).

În limitele actuale, judeţul Olt se suprapune, aproximativ, pe suprafeţele vechilor judeţe Olt şiRomanaţi.

Derularea evoluţiei reliefului judeţului Olt, necesită o prezentare a tabloului sinoptic general alprincipalelor unităţi şi subunităţi structurale, cât şi a evoluţiei tectonice a acestora. Oricecercetare a genezei şi evoluţiei reliefului pe teritorii mai extinse, impune o cunoaştere prealabilăa bazei concrete pe care s-au clădit formele şi unităţile de relief şi aceasta este oferită degeologia şi geofizica specifică.

Judeţul Olt se caracterizează prin simetria reliefului faţa de albia Oltului şi prin simplitateastructurilor geologice ale solului. Pe teritoriul judeţului sunt prezente două tipuri de mari unităţistructurale : de orogen şi de platformă. (Relieful României, 1974).

Unităţilor de orogen îi corespund ca relief, unităţi si subunităţi deluroase, cu altitudini cuprinseîntre 200 – 400 metri. (Piemontul Getic).

Unităţilor de platformă li se suprapune relieful de câmpie, cu altitudini de la 70 metri, până la200 metri (Câmpia Româna).

Sub raport tectono-structural, teritoriul judeţului Olt se suprapune pe cele două mari unităţisituate la exteriorul Carpaţilor: Depresiunea Getică în nord şi Platforma Moesică în sud.

Depresiunea Getică formată în urma mişcărilor larmice de la sfârşitul cretacicului, a funcţionat cao arie de sedimentare din paleogen până la începutul cuaternalului, când a fost colmatată şi uşorinălţată. Fundamentul acesteia este constituit din formaţiuni cristaline de tip carpatic,scufundate la mii de metri.În sud se delimitează faţă de fundamentul Platformei Moesice prinfalia pericarpatică. Sedimentul care o acoperă, reprezentat prin depozite de molasă, aparţineintervalului paleogen-cuaternal inferior; la zi apărând doar formaţiunile piemontanelevantin-cuaternale alcătuite din argile, nisipuri şi pietrişuri cu structură fluvio-torenţială,



36

acoperite şi ele de depozite loessoide (luturi nisipoase).

Platforma Moesică situată la sud de aliniamentul Verguleasa – Bărăşti (incluzând şi zona detranziţie către depresiunea Getică) este formată dintr-un fundament cristalin (epi şimezometamorfic) întâlnit în forajele de la Optaşi şi Slatina, la adâncimi de 2931 metri şirespectiv,3150 metri.

Pe aliniamentul Balş - Slatina – Optaşi, şisturile cristaline sunt străpunse de un corp batolitic,alcătuit din granite. Cuvertura sedimentară, pe grosimi de 1600 – 3000 metri, aparţine maimultor cicluri de sedimentare:

•paleozoic (ordovician – carbonifer) – argilite, gresii, calcare, gipsuri;

•mezozoic (tortonian – cuaternal) – marne, argile, nisipuri, gresii calcaroase, nisipuri şi pietrişurifluvio-torenţiale;

• depozite loessoide.

Aceste cicluri de sedimentare sunt separate prin lacune statigrafice , timp în care regiunea evoluasubaerian, cea dintre cretacicul superior şi tortonianul inferior având durata cea mai mare. Dinaceastă cuvertură sedimentară, la suprafaţă apar doar depozite cuaternale ce alcătuiesc unităţilede câmpie (pietrişuri şi nisipo fluvio-lacustre şi fluviatile, nisipuri eoliene, loess).

Limita dintre unităţile de orogen şi cele de platformă urmează în general, exteriorul dealurilorsubcarpatice şi în cazul judeţului Olt, aceasta coincide cu curba hipsometrică de 200 metri,considerată ca limită geografică între Podişul Getic şi Câmpia Română, pe direcţia Balş – PiatraOlt – Slatina – Corbu, aproximativ pe traseul liniei ferate. (P.V.Coteţ şi Veselina Urucu, 1975).

Relieful judeţului Olt este format din ultimile prelungiri ale Piemontului Getic (33 %) în partea denord, şi dintr-un fragment al Câmpiei Române în partea de sud, de o parte şi de alta a Oltului(Enciclopedia Geografică a României, 1982).

Sectorul Piemontic Getic este situat în partea de nord a judeţului Olt, unde formaţiunilepiemontane depăşesc aria Depresiunii Pericarpatice, pătrunzând în domeniul Platformei Moesice.Depozitele, în general monoclinale, sunt de vârstă pliocenă şi pleistocenă.

În literatura geografică românească, termenul de piemont apare menţionat pentru prima dată înlucrarea lui V. Mihăilescu. „Piemontul Getic” (1945), în care se arată că ;”piemontul este o formăde acumulare cu aspect de câmpie uşor înclinată, constituită prin aluvionări masive de cătrerâurile ce debuşează de la munte” (Relieful României, 1974).

Numele de Piemontul Getic exprimă nu numai poziţia unităţii în aria getică din faţă şi la margineasudică a Carpaţilor Meridionali, ca treaptă de trecere între munţi şi Câmpia Dunării, dar într-omare măsură şi unele trăsături morfogenetice.



37

Piemontul Getic constituie în prezent, cea mai mare unitate piemontană din ţară, păstrată înrelieful actual. Suprafaţa respectivă s-a desăvârşit sub forma unei câmpii piemontale învillafranchian, după care a fost înalţată şi transformată într-un platou, fragmentat de văi şi divizatîntr-o serie de subunităţi, din care, pe teritoriul judeţului Olt, mai principale sunt : PiemontulOlteţului (sub formă de coline) şi Piemontul Cotmenei (sub formă de platou). (Relieful României,1974).

Suma particularităţilor geomorfologice şi diversitatea lor locală şi regională au permis punerea înevidenţa a subdiviziunilor Piemontului Getic, dispuse de la vest la est, care în perimentruljudeţului 0lt sunt următoarele:

• Piemontul Olteţului, se află dispus pe interfluviul Jiu – Olt, iar pe teritoriul judeţului Olt ocupăun spatiu reprezentat doar prin prelungirile sudice ale Dealurilor Gearmataluiului la sud –vest deOlteţ şi dealurile Beicăi la nord – est de Olteţ. Piemontul Olteţulu,i aşadar, se află în partea denord – vest a judeţului Olt, pe partea dreaptă a rîului Olt, având ca limită sudică aliniamentul Balş– Găneasa.(Enciclopedia geografică a României – 1982). În Piemontul Olteţului, podurileinterfluviale sunt mai înguste, fragmentate şi separate de adevărate culoare depresionare, culunci largi şi terase. Ele pot fi urmărite în lungul văilor Gearmatalui, Horezu, Bârlui şi Beica(Enciclopedia Geografică a României, 1982)

Marea varietate a rocilor sedimentare neconsolidate, în condiţiile unei accentuări continue aenergiei de relief, prin cresterea diferenţei între suprafaţa initială a piemontului şi albiile râurilor,a favorizat considerabil o evoluţie rapidă a versanţilor care se menţin în mare parte cu odinamică accentuată. Procesele de versant sunt destul de active, dar ele scad ca frecvenţă şiintensitate de la nord la sud , pe măsura lărgirii interfluviilor şi diminuării energiei reliefului.

Piemontul Cotmeana, situat între Olt şi Argeş, are cea mai mare extindere în judeţul Olt,desfăşurându-se sub forma unor largi platouri ce coboară de la circa 400 metri altitudine (PoianaCiorica, 405,3 metri : vârful Piscul Dobrii, 398 metri) până la 200 metri altitudine (Potcoava –Bâlteni). Contactul cu câmpia, pe aliniamentul Valea Mare – Potcoava – Corbu, este evidenţiat deo nouă generaţie de văi, Florişor, Dorofei, Iminog, cu scurgere intermitentă şi cu o desfaşuraredivergentă, ceea ce atestă geneza sa – suprapunerea unor mari conurialuvio-proluviale.(Enciclopedia Geografică a României,1982).

Partea de vest a Piemontului Cotmeana, reprezentată de interfluviul Olt – Vedea, poartădenumirea de Podişul Spinenilor şi este constituită din depozite piemontane, strabătută de lanord la sud de văi, printre care menţionez : Cungrea, Plapiţa, Plapcea, Negrişoara, Vedea şiVediţa. (P.V.Coteţ şi Veselina Urucu, 1975).

Piemontul Getic este bogat în resurse geologice, care constau în combustibili minerali(hidrocarburi şi cărbuni inferiori).

Pe teritoriul judeţului Olt au fost puse în evidenţă şi exploatate acumulările de petrol şi gaze,



38

localizate în Piemontul Olteţului, în zona Balş – Iancu Jianu, iar în Piemontul Cotmenei, înlocalităţile Optaşi, Scorniceşti, Cungrea şi Verguleasa (P.V.Coteţ şi Veselina Urucu, 1975).

Câmpia Română, unitate geografică mare, situată la sud de oraşul Slatina, este separată de ValeaOltului în două sectoare : Câmpia Olteniei, în vest, şi Câmpia Teleormanului, în est (Gr. Posea, L.Badea,1984). Câmpia Română s-a format prin umplerea zonei respective cu aluviuni aduse derâurile din Carpaţi şi Subcarpaţi, în timpul cuaternarului. Ea ocupă cea mai mare parte a judeţuluiOlt şi are un relief uniform, ce coboară uşor spre sud, de la 180 – 200 metri până la circa 20 metriîn Lunca Dunării. Aşa cum am arătat anterior, valea largă şi joasă a Oltului separă aici douăsubunităţi aparţinând celor două mari sectoare : Câmpia Romanaţi, pe dreapta (parte integrantăa Câmpiei Olteniei) şi Câmpia Boianului, pe stânga (parte integrantă a Câmpiei Teleormanului).

Câmpia Romanaţi este formată dintrun câmp relativ neted, ce se inclină uşor spre sud – est(Câmpul Leu – Rotunda) şi din terasele Oltului şi Dunării (Câmpia Caracalului), ce cad în treptespre est şi sud. În partea de nord-est prezintă o fragmentare accentuată, creată de văileTesluiului şi Oltului, văi cu terase bine individualizate. Terasele Dunării delimitează, pealiniamentul localităţilor Ianca, Grojdibodu, Orlea, Corabia, Giuvărăşti, Tia Mare, etc, luncile joase,adevarate şesuri aluviale ale Dunării (8 - 9 kilometri lăţime în dreptul localităţii Ianca) şi Oltului (5– 6 kilometri laţime).(Enciclopedia Geografică a României, 1982) ;

Câmpia Boianului este limitată la vest de râul Olt (printr-un versant abrupt de circa 50 – 60 metriinălţime) şi la est de râul Vedea.

Câmpia Boianului este imparţita în două subunităţi, şi anume: Câmpia Iminogului, la nord de linialocalităţilor Radomireşti – Mihăieşti – Roşiori, şi Câmpia Urluiului, la sud de aliniamentulmenţionat anterior (Gr. Posea şi L. Badea, 1984).

Pe teritoriul judeţului Olt, Câmpia Boianului este reprezentată de Câmpia Iminogului, care este oprelungire spre sud a platformei Cotmeana. Aceasta se înclină uşor spre sud, având aspectul uneicâmpii piemontane desfăşurate între 110 – 180 metri altitudine. Văile Iminog, Călmăţui, Doroftei,Plapcea şi Vedea produc o anumită variaţie în monotonia reliefului. Ele sunt însoţite de lunciînălţate cu 2,5 – 4 metri deasupra albiilor meandrate şi de terase joase (8 – 10 metri şi 12 –15metri). La baza versantului, care domină Valea Oltului, apare o puternică linie de izvoare din carese alimentează toate satele situate la sud de oraşul Drăgăneşti – Olt (P.V.,Coteţ şi Veselina, Urucu,1975).

Pentru acest interfluviu mai sunt folosite şi alte două denumiri : Câmpia Boiangiului (la nord) şiCâmpia Boianului (la sud), iar la contactul cu Podişul Getic, în zona de tranziţie, se intâlnesc altedouă denumiri : Câmpul Slatinei şi Câmpul Cărbunarilor (P.V.,Coteţ şi Veselina, Urucu, 1975).

Câmpul acoperit cu loess, este presărat cu numeroase crovuri, unele transformate în lacuri(Scroafa, Cerda, Bujorul, Speteaza, Lung, Telegari,etc). (Enciclopedia Geografică a României,1982).



39

Condiţii hidrogeologice

Principalele cursuri de apă, apropiate zonei studiate, sunt râul Olt si valea Şirea si valeaŞtreangului.

Din punct de vedere hidrogeologic, zona prezintă două strate purtătoare de apă:

- stratul acvifer freatic, cantonat în aluviunile permeabile de la baza loessului, umezind în acelaşitimp şi partea inferioară a pachetului loessoid;- stratul acvifer de adâncime medie, ascensional, identificat în nisipurile şi pietrişurile inferioare,numite „pietrişurile de Frăţeşti” si straturile de Cândeşti, separate de orizontul freatic superior,de un orizont argilos.

Aceste depozite, având vârsta Levantin, pot furniza debite importante şi sunt situate la adâncimimai mari de 40 - 60 m.

Din punct de vedere hidrochimic, apele de adâncime sunt în principal sulfatate, clorurate şibicarbonatate.

Condiţii tectonice

Caracteristicile macroseismice ale terenului, conform prevederilor normativului P 100-1/2006,sunt acceleraţia terenului pentru proiectare ag = 0,24g şi perioada de control (colt) Tc = 1,0secunde.

Stratificaţia terenului

Forajele geotehnice executate în satele studiate, au evidenţiat prezenţa în suprafaţă a unui stratde pământ vegetal având grosimea de 0,6...0,8 m. Sub stratul de sol vegetal, se întâlneşte unpachet loessoid macroporic, alcătuit din loess argilos sau loess prăfos galben, de consistenţavârtos... consistent la partea superioară, uneori moale la partea inferioară, până la adâncimi de4,2…6,2 m de la cota terenului. In baza pachetului loessoid, se dezvoltă un orizont nisipos sauargilos, de natură aluvionară, reprezentat de argila prafoasă, cafenie-gălbuie, consistentă şi nisipargilos, galben, imersat, curgător. Nivelul hidrostatic al apelor freatice s-a stabilizat în forajeleexecutate, la adâncimi variabile, cuprinse între 5,0 şi peste 8 m de la cota terenului.

Caracterizarea geotehnica a terenului

Analizele de laborator efectuate asupra probelor de pământ prelevate din forajele geotehniceexecutate în amplasamentele studiate, precum şi din lucrări anterioare din zonă, au evidenţiaturmătoarele valori ale principalilor indici geotehnici ai orizontului loessoid:

- umiditatea naturală, w=16,5...25,0 %;- plasticitatea, Ip = 14,0...16,0 %, Ic = 0,28...0,96;



40

- gradul de umiditate, Sr=0,25...0,77;- greutatea volumică, y =14,5...15,5 kN/m3 în stare naturală şi yd = 12,5..15,7 kN/m3 în stareuscată;- porozitatea, n = 48,0...50,0 %;- indicele porilor, e = 0,92...1,0;- modulul de deformatie edometric: M2-3=60,3...92,3 daN/cm2 în stare naturală şi Mi2-3 =45,5...50 daN/cm2 în stare inundată iniţial;- coeficienţii de tasare specifică, sp2=8,3...10,5 % (stare naturală), sp2i =12,0...14,4 % (stareinundată iniţial) şi Sp3i=16,5 % (stare inundată iniţial);- unghiul de frecare internă, 0=16… 18,50;- coeziunea, c =0,15...0,20 daN/cm2;- tasarea specifică suplimentară prin umezire, im3=5,4...7,2 %.

Orizontul nisipos sau argilos interceptat în baza pachetului loessoid, de natură aluvionară, seprezintă în general imersat, cu consistenţa redusă şi prezintă un grad de îndesare şi capacitateportantă medii.

3.1.4. Riscuri naturale şi antropice

3.1.4.1. Riscuri naturale

Din punct de vedere al riscurilor naturale, teritoriul comunei Curtişoara, judeţul Olt este supus la:

- cutremure;- secetă;- fenomene climatice extreme.



41

a. Cutremure de pământ

Conform Secţ iunea a V-a- din Planul de Amenajare a Teritoriului National, Zone de risc natural -Cutremure de pământ, comuna Curtişoara se află în zona de intensitate seismică exprimată îngrade MSK- SR-11100-93. Perioada de revenire este de cca 80 ani.

Hazardul seismic din România este datorat sursei seismice subcrustale Vrancea şi mai multorsurse seismice de suprafaţă (Banat, Făgăraş, Dobrogea, etc.). Sursa Vrancea este determinantăpentru hazardul seismic din circa două treimi din teritoriul României, în timp ce sursele desuprafaţă contribuie mai mult la hazardul seismic local.

La nivel European seismicitatea României poate fi caracterizată drept medie, dar avândparticularitatea că seismele cu focarul în sursa subcrustală Vrancea pot provoca distrugeri pe ariiintinse incluzând şi ţările învecinate. Cutremurele Vrâncene au fost sesizabile în Europa pe suprafeţecare au atins 2 milioane de km2.

In comparaţie cu sursa Vrancea celelalte zone seismice din România prezintă o activitate redusă,mai activă în ultima perioada dovedindu-se zona Banatului, (conform "Memoriutehnic-Gestiunea situaţiilor de risc în profil teritorial in judeţul Olt). Statisticile arată faptul că înurma cutremurelor care au avut loc până acum, în comuna Curtişoara nu s-au înregistrat victimeşi nici pagube materiale.

Pentru protecţia antiseismică, la nivelul comunei s-au stabilit centrele de proteoş e civilă în caz dedezastru, organizându-se simulari şi desfăşurându-se programe de informare i instruire a



42

locuitorilor, prin „Planul de evacuare în situaţii de urgenţă, a populaţiei şi a unor bunurimateriale din comuna Curtişoara, judeţul Olt”, întocmit de Comitetul Local pentru Situaţii deUrgenţă, comuna Curtişoara,

Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentruproiectare ag pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani.

Cod P100-1/2006. (Elaborator UTCB)

Zonarea teritoriului României în termeni de perioadă de control (colt), Tc a spectrului de răspuns.Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB)

Efectele acţiunii seismice de gradul VIII MSK asupra:

- construcţiilor tip A (construcţii din piatră nefasonate, cărămidă nearsă, vălătuci, pământ bătut)pot fi distrugeri şi prăbuşiri;



43

- construcţiilor tip B (construcţii din cărămidă arsă, piatră fasonată, blocuri de beton cu scheletde lemn; zidărie portantă cu samburi şi planşee de beton armat) pot fi avarii importante şidistrugeri;- constructiilor tip C (construcţii cu schelet din beton armat monolit sau din elementeprefabricate) pot fi avarii moderate şi importante;

Alte efecte: în cazuri izolate se produce ruperea porţiunilor de îmbinare a coductelor;monumentele şi statuile se deplasează şi se răsucesc; împrejurimile din piătră se prăbuşesc; seobservă mici alunecări de teren în zonele depresionare şi pe pantele abrupte ale drumurilortaluzate; în teren apar crăpături de câţiva centimentri; apar noi bazine de apă; puţurile secate seumplu cu apă, iar în altele apa seacă sau apar schimbări ale nivelului şi debitului apei din fântâni.

Intensitatea maximă probabilă a seismelor în judeţul Olt este de gradul VIII pe scaraMSK-( SR-11100-93), cu o perioadă de revenire de 80 ani.

În total, din cele 99 de cutremure de pământ cu magnitudinea M ≥ 5 înregistrate în secolul XX,având ca focar zona Vrancea, mai mult de jumătate s-au resimţit şi în judeţul Olt, ceea ceexprimă o frecvenţă deosebită a acestor fenomene tectonice periculoase.

În conformitate Legea nr. 575/2001 privind aprobarea PATN - Secţiunea - “Zone de risc natural”,din punct de vedere al alunecărilor de teren, judeţul Olt se află într-o zonă în care potenţialul deproducere a alunecărilor de teren este scăzut.

b. Deşertificare şi secetă

Teritoriul cu risc ridicat la secetă se situează în zona I - caldă şi secetoasă care cuprinde suprafeţemari în Câmpia Română, Dobrogea şi parţial în Câmpia de Vest în cadrul zonei diferenţiindu-se 5subzone în funcţie de poziţia geografică şi particularităţile circulaţiei atmosferice (tabelul 3). Încadrul acestei zone se manifestã scăderea umidităţii solului sub plafonul minim (50% din CAu) şichiar până la coeficientul de ofilire (1988, 1992, 1993, 1994, 1998, 2000).

În zonele cu risc ridicat la secetă, biodiversitatea faunistică este redusǎ.

Ca o consecinţă directă a lipsei apei, fauna de interes cinegetic migrează în zonele cu o reţea

hidrologică densă, unde şi oferta în hrană este bogată şi diversificată.



44

Comuna Curtişoara din judeţul Olt, situată într-o zonă considerată de risc maxim, unde din cauzasecetelor agresive din ultimii ani solul se va deşertifica şi va pierde şi ultima brumă de umiditate,surprinde prin contrastul culturilor. Mai puţin de jumătate din terenurile agricole pot fi încăudate prin reţeaua de captare a apei din Olt.

c. Fenomene climatice extreme

Climatul temperat continental determină caracterul moderat al climei şi riscurilor climatice în



45

aria comunei Curtişoara. Fenomenele climatice de risc au un caracter aleatoriu şi un impactmoderat asupra organismului uman şi asupra componentelor de mediu. Frecvenţa şi intensitateafenomenelor climatice de risc sunt relativ moderate şi sunt în deplin acord cu caracterul climatical regiunii. Dintre fenomenele climatice cu frecvenţa şi intensitatea cea mai mare menţionăm:

- valurile de frig, producerea inversiunilor de temperatură şi a unor valori minime absolute atemperaturii aerului, cu toată gama de procese asociate în cazul producerii în anotimpurile detranziţie (îngheţ şi brume timpurii de toamnă, îngheţ şi brume târzii de primăvară);- căderea masivă a precipitaţiilor şi excesul de umiditate (excedent pluviometric) care induc riscurihidrologice şi geomorfologice asociate (ninsori timpurii şi târzii, ploi torenţiale în 24 ore);- valurile de căldură şi producerea valorilor termice absolute pozitive, asociate cu deficitul deprecipitaţii accentuează fenomenul de uscăciune sau chiar secetă.

Factorii geografici locali determină, în anotimpul rece al anului şi în anotimpurile de tranziţie,formarea şi persistenţa inversiunilor de temperatură, care facilitează suprarăcirea suprafeţeiactive şi întreţinerea unor temperaturi foarte scăzute.

Riscuri antropice

- Sisteme de alimentare cu energie electrică, conducte de gaze, apă, canalizare, cu zonele deprotecţie aferentă;- Avarii grave la magistralele de transport gaze;- Cimitire cu zone de protecţie sanitară aferente (50m);- DJ 546,;- Incendii.

3.1.5. Biodiversitate (floră şi faună)

Pe teritoriul comunei Curtişoara judeţul Olt se află arii de protecţie specială avifaunistică,respectiv ROSPA0106 Valea Oltului Inferior.

Evaluarea impactului asupra sitului Natura 2000 din vecinătatea amplasamentului propus



46

Introducere

Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe bazaDirectivei Păsări respectiv Directivei Habitate -, este ca aceste zone să asigure pe termen lung„statutul de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit împarte care a fost desemnat.

Deşi definiţia exactă a termenului „statut de conservare favorabilă” este cel puţin interpretabil,România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană, cu privire la îndeplinireaacestui obiectiv. În acest sens trebuie asigurat ca populaţiile în situri dar şi în afara acestora aspeciilor de interes european, adică a celor periclitate, să nu se diminueze. Trebuie să înţelegemcă Directivele (de Păsări şi Habitate) vizează populaţiile (şi habitatele) globale iar desemnareaunor situri este numai o unealtă recomandată pentru protecţia acestora şi nicidecum suficientăpentru protecţia tuturor speciilor din conţinutul acestor acte.

Modalităţile de conservare, precum şi unele aspecte care sunt atinse în acest capitol suntprezentate în legislaţia naţională specifică din care, pentru corectitudinea termenilor şi ainformaţiei prezentate în studiul de faţă trebuie să facem referire după cum urmează:

a) mediu natural - ansamblul componentelor, structurilor şi proceselor fizico-geografice,biologice şi biocenotice naturale, terestre şi acvatice, având calitatea intrinseca de păstrător alvieţii şi generator de resurse necesare acesteia;



47

b) patrimoniu natural - ansamblul componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice,faunistice şi biocenotice ale mediului natural a caror importanta şi valoare ecologica, economica,stiintifica, biogena, sanogena, peisagistica, recreativa şi cultural-istorica au o semnificatierelevanta sub aspectul conservării diversitatii biologice floristice şi faunistice, al integritatiifuncţionale a ecosistemelor, conservarii patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şipentru satisfacerea cerintelor de viata, bunăstare, cultura şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şiviitoare;

c) bun al patrimoniului natural - componenta a patrimoniului natural care necesita un regimspecial de ocrotire, conservare şi utilizare durabila în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare;

d) arie naturala protejata - zona terestra, acvatica şi/sau subterana, cu perimetru legal stabilit şiavand un regim special de ocrotire şi conservare, în care exista specii de plante şi animalesalbatice, elemente şi formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice,speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita;

e) sit de conservare - sinonim cu arie naturala protejata;

f) arie speciala de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale de interescomunitar şi/sau a populaţiilor speciilor de interes comunitar, altele decât păsările sălbatice, înconformitate cu reglementările comunitare;

g) arie de protecţie speciala avifaunistică - sit protejat pentru conservarea speciilor de pasărisălbatice, în conformitate cu reglementările comunitare;

h) conservare în situ - ocrotirea şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lornatural de geneza, existenta şi evoluţie;

i) conservare ex situ - ocrotirea şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în afara mediuluilor natural de geneza, existenta şi evoluţie;

j) coridor ecologic - zona naturala sau amenajata care asigura cerinţele de deplasare,reproducere şi refugiu pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice;

k) zona de protecţie - zona înconjurătoare pentru un bun al patrimoniului natural, destinata saprevină impactul activitatilor antropice asupra acelui bun;

l) reţeaua naţională de arii naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate;

m) reteaua ecologica a ariilor protejate - ansamblul de arii naturale protejate, impreuna cucoridoarele ecologice;

n) reţeaua ecologica EMERALD - reteaua europeana de arii de interes conservativ special, creataîn baza Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna,



48

1979;

o) reţeaua ecologica NATURA 2000 - reţeaua ecologica de arii naturale protejate constând în ariide protectie speciala şi arii speciale de conservare, instituita prin Directiva 92/43/CEE privindconservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice;

p) conservare - ansamblu de masuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacereahabitatelor naturale şi a populaţiilor de specii de fauna şi flora sălbatice, intr-o stare favorabila, însensul lit. ş şi ţ

q) habitat natural - zona terestra, acvatica sau subterana, în stare naturala sau seminaturală, cese diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi biotice;

r) habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care: (i) sunt în pericol de dispariţie înarealul lor natural; (ii) au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul caau o suprafaţă restrânsa; sau (iii) reprezintă eşantioane reprezentative cu caracteristici tipicepentru una sau mai multe dintre următoarele regiuni biogeografice: alpină, continentală,panonică, stepică şi pontică;

s) habitat natural prioritar - tip de habitat natural ameninţat, pentru a cărui conservare exista oresponsabilitate deosebita;

ş) stare de conservare favorabilă a unui habitat - se considera atunci când: (i) arealul sau naturalşi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt stabile sau în creştere; (ii) arestructura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung; şi (iii) speciile careii sunt caracteristice se afla intr-o stare de conservare favorabila;

t) habitatul unei specii - mediul natural sau seminatural definit prin factori abiotici şi biotici încare trăieşte o specie în orice stadiu al ciclului biologic;

ţ) stare de conservare favorabila a unei specii - se considera atunci când:

(i) specia se menţine şi are şanse sa se menţină pe termen lung ca o componenta viabila ahabitatului sau natural;

(ii) aria sa de repartiţie naturala a speciei nu se reduce şi nu exista riscul sa se reducă în viitor;

(iii) exista un habitat destul de vast pentru ca populaţiile speciei sa se menţină pe termen lung;

u) specii ameninţate - specii periclitate, vulnerabile sau rare;

v) specii prioritare - specii periclitate şi/sau endemice pentru a căror conservare sunt necesaremasuri urgente;



49

x) specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt periclitate,vulnerabile, rare sau endemice:

(i) periclitate, exceptate cele al căror areal natural este marginal în teritoriu şi care nu sunt nicipericlitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctica;

(ii) vulnerabile, adică a căror trecere în categoria speciilor periclitate este probabila intr-un viitorapropiat, în caz de persistenta a factotilor cauzali;

(iii) rare, adică ale căror populaţii sunt mici şi care, chiar daca în prezent nu sunt periclitate sauvulnerabile, risca sa devină; aceste specii sunt localizate în arii geografice restrânse sau sunt rardispersate pe suprafeţe largi;

(iv) endemice şi necesita o atenţie particulara datorita naturii specifice a habitatului lor şi/sau aimpactului potenţial al exploatării lor asupra stării lor de conservare.

Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă estemărimea populaţiei respectiv schimbarea mărimii populaţiilor. Este deci esenţial ca impactulunor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura 2000 să fieevaluate prin metode ştiinţifice, unanim acceptate. În majoritatea cazurilor impactul poate fiminimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor dediminuare a impactului.

Metodologia de evaluare a populațiilor de păsări în Ariile de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)folosită în prezentul studiu

Metoda nr. 1: Evaluare directă din puncte de observare elevate

Metoda aplicată: Această metodă este folosită pentru evaluarea populațiilor de păsări de taliemare, cu zbor planat (răpitoare, berze etc.). Aceste păsări folosesc coloane de aer cald pentru ase înălța, după care se deplasează cu zbor planat. Datorită acestui comportament tipic suntuşor de observat şi de identificat de la o distanţă semnificativă. Din mișcarea lor în perioada dereproducere se pot trage concluzii cu privire la numărul perechilor, teritoriile şi terenurile dehrănit. Observatorii stau pe o înălţime (culme de deal) de unde au o vedere bună asupra arieicercetate. Fiindcă aceste păsări pot fi observate şi identificate de la distanţe mari, este ideal dacăde pe punctul respectiv se poate vedea la o distanţă de 2-3 kilometrii. Observatorii veghează cubinocluri și telescoape păsările cu zbor planat, notează speciile observate, timpul observației şimişcarea păsărilor pe hartă. Observaţiile sunt efectuate simultan de pe culmi diferite, astfel sepot observa toate păsările de pe terenul respectiv. Beneficiul acestei metode constă în faptul căcu efort relativ mic se poate stabili eficient populaţia de păsări cu zbor planat de pe o arie relativmare.

Precizia metodei: Rezultă date precise despre mărimea absolută a populaţiei respective.



50

Metoda nr. 2: Recensământul cristelului şi alte specii înrudite (Porzana, Rallus)

Metoda aplicată: Această metodă trebuie aplicată special cristelului de câmp, care este o specienocturnă periclitată pe plan global. Cu ajutorul unui aparat GPS şi a unei hărţi detaliate în timpulzilei va fi stabilit traseul de parcurs noaptea. Evaluatorii trebuie să se apropie de fiecare punct alhabitatului speciei la aproximativ 350m (protocolul nr. 1.) sau 500 m (protocolul nr. 2.), astfelterenul poate fi explorat în benzi late de 700 m respectiv 1 km. Traseul va fi parcurs şi noapteaîntre orele 23-03 (perioada de activitate maximă a masculilor cântători), cu ajutorul unuimagnetofon portabil va fi difuzat sunetul speciei, la care masculul răspunde. Cristeii sunt păsărifoarte teritoriale, poate fi apropiat la 15-20 m, poziţia masculului va fi aproximată cu aparatulGPS sau poziţionată cu ajutorul busolei prin triunghiulare şi notată pe hartă. Numărul masculilorcântători ne arată numărul teritoriilor ocupate, pe baza căruia se poate aprecia foarte exactnumărul perechilor cuibăritoare din zona respectivă.

Precizia metodei: Rezultă date precise despre mărimea populaţiei respective.

Metoda nr. 3: Recensământ din puncte fixe

Metoda aplicată: Această metodă este folosită pentru recensământul păsărilor de talie mică,(ciocănitoarele, păsări cântătoare) şi poate fi aplicată atât în pădure cât şi pe teren deschis.Punctele de observaţie sunt aşezate într-o reţea dreptunghiulară, unde distanţa dintre puncteeste de 250 m. Acest traseu alcătuit din puncte trebuie parcurs primăvara, între orele 5 şi 9dimineaţa, când păsările sunt active (şi activitatea nu se schimbă semnificativ în cursulimplementării). În fiecare punct vor fi petrecute cinci minute cu observarea vizuală şi ascultareavocalizării sau ciocănitului păsărilor. Astfel se vor cunoaşte speciile prezente, locaţia şi numărulteritoriilor lor (a perechilor cuibăritoare).

Precizia metodei: Cu ajutorul acestei metode se estimează mărimea populaţiei respective.

Metoda nr. 4: Evaluare pe trasee lineare

Metoda aplicată: Această metodă este folosită în terenuri deschise pentru recensământulpăsărilor de talie mică. Într-un km2 dis de dimineaţă (de la 5 la 9) vor fi parcurse două trasee culungimea de 1 km. Pe ambele părţi ale traseelor vor fi stabilite benzi cu lăţimi diferite. În cazulfiecărui specimen observat va fi notată distanţa acestuia faţă de traseu, iar poziţiile exacte alepăsărilor vor fi trecute pe hartă. Astfel se vor cunoaşte speciile prezente, locaţia şi numărulteritoriilor lor (a perechilor cuibăritoare). În timpul lucrărilor se poate veghea de asemeneamişcarea berzelor pe zona respectivă. Această metodă nu dă rezultate atât de precise ca metodanr. 3, este însă corespunzătoare pentru evaluarea populaţiilor din porţiunea izolată de drum.

Precizia metodei: Cu ajutorul acestei metode se estimează mărimea populaţiei respective.



51

Metoda nr. 5: Recensământ de răpitoare în timpul iernii

Metoda aplicată: Această formă a evaluării este folosită pentru estimarea numărului de eretevânăt care iernează pe un anumit teritoriu. Această specie cuibăreşte în nordul Europei, în ţaranoastră este oaspete de iarnă. O întâlnim pe terenuri deschise (pajişti, mlaştini, terenuri arabileetc.) unde sunt şi câţiva copaci, tufe pentru înnoptare. Perioada de activitate a acestei specii estemaximă începând cu trei ore înaintea apusului de soare până la lăsarea serii. În acest intervalde timp poate fi uşor detectată şi determinată de la distanţe mari. Evaluarea va începe cu trei oreînaintea apusului de soare, păsările observate vor fi notate iar poziţia lor va fi trecută pe hartă.

RO SPA 0106 – Valea Oltului Inferior



52

Încadrarea juridică a ariei naturale protejate, conform legislaţiei naţionale în vigoare esteurmătoarea: H.G. 1284 / 2007, privind declararea Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică (SituriNatura 2000). Limitele acestei arii naturale protejate sunt prezentate în anexa nr.2, reprezentatăde hărţile acestor situri. De asemenea, în acest act normativ, sunt descrise unităţile administrativteritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ - teritoriale dată înprocente.

Prezentarea sitului Natura 2000 Valea Oltului Inferior (ROSPA0106)

1. IDENTIFICAREA SITULUI



52






52






53

Tip JCodul sitului ROSPA0106Data completării 200612Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

ROSCI0266 (Valea Olteţului) ROSCI0166 (Pădurea Reşca Hotărani) ROSCI0376 (Râul Olt între Mărunţei şi Turnu Măgurele) ROSCI0354 (Platforma Cotmeana)

Responsabili Grupul de lucru Natura2000Numele sitului Valea Oltului Inferior

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data confirmării ca sit SPA 200710

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 24.311111Latitudine 44.462222Suprafață (ha) 52785.60

Altitudine (m)

Minimă 21.00Maximă 288.00Medie 96.00

Regiunea administrativă

Județ Pondere (%)

RO044 - Olt 66.00

RO037 - Teleorman 17.00

RO045 - Vâlcea 17.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE



54

Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare(populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare(conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape)izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o ariede răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Cod Nume

Populație Evaluarea sitului

ResidentăMigratoare Popula

țieConservare

Izolare

EvaluareglobalăReproducere Iernat Pasaj

A021Botaurusstellaris

>6 i D

A022Ixobrychusminutus

40-50 p C B C B

A027 Egretta alba 30-50 i C B C C

A031 Ciconia ciconia 70-82 p700-800 i

C B C B

A038 Cygnus cygnus240-310i

B B C B

A068Mergusalbellus

1000-2000

A B C B

A082 Circus cyaneus 20-40 i C B C C

A132Recurvirostraavosetta

8-10 p C B C C

A133Burhinusoedicnemus

30-60 p B B C B

A151Philomachuspugnax

1200-2000 i

C B C B

A177 Larus minutus300-800 i

C B C B

A231Coraciasgarrulus

10-30 p C B C C

A339 Lanius minor 30-90 p D

Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare(populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare(conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape)



55

izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o ariede răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Cod Nume


Residentă

MigratoarePopulație

Conservare

Izolare

Evaluareglobală

Reproducere

Iernat Pasaj

A004Tachybaptusruficollis

150-200 i D

A005Podicepscristatus

30-80 i D

A017Phalacrocoraxcarbo

1500-2500 i D

A028 Ardea cinerea 30-50 p 120-200 i D

A036 Cygnus olor 790-950 i D

A041 Anser albifrons20000-30000i

B B C B

A048Tadornatadorna

30-50 i D

A050 Anas penelope 1500-2000 i D

A051 Anas strepera 100-130 i D

A052 Anas crecca 1500-3000 i D

A053Anasplatyrhynchos

8000-20000 i D

A054 Anas acuta 10-50 i D

A058 Netta rufina 5-10 i D

A059 Aythya ferina20000-50000i

D

A061 Aythya fuligula 2000-4000 i D

A067Bucephalaclangula

3000-5000 i C B C B

A070Mergusmerganser

80-200 i C B C B

A086 Accipiter nisus 50-100 i D

A087 Buteo buteo 30-50 i D

A125 Fulica atra60000-100000 i

D

A149 Calidris alpina 50-100 i D

A179Larusridibundus

200-300 p5000-8000 i

D



56

Cod Nume


Residentă


Conservare

Izolare

Evaluareglobală

Reproducere

Iernat Pasaj

A182 Larus canus 500-1000 i D

A198Chlidoniasleucopterus

300-500 i D

A212Cuculuscanorus

R D

A221 Asio otus R D

A230Meropsapiaster

10-15 p D

A232 Upupa epops C RC D

A247Alaudaarvensis

RC D

A249 Riparia riparia C C D

A251Hirundorustica

RC C B B B

A253Delichonurbica

C D

A256 Anthus trivialis C D

A257Anthuspratensis

RC D

A259Anthusspinoletta

C D

A260 Motacilla flava C C D

A261Motacillacinerea

R D

A262 Motacilla alba C C D

A266Prunellamodularis

C D

A269Erithacusrubecula

C D

A271Lusciniamegarhynchos

C D

A273Phoenicurusochruros

RC D

A274Phoenicurusphoenicurus

RC D

A275 Saxicola C D



57

Cod Nume


Residentă


Conservare

Izolare

Evaluareglobală

Reproducere

Iernat Pasaj

rubetra

A276Saxicolatorquata

C D

A277Oenantheoenanthe

C D

A283 Turdus merula C D

A284 Turdus pilaris C D

A285Turdusphilomelos

C D

A286 Turdus iliacus R D

A287Turdusviscivorus

R D

A291Locustellafluviatilis

R D

A292Locustellaluscinioides

C D

A295Acrocephalusschoenobaenus

C D

A296Acrocephaluspalustris

R D

A297Acrocephalusscirpaceus

C D

A298Acrocephalusarundinaceus

C D

A308 Sylvia curruca C D

A310 Sylvia borin C D

A311Sylviaatricapilla

C D

A314Phylloscopussibilatrix

C D

A315Phylloscopuscollybita

C D

A316Phylloscopustrochilus

RC D

A317 Regulus RC D



58

Cod Nume


Residentă


Conservare

Izolare

Evaluareglobală

Reproducere

Iernat Pasaj

regulus

A319Muscicapastriata

RC D

A337 Oriolus oriolus C D

A340Laniusexcubitor

R C D

A351Sturnusvulgaris

C C D

A359Fringillacoelebs

C D

A360Fringillamontifringilla

RC D

A363Carduelischloris

RC C D

A364Cardueliscarduelis

RC C D

A365Carduelisspinus

RC C D

A366Cardueliscannabina

RC C D

A372Pyrrhulapyrrhula

C D

A373Coccothraustescoccothraustes

C D

A383Miliariacalandra

C D

A459Laruscachinnans

5000-6000 i D



59

Pelicani creţ pe Olt

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitatpondere in%

N04 - Dune de coastă, plaje cu nisip, machair 5.00

N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 25.00

N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cudezmiriștire)

33.00

N14 - Pajiști ameliorate 12.00

N15 - Alte terenuri arabile 6.00

N16 - Păduri caducifoliate 16.00

N26 - Habitate de păduri (păduri in tranziție) 3.00

TOTAL SUPRAFATA HABITAT

Alte caracteristici ale sitului In sit sunt incluse un numar de 7 lacuri de acumulare de pe raul Olt :Rm. Valcea, Raureni, Govora, Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani. Urmare instalarii in acest bazinhidrografic a unor conditii favorabile cuibaritului si hranei multor specii de pasari de apa s-aputut observa de la an la an o crestere semnificativa de pasari atat ca diversitate cat si ca numarde indivizi in perioada de vara si de iarna.

Calitate si importanță SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate deBirdLife International: C1, C2, C3, C4, C6. Acest sit gazduieste efective importante ale unor speciide pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1a Directivei Pasari: 14 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra



59








33.00










59








33.00










60

speciilor migratoare (Bonn): 81 c) numar de specii periclitate la nivel global: 2 Situl esteimportant in perioada de migratie pentru speciile: Aythya nyroca Ciconia ciconia Ixobrichusminutus Burhinus oedicnemus Coracias garrulus Mergus albellus Cygnus cygnus Phalacrocoraxpygmeus Philomachus pugnax Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Pelecanus crispus Mergus albellus Cygnus cygnus Phalacrocorax pygmeus Anser albifrons toatespeciile de raţe In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare depasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.

Vulnerabilitate Activităţile care pot avea impact asupra populaţiilor de păsări pe raza JudetuluiValcea ar putea fi : tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurileagricole invecinate sitului si in interiorul acestuia, ar putea afecta populatiile de pasari ; zone careau un impact negativ asupra mediului datorita impurificarii cu poluati a apei, solului si panzeifreatice: - Batalurile de depozitare deseuri chimice periculoase provenite de la S.C, Oltchim S.A.siU.S.G. S.A. (zona Stuparei dreapta tehnic a raului Olt in apropierea cursului de apa), deversarilede ape reziduale cu incarcare de poluanti anorganici si organici; - Depozitul de cenusa al S.C. CETS.A. (stanga tehnic al Raului Olt, zona Bercioiu -Cremenari).Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Prin HG 2151/2004 afost instituit regimul de arie de protectie speciala avifaunistica pentru lacurile de acumulareStrejesti si Slatina, iar pentru lacul de acumulare Ipotesti s-a obtinut avizul favorabil cu nr820/CJ/08.08.2005 al Academiei Romane Comisia Monumentelor Naturii zone care fac parte dinacest sit

Tip de proprietate Forma de proprietate pentru acest sit este in proportie de 45% proprietatepublica si 55% proprietate privataDocumentație Agentia pentru Protectia Mediului Olt - ASPA Strejesti si ASPA SlatinaDocumentatie necesara instituirii regimului arie speciala de protectie avifaunistica. Observatiiefectuate de Joszef Szabo, Fantana Ciprian, Stefanescu Dragos membri ai Societatii OrnitologiceRomane

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) -negativă

Cod Intensitate % din sit Influență

100 - Cultivarea C 30.00 0

140 - Păşunatul C 20.00 0

160 - Managementul silvic B 10.00 -



61


170 - Creşterea animalelor C 5.00 0

210 - Pescuitul comercial B 30.00 -

220 - Pescuitul recreativ sportiv C 10.00 0

230 - Vânătoarea A 100.00 -

300 - Extragerea de balast A 20.00 -

502 - Străzi, autostrăzi C 1.00 0

511 - Linii electrice B 10.00 0

870 - Îndiguirea, consolidareamalurilor, plaje artificiale

B 30.00 0

411 - Fabrici şi uzine A 1.00 -

420 - Depozite de deşeuri A 1.00 -

422 - Depozit de deşeuriindustriale

A 1.00 -

421 - Depozit de deşeurimenajere

C 1.00 0

440 - Depozitare de materiale C -

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) -negativă


100 - Cultivarea C 80.00 0

140 - Păşunatul C 30.00 0

160 - Managementul silvic B 2.00 0

502 - Străzi, autostrăzi C 1.00 0

411 - Fabrici şi uzine A -

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului este SC Compania de Consultanta si ServiciiSA Bucuresti

Planuri de management al sitului a fost Realizat in cadrul Proiectului SINCRON al AgentieiNationale pentru Protectia Mediului

7. HARTA SITULUI



62

Hartă fizică

Numar național hartă L35-97 Scara 100000 Proiecție Stereo70 Numar național hartă L35-109 Scara 100000 Proiecție Stereo70 Numar național hartă L35-121 Scara 100000 Proiecție Stereo70 Numar național hartă L35-133 Scara 100000 Proiecție Stereo70 Numar național hartă L35-134 Scara 100000 Proiecție Stereo70 Numar național hartă K35-2 Scara 100000 Proiecție Stereo70



63

Harta Sitului Natura 2000 Valea Oltului Inferior



64

Evaluarea impactului asupra speciilor de păsări pentru care a fost desemnat Situl deImportanţă Avifaunistică

În acest capitol prezentăm speciile importante de păsări atât cele pentru care a fost desemnatsitul cât şi acelea care sunt de importanţă conservativă, însă nu se regăsesc în FormularulStandard al ariei. Dintre acestea putem amintii Chira mica sau Piciorongul ambele cu populaţiiimportante pe plan naţional.Cormoran mic – Phalacrocorax pygmeus

Este cel mai mic dintre cormorani, având 50 de cm lungimeacorpului.Cormoranul mic se deosebeşte de celelalte specii de cormoran,datorită dimensiunilor mult mai mici ale corpului, precum şi datorităproporţionării diferite. Capul este mai mic, ciocul mai scurt, iarcoada mult mai lungă. În penajul nupţial capul şi gâtul suntmaro-castaniu închis, corpul negru-verzui strălucitor, cu pete micilunguieţe albicioase, prezente la ambele sexe. În timpul verii acestepete dispar, iar bărbia devine albicioasă şi pieptul capătă nuanţemaro-roşiatice. Juvenilii sunt maro închis pe spate, cu bărbia şiabdomenul albicioase şi ciocul gălbui.

Habitat: Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi de apă dulce sau semi-sărată, habitatele din deltă şibraţele lente a râurilor mari. În migraţie de multe ori este prezent şi în apropierea apelor încetcurgătoare. Iernează de-a lungul unor râuri din peninsula Balcanică. Cuibăreşte în colonii, pecopaci (primordial salcie), de multe ori cu alte specii ce cormoranul mare şi diferitele specii destârci. Se hrăneşte cu peşti de talie mică.Distribuţie: Este prezent în apropierea bălţilor, râurilor mai mari. Cuibăreşte în număr mare înDelta Dunării şi localizat în câteva colonii de-a lungul Dunării.Populaţia din România: Specie a cărei populaţie cuibăritoare globală este concentrat în Europa,populaţia din Europa fiind situat între 28-39.000 de perechi. Populaţia din România cu cei11,500-14,000 de perechi este cea mai importantă populaţie naţională pe plan global.Relevanţa sitului pentru specie: Zonele umede din sit sunt folosite de câteva sute de exemplareîn timpul migraţiei. În situl învecinat „Confluenţa Olt-Dunăre” cuibăresc 350-450 de perechi peinsula de pe Dunăre.Efectul anticipat al activităţilor propuse: În incinta sitului „Valea Oltului Inferior” Cormoranul micfoloseşte habitatele cu apă deschisă. Aici nu este menţionată ca şi specie calificatoare, deşi dupăobservaţiile noastre numărul indivizilor care iernează în zonă poate ajunge la 6000 de exemplare.În zona vizată de proiect, Cormoranul mic poate fi observat cu precădere în amonte de pod, undepe partea superioară a lacului (râului) se adună, pentru înnoptare. Partea inferioară a lacului esteşi ea folosită pe parcursul iernii, însă numai ca şi zonă de procurarea hranei. Potrivit proiectuluinu se va intervenii în structura vegetaţiei lacului, şi ne referim aici la copacii care sunt folosiţipentru înnoptare de specie, astfel nu se preconizează nici un impact care ar afecta specia în cazulîn care planul va fi realizat în forma propusă.



65

Stârc pitic – Ixobrychus minutusStârcul pitic apare primăvara, la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii maiîn multe bălţi cu stufărişuri din ţară. Penajul are un colorit general gălbui,negru pe spate fiind cel mai mic reprezentant al stârcilor. Cuibăreşteizolat în stufărişurile şi păpurişurile dese, vechi. Ponta îşi depune în lunamai. Stârcul pitic, ca şi Buhaiul de baltă, ia, la apropierea primejdiei, opoziţie imobilă, complet verticală, cu ciocul în sus, fiind greu de observat,deoarece dungile verticale de pe gât imită tulpinile stufărişului între carese află. Chiar la bătaia vântului, pasărea se leagănă odată cu mişcareastufului. Datorită traiului permanent în stuf este foarte rar văzut de cătreom.

Habitat: Preferă aproape exclusiv zonele întinse de stufăriş cu apă dulce sau semi-sărată. Preferăstufărişurile dense, cu un nivel scăzut de apă şi cu tufişuri/copaci de sălcii sau arin în habitat.Ocazional ocupă şi tufărişuri dense de pe marginea râurilor sau lacurilor. Cuibăreşte în perechiizolate în stuf sau tufişuri. Se hrăneşte cu peşti, insecte, amfibieni, etc.Distribuţie: Este prezent în apropierea bălţilor şi râurilor de şes în habitate cu stufărişuri dediferite dimensiuni. Cuibăreşte în număr mare în Delta Dunării şi în habitatele propice în zoneleumede de şes dar în număr mai redus şi în habitatele propice din zonele colinare.Populaţia din România: Specie cu o distribuţie globală imensă, cuibărind într-o zonă deaproximativ 10 milioane de km2, cu o populaţie puţin cunoscută situată între 82.000-590.000 deexemplare. Populaţia din Europa fiind situat între 60-120.000 de perechi este important pe planglobal. Populaţia din România este de 8,500-10,000 de perechi şi este unul dintre cele maiimportante populaţii pe plan European (cel mai important din UE) şi este concentrat (din punctde vedere numeric) în Delta Dunării.Relevanţa sitului pentru specie: Pe baza documentaţiei de desemnare a sitului, cuibăresc între40-50 de perechi în situl Valea Oltului inferior, populaţie care nu este important pe plan naţional.Efectul anticipat al activităţilor propuse: Potrivit proiectului nu se va intervenii în structuravegetaţiei lacului, astfel nu se preconizează nici un impact care ar afecta specia în cazul în careplanul va fi realizat în forma propusă.

Buhai de baltă – Botaurus stellarisBuhaiul de baltă are penajul ruginiu gălbui cu pete de culoare închisă.Picioarele şi identificare labele sunt verzi-albăstrui. În zbor, îşi ţine gâtultras pe spate, iar bătăile de aripi sunt rapide şi regulate, ca la speciilede stârci mici. În repaus stă nemişcat, bine ascuns în stufăriş. În caz depericol adoptă o poziţie rigidă, având capul şi gâtul perfect ridicat însus, asemănător unui fir de trestie

Habitat: Preferă aproape exclusiv zonele întinse de stufăriş. În migraţie apare şi în zone custufăriş unde nu cuibăreşte. Preferă stufărişurile dense, cu un nivel scăzut de apă (aprox. 30cm)cu fluctuaţii reduse în nivelul apei, şi cu un mixt de zone cu stuf nou şi stuf uscat. Cuibăreşte în



66

perechi izolate în stuf, însă în zone favorabile ocazional formează colonii răzleţe de câtevaperechi. de multe ori asociat cu alte specii de stârci. Se hrăneşte cu peşti, insecte, amfibieni,reptile, păsări, etc.Distribuţie: Este prezent în apropierea bălţilor şi râurilor de şes în habitate cu stufărişuri întinse(peste 20 de hectare). Cuibăreşte în număr mare în Delta Dunării şi în habitatele propice înzonele umede de şes.Populaţia din România: Specie cu o distribuţie globală imensă, cuibărind într-o zonă deaproximativ 10 milioane de km2, cu o populaţie globală situată între 110.000-340.000 deexemplare. Populaţia din Europa fiind situat între 34-54.000 de perechi este important pe planglobal. Populaţia din România cu cei 1,500-2,000 de perechi nu este foarte semnificativă pe planEuropean (însă este probabil subapreciat) şi este concentrat în Delta Dunării.Relevanţa sitului pentru specie: Pe baza documentaţiei de desemnare a sitului, iernează peste 6exemplare în situl Valea Oltului inferior, populaţie care nu este importantă pe plan naţional (sub1% a populaţiei Române) din punct de vedere numeric însă reprezintă o populaţie importantă lamarginea distribuţiei.Efectul anticipat al activităţilor propuse: Activităţile prevăzute nu vor afecta habitatele iernare abuhaiului de baltă.



67

Pasărea ogorului – Burhinus oedicnemusHabitat: Cuibăreşte în regiuni deschise, pe islazuri,păşuni eventual cu copaci izolaţi şi tufişuri. De cele maimulte ori îl întâlnim pe terenuri agricole şi păşuni, undecuibăreşte pe sol.Distribuţie: Cuibăreşte în afara curburii carpaţilor, la noiîn ţară, fiind o specie sudică se presupune că populaţiacea mai însemnată se găseşte în Dobrogea. Populaţiiledin sudul Olteniei, sunt puţin cercetate.

Populaţia din România: : Populaţia din România este estimată în jur de 3000 perechi, iar înEuropa se află la 39 000 – 60000 perechi cu un trend populaţional puternic negativ de perechicuibăritoare, dar foarte probabil acest număr este rezultatul unei supraevaluări semnificativeanterioare. Populaţia din ţară este aparent stabilă.Relevanţa sitului pentru specie: În situl alea Oltului inferior cuibăresc între 30-60 de perechi darnici o pereche nu a fost semnalizată din aria proiectului propus.Habitatul preferat în zona potenţial afectată: Terenuri agricole, cu vegetaţie naturală, în specialpăşuni, islazuri sau terenuri cu vegetaţie stepică (habitat primordial).Densitatea speciei: aproximativ 2 perechi pe km2 unde îşi găseşte habitat propice.Efectul anticipat al activităţilor propuse: Nu anticipăm un efect negativ asupra acestei specii.

Stârc de noapte - Nycticorax nycticoraxStârcul de noapte este o specie acvatică care se întâlneşte în ţinuturicu bălţi, stufărişuri şi sălcii, unde îşi instalează coloniile de cuiburi.Cuibăreşte în colonii simple sau mixte, în sălcii sau stufăriş vechi.Cuibul cuprinde 3—5 ouă verzi-albăstrui; clocitul este asigurat deambii parteneri; incubaţia durează 21—22 de zile. Schimbarea soţilorla clocit se face cu un ritual deosebit. Puii se caţără pe crengi înaintede a deveni capabili de zbor. Coloritul corpului este cenuşiu, creştetulşi spatele fiind negre. Puii au penajul uniform cafeniu, cu petemărunte albicioase. Vânează şi pe întuneric şi în amurg.

Habitat: Preferă regiunile cu mlaştini şi bălţi de apă dulce sau sărată. De multe ori este prezent şiîn apropierea apelor încet curgătoare (râuri, canale). Cuibăreşte în colonii mici, pe copaci (salcie,arin), uneori cu alţi stârci. Se hrăneşte cu peşti mici, insecte, broscuţe.Distribuţie: Este prezent în apropierea bălţilor, râurilor mai mari, de multe ori şi în vecinătateaunor zone umede artificiale (ex. eleştee). Cuibăreşte în număr semnificativ de-a lungul Dunării şiîn Delta Dunării.Populaţia din România: În Europa cuibăreşte în număr relativ mic (60,000-120,000 perechi).Populaţia română cu cei 8,500-10,000 de perechi este important pe plan european.Relevanţa sitului pentru specie: Stârcul de noapte apare în stoluri însemnate pe parcursulmigraţiilor (peste 80 de exemplare în iunie a.c.), iar colonii au existat la Drăgăşani, barajulStrejeşti, şi este de aşteptat ca specia să se întoarcă în cazul ăn care deranjarea locurilor posibilede cuibărit se va reduce. Cea apropiată populaţie cuibăritoare se află în situl Confluenţa



68

Olt-Dunăre, este de aproximativ 12-20 de perechi ceea ce este important în special din cauzadiminuării alarmante a populaţiilor satelit din afara Deltei Dunării.Efectul anticipat al activităţilor propuse: Activităţile prevăzute nu vor afecta perechilecuibăritoare a stârcului de noapte din SPA colonia fiind localizată pe insula de pe Dunăre.

Egretă mare - Egretta albaAre aproximativ aceleaşi dimensiuni cu ale stârcului cenuşiu, dar

penajul este complet identificare alb, cu scapulare alungite şi nu areîn penajul nupţial, pene ornamentale pe cap.Porţiunea golaşă din jurul ochilor este verde-albastru. În perioadacuibăritului, baza ciocului este galbenă şi vârful negru, iar în restulanului, ciocul este galben. Păsările imature au tibia de culoareînchisă, astfel că, de la distanţă, picioarele par negre. Indiviziiclocitori au degetele de culoare închisă, iar tibia maro-gălbuie sauroşiatică.

Habitat: Cuibăreşte destul de rar în colonii în stufărişurile întinse şi intacte, mlaştinile, deltele şilagunele din sud-estul Europei. Deseori şi pe sisteme de eleştee mari. Preferă, dacă în stufărişsunt şi câţiva copaci (salcie, arin).Distribuţie: Cuibăreşte în număr mare în Delta Dunării. Din cauza lipsei stufărişurilor mari şinederanjate, nu prea cuibăreşte în alte regiuni ai ţării. În afara perioadei de înmulţire poate fiîntâlnit pe lacurile mari cu apă puţin adâncă, pe malurile râurilor sau pe terenurile agricoleînvecinate marilor corpuri de apă.Populaţia din România: Populaţia europeană este mică (11,000-24,000 perechi) dar în creşteremasivă. Numărul egretelor mari creşte şi în România, în prezent cuibăresc 900-1000 de perechi.Relevanţa sitului pentru specie: Terenurile agricole respectiv zonele umede din apropierea apelorstătătoare din situl Valea Oltului Inferior sunt zone de hrănire în timpul migraţiei şi a iernăriipentru 200 de egrete mari, situl a fost desemnat pentru o populaţie de 50 ex. În perioada deiarnă şi de migraţie însă numărul acestora în realitate este mult mai mare (de exemplu înianuarie 2010 erau 441 de Egrete mari, iar în luna octombrie de 266 în sit).Efectul anticipat al activităţilor propuse: Populaţiile de Egretă mare nu vor fi afectate deinvestiţia preconizată

Lopătar – Platalea leucorodia

Lopatarul are penajul alb, ciocul lat şi foarte lung, latit la capat – de unde provine denumireapopulara a speciei. În zbor, spre deosebire de starci, tine gatul intins. În penajul nuptial prezintaun mot lung de pene pe ceafa şi un „colan” de pene galbenauriu pe piept. La adulti picioarelesunt lungi şi negre. Juvenilii au varfurile aripilor negre. Puii sunt acoperiti cu puf, avand varfulmatasos şi de culoare alba, zona obrazului, a ochilor şi barbia fiind lipsite de puf. Inainte deaparitia penelor apare şi un rand de puf scurt, gros, de culoare alb-crem. Ciocul este roz, de



69

culoare carnii. Picioarele şi labele, de culoare galben-pal, spre gri. De obicei este tacut dar,uneori, clampaneste.Habitat: Prefera lacurile şi baltile putin adanci, intinse cu stufaris compact. Se hraneste în ape cuadancime mica, în locuri mlastinoase aflate în apropierea coloniei de cuibarit.Distribuţie: Populatia europeana este estimata intre 8900 şi 15000 de perechi. În Europa, asuferit o diminuare majora în perioada 1970 – 1990, ulterior, populatia fiind stabila. În perioada1990 – 2000, în Rusia, populatia cunoaste un continuu declin, fiind estimata intre2500 – 3000 deperechi.Populaţie: În Romania, cuibaresc în prezent intre 900 – 1300 de perechi (conform AIA).Relevanţa siturilor pentru specie: În situl Valea Oltului este o apariţie rară cu un efectiv cuibăritor(într-o colonie mixtă de stârci) de apoximativ 3 perechi.Efectul anticipat al activităţilor propuse: Populaţiile de Lopătar nu vor fi afectate de PUGCurtisoara

Barză albă – Ciconia ciconiaBarza albă este singura specie de pasăre de talie mare dinRomânia, care trăieşte aproape în exclusivitate în apropiereaomului. Este o pasăre de baltă de talie mare, cu penajpredominant alb, cu excepţia remigelor primare şi secundarecare sunt negre. Ciocul şi picioarele lungi sunt roşii, iar coadaeste relativ scurtă şi albă. Degetele picioarelor sunt legateprintr-o membrană. Nu există dimorfism sexual în penaj,

femela şi masculul sunt identice. Masculul este de obicei mai mare şi mai greu, însă sexele nu sepot diferenţia pe teren. Păsările tinere au ciocul negru în primele săptămâni, culoarea acestuiase schimbă treptat în roşu până în iarnă.Habitat: Cuibăreşte aproape în exclusivitate în zone antropizate - pe şură, case, coşuri, claie,pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii au început să-şi construiască cuibul pe stâlpi dejoasă tensiune. Supravieţuirea pe termen lung a speciei depinde de menţinerea în stare cât mainaturală a locurilor de hrănit preferate de berze – fâneţe, păşune, zone umede în apropierealocurilor de cuibărit.Distribuţie: Este răspândită în toată ţara, dar populaţii mai însemnate are în partea de vest a ţării(jud. Satu-mare, Timiş, etc.) respectiv în sud-estul Transilvaniei (jud. Sibiu, Braşov, Harghita).Populaţia din România: Conform ultimului recensământ sunt cca. 5500 perechi în ţară.În România, datorită mai ales desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării populaţiaa suferit o diminuarea accentuată.Relevanţa sitului pentru specie: Populaţia din situl Valea Oltului Inferior (70-82 perechi) este unulsemnificativ pe plan regional.Efectul anticipat al activităţilor propuse: Deşi Barza este o pasăre care foloseşte zoneagricole şi sau umede în mod frecvent, ea nu a fost observată în ariile vizate de proiect.

Lebădă de iarnă – Cygnus cygnus



70

Este specie de talia aproape cea mare dintre speciile delebede de la noi. Adulţii sunt uniform albe, iarexemplarele tinere au o culoare de gri cenuşiu. Nuexistă dimorfism sexual vizibil între mascul şi femelă,însă fiecare exemplar are desen unic pe cioc, iar femelaeste de obicei mai mare ca şi masculul.

Habitat: Cuibăreşte în extremitatea nordică a Europei, în tundră pe lacuri cu vegetaţie acvaticădensă şi mlaştini. Preferă lacurile înconjurate cu stuf sau pădure, dar poate cuibări şi pe râuri,lagune, estuare. În timpul migraţiei urmăreşte coastele maritime, reţele fluviale, sau reţele delacuri. Pentru iernat preferă habitatele umede, deseori se hrăneşte pe terenuri arabile.Distribuţie: În România este oaspete destul de rar în timpul iernii, poate fi întâlnită pe lacurinaturale sau artificiale puţin deranjate aflate în stare semi-naturală, în număr mai mare în DeltaDunării.Populaţia din România: Efectivul populaţiei care iernează la noi este apreciată între 2000 – 4500de individuali. Populaţia care iernează în Europa este stabilă, însă în ţara noastră este în declin.Relevanţa sitului pentru specie: 240-310 indivizi folosesc acest sit ca loc de odihnă în timpulmigraţiei şi în timpul iernii în situl Valea Oltului Inferior. Deşi acest număr este relativ mic, esteimportant, fiindcă populaţia mondială este în declin.Efectul anticipat al activităţilor propuse: În timpul iernii, Lebăda de iarnă preferă lacurile întinse,iar hrana constă, în resturi vegetale şi mai cu seamă în grâul de toamnă. Nu se întrevăd efectenegative asupra acestei specii

Ferestraş mic – Mergus albellus

Poza: Ferestraşi mari şi Ferestraşi mici iarna pe Olt

Este cel mai mic dintre ferestraşi, lungimea corpului ajunge la 40 cm. La masculul predominăculoarea albă, dar prezintă o pată neagră în zona oculară, de asemeni este marcat cu dungi negrecaracteristice, de la cioc la ochi, pe ceafă, pe aripi şi pe spate. Pe cap are un moţ alb mărginit depene negre. Femelele şi juvenilii se disting prin obrajii albi şi creştetul capului închis la culoare,roşu - maroniu. Obrajii şi gâtul sunt albe. Picioarele şi ciocul sunt negricioase. Ciocul este puţinlăţit, cu vârful încovoiat şi prezintă margini zimţate. Zborul este rapid şi agil.Habitat: Cuibăreşte în taigaua nordică în păduri bătrâne şi nederanjate în scorburi de copaci,lângă ape mici şi mijlocii stătătoare sau lin curgătoare. Evită apele repezi. Iarna pe bazine de



71

acumulare, lacuri, ocazional în golfuri. Iernează pe râuri şi lacuri, preferă apa dulce, dar poate fiîntâlnită şi pe mare. Pescuieşte în zonele mai puţin adânci.Distribuţie: În România este oaspete de iarnă rară cu o distribuţie relativ uniformă. Poate fiîntâlnită oriunde în ţară pe eleştee sau râuri. În număr mai mare iernează pe Dunăre şi Olt.Populaţia din România: La noi iernează aproximativ 1400-2600 de exemplare, această populaţieeste în uşoară creştere. Această populaţie este foarte importantă, fiindcă în majoritatea ţăriloreuropene iernează efective mult mai mici, şi populaţia din Rusia este în declin puternic.Relevanţa sitului pentru specie: Habitatele cu luciu de apă deschis din acest sit sunt folosite despecie ca loc de odihnă şi de hrănit în timpul migraţiei respectiv în timpul iernii cu un efectiv depână la 2000 de exemplare în Valea Oltului Inferior.Efectul anticipat al activităţilor propuse: Investiţia nu va afecta ferestraşul mic din sit, fiindcăaceastă pasăre în timpul migraţiei şi iernării preferă suprafeţele deschise de apă.

Erete vânăt – Circus cyaneus

Habitat: Specia cuibăreşte în nordul Europei, fiind oaspete de iarnă în România. Iernează în zonedeschise, preferând habitate bogate în rozătoare ca terenuri agricole şi pajişti.Distribuţie: distribuţia speciei nu este uniformă, preferând anumite zone tradiţionale de iernat, înnumăr redus însă poate să apară în orice zonă a ţării cu excepţia zonelor muntoase înalte.Populaţia din România: Nu există informaţii bine fundamentate cu privire la efectivele careiernează în România.Relevanţa sitului pentru specie: Situl este între primele 30 Arii de Protecţie Specială Avifaunisticăca importanţă pentru efectivele de iernare a acestei specii, care se situează la până la 40 deindivizi în situl Valea Oltului.Habitatul preferat în zona potenţial afectată: Terenurile arabile, păşunile şi terenurile agricole cuzone cu vegetaţie naturală sunt locuri bune de hrănit pentru eretele vânăt.Densitatea speciei: Terenul de hrănit în timpul iernii al unui exemplar variază între 16 şi 250hectare, medianul fiind 3,3 exemplare/km2 (Craighead & Craighead, 1956). Aceste date provindin America de Nord, dintr-o zonă geografică, care este unul din principalele locuri de iernat aleretei vânăt. Din acest motiv aceste date sunt mult mai mari decât cele din ţara noastră. Dinpăcate nu sunt date exacte despre efectivelor de erete vânăt care iernează în România.Efectul anticipat al activităţilor propuse: Implementarea proiectului nu va afecta negativcuibăritul acestei specii fiind oaspete de iarna, ne având nici un efect asupra habitatelorpreferate de specie (pajişti întinse)

Piciorong - Himantopus himantopusSe recunoaşte repede după picioarele foarte lungi, roşii închis sauroz. Penajul este alb cu aripi negre. Prezintă un cioc lung, drept,subţire şi ascuţit, adaptat pentru vânarea animalelor mici ascunseîn mal şi sub pietre. Se hrăneşte cu nevertebrate mici. Bunezburătoare pe distante scurte.



72

Habitat: Preferă climatul cald, este răspândit în regiunea mediteraneană şi zonele mai calde aleEurasiei cu climat temperat, dar poate fi întâlnit şi în zone cu vegetaţie de stepă şi deşert. Evităclimatul rece şi ploios, dar toleră bine vântul puternic. Preferă zonele de şes, apele puţin adâncistătătoare sau lin curgătoare cu productivitate mare, bogate în nevertebrate. Habitatelepreferate sunt lagunele, mlaştinile, delte, estuare, eleştee, terenuri irigate (de ex. de orez) etc.Distribuţie: Specia se concentrează în parte sudică a ţării, populaţia cea mai mare cuibăreşte înDelta Dunării, dar este prezent şi în valea Dunării şi pe eleşteele mai mari din Ţara Românească.Populaţia din România: În ţara noastră cuibăresc aproximativ 400-600 de perechi, acest efectiveste în creştere uşoară.Relevanţa sitului pentru specie: Conform observaţiilor noastre în anul 2009 au cuibărit cuefective de peste 200 de perechi în Valea Oltului Inferior.Efectul anticipat al activităţilor propuse: Zonele de cuibărit precum şi de hrănit nu se suprapun cuinvestiţiile propuse de prezentul plan.

Ciocântors – Recurvirostra avocettaAre un colorit predominant alb cu creştet, cioc şi anumite pene dinaripă negre. Picioarele albăstruie şi ciocul încovoiat în sus suntcaracteristice şi fac specia inconfundabilă cu alţi reprezentanţi din faunaţării. Femela nu poate fi deosebită de masculHabitat: Cuibăreşte în colonii destul de mari, în golfurile marine puţinadânci, în lagune şi pe lacuri din stepe (mai ales salmastre), undepreferă bancurile de nisip sau de pietriş. Îi place climatul continentalfoarte cald şi uscat, dar cuibăreşte şi în zone de coastă cu climatuloceanic. Dacă condiţiile sunt adecvate, este prezent şi la altitudini mai

mari. În România cuibăreşte pe eleştee puţin adânci cu vegetaţie naturală, lacuri de sărătură.Distribuţie: În România ciocântorsul cuibăreşte în număr mai mare Delta Dunării şi în lagunele,lacurile de sărătură din Dobrogea, dar în număr mic cuibăreşte şi în zonele umede aflate înapropierea Dunării.Populaţia din România: Populaţia europeană este mică (sub 57000 de perechi) dar în uşoarăcreştere. În România cuibăresc 300-500 de perechi, populaţia este stabilă.Relevanţa sitului pentru specie: Conform documentaţiei de desemnare cuibăresc până la 10perechi în Valea Oltului Inferior, însă conform observaţiilor noastre acest număr poate să ajungăpână la 200 de perechi (în anul 2009).Efectul anticipat al activităţilor propuse: Implementarea proiectului nu va afecta negativpopulaţia migratoare a speciei în sit, neavând nici un efect asupra habitatelor preferate despecie.



73

Bătăuş - Philomachus pugnax

Este o specie de limicolă, întâlnită şi la noi, care prezintă celmai puternic dimorfism sexual dinordinul din care faceparte. Masculii, de regula de talie mai mare decat femelele,poseda în perioada rutului un guler în jurul gatului, pe care ilridica în timpul ritualului nuptial.

Habitat: Este o specie comună în Europa. Cuibăreşte în mlaştinile şi bălţile cu vegetaţie scundădin zonele muntoase, colinare şi de şes, în număr mai mare în tundra nordică. De multe oricuibăreşte şi pe pajişti umede în apropierea lacurilor.Distribuţie: În timpul migraţiei poate fi întâlnit peste tot în ţară lângă corpurile mai mari de apă.Migrează în număr mare şi prin Delta Dunăre şi pe litoral.Populaţia din România: Populaţia europeană este estimată la 200,000-510,000 de perechi şisuferă un declin puternic. Această specie nu cuibăreşte în România, este în pasaj în ţara noastrăîn număr mare numai în timpul migraţiei. Nu sunt cunoscute date exacte.Relevanţa sitului pentru specie: În timpul migraţiei situl este vizitat de aproximativ 1000-1200exemplare din această specie, care se opresc pentru hrănire la lacuri şi pe terenurile agricole,păşunile umedeEfectul anticipat al activităţilor propuse: Implementarea proiectului nu va afecta negativpopulaţia migratoare a speciei în sit, neavând nici un efect asupra habitatelor preferate despecie.Pescarus mic – Larus minutus

Habitat: Este o specie nordică care străbate România pe parcursul migraţiilor de primăvară –toamnă.Distribuţie: În România apare ca specie migratoare, însă numere însemnate (peste 1000) aparnumai în Dobrogea, mai cu seamă pe malul mării respectiv lacurile lagunare, Techirghiol.Populaţia din România: Populaţia ce traversează România poate fi estimată la 3000-4000 deindivizi pe sezon. Populaţiile europene cuibăritoare 12000-25000 cu un trend foarte pozitiv înultimii ani.



74

Relevanţa sitului pentru specie: Valea Oltului Inferior găzduieşte 300-800 indivizi într-o perioadăde migraţie.Habitatul preferat în zona potenţial afectată: Ape deschise, rar terenuri agricole.Densitatea speciei: Nu putem estima o densitate reală însă în stolurile mixte cu specii dechirighiţe pe parcursul migraţiilor apare regulat şi această specieEfectul anticipat al activităţilor propuse: Nu anticipăm un efect negativ asupra acestei specii.Chira mică – Sterna albifrons

Este cea mai mica dintre toate speciile de chire şi isi pastreazafruntea alba tot timpul anului. Ciocul este galben, cu varful negruîn timpul primaverii şi la inceputul verii. Picioarele de tip palmatsunt galbene. Calota capului este neagra, penajul fiind alb, cupartea superioara a aripilor cenusie. Juvenilii prezinta peteintunecate pe partea superioara a aripilor, ciocul negru şi

picioarele galbene. Coada este scurta şi adanc scobita la mijloc. Zborul este rapid cu batai iuti dearipi, poate realiza plonjari bruste, agitate în succesiune rapida. Este o specie activa şizgomotoasa, ce emite o gama variata de sunete ascutite şi aspre: „cri-ic”, „chiri-chiri” sau„pret-pret”.Habitat: Prefera tarmurile apelor dulci sau sarate, mlastini cu vegetatie palustra. Este prezenta înapropierea lacurilor, raurilor, precum şi în apropierea marii.Distribuţie: Arealul de raspandire este discontinuu, din regiunea palearctica, pana în sudul şi sud– estul Asiei. În Romania este raspandita în special în Dobrogea, în estul Munteniei, precum şi pevalea Oltului.Populaţia din România: În Europa, populatia clocitoare este estimata la aproximativ 35.000 deperechi, cu efective foarte mari în Italia, Spania, Ucraina şi Rusia. În Romania sunt estimateaproximativ 400 de perechi clocitoare în lunca Dunarii şi în Dobrogea.Relevanţa sitului pentru specie: Populaţiile cuibăritoare în situl „Confluenţa Olt – Dunăre” ajungla 4-6 perechi iar populaţia care apare în pasaj a fost estimată la 70-140 indivizi. În situl „ValeaOltului de regulă nu cuibăreşte, însă în anii 2009 şi 2010, cu ocazia unor lucrări de întreţinere abarajelor, unele lacuri au fost parţial golite iar pe prundişul, care a apărut în urma scăderiiniveluilui, au cuibărit 140 respectiv 60 de perechi.Efectul anticipat al activităţilor propuse: În cazul în care investitia se realizează fara pastrareameandrei existente efectul asupra populaţiilor cuibăritoare din situl „Confluenţa Olt-Dunăre” vafi mare în sensul în care acestea vor dispărea. Prin adoptarea variantei I cu pastrarea vechiuluimeandru al râului în aval de baraj, sunt şanse ca această specie să reapara în efective mai mari.

Chiră de baltă - Sterna hirundo

Cea mai comună specie de chiră de la noi. Poate fi recunoscută în zbor,după forma corpului asemănătoare cu rândunica dar proporţional maimare, al coloritului alb al corpului şi a aripelor, respectiv după culoarearoşie a ciocului.



75

Habitat: Preferă o gamă largă de habitate de la regiunile costale şi lacuri continentale până lacele semi-aride şi tropice. Cuibăreşte mai ales în zonele de şes, în perechi izolate sau colonii mici.Preferă mlaştinile, lacurile, lagunele costale bogate în peştişori.Distribuţie: Are o distribuţie relativ uniformă, este prezent în toată ţara în habitate acvaticenaturale şi semi-naturale întinse. Populaţii mai mari se găsesc în Delta Dunării luncile râurilormari.Populaţia din România: În România cuibăresc 5500-7500 de perechi, populaţia este stabilă.Relevanţa sitului pentru specie: Populaţiile cuibăritoare în situl „Confluenţa Olt – Dunăre” ajungla 10-20 perechi iar populaţia care apare în pasaj a fost estimată la 200-400 indivizi. În situl„Valea Oltului de regulă nu cuibăreşte, însă în anii 2009 şi 2010, cu ocazia unor lucrări deîntreţinere a barajelor, unele lacuri au fost parţial golite iar pe prundişul, care a apărut în urmascăderii niveluilui, au cuibărit 400 respectiv 260 de perechi.Efectul anticipat al activităţilor propuse: În cazul în care investitia se va realiza fara pastrareameandrei existente, efectul asupra populaţiilor cuibăritoare din situl „Confluenţa Olt-Dunăre”va fi mare în sensul în care acestea vor dispărea. Dacă se va folosi alternatia I propusă,reinundarea meandrei raului în aval de baraj, sunt şanse ca această specie să reapare în efectivemai mari.

Dumbrăveanca – Coracias garrulus

Este o pasare de mărime medie, cu corpul robust. Penajul este foarte variat, deoarece în bătaiasoarelui pare albastru intens ultramarin, iar seara albastru verzui. Partea inferioara a corpului,capul, gatul şi parţial coada sunt albastru deschis. Spatele este brun deschis, tectricele alare suntalbastru strălucitor, iar remigele mari sunt negre. Coada este de un albastru foarte intens cureflexe violet iar picioarele sunt de culoare galbena. Capul este mare, ciocul este puternic şi areculoare albastra spre violet. Juvenilii au un colorit mai şters şi mai maro, gatul şi pieptul fiinddungate cu maro cenusiu. Zborul este mai rapid şi cu batai mai viguroase din aripi, decâtstancuta. Zborul nuptial este format din plonjări şi inlinări ale corpului intr-o parte şi alta,asemănător cu zborul nagâţului. Poate fi observata stand pe sârmele de telegraf sau cioturi decopac. Scoate sunete asemănătoare cu gaiţa, coţofana şi stăncuţa.Habitat: Prefera pădurile bătrâne şi rare cu arbori scorburosi din zonele de campie şi lunca, dar şidin livezi. Populează şi malurile lutoase, precum şi zonele cu alunecări de teren.Distribuţie: În Europa, efectivul clocitor este estimate la 50.000 – 110.000 perechi clocitoare. Ceamai mare populaţie clocitoare este prezenta în Rusia şi Turcia. În România sunt intre 4600 şi 6500



76

de perechi clocitoareRelevanţa sitului pentru specie: În situl “Valea Oltului Inferior” cuibăresc 10 – 30 de perechi.Densitatea populaţiei: Pretutindeni, cloceşte intr-un număr foarte mic, aproximativ 2 – 3 perechila 10 km2. Diminuarea efectivelor se datorează şi distrugerii habitatelor, a locurilor de cuibărit şifolosirii excesive a pesticidelor.Efectul anticipat al activităţilor propuse: Este foarte puţin probabil ca această specie să fieafectată de investiţie, locurile de cuibărit fiind din cadrul sitului fiind departe de zona de interesal investiţiei.

Sfrâncioc cu fruntea neagră – Lanius minor

Habitat: Cuibăreşte în regiuni deschisecu copaci izolaţi şi tufişuri. De cele maimulte ori îl întâlnim pe terenuri agricoleşi păşuni, unde cuibăreşte în grupurimici de copaci. De multe ori îl întâlnimpe plopurile de pe marginea şoselelor.Favorizează zonele calde, de şes.Distribuţie: Se distribuie uniform în ţarădatorită faptului, că locul favorit decuibărit sunt plopii de pe marginea

drumurilor, pe care le întâlnim peste tot în ţară. Niciunde nu este abundent, dar este maifrecvent în Tara Românească şi Dobrogea, fiindcă preferă zonele de şes mai calde.Populaţia din România: Populaţia din România este estimată între 364000 - 857000de perechi cuibăritoare, dar foarte probabil acest număr este rezultatul unei supraevaluărisemnificative. Populaţia din ţară este aparent stabilă.Relevanţa sitului pentru specie:Habitatul preferat în zona potenţial afectată: Terenuri agricole cu vegetaţie naturală, habitate cutufe şi arbori. În zona vizată de plan nu a fost găsită specia.Densitatea speciei: 10 perechi/km2 în habitatele optime (Averin & Ganya, 1970)..Efectul anticipat al activităţilor propuse: Nu anticipăm un efect negativ asupra acestei specii.

Alte specii de pasari întâlnite în zona Valea Oltului Inferior

În afara de speciile de pasari enumerate în formularul standard al siturilor, în zona studiata pot fiobservate multe alte specii de pasari. Dintre acestea, enumeram în continuare pe cele maireprezentative:

CODSPEC ORDO NUME NUME Popular TIP WBD Bern



77

20 GAVIIDAE Gavia stellata Cufundar mic OI l II

30 GAVIIDAE Gavia arctica Cufundar polar OI l II

40 GAVIIDAE Gavia immer Cufundar mare Er l ll

70 PODICIPEDIDAETachybaptusruficollis Corcodel mic OV, OI ll

90 PODICIPEDIDAEPodicepscristatus Corcodel mare OV, OI lll

100 PODICIPEDIDAEPodicepsgrisegena

Corcodel cugat rosu P ll

110 PODICIPEDIDAE Podiceps auritusCorcodel deiarna Er l ll

120 PODICIPEDIDAEPodicepsnigricollis

Corcodel cugat negru RI ll

720 PHALACROCORACIDAEPhalacrocoraxcarbo

Cormoranmare OV, OI lll

820 PHALACROCORACIDAEPhalacrocoraxpygmaeus Cormoran mic OV, OI\ l II

880 PELECANIDAEPelecanusonocrotalus Pelican comun Er l II

890 PELECANIDAEPelecanuscrispus Pelican cret OV, OI l II

950 ARDEIDAEBotaurusstellaris Buhai de balta P l II

980 ARDEIDAEIxobrychusminutus Starc pitic OV l II

1040 ARDEIDAENycticoraxnycticorax

Starc denoapte OV l II

1080 ARDEIDAEArdeolaralloides Starc galben OV l II

1190 ARDEIDAE Egretta garzetta Egreta mica OV l II

1210 ARDEIDAE Egretta alba Egreta mare OV RI l II

1220 ARDEIDAE Ardea cinerea Starc cenusiu OV RI lll

1240 ARDEIDAE Ardea purpurea Starc rosu P l II

1310 CICONIIDAE Ciconia nigra Barza neagra P l II

1340 CICONIIDAE Ciconia ciconia Barza alba OV l II



78

1360 THRESKIORNITHIDAEPlegadisfalcinellus Tiganus P, Er l II

1440 THRESKIORNITHIDAEPlatalealeucorodia Lopatar OV l II

1520 ANATIDAE Cygnus olorLebadacucuiata MP lll

1530 ANATIDAE Cygnus bewickii Lebada mica OI l II

1540 ANATIDAE Cygnus cygnusLebada deiarna OI l II

1590 ANATIDAE Anser albifrons Garlita mare OI lll

1610 ANATIDAE Anser anser Gasca de vara P, OI lll

1710 ANATIDAETadornaferruginea Califar rosu Er l II

1730 ANATIDAETadornatadorna Califar alb Er ll

1790 ANATIDAE Anas penelopeRatafluieratoare OI lll

1820 ANATIDAE Anas strepera Rata pestrita OV ll III

1840 ANATIDAE Anas crecca Rata mica P OI lll

1860 ANATIDAEAnasplatyrhynchos Rata mare MP OI lll

1890 ANATIDAE Anas acuta Rata sulitar P OIII/1&III/2 III

1910 ANATIDAEAnasquerquedula

Ratacaraitoare OV P III

1940 ANATIDAE Anas clypeata Rata lingurar P, OI lll

1960 ANATIDAE Aythya ferinaRata cu capcastaniu MP ll/lll III

1960 ANATIDAE Netta rufina Rata cu ciuf P, OI III

2020 ANATIDAE Aythya nyroca Rata rosie OV l III

2030 ANATIDAE Aythya fuligula Rata motata OI lll

2040 ANATIDAE Aythya marilaRata cu capnegru OI

II/2&III/2 III

2120 ANATIDAEClangulahyemalis

Rata degheturi Er lll



79

2150 ANATIDAE Melanitta fusca Rata catifelata Er II/2 III

2180 ANATIDAEBucephalaclangula Rata sunatoare OI lll

2200 ANATIDAE Mergus albellus Ferestras mic OI II II

2210 ANATIDAE Mergus serratorFerestrasmotat OI lll

2230 ANATIDAEMergusmerganser Ferestras mare OI lll

2310 ACCIPITRIDAE Pernis apivorus Viespar OV l II

2430 ACCIPITRIDAEHaliaeetusalbicilla Codalb OI l II

2600 ACCIPITRIDAECircusaeruginosus Herete de stuf OV RI l II

2610 ACCIPITRIDAE Circus cyaneus Herete vanat OI l II

2620 ACCIPITRIDAECircusmacrourus Herete alb P l II

2630 ACCIPITRIDAE Circus pygargus Herete sur P l II

2670 ACCIPITRIDAE Accipiter gentilis Uliu porumbar S ll

2690 ACCIPITRIDAE Accipiter nisus Uliu pasarar S OI ll

2730 ACCIPITRIDAEAccipiterbrevipes

Uliu cupicioare scurte OV l II

2870 ACCIPITRIDAE Buteo buteo Sorecar comun MP ll

2880 ACCIPITRIDAE Buteo rufinus Sorecar mare P l II

2900 ACCIPITRIDAE Buteo lagopusSorecarincaltat OI ll

2920 ACCIPITRIDAE Aquila pomarinaAcvilatipatoare mica OV l II

2930 ACCIPITRIDAE Aquila clangaAcvilatipatoare mare Er l II

2950 ACCIPITRIDAE Aquila heliaca Acvila de camp Er l II

3010 PANDIONIDAEPandionhaliaetus Uligan pescar P l II

3040 FALCONIDAEFalcotinnunculus Vanturel rosu MP II

3070 FALCONIDAEFalcovespertinus

Vanturel deseara P II



80

3090 FALCONIDAEFalcocolumbarius Soim de iarna OI l II

3100 FALCONIDAE Falco subbuteoSoimulrandunelelor OV ll

3200 FALCONIDAE Falco peregrinus Soim calator Er l II

3670 PHASIANEIDAE Perdix perdix Potarniche S ll/lll III

3700 PHASIANEIDAECoturnixcoturnix Prepelita OV III

3940 PHASIANEIDAEPhasianuscolchicus Fazan S lll

4070 RALLIDAE Rallus aquaticusCarstel debalta MP III

4080 RALLIDAEPorzanaporzana Crestet pestrit P l II

4100 RALLIDAE Porzana parvaCrestetcenusiu P l II

4240 RALLIDAEGallinulachloropus

Gainusa debalta OV, OI lll

4290 RALLIDAE Fulica atra Lisita MP lll

4500 HAEMATOPIDIDAEHaematopusostralegus Scoicar OV lll

4550 RECURVIROSTRIDAEHimantopushimantopus Cataliga OV l ll

4560 RECURVIROSTRIDAERecurvirostraavosetta Ciocintors OV l II

4590 BURHINIDAEBurhinusoedicnemus

Pasareaogorului OV l II

4670 GLAREOLIDAEGlareolapratincola Ciovlica ruginie Er ll

4690 CHARADRIIDAECharadriusdubius

Prundarasgulerat mic OV ll

4700 CHARADRIIDAECharadriushiaticula

Prundarasgulerat mare P ll

4770 CHARADRIIDAECharadriusalexandrinus

Prundaras desaratura Er II

4850 CHARADRIIDAEPluvialisapricaria Ploier auriu Er

I&II/2&III/2 III

4860 CHARADRIIDAEPluvialissquatarola Ploier argintiu Er lll



81

4930 CHARADRIIDAEVanellusvanellus Nagat OV lll

5010 SCOLOPACIDAE Calidris minuta Fugaci mic P ll

5020 SCOLOPACIDAECalidristemminckii Fugaci pitic P ll

5090 SCOLOPACIDAECalidrisferruginea Fugaci roscat P ll

5120 SCOLOPACIDAE Calidris alpina Fugaci de tarm P II

5170 SCOLOPACIDAEPhilomachuspugnax Bataus P I & II/2 III

5180 SCOLOPACIDAELymnocryptesminimus Becatina mica P

II/1&III/2 III

5190 SCOLOPACIDAEGallinagogallinago

Becatinacomuna P lll

5320 SCOLOPACIDAE Limosa limosa Sitar de mal P II/2 III

5380 SCOLOPACIDAENumeniusphaeopus Culic mic P II/2 III

5410 SCOLOPACIDAENumeniusarquata Culic mare P II/2 III

5450 SCOLOPACIDAETringaerythropus Fluierar negru P III

5460 SCOLOPACIDAE Tringa totanusFluierar cupicioare rosii P II/2 III

5470 SCOLOPACIDAETringastagnatilis Fluierar de lac P II

5480 SCOLOPACIDAE Tringa nebulariaFluierar cupicioare verzi P III

5530 SCOLOPACIDAE Tringa ochropusFluierar dezavoi P II

5540 SCOLOPACIDAE Tringa glareolaFluierar demlastina P l II

5560 SCOLOPACIDAEActitishypoleucos

Fluierar demunte P ll

5610 SCOLOPACIDAEArenariainterpres Pietrus P ll

5730 LARIDAELarusichthyaetus

Pescarusasiatic Er lll



82

5750 LARIDAELarusmelanocephalus

Pescarus cucapul negru Er l II

5780 LARIDAE Larus minutus Pescarus mic P II

5820 LARIDAE Larus ridibundusPescarusrazator P lll

5900 LARIDAE Larus canus Pescarus sur OI II/2 III

5910 LARIDAE Larus fuscusPescarusnegricios OI II/2

5920 LARIDAELaruscachinnans

Pescarusargintiu S lll

6050 STERNIDAEGelochelidonnilotica

Pescaritarazatoare OV l II

6060 STERNIDAE Sterna caspia Pescarita mare P l II

6150 STERNIDAE Sterna hirundo Chira de balta OV l II

6240 STERNIDAE Sterna albifrons Chira mica OV l II

6260 STERNIDAEChlidoniashybridus

Chirighita cuobraji albi P l II

6270 STERNIDAE Chlidonias nigerChirighitaneagra P l II

6280 STERNIDAEChlidoniasleucopterus

Chirighita cuaripi albe P ll

6680 COLUMBIDAE Columba oenasPorumbel descorbura P II/2 III

6700 COLUMBIDAECoumbapalumbus

Porumbelgulerat P ll/lll lll

6840 COLUMBIDAEStreptopeliadecaocto Gugustiuc S lll

6870 COLUMBIDAEStreptopeliaturtur Turturica OV II/2 III

7240 CUCULIDAE Cuculus canorus Cuc OV lll7390 STRIGIDAE Otus scops Cius OV II7570 STRIGIDAE Athene noctua Cucuvea S II

7670 STRIGIDAE Asio otus Ciuf de padure S ll

7950 APODIDAE Apus apusDrepneaneagra OV lll

8310 ALCEDINIDAE Alcedo atthisPescarasalbastru MP l II



83

8400 MEROPIDAE Merops apiaster Prigorie P II

8410 CORACIIDAECoraciasgarrulus Dumbraveanca OV l II

8460 UPUPIDAE Upupa epops Pupaza OV ll

8480 PICIDAE Jynx torquilla Capintortura P II

8550 PICIDAE Picus canus Ghionoaie sura S l II

8560 PICIDAE Picus viridisGhionoaieverde S II

8760 PICIDAEDendrocoposmajor

Ciocanitoarepestrita mare S ll

8780 PICIDAEDendrocopossyriacus

Ciocanitoarede gradini S l II

8830 PICIDAEDendrocoposmedius

Ciocanitoarede stejar S l II

8870 PICIDAEDendrocoposminor

Ciocanitoaremica S ll

9720PASSERIFORMES/ALAUDIDAE Galerida cristata Ciocarlan S III

9760PASSERIFORMES/ALAUDIDAE Alauda arvensis

Ciocarlie decamp MP II/2 III

9810 HIRUNDINIDAE Riparia riparia Lastun de mal OV II

9920 HIRUNDINIDAE Hirundo rustica Randunica OV II

10010 HIRUNDINIDAE Delichon urbica Lastun de casa OV ll

10050 MOTACILLIDAEAnthuscampestris Fasa de camp OV l II

10090 MOTACILLIDAE Anthus trivialis Fasa de padure P ll

10110 MOTACILLIDAE Anthus pratensis Fasa de lunca P II

10120 MOTACILLIDAE Anthus cervinus Fasa rosiatica P ll

10140 MOTACILLIDAEAnthusspinoletta Fasa de munte P ll

10171 MOTACILLIDAEMotacilla flavaflava

Codobaturagalbena OV ll

10180 MOTACILLIDAEMotacillacitreola

Codobatura cucap galben Er ll



84

10200 MOTACILLIDAE Motacilla albaCodobaturaalba OV ll

10660 TROGLODYTIDAETroglodytestroglodytes Ochiuboului OV lll

10840 PRUNELLIDAEPrunellamodularis

Brumarita depadure P II

10990 TURDIDAEErithacusrubecula Macaleandru OV RI II

11040 TURDIDAELusciniamegarhynchos

Privighetoareroscata OV II

11210 TURDIDAEPhoenicurusochruros

Codros demunte OV ll

11370 TURDIDAE Saxicola rubetraMaracinarmare OV II

11390 TURDIDAESaxicolatorquata

Maracinarnegru OV II

11460 TURDIDAEOenantheoenanthe Pietrar sur OV ll

11870 TURDIDAE Turdus merula Mierla MP II/2 III11980 TURDIDAE Turdus pilaris Cocosar MP OI II/2 III

12000 TURDIDAETurdusphilomelos Sturz cantator OV II/2 III

12010 TURDIDAE Turdus iliacus Sturz de vii P II/2 III

12020 TURDIDAETurdusviscivorus Sturz de vasc P II/2 III

12370 SYLVIIDAELocustellafluviatilis

Grelusel dezavoi P II

12380 SYLVIIDAELocustellaluscinioides

Grelusel destuf OV II

12410 SYLVIIDAEAcrocephalusmelanopogon

Privighetoarede balta P l ll

12430 SYLVIIDAEAcrocephalusshoenobaenus Lacar mic OV II

12500 SYLVIIDAEAcrocephaluspalustris

Lacar demlastina OV II

12510 SYLVIIDAEAcrocephalusscirpaceus Lacar de stuf OV II

12530 SYLVIIDAEAcrocephalusarundinaceus Lacar mare OV ll



85

12590 SYLVIIDAEHippolaisicterina

Frunzaritagalbena OV II

12740 SYLVIIDAE Sylvia curruca Silvie mica OV ll

12750 SYLVIIDAE Sylvia communisSilvie cu capsur OV II

12760 SYLVIIDAE Sylvia borin Silvie de zavoi OV II

12770 SYLVIIDAE Sylvia atricapillaSilvie cu capnegru OV II

13080 SYLVIIDAEPhylloscopussibilatrix

Pitulicesfaraitoare P II

13110 SYLVIIDAEPhylloscopuscollybita Pitulice mica P ll

13120 SYLVIIDAEPhylloscopustrochilus

Pitulicefluieratoare P ll

13140 REGULIDAE Regulus regulusAusel cu capgalben OI II

13350 MUSCICAPIDAEMuscicapastriata Muscar sur OV II

13640 TIMALIIDAEPanurusbiarmicus Pitigoi de stuf Er ll

14370 PARIDAEAegithaloscaudatus Pitigoi codat S lll

14400 PARIDAE Parus palustris Pitigoi sur P ll

14610 PARIDAE Parus aterPitigoi debradet P ll

14620 PARIDAE Parus caeruleus Pitigoi albastru P II

14640 PARIDAE Parus major Pitigoi mare S ll14790 STTIDAE Sitta europaea Ticlean S ll

14860 CERTHIIDAECerthiafamiliaris

Cojoaica depadure S ll

14870 CERTHIIDAECerthiabrachydactyla

Cojoaica cudegete scurte S II

14900 REMIZIDAERemizpendulinus Boicus P lll

15080 ORIOLIDAE Oriolus oriolus Grangur OV ll

15150 LANIIDAE Lanius collurioSfranciocrosiatic OV l II



86

15190 LANIIDAE Lanius minorSfrancioc cufrunte neagra OV l II

15390 CORVIDAEGarrulusglandarius Gaita S lll

15490 CORVIDAE Pica pica Cotofana S lll

15600 CORVIDAECorvusmonedula Stancuta S II/2

15630 CORVIDAECorvusfrugilegus

Cioara desemanatura S OI lll

15673 CORVIDAECorvus coronecornix Cioara griva S lll

15720 CORVIDAE Corvus corax Corb S lll15820 STURNIDAE Sturnus vulgaris Graur MP lll

15910 PASSERIDAEPasserdomesticus Vrabie de casa S lll

15920 PASSERIDAEPasserhispaniolensis

Vrabienegricioasa OV lll

15980 PASSERIDAEPassermontanus

Vrabie decamp S lll

16360 FRINGILLIDAE Fringilla coelebs Cinteza MP III

16380 FRINGILLIDAEFringillamontifringilla

Cinteza deiarna OI lll

16490 FRINGILLIDAE Carduelis chloris Florinte S II

16530 FRINGILLIDAECardueliscarduelis Sticlete S OI ll

16540 FRINGILLIDAE Carduelis spinus Scatiu P II

16600 FRINGILLIDAECardueliscannabina Canepar P II

17100 FRINGILLIDAEPyrrhulapyrrhula Mugurar P lll

17170 FRINGILLIDAECoccothraustescoccothraustes Botgros S ll

18570 EMBERIZIDAEEmberizacitrinella

Presuragalbena S II

18580 EMBERIZIDAE Emberiza cirlusPresurabarboasa P II

18660 EMBERIZIDAEEmberizahortulana

Presura degradina OV l III

18770 EMBERIZIDAEEmberizaschoeniclus Presura de stuf MP ll



87

18810 EMBERIZIDAEEmberizamelanocephala

Presura cu capnegru OV II

18820 EMBERIZIDAEMiliariacalandra Presura sura MP III

S – pasare sedentara, prezenta pe tot parcursul anului (implicit claocitoare);OV – oaspete de vara – cuibaritoare;MP – categorie intermediara intre cele de mai sus, o parte a populatiei migreaza;P – specie de pasaj;OI – oaspete de iarna;Er – specie eratica, mai putin de 5 observatii în 10 ani;

WBD – Wild Birds Directive – Directiva de pasari;Ben – Conventia de la Berna cu numarul anexelor unde specia figureaza;Bonn – Conventia de la Bonn cu numarul anexelor unde specia figureaza

Impactul extinderii intravilanului prin PUG Curtisoara asupra speciilor de păsăripentru care situl a fost desemnat

Redăm, în tabelul de mai jos, imactul progozat asupra speciilor pentru care situl de interescomunitar a fost desmemnat

Cod Specie Cuibarit Iernat Pasaj ImpactA021 Botaurus stellaris 6i 0A133 Burhinus

oedicnemus30-60p 0

A031 Ciconia ciconia 70-82p 700-800i 0A082 Circus cyaneus 20-40i 0A231 Coracias garrulus 10-30p 0A038 Cygnus cygnus 240-310i 0A027 Egretta alba 30-50i 0A022 Ixobrychus minutus 40-50p 0A339 Lanius minor 30-90p 0A177 Larus minutus 300-800i 0A068 Mergus albellus 1000-2000i 0A151 Philomachus pugnax 1200-2000i 0A132 Recurvirostra

avosetta8-10p 0



88

Masuri de reducere a impactului

În conformitate cu O.U.G. 57/2007, art. 33, pentru toate speciile de păsări protejate suntinterzise: uciderea sau capturarea intenţionată indiferent de metoda utilizată; deteriorarea, distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor sau ouălor din natură; culegerea ouălor din natură şi păstrarea acestora chiar dacă sunt goale; perturbarea intenţionată, în special în perioada de reproducere, de creştere şi migraţie; deţinerea exemplarelor din speciile pentru care sunt interzise vânarea şi capturarea; comercializarea, deţinerea şi/sau transportul în scopul comercializării în stare vie ori

moartă sau a oricăror părţi provenite de la speciile protejate.

Pentru a fi cunoscute de personalul angajat, în perioada de construcţie şi de către cei ce vor lucraşi în perioada de exploatare, propunem prezentarea într-un panou la loc vizibil, a fotografiilor cuspeciile de păsări ce trebuiesc protejate.

Implementarea PUG propus impune o serie de masuri de protecţie a mediului, respectiv deprotecţie în special a ecosistemelor SPA-urilor şi a speciilor ce ocupa acest habitat, masuri care safie adoptate încă din faza de avizare şi care vor consta în: proiectarea construcţiilor sa va realiza astfel încât impactul produs de constuirea

infrastructurii de acces şi cea utilitara, asupra ecosistemelor sitului, sa fie minim; organizarea de şantier se va realiza în incinta amplasamentului, la distanta de rau şi va

ocupa temporar suprafeţele de teren strict necesare, astfel incat prejudiciile adusemediului natural sa fie minime;

nu vor fi amplasate echipamente edilitare generatoare de zgomot (electropompe, etc.)către limita râului;

se va restrictiona amplasarea de reţele aeriene în interiorul siturilor de interes comunitar; traficul şi funcţionarea utilajelor se vor limita la traseele existente şi la un program de

lucru care sa nu creeze disconfort ecosistemelor naturale din zona; nu se vor efectua lucrări speciale de dragare, desecare, sau pentru a crea alte cai de acces

pentru transportul materialelor şi persoanelor, în afara celor proiectate şi aprobate; planificarea adecvata a lucrărilor de construcţii pentru a se evita sau reduce perturbarea

speciilor sau distrugerea cuiburilor şi adăposturilor. În acest sens organizarea lucrărilor deexecuţie se va face în lunile calendaristice în care speciile de animale nu se afla înperioada de reproducere, sau nu sunt în migratie (în speţa pasarile). Acest grafic va aveaca obiectiv reducerea la minim a termenelor de execuţie;

sunt interzise, orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere, sau vătămare aexemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic, sauorice intervenţie umana care ar putea perturba echilibrul ecologic al biodiversităţii dinzona;

se va realiza un management corespunzător al deşeurilor cu eliminarea periodica, fără afolosi depozite intermediare sau depozitari necontrolate;



89

După implementarea proiectului, în faza de exploatare se impun de asemenea o serie de masuride protecţie dintre care menţionăm: nu se vor îndepărta specii de flora sau fauna din afara perimetrului construit, chiar daca

se afla in afara siturilor de importanta comunitara. nu se vor instala surse generatoare de lumina puternica în apropierea zonelor de

cuibărit.;

Monitorizarea biodiversităţii

→ Programul de monitorizare va începe înainte de începerea lucrărilor de execuţie.Monitorizarea biodiversităţii va include toate perioadele fenologice.Subiectul observaţiilor:componenta habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice;compozita speciilor pe parcursul sezoanelor unui an;populaţiile speciilor cheie (conform Anexei I a Directivei Pasari 79/409/ECC, Convenţia dela Bonn şi Convenţia de la Berna, conform Formularului Standard Natura 2000, pentruROSPA 0106 Valea Oltului Inferior şi conform Anexei II a Directivei 92/43/CEE) şiconcentraţiile acestora;intensitatea folosirii siturilor de către păsări, în particular de către specii de păsărivulnerabile, răpitoare, specii migratoare, specii care iernează; concentrări de populaţii cefolosesc situl pentru odihnă sau hrănire.

Frecventa observaţiilor: se va desfăşura pe toată perioada anului, ţinând cont de obiectiveleurmărite, de folosirea sitului de către păsări; mai frecvente în perioadele de migraţie şi iarna.Trebuie sa se tina cont de existenta posibilitatii de a fi afectat statutul favorabil de conservare aspeciilor de păsări din situl de protecţie avifaunistică.

Parametrii ce vor fi monitorizaţi:numărul speciilor;numărul de exemplare din aceiaşi specie;direcţia de zbor;

În perioada de reproducere a pasarilor se vor monitoriza speciile care cuibăresc în zona,eventual numărul de cuiburi folosite.

→ Monitorizarea (minim 2 ani după implementarea PUG).

Monitorizarea biodiversităţii se va realiza în scopul verificării/evaluării impactului investitieiasupra caracteristicilor iniţiale ale habitatelor şi a speciilor, în special asupra: Modificărilor caracteristicilor structurale iniţiale ale habitatelor; Modificărilor microclimatice din zonele imediat învecinate investiţiei propuse;



90

Schimbării în intensitate a folosirii ariei de către păsările cheie faţă de perioada dedinainte realizării investiţiei;

Gradului de deranjare a speciilor de păsări; Schimbărilor în compoziţie şi populaţii a speciilor cheie; Comparării datelor din aceleaşi puncte. Monitorizarea speciilor de pasari – Anexa I Directiva Pasari 79/409/ECC:

ROSPA 0106 Valea Oltului InferiorCod Specie Perioada de

monitorizareCuibărit Iernat Pasaj Metode de

monitorizare(descrise la începutulcapitolului debiodiversitate)

A021 Botaurusstellaris

Pe tot parcursul anului>6 i

1 şi 2

A133 Burhinusoedicnemus

Aprilie – septembrie30-60 p

2 şi 4

A031 Ciconia ciconiaAprilie – august

70-82 p 700-800 i Evaluare directă acuiburilor existente

A082 Circus cyaneus Octombrie – martie 20-40 i 5A231 Coracias

garrulusMai-August

10-30 p3 şi 4

A038 Cygnus cygnus Noiembrie – Martie 240-310 i 3 şi 4A027 Egretta alba Pe tot parcursul anului 30-50 i 3 şi 4A022 Ixobrychus

minutusMai-August

40-50 p1 şi 2

A339 Lanius minor Mai-August 30-90 p 3 şi 4A177 Larus minutus Primăvara, toamna 300-800 i 3 şi 4A068 Mergus

albellusOctombrie – martie

1000-2000 i3 şi 4

A151 Philomachuspugnax

Primăvara, toamna1200-2000 i

3 şi 4

A132 Recurvirostraavosetta

Aprilie – septembrie8-10 p

3 şi 4



91

Domeniul Indicatori Periodicitate ResponsabilităţiBiodiversitate:-specii păsări

- nr de păsări/specii dinzona de influenţă aproiectului

Anual /permanent 2ani

Beneficiarul prin contract cu o firmăde specialitate/ specialişti biologi,ornitologi

Monitorizarea va începe în faza de avizare şi va continua în perioada de implementare a PUG.

În urma analizei rezultatelor monitorizării se vor propune măsuri suplimentare pentru protecţiafactorilor de mediu, care vor fi prezentate autorităţii competente pentru protecţia mediului.

Rezultatele automonitorizărilor vor fi înregistrate şi raportate periodic autorităţilor de mediu.

Monitorizarea mediului, atât în faza de construcţie cât şi în cea de funcţionare a depozituluiecologic va avea ca scop aplicarea de măsuri suplimentare care să conducă la un impact minimasupra mediului înconjurător pentru a respecta principiul dezvoltării durabile.

Vegetaţia este o reflectare a factorilor orografici, pedologici, climatici şi zoo-antropici. Vegetaţiacaracteristică este aceea de depresiune, dat fiind relieful de luncă şi terase, rezultat al cursuluiDunării. Elementele de vegetaţie din zona studiata sunt elemente tipice de silvostepa. Vegetaţiaa fost în mare parte desţelenită şi înlocuită cu vegetaţie de cultură în proporţie de 90%.



92

In zona studiată nu s-au identificat ecosisteme specifice. Cea mai mare parte a teritoriuluiadministrativ este ocupată de terenuri agricole. Vegetaţia naturală de silvostepa se mai găseşteîn prezent pe versanţii depresiunilor de tasare, în spatiile dintre parcelele agricole, pe marginiledrumurilor, de-a lungul digurior şi canalelor de irigaţie, în zonele necultivate temporar. Pajiştilestepice sunt puternic modificate, cu graminee (negara, păiuşurile stepice, pirul crestat, ovăzulsălbatic) şi ierburi xerofile, printre care Festuca valesiaca, Stipa lessiongiana, Stipa capillata. Maiîntâlnite sunt traista ciobanului, troscotul, coada şoricelului, volbura, păpădia, pelinul,cimbrişorul, diferiţi scaieţi, etc.; majoritatea plantelor îşi dezvoltă ciclul evolutiv înaintea veniriiperioadelor secetoase de la sfârşitul verii.

Vegetaţia halofiă (păşune) este dispusă în zone concentrice sau în petice şi este reprezentată deierburi mărunte, cu tulpina groasă, roşie siplina de apă: ghirimul, sărăţica, rogoz de sărătură,patlagina, limba peştelui. Vegetaţia palustră (helofilă) dezvoltată pe terenuri periodic băltitescurse uneori în perioadele secetoase, dar suficient de umede în profunzime, unde prezintă unsistem radicular puternic dezvoltat este dominată în special de fitocenozele asociaţiilor:Scirpo-Phragmitetum, Typhetum angustifoliae, Typhetum latifoliae, Schoenoplectetum lacustris,Typhetum laxmanni, Glycerietum maximae si Oenantho-Rorippetum. Vegetaţia de buruieni,instalată în urma intervenţiei îndelungată a omului şi prezenţei animalelor este reprezentată prinfitocenozele asociaţiilor: Hordeetum murini, Atriplicetum tataricae, Descurainietum sophiae,Malvetum pusillae, Onopordetum acanthii, Argusio-Petasitetum spuriae, Echio-Melilotetum,Conietum maculati, Lolio-Plantaginetum majoris si Poëtum annuae. Fenomenele de antropizaretot mai accentuate în ultimile decenii au indus schimbări importante în structura tuturorfitocenozelor. Vegetaţia arbustivă este mult mai redusă ca extindere fiind reprezentată prinfitocenozele de Calamagrostio epigei-Hippophaëtum rhamnoides şi Calamagrostio-Tamaricetumramosissimae.

Pe pârloagele (terenuri agricole necultivate) sunt întâlnite specii ca Cynodon dactylon, Bromustectorum, Salsola ruthenica şi Artemisia austriaca. Tufărişurile au cea mai mică dezvoltare şi facparte fie din structura pajiştilor, fie există izolat, pe arii restrânse, în zone de luncă cu malurinisipoase.



93

3.1.6. Relief

Judeţul Olt este amplasat în sud-vestul României, ocupând o parte din Lunca Oltului, o parte dinCâmpia Boianului, mici porţiuni din Câmpia Leu-Rotunda Din punct de vedere administrativ , com.Curtisoara se afla situata in partea de Nord a judetului Olt la o departare de cca. 10km deresedinta judetului , mun. Slatina .

Din punct de vedere geografic comuna se afla in Nordul judetului , la o linie imaginara caredesparte dealul de campie , intre lunca si terasele Oltului . In Sud se asterne campia Boianului iarin Nord partea deluroasa ne conduce spre platforma Cotmeana . Comuna Curtisoara compusadin 6 sate : Curtisoara – resedinta comunei , Dobrotinet , Linia din Vale , Pietrisu , Proaspeti siRaitiu se intinde pe o suprafata de 53 kmp si din punct de vedere geografic fiind cuprinsa intreparalela 43 grade 28’ latitudine nordica si meridianul de 24 grade 23’ longitudine estica .

Piemontul Cotmeana, situat între Olt şi Argeş, are cea mai mare extindere în judeţul Olt,desfăşurându-se sub forma unor largi platouri ce coboară de la circa 400 metri altitudine (PoianaCiorica, 405,3 metri : vârful Piscul Dobrii, 398 metri) până la 200 metri altitudine (Potcoava –Bâlteni). Contactul cu câmpia, pe aliniamentul Valea Mare – Potcoava – Corbu, este evidenţiat deo nouă generaţie de văi, Florişor, Dorofei, Iminog, cu scurgere intermitentă şi cu o desfaşuraredivergentă, ceea ce atestă geneza sa – suprapunerea unor mari conurialuvio-proluviale.(Enciclopedia Geografică a României,1982).

Partea de vest a Piemontului Cotmeana, reprezentată de interfluviul Olt – Vedea, poartădenumirea de Podişul Spinenilor şi este constituită din depozite piemontane, strabătută de lanord la sud de văi, printre care menţionez : Cungrea, Plapiţa, Plapcea, Negrişoara, Vedea şiVediţa. (P.V.Coteţ şi Veselina Urucu, 1975).

Descoperiri arheologice demonstreaza ca localitatile Curtisoara si Dobrotinet s-au dezvoltat pe oveche vatra de locuire care coboara catre perioada prestatala . Piese arheologice descoperite inraza satelor Raitiu , constand in lame de silex , rezultate din prelucrare , precum si un topor dinpiatra , in satul Proaspeti , ne intaresc afirmatiile privitoare la vechimea acestor asezari .

Localitatile Curtisoara si Dobrotinet au fost atestate documentar pentru prima data intr-un hrisovdomnesc din 20 iunie 1489 . Date despre numarul populatiei sunt pastrate de la inceputulsecolului al XIX-lea . Astfel , la data de 20 iulie 1834 , satul Curtisoara era inregistrat cu 46 defamilii si 10 nedajnici , ceea ce inseamna 185-230 de locuitori . Dobrotinetul era consemnat cu138 de familii si 40 de nedajnici , ceea ce rezulta 550-690 de locuitori .

In 1865 , odata cu aplicarea Legii comunale adoptata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza ,localitatea Dobrotinet devine comuna rurala , compusa sin satele Dobrotinetul de Sus siDobrotinetul de Jos .



94

Harta fizică a Judeţului Olt

3.1.7. Populaţia

Conform Institutului Naţional de Statistică, Direcţia Regională de Statistică Olt, “Principaliiindicatori economico-sociali ai judeţului Olt, realizaţi în primul semestru al anului 2010”populaţia comunei Curtişoara avea un număr de 4586 locuitori

3.1.7.1. Evoluţia populaţiei (Din datele culese de la Direcţia Regională de Statistică – OLT se observa

scaderea populatiei)

An Populatie2005 46282006 46042007 45962008 45922009 45882010 45642011 4586

Nr Populatie 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20111. Populatia stabila -

total, la 1 iulie4628 4604 4596 4592 4588 4564 4586

2. Populatia stabila -femei, la 1 iulie

2282 2267 2256 2262 2262 2273 2293

3. Populatia legala-total, la 1 iulie

4615 4601 4600 4600 4600 4588 4615

4. Populatia stabila -total, la 1 ianuarie

4652 4639 4599 4589 4582 4570 4568

5. Populatia stabila -femei, la 1ianuarie

2294 2282 2263 2258 2253 2261 2286

6. Nascuti vii27 25 26 32 36 31 26

7. Decedati - total 76 88 70 74 72 79 52

8. Decedati sub unan

- 1 - 1 - - -



95

9. Casatorii 15 21 27 24 28 28 19

10. Divorturi3 5 9 6 3 6 7

Evolutia populaţiei comunei Curtişoara, Judeţul Olt

Pana in anul 2010, populaţia din comuna Curtişoara avea o dinamică în descreştere între 1.1% si5.0% şi o densitate între de88 locuitori/km2.



95

9. Casatorii 15 21 27 24 28 28 19

10. Divorturi3 5 9 6 3 6 7





95

9. Casatorii 15 21 27 24 28 28 19

10. Divorturi3 5 9 6 3 6 7





96

Harta densitatii populatiei la nivelul Romaniei

In ceea ce priveşte distribuţia populaţiei pe grupe mari de vârstă, în comuna Curtişoara seconstată o creştere a grupei de vârsta - peste 65 ani. Distribuţia populaţiei pe grupe mari devârstă, la nivelul judeţului, în mediul urban şi rural:

Efectele evoluţiei demografice în general, al mişcării naturale şi procesului de îmbătrâniredemografică în special pot fi puse în evidenţă de raportul de dependenţă după vârstă careexprimă raportul dintre populaţia în vârsta de muncă (15-64 ani) şi restul populaţiei. In comunaCurtişoara, acest raport era între 650.1‰ şi 800.0‰.

Mişcarea naturală şi migratorie

Cele doua tipuri de mişcări care determnină volumul şi structura unei populaţii sunt: mişcareanatural, cu cele două fenomene pe care le surprinde - natalitate şi mortalitate - şi sintetizată prinsporul natural şi mişcarea migratorie, sintetizată de sporul migratoriu.

Natalitatea, ca fenomen demografic, este măsurată prin rata natalităţii, care reprezintă numărulde copii născuţi vii la 1000 de locuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic).



97

Mortalitatea se măsoară prin rata mortalităţii, care reprezintă numărul celor decedaţi la 1000 delocuitori într-o perioadă determinată (un an calendaristic). Mortalitatea este mai intensă în ruraldecât în urban, diferenţele fiind determinate pe lângă structura pe vârste a populaţiei (maiîmbătrânită în rural) şi de caracteristici ale serviciilor de sănătate, precum calitatea şiacccesibilitatea sau de nivelul de educaţie a populaţiei (mai ridicat în urban).

In perioada 2005 - 2011, la nivelul populaţiei comunei Curtişoara, rata natalităţii era între 25‰ şi36‰; rata mortalităţii între 72‰ şi 88‰.

Luând în considerare atât mişcarea naturală, cât şi mişcarea migratorie, sporul anual al comuneiCurtişoara, în perioada 2005 - 2011, înregistra valori pozitive, între 8‰ si 13.0‰, .

Rata mortalităţii infantile reprezintă frecvenţa deceselor sub un an, raportată la totalul născuţilorvii dintr-o perioadă determinată. In perioada 2005 - 2011, la nivelul comunei rata era între 0,1‰

Sănătatea

Calitatea vieţii locuitorilor unei zone depinde de accesul acestora la serviciile de sănătate,dotarea localităţilor cu unităţi medicale şi farmaceutice şi asigurarea unor servicii minime deîngrijire a sănătăţii, precum şi dotarea cu clădiri şi aparatură medicală a unităţilor sanitare. Intreserviciile medicale asigurate populaţiei urbane şi celei rurale exista discrepanţe mari. Peste 90%din unităţile sanitare care oferă servicii de medicină primară, ambulatorii, spitaliceşti, despecialitate şi stomatologice sunt situate în mediul urban.

In comuna Curtişoara, în perioada 2005 - 2011, numărul de locuitori ce reveneau la un medic erafoarte ridicat, între 2314 şi 2293, iar numărul de locuitori ce reveneau la un cadru sanitar rămânela fel de ridicat, între 1100 şi 1152

Educaţia

Nivelul de educaţie al unei populaţii are implicaţii directe asupra gradului de calificare al forţei demuncă într-un anumit teritoriu şi implicit asupra nivelului de trai. Decalajul dintre zona rurală şicea urbană în ceea ce priveşte nivelul de educaţie al populaţiei este extrem de mare. În zonarurală ponderea persoanelor cu studii superioare este extrem de redusă, sub 1%. Dacă în mediulurban ponderi de aproximativ 40% din populaţie sunt absolvente de învăţământ liceal sauprofesional, în rural cea mai mare pondere a populaţiei de 10 şi peste este absolventă aînvăţământului gimnazial.

Zona rurală concentrează şi cea mai mare pondere a populaţiei analfabete (fără o şcoalăabsolvită), ceea ce reflectă şansele mai reduse de acces ale populaţiei rurale la sistemul deînvăţământ comparativ cu ce urbană.

Comuna Curtişoara se situează printre localităţile cu un nivel normal de educaţie de 59,61%. Inanul 2009, ponderea populaţiei cu studii superioare era sub 1%. In anul 2009, numărul elevilor



98

era sub 16 pe profesor, iar media pe judeţ era de 15.9 elevi la un profesor.

3.1.7.2. Resursele umane

• Resursele de muncă reprezintă acea categorie de populaţie care dispune de ansamblulcapacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una din activităţileeconomiei naţionale şi includ: populaţia în vârstă de muncă, aptă de a lucra (bărbaţi de 16 - 62ani şi femei de 16 - 57 ani), precum şi persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate înactivitate.• Populația activă civilă caracterizează oferta potenţială de forţă de muncă şi gradul de ocupare apopulaţiei cuprinzând populaţia ocupată civilă şi şomerii înregistraţi.• Populaţia ocupată civilă cuprinde toate persoanele care au o ocupaţie aducătoare de venit, pecare o exercită în mod obişnuit în una din activităţile economiei naţionale fiind încadrate într-oactivitate economică sau socială (cu excepţia cadrelor militare şi a persoanelor asimilate acestora,a salariaţilor organizaţiilor politice, obşteşti şi a deţinuţilor) în baza unui contract de muncă sau înmod independent (pe cont propriu), în scopul obţinerii unor venituri sub forma de salarii, plată înnatură, etc.• Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele apte de muncă, ce nu pot fi încadrate din lipsa delocuri de muncă disponibile şi care s-au înscris la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei demuncă.

Comuna Curtişoara are o pondere a populaţiei ocupate din populaţia activă între 80.1% şi 90%reprezentată în cartograma „Rata de ocupare 2009 (pondere populaţie ocupată din populaţieactivă)”.

Numărul populaţiei active în anul 2009 în Regiunea Sud-Vest Oltenia a fost de 933700 persoane(10,23% din populaţia activă la nivelul naţional) fiind cu 149200 mai mică decât în 1999. Regiunease situează pe penultimul loc înaintea Regiunii de Vest. Din 2006 s-a înregistrat o uşoară creşterea populaţiei active în Regiunea Sud-Vest Oltenia. Predomin ă populaţia activă masculină dardiferenţa faţă de cea feminină este relativ mică. La nivelul anului 2009 populaţia activă masculinăera de 497.700 persoane şi cea feminină de 436.000persoane.Populaţia activă din regiunii pe sexe, în anii 1999 – 2009Numărul populaţiei active din punct de vedere economic a evoluat negativ în intervalul 1999 –2009, reducându-se continuu.Apar uşoare diferenţieri la nivelul grupelor de vârstă şi a mediilor rezidenţiale.- Pe segmentul de vârstă 25 – 54 de ani în mediul rural a fost o uşoară creştere din 2007.- Pe acelaşi segment de vârstă 25 – 54 ani dar în mediul urban s-a constatat o uşoară stagnare,oscilând între 76 – 79%- Pe segmentul 15 – 24 ani în mediul rural, creşterea a fost mai pronunţată decât pe segmentul25– 54 ani în acelaşi mediu, iar în mediul urban s-a constatat o stagnare în jurul procentului de21%



99

Pe segmentul 55 – 64 ani în mediul rural a fost o tendinţă de creştere faţă de 2004 când rata aatins 61,5%, iar în mediul urban oscilaţiile erau dese, din 2008 fiind în scădere. (Sursa RevistaRomână de Statistică nr. 5 / 2011)

In ceea ce priveşte structura pe sectoare de activitate a popula , iei active, respectiv grupareapopulaţiei active pe cele trei sectoare: sectorul primar (agricultural silvicultură, economiavânatului şi pescuitul), sectorul secundar (industria şi construcţiile) şi sectorul terţiar (serviciile),în comuna Curtişoara, ponderea populaţiei active din sectorul terţiar este ridicată şi foartescăzută în sectorul secundar.

In perioada 2005-2011, evoluţia numărului de salariaţi este în scădere 3%-10%. Efectele crizeieconomice instalate în România la începutul anului 2009, determină o creştere atât a rateişomajului cu o valoare de 22% peste media judeţeană.

Situaţia şomerilor din comuna Curtişoara înregistraţi în evidenţa A.J.O.F.M. Olt în perioadaianuarie-decembrie 2009 şi perioada ianuarie-iunie 2010, comparativ cu cea a judeţului şi cu ceaa mediului rural, conform Institutului Naţional de Statistică, Direcţia Regională de Statistică Olt,“Indicatorii economico-sociali ai judeţului Olt, realizaţi în anul 2009” este prezentată în tabeleleurmătoare:

Nr. crt Someri An2010 2011 2012

1 Numarul somerilor inregistratila sfarsitul anului - total

87 54 123

2 Numarul somerilor inregistratila sfarsitul anului - femei

29 21 42

3 Numarul somerilor inregistratila sfarsitul anului - barbati

58 33 81

3.1.7.3. Starea de sănătate a populaţiei

Starea de sănătate a populaţiei comunei Curtişoara este monitorizată în cadrul cabinetelormedicale individuale de medicină generală, deservite de doi medici.

3.1.8. Activităţi economice

Potenţial economic

Comunităţ ile rurale din judeţul Olt sunt caracterizate, în majoritate, de sistemul specificeconomiei rurale tradiţionale, bazat pe gospodării de subzistenţă şi semisubzistenţă, cu activităţiagricole tradiţionale, cu o infrastructură productivă relativ modernizată. De asemenea profiluldemoeconomic al comunităţiilor rurale din judeţul Olt este unul dintre factorii determinanţi aievoluţiilor, al tipului de modernizare şi de dezvoltare dorit.



100

Activităţile principale sunt generate de cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor (profil A), opondere redusă o reprezintă comunităţile rurale diversificate economic şi social. De obicei încategoria comunelor în care sunt dominante ca activităţi agricultura şi zootehnia suntreprezentative şi activităţile piscicole şi apicole (profil B); în categoria comunelor diversificatesunt prezente activităţi de prelucrare agricola, industriale, meşteşugăreşti (profil C). Profilulocupational al comunei Curtişoara este Mixt-agricol (B)

Din punct de vedere economic, localitatea Curtişoara are un profil bazat pe activităţile de tipagricol. Localitatea se încadrează în rândul localităţilor cu potenţial economic mediu dedezvoltare la nivelul aşezărilor rurale.

Dumitru Sandu, Vergil Voineagu, Filofteia Panduru în raportul "Dezvoltarea comunelor din România",INS, SAS, iulie 2009, (Raportul este disponibil la adresa http:\\dumitru.sandu.googlepages.com\),propun un indice de dezvoltare a comunelor (IDC), astfel:

IDC- IDC cu valori transformate pentru ca media seriei să fie 50 şi abaterea standard 14. Cu câtindicele este mai aproape de 0, cu atât comuna este mai săracă; valorile peste 50 indică localităţilecu nivel de dezvoltare peste medie;

IDC 10 - decile IDC

1 - maxima sărăcie (cele mai sărace 10% comune din ţară);

10 - maxima dezvoltare (cele mai dezvoltate 10% comune din tara);

IDC 5 - QUINTILE IDC

1 - comune foarte sărace

Raport de mediu - Reactualizare PUG şi RLU Comuna Curtişoara, Judeţul Olt

2 - comune sărace3 - comune mediu dezvoltate4 - comune dezvoltate5 - comune foarte dezvoltate maxima dezvoltare (cele mai dezvoltate 10% comune din ţara).

Comuna Curtişoara se încadrează, în funcţie de IDC, astfel: IDC - 50, IDC10 - 6, IDC 5 - 3

Data fiind apropierea de municipiul Slatina , este posibil ca în viitor gradul de dezvoltare săcrească

3.8.1. Agricultura

Activităţile de tip agricol şi zootehnic contribuie semnificativ la realizarea de venituri şi în acelaşi



101

timp la contribuţia populaţiei ocupate sau a numărului de salariaţi.

Agricultura, fiind activitatea preponderenta şi implicând cel mai mare număr al populaţiei active,necesită măsuri de sprijinire şi dezvoltare. Structura utilizării terenurilor este adaptată formei derelief - câmpia, precum şi existenţei lucrărilor de amenajare şi ameliorare funciară. In condiţiiletrecerii la economia de piaţă, componentele fondului funciar au fost privatizate într-o proporţieconsiderabilă.

Comuna Curtişoara deţine o pondere însemnată de teren agricol 80.91% şi 89.75%, (conformCartograma ”Distribuţia UAT-urilor după ponderea suprafeţei agricole”), fapt ce oferăposibilitatea semnificativă de dezvoltare a economiei, prin practicarea unei agriculturidiversificate.

Datorită solurilor, cât şi a altor condiţii naturale favorabile dezvoltării sectorului agricol notamedie de bonitare a comunei Curtişoara este între 49% şi 58%, , conform datelor furnizate deICPA.

Nota medie de bonitare a terenurilor agricole este un indicator care prezintă o mare diversitatespaţială şi oferă informaţii despre potenţialul general de producţie agricolă la nivelul spațiuluiinvestigat. Cunoaşterea valorilor sale poate servi ca bază de fundamentare a strategiilor dedezvoltare economică la nivel local.

Ponderea suprafeţei arabile în total suprafaţa agricolă la nivelul comunei are valori destul deridicate, cuprinse între 80.91% şi 89.75%, conform cartogramei „Distribuţia UAT-uri dupăponderea arabilului în total suprafaţă agricolă”, indicând un potenţial natural favorabil dezvoltăriiactivităţilor agricole.

Păşunile şi fâneţele sunt folosinţe agricole cu arii destul de restrânse la nivelul comunei,ocupând doar 4. şi.9% din totalul suprafeţei agricole. Insemnat este potentialul viti-pomicol, careîn condiţiile exploatării eficiente poate induce o multiplicare a surselor de venit. Principaleleculturi întâlnite, la nivelul comunei sunt: porumbul, grâul, floarea soarelui, legumele şi cartofii,plante tehnice:, rapiţa, soia. Din suprafaţa totală cultivată cu aceste culturi, ponderea cea maimare o deţine porumbul, urmată de grâu, legume (la nivelul judeţului, suprafaţa legumicolă acomunei este una dintre cele mai întinse - 160ha), floarea soarelui şi cartofi. Ponderea cerealelorîn terenul arabil este între 48.2% şi 57.7%. Culturile de porumb ocupă cele mai mari suprafeţeîn terenul arabil.

Ponderea culturii de floarea soarelui în teren arabil are valori cuprinse între 9.9% şi 13.5%.Comuna Curtişoara are o suprafaţă legumicolă de 60 ha, situându-se printre unităţileadministrativ teritoriale cu întinse suprafeţe legumicole. Nivelul comunei Curtişoara, conform“Planului Amenajare Teritorială Judeţul Olt”- sursa: prelucrare după INS, baza de date pelocalităţi, 2004, în ceea ce priveşte productivitatea medie la hectar, pentru diferite culturi esteprezentat în tabelul următor:



102

Starea şi potentialul de dezvoltare a sectorului vegetal, în Curtişoara, se află la un nivel mediu.Conform “Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal - Zona Periurbană Olt”, bilanţul terenuriloragricole pe categorii de folosinte şi clase de pretabilitate la folosinţa arabilă pentru comunaCurtişoara este următorul :

Sectorul zootehnic

Judeţul Olt de|ine o structură a fondului funciar favorabilă dezvoltării sectorului agricol, datorităponderii ridicate a terenurilor agricole, care la sfârşitul anului 2009, însumau 79,08% dinsuprafa|a totală a judejului. Acest tip de resursă funciară se situează peste media naţională(61,60%) .

Terenurile forestiere ocupă 10,89% din suprafa|a totală (59902 hectare) fiind situate mult submedia naţională (28,33%). Ponderea suprafe|ei ocupată de ape şi băl|i a fost la sfârşitul anului2009 de 3,34%, ponderea apropiată de media înregistrată la nivel naţional (3,50).

În perioada 2000 - 2009, structura fondului funciar nu a înregistrat schimbări semnificative: sepoate remarca o uşoară scădere a suprafeţelor ocupate de categoria agricol (0,01%), însoţită deo creştere a suprafeţelor ocupate de terenurile forestiere (1,02%) şi de cele ocupate de ape şibălţi (1,02%).

Prin reforma funciară, iniţiată la începutul anilor nouăzeci şi finalizată după anul 2000,problematica fondului funciar a primit noi valenţe: astfel, majoritatea categoriilor fonduluifunciar au fost privatizate într-o propor ie considerabilă: 84,98% din suprafaţa judeţului

La sfârşitul anului 2009 ponderea sectorului privat era dominantă în cazul terenurilor agricole(95,91%), a terenurilor degradate şi a constructlor; în cazul celorlalte categorii de folosintaproprietatea publică predomină: apele şi bălţile aparţineau într-o propor ie de 88,94% sectoruluipublic în timp ce pădurile în proporţie de 58,07%.Analiza componentelor fondului funciar prezintă importanta deoarece acesta exercită un rolconsiderabil în dezvoltarea economiei rurale, fiind unul din cele mai importante mijloace deproduc|ie. Valorificarea eficientă a acestor terenuri se poate realiza în mod coordonat, având labază o concep|ie unitară care să vizeze protecţia şi îmbunătatirea capacitatii de producţie, dar şipentru aplicarea măsurilor referitoare la prevenirea şi combaterea surselor de degradare sau defolosire neraţională a tuturor categoriilor de folosinta ale fondului funciar.

Terenuri agricole

Modelul structural al fondului funciar agricol oferă posibilita|i semnificative de dezvoltare aeconomiei rurale a jude|ului Olt, prin practicarea unei agriculturi diversificate, cu largi posibilita|ide îmbinare a ramurilor şi de dezvoltare a unei agriculturi complexe.Tabelul 2: Evolufia fondului funciar agricol pe categorii de folosinta



103

Categoria de folosinţă UM Judeţul Olt2000 2009

Total agricol ha 440016 434808% 100,00 100,00

Arabil ha 385190 388445% 87,54 89,34

Păşuni ha 34819 31784% 7,91 7,31

Fâneţe ha 776 529% 0,18 0,12

Vii şi pepiniere viticoleha 9643 7634

% 2,19 1,76

Livezi şi pepiniere pomicoleha 9588 6416% 2,18 1,48

Sursa : prelucrare după INS, Bazade date „TempoOn-Line”, 2011La sfârşitul anului 2009 cea mai mare pondere în structura fondului funciar agricol a fost deţinutăde terenurile arabile (89,34%) care au fost urmate de păşuni (7,31%). Se poate discuta, în cazuljudeţului Olt, de existen|a unei ponderi însemnate a terenurilor arabile, care se situează multdeasupra mediei na|ionale (64,16%). De asemenea, ponderea viilor (1,76%) şi livezilor (1,48%) sesituează uşor peste media înregistrată la nivel naţional (1,47% şi respectiv 1,40%).În perioada 2000 - 2009 se poate remarca, în Jude|ul Olt, că numai terenul arabil a avut otending ascendentă în detrimentul tuturor celorlalte categorii de folosin|a, care au înregistrattrenduri descrescătoare (Tabelul 2).

Tranzitia a determinat, prin aplicarea legilor fondului funciar, schimbarea sistemului deproprietate funciară. În jude|ul Olt, ca de altfel în întreaga Românie, ponderea terenului agricolaflat în proprietate privată a crescut an de an, ajungând în anul 2009 să reprezinte o pondere de95,92%. Proprietatea privată este predominant^ în cazul tuturor categoriilor fondului funciaragricol (Tabelul 3). Această schimbare intervenită în sistemul de proprietate a avut şi are un efectdirect asupra deciziilor de alocare a resurselor funciare, a conservării şi protejării solului, afunc|ionării pieţei funciare şi, nu în ultimul rând, asupra performanţelor economice obţinute însectorul agricol.Tabelul 3: Fondul funciar agricol pe categorii şi forme de proprietate

Categoria de folosinţă Judeţul Olt (2009)Suprafaţă (ha) Pondere (%)

Total agricol Total 434808 100,00Privat 417048 95,92

Arabil Total 388445 100,00Privat 375137 96,57

Păşuni Total 31784 100,00

Privat 29666 93,34



104

Fâneţe Total 529 100,00

Privat 399 75,43

Vii şi pepiniere viticole Total 7634 100,00

Privat 7411 97,08Livezi şi pepiniere pomicole Total 6416 100,00

Privat 4435 69,12

Sursa : prelucrare după INS,Baza

de date „Tempo On-Line”, 2011

Analiza mărimii resurselor funciare, a repartizării lor teritoriale, prezintă o importanta deosebită.Structura folosinţelor agricole, în linii generale, caracterizează potenţialul agricol de producţie,direcţiile de specializare şi intensificare ale agriculturii şi profilul general de producţie.Cunoaşterea în detaliu a structurii folosinţelor agricole poate asigura, pentru factorii de decizie,un instrument important în acţiunea de implementare a unor măsuri economico-sociale care săconducă la utilizarea completă şi eficientă a acestor resurse.

Prima ferma ecologica de crestere a gainilor ouatoare din Romania a fost infiintata in cadrul SCCORTINA BIOPROD Curtisoara, judet Olt, dispunand de un amplasament exceptional privindconditiile impuse de zootehnia ecologica si anume: zona nepoluata, salubra, sursa de apa, tereninierbat, etc. Ferma ecologica Cortina - singurul producator de oua ecologice din Romania.

Asfel, SC CORTINA BIOPROD SRL dispune de o ferma avicola in localitatea Curtisoara, judetul Oltunde pasarile sunt crescute in sistem ecologic, respectandu-se princiipiile generale ale agriculturiiecologice si exigentele speciale pentru zootehnia ecologica, prevazute in Reglementarile UE2090/92 si OUG 34/2000.

Ferma ecologica este populata cu 3.500 gaini ouatoare care sunt crescute liber atat in adapostulinterior (hala), cat si in spatiul exterior (pasune).

Spatiile exterioare (padocurile) sunt prevazute cu copertine pentru a proteja pasarile deintemperiile vremii si a le oferi umbra in verile fierbinti.Conform reglementarilor UE, fiecare pasare trebuie sa dispuna de cel putin 4 mp spatiu inierbat,iar in adapostul interior cel mult 6 pasari/mp si 18 cm liniari / stinghie de cocotat.Intrucat pasarile nu se trateaza cu antibiotice, accesul la spatiile inierbate care stimuleazaimunitatea naturala, este vital pentru mentinerea starii de sanatate.Diplome obtinute de ferma ecologica Cortina:



105

Firma a participat cu produsele sale ecologice la diverse expozitii de profil unde a primit diplomesi certificate de apreciere:

� EXPOAGROUTIL - anul 2003;

� INDAGRA - anul 2003;

� INDAGRA - anul 2004;

� PALERMO Italia - anul 2004;

� BIOTERRA anul 2004

In perspectiva dorim sa dezvoltam aceasta activitate, atat prin marirea capacitatii de productie la6.000 gaini, cat si prin exportul produselor obtinute.Oua ecologiceCe inseamna oua ecologice?Pe plan international pentru acest tip de produse s-au adoptat diferiti termeni precum biologic,organic sau ecologic. In Romania s-a legiferat termenul de ecologic.Ouale ecologice pe care vi le propunem sunt produse 100% sanatoase, avand gust si culoaredeosebite, precum si proprietati net superioare oualelor conventionale.

Constructiile agricole care se regasesc pe teritoriul unitatii administrativ teritoriale Curtişoarasunt: grajduri pentru bovine si cabaline, adaposturi pentru porcine, saivane/adaposturi pentruovine si caprine, adaposturi pentru pasari, abatoare pentru pasari.

In majoritatea localităţilor din judeţul Olt, ponderea exploataţiilor agricole care deţin adăposturipentru păsări, în total exploataţii, este de peste 50%. Comuna Curtişoara se află printre ultimelelocuri, ca numar de adăposturi pentru păsări. Societăţi cu profil agricol din comuna Curtişoara:

Societatea Agricola Flamura cu capital social privat, înfiinţată în 1992, având punct de lucru înlocalitatea Curtişoara. Principalul domeniu de activitate este "Cultivarea cerealelor, porumbuluişi a altor plante n.c.a.”. Pe raza comunei Curtişoara dispune de toata gama de utilaje agricoleperformante combine şi tractoare, precum şi pluguri, semănători pentru semănat direct înmirişte, discuri performante, maşini de ierbicidat, maşini de împrăştiat îngrăşăminte, instalaţii deirigat precum şi mijloace de transport noi. Poate efectua servicii pentru întreaga gamă de lucrăriagricole de la arat până la recoltare pentru orice cultură.

3.8.2. Industria

Industria are un nivel scăzut, fiind slab diversificată. Activităţile din domeniul industriei suntlegate de agricultură, morăritul, mica industrie, prelucrarea lemnului.

In localitatea Curtisoara, județul Olt sunt 61 firme înregistrate.

Nica Constantin Asociatie Familiala - CUI: 1512335 - F28/2/1996Radiere Din Data 06 Februarie 2008



106

Calapod Carmen - CUI: 1514557

Tircomnicu Milcon Societate In Nume Colectiv - CUI: 1514654 - J28/852/1992Inregistrat Din Data 29 Noiembrie 1992

Ion-fibbis Societate In Nume Colectiv - CUI: 1515293 - J28/77/1991Radiere Din Data 20 Aprilie 2006

Varzaru S.n.c - CUI: 1516256 - J28/1168/1991Inregistrat Din Data 29 Noiembrie 1992

Constantin Adrian Rustic Asociatie Familiala - CUI: 1518192 - F28/199/1993Radiere Din Data 06 Februarie 2008Societatea Agricola Flamura - CUI: 1522495

Sinpes S.r.l. - CUI: 1525017

Levio S.r.l. - CUI: 1526993 - J28/398/1992Radiere Din Data 06 Mai 1993

Gheorghiu Viorel - CUI: 1530331

Agroindustriala Curtisoara S.a. - CUI: 1530510 - J28/366/1991Radiere Din Data 04 Octombrie 2007

Statie De Sucuri Si Sifoane Raducu Ion Asociatie Familiala - CUI: 1532979 - F28/253/1992Radiere Din Data 06 Februarie 2008

Dragomir Alex. - CUI: 1534171

Geana Societate In Nume Colectiv - CUI: 1537810 - J28/962/1991Inregistrat Din Data 29 Noiembrie 1992

Avicola Curtisoara S.a. - CUI: 1538858 - J28/73/1991Radiere Din Data 01 August 1995

Levio S.r.l. - CUI: 2391959 - J28/398/1992Radiere Din Data 20 Mai 2010

Rosu Zaharia Asociatie Familiala - CUI: 3034148 - F28/35/1993Radiere Din Data 06 Februarie 2008



107

Ungureanu Ionel - Activitate Independenta - CUI: 3262235 - F28/239/1992Radiere Din Data 30 Decembrie 2001

Prodan - Circiumaru S.n.c. - CUI: 3548351 - J28/1118/1991Inregistrat Din Data 16 Martie 1993

S.C. "iuliana Comprod" Srl - CUI: 3809228 - J28/341/1993Inregistrat Din Data 23 Aprilie 1993

Angeru Marin - CUI: 4049457

S.c. Bancu-bacis S.n.c. - CUI: 4161158 - J28/243/1991Inregistrat Din Data 21 Iunie 1993

S.c. "Farina Pana S.r.l. - CUI: 4286038 - J28/619/1993Inregistrat Din Data 13 Iulie 1993

Parohia "adormirea Maicii Domnului" Dobrotinet - CUI: 4393670

Dima Dumitru - CUI: 4716267

Comuna Curtisoara - CUI: 5139736

Geana Constantin - CUI: 5474358

Marinel Constantin - CUI: 5525079

Madras Impex S.r.l. - CUI: 5832510 - J28/513/1994Inregistrat Din Data 28 Iunie 1994

Delta Service S.r.l. - CUI: 5935176 - J28/588/1994Inregistrat Din Data 19 Iulie 1994

Slujitoru Toma - CUI: 7280951

Modroiu Petre - CUI: 7457701

Dorobantu Emilia Societate In Nume Colectiv - CUI: 7458200

Cirstea Dumitru - CUI: 8033534



108

Dogaru Constantin Asociatie Familiala - CUI: 9202925 - F28/43/1997Radiere Din Data 06 Februarie 2008

Parohia Manastirea Alba - CUI: 9203165

Rosca Marin - CUI: 9367818

Vilvoi Ilie Asociatie Familiala - CUI: 10166613 - F28/53/1998Radiere Din Data 06 Februarie 2008

Tologea Daniel Asociatie Familiala - CUI: 11179719 - F28/527/1998Radiere Din Data 02 Aprilie 2007

Parohia Curtisoara - CUI: 11340377

Oanta Ion Asociatie Familiala - CUI: 11936605 - F28/562/1999Radiere Din Data 06 Februarie 2008

Cabinet Medical Uman Dr.purcarea Filofteia - CUI: 12362870

Militaru T. Ioana Asociatie Familiala - CUI: 12576237 - F28/6/2000Radiere Din Data 29 Octombrie 2002

Oprea Liviu - CUI: 12614691

Ghita Mirel - CUI: 12635155

Necsoaica Dan - CUI: 12659693

Scoala Cu Clasele I - Viii Curtisoara - CUI: 12976870

Niculcea Emil Asociatie Familiala - CUI: 13009265 - F28/169/2000Radiere Din Data 06 Februarie 2008

Scoala Cu Clasele I - Viii Proaspeti - CUI: 13024508

Vãrzaru Lucia-andra Asociatie Familiala - CUI: 13199305 - F28/317/2000Radiere Din Data 12 Mai 2010

Renghea I. Ioana Asociatie Familiala - CUI: 13985450 - F28/217/2001Radiere Din Data 12 Mai 2010



109

Olt Drum S.a. Slatina - Punct De Lucru Curtisoara - CUI: 13985671

Omv Petrom S.a. Bucuresti - Punct De Lucru Stabil Curtisoara - CUI: 14042936

Asociatia De Prietenie Romano-franceza Curtisoara Redon Teslui - St. Nicolas De Redon - CUI:14053617

Dumitrescu Dragos Asociatie Familiala - CUI: 15024547 - F28/467/2002Radiere Din Data 12 Mai 2010

Adiflor Com S.r.l. - CUI: 18097349 - J28/840/2005Inregistrat Din Data 03 Noiembrie 2005

Gramescu I. Alexadra-Stefana- Cabinet Stomatologic - CUI: 19643473

Duo Pa.mi Electronic S.r.l. Bucuresti - Punct De Lucru Stabil Curtisoara - CUI: 23941613

Parohia Dobrotinet - CUI: 24250799

Parohia Manastirea Alba - CUI: 24311357

Centrul Financiar "Scoala Cu Cls. I-viii Curtișoara" - CUI: 25338814

Silvicultura

În condiţiile climaterice şi geo-pedologice specifice, în judeţul Olt, vegetaţia forestieră este slabdezvoltată. Este cunoscut faptul că exploatările forestiere au o contribute importantă îneconomia rurală, atât prin suprafeţele împădurite existente cât şi prin volumul de masălemnoasă exploatată. Judeţul Olt dispune de un fond forestier redus . În anul 2009 cu o suprafatade 53600 hectare, pădurile şi terenurile forestiere ocupau aproximativ 9,75% din suprafaţa totalăa judeţului (Tabelul 4). Datorită poziţionării geografice, din punct de vedere al compoziţieipredomină pădurile de foioase (99,60%).

Tabelul 4: Evolufia suprafefei fondului forestier, pe categorii de terenuri si specii de păduri

Categorii de terenuri Judeţul Olt2000 2009

Total terenuri forestiere (ha) 52100 53600Suprafaţa pădurilor (ha) 49900 49700- pondere (%) 95,78 92,72Răşinoase 200 200- pondere(%) 0,40 0,40Foioase (ha) 49700 49500



110

- pondere (%) 99,60 99,60Alte terenuri (ha) 2200 3900- pondere (%) 4,22 7,28Sursa : prelucrare după INS, Baza de date „Tempo On-Line”, 2011

După forma de proprietate, suprafaţa fondului forestier se află, încă, într-o proporție importantă(58,07%) în proprietate publică. Deşi Legile funciare prevăd retrocedarea pădurilor către foştiiproprietari, persoane fizice sau juridice, la nivelul județului Olt, implementarea acestor legi esteîntârziată

In comuna Curtişoara este necesară extinderea spaţiilor verzi cu plantaţii înalte pentruîmbunătăţirea condiţiilor de locuire. Suprafețele ocupate cu păduri sunt de 335 ha.

Prin Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricoledegradate, aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului nr. 1090/2009, se pot realiza proiectepentru impadurirea unor terenuri degradate..

- asigurarea standardelor de sănătate a populaţiei şi protecţia colectivităţilor umane împotrivafactorilor dăunători, naturali şi antropici;- îmbunătăţirea aspectului peisagistic.

Efectele economice şi ecoproductive ale lucrărilor propuse în proiect se vor resimţi după operioadă de 4 ani de la instalarea plantaţiilor şi, în special după închiderea stării de masiv. Se vormanifesta pe toată perioada de existenţă a arboretelor ce se vor crea pe terenurile degradate dinperimetrul de ameliorare.

Piscicultura

Pescuitul se poate realiza în raul Olt, comuna prezentând avantajul apropierii şi distantei micifata de acesta. Ihtiofauna este reprezentata de peşti autohtoni - crap, caras, plătică, rosioara,somn, şalau, ştiuca, lin, mreana, oblete, ghibort.

3.1.8.3. Dotările existente în cadrul comunei Curtişoara, judeţul Olt

Dotările existente în cadrul comunei Curtişoara, judeţul Olt sunt următoarele: insituţii publice şiservicii:

- Primărie şi Consiliul Local situate în centrul civic al satului Curtişoara,



111

Oficiul poştal Curtişoara

Biserica "Adormirea Maicii Domnului"- sat Dobrotinet

Biserica este zidită în vremea lui Matei Basaral (1632- 1654), având ctitor pe un anumeconstantin Ghica, numele ctitorului ne este dat de inscripția nouă, pusă la reparațiile din 1899 dePulheria Munteanu fiica lui Constantun Hiotu (întâlnit și sub numele de Costache). Atunci lareparația zidăriei și picturii, s-a făcut și schimbarea hramului Întâmpinarea Domnului în Biserica

Adormirea Maicii Domnului Schitul Dobrotinet a avut un fond bogat de carte religiosă:Post Poliţie pus în funcţiune din anul 1955;



112







113







114






Pe vârful terasei și pe platoul Dealul Dobrotinet o seri de nuci solitari ne aduc aminte de "Aleia"sau "Strada Nucilor", fapt pentru care s-a instituționalizat "Sărbătoarea Nucului", manifestare cese desfășoară în fiecare an în luna septembrie.



115

9 Monumente în Curtișoara (centrul comunei)


10 2 cruci masive din lemn si troitele din Dealul Nucilor, Dobrotinet, Proaspeti




116

Edilitare

Gospodaria de apa



117

• Comerciale

In comuna Curtişoara, serviciile comerciale sunt foarte puţin dezvoltate şi sunt legate mai ales decomerţul cu amănuntul ale produselor alimentare. Toate punctele de desfacere a produseloralimentare au infrastructura slab dezvoltată, fiind practic amenajate în gospodăriile populaţieisau în spaţii închiriate.

• Învăţământ: 4 unităţi de învăţământ: două grădiniţe de copii şi două şcoli primare şi gimnaziale- clasele I-VIII. Acestea sunt:

- Scoala cu clasele I-VIII Curtişoara; Grădini ţa Curtişoara;

Scoala Curtişoara



118

Gradinite din Comuna Curtisoara

- Gradinita cu program normal – Proaspeti- Gradinita cu program normal – Linia din Vale- Gradinita cu program normal – Curtisoara- Gradinita cu program normal – Dobrotinet

• Sănătate

In localitatea Curtişoara există:

- 2 cabinete de medicina de familie- 1 cabinet stomatologic



119

• Cultură

In comuna există un cămin cultural şi câte o bibliotecă.

• Spaţii verzi, sport, agrement, protecţie

1) Zona ocupata de terenul de sport 11200 mp2) Grădina de Vară (Parcul cu nuci)- 7057 mp3) Aliniamentul Stradal – 42 000 mp4) Suprafață spațiu verde pentru Scoala, Camin Cultural, Dispensar, Casa Redon, Primarie

împreună avand – 30400 mp5) Zona de protective pentru cele 4 cimitire 25965 mp

Gospodărie comunală

Zona ocupă o suprafaţă de 36965 mp cuprinde:Suprafetele pentru cele 4 cimitire din Comuna Curtisoara.- Linia din Vale, Proaspeți - 4813 mp- Dobrotinet - 10.800 mp- Curtisoara - 10.158 mp- Cimitirul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea - 1194 mpplatforme de deşeuri: 2000 mpsuprafata statii de epurare 7000 mp

platforme de deşeuri

- terenuri stabilite in cadrul proiectului CJ Olt privind Sistemul integrat de management al



120

deşeurilor din judeţul Olt;

c) zona construcţii tehnico-edilitare şi cu destinaţie specială

In com. Curtisoara exista o retea de alimentare cu apa in sistem centralizat cu o lungime de19.5 km , ce deserveste comuna in totalitate .

Reteaua de alimentare cu apa este alimentata din 5 puturi forate la o adancime de 100m ,cu un debit de aproximativ 5l/sec . Diametrul retelei este cuprins intre 32 si 110 mm . Reteauade alimentare cu apa este deservita de o statie de tratare cu capacitatea de 5l/sec . Staţia depotabilizare (staţie tratare apă) în incinta careia este amplasata gospodăria de apă, constădintr-un rezervor de înmagazinare, metalic modular suprateran, staţie de pompare şi staţie declorare;

Sunt construite 4 statii de tratare a apei amplasate in satele Curtisoara , Raitiu , Pietrisu siLinia din Vale .

In satul Proaspeti este amplasata statia de pompare priza Olt ce deserveste municipiulSlatina .

In prezent, pentru o parte din comuna ,alimentarea cu apa se realizeaza si din puturiindividuale, care capteaza apa din panza freatica de mica adincime. In urma mai multor proberecoltate si analizate in cadrul Laboratorului Ministerului Sanatatii, s-a constatat ca toata apaprovenita din primul strat de apa freatica este infestat cu nitrati si nitriti,fiind un pericolpentru sanatatea populatiei. La fel ca si in alte zone rurale ale Romaniei, acest lucru a fostposibil datorita chimizarii in exces si de mult timp a marilor suprafete agricole, pentru sporireaproductiei de cereale sau alte plante industriale.


Se preconizeaza inlocuirea a 2 km de retea veche, si echiparea edilitara a noilor suprafeteintroduse in intravilan prin amenajare drumuri introducere retele de alimentare cu apa sienergie electrica si canalizare.

- suprafeţele de teren rezervate pentru staţiile de epurare.

d) căi de comunicaţie

Căile rutiere acoperă o suprafţăa de 121 ha şi sunt reprezentate prin, DJ 546 de la Sud la Nordcare face legatura intre mun. Slatina si nordul judetului si DC, precum şi străzile aferentesate Curtisoara, Raitiu , Pietrisu , Linia din Vale, Proaspeti Dobrotinet.



121

3.1.9. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic

Conform Listei Monumentelor Istorice listată şi cartată de Ministerului Culturii şi Cultelor, înanul 2004, reactualizată în anul 2010, în comuna Curtişoara există următoarele zoneconstruite protejate.

Schitul "Întâmpinarea Maicii Domnului" sat Dobrotineț; comuna Curtișoara 1647

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" sat Dobrotineț; comuna Curtișoara 1647

Chilii sat Dobrotineț; comuna Curtișoara 1647

Conac sat Dobrotineț; comuna Curtișoara sf. sec. XIX

3.1.10. Căi de comunicaţie şi transport

3.1.10.1. Căi rutiere



122

Comuna Curtişoara este străbătută de DJ 546 de la Sud la Nord care face legatura intre mun.Slatina si nordul județului

Lungimea drumului naţional DJ 546 în judeţul Olt este 32,2km şi are două benzi de circulaţie,cu lăţimi ale profilelor transversale cuprinse între 8-10m.

Circulaţia rutieră - Curtişoara

Schema stradală are o configuraţie relativ regulată. Reţeaua stradală este alcătuită din străzicu lăţimi ale părţii carosabile cuprinse între 3,00 şi 5,50 m. Lungimea totală a străzilor dinlocalitate este de 28,720km şi corespunde unei suprafeţe carosabile ocupată de zona străzilor(inclusiv trotuare, fâşii de spaţii verzi, şanţuri).

UAT Curtişoara, Judeţul Olt



123

Circulaţia majoră în localitate se desfăşoară la ora actuală pe DJ 546

Privitor la fluenţa circulaţiei pe reţeaua stradală existentă din localitatea Curtişoara semanifesta o serie de greutăţi generate de:

- uzura îmbrăcăminţilor carosabile;- lipsa unor îmbrăcăminţi carosabile pemanente corelată cu deprofilarea uneori accentuată,pe suprafeţele carosabile împietruite sau din pământ;- elementele geometrice în mare parte necorespunzătoare ale reţelei stradale, în profiltransversal şi longitudinal;- lipsa unor elemente de organizare orizontală şi verticală a circulaţiei;- sistematizarea verticală.

In localitatea Curtişoara, îmbrăcăminţile asfaltice prezintă un grad de uzură în proporţ ie de 30%( valuriri, crăpături, gropi, etc.). In profil transversal, marea majoritate a străzilor împietruite şidin pământ nu au şanţuri amenajate corespunzator.

Raport de mediu - Reactualizare PUG şi RLU Comuna Curtişoara, Judeţul Olt

Transportul de mărfuri şi materiale în localitate şi în afara ei se realizează cu autocamioane,tractoare cu remorcă, căruţe. Ponderea în transportul de mărfuri este acela de tranzit. Traficulgreu si transportul de marfă se desfăşoară pe DN21.

Privitor la fluenta circulaţ iei pe reţeaua stradala existenta din localitatea Valea Cânepii semanifestă o serie de greutăţ i generate de:

- uzura îmbrăcăminţilor carosabile;- lipsa unor îmbrăcăminţi carosabile pemanente corelată cu deprofilarea uneori accentuată,pe suprafeţele carosabile împietruite sau din pământ;- elementele geometrice în mare parte necorespunzătoare ale reţelei stradale, în profiltransversal şi longitudinal;- lipsa unor elemente de organizare orizontală şi verticală a circulaţiei;- sistematizarea verticală.

Trama stradală

Trama stradala în localitatile Curtisoara, Raitiu , , Linia din Vale, Proaspeti este rectangulară,iar în localitatile Pietrisu, Dobrotinet este geometrică, parţial rectangulară, foarte ordonată.



124

Parcelarul este alcătuit dinloturi de cca. 1000 -5000mp, cu distanţe mariîntre case, cu frontul lastradă de cca. 10 - 30m.Loturile sunt dispuse pelungime.

3.1.10.2. Căi feroviare

Teritoriul comunei Curtişoara nu este traversat de cale ferată.

3.1.10.3. Căi navigabile

In comuna Curtişoara nu există căi navigabile.

Judetul Olt, la sud, este străbătut de la nord la sud de raul Olt. Valea Oltului reprezintă oadevarata axa orohidrografica si economica a judetului, caracterizata prin asimetriemorfologica, cu versantul sting inalt si abrupt, iar cel drept prelung, cu terase neinundabile siterenuri bune pentru asezari omenesti si agricultura. Albia Oltului reprezintă elementul celmai dinamic al vaii si in special al luncii caracterizindu-se printr-o meandrare puternica sidespletire in brate care inchid ostroave de dimensiuni variate. Lunca are o latime de 5-6km,este dominata de fruntea teraselor sau chiar a Cimpului Boianului, la sud de Draganesti Olt sise caracterizeaza printr-un paienjenis de cursuri afluente paralele, albii si meandre parasite,care de la Dragasani la Draganesti Olt ramin mai mult pe dreapta Oltului, iar in aval deDraganesti Olt pe stinga riului. Terasele Oltului se remarca prin intinderea mai mare pe parteadreapta a vaii, din nordul judetului pina la valea Dunarii, ca si prin limitarea lor, numai pina laDraganesti Olt,pe partea stinga.

3.1.11. Spaţii verzi, sport şi agrement

Zona ocupa 3,69ha, este constituită din terenul de sport, situat în localitatea Curtişoara, încurs de finalizare, precum şi din parcul existent (0,7ha). Dotările publice (şcoli, grădiniţe,biserici) beneficiază de spaţii verzi. Menţionăm că nu sunt instituite zone plantate, pentru

Satul Valea Cânepii - DN21



125

protecţia sanitară a locuinţelor fata de cimitire; conform normelor, trebuie realizateperimetral, 50m lăţime; în calculul suprafeţelor de spaţii verzi nu au fost introduse suprafeţeleaferente cimitirelor. Faţă de cele arătate mai sus, în ceea ce priveşte raportul spaţii verzipublice pe cap de locuitor în intravilan, comuna Curtişoara deţine o suprafaţă de 19,56mpspaţiu verde/locuitor, mai mică decât necesarul stabilit conform normelor în vigoare (înaceastă suprafaţă nu s-au introdus suprafeţele aferente dotărilor, cimitirelor, străzilor, DJ, DC,protecţiei sanitare a cimitirelor faţă de locuinţe.

3.1.12. Construcţiile tehnico-edilitare

- staţia de tratare a apei, în incinta căreia este amplasată gospodăria de apă Curtişoara,format din rezervorul de înmagazinare a apei, metalic modular suprateran, staţia de pompareşi staţia de clorinare;- suprafeţele de teren rezervate pentru staţiile de epurare în cele două sate; nu s-au realizat.

3.1.13. Zona de Gospodăria comunalăb) gospodărie comunală:

Zona amplasamente distincte pentru cimitire şi platforme de deşeuri, situate în teritoriuastfel:

• cimitire:Zona ocupă o suprafaţă de 36965 mp cuprinde:Suprafetele pentru cele 4 cimitire din Comuna Curtisoara.- Linia din Vale, Proaspeți - 4813 mp- Dobrotinet - 10.800 mp- Curtisoara - 10.158 mp- Cimitirul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea - 1194 mpplatforme de deşeuri: 2000 mpsuprafata statii de epurare 7000 mpplatforme de deşeuri terenuri stabilite in cadrul proiectului CJ Olt privind Sistemul integrat demanagement al deşeurilor din judeţul Olt;

3.1.14. Managementul deşeurilor

Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul urban şi rural presupune şi o strategie de gestionare adeşeurilor conform normelor europene, care să presupună un grad ridicat de reciclare şivalorificare a deşeurilor, dar şi creşterea conștiinței cetăţeanului pentru protejarea spaţiului încare trăieşte.

Analiza problemelor existente privind sortarea, colectarea, depozitarea şi valorificareadeşeurilor: In judetul Olt, anul 2007, rata de racordare a populaţiei la serviciile de salubritateera: 62,37% in mediul urban; 1,16 % in mediul rural. La nivelul anului 2009, rata de acoperire



126

cu servicii de salubritate era de 100% in mediul urban; 22,66 % în mediul rural. Din anul 2010,de cand a intrat in operare solutia temporara privind managementul deseurilor, in mediulrural, rata de acoperire cu servicii de salubritate este de 90%. Avand in vedere faptul ca in iulie2009 au fost inchise toate platformele rurale neecologice, in fiecare comuna au fostamenajate tarcuri speciale pentru colectarea PET-urilor si a deseurilor din plastic. Deasemenea, s-a incurajat compostarea individual in gospodarii a deseurilor biodegradabile.

Obiectivele specifice judeţene rezultate din proiectul ”Planul Judeţean de Gestionare aDeşeurilor în judeţul Olt” sunt: pentru îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor seimpune implementarea legislatiei actuale armonizată cu directivele europene. In vedereaatingerii obiectivelor propuse se are în vedere respectarea următoarelor aspecte legislative şiinstituţional:

- Cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor a fost respectareaprevederilor HG nr. 349/ 2005 privind depozitarea deşeurilor;- Proiectul ”Planul Judeţean de Gestionre a Deşeurilor în judeţul Olt 2008 - 2013”;- „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”- Sursa de finantare- Programul Operational Sectorial Mediu- AXA 2 Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilorcontaminate istoric- DMI 2.1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extindereainfrastructurii de management al deseurilor- Valoare proiect- Valoare totala: 161.505.544,00 lei- Valoare nerambursabila: 115.922.180,00 lei- Detalii despre proiect- Locul si durata implementarii- Proiect nefinalizat- Despre beneficiar- Consiliul Judetean Olt

In prezent în comuna Curtişoara nu există unităţi de gospodărie comunală.

3.2. Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic General

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi a situaţieieconomice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia probabilă aacestor componente.

În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat în considerare faptulcă un plan urbanistic general creează cadrul pentru dezvoltarea şi modernizarea zonei prinmijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte genera presiuni asupra unor



127

componente ale mediului, iar pe de altă parte, poate soluţiona anumite probleme de mediuexistente.

De asemenea, trebuie luat în considerare că un Plan Urbanistic General, prin specificul său nuse poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi soluţionateprin mijloace urbanistice.

Pe de altă parte, propunerile privind planificarea şi regulamentul local de urbanism aferent iauîn considerare criteriile de protecţie pentru sănătatea umană şi ale mediului natural şiconstruit. În continuare prezentăm sub forma tabelară evoluţia factorilor de mediu: apă, aer,sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural,peisajul, mediul social şi economic, în situaţia neimplementării PUG Comuna Curtişoara.



128

Factor demediu

Aspect identificat Propuneri PUG Efecte în cazul neimplementăriipropunerilor

Apă - Neacoperirea cu servicii de utilitatepublică (colectare apă uzată) pentruîntreaga comună.- Lipsa sistemului centralizat de canalizareşi a staţiei de epurare.- Lipsa parţială a rigolelor şi a şanţurilordescurgere sau întreţinerea celor existente.- Poluarea generată de depozitareanecontrolată a deşeurilor menajere.

- Extinderea sistemului de alimentare cu apăpotabilă asigurându-se astfel necesarul pentruîntreaga comună;- Realizarea unui sistem de colectare ape uzatemenajere pentru întreaga comună, care va fiprevăzut cu o staţie de epurare;- Realizarea unui sistem de colectare a deşeurilorşi direcţionarea lor la cea mai apropiată staţie detransfer arondată comunei sau la cel mai apropiatdepozit ecologic;- Amenajarea de şanţuri şi rigole pe margineadrumurilor pentru colectarea apelor pluviale dinzonele de locuit.

Neimplementarea PUG va conduce încontinuare la degradarea calităţiiapelor de suprafaţă şi de adâncime,datorită exploatării intensive aresurselor de apă freatică şi a lipseiunui sistem centralizat de epurare apeuzate menajere.



129

Aer - Infrastructură rutierănecorespunzătoarecalitativ;- Utilizarea combustibilului solid îninstalaţii cu randament scăzut pentruîncălzirea locuinţelor;- Poluarea generată de depozitareacontrolată a deşeurilor menajere;- Lipsa spaţiilor verzi amenajate;

- Consolidarea şi refacerea infrastructurii rutierece traversează teritoriul administrativ al comunei;- Amenajarea zonelor verzi, a unor spaţii verzi deprotecţie între unităţile economice şi vecinătăţi;inserarea unor spaţii verzi amenajate pentruîmbunătăţirea microclimatului;- Colectarea selectivă şi depozitarea temporară adeşeurilor în punctele de colectare ;- Transportul deşeurilor menajere la cea maiapropiată staţie de transfer la care este arondatăcomuna sau la cel mai apropiat depozit ecologic.

- Gradul de degradare al drumurilorva creşte;- Relaţiile de comunicare dintrelocalităţi vor fi din ce în ce mairestrânse;- Consumul de combustibil va creşte şiimplicit emisiile de gaze cu efect deseră.- Nemulțumirea populației şicreşterea fenomenului migrator.



130

Sol - Poluarea generată de depozitareacontrolată a deşeurilor menajere;- Lipsa sistemului de canalizare şiepurare a apelor uzate;- poluarea cu azotati si fosfati, a creat opoluare difuza a acviferelor freatice sicare se simte diferentiat, existand zoneunde acviferul este intens poluat (zonelede lunca ale raurilor);- poluarea chimica si bacteriologicaprodusa de numeroasele depozitemenajere atat din mediul rural, cat si celdin mediul urban;- poluarea solului cu fertilizanti s-auconstatat ca utilizarea nerationala aacestora a determinat aparitia unuiexces de azotati si fosfati in sol, care aavut un efect toxic asupra microflorei dinsol, iar prin levigare au poluat apelefreatice.- De asemenea, excesul de pesticideprezent in sol poate afecta sanatateaumana prin intermediul contaminariisolului, apei si aerului. O consecintagrava o reprezinta acumularea continuain plante si animale a anumitor pesticidesi implicit contaminarea alimentelor, cuefecte negative asupra sanatatiioamenilor

- Realizarea unui sistem de colectare ape uzatepentru întreaga comună, care va fi prevăzut cuo staţie de epurare.- Realizarea unui sistem de colectare a deşeurilorşi direcţionarea la cea mai apropiată staţie detransfer la care este arondată comuna sau la celmai apropiat depozit ecologic.- implicarea specialistilor din cadrul primariei inrealizarea unor sedinte publice de constientizarecu privire la: poluarea solului cu deseuri provenitedin gospodarii si depozitarea lor pe terenuridegradate, la marginea satelor, capat de ulita,informarea fermierilor cu privire la dozele optimede fertilizanti in agricultura.

- Degradarea calităţii solului datoritălipsei sistemului centralizat decolectare a apelor



131

Populaţia şisănătateaumană

- Neacoperirea cu servicii de utilitatepublică (alimentare cu apă pentruîntreaga comună;- Lipsa unui sistem de canalizare şiepurare a apelor uzate menajere;- Poluarea generată de depozitareanecontrolată a deşeurilor menajere;- Lipsa spaţiilor verzi amenajate;

- Extinderea sistemului de alimentare cu apăasigurându-se astfel necesarul de apă pentruîntreaga comună;- Realizarea unui sistem public centralizat decolectare ape uzate pentru întreaga comună, careva fi prevăzut cu o staţie de epurare (Trup 8).- Realizarea unui sistem de colectare selectivă adeşeurilor şi direcţionarea lor la cea maiapropiatăstaţie de transfer la care este arondată comunasau la cel mai apropiat depozit ecologic;- Amenajarea zonelor verzi, a spaţiilor deprotecţie între unităţile economice şi vecinătăţi;inserarea de spaţii verzi amenajate de tip parcpentru îmbunătăţirea microclimatului;

Neimplementarea PUG va avea oinfluenţă negativă asupra stării desănătate şi confort a populaţiei, prinapariţia unor boli specifice, datoritălipsei dotărilor de utilitate publică(alimentare cu apă, reţea decanalizare şi staţie de epurare,managemnt defectuos al deşeurilormenajere, soaţii verzi).

Riscurinaturale

Alunecări de teren; - Execuţia de lucrări pentru stabilirea zonelor cualunecări de teren;- Delimitarea zonelor cu riscuri naturale;- Instituirea zonei de ”interdicţie de construire” înzonele cu risc natural.

Nu sunt suprafete afectate dealunecari de teren

Biodiversitate Pe teritoriul administrativ al comuneiCurtişoara se află arii naturale protejate.

Pe teritoriul comunei Curtişoara judeţul Olt seaflă arii de protecţie specială avifaunistică,respectiv ROSPA0106 Valea Oltului Inferior.

Evidentierea limitelor sitului Natura2000 in PUG.



132

Peisaj Lipsa spaţiilor verzi, a zonelor deagrement, locurilor de joacă pentru copiişi a zonelor de recreere

Prin PUG se prevede creşterea suprafeţei alocatespaţiilor verzi, astfel:Supreafata de spatiu verde este de 116622 mprezultand o suprafata de 25,53 mp pe cap delocuitor mai mica cu 0,47 mp fata de normaeuropeana63,02mp.

Neimplementarea PUG va avea efectenegative asupra peisajului; spaţiileverzi vor fi în continuare neamenajatesau inexistente; se va construi fărărespectarea regulamentului deurbanism.Identificarea si amenajarea a uneisuprafete de 3000 mp spatii verzi

Zonareateritorială

- Extinderea zonei de locuit şi a zoneidestinate spaţiilor verzi şi agrement, princompletarea zonelor existente sau oreparcelare în cadrul zonelor de locuit. -Intravilanul existent este mai mic decâtnecesarul de dezvoltare al localității.

Introducerea în intravilan a unei suprafeţe de121,226ha, cu destinaţia locuinţe şi funcţiunicomplementare, spaţii verzi şi de agrement.

Se va construi fără a se respectaprevederile Regulamentului Local deUrbanism.



133

Mediul socialşi economic

- Infrastructura rutierănecorespunzătoare calitativ.- Neacoperirea cu servicii deutilitate publică.- Introducerea în intravilan asuprafeţei de 121,22ha.

- Consolidarea şi refacerea infrastructurii rutierece traversează teritoriul administrativ al comunei;- Realizarea sistemului de colectare selectivă adeşeurilor şi direcţionarea lor la cel mai apropiatdepozit conform sau la cea mai apropiată staţiede transfer arondată comunei;- inlocuirea a 2 km de conducta si extindereasistemului de alimentare cu apă,asigurându-se astfel necesarul de apă pentruîntreaga comună;- Realizarea unui sistem de colectare ape uzatepentru întreaga comună, care va fi prevăzut cu ostaţie de epurare;

Neimplementarea PUG va conduce încontinuare la diminuarea standarduluide viaţă al locuitorilor comuneidatorită lipsei utilităţilor,infrastructurii şi a locurilor de muncă.

Conservarearesurselornaturale

- Utilizarea de materiale de construcţii cucoeficienţi de transfer termic mare.- Utilizarea de combustibili cu puterecalorifică mică şi surse de producere aenergiei termice cu randamente mici.

Eficientizarea energetică prin:- introducerea unei reţele de gaze naturale;- folosirea de echipamente de producere aenergiei din surse neconvenţionale (solară,).

- Creşterea emisiilor de gaze deardere în perioada de timp friguros.- Asigurarea combustibililor pentruprepararea hranei şi încălzire printăieri controlate de vegetațieforestieră.

Conștientizarea publicului înluareadeciziilorprivind mediul

- Elaborare PUG după consultareaadministraţiei şi a cererilor cetăţenilor.- Hotărârile Consiliului Local sunt adusela cunoştinţa cetăţenilor.

Supunerea spre dezbatere a PUG şi a studiilorpentru extinderea sau înfiinţarea de noi servicii.

Neimplementarea PUG va conduce ladegradarea factorilor de mediu,regres economic şi social.



134

Concluzie, implementarea planului va avea un impact pozitiv asupra economiei comunei, princreşterea nivelului de trai ai populaţiei (crearea de noi locuri de muncă), dezvoltareainfrastructurii, reţelelor de utilităţi.

4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ

Având în vedere suprafaţa teritoriului administrativ al comunei pe care se va interveni pentrurealizarea obiectivelor prevăzute în PUG, apreciem că impactul asupra mediului rezultat în urmaimplementării proiectelor de dezvoltare se va resimţi numai la nivel local şi în imediatavecinătate a acestuia. Acest lucru se datorează lucrărilor de construcţii ce se vor efectua, careimplică organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de execuţie, amplasarea de noi clădirifaţă de cele existente.

Din analiza făcută în teren se pot desprinde o serie de factori, care prin problemele pe care leridică, pot influenţa la nivel zonal starea calitatea factorilor de mediu din:

• degradarea unor terenuri datorită eroziuni, exces de umiditate, sărături, etc.;• folosirea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, fără îndrumarea şi controlul specialiştilor;• lipsa perdelelor de protecţie, a plantaţiilor de aliniament de-a lungul căilor de comunicaţie cutrafic intens (DN, DC );

Inexistenţa sistemelor de canalizare stradală pentru apele uzate menajere, depozitările laîntâmplare a deşeurilor menajere şi a gunoiului de grajd, folosirea fertilizanţilor în agricultură, asurselor de apă (fântâni) incorect construite şi amplasate, fără asigurarea zonelor de protecţiesanitară, determină, prin spălări, infiltrarea apelor meteorice, impurificarea apelor de suprafaţăşi mai ales, ale apelor subterane cu substanţelor chimice şi bacteriologice peste limite admise.

4.1. Apa

Pe teritoriul com. Curtisoara nu este amenajat un sistem de irigatii . De asemenea nu esteamenajat nici un sistem de desecari .

Pe teritoriul comunei se gaseste lacul de acumulare de pe raul Olt , aferent barajului Arcesti .Protejarea terenurilor invecinate lacului de acumulare este realizata din diguri de pamant caresunt construite pe toata lungimea lacului de acumulare de pe teritoriul comunei . Lucrarilehirografice de pe raul Olt au fost realizate in anii 1970-1980 de catre Hidroconstructia .

Principalele captari de apa din subteran sunt :Denumire sursa : Curtisoara-Teslui, zona „B”, zona „Noua”-Zavoi si Salcia-Slatioara pt.alimentare cu apa mun. SlatinaAdministrator : S.C. COMPANIA DE APA SLATINA S.A.Observatii : 4 fronturi de captare in exploatare, cu 158 puturi de adancime mare (120-135m),medie (50-70m) si mica (10-12)



135

Denumire sursa : Curtisoara, Raitiu , Pietrisu , Linia din Vale .Administrator : Consiliul Local CurtisoaraObservatii : 4 foraje de mare adancime (105-130m) si izvoare de coasta la CurtisoaraSurse de apa industriala :Denumire sursa : com. Cutisoara, sat Proaspeti, priza Olt – puturi de apa potabila, sursasubterana in incinta societatii .Administrator : S.C. ALRO S.A. SLATINAObservatii : sursa de apa potabila: 16 puturi de adancime mica (17-20m) si medie (60-70m), 2puturi cheson (12-15m) in exploatare, 10 foraje de mare adancime (120-140m).

a. Alimentare cu apă potabilă




In satul Proaspeti este amplasata statia de pompare priza Olt ce deserveste municipiul Slatina .

In prezent, pentru o parte din comuna ,alimentarea cu apa se realizeaza si din puturi individuale,care capteaza apa din panza freatica de mica adincime. In urma mai multor probe recoltate sianalizate in cadrul Laboratorului Ministerului Sanatatii, s-a constatat ca toata apa provenita dinprimul strat de apa freatica este infestat cu nitrati si nitriti,fiind un pericol pentru sanatateapopulatiei. La fel ca si in alte zone rurale ale Romaniei, acest lucru a fost posibil datoritachimizarii in exces si de mult timp a marilor suprafete agricole, pentru sporirea productiei decereale sau alte plante industriale.


Gospodăria de apă - Curtişoara





136


Prin PUG se prevăd următoarele:

- mărirea cantităţii de apă preluată din sistemul de apă al comunei;- o staţie de pompare a apei, amplasată în gospodăria de apă existentă;- reţea de distributie a apei potabile din tuburi de polietilenă de înaltă densitate, echipată cuvane de aerisire şi golire a reţelei, cişmele şi hidranţi supraterani pentru incendiu exterior;- cămine de apometre pentru măsurarea consumului de apă potabilă;- subtraversările de drumuri şi de cale ferată se vor face prin protecţia conductelor de polietilenăcu tuburi de oţel, conform prevederilor normelor în vigoare.

Pentru păstrarea calităţii apei potabile vor fi instituite şi evidenţiate limitele minime ale zonei deprotecţie sanitară cu regim sever, iar terenurile din interiorul acestora vor fi utilizate înconformitate cu prevederile HG nr. 930/2005.

b. Evacuarea apelor uzate menajere

Nu exista o retea de canalizare in comuna, toate gospodariile cetatenilor dispunand de "haznale"prevazute cu puturi absorbante. Intrucat panza freatica este situata la adancime mare , nu sepune problema infestarii panzei freatice din haznale. Acest pericol nu este insa eliminat intotalitate , existand probabilitatea infestarii in anumite zone a panzei freatice .

Intrucat momentan nu exista fonduri pentru realizarea unei retele de canalizare unitare, cu statieproprie de epurare, in etapa actuala s-a dispus ca toate locuintele noi sa-si construiasca foseseptice vidanjabile din beton armat, urmand ca si la constructiile mai vechi sa se execute aceastalucrare, in primul rand in zonele in care exista posibilitatea poluarii panzei freatice din haznale.


Conform cu „Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Olt” _ Componenta APA , lapunctul 2.1.21 se prevede : “Realizare retea de canalizare in comunele: Brastavatu, Bobicesti,Curtisoara, Crimpoia, Cilieni, Dobrosloveni, Daneasa Farcasele, Falcoiu, Ganeasa, Iancu Jianu,Ianca, Izvoarele, Izbiceni, Movileni, Maruntei, Orlea, Pirscoveni, Perieti, Rusanesti, Radomiresti,Studina, Tia Mare,Valea Mare, Vadastrita, Vadastra si Verguleasa”.

4.2. Aerul

Principalele surse poluare a aerului în zonă sunt reprezentate de:



137

• numărul de autovehicule ce tranzitează zona;• procesele de ardere a combustibililor (gazoşi, lichizi, solizi) pentru încălzirea locuinţelor;• emisiile caracteristice rezultate din procesele de fermentare a gunoiului de grajd;

Poluarea aerului in satele care fac parte din comuna Curtişoara este foarte redusă. Poluanţii sunt :pulberi în suspensie, oxizii de azot (NO2), oxizii de sulf (SO2), oxizi de carbon (CO, CO2). Aceştiasunt caracteristici arealelor cu densitate mare a locuinţelor, principalelor artere de circulaţie(DJ546; DC).

Poluanţii principali asociaţi acestor surse s-au încadrat în limitele impuse de Ordinul nr. 592/2002pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilorşi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor însuspensie (PM10 şi PM25), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerulînconjurator; STAS 12574/1987 - Aer din zonele protejate; Ordinul MAPM nr. 462/1993 pentruaprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privinddeterminarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare.

Zonele agricole învecinate pot reprezenta o altă sursă de poluare a aerului din zona studiată.Deoarece există un sistem de preluare şi gestionare a deşeurilor menajere, acestea nu reprezintăo sursă de poluare mai ales (în timpul sezonului cald, când sunt în cantităţi mai mari şitemperatura aerului este ridicată, preluarea este ritmică, la fel şi transportul către cel maiapropiat depozit ecologic).

Creşterea păsărilor şi animalelor (porci) în gospodării individuale, fără a se ţine seama de regulilede igienă şi protecţie poate reprezenta, de asemenea o sursă de poluare a aerului. Distribuţiaspaţială a concentraţiilor de poluanţi este variabilă, fiind în strânsă corelare cu tipul surselor,amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice.

Amploarea mică a acestor activităţi a determinat ca prin Ordinul nr. 1267/2008 privindîncadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 4 Sud Vest în liste, potrivit prevederilor Ordinului MAPMprotecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificareaaglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, localitatea Curtişoara, dinjudeţul Olt să fie încadrată în lista 3, care cuprinde zonele unde nivelurile concentraţiilor unuiasau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită stabilită conform Ordinului nr.592/2002:

• sublista 3.1.1. - zonele pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi suntmai mici decât valoarea-limită, dar se situează între acestea şi pragul superior de evaluare pentruSO2);• sublista 3.1.3. - zonele pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi suntmai mici decât valoarea-limită, dar se situează între acestea şi pragul superior de evaluare pentrupulberi în suspensie (PM10);•



138

• sublista 3.3. - zonele unde nivelurile concentraţiior unuia sau mai multor poluanţi sunt mai micidecât valoarea-limită dar nu depăsesc pragul inferior de evaluare pentru dioxid de sulf (SO2),dioxid de azot (NO2), plumb (Pb), monoxid de carbon (CO) şi benzen (C6H6).

4.3. Solul

Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca urmarea autilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea unordoze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice, depozitareagunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate, fără sistem decolectare a levigatului).

Depozitarea deşeurilor menajere în depozite neconforme din punct de vedere al legislaţiei demediu a contribuit la poluarea solului în zonele aferente amplasamentelor acestora. Totuşi,managementul corect al deşeurilor la nivelul comunei, precum şi închiderea platformelor dedeşeuri neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la reducereapoluării solului în zonele aferente amplasamentelor acestora.

Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip bazin absorbant (latrină)neimpermeabilizate contribuie la contaminarea solului, subsolului şi a apei freatice. Pentruprotecţia solului, în special a zonelor cu risc natural, sunt necesare lucrări de amenajare şiconsolidare a terenurilor în pantă, precum şi împădurirea acestora.

Conform prevederilor Ordinului comun nr. 1552/743 din 2008 emis de MMDD şi MADR pentruaprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, ComunaCurtişoara, judeţul Olt este nominalizată în lista zonelor vulnerabile la nitraţi din surse agricole.

4.4. Biodiversitate

Pe teritoriul comunei Curtişoara judeţul Olt se află arii de protecţie specială avifaunistică,respectiv ROSPA0106 Valea Oltului Inferior.



Tip JCodul sitului ROSPA0106Data completării 200612Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

ROSCI0266 (Valea Olteţului)



139

ROSCI0166 (Pădurea Reşca Hotărani) ROSCI0376 (Râul Olt între Mărunţei şi Turnu Măgurele) ROSCI0354 (Platforma Cotmeana)

Responsabili Grupul de lucru Natura2000Numele sitului Valea Oltului Inferior

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data confirmării ca sit SPA 200710

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 24.311111Latitudine 44.462222Suprafață (ha) 52785.60

Altitudine (m)

Minimă 21.00Maximă 288.00Medie 96.00

Regiunea administrativă

Județ Pondere (%)

RO044 - Olt 66.00

RO037 - Teleorman 17.00

RO045 - Vâlcea 17.00

Regiunea biogeografică Continentală



140



140



140



141



142



143



144



145



146

4.5. Mediul social şi economic

Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunei Curtişoara aurezultat o serie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţional, impunându-se rezolvarea acestora.

Principalele disfuncţionalităţi sunt reprezentate de :

- Străzi şi intersecţii nemodernizate şi neamenajate;- lipsa trotuarelor;- lipsa amenajărilor de parcări publice;- lipsa unor piste pentru biciclişti;- lipsa zonelor pietonale;- Lipsa unei pieţe locale de desfacere a produselor agroalimentare, obiecte de artizanat şi târg deanimale;- Nu există centre de prelucrare şi comercializare a produselor proprii;- Canalizarea şi sistemul de alimentare cu gaze naturale nu sunt realizate;- Lipsa perdelelor de protecţie la căi de comunicaţie;- Lipsa zonelor de protecţie la cimitire;- Lipsa amenajărilor aferente spatiilor verzi publice; lipsa zonelor de agrement amenajate şi alocurilor de joacă; lipsa plantaţiilor de aliniament stradal; lipsa parcurilor; lipsa unor strategii aspaţiilor plantate; lipsa interesului locuitorilor pentru întreţinerea spaţiilor verzi;- Lipsa unei strategii de investiţii coerente la nivel local pentru patrimoniu; constientizareapopulaţiei în ceea ce priveşte posibilităţile de dezvoltare, pe baza patrimoniului;- Randamentul scăzut în realizarea investiţiilor publice;- Comunicare instituţională greoaie;- Spaţiile instituţiilor publice sunt insuficiente;- Lipsa unei pieţe pentru desfacerea produselor agricole proprii;

4.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic

Conform Listei Naţionale a Monumentelor Istorice aprobată în 2010, pe teritoriul comuneiCurtişoara, judeţul Olt se află monumente istorice, arhitectonice, situri arheologice.

MONUMENTE:



147

1. Biserica "Adormirea Maicii Domnului"- sat Dobrotinet

Biserica este zidită în vremea lui Matei Basaral (1632- 1654), având ctitor pe un anumeconstantin Ghica, numele ctitorului ne este dat de inscripția nouă, pusă la reparațiile din 1899 dePulheria Munteanu fiica lui Constantun Hiotu (întâlnit și sub numele de Costache). Atunci lareparația zidăriei și picturii, s-a făcut și schimbarea hramului Întâmpinarea Domnului înAdormirea Maicii Domnului. Schitul Dobrotinet a avut un fond bogat de carte religiosă:antologhion, apostol, cazanie, zestre care posedă un adevărat tezaur de însemnări viață socială șispirituală a localității.
















148

Pe vârful terasei și pe platoul Dealul Dobrotinet o seri de nuci solitari ne aduc aminte de "Aleia"sau "Strada Nucilor", fapt pentru care s-a instituționalizat "Sărbătoarea Nucului", manifestarece se desfășoară în fiecare an în luna septembrie.

9. 3 monumente în Curtișoara (centrul comunei)


10. 2 cruci masive din lemn


4.7. Zgomot şi vibraţii

Principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul rutier existent peDJ 546; DC Conform PATZ Olt, Comuna Curtişoara face parte din periurbanul Municipiului Slatina.Se propune realizarea unei unei variante a centurii ocolitoare a municipiului Slatina pe teritoriulcomunei Curtisoara. Pentru diminuarea impactului se propune monitorizarea nivelului de zgomotşi vibraţii pe principalele artere de circulatie.

4.8. Peisajul

Conform OUG nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privindprotecţia mediului, autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan osuprafaţă de spaţiu verde de minim 26 m2/ locuitor, până la data de 31.12.2013. Având în vederecă prin PUG au fost inventariate o suprafaţă de spaţiu verde totală de 116622 mp, şi ţinând contde faptul că populaţia comunei Curtişoara este de 4568 locuitori, rezultă că fiecărui locuitor îi vareveni o suprafaţă de spaţiu verde de 25,53m2.

Este necesara identificarea a unei suprafete de 3000 mp si amenajarea ca spatii verzi pentruindeplinirea tintei de minim 26 m2/ locuitor

Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerate

Sub coordonarea D.A.D.R. s-au realizat acţiuni de inventariere, delimitare, verificare din punct devedere pedologic şi agrochimic şi s-au întocmit fişele perimetrelor de ameliorare prin împădurirea terenurilor degradate, conform OUG. nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prinîmpădurire a terenurilor degradate aprobată prin Legea nr. 107/1999.



149

Soluţia de ameliorare propusă de specialişt a fost împădurirea, întrucât judeţul Olt are un deficitmajor de vegetate forestieră, tocmai din cauza faptului că în deceniile trecute pădurile au fosttăiate pentru a se “câştiga” noi suprafeţe de teren arabil. În cadrul „Programului de îmbunătăţirea calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate”, program derulat deMinisterul Mediului şi finanţat de Administraţia Fondului pentru Mediu, Consiliul Judeţean Olt adepus proiecte de împădurire în cadrul sesiunii de depunere a proiectelor organizată înseptembrie 2009.

Obiectivul îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricoledegradate de pe raza comunei Curtişoara. Se urmăresc şi obiectivele de protecţie a mediului, cumar fi:

- refacerea şi îmbunătăţirea calităţii solului;- refacerea echilibrului hidrologic;- asigurarea permanentei şi stabilităţ ii biodiversităţii;- combaterea schimbărilor climatice prin diminuarea efectelor secetei şi limitarea deşertificării;- protecţia solului, diminuarea intensităţ ii proceselor de degradare a terenurilor şi ameliorareaprogresivă a capacităţ ii de produce a acestora sub efectul direct al culturilor forestiere;- asigurarea standardelor de sănaăate a populaţ iei şi protecţia colectivităţilor umane împotrivafactorilor dăunători, naturali şi antropici;- îmbunătăţirea aspectului peisagistic.

Efectele economice si ecoproductive ale lucrăarilor propuse în proiect se vor resimţi după operioadă de 4 ani de la instalarea plantaţiilor şi, în special după închiderea stării de masiv. Se vormanifesta pe toată perioada de existenţă a arboretelor ce se vor crea pe terenurile degradate dinperimetrul de ameliorare.

5. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic General, inclusiv înparticular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu cum ar fi:ariile de protecţie specială avifaunistică şi ariile speciale de conservare

Calitatea globală a mediului înconjurător din teritoriul administrativ al comunei Curtişoara esteapreciată în general ca fiind bună; pe teritoriul comunei nu există surse majore de poluare afactorilor de mediu, calificativ rezultat din însumarea valorilor calităţii apei, aerului, solului,fondului forestier. Pentru viitor se propune conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului. Peteritoriul administrativ al comunei Curtişoara nu se află arii naturale protejate: arii de protecţiespecială avifaunistiscă (SPA) şi nici situri de importanţă comunitară (SCI).

6. Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru PUG Curtişoara

6.1. Obiective de protecţie mediului stabilite la nivel naţional, comunitar, internaţional AderareaRomâniei la UE a impus transpunerea în legislatia românească a aquis-ului comunitar,implementarea şi controlul implementării legislaţiei specifice.



150

Obiective la nivel local şi naţional

Planul Naţional pentru aderarea României la Uniunea Europeană

In conformitate cu Planul Naţional pentru Aderarea României la Uniunea Europeană şi aprevederilor Legii nr. 151/1998 privind Dezvoltarea Regională, în luna octombrie 1999 a fostelaborat Planul Naţional de Dezvoltare al României, care ulterior a fost revizuit în anul 2000.Acest document corelează şi integrează următoarele documente:

- Planul Regional de Dezvoltare;- Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală;- Planul Naţional pentru Transport;- Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului;- Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regională a României va ţine seama de considerenteleprivind protecţia şi conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe următoarele domeniiimportante: îmbunătăţirea calităţii apei, reducerea emisiilor în aer (în special a celor de dioxizi desulf şi azot), reciclarea deşeurilor şi depozitarea deşeurilor municipale în condiţii ecologice

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM).



- domenii majore de activitate;- abordarea pe anumite nivele (local, regional, naţional);- perioada de implementare: termen scurt şi mediu;- problemele generale abordate: protecţia calităţii apelor, protecţia calităţii aerului şi aatmosferei, protecţia calităţii solului, conservarea biodiversităţii, silvicultura, managementuldeşeurilor, planificare urbană şi transporturi;- legislaţie şi reglementări, dezvoltare instituţională.

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor




151

Mediului şi Gospodăririi Apelor a elaborat şi aprobat prin hotărâre de guvern, Strategia Naţionalăde Gestionare a Deşeurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea şiimplementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedereecologic şi economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activităţile degestionare a deşeurilor revine generatorilor, în conformitate cu principiul “poluatorul plăteşte”sau, producătorilor în conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor

Acest plan naţional a fost adoptat prin HG nr. 123/2003 fiind elaborat pentru perioada2003-2013 în baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale în domeniu; planul are ca scopcrearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionarea deşeurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Planul cuprindeobiective strategice pe care România trebuie să le îndeplinească, ţinte şi măsuri pe termen scurtşi mediu, în domeniul gestionării deşeurilor, precum şi unele acţiuni cu termen pentru anul 2020.

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 4 S-V; Planul Judeţean deGestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Olt

Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 - 2013, cu posibilitatea derevizuire dupa 5 ani) în baza prevederilor Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor, aPlanului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, a legislaţiei europene şi naţionale în domeniu şi auca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat degestionare a deşeurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.Planul cuprinde obiective, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu, precum şi unele acţiunipentru perioada 2004 - 2013.

Relevanţa Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu şi implementarea legislaţiei demediu

In Planul de Urbanism General al comunei Curtişoara se propun pentru următorii ani numeroaseobiective care vizează organizarea urbanistică, dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energieelectrică, infrastructura:

• extinderea teritoriului intravilan al Comunei Curtişoara cu 19,36ha;• extinderea sistemului public centralizat de alimentare cu apă potabilă;• realizarea unui sistem public centralizat de canalizare, cu o staţie de epurare;• modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale;• reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de distribuţie a energiei electrice;• realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale;• îmbunătăţirea sistemelor de încălzire a locuinţelor;• amenajarea de zone de agrement şi recreere;• creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din localităţi şi alinierea acestora la standardele europene,



152

prin dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi în localităţi şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şialiniamente plantate sau reabilitarea celor existente;

Prin realizarea acestor lucrări se asigura implementarea obiectivelor de mediu stabilite la nivelnaţional şi local, a prevederilor directivelor U.E. precum şi a obligaţiilor asumate de România încapitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E.

Referitor la implementarea prevederilor legislaţiei naţionale şi a directivelor comunitare demediu, P.U.G.- ul asigură implementarea prevederilor actelor normative mentionate în prezentulraport, şi în mod special a următoarelor acte normative:

- OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificărileşi completările ulterioare;- H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificările şi completările ulterioare;- Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor;- Legea apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;- HG nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatica apelor uzate, cu modificarile şi completarile ulterioare;- O.U.G. nr. 243/2000, privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea nr. 655/2001 modificataulterior cu O.U.G. nr. 12/2007;- Ordinul Ministerului Sănătătii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi arecomandărilor privind mediul de viată a populatiei, modificat şi completat cu OrdinulMinisterului Sănătătii nr. 1028/2004;- Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluăriimediului.

6.2. Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţia mediului

Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impactsemnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilorPUG Curtişoara în raport cu un set de obiective pentru protecţia mediului.

Un obiectiv reprezintă un angajament a ceea ce se doreste a se obţine. Tintele reprezintăobiective mai specifice, mai concrete care se doresc a fi atinse. Pentru măsurarea progreselor înimplementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor, precum şi în final în atingerea obiectivelor seutilizează îndicatori, elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan.

La stabilirea obiectivelor, ţintelor şi a indicatorilor s-au luat în considerare, atât propunerile PUGşi faptul că principalul receptor pe care îl are în vedere este populaţia din Comuna Curtişoara,judeţul Olt, cât şi starea actuală a amplasamentului pe care se propune realizarea obiectivelorplanului. Trebuie precizat faptul că amplasamentul aferent PUG Comuna Curtişoara estereprezentat fie din terenuri construite, fie de terenuri agricole, ambele fiind antropizate.



153

Planul urbanistic prin specificul său se adresează mediului rural, dar propunerile incluse vizeazăîmbunătăţirea stării şi calităţii acestuia, în scopul adoptării soluţiilor de urbanizare şi asigurăriiunor condiţii optime, din punct de vedere urbanistic, pentru viaţa şi dezvoltarea comunităţii. Prinaceste elemente esenţiale, un plan urbanistic se deosebeste net de alte tipuri de planuri, carepropun dezvoltarea prin utilizarea unor terenuri din zonele naturale.

Ca urmare la stabilirea obiectivelor de mediu, a ţintelor şi a indicatorilor s-a luat în considerarefaptul că propunerile PUG nu ţintesc mediul natural, iar principalul receptor pe care îl are învedere este populaţia din localităţile respective.

Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediu identificate în capitolul 4 şistabiliţi în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE.Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile şi strategiile de proteose a mediuluinaţionale şi ale Uniunii Europene şi iau în considerare obiectivele de mediu stabili ţi e la nivellocal şi regional, stabilite prin Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Olt, şi respectivprin Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 2 SUD – EST.

Obiectivele, ţintele şi indicatorii sunt focalizate pe factorii / aspectele de mediu asupra căroraplanul analizat are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ.



154

Factor/aspect demediu

Obiective strategice demediu

Obiective specifice de mediu Tinte Indicatori

Apa Limitarea poluării lanivele care să nuproducă un impactsemnificativ asupracalităţii apelor (apa desuprafaţă, apa potabilă,apa subterană)

Respectarea valorilor limitălegale pentru concentraţiilede poluanţi în apele reziduale

-Realizarea reţelelor de alimentare cuapă şi canalizare, realizarea staţiei deepurare a apelor uzate;- Realizarea de rigole şi şanţuri pentrudirijarea şi preluarea apelor pluviale decătre receptorul natural;- Realizarea perimetrelor de protecţie lareţelele de alimentare cu apă şicanalizare;- Indicatorii de calitate ai apelor uzatemenajere vor trebui să respecte limitelestabilite în NTPA 001/2002 ;

Indicatori de calitate ai apei uzatemenajere care să permităevaluarea calităţii acestora înraport cu prevederile legale (pH,CBO5, CCOCr, materii în suspensie,detergenţi sintetici, substanţeextractibile, etc.).

Aerul Limitarea emisiilor înaer la niveluri care să nugenereze un impactsemnificativ asupracalităţii aerului în zonelecu receptori sensibili;

Respectarea valorilor limitălegale pentru concentraţiilede poluanţi la emisie (sursestaţionare dirijate, sursemobile);

Respectarea măsurilor de managementpentru toate obiectivele prevăzute înplan cu respectarea legislaţiei specific:Legea nr. 104/2011 privind calitateaaerului înconjurător;

Emisii poluanţi :- NOx,- SOx,Pulberi- CO;

Solul/Utilizareaterenului

Limitarea impactuluinegativ asupra solului;

Reducerea degradării soluluica urmare a activităţilordesfăşurate în etapele deimplementare ale planului;

Respectarea măsurilor privind poluareaşi degradare solului şi subsolului curespectarea prevederilor legislaţiei învigoare: Ordin nr. 756/1997, Ordin nr.344/2004, HG nr. 1403/2007;

Indicatori specifici pentru calitateasolului: pH, hidrocarburi, metale,grad de eroziune, etc.



155

Zgomot şivibraţii

-Limitarea, la surse, apoluării fonice în zonelecu receptori sensibili lazgomot;- Limitareanivelurilorde vibraţii;

- Respectarea valorilorlimitălegale pentru protejareareceptorilor sensibili lapoluareafonică;- Protejareareceptorilorsensibili la vibraţii;

Respectarea limitelor maximeadmisibile pentru zgomot şi vibraţii: HGnr. 321/2005, HG nr. 674/2007, STAS10009-88

Nivel zgomot :- Limita incintei < 65 dB- Zone de locuit < 50 dB

Managementuldeşeurilor

Respectarea legislaţieiprivind colectarea,depozitarea şivalorificarea/eliminareadeşeurilor;

Colectarea şi depozitareadeşeurilor, în conformitatecu prevederile legale ;

Implementarea obiectivelor privindmanagementul corespunzător aldeşeurilor; respectarea măsurilorprivind poluarea şi degradarea solului şia subsolului cu respectarea prevederilorlegislaţiei în vigoare: Ordin nr.756/1997; HG nr. 349/2005; Ordin nr.344/2004; HG nr. 1403/2007; Legea nr.211/2011;

Cantităţi de deşeuri pe tipuriconform HG nr. 856/2002;

Populaţia Îmbunătăţireacondiţiilor sociale şi deviaţă ale populaţiei;

Creşterea numărului delocuri de muncă pentrupopulaţia din zonă;- Crearea condiţiilor pentrudezvoltarea economică azonei;

- Asigurarea calitativă, cantitativă a apeipotabile în toate zonele locuite;- Asigurarea colectării apelor uzatemenajere din toate satele comunei;- Asigurarea managementului instituitpentru colectarea deşeurilor;- Menţinerea calităţii factorilor demediu în limita prevederilor legalepentru protecţia sănătăţii populaţiei;

- Număr /procent de locuinţeracordate la sistemul centralizat dealimentare cu apă din totalullocuinţelor comunei;- Număr /procent de locuinţeracordate la sistemul centralizat decanalizate, din total locuinţe încomună;- Număr/procent de gospodăriidotate cu facilităţi de colectare adeşeurilor menajere şi procentcontracte individuale încheiate cusocietăţi autorizate specializate;- Indicatori specifici pentrucalitatea factorilorde mediu (apă, aer, sol);- Modul de viaţă, aspectefiziologice, aspectepsihologice.



156

Peisaj Minimizarea impactuluiasupra peisajului

Menţinerea, în măsuraposibilului, a trăsăturilor decontinuitate a formeiterenului şi evitareaschimbărilor topografice;

- Implementarea prevederilor Planuluide reabilitare a mediului;- Acţiuni specifice pentru reducereaimpactului asupra peisajului în etapelede construcţie şi de funcţionare;

Modul de respectare aprevederilor PUG cu privire laasigurarea esteticii peisajului încadrul viitoarelor planuriurbanistice zonale;

Biodiversitatea,patrimoniucultural

Legislaţia naţională(OUG nr. 195/2005privind protecţiamediului, aprobată cumodificări prin Legea nr.265/2006, cumodificările şicompletările ulterioare)conţine prevederireferitoare lamenţinerea şiameliorarea fonduluipeisagistic natural şiantropic, de refacerepeisagistică a zonelor deinteres turistic sau deagrement, de protejare,refacere şi conservare amonumentelor istorice

Asigurarea protecţieipeisajului natural şi amonumentelor istorice

- Protejarea florei şi faunei din ariileprotejate conform OUG nr. 57/2007; -Protejarea monumentelor istoriceconform Legii nr. 422/2001 şi OUG nr.43/2000 privind protecţia patrimoniuluiarheologic şi declararea unor situriarheologice ca zone de interes.

- Distribuţia, structura şitotalitatea speciilor caracteristiceariilor protejate.- Instituirea zonelor de protecţiespecială a obiectivelor.



157

7. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului

7.1. Introducere

Efectele semnificative asupra mediului ce ar putea rezulta din aplicarea planului propus vor fitratate atât în funcţie de factorul de mediu posibil a fi afectat, cât şi ca aspecte globale ale stăriimediului. Se vor trata distinct potenţialele efecte asupra mediului, pentru fiecare factor de mediuîn parte, pentru perioada realizării planului propus şi pentru perioada în care vor începe săfuncţioneze obiectivele proiectate. PUG-ul are ca scop stabilirea directiilor de dezvoltare acomunei Curtişoara, judeţul Olt, în corelare cu prevederile de amenajare a teritoriului national şijudetean şi în conditiile respectarii dreptului de proprietate şi a interesului public, şi nu în ultimulrând ţinând cont de reglementările de protecţie a mediului înconjurător.

7.1.1. Metodologia de evaluare utilizată în Planului Urbanistic General

Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediuluideterminate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identificarea şievaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. Propunerile PUG pot generaforme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact care pot avea diferite magnitudini,durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu s-au stabilit criteriispecifice care să permită evidenţierea impactului semnificativ. Impactul semnificativ este definitca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi intensitatea să altereze un factor sensibilde mediu. Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004 efectele potenţiale semnificative asuprafactorilor de mediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediuşi scurt şi lung, permanente şi temporare, pozitive sau negative.

7.1.2. Categorii de impact

Categoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării propunerilorplanului în raport cu obiectivele de mediu prezentate. Evaluarea constă în acordarea unor notede bonitate pentru fiecare formă de impact (pozitiv sau negativ) identificată, utilizând următorultabel:

Categoria de impact Descriere Simbol

Impact pozitiv semnificativ Efecte de lungă durată sau permanente alepropunerilor planului asupra factorilor de mediu

+2

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asuprafactorilor de mediu

+1

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect. 0

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor de mediu -1



158

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asuprafactorilor de mediu.

- 2

Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUG propus, grupate pe categorii defactori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerateacele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2; 0).

7.2. Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic GeneralObiectivele PUG comuna Curtişoara sunt următoarele:

- 1 - extinderea sistemului public centralizat de alimentare cu apă potabilă in zona extinderilor deintravilan;- 2 - realizarea unui sistem public centralizat de canalizare a apelor menajere, cu o staţie deepurare;- 3 - rezolvarea sistemului de depozitare şi de colectare a deşeurilor menajere în sistemcentralizat şi pe principii ecologice;- 4 - extinderea şi modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale;- 5 - reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de distribuţie a energiei electrice, realizareasistemului de alimentare cu gaze naturale;- 6 - extinderea intravilanului cu 121,22 ha din teritoriul administrativ al comunei Curtişoara;

Obiectivul nr. 1 Extinderea sistemului public centralizat de alimentare cu apă potabilă in zonaextinderilor de intravilan

Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel deimpact

Semnificaţia impactului

Aer - îmbunătăţirea calităţii aerului 0 Impact neutru;

Apă - îmbunătătirea calităţii apei desuprafaţă şi a apei subterane;

+2 Impact pozitiv semnificativ asuprapopulaţiei şi a sănătăţii umaneprin asigurarea utilităţilor(calitatea apei potabile).

Sol - îmbunătăţirea calităţii solului; +2 Impact pozitiv semnificativ asuprapopulaţiei şi a sănătăţii umaneprin:- eliminarea deversăriinecontrolate a apelor uzate;- desfiinţarea bazinelor tipabsorbant.



159

Sănătateapopulaţiei

- îmbunătăţirea calităţii vieţii;creşterea confortului populaţiei;

+2 Impact pozitiv semnificativ asuprapopulaţiei şi a sănătăţii umaneprin îmbunătăţirea confortului şiigienei.

Riscuri Naturale - diminuarea/eliminareaefectelor alunecărilor deteren/inundaţii.

0 Impact neutru;

Biodiversitate,patrimoniucultural

- protejarea şi îmbunătăţireacondiţiilor ecosistemelor terestreşi acvatice împotriva degradăriiantropice, fragmentăriihabitatelor şi defrişării;

0 Impact neutru;

Mediul social şieconomic

dezvoltarea sistemului deinfrastructură rutieră;asigurarea utilităţilor;conservarea resurselor;

+1,5 Impact pozitiv datoratposibilităţilor de dezvoltare alecomunei

Total 5

Obiectivul nr. 2 - Realizarea unui sistem public centralizat de canalizare a apelor menajere, cu ostaţie de epurare



Aer - îmbunătăţirea calităţii aerului 0 Impact neutru;

Apă - îmbunătățirea calităţii apei desuprafaţă şi a apei subterane;

+2 Impact pozitiv semnificativ asuprapopulaţiei şi a sănătăţii umaneprin:- eliminarea deversăriinecontrolate a apelor uzate,desfiinţarea bazinelor tipabsorbant;- încadrarea indicatorilor decalitate a apelor epurate evacuatedin staţiile de epurare conformnormativelor în vigoare;Sol - îmbunătăţirea calităţii solului; +2 Impact pozitiv semnificativ asuprapopulaţiei şi a sănătăţii umaneprin:- eliminarea deversăriinecontrolate a apelor uzate;- desfiinţarea bazinelor tipabsorbant.



160



+2 Impact pozitiv semnificativ asuprapopulaţiei şi a sănătăţii umaneprin îmbunătăţirea confortului şiigienei.

Riscuri naturale - diminuarea/eliminareaefectelor alunecărilor deteren/inundaţii.

+1 Impact pozitiv prin colectarea însistem divizor a apelor uzate (seelimină excesul de umiditate însol).



0 Impact neutru


- dezvoltarea sistemului deinfrastructură rutieră;- asigurarea utilităţilor;- conservarea resurselor;

+1 Impact pozitiv datoratposibilităţilor de dezvoltare alecomunei.

Total 8

Obiectivul nr. 3 - Rezolvarea sistemului de depozitare şi colectare a deşeurilor menajere în sistemcentralizat şi pe principii ecologice;



Aer - îmbunătăţirea calităţii aerului +1 Impact pozitiv prin reducereaemisiilor de poluanţi specificidepozitării deşeurilor, odată cuînchiderea depozitelorneconforme de deşeuri şiimplementarea sitemului decolectare selectivă a acestora;

Apă - îmbunătăţirea calităţii apei desuprafaţă ş i a apei subterane;

+ 2 Impact pozitiv semnificativ asuprapopulaţiei şi a sănătăţii umaneprin:- închiderea depozitelor dedeşeuri neconforme;- implementrea unui sistemintegrat de gestionare adeşeurilor.

Sol - îmbunătăţirea calităţii solului; +2



161



+2 Impact pozitiv semnificativ asuprapopulaţiei şi a sănătăţii umaneprin reducerea poluanţilor în sol şiapă.


0 Impact neutru.



0 Impact neutru.



+1 Impact pozitiv prinimplementarea unui sistemintegrat de gestionare adeşeurilor menajere.

Total 8

Obiectivul nr. 4 - Extinderea şi modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale



Aer - îmbunătăţirea calităţii aerului +2 Impact pozitiv semnificativ:- lucrări de modernizare şiasfaltare a drumurilor comunale;- amenajarea spaţiilor verzi şi aaliniamentelor plantate.

Apă - îmbunătăţirea calităţii apei desuprafaţă ş i a apei subterane;

0 Impact neutru.

Sol - îmbunătăţirea calităţii solului; +1 Impact pozitiv prin realizareasistemului de colectare a apelorpluviale.



+1 Impact pozitiv asupra populaţiei şia sănătăţii umane prin asigurareacondiţiilor de trafic, creştereasiguranţei circulaţiei.


0 Impact neutru.



162



+1 Impact pozitiv prin modernizareainfrastructurii de acces spre zonaprotejată.



+2 Impact pozitiv semnificativ prinasigurarea accesului rutier încondiţii de siguranţă.

Total 7

Obiectivul nr. 5 - reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de distribuţie a energieielectrice, realizarea sistemului de alimentare cu gaze naturale;



Aer - îmbunătăţirea calităţii aerului 0 Impact neutru.


0 Impact neutru.

Sol - îmbunătăţirea calităţii solului; +1 Impact pozitiv prin înlocuireatransformatoarelor cu ulei cutransformatoare tip uscat.Sănătatea

populaţiei- îmbunătăţirea calităţii vieţii; creştereaconfortului populaţiei;

0 Impact neutru.

Riscuri naturale - diminuarea/eliminarea efecteloralunecărilor de teren/inundaţii.

0 Impact neutru.


- protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilorecosistemelor terestre şi acvaticeîmpotriva degradării antropice,fragmentării habitatelor şi defrişării;

0 Impact neutru.



+2 Impact pozitiv semnificativprin asigurarea consumatorilorcu utilităţi.

Total 3



163

Obiectivul nr. 6 - Extinderea terenului intravilan prin introducerea suprafeţei de 121,22 ha dinteritoriul administrativ al comunei Curtişoara



Aer - îmbunătăţirea calităţii aerului 0 Impact neutru.


0 Impact neutru.

Sol - îmbunătăţirea calităţii solului; -1 Impact negativ nesemnificativprin :- schimbarea categoriei defolosinţă a terenului;- dezvoltare economică;



0 Impact neutru.


+1 Impact pozitiv prin combatereafenomenelor geomorfologice(alunecări de teren, inundaţii).



0 Impact neutru.



+2 Impact pozitiv semnificativ prindezvoltarea economică viitoare acomunei.

Total 2



164

7.3. Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic General asupra obiectivelor de mediu relevante Evaluareaefectului cumulativ al implementării PUG, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelorde mediu.Efectul cumulativ al implementării PUG Curtişoara, judeţul Olt

Obiective relevante Obiectivulrelevant nr.1

Obiectivulrelevant nr. 2






Total

îmbunătăţireacalităţii aerului

îmbunătăţireacalităţii apelorde suprafaţă şisubterane

îmbunătăţireacalităţii solului

Îmbunătăţireacalităţii vieţii,confortulpopulaţiei

protecţiasănătăţiipopulaţiei

protecţia şiîmbunătăţireacondiţiilorecosistemeloracvatice

Dezvoltareainfrastructuriirutiere şi autilităţilor

Obiectivul nr. 1- extindereasistemului publiccentralizat dealimentare cu apă

0 +2 0 +2 0 0 +1 5

Obiectivul nr. 2– realizarea unuisistem public de canalizarea apelor menajere, cu ostaţie de epurare;

0 +2 +2 +2 +1 0 +1 8

Obiectivul nr. 3– rezolvarea sistemului dedepozitare şi de colectarea deşeurilor menajere însistem centralizat şi peprincipii ecologice;

+1 +2 +2 +2 0 0 +1 8



165

Obiectivul nr. 4- extinderea şimodernizarea reţeleistradale şi asfaltareadrumurilor comunale;

+2 0 +1 +1 0 +1 +2 7

Obiectivul nr. 5– reabilitarea,modernizarea şiextinderea reţeleide distribuţie a energieielectrice, realizareasistemului de alimentarecu gaze naturale;

0 0 +1 0 0 0 +2 3

Obiectivul nr. 6 –extinderea terenuluiintravilan prinintroducerea suprafeţei de121,22 ha

0 0 -1 0 +1 0 +2 2

Total 3 6 5 7 2 1 9



166



166



166



167

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG Curtişoara rezultă un efect pozitivsemnificativ asupra obiectivelor de mediu. Impactul generat de implementarea obiectivelor dinPUG pe termen mediu şi lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politica demediu adoptată pe fiecare factori de mediu.

Analiza rezultatelor evaluării evidenţiază faptul că implementarea PUG-ului va genera un impactpozitiv. Obiectivul de mediu relevant care a înregistrat şi un impact negativ a fost îmbunătăţireacalităţii solului.

Analiza globală a impactului generat de implementarea PUG permite clasificarea obiectivelorrelevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut. Astfel, implementarea PUG va contribui la :limitarea poluării apelor de suprafaţă ş i subterane; îmbunătăţirea calităţii solului.

Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor şi funcţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotrivadegradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării şi protecţia populaţiei prindiminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţiilor.

8. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în contexttransfrontieră

Prin promovarea şi reactualizarea Planului Urbanistic General se urmăreşte îmbunătăţireacondiţiilor de viaţă ale populaţiei din zona administrativ teritorială a comunei Curtişoara.Promovarea obiectivelor cuprinse în Planul Urbanistic General al comunei nu poate generaefecte semnificative asupra mediului în context transfrontier, datorită amplasării teritoriuluicomunei în afara zonelor de graniţă şi a lipsei unor activităţi care ar putea genera un impactsemnificativ asupra mediului.

9. Măsuri propuse pentru a preveni, reduce şi compensa, orice efect advers asupramediului al implementării planului

Propunerile PUG sunt axate pe realizarea unei îmbunătăţiri a vieţii socio-economice a comunei,cu scopul ridicării nivelului de viaţă al locuitorilor şi creşterii economice a comunei Curtişoara.Deşi din analiza evaluării obiectivelor PUG rezultă că obiectivele de mediu vor fi atinse estenecesar să se stabilească măsuri preventive pentru compensarea oricărui efect negativ şi pentruîntărirea efectelor pozitive.

În cazul concret al implementării prevederilor PUG Comuna Curtişoara se recomandăurmătoarele măsuri de compensare a efectelor aplicării obiectivelor propuse.

9.1. Factorul de mediu apa

Planul prevede următoarele măsuri de asigurare a protecţiei surselor de apă:



168

- realizarea unui sistem public centralizat de colectare a apelor uzate menajere;- evitarea deversării în râuri şi pâraie a apelor uzate menajere fără a fi epurate, menţinându-seastfel o calitate corespunzătoare a cursurilor de apă;- renunţarea la exploatarea pânzei de apă freatică şi a izvoarelor în scopuri potabile, în favoareautilizării apei din straturile subterane de mare adâncime.- executarea de lucrări de regularizare a pâraielor torenţiale şi lucrări de combatere a eroziuniisolului.

Prin PUG se propun următoarele măsuri cu privire la alimentarea cu apă potabilă:

• Extinderea sistemului public centralizat de alimentare cu apă, concomitent cu dezvoltareaconstrucțiilor de locuinţe şi dezvoltarea unor centre secundare cu dotări social - culturaladministrative de comerţ şi servicii;• Regimul juridic al terenurilor pe care urmează a se amplasa reţelele de apă aparţin în totalitatedomeniului public al Primăriei Comunei Curtişoara.• Alimentarea cu apă a consumatorilor din noile zone de intravilan se face prin racordarea lasistemul de alimentare cu apă al comunei. Dezvoltarea reţelei de distribuţie se va realiza înconcordanţă cu prevederile planului; astfel va fi racordată la reţeaua de distribuţie apă potabilăîntreaga comună, inclusiv noile propuneri de introducere în intravilan;• Cantitatea de apa potabila livrata cetatenilor comunei Curtisoara este de 64 mi mc.• Reţelele vor fi realizate din conducte de tip PEHD, cu diametre cuprinse între 63 - 75 mm.• Reţeaua de distribuţie a apei potabile este din tuburi de polietilenă de înaltă densitate, echipatăcu vane de aerisire şi golire a reţelei, cişmele şi hidranţi supraterani pentru incendiu exterior;cămine de apometre pentru măsurarea consumului de apă potabilă.• Subtraversările de drumuri se vor face prin protecţia conductelor de polietilenă cu tuburi deoţel, conform prevederilor normelor în vigoare.• În zonele de captare şi de gospodărire a apelor s-au asigurat zonele de protecţie sanitarăimpuse prin HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimeazonelor de protecţie.

Măsuri propuse prin PUG Curtişoara:

- respectarea zonelor de protecţie aferente gospodăriei de apă;- asigurarea unui debit optim continuu de apă, având în vedere variaţiile zilnice şi sezoniere alenecesarului de apă;- împrejmuirea zonelor de protecție sanitară şi întreţinerea acestora pentru a limita accesulpersoanelor neautorizate şi al animalelor;- întreţinerea instalaților de filtrare şi de tratare a apei potabile;- igienizarea şi întreţinerea periodică a bazinelor de depozitare a apei potabile captate din puţurileforate;- procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, în reţeaua de distribuție nu trebuie sădepăşească 5% din totalul probelor recoltate într-un an calendaristic;



169

Măsurile prevăzute prin PUG cu privire la canalizarea şi epurarea apelor uzate Nu exista o reteade canalizare in comuna, toate gospodariile cetatenilor dispunand de "haznale" prevazute cuputuri absorbante. Intrucat panza freatica este situata la adancime mare , nu se pune problemainfestarii panzei freatice din haznale. Acest pericol nu este insa eliminat in totalitate , existandprobabilitatea infestarii in anumite zone a panzei freatice .

Intrucat momentan nu exista fonduri pentru realizarea unei retele de canalizare unitare, cu statieproprie de epurare, in etapa actuala s-a dispus ca toate locuintele noi sa-si construiasca foseseptice vidanjabile din beton armat, urmand ca si la constructiile mai vechi sa se execute aceastalucrare, in primul rand in zonele in care exista posibilitatea poluarii panzei freatice din haznale.


Conform cu „Planul local de Actiune pentru Mediu la nivelul judetului Olt” _ Componenta APA , lapunctul 2.1.21 se prevede : “Realizare retea de canalizare in comunele: Brastavatu, Bobicesti,Curtisoara, Crimpoia, Cilieni, Dobrosloveni, Daneasa Farcasele, Falcoiu, Ganeasa, Iancu Jianu,Ianca, Izvoarele, Izbiceni, Movileni, Maruntei, Orlea, Pirscoveni, Perieti, Rusanesti, Radomiresti,Studina, Tia Mare,Valea Mare, Vadastrita, Vadastra si Verguleasa”.Reţea de conducte pentrupreluarea şi transportul efluentului uzat evacuat, cu construcţiile anexe (cămine);

• Staţii intermediare de pompare a apelor uzate;• Staţia de epurare compusă din treapta mecanică, treapta biologică, gospodărie de nămol;• Colectorul de evacuare a efluentului epurat;• Gura de evacuare a apelor epurate în emisar;• Reţele de canalizare în comuna Curtişoara): se vor executa din ţeava P.V.C.;• Reţele de canalizare montate pe mijlocul străzilor realizate din tuburi P.V.C., S.N.2 cu diametrede 200 - 315 mm (reţea gravitaţională);• Staţii de pompare ape uzate până la amplasamentul staţiei de epurare;• Conducte de refulare a apei uzate din tuburi PEHD, PN 6 cu DN 100-125mm;• Cămine de canalizare.

Staţia de epurare se va amplasa la o distanţă de minim 300m faţă de zonele de locuit, înconformitate cu prevederile Ordinului MS nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi arecomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei. Apa epurată se va descărca în canalele dedesecare şi se va folosi la irigarea terenurilor agricole, în conformitate cu prevederile STAS nr.9450/88 - Apă pentru irigarea culturilor agricole. Nămolul provenit de la staţia de epurare va fistocat în vederea deshidratării pe o platformă amenajată conform legislaţiei de mediu în vigoareşi va fi gestionat conform prevederilor legale.

Măsuri pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane în perioada execuţiei reţelelor



170

de canalizare şi a staţiei de epurare ape menajere:

- instituirea zonelor de protecţie sanitară a apelor de suprafaţă, interzicerea deversărilornecontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe malurileacestora;- realizarea, funcţionarea şi exploatarea la capacitate maximă proiectată a staţiei de epurare aapelor uzate;- implementarea unui sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de canalizare;- deşeurile din construcţii şi demolări (inerte) vor fi depozitate în zone indicate de Primărie;- monitorizarea apelor uzate epurate evacuate din staţia de epurare, astfel încât să se încadrezeîn limitele impuse de legislaţia de mediu în vigoare;

9.2. Factorul de mediu aerul atmosferic

In PUG sunt prevăzute următoarele măsuri ale căror efect ar putea afecta calitatea acestuia.Dezvoltarea urbanistică a comunei impune execuția de lucrări pentru refacerea şi modernizareainfrastructurii rutiere, depozitarea controlată a deșeurilor, dezvoltarea activităţilor economice.Măsuri de compensare:

- în perioada realizării construcţiilor propuse prin PUG, obiectivele vor fi protejate cu plase deprotecţie care să reţină particulele de praf şi să diminueze zgomotul produs de utilajele folosite;- mărirea suprafeţelor din intravilan destinate spaţiilor verzi, ştiut fiind faptul că 1 m liniar despaţiu verde reduce pulberile cu cca 30% şi zgomotul cu 8 -10 dB(A);- depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise, etanşe, conform prevederilor legislative;operatorul de transport va trebui să respecte programul de ridicare şi transport al deşeurilor,atât în timpul iernii, cât şi în timpul verii, pentru a se evita descompunerea deşeurilor şigenerarea de noxe sau mirosuri;- adoptarea sistemelor de încălzire care să contribuie la reducerea emisiilor de gaze arse;folosirea surselor de energie alternativă: eoliană, solară;

Maximele de concentraţie ale poluanţilor vor trebui să se situeze sub CMA prevăzută de Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

9.3. Factorul de mediu Solul

Măsurile prevăzute în PUG pentru diminuarea impactului asupra solului şi subsolului sunt:

- demararea lucrărilor de amenajare şi de stabilizare a malurilor (împăduriri), pentru a reducefenomenul de eroziune;- reabilitarea şi extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, utilizarea îngrăşămintelor naturale,împădurirea terenurilor cu eroziuni pronunţate a solului;- realizarea sistemului de colectare/tratare a apelor uzate pentru diminuarea impactului generatde evacuarea apelor uzate neepurate direct pe sol;



171

- implementarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor, prin înfiinţarea în fiecare sat apunctelor de colectare, dotate cu containere specifice fiecărui tip de deşeu colectat în vedereavalorificării (plastic, metal, hârtie-carton, etc.); serviciul de colectare şi transport se va realizaprintr-un operator de salubritate autorizat; deşeurile menajere vor fi transportate depozitul dedeşeuri conform din localitatea Balteni;

Cele două platforme de deşeuri menajere neconforme din comuna Curtişoara s-au închisconform prevederilor legale, urmându-se o procedură simplificată. Reabilitarea acestora s-arealizat prin compactare, acoperire şi uniformizare a stratului de pământ, iar zonele respectives-au reintrodus în circuitul agricol, fără a se realiza o monitorizare postînchidere a acestora înconformitate cu prevederile Ordinului MMDD nr. 636/2008 pentru completarea OrdinuluiMMGA nr. 1.274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare adeşeurilor respectiv depozitare şi incinerare.

Gestionarea nămolurilor care vor rezulta din exploatarea sistemelor de canalizare şi epurare apeuzate menajere va fi făcută cu respectarea prevederilor Ordinului nr. 344/2004 privind aprobareaNormelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, atunci când se utilizeazănămolurile de epurare în agricultură sau se vor valorifica/elimina prin agenţi economiciautorizaţi.

Gunoiul de grajd şi resturile vegetale: în fiecare gospodărie se va amenaja o platformă pentrucolectarea gunoiului de grajd şi a materialelor refolosibile. Aceste deşeuri urmează a fi utilizate caîngrăşământ natural pentru terenurile agricole, cu obligaţia respectării prevederilor Directivei91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole şi a Codului debune practici agricole, aprobat prin Ordinul nr. 1182/2005.

Cadavrele de animale vor fi depozitate într-o ladă frigorifică şi eliminate de o firmă specializatăautorizată.

9.4. Factorul de mediu biodiversitatea

Implementarea obiectivelor PUG nu va afecta biodiversitatea.

Planul nu presupune modificarea suprafeţei zonelor împădurite, schimbări asupra vârstei,compoziţiei speciilor şi a tipului de pădure. Obiectivele planului nu presupun modificarea/distrugerea populaţiei de plante, pasari, modificarea compoziţiei speciilor (specii locale sauaclimatizate), modificări ale resurselor speciilor de plante cu importanţă economică.

Implementarea PUG propus impune o serie de masuri de protecţie a mediului, respectiv deprotecţie în special a ecosistemelor SPA-urilor şi a speciilor ce ocupa acest habitat, masuri care safie adoptate încă din faza de avizare şi care vor consta în: proiectarea construcţiilor sa va realiza astfel încât impactul produs de constuirea

infrastructurii de acces şi cea utilitara, asupra ecosistemelor sitului, sa fie minim;



172

organizarea de şantier se va realiza în incinta amplasamentului, la distanta de rau şi vaocupa temporar suprafeţele de teren strict necesare, astfel incat prejudiciile adusemediului natural sa fie minime;

nu vor fi amplasate echipamente edilitare generatoare de zgomot (electropompe, etc.)către limita râului;

se va restrictiona amplasarea de reţele aeriene în interiorul siturilor de interes comunitar; traficul şi funcţionarea utilajelor se vor limita la traseele existente şi la un program de

lucru care sa nu creeze disconfort ecosistemelor naturale din zona; nu se vor efectua lucrări speciale de dragare, desecare, sau pentru a crea alte cai de acces

pentru transportul materialelor şi persoanelor, în afara celor proiectate şi aprobate; planificarea adecvata a lucrărilor de construcţii pentru a se evita sau reduce perturbarea

speciilor sau distrugerea cuiburilor şi adăposturilor. În acest sens organizarea lucrărilor deexecuţie se va face în lunile calendaristice în care speciile de animale nu se afla înperioada de reproducere, sau nu sunt în migratie (în speţa pasarile). Acest grafic va aveaca obiectiv reducerea la minim a termenelor de execuţie;

sunt interzise, orice forma de recoltare, capturare, ucidere, distrugere, sau vătămare aexemplarelor aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic, sauorice intervenţie umana care ar putea perturba echilibrul ecologic al biodiversităţii dinzona;

se va realiza un management corespunzător al deşeurilor cu eliminarea periodica, fără afolosi depozite intermediare sau depozitari necontrolate;

După implementarea proiectului, în faza de exploatare se impun de asemenea o serie de masuride protecţie dintre care menţionăm: nu se vor îndepărta specii de flora sau fauna din afara perimetrului construit, chiar daca

se afla in afara siturilor de importanta comunitara. nu se vor instala surse generatoare de lumina puternica în apropierea zonelor de

cuibărit.;

Măsuri de conservare în ecosisteme forestiere

Pentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra pădurilor se impun măsuri deconservare în ecosistemele forestiere, având în vedere rolul benefic al pădurii în protecţiamediului:

- interzicerea tăierii ilegale de arbori;- interzicerea păşunatului im fond forestier;- continuarea executării lucrărilor de amenajare a pădurilor pe grupe de păduri, cu respectareaseveră a amenajamentelor;- extinderea suprafeţelor împădurite, bazate pe studii amănunţite legate de categoria (zona) în



173

- supravegherea turismului necontrolat şi adoptarea turismului ecologic;- eradicarea utilizării fertilizanţilor chimici şi combaterii chimice a dăunătorilor forestieri;- asigurarea pazei permanente a fondului forestier.

9.5. Mediul social şi economic

Măsurile prevăzute în PUG menite să îmbunătăţească standardul de viaţă al locuitorilor

comunei sunt:

•reabilitarea/asfaltarea drumurilor comunale, judeţene (acolo unde este cazul); realizarea detrotuare, piste pentru biciclişti şi drumuri pentru atelaje hipo, de-a lungul principalelor artererutiere, care străbat UAT Curtişoara;

Profilele caracteristice propuse, în conformitate cu STAS 10144/90 şi cu Normele tehnice privindproiectarea şi realizarea străzilor în localitătile rurale sunt reprezentate în planşa de circulaţiiaferentă PUG:

•pentru străzile principale:

parte carosabilă de 5,50 m (2 benzi de circulaţie), acostamente de 0,75m, şanturi de 2,00mpentru scurgerea apelor pluviale; trotuare de minim 1,50m pe ambele părţi;

•pentru străzile secundare:

profilul propus este cel cu 5,50 m parte carosabilă, acostament de 0,75m, şant de 1,00m; trotuarde minim 1,50m, cel puţin pe o parte a străzii.

Şanturile se vor decolmata periodic, asigurându-se scurgerea apelor meteorice. Odată curealizarea noilor legături rutiere - în baza proiectelor tehnice de specialitate - se vor asiguraprospectele străzilor la cca. 13.00 - 14.00m, cu zone de acostament, spaţiu verde de aliniament,cât şi gabaritele necesare şanturilor pentru preluarea apelor meteorice, precum şi razele decurbură la intersecţii pentru toate categoriile de vehicule, inclusiv transport de tonaj mare, şi seva stabili calitatea suprastructurii pentru traficul din zonă, în concordanţă cu normativul pentrulocalităţi rurale.

Zone de protecţie şi siguranţă

•Pentru DJ 546 care traverseaza Comuna Curtisoara de la nord la sud, limita zonei de protecţieeste de 20m din axul drumului, iar zona de sigurantă este de 3,50m de la ultimul elementconstructiv al drumului.

• În conformitate cu art. 47, alineatul 2 din OUG nr. 79/2001: “În vederea fluidizării traficului înafara localităţilor se interzice amplasarea oricăror constructi care generează un trafic



174

suplimentar, la o distanţă mai mică de 50,00m de marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazulautostrăzilor, al drumurilor expres şi al drumurilor naționale europene, respectiv 30,00m pentrucelelalte drumuri de interes naţional şi judeţean”.

Conform OUG nr. 7/2010 privind modificarea OUG nr. 43/1997 privind regimul juridic aldrumurilor, Art. 19 (4): Pentru dezvoltarea capacităţii de circulație a drumurilor publice întraversarea localităţilor rurale, distanţa dintre axul drumului şi gardurile sau construcţiile situatede o parte şi de alta a drumurilor va fi de minimum 26m pentru drumurile naţionale, deminimum 24 m pentru drumurile judeţene şi de minimum 20m pentru drumurile comunale.

• refacerea parapetelor; realizarea de semnalizări rutiere (orizontale şi verticale) pentru toţiparticipanţii la trafic; amenajarea de suprafeţe de parcare şi refugii pentru staţii de transport încomun pe raza localităţilor din Comuna Curtişoara; refacerea marcajelor şi indicatoarelor înzonele în care lipsesc;• dalarea rigolelor de scurgere a apelor pluviale limitrofe căilor de circulaţie, realizarea detrotuare acolo unde este posibil pentru circulaţia pietonilor;• se vor efectua lucrări de consolidare a terenurilor expuse la fenomene de eroziune prinîmpădurirea zonelor expuse;• pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta condiţiile de fundare din studiilegeotehnice şi se va acorda o atenţie deosebită sistematizării verticale;• sistematizarea verticală a terenului astfel încât scurgerea apelor meteorice de pe acoperişuri şide pe terenul amenajat să fie dirijată către un sistem centralizat de canalizare (șanțuri descurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor), fără să fie afectate proprietăţile învecinate;• extinderea reţelelor de medie şi joasă tensiune: înlocuirea conductoarelor izolatoare şi astâlpilor de susţinere, înlocuirea posturilor de transformare 20/0,4kv care prezintă un grad deuzură avansat, introducerea transformatorilor uscaţi, în cazul noilor racorduri pentru realizareasiguranţei în exploatare;• alimentarea cu gaze naturale a comunei Curtişoara:

- Alimentarea cu gaze naturale a comunei Curtişoara poate fi realizata printr-un racord la reţeauade gaze de înaltă presiune DN 600mm şi a unei staţii de predare, care se va amplasa în imediatavecinătate a conductei de transport.

se vor respecta distanţele minime de protecţie sanitară impuse de legislaţia în vigoare;

• menţinerea şi protecţia pădurilor şi plantaţiilor forestiere din extravilan şi intravilan având învedere rolul lor de protecţie;

Realizarea obiectivelor prevăzute în PUG vor avea un impact pozitiv asupra mediului social şieconomic al comunei. Pentru realizarea acestor obiective se va utiliza forţa de muncă disponibilăla nivel local. Prin modernizarea infrastructurii rutiere se vor îmbunătăţi condiţiile de transport şiva creşte gradul de siguranţă al circulaţiei.



175

Consiliul Local va sprijini iniţiativele private la nivel local, în sensul valorificării produselor agricole,dar şi pentru realizarea unor activităţi economice în comună; astfel se vor crea noi locuri demuncă pentru populaţie, se vor colecta taxe la bugetul local şi se va îmbunătăţi nivelul de trai. Înrelansarea dezvoltării localităţilor comunei Curtişoara pot contribui următorii factori:

- Agricultura va continua să asigure un număr important de locuri de muncă.- Prelucrarea produselor agricole, vegetale şi animale, poate fi o activitate creatoare de locuri demuncă. Crearea unei structuri de industrie mică va putea valorifica produsele locale, asigurând şiservicii cu caracter industrial pentru populaţie.- Existenţa pe teritoriul comunei a unor unităţi economice (teren + clădiri) poate avea dreptrezultat reutilizarea/rentabilizarea spaţiilor respective, atât de către întreprinzători particulari,cât şi cu sprijinul colectivităţii locale.- Se recomandă înfiinţarea atelierelor de tâmplărie, reparaţii prestări de servicii (croitorie,cizmărie, etc.).

9.6. Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic

Conform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2010, pe teritoriul administrativ al

comunei Curtişoara sunt urmatoarele monumente istorice sau arhitectonice.

OT-II-a-B-08867Schitul "Intâmpinarea MaiciiDomnului"

sat Dobrotinet ,com.Curtisoara

1647

OT-II-m-B-08867.01Biserica "Adormirea MaiciiDomnului"

sat Dobrotinet ,com.Curtisoara

1647

OT-II-m-B-08867.02 Chiliisat Dobrotinet ,com.Curtisoara

1647

OT-II-m-B-08868 Conacsat Dobrotinet ,com.Curtisoara

sf. sec.XIX

Măsuri suplimentare pentru valorificarea patrimoniului cultural local:

- intervenţiile pentru repararea monumentelor se vor face numai după aprobarea DirecţieiJudeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu şi consultarea specialiştilor pentru a nu se



176

compromite valoarea istorică şi arhitecturală;- elaborarea unor cerinţe minime pentru aspectul arhitectural al construcţiilor individuale, celpuţin în zonele adiacente monumentelor, pentru a pune în evidenţă valoarea acestora;- conştientizarea în rândul populaţiei a valorii obiectivelor de patrimoniu, necesitatea păstrăriinealterate a stării fizice a monumentelor;

10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi descrierea modului încare s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultăţi întâmpinate în prelucrarea informaţiilorcerute

Raportul de evaluare de mediu s-a întocmit cu respectarea prevederilor HG nr. 1076/2004privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Structura raportului respectă ghidul metodologic prezentat în manualul "Aplicarea procedurii derealizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe" editat de M.M.G.A., A. N. P. M.

Scopul prezentului Raport de Mediu, conform H.G. 1076/2004 este de a identifica, descrie şievalua efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării planului propus, alternativelesale raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă.

In tabelul de mai jos se prezintă analiza alternativelor şi criteriile care au determinat alegereaalternativei nr. 1 (propusă).



177

Factor/ aspect demediu

Alternativa 0 Alternativa 1 ( propusă) Criterii care au determinat alegerea Alternativei 1(propusă)

Apa Nu au fost stabilite sistemede captare/epurare apeuzate menajere

Realizarea sistemului public de alimentare cuapă şi canalizare, cu o staţie de epurare; înextravilan, cu evacuarea apelor epurateîntr-un canal de desecare. Amplasarea staţieide epurare se va face cu respectareadistanţei minime de 300m, faţă deconstrucţiile existente şi de cele ce se vorpropune a se realiza în zonă; apele epuratese vor refula în receptor natural, prinintermediul staţiei de pompare.

Criteriile de alegere a alternativei au fost:- realizarea sistemului de captare/epurare ape uzatemenajere va genera un impact pozitiv asupra calităţiifactorilor de mediu;- realizarea de branşamente individuale la reţeauade canalizare este o soluţie economică suportabilă depopulaţie;

Depozitareadeşeurilor

Nu au fost stabilitealternative de colectare adeşeurilor;

Alternativa prevede înfiinţarea punctelor decolectare selectivă a deşeurilor în fiecare sat.Deşeurile colectate se vor transporta ladepozitul ecologic din localitatea Muchea,conform prevederilor PJGD Olt;

Alternativa propusă este în conformitate cu Strategianaţională privind reducerea cantităţii de deşeuribiodegradabile depozitate, care face parte integrantădin Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor.

Infrastructura rutieră Utilizarea infrastructuriirutiere în starea actuală;Nu există alternativă.

Modernizarea drumurilor comunale,judeţene existente.

Dezvoltarea accesibilităţii, continuarea extinderii şimodernizării sistemului rutier, crearea unui sistemmultimodal de transporturi sunt obiective specifice dedezvoltare regională, care decurg din obiectivulgeneral al Strategiei de Dezvoltare Regională alRegiunii 4 Sud - Vest pentru perioada 2007 - 2013.



178

Zonificareafuncţională

Menţinerea actuală asuprafeţei intravilanului.

Creşterea suprafeţei intravilanului existentcu 19,36ha.

Prin zonare se permite dezvolatrea durabilă alocalităţilor prin stabilirea funcţiunilor, separareazonelor de locuit de celelalte activităţi.

Lipsa zonelor deprotecţie aobiectivelor deinteres local şinaţional

Nu există alternativă. - Instituirea zonelor de protecţie.- Măsuri şi reguli privind construirea înzonele de protecţie.

Alternativa propusă corespunde cu prevederilelegislaţiei în domeniu referitoare la protejareapatrimoniului cultural, istoric, natural şi conservareasa.

11. Descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului

Prin monitorizarea mediului, în sensul definiţiei din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, se înţelege supravegherea, prognozarea,avertizarea şi intervenţia în vederea evaluării sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu, în scopul cunoaşterii stăriide calitate şi a semnificaţiei ecologice a acestora, a evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale schimbărilor produse, urmate de măsurile care se impun.

Frecvenţa şi modul de realizare a monitorizării efectelor semnificative ale implementării PUG vor fi stabilite prin acte de reglementare emise deautoritatea competenta pentru protecţia mediului, APM Olt, S.G.A. Olt şi altor autorităţi în fazele de avizare ale proiectelor tehnice pentru autorizarealucrărilor de construcţie ce se vor executa ulterior.

La nivelul comunei se propune următorul program de monitorizare, defalcat pe domeniile specifice efectelor semnificative.

Măsuri pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării PUG Comuna Curtişoara asupra factorilor de mediu

Obiectiv de mediurelevant

Indicatori Frecvenţamonitorizării

Autoritatearesponsabilă

Prevederi legislative



179

Protecţia calităţii aerului Poluanţi atmosfericispecifici: pulberi, noxe,miros

Anual În cazul unorreclamaţii

Primăria CurtişoaraAPM OltAgenţii economici

- Legea nr. 104/2011 privind calitatea aceruluiînconjurător;- Ordinul MAPM Mnr. 462/1993 pentru aprobareacondiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şiNormelor metodologice privind determinareaemisiilor de poluanţi atmosferici produşi de sursestaţionare;

Protecţia calităţii apei desuprafaţă şi subterane

Parametrii de calitate aapelor uzate evacuate

Se va respectafrecvenţa impusăprin Autorizaţiile degospodărire a apelor

Primăria CurtişoaraSGA Olt, DSP Olt

- HG nr. 188/2002 completata prin HG nr.325/2005 (NTPA 001/2005);- Legea nr. 311/2004 privind calitatea apei potabile,cu modificările şi completările ulterioare;- HG nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor desupraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare acalităţii apei potabile;

Protecţia solului Parametrii de calitate aisolului

Anual Primăria CurtişoaraAPM Olt

Ordin MAPM nr. 756/1997 pentru aprobareaReglementării poluării solului;

Gestionarea deşeurilor Cantitatea de deşeuricolectate şi predate

Lunar Primăria CurtişoaraOperator salubritate

-HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiuniideşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzânddeşeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cumodificările şi completările ulterioare;- Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor;

Protecţia populaţieipentru diminuarea /eliminarea efecteloralunecărilor de teren

Suprafaţa de terenstabilizat

Anual Primăria Curtişoara -



180

Zonificarea teritorială - Numărul de certificatede urbanism acordate;

- Numărul autorizaţiilorde construire eliberate;

Anual Primăria CurtişoaraInspectoratul de Statîn Construcţii;

Conform prevederilor legislative specifice

Spaţii verzi Suprafaţa efectivă despaţii verzi este de116622 mpEste necesataidentificarea uneisuprafete de 3000 mppentru indeplinirea tinteide 26 mp / locuitor

Anual Primăria Curtişoara Conform prevederilor Legii nr. 24/2007 republicatăeste necesar intocmirea - Registrul naţional alspaţiilor verzi.



181

12. Rezumat fără caracter tehnic

Raportul de mediu pentru P.U.G. Comuna Curtişoara a fost realizat conform prevederilor

HG nr. 1076/2004 care transpune Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare aevaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Comuna Curtişoara este situată la cca 4 km de Municipiul Olt şi este alcătuită din localităţile:satul Proaspeți, Linia din Vale, Curtișoara, Dobrotinet, Pietrișu, Raitiu, reşedinţa de comună; satulCurtișoara.







CurtisoaraRaitiu

DobrotinetPietrisu


188,2023,8461,0242,7559,7570,80

24,530,311,82

10,0777,217,28

212,7324,1562,8552,82

136,9678,08

TOTAL 446,37 ha 121,22 567,59

Suprafaţa totală propusă pentru extinderea intravilanului comunei se estimează la 121,22 ha.

Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentruComuna Curtişoara, judeţul Olt, pe baza analizei pluricriteriale a situaţiei existente. Se propuneconturarea unor direcţii de dezvoltare în politica de construire şi de amenajare a teritoriuluicomunei, pe o perioada de 5 - 10 ani, axată pe delimitarea intravilanului, organizarea zonelorfuncţional, potenţialul uman şi resursele de muncă, populaţia şi aspectele sociale, fondulconstruit, organizarea circulaţiei, echiparea edilitară şi conservarea mediului.

In PUG se propun pentru următorii ani numeroase obiective care vizează organizarea urbanistică,dezvoltarea activităţilor, alimentarea cu energie electrică, infrastructura :

- extinderea intravilanului comunei Curtişoara cu 122,22 ha;- extinderea sistemului public centralizat de alimentare cu apă potabilă şi asigurarea debitului deapă necesar pentru toate localităţile;



182

- realizarea unui sistem public centralizat de canalizare a apelor menajere, cu o staţie de epurare;- rezolvarea urgentă a evacuării apelor pluviale, evitându-se eroziunea solului;- reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de distribuţie a energiei electrice, realizareasistemului de alimentare cu gaze naturale;- extinderea şi modernizarea reţelei stradale şi asfaltarea drumurilor comunale, reabilitareapodeţelor existente;- revitalizarea spaţiilor care sunt în conservare şi folosirea optimă a terenurilor destinatedezvoltării activităţilor agricole;- reabilitarea şi extinderea spaţiilor verzi, agrement, sport şi recreere;- rezolvarea sistemului de depozitare şi de colectare a deşeurilor menajere în sistem centralizat şipe principii ecologice;- identificarea unei suprafete de 3000 mp si transformarea ei in spatiu verde.

Zonele propuse pentru introducerea în intravilan sunt proprietatea Consiliului Local Curtişoara şiau ca destinaţie construirea de locuinţe, spaţii verzi amenajate, sport şi agrement, etc.

• Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare este alcatuita din:

- locuinţe existente în tesut tradiţional, pe zone deja constituite;- locuinţe situate în noile extinderi ale intravilanului, după cum urmează:

Terenuri propuse pentru locuinţe individuale cu P, P+2:





CurtisoaraRaitiu

DobrotinetPietrisu


188,2023,8461,0242,7559,7570,80

24,530,311,82

10,0777,217,28

212,7324,1562,8552,82

136,9678,08

TOTAL 446,37 ha 121,22 567,59

Noile extinderi ale intravilanului solicitate pentru locuinţe nu au dus la o creştere a zonei cuaceasta destinaţie, deoarece s-a mărit zona de instituţii publice şi servicii (care are şi o pondereimportantă de locuinte).

• Zona activităţilor productive Prin dezvoltarea activităţilor productive şi în special a celornepoluante, se urmăreşte pe de-o parte, dezvoltarea sectorului productiv şi îmbunătăţireaperformanţei agriculturii, cât şi posibilitatea atragerii unor noi investitori în localitate şi creeareaunor noi locuri de muncă. Se urmareste diversificarea activităţilor economice care să valorificeprinicpalele atuuri ale localităţii şi anume: o locaţie şi o accesibilitate foarte bună şi potenţialulagricol oferit de suprafaţa mare de terenuri arabile, de existenţa unei infrastructuri de irigaţii şi



183

desecări. Localitatea ar putea să devină un important centru de colectare, prelucrare, depozitareşi distribuţie a produselor agricole. Astfel, în zona satelor sunt propuse a se dezvolta serviciilepentru agricultură, depozitare, prelucrare şi ambalare a produselor agricole. În zona de sud asatului Valea Cânepii, pe partea dreapta pe direcţia de mers a drumului judetean DJ 546 Slatina -Verguleasa este propusă realizarea unei zone pentru unităţi industriale, agrozootehnice şi servicii,cu spaţiile verzi aferente.• Zona instituţiilor şi serviciilor de interes public, cuprinde atât instituţiile şi serviciile publiceexistente, cât şi activitati comerciale, servicii, locuinţe, mică produce manufacturieră nepoluantă.Zona se caracterizează printr-o mare mixitate funcţională, axată pe acceptarea diferitelorfuncţiuni de interes public şi general, a diverselor categorii de activităţi comerciale, servicii şimică produce, cât şi a locuinţelor. Constituirea întregii zone se va realiza în timp, etapizat şiprioritizat în funcţie de necesităţiile, priorităţile, fondurile şi dorinţele locuitorilor comuneiCurtişoara.• Căile de comunicaţie şi transport (rutiere, pietonale şi construcţii aferente) si se constată ocrestere a suprafeţei ocupate de căile de comunicaţie în situaţia propusă faţă de situaţiaexistentă Acest lucru se explica prin faptul că suprafaţa intravilanului propus (567,59) faţă desuprafaţa intravilanului existent (446,37 ha) este în crestere. Totuşi, calitatea deservirii cu căi decomunicaţie creşte, printr-un procent mărit.• Zona spaţiilor verzi, de sport, agrement şi protecţie ocupă suprafaţă de 116622 mp, fiindreprezentată de zone plantate pentru protecţia sanitară a locuinţelor faţă de cimitire (perimetral50m lăţime) .

Bilanţul real al suprafetelor amenajate ca spaţii verzi

Zona ocupata de terenul de sport 11200 mp

Grădina de Vară (Parcul cu nuci)- 7057 mp

Aliniamentul Stradal – 42 000 mp

Suprafață spațiu verde pentru Scoala, Camin Cultural, Dispensar, Casa Redon, Primarie împreunăavand – 30400 mp

Zona de protective pentru cele 4 cimitire 25965 mp

Conform OUG nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privindprotecţia mediului, autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan osuprafaţă de spaţiu verde de minim 26 m2/ locuitor, până la data de 31.12.2013. Având în vederecă prin PUG se va amenaja o suprafaţă de spaţiu verde totală de 3000 mp, şi ţinând cont defaptul că populaţia comunei Curtişoara este de 4568 locuitori, rezultă că fiecărui locuitor îi vareveni o suprafaţă de spaţiu verde de 25,53m2.

• Zona aferentă construcţiilor tehnico-edilitare şi destinaţie specială ocupă o suprafaţă ce



184

reprezintă staţie de tratare apă si statie de epurare în partea de sud-est a satului Curtişoara;

• Zona de gospodărie comunală ocupă 25965 mp;

S-au stabilit măsuri de contracarare/minimizare pentru orice efect negativ generat deimplementarea obiectivelor planului.

Evidenţierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentruadministraţia publică locală în alegerea priorităţilor în dezvoltarea urbanistică a comunei.

Evaluarea a presupus mai multe etape:

- analiza stării actuale a mediului în urma căruia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante;- evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea obiectivelor;- s-au analizat variantele posibile, inclusiv varinata 0; concluzia a fost că varianta definitivăîmbină armonios cele 3 elemente ale dezvoltării durabile: mediu, economia şi mediul social.

Principalele rezultate pe care le pune în evident evaluarea efectelor potenţiale cumulate aleplanului asupra fiecărui factor/aspect de mediu sunt următoarele:

Apa - principalele forme de impact sunt asociate asigurării alimentării cu apă şi a canalizării înperimetrele locuite, epurării apelor uzate menajere şi protejării calităţii apelor de suprafaţă şi aapei freatice. Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra calităţii apeiapreciat ca fiind pozitiv.

Aerul - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, îmbunătăţ irii infrastructurii detransport, promovării industriei nepoluante, iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite.Implementarea planului va determina un impact cumulat asupra calităţii aerului în zonelelimitrofe actualelor căi de circulaţie şi zone locuite apreciat ca fiind pozitiv.

Solul - principalele forme de impact sunt asociate eliminării actualelor surse de poluare prinmodernizarea căilor de circulaţie, gestiunea deşeurilor, realizarea sistemului centralizat decolectare a apelor uzate menajere, stabilirea zonelor de protecţie, aliniament şi retrageri,restricţii şi interdicţii de construire. Implementarea planului în condiţiile protecţiei mediului vadetermina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Zgomot şi vibraţii - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, îmbunătăţiriiinfrastructurii de transport, iar pe de altă parte, dezvoltării zonelor locuite. Implementareaplanului va determina un impact cumulat asupra nivelului de zgomot şi vubraţii în ariile limitrofeactualelor căi de circulaţie şi zone locuite apreciat ca fiind pozitiv.

Biodiversitatea (flora şi fauna) - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte,creşterii şi reorganizării spaţiilor plantate, iar pe de altă parte, modificării utilizării unor terenuri



185

agricole. Implementarea planului va determina un impact neutru asupra faunei mici adaptateterenurilor agricole.

Populaţia şi sănătatea umană - principalele forme de impact sunt asociate funcţionalităţiizonelor urbane, asigurării utilităţilor şi eliminării unor surse importante de poluare.Implementarea planului în condiţiile protecţiei mediului va determina un impact cumulat apreciatca fiind pozitiv semnificativ.

Mediul social şi economic - principalele forme de impact sunt asociate creării condiţiilor pentrudezvoltarea mediului economic şi social, pentru atragerea unor investiţii majore, în conformitatecu strategia de dezvoltare a comunei Curtişoara. Implementarea planului în condiţiile protecţieimediului va determina un impact cumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Mediul urban, infrastructura rutieră - principalele forme de impact sunt asociate creşterii graduluide complexitate, coerenţă şi flexibilitate a zonificării funcţional, adaptării infrastructurii rutiere lacerinţele de dezvoltare ale localităţii, cu efecte benefice pe termen lung în dezvoltareacomunităţii. Implementarea planului în condiţiile protecţiei mediului va determina un impactcumulat apreciat ca fiind pozitiv semnificativ.

Peisajul - principalele forme de impact sunt asociate, pe de o parte, prevederilor referitoare laspaţiile plantate şi la reglementările de construire, iar pe de altă parte, modificării utilizării unorterenuri agricole. Ca urmare a extinderii spaţiilor plantate şi reglementărilor de construire careasigură un peisaj armonios, cu impact vizual plăcut, impactul se apreciază ca fiind pozitivsemnificativ.

In urma evaluării de mediu pentru PUG Curtişoara s-a constatat că efectele positive asupramediului şi a sănătăţii populaţiei sunt numeroase şi nu au fost identificate aspect negative.

Aspectele pozitive rezultate în urma implementarii PUG sunt numeroase şi vor avea efectepozitive asupra populaţiei, în special asupra stării de sănătate a cetăţenilor prin:

- Realizarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, va îmbunătăţi starea deigienă a locuitorilor;- Realizarea şi extinderea spaţiilor verzi şi a perdelelor de protecţie, crearea de noi spaţii deagrement vor spori confortul locuitorilor;- Imbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor prin măsurile propuse în PUG vor ducela creşterea gradului de salubritate a comunei;- Extinderea intravilanului şi construcţia de noi locuinţe vor duce la mărirea spaţiului de locuit pecap de locuitor.- Creşterea suprafeţei spaţiilor verzi va avea efect pozitiv asupra populaţiei, va oferi noi spaţii deviaţă pentru specii de plante şi animale.- În situaţia implementării PUG calitatea solului se va îmbunătăţi, vor scadea riscurile dealunecări de tren prin inierbări şi împăduriri, eroziunea datorată vântului prin plantarea



186

perdelelor de protecţie, eroziunea provocată de inundaţii prin indiguiri, şi alte măsuri prezentateîn PUG şi în Raportul de mediu;- Recuperarea terenurilor degradate prin alunecări şi eroziuni torenţiale prin consolidări, plantaţii,inierbare şi alte lucrări de combatere a eroziunii.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu şi pe performanţă- se asigură controlul implementării şi eficacităţii măsurilor prevăzute în PUG, care să producăefecte pozitive asupra mediului.

Monitorizarea implementării PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

Concluzii

• Implementarea PUG Curtişoara va avea un efect pozitiv asupra mediului şi va contribui ladezvoltarea durabilă a localităţii Curtişoara pe termen mediu şi lung;• Obiectivele PUG-ului au rolul de a îmbunătăţi calitatea factorilor de mediu şi starea de sănătatea populaţiei;• Măsurile propuse în Raportul de mediu au ca scop reducerea la minim a efectelor realizării PUGasupra factorilor de mediu;• Pentru realizarea noilor investiţii cu potenţial impact asupra mediului, înainte de începereaconstrucţiilor se va solicita autorităţii competente pentru protecţia mediului emitereaavizului/acordului de mediu.• Implementarea PUG Curtişoara nu va afecta semnificativ biodiversitatea zonei.

Glosar de termeni (conform HG nr. 1076/2004, Ordin nr. 756/1997)

•Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicităpotrivit compeţentelor legale să execute controlul reglementărilor în vigoare privind protecţiaaerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre.

• Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către autoritateacompetentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţiamediului în planul sau în programul supus adoptării;• Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a autorităţilorpublice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în considerare araportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi asigurareainformării asupra deciziei luate;• Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosferă a poluanţilor proveniţi din surse staţionaresau mobile.• Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apeloruzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice şibacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuricontaminate:



187

• Folosinţa sensibilă şi mai pu ă n sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor, care implică oanumită calitate a solurilor, caracterizat printr-un nivel maxim acceptat al poluanţilor.• Impact de mediu :- modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice şi structurale aleelementelor şi factorilor de mediu naturali;- diminuarea diversităţii biologice; modificarea negativă considerabilă a productivităţiiecosistemelor naturale şi antropizate;- deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calităţii vieţii sau deteriorareastructurilor antropizate, cauzată, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a solului;- supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorialănecorespunzătoare a acestora;- un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestareîn viitor, considerata inacceptabilă de către autorităţile competente.• Plan de acţiune - reprezintă planul realizat de autoritatea competentă cu scopul de a controlaproblema analizată şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.• Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de ComunitateaEuropeană, ca şi orice modificări ale acestora, care:- se elaborează şi/sau se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori caresunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativă, de cătreParlament sau Guvern;- sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;• Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile dealertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definescnivelul poluării la care autorităţile competente consideră ca un amplasament poate avea unimpact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a măsurilor dereducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări.• Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de intervenţieprevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.• Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifică, descrie şievaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi alternativele lorraţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă.• Titularul planului sau programului - orice autoritate publică, precum şi orice persoană fizică saujuridică care promovează un plan sau un program.• Zgomotul ambiental - este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane, cum ar fitraficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;

Bibliografie

• Starea mediului judeţul Olt;• BirdLife International, 2004, Birds in the European Union: a status assesment. Wagwninen, TheNetherlands: BirdLife International;• BirdLife International, 2007, BirdLife Species Factsheets - www.birdlife.org;



188

• Boşcaiu N, Coldea Gh., Horeanu Cl., 1994. Lista roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate,vulnerabile şi rare din flora Romaniei, Ocrotirea Naturii mediului înconjurător, Bucureşti, 38 (1):• Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Ed. Ceres,Bucureşti 4- Ciochia, V. 1984.• Dinamica si migratia pasărilor. Edit. Ştiinţifica si Enciclopedica, Bucureşti, p. 35-39.Cogalniceanu, D. 1999.• Managementul Capitalului Natural. Universitatea Bucureşti, p. 1-6. ± Coldea G. (ed..),1997,• Les associations végétales de Roumanie. Tome I Les associations herbaceés naturelles, Ed. PresaUniversitară, Cluj -Napoca. Coldea, G, 1991, Prodrome des associations végétales des Carpatesdu sud-vest (Carpates Roumanies). Doc. Phytosociol, 13: 317-539, Camerino.• Desholm, M., Fox, A., D., Beasley, P., D., L., Kahlert, J. 2006. Remote techniques for countingand estimating the number of bird-wind turbine collisions at sea: a review. BOU, Ibis 148, Oxford,p. 76-89.• Desholm, M., Kahlert, J. 2005. Avian collision risk at an offshore wind farm.• Biology Letters 1 (Published on-line: doi:10.1098/rsbl.2005.0336), p. 296-298.• Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994. Plante rare, periclitate şi endemice în flora României -lista roşie, Bucureşti, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Lucrările Grădinii Botanice, Bucureşti,1993-1994: 173-197.• Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A., 2005. Habitateledin România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti, 496 pp.• Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A., 2005. Habitateledin România, Modificări conform amendamentelor propuse de România şi Bulgaria la DirectivaHabitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.• Drewit, A., L., Langston, Rowena, H., W. 2006. Assessing the impacts of wind farms on birds.BOU, Ibis 148, Oxford, p. 29-42.• Dumitriu, Camelia. 2003. Management si marketing ecologic. ETP Tehnopress, Iasi, p. 35-37• Elzinga C.L., Salzer D.W., Willoughby J.W. & Gibbs J.P, 2001, Monitoring plant and animalpopulations, Blackwell Science.• Munteanu, D (ed), 2002, Atlasul păsărilor clocitoare din Romănia Publ. Soc. OrnitologicăRomănă Nr. 16, Cluj Napoca.• Munteanu, D. (coordonator) 2004. Ariile de importanta faunistica din Romania - Documentatii,Societatea Ornitologica Romana, Edit. Alma Mater, Cluj Napoca, pp. 307.• Puscaru E., 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populară Română. Studiu geobotanic siagroproductiv, Ed. Academiei Române, Bucuresti.• Rauta C, 1978, Poluarea si Protectia Mediului, Ed. Stiintifica si Enciclopedica.• I Rojanschi V. & al, 2002, Protecţia si Ingineria Mediului, Ed. Economica 2002.• Săvulescu T. (red.), 1952-1976, Flora României, vol I-XIII, Ed. Academiei Române,Bucureşti.• Tumanov S., 1989, Calitatea aerului, Ed. Tehnica.• Visan S. & al, 2000, Mediul Inconjurator. Poluare si Protecţie, Ed. Economica.• Vladimir Rojanschi & al, 2004, Evaluarea Impactului Ecologic si Auditul de Mediu, Ed. ASE



189

Bucuresti.• Voicu V., Realizari recente in Combaterea Poluarii Atmosferei.• Elaborare PATJ Olt faza studii economice realizat de SC Halcrow Romania SRL.• Studiu geotehnic, realizat de SC SOLTEST SRL, realizat in 2010.• I. Sircu - Geografia fizică a R.S.R., Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971;• Al. Roşu - Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1973;• Al. Roşu, I. Ungureanu - Geografia mediului înconjurător, Editura didactică şi pedagogică,Bucureşti, 1977;• S. Mănescu, M. Cucu, M. L. Diaconescu - Chimia sanitară a mediului, Editura Medicală, Bucureşti,1978;• I. Bica - Elemente de impact asupra mediului, Editura MATRIXROM, Bucureşti 2000.• Grigore P. şi colaboratorii - Enciclopedia Geografică a României, Editura Ştiinţifică şiEnciclopedică, Bucureşti, 1982);• Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Universitatea de Stiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară,Bucureşti, Facultatea de Imbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului - Influenţa poluanţilor dingospodăriile individual asupra calităţii apei de alimentare din zonele rurale;• Ministerul Sănătăţii, Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Secţia Medicina Mediului - Studiude impact asupra sănătăţii populaţiei pentru staţii de epurare ape uzate de tip RESETILOVS,Letonia, Bucureşti 2004.



190



191

Date post:	31-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	20 times
Download:	0 times

RAPORT DE MEDIU PUG Comuna Curtişoara, Judeţul Oltapmot-old.anpm.ro/upload/125593_Raport de mediu...

Documents