Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matcaapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Pagina 1 din 77

MEDIU Consulting

Pagina 1 din 77

Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matca

Pagina 2 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 2 din 77

RAPORT DE MEDIU

ACTUALIZARE PLAN URBANISITIC GENERAL

COMUNA MATCA, JUDEŢUL GALŢI

BENEFICIAR: Consiliul Local al Comunei Matca

Autorul atestat al raportului de mediu: MEDIU CONSULTING

2014

Pagina 3 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 3 din 77

1 INTRODUCERE

1.1. Legislaţie românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte,

planuri şi programe

Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează potenţialele

efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le poate avea asupra

mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.

Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusa în legislaţia naţionala prin:

Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, modificată şi

completată de Legea Nr. 265 din 29 iunie 2006.

Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenţiei privind evaluarea impactului de

mediu în context transfrontieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991 (M.Of., Partea I nr.105 din

01/03/ 2001), cu modificările şi completările ulterioare.

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra

mediului (abrogă HG 1213/2006), modificată de Hotărâre nr. 17 din 11 ianuarie 2012 pentru

modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului

anumitor proiecte publice şi private asupra mediului;

ORDIN nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private (abrogă Ord.

860/2002);

Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din 31/01/2003);

Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului

asupra mediului în context transfrontalieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în

cazul proiectelor cu impact transfrontalieră (M.Of., Partea I nr. 397 din 09/06/2003), cu

modificările şi completările ulterioare.

Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004), cu

modificările şi completările ulterioare.

OM nr. 117/2006 (MO nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea Manualului privind aplicarea

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe;

OM nr. 995/2006 (MO nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor si

programelor care intră sub incidenta HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/05.08.2004) privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe.

În ceea ce priveşte protecţia naturii armonizarea legislaţiei naţionale cu Directivele şi

Regulamentele Europene privind protecţia naturii s-a realizat prin:

� OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,

a florei si faunei sălbatice. Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 29/06 /2007, cu

modificările şi completările ulterioare;

� HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

Pagina 4 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 4 din 77

� ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a

efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes

comunitar;

� H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale si

parcurilor naturale si constituirea administraţiilor acestora, modificată prin HOTARAREA nr.

1.529 din 1 noiembrie 2006;

� H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru noi

zone;

� H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone;

� Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale si a

parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice;

� Ord. nr. 1948/2010, privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor

naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de

atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de

administrare;

� Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 si

a manualului de completare al acestuia;

� Legea nr. 13/1993 (M.Of. nr. 62/25.03.1993) pentru aderarea României la Convenţia

privind conservarea vieţii sălbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19

septembrie 1979;

� Legea nr. 58/13.07.1994 (M.Of. nr. 199/02.08.1994) pentru ratificarea Convenţiei privind

diversitatea biologica, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;

� Legea nr. 13/1998 (M.Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea României la Convenţia

privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie

1979;

� Legea nr. 89/2000 (M.Of. nr. 236/30.05.2000) pentru ratificarea Acordului privind

conservarea păsărilor de apa migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995;

� Legea nr. 90/2000 (M.Of. nr. 228/23.05.2000) pentru aderarea României la Acordul

privind conservarea liliecilor in Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991.

Legislaţia naţională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului să fie realizată cât

mai devreme posibil, în faza de pregătire a documentaţiei care fundamentează fezabilitatea

proiectului, astfel încât, pe de o parte să existe toate premizele că nu se vor irosii resurse

materiale şi de timp pentru proiectarea unei activităţi, iar pe de alta parte, să existe informaţii

suficiente pentru realizarea evaluării de mediu.

Evaluarea de mediu se efectuează pentru anumite planuri şi programe prevăzute în

legislaţia de mediu, din domeniile: agricultura, industria extractive a petrolului, gazelor naturale,

cărbunelui şi turbei, industria energetica, producerea şi prelucrarea metalelor, industria

materialelor minerale de construcţii, industria chimică şi petrochimica, industria lemnului şi

hârtiei, proiecte de infrastructura precum şi proiecte din domeniul managementul apei şi al

deşeurilor.

Pagina 5 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 5 din 77

Glosar de termeni conform legislaţiei de mediu (HG 1076/2004):

Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifica, descrie

şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi

alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografica aferentă.

Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea

Europeana, ca şi orice modificări ale acestora, care: - se elaborează şi/sau se adoptă de către o

autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru

adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau Guvern; - sunt cerute prin

prevederi legislative, de reglementare sau administrative;

Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum şi orice persoana

fizica sau juridica care promovează un plan sau un program.

Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate

împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare

privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre.

Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislaţia sau

cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile ori grupurile acestora;

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a

autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea în

considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional şi

asigurarea informării asupra deciziei luate;

Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către

autoritatea competenta pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind

protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării;

Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice şi

structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităţii biologice;

modificarea negativa considerabila a productivităţii ecosistemelor naturale şi antropizate;

deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calităţii vieţii sau deteriorarea

structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi a solului;

supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritoriala

necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea

o probabilitate de manifestare în viitor, considerata inacceptabila de către autorităţile

competente.

Determinare – reprezintă metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau măsura

valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaţionat;

Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile

de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc

nivelul poluării la care autorităţile competente consideră ca un amplasament poate avea un

impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a masurilor de

reducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări.

Pagina 6 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 6 din 77

Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de

intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.

Prag de alertă - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul

de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care

determina declanşarea unei monitorizări suplimentare si/sau reducerea concentraţiilor de

poluanţi din emisii/evacuări.

Prag de intervenţie - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la care

autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea

concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.

Proba de referinţa - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi utilizata

pentru a identifica precizia şi acurateţea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.

Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea competenta,

privind reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraţiile maxime ale poluanţilor

din sol după operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alerta sau

intervenţie ale agenţilor contaminanţi, în funcţie de rezultatele şi recomandările studiului de

evaluare a riscului.

Plan de acţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a

controla problema analizata şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.

Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele si bunurile

materiale, în spatii deschise din afara perimetrului uzinal.

Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosfera a poluanţilor proveniţi din surse

staţionare sau mobile.

Zgomotul ambiental – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane, cum

ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;

Indicator de zgomot– reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului

ambiental relaţionat cu efectul dăunător;

Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a

apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice şi

bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri

contaminate:

Folosinţa sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor, care implica

o anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluanţilor.

Glosar de termeni conform legislaţiei de urbanism (legea 350/2001 actualizată, legea

168/2007).

Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autoritarilor competente de încuviinţare a

propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice favorabile,

emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului, hotărâre a consiliilor

judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor putere de aplicare, constituindu-se

astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de amenajare teritoriala şi dezvoltare

urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii.

Pagina 7 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 7 din 77

Avizare - procedura de analiza şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice

din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme centrale sau

teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a indicatorilor tehnico-

economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin documentaţiile de amenajare a

teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau

nefavorabil) cu caracter tehnic si obligatoriu.

Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general de

amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistica a localităţilor, prin coordonarea acţiunilor

specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a teritoriului.

Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune anumiţi

parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific documentaţiilor de

urbanism.

Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare

asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune, arendare etc.

Competenta de avizare/aprobare - abilitarea legala a unei instituţii publice si capacitatea

tehnica de a emite avize/aprobări.

Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesitaţilor prezentului, fără a se compromite dreptul

generaţiilor viitoare la existenta şi dezvoltare.

Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice centrale şi

locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor si programelor de dezvoltare

sectoriala pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care beneficiază de

sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi autorităţi naţionale şi

internaţionale interesate.

Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese scrise şi

desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia existenta şi se

stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare

urbanistica a localităţilor pe o perioada determinata.

Parcelare - acţiunea urbana prin care o suprafaţa de teren este divizata în loturi mai mici,

destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regula este legata de realizarea unor

locuinţe individuale, de mică înălţime.

Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se definesc

drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor.

Reţea de localităţi - totalitatea localităţilor de pe un teritoriu (naţional, judeţean, zona

funcţionala) ale căror existentă şi dezvoltare sunt caracterizate printr-un ansamblu de relaţii

desfăşurate pe multiple planuri (economice, demografice, de servicii, politico-administrative

etc.). Reţeaua de localităţi este constituită din localităţi urbane si rurale.

Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitata de lege, pe trepte de organizare

administrativa a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ teritoriale

(municipiu, oraş, comuna).

Pagina 8 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 8 din 77

Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale localităţilor ce

compun unitatea administrativ-teritoriala de baza, delimitate prin planul urbanistic general

aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi amenajări. De regula

intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităţi suburbane componente).

Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsa intre limita administrativ-teritoriala a unităţii de

baza (municipiu, oraş, comuna) şi limita teritoriului intravilan.

Zona funcţională - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile de

amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determina funcţiunea dominantă existentă şi viitoare.

Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune dominantă (zona de

locuit, zona activităţilor industriale, zona spatiilor verzi etc.).

Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale.

Zona de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care impun

protecţia zonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea controlata a

deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.).

Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un potenţial de

producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia, activităţile umane,

mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane.

Zona protejată - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau

natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apa etc. şi în care,

prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive de

protecţie a acestora prin distanta, funcţionalitate, înălţime şi volumetrie.

1.2 Consideraţii generale

Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie să identifice, descrie şi evalueze

potenţialele efecte semnificative asupra mediului ale implementării planului sau programului,

precum şi alternativele rezonabile ale acestuia, luând în considerare obiectivele şi aria

geografică ale planului sau programului.

Planurile urbanistice generale (P.U.G.) au caracter de reglementare (caracter operaţional)

şi răspund programului de amenajare spaţială a teritoriului şi de dezvoltare a localităţilor ce

compun unitatea teritorial – administrativă de bază.

Scopul raportului de mediu este reprezentat de:

� Stabilirea direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi

dezvoltare urbanistică a localităţilor;

� Utilizarea raţională şi echilibrată a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice;

� Precizarea zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii, neomogenităţi

geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit existent);

� Evidenţierea fondului valoros şi a modului de valorificare a acestuia în folosul

localităţii;

� Creşterea calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente locuirii

şi serviciilor;

Pagina 9 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 9 din 77

� Fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică;

� Asigurarea suportului reglementar (operaţional) pentru eliberarea certificatelor de

urbanism şi autorizaţiilor de construire;

� Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.

Grupul de lucru constituit pentru definitivarea Planului Urbanistic General –

„Actualizarea PUG comuna Matca” a consultat autorităţile publice responsabile cu protecţia

mediului (Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi, Garda de Mediu, Consiliul Judeţean, OCPI

Galaţi, etc), a autorităţilor publice responsabile cu sănătatea umană (Direcţii Judeţene de

Sănătate Publică) cu privire la următoarele aspecte:

� conţinutul raportului de mediu;

� relaţia planului cu alte planuri şi programe;

� problemele de mediu existente în zonă;

� factorii/aspectele de mediu cu relevanţă pentru plan;

� obiectivele de mediu relevante pentru plan, ţintele şi indicatorii;

� criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale ale planului asupra

mediului;

� categoriile de impact, formatul şi conţinutul matricei de evaluare a efectelor

semnificative potenţiale asupra mediului ale prevederilor planului;

� nivelul de extindere şi de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului de mediu;

� evaluarea alternativelor şi selectarea celor mai bune opţiuni pentru protecţia mediului;

� concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu;

� propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului;

� propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la

reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului şi monitorizarea efectelor

planului asupra mediului

1.3. Informaţii generale

Actualizarea Planului Urbanistic General, a fost întocmită în baza unei analize

multicriteriale a situaţiei existente a anului 2013 şi a strategiilor de dezvoltare care stabilesc

obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare a comunei Matca în următorii 10 ani.

Raportul de Mediu vizează:

� stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul evaluării

proiectului Actualizare PUG comuna Matca;

� analiza posibilelor efecte în cazul în care PUG - actualizat nu este implementat;

� identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice;

� identificarea măsurilor optime care duc la îndeplinirea acestor obiective de mediu

stabilite prin PUG;

� propune un sistem viabil de monitorizare şi gestionare;

� asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile implicate şi publicul interesat,

inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate;

Pagina 10 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 10 din 77

� informează factorii de decizie cu privire la obiectivele PUG şi posibilele impacturi ale

acestuia;

� notifică autorităţile implicate şi publicul interesat cu privire la forma finală a PUG -

actualizat şi motivele adoptării acestuia.

1.4. Beneficiarul proiectului

Consiliul Local al Comunei Matca, judeţul Galaţi, cod 807185, telefon/fax 0236/860.004,

0236/860.003, e-mail [email protected].

1.5. Autorul atestat al raportului de mediu

SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, cu sediul în Galaţi, strada Alexandru Ioan Cuza nr. 19,

telefon/fax: 0336.802.067, [email protected] a realizat acest studiu în baza

certificatului de înregistrare nr. 90, reprezentata prin Rodion Amzu având funcţia de Director

General.

1.6. Denumirea proiectului

Actualizarea Plan Urbanistic General Comuna Matca, judeţul Galaţi.

1.7. Localizarea geografică şi administrativă

Comuna Matca este situată în partea central vestică a judeţului Galaţi, învecinându-se la

nord cu comunele Munteni şi Corod, la est cu comuna Valea Mărului, la sud-est şi sud cu

comuna Cudalbi, la sud-vest cu comuna Barcea, la vest cu comuna Drăgăneşti şi teritoriul

administrativ al municipiului Tecuci.

Suprafaţa administrativă a comunei este de 8.575,00 ha, cu o populaţie conform date

Recensământ 2011 de 12.400 locuitori. Comuna este traversată de drumurile judeţene DJ251 şi

DJ 251A, care asigură legătura intercomunală şi interzonală.

Modul de folosinţă a terenurilor pe teritoriul administrativ al comunei

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ are următoarea

structură:

Tabel nr. 1 Bilanţ Teritorial existent

Principalele categorii de folosinţă Suprafaţă (ha) %

Total suprafaţă, din care: 8.575,00 100,00

AGRICOL, din care: 7.963,00 92,86

• arabil 7.372,00 85,97

• păşuni, fâneţe 192,00 2,24

• vii, livezi 399,00 4,65

NEAGRICOL, din care: 612,00 7,14

• păduri 119,00 1,39

• ape 41,00 0,48

• cai de comunicaţie 166,00 1,94

• construcţii, curţi 280,00 3,27

• neproductiv 6,00 0,06

Pagina 11 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 11 din 77

Figura nr. 1 – Planul Judeţului Galaţi şi încadrarea în teritoriul a Comunei Matca

Pagina 12 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 12 din 77

Figura nr. 2 – Plan de încadrare în teritoriu a Comunei Matca

Pagina 13 din 77

MEDIU Consulting

Pagina 13 din 77


2 EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PLANULUI DE URBANISM GENERAL,

PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

2.1 Structura Planului de Urbanism General

România ca Stat Membru al Uniunii Europene trebuie să atingă un nivel de dezvoltare egal

cu cel al Statelor Membre şi să realizeze obiectivele europene de coeziune economică şi socială.

Plecând de la această premisă, priorităţile şi măsurile incluse în Planul Naţional de

Dezvoltare (P.N.D.) 2007 - 2013 pentru Coeziune Economică şi Socială (C.E.S.) au rolul de a

sprijini dezvoltarea economică şi socială a României.

De asemeni, acestea sunt argumentate şi justificate în politicile de dezvoltare sectoriale şi

regionale dar şi în strategiile elaborate de ministerele de resort, precum şi în Planurile

Regionale de Dezvoltare (P.R.D.), elaborate sub coordonarea Agenţiilor de Dezvoltare Regionala

(A.D.R.).

Planul de Urbanism General elaborat şi aprobat potrivit legii constituie un instrument de

aplicarea a politicii de dezvoltare a localităţilor.

Prin intermediul Planul Urbanistic General au fost stabilite obiectivele şi determinate

direcţiile generale de dezvoltare ale localităţilor aflate pe teritoriul administrativ al Comunei

Matca, dar şi strategia, priorităţile şi reglementările cu privire la dezvoltarea pe o perioadă

determinată de 10 ani.

Conţinutul P.U.G. - ului răspunde unor cerinţe referitoare la:

� analiza situaţiei existente şi evidenţierea disfuncţionalităţilor la nivelul teritoriului

comunei Matca;

� relaţionarea localităţilor în teritoriul administrativ;

� determină principalele direcţii de dezvoltare a comunei, precum şi metodele de

intervenţie – unde este cazul;

� analiza potenţialului uman, al volumului şi structurii acestuia, a dinamicii populaţiei şi a

resurselor de muncă;

� zonificarea funcţională a localităţii;

� prezentarea tipului de proprietate asupra terenului şi a circulaţiei acestuia în funcţie de

necesităţi;

� organizarea transportului şi a circulaţiei, având prognoza traficului şi relaţiilor localităţii

în teritoriu;

� propuneri de dezvoltare a echipării edilitare corelate cu direcţiile de dezvoltare ale

localităţii şi capacităţile necesare;

� protecţia mediului, prin respectarea principiilor dezvoltării durabile pe termen lung a

localităţii;

� posibilităţile şi condiţiile de realizare a obiectivelor de utilitate publică la nivelul

localităţii, rezervând suprafeţele de teren necesare acestora.

Pagina 14 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 14 din 77

2.2 Obiectivele Planului de Urbanism General

Prin PUG se doreşte stabilirea direcţiilor de dezvoltare ale comunei Matca, în corelare cu

potenţialul economic şi uman cu aspiraţiile de ordin social şi cultural ale populaţiei.

Obiectivele pe termen scurt (10 ani) şi lung de dezvoltare ale administraţiei comunale

prevăd:

• Zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie

o Delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare

urbană Reabilitarea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de

construire;

o Instituire zonă centrală, construire cămin cultural, bibliotecă hală agroalimentară,

locuri de joacă în şcoli şi grădiniţe

• Valorificarea superioară a resurselor naturale, economice şi umane;

o Evoluţia în perspectivă a localităţii;

o Direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu;

o Proiecte de dezvoltare şi restructurare;

• Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;

o Propunerea de rezolvare a utilităţilor alimentare cu apă potabilă, canalizare, energie

electrică, telefonie

o Modernizarea reţelei stradale şi amenajării ale drumurilor interioare, drumurilor de

exploatare în funcţie de importanţa şi destinaţia acestora;

• Investiţii în reabilitarea zonelor afectate de riscuri naturale

o Regularizarea râului Corozel, amenajarea unui scuar legat de zona de protecţie,

construirea a 5 poduri peste Corozel.

• Extinderea şi reabilitarea spaţiilor verzi pana la 32.24 ha (12400 locuitori; 26mp/loc )

o Realizarea de fâşii verzi la principalele cai de circulaţie carosabilă, pe malurile râului

Corozel, la limita de proprietate a unor dotări;

Odată stabilite direcţiile de dezvoltare ale comunei Matca, lucrarea (P.U.G. actualizare -

comuna Matca) va da răspuns tuturor problemelor imediate cu care se confruntă Consiliul Local,

în special determinarea categoriilor de intervenţii, permisiuni şi restricţii, necesităţi şi urgenţe.

În urma discuţiilor cu Primăria şi Consiliul Local al comunei Matca s-au stabilit

amplasamentele construcţiilor prevăzute a fi realizate în perioada imediată şi direcţiile de

dezvoltare ale comunei, în condiţiile respectării dreptului de proprietate şi a interesului public.

2.3 Relaţia Planului de Urbanism General cu alte planuri si programe relevante

Directiva S.E.A. 2001/42/CE privind procedura de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe, transpusă în legislaţia românească prin H.G. 1706/2004 privind stabilirea

procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, impune ca în Raportul

de mediu să fie incluse informaţii cu privire la alte planuri relevante pentru

Pagina 15 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 15 din 77

planul evaluat, pentru a verifica măsura în care s-a ţinut cont de obiectivele de protecţie a

mediului la nivel naţional, dar şi a modului în care aceste obiective au fost luate în considerare

la elaborarea planului de urbanism.

Prin urmare, dezvoltarea obiectivelor strategice care formează cadrul de evaluare nu se

limitează la situaţia curenta a mediului la nivelul teritoriului analizat, fiind necesar să se

evidenţieze cadrul în care obiectivele strategice vor fi implementate, respectiv obligaţiile de

mediu ce trebuiesc realizate ca urmare a implementării prevederilor planului de urbanism.

Din Actualizarea Planului de Urbanism General şi regulamentul local aferent acestuia

întocmit de CABINET INDIVIDUAL DE ARHITECTURĂ ARH. ROXANA MARIA GHEORGHIU, a

rezultat că pentru întocmirea documentaţiei de urbanism au fost analizate următoarele

documente:

• Planul de amenajare al Teritoriului Naţional (P.A.T.N.), elaborat de S.C. URBANPROIECT

între 1994-1997 cu cele 5 secţiuni aprobate şi publicate;

• Planul de Amenajare al Teritoriului Judeţean (P.A.T.J.) Galaţi;

• Suportul topografic al lucrării reambulat (Martie – Aprilie 2013), scara 1: 5.000;

• Studiul geotehnic;

• Proiecte privind dezvoltarea infrastructurii edilitare în zonă, pentru comuna Matca;

• Date statistice de la Comisia Naţională pentru Statistică, Direcţia Judeţeană pentru

statistică, şi Anuarele statistice;

• Date cadastrale privind modul de folosinţă al terenurilor din intravilan şi extravilan

obţinute de la Primăria Matca;

Conţinutul PUG corespunde obiectivelor europene de coeziune economică şi socială

prevăzute în Planul Naţional pentru Aderarea României la Uniunea Europeana, Planul Naţional

de Dezvoltare al României, Planul Naţional pentru Transport, Strategia Naţională pentru

Dezvoltarea Resurselor Umane.

De asemenea, în P.U.G.-ul comunei Matca sunt prevăzute obiective care se regăsesc în

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, Strategia Naţională de Gestionare a

Deşeurilor, Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, Planul Regional de Gestionare a

Deşeurilor pentru Regiunea 2 S-E şi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor al Judeţului

Galaţi.

3 ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE

PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL

Conform prevederilor HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE,

factorii/aspectele de mediu ce trebuie avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru

planuri şi programe, sunt:

� apă

� aer;

� sol;

Pagina 16 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 16 din 77

� biodiversitate;

� sănătatea umană;

� patrimoniul cultural arheologic şi arhitectonic;

� transport;

� turism.

Problemele de mediu actuale relevante pentru plan Actualizare PUG – comuna Matca au

fost identificate pentru fiecare dintre factorii/aspectele de mediu care s-au prezentat mai sus. A

fost adoptat acest mod de abordare pentru a asigura tratarea unitară a tuturor elementelor pe

care le presupune evaluarea de mediu.

3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

3.1.1 Apa

Reţeaua hidrografică din zonă este tributara pârâului Corozel, care aparţine Bazinului

Hidrografic Siret şi Subbazinul Hidrografic Bârlad.

Principalul curs de apă fiind râul Corozel, care străbate comuna de la N la S Corozel, si are o

lungime totala de 41 Km, in intregime pe teritoriul Judetului Galati. Deasemeni pe teritoriul

administrativ al comunei exista si 3 balti: balta Corod cu S=40 ha, balta Carapcesti cu S= 7200

ha si balta Blînzi cu S=1,7 ha.

În anul 2007 râul Bârlad fost monitorizat în secţiunea de control Corozel clasele de calitate

ale râului Bârlad astfel:

Tabel 2

Râu An Lungime

(km)

Repartiţia lungimilor pe clase de calitate

I II III IV V

km % km % km % km % km %

Bârlad

2003 57 39 68,4 18 31,6

2004 57 57 100

2005 57 57 100

2006 57 39 68,4 18 31,6

2007 57 57 100

Sursa de date: SGA Galati, Directia Apelor Iaşi

Evaluarea stării chimice a corpului de apa (apă subterană) în conformitate cu Raportul INHGA

pentru anul 2011 a pus în evidenţă existenţa unor depăşiri faţă de valorile de prag/ standardele

de calitate în 8 din punctele monitorizate, care reprezintă 33,33 % din totalul punctelor

monitorizate (24 puncte).

Corpul de apa Bârlad se situează în stare chimica slabă, râul Bârlad rămâne în continuare cel

mai poluat râu care străbate judeţul Galaţi, în special în lunile de vară datorită debitelor reduse,

vitezei de curgere relativ mici, oxigenării deficitare, care micşorează capacitatea de autoepurare

a apelor.

Pagina 17 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 17 din 77

Figura nr. 3 Harta hidrologică a Comunei Matca

Pagina 18 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 18 din 77

Apa freatică se află la adâncime de 6 m, 7 m de la terenul natural care urcă în anotimpurile

ploioase şi coboară în timpul secetei.

3.1.2 Aer

Din punct de vedere climatic, zona comunei Matca aparţine sectorului de climă temperat

continentală, atât datorită poziţiei geografice estice în cadrul ţării, cât şi datorită predominării

influenţei directe a maselor de aer continental, de origine asiatică.

Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt 400 - 550 mm, iar repartiţia lor este foarte

neregulată, cu alternanţe ploioase şi secetoase şi cu o mare frecvenţă a ploilor torenţiale, ceea

ce se reflectă în ritmul şi intensitatea proceselor de versant.

Temperatura medie anuală calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la Galaţi de 10 ºC si la

Tecuci de 9,8 ºC. Temperatura medie a verii este cuprinsă între 21 ºC la Tecuci si 21,3 ºC la

Galati.

În timpul iernii, deasupra judetului Galati vin din nord si nord-est mase de aer rece care

produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2-3 ºC. Temperatura medie lunară este

mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -4 ºC. Temperatura medie a lunii iulie este de

21,7ºC. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10 ºC. Repartitia anuală a

precipitatiilor este neuniformă, cele mai mari cantităţi de apă cad în anotimpul de vară, sub

formă de averse.

Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecventa anuală a vânturilor. Al

doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecventă de 16% si bate mai mult vara si este

destul de uscat.

3.1.3 Sol şi subsol

Solul este principalul suport al tuturor activităţilor socio-economice şi constituie factorul de

mediu expus cel mai uşor la poluare. La nivelul comunei Matca, clasele de soluri caracteristice

sunt următoarele: cernoziomul carbonatic format în partea cea mai uscată a stepei de pajisti

xerofile cu graminee, soluri cernoziomice, cu profil normal sau cernoziomuri degradate, deci cu

profil de la moderat până la puternic erodat, soluri coluviale sau aluvionare de pantă si vale

precum si regosoluri si psaneorogosoluri.

Pagina 19 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 19 din 77

Figura nr. 4 Harta solurilor - comuna Matca

Pagina 20 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 20 din 77

3.1.4 Biodiversitate

Figura nr. 5 – Localizarea teritoriului administrativ al

comunei Matca faţă de zonelor protejate

Pagina 21 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 21 din 77

În mod natural, teritoriul administrativ al comunei Valea Mărului aparţine în principal

etajului de vegetaţie de silvostepă, specifica Colinelor Covurluiului.

Vegetaţia de stepă prezentă pe teritoriul comunei este reprezentată prin pajişti de plante

erbacee xerofile puternic influenţate de om, în măsura în care nu au fost transformate în

terenuri cultivate. Predomină asociaţiile de firuţă cu bulbi, colilie, negară, păiuş, pir, peliniţă şi

diverse compozee.

Figura nr.6 Harta vegetaţiei din judeţul Galaţi

Fauna stepei şi silvostepei este caracterizată prin frecvenţa mare a rozătoarelor,

popândăul, căţelul pământului, şobolanul, hârciogul, iepurele de câmp. Mamiferele mari sunt

foarte puţin numeroase, existând doar câteva exemplare de vulpi, mistreţi şi căpriori.

Păsările specifice acestei zone sunt prepeliţa, potârnichea, ciocârlia. Dintre reptile sunt

răspândite şopârlele de câmp şi şerpii de casă. Pe teritoriul comunei se include o zonă de stepă,

reprezentată prin pajişti secundare cu bărboasă, firuţă cu bulb, peliniţă, alior, colilie, păiuş, care

se mai păstrează numai pe suprafeţe reduse, locul lor fiind ocupat de culturile agricole. În

luncile râurilor apar asociaţii ierboase higrofile şi zăvoaie de sălcii şi plop. Pe teritoriul comunei

Matca nu sunt întâlnite arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) şi nici siturile de importanţă

comunitară (SCI).

Pagina 22 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 22 din 77

3.1.5 Relief

Geomorfologia şi peisajul geografic sunt consecinţe şi reflectă evoluţia, alcătuirea şi

ansamblul de factori şi condiţii ai modelării externe.

Relieful din comuna Matca este direct influenţat de aşezarea sa în lunca Bârladului inferior

şi pe marea câmpie a Tecuciului, in zona central vestica a Tinutului Covurluiului ambele

cuprinzând partea sudică a Moldovei.

Se poate observa o dispunere a cotelor de la nord la sud, având creasta cea mai înaltă la

limita estică. Din acest punct şi până în malul Siretului curbele de nivel îşi micşorează treptat

cotele, aproape pe neobservate.

Câmpia Tecuciului este o subdiviziune a Câmpiei Romane si este o câmpie subcolinară de

terase, slab fragmentată si alcătuită dintr-un complex de alte patru terase. Văile care

fragmentează câmpia Tecuciului sunt paralele si orientate de la nord la sud si nu au apă decât la

viituri. Câmpia Tecuciului are aspect de golf, pătrunzând adânc în partea de sud-vest a Podişului

Moldovei, între Colinele Tutovei la nord şi nord-vest şi Podişul Covurlui la est. Albia râului

Bârlad este mai joasă decât cea a râului Siret, ceea ce face să fie împotmolită mereu de

aluviunile cărate de Siret, ca urmare provoacă inundaţii la cele mai mici viituri.

Figura nr. 7

Harta unitatilor de

relief – comuna

Matca

Pagina 23 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 23 din 77

3.1.6 Sănătatea populaţiei

Populaţie - elemente demografice şi sociale

Numărul şi evoluţia populaţiei

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, populaţia (date 2011 – fişa localităţii) totală stabilită a comunei Matca număra 12.400 locuitori, din care 6.293 bărbaţi (50,75 %) şi 6.107 femei (49,25 %).

Raportul de masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei) arată că în comuna studiată sunt 103 bărbaţi la 100 femei, raport superior faţă de media pe ţară (95,5/100).

Tabel nr. 3 Evoluţia populaţiei – comuna Matca (1977 - 2011)

Comuna MATCA 1977 1992 2002 2011

MATCA 9.470 11.226 11.969 12.400

(date conform recensământ 2011)

Judeţul Galaţi se caracterizează printr-o populaţie masculină uşor mai numeroasă (51,60 %)

faţă de populaţia feminină (48,40 %). Raportul de masculinitate (număr de bărbaţi la 100 femei) arată că în comuna studiată

sunt 108 bărbaţi la 100 femei, raport superior faţă de media pe ţară (95,5/100). Judeţul Galaţi se caracterizează printr-o populaţie masculină uşor mai numeroasă (51,60 %)

faţă de populaţia feminină (48,40 %).

Tabel nr. 4 Pe grupe mari de vârstă, structura populaţiei pentru anul 2011 este următoarea:

Principalele grupe de

vârstă

Număr locuitori – 2011*

Total masculin feminin

Total, din care: 12.400 6.293 6.107

0 – 14 ani 2.489 1.266 1.223

15 – 64 ani 9.635 4.927 4.708

64 ani şi peste 276 100 176 *Date: Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011,

Populaţia activă înregistrată în anul 2011 era de 6.270 persoane (din care 2.760 femei),

ceea ce pune în evidenţă un grad de activitate al resurselor de muncă de 39,35 % şi o rată de

activitate a populaţiei de 50,56 % (superioara ratei medii pe judeţ de 45,4%).

Raportul dintre populaţia inactivă (6.130 locuitori) şi cea activă din punct de vedere

economic pune în evidenţă gradul de dependenţă economică a populaţiei inactive. Aceasta se

ridică, în comuna Matca, la cca. 10 persoane inactive la 100 persoane active în anul 2011.

La nivelul anului 2011, circa 50 persoane din populaţia activă se află în şomaj sau în

căutarea primului loc de muncă.

Creşterea rapidă a numărului de pensionari, reducerea proporţiei populaţiei şcolare se

Pagina 24 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 24 din 77

concretizează prin tendinţa de creştere a gradului de dependenţă economică a populaţiei

inactive.

3.1.7 Activităţi economice

Comuna Matca face parte din rândul comunelor cu un profil agricol – in principal si

industrial – in secundar, deoarece peste 70 % din populaţia ocupată are locul de muncă în

activităţi agricole şi industriale.

Autorii raportului "Dezvoltarea comunelor din Romania", propun un indice de dezvoltare a

comunelor – IDC – astfel Unitatea Teritorial Administrativa – Matca are un indice de dezvoltare

de rang 5, si se incadreaza in categoria - comune foarte dezvoltate

Titulatura de “comuna foarte dezvoltata” se datoreaza si faptului ca o mare parte din

tinerii comunei muncesc in strainatate dar, revin periodic pentru a-si consolida si construi

locuinte noi, si care investesc si in activitati de microproductie, microferme, alimentatie publica,

comert etc..

Produsele agricole şi legumicole sunt, în proporţie mai mari decât cele animaliere,

valorificate pe piaţa liberă din localităţile învecinate mai mari. Un dezavantaj îl prezintă distanţa

de pieţele urbane cu cerere mai importantă.

Funcţia agricolă a comunei Matca se materializează în producţie vegetală, producţie

animalieră, elemente de activităţi adiacente precum prelucrarea primară a produselor vegetale

şi animaliere (produse de lapte de vacă şi oaie), preponderente mai ales în sectorul privat. De

asemenea, tot în sprijinul activităţii agricole acţionează şi resortul economic de valorificare pe

piaţa liberă a produselor agroalimentare obţinute.

Agricultura

Agricultura cu cele două ramuri ale sale, creşterea animalelor şi cultivarea cerealelor,

legumelor şi a viţei de vie au fost singurele îndeletniciri ale locuitorilor. Desigur că au existat şi

mori, dar şi numeroşi meşteşugari, iar pe drumurile spre Tecuci, Galaţi, Bârlad şi Iaşi se făcea şi

comerţ şi cărăuşi).

O cincime din solariile din România se află in comuna Matca.

Legumicultorii – în special – dar şi producătorii de fructe şi flori au ales să se grupeze într-

o asociaţie, Matca fiind unul dintre cei mai mari proucători de legume din ţară, cuprinzând peste

1.000 de hectare de solarii şi 2.000 de hectare cu culturi în câmp.

În comuna Matca nu există familie care să nu aibă solarii sau teren în câmp cultivate cu

legume. Se cultivă roşii, ceapă, castraveţi, salată, ridichi, gogoşari, dar şi pepeni galbeni sau

verzi.

Astfel legumicultura este o tradiţie transmisă din generaţie în generaţie.

Conform bilanţului teritorial, terenul agricol reprezintă 92,86 % din suprafaţa totală a

comunei. Din acesta 85,97 % este arabil, propice culturilor de cereale (porumb, grâu şi secară), a

Pagina 25 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 25 din 77

plantelor tehnice (floarea soarelui, cartoful şi sfecla de zahăr) şi a legumelor.

Tabel 5 Bilant teritorial teren agricol

Principalele culturi Suprafaţa (ha) Producţia (t) kg/ha

2007

Grâu+secară 400 500 1.250

Porumb boabe 2400 2900 1.208

Cartofi 10 100 10.000

Floarea soarelui 300 250 833

Legume 1100 2900 2.636

2009


Porumb boabe 2500 3000 1.200

Cartofi 10 100 10.000


Legume 1200 3100 2.583

2012


Porumb boabe 2168 2500 1.153

Cartofi 10 100 10.000


Legume 1310 3334 2.545 Date furnizate de DJS Galaţi şi Primăria comunei Matca

Privind structura culturilor agricole, aceasta este judicios alcătuită după criterii

agrotehnice şi economice (rentabilitatea şi asigurarea securităţii alimentare a locuitorilor).

Analiza valorilor din tabelul anterior relevă, că pe lângă culturile de bază grâu, secară şi

porumb, se cultivă plante tehnice (floarea soarelui şi cartoful) si o varietate larga de legume,

care ocupă un loc important în suprafaţa cultivată a comunei.

O analiză a producţiilor medii la principalele culturi agricole ale comunei Matca faţă de

întregul judeţ, în anul 2012, este prezentată în tabelul următor:

Tabel 6 Culturi agricole

CULTURI AGRICOLE PRINCIPALE

comuna MATCA - 2012

judeţul Galaţi % faţă de

judeţ grâu şi secară kg/ha 1.167 2.641 226,31 porumb kg/ha 1.153 1.828 158,54 floarea soarelui kg/ha 667 821 123,09

Se realizeaza o agricultura in ferme mici, individuale, slab echipate, cu randament relativ

scazut folosind incomplet forta de munca a proprietarilor si utilizând cea mai mare parte a

productiei pentru uz propriu.

Nu la fel putem spune de producţia de legume, mai mult de jumătate din producţia de

legume din Matca ia în fiecare an drumul exportului, cele mai apreciate fiind roşiile şi

castraveţii. Astfel, 60% din producţia de castraveţi şi roşii este deja arvunită de englezi şi

Pagina 26 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 26 din 77

francezi.

1. Producţia animalieră

Privind situaţia activităţii de creştere a animalelor aceasta va fi apreciată prin doi

indicatori:

� încărcătura de animale la 100 ha teren (2011), care ne dă posibilitatea de stabilire a

efectivelor totale - (porcine/suprafaţa arabilă) 25,14 %

� încărcătura de animale la 100 ha teren (2011), care ne dă posibilitatea de stabilire a

efectivelor totale - (bovine, ovine, caprine/suprafaţa arabilă + păşuni + fâneţe) 77,80 %

Efectivele de animale prezente în comună pentru anul 2011 (comparativ cu anii anteriori)

se regăsesc în mare parte în gospodăriile populaţiei şi sunt evidenţiate în tabelul următor

comparativ cu anul 2009.

Tabel 7 Efective de animale

Efective de animale (nr.) 2007 2009 2012

Bovine 1.112 1.065 761

Porcine 2.240 2.030 2.070

Păsări 20.700 22.500 22.671

ovine şi caprine 1.800 2.250 2.400

Folosind un indicator ce reprezintă numărul de animale/gospodărie în scopul aflării

necesarului pentru autoconsum (1 porc şi cca. 10 păsări minim/gospodărie) şi ţinând seama că în

comuna Matca (în anul 2012) existau 3.626 de gospodării ale populaţiei, indicatorul menţionat

este de 0,57 la porci, iar la păsări este de 62,52 ceea ce reprezintă un existent foarte bun,

necesar si suficient pentru autoconsum.

Referitor la producţiile totale de carne, lapte, lână şi ouă sunt prezentate în tabelul

următor comparativ anul 2009 cu anul 2011:

Tabel 8 Producţia animală

Producţia animală U.M. 2007 2009 2011

Carne (sacrificări) Tone viu 120 126 135

Lapte de vacă şi bivoliţă Hl. Fizic 5.500 5.350 5.440

Lână Kg. Fizic 6.600 7.800 7.500

Ouă Mii buc. 3.400 4.500 4.700

Activităţile specifice agriculturii - servicii mecanizate – se desfăşoară în cadrul unor

asociaţii agricole (societăţi agricole cu personalitate juridică şi asociaţii familiale), acestea

ocupa circa 9,70 ha din suprafaţa intravilanului existent.

Morile, de pe teritoriul comunei, prelucrează resursele locale de grâu, porumb, seminţe de

floarea soarelui.

Ca unităţi agricole se disting următoarele:

• S.C. CONDOR S.R.L.

Pagina 27 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 27 din 77

• LOT SEMICER

Activităţile specifice agriculturii - servicii mecanizate – se desfăşoară în cadrul unor

asociaţii agricole (societăţi agricole cu personalitate juridică şi asociaţii familiale).

Pe lângă cultivarea pământului, parte din locuitori comunei se ocupă cu creşterea

animalelor. Serviciile către populaţie sunt axate pe activităţi comerciale, de producere şi

desfacere a produselor alimentare şi nealimentare în magazinele, asociaţiile familiale şi pieţele

agroalimentare din comuna.

Industria

Profilul comunei Matca nu presupune o dezvoltare de amploare a industriei pe plan local.

Se pot lua în considerare sustineri de initiative private privind industria mica si prestari servicii,

ca si îmbunatatiri ale calitatii proceselor tehnologice.

Pe teritoriul comunei Matca îşi desfăşoară activitatea o serie de societăţi comerciale cu

profil de industrie şi depozitare astfel:

• BRUTARIE;

• MOARA;

• AGROMEC MATCA;

• DEPOZIT CEREALE;

Învăţământ, cultură şi artă

In comuna Matca, organizarea invatamantului in cicluri de clase dateaza din 1864, dar

scoala din initiativa privata, a fost mai inainte de 1864. Se invata in tinda bisericilor sau la cate

o casa particulara cu scriere chirilica care se numea slova veche.

Scoala nr.1 Matca a fost infiintata in anul 1889. Nivelurile de invatamant cuprinse in cadrul

scolii sunt: preprimar, primar si gimnazial.

In comuna Matca exista in prezent 3 scoli. Scoala nr. 1 si-a schimbat denumirea in

septembrie 2006 in Scoala de Arte si Meserii nr. 1 (aceasta detine trei locatii) prin infiintarea

unei clase a IX a, cu profil de turism si alimentatie publica. Scoala cu etaj a fost construita in

1962 si are opt sali de clasa, un laborator de fizica-chimie si unul de informatica, 2 terenuri de

hanbal, 2 sali de gimnastica.

Populatia scolara este de:

• 983 elevi in clasele I-IX :

• 18 elevi clase I-IV,

• 20 clase V-VIII,

• o clasa a IX a.

iar ca si cadre didactice : 18 invatatori si 28 profesori.

Astfel, in concluzie comuna Matca, detine 7 unitati de invatamant: • Scoala de Arte si Meserii nr. 1

• Scoala nr. 2

Pagina 28 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 28 din 77

• Scoala nr. 3 “Dimitrie Cantemir”

• Școala Primara Adventistă Matca

• Gradinita cu program normal nr. 1

• Gradinita program normal nr. 2

• Gradinita program normal nr. 3

in care isi desfasoara activitatile 92 de cadre didactice, cu un numar de 350 prescolari, 1.503 invatamant primar si gimnazial, 28 invatamant profesional, complementar, de ucenici, posliceal.

Biblioteca comunala Matca Primele relatări despre Biblioteca comunei Matca le avem de la cetăţeanul Chicoş

Haralambie, în vârstă de 82 de ani care mărturiseşte: "în anul 1945, când eram elev în clasa a IV-a la Liceul Comercial Tecuci, Nică Mărmureanu care era contabil în comuna Matca şi care deţinea într-un fel gestiunea acestei biblioteci, mi-a dat în primire cărţile pe care le avea în stoc, cam 120 bucăţi, ca să le trec pe un tabel şi să le gestionez, ţinând astfel evidenţa lor. Pe atunci, în timpul războiului, din 1940-1945, nu aveam un Cămin Cultural aşa că dânsul le ţinea la el acasă."

Între anii 1942-1943, s-a construit sediul Primăriei Matca, o sală din această clădire fiind destinată Căminului Cultural şi dotată cu un dulap pentru bibliotecă. Aici au fost depozitate cărţile, iar pe uşa bibliotecii s-a afişat un tabel cu titlurile cărţilor pentru cei interesaţi: "pe atunci, erau puţini oameni care citeau cărţi, îndeosebi elevi de la licee – 20 băieţi şi 10 fete.

Pe parcurs, s-a mai înmulţit numărul cărţilor prin donaţii de la binevoitori: primar, învăţători şi preoţii satului" mărturiseşte H. Chicoş. Biblioteca a funcţionat întotdeauna într-o sală din cadrul Primăriei Matca, evidenţa fiind ţinută intre anii 1945-1947 de Chicoş Haralambie şi apoi preluată de funcţionari ai Primăriei şi de profesori. În 1990, în urma procesului de inventariere existau 8.200 de volume.

În anul 2005, s-a construit în curtea Primăriei o sală de 36 m² în care s-a mutat biblioteca. De atunci, biblioteca funcţionează în acest spaţiu în condiţii optime, numărul volumelor fiind de 11.500.

Biblioteca este frecventată intens datorită numărului mare de locuitori. Cele 3 şcoli din comună fac ca elevii să fie principalii cititori care frecventează biblioteca.

La sfârşitul anului 2008, existau 747 utilizatori activi, 297 utilizatori înscrişi. 3.1.8 Patrimoniul cultural arheologic sau arhitectonic

În conformitate cu lista Monumentelor Istorice, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice întocmită

de Comisia Naţională a Monumentelor, Ansamblurilor şi Siturilor Istorice, pentru judeţul Galaţi,

pe teritoriul administrativ al comunei Matca, se regăseşte un monument istoric aparţinând

repertoriului arheologic naţional respectiv Valul lui Atanaric, identificat la poziţia 54. GL-I-m-A-

02975.08.Sec II-IV p. Chr. – Epoca migraţilor.

(Extras din studiu istoric)

Veniţi din zona Gotland de la Marea Baltică, la începutul secolului al III-lea, goţii se

stabilesc în spaţiul de la nord de Marea Neagră, ocupând un teritoriu cuprins în linii mari între

Don si limesul Dunării de Jos. Atanaric, conducătorul unei grupări conservatoare a goţilor, a

Pagina 29 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 29 din 77

încercat din răsputeri să se opună hunilor, care veneau ca un tăvălug, determinând miscarea mai

multor triburi pe care le împing în faţa lor. Astfel, printr-un efort extraordinar, ar fi construit

acest val de apărare, a cărui sanţ se află în partea de sud al acestuia.

Valul de apărare a fost cercetat încă din 1885, profesorul Radu Vulpe efectuând cercetări

mai ample în 1948-1949, iar profesorul Mihalache Brudiu, definitivând munca predecesorului

său în jurul anilor 1970-1980.

Deoarece face parte din valurile antice de apărare si se întinde pe o lungime de 90 de km,

străbătând judeţul Galaţi de la Stoicani, pe malul Prutului, până la Ploscuţeni pe Siret, a fost

clasat în 1992, ca monument istoric de importanţă naţională si internaţională.

Este singurul monument istoric pe care îl deţine comuna Matca. Trebuie precizat că din

localitatea Plevna (com. Rediu) şi până la Matca, în zona Tecuciului, valul este mai puţin

cunoscut de localnici. Acest lucru se datorează, probabil, şi stării precare de conservare, care

este cu mult mai rea decât în 1949, când a fost cercetat de prof. R.Vulpe.

Astăzi se poate observa o fâşie lată de pământ, de circa 6 metri, care se diferenţiază prin

culoare de restul pământului din jur. Acest val are o direcţie în diagonală NV- SE, aproape de

limita administrativă a comunei Matca.

3.1.9 Transport

Teritoriul administrativ şi intravilanul Comunei Matca, sunt străbătute de traseele

drumurilor: DJ 251, DJ 251A, care se intesectează în Matca.

Pe teritoriul comunei drumurile se prezintă astfel:

o DJ 251 cu traseul traseul Tecuci (DN 25) - Limita Jud.Tulcea (Galaţi) are sistemul rutier cu

îmbrăcăminte asfaltică uşoară. La km 7+284 există un pod peste Pârâul Corozel.

o DJ 251A cu traseul Matca (DJ 251) – Corod – Blânzi – Brătuleşti – Nicopole – DJ 242

(Drăguşeni), are sistemul rutier cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară. Pe porţiunea de

intravilan existent drumul este modernizat, inclusiv intrările către străzi, pe o lungime de

10m. La km 4+168 există un pod peste Pârâul Corozel.

Reţeaua stradală a comunei s-a dezvoltat de o parte şi de alta a drumurilor judeţene.

Trama stradală prezintă trasee libere, cu loturi diferite ca formă şi suprafaţă, cu distante

variabile între garduri, lăţimea carosabilului fiind în mare parte de la 4.0 la 6.0 m. Drumurile

interioare sunt fie modernizate cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară, pietruite (80%), şi din pamânt.

Transportul în comun se realizează prin intermediul microbuzelor pe traseul drumului

principal DJ 251.

3.2 Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului de Urbanism

General

Această parte a raportului prezintă principalele subiecte abordate şi identifică problemele

legate de mediu şi sănătate publică. Analiza situaţiei de mediu a fost realizată pentru toate

Pagina 30 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 30 din 77

aspectele de mediu identificate în etapa în care s-a stabilit aria de acoperire a planului.

Aceste aspecte sunt următoarele: apă, aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei,

patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, peisajul, mediul social şi economic.

Analiza situaţiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi a situaţiei

economice şi sociale a relevat o serie de aspecte semnificative privind evoluţia probabilă a

acestor componente. În aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat în

considerare faptul ca un Plan Urbanistic General creează un cadru pentru dezvoltarea şi

modernizarea zonei prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte, genera

presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de alta parte, poate soluţiona anumite

probleme de mediu existente. De asemenea, trebuie luat în considerare că un plan urbanistic

general, prin specificul său, nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar

celor care pot fi soluţionate prin mijloace urbanistice.

Pe de alta parte, propunerile privind planificarea şi regulamentul local de urbanism

aferent iau în considerare criteriile de protecţie atât a sănătăţii umane, cât şi a mediului natural

şi construit.

În continuare este prezentată sub formă tabelară evoluţia factorilor de mediu ca: apă, aer,

sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, peisajul,

mediul social şi economic, în situaţia neimplementării PUG al comunei Matca.

Pagina 31 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 31 din 77

Tabelul nr. 9 Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării măsurilor din Planul Urbanistic General

Factori de

mediu Aspect identificat Propuneri PUG

Efecte în cazul neimplementării obiectivelor din

PUG

Apă

Gospodăriile individuale si dotările social-culturale din Comuna Matca, beneficiază de surse proprii de alimentare cu apa reprezentate prin puţuri individuale săpate la adâncimi reduse , pentru a intercepta stratul de apa freatica. Sursa de alimentare cu apa o constituie puţurile forate in lunca râului Corozel , care sunt amplasate in lungul râului pe teritoriul administrativ al com. Matca si în partea de nord a localitatii Matca.

Realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apa, realizarea reţelei de canalizare in conformitate cu Master palnul pentru aglomerarea Tecuci Matca si a legaturii la statia de epurare Tecuci

Neimplementarea PUG al comunei va conduce în continuare la degradarea calităţii apelor de suprafaţă şi adâncime, în proces continuu de degradare datorită exploatării intensive a resurselor de apă freatică şi a lipsei unui sistem centralizat de alimentare care să aibă capacitatea de a deservi efectivul de gospodării al întregii comune şi evacuare/tratare ape uzate.

Aer

Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ Încălzirea locuinţelor se realizează în prezent cu sobe pe combustibil solid sau centrale termice proprii cu combustibil lichid sau solid. Toate gospodăriile posedă contract cu firme specializate pentru ridicarea deşeurilor menajere pentru a evita depozitarea necontrolată a acestora.

Modernizarea reţelei stradale şi asfaltări ale drumurilor interioare. Rezolvarea drumurilor de exploatare în funcţie de importanţa şi destinaţia acestora; modernizarea infrastructurii agricole: drumurile de acces şi drumurile agricole de exploataţie,

Gradul de degradare al drumurilor va creşte. Relaţiile de comunicare dintre localităţi vor fi din ce în ce mai restrânse. Consumul de combustibil va creşte şi implicit emisiile de gaze cu efect de seră. Nemulţumirea populaţiei şi creşterea fenomenului migrator.

Sol Lipsa sistemului de colectare şi tratare a apelor uzate la nivelul întregii comunei.

Realizarea reţelei de canalizare a apelor menajere, şi o staţie de epurare.

Degradarea solului din lipsa unui sistem centralizat de colectare a apelor menajere.

Pagina 32 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 32 din 77

Managementul

deşeurilor

Deşeurile menajere sunt colectate în pubele ecologice poziţionate în 5 locaţii a câte 3 pubele fiecare, Molozul rezultat din dezafectări ale diverselor construcţii, fiind în cantitate mică se foloseşte la amenajarea terenului ca umpluturi. Deşeurile electrice şi aparatura electrocasnică degradată se depozitează într-un spaţiu special amenajat, în spatele Primăriei.

edeseurile agrozootehnice (gunoi de grajd), depozitarea si valorificarea se realizeaza individual in fiecare gospodarie prin depunere pe terenurile proprii pentru mineralizare si utilizare ca fertilizant

Cadavrele animaliere sunt depozitate temporar în containere speciale de tip cameră frigorifică şi evacuate pe bază de contract de către o firma specializata, în vederea incinerării.

Sistemul de colectare a deseurilor menajere se pastreaza conform reglementarilor existente, gasite in momentul elaborarii P.U.G.-ului (2013).

Degradarea solului şi a apei, neîndeplinirea obiectivelor de mediu privind gestionarea deşeurilor asumate la nivel judeţean

Sănătatea

populaţiei

Lipsa sistemului de alimentare cu apă, de colectare şi tratare a apelor uzate menajere. Exploatarea apei din pânza freatică de mică adâncime. Stocarea apelor uzate menajere, în bazine absorbante (latrine), poluând atât apa freatică de mică şi mare adâncime, cât şi solul.

Alimentarea cu apa a localitatii Matca se va face cu

- Conducta de aductiune apa potabila de la Gospodaria de apa a localitatii Tecuci cu o lungime de cca 10,5 Km - Rezervoare de înmagazinare 2 buc x 500 - Statie de clorinare - Conducte de distributie pe o lungime de 50 Km.

Exinderea zonelor verzi şi a spaţiilor de agrement.

Înrăutăţirea stării de sănătate şi confort a populaţiei, apariţia unor boli specifice, având în vedere lipsa dotărilor de utilitate publică precum: alimentare cu apă, sistem centralizat de canalizate/tratare ape uzate, spaţii verzi şi de recreere, etc

Riscuri naturale

Zona localităţii Matca în conformitate cu Secţiunea V - Inundaţii din PATJ aparţine acelor areale în care se produc inundaţii datorate unor cursuri de apă - pâraiele Corozel şi afluentul său de dreapta Valea Pietrişulu, zona cu potenţial redus de producere a alunecărilor de teren, categorie geotehnica 2, care corespunde riscului geotehnic moderat

Inventarierea şi delimitarea zonelor afectate de inundaţii periodice, eroziuni, alunecări de teren Structura de rezistenţă a noilor construcţii vor respecta în proiectare şi execuţie normele de stabilitate, siguranţă în construcţii şi studiul geotehnic.

Exploatarea neraţională a zonelor cu risc, ar putea produce efecte negative asupra viitoarelor construcţii, ce ar putea fi ridicate în zonă, fără o supraveghere atentă încă din faza de proiectare şi aprobarea lor, în urma unor studii de specialitate.

Pagina 33 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 33 din 77

Biodiversitate Implementarea obiectivelor prevăzute în Actualizarea Planului de Urbanism General al Comunei Matca, nu vor afecta integritatea siturile NATURA 2000

Neimplementarea PUG, nu vor produce modificări asupra siturilor NATURA 2000.

Patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural

Singurul monument istoric pe care îl deţine comuna Matca a

fost clasat în 1992, ca monument istoric de importanţă

naţională si internaţională, astăzi apărând în L.M.I. 2010 la

poziţia 54.GL-I-m-A-02975.08.Sec II-IV p. Chr. – Epoca

migraţilor – Valul lui Atanaric

Implementarea obiectivelor prevăzute în Actualizarea Planului de Urbanism General al Comunei Matca, nu vor afecta siturile existente

Degradarea continua a singurului monument istoric – Valul lui Atanaric

Peisajul Subdimensionarea zonelor necesare dezvoltării atât sociale cât şi a serviciilor. Lipsa zonelor verzi amenajate, la nivelul comunei

Extinderea spaţiilor verzi la nivelul a 32,24 ha

Neimplementarea obiectivelor PUG va conduce la degradarea peisajului prin neamenajarea spaţiilor verzi sau inexistenţa acestora, construirea fără a respecta regulamentul de urbanism local

Mediul social şi economic

Infrastructură rutieră necorespunzătoare calitativ Neacoperirea cu servicii de utilitate publică (lipsa alimentării cu apă potabilă în sistem centralizat, lipsa statiei de epurare, alimentarea cu gaze)

Realizarea sistemului de alimentare cu apă, a unui sistem de colectare a apelor uzate pe aglomerarea tecuci Matca Consolidarea şi refacerea infrastructurii rutiere ce traversează teritoriul administrativ al comunei

Respectarea normelor de igienă şi condiţiile de viaţă a populaţiei; Asigurarea necesarului de suprafeţe de spaţii verzi, plantaţii de protecţie şi de agrement;

Mărirea gradului de confort prin dezvoltarea reţelelor edilitare

Diminuarea în continuare a standardului de viaţă al cetăţenilor din comună, datorită lipsei locurilor de muncă, a infrastructurii, etc

Pagina 34 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 34 din 77

4 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV

Având în vedere suprafaţa teritoriului administrativ al comunei pe care se va interveni

pentru realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.G. se apreciază că impactul asupra mediului

rezultat în urma implementării planului se vor resimţi numai la nivel local şi în imediata

vecinătate a acestuia atât datorită lucrărilor de construcţii ce se vor efectua şi care implică

amenajarea unor organizări de şantier, excavări de material şi lucrări de realizare propriu-zisă a

clădirilor cât şi datorită amplasării noilor clădiri faţă de cele existente.

Pot fi evidenţiate următoarele aspecte cu privire la caracteristicile de mediu ale zonei

studiate şi a celei imediat învecinate.

Din analiza critică făcută în teren se pot desprinde o serie de alţi factori care prin

problemele ce le ridică, pot influenţa la nivel punctual sau zonal starea calităţii factorilor de

mediu, respectiv:

� starea mediocră a căilor de comunicaţie rutieră;

� necesitatea creării unor noi drumuri de acces;

� necesitatea stabilirii intravilanului;

� extinderea spaţiilor verzi;

� slaba echipare edilitară.

4.1 APA

� Reţeaua de alimentare cu apă potabilă

Alimentarea cu apa

In prezent gospodăriile individuale si dotările social-culturale din Comuna Matca,

beneficiază de surse proprii de alimentare cu apa reprezentate prin puţuri individuale săpate la

adâncimi reduse , pentru a intercepta stratul de apa freatica.

Locuintele, sunt alimentate cu apa in sistem centralizat prin intermediul cişmelelor

amplasate in curţi.

Reţeaua de canalizare

Comuna Matca nu dispune de un sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere

si a celor pluviale.

Soluţia de canalizare in prezent o constituie haznalele de tip rural. Apele uzate din

haznale se infiltrează in sol, poluând pânza de apa freatica folosita in prezent ca sursa de apa

potabila pentru populaţie.

Agenţii economici din comuna Matca nu sunt echipaţi cu fose de colectare a dejecţiilor.

Apele de ploaie de pe teritoriul comunei se scurg gravitaţional prin rigole sau şanţuri

amplasate pe marginea străzilor.

Apele pluviale din zonele de locuinţe, dotări social-culturale şi economice se scurg

gravitaţional prin şanţurile de pe marginile drumurilor existente, nesistematizate. Întrucât nu

există pante continui spre o vale sau râu, apa în unele zone bălteşte. Unele străzi nu au şanţuri

sau rigole de scurgere, sau au şanţuri cu secţiunea obturată, acest lucru împiedecând scurgerea

Pagina 35 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 35 din 77

corespunzătoare a apelor.

Principalele disfuncţionalităţi semnalate sunt:

� lipsa unui sistem centralizat cu alimentare cu apă la nivelul întregii comune;

� exploatarea neraţionala a pânzei de apă freatice de mică adâncime;

� lipsa unui sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, în întreaga comună,

care reprezintă principala sursă de poluare a pânzei de apă freatică, utilizată în prezent pentru

alimentarea cu apă;

� evacuarea reziduurilor fecaloide nu se face în mod organizat, neexistând serviciile de

vidanjare prin care să se colecteze materiile fecale şi să fie evacuate la o staţie de epurare

apropiată;

� lipsa parţială a rigolelor şi şanţurilor de scurgere sau întreţinerea necorespunzătoare a

celor existente.

Propuneri PUG

� alimentare cu apă

Situaţia actuala a alimentarii cu apa impune rezolvarea sistemului centralizat de alimentare

existent in comuna Matca si apoi extinderea acestuia în noile zone de locuit .

Localitatea Matca face parte din Zona de Alimentare cu Apa ZA 02 Tecuci. Masurile

pentru Matca vor fi finantate din Fondul de Coeziune – Faza 2 cu termen de realizare a

investitiilor 2020.

Măsuri de investiţii pentru alimentarea cu apa conform Master Plan

Alimentarea cu apa a localitatii Matca se va face astfel:

- Conducta de aductiune apa potabila de la Gospodaria de apa a localitatii Tecuci cu o

lungime de cca 10,5 Km

- Rezervoare de înmagazinare 2 buc x 500 mc/fiecare;

- Statie de reclorare;

- Conducte de distributie pe o lungime de cca 50 Km.

Pe conductele reţelei de distribuţie din comuna Matca se vor monta hidranti pentru

stingerea din exterior a incendiilor.

ZA 02 Tecuci 1 statie de reclorare Matca 2020

ZA 02 Tecuci Aductiune Tecuci – Matca, L= 10,5 km 2020

ZA 02 Tecuci Statie de pompare tip booster hidrofor - Matca

2020

ZA 02 Tecuci Extindere retele apa Matca, L=50 km 2020

ZA 02 Tecuci Rezervoare de inmagazinare la Matca, 2 x 500 mc

2020

Pagina 36 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 36 din 77

Traseul si dimensiunile exacte ale conductelor de distributie si a gospodariei de apa

propuse prin acest PUG se vor determina in cadrul fazelor ulterioare de proiectare de

specialitate.

� canalizare

Rezolvarea problemei canalizării si epurării apelor uzate menajere pentru comuna Matca ,

se propune a se face intr- un sistem separativ.

Masurile pentru comuna Matca vor fi finantate din Fondul de Coeziune – Faza 2. Efluentul de la

staţiile de epurare va indeplini complet cerinţele NTPA 001 pentru zonele sensibile. Pentru o

racordare corespunzătoare la reţeaua de canalizare vor fi reabilitate sau construite, acolo unde

este cazul, noi linii intermediare de conducte. Nu sunt prevăzute masuri de tratare a apelor

uzate a caselor aflate la distanta mare de localitatea propriu-zisa.

Statia de epurare ape uzate menajere SEAU va fi amplasata în municipiul Tecuci, va fi

proiectata pentru un debit Qzimed= 17.677 mc/zi (204,6 l/s), va deservi si localitatea Matca,

inclusa in Aglomerarea Tecuci.

Investitiile prinse în master plan, pentru sistemul de canalizare, sunt:

- Retea de canalizare în localitatea Matca 50 Km;

- Statie de pompare apa uzata menajera;

- Colector de transfer apa uzata menajera de la statia de pompare la statia de tratare apa

uzata menajera L= 3,2 Km.

Calculul colectoarelor de canalizare se va efectua tinand seama de numarul locuintelor

care vor fi preluate de aceste colectoare.

In cadrul Comunei Matca sunt prevăzute colectoare de canalizare menajera în mare parte

gravitational.

Traseul si dimensiunile exacte ale colectoarelor propuse prin acest PUG se vor determina

in cadrul fazelor ulterioare de proiectare de specialitate.

Zonele propuse pentru dezvoltare vor beneficia de sistemul centralizat de canalizare pe

măsura extinderii reţelei de colectoare propusa.

Evacuarea apelor pluviale, se va face prin rigole si şanţuri de scurgere amplasate pe

marginea străzilor.

Proiectarea, execuţia si exploatarea lucrariior de alimentare cu apa si canalizare se va face

conform normativelor si STAS-urilor in vigoare

Pentru evacuarea apelor meteorice se propune ca în prima etapă deversarea acestora să se

realizeze prin rigole stradale, iar în etapa ulterioară sub rigola să fie montată canalizarea

pluvială, prin care se vor dirija către canalele de desecare din zonă;

Pagina 37 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 37 din 77

4.2 AER

Principalele surse de impurificare/poluare a aerului în zona care fac obiectul prezentei

evaluări sunt reprezentate de:

� numărul mare de autovehicule ce tranzitează zona;

� surse fixe reprezentate de procese de ardere a combustibililor gazoşi, lichizi, solizi pentru

încălzirea locuinţelor şi activităţile economice desfăşurate pe teritoriul comunei.

Poluanţii de interes sunt reprezentaţi prin:

� pulberi în suspensie;

� oxizii de azot (exprimaţi în NO2);

� oxizii de sulf (exprimaţi în SO2);

� oxizi de carbon (CO, CO2).

Aceştia sunt caracteristici atât arealelor cu densitate mare a locuinţelor, cât şi celor din

lungul principalei artere de circulaţie (DJ 215, DJ 251A) şi sunt reprezentaţi prin hidrocarburi

nearse şi produşi de oxidare.

Poluanţii principali asociaţi acestor surse se încadrează în limitele impuse de STAS

12574/1998 – Aer din zonele protejate şi Ordinul nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor

tehnice privind protecţia atmosferică şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor

de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare.

Distribuţia spaţială a concentraţiilor de poluanţi este variabilă fiind în strânsă corelare cu

tipul surselor, amplasarea acestora, nivelul emisiilor şi condiţiile topoclimatice.

Din punctul de vedere a calităţii aerului în zonă se poate aprecia că aceasta este ”bună”

deoarece nu sunt surse majore de poluare a aerului. Având în vedere specificul localităţii,

capacităţile productive industriale şi ocupaţia majorităţii populaţiei, în principal în sectorul

agricol, principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în consideraţie sunt:

� arderea combustibililor solizi pentru încălzirea locuinţelor şi activităţile din comună

(dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);

� surse mobile (autoturisme, maşini de transport şi utilaje agricole) generatoare de

oxizi de carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot;

� depozitările necontrolate de deşeuri, generatoare de emisii specifice de gaze de

depozit (oxizi de carbon, compuşi organici volatili, metan, etc).

4.3 SOL

Poluarea solului în zonă este determinată de activităţile agricole şi zootehnice, ca urmarea a

utilizării unor tehnologii de fertilizare inadecvate tipului de sol din zonă, respectiv utilizarea

unor doze mai mari de fertilizanţi fără să fie realizate studii pedologice şi agrochimice,

depozitarea gunoiului de grajd pe platforme neamenajate (platforme neimpermeabilizate

prevăzute cu sistem de colectare a levigatului). Depozitarea deşeurilor menajere în depozite

neconforme din punct de vedere al legislaţiei de mediu au contribuit la poluarea solului în

zonele aferente amplasamentelor acestora.

Pagina 38 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 38 din 77

Lipsa unui sistem de canalizare centralizat şi utilizarea unor sisteme tip latrină

neimpermeabilizate contribuie atât la contaminarea solului şi subsolului, cât şi a apei freatice.

Deşeurile

Sistemul de colectare a deseurilor menajere se pastreaza conform reglementarilor existente,

gasite in momentul elaborarii P.U.G.-ului (2013).

Deşeurile colectate pe teritoriul comunei sunt: menajere, comerciale (similare celor menajere),

din scuaruri şi grădini, din construcţii, zootehnice, stradale (deşeuri rezultate din curăţarea

străzilor şi deşeuri asimilabile celor menajere, precolectate în recipiente stradale).

Deşeurile menajere sunt colectate în pubele ecologice poziţionate în 5 locaţii a câte 3

pubele fiecare, amplasate astfel:

- 3 locaţii în curtea următoarelor şcoli: Şcoala nr.1 Suseni, Şcoala nr.2 şi Scoala nr.3,

- o locaţie la cimitir şi,

- o locaţie în curtea Primăriei, de unde o dată pe săptămână, S.C. ROMPREST S.R.L. le ridică şi

le transportă la groapa de gunoi Rateş (Tecuci).

Molozul rezultat din dezafectări ale diverselor construcţii, fiind în cantitate mică se

foloseşte la amenajarea terenului ca umpluturi.

Deşeurile electrice şi aparatura electrocasnică degradată se depozitează într-un spaţiu

special amenajat, în spatele Primăriei.

In privinta deseurilor agrozootehnice (gunoi de grajd), s-au adoptat solutii de compostare

individuala a deseurilor biodegradabile; depozitarea si valorificarea acestora se realizeaza

individual in fiecare gospodarie prin depunere pe terenurile proprii pentru mineralizare si

utilizare ca fertilizant impreuna cu resturile vegetale, pe o platforma speciala. “Platforma de

gunoi” de grajd va fi amplasata la minim 10,00 m distanta de locuinta proprie si din vecinatati si

de sursele de apa ;

Cadavrele animaliere sunt depozitate temporar în containere speciale de tip cameră

frigorifică şi evacuate pe bază de contract de către o firma specializata, în vederea incinerării.

4.4 BIODIVERSITATE

Teritoriul administrativ al comunei Matca nu se suprapune cu arii naturale protejate, situri

Natura 2000.

Având în vedere lipsa zonelor protejate la nivelul comunei, implementarea obiectivelor propuse prin PUG, nu vor afecta integritatea siturilor NATURA 2000, ele realizându-se în afara ariilor naturale protejate.

Nu sunt implicate în cadrul lucrărilor de construcţie şi ulterior a celor de funcţionare

resurse naturale, care ar putea fi afectate ulterior printr-o gestionare necorespunzătoare.

Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implementării

planului. Zonele de implementare a obiectivelor PUG, sunt localizate în interiorul intravilanului

existent/propus, în afara siturilor NATURA 2000, neconţinând specii edificatoare/protejate.

Speciile de flora şi fauna existente în zona de implementare a obiectivelor prevăzute în

Pagina 39 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 39 din 77

prezentul plan şi în vecinătatea acesteia nu sunt cuprinse în anexele OUG nr. 57/2007 privind

regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Luând în considerare gradul de conservare al structurilor şi funcţiile tipului de habitat

prezent în zona de implementare a PUG precum şi posibilităţile de refacere se poate considera

ca asupra zonei studiate (perimetrul necesar implementării planului) nu se preconizează un

impact negativ asupra florei din zonă.

4.5 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

Din analiza situaţiei existente la nivelul teritoriului administrativ al comunei Matca, au

rezultat o serie de disfuncţionalităţi ale zonelor funcţionale, precum:

� Prezenţa unor zone nefuncţionale ce necesită reactivare prin reconversie funcţională;

� Completarea zonelor existente prin reparcelari pentru completarea fondului locuit si a

dotarilor la nivel de comună prin reconversie functionala;

� Instituirea zonei de protecţie pentru Valul lui Atanaric;

� Revalorificarea spaţiilor verzi astfel încat să se ajungă la 26 mp/locuitor ţinta 2013

conform legislaţiei în vigoare;

� Măsuri de regularizare a râului Corozel;

� Lipsa sistemului de canalizare;

� Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică;

� Sistem centralizat de alimentare cu apa ;

� Retea de gaze naturale - partial;

� Posturile de transformare existente nu pot prelua toti consumatorii;

� Iluminatul public este insuficient dimensionat;

Pentru dezvoltarea urbanistică şi creşterea calităţii vieţii populaţiei din comuna Matca se

desprind următoarele cerinţe principale:

⇒ Stabilirea intravilanului comunei Matca;

⇒ Instituirea zonei centrale a comunei;

⇒ Construirea unui Camin Cultural cuplat cu Bilioteca pe amplasamentul actualului

dispensar;

⇒ Construirea unei hale produse agro-alimentare şi crearea unui tampon verde de tip scuar

la strada ce o deserveste;

⇒ Amenajarea unui scuar legat de zona de protecţie a râului Corozel în imediata vecinătate

a terenului de sport, ca o continuare a acestuia;

⇒ Regularizarea râului Corozel;

⇒ Modernizarea sau construirea integrală a 5 poduri peste râul Corozel, dupa expertiza

tehnică a acestora;

⇒ Completarea necesarului de spaţii verzi, respectiv de 26,00 mp/locuitor (populaţie 12.400

locuitori) până la 32,24 ha;

Pagina 40 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 40 din 77

⇒ Realizarea de fâşii verzi la principalele căi de circulaţie carosabilă şi pe malurile râului

Corozel pentru agrementarea si protejarea acestuia;

⇒ Locuri de joacă pentru copii şi elevi în incinta şcolilor şi grădiniţelor;

⇒ Crearea unor zone verzi de protecţie pe limita de proprietate a unor dotări, pentru

protejarea si intimizarea lor;

⇒ Modernizarea reţelei stradale şi asfaltări ale drumurilor interioare. Rezolvarea drumurilor

de exploatare în funcţie de importanţa şi destinaţia acestora;

⇒ Completarea utilităţilor acolo unde este cazul sau propunerea de rezolvare a acestora

unde lipsesc pentru: alimentare cu apă potabilă, canalizare, energie electrică, telefonie şi

alimentare cu gaze naturale.

Comuna Matca dispune de un potenţial uman foarte bun (12.400 locuitori), în cadrul cărei

activităţile industrial - agrare constituie principala sursă de venituri şi ocupare a resurselor de

muncă.

Comuna Matca este o localitate renumită prin productia sa de legume, cultivate mai ales

în solarii. Fondul funciar constituie principalul potential natural al comunei, în cadrul căruia

fondul funciar agricol reprezintă circa 92%. Aflată la mai puţin de cinci kilomteri de municipiul

Tecuci şi la circa o sută de Galaţi, comuna Matca este zona din judeţ cu cea mai mare suprafaţă

cultivată cu legume în spaţii acoperite, respectiv 685 de hectare dintr-un total de 955 de

hectare de teren.

Matca a fost înscrisă şi pe „harta internaţională” a producătorilor. Şi asta pentru că roşiile

de Matca, „marca înregistrată” a localnicilor, au ajuns deja şi prin pieţele de peste hotare

(Republica Moldova, Rusia şi Polonia).

Un factor încurajator pentru dezvoltarea localitatii îl constituie aparitia investitorilor

interesati de utilizarea surselor de energie regenerabila. In acest sens este necesara

disponibilitatea autoritatilor locale de a incuraja acest tip de dezvoltari.

Se poate observa interesul autoritatilor locale pentru îmbunatatirea calitatii locuirii prin

realizarea sistemului de canalizare, prin extinderea sistemului de alimentare cu apa,

modernizarea unor strazi, reabilitarea scolilor.

Însa, pentru a realiza o dezvoltare viabila si de durata, aceste actiuni vor trebui corelate

cu proiecte si strategii menite a atrage noi investitori care sa diversifice activitatile economice,

sa creeze noi locuri de munca, sa ofere alternative viabile fortei de munca tinere. De asemenea,

este importanta si participarea în mod activ la formularea unor strategii comune si a unor

parteneriate cu localitatile învecinate din cadrul grupului local de actiune, având ca obiective

atragera fondurilor comunitare.

Aceste masuri de dezvoltare socio-economice vor trebui sustinute si de

rezolvarea/ameliorarea unor probleme ale cadrului construit si ale tramei stradale, lipsa

sistemului de canalizare, existenta unor incompatibilitati functionale, insuficienta spatiilor verzi

si de agrement.

Pagina 41 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 41 din 77

Prin aşezarea sa geografică, prin resursele naturale, prin existenţa unor obiective

economice şi a unei forţe de muncă calificate, localitatea poate căpăta noi valenţe economice şi

sociale şi poate în acelaşi timp să atragă noi investitori în crearea sau repunerea în funcţiune a

unor obiective existente, care să prelucreze produsele.

4.5.1 INTRAVILANUL EXISTENT

Intravilanul comunei se menţine la aceeaşi suprafaţă găsită în existent, aceea de

1.055,6931 ha.

În funcţie de mărimea şi complexitatea zonelor, teritoriul a fost împărţit în unităţi

teritoriale de referinţă (U.T.R.) în număr de 9.

Această modalitate permite ca indicii şi alte prescripţii obligatorii din Regulamentul

aferent Planului Urbanistic General, să fie recunoscute în piesele desenate.

Suprafaţa inclusă în intravilan rămâne în continuare în circuitul agricol, până la

elaborarea Planurilor Urbanistice Zonale.

Tabel nr 10 Suprafete Intravilan

CATEGORII DE FOLOSINŢĂ

TRUP 1 - MATCA UM TRUP 2 TOTAL

Supr. (ha)

% din intravil

an

Supr. (ha)

% din intravil

an

Supr. (ha)

% din intravila

n Supr. (ha)

% din intravilan

ZONĂ LOCUINŢE P, P+1 SI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE

614,00

58,39

-

- 0,5384 100 614,5384 58,21

ZONĂ INSTITUŢII PUBLICE ŞI SERVICII ALTE ZONE CU

FUNCŢIUNI DE INTERES PUBLIC 8,30 0,79 - - - - 8,30 0,79

ZONĂ UNITĂŢI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITARE

12,50 1,19 -

- - - 12,50 1,18

ZONĂ SPAŢII VERZI, SPORT ŞI AGREMENT

0,90 0,08 - - - - 0,90 0,09

UNITĂŢI AGRICOLE 9,70

0,92 - - - - 9,70 0,92

ZONĂ GOSPODĂRIE COMUNALĂ, CIMITIRE

4,10

0,39

-

- - - 4,10 0,39

ZONĂ ECHIPARE EDILITARĂ ŞI CONSTRUCŢII AFERENTE

- - - - - - - -

ZONĂ DESTINAŢIE SPECIALĂ 0,03 0,01 3,6889 100 - - 3,7189 0,35

ZONĂ CĂI DE COMUNICAŢIE RUTIERĂ

60,00 5,71 - - - - 60,00 5,68

APE

16,00 1,52 - - - - 16,00 1,51

TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN

325,9358 31,00 -

- - - 325,9358 30,88

TOTAL INTRAVILAN 1.051,4658 100 3,6889 100 0,5384 100 1.055,6931 100

Pagina 42 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 42 din 77

Propuneri PUG

Pentru satisfacerea cererilor populaţiei, intravilanul se menţine la 1.055,6931 ha pe total

comună.

4.5.2 CIRCULAŢIA RUTIERĂ

Teritoriul administrativ şi intravilanul Comunei Matca, sunt străbătute de traseele drumurilor: DJ

251, DJ 251A, care se intesectează în Matca.

Pe teritoriul comunei drumurile se prezintă astfel:

- DJ 251 cu traseul traseul Tecuci (DN 25) - Limita Jud.Tulcea (Galaţi) are sistemul rutier cu

îmbrăcăminte asfaltică uşoară. La km 7+284 există un pod peste Pârâul Corozel.

-DJ 251A cu traseul Matca (DJ 251) – Corod – Blânzi – Brătuleşti – Nicopole – DJ 242

(Drăguşeni), are sistemul rutier cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară. Pe porţiunea de intravilan

existent drumul este modernizat, inclusiv intrările către străzi, pe o lungime de 10m. La km

4+168 există un pod peste Pârâul Corozel.

Reţeaua stradală a comunei s-a dezvoltat de o parte şi de alta a drumurilor judeţene.

Trama stradală prezintă trasee libere, cu loturi diferite ca formă şi suprafaţă, cu distante

variabile între garduri, lăţimea carosabilului fiind în mare parte de la 4.0 la 6.0 m. Drumurile

interioare sunt fie modernizate cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară, pietruite (80%), şi din pamânt.

Transportul în comun se realizează prin intermediul microbuzelor pe traseul drumului

principal DJ 251.

Disfuncţionalităţile semnalate la nivelul comunei sunt:

o degradarea îmbrăcăminţii asfatice a drumului judeţean DJ 251A în extravilan;

o lipsa marcajelor rutiere şi a indicatoarelor de circulaţie, inclusiv pentru traversarea

pietonilor, pe drumurile judeţene DJ 251 şi DJ 251A;

o lipsa trotuarelor şi a pistelor pentru biciclişti;

o intersecţiile străzilor din reţeaua principală cu drumurile judeţene sunt neamenajate;

o se remarcă, deasemenea lipsa parcajelor amenajate la principalele dotări,

parcarea/gararea la domiciliu făcându-se în mod curent în curţile locuinţelor;

o neamenajarea staţiilor de transport în comun.

o degradarea parapeţilor pietonali la podul aferent DJ 251A;

o degradarea împietruirii străzilor săteşti.

Toate acestea duc la reducerea capacităţii de circulaţie şi a siguranţei traficului local şi de

tranzit.

Propuneri PUG

Urmărindu-se eliminarea în cât mai mare măsură a disfuncţionalităţilor, în vederea asigurarii

traficului rutier în condiţii de fluenţa, siguranţă şi confort, se fac următoarele propuneri:

• Reabilitarea drumului judeţean DJ 251A în extravilan, acesta având îmbrăcămintea

asfaltică uşoară degradată;

Pagina 43 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 43 din 77

• Modernizarea străzilor existente (profiluri transversale, îmbrăcăminţi rutiere), prioritar a

străzilor principale;

• Completarea reţelei de străzi principale cu străzi sau tronsoane de străzi astfel încât să

se asigure relaţii cât mai directe între diverse zone fără traversarea zonei centrale sau

pentru înlesnirea unor accese importante.

• Poduri şi podeţe noi în locul celor necorespunzătoare.

• Pereerea şanţurilor cu dale de beton pentru asigurarea evacuării rapide a apelor.

• Străzile în localităti rurale se vor amenaja cu acostamente, marginite de şanţuri, fâşii

verzi şi trotuare şi pot fi:

-străzi principale cu partea carosabilă de 5.50m, plarforma de 7

m, iar ampriza de 11 m;

-străzile secundare au partea carosabilă de 4 m, platforma de 5

m, iar ampriza de 9 m, ele asigurând accesele locale.

• Amenajarea şi echiparea corespunzătoare a principalelor intersecţii, cu asigurarea

priorităţii pentru circulaţia desfăşurată pe drumul de categorie superioară şi cu

asigurarea capacităţii, vizibilităţii şi a siguranţei circulaţiei vehicolelor şi a pietonilor.

• Amplasarea indicatoarelor pentru denumirea arterelor de circulatie;

• Amenajarea şi dotarea staţiilor pentru vehicule de transport în comun, pe cât posibil in

afara fluxului circulaţiei.

• Realizarea de locuri de parcare amenajate în limita spaţiului disponibil la principalele

dotări existente, pentru min. 3-4 autovehicole, conform prevederilor Normativului

pentru proiectarea parcajelor.

• De asemenea este necesar construirea şi/sau modernizarea infrastructurii agricole:

drumurile de acces şi drumurile agricole de exploataţie, situate în fondul funciar

agricol.

4.5.3 ENERGIE ELECTRICĂ

Comuna Matca este alimentata cu energie electrica din Sistemul Energetic National, prin

intermediul staţiei electrice 110/20KV Tecuci si LEA 20KV.

Reteaua LEA 110/20KV alimentează posturile de transformare, amplasate în localitate.

Consumatorii casnici si social-edilitari, precum si unităţile economice, sunt alimentaţi

prin intermediul posturilor de transformare 20/0,4 KV situate in interiorul comunei si prin reţele

electrice aeriane de joasa tensiune.

Reţelele au fost amplasate pe traseu uşor accesibil pentru lucrări de intervenţie de

defecţiuni sau corelare cu celelalte reţele din zona ( linii de telecomunicaţii , radioficare ,etc)

In general, distribuţia energiei electrice a fost realizata printr-un sistem buclat, având

posibilitatea anclansarii automate a rezervei.

Prezentarea situaţiei existente a reţelelor electrice aferente comunei Matca are la baza

datele furnizate de FRE Galaţi.

Pagina 44 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 44 din 77

Iluminat public

Iluminatul public este amplasat pe reţeaua aeriana de joasă tensiune a comunei si a reţelei

de alimentare a consumatorilor casnici (0,4 kV), aceştia fiind echipaţi cu corpuri de iluminat cu

lămpi cu vapori de mercur. Starea tehnică a reţelei de iluminat public este nesatisfăcătoare.

Disfuncţionalităţile semnalate la nivelul comunei sunt:

- reţeaua electrică subdimensionată;

- lipsa siguranţei în exploatare şi funcţionare a reţelei;

- fluctuaţia tensiunii în reţeaua de distribuţie;

- reţeaua de iluminat public este nesatisfăcătoare, neacoperind toate zonele limitrofe.

Propuneri PUG

Reţele de distribuţie de medie tensiune (20 kV):

� trasee noi corelate cu dezvoltările prevăzute

� extinderea reţelelor electrice existente ale comunei;

� înlocuirea posturilor care prezintă un grad de încărcare mai mare decât normele în

vigoare sau un grad de uzură depăşit.

� înlocuirea conductoarelor izolatoare şi a stâlpilor de susţinere cu grad de uzură

avansat.

Se propune ca racordarea noilor obiective şi a consumatorilor, să se facă respectând normele în

vigoare PE 155/94.

Posturi de transformare 20/0,4 kV:

Stabilirea necesarului de energie electrică pentru toţi consumatorii noi propuşi din comună

se va face în concordanţă cu normele S.C.FDFEE ELECTRICA S.A.-SDFEE Galaţi, ţinând seama de

încărcările admisibile ale transformatoarelor, cât şi de configuraţia schemei electrice.

Reţele de joasă tensiune:

� înlocuirea reţelelor cu perioadă de viaţă depăşită;

� realizarea programului de electrificare a localităţilor rurale în concordanţă cu

“programul privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor,

conectarea satelor la reţeaua de electrificare şi la reţelele telefonice”;

� reţele noi pentru asigurarea tensiunii şi electricităţii la consumatorii din zonele

propuse pentru dezvoltare, în toate localităţile componente ale comunei;

� reconsiderarea branşamentelor în strânsă corelare cu noile puteri cerute la

consumatorii existenţi.

Iluminatul public

Aşa cum s-a menţionat în Programul Guvernamental, acest tip de reţele trebuie să fie aduse

la nivelul normelor în vigoare si consumuri reduse de energie electrica.

Pagina 45 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 45 din 77

Alimentarea cu energie electrică se propune să fie făcută din PT din reţea, asigurându-se şi

comanda aprinderii automate, sistemul de iluminat putând fi ulterior alimentat din surse

regenerabile (panouri fotovoltaice sau/si centrale eoliene) .

In vederea cresterii gradului de siguranta a iluminatului public precum si reducerea

costurilor cu energia electrica pentru iluminatul public se recomanda introducerea iluminatului

public utilizand corpuri cu LED-uri a caror caracteristici principale sunt durata foarte mare de

viata si consum de energie electric redus.

De asemenea, se va avea in vedere modernizarea iluminatului public astfel ca pentru acesta

sa fie utilizate si alte surse de energie electrica regenerabila prin utilizarea panourilor

fotovoltaice, centralelor eoliene, etc. La dimensionarea si alegerea corpurilor de iluminat se va

tine cont si de evolutia tehnologiilor in acest domeniu astefel incat sa fie utilizate cele mai noi

tehnologii.

Stabilirea definitivă a soluţiilor de alimentare cu energie electrică, precum şi obiectivele

energetice aferente propuse, se va face de către proiectanţii de specialitate, în colaborare cu

autorităţile publice locale şi cu avizul de racordare al S.C.FDFEE ELECTRICA S.A.-SDFEE Galaţi.

La eliberarea autorizaţiilor de construcţii pentru noile obiective se vor avea în vedere

obţinerea avizelor de amplasament specifice, inclusiv de la SDFEE Galaţi.

4.5.4 Alimentara cu gaze naturale

În prezent in comuna Matca exista distributie de gaze naturale format din racord de gaze

înalta presiune din OLØ 6”, L= 3 Km, statie de reglare masurare gaze naturale predare Q= 11 655

Nmc/h; P1=11 bar, P2 = 2 bari. Conducta de distributie gaze naturale presiune redusa este cu

conducta din PE80 SDR 11 cu diametrul cuprins între 200 - 63 mm. Alimentarea cu gaze

naturale a locuintelor se face prin intermediul bransamentelor de gaze naturale presiune redusa,

post de reglare masura presiune redusa-joasa si instalatie de utilizare gaze presiune joasa.

Disfuncţionalităţi

- lipsa unui sistem de distribuţie a agentului termic la nivelul instituţiilor publice (şcoli,

grădiniţe, dispensar uman, dispensar veterinar, poliţie, primărie, poştă etc.);

- poluarea aerului prin folosirea combustibililor solizi;

- lipsa unei reţele alimentare cu gaze naturale la nivelul întregii comune.

Propuneri PUG

� propunere de introducere a alimentarii cu gaze naturale pe întreg teritoriul comunei;

4.5.5 Telecomunicaţii

Comuna Matca este racordata la sistemul National de Telecomunciatii prin intermediul

unei centrale telefonice automate, amplasate in zona centrala a localităţii Matca, fiind

racordate cca 90 % din nr. imobile existente.

Alimentare cu căldura

Pagina 46 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 46 din 77

Alimentarea cu căldura a locuinţelor si a clădirilor de utilitate publica din comuna Matca

se face utilizând sobe cu combustibil solid (lemne si intr-o proporţie mai mica, cărbuni) si într-o

proportie mare centrale termice pe gaze naturale.

Alimentarea cu gaze naturale

În prezent in comuna Matca exista distributie de gaze naturale format din racord de gaze

înalta presiune din OLØ 6”, L= 3 Km, statie de reglare masurare gaze naturale predare Q= 11 655

Nmc/h; P1=11 bar, P2 = 2 bari. Conducta de distributie gaze naturale presiune redusa este cu

conducta din PE80 SDR 11 cu diametrul cuprins între 200 - 63 mm. Alimentarea cu gaze

naturale a locuintelor se face prin intermediul bransamentelor de gaze naturale presiune redusa,

post de reglare masura presiune redusa-joasa si instalatie de utilizare gaze presiune joasa.

4.5.6 Riscuri naturale

1. RISC DE INUNDAŢII

Zona localităţii Matca în conformitate cu SECŢIUNEA V - INUNDAŢII din PLANUL DE

AMENAJARE A TERITORIULUI NAŢIONAL aparţine acelor areale în care se produc inundaţii

datorate unor cursuri de apă - pâraiele Corozel şi afluentul său de dreapta Valea Pietrişului.

În perioadele cu căderi mari şi foarte mari de precipitaţii (excepţionale, cum au fost cele din

luna iunie a anului curent) în perioade scurte de timp, datorită energiei mici a reliefului în zona

teritoriului administrativ al comunei Matca, apele de precipitaţii căzute se acumulează şi pot

produce inundaţii. O parte din apele acumulate stagnează şi se infiltrează în teren, o parte se

scurg pe zona de pantă care face racordul dintre zona de terasă se acumulează în zona de luncă

umezind în unele zone şi terenul aflat spre piciorul versantului.

Ca urmare, se pot produce degradări însemnate la construcţii prin pătrunderea apelor la

fundaţiile acestora şi determinând apariţia de fenomene de pierderea a stabilităţii construcţiilor

şi a versantului, ceea ce poate conduce la apariţia de RISC DE INSTABILITATE.

2. RISC DE ALUNECĂRI

Conform SECŢIUNII V - ALUNECĂRI DE TEREN din PLANUL DE AMENAJARE A

TERITORIULUI NAŢIONAL, zona cercetată se înscrie în zona cu potenţial redus de producere a

alunecărilor de teren cu probabilitatea de alunecare - este foarte redusă.

În analiza factorilor care ajută la stabilirea fenomenelor de instabilitate prezentăm următoarele

aspecte:

• factorul litologic -

• factorul geomorfologic -

• factorul hidrologic şi climatic -

• factorul hidrogeologic -

• factorul seismic -

3. RISC SEISMIC

Conform normativelor şi STAS - urilor în vigoare, teritoriul administrativ al municipiului aparţine

zonei de hazard seismic descrisă de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului ag =

0,28g (acceleraţia terenului pentru proiectare), determinată pentru

Pagina 47 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 47 din 77

intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea

perioadei de control (colţ) a spectrului de răspuns pentru acest areal este Tc = 1,0s.

4. RISC GEOTEHNIC

Riscul geotehnic depinde de două categorii de factori:

• factori legaţi de teren, dintre care cei mai importanţi sunt reprezentaţi de condiţiile de

teren şi apa subterană;

• factori legaţi de structură şi de vecinătăţile acesteia.

Pentru completarea informaţiilor asupra riscurilor naturale şi tehnologice de pe raza

localităţii se poate studia de regulă materialul întocmit de Serviciul de Protecţie Civilă Voluntar

pentru Situaţii de Urgenţă Matca.

5. RISC ECOLOGIC

Teritoriul administrativ al comunei Matca fiind situat în partea de sud-est a ţării este

expus secetei. Seceta din vara anului 2000, prelungită până în iarna lui 2001, a fost cea mai

puternică din ultimii 100 de ani, a afectat peste 3,7 milioane hectare de teren la nivelul întregii

ţări. Nivelul râurilor a scăzut considerabil, Dunărea a înregistrat cel mai scăzut nivel de la 1840

încoace (de când a început să fie monitorizat nivelul ei).

Pentru atenuarea efectelor secetei în agricultură se utilizează irigaţiile, se cultivă specii

de plante rezistente la uscăciune şi se folosesc diferite sisteme agrotehnice care reduc pierderile

de apă din sol.

4.6 PATRIMONIUL ARHITECTONIC, ARHEOLOGIC ŞI CULTURAL

Valul de apărare a fost cercetat încă din 1885, profesorul Radu Vulpe efectuând cercetări

mai ample în 1948-1949, iar profesorul Mihalache Brudiu, definitivând munca predecesorului

său în jurul anilor 1970-1980.

Valul lui Atanaric face parte din valurile antice de apărare si se întinde pe o lungime de 90 de

km, străbătând judeţul Galaţi de la Stoicani, pe malul Prutului, până la Ploscuţeni pe Siret, a fost

clasat în 1992, ca monument istoric de importanţă naţională si internaţională, astăzi apărând în

L.M.I. 2010 la poziţia 54.GL-I-m-A-02975.08 Sec II-IV p. Chr. – Epoca migraţilor.

Este singurul monument istoric pe care îl deţine comuna Matca. Trebuie precizat că din

localitatea Plevna (com. Rediu) şi până la Matca, în zona Tecuciului, valul este mai puţin

cunoscut de localnici. Acest lucru se datorează, probabil, şi stării precare de conservare, care

este cu mult mai rea decât în 1949, când a fost cercetat de prof. R.Vulpe.

Astăzi se poate observa o fâşie lată de pământ, de circa 6 metri, care se diferenţiază prin

culoare de restul pământului din jur. Acest val are o direcţie în diagonală NV- SE, aproape de

limita administrativă a comunelor Matca şi Matca. (Anexa 5) .

4.7 ZGOMOT ŞI VIBRAŢII

Există şase caracteristici de sunet care descriu zgomotul, aşa cum îl percepe un ascultător:

intensitate, frecvenţă, durată, tărie sonoră, discordanţă şi iritabilitate. Dintre aceste şase

caracteristici, cele care pot fi măsurate fizic sunt intensitatea, frecvenţa şi

Pagina 48 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 48 din 77

durata. Tăria sonoră (intensitatea audibilă a zgomotului), discordanţa şi iritabilitatea sunt

caracteristici subiective care diferă mult în funcţie de percepţia ascultătorului.

În prezent, principala sursă de zgomot şi de vibraţii din zonă este reprezentată de traficul

rutier existent pe drumurile ce traversează comuna.

Nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, determinate prin modelare matematică pe

baza datelor de trafic, indică valori care se încadrează în valorile limită pentru protecţia

populaţiei. Vibraţiile induse de trafic sunt imperceptibile.

4.8 PEISAJUL

În vederea unei ocupări cât mai raţionale a teritoriului, suprafeţele agricole incluse în

intravilan vor fi scoase din circuitul agricol etapizat, în funcţie de solicitări şi eliberarea de

autorizaţii de construire, numai pe baza întocmirii de documentaţii de urbanism (PUD, PUZ) şi a

Regulamentului Local de Urbanism.

În PUG-ul comunei Matca este prevăzută necesitatea înfiinţării spaţiilor verzi şi plantaţiilor

de protecţie.

Menţinerea şi protecţia pădurilor şi plantaţiilor forestiere din extravilan şi intravilan, având

în vedere rolul lor de protecţie sau de protecţie şi producţie.

Unul din obiectivele PUG este creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi din comună şi apropierea

mărimii acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene, prin dezvoltarea şi modernizarea

spaţiilor verzi din cadrul localităţilor componente şi înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi

aliniamente plantate ori reabilitarea celor existente.

Propuneri PUG

Spaţiile verzi existente vor fi amenajate în scopul îmbunătăţirii calităţii plantaţiei şi a

valorii peisagistice a acestora, împreună cu spaţiile verzi propuse, corelat cu pădurile existente

şi cele care vor fi plantate, trebuie să fie realizate într-o concepţie unitară.

În afara păstrării integrităţii fondului forestier public şi privat, prin asigurarea stării de

igienă corespunzătoare a acestuia, se propune extinderea în continuare a suprafeţelor care se

plantează cu puieţi şi a altor forme de vegetaţie forestieră, în cadrul amenajării complexe a

teritoriului, prin împăduriri de terenuri degradate, creare de perdele de protecţie, aliniamente

etc.

Necesarul de spaţii verzi este:

12.400 locuitori x 26,00 mp/locuitor = 32,240 ha

Se propun astfel următoarele măsuri şi acţiuni silvo-tehnice şi de amenajare prin:

� Intensificarea protecţiei şi pazei fondului forestier, eliminarea păşunatului din

păduri, reducerea stării infracţionale;

� Instituirea unui regim normal de tăiere care să asigure recoltarea unui volum de

masă lemnoasă mai mică sau egală cu creşterea anuală.

Pagina 49 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 49 din 77

Tabelul nr. 11 Spaţiilor verzi comuna Matca

NR. CRT.

TIP DE ZONĂ VERDE SUPRAFAŢA (ha)

COMUNA MATCA

1. Spatiu verde aferent zonei centrale

4,80

2.

Spatiu verde public de folosinta specializată - teren sport - scuaruri - aferent dotari

5,90 0,90 3,00 2,00

3. Spatiu verde de protecţie a cursului de apă (Corozel)

5,00

4. Spatiu verde aferent zonei de locuinţe 10,34

5. Culoare de protecţie faţă de Infrastructura edilitara

6,20

Total suprafeţe verzi Matca 32,24

Menţinerea calităţii mediului între limitele acceptabile, cu tendinţa de aducere la parametrii

naturali, constituie o linie strategică esenţială a unui program de management al mediului

(reconstrucţie ecologică, asigurarea dezvoltării sale durabile) cu efecte benefice asupra sănătăţii

populaţiei.

5 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANUL DE URBANISM

GENERAL, INCLUSIV ÎN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONĂ CARE PREZINTĂ O

IMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU CUM AR FI: ARIILE DE PROTECŢIE SPECIALĂ

AVIFAUNISTICĂ SI ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE

Calitatea globală a mediului înconjurător din teritoriul administrativ al comunei Matca este

apreciată ca fiind bună, calificativ rezultat din însumarea valorilor calităţii apei, aerului, solului,

fondului forestier.

Pentru viitor se propune conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, ţinându-se seama

de problemele specifice ale obiectivelor economice din zonă, existente sau viitoare.

Teritoriul administrativ al comunei Matca, nu se suprapune cu arii de protecţie.

Implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul PUG, nu va influenţă în mod negativ siturile

NATURA 2000.

Pagina 50 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 50 din 77

6 OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL,

COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLANUL DE URBANISM

GENERAL

6.1 Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional

Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislaţia română a aquis–ului

comunitar, implementarea şi controlul implementării legislaţiei specifice. Politica Uniunii

Europene şi acţiunea sa asupra mediului pot fi schiţate prin programele sale de acţiune asupra

mediului începute în 1973.

Decretul unic european şi Tratatul Maastricht au stabilit obiectivele fundamentale: de

protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului, de contribuire la protejarea sănătăţii umane,

respectiv de asigurare a unei utilizări prudente şi raţionale a resurselor naţionale.

Sub Tratatul de la Maastricht, Curtea Europeana poate impune amenzi unui stat membru care nu

a reuşit implementarea directivelor UE şi punerea în vigoare în întregime a acestora.

De asemenea, principiile “poluatorul plăteşte” şi “pagubele asupra mediului trebuie sa fie

rectificate la sursă” sunt identificate în articolul 130 din Decretul Unic European. Al şaselea

program de acţiune în domeniul mediului al UE “Mediu 2000: Viitorul nostru comun, şansa

noastră”, pune accentul pe prevenirea poluării factorilor de mediu, în special a apelor, realizarea

unui plan de gestiune a deşeurilor, utilizarea durabilă a resurselor naturale. Programul este

parte integrantă a strategiei de dezvoltare durabilă a Comunităţii Europene.

Obiective la nivel local şi naţional

Planul Naţional pentru aderarea României la Uniunea Europeană

În conformitate cu Planul Naţional pentru Aderarea României la Uniunea Europeană şi a

prevederilor Legii nr. 151/1998 privind Dezvoltarea Regională, a fost elaborat în luna octombrie

1999 Planul Naţional de Dezvoltare al României, care a fost revizuit la jumătatea anului 2000.

Acest document corelează şi integrează următoarele documente:

- Planul Regional de Dezvoltare;

- Planul Naţional pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurală;

- Planul Naţional pentru Transport;

- Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului;

- Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a României va ţine seama de

considerentele privind protecţia şi conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe

următoarele domenii importante: îmbunătăţirea calităţii apei, reducerea emisiilor în aer (în

special a celor de dioxizi de sulf şi azot), reciclarea deşeurilor şi depozitarea deşeurilor

municipale în condiţii ecologice.

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM)

Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în 1995

(ultima dată fiind revizuit în 1999) şi a fost actualizat în concordanţa cu

Pagina 51 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 51 din 77

Planul Naţional pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument

cheie pentru stabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită

integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi,

amenajarea teritoriului şi sănătate). în luna noiembrie 1999 a fost pregătită noua versiune a

PNAPM; selectarea, analiza şi implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în

concordanţă cu următoarele criterii:

- domenii majore de activitate;

- abordarea pe anumite nivele (local, regional, naţional);

- perioada de implementare: termen scurt şi mediu;

- problemele generale abordate: protecţia calităţii apelor, protecţia calităţii aerului şi a

atmosferei, protecţia calităţii solului, conservarea biodiversităţii, silvicultura,

managementul deşeurilor, planificare urbană şi transporturi;

- legislaţie şi reglementări, dezvoltare instituţională.

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor

În anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deşeurile nr. 75/442/EEC

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a elaborat şi aprobat prin hotărâre a Guvernului,

Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru

dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct

de vedere ecologic şi economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activităţile

de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul

plăteşte” sau, după caz, producătorilor în conformitate cu principiul “responsabilitatea

producătorului”.

Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor

Acest plan naţional de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind elaborat pentru

perioadă 2003-2013 în baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale în domeniu şi are ca

scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de

gestionare a deşeurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Planul

cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, ţinte şi măsuri pe

termen scurt şi mediu în domeniul gestionării deşeurilor, precum şi unele acţiuni cu termen

pentru anul 2020.

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 2 S-E Planul Judeţean de

Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Galaţi

Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 10 ani (2004 – 2013, cu posibilitatea de

revizuire după 5 ani, respectiv în anul 2009) în baza prevederilor Strategiei Naţionale de

Gestionare a Deşeurilor, a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, a legislaţiei europene şi

naţionale în domeniu şi au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi

Pagina 52 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 52 din 77

implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale solide, eficient din

punct de vedere ecologic şi economic.

De asemenea, planul cuprinde obiective, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu, precum

şi unele acţiuni pentru perioada 2004 - 2013.

Relevanţa Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu şi implementarea legislaţiei de

mediu

În Actualizarea Planului de Urbanism General al comunei Matca sunt prevăzute măsuri şi

lucrări referitoare la:




construire;









electrică, telefonie şi alimentare cu gaze naturale.







Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu stabilite la

nivel naţional şi local, a prevederilor directivelor U.E. precum şi a obligaţiilor asumate de

România în capitolul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E. Referitor la implementarea

prevederilor legislaţiei naţionale şi a directivelor comunitare de mediu, P.U.G.–ul asigură

implementarea prevederilor actelor normative menţionate în prezentul raport, şi în mod special

a următoarelor acte normative:

• Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată

prin Legea 265/2006;

• H.G. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu

modificările şi completările ulterioare;

Pagina 53 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 53 din 77

• Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare;

• Legea apelor 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

• Hotărârea de Guvern 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de

descărcare în mediul acvatic a apelor uzate modificat prin Hotărârea de Guvern nr.

352/2005 şi prin HG 210/2007;

• O.U.G. 243/2000, privind protecţia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001 modificata

ulterior cu O.U.G. 12/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care

transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei mediului

• Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă a populaţiei, modificat şi completat cu Ordinul

Ministerului Sănătăţii 1028/2004;

• Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării

mediului.

Pagina 54 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 54 din 77

6.1 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului

Tabelul nr. 12 Obiective, ţinte şi indicatori

Factor/aspect de

mediu Obiective strategice de mediu Obiective specifice de mediu Ţinte Indicatori

Apa

Reducerea impactului datorat

evacuării apelor uzate

menajere direct pe sol fără a

fi tratate în prealabil

Respectarea valorilor limită

legale pentru concentraţiile de

poluanţi în apele reziduale

Indicatori de calitate ai apelor uzate menajere

vor trebui să respecte limitele stabilite în

NTPA 001/2002

pH, CBO5 , CCOCr, materii în

suspensie, detergenţi

sintetici, etc.

Aer

Limitarea emisiilor în aer la

niveluri care să nu genereze

un impact semnificativ asupra

calităţii aerului în zonele cu

receptori sensibili


legale pentru concentraţiile de

poluanţi la emisie (surse

staţionare dirijate, mobile)

Managementul eficient pentru toate etapele

planului cu respectarea prevederilor: STAS

12574/87, respectiv Ordin 592/2002

Emisii poluanţi specifici

NOx, SOx, Pulberi, CO, etc.

Sol/ Utilizarea

terenului

Limitarea impactului negativ

asupra solului

Reducerea degradării solului ca

urmare a activităţilor desfăşurate

în etapele de implementare ale

planului

Respectarea măsurilor privind poluarea şi

degradare solului şi subsolului cu respectarea

prevederilor:

Ordin 756/1997 ; Ordin 344/2004, HG

1403/2007

Indicatori de observaţie ai

calităţii solului: pH,

hidrocarburi, metale grele,

grad de eroziune etc.

Managementul

deşeurilor

Respectarea legislaţiei

privind colectarea,

depozitarea şi eliminarea

deşeurilor

Colectarea şi depozitarea

deşeurilor în conformitate cu

prevederile legale şi in strânsă

corelaţie cu strategia cuprinsă în

PJGD Galaţi.

Implementarea obiectivelor privind modul de

gestionare al deşeurilor, precum şi

reducerea/eliminarea efectelor asupra

mediului în condiţiile respectării legislaţiei în

vigoare.

Ord. 636/2008, HG 349/2005, OUG 78/2000,

HG 448/2005 cu modificările ulterioare,

Ordonanţa 47/2005, Legea 426/2001, Ord.

2//211/118 /2004, HG 128/2002, HG

621/2005, Ord. 927/2005,

Tipuri deşeuri conform HG

856/2002 Cantităţi deşeuri

Pagina 55 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 55 din 77

Factor/aspect de

mediu Obiective strategice de mediu Obiective specifice de mediu Ţinte Indicatori

Zgomotul şi

vibraţiile

Limitarea, la surse, a poluării

fonice în zonele cu receptori

sensibili la zgomot

Limitarea nivelurilor de

vibraţii


legale pentru protejarea

receptorilor sensibili la poluarea

fonică

Protejarea receptorilor sensibili

la vibraţii

Respectarea limitelor maxime admisibile

pentru zgomot şi vibraţii

H.G. 321/2005, H.G. 674/2007, STAS 10009 –

88

Nivel zgomot :

Limita incintei <65 dB

Zone de locuit < 50 dB

Peisajul Minimizarea impactului

asupra peisajului

Menţinerea, în măsura

posibilului, a trăsăturilor de

continuitate a formelor terenului

şi minimizarea schimbărilor

topografice

Reducerea impactului asupra peisajului în

etapele de implementare a obiectivelor

planului.

-

Biodiversitatea Respectarea legislaţiei cu

privire la ariile protejate

Menţinerea stării de sănătate a

ecosistemelor

Minimizarea impactului asupra biodiversităţii

în etapele de implementare a obiectivelor

planului.

-

Pagina 56 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 56 din 77

7 POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

Implementarea obiectivelor prevăzute în Actualizarea Planului Urbanistic General al

comunei Matca, va avea efecte pozitive asupra dezvoltării comunei atât din punct de vedere

socio-economic cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii cetăţenilor. În

continuare este prezentată evaluarea implementarea PUG asupra factorilor de mediu, care are ca

scop identificarea acelor potenţiale neconcordanţe dintre obiectivele propuse pentru

dezvoltarea comunei Matca cu obiectivele de referinţă pentru protecţia mediului.

PUG-ul are ca scop stabilirea direcţiilor de dezvoltare a comunei Matca, în corelare cu

prevederile de amenajare a teritoriului naţional şi judeţean şi în condiţiile respectării dreptului

de proprietate şi a interesului public, şi nu în ultimul rând ţinând cont de reglementările de

protecţie a mediului înconjurător.

7.1 Metodologia de evaluare utilizata in cadrul Planului de Urbanism General

Evaluarea a fost efectuată ţinând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în

anexa 1 iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au

avut în vedere atât efectele directe cât şi cele secundare, cumulative sau sinergice. Totodată s-a

ţinut cont de durata prognozată a impactului (pe termen scurt , mediu sau lung).

Evaluarea constă în acordarea unor note de bonitate pentru fiecare formă de impact

(pozitiv sau negativ) identificată , utilizând următoarea scară:

� + 2: impact pozitiv semnificativ;

� + 1: impact pozitiv nesemnificativ;

� 0: nici un impact;

� - 1: impact negativ nesemnificativ;

� - 2: impact negativ semnificativ.

În continuare se prezintă formele de impact identificate ca fiind relevante pentru

reactualizare PUG propus, grupate pe categorii de factori sau aspecte de mediu. Au fost acordate

note de bonitate atât pentru impactul prognozat în lipsa aplicării unor măsuri specifice de

prevenire, reducere sau compensare (prezentate detailat în cap. 9) cât şi pentru impactul

prognozat după implementarea măsurilor propuse prin plan.

În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost

cuprinsă în intervalul (-2; 0).

7.2 Efecte asupra mediului generate de implementarea Actualizării Planului de Urbanism

General al comunei Matca

Principalele obiective din planul Actualizare PUG comuna Matca asupra cărora s-a efectuat

în Raportul de Mediu o analiză detaliată sunt:

• O1 - Zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie

• O2 - Valorificarea superioară a resurselor naturale, economice şi umane;

• O3 - Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;

• O4 - Investiţii în reabilitarea zonelor afectate de riscuri naturale

Pagina 57 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 57 din 77

• O5 - Extinderea şi reabilitarea spaţiilor verzi pana la 32.24 ha

Tabelul nr. 13 Evaluarea obiectivelor din PUG relative la obiectivele de mediu

Obiectivul O1. Zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie

Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel

impact Justificarea încadrării

Aer OR1 îmbunătăţirea calităţii aerului

0 Nici un efect diminuarea emisiilor de GES

Apă OR2 îmbunătăţirea calităţii apelor de

suprafaţă şi subterane; +1

Proiectele ce se vor realiza vor fi

racordate la sistemul de canalizare si

apoi catre statia de epurare Tecuci cu

efecte benefice asupra calitatii apei

Sol OR3 îmbunătăţirea calităţii solului -1

Impact negativ datorat:

� schimbării tipului de folosinţă al

terenului

� dezvoltării economice pe viitor a

comunei;

Sănătatea

populaţiei OR4 îmbunătăţirea calităţii vieţii,

creşterea confortului +1

Impact pozitiv datorat creşterii gradului

de confort al cetăţenilor comunei

Riscuri naturale OR5 protecţia populaţiei prin

diminuarea/eliminarea efectelor

alunecărilor de teren/inundaţii.

0 Fara efect

Mediul social şi

economic OR6

dezvoltarea sistemului de

infrastructură rutieră şi

utilităţi +2

Impact pozitiv major datorat:

� Extinderii intravilanului comunei şi

posibilităţi de dezvoltare economice

şi sociale Conservarea resurselor

Biodiversitate OR7

Asigurarea protecţiei

peisajului natural, a

biodiversităţii

0 Nici un efect

TOTAL 3

Obiectivul O2 Valorificarea superioară a resurselor naturale, economice şi umane




0 Nici un efect diminuarea emisiilor de GES


suprafaţă şi subterane +1


� extinderii sistemului de alimentare

apă potabilă;

� creşterea gradului de confort al

populaţiei.

Pagina 58 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 58 din 77



Sol OR3 îmbunătăţirea calităţii solului -1

Impact negativ datorat: dezvoltării

economice pe viitor a comunei;

Sănătatea




� asigurării calităţii apei potabile în

reţea;

� îmbunătăţirii confortului şi a

igienei;

� creşterea gradului de confort al

populaţiei;



alunecărilor de teren/inundaţii

0 Nici un efect

Mediul social şi

economic OR6


infrastructură rutieră şi utilităţi +2 Impact pozitiv datorat:

� posibilităţilor de dezvoltare ale

comunei Conservarea resurselor

Biodiversitate OR7 Asigurarea protecţiei peisajului

natural, a biodiversităţii 0 Nici un efect

TOTAL 4

Obiectivul O3 - Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;

Factor de

mediu Obiective de mediu relevante

Nivel


Aer OR1

îmbunătăţirea calităţii aerului

+2


� lucrărilor de modernizarea a

drumurilor care vor diminua cu mult

emisiile datorită traficului (se reduc

emisiile de gaze prin reducerea

consumului de carburant);

� lucrări de modernizare a drumurilor

agricole, diminuând pulberile în

suspensie, ce apar în perioadele aride

ale anului;

diminuarea emisiilor de GES


suprafaţă şi subterane; +2


� desfiinţării puţurilor absorbante şi

deversări necontrolate de ape poluate în

receptori naturali;

� încadrării indicatorilor de calitate ai

apelor uzate menajere în normativele în

vigoare datorită construcţiei staţiei de

epurare

Pagina 59 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 59 din 77

Factor de

mediu Obiective de mediu relevante

Nivel


Sol OR3 îmbunătăţirea calităţii solului +2


� desfiinţării puţurilor absorbante;

� eliminării deversărilor necontrolate

de apei poluate

Sănătatea




� îmbunătăţirea confortului şi a

igienei;

Riscuri

naturale

OR5 protecţia populaţiei prin



+1

Impact pozitiv datorat:

� eliminarea puţurilor absorbante din

gospodăriile săteşti, conduce la

eliminarea umidităţii excesive din sol,

umiditate ce poate produce procese

geomorfologice (alunecări de teren,

surpări, ravenări, etc) deja întâlnite la

nivelul comunei în partea de V

Mediul social

şi economic OR6


infrastructură rutieră şi utilităţi +1 Impact pozitiv datorat:

� posibilităţilor de dezvoltarea

economică şi socială; Conservarea resurselor



TOTAL 10

• Obiectivul O4 Investiţii în reabilitarea zonelor afectate de riscuri naturale




0

Fara efect evident



suprafaţă şi subterane +1

Impact pozitiv prin eliminarea /

diminuarea poluarii apelor datorate

alunecarilor de teren

Sol OR3 îmbunătăţirea calităţii solului +2

Impact pozitiv major datorat: diminuarii

/eliminarii fenomenelor de alunecare,

fenomenelor geomorfologice, de

defragmentare a zonei, prin procese de

tasare, sufuziune, ravenare

Sănătatea



Impact pozitiv datorat: siguranţei în

constructii, trafic, posibilităţilor de

comunicare

Pagina 60 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 60 din 77






+2

Impact pozitiv major datorat: diminuarii

/eliminarii fenomenelor de alunecare,

fenomenelor geomorfologice, de

defragmentare a zonei, prin procese de

tasare, sufuziune, ravenare

Mediul social şi

economic OR6


infrastructură rutieră şi utilităţi +1

Impact pozitiv datorat: sigurantei in

constructii si trafic

Conservarea resurselor



TOTAL 7

Obiectivul O5 - Extinderea şi reabilitarea spaţiilor verzi pana la 32.24 ha



Aer OR1

îmbunătăţirea calităţii aerului

+2

Impact pozitiv datorită capacităţii

plantelor de absorbţie a CO2 şi folosirea

acestora ca perdele de protecţie

împotriva emisiilor poluante şi a

zgomotului datorat traficului auto



suprafaţă şi subterane; 0 Nici un efect

Sol OR3 îmbunătăţirea calităţii solului 0 Nici un efect

Sănătatea



Impact pozitiv datorat creşterii gradului

de confort al cetăţenilor comunei




+1 Impact pozitiv datorită combaterii

fenomenelor de băltire

Mediul social şi

economic OR6


infrastructură rutieră şi utilităţi 0 Nici un efect

Conservarea resurselor


natural, a biodiversităţii +2

Impact pozitiv datorat îmbunătăţirii

semnificative a peisajului şi a măririi

zonelor de spaţii verzi, posibile areale

propice de dezvoltare a faunei locale

TOTAL 7

Pagina 61 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 61 din 77

7.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului de Urbanism

General asupra obiectivelor de mediu relevante

Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG Matca, s-a realizat pe baza însumării

punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu.

Tabelul nr. 14 Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG Matca

Obiectivul stabilite

prin PUG

Obiective relevante

OR1 OR2 OR3 OR4 OR5 OR6 OR7 Total

O1 0 +1 -1 +1 0 +2 0 3

O2 0 +1 -1 +2 0 +2 0 4

O3 +2 +2 +2 +2 +1 +1 0 10

O4 0 +1 +2 +1 +2 +1 0 7

O5 +2 0 0 +2 +1 0 +2 7

TOTAL 4 5 2 8 4 6 2 31

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG Matca rezultă un efect pozitiv

asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.

Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUG pe termen mediu şi lung se va

concretiza în respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaţie pe factori

de mediu. Imaginea de ansamblu a impactului generat de acest plan este prezentată în figura de

mai jos.

Figura nr. 8 Impactul generat de implementarea PUG

Pagina 62 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 62 din 77

Evaluarea globală a impactului generat de implementarea PUG Matca

Analiza rezultatelor evaluării pune în evidenţă faptul că implementarea PUG-ului

generează un impact preponderent pozitiv.

Ponderea potenţialului impact de mediu generat de implementarea PUG Matca

Analiza globală a impactului generat de implementarea PUG Matca permite clasificarea

obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut. Astfel, se poate concluziona că

implementarea PUG va contribui în principal la îmbunătăţirea calităţii vieţii (sănătatea

populaţiei), dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră şi utilităţi conservarea resurselor

(mediul social şi economic),, precum şi îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

limitarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane, etc.

Figura nr. 9

OR1 îmbunătăţirea calităţii aerului; diminuarea emisiilor de GES;

OR2 îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane;

OR3 îmbunătăţirea calităţii solului;

OR4 îmbunătăţirea calităţii vieţii, creşterea confortului;

OR5 protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren/inundaţii;

OR6 dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră şi utilităţi Conservarea resurselor;

OR7 asigurarea protecţiei peisajului natural, a biodiversităţii.

8 POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ

Prin promovarea şi Actualizarea Planului de Urbanism General al comunei Matca, judeţul

Galaţi, se urmăreşte o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale populaţiei din zona administrativ

teritorială a comunei Matca.

Pagina 63 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 63 din 77

De asemenea, promovarea obiectivelor cuprinse în Actualizarea Planului de Urbanism

General al comunei nu poate genera efecte semnificative asupra mediului în context

transfrontier, ipoteză argumentată de lipsa unor activităţi care ar putea genera impact

semnificativ asupra mediului.

9 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET

POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM

GENERAL

Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului Urbanistic General rezultă că

obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri preventive pentru

compensarea oricărui efect negativ şi pentru întărirea efectelor pozitive. Aşa cum reiese din

analiza impactului măsurilor propuse de proiect – „Actualizare PUG comuna Matca” o parte din

acestea vor avea o influenţă negativă asupra factorilor de mediu. Prevenirea şi reducerea

efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin evaluarea de mediu în toate etapele

de pregătire şi implementare a proiectelor.

În cazul concret, al implementării prevederilor din PUG pentru comuna Matca se recomandă

următoarele măsuri de compensare a efectelor aplicării proiectului.

9.1 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării apei

Planul Urbanistic General al comunei Matca prevede următoarele măsuri de asigurare a

protecţiei surselor de apă împotriva poluării, degradării şi epurării lor, respectiv:

- realizarea unui sistem centralizat de colectare ape uzate prevăzut cu o staţie de epurare

a apelor uzate menajere ce va fi amplasata în municipiul Tecuci si va fi proiectata pentru

un debit Qzimed= 17.677 mc/zi (204,6 l/s), deservind si localitatea Matca, inclusa in

Aglomerarea Tecuci. Investitia va cuprinde :

Retea de canalizare în localitatea Matca 50 Km;

Statie de pompare apa uzata menajera;

Colector de transfer apa uzata menajera de la statia de pompare la statia de tratare apa


- evitarea deversării în râuri şi pâraie a apelor uzate menajere, fără a fi epurate în

prealabil în staţia de epurare, menţinându-se astfel o calitate corespunzătoare a

cursurilor de apă;

- evitarea poluării pânzei de apă freatică utilizată pentru alimentări cu apă, prin

eliminarea toaletelor tip latrină şi a foselor cu fund nebetonat utilizate în mediul

rural

- renunţarea la exploatarea pânzei de apă freatică şi a izvoarelor în scopuri potabile în

favoarea utilizării apei din straturile subterane de mare adâncime;

- instituirea zonelor de protecţie ale apelor de suprafaţă, interzicerea oricăror

deversări necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de

Pagina 64 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 64 din 77

apă şi pe malurile acestora o atenţie deosebită acordându-se obiectivelor cu posibile

riscuri accidentale de poluare;

- se vor executa lucrările hidrotehnice de regularizare a albiilor cursurilor de apă

(Corozel) ce cauzează riscuri naturale;

- în timpul executării lucrărilor de construcţii , indiferent de natura lor sau a

proprietarului, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă

sau în albiile acestora;

- deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea

legislaţiei în vigoare.

Măsurile prevăzute prin PUG cu privire la alimentarea cu apă

Prin prezentul PUG se propune alimentarea cu apa a localitatii Matca astfel:

- Conducta de aductiune apa potabila de la Gospodaria de apa a localitatii Tecuci cu o

lungime de cca 10,5 Km

- Rezervoare de înmagazinare 2 buc x 500 mc/fiecare;

- Statie de reclorare;

- Conducte de distributie pe o lungime de cca 50 Km.

� se vor respecta zonele de protecţie aferente fiecărui puţ forat;

� se va asigura un debit optim continuu, având în vedere variaţiile zilnice şi

sezoniere ale necesarului de apă;

� împrejmuirea zonelor de protecţie sanitară se vor întreţine pentru a limita

accesul persoanelor neautorizate şi al animalelor;

� se vor întreţine instalaţiile de tratare şi filtrare a apei potabile;

� se vor întreţine şi igieniza bazinele de decantarea a apei potabile extrase

din puţurile forate, ori de câte ori este nevoie;

� procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, în reţeaua de

distribuţie nu trebuie să depăşească 5% din totalul probelor recoltate într-

un an calendaristic.

Măsurile prevăzute prin PUG cu privire la canalizarea şi epurarea apelor uzate

Pentru preluarea apelor uzate menajere generate la nivelul întregii comune Matca,

inclusa in Aglomerarea Tecuci. se va realiza un sistem centralizat de canalizare, prevăzut cu o

staţie de epurare ce va fi amplasata în municipiul Tecuci, proiectata pentru un debit Qzimed=

17.677 mc/zi (204,6 l/s),

Investitiile prinse în master plan, pentru sistemul de canalizare, sunt:

- Retea de canalizare în localitatea Matca 50 Km;

- Statie de pompare apa uzata menajera;

- Colector de transfer apa uzata menajera de la statia de pompare la statia de tratare apa


Pagina 65 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 65 din 77

Execuţia reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor menajere necesare pentru

protecţia calităţii apelor de suprafaţă şi subterane impun următoarele măsuri:

- instituirea zonelor de protecţie ale apelor de suprafaţă, interzicerea oricăror deversări

necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în cursurile de apă şi pe

malurile acestora o atenţie deosebită acordându-se obiectivelor cu posibile riscuri

accidentale de poluare;

- realizarea şi funcţionarea la capacitate maximă şi exploatarea corespunzătoare a staţiilor

de epurare a apelor uzate;

- monitorizarea apelor uzate pentru un control strict al calităţii apelor uzate epurate

evacuate din staţia de epurare astfel încât să se încadreze în limitele impuse de

Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate orăşeneşti

şi industriale la evacuarea în receptori naturali;

- se va implementa un sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de canalizare;

- în timpul executării lucrărilor de construcţii, indiferent de natura lor sau a proprietarului,

se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile

acestora;

- deşeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea

legislaţiei în vigoare.

9.2 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării aerului

În PUG sunt prevăzute măsuri al căror efect ar putea afecta calitatea acestuia. Dezvoltarea

urbanistică a localităţii impune execuţia de lucrări pentru: refacerea şi modernizarea

infrastructurii rutiere, depozitarea controlată a deşeurilor, dezvoltarea activităţilor economice.

Ca măsuri de compensare se prevăd:

- pe durata modernizării reţelei rutiere, sau a execuţiei de construcţii de noi obiective

de interes economic sau gospodăresc se vor lua măsuri pentru a diminua, până la

eliminare, emisiile de praf, zgomot şi vibraţii (devierea şi fluidizarea traficului),

curăţenia pe drumurile publice;

- deoarece, volumul de transport rutier creşte se recomandă mărirea suprafeţelor din

intravilan destinate spaţiilor verzi;

- depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise; operatorul de transport va

trebui să respecte programul de ridicare şi transport, pe timp de iarnă sau de vară, a

deşeurilor pentru a se evita descompunerea acestora şi generarea de mirosuri sau

noxe;

- pentru reducerea emisiilor de gaze provenite din arderea combustibililor pentru

încălzirea locuinţelor se recomandă utilizarea de echipamente de producere a

energiei cu randamente ridicate;

- în cadrul procesului de avizare a amplasării unei activităţi economice este necesară

impunerea măsurilor de protecţie a aerului împotriva emisiilor de poluanţi

atmosferici. Maximele de concentraţie ale poluanţilor vor trebui

Pagina 66 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 66 din 77

să se situeze sub CMA – STAS 12 574/1987 şi Legea nr. 104 din 15 iunie 2011

privind calitatea aerului înconjurător.

9.3 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării solului

Pentru protecţia calităţii solului şi reducerea poluării sunt prevăzute măsuri pentru protecţia

acestuia prin modernizarea şi extinderea sistemului de canalizare a apelor uzate şi refacerea

suprafeţelor de teren afectate de alunecări de teren sau inundaţii.

Astfel se impun măsuri suplimentare, respectiv:

- se interzice înfiinţarea de depozite neamenajate de deşeuri în teritoriul

administrativ al comunei;

- introducerea prioritară în planurile de dezvoltare a programelor pentru

combaterea alunecărilor de teren;

- pe durata executării lucrărilor de construcţii se vor lua măsuri pentru evitarea

pierderilor de sol vegetal;

- este necesară combaterea proceselor de eroziune şi a alunecărilor de teren prin

lucrări de consolidare, inclusiv prin menţinerea şi extinderea plantaţiilor de

protecţie, anti-erozionale, evitarea construcţiilor şi mişcări de pământ din zonele

cu alunecări;

- Pentru prevenirea riscurilor naturale se vor respecta condiţiile de fundare din

studiile geotehnice şi se va acorda o atenţie deosebită sistematizării verticale.

- Sistematizarea verticală a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor

meteorice de pe acoperişuri şi de pe terenul amenajat să se facă către un sistem

centralizat de canalizare – şanţuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul

drumurilor – fără să se afecteze proprietăţile învecinate.

9.4 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra biodiversităţii

Teritoriul administrativ al comunei Matca, nu se suprapune cu arii de protecţie.

Implementarea obiectivelor prevăzute în prezentul PUG, nu va influenţă în mod negativ siturile

NATURA 2000.

• se recomandă totusi respectarea legislaţiei în vigoare cu privire la ariile protejate;

• în ceea ce priveşte organizările de şantier, acestea vor fi semnalizate corespunzător, se

vor evita deversări de produse petroliere, sau ape uzate, etc;

• deşeurile menajere şi cele generate din organizarea de şantier, vor fi

colectate/eliminate/valorificate de societăţi specializate/autorizate.

Proiectul nu prevede modificări ale suprafeţelor de păduri, mlaştini, zone umede, corpuri

de apă (lacuri, râuri, etc.), plaje, etc.

Proiectul nu presupune modificarea suprafeţei zonelor împădurite, schimbări asupra vârstei,

compoziţiei speciilor şi a tipului de pădure. Proiectul nu presupune modificarea/distrugerea

populaţiei de plante, modificarea compoziţiei speciilor: specii locale sau aclimatizate,

Pagina 67 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 67 din 77

răspândirea speciilor invadatoare, modificări ale resurselor speciilor de plante cu importanţă

economică.

Implementarea obiectivelor prevăzute în PUG-ului propus, nu vor conduce la degradarea

florei din cauza factorilor fizici (grad scăzut de însorire, compactarea solului, modificarea

condiţiilor hidrologice, etc), în zona adiacentă. De asemenea nu va conduce la alterarea speciilor

şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate.

Implementarea proiectului şi operarea lui pe arealul analizat nu va influenţa dinamica

resurselor de specii de vânat şi a speciilor rare de peşti; dinamica resurselor animale, nu va

modifica/distruge rutele de migrare.

Amplasamentul propus nu va determina modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi,

de odihnă, hrană, creştere, etc.

Amplasamentul, prin natura activităţii, capacitatea proiectată şi zona de amplasare aleasă

nu prezintă risc de poluare transfrontalieră. Nu sunt necesare măsuri suplimentare de protecţie

a biodiversităţii având în vedere specificul acesteia în zona amplasamentului.

9.5 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi economic

Pentru diminuarea impactului generat de disfuncţionalităţile sesizate, pentru dezvoltarea

urbanistică şi creşterea calităţii vieţii populaţiei din comuna Matca se desprind următoarele

cerinţe principale:

• Completarea utilităţilor acolo unde este cazul sau propunerea de rezolvare a acestora

unde lipsesc pentru: alimentare cu apă potabilă, canalizare, energie electrică, telefonie şi

alimentare cu gaze naturale.

• Stabilirea intravilanului comunei Matca;

• Construirea unei hale produse agro-alimentare, a unui Camin Cultural cuplat cu Bilioteca

pe amplasamentul actualului dispensar;

• Amenajarea unui scuar legat de zona de protecţie a râului Corozel în imediata vecinătate

a terenului de sport, ca o continuare a acestuia;

• Regularizarea râului Corozel;

• Modernizarea sau construirea integrală a 5 poduri peste râul Corozel, dupa expertiza

tehnică a acestora;

• Completarea necesarului de spaţii verzi, respectiv de 26,00 mp/locuitor (populaţie 12.400

locuitori) până la 32,24 ha;

• Realizarea de fâşii verzi la principalele căi de circulaţie carosabilă şi pe malurile râului

Corozel pentru agrementarea si protejarea acestuia;

• Locuri de joacă pentru copii şi elevi în incinta şcolilor şi grădiniţelor;

• Modernizarea reţelei stradale şi asfaltări ale drumurilor interioare. Rezolvarea drumurilor

de exploatare în funcţie de importanţa şi destinaţia acestora;

Realizarea obiectivelor prevăzute în P.U.G. vor avea un impact pozitiv asupra mediului social

şi economic al comunei. Pentru realizarea acestor obiective se intenţionează ca forţa de muncă

Pagina 68 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 68 din 77

disponibilă la nivel local să fie utilizată pentru realizarea lucrărilor prevăzute în planul de

urbanism. Sprijinirea iniţiativelor private la nivel local, pentru realizarea unor activităţi

economice în comună vor contribui la crearea unor noi locuri de muncă pentru populaţie dar şi

îmbunătăţirea nivelului de trai. De asemenea, ca urmare a modernizării infrastructurii rutiere, se

doreşte îmbunătăţirea condiţiilor de transport şi a creşterii gradului de siguranţă al circulaţiei.

10 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI

O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI

ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE

10.1 ANALIZA ALTERNATIVELOR/VARIANTELOR

În situaţia neimplementării obiectivelor propuse în Actualizarea Planului de Urbanism

General, o evoluţie probabilă a mediului la nivelul teritoriului administrativ al comunei Matca ar

putea genera o degradare evidentă a factorilor de mediu şi a calităţii vieţii populaţiei având în

vedere, lipsa dotărilor de utilitate publică (lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă

potabilă la nivelul întregii comune, lipsa unui sistem centralizat de canalizare, tratarea apelor

uzate menajere, subdimensionarea reţelei electrice şi a iluminatului public, infrastructură rutieră

necorespunzătoare, lipsa unui sistem de colectare şi evacuare a apelor pluviale etc). Aceste

disfuncţionalităţi vor conduce la impurificarea apelor de suprafaţă cât şi a celor freatice a

solului şi subsolului, prin exploatarea neraţională a pânzei de apă de mică adâncime, şi

deversării apelor uzate în haznale. Proiectele de dezvoltare urbană generează modificări asupra

stării factorilor de mediu, acestea fiind mai mult sau mai puţin vizibile. A fost analizat şi s-a luat

în calcul impactul implementării obiectivelor prevăzute în P.U.G. asupra factorilor de mediu apă,

aer, sol şi subsol, biodiversitate, dar şi impactul asupra aşezărilor umane şi sănătatea populaţiei.

10.2 DIFICULTĂŢI

Pe parcursul realizării Raportului de mediu pentru P.U.G. comuna Matca, nu au fost

întâmpinate dificultăţi.

Pagina 69 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 69 din 77

11 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE

URBANISM GENERAL

Tabelul nr. 15 Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implementării planului Actualizare P.U.G. – Comuna Matca

Nr.

crt.

Obiectivul relevant pentru

mediu Indicator Frecvenţa Surse de informare Responsabilitate

1 Protecţia calităţii aerului

Poluanţi atmosferici

specifici: pulberi, noxe,

miros

anual

Ord. 462/1993 pentru aprobarea

condiţiilor tehnice privind protecţia

atmosferei si Normelor metodologice

privind determinarea emisiilor de

poluanţi atmosferici produşi de surse

staţionare

Primăria

Operatori economici

2 Asigurarea calităţii apelor de

suprafaţă şi subterane

Parametri de calitate a

apelor uzate evacuate

Se va face

monitorizare regulată

conform autorizaţiei

de gospodărire a

apelor

Rezultatele analizelor de laborator

prin comparaţie cu prevederile din HG

352/2005 pentru apa epurată evacuată

în receptori naturali – NTPA 001/2002.

Operatorul

de servicii de gospodărie

comunală

3

Protecţia solului şi reducerea

suprafeţelor afectate de

depozitarea necontrolată a

deşeurilor

Cantitatea de deşeuri

colectate şi predate lunar

Evidenţa gestiunii deşeurilor la nivel

localitate

Primăria

Operatorul de salubritate

(Romprest)

4 Protecţia şi conservarea

biodiversităţii

Monitorizarea degradării

speciilor de floră şi faună

aferentă SCI/SPA Lunca

Siretului Inferior

În perioadele de pasaj

şi cuibărit şi pe

perioada de realizarea

a obiectivelor

prevăzute în plan

P.V. pe faze de executare a lucrărilor Primăria

ARPM Galaţi/Custode/ONG

Pagina 70 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 70 din 77

Nr.

crt.

Obiectivul relevant pentru

mediu Indicator Frecvenţa Surse de informare Responsabilitate

5

Îmbunătăţirea calităţii vieţii;

creşterea confortului

populaţiei.

Parametri de calitate ai

apei potabile

Conform legislaţiei în

domeniul sanitar se va

face o monitorizare

regulată

Rezultate conform prevederilor HG nr.

974/2004 pentru aprobarea Normelor

de supraveghere, inspecţie sanitară şi

monitorizare a calităţii apei potabile,

cu modificările şi completările

ulterioare

Primăria

Operatorul de salubritate

(Romprest)

6 Zonarea teritorială

Număr Certificate de

urbanism şi Autorizaţii de

construire eliberate

anual Registru hotărâri ale consiliului local;

Evidenţele serviciului de urbanism. Primăria

7 Creşterea responsabilităţii

publicului faţă de mediu

Număr de beneficiari ai

programelor de instruire

pe probleme de mediu

anual

Calendarul evenimentelor;

Registru de hotărâri ale consiliului

local;

Primăria

Unităţi şcolare, Organizaţii

neguvernamentale

Pagina 71 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 71 din 77

12 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI FURNIZATE ÎN RAPORTUL DE

MEDIU

Comuna Matca este situată în partea central vestică a judeţului Galaţi, învecinându-se la

nord cu comunele Munteni şi Corod, la est cu comuna Valea Mărului, la sud-est şi sud cu

comuna Cudalbi, la sud-vest cu comuna Barcea, la vest cu comuna Drăgăneşti şi teritoriul

administrativ al municipiului Tecuci.

Suprafaţa administrativă a comunei este de 8.575,00 ha, cu o populaţie conform date

Recensământ 2011 de 12.400 locuitori. Comuna este traversată de drumurile judeţene DJ251 şi

DJ 251A, care asigură legătura intercomunală şi interzonală.

Prin PUG se doreşte stabilirea direcţiilor de dezvoltare ale comunei Matca, în corelare cu

potenţialul economic şi uman cu aspiraţiile de ordin social şi cultural ale populaţiei.

Obiectivele pe termen scurt (10 ani) şi lung de dezvoltare ale administraţiei comunale

prevăd:




construire;









electrică, telefonie







o Realizarea de fâşii verzi la principalele cai de circulaţie carosabilă, pe malurile râului

Corozel, la limita de proprietate a unor dotări;

Analiza globală a impactului generat de implementarea PUG Matca permite clasificarea

obiectivelor relevante de mediu în funcţie de punctajul obţinut. Astfel, se poate concluziona că

implementarea PUG va contribui în principal la îmbunătăţirea calităţii vieţii (sănătatea

populaţiei), dezvoltarea sistemului de infrastructură rutieră şi utilităţi conservarea resurselor

(mediul social şi economic),, precum şi îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

limitarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane, etc.

Pagina 72 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 72 din 77

Potenţialul economic al comunei Matca va trebui exploatat prin stimularea iniţiativei

private în sensul valorificării produselor agricole dar şi pentru înfiinţarea unor noi activităţi

economice.

Comuna Matca este o localitate renumită prin productia sa de legume, cultivate mai ales în

solarii. Fondul funciar constituie principalul potential natural al comunei, în cadrul căruia fondul

funciar agricol reprezintă circa 92%. Aflată la mai puţin de cinci kilomteri de municipiul Tecuci

şi la circa o sută de Galaţi, comuna Matca este zona din judeţ cu cea mai mare suprafaţă

cultivată cu legume în spaţii acoperite, respectiv 685 de hectare dintr-un total de 955 de

hectare de teren.

Matca a fost înscrisă şi pe „harta internaţională” a producătorilor. Şi asta pentru că roşiile

de Matca, „marca înregistrată” a localnicilor, au ajuns deja şi prin pieţele de peste hotare

(Republica Moldova, Rusia şi Polonia).

Un factor încurajator pentru dezvoltarea localitatii îl constituie aparitia investitorilor

interesati de utilizarea surselor de energie regenerabila. In acest sens este necesara

disponibilitatea autoritatilor locale de a incuraja acest tip de dezvoltari.

Însa, pentru a realiza o dezvoltare viabila si de durata, aceste actiuni vor trebui corelate

cu proiecte si strategii menite a atrage noi investitori care sa diversifice activitatile economice,

sa creeze noi locuri de munca, sa ofere alternative viabile fortei de munca tinere. De asemenea,

este importanta si participarea în mod activ la formularea unor strategii comune si a unor

parteneriate cu localitatile învecinate din cadrul grupului local de actiune, având ca obiective

atragera fondurilor comunitare.

Pentru dezvoltarea unei economii performante şi creşterea nivelului de viaţă al locuitorilor

comunei se propune mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane, în corelaţie cu conservarea

mediului şi respectării legislaţiei în vigoare.

Pagina 73 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 73 din 77

BIBLIOGRAFIE

1. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, Strategia protecţiei mediului în

România pe perioada 2000-2020, Bucureşti, 1999;

2. Institutul Naţional de Statistica Anuarul statistic al României 2005;

3. Arhiva REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL ROMÂNIEI a Institutului de Arheologie "Vasile

Parvan”

4. Institutul Pentru Cercetarea Patrimoniului Cultural Transilvănean în Context European,

Acta Terrae Septemcastrensis I, Sudul Moldovei în cadrul sistemului defensiv roman

contribuţii la cunoaşterea valurilor de pământ, Autor: Costin Croitoru, pag. 107-120,

Editura Economica – Sibiu 2002 - ISSN 1583-1817;

5. Guvernul României, Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Decembrie 2005;

6. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, Strategia Naţionala de Gestionare a

Deşeurilor;

7. Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţia Mediului, Plan Naţional de Gestionare a

Deşeurilor;

8. O.U.G. nr. 195/2005, privind protecţia mediului aprobata prin Legea 265/2006;

9. H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru

planuri şi programe;

10. Ordinul nr. 117/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

11. Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi

completările ulterioare;

12. Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările ulterioare;

13. Legea nr. 50/1991*** republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii;

14. H.G. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul

acvatic a apelor uzate modificat prin H.G. nr. 352/2005;

15. O.U.G. nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor aprobata prin legea 426/2001, ordonanţa

modificata prin O.U.G. 61/2006, modificată de Legea 27/2007, act care transpune

Directiva Cadru privind Deşeurile nr. 75/442/EEC, amendata de Directiva nr. 91/156/EEC

şi Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase, completată de Legea nr.

64/2011;

16. H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările

ulterioare;

17. Ordinul nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena şi a recomandărilor privind

mediul de viata al populatiei, cu modificările şi completările ulterioare;

18. STAS 12574/1987 –Privind aerul din zonele protejate.

19. Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national:

a. Sectiunea I – Cai de comunicatie (Legea nr. 363/2006)

Pagina 74 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 74 din 77

b. Sectiunea II – Apa (Legea nr. 171/1997, cu modificările şi completările ulterioare)

c. Sectiunea III – Zone protejate (Legea nr. 5/2000)

d. Sectiunea IV – Reteaua de localitati (Legea nr. 351/2001, cu modificările şi

completările ulterioare)

e. Sectiunea V – Zone de risc natural (Legea nr. 575/2001)

f. Sectiunea VI – Zone turistice (Legea nr.190/2009)

13 ABREVIERI

P.U.G. PLAN DE URBANISM GENERAL

P.U.Z. PLAN DE URBANISM ZONAL

P.U.D. PLAN DE URBANISM DE DETALIU

H.G. HOTARARE DE GUVERN

O.U.G. ORDONANTA DE URGENTA

C.L. CONSILIUL LOCAL

U.T.R. UNITATE TERITORIALA

U.E. UNIUNEA EUROPEANA

S.E.A. EVALUARE STRATEGICA DE MEDIU

P.N.D. PLAN NATIONAL DE DEZVOLTARE

E.I.A. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI (EVALUAREA LA NIVEL

DE PROIECT A EFECTELOR DE MEDIU)

I.N.C.D. INSTITUTUL NATIONAL D E CERCETARE DEZVOLATARE

P.A.T.J. PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN

A.D.R. AGENTIILOR DE DEZVOLTARE REGIONALA

C.E.S. COEZIUNE ECONOMICA ŞI SOCIALA

Pagina 75 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 75 din 77

CUPRINS:

1 INTRODUCERE ................................................................................................. 3

1.2 Consideraţii generale ............................................................................................ 8

1.3. Informaţii generale .............................................................................................. 9

1.4. Beneficiarul proiectului ....................................................................................... 10

1.5. Autorul atestat al raportului de mediu .................................................................... 10

1.6. Denumirea proiectului ........................................................................................ 10

1.7. Localizarea geografică şi administrativă ................................................................. 10

2 EXPUNEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PLANULUI DE URBANISM GENERAL,

PRECUM ŞI A RELAŢIEI CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE ............................... 13

2.1 Structura Planului de Urbanism General ................................................................. 13

2.2 Obiectivele Planului de Urbanism General .............................................................. 14

2.3 Relaţia Planului de Urbanism General cu alte planuri si programe relevante .................. 14

3 ASPECTELE RELEVANTE ALE STĂRII ACTUALE A MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE

PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL ................ 15

3.1 Aspecte relevante ale stării actuale a mediului ........................................................ 16

3.1.1 Apa ..................................................................................................... 16

3.1.2 Aer ...................................................................................................... 18

3.1.3 Sol şi subsol .......................................................................................... 18

3.1.4 Biodiversitate ........................................................................................ 20

3.1.5 Relief ................................................................................................... 22

3.1.6 Sănătatea populaţiei ............................................................................... 23

3.1.7 Activităţi economice ............................................................................... 24

3.1.8 Patrimoniul cultural arheologic sau arhitectonic ........................................... 28

3.1.9 Transport .............................................................................................. 29

3.2 Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului de Urbanism General .... 29

4 CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATĂ SEMNIFICATIV ....... 34

4.1 APA ................................................................................................................. 34

4.2 AER ................................................................................................................. 37

4.3 SOL ................................................................................................................. 37

Deşeurile 38

4.4 BIODIVERSITATE ............................................................................................... 38

4.5 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ............................................................................. 39

4.5.1 INTRAVILANUL EXISTENT .................................................................................. 41

Pagina 76 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 76 din 77

4.5.2 CIRCULAŢIA RUTIERĂ ....................................................................................... 42

4.5.3 ENERGIE ELECTRICĂ ......................................................................................... 43

4.5.4 Alimentara cu gaze naturale ............................................................................... 45

4.5.5 Telecomunicaţii ............................................................................................... 45

4.5.6 Riscuri naturale ............................................................................................... 46

4.6 PATRIMONIUL ARHITECTONIC, ARHEOLOGIC ŞI CULTURAL ....................................... 47

4.7 ZGOMOT ŞI VIBRAŢII .......................................................................................... 47

4.8 PEISAJUL .......................................................................................................... 48

5 PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANUL DE URBANISM GENERAL, INCLUSIV ÎN PARTICULAR, CELE LEGATE DE ORICE ZONĂ CARE PREZINTĂ O IMPORTANŢĂ SPECIALĂ PENTRU MEDIU CUM AR FI: ARIILE DE PROTECŢIE SPECIALĂ

AVIFAUNISTICĂ SI ARIILE SPECIALE DE CONSERVARE .................................................... 49

6 OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL, COMUNITAR

SAU INTERNAŢIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLANUL DE URBANISM GENERAL .... 50

6.1 Obiective de protecţia mediului, stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional ... 50

6.1 Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţie a mediului ....................................... 54

7 POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ................................... 56

7.1 Metodologia de evaluare utilizata in cadrul Planului de Urbanism General .................... 56

7.2 Efecte asupra mediului generate de implementarea Actualizării Planului de Urbanism

General al comunei Matca ......................................................................................... 56

7.3 Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului de Urbanism General

asupra obiectivelor de mediu relevante........................................................................ 61

8 POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII,

ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ ................................................................................. 62

9 MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM

GENERAL ............................................................................................................... 63

9.1 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării apei ........................................................ 63

9.2 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării aerului ..................................................... 65

9.3 Măsuri de prevenire şi reducere a poluării solului ..................................................... 66

9.4 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra biodiversităţii .............................. 66

9.5 Măsuri de prevenire şi reducere a impactului asupra mediului social şi economic ........... 67

10 EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ŞI O DESCRIERE A MODULUI ÎN CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI

ÎNTÂMPINATE ÎN PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR CERUTE .............................................. 68

10.1 ANALIZA ALTERNATIVELOR/VARIANTELOR ....................................................... 68

Pagina 77 din 77


MEDIU Consulting

Pagina 77 din 77

10.2 DIFICULTĂŢI ............................................................................................... 68

11 MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE URBANISM GENERAL ..................................................... 69

12 REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI FURNIZATE ÎN RAPORTUL DE

MEDIU ................................................................................................................... 71

13 ABREVIERI ..................................................................................................... 74

Date post:	13-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	20 times
Download:	2 times

Raport de Mediu – Actualizare PUG comuna Matcaapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM...

Documents