RAPORT DE MEDIU PENTRU PLAN URBANISTIC GENERALarpmbc.anpm.ro/upload/42707_RAPORT DE MEDIU PUG...

Proiect

Nr.12

Anul. 2011

SC MEDIU RESEARCH SRL

Inscr. Registru Unic: - 17.11.2009 - RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 1 -

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLAN URBANISTIC GENERAL

- COMUNA PASTRAVENI, JUDEŢUL NEAMŢ -

ÎNTOCMIT Dr. Biolog GUŞĂ DELIA NICOLETA Expert evaluator/auditor de mediu

Drd. Maftei Daniel

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 2 -

Contents

DENUMIRE PROIECT .................................................................................................. 6

TITLUL PROIECTULUI ................................................................................................ 6

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU: .................................................. 6

INTRODUCERE ............................................................................................................. 6

INFORMATII DESPRE DOCUMENTE/REGLEMENTARI EXISTENTE PRIVIND

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI PASTRAVENI, JUDETUL NEAMT

..................................................................................................................................... 7

I. CONŢINUTUL PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI PASTRAVENI

JUDETUL NEAMT ............................................................................................................ 8

FUNDAMENTAREA PROIECTULUI - OPORTUNITATE ........................................ 8

RELAŢIA PUG CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME ............................................... 9

Evoluţie posibilă, priorităţi .......................................................................................... 9

AMENAJAREA TERITORIALA A COMUNEI PASTRAVENI SI RELATIILE DE

CONEXIUNE ZONALE ............................................................................................... 10

Intravilan existent. Zone functionale. Bilant teritorial .............................................. 10

Zone cu riscuri naturale ............................................................................................. 21

Disfuncţionalităţi (la nivelul teritoriului şi localităţii) .............................................. 21

II. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI ......................... 22

DESCRIEREA ZONEI DE AMPLASAMENT AL COMUNEI PASTRAVENI........ 22

Incadrarea in teritoriul judetului ................................................................................ 22

Istoricul comunei Pastraveni ..................................................................................... 22

Atestare documentara si scurt istoric al fiecarei localitatiError! Bookmark not defined.

RELIEFUL SI CARACTERISTICILE GEOTEHNICE ALE AMPLASAMENTULUI25

Clima ......................................................................................................................... 27

Regimul termic .......................................................... Error! Bookmark not defined.

Regimul pluviometric ................................................ Error! Bookmark not defined.

Regimul eolian .......................................................... Error! Bookmark not defined.

Aer si zgomot ............................................................................................................ 29

Resurse de apa ........................................................................................................... 29

Calitatea apelor .......................................................................................................... 30

Solurile ...................................................................................................................... 30

Flora, fauna si arii naturale cu regim special ............................................................ 31

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 3 -

Spatii verzi si zone de agrement ................................................................................ 32

Monumente istorice, arhitectonice si de arta ............................................................. 32

Evoluţia populatiei .................................................................................................... 34

Ponderea cea mai mare a populaţiei lucrează în activităţi de agricultură, păstorit ....... 35

Economia ................................................................................................................... 35

Agricultura ................................................................................................................ 35

Industrie, servicii, comert, turism .............................................................................. 37

Comert ....................................................................... Error! Bookmark not defined.

Serviciile sanitare ..................................................... Error! Bookmark not defined.

Servicii juridic-administrative ................................... Error! Bookmark not defined.

Unitati de invatamant ................................................ Error! Bookmark not defined.

Cai de comunicatie .................................................................................................... 44

I II. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE –

IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DIN PUG ASUPRA MEDIULUI ................................ 46

CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APĂ ...................................... 46

Alimentarea cu apa .................................................................................................... 46

Apele de suprafaţă ..................................................................................................... 46

PREVEDERILE PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI PASTRAVENI

ÎN PRIVINŢA ALIMENTARII CU APĂ POTABILA ........................................... 48

Managementul apelor uzate ...................................................................................... 48

PREDEVEDERILE PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI

PASTRAVENI ÎN PRIVINŢA MANAGEMENTULUI APEI UZATE ...................... 49

Prognozarea impactului ............................................................................................. 49

CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU AER ...................................... 50

Date privind clima şi topoclima ................................................................................ 50

Surse şi poluanţi generaţi .......................................................................................... 51

Prognozarea poluarii aerului ..................................................................................... 52

CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU SOL ...................................... 53

Conditii pedogeografice locale .................................................................................. 53

Surse de poluare a solurilor ....................................................................................... 53

PREDEVERILE PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI PASTRAVENI,

JUDEŢUL NEAMŢ ÎN PRIVINŢA PROTECŢIEI SOLULUI ................................... 55

Prognozarea poluării solului...................................................................................... 55

IV. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU IMPLEMENTAREA PUG . 56

ALIMENTARE CU APA ............................................................................................. 57

CANALIZARE ............................................................................................................. 58

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 4 -

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ .......................................................... 58

ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ .............................................................. 58

GESTIUNEA DESEURILOR ....................................................................................... 59

POTENTIAL TURISTIC AL ZONEI ........................................................................... 59

PROTECŢIA MEDIULUI ............................................................................................ 61

V. OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE PENTRU P.U.G. PASTRAVENI ....... 63

Obiectivele strategice privind protecţia mediului relevante pentru P.U.G. Pastraveni sunt:

....................................................................................................................................... 63

Obiectivele prioritare generale relevante pentru P.U.G. Pastraveni privind protecţia mediului

la nivel naţional sunt: .................................................................................................... 63

Obiectivele de mediu stabilite la nivel judeţean relevante pentru P.U.G. Pastraveni sunt:

....................................................................................................................................... 64

Dintre obiectivele de mediu cuprinse în PATJ au fost identificate ca relevante pentru

implementarea P.U.G. Pastraveni următoarele: ............................................................ 64

Obiective generale cuprinse în Planul Local de Acţiune pentru Mediu relevante pentru Planul

Urbanistic General Pastraveni : .................................................................................... 65

Obiective specifice cuprinse în PLAM-ul judeţului Neamt relevante pentru P.U.G. Pastraveni,

pe domenii: .................................................................................................................... 65

a. protecţia atmosferei ............................................................................................... 65

b. managementul resurselor de apa ........................................................................... 66

c. managementul deşeurilor: ..................................................................................... 67

d. protecţia naturii: .................................................................................................... 67

e. reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor ......................................... 68

f. urbanism, dezvoltare rurala şi protecţia împotriva zgomotului ............................. 68

g. educaţie ecologica ................................................................................................. 69

VI. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CAZUL

IMPLEMENTĂRII P.U.G. PASTRAVENI ..................................................................... 70

PROTECŢIA PĂDURILOR ŞI A ALTOR FORME DE VEGETAŢIE ...................... 70

PROTECŢIA POPULAŢIEI ŞI SĂNĂTATEA UMANĂ ........................................... 70

PROTECŢIA SOLULUI ............................................................................................... 71

PROTECŢIA APELOR ................................................................................................ 73

GESTIONAREA DESEURILOR ................................................................................. 75

PROTECŢIA CALITĂŢII AERULUI .......................................................................... 77

PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ....................................................................... 77

PROTEJAREA VALORILOR MATERIALE, PATRIMONIAL CULTURAL, INCLUSIVE

CEL ARCHITECTONIC ARHEOLOGIC ŞI PEISAGISTIC ...................................... 78

REGLEMENTARI URBANISTICE ............................................................................ 79

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 5 -

VII. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ................................................... 81

VIII. MĂSURI PROPUSE PRIN STRATEGIA P.U.G. PENTRU A PREVENI ŞI REDUCE

EFECTELE NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI ............................................................. 82

DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE .................................................................................. 83

IX. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE

ALE IMPLEMENTARII PLANULUI .............................................................................. 84

X. CONCLUZII ŞI RECOMADĂRI .......................................................................... 86

PROIECTE DE INVESTIŢII ELABORATE ÎN DOMENII CE PRIVESC DEZVOLTAREA

LOCALITĂŢILOR ....................................................... Error! Bookmark not defined.

PROIECTE INVESTIŢIONALE IN COMUNA PASTRAVENIError! Bookmark not

defined.

PROIECTE DEPUSE PENTRU APROBARE ......... Error! Bookmark not defined.

ALTE PROIECTE AFLATE IN FAZA DE DOCUMENTARE SI ANALIZAError!

Bookmark not defined.

REZUMAT NETEHNIC ................................................................................................... 88

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 6 -

DENUMIRE PROIECT:

PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI PASTRAVENI, JUDETUL NEAMT

TITLUL PROIECTULUI:

UNITATEA TERITORIAL ADMINISTRATIVA A COMUNEI PASTRAVENI JUDETUL NEAMT Proiectant PUG: SC TOPOPREST SRL Piatra Neamt

AUTOR ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU:

SC MEDIU RESEARCH SRL, inscris in registrul unic al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr.8 pentru elaborarea de RM, RIM, BM, RS, EA, sediul in str.AlexeiTolstoi nr.12, Bacau, tel.0725/526148, 0745/509779, nr.fax 0334407239, e-mail: [email protected], [email protected] Dr. Biolog DELIA-NICOLETA GUŞĂ Expert Evaluator de Mediu, inscris in Registrul Unic al Elaboratorilor de Studii pentru protectia Mediului la pozitia nr.7, pentru elaborarea de RM, RIM, BM, EA, RS-temporar.

INTRODUCERE

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe (SEA) se realizează în scopul analizarii problemelor de mediu, ameliorării şi conservării mediului înconjurător. Elaborarea studiilor de evaluare a mediului determină analiza modului în care s-a reuşit implementarea strategiilor europene şi naţionale de protecţia mediului la nivelul proiectului de amenajare a teritoriului.

Pentru întocmirea prezentului Raport de mediu au fost consultate următoarele acte normative cu referire la protecţia mediului:

HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prin care a fost ratificată Directiva SEA

Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului cu modificările şi completările ulterioare

OUG 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea 265/2006 Legea apelor nr.107/1996 cu modificările ulterioare HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental Ord. 756/1997 – reglementare privind evaluarea poluării mediului Legea 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu

modificările ulterioare

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 7 -

Actele normative principale care asigură cadrul legislativ pentru protecţia şi managementul mediului au constituit elementul fundamental în evaluarea problemelor de mediu şi în elaborarea Raportului de mediu.

INFORMATII DESPRE DOCUMENTE/REGLEMENTARI EXISTENTE PRIVIND PLANUL URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI PASTRAVENI, JUDETUL NEAMT

Metodologia de elaborare a PUG pe baza „Ghidului privind metodologia de elaborare şi conţinutul cadrul al Planului Urbanistic General” elaborat de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Urbanism şi Amenajarea Teritoriului şi avizat de Ministrul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului cu ordinul 13 N/10.03.1999.

Memoriul tehnic al Planului Urbanistic General al comunei Pastraveni elaborat de către S.C. TOPOPREST S.R.L. Piatra Neamţ;

Informaţii de la Direcţia Generală a Muncii şi Protecţiei Sociale; Oficiul Judeţean de Cadastru Geodezie şi Cartografie Neamt; Autoritatea de Sănătate Publică Neamt; Agenţia pentru Protecţia Mediului Neamt; Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Neamt; Masterplan - Plan de investiţii pe termen lung pentru perioada 2008-2038

privind managementul integrat al deşeurilor în judeţul Neamt; Strategia de dezvoltare economică şi socială a judeţului Neamt pentru

perioada 2009-2014; Studiu de opţiuni PSP în sectorul apă-canal; Planşa I.T. „Încadrarea în teritoriu” Planşa 2 „Situaţia existentă – disfuncţionalităţi” Planşa 3 „Reglementări urbanistice” Planşa 4 „Reglementări edilitare” Planşa 5 „Obiective de utilitate publică”

Prezentul Raport de Mediu a fost elaborat ca urmare a solicitării Consiliului Local al comunei Pastraveni, judetul Neamt, în vederea obţinerii Avizului de Mediu pentru Planul Urbanistic General (PUG) al comunei Pastraveni, judetul Neamt şi întocmirea Regulamentul Local Urbanistic (RLU) al comunei Pastraveni, judetul Neamt.

Scopul realizării PUG este armonizarea la nivelul teritoriului comunei Pastraveni, a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi judeţean pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale judeţului Neamt, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea. Prin întocmirea Raportului de Mediu se urmăreşte crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea durabilă şi implementarea unui sistem de gestionare a serviciilor de utilităţi publice eficient din punct de vedere economic şi ecologic, care să răspundă nevoilor colectivităţii locale şi să fie conform cu prevederile directivelor europene.

Prezentul raport analizeaza potenţialele efectele semnificative ale continutului Planului Urbanistic General asupra mediului, analizând consecinţele generate de

http://www.icc.ro/Strategie.pdf

http://www.icc.ro/Strategie.pdf

http://www.icc.ro/studiu.pdf

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 8 -

implementarea proiectelor care vizează creşterea nivelului de trai al locuitorilor, dar şi posibilitatea de crestere a eficientei măsurilor de protecţie a mediului pe teritoriul comunei şi raportat la teritoriul judeţului Neamt.

Raportul de Mediu descrie: starea actuală a mediului pe teritoriul comunei, posibila evoluţie a acestuia prin nerespectarea prevederilor PUG şi evidenţiază eventualele probleme de mediu ce pot apare prin derularea proiectelor prevăzute în planul urbanistic. Problemele de mediu posibil a fi generate de implementarea PUG s-au identificat, descris şi evaluat, şi s-au formulat recomandări prin care s-a urmărit reducerea incidenţei acestora asupra factorilor de mediu şi a populaţiei.

Obiectivele de mediu au fost stabilite în concordanţă cu obiectivele propuse prin strategia de dezvoltare locală şi judeţeană.

I. CONŢINUTUL PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI PASTRAVENI JUDETUL NEAMT

Prezentul plan urbanistic conţine informaţii privind modul de gestionare spaţială a teritoriului comunei Pastraveni, concepută pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a zonei, în contextul armonizării la nivel regional şi naţional şi al încadrării în normele europene privind amenajarea teritoriului. În planul urbanistic sunt evidenţiate activităţile prezente şi viitoare ale comunei care au ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor în acord cu măsurile de protejare a patrimoniului natural şi construit conform legislaţiei în vigoare.

FUNDAMENTAREA PROIECTULUI - OPORTUNITATE

Studiul de faţă identifică direcţiile coerente de dezvoltare urbanistică de largă perspectivă pentru care au fost conturate unele strategii, priorităţi, reglementări şi servituţi de urbanism aplicabile în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din cadrul localităţii.

Obiectivele principale ale PUG sunt:: stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii;

stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice existente;

evidenţierea formelor de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor; precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate;

delimitarea zonelor de risc natural, delimitate şi declarate astfel conform legii, precum şi a măsurilor specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone.

valorificarea potenţialului uman, economic şi natural existent în zonă; reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului, cu identificarea şi eliminarea surselor de poluare;

identificarea potenţialului de relansare economică şi mutaţiile ce pot interveni în categoria de folosinţă a terenurilor.

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 9 -

RELAŢIA PUG CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME

Necesitatea lucrării decurge din depistarea şi asigurarea unor condiţii favorabile desfăşurării funcţiilor localităţilor rurale, care, după anul 1989 cunosc procese noi de dezvoltare.

Lucrarea are ca scop evidenţierea situaţiei actuale, a problemelor şi a propunerilor de dezvoltare urbanistică a comunei Pastraveni şi a localităţilor componente, din punct de vedere al amenajării teritoriului, în corelare cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Neamţ (P.A.T.J.), cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Zonal Regional - Regiunea de Nord - Est (Piatra Neamţ) şi cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.) - secţiunile I ÷ V.

Evoluţie posibilă, priorităţi

Direcţiile posibile de dezvoltare economică, potrivit P.A.T.J., includ comuna în zona teritorială cu profil turistic - recreativ, cu gospodării care corespund condiţiilor pentru practicarea activităţilor de agroturism.

Conform temei de proiectare se propune dezvoltarea unităţilor industriale, agrozootehnice, prelucrătoare ale lemnului exploatat în comună.

Se impune, cu prioritate, analiza pe bază de P.U.D. şi P.U.Z. a zonelor trecute cu indicativul de (I.T.) interdicţie temporară.

Modernizarea zonei de circulaţie (drumuri comunale, uliţe), lucrări de întreţinere a întregii reţele de poduri.

Lucrări de prevenire a riscurilor naturale (alunecări de teren, inundaţii, teren mlăştinos) ca termen imediat.

-Lucrări de echipare edilitară în termen imediat (canalizare, alimentare cu gaze naturale, inclusiv instalaţii aferente).

Termenele exacte pentru realizarea obiectivelor se vor include în programele de dezvoltare ale administraţiei publice locale, funcţie de fondurile avute la dispoziţie de Consiliul Local (fonduri proprii şi fonduri de la bugetul de stat).

Acest PUG va fi relaţionat cu următoarele proiecte locale, conforme cu portofoliul propus de către Consiliul Local al comunei Pastraveni:

-optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul lor administrativ şi judeţean;

-valorificarea superioară a potenţialului natural, economic şi uman;

-organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii existente;

-stabilirea şi delimitarea unui nou intravilan care să corespundă necesităţilor viitoare de dezvoltare;

-stabilirea şi delimitarea noilor zone construibile;

-stabilirea şi delimitarea noilor zone funcţionale;

-stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire;

-stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;

-modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;

-evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan;

-stabilirea noilor obiective de utilitate publică; -stabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 10 -

realizare a construcţiilor;

AMENAJAREA TERITORIALA A COMUNEI PASTRAVENI SI RELATIILE DE CONEXIUNE ZONALE

Intravilan existent. Zone functionale. Bilant teritorial

Localitatea Păstrăveni este situată în partea de N-E a judeţului Neamţ, la aproximativ 45 km distanţă de municipiul Piatra Neamţ.

Comuna este mărginită de următoarele vecinătăţi: - la nord – comuna Urecheni - la sud – comuna Ţibucani - la est – comuna Miroslăveşti, jud. Iaşi - la vest – comuna Petricani

Comuna este formată din satele:- Păstrăveni –reşedinţă de comună - Rădeni - Lunca Moldovei şi - Spieşti, propus pentru dezafectare

Comuna Păstrăveni - aşezare de tip rural, cu rang de comună, este aşezată în partea de nord-est a judeţului Neamţ, la 45 de km NE de municipiul Piatra Neamţ, la 46 de km NV de municiul Roman şi 18 km SE de oraşul Târgu Neamţ, măsurând, ca întindere, de la nord la sud, 4 km, iar de la est la vest, 11 km.

Poziţia geografică este dată şi de intersecţia paralelei de 47º07' latitudine nordică, cu meridianul de 26º35' longitudine estică.

Intravilanul existent, cuprinzând zonele populate a fost marcat pe planuri. În componenţa intravilanului existent intră următoarele areale:

- Păstrăveni – reşedinţă de comună = 221,281 ha; - Lunca Moldovei = 147,651 ha; - Rădeni = 246,998 ha; - Spieşti = 2,740 ha.

În satul reşedinţă de comună (Păstrăveni), zona centrală cuprinde următoarele dotări: grădiniţă, magazin, poliţie, poştă, primărie, dispensar.

Bilanţul teritorial al categoriilor de folosinţă pe întreaga suprafaţă a teritoriului administrativ este prezentat în tabelul:

Tabel Bilanţ teritorial existent intravilan

Zone Funcţionale Existent

Suprafaţa (ha) Procentaj (%)

Locuinţe şi funcţiuni complementare 110,331 17,28

Unităţi industriale şi depozite 11,686 1,83

Unităţi agricole - -

Instituţii publice şi servicii 12,712 1,99

Căi de comunicaţie 41,974 6,58

transport rutier 41,974 -

- -

Spaţii verzi, sport, agrement, protecţie - -

Construcţii tehnico-edilitare 0,216 0,03

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 11 -

Gospodărire comunală, cimitire 1,437 0,23

Terenuri libere 460,007 72,06

Ape - -

Zonă cu destinaţie specială - -

Terenuri neproductive - -

TOTAL INTRAVILAN 638,363 100,00

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 12 -

Tabel Bilanţ teritorial propus al categoriilor de folosinţă

Teritoriul

aministrativ al unităţii de

bază

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ

Agricol Neagricol Total

Arabil Păşuni Vii Livezi Păduri Ape Drumuri Curţi

construcţii

Neproductiv

Extravilan 1922.637 276.215 - - 727.812 15.173 16.584 2.127 137.089 3097.637

Intravilan 400.952 31.963 1.549 25.543 - - 41.974 136.382 - 638.363

Total 2323.589 308.178 1.549 25.543 727.812 15.173 58.558 138.509 137.089 3736

% din total 62.19 8.25 0.04 0.68 19.48 0.41 1.57 3.71 3.67 100.00

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 13 -

Teren agricol: 2658,859 = 71,16%, din care: Arabil - 2323,589 ha; Păşuni – 308,178 ha; Livezi – 25,543 ha; Vii – 1,549 ha.

Din acest bilanţ rezultă că 71,16% din teritoriul administrativ al comunei este agricol, favorabil culturii de cereale şi creşterii animalelor, ceea ce determină profilul economic dominant. De asemenea, suprafaţa de 727,812 ha pădure justifică activitatea economică de exploatare şi prelucrare a lemnului.

Populatia Comunei Pastraveni are un numar de 3836 locuitori cuprinsi in 1372 de locuinte.

Alte date:

-Număr poziţii (înscrise în Registrul Agricol la 31.12.2007) ale gospodăriilor populaţiei cu domiciliul în localitate = 1515;

-Număr poziţii (înscrise în Registrul Agricol la 31.12.2007) ale persoanelor cu domiciliul în alte localităţi = 475;

-Număr poziţii (înscrise în Registrul Agricol la 31.12.2007) ale persoanelor juridice = 6.

Sursa: dări de seamă statistice, completate la Primăria comunei Păstrăveni.

-Număr unităţi active la 31 iunie 2009 = 25, din care, pe activităţi ale economiei naţionale:

-Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor = 1;

-Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi a motocicletelor = 10;

-Fabricarea produselor din mase plastice = 1;

-Agricultură, vânătoare şi servicii anexe = 1;

-Lucrări speciale de construcţii = 1;

-Lucrări de geniu civil = 1;

-Construcţii de clădiri = 8;

-Industria alimentară = 1;

-Activităţi veterinare = 1.

Sursa: bilanţurile contabile întocmite pentru anul 2009 şi depuse la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ.

In tabelele ce urmeaza vom prezenta structura populatiei la nivelul comunei:

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 14 -

Structura populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 18 martie 2002

Denumirea localităţii

Populaţia stabilă

Sexul Populaţia stabilă M/F

Din care, pe grupe de vârstă

0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani

Comuna Păstrăveni

3836 M 1910 128 126 213 134 146 145 134

F 1926 127 135 164 144 127 107 136

Păstrăveni 1845 M 904 65 69 119 72 66 58 66

F 941 57 69 107 90 59 46 78

Lunca Moldovei 340 M 162 6 6 13 10 13 14 8

F 178 13 7 5 11 6 9 11

Rădeni 1647 M 841 57 51 81 52 67 73 60

F 806 57 59 52 43 62 52 47

Spieşti 4 M 3 0 0 0 0 0 0 0

F 1 0 0 0 0 0 0 0

35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani 50-54 ani 55-59 ani 60-64 ani 65-69 ani 70-74 ani 75-79 ani 80-84 ani 85 şi peste

88 107 68 101 91 122 117 94 59 24 13

82 58 80 121 94 147 143 127 72 34 28

45 51 31 48 40 46 60 37 16 10 5

46 25 40 59 32 59 63 52 34 12 13

4 11 3 7 7 18 12 13 8 6 3

5 3 3 11 12 20 18 24 14 3 3

39 44 34 46 44 58 45 44 33 8 5

31 30 37 51 50 68 62 50 24 19 12

0 1 0 0 0 0 0 0 2 0 0

0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 15 -

Structura populaţiei pe sexe şi grupe de vârstă la 1 iulie 2007

Localitatea Populaţia stabilă

Populaţia stabilă M/F

Sex Din care, pe grupe de vârstă

0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani

Comuna Păstrăveni 3982 2020 M 141 126 117 213 153 166 172

1962 F 108 122 130 178 157 124 118

35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani 50-54 ani 55-59 ani 60-64 ani 65-69 ani 70-74 ani 75-79 ani 80-84 ani 85 şi peste

135 88 112 78 103 90 102 93 80 41 10

138 83 65 72 119 84 139 133 110 57 25

Evoluţia populaţiei stabile în perioada 2002-2009

Localitatea 1 iulie 2002 1 iulie 2003 1 iulie 2004 1 iulie 2005 1 iulie 2006 1 iulie 2007 1 iulie 2008 1 iulie 2009

Comuna Păstrăveni 4005 4030 4035 4020 4009 3982 4003 3978

Alte date demografice

Comuna Păstrăveni Născuţi vii Decedaţi Sosiţi Plecaţi

proporţii la 1000 locuitori

Anul 2003 12,5 11,0 25,7 19,5

Anul 2004 13,9 10,7 15,4 23,1

Anul 2005 11,2 10,7 14,9 14,4

Anul 2006 14,2 14,7 20,6 18,1

Anul 2007 12,5 12,7 17,7 19,0

Anul 2008 8,7 11,2 20,4 19,9

Anul 2009 11,7 11,2 19,2 18,7

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 16 -

Componentele evoluţiei numărului populaţiei

Comuna Păstrăveni

Numărul populaţiei cu domiciliul în localitate la începutul

anului

Născuţi-vii Morţi Spor natural Stabiliri de domiciliu în

localitate

Plecări cu domiciliul din

localitate

Soldul schimbărilor de domiciliu

Anul 2003 4006 50 44 6 102 77 25

Anul 2004 4037 56 43 13 62 92 -30

Anul 2005 4019 45 43 2 60 58 2

Anul 2006 4023 57 59 -2 82 72 10

Anul 2007 4031 50 51 -1 70 76 -6

Anul 2008 4025 35 45 -10 82 80 2

1 iulie 2009 4017 20 19 1 43 43 -

Imigrări Emigrări Soldul mişcării externe

Numărul populaţiei cu domiciliul în

localitate la sfârşitul anului

Persoane cu reşedinţa în localitate şi

domiciliul în altă localitate

Persoane cu domiciliul în localitate şi

reşedinţa în altă localitate

Soldul schimbărilor de reşedinţă

Numărul populaţiei la sfârşitul anului

1 1 - 4037 46 41 5 4042

- 1 -1 4019 28 42 -14 4005

- - - 4023 13 45 -32 3991

1 1 - 4031 8 33 -25 4006

1 - 1 4025 5 49 -44 3981

- - - 4017 9 52 -43 3974

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 17 -

- 1 -1 4017 4 43 -39 3978

Populaţia stabilă după situaţia economică la RPL din 18 martie 2002

Denumirea localităţii

Populaţia stabilă total

Populaţia activă

Total din care:

Ocupată Neocupată

în căutarea unui loc de muncă în căutarea primului loc de muncă

Comuna Păstrăveni 3836 1498 1414 46 38

Păstrăveni 1845 650 592 32 26

Lunca Moldovei 340 141 133 5 3

Rădeni 1647 706 688 9 9

Spieşti 4 1 1 0 0

Populaţia activă

Total din care:

elevi-studenţi

pensionari casnice întreţinute de alte persoane

întreţinute de stat sau de organizaţii

private

persoane cu altă situaţie economică

2338 526 1076 130 379 180 47

1195 286 481 55 177 177 19

199 30 118 20 28 3 0

941 210 474 55 174 0 28

3 0 3 0 0 0 0

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 18 -

Populaţia ocupată pe activităţile economiei naţionale la RPL 2002

Localitatea Total Agricultură silvicultură

vânat

Pescuit şi

piscicultură

Industria extractivă

Industria prelucrătoare

Energie electrică

şi termică, gaze şi

apă

Construcţii

Comerţ cu ridicata/amănuntul

şi întreţinerea autovehiculelor,

motocicletelor şi a bunurilor casnice

Hoteluri şi restaurante

Păstrăveni 1414 1016 0 1 59 5 16 29 8

Transport, depozitare,

poştă

Activităţi financiare

Tranzacţii imobiliare

Administraţie publică

Învăţământ Sănătate şi asistenţă socială

Alte activităţi de

servicii colective, sociale şi personale

Activităţi ale

persoanelor angajate în gospodării personale

Activităţi ale organizaţiilor

şi organismelor

extrateritoriale

12 2 2 43 31 184 3 3 0

Situaţia fondului de locuinţe la 31.12.2008

Localitatea Număr total locuinţe Număr total camere Suprafaţa locuibilă -mp-

Comuna Păstrăveni 1372 3897 52495

Echipare edilitară în anul 2009

Localitatea Lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile – km -

Lungimea străzilor cu reţele de distribuşie a apei potabile – km -

Comuna Păstrăveni 10,2 6,6

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 19 -

din care, pe sate:

Păstrăveni 7,0 6,0

Lunca Moldovei 3,2 0,6

Populaţia ocupată pe grupe de ocupaţii la RPL 2002

Localitatea Populaţia ocupată (inclusiv şomeri în căutarea unui alt loc de

muncă)

din care, pe grupe de ocupaţii:

Legislatori, membrii ai

executivului, conducători din

administraţia publică şi

unităţi economico –

sociale şi politice

Specialişti cu ocupaţii

intelectuale şi ştiinţifice

Tehnicieni, maiştri şi asimilaţi

Funcţionari administrativi

Lucrători operativi în

servicii, comerţ şi asimilaţi

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit

Meşteşugari şi lucrători calificaţi

Operatori la instalaţii şi

maşini, echipament

e şi alte produse

Muncitori necalificaţi

Forţele armate

Păstrăveni 1460 20 19 84 15 140 937 76 37 115 17

Situaţia fondului funciar la 31.12.2009

Localitatea Terenuri arabile Păşuni Fâneţe Vii Livezi Total agricol

Comuna Păstrăveni 2272 408 34 1 6 2721

continuare

Păduri Ape Drumuri şi căi ferate Curţi şi construcţii Terenuri neproductive Total neagricol Total

715 82 94 94 30 1015 3736

Ponderea şomerilor în populaţia stabilă (18-62 ani)

Comuna Păstrăveni 2009

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Pondere şomeri în populaţia stabilă 7,3 8,0 8,0 8,2 8,3 7,7 8,2 8,2 8,6 8,9 9,0 9,2

Proiect

Nr.12

Anul. 2011



Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 20 -

Numă şomeri înregistraţi 160 175 175 178 180 170 182 183 192 198 199 205

Proiect

Nr.2

Anul. 2011


Inscr. Registru Unic: - 17.11.2009 -

RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 21 -

Zone cu riscuri naturale

Au fost identificate, pe teritoriul comunei Păstraveni, terenuri cu riscuri de inundaţii. O parte din aceste terenuri se află în intravilan, o altă parte, în extravilan, fiind propuse pentru punerea lor sub restricţie, referitor la realizarea construcţiilor. De asemenea, este necesar ca administraţia locală să întocmească programe şi să rezerve fondurile necesare pentru combaterea acestor riscuri prin regularizarea si îndiguirea cursurilor de apă, precum şi prin consolidarea versanţilor împotriva alunecărilor de teren

Disfuncţionalităţi (la nivelul teritoriului şi localităţii)

Remarcăm disfuncţionalităţi în activitatea economică din comună, caracteristice perioadei de tranziţie spre economia de piaţă.

Atât activităţile agricole, cât şi cele cu caracter industrial sunt în formare şi o zonificare judicioasă a funcţiunilor urbanistice este oportună a se aplica:

-Zonele cu riscuri naturale inventariate în prezentul P.U.G. şi care constau în alunecări de teren, inundaţii, vor trebui să rămână în atenţia administraţiei locale ca, pe baza unui program, să se asigure fondurile necesare ameliorării lor.

-În activitatea economică de tip industrial şi agrozootehnic este necesar a se definitiva fluxurile tehnologice naţionale, pe baza cărora să se elaboreze Planul Urbanistic Zonal, în care să se precizeze şi condiţiile de mediu.

-Comuna dispune de mari suprafeţe de fâneţe şi se pretează la creşterea animalelor, în consecinţă se cere studierea posibilităţii de prelucrare a produselor lactate, a lânii.

Gradul de echipare edilitară din comună este necorespunzător.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 22 -

II. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI

DESCRIEREA ZONEI DE AMPLASAMENT AL COMUNEI PASTRAVENI

Comuna Pravaleni se situează în zona subcarpatică a Moldovei,o zona

intens populată (fapt caracteristic reliefului de terasă, favorabil dezvoltării aşezărilor omeneşti) care este de interes economic în sensul că mai multe localităţi din comune diferite îşi pot construi reţele comune de apă, gaz, canalizare, colectarea deşeurilor, etc. ceea ce ar duce la o eficienţă sporită şi reducere a costurilor.

Incadrarea in teritoriul judetului




Comuna Păstrăveni - aşezare de tip rural, cu rang de comună, este aşezată în partea de nord-est a judeţului Neamţ, la 45 de km NE de municipiul Piatra Neamţ, la 46 de km NV de municiul Roman şi 18 km SE de oraşul Târgu Neamţ, măsurând, ca întindere, de la nord la sud, 4 km, iar de la est la vest, 11 km.


Istoricul comunei Pastraveni

Nu există documente scrise care să ateste denumirea localităţilor componente sau când acestea s-au format, cert este însă faptul că localitatea

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 23 -

reşedinţă de comună – Păstrăveni – îşi are originile în perioada medievală, dovadă fiind existenţa locaşului de cult – Biserica Creştin Ortodoxă.

Aşezările din comună s-au dezvoltat pe terasele apelor curgătoare Moldova, Topoliţa şi Rădeanca, pe moşia fostului boier Sergiu Candianu, care, la rândul său, o cumpărase de la Banca Iaşilor unde era proprietar Grigore Sturza, după moartea sa fiind cedată Casei Şcoalelor, care exista pe atunci în localitate.

În 1822 moşia Păstrăveni a fost împărţită locuitorilor comunei, ca urmare a reformei agrare din anul 1821, în proprietatea Casei Şcoalelor rămânând 117 ha teren arabil şi 700 ha de pădure.

În componenţa comunei, până în anul 1927, a fost şi satul Davideni, ambele făcând parte din judeţul Baia. Satul Lunca Moldovei fost în componenţa comunei Timişeşti până în anul 1950, când a fost redat localităţii Păstrăveni, satul Davideni fiind cedat, ulterior, comunei Ţibucani.

Scurt istoric cu privire la vechimea satelor, a comunei cât şi a teritoriului locuit

Satul Păstrăveni Satul Păstrăveni este format din două sate despărţite prin biserică şi fostul

conac al moşiei: cel dinspre est, mai mare, i se spune Păstrăvenii de Jos, cel dinspre vest – Păstrăvenii de Sus. Se învecinează spre nord cu râul Moldova şi afluentul său Topoliţa, între care se află cătunul Buzaţi şi un şes numit Şesul lui Ivan; spre est cu satul Davideni şi anexa lui, cătunul Spieşti; la sud-vest, satele Ţibucani şi Rădeni de care se desparte prin Capul Dealului, unde pe vremuri era un sat răzăşesc, iar la vest, cu comuna Urecheni.

Numele de “Păstrăveni” se crede că vine de la o crescătorie de păstrăvi pe care au încercat s-o facă proprietarii moşiei Catargiu. De la vechii proprietari, primii locuitori au avut mult de suferit. Astfel, cam la 1,5 km de sat, spre sud, se afla pe Capul Dealului un sat răzeşesc. Acest sat a fost ars, împreună cu bisericuţa lui, în timpul domniei lui Mihai Sturza, din porunca proprietarului moşiei, pentru că ţăranii au refuzat să vândă pe nimic pământurile lor răzăşeşti.Unui dintre locuitori, cu numele Ivan, i s-a luat cu hapca întreg pământul aflat în şesul din confluenţa între Topoliţa şi Moldova, numit astăzi Şesul lui Ivan.

De altfel, Capul Dealului este un punct istoric, căci şi aici se află o movilă de observare spre valea Moldovei. Un alt punct istoric se află şi înspre est, pe Topoliţa, căruia i se zice “Groapa Tătarilor”, unde se crede că a fost o bătălie cu tătarii în care au pierit mulţi dintre ei. În faţa primăriei se află un monument ridicat în memoria eroilor din războiul pentru independenţă, ia în curtea bisericii, un alt

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 24 -

monument pentru eroii din 1915-1918. Satul Rădeni

Este situat spre est de Păstrăveni, învecinat la nord cu comuna Urecheni, la sud cu Ţibucanii de Sus, la vest cu pădurea Casei Şcoalelor. De Rădeni mai ţin şi cătunele Lingurari, sat de ţigani lingurari şi Cotuna.

Satul este străbătut de pârâul cu acelaşi nume – Rădeanca - de aici provenind şi denumirea lui, pe valea căruia, în vechime, erau păşuni unde, un cioban – Radu – îşi avea turmele de oi.

Zona a fost locuită din cele mai vechi timpuri, dovadă fiind uneltele neolitice care s-au descoperit în apropierea satului Rădeni, şi care, astăzi, se păstrează în incinta şcolii din sat, cioburi de tip cucutenian care dovedesc o activitate economică şi socială veche. O altă dovadă a vechimii locuirii acestor meleaguri ar fi tezaurul tracic de aur în greutate de 980 grame, compus din patru vase frumos lucrate şi păstrate într-o stare relative bună, descoperite, întâmplător, în anul 1970, de către un localnic, şi păstrat un timp la şcoala din Rădeni, fiind preluat apoi, de către Muzeul de Istorie din Piatra Neamţ.

Până la războiul din 1916-1918 erau mulţi clăcaşi, cu pământ puţin care o duceau greu. După împroprietărire, fiecare cap de familie a primit câte 5 ha de teren, de bună calitate, care, pe lângă vechile proprietăţi moştenite, au contribuit la buna stare materială a ţăranilor.

În Rădeni s-a construit cu cheltuiala colonelului Sergiu Candiano o biserică de zid care s-a sfinţit în anul 1922. Înainte de această biserică a mai fost una veche, din lemn, pe care locuitorii au donat-o satului Buzaţi – Baia, din apropiere. Primul preot al acestei noi biseric a fost V. Hizan, care a funcţionat şi ca învăţător.

În comuna Păstrăveni, în anul 1904, s-a înfiinţat Banca Populară “Păstrăveni”. Primii iniţiatori au fost preotul V. Atanasiu, învăţătorii M. Turcu şi V. Osoianu. În 1932, banca avea 205 membrii, cu un capital social de peste 700.000 lei. Prin această bancă sătenii au fost ajutaţi să obţină credite pentru construirea de case, cumpărări de pământ, vite, etc.

Tot la Păstrăveni funţiona şi o cooperativă de consum “Gospodăria Săteanului”, pentru aprovizionarea cu mărfuri necesare trebuinţelor gospodăriilor ţărăneşti, înfiinţată din iniţiativa aceluiaşi preot activ, V. Atanasiu cu alţi cooperatori. În 1933, cooperativa avea 90 de membrii, cu un capital social de 54.000 lei şi un fond de rezervă de 46.000 lei. Cooperativa era condusă de învăţătorul Gh. Savinescu, unul dintre iniţiatorii ei.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 25 -

Evoluţia localităţilor după 1990

Odată cu căderea regimului comunist, întregul peisaj a cunoscut o schimbare ireversibilă din toate punctele de vedere. În primul rând în ultimii 21 ani extinderea intravilanului a fost o prioritate pentru autorităţile locale, la nivelul comunei intravilanul aproape triplându-se în dauna suprafeţelor agricole.

După desfinţarea C.A.P-ului loturile pentru construcţii s+au mărit ca suprafaţă şi s-au înmulţit ca număr favorizând extinderea zonelor locuibile şi a zonelor pentru diverse activităţi economice de producţie sau comerciale

Dezvoltarea comunei a fost condiţionată în special de condiţiile fizico-geografice deosebite - vastă zonă depresionară cu terenuri aplatizate.

Dacă luăm în calcul indicatorii demografici, dezvoltarea economică a dus şi la creşterea numărului de locuitori cu peste 10 % din anul 1989 şi până acum.

Evoluţia populaţiei pe total comună în ultimii 22 de ani

1985 1987 1990 1993 1995 1999 2005 2009

3696 3537 3637 3624 3675 3691 4019 4017

Comuna Păstrăveni nu se află în vecinătatea vreunui pol urban de dezvoltare fapt care a influenţat dezvoltarea. Pesoanele angajate în sectorul industrial nu a reprezentat nici înainte de anul 1990 nici după o pondere important în stuctura situaţiei locurilor de muncă. Marea majoritate a populaţiei a lucrat şi lucrează în agricultură, însă agricultura practicată este una extensivă şi nu intensivă, productivitatea fiind mică atât în cadrul zootehniei cât şi a culturii plantelor.

RELIEFUL SI CARACTERISTICILE GEOTEHNICE ALE AMPLASAMENTULUI

Relieful teritoriului comunei Păstrăveni este rezultatul evoluţiei îndelungate, desfăşurate din sarmaţian şi până în prezent, a două categorii principale de factori modelatori:

1. factori endogeni (geologici) reprezentaţi prin rocă, structură şi tectonică, şi

2. factori exogeni (fizico - geografici), din care, un rol important, l-au avut condiţiile paleogeomorfologice.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 26 -

Factorii interni (endogeni)

Din punct de vedere geologic, regiunea în care este situată comuna Păstrăveni face parte din Platforma Moldovenească, unitate geologică majoră de pe teritoriul României, care a evoluat în intervalul de timp Vendian superior- Chersonian. Geologii au ajuns la concluzia că raporturile tectonice dintre cele două unităţi majore (Orogenul Carpatic şi Platforma Moldovenească) au imprimat evoluţiei geosinclinalului o migrare spre est, în care, un rol important l-a avut şi fundamentul baikalian.

Astfel, s-a ajuns la individualizarea structurii geologice actuale a regiunii, în lungul unui proces continuu şi de lungă durată.

Structura şi litologia reprezintă factori interni pasivi, însă rolul său este deosebit, deoarece, activitatea celorlalţi factori se desfăşoară în funcţie de aceste elemente. Teritoriul comunei Păstrăveni este situat în bazinul hidrografic al râului Moldova şi al afluenţilor săi, pârâurile Topoliţa şi Rădeanca. Ca urmare, evoluţia reliefului de aici este în strânsă legătură cu evoluţia văii Moldovei şi a celor doi afluenţi mai importanţi ai săi, din zonă.

Factorii externi (exogeni)

Din această categorie de factori morfogenetici, un rol deosebit de important în crearea şi evoluţia reliefului din zona comunei Păstrăveni l-au avut condiţiile climatice şi arterele hidrografice.

În ultimile decenii, o serie de cercetători au încercat să aducă, la lucrările lor, dovezi tot mai sigure, şi să explice care au fost condiţiile climatice din această parte a ţării noastre, în diverse etape geologice şi, cum au influenţat acestea evoluţia reliefului de aici.

Din aceste lucrări reiese că, începând din cretacic şi paleogen, s-a manifestat o succesiune de climate, în general calde – tropical - musonice, subtropical - mediteraneene, încât, la sfârşitul pliocenului, s-a manifestat prima variantă a climatului arid, cu un sezon rece.

În continuare, în pleistocen, teritoriul ţării a intrat în domeniul fluctuaţiilor climatice, oglindite în succesiunea perioadelor reci de tip glaciar; pentru riss şi würn au fost găsite dovezi sigure despre manifestarea unor climate reci, de tip periglaciar. În holocen, se crede că, a fost o alternanţă de climate anaterme şi cataterme.

Pe baza cercetărilor proprii, cât şi a literaturii străine de specialitate, I. Ichim (1979) arată că izoterma anuală de 30 este limita inferioară a arealelor de dezvoltare a solifluxiunilor şi că, sub această limită, în condiţiile zonei temperate, factorul climatic, care controlează procesele morfogenetice, este reprezentat de

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 27 -

cantitatea şi regimul precipitaţiilor şi începe etajul fluviodenudaţional propriu-zis. În timpul culminaţiei climatului prelureal, în Europa Centrală, s-ar fi produs un salt termic de 8 - 100, iar Platforma Moldovenească ar fi ieşit din aria temperaturii medii anuale de 00 (limita inferioară a ariilor cu îngheţul peren), iar, în Atlantic, întreaga regiune ar fi fost în domeniul temperaturilor medii anuale mai mari de 30, după care, a urmat o răcire generală, cu menţinerea unui grad ridicat de umiditate, până s-a ajuns la condiţiile actuale.

Pe fondul acestor manifestări climatice în timp, începând din sarmaţian, s-a instalat, treptat, reţeaua hidrografică din bazinul Moldovei care, s-a modificat, apoi, în pliocen şi holocen.

Reţeua hidrografică reprezintă factorul extern care, prin acţiunea sa complexă, de eroziune, transport şi depunere a contribuit direct, şi în cea mai mare măsură, la evoluţia reliefului.

În sfârşit, omul este un factor care, prin activitatea sa, a determinat, şi aici, importante modificări asupra reliefului şi a peisajului natural, în general.

Clima

Aşezarea geografică şi relieful face ca pe teritoriul comunei Păstrăveni să

întâlnim o climă caracteristică zonei de podiş, cu amplitudini moderate ale oscilaţiilor temperaturii aerului. Regiunea se încadrează în provincia climatului de dealuri şi văi care domină partea estică a judeţului Neamţ.

Regimul termic: Se caracterizeză prin:

-Temperatura medie anuală: +8,5°C

-Temperatura maximă absolută: +37°C

-Temperatura minimă absolută: -29,1°C

-Temperatura lunii iulie: +19°C

-Temperatura lunii ianuarie: -3,5°C

Prima zi cu temperaturi medii >0°C -după 1 martie

Suma anuală a temperaturilor medii zilnice >0°C 3000°C

Ultima zi cu temperaturi medii zilnice >0°C -până la 11 decembrie

Prima zi cu temperaturi medii >10°C -după 21 aprilie

Suma anuală a temperaturilor medii zilnice >10°C 2800°C

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 28 -

Ultima zi cu temperaturi medii zilnice >10°C -până la 11 octombrie

1. Temperatura aerului - medii lunare şi media anuală ºC:

Temperatura aerului – medii lunare şi media anuală

Luna/Staţia

meteo

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII M.a.

Târgu Neamţ -3,5 -2,0 2,0 8,0 14,0 17,0 19,0 18,0 14,0 8,5 3,5 -1,0 8,5

2. Amplitudinea temperaturii anuale este de -22,5ºC. 3. Perioada de vegetaţie 24 aprilie – 11 octombrie 4. Temperatura medie în sezonul de vegetaţie 14-15°C 5. Numărul zilelor de îngheţ 115 6. Primele îngheţuri între 1 octombrie – 10 noiembrie 7. Ultimele îngheţuri între 15 aprilie – 25 aprilie 8. Temperatura minimă a lunii aprilie -8,5°C 9. Temperatura minimă a lunii octombrie -10,0°C

Regimul pluviometric. Se caracterizeză prin:

1.Precipitaţiile atmosferice medii lunare şi anuale în l/m2 redate în tabelul următor:

Precipitaţii atmosferice – medii lunare şi anuale în l/m²

Luna/

Staţia meteo

I II III IV V VI VII VII

I

IX X XI XII M.a.

Târgu Neamţ 30,0 30,0 30,0 50,0 80,0 90,0 100,0 70,0 40,0 50,0 30,0 20,0 620,0

2.Cantitatea anuală de precipitaţii: 550-600 l/m2, din care 60-70% în sezonul de vegetaţie;

3.Stratul de zăpadă persistă 60-70 de zile; 4.Numărul anual de zile cu precipitaţii: 100/105; 5.Umezeala relativă a aerului: 72% (media lunii iulie).

Regimul eolian

Vântul dominant este cel din nord-nord-vest. Frecvenţele medii pentru direcţia vest sunt de 18%, iar pentru nord-vest sunt de 8%. Viteza medie ia valori cuprinse între 3,4-3,9 m/s.

Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Indicii de ariditate de Martonne, lunari şi anual

Luna I II III IV V VI VII VII

I

IX X XI XII Anua

l

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 29 -

Indice 55,3 45,0 30,0 33,3 40,0 40,0 41,3 28,9 20,0 32,4 26,6 26,6 33,5

Din datele meteorologice prezentate şi din observaţiile specifice comunei

Păstrăveni, teritoriul acesteia beneficiază de o climă a dealurilor joase, caracterizată printr-un regim mai moderat al oscilaţiilor diurne, unde precipitaţiile medii anuale sunt de 550 - 600 mm şi amplitudinea temperaturii medii anuale de 22,5ºC.

Perioada de vegetaţie ţine în medie 6-7 luni (aprilie - octombrie). Acest interval cu temperaturi medii peste 10ºC este corespunzător formaţiunilor forestiere din zonă.

Aer si zgomot

Lipsa activităţilor industriale care să afecteze calitatea aerului, traficul

rutier de intensitate scăzută, densitatea populaţiei relativ mică, depărtarea faţă de zone urbane şi prezenţa terenurilor forestiere pe o suprafaţă care reprezintă 30% din teritoriul administrativ al comunei, contribuie la menţinerea unei calităţii superioare a aerului. În această zonă nu se fac măsurători de către autorităţile competente în protecţia mediului, în vederea monitorizării calităţii aerului. Nu sunt semnalate evenimente trecute cu efecte potenţial nocive asupra calităţii aerului.

Nivelul zgomotului este specific comunităţilor rurale, cu un nivel scazut al activităţilor economice cu impact semnificativ asupra mediului pe teritoriul administrativ al comunei sau în imediata vecinătate, în condiţiile unui trafic rutier scăzut şi a lipsei traficului feroviar.

Resurse de apa

Teritoriul comunei aparţine bazinului hidrografic al râului Moldova, caracterizat printr-o mobilitate mare a albiei şi o pantă medie relativ ridicată. Reţeaua hidrografică este formată din cursurile cu caracter permanent ale Moldovei, Topoliţei şi Rădencei. Pe lângă acestea se mai întâlnesc şi câteva cursuri temporare, în perioadele ploioase, în sudul şi sud-vestul satului Rădeni şi în estul satului Lunca Moldovei.

Râul Moldova reprezintă cel mai important curs de apă de pe teritoriul comunei, care se întinde pe o distanţă de 1 km, separând-o de comunele Mirosloveşti şi Moţca. Râul Moldova are şi o mare importanţă economică, din

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 30 -

lunca acestuia exploatându-se o mare cantitate de nisip şi pietriş iar apa poate fi folosită la irigarea unor mari suprafeţe din luncă.

Al doilea râu, ca mărime, de pe teritoriul comunei este Topoliţa, care izvorăşte de pe versanţii estici ai munţilor Stânişoarei, din apropierea mănăstirii Agapia. Lungimea acestui râu este de 30 km. Pe lângă pagubele materiale produse de viituri, acesta este de un real folos pentru viaţa economică şi socială a comunei prin marile cantităţi de materiale de construcţii care se exploatează din albia lui şi prin apa pentru irigaţii.

Al treilea curs de apă, ca importanţă pentru comună, este pârâul Rădeanca, lungimea acestuia fiind de aproximativ 9 km. În timpul viiturilor nivelul pârâului poate creşte cu 4-5 m.

Scurgerea pâraielor se realizează pe direcţia vest-est şi nord-sud, cu debite maxime primăvara (lunile aprilie-mai) şi minime la sfârşitul verii şi începutul toamnei (lunile august-septembrie).

În timpul apelor mari, amplitudinea nivelului la principalele râuri ajunge la valori cuprinse între 2 şi 4 m pe râul Moldova.

Adâncimea stratelor acvifere în lunca Moldovei ajunge la 5-6 m. Alimentarea acestora se face, în principal, din apele râurilor. Ploile torenţiale desfăşoară o acţiune de eroziune puternică creând alunecări de teren în unele zone.

Calitatea apelor

Conform Normativului 1146/2002 revizuit în 2004, cu privire la clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, cursurile din reţeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Pastraveni se încadrează din punct de vedere chimic în clasa IV de calitate (satisfăcătoare), corespunzătoare cursurilor mari de apă, iar din punct de vedere ecologic sunt în stare satisfăcătoare (α-mezosaprob).

Spaţiul administrativ Pastraveni figurează în contextul Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Neamt ca regiune în care apa pentru uz casnic este distribuită sub consumul normat pe ţară şi în care sunt necesare lucrări prioritare de distribuţia apei în sistem centralizat.

Solurile

Deşi teritoriul comunei Păstrăveni este restrâns, totuşi, se întâlnesc diferite

tipuri de soluri care se deosebesc între ele prin structură, culoare, fertilitate, etc.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 31 -

Substratul petrografic, climatul specific şi vegetaţia au avut o puternică influenţă în procesul de formare şi în evoluţia fiecărui tip de sol. De-a lungul timpului, omul, conştient sau inconştient, a avut intervenţii diferite în raportul său cu solul, modificându-i caracteristicile, de cele mai multe ori, în defavoarea sa.

Solul, privit ca învelişul geografic care reflectă în mod intim acţiunea tuturor celorlalţi factori ai mediului natural, reprezintă un spaţiu de locuit din vremuri străvechi, una din principalele bogăţii puse la dispoziţie de natură. Frecventa folosire de către populaţie în agricultură a introdus pe parcursul timpului noi aspecte, care i-au mărit sau nu productivitatea.

Condiţiile climatice din zonă, au constituit un factor important în procesul de solidificare atât prin acţiune directă cât şi indirectă.

Condiţiile geografice climatice şi de sol încadrează teritoriul comunei în categoria celor favorabile cultivării de plante tehnice şi a creşterii de animale.

Solul Brun argiloiluvial s-a format pe luturi, şisturi sericitoase sau sericito-cloritoase, pe versanţii slab înclinaţi, fiind puternic acid la acid, cu un pH = 4,6-6,1, foarte humifer la intens humifer, cu un conţinut de humus de 6,9-10,9% pe grosimea de 10-15 cm.

Solul Brun luvic pseudogleizat s-a format pe luturi, şisturi sericitoase sau sericito-cloritoase, pe versanţii slab înclinaţi, fiind acid la slab alcalin, cu un pH = 5-7,4, foarte humifer, cu un conţinut de humus de 8% pe grosimea de 5 cm.

Flora, fauna si arii naturale cu regim special

Vegetaţia este condiţionată de poziţia în latitudine a comunei, condiţiile

climaterice, relief (care determină etajarea vegetaţiei), la care se adaugă alte condiţionări locale (caracteristicile reţelei hidrografice, tipul de sol, substratul geologic, activităţi economice). O extindere mare o are vegetaţia ierboasă, favorabilă creşterii animalelor.

Fiind situat la contactul podişului cu subcarpaţii, teritoriul comunei este dominat de etajul forestier format din specii de: fag, gorun, stejar, carpen, frasin, tei, arţar, etc şi arbuşti. În aceste păduri s-a dezvoltat şi o bogată floră: vinarita, mierea ursului, feriga, rogozul de pădure, ghiocelul, viorica, etc. Vegetaţia luncilor este reprezentată de plantele graminee: pirul târâtor, iarba câmpului, trifoi, etc; plante hidrofile: stuf, papură, rogoz, coada calului, iarba broaştei, etc. Fauna este condiţionată de vegetaţie, care îi asigură hrană şi adăpost.

În componenţa vegetaţiei spontane a comunei intră şi un însemnat număr de specii de mare valoare economică: medicinale, melifere şi industriale.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 32 -

Printre plantele cu acţiune farmaceutică se numără: muşeţelul, coada şoricelului, cicoarea, mierea ursului, pătlagina, cimbrişorul, menta, păpădia, măceşul, cornul, salcâmul ş.a. Plantele melifere de bază sunt: teiul, salcâmul, cireşul, floarea soarelui, trifoiul, etc. Fauna pădurii şi-a restrâns mult arealul din cauza accentuatei reduceri a suprafeţelor de pădure. Dintre mamifere menţionăm: căprioara, vulpea, lupul, viezurele, porcul mistreţ, nevăstuica, dihorii, iepurele. Rozătoarele sunt reprezentate de: şoarecele de câmp, veveriţa, şoarecele scurmător.

Păsările se găsesc în număr mare şi aparţin unor grupuri variate: ciocănitoarea, cucuveaua, piţigoii, sticletele, ciocârlia de pădure, ciocârlanul, gaiţa, stăncuţa, cioara, uliul, cucul, pupăza, graurul, rândunica, lăstunul.

În ce priveşte fauna pajiştilor, aceasta este reprezentată de: şoarecele de câmp, popândăul, iepurele de câmp, ariciul, vulpea.

Zona comunei Păstrăveni nu prezintă un potenţial deosebit floristic şi faunistic, la aceasta contribuind distrugerea pădurilor, zăvoaielor, a plantaţiilor de pomi fructiferi; folosirea extensivă a produselor chimice (erbicide), etc.

În prezent nu există în perimetrul comunei Pastraveni arii protejate, situri Natura 2000 sau alte habitate cu regim special în acest sens. O parte din speciile menţionate în conspectul florei şi faunei comunei se regăsesc în anexele OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, ca specii cu regim special cu modificarile ulterioare, aprobate in Legea 49/2011.

Spatii verzi si zone de agrement

La nivelul întregii comune nu există în prezent spaţii verzi amenajate dar

exista zone cu rol de agrement. Prin PUG al comunei Pastraveni se propune creşterea ponderii spaţiilor

verzi şi a zonelor de agrement prin amenajări de terenuri cu astfel de destinaţii;

Monumente istorice, arhitectonice si de arta

Comuna este bogată în monumente istorice: există patru monumente ale

eroilor din cele două Războaie Mondiale, trei dintre ele amplasate în faţa bisericilor şi unul situat în faţa primăriei.

În ceea ce priveşte vestigiile arheologice, pe raza comunei s-au descoperit unelte neolitice de tip cucutenian (sat Rădeni) şi un tezaur alcătuit din vase de aur care în prezent se află la Muzeul de Istorie din Piatra Neamţ.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 33 -

Comuna Păstrăveni mai dispune de o bibliotecă sătească, situată în aceeaşi clădire cu grădiniţa, dar cu intrare separată. Au existat iniţiative, din partea şcolii Rădeni, pentru înfiinţarea unui muzeu etnografic, prin colectarea de obiecte vechi de către elevi.

În comună sunt patru biserici ortodoxe, câte una în fiecare sat şi un schit care aparţine de Mănăstirea Petru-Vodă.

Pe teritoriul comunei Păstrăveni nu există monumente istorice şi nici monumente ale naturii înscrise în Lista Monumentelor Istorice din România dar există punte arheologice reperate şi cercetate parţial, înscrise în Repertoriul arheologic al judeţului Neamţ:

Păstrăveni - sat 1. Pe teritoriul satului s-au descoperit monede romane, oase de mamut, obiecte care aparţin civilizaţiei dacilor liberi, arme feudale; 2. “Pe Rădeanca”. Pe malul pârâului Rădeanca s+a descoperit o aşezare a dacilor liberi şi o alta din evul mediu – secolele XVI-XVII.

Lunca Molodvei – sat 3. “La Izvoare”, în apropierea unui mic afluent de dreapta al Moldovei s-a găsit ceramică ce se datează în secolele V-VII d.H.; 4. Între casa lui Mihai Dobre şi C. Dumitreasa, pe terasa din dreapta a unui braţ al Modovei, a fost semnalizată existenţa unor morminte şi a unei cazemate din cel de-al doilea război mondial;

Rădeni – sat 5. “La Similea”, pe malul stâng al pârâului Rădeanca, în grădina locuitorului Gh. Similea, cu ocazia săpării unui beci s-au găsit resturi ceramice din secolele II-III d. H.; 6. „Nord de biserică”. În această zonă s-au găsit topoare datate în evul mediu timpuriu – secolelel X-XII; 7. „Dealul Arşiţa”, la sud de sat, aproape de drumul care duce la Ţibucani, pe unul din dealurile – ramificaţie ale Măgurei Corni, s+au găsit urme de locuire din secolele XVI-XVII 8. „Dealul Comorii”. În acest punct a fost identificată o aşezare Cucuteni B; 9. În punctul Islaz a fost identificată o aşezare Cucuteni B; 10. „Capul Dealului”. În acest punct au fost identificate urme de locuire din –eneolitic- Cucuteni B şi din prima epocă a fierului – Hallstatt;

În punctul numit „În Fânaţ” care este situat de cca 400 m de marginea de vest a satului, pe terasa inferioară de pe stânga pârâului Rădeanca a fost descoperit un tezaur de vase din aur.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 34 -

Evoluţia populatiei

Din datele prezentate în tabelele de la capitolul 2.5 se pot face estimări

privind evoluţia populaţiei. In tabelele respective sunt prezentate datele referitoare la anii 2003-2008 inclusiv. Se observă cu uşurinţă faptul că sporul natural este pozitiv şi prezintă o valoare medie pe 5 ani de 2,33‰.Însă se observă ca valorile anuale ale sporului natural sunt tot mai mici de la un an la altul ceea ce înseamnă ca daca se va păstra această tendinţă în cincinalul 2009-2014 sporul natural va avea valori negative fapt care ca duce direct la scăderea ponderii populaţiei tinere şi indirect la o scădere a numărului de locuitori pe termen lung

După modelul de creştere tendenţială care ia în calcul şi sporul natural şi cel migrator calculat tot pentru perioada 2003-2008 atunci creşterea reală a populaţiei este cava mai scăzută datorată sporului migrator mediu negativ ( sporul migrator mediu este de -0,44‰)..

Din calculele prezentate mai sus se observă că în cadrul acestei comune în următorii 10 ani nu putem vorbi de o creştere însemnată a populaţiei ci mai degrabă de o menţinere a valorii existente.

În ceea ce priveşte locurile de muncă situaţia este specifică unei zone rurale de munte în care majoritatea populaţiei se ocupă cu agricultura. Însă se practica o agricultură (creşterea animalelor) individuală,”gospodărească” am putea spune în care productivitatea este scăzută asigurându-se în cea mai mare parte doar consumul propriu de alimente. Astfel numărul angajaţilor în sectorul industrial sau terţiar al economiei este foarte mic. După tabele de la Anexe numărul salariaţilor este în continuă scădere (Potenţialul cel mai mare considerăm că îl reprezintă sectorul terţiar al economiei, în special turismul care poate crea noi locuri de muncă prin creşterea capacităţii de cazare valorificându-se astfel resursele oferite de această zonă.

Un alt pol al locurilor de muncă este cel din industria prelucrării lemnului, ramură a industriei care a explodat în ultimii 20 de ani dar care creează numeroase disfuncţionalităţi prin exploatări forestiere iresponsabile şi prin inefienţa utilizării tuturor materiilor ce rezultă din explotarea şi prelucrarea lemnului ( nu rare sunt cazurile în care rumeguşul este deversat în albiile pâraielor în loc să fie prelucrat mai departe).

Numărul şomerilor este în creştere situându-se la 9,3% din populaţia activă în 2009, fapt care trebuie să influenţeze mediul local pentru crearea a noi locuri de muncă.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 35 -

Prin prezentul P.U.G se urmăreşte înlesnirea apariţiei a noi factori de dezvoltare economică care să ducă la creşterea economică a zonei implicit a numărului locurilor de muncă.

Ponderea cea mai mare a populaţiei lucrează în activităţi de agricultură, păstorit

Economia

Comuna Păstrăveni este o unitate administrativ teritorială specifică zonei de deal, subcarpatică. Majoritatea populaţiei îşi câştigă existenţa din agricultură şi creşterea animalelor. Gradul insuficient de mecanizare nu permite o agricultură performantă, aceasta fiind în acest moment una de subzistenţă. Creşterea animalelor nu se desfăşoară în sistem industrial, cu eficienţa de rigoare, ci prin intermediul gospodăriilor individuale. În comună îşi desfăşoară activitatea o fabrică de caşcaval, două fabrici de ulei presat şi o fabrică de prelucrare a laptelui.

Agricultura

Agricultura şi creşterea animalelor este o ramură de bază în economia

locală. La nivelul comunei populaţia ocupată în agricultură deţine o pondere foarte ridicată. Mare parte din populaţie (2200) depinde de agricultură şi de creşterea animalelor. Populaţia creşte animale în gospodării pentru obţinerea unor produse pentru consumul propriu, puţine fiind gospodăriile în care supraproducţia este comercializată. Trebuie menţionat însă şi că există un număr de 300 persoane, care îşi câştigă existenţa din alte meserii decât cele agricole.

Terenul arabil (2327 ha din 276 ha teren agricol) este favorabil pentru agricultură, principalele culturi care se pretează condiţiilor climatice şi de sol locale fiind: grâul, secara, porumbul, cartoful, floarea soarelui, sfecla de zahăr şi legumele. Producţia de cereale acoperă în general nevoile proprii, iar productivitatea este destul de scăzută datorită neutilizării sistemelor intensive de creştere, a îngrăşămintelor chimice, a ierbicidării şi a mecanizării. Există 30 hectare terenuri care necesită lucrări de ameliorare.

Productivitatea în gospodăriile ţărăneşti este foarte scăzută din mai multe motive, printre care imposibilitatea de a cultiva pe suprafeţe mari (deoarece terenul este fărâmiţat la mulţi proprietari), absenţa utilajelor agricole, neutilizarea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, clima răcoroasă care nu permite perioade de vegetaţie îndelungate, precum şi solurile, nefavorabile unei agriculturi intensive, o mare parte din soluri fiind de productivitate redusă.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 36 -

Gradul de mecanizare al agriculturii este scăzut şi din acest motiv şi productivitatea este scăzută. Această situaţie se datorează şi suprafeţelor agricole individuale reduse care nu permit investiţii în mecanizare, investiţii care nu ar fi amortizate. Toate utilajele sunt în zona de luncă. Utilajele agricole actuale nu sunt performante, dar comuna dispune de o secţie pentru reparaţii utilaje agricole. Gradul de echipare şi dotare tehnică în agricultură este prezentat în următorul tabel:

Gradul de echipare şi dotare tehnică în agricultură

Tractoare Moto-cultivatoare

Semănători Maşini de erbicidat

Plug +Disc Scule şi utilaje auxiliare

45 - 17 4 43 74

Ar mai fi de menţionat că terenurile agricole sunt utilizate în proporţie de

80% arabilul şi fâneaţa, erbicidarea şi combaterea dăunătorilor se face sporadic, seminţele şi materialul săditor nu sunt de bună calitate. Îngrăşămintele chimice se folosesc în proporţie de 50%. Eventuala renunţare la sistemul subvenţionării va conduce la neutilizarea acestora, agricultura locală devenind una complet ecologică.

Creşterea animalelor este o îndeletnicire străveche în comuna Păstrăveni deoarece relieful de deal este favorabil dezvoltării plantelor ierboase.

Sectorul zootehnic este dezvoltat dar nu se practică în sistem intensiv, în ferme de creştere. Există 3 stâni cu 200 capete/stână. Există potenţial pentru înfiinţarea de ferme de ovine, bovine, însă aceste ferme nu sunt, însă, pe raza comunei. Un recensământ al animalelor efectuat recent a identificat următoarea situaţie:

Numărul de animale din comună

Cai Bovine Ovine Porcine Caprine Păsări Stupi

193 1550 900 700 130 10000 150

În ce priveşte viticulture, pe teritoriul comunei suprafaţa ocupată de vii şi

pepiniere viticole este foarte restrânsă (1 ha). Solul este însă favorabil pentru înfiinţarea de livezi şi pomi fructiferi. Suprafaţa ocupată de livezi şi pepiniere pomicole este destul de 6 hectare. Se cultivă în zonă meri, peri, pruni, nuci. Teritoriul comunei dispune de teren pentru înfiinţarea de livezi şi pepiniere pomicole.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 37 -

Există un potenţial de prelucrare primară şi avansată a produselor agricole şi animale, care nu a fost încă fructificat pe deplin şi care reprezintă o oportunitate de dezvoltare a comunei: prelucrarea laptelui, a cărnii, a legumelor, a sfeclei de zahăr, etc. Fructificarea acestui potenţial depinde, în prima fază, de comasarea terenurilor agricole, proprietăţile mici nefiind rentabile.

Aşadar, agricultura rămâne în continuare baza economiei rurale şi una din cauzele situaţiei sociale a populaţiei din mediul rural.

Industrie, servicii, comert, turism

Pe plan local există un potenţial deosebit de dezvoltare a unei industrii de valorificare a resurselor locale şi în special creşterea animalelor în regim industrial. În plus, există şi forţa de muncă necesară. Lipsesc însă fondurile necesare, dar programul european de dezvoltare rurală include fonduri pentru deschiderea de mici activităţi economice în mediul rural, cum ar fi brutărie, fabrică de prelucrare a laptelui, abator, etc. Pe raza comunei nu există mari unităţi industriale. Sunt 32 unităţi, profil comerţ şi alimentaţie publică; o unitate - morărit; 3 unităţi - construcţii. În comună îşi desfăşoară activitatea : o fabrică de ulei presat şi o fabrică de prelucrare a laptelui – S.C. Prodcom Pascal S.R.L. Activitatea industrială este scăzută la nivelul comunei Păstrăveni, spre deosebire de alte comune, dar există un potenţial de dezvoltare a industriilor de valorificare a resurselor locale, respectiv industria alimentară (prelucrare carne, lapte, fructe, etc.), centre comerciale, înfiinţarea de ferme. Mici afaceri care au şanse pe plan local pot fi:

fabrici de prelucrare a cărnii;

abator;

ferme de ovine, bovine;

înfiinţare centru de predare a produselor din carne şi lapte - domeniul

zootehnic;

înfiinţare supermarket;

înfiinţare centre de predare cereale;

înfiinţare depozit de îngrăşăminte chimice;

construcţie secţie de mecanizare a utilajelor agricole;

fabrici de lactate;

brutărie;

fabrici de cherestea sau mobilă.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 38 -

Servicii Infrastructura de servicii este mai dezvoltată decât în alte comune similare şi

acest fapt conduce la reducerea costurilor legate de deplasarea în oraşul Târgu Neamţ sau Piatra Neamţ. Domeniul serviciilor, dezvoltat haotic până în acest moment, va suferi mari schimbări în perioada următoare. Este în sarcina administraţiei locale să întrevadă aceste evoluţii, să le sprijine şi să profite de pe urma lor.

În acest moment există servicii: două unităţi poştale, CEC, bancă de credit "Cozla", staţie mobilă PECO ROMPETROL, internet, dispensar veterinar, cabinet stomatologic, 2 farmacii, serviciu de reparaţii utilaje agricole, 15 posturi telefonie fixă la unităţi şi 42 la populaţie, 6 telefoane publice, 593 abonamente radio, 577 abonamente televiziune, reţea de cablu de la Urecheni prin Dolce şi Digi TV. Serviciile de pe raza comunei sunt legate mai ales de comerţul cu amănuntul al produselor alimentare. Toate punctele de desfacere a produselor alimentare au infrastructura slab dezvoltată, fiind practic amenajate în gospodăriile populaţiei sau în spaţii închiriate.

Tabelele următoare prezintă o centralizare a categoriilor de servicii desfăşurate pe raza comunei Păstrăveni: Situaţia din educaţie

Educaţie

Categoria Număr Număr săli de clasă

Număr elevi Număr cadre didactice

Crese - - - -

Grădiniţe în incintele şcolilor

4 7 136 8

Scoli cu 4 clase 2 8 220 14

Scoli cu 8 clase 2 8 192 13

Şcoli profesionale - - -

Licee - - - -

învăţământ superior - - - -

Total 8 23 548 35

Situaţia din comerţ Comerţ Categorii Particular De stat Cooperati

Alimentar - - -

Industrial - - -

Mixt - - -

Situaţia din sănătate

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 39 -

Sănătate Categoria Număr unităţi Număr medici Cadre medii

Dispensare 2 3 3

Policlinici - - -

Spitale - - -

Farmacii 2 2 2

Numărul de biserici din comună Religie Categoria Număr unităţi Număr preoţi Credincioşi

Biserică ortodoxă 4 4 95%

Biserică catolică - - -

Alte biserici 2 1 5%

Echiparea culturală şi sportivă a comunei Cultura Sport

Teatru Muzeu Bibliotecă Cămin cultural Club Sală sport Teren sport

- - 3 1 - 1 2

Comerţ Pe raza comunei comerţul se desfăşoară prin intermediul punctelor

comerciale particulare, spaţiile comerciale fiind amplasate în locuinţe proprii sau spaţii închiriate. Apariţia acestor puncte de desfacere s-a făcut într-un mod nesistematizat, iar condiţiile de desfacere nu respectă reglementările, care nici nu sunt cunoscute de către comercianţi. Ca atare, aceste reglementări trebuie făcute cunoscute. În plus, trebuie constituit un cadru sistematizat de desfăşurare a comerţului. Aceste afaceri sunt în acest moment în situaţie de risc datorită necesităţii respectării noilor reglementări. În contextul viitoarelor evoluţii în domeniu, este previzibil falimentul acestor mici puncte de desfacere şi apariţia unor magazine cu o gamă mai variată de produse, în condiţiile în care micii comercianţi vor trebui să facă investiţii mari pentru a se alinia la standarde, investiţii imposibil de făcut în acest moment.

Autorităţile au rolul de a controla această activitate şi de a aplica măsuri coercitive pentru remedierea situaţiilor aflate în afara legii. Deasemenea, se preconizează apariţia unor puncte de comercializare a materialelor de construcţii, apariţia supermarketurilor.

Servicii juridic-administrative

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 40 -

Organizarea administrativă a comunei Păstrăveni este similară cu a celorlalte comunităţi rurale. În condiţiile aderării la Uniunea Europeană se impun măsuri de modernizare, atât a bazei materiale, cât şi a serviciilor. Printre punctele tari ale comunei Păstrăveni menţionăm existenţa resurselor umane tinere şi calificate, capabile să elaboreze proiecte şi să acceseze fonduri externe. Şi nu ne referim numai la personalul angajat în primărie, ci şi la intelectualitea din localităţile comunei Păstrăveni, care trebuie implicată în astfel de activităţi în beneficiul autorităţilor, dar şi al potenţialilor investitori privaţi din rândurile localnicilor.

Primăria are în acest moment un sediu insuficient în care îşi desfăşoară activitatea 2 demnitari, 8 funcţionari publici şi 13 consilieri. În acest moment toate înregistrările care ţin de administraţia locală se fac atât în format clasic, adică pe hârtie, cât şi în format electronic, serviciile administraţiei fiind informatizate. În condiţiile creşterii numerice a populaţiei, neaplicarea programelor informatizate duce la pierderi importante de timp, atât pentru contribuabili, cât şi pentru angajaţii primăriei, o menţinere a înregistrărilor necorespunzătoare şi în general o calitate scăzută a serviciilor administraţiei. Se impune ca o necesitate utilizarea programelor informatice pentru menţinerea înregistrărilor (registru agricol, cadastru, taxe şi impozite, recensăminte) şi pregătirea personalului propriu pentru utilizarea acestor programe. Implementarea acestor programe informatice va contribui şi la obţinerea unor date mult mai clare şi actualizate la nivel de comună, fapt care va permite şi analize mai bune şi elaborarea unor măsuri de intervenţie corespunzătoare.

În acest moment, la nivelul comunei Păstrăveni există un sediu de poliţie impropriu pentru a desfăşura activitatea curentă în condiţii corespunzătoare. Serviciul de poliţie este deservit de 3 persoane: un şef de post şi doi agenţi de poliţie. În dotarea serviciului există o bicicletă şi o maşină dar aceasta este folosită în comun cu postul de poliţie Ţibucani. Există un plan de acţiune pentru apărare civilă prin care a fost înfiinţat Serviciul de Poliţie Comunitară. Se organizează campanii de educare a populaţiei în spiritul repectării legii.

S-au depus două proiecte pentru Serviciul Situaţii de Urgenţă, trecute de prima fază, privind modernizarea serviciului de pompieri: dotarea cu autospecială.

În condiţiile date activitatea de ordine şi siguranţă publică nu se desfăşoară la parametrii doriţi. Din acest motiv se impune o intervenţie rapidă în domeniu.

Unităţi sanitare

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 41 -

Sănătatea este o componentă extrem de importantă în dezvoltarea unei comunităţi, iar asistenţa socială este veriga care face legătura cu persoanele aflate în dificultate.

În comuna Păstrăveni există un serviciu de asistenţă socială în cadrul Primăriei, dar nu este acreditat. Există un asistent social şi 18 asistenţi personali (3 pentru copii) la o populaţie de 4020 persoane. Acest fapt conduce practic la inexistenţa serviciilor sociale de stat pe raza comunei, în condiţiile în care există o populaţie numeroasă care trăieşte sub limita sărăciei. Un număr de 300 de persoane beneficiază de prevederile Legii 416 din 2001 (venitul minim garantat), ceea ce înseamnă că există o categorie nu foarte mare din populaţie aflată în situaţie de sărăcie extremă, comparativ cu alte localităţi. Există şi un Centru de Asistenţă Maternală - 100 copii asistaţi.

În anul 2002 s-a înfiinţat Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, care urmăreşte îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor dezavantajate, în special a copiilor şi a familiilor sărace. În anul 2004, comuna Păstrăveni a fost selectată de către Direcţia Generală a Drepturilor Copilului, pentru a fi inclusă în activităţile privind proiectul „Parteneri pentru Copii şi Familii", deoarece este pe locul I la numărul de asistenţi maternali profesionişti.

În comuna Păstrăveni funcţionează Centrul Pilot de Recuperare şi Reabilitare Tineri cu Handicap. Centrul pilot oferă copiilor, pe lângă serviciile clinice corespunzătoare nevoilor de reabilitare a acestora: fizioterapie logopedie, muzicoterapie, hidroterapie, psihomotricitate, şi educaţie şi afecţiune. Centrul Pilot de Recuperare şi Reabilitare Tineri cu Handicap este cel mai mare şi cel mai ambiţios proiect al fundaţiei Bazerische Hilfe Kinder din Germania. În anul 2003 la Centrul Pilot primeau îngrijire un număr de 181 copii dintre care 78 persoane cu vârste de peste 18 ani. S-a realizat şi un proiect în parteneriat cu Centrul Pilot: "Ridică-te şi umblă, noi te vom ajuta", privind dotarea cu aparatură şi mobilier medical.

De asemenea, pe raza comunei există o asociaţie "Asociaţia Floricom", înfiinţată prin fonduri F.R.D.S.

Pe raza comunei, numărul populaţiei îmbătrânite este destul de ridicat. Dintr-o analiză sumară se constată o pondere ridicată a populaţiei fără venituri şi din acest motiv este necesar să se înfiinţeze o organizaţie socială care să furnizeze servicii pentru persoane sărace, cu precădere pentru ajutorul acestor persoane în alimentaţie.

Actualmente infrastructura de sănătate a comunei nu răspunde cerinţelor din punct de vedere material deoarece în ultimii ani nu s-au mai investit fonduri în acest domeniu, ceea ce a dus la degradarea bazei materiale şi la scăderea calităţii actului medical.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 42 -

Comuna Păstrăveni dispune de un dispensar uman cu două cabinete de medicină generală de familie şi un cabinet stomatologic. Mai există şi un dispensar veterinar deservit de un medic şi un asistent şi două farmacii. Cabinetele medicale umane sunt deservite de trei medici (dintre care un stomatolog) şi trei asistenţi medicali. Starea de sănătate a populaţiei nu este foarte bună.

Un singur dispensar medical la o populaţie de 4020 de persoane este insuficient. Iar acesta nu corespunde cerinţelor. Deteriorarea bazei materiale s-a produs şi datorită statutului incert al cabinetelor medicale, care ar trebui preluate de către medici. Deoarece situaţia proprietăţii nu s-a clarificat, în aceste cabinete nu a investit nici statul şi nici medicii. Dispensarul a fost reabilitat, prin Banca Mondială, în anul 1994. În plus, cabinetele sunt racordate la utilităţi apă, canalizare prin instalaţii improvizate.

Comuna Păstrăveni nu dispune în acest moment de baza materială necesară şi de cadre sanitare care nu sunt atrase din cauza izolării geografice şi a absenţei condiţiilor de locuit. Infrastructura de sănătate este insuficient dezvoltată.

Unităţi de învăţământ Educaţia stă la baza dezvoltării fiinţei umane şi datorită acestui fapt

trebuie create condiţiile pentru desfăşurarea unui act educaţional de calitate şi pentru păstrarea şi atragerea oamenilor pregătiţi în domeniul educaţional.

Sistemul de învăţământ din comuna Păstrăveni cuprinde 548 copii, dintre care 136 la grădiniţă, 220 elevi în şcolile cu clasele I-IV, 192 elevi în şcolile cu clase V-VIII. Procesul de învăţământ este asigurat de 35 cadre didactice.

Comuna dispune de următoarele unităţi: 1Şcoală clasele I-VIII, în satul Păstrăveni, cu 11 săli de clasă;

1Şcoală clasele I-VIII, în satul Rădeni, cu 8 săli de clasă;

1Şcoală clasele I-IV în satul Rădeni, cu 2 săli de clasă;

1Şcoală clasele I-IV, în satul Lunca Moldovei, cu 1 sală de clasă;

4 Grădiniţe situate în incintele şcolilor sau în vecinătatea lor;

2 Biblioteci care aparţin de şcolile cu clasele I-VIII din satele Păstrăveni şi

Rădeni;

2 Terenuri de sport, pe lângă şcolile cu clasele I-VIII;

Unităţile de învăţământ dispun de încălzire prin centrale termice şi sunt dotate cu laboratoare de fizică, chimie, biologie. Nu există săli de sport în cadrul şcolilor. Dotarea I.T. a şcolilor s-a realizat prin proiectul "Economia bazată pe

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 43 -

cunoaştere" prin M.C.T.I. privind achiziţionarea a 11 calculatoare şi proiectul "Sistemul Educaţional Informatizat" prin M.E.C.T. privind achiziţionarea a 25 de calculatoare.

A fost finalizat un proiect P.I.R. pentru reabilitarea şcolilor I-VIII din satele Păstrăveni şi Rădeni. În prezent se fac demersuri pentru construcţie şcoală şi grădiniţă nouă în satul Lunca Moldovei, prin fonduri de la Ministerul învăţământului.

La o populaţie totală de 4020 persoane, populaţia şcolară reprezintă o pondere destul de scăzută. Datele de mai sus trebuie luate în calcul cu rezerva necesară deoarece sunt destul de vechi, iar între timp s-au produs mutaţii semnificative, un exemplu grăitor fiind migrarea în spaţiul U.E. pentru locuri de muncă mai bune, situaţie despre care practic nu avem date, aceasta cuprinzând şi o pondere necontrolabilă şi nemăsurabilă de migraţie ilegală. Specific este faptul că nu s-a produs o migraţie masivă sat - oraş.

Baza materială a învăţământului din comună a fost neglijată după 1990 în absenţa resurselor financiare şi nu satisface cerinţele pentru derularea unui proces educaţional corespunzător. Este vorba în primul rând de starea tehnică a clădirilor şi a furnizării utilităţilor, fapt care poate fi o piedică în obţinerea autorizaţiilor de funcţionare, dar şi de dotarea cu mobilier, material didactic, construcţia/reabilitarea terenului de sport şi a sălii de sport, etc. Astfel, şcolile din comună trebuie rehabilitate.

Prin proiectul "Economia bazată pe cunoaştere" s-au achiziţionat 21 calculatoare pentru dotarea I.T. a şcolilor, iar prin proiectul "Sistemul educaţional Informatizat" s-au achiziţionat 25 calculatoare.

Infrastructura de cultură La nivelul comunei şi nu numai, domeniul cultural a traversat o perioadă

dificilă în ultimul timp, fapt care a condus la o pierdere a spiritului de comunitate, la o îndepărtare a oamenilor între ei şi la pierderea unei părţi din vechile tradiţii culturale ale comunităţii.

Pe raza comunei există un cămin cultural, la Rădeni (se face expertiză tehnică pentru extindere). A fost câştigat un proiect pentru construcţie cămin cultural de tip II, la Păstrăveni. S-a depus proiect, prin F.E.A.D.R. pentru reabilitarea şi extinderea căminului cultural Rădeni.

Comuna Păstrăveni mai dispune de o bibliotecă sătească, situată în aceeaşi clădire cu grădiniţa, dar cu intrare separată. Au existat iniţiative, din partea şcolii Rădeni, pentru înfiinţarea unui muzeu etnografic, prin colectarea de obiecte vechi de către elevi.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 44 -

În comună sunt patru biserici ortodoxe, câte una în fiecare sat şi un schit care aparţine de Mănăstirea Petru-Vodă.

Comuna este bogată în monumente istorice: există patru monumente ale eroilor din cele două Războaie Mondiale, trei dintre ele amplasate în faţa bisericilor şi unul situat în faţa primăriei.

În ceea ce priveşte vestigiile arheologice, pe raza comunei s-au descoperit unelte neolitice de tip cucutenian (sat Rădeni) şi un tezaur alcătuit din vase de aur care în prezent se află la Muzeul de Istorie din Piatra Neamţ. Ziua comunei Păstrăveni se sărbătoreşte pe data de 14 septembrie, o dată cu hramul bisericii Păstrăveni. Meşteşuguri populare practicate sunt atât tradiţionale (ţesături, linguri de lemn), cât şi contemporane (ţesături, croitorie, linguri de lemn).

Deci, ca şi în cazul şcolilor, căminele culturale din mediul rural sunt într-o situaţie dificilă datorită vechimii lor şi a faptului că în ultimul timp domeniul nu a mai fost finanţat corespunzător. Există însă proiecte guvernamentale de reabilitare a căminelor culturale din mediul rural..

Cai de comunicatie

La nivelul comunei Păstrăveni infrastructura de transport rutier este slab

dezvoltată, lungimea reţelei de drumuri judeţene şi comunale fiind redusă şi într-o stare necorespunzătoare. Gradul de modernizare al infrastructurii rutiere este scăzut. Această situaţie este amplificată şi de inexistenţa unor artere majore de circulaţie feroviară sau rutieră de mare viteză care să permită legături rapide interzonale şi interjudeţene.

Comuna Păstrăveni este amplasată la limita judeţului, în partea de est a acestuia. Cel mai apropiat oraş este Târgu Neamţ, aflat la distanţa de 20 km, măsurată pe DJ 155I. Pentru a ajunge în oraşul Piatra Neamţ se foloseşte tot drumul judeţean DJ 155I, până la Totoieşti apoi se circulă pe drumul judeţean DJ 208G.

Căile majore de circulaţie rutieră sunt reprezentate de: - drumul judeţean DJ 155I, Humuleşti - Totoieşti, 3 km asfaltat; - drumul comunal DC 19, Păstrăveni - Rădeni, 5 km din care - 3,3 km asfaltat; - drumul comunal DC 21, Păstrăveni - Lunca Moldovei, 5 km

Totalul căilor rutiere în comuna Păstrăveni însumează 12 km. Comuna Păstrăveni nu dispune de reţea de cale ferată. În interiorul localităţii circulaţia se desfăşoară pe străzi de categoria III-IV,

intersecţiile sunt neamenajate. Teritoriul comunei este străbătut de 40 km drumuri săteşti nepietruite.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 45 -

Începând cu anul 2007 s-a derulat un proiect prin Ordonanţa 7/2006, pentru construcţia podului peste Rădeanca, punct Domnica.

Reţeaua de transport în comun însumează 8 km, acesta fiind realizat cu autobuze şi microbuze din Piatra Neamţ şi Târgu Neamţ. Transportul în comun al călătorilor se desfăşoară pe traseele Târgu Neamţ - Roman, Târgu Neamţ - Piatra Neamţ, Rădeni - Târgu Neamţ, Rădeni - Piatra Neamţ.

Conditii necesare de dezvoltare: - Participare la programul judeţean de gestionare integrată a deşeurilor menajere solide: colectare selectivă, staţie de sortare, transport la platformele menajere stabilite; - Activităţi de educare a populaţiei cu privire la necesitatea şi modul de gestionare a deşeurilor menajere solide; - Crearea infrastructurii locale colectare şi depozitare intermediară a deşeurilor solide; - Contractare serviciu extern de salubrizare; - Înfiinţare liziere în vechile gropi de gunoi; - Organizarea societăţii civile pentru promovarea conceptelor moderne de gestionare a deşeurilor;

- Cimitirele se vor gospodări sub controlul administraţiei locale şi se vor înfiinţa zone de protecţie sanitară de 50 m spre exteriorul împrejmuirii acestora

- Sprijinirea societăţilor mici şi mijlocii pentru dezvoltarea şi diversificarea activităţii de producţie prin întocmirea de proiecte finanţate de Agenţia Naţională pentru Dezvoltare Regională, de Fondul Român de Dezvoltare Socială sau de alte organisme internaţionale;

- Realizarea reţelei de alimentare cu apă în sistem centralizat, în condiţii sanitare corespunzătoare;

- Industrializarea în comună a materialului lemnos rezultat din exploatările forestiere învecinate;

- Modernizarea drumurilor existente şi creearea altor drumuri noi, în funcţie de necesităţi;

- Amenajarea de şanţuri pentru scurgerea apelor la toate drumurile comunale, uliţe, etc.;

- Realizarea şi extinderea reţelei de cablu TV, antene satelit şi conexiune la internet;

- Construirea de către populaţie a podeţelor aferente căilor de acces din gospodării;

- Realizarea de staţii de preepurare a apei menajer - fecaloide;

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 46 -

- Amenajarea de spaţii verzi din domeniul privat al primăriei;

- Dezvoltarea turismului rural şi al agroturismului;

- Reglementări coerente şi unitare de urbanism.

- Configurarea zonei industriale a comunei;

- Parcelări în zona bună pentru construcţii.

III. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE – IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR

DIN PUG ASUPRA MEDIULUI

CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU APĂ

Alimentarea cu apa

Apele de suprafaţă

Teritoriul comunei aparţine bazinului hidrografic al râului Moldova, caracterizat printr-o mobilitate mare a albiei şi o pantă medie relativ ridicată. Reţeaua hidrografică este formată din cursurile cu caracter permanent ale Moldovei, Topoliţei şi Rădencei. Pe lângă acestea se mai întâlnesc şi câteva cursuri temporare, în perioadele ploioase, în sudul şi sud-vestul satului Rădeni şi în estul satului Lunca Moldovei.

Râul Moldova reprezintă cel mai important curs de apă de pe teritoriul comunei, care se întinde pe o distanţă de 1 km, separând-o de comunele Mirosloveşti şi Moţca. Râul Moldova are şi o mare importanţă economică, din lunca acestuia exploatându-se o mare cantitate de nisip şi pietriş iar apa poate fi folosită la irigarea unor mari suprafeţe din luncă.

Al doilea râu, ca mărime, de pe teritoriul comunei este Topoliţa, care izvorăşte de pe versanţii estici ai munţilor Stânişoarei, din apropierea mănăstirii Agapia. Lungimea acestui râu este de 30 km. Pe lângă pagubele materiale

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 47 -

produse de viituri, acesta este de un real folos pentru viaţa economică şi socială a comunei prin marile cantităţi de materiale de construcţii care se exploatează din albia lui şi prin apa pentru irigaţii.

Al treilea curs de apă, ca importanţă pentru comună, este pârâul Rădeanca, lungimea acestuia fiind de aproximativ 9 km. În timpul viiturilor nivelul pârâului poate creşte cu 4-5 m.

Scurgerea pâraielor se realizează pe direcţia vest-est şi nord-sud, cu debite maxime primăvara (lunile aprilie-mai) şi minime la sfârşitul verii şi începutul toamnei (lunile august-septembrie).

În timpul apelor mari, amplitudinea nivelului la principalele râuri ajunge la valori cuprinse între 2 şi 4 m pe râul Moldova.

Adâncimea stratelor acvifere în lunca Moldovei ajunge la 5-6 m. Alimentarea acestora se face, în principal, din apele râurilor. Ploile torenţiale desfăşoară o acţiune de eroziune puternică creând alunecări de teren în unele zone.

Calitatea apelor

Conform Normativului 1146/2002 revizuit în 2004, cu privire la clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, cursurile din reţeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Pastraveni se încadrează din punct de vedere chimic în clasa IV de calitate (satisfăcătoare), corespunzătoare cursurilor mari de apă, iar din punct de vedere ecologic sunt în stare satisfăcătoare (α-mezosaprob).

Spaţiul administrativ Pastraveni figurează în contextul Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţului Neamt ca regiune în care apa pentru uz casnic este distribuită sub consumul normat pe ţară şi în care sunt necesare lucrări prioritare de distribuţia apei în sistem centralizat

Utilizarea resurselor de apa se face din stratul freatic din cuaternar prin fântâni, care nu au asigurate perimetrele de protectie sanitara conform HG 101/1997.

Apele pluviale se scurg prin reţeaua de şanţuri şi canale în cursurile de apă sau se infiltrează în sol şi subsol care, funcţie de structură, poate prezenta o mare permeabilitate ceea ce poate conduce la interceptarea de către stratul freatic a apelor uzate.

Conform literaturii de specialitate şi studiilor realizate în domeniu, este stabilit cu certitudine că apa potabilă a cărui conţinut de nitraţi este ridicat şi afectează populaţia consumatoare si în special copiii pana la 1 an.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 48 -

Este necesară urmărirea calităţii apei potabile din fântâni, puţuri şi izvoare captate prin efectuarea analizelor de potabilitate în toate satele componente ale comunei, informarea populaţiei şi urmărirea stării de sănătate a acesteia.

PREVEDERILE PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI PASTRAVENI ÎN PRIVINŢA ALIMENTARII CU APĂ POTABILA

Extinderea reţelei de apă potabilă şi introducerea reţelei de canalizare la toate gospodăriile comunei Păstrăveni, la standardele Uniunii Europene.

Localităţile comunei Păstrăveni dispun de reţea de alimentare cu apă potabilă pentru populaţie - 35 km, prin captarea de la Timişeşti. Comuna dispune de puţuri forate la adâncimi de 150 m, la Rădeni.

În anul 2004 s-a finalizat proiectul pentru alimentarea cu apă a satelor Păstrăveni şi Lunca Moldovei, cu includere staţie de clorinare.

În acest moment locuitorii din satele Rădeni şi Spieşti utilizează preponderent apa din fântâni, foarte puţine locuinţe având instalaţie de apă din surse proprii prin diverse captări. S-au realizat şi câteva sisteme locale, improvizate, de alimentare cu apă, la şcoli şi la unităţile economice din zonă.

Este necesar să se extindă reţeaua de apă potabilă în comuna Păstrăveni, în condiţiile în care zona dispune deja de o reţea.

Managementul apelor uzate

Nu există reţea de canalizare. Evacuarea apelor uzate de la populaţie se realizează prin latrine în sistem uscat sau fose septice, cu evacuarea apei uzate în subteran. Din acest motiv, dar şi datorită creşterii animalelor, pânza freatică este poluată.

Există studiu de fezabilitate pentru introducerea reţelei de canalizare şi staţie de epurare în comuna Păstrăveni, pe o distanţă de 6980 m.

Toate apele uzate menajere, din Comuna Pastraveni, judetul Neamt vor trebui să se încadreze, la evacuare, în prevederile NTPA 001/2005. Se recomandă: realizarea sistemelor de alimentare cu apa a comunei; asigurarea rezervelor de apa de incendiu; regularizarea apelor din intravilan pe tot parcursul lor; realizarea unor construcţii si amenajări de orice fel ce au drept scop

limitarea riscurilor naturale şi tehnologice (lucrări hidrotehnice pentru atenuarea şi devierea viiturilor, lucrări de combatere a eroziunii de adâncime) şi orice fel de construcţii şi amenajări cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare;

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 49 -

realizarea unui management al apelor functie de provenienta si solutiile adoptate (canalizări, staţii de epurare, etc.).

La ora actuală apele uzate sunt deversate pe sol de unde se infiltreaza sau se dirijeaza prin şanţuri către reţeaua hidrografică.

PREDEVEDERILE PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI PASTRAVENI ÎN PRIVINŢA MANAGEMENTULUI APEI UZATE

Comuna Pastraveni nu dispune de o reţea de canalizare şi o staţie de epurare a apelor uzate menajere, obiective de investiţii care reprezintă, de asemenea, una dintre priorităţile Consiliului Local al comunei PASTRAVENI.

Cursurile apelor care străbat comuna nu sunt, regularizate şi prezintă risc de inundabilitate, podurile pentru traversarea cursurilor de apă sunt insuficiente.

Se impune :

- regularizarea raurilor care pot produce inundarea satelor din componenta ccomunei Pastraveni.

- lucrari de amenajare a paraielor care prezinta risc de inundabilitate ; - realizarea reţelei de alimentare cu apă în sistem centralizat, în condiţii

sanitare corespunzătoare; - realizarea de staţii de preepurare a apei menajer - fecaloide;

Prognozarea impactului

Impactul asupra mediului este dat în principal de:

- calitatea necorespunzatoare a apei de băut (cu conţinut ridicat de nitraţi şi încărcare microbiologică ridicată în toate sursele de apă potabilă organizate ale comunei), datorită provenienţei sale mai ales din fântânile existente în gospodăriile populaţiei şi care este consumată ca atare. Se impune urmărirea calităţii apei potabile prin analize de potabilitate;

- nu este asigurată zona de protecţie sanitară, conform HG 101/1997, atât pentru captările de apă cu drenuri cât şi pentru rezervoarele de înmagazinare;

- riscurile de inundaţii se elimina prin regularizarea şi amenajarea pâraielor cu antecedente.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 50 -

- depozitarea în spatele curţilor, pe malul apei a resturilor menajere rezultate din gospodăriile oamenilor, aceasta constituind astfel un factor de risc în poluarea apelor din zona care în urma pătrunderii în pânza freatică determină apariţia nitraţilor în apă, constituind astfel un factor de risc în poluarea apelor din zonă. Din activităţile comunei, în special agrozootehnice, pot rezulta ape uzate care deversate (direct sau accidental) în apele din receptorii naturali din zona şi pot să le deterioreze calitatea. De asemenea şi apele menajere ale comunei (toate localităţile) constituie o sursă de poluare pentru apele din zonă.

- în comuna nu există un sistem organizat pentru practicarea agriculturii, aceasta realizându-se individual cu folosirea substanţelor pesticide necontrolat fiind posibil ca excesul din aceste substanţe sa se infiltreze în stratul freatic. De asemenea, utilizarea ca îngrăşăminte a gunoiului de grajd şi deşeurilor fecaloid-menajere, depozitarea deşeurilor menajere în spatele curţilor şi în locuri neamenajate pot duce la infestarea pânzei freatice şi justifică prezenţa nitraţilor şi a încărcării microbiologice. Impactul este redus în absenţa unor surse majore de poluare a apelor. Principala problema o reprezintă depozitarea necontrolată a deşeurilor pe

malurile apelor curgătoare, în absenţa unor amenajări pentru depozitarea controlată. Nu se poate face o evaluarea globală a impactului acestei poluări.

Totuşi la ape mari o parte din deşeurile depozitate pot fi preluate de viitură.

În zonele cu risc prezentate se produce o poluare semnificativă a apelor de suprafaţă, în perioadele propice inundaţiilor, torenţialităţii şi ravenelor, alunecărilor de teren si după acestea.

CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU AER

Date privind clima şi topoclima

Avind in vedere pozitia sa geografica, comuna Pastraveni are o clima temperat –continentala, cu nuante mai aspre incadrindu-se in tinutul climatic al dealurilor subcarpatice situate la limita zonei montane.

Clima comunei este determinata de caracteristicile principalilor factori climatogeni din aceasta parte a tarii: radiatia solara globala, dinamica zonala si regionala a atmosferei si caracteristicile reliefului.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 51 -

Relieful constituie un factor geografic foarte important in determinarea particularitatilor locale ale climei.

Inversiunile termice se produc frecvent, fiind de mare amploare in anotimpul de iarna.

Racirile radiative intense ale aerului din timpul noptii favorizeaza producerea frecventa de hidrometeori ca : roua, bruma, ceata.

Temperatura medie anuala variaza in jurul valorii de 8,5 C. Maxima din

zona s-a produs in august 1952 de +38,6 C iar minima de – 32,0C. Precipitatiile medii anuale din zona sunt in jur de 650 mm. In general, cele

mai mari cantitati medii lunare de precipitatii se observa in intervalul mai - august, cind procesul de conventie termica este foarte intens.

Prin acest regim al precipitatiilor atmosferice, comuna Pastraveni se incadreaza in arealul climatului temperat continental moderat.

Surse şi poluanţi generaţi

Activităţile desfăşurate pe teritoriul COMUNEI PASTRAVENI, JUDEŢUL NEAMŢ şi care pot avea un impact potenţial asupra factorilor de mediu se încadrează în patru mari domenii:

activităţi social – culturale;

activităţi economice şi prestări servicii;

activităţi specifice desfăşurate în gospodăriile populaţiei şi anexele acestora;

activităţi diverse. Din activităţile menţionate sunt identificate şi caracterizate următoarele

surse de poluanţi atmosferici:

surse organizate, staţionare şi temporare de poluare: coşurile sobelor prin care se pot evacua în atmosfera gaze de ardere, pulberi. În urma arderii, efluenţii gazoşi pot conţine în principal bioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi, etc. funcţie de combustibilul utilizat (lemn de foc si carbune);

surse mobile (trafic): gazele de esapament; surse difuze de poluare pot aparea în zona exploatării şi prelucrării lemnului, zona unităţilor industriale, zona căilor de comunicaţie şi transport, zona construcţiilor tehnicoedilitare, gospodărire comunală şi cimitire;

In absenţa unor surse majore şi permanente de poluare a aerului nu sunt necesare măsuri speciale, specifice.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 52 -

Sunt necesare unele măsuri punctuale: la arderea deşeurilor în gospodăriile populaţiei să nu fie

arse ambalaje sau alte materii şi materiale (recipienţi din plastic, obiecte din cauciuc s.a.) care să emane în atmosfera substanţe toxice, periculoase.

In perioada caldă a anului depozitarea de materii organice poate creea inconfort prin emisia de substante urât mirositoare (amoniac, hidrogen sulfurat s.a.), de aceea este necesară ( iar PUG-ul prevede) delimitarea si amenajarea unui spatiu pentru depozitarea temporara a cadavrelor pana la ridicarea lor de PROTAN

Prognozarea poluarii aerului

Presupunem ca este posibil ca în viitor pe teritoriul COMUNEI PASTRAVENI, JUDEŢUL NEAMŢ să se dezvolte obiective cu activităţi noi şi care, ar putea constitui surse de poluare pentru aer.

Natura şi gradul de dezvoltare a acestor obiective, precum şi dinamica creşterii economice nu se cunosc, dar se impun măsuri care să diminueze poluarea aerului prin: respectarea legislaţiei pe linie de mediu existentă, astfel încât viitoarele

obiective să nu functioneze decât în baza acordului de mediu obţinut prin evaluarea impactului asupra mediului;

obiectivele existente să fie supuse reevaluarii din punct de vedere al emisiilor obţinându-se de către acestea autorizaţia de mediu, eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document;

orientarea în viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential redus de poluare sau nepoluante;

la amplasarea în teritoriu a obiectivelor trebuie să se ţina cont şi de faptul că unele dintre condiţiile mediului geografic local pot asigura procesele de autoepurare naturală a aerului.

Fenomenele meteorologice care pot influenţa nivelul de poluare prin:

- curenţii de aer (vânturile) au un caracter puternic depoluator la viteze > 3 m/sec.; - calmul atmosferic înregistrează o frecvenţa medie anuală de aprox. 31% şi favorizează stagnarea noxelor atmosferice în jurul surselor de emisie; - inversiunile termice, însoţite de stări de calm atmosferic, ceaţa şi depuneri de

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 53 -

chiciura, sunt mai frecvente şi au o intensitate mai mare iarna, în condiţiile stratificării aerului rece deasupra culoarului de vale. Aparitia unor astfel de situatii meteosinoptice pot favoriza stagnarea noxelor atmosferice în jurul surselor de emisie.

CARACTERISTICI ALE FACTORULUI DE MEDIU SOL

Conditii pedogeografice locale

Pe teritoriul comunei PASTRAVENI se întâlnesc diferite tipuri de soluri care se deosebesc între ele prin structură, culoare, fertilitate, etc.

În prezent, în agricultură, se pune mare accent pe creşterea fertilităţii, aplicând diferite metode ştiinţifice, cum ar fi: metode de lucrare a solului, combaterea eroziunii, îngrăşăminte naturale şi chimice, amendamente, aplicarea raţională a pesticidelor şi insecticidelor, dar după retrocedarea pământurilor, aceste metode nu se mai aplică, ducand la degradarea solurilor.

Cea mai mare parte a solurilor expuse eroziunii sunt cele de la poalele dealurilor, unde, datorită ploilor torenţiale de vară, apele, în şuvoaie, se scurg la vale, formând, imediat cum ajung în zona despădurită a islazurilor, aparate torenţiale cu ogaşe, ravene, râpe, care, în final, dejectează în reţeaua hidrografică.

Substratul petrografic, climatul specific şi vegetaţia au avut o puternică influenţă în procesul de formare şi în evoluţia fiecărui tip de sol.

De-a lungul timpului, omul, conştient sau inconştient, a avut intervenţii diferite în raportul său cu solul, modificându-i caracteristicile, de cele mai multe ori, în defavoarea sa.

Surse de poluare a solurilor

Se pot considera drept surse de poluare a solului toate activităţile desfăşurate pe raza COMUNEI PASTRAVENI, JUDEŢUL NEAMŢ respectiv: zona exploatării şi prelucrării lemnului, zona unităţilor industriale, zona căilor de comunicaţie şi transport, zona construcţiilor tehnicoedilitare, gospodărire comunală şi cimitire care generează deşeuri solide de diferite tipuri şi natură diversă, deşeuri lichide şi nămoluri.

Identificarea şi caracterizarea surselor de poluanţi ai solului:

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 54 -

colectarea, depozitarea deşeurilor solide provenite de la toate activităţile, în spaţii neamenajate pentru acest scop (în gospodăriile individuale);

activităţile din agricultura prin aplicarea necontrolată şi în exces de îngrăşăminte chimice. Funcţie de natura substanţei şi de gradul său de agresivitate asupra

solului, de cantitatea şi timpul de staţionare pe sol, de gradul de înclinare a terenului, de proprietăţile fizice ale solului (permeabilitate, porozitate, granulometrie) efectul poate fi mai mare sau mai mic.

Din activităţile desfăşurate pe teritoriul COMUNEI PASTRAVENI, JUDEŢUL NEAMŢ pot rezulta următoarele tipuri de deşeuri: - din zona gospodăriilor individuale în care se cresc animale pot rezulta dejectii solide, cadavre de animale, materialul folosit ca pat pentru animale şi păsări (talas, rumegus), deşeuri metalice şi nemetalice, de mase plastice, uleiuri uzate, resturi de plante, ambalaje diverse (hârtie, metalice, material plastic), pot rezulta de asemenea deşeuri agrochimice cu conţinut de substanţe periculoase; - din zona instituţiilor şi serviciilor de interes public pot rezulta în general deşeuri solide (metalice, nemetalice, hârtie, lemn, uleiuri uzate, anvelope, acumulatori, deşeuri textile). Mai pot rezulta deşeuri din activitatea de ocrotire a săntăţii umane sau din activităţi veterinare, deşeuri municipale, etc. - din zona căilor de comunicaţie şi de transport pot rezulta deşeuri de cuvertura asfaltică în urma deteriorării şi reparaţiei drumurilor, pamânt contaminat, infiltrarea apelor meteorice în sol. - din zona de agrement nu rezulta deseuri specifice în afara celor urbane; - din zona construcţiilor tehnico-edilitare pot rezulta deşeuri de natura diversă însoţite de emisii, etc. - din zona gospodării comunale şi cimitire pot rezulta deşeuri de natura diversă, solide.

Riscul de inundaţii care afectează zonele construite este legat de deversarea pâraielor care traversează localităţile. Zonele inundabile sunt reprezentate în planşa de „‟REGLEMENTARE‟‟ şi au fost instituite interdicţii temporare de construire până la finalizarea lucrărilor de regularizare a cursurilor de apă. În situaţia în care nu se efectuaeză lucrări de consolidare a malurilor acestor paraie recomandăm interzicerea construirii în zonele afectate de inundatii ca masură de protecţie pentru locuitori.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 55 -

PREDEVERILE PLANULUI URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI PASTRAVENI, JUDEŢUL NEAMŢ ÎN PRIVINŢA PROTECŢIEI SOLULUI

PUG-ul COMUNEI PASTRAVENI, JUDEŢUL NEAMŢ prevede o serie de

reguli pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere dar şi pentru protecţia mediului în urma efectuarii acestor lucrari, astfel:

- lucrarile preconizate a se executa in plan, in profil longitudinal si transversal pentru drumurile comunale se vor imbunatati elementele geometrice ale traseului, astfel incat pe intreg sectorul de reabilitare se va putea lua in consolidare o viteza de circulatie de 50 km/h, asa cum prevede legislatia rutiera.

- pe tot traseul, drumurile vor avea podetele laterale cu lungimi de 6,00 m. - In zonele unde se vor taia copaci pentru largirea platformei se vor planta

alti copaci la marginea noii platforme. - zona de siguranta stanga–dreapta se va extinde conform Ordonantei

nr.43/1997, de la marginea amprizei proiectate. - în ceea ce priveste imbunatatirea starii de viabilitate pentru drumurile

locale, se propune modernizarea tuturor traseelor, cu prioritate a celor ce asigura legatura intre localitati, si a celor de racord la drumurile nationale.

- sunt necesare lucrari de consolidare in zonele cu alunecari de teren si lucrari de protectie pentru eliminarea factorilor de risc si instabilitate.

Documentatiile privind proiectarea constructiei si modernizarea drumurilor, se intocmesc cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului de urbanism, cu avizele prevazute in Normele metodologice.

Prognozarea poluării solului

Prin realizarea obiectivelor din PUG şi a priorităţilor, prin asigurarea unei funcţionări normale a unităţilor, dar mai ales prin asigurarea colectării selective şi depozitarea controlată a deşeurilor şi prin înfiinţarea unui serviciu de colectare şi transport a deşeurilor urbane la staţia de transfer, considerăm ca impactul asupra solului se va reduce.

Datorită antropizării au fost posibile modificări în activitatea biologică a solurilor, a calităţii, vulnerabilităţii şi rezistenţei acestuia.

Intrucât îngrăşămintele chimice se folosesc, după 1989, pe scara mult mai redusa prezenţa unor compuşi chimici remanenţi în sol poate fi considerată doar ca o ipoteza.

Utilizarea îngrăşămintelor organice pe terenurile localnicilor nu prezintă probleme majore privind riscul de poluare a solurilor.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 56 -

Amplitudinea acesteia depinde foarte mult de relaţia dintre: natura şi cantitatea substanţei, conditiile exterioare (care pot amplifica

procesul de transfer a substanţei pe profilul de sol), caracteristicile solului şi durata de persistenţă a substanţei pe sol.

Pentru evitarea si reducerea poluarii solului sunt necesare următoarele: identificarea zonelor afectate de eroziunea terenurilor şi stabilirea unor

măsuri de diminuare a impactului în baza unor studii de specialitate; conformarea la legislaţia în vigoare în ceea ce priveste gestionarea

deşeurilor; practicarea unei agriculturi ecologice.

Este necesară:

- Infiinţarea şi ecologizarea platformelor de deşeuri şi instituirea unui sistem organizat, selectiv de colectare; Preluarea şi gestionarea deşeurilor se va realiza printr-un serviciu de salubritate al primariei, cu un regulament de salubritate pus la punct cu legislaţia în vigoare.

- Introducerea sistemului selectiv de colectare a deseurilor.

IV. PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU IMPLEMENTAREA PUG

Comuna Pastraveni dispune de o varietate de resurse de soluri ceea ce

pentru om, reprezintă un interes real pentru exploatarea lor. Cadrul natural deosebit care oferă condiţii de viaţă prielnice a condus la intensificarea activităţilor umane de-a lungul timpului.

Acest aspect a dus şi la generarea unor probleme legate de protecţia mediului cum ar fi :

- defrişări iraţionale care au dus la activarea alunecărilor de teren şi care favorizează eroziunea accentuată a solului şi creşte riscul de inundabilitate;

- deşeurile rezultate din prelucrarea lemnului (în special rumeguşul) nu au fost depozitate si utilizate corect, acestea ajungând deseori în albiile pâraielor poluând una din cele mai importante resurse –apa;

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 57 -

- apele uzate (atât cele gospodăreşti cât şi cele zootehnice) sunt evacuate necorespunzător (întreaga populaţie foloseşte puţurile seci în lipsa unui sistem centralizat de colectare a apelor uzate şi de epurare a acestora) ajungându-se la poluarea solului dar în special a pânzei feratice;

- populaţia nu este instruită în ceea ce priveşte colectarea şi gestionarea deşeurilor multe dintre aceste ajungând în albiile pâraielor sau la fostele gropi de gunoi care au fost închise şi ecologizate;

- nu sunt delimitate şi respectate zonele de protecţie sanitară pentru cimitire, pentru platformele cu dejecţii animaliere, pentru ferme etc;

- nu se face colectarea conforma a mortaciunilor; -lipsa delimitării zonelor de protecţie pentru monumentele istorice; - lipsa unui program de întreţinere corespunzătoare a reţelei stradale care

poate duce la deteriorarea drumurilor, a parapeţilor, la activarea căderilor de pietre şi chiar la alunecări de teren etc.

ALIMENTARE CU APA

Cursurile apelor care străbat comuna nu sunt, în totalitate, regularizate şi

prezintă risc de inundabilitate. Poduri insuficiente pentru traversarea cursurilor de apă care străbat comuna.

Lucrări de îndiguire - 5 km - pârâu Topoliţa, 10 km - pârâu Rădeanca, 3 km - râu Moldova;

Se impune, de asemenea: -Realizarea reţelei de alimentare cu apă în sistem centralizat, în condiţii

sanitare corespunzătoare; -Realizarea de staţii de preepurare a apei menajer – fecaloide.

Extinderea reţelei de apă potabilă şi introducerea reţelei de canalizare la toate gospodăriile comunei Păstrăveni, la standardele Uniunii Europene.

Localităţile comunei Păstrăveni dispun de reţea de alimentare cu apă potabilă pentru populaţie - 35 km, prin captarea de la Timişeşti. Comuna dispune de puţuri forate la adâncimi de 150 m, la Rădeni.

În anul 2004 s-a finalizat proiectul pentru alimentarea cu apă a satelor Păstrăveni şi Lunca Moldovei, cu includere staţie de clorinare.

În acest moment locuitorii din satele Rădeni şi Spieşti utilizează preponderent apa din fântâni, foarte puţine locuinţe având instalaţie de apă din

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 58 -

surse proprii prin diverse captări. S-au realizat şi câteva sisteme locale, improvizate, de alimentare cu apă, la şcoli şi la unităţile economice din zonă.

Este necesar să se extindă reţeaua de apă potabilă în comuna Păstrăveni, în condiţiile în care zona dispune deja de o reţea.

CANALIZARE

Nu există reţea de canalizare. Evacuarea apelor uzate de la populaţie se realizează prin latrine în sistem uscat sau fose septice, cu evacuarea apei uzate în subteran. Din acest motiv, dar şi datorită creşterii animalelor, pânza freatică este poluată.

Există studiu de fezabilitate pentru introducerea reţelei de canalizare şi staţie de epurare în comuna Păstrăveni, pe o distanţă de 6980 m.

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Este necesară extinderea reţelei electrice cu încă 8 km şi reabilitarea a 40 km reţea electrică existentă. Există potenţial pentru înfiinţare parc eolian, în zona deal Ţibucani, pe valea Moldovei.

Orientarea spre tehnologiile alternative de producere a energiei electrice: sisteme care utilizeaza energie solară, energie geotermala, energie eoliană sau alte sisteme.

ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ

Pe măsura realizării reţelelor de gaze naturale de redusă presiune, clădirile se vor încălzi, fie pe sobe cu gaze, fie cu centrale termice proprii la locuinţe şi dotări, fie cu centrale termice pe grupe de clădiri.

Programului de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală, energie eoliană sau alte sisteme.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 59 -

GESTIUNEA DESEURILOR

În conformitate cu prevederile Hotaririi nr. 448 din 19 mai 2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice - autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a colecta separat DEEE de la gospodăriile particulare şi de a pune la dispoziţia producătorilor spaţiile necesare pentru înfiinţarea punctelor de colectare selectivă a acestora

În conformitate cu prevederile Ordinului nr. 344 din 16 august 2004 pentru

aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură ( în cazul realizării de staţii de epurare în localităţi)

Nămolurile provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate din localităţi şi din alte staţii de epurare a apelor uzate cu o compoziţie asemănătoare apelor uzate orăşeneşti pot fi utilizate în agricultură numai dacă sunt în conformitate normele tehnice;

Se interzice utilizarea nămolurilor sau livrarea acestora în vederea utilizării lor pe:

- terenurile folosite pentru păşunat; - terenurile destinate cultivării arbuştilor fructiferi; - terenurile destinate culturii legumelor; - terenurile destinate culturilor pomilor fructiferi cu 10 luni înainte de recoltare şi în timpul recoltării

În conformitate cu prevederile H.G nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest (M.Of. 109 din 20 februarie 2003) – plăcile cu azbest ( eternita) care vor rezulta din urma demolării locuinţelor vechi, a obiectivelor existente se va colecta separat într-o zonă specială prevăzută cu containere speciale pentru depozitare şi se vor transporta către un depozit de deseuri periculoase

În conformitate cu prevederile Ordinul MSF nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale, modificat prin Ordinul 997/2004 (M.Of. nr. 386 din 6 iunie 2002) deseurile medicale rezultate de la activitatile medicale din localitati ( dispensare umane, dispensare veterinare ) vor fi colectate în recipienţi speciali etanşi şi se vor transporta în condiţii de siguranţă pe bază de contract de societăţi autorizate în acest sens:

În conformitate cu prevederile din Legea nr. 101/2006 serviciului de salubrizare a localităţilor (modificata si completata cu (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 92/2007) Consiliul Local are obligaţia înfiinţării

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 60 -

serviciului propiu de salubritate: se vor încheia contracte de preluare a deseurilor cu fiecare agent economic şi cu locuitorii localităţilor :

Colectarea deşeurilor se poate face: Colectare „din poarta în poartă”. Această opţiune propune colectarea

deşeurilor din locuinţe individuale şi apartamente. Sistemul se bazează fie pe saci de colectare, fie pe recipiente de colectare. Beneficiile acestui sistem includ: (1) confortul locuitorilor; (2) dorinţa locuitorilor de a-şi asuma răspunderea depozitării adecvate a deşeurilor înainte de colectarea acestora. Principalul dezavantaj este că necesită costuri mai mari decât sistemele bazate pe europubele.

Europubele de 80, 120 sau 240 litri amplasate în vecinătatea locuinţelor. Aceasta opţiune presupune folosirea pubelelor cu roţi pentru colectarea deşeurilor. Beneficiile acestei optiuni sunt: (1) uzare mică a containerelor; (2) manevrare inadecvată a pubelelor; (3) confort îmbunătăţit pentru locuitori.

Containere cu roti de 1100 de litri. Acest sistem permite stocarea unui volum mai mare de deşeuri. Beneficiile includ rezistenţa containerelor şi un confort relativ pentru locuitori. Aceste containere sunt mai greu de manevrat în comparaţie cu europubelele.

Mini-autogunoiere pentru transfer. In acest sistem, minibasculantele sunt încărcate în vehiculele de colectare. Sistemul nu favorizează eficienţa şi calitatea serviciilor.

Colectarea cu vehicule cu remorcă. Tractoarele cu remorcă sunt o opţiune practică pentru zonele rurale. Sistemul are avantajul accesului pe străzi nepavate, întreţinerea şi reparaţiile usoare a vehiculelor. Sistemul este mai costisitor decât colectarea cu ajutorul căruţelor trase de cai.

Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile (inclusiv deşeuri de ambalaje) se poate realiza individual, prin puncte sau centre de colectare. Colectarea individuală se poate realiza fie în amestec, fie pe tip de material, cu excepţia hârtiei şi cartonului. Hârtia şi cartonul, din cazul ţintelor foarte ridicate de reciclare şi a cerinţelor de calitate impuse de reciclatori va fi colectată separat. Obligatoriu se va introduce sistemul selectiv de colectare a deşeurilor, în special pentru hârtie, carton, PET-uri; tratarea deşeurilor biodegradabile in propriile gospodarii, colectarea selectivă a deţeurilor care nu pot fi refolosite . Obligatoriu se vor urmări condiţiile de depozitare a deşeurilor în punctele

de colectare din satele aparţinătoare comunei, stabilite în Planul Urbanistic şi mai

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 61 -

ales transportul acestora catre depozitul zonal conform solutiei implementate prin Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in judetul Neamt.

Se vor face acţiuni de informare si constientizare pentru populaţie cu privire la colectarea selectivă a deseurilor şi introducerea conceptului de obţinere a compostului în gospodării.

Se vor încheia contracte cu unităţi tip Protan pentru ridicarea cadavrelor din animale şi se vor desfiinţa puturile seci existente.

Se vor prevede platforme pentru depozitarea deseurilor rezultate din construcţii şi demolări în vederea valorificării şi refolosirii acestora.

POTENTIAL TURISTIC AL ZONEI

Activitatea turistică la nivelul comunei este practic inexistentă şi din acest motiv şi veniturile din astfel de activităţi sunt nule, în principal datorită relativei izolări geografice a localităţii faţă de căile de acces naţionale şi faţă de marile aglomerări urbane.

Însă este evident că punerea în valoare a potenţialului turistic al comunei Păstrăveni implică, în primă fază, investiţii masive în infrastructura de drumuri, căi de acces, electricitate, apă - canal, gaz metan, etc. Dar costurile pot fi suportate în parteneriat public - privat, dacă autorităţile locale găsesc parteneri privaţi dornici să investească în turism şi agroturism.

Mult mai fezabilă, în prima fază, pare varianta construirii unor pensiuni agroturistice private, incluse apoi în circuitul turistic. Astfel se poate testa şi piaţa. Vor trebui însă construite oferte turistice complete cu activităţi diversificate (obiceiuri populare, călărie, pescuit, vânătoare, etc).

Pe teritoriul comunei sunt două iazuri care pot fi amenajate pentru piscicultura şi agroturism: un iaz colmatat care aparţine de Consiliul Judeţean şi un iaz colmatat în satul Lunca Moldovei. Există posibilitatea înfiinţării şi amenajării de alte iazuri cu bază de agrement pentru turism. Se recomandă deschiderea a 3 pensiuni turistice cu restaurant-bază de agrement în apropierea acestor iazuri.

PROTECŢIA MEDIULUI

În P.U.G. s-a prevăzut alimentarea cu apă şi epurarea apelor uzate cu instalaţii şi reţele care se vor realiza pe baza normelor tehnice şi sanitare legale.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 62 -

Intravilanul, în situaţia existentă, datorită zonei în care se află, bogat împădurită este bine oxigenat. În zonele de circulaţie şi, cu precădere pe drumul judeţean, se vor planta spaţii cu vegetaţie înaltă care să asigure protecţie fonică, protecţie împotriva gazelor de eşapament şi a prafului rezultat în urma circulaţiei vehiculelor.

Se vor aplica o serie de masuri:

extinderea tratamentelor intensive de gospodărire a pădurilor; aplicarea susţinută a măsurilor tehnice prevăzute în aranjamentele silvice; turismul, sportul, recreerea, agrementul şi alte asemenea, se pot

desfăşura în cuprinsul fondului forestier numai cu respectarea reglementărilor legale, stabilite de organele de specialitate competente.

suprafaţa totală a pădurilor nu poate fi micşorată decât cu aprobare specială; În vederea asigurării condiţiior de agrement, recreaţie şi turism trebuie:

extinse spaţiile verzi în interiorul şi în jurul localităţilor în conformitate cu planurile de sistematizare şi trebuie asigurată amenajarea acestora;

trebuie întreţinute spaţiile verzi existente în acord cu tehnicile stabilite de organele de specialitate ;

să se planteze arbori, flori şi alte plante ornamentale pe marile căi de acces, trasee turistice, în jurul clădirilor şi în alte locuri unde există terenuri ce pot fi destinate acestor scopuri.

este interzisă micşorarea spaţiilor verzi sau tăierea arborilor, metodele de

exploatare a florei şi vegetaţiei spontane, care împiedică regenerarea şi

dezvoltarea lor normală şi influenţează în mod negativ echilibrul ecologic.

Se vor desfiinţa toate depozitele de dejecţii rezultate de la animalele din gospodăriile individuale : fiecare grajd va avea platforma proprie betonată pentru depozitarea dejectiilor de la animale, cu stocarea temporara de cel putin 6 luni pentru a putea fi folosite ca îngrăsământ pe terenurile agricole conform celor mai bune practici agricole: aceste platforme vor fi amplasate la cel putin 15 m de locuinţa cea mai apropiată;

Se vor defiinţa puţurile seci Pentru amenajarea Oborului de animale – se va prevede o platformă pentru

dejecţii de animale în incinta acestuia; Se vor lua măsurile de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau

funcţional,în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţii rutiere;

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 63 -

V. OBIECTIVE DE MEDIU RELEVANTE PENTRU P.U.G. PASTRAVENI

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului este un instrument de implementare a politicilor din domeniul mediului, prin care se promovează realizarea celor mai importante proiecte, cu impact semnificativ asupra mediului, urmărind implementarea legislaţiei în vigoare. El este conceput ca un document naţional şi reprezintă o corelare între problemele de mediu şi cele ale sectoarelor economico-sociale.

Obiectivul strategic general al protecţiei mediului în România îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii vieţii în România prin asigurarea unui mediu curat, care să contribuie la creşterea nivelului de viaţă al populaţiei, îmbunătăţirea calităţii mediului, conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului natural de care România beneficiază. Obiectivele şi proiectele privind îmbunătăţirea calităţii mediului vor respecta principiile stabilite prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Obiectivele strategice privind protecţia mediului relevante pentru P.U.G. Pastraveni sunt:

- conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului; - protecţia sănătăţii umane; - utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Obiectivele prioritare generale relevante pentru P.U.G. Pastraveni privind protecţia mediului la nivel naţional sunt:

o asigurarea fondurilor necesare investiţiilor pentru protecţia mediului conform planurilor de implementare a acquis-ului comunitar;

o creşterea capacităţii de atragere a şi utilizare a fondurilor structurale; o încurajarea educaţiei la toate nivelurile şi a activităţilor de cercetare în

domeniul protecţiei mediului; o apărarea împotriva efectelor calamităţilor şi a poluărilor accidentale; o creşterea capacităţii de prevenire, control şi intervenţie prin realizarea unui

sistem perfecţionat de monitorizare integrată a factorilor de mediu; o dezvoltarea de instrumente economice în domeniul protecţiei mediului;

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 64 -

o valorificarea oportunităţilor oferite de Fondul pentru Mediu; o promovarea utilizării energiilor din surse regenerabile; o utilizarea durabilă a resurselor naturale, promovarea folosirii deşeurilor ca

materii prime secundare în scopul protejării resurselor naturale; o promovarea agriculturii şi dezvoltării rurale durabile;

Obiectivele de mediu stabilite la nivel judeţean relevante pentru P.U.G. Pastraveni sunt:

o Dezvoltarea spaţială durabilă va fi asigurată prin menţinerea echilibrului dintre capacitatea ecologică a zonei şi cererea pentru noi terenuri solicitate de economie şi societate în general;

o Dezvoltarea spaţială durabilă se va realiza prin oferta de condiţii echivalente cetăţenilor în sensul şansei de a accede la serviciile şi bunurilor publice oferite de o dezvoltare comună;

o Coroborarea măsurilor pentru dezvoltarea spaţială viitoare cu acţiuni de educare a comunităţilor locale în procesul de implicare în luarea deciziilor;

o Dezvoltarea spaţială durabilă se va realiza în contextul dezvoltării resursei umane şi al întăririi resurselor zonale existente cu sprijinul consiliului judeţean şi al guvernului.

Dintre obiectivele de mediu cuprinse în PATJ au fost identificate ca relevante pentru implementarea P.U.G. Pastraveni următoarele:

inventarierea şi prezentarea zonelor de risc natural; stabilirea zonelor în care se poate construi şi tipul construcţiilor; modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare; inventarierea zonelor protejate şi asigurarea protecţiei acestora; organizarea şi constituirea unui sistem de colectare, transport, tratare şi

eliminare a deşeurilor; stabilirea surselor de apă potabilă; monitorizarea calităţii apei potabile; realizarea unui sistem centralizat de alimentare cu apă; sistematizarea, organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie; creşterea calităţii vieţii cu precădere în domeniile locuirii şi a serviciilor; asigurarea bazei legale pentru realizarea programelor şi a acţiunilor de

dezvoltare.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 65 -

Obiective generale cuprinse în Planul Local de Acţiune pentru Mediu relevante pentru Planul Urbanistic General Pastraveni :

să identifice, să evalueze şi să stabilească problemele şi aspectele de mediu de pe teritoriul comunei;

să stabilească priorităţile de acţiune în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de mediu;

să promoveze conştientizarea publică cu privire la drepturile şi obligaţiile comunitarii faţă de mediul natural;

să întărească capacitatea autoritarii locale, agenţilor economici şi a comunităţii locale pentru a elabora şi implementa programe de protecţie şi conservare a mediului natural;

să promoveze parteneriatul între actorii implicaţi în procesul decizional de mediu;

să respecte cerinţele legislative naţionale în domeniul mediului şi să promoveze cerinţele Uniunii Europene;

să fie în concordanta cu toate strategiile şi planurile locale de acţiune în implementare la nivelul Judeţului Neamt;

să fie în concordanta cu viziunea comunităţii de dezvoltare durabilă a Judeţului Neamt;

să constituie un suport real şi obiectiv în elaborarea Planului Regional şi a Planului Naţional de Acţiune pentru Mediu. Planul Local de Acţiune pentru Judeţul Neamt îşi propune să utilizeze

resursele existente la nivel judeţean sau regional în perspectiva accesării oportunităţilor sociale şi economice generate de dezvoltarea durabila a judeţului.

Obiective specifice cuprinse în PLAM-ul judeţului Neamt relevante pentru P.U.G. Pastraveni, pe domenii:

a. protecţia atmosferei

menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele care se încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;

monitorizarea şi controlul emisiilor de poluanţi în aer; introducerea/utilizarea combustibililor care generează emisii reduse de

poluanţi; controlul nivelului de poluare prin aplicarea tehnicilor şi tehnologiilor

pentru reţinerea poluanţilor şi/sau prin introducerea de tehnologii mai puţin poluante;

corelarea planurilor locale şi regionale de dezvoltare şi a Planului Naţional

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 66 -

de Dezvoltare, precum şi a planurilor urbanistice cu Strategia Naţionala pentru Protecţia Atmosferei, cu programele şi planurile de gestionare a calităţii aerului;

eliminarea utilizării de substanţe care depreciază stratul de ozon; evitarea accidentelor din agricultura sau transporturi prin investiţii şi

respectarea legislaţiei şi a normelor specifice fiecărei activităţi; conştientizarea publicului privind problematica schimbărilor climatice şi

participarea societăţii civile la procesul decizional;

b. managementul resurselor de apa

satisfacerea cerinţelor de apa la sursă pentru populaţia din mediul rural prin:

valorificarea superioară a capacitaţilor disponibile ale surselor existente pentru acoperirea deficitelor de apa potabila;

amenajări de surse noi pentru satisfacerea cerinţelor de apa potabilă;

realizarea unor fronturi de captare subterane pentru alimentarea cu apă;

realizarea lucrărilor pentru asigurarea alimentarii cu apă potabilă; îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de

alimentare cu apă şi canalizare din aglomerările rurale prin: realizarea de sisteme centralizate de alimentare cu apă şi

canalizare în zonele rurale care nu au asemenea dotări; îmbunătăţirea calităţii resurselor de apa prin:

realizarea de staţii de epurare; restaurarea ecologică/renaturarea râurilor prin:

asigurarea unor debite ecologice pe cursurile de apa; creşterea responsabilităţii civice privind ecologizarea cursurilor

de apă; conservarea, protecţia ecosistemelor acvatice (habitate, componente

biologice) reducerea riscului de inundaţii şi secete prin:

regularizarea cursurilor de apa în corelare cu conservarea zonelor umede;

amenajarea torenţilor, împăduriri şi perdele de protecţie; realizarea unor lucrări de combatere a eroziunii solului şi desecare;

evitarea alterării şi a influentei antropice în geomorfologia

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 67 -

bazinelor hidrografice; prevenirea poluării apelor de suprafaţa şi a apelor subterane ca urmare a inundaţiilor şi a efectelor asociate acestora;

protecţia şi îmbunătăţirea calităţii terenurilor, iar acolo unde este posibil, încurajarea schimbărilor în practica agricolă pentru a preveni sau minimiza scurgerea de suprafaţa şi inundaţiile asociate ei ca urmare a unor lucrări agricole intensive;

prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii asupra comunităţilor umane, activităţilor economice şi infrastructurii;

prevenirea apariţiei de epidemii sau minimizarea deteriorării stării de sănătate a populaţiei ca urmare a fenomenului de inundaţii şi a poluării asociate acestuia;

c. managementul deşeurilor:

prevenirea apariţiei şi minimizarea cantităţii de deşeuri generate; dezvoltarea sistemelor de colectare selectiva a deşeurilor, în

vederea atingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz, baterii şi acumulatori, deşeuri din construcţii şi demolări, anvelope;

implementarea planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean şi regional;

încurajarea utilizării nămolurilor de epurare în agricultura astfel încât să se prevină efectele nocive asupra solurilor, vegetaţiei, animalelor, omului;

eliminarea poluării istorice ca urmare a eliminării necorespunzătoare a deşeurilor, inclusiv a poluării curente care poate determina compromiterea terenurilor.

d. protecţia naturii:

asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice;

conservarea în-situ şi ex-situ a speciilor ameninţate, endemice şi/sau rare, precum şi a celor cu valoare economică ridicată;

protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice terestre şi acvatice, existente în afara ariilor naturale protejate: reducerea şi eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viaţă şi reconstrucţia ecosistemelor şi habitatelor deteriorate;

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 68 -

dezvoltarea sistemului de reglementare a comerţului cu specii de floră şi faună sălbatică;

monitorizarea capturilor/uciderilor accidentale a speciilor strict protejate;

protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice specifice agro-ecosistemelor prin aplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile;

creşterea suprafeţei ocupate de vegetaţia forestieră, în scopul restabilirii echilibrului ecologic şi al satisfacerii necesitaţilor de dezvoltare;

accentuarea şi diversificarea funcţiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere în raport cu creşterea cerinţelor societarii fata de pădure;

e. reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor

reducerea poluării solului cauzată de activităţile agro-industriale; ecologizarea zonelor afectate depozitarea necorespunzătoare a

deşeurilor; reducerea poluării solurilor afectate de infiltraţiile apelor menajere; reducerea eroziunii solurilor; reducerea impactului negativ provocat de fenomenele de inundaţie

şi băltire; prevenirea degradării solurilor prin aplicarea celor mai bune practici

agricole; conservarea funcţiilor ecologice ale solului; ameliorarea calităţii solurilor în scopul creşterii capacitaţii de

producţie;

f. urbanism, dezvoltare rurala şi protecţia împotriva zgomotului

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, a transportului şi valorificarea eficientă a patrimoniului natural şi a celui construibil;

ridicarea standardului de locuire în mediul rural; reducerea pierderilor energetice datorate izolării termice ineficiente; păstrarea identitarii culturale a satelor; inventarierea şi cercetarea la nivelul întregului teritoriu naţional a zonelor cu risc de dezastre;

asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor; respectarea regulamentului general de urbanism; îmbunătăţirea calităţii şi păstrarea diversităţii spaţiului rural în vederea obţinerii unui echilibru între activităţile umane şi

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 69 -

conservarea resurselor naturale; îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii în mediul rural: drumuri, alimentare cu apa, canalizare, staţii de epurare;

30

g. educaţie ecologica

informarea populaţiei privind problemele de mediu şi asigurarea accesului la informaţia de mediu;

sensibilizarea şi conştientizarea publicului faţă de problematica protecţiei mediului;

promovarea unor atitudini pozitive de ocrotire a mediului înconjurător;

însuşirea unor deprinderi de viata care reduc impactul negativ asupra mediului;

educarea tinerei generaţii în spiritul respectării şi ocrotirii naturii; responsabilizarea populaţiei adulte faţă de impactul pe care îl are

comportamentul său asupra mediului înconjurător; promovarea programelor de educare şi informare a tinerilor privind

efectele poluării asupra sănătăţii umane. Pe baza analizei existente şi consultând factorii interesaţi se pot stabili ca priorităţi ale administraţiei publice locale în parteneriat cu agenţii economici care activează în zona următoarele:

eliminarea zonelor de risc natural din intravilan, în primul rând şi apoi din extravilan;

regularizarea pâraielor din teritoriu; amenajarea punctelor de colectare selectivă a deşeurilor menajere de la populaţie;

realizarea investiţiilor de alimentare cu apa, canalizare şi gaz metan;

redimensionarea intravilanului prin redimensionarea zonelor funcţionale din interiorul sau şi prin cedarea către extravilan.

amenajarea de spatii verzi şi de protecţie;

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 70 -

VI. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CAZUL IMPLEMENTĂRII P.U.G.

PASTRAVENI

PROTECŢIA PĂDURILOR ŞI A ALTOR FORME DE VEGETAŢIE

Protejarea pădurilor se va realiza prin:





trebuie întreţinute spaţiile verzi existente în acord cu tehnicile stabilite de organele de specialitate ;


este interzisă micşorarea spaţiilor verzi sau tăierea arborilor, metodele de exploatare a florei şi vegetaţiei spontane, care împiedică regenerarea şi dezvoltarea lor normală şi influenţează în mod negativ echilibrul ecologic.

PROTECŢIA POPULAŢIEI ŞI SĂNĂTATEA UMANĂ

Adoptarea şi implementarea Planului Urbanistic General şi a

Regulamentului Local a COMUNEI PĂSTRĂVENI, JUDEŢUL NEAMŢ va avea un impact social şi economic pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă şi ridicarea standardului de viaţă a locuitorilor zonei.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 71 -

Din punct de vedere demografic, COMUNA PĂSTRĂVENI, JUDEŢUL NEAMŢ cunoaşte o tendinţă descendentă a numărului de locuitori. Activităţile agricole, zootehnice şi silvice sunt activităţi tradiţionale.

P.U.G.- ul conţine direcţii şi strategii de dezvoltare care se referă la creşterea gradului de confort a populaţiei prin dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare.

Alte reglementări care ţin de protecţia populaţiei şi care au fost menţionate în P.U.G. se referă la înbunătăţirea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor, prin organizarea de remize PSI, asigurarea unor rezervoare de apă pentru incendii, asigurarea fluidizării traficului şi căilor de acces facile şi funcţionale la toate localităţile din comună, de asemenea s-a instituit măsură restrictivă de construire la marginea pădurilor ( distanţa minimă 1000m).

Pentru asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei se are în vedere în P.U.G. instituirea de zone de protecţie de 50 m în jurul dispensarelor medicale, veterinare, a fântânilor. Protecţia va fi asigurată prin îngrădirea cu gard a spaţiului respectiv pentru a nu permite accesul iîn apropierea lor, iar fântânile vor fi acoperite, igienizate.

Se propune amplasarea de containere ecologice, închise, pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere, în fiecare localitate din comuna, în puncte special amenjate şi în jurul cărora se va institui o zonă de protecţie de 50m.

Un alt obiectiv ce trebuie urmărit pentru a se asigura protecţia sănătăţii populaţiei îl constituie delimitarea şi instituirea restricţiilor în zonele de protecţie a cimitirelor care este de 50m de jur-împrejur, fapt evidenţiat şi propus în P.U.G.

PROTECŢIA SOLULUI

Zona amplasamentului propus de PUG - ul reactualizat este caracterizată prin alunecări de teren şi eroziuni în perioadele cu ploi torenţiale. Se propune consolidarea solului prin înierbare şi plantare de arbori pe solurile supuse fenomenelor de eroziune.

În cazul desfiintarii fermelor zootehnice (pentru construirea de noi obiective) se vor face analize de sol pentru evaluarea gradului de poluare istorica.

Au fost închise toate depozitele de deseuri neconforme existente în localităţile judeţului Neamţ precum şi de pe raza comunei Pastraveni urmând a se efectua reconstrucţia ecologică a amplasamentelor acestora astfel:

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 72 -

colectarea deseurilor valorificabile (hârtie, sticlă, plastic, PET uri, lemn) de pe amplasamentul depozitului şi valorificare prin unităţi autorizate în acest sens;

restringerea depozitului şi compactarea cu buldozerul prin treceri succesive nivelarea acestuia (nu trebuie să existe gropi şi denivelări în corpul depozitului);

acoperirea cu pământ şi plantarea de spaţiu verde, intreţinerea acestuia pe o perioada de doi ani;

locul acestor amplasamente a fost identificat şi marcat corespunzător pentru evidenţele cadastrale.

Se vor desfiinţa toate depozitele de dejecţii rezultate de la animalele din gospodăriile individuale: fiecare grajd va avea platforma proprie, pentru depozitarea dejectiilor de la animale, cu stocarea temporara de cel putin 6 luni pentru a putea fi folosite ca îngrăsământ pe terenurile agricole conform celor mai bune practici agricole: aceste platforme vor fi amplasate la cel putin 15 m de locuinţa cea mai apropiată;

Se vor defiinţa puţurile seci La amenajarea Oborului de animale – se prevede o platformă pentru

dejecţii de animale în incinta acestuia; Se vor lua măsurile de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau

funcţional, în special a celor situate de-a lungul căilor de comunicaţii rutiere;

Deţinătorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier şi ai pajistilor, precum şi orice persoană fizică sau juridică care desfăşoară o activitate pe un astfel de teren, fără a avea un titlu juridic, au următoarele obligaţii:

să menţină suprafaţa împădurită a fondului forestier, a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a tufişurilor şi pajistilor existente, fiind interzisă reducerea acestora, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

să exploateze masa lemnoasă în condiţiile legii precum şi să ia măsuri de reimpădurire şi, respectiv de completare a regenerarilor naturale;

să gestioneze corespunzător deşeurile de exploatare rezultate, în condiţiile prevăzute de lege;

să asigure respectarea regulilor silvice de exploatare şi transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, în scopul menţinerii biodiversităţii pădurilor şi a echilibrului ecologic;

să respecte regimul silvic în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul silviculturii şi protecţiei mediului;

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 73 -

să asigure aplicarea măsurilor specifice de conservare pentru pădurile cu funcţii speciale de protecţie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de alunecare şi eroziune, pe grohotişuri, stâncării, la limita superioară de altitudine a vegetaţiei forestiere, precum şi pentru alte asemenea păduri;

să respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetaţiei lemnoase de pe păşunile împădurite care îndeplinesc funcţii de protecţie a solului şi a resurselor de apă;

să asigure exploatarea raţională, organizarea şi amenajarea pajistilor, în funcţie de capacitatea de refacere a acestora;

să exploateze resursele pădurii, fondul cinegetic şi piscicol, potrivit prevederilor legale în domeniu;

să exploateze pajistile, în limitele bonităţii, cu numărul şi speciile de animale şi în perioada stabilită, în baza studiilor de specialitate şi a prevederilor legale specifice;

să protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol şi al pajistilor din cadrul ariilor naturale protejate, în termenii stabiliţi prin planurile de management şi regulamentele specifice;

să sesizeze autorităţile pentru protecţia mediului despre accidente sau activităţi care afectează ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre.

Se recomanda infiinţa un spatiu temporar de colectare a deşeurilor de origine animalieră necesar până la ridicarea acestora de cartre PROTAN ROMAN, conform Regulamentului CE 1774/2002, OUG 47/2005. Se va institui o zonă de protecţie sanitară faţă de locuinţă.

Recomandăm amplasarea unor platforme de depozitare a dejectiilor de la animale în zone la care sa aiba acces cetatenii amplasate de preferinta in camp pentru a putea fi folosite apoi cu usurinta.

PROTECŢIA APELOR

Alte obiective de protecţia apelor de suprafaţă şi subterane, prevăzute şi în P.U.G. se referă la: consolidarea malurilor, regularizarea porţiunilor de cursuri de ape pe care

nu s-au efectuat astfel de lucrări, se vor organiza campanii de curăţare a malurilor pârâurilor, cu ajutorul

localnicilor, voluntarilor de mediu şi sub îndrumarea Primăriei COMUNEI PĂSTRĂVENI, JUDEŢUL NEAMŢ

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 74 -

se vor respecta zonele de protecţie a malurilor cursurilor de apă pe o distanţă de cel putin 5 m de o parte şi de alta.

Se interzice depozitarea deşeurilor menajere şi animaliere pe malurile cursurilor de apă.

Se interzice construirea de locuinţe şi alte obiective în zonele de protecţie a pârâurilor şi în zonele inundabile. Construcţiile şi obiectivele existente, amplasate în aceste zone vor fi demolate. În situaţia în care demolarea nu este posibilă, beneficiarii vor fi obligaţi să declare pe propria răspundere că îşi asumă riscurile în caz de inundaţii.

se vor inventaria toate evacuarile de ape uzate necontrolate şi se va impune construirea de bazine etanse vidanjabile pentru apele uzate menajere rezultate de la locuinţe şi celelalte obiective existente în zonă, care sunt racordate la reţea de alimentare cu apă.

în conformitate cu legislaţia în vigoare privind protecţia calităţii apelor se impune acolo unde există sau se va construi sistem centralizat de alimentare cu apă să se prevadă obligatoriu staţie de epurare a apelor uzate rezultate: În situaţia în care deţinătorii de locuinţe individuale sau colective ori de incinte în care se desfăşoară activităţi socio-economice au deja sisteme individuale de colectare a apelor uzate (bazine etanşe vidanjabile) aceştia vor lua toate măsurile sanitare necesare pentru dezafectarea lor, o data cu racordarea la reţelele de canalizare.

pentru zonele de aglomerări umane cu 2.000-10.000 l.e., până la data de 1 ianuarie 2018 trebuie prevăzute retele de canalizare cu epurarea apelor uzate conform prevederilor Tratatului de Aderare

se vor amenaja şi decolmata rigolele stradale pentru evacuarea apelor pluviale

Se vor lua toate măsurile astfel încât:

să nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafaţă;

să nu deverseze în apele de suprafaţă, subterane şi maritime ape uzate, fecaloid menajere, substanţe petroliere,substanţe prioritare/prioritar periculoase;

să nu arunce şi să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele umede şi de coasta deseuri de orice fel;

şi să nu introducă în ape substanţe explozive, tensiune electrică, narcotice, substanţe prioritare/prioritar periculoase.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 75 -

GESTIONAREA DESEURILOR

În conformitate cu prevederile Hotaririi nr. 448 din 19 mai 2005 privind

deşeurile de echipamente electrice şi electronice - autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a colecta separat DEEE de la gospodăriile particulare şi de a pune la dispoziţia producătorilor spaţiile necesare pentru înfiinţarea punctelor de colectare selectivă a acestora

În conformitate cu prevederile Ordinului nr. 344 din 16 august 2004 pentru

aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură ( în cazul realizării de staţii de epurare în localităţi)



- terenurile folosite pentru păşunat; - terenurile destinate cultivării arbuştilor fructiferi; - terenurile destinate culturii legumelor; - terenurile destinate culturilor pomilor fructiferi cu 10 luni înainte de recoltare şi în timpul recoltării

În conformitate cu prevederile H.G nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest (M.Of. 109 din 20 februarie 2003) – plăcile cu azbest ( eternita) care vor rezulta din urma demolării locuinţelor vechi, a obiectivelor existente se va colecta separat într-o zonă specială prevăzută cu containere speciale pentru depozitare şi se vor transporta către un depozit de deseuri periculoase

În conformitate cu prevederile Ordinul MSF nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale, modificat prin Ordinul 997/2004 (M.Of. nr. 386 din 6 iunie 2002) deseurile medicale rezultate de la activitatile medicale din localitati ( dispensare umane, dispensare veterinare ) vor fi colectate în recipienţi speciali etanşi şi se vor transporta în condiţii de siguranţă pe bază de contract de societăţi autorizate în acest sens:

În conformitate cu prevederile din Legea nr. 101/2006 serviciului de salubrizare a localităţilor (modificata si completata cu (Ordonanta de

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 76 -

Urgenta a Guvernului nr. 92/2007) Consiliul Local are obligaţia înfiinţării serviciului propiu de salubritate: se vor încheia contracte de preluare a deseurilor cu fiecare agent economic şi cu locuitorii localităţilor :

Colectarea deşeurilor se poate face: Colectare „din poarta în poartă”. Această opţiune propune colectarea


Europubele de 80, 120 sau 240 litri amplasate în vecinătatea locuinţelor. Aceasta opţiune presupune folosirea pubelelor cu roţi pentru colectarea deşeurilor. Beneficiile acestei optiuni sunt: (1) uzare mică a containerelor; (2) manevrare inadecvată a pubelelor; (3) confort îmbunătăţit pentru locuitori.




Colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile (inclusiv deşeuri de ambalaje) se poate realiza individual, prin puncte sau centre de colectare. Colectarea individuală se poate realiza fie în amestec, fie pe tip de material, cu excepţia hârtiei şi cartonului. Hârtia şi cartonul, din cazul ţintelor foarte ridicate de reciclare şi a cerinţelor de calitate impuse de reciclatori va fi colectată separat. Obligatoriu se va introduce sistemul selectiv de colectare a deşeurilor, în special pentru hârtie, carton, PET-uri; tratarea deşeurilor biodegradabile in propriile gospodarii, colectarea selectivă a deţeurilor care nu pot fi refolosite . Obligatoriu se vor urmări condiţiile de depozitare a deşeurilor în punctele

de colectare din satele aparţinătoare comunei, stabilite în Planul Urbanistic şi mai

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 77 -

ales transportul acestora catre depozitul zonal conform solutiei implementate prin Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in judetul Neamt.

Se vor face acţiuni de informare si constientizare pentru populaţie cu privire la colectarea selectivă a deseurilor şi introducerea conceptului de obţinere a compostului în gospodării.

Se vor încheia contracte cu unităţi tip Protan pentru ridicarea cadavrelor din animale şi se vor desfiinţa puturile seci existente.

Se vor prevede platforme pentru depozitarea deseurilor rezultate din construcţii şi demolări în vederea valorificării şi refolosirii acestora.

PROTECŢIA CALITĂŢII AERULUI

Modernizarea drumurilor locale, care sunt în general din pământ, şi care generează un mare disconfort prin praful (particulele) care rezultă în timpul circulaţiei şi sunt greu practicabile pe timp nefavorabil,

Este interzisă arderea deseurilor din gospodării în spaţii deschise deoarece generează mulţi factori poluanţi, precum: dioxina, poluarea cu particule, hidrocarburi aromatice policiclice, compuşi organici volatili, monoxid de carbon, hexaclorbenzen, şi cenuşă.

Deţinătorii, cu orice titlu, de terenuri pe care se găsesc perdelele şi aliniamentele de protecţie, spaţiile verzi, parcurile, gardurile vii sunt obligaţi să le întreţină pentru îmbunătăţirea capacităţii de regenerare a atmosferei, protecţia fonică şi eoliană.

PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE

Se vor lua măsuri de îmbunătăţire a microclimatul localităţilor din comuna Pastraveni, prin amenajarea şi întreţinerea izvoarelor şi a luciilor de apă din interiorul şi din zonele limitrofe acestora, să înfrumuseţeze şi să protejeze peisajul, să menţină curăţenia stradală;

să informeze publicul asupra riscurilor generate de funcţionarea sau existenţa obiectivelor cu risc pentru sănătatea populaţiei şi mediu; să adopte elemente arhitecturale adecvate, să optimizeze densitatea de locuire, concomitent cu menţinerea, întreţinerea şi dezvoltarea

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 78 -

spaţiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecţie stradală, a amenajamentelor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă;

în cazul apariţiei de noi activităţi să reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporară sau permanentă, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfăsurarea unor activităţi generatoare de disconfort pentru populaţie în anumite zone ale localităţilor, cu predominantă în spaţiile destinate locuinţelor, în zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii şi agrementului;

se vor impune măsuri obligatorii, pentru persoanele fizice şi juridice, cu privire la întreţinerea şi înfrumuseţarea, după caz, a clădirilor, curţilor şi împrejurimilor acestora, a spaţiilor verzi din curţi şi dintre clădiri, a arborilor şi arbuştilor.

PROTEJAREA VALORILOR MATERIALE, PATRIMONIAL CULTURAL, INCLUSIVE CEL ARCHITECTONIC ARHEOLOGIC ŞI PEISAGISTIC

Pe teritoriul comunei Păstrăveni nu există monumente istorice şi nici

monumente ale naturii înscrise în Lista Monumentelor Istorice din România dar există punte arheologice reperate şi cercetate parţial, înscrise în Repertoriul arheologic al judeţului Neamţ:

Păstrăveni - sat 11. Pe teritoriul satului s-au descoperit monede romane, oase de mamut, obiecte care aparţin civilizaţiei dacilor liberi, arme feudale; 12. “Pe Rădeanca”. Pe malul pârâului Rădeanca s+a descoperit o aşezare a dacilor liberi şi o alta din evul mediu – secolele XVI-XVII.

Lunca Molodvei – sat 13. “La Izvoare”, în apropierea unui mic afluent de dreapta al Moldovei s-a găsit ceramică ce se datează în secolele V-VII d.H.; 14. Între casa lui Mihai Dobre şi C. Dumitreasa, pe terasa din dreapta a unui braţ al Modovei, a fost semnalizată existenţa unor morminte şi a unei cazemate din cel de-al doilea război mondial;

Rădeni – sat 15. “La Similea”, pe malul stâng al pârâului Rădeanca, în grădina locuitorului Gh.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 79 -

Similea, cu ocazia săpării unui beci s-au găsit resturi ceramice din secolele II-III d. H.; 16. „Nord de biserică”. În această zonă s-au găsit topoare datate în evul mediu timpuriu – secolelel X-XII; 17. „Dealul Arşiţa”, la sud de sat, aproape de drumul care duce la Ţibucani, pe unul din dealurile – ramificaţie ale Măgurei Corni, s+au găsit urme de locuire din secolele XVI-XVII 18. „Dealul Comorii”. În acest punct a fost identificată o aşezare Cucuteni B; 19. În punctul Islaz a fost identificată o aşezare Cucuteni B; 20. „Capul Dealului”. În acest punct au fost identificate urme de locuire din –eneolitic- Cucuteni B şi din prima epocă a fierului – Hallstatt;

În punctul numit „În Fânaţ” care este situat de cca 400 m de marginea de vest a satului, pe terasa inferioară de pe stânga pârâului Rădeanca a fost descoperit un tezaur de vase din aur.

REGLEMENTARI URBANISTICE

Reglemetările urbanistice s-au făcut prin definirea zonelor funcţionale, pe schema stradală existentă:

- Zonele funcţionale sunt cu destinaţii bine definite;

- S-au identificat şi delimitat zonele protejate care constau în monumentele de arhitecură şi ansambluri de arhitectură;

- În cadrul P.U.G. s-au precizat terenurile cu interdicţii temporare de construire, pentru zonele care necesită studii şi cercetări suplimentare;

- S-au precizat zonele cu interdicţii definitive pentru zonele cu riscuri naturale şi zonele care au rezultat din considerente de protecţie sanitară.

- Interdicţiile de construire îşi pierd valabilitatea în momenul eliminării cauzelor care le-au determinat;

- În cadrul P.U.G. s-au precizat şi reprezentat zonele de protecţie, conform ordinului 536/23 iunie 1997, pentru:

- cimitire = 50 m;

- spitale = 50 m;

- şcoli = 50 m;

- biblioteci = 50 m;

- muzee = 50 m;

- staţii de epurare = 300 m.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 80 -

- Zonele de protecţie sanitară se pot diminua sau simplifica dacă, din studiile de impact, rezultă altfel decât cele precizate în norme.

Autorizarea lucrărilor de construcţii se va putea face numai cu respectarea prevederilor noilor reglementări legislative: O.U.G. 214-2008 şi H.G. 119-2009 şi a prezentului regulament.

Măsuri aplicabile în zona construită protejată (în arealele zonelor de protecţie a monumentelor istorice):

Sunt permise realizarea clădirilor de locuit şi cele cu funcţiuni complementare pe bază de proiecte autorizate întocmite, verificate şi autorizate conform legii.

Clădirile de locuit şi anexele gospodăreşti (bucătării de vară, magazii, adăposturi atelaje) vor putea fi renovate, reparate sau extinse pe bază de proiecte autorizate, întocmite, verificate şi autorizate conform legii, cu respectarea strictă a regimurilor P.O.T şi C.U.T.

Se pot executa lucrări de demolare sau îndepărtare a construcţiilor degradate, numai în baza autorizaţiilor de desfiinţare, măsuri de protecţia mediului şi D.T.O.E.

Dacă aceste proiecte se referă la obiective înscrise pe listele de patrimoniu se va obţine obligatoriu şi Avizul Ministerului Culturii sau, după caz, al Inspectoratului Judeţean pentru Cultură.

Se permite continuarea executării tuturor lucrărilor de reparare sau extindere a reţelelor edilitare conform proiectelor avizate.

Se permite, cu acordul instituţiilor abilitate, implementarea oricărui proiect care poate contribui la îmbogăţirea, reliefarea, clarificarea sau punerea în valoare a patrimoniului cultural aferent ansamblurilor mănăstireşti.

Lucrările de consolidare, amenajare şi echipare a terenurilor vor viza: sistematizarea reţelei de străzi din satul mănăstiresc, realizarea unui sistem de colectare şi dirijare a apelor pluviale, sistematizarea pe verticală a terenului pentru îmbunătăţirea condiţiilor de preluare a apelor pluviale şi accesul la dotările existente şi propuse, realizarea unor spaţii de parcare adecvate fluxului de turişti, refacerea şi extinderea reţelelor electrice.

Se permite realizarea, în condiţiile legii şi numai dacă nu afectează clădirile aparţinând zonei protejate, a lucrărilor de îndiguire, stabilizare de maluri, lucrărilor pentru evitarea alunecărilor de teren, amenajărilor forestiere, regularizarea cursurilor de apă, plantaţii de protecţie faţă de drumuri sau cimitir.

Lăţimea frontului la stradă pentru loturile în care urmează a se ridica noi construcţii trebuie să fie de minim 16 m.

Fiecare nouă locuinţă trebuie să aibă asigurat cel puţin un loc de parcare

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 81 -

în curte.

Regimul maxim de înălţime va fi de P+1E(M).

Acoperişul va fi tip şarpantă cu învelitoare din lemn (tratată cu Diasyl-soluţii A+B culoare natur), tablă amprentată (culori – nuanţe de gri sau nuanţe de maron), ori ţiglă (nuanţe de gri sau nuanţe de maron).

Culoarea zugrăvelilor faţadelor se recomandă a fi alb, celelalte elemente de faţadă (stâlpi şi grinzi din lemn, tâmplărie, parapeţi balcon, etc.) putând fi tratate coloristic pentru a se păstra culorile naturale ale materialului.

În cadrul soluţiilor arhitecturale la proiectele noi se vor prelua elementele specifice locale (pridvor din lemn, închis cu geamlâc, balcoane din lemn, ornamente arhitecturale din lemn).

Aspectul exterior al constructiilor propuse nu trebuie să distoneze şi nici să concureze cu imaginea de ansamblu a zonei protejate.

Se va respecta aliniamentul faţă de axul drumului naţional de minim 13 m.

Împrejmuirile trebuie să fie făcute din lemn şi piatră şi să nu depăşească 1,5 m înălţime.

Tipuri interzise de ocupare şi utilizare: obiective cu specific industrial, unităţi de alimentaţie publică, orice alte obiective care sunt potenţiale surse de poluare de orice fel sau au activităţi contrare spiritului de odihnă sau reculegere.

Procentul maxim de ocupare al terenului va fi de 30 %.

Coeficientul maxim admis de utilizare a terenurilor va fi de 0,6.

VII. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIRĂ ŞI

EFECTELE CUMULATIVE

Luând în consideraţie poziţia geografică a comunei Pastraveni faţă de

frontierele statului român considerăm că nu este cazul evaluării potenţialelor efecte transfrontaliere ale implementării P.U.G. De asemenea, pe teritoriul comunei nu există surse de poluare ale aerului care prin circulaţia maselor de aer ar putea produce poluări cu impact transfrontalier.

Nu există efecte cumulative deoarece P.U.G.-ul comunei descrie dezvoltarea teritoriului administrativ fără a interacţiona cu U.A.T-urile adiacente. De asemenea, P.U.G. ul se subscrie proiectelor naţionale, regionale şi judeţene prin se urmăreşte dezvoltarea durabile a zonelor rurale.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 82 -

VIII. MĂSURI PROPUSE PRIN STRATEGIA P.U.G. PENTRU A PREVENI ŞI REDUCE EFECTELE NEGATIVE

ASUPRA MEDIULUI

Masuri care se impun in continuare:

pentru reducerea poluării apelor freatice şi a celor de suprafaţă,

proiectantul propune instituirea de zone de protecţie sanitara de-a lungul

albiilor care străbat zonele locuite, zona în care s-a impus şi interdicţia

definitiva de construire (locuinţe şi anexe) de 15 m de o parte şi de alta a

malurilor.

Alte măsuri propuse prin P.U.G sunt înfiinţarea sistemului de canalizare şi amenajarea la nivelul satelor a unor platforme conform prevederilor legale pentru depozitarea temporara a dejectiilor animaliere.

Delimitarea zonelor de protecţie sanitara cu regim sever urmează să se facă cu gard de sarma ghimpata în jurul zidurilor exterioare ale clădirilor:

staţia de pompare – 10 m; staţia de epurare – 20 m; rezervoare – 20 m; staţie captare – 20 m.

In zone de protectie este permisa doar cultura plantelor perene( iarba); În vederea protejării fondului construit fata de riscurile naturale se

propune: regularizarea pâraielor; consolidarea malurilor; plantaţii de protecţie cu scop de stabilizare a terenurilor cu

risc de alunecări. Implementarea sistemului de gestionare a deşeurilor va determina

reducerea poluării apelor de suprafaţă prin antrenarea deşeurilor depozitate aleatoriu pe terenurile neproductive din apropierea malurilor sau în spatele curţii.

In vederea realizarii suprafetelor de spatii verzi se vor respecta urmatoarele reglementari:

Autorizaţia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii verzi şi plantate, în funcţie de destinaţia şi

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 83 -

capacitatea construcţiei, conform Regulamentului de Urbanism al PUG.

Suprafaţa spaţiilor verzi şi plantate se va stabilii în corelare cu normele de igienă şi protecţie a mediului. Corelarea se va face ţinând seama de mărimea, funcţiunea dominantă a localităţii şi zona geografică în care aceasta este amplasată, în vederea evaluării posibilităţilor de îmbunătăţire a microclimatului rural.

În vecinătatea ansamblurilor şi monumentelor istorice, precum şi în zonele de protecţie ale acestora, realizarea de spaţii verzi şi plantate se va face cu asigurarea vizibilităţii şi punerii în valoare a obiectelor sau ansamblurilor protejate.

Realizarea plantaţiilor de arbori se va face la o distanţă care să nu pună în pericol construcţia protejată, sub aspectul stabilităţii.

DIFICULTĂŢI ÎNTÂMPINATE

Raportul de mediu a fost elaborat pe baza analizei unei singure variante a

P.U.G. al comunei Pastraveni, cea finală intocmita de SC TOPOPREST SRL Piatra Neamt.

Factorii de mediu au fost analizaţi, iar datele au fost interpretate din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu a PUG al comunei Pastraveni s-a realizat după şedinţa grupului de lucru constituit, pe baza prevederilor legale şi a următoarelor normative:

Ordinul nr. 462/1993 al MAPPM pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare;

NTPA 001/2005 Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali;

NTPA 002/2005 Normativul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare;

STAS 10009/1988 limite admisibile ale nivelului de zgomot în mediul urban

STAS 12574/87 concentraţii medii admisibile pentru principalii poluanţi;

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 84 -

HG nr.1076/2004 privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe;

Nu au fost constatate dificultati majore în obţinerea, prelucrarea şi interpretarea datelor.

Calitatea apelor de suprafaţa şi a apelor subterane a fost apreciată pe baza informaţiilor din literatura de specialitate.

Caracteristicile geotehnice şi pedologice ale zonei sunt corect prezentate, pe baza documentelor existente si a altor studii de specialitate.

Pentru elaborarea capitolului referitor la conservarea biodiversităţii au fost studiate lucrări ştiinţifice de specialitate publicate în domeniul botanic, fitocenologic, geobotanic, entomologic şi ornitologic. Nu există însă date complete de conspect al florei şi faunei specifice locale.

Menţionăm că prin întocmirea acestui P.U.G. s-a urmărit tratarea unitară a întregii suprafeţe de teren aflată în administrarea Primăriei comunei Pastraveni atât din punct de vedere arhitectural cât şi al utilităţilor tehnico-edilitare.

Recomandările formulate de prezentul plan a urmărit îndeplinirea obiectivelor propuse în condiţiile respectării prevederilor legislaţiei de mediu. Nu s-a evidenţiat un potenţial impact negativ asupra mediului natural sau socio-economic. Derularea proiectelor propuse va avea efect benefic asupra condiţiilor socio-economice.

IX. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII

PLANULUI

Monitorizarea activităţilor de protecţia mediului şi respectarea condiţiilor

de Implementare a Planului Urbanistic General se vor realiza în conformitate cu Legea Protecţiei Mediului.

Implementarea Planului Urbanistic General se va realiza în cadrul unui management de mediu de către titularul de plan, respectiv Consiliul Local Pastraveni, care va cuprinde:

managementul deşeurilor: monitorizarea cantităţilor de deşeuri colectate prin implementarea

sistemului de gestiune al deşeurilor; ecologizarea albiilor râurilor în care au fost depozitate deşeuri; stoparea depozitării deşeurilor menajere sau de construcţii pe

terenuri neproductive;

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 85 -

eliminarea corespunzătoare a deşeurilor periculoase rezultate ca urmare a activităţii unor instituţii şi agenţi economici (deşeurile medicale rezultate de la punctul sanitar, uleiurile rezultate de la atelierul de reparaţii auto, ambalajele îngrăşămintelor şi pesticidelor utilizate în agricultura locală, etc)

protecţia apelor calităţii apelor de suprafaţă: se va urmări implementarea măsurii PUG de instituire a unei zone

de protecţie de-a lungul cursurilor de apă; implementarea sistemului de canalizare şi a staţiilor de epurare; staţiile de epurare care vor deservi sistemul de canalizare vor fi

dotate cu aparate proprii de urmarire a parametrilor statiei si a calitatii apelor epurate;

pe durata funcţionării staţiilor de epurare monitorizarea proprietăţilor fizice, chimice şi biologice ale apei deversate va fi realizată de către laboratoare specializate prin prelevare de probe la solicitarea administratorului staţiei de epurare;

protecţia calităţii apelor apelor subterane: prelevarea periodică de probe în vederea monitorizării proprietăţilor

fizico-chimice ale apelor din puţuri şi fântâni; implementarea sistemelor de aprovizionare cu apă potabilă şi de

canalizare; după realizarea sistemului de canalizare se vor face verificări

periodice pentru a constata eventualele defecţiuni; protecţia atmosferei:

monitorizarea traficului auto. protecţia solului şi subsolului:

verificarea periodica a conductelor de apa; se va urmări înfiinţarea de plantaţii pe suprafeţele de teren

degradat; se vor realiza lucrările de consolidare a malurilor; respectarea tehnologiilor de utilizare şi tratare a terenurilor cu

îngrăşăminte chimice; utilizarea raţională a îngrăşămintelor organice în gospodăriile

particulare cu evitarea scurgerii în cursurile de apă; interzicerea abandonării deşeurilor sau depozitarea acestora în

locuri neautorizate şi sancţionarea nerespectării acestei prevederi; conservarea biodiversităţii:

respectarea prevederilor PUG privind regimul suprafeţelor de teren; monitorizarea evacuărilor de la staţiile de epurare care vor deservi

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 86 -

sistemul de canalizare; monitorizarea suprafeţelor susceptibile de a evolua spre terenuri

degradate şi împădurirea acestora; menţinerea habitatelor naturale; protecţia speciilor sălbatice de plante şi animale.

starea de sănătate a populaţiei din zonă: monitorizarea calităţii apei din fântâni şi puţuri prin verificări

periodice; monitorizarea calităţii apei distribuită prin sistemul centralizat de

alimentare cu apă; asigurarea unei surse de apă potabilă pentru asigurarea alimentarii

cu apă potabila a populatiei; eliminarea deşeurilor rezultate din gospodării; asigurarea protecţiei sanitare pentru rezervoarele şi pompele care

deservesc sistemul de alimentare cu apă; preluarea apelor menajere uzate prin implementarea sistemului de

canalizare şi epurare; Rezultatele obţinute din activitatea de monitorizare a implementării PUG

Pastraveni se vor introduce în baza de date gestionată de titular şi concretizate prin rapoarte periodice prezentate autorităţilor.

X. CONCLUZII ŞI RECOMADĂRI

Prezentul Raport de Mediu a fost elaborat ca urmare a solicitării Consiliului

Local al comunei Pastraveni, judeţul Neamt, în vederea obţinerii Avizului de Mediu pentru Planul Urbanistic General (PUG) şi întocmirea Regulamentul Local Urbanistic (RLU) al comunei Pastraveni.

Scopul realizării PUG este armonizarea la nivelul teritoriului comunei a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi judeţean pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale judeţului Neamt, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea. Prin întocmirea Raportului de Mediu se urmăreşte crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea durabilă şi implementarea unui sistem de gestionare a serviciilor de utilităţi publice eficient din punct de vedere economic şi ecologic, care să răspundă nevoilor colectivităţii locale şi să fie conform cu prevederile directivelor europene.

Prezentul raport supune analizei potenţialele efectele semnificative ale PUG asupra mediului, analizând consecinţele generate de implementarea

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 87 -

proiectelor ce vizează creşterea nivelului de trai al locuitorilor, dar şi posibilitatea de eficientizare a măsurilor de protecţie a mediului pe teritoriul comunei şi cu incidenţă asupra teritoriului judeţului Neamt.

Raportul de Mediu descrie: starea actuală a mediului pe teritoriul comunei Pastraveni, posibila evoluţie a acestuia în cazul neimplementării PUG şi evidenţiază eventualele probleme de mediu ce pot apare prin derularea proiectelor prevăzute în planul urbanistic. Problemele de mediu posibil a fi generate de implementarea PUG s-au identificat, descris şi evaluat, şi s-au formulat recomandări prin care s-a urmărit reducerea incidenţei acestora asupra factorilor de mediu şi a populaţiei.

Obiectivele de mediu au fost stabilite în concordanţă cu obiectivele propuse prin strategia de dezvoltare locală şi judeţeană.

Studiul de faţă identifică direcţiile coerente de dezvoltare urbanistică de largă perspectivă pentru care au fost conturate unele strategii, priorităţi, reglementări şi servituţii de urbanism aplicabile în utilizarea terenurilor şi construcţiilor din cadrul localităţii. Obiectivele principale ale PUG sunt:

stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţii;

stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor

istorice existente; evidenţierea formelor de proprietate şi circulaţia juridică a

terenurilor; precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor

construite, amenajate şi plantate; delimitarea zonelor de risc natural, delimitate şi declarate astfel

conform legii, precum şi a măsurilor specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone.

valorificarea potenţialului uman, economic şi natural existente în zonă;

reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului, cu identificarea şi eliminarea surselor de poluare;

Din evaluarea cumulativa a implementarii obiectivelor PUG Pastraveni rezulta un efect major pozitiv asupra factorilor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.

Efectul obiectivelor din PUG Pastraveni pe termen mediu si lung se va concretiza in respectarea tintelor propuse prin politicele de mediu si prin

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 88 -

imbunatatirea calitatii factorilor de mediu si ale conditiilor de viata a populatiei.

XI. REZUMAT NETEHNIC

Conform HG nr.1076/2004 pentru evaluarea planurilor si programelor se supun obligatoriu procedurii de realizare a evaluarii impactului asupra mediului, prin realizarea unui Raport de mediu. Potrivit art. 2, pct. e, raportul de mediu descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului, obiectivele şi aria geografică aferentă, de asemenea, analizează problemele semnificative de mediu, starea mediului şi evoluţia acestuia în absenta implementarii planului şi determină obiectivele de mediu relevante în raport cu obiectivele specifice ale planului.

Obiectul Planului Urbanistic General îl constituie studiul privind amenajarea teritoriului administrativ al comunei si a teritoriilor localitatilor componente. Acesta s-a facut pe baza:

- Plan Urbanistic General al COMUNEI Pastraveni, JUDEŢUL NEAMŢ - întocmit de S.C. TOPOPREST SRL Piatra Neamţ; - Memoriu General aferent Planului Urbanistic COMUNEI Pastraveni, JUDEŢUL NEAMŢ - întocmit de S.C. M TOPOPREST SRL Piatra Neamţ; - S-a elaborat prezentul Raport de Mediu, ca urmare a solicitării Primăriei COMUNEI Pastraveni, JUDEŢUL NEAMŢ, pentru obtinerea Avizului de Mediu pentru PUG – COMUNEI Pastraveni, JUDEŢUL NEAMŢ.

Scopul PUG-ului este de a răspunde, într-o primă etapă, presiunilor

exercitate în domeniul invesţitional prin: Stabilirea direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a

teritoriului şi dezvoltare urbanistică a localităţilor; utilizarea raţionala şi echilibrată a terenurilor necesare funcţiunilor

urbanistice; revalorificarea potentialului natural, economic si uman; recolerarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului; optimizarea relatiilor localitatii cu teritoriul administrativ si cu cel judetean; evidenţierea fondului valoros şi a modului de valorificare a acestuia în

folosul comunităţii; optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriile adiacente şi cu tendinţele de

dezvoltare ale regiunii

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 89 -

creşterea calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii şi serviciilor;

fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică (modernizarea căilor de comunicaţie, alimentarea centralizată cu apa, alimentarea cu gaze naturale, realizarea reţelei de canalizare, a staţiei de epurare, amplasarea şi amenajarea corespunzatoare a spaţiilor pentru colectarea deşeurilor menajere pentru toate localităţile comunei);

asigurarea suportului reglementar (operaţional) pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire;

corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spatiului. Dintre principalele obiective ale Planului Urbanistic General, mentionăm: restabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan. delimitarea zonelor de interdictie definitiva sau temporară de construire

pâna la aprobarea PUD sau PUZ; precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii,

neomogenităţi geologice); restabilirea şi delimitarea zonelor protejate (naturale si construite)şi de

protecţie a acestora; reorganizarea si si dezvoltarea cailor de comunicatii; modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare; extinderea reţelei telefonice în toate satele comunei; modernizarea instalaţiilor de iluminat public şi extinderea acestora pietruirea drumurilor comunale, a uliţelor şi străzilor din sate, reprofilarea

acestora, refacerea şanţurilor şi a rigolelor de scurgere, a podeţelor şi a spaţiilor verzi din zonele drumurilor;

reparaţii capitale la obiectivele de interes public; reasigurarea suportului de reglementari pentru eliberarea cerificatelor de

urbanism si autorizatiilor de construire; înfiinţarea instalaţiei de distribuţie a gazului metan în toate satele

componente ale comunei; realizarea retelei centralizate de alimentare cu apa potabila; stabilirea condiţiilor de construibilitate şi delimitarea zonelor cu restricţii; stabilirea şi delimitarea zonelor protejate; evidenţierea regimului proprietăţii imobiliare şi a circulaţiei juridice a

terenurilor. delimitarea terenurilor propuse pentru obiectivele de utilitate publică;

delimitarea zonelor de pus în valoare din punct de vedere arhitectural, istoric si arheologic;

Domeniul de aplicare:

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 90 -

eliberarea certificatelor de urbanism şi emiterea autorizaţiilor de construire pentru obiective ce nu necesită studii aprofundate;

fundamentarea solicitărilor unor fonduri de la bugetul statului pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică;

declanşarea procedurii de declarare a utilităţii publice pentru realizarea unor obiective ce implică exproprieri;

respingerea unor solicitări de construire neconforme cu prevederi ale PUG aprobat;

proiectarea unor P.U.Z.–uri sau P.U.D.-uri necesare detalierii unor zone, respectiv unor amplasamente. RELAŢIA PUG CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME Planul Urbanistic General al COMUNEI Pastraveni, JUDEŢUL NEAMŢ

se va subordona: Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (PATN); Planului Naţional privind Gestionarea Deşeurilor; Planului de Amenajare a Teritoriului Judetean ( PATJ) Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, judeţul Neamţ; Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea Nord Est; Strategiei Judeţene de Gestionarea Deşeurilor; Strategiei de dezvoltare economico-socială durabilă a judetului NEAMT

pentru perioada 2007-2013;

Strategia de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 aprobata de Consiliul Local COMUNEI Pastraveni, JUDEŢUL NEAMŢ ;

Documentare şi consultare efectuată la Primăria Pastraveni, judeţul Neamţ. www.cultura.ro, Ministerul Culturii şi Cultelor secţiunile:

- Patrimoniul Cultural Naţional - Monumente istorice - Lista monumentelor istorice. - Arheologie - Repertoriul arheologic naţional.

www.icpa.ro - Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie - Comune vulnerabile la poluarea cu nitraţi în România.

www.culte.ro - Ministerul Culturii şi Cultelor - Secretariatul de Stat pentru Culte, lăcaşuri de cult din România - baza de date.

www.insse.ro, www.neamt.insse.ro - Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Regională de Statistică Neamţ.

www.edrc.ro - Centrul de resurse pentru diversitate etno - culturală. www.cimec.ro - Institutul de Memorie Culturală.

http://www.cultura.ro/

http://www.icpa.ro/

http://www.culte.ro/

http://www.insse.ro/

http://www.neamt.insse.ro/

http://www.edrc.ro/

http://www.cimec.ro/

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 91 -





Comuna Păstrăveni este amplasată la limita judeţului, în partea de est a

acestuia. Cel mai apropiat oraş este Târgu Neamţ, aflat la distanţa de 20 km, măsurată pe DJ 155I. Pentru a ajunge în oraşul Piatra Neamţ se foloseşte tot drumul judeţean DJ 155I, până la Totoieşti apoi se circulă pe drumul judeţean DJ 208G Hanu Ancuţei – Girov – Piatra Neamţ, distanţa de oraş pe traseu fiind de 45 km. Spre oraşul Roman se circulă pe DJ 208G până în localitatea Hanu Ancuţei şi pe drumul naţional DN 2 (drumul european E85) pe o distanţă de 38 km, pentru satele componente ale comunei, accesul pe aceste direcţii realizindu-se cu trecerea prin satul de reşedinţă. Legătura intercomunală este asigurată de drumurile comunale DC 19 şi DC 21. Pe teritoriul comunei mai sunt o serie de drumuri săteşti, de importanţă locală, care traversează comuna, care necesită asfaltare şi modernizare.

Deci, căile majore de circulaţie rutieră sunt reprezentate de: drumul judeţean DJ 155I, Humuleşti - Totoieşti, 3 km asfaltat; drumul comunal DC 19, Păstrăveni - Rădeni, 5 km din care 3,3 km

asfaltat; drumul comunal DC 21, Păstrăveni - Lunca Moldovei, 5 km.

Pe teritoriul comunei Păstrăveni se desfăşoară doar circulaţia rutieră, celelalte tipuri de circulaţie (feroviară, navală, şi aeriană) neexistînd.

Totalul căilor rutiere în comuna Păstrăveni însumează 12 km. Comuna Păstrăveni nu dispune de reţea de cale ferată. În interiorul localităţii circulaţia se desfăşoară pe străzi de categoria III-IV, intersecţiile sunt neamenajate. Teritoriul comunei este străbătut de 40 km drumuri săteşti nepietruite. Străzile interioare nu sunt amenajate, fiind greu practicabile în anotimpurile umede.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 92 -

În acest moment, cu excepţia drumului judeţean DJ 155I, reţeaua stradală de toate gradele este mediocră, uliţele interioare nu sunt amenajate, sunt pietruite, tasate natural şi greu practicabile.

Reţeaua de transport în comun însumează 8 km, acesta fiind realizat cu autobuze şi microbuze din Piatra Neamţ (Patrutrans şi Megatravel) şi Târgu Neamţ (două firme). Transportul în comun al călătorilor se desfăşoară pe traseele Târgu Neamţ - Roman, Târgu Neamţ - Piatra Neamţ, Rădeni - Târgu Neamţ, Rădeni - Piatra Neamţ.

Începând cu anul 2007 s-a derulat un proiect prin Ordonanţa 7/2006, pentru construcţia podului peste Rădeanca, punct Domnica.

Există studiu de fezabilitate şi proiect pentru asfaltarea drumurilor comunale DC 19 - 1,7 km şi DC 21 - 3,9 km.

Din datele prezentate în PUG reiese caracterul agrar al comunei Pastraveni, demonstrând atât potenţialul natural al acesteia cât si posibilităţile sale de dezvoltare, prin dezvoltarea agriculturii intensive, creşterea animalelor, valorificarea produselor agricole, exploatarea lemnului cit si exploatarea resurselor subsolului (pietris, nisip si prundis) folosite in domeniul constructiilor.

Pentru evaluarea domeniilor cheie de intervenţe şi stabilirea măsurilor specifice necesare minimizătii şi reducerii efectelor semnificative asupra mediului ce vor rezulta din implementarea direcţiilor şi strategiilor propuse în PUG, am parcurs două faze de evaluare realizate independent.

Această evaluare a fost realizată în două faze. În prima fază au fost evaluate domeniile cheie de sprijin în conformitate cu

următoarea scară valorică: + 2: efect pozitiv substanţial al domeniului de intervenţie în cadrul scopului

(obiectivului) de referinţă propus + 1: efect pozitiv al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de

referinţă propus 0: nici un impact 1: impact negativ al domeniului de intervenţie în cadrul scopului de

referinţă propus 2: impact negativ substanţial al domeniului de intervenţie în cadrul

scopului de referinţă propus ?: impactul nu poate fi determinat Evaluarea a vizat identificarea conflictelor negative semnificative potenţiale

dintre domeniile de finanţare din cadrul PUG şi obiectivele de referinţă în domeniul protecţiei mediului.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 93 -

Au fost considerate importante acele conflicte negative pentru care deviaţia mediană ar fi putut fi – 1 sau mai scăzută.

Nu au fost detectate astfel de situaţii de conflicte negative pentru care deviaţia mediană ar fi putut fi – 1 sau mai scăzută.

Protecţia biodiversităţii, florei şi faunei Pe raza comunei nu sunt declarate arii de interes national sau comunitar

incluse in reteaua NATURA 2000. Prin reglementările impuse prin aprobarea PUG –ului se vor regulariza

păraiele cu potenţial de inundabilitate, se vor asigura zonele de restricţii contribuind şi la protejarea fondului forestier, fauna şi flora din această zonă.

Protecţia pădurilor şi a altor forme de vegetaţie

Protejarea pădurilor se va realiza prin:





trebuie întreţinute spaţiile verzi existente în acord cu tehnicile stabilite de organele de specialitate;


este interzisă micşorarea spaţiilor verzi sau tăierea arborilor, metodele de exploatare a florei şi vegetaţiei spontane, care împiedică regenerarea şi dezvoltarea lor normală şi influenţează în mod negativ echilibrul ecologic.

Protecţia populaţiei şi sănătatea umană

Adoptarea şi implementarea Planului Urbanistic General şi a Regulamentului Local a COMUNEI Pastraveni, JUDEŢUL NEAMŢ va avea un impact social şi economic pozitiv prin crearea de noi locuri de muncă şi ridicarea standardului de viaţă a locuitorilor zonei.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 94 -

Din punct de vedere demografic, COMUNA PASTRAVENI, JUDEŢUL NEAMŢ cunoaşte o tendinţă descendentă a numărului de locuitori. Activităţile agricole, zootehnice şi silvice sunt activităţi tradiţionale.

PUG- ul conţine direcţii şi strategii de dezvoltare care se referă la creşterea gradului de confort a populaţiei prin dezvoltarea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare.

Alte reglementări care ţin de protecţia populaţiei şi care au fost menţionate în PUG se referă la înbunătăţirea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor, prin organizarea de remize PSI, asigurarea unor rezervoare de apă pentru incendii, asigurarea fluidizării traficului şi căilor de acces facile şi funcţionale la toate localităţile din comună, de asemenea s-a instituit măsură restrictivă de construire la marginea pădurilor ( distanţa minimă 1000 m).

Pentru asigurarea protecţiei sănătăţii populaţiei se are în vedere în PUG instituirea de zone de protecţie de 50 m în jurul dispensarelor medicale, veterinare, a fântânilor. Protecţia va fi asigurată prin îngrădirea cu gard a spaţiului respectiv pentru a nu permite accesul în apropierea lor, iar fântânile vor fi acoperite, igienizate.

Se propune amplasarea de containere ecologice, închise, pentru colectarea selectivă a deşeurilor menajere, în fiecare localitate din comuna, în puncte special amenjate şi în jurul cărora se va institui o zonă de protecţie de 50 m.

Un alt obiectiv ce trebuie urmărit pentru a se asigura protecţia sănătăţii populaţiei îl constituie delimitarea şi instituirea restricţiilor în zonele de protecţie a cimitirelor care este de 50 m de jur-împrejur, fapt evidenţiat şi propus în PUG.

Protecţia solului

Zona amplasamentului propus de PUG - ul reactualizat este caracterizată prin alunecări de teren şi eroziuni în perioadele cu ploi torenţiale. Se propune consolidarea solului prin înierbare şi plantare de arbori pe solurile supuse fenomenelor de eroziune.

In cazul desfiintarii fermelor zootehnice (pentru construirea de noi obiective) se vor face analize de sol pentru evaluarea gradului de poluare istorica.

Au fost inchise toate depozitele de deseuri neconforme existente in localitatile judetului Neamt precum si de pe raza comunei Pastraveni urmind a se efectua reconstructia ecologica a amplasamentelor acestora astfel:

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 95 -

colectarea deseurilor valorificabile (hârtie , sticla, plastic, PET uri, lemn) de pe amplasamentul depozitului si valorificare prin unitati autorizate in acest sens;

restringerea depozitului si compactarea cu buldozerul prin treceri succesive nivelarea acestuia (nu trebuie sa existe gropi si denivelari in corpul depozitului);

acoperirea cu pamant si plantarea de spatiu verde, intretinerea acestuia pe o perioada de doi ani;

locul acestor amplasamente trebuie identificat şi marcat corespunzător pentru evidenţele cadastrale.

Se vor desfiinta toate depozitele de dejectii rezultate de la animalele din gospodariile individuale: fiecare grajd va avea platforma proprie betonata pentru depozitarea dejectiilor de la animale, cu stocarea temporara de cel putin 6 luni pentru a putea fi folosite ca ingrasamint pe terenurile agricole conform celor mai bune practici agricole: aceste platforme vor fi amplasate la cel putin 15 m de locuinta cea mai apropiata;

Se vor defiinta puturile seci ; Pentru amenajarea Oborului de animale – se va prevede o platforma

pentru dejectii de animale in incinta acestuia; Se vor lua masurile de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau

functional, in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatii rutiere;

Detinatorii cu orice titlu ai fondului forestier, ai vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si ai pajistilor, precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un astfel de teren, fara a avea un titlu juridic, au urmatoarele obligatii:

sa mentina suprafata impadurita a fondului forestier, a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, inclusiv a jnepenisurilor, tufisurilor si pajistilor existente, fiind interzisa reducerea acestora, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;

sa exploateze masa lemnoasa in conditiile legii precum si sa ia masuri de reimpadurire si, respectiv de completare a regenerarilor naturale;

sa gestioneze corespunzator deseurile de exploatare rezultate, in conditiile prevazute de lege;

sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport tehnologic al lemnului, stabilite conform legii, in scopul mentinerii biodiversitatii padurilor si a echilibrului ecologic;

sa respecte regimul silvic in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul silviculturii si protectiei mediului;

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 96 -

sa asigure aplicarea masurilor specifice de conservare pentru padurile cu functii speciale de protectie, situate pe terenuri cu pante foarte mari, cu procese de alunecare si eroziune, pe grohotisuri, stancarii, la limita superioara de altitudine a vegetatiei forestiere, precum si pentru alte asemenea paduri;

sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si a resurselor de apa;

sa asigure exploatarea rationala, organizarea si amenajarea pajistilor, in functie de capacitatea de refacere a acestora;

sa exploateze resursele padurii, fondul cinegetic si piscicol, potrivit prevederilor legale in domeniu;

sa exploateze pajistile, in limitele bonitatii, cu numarul si speciile de animale si in perioada stabilita, in baza studiilor de specialitate si a prevederilor legale specifice;

sa protejeze patrimoniul forestier, cinegetic, piscicol si al pajistilor din cadrul ariilor naturale protejate, in termenii stabiliti prin planurile de management si regulamentele specifice;

sa sesizeze autoritatile pentru protectia mediului despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre.

Înfiintarea unui centru temporar de colectare a deseurilor de origine animaliera cu camera frigorifica, prevazut cu sursa de alimentare cu apa şi evacuare a apei uzate într-un bazin vidanjabil, energie electrica în care vor fi depuse cadavrele de animale până la ridicarea acestora de cartre PROTAN ROMAN, conform Regulamentului CE 1774/2002, OUG 47/2005. Se va institui o zonă de protectie sanitara de 300 m fata de ultima locuinta.

Recomandăm amplasarea unor platforme de depozitare a gunoiului animalier in zona fermelor (acolo unde mai există si sunt in adminstrarea primariei). Aceasta va fi prevăzuta cu zona de protectie sanitară de minim 500 m fata de ultima locuinta. Protecţia apelor

În prezent localităţile COMUNEI PASTRAVENI, JUDEŢUL NEAMŢ nu dispun de un sistem centralizat de alimentare cu apă, locuitorii aprovizionâdu-se din fântâni de tip rural individuale sau pentru colective mici.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 97 -

Se va avea în vedere ca zona de captare a apei potabile să fie pe teren public, în jurul cărei se vor creea zone de protecţie sanitară reglementate prin H.G. nr. 101/03.04.1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 62 /10.04.1997.

Alte obiective de protecţia apelor de suprafaţă şi subterane, prevăzute şi în PUG se referă la: consolidarea malurilor, regularizarea porţiunilor de cursuri de ape pe care

nu s-au efectuat astfel de lucrări, se vor organiza campanii de curăţare a malurilor pârâurilor, cu ajutorul

localnicilor, voluntarilor de mediu şi sub îndrumarea Primăriei COMUNEI PASTRAVENI, JUDEŢUL NEAMŢ

se vor respecta zonele de protecţie a malurilor cursurilor de apă pe o distanţă de cel putin 5 m de o parte şi de alta.

Se interzice depozitarea deşeurilor menajere şi animaliere pe malurile cursurilor de apă.

Se interzice construirea de locuinte si alte obiective in zonele de protectie a pârâurilor si in zonele inundabile. Construcţiile şi obiectivele existente, amplasate în aceste zone vor fi demolate. În situaţia în care demolarea nu este posibilă, beneficiarii vor fi obligaţi să declare pe propria răspundere că îşi asumă riscurile în caz de inundaţii.

se vor inventaria toate evacuarile de ape uzate necontrolate si se va impune construirea de bazine etanse vidanjabile pentru apele uzate menajere rezultate de la locuinte si celelate obiective existente in zona, care sunt racordate la retea de alimentare cu apa.

In conformitate cu legislatia in vigoare privind protectia calitatii apelor se impune acolo unde exista sau se va construi sistem centralizat de alimentare cu apa sa se prevada obligatoriu statie de epurare a apelor uzate rezultate: În situaţia în care deţinătorii de locuinţe individuale sau colective ori de incinte în care se desfăşoară activităţi socio-economice au deja sisteme individuale de colectare a apelor uzate (bazine etanşe vidanjabile) aceştia vor lua toate măsurile sanitare necesare pentru dezafectarea lor, o data cu racordarea la reţelele de canalizare.

pentru zonele de aglomerări umane cu 2.000-10.000 loc., până la data de 1 ianuarie 2018 trebuie prevazute retele de canalizare cu epurarea apelor uzate conform prevederilor Tratatului de Aderare

se vor amenaja si decolmata rigolele stradale pentru evacuarea apelor pluviale

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 98 -

Se vor lua toate masurile astfel incât:

sa nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafata;

sa nu deverseze in apele de suprafata si subterane ape uzate, fecaloid menajere, substante petroliere, substante prioritare/ prioritar periculoase;

sa nu arunce si sa nu depoziteze pe maluri, in albiile raurilor si in zonele umede deseuri de orice fel;

si sa nu introduca in ape substante explozive, tensiune electrica, narcotice, substante prioritare/prioritar periculoase.

Protejarea valorilor materiale, patrimonial cultural, inclusive cel architectonic arheologic şi peisagistic

Pe teritoriul comunei Păstrăveni nu există monumente istorice şi nici

monumente ale naturii înscrise în Lista Monumentelor Istorice din România.

Gestionarea deseurilor In conformitate cu prevederile Hotaririi nr. 448 din 19 mai 2005 privind

deşeurile de echipamente electrice şi electronice - autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a colecta separat DEEE de la gospodăriile particulare şi de a pune la dispoziţia producătorilor spaţiile necesare pentru înfiinţarea punctelor de colectare selectivă a acestora

In conformitate cu prevederile Ordinului nr. 344 din 16 august 2004 pentru

aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură ( in cazul realizarii de statii de epurare in localitati)



- terenurile folosite pentru păşunat; - terenurile destinate cultivării arbuştilor fructiferi; - terenurile destinate culturii legumelor;

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 99 -

- terenurile destinate culturilor pomilor fructiferi cu 10 luni înainte de recoltare şi în timpul recoltării

In conformitate cu prevederile H.G nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest (M.Of. 109 din 20 februarie 2003) – placile cu azbest ( eternita) care vor rezulta din urma demolarii locuintelor vechi, a obiectivelor existente se va colecta separat intr-o zona speciala prevazuta cu containere speciale pentru depozitare si se vor transporta catre un depozit de deseuri periculoase

In conformitate cu prevederile Ordinul MSF nr. 219/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale, modificat prin Ordinul 997/2004 (M.Of. nr. 386 din 6 iunie 2002) deseurile medicale rezultate de la activitatile medicale din localitati ( dispensare umane, dispensare veterinare ) vor fi colectate in recipienti speciali etansi si se vor transporta in conditii de siguranta pe baza de contract de societati autorizate in acest sens:

In conformitate cu prevederile din Legea nr. 101/2006 serviciului de salubrizare a localităţilor (modificata si completata cu (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 92/2007) Consiliul Local are obligatia infiintarii serviciului propiu de salubritate: se vor incheia contracte de preluare a deseurilor cu fiecare agent economic si cu locuitorii localitatilor :

Colectarea deşeurilor se poate face: Colectare „din poarta in poarta”. Aceasta optiune propune colectarea


Europubele de 80, 120 sau 240 litri amplasate în vecinătatea locuinţelor. Aceasta opţiune presupune folosirea pubelelor cu roţi pentru colectarea deşeurilor. Beneficiile acestei optiuni sunt: (1) uzare mică a containerelor; (2) manevrare inadecvata a pubelelor; (3) confort îmbunătăţit pentru locuitori.


Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 100 -



Colectarea selectiva a deşeurilor reciclabile (inclusiv deşeuri de ambalaje) se poate realiza individual, prin puncte sau centre de colectare. Colectarea individuală se poate realiza fie în amestec, fie pe tip de material, cu excepţia hârtiei şi cartonului. Hârtia şi cartonul, din cazul ţintelor foarte ridicate de reciclare şi a cerinţelor de calitate impuse de reciclatori va fi colectată separat. Obligatoriu se va introduce sistemul selectiv de colectare a deşeurilor, în special pentru hârtie, carton, PET-uri; tratarea deşeurilor biodegradabile in propriile gospodarii, colectarea selectivă a deţeurilor care nu pot fi refolosite . Obligatoriu se vor urmări condiţiile de depozitare a deşeurilor în punctele

de colectare din satele aparţinătoare comunei, stabilite în Planul Urbanistic şi mai ales transportul acestora catre depozitul zonal conform solutiei implementate prin Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in judetul Neamt.

Se vor face actiuni de informare si constientizare pentru populatie cu privire la colectarea selectiva a deseurilor si introducerea conceptului de obtinere a compostului in gospodarii.

Se vor incheia contracte cu unitati tip Protan pentru ridicarea cadavrelor din animale si se vor desfiinta puturile seci existente.

Se vor prevede platforme pentru depozitarea deseurilor rezultate din constructii si demolari in vederea valorificarii si refolosirii acestora.

Protectia calitatii aerului

Modernizarea drumurilor locale, care sunt in general din pamant, si care genereaza un mare disconfort prin praful (particulele) care rezulta in timpul circulatiei si sunt greu practicabile pe timp nefavorabil.

Este interzisa arderea deseurilor din gospodarii în spații deschise deoarece generează mulți factori poluanţi, precum: dioxina, poluarea cu particule, hidrocarburi aromatice policiclice, compuşi organici volatili, monoxid de carbon, hexaclorbenzen, şi cenuşă.

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 101 -

Detinatorii, cu orice titlu, de terenuri pe care se gasesc perdelele si aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii sunt obligati sa le intretina pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana.

Protectia asezarilor umane

Se vor lua masuri de imbunatatire a microclimatul localitatilor din comuna Pastraveni, prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul si din zonele limitrofe acestora, sa infrumuseteze si sa protejeze peisajul, sa mentina curatenia stradala;

sa informeze publicul asupra riscurilor generate de functionarea sau existenta obiectivelor cu risc pentru sanatatea populatiei si mediu; sa adopte elemente arhitecturale adecvate, sa optimizeze densitatea de locuire, concomitent cu mentinerea, intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala, a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa;

in cazul aparitiei de noi activitati sa reglementeze, inclusiv prin interzicerea temporara sau permanenta, accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfasurarea unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor, cu predominanta in spatiile destinate locuintelor, in zonele destinate tratamentului, odihnei, recreerii si agrementului;

se vor impune masuri obligatorii, pentru persoanele fizice si juridice, cu privire la intretinerea si infrumusetarea, dupa caz, a cladirilor, curtilor si imprejurimilor acestora, a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor.

Măsuri care se impun în continuare: Pentru protectia mediului:

echiparea teritoriului localităţilor COMUNEI PASTRAVENI, JUDEŢUL NEAMŢ cu reţele de alimentare centralizată cu apă potabila;

realizarea unei retele de canalizare in sistem centralizat precum si a statiei de epurare corespunzătoare ;

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 102 -

se vor respecta limitele zonelor de protecţie marcate şi reglementate de PUG ;

se recomandă utilizarea eficientă a terenurilor în sensul că terenurile libere depistate în cadrul intravilanelor analizate de PUG, vor fi destinate construirii numai pe baza de PUZ şi implicit a unui raport de mediu pentru PUZ ;

instruirea populaţiei în programele adecvate de protecţia mediului ;

delimitarea şi amenajarea platformelor de depozitare a deşeurilor menajere şi a celor de dejectii animaliere conform legislaţiei în vigoare;

organizarea activitatilor de colectare selectiva a deseurilor, transportul si eliminarea lor respectand cerintele din Sistemul de Management Integrat al Deseurilor din Judetul Neamt;

aplicarea prevederilor Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru atingerea obiectivelor si tintelor;

recuperarea terenurilor degradate prin alunecari si eroziuni torentiale prin consolidari, plantatii si alte lucrari de combatere a eroziunii si redarea lor in circuitul agricol;

Pentru dezvoltarea turismului:

sprijinirea persoanelor fizice, a asociaţiilor de familii şi societăţii comerciale în crearea de pensiuni turistice şi agroturistice, popularizarea turistică a zonei,

educarea şi dezvoltarea spiritului gospodăresc al populaţiei, pentru creşterea atracţiilor turistice,

protecţia şi reabilitarea obiectivelor turistice, pregătirea cadrelor necesare pentru activităţi turistice şi

agroturistice.

În vederea realizării suprafeţelor de spaţii verzi se vor respecta următoarele reglementări:

Autorizaţia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii verzi şi plantate, în funcţie de destinaţia şi capacitatea construcţiei, conform Regulamentului de Urbanism al PUG.

Suprafaţa spaţiilor verzi şi plantate se va stabilii în corelare cu normele de igienă şi protecţie a mediului. Corelarea se va face

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 103 -

ţinând seama de mărimea, funcţiunea dominantă a localităţii şi zona geografică în care aceasta este amplasată, în vederea evaluării posibilităţilor de îmbunătăţire a microclimatului rural.

În vecinătatea ansamblurilor şi monumentelor istorice, precum şi în zonele de protecţie ale acestora, realizarea de spaţii verzi şi plantate se va face cu asigurarea vizibilităţii şi punerii în valoare a obiectelor sau ansamblurilor protejate.

Realizarea plantaţiilor de arbori se va face la o distanţă care să nu pună în pericol construcţia protejată, sub aspectul stabilităţii.

ÎNTOCMIT Dr. Biolog GUŞĂ DELIA NICOLETA Expert evaluator/auditor de mediu

Proiect

Nr.2

Anul. 2011



RM,RIM,BM,EA,RS

Date contact – 0745 509779 ,fax0234407239,

[email protected]

Pagina

- 104 -

Date post:	14-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	13 times
Download:	0 times

RAPORT DE MEDIU PENTRU PLAN URBANISTIC GENERALarpmbc.anpm.ro/upload/42707_RAPORT DE MEDIU PUG...

Documents