1

RAPORT DE MEDIU REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL

COMUNA VOLOVAT JUDETUL SUCEAVA

MAI 2012

2

BENEFICIAR: COMUNA VOLOVAT, JUDETUL SUCEAVA

PROIECTANT GENERAL: Asociatia: Toposig Expert & Blom Romania PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C. AMBIENT URBAN S.R.L. Expert Auditor Mediu: ING. IOAN ENACHE Pozitia 65 si 133 Registrul National conform Ord.Nr.1026 /2009 al MMGA

COLABORATORI:

Conf. Dr. Radita Alexe Ing. Mariana Enache Ing. Marius Cojoaca – Ambient Urban

3

CUPRINS

� INFORMATII GENERALE � CERINTE LEGALE PRIVIND ELABORAREA PUG SI A RAPORTULUI DE

MEDIU 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG 1.1. Scopul si obiectivele principale ale PUG

1.2. Propuneri de organizare urbanistica

1.3. Relatia cu alte programe si planuri relevante

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG 2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului

2.1.1. Descriere fizico-geografica

2.1.2. Factorul de mediu ”Apa”

2.1.3. Factorul de mediu ”Aer”

2.1.4. Factorul de mediu ”Sol”

2.1.5. Factorul de mediu “Biodiversitate”

2.1.6. Zgomotul

2.1.7. Sanatatea populatiei

2.1.8. Schimbari climatice

2.1.9. Monumente istorice şi arhitectura

2.2. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii masurilor din

PUG

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G. 4. ORICE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL

5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU P.U.G. 5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protecţie a mediului stabilite la nivel

naţional, comunitar, internaţional

5.2. Obiective de mediu, tinte si indicatori

4

6. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG 6.1. Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P.U.G. asupra obiectivelor

de mediu 6.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementarii P.U.G. asupra

obiectivelor de mediu relevante

7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER 8. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL 9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA VARIANTEI OPTIME 10. MASURI AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUG 11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ANEXA 1 BIBLIOGRAFIE

ANEXE - Plan de incadrare in teritoriu

- Plan de incadrare in zona

- Atestatele (conf. Registru National) elaboratorului Raportului de Mediu

5

� INFORMATII GENERALE

Denumire proiect: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA VOLOVAT– JUDEŢUL SUCEAVA Proiectant general: ASOCIAŢIA S.C. BLOM ROMÂNIA S.R.L.

TÂRGOVIŞTE Proiectant de specialitate: S.C. BLOM ROMÂNIA S.R.L. TÂRGOVIŞTE Titularul proiectului: PRIMĂRIA COMUNEI VOLOVAT Amplasament:

Comuna Volovat este situata în partea de nord a României in cadrul judetului Suceava. Este situata in vecinatatea municipiului Radauti, la o distanta de 3,5 km, la 20 km de orasul Solca si la 37 km distanta de municipiul Suceava.

Din punct de vedere al încadrării geografice, teritoriul administrativ al comunei Volovăţ se situează între următoarele coordonate: 47o46'21.93"- 47°49'47.14" latitudine nordică şi 25o51'55.90''- 25°57'14,74" longitudine estică.

Poziţia comunei Volovăţ în cadrul judeţului Suceava

6

Teritoriul administrativ al comunei Volovăţ cuprinde satele Volovăţ şi Lupaşteni.

Din punct de vedre administrativ satul Volovat se învecinează: - la nord cu municipiul Rădăuţi - la sud-est cu satul Burla;

- la sud cu satul Arbore; - la vest cu comuna Marginea; - la nord-vest cu satul Horodnic;

Accesul Trafic rutier. Comuna Volovăţ este străbătută de următoarele drumuri judeţene:

- DJ 178, Rădăuţi-Arbore şi;

- DJ 209K Volovaţ -Marginea.

Legătura cu comuna Burla este asigurată printr-un drum asfaltat.

Drumurile comunale sunt în cea mai mare parte asfaltate sau balastate.

Trafic feroviar

Adiacent teritoriului comunei, este situată linia de cale ferată Suceava - Rădăuţi.

7

� CERINŢE LEGALE PRIVIND ELABORAREA P.U.G. ȘI A RAPORTULUI DE MEDIU

Activitatea de elaborare a studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru proiectele de amenajare a teritoriului și de urbanism la nivel de localităţi rurale sau urbane, are ca scop principal, evaluarea problemelor de mediu, ameliorarea și conservarea mediului înconjurător precum și analiza modului în care la nivelul actual s-a reușit la nivelul proiectului de amenajare a teritoriului, implementarea strategiilor europene și naţionale de protecţia mediului acestea fiind prioritare și condiţionând prevederile de dezvoltare economică și socială.

Planul urbanistic general al comunei Volovat a fost elaborat de Asociatia S.C. BLOM ROMANIA S.R.L. TARGOVISTE, în conformitate cu prevederile legale:

� Lege nr. 350 din 06/07/2001 - privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

� Lege nr. 351 din 06/07/2001 - privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi;

� Ordin nr. 13 din 10/03/1999 - pentru aprobarea reglementării tehnice "Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general", indicativ GP038/99;

� Lege nr. 50 din 29/07/1991 - privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor;

� Ordin nr. 91 din 25/10/1991 - pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare şi a conţinutului documentaţiilor prevăzute de Legea nr. 50/199;

� Hotărâre nr.525 din 27/06/1996 - pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism;

� Alte acte legislative şi normative apărute, cu implicatii directe asupra domeniului urbanismului.

La elaborarea Raportului de mediu s-au luat în considerare actele normative în vigoare cu referire la protecţia mediului: legi, hotărâri de guvern, ordine ministeriale.

În conformitate cu Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului la întocmirea Raportului de Mediu s-au tinut cont de următoarele prevederi:

� Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea

8

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare în M.Of. nr. 88/31.01.2006);

� Ordonanţa de urgenţă nr. 114/17.10.2007 (M.Of. nr. 713/22.10.2007) pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

� Ordonanta de urgenţă nr. 164/19.11.2008 (M.Of. nr. 808/03.12.2008) pentru modificarea și completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului;

� HG nr. 1076/08.07.2004 (M.Of. nr. 707/05.08.2004) privind stabilirea procedurii evaluării de mediu pentru planuri și programe;

� Ordinul Ministrului Apelor și Protecţiei Mediului nr. 995/21.09.2006 (M.Of. nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor și programelor care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe;

� Ordinul MMGA nr. 117/02.02.2006 (M.Of. nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.

Conform Hotărârii nr. 1076/2004 a Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor se supun obligatoriu procedurii de realizare a evaluării impactului asupra mediului planurile de urbanism general, prin realizarea unui Raport de Mediu.

Potrivit art. 2, pct. e, raportul de mediu descrie și evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului obiectivele și aria geografică aferentă, deasemenea analizează problemele semnificative de mediu, starea mediului și evoluţia acestuia în absenta implementarii planului și determină obiectivele de mediu relevante în raport cu obiectivele specifice ale planului.

Evaluarea strategică de mediu (SEA) este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive, ale planurilor și programelor de mediu propuse, asupra mediului.

Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (în continuare numită Directiva SEA) cere ca SEA să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum și elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări și luarea în considerare a raportului de mediu și a rezultatelor consultărilor, în procesul de luare a deciziilor.

România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076 din 8 iulie 2004. HG 1076/2004 stabilește procedura de evaluare de mediu pentru anumite Planuri/Programe (P/P).

9

În România, amenajarea teritoriului se referă la elaborarea politicilor și programelor în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare economico-socială.

Amenajarea teritoriului/urbanismul reprezintă traducerea acestor obiective și programe în planuri de amenajare a teritoriului și de urbanism pentru toate tipurile de dezvoltări. Aceste planuri trebuie să includă, de regulă, în cadrul procesului lor de elaborare și considerentele de protecţie a mediului. Planurile și programele care se supun unei SEA vor include măsuri pentru siguranţa mediului încă de la începerea elaborării planului. Monitorizarea și raportarea implementării planului și programului este un mijloc pentru a asigura atât implementarea măsurilor destinate protecţiei mediului cât și observarea și controlul impactului și efectelor negative neprevăzute.

10

1. EXPUNEREA CONTINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUG

1.1. Scopul si obiectivele principale ale PUG

Planul Urbanistic General al comunei Volovat s-a întocmit în baza comenzii

Primăriei comunei Volovat şi a contractului de proiectare aferent, şi are ca scop stabilirea obiectivelor, directiilor principale de actiune şi măsurilor de dezvoltare a localităţii pentru o perioada de 5-10 ani pe baza analizei multicriteriale a situaţiei existente şi a strategiei de dezvoltare macroteritoriale. Planul Urbanistic General este un instrument operaţional al politicii de dezvoltare adoptată de administraţia locală.

Planul Urbanistic General al comunei Volovat ,este elaborat cu respectarea Ghidului privind metodologia de elaborare și conţinutul cadru al planului urbanistic general aprobat de ministerul de resort. Planul este elaborat în format digital cu posibilitatea de a fi preluat într-un sistem geografic informaţional pentru planificare urbană. Planul preia date din toate documentele de urbanism elaborate la nivelul comunei şi le actualizează având în vedere: intravilanul comunei să cuprindă numai necesarul de teren pentru dezvoltare; precizarea categoriilor de folosinţă ale terenurilor în intravilan şi extravilan şi bilanţul teritorial al categoriilor de folosinţă; nevoile de dezvoltare ale infrastructurii localităţii (apă, canal, energie, comunicaţii, reţele rutiere, etc.); precizarea zonelor cu grad mare de risc natural, creşterea calităţii vieţii locuitorilor.

La baza elaborării planului urbanistic general, comuna Volovat au stat în principal:

• Legea nr.50/1991, republicată în 1996 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor,

• Ordinul M.L.P.A.T. nr. 91/1991 privind formularele, procedura de autorizare şi conţinutul documentaţiilor

• Hotararea Guvernului nr. 525/1996, republicata, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, precum şi celelalte acte legislative specifice sau complementare domeniului, printre care se menţionează:

• Legea nr. 287/2009 privind Codul civil; • Legea nr.18/1991 privind fondul funciar, modificată prin: Legea nr.

218/1998, Legea nr. 54/1998, O.U.G. nr. 1/1998, O.U.G. nr. 102/2001, Legea nr. 45/2001, Legea nr. 400/2002, Legea nr. 247/2005, Legea nr. 358/2005, O.U.G. nr. 209/2005, Legea nr. 263/2006, Legea nr. 341/2006, Legea nr. 340/2007; cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 69/1991 privind administraţia publică locală;

11

• Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică; • Legea nr .41/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional; • Legea nr. 98/1994 privind privind stabilirea şi sancţionarea

contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică; • Ordinul nr. 536/23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a

recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei; • Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, modificată prin: H.G.

nr. 498/2001, Legea nr. 587/2002, Legea nr. 123/2007; cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului; • Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, modificată

prin Ordonanţa de urgenţă nr. 41/2004 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996; cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 84/1996 privind îmbunătăţirile funciare; • Legea apelor nr. 107/1996, modificată prin Legea nr. 310/2004 pentru

modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996; cu modificările şi completările ulterioare;

• Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi unele măsuri adiacente;

• Legea nr. 241/2003 pentru modificarea anexei la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;

• Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;

• O.G. nr. 27/27.08.2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul;

• O.G. nr. 7 din 02.02.2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350 din 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului;

• Ordinul 2701 din 30.12.2010 pentru aprobarea metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism cu Metodologia din 30.12.2010 de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;

• Legea nr. 422/2001, republicată, privind protejarea monumentelor istorice;

• Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi unele măsuri adiacente;

• Legea 46/2008 privind Codul Silvic; • Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor;

12

• Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

• Ghid privind metodologia de elaborare şi conţintul-cadru al Planului urbanistic general, reglementare tehnică, indicativ GPO38/99 aprobat prin Ordinul nr. 13/N/1999 al MLPAT;

• Ghid privind privind elaborarea şi aprobarea Regulamentelor locale de urbanism, reglementare tehnică, indicativ GM-007-2000, aprobat prin Ordinul nr. 21/N/2000 al MLPAT;

• Ordinul 1430/2005 emis de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii; modificat prin Ordinul Ministerului Dezvoltarii Regionale şi Locuinţei nr. 119/2009;

• Hotărârea nr. 26/26.09.2006 a Consiliului Superior al Registrului Urbaniştilor din România, pentru aprobarea regulamentului privind dobândirea dreptului de semnătură pentru documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi a Regulamentului referitor la organizarea şi funcţionarea Registrului Urbaniştilor din România;

• Ordonanţa nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor; • HG 382/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind

exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului;

• Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice 2004 – modificări şi completări – şi a listei monumentelor istorice 2004-monumente dispărute – modificări şi completări.

Acte internationale privind urbanismul:

• Legea 451/2002, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 536, pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la Florenţa la 20 octombrie 2000;

• Legea 157/1997 privind ratificarea Conventiei pentru protectia patrimoniului arhitrectural al Europei, adoptata la Granada la 3 octombrie 1985.

Alte acte normative:

• Plan Urbanistic General comuna Volovat; • „Master Plan judetul Suceava”/2007 – privind regionalizarea serviciilor

in domeniul apei potabile si apei uzate;

13

• Strategia de dezvoltare locala a comunei Volovat pentru perioada 2007 – 2013.

Pentru elaborarea actualului PUG au fost cercetate o serie de surse

documentare, referitoare la stadiul actual de dezvoltare al comunei Volovat şi propunerile de perspectivă:

• Planul Local pentru Dezvoltare Durabilă – comuna Volovat – Agenda Locala 21;

• Planul Urbanistic General (PUG) a comunei Volovat; • Date furnizate de Primăria comunei Volovat; • Documentaţia pe teren, consultări cu autorităţile locale şi judeţene; • Documentaţii de urbanism aprobate sau în curs de aprobare (P.U.D.,

P.U.Z.); • Suportul topografic suport pentru P.U.G. scara 1:5000 întocmit de S.C.

TOPOSIG EXPERT S.R.L; • Studiu geotehnic – întocmit de S.C. GEOVISIONS S.R.L.; • Enciclopedia României; • Anuar statistic al României;

Baza proiectării: Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 10 iulie 2001, cu modificările

ulterioare. Obiectivele lucrării: În cadrul Planului Urbanistic General al comunei Volovat s-a urmărit

rezolvarea următoarelor categorii de probleme: • analiza situaţiei existente şi determinarea priorităţilor de intervenţie în

teritoriu; • zonificarea funcţională a terenurilor din intravilan şi indicarea

posibilităţilor de intervenţie prin reglementări corespunzătoare; • condiţiile şi posibilităţile de realizare a obiectivelor de utilitate publică.

Politica de dezvoltare în plan spaţial a administraţiei comunei aduc ca date de

temă rezolvarea următoarelor probleme: • atragerea de investitori pentru crearea a noi locuri de muncă prin

creşterea ofertei comunei pentru investitori; • pregătirea unei zone de activităţi productive;

14

• dezvoltarea infrastructurii comunei; • realizarea reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă, • modernizarea drumurilor şi intersecţiilor din intravilanul localităţi; • imbunătăţirea condiţiilor de transport; • introducerea în intravilan a unor suprafeţe necesare dezvoltării

construcţiei de locuinţe; • scoaterea traficului de tranzit şi traficului greu din interiorul comunei; • realizare diguri de protecţie pe râul Sucevita; • amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi publice; • rezolvarea tuturor problemelor legate de protectia mediului.

Obiectivele PUG constau în:

• stabilirea direcţiilor de dezvoltare ale comunei Volovat, în condiţiile respectării dreptului de proprietate şi a interesului public;

• corelarea potenţialului economic şi uman cu aspiraţiile de ordin social şi cultural ale populaţiei;

• echiparea tehnico-edilitară şi posibilităţile de realizare a obiectivelor de utilitate publică;

• determinarea categoriilor de intervenţie, permisiuni şi restricţii, • introducerea completărilor în urma avizelor la ediţia anterioară (PUG).

Raportul de mediu s-a realizat în baza cerinţelor Directivei SEA privind

efectele anumitor planuri şi programe asupra mediului transpusă în legislaţia româneasca prin Hotararea de Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Conţinutul Raportului de mediu respectă prevederile HG 1076/2004, anexa nr. 2 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

Raportul de mediu s-a elaborat pentru varianta finală a Planului Urbanistic General şi a presupus următoarele etape mai importante :

• analiza stării actuale a mediului în comuna Volovat, aspecte de mediu relevante care sunt abordate de PUG, stabilirea obiectivelor de mediu;

• analiza alternativei "0" în condiţiile neimplementării PUG; • analiza efectelor asupra factorilor de mediu prin implementarea

măsurilor din PUG precum şi o evaluare cumulativă; • măsuri propuse pentru reducerea/compensarea oricărui efect negativ

indus asupra mediului de aplicarea prevederilor din PUG; • elaborarea "Programului de monitorizare" a implementării obiectivelor

stabilite prin PUG.

15

1.2. Propuneri de organizare urbanistica Actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Volovat urmareste, prin

introducerea in cadrul documentatiei de urbanism existente a constrangerilor si permisivitatilor urbanistice generate de zonele propuse pentru extindere, crearea conditiilor de autorizare a noilor constructii, crearea premiselor spatiale pentru desfasurarea activitatilor economice si sociale in acord cu obiectivele de dezvoltare judetene. De asemenea vor fi accentuate implicatiile dezvoltarii urbanistice asupra sistemului de circulatii si a retelei de infrastructura edilitara, fiind conturate masurile pentru dezvoltarea armonioasa a comunei.

SITUATIA EXISTENTA Comuna Volovăţ este situată în partea de nord a României în judeţul Suceava,

în vecinătatea municipiului Rădăuti, la o distanţă de 3.5 km, la 20 km de oraşul Solca şi la 37 km distanţa de municipiul Suceava.

Din punct de vedere al încadrării geografice, teritoriul administrativ al comunei Volovăţ se situează între următoarele coordonate: 47o46’21.93”- 47°49’47.14“ latitudine nordică şi 25o51’55.90’’- 25°57’14,74” longitudine estică.

Teritoriul administrativ al comunei Volovăţ cuprinde satele Volovăţ şi Lupaşteni.

Din punct de vedre administrativ comuna Volovăţ se învecinează: - la nord cu municipiul Rădăuţi - la sud-est cu satul Burla; - la sud cu satul Arbore; - la vest cu comuna Marginea; - la nord-vest cu satul Horodnic; Infrastructura de transport rutieră: Comuna Volovăţ este străbătută de

următoarele drumuri judeţene şi naţionale: - DJ 178 - DJ 209K - DN 2H Legătura cu comuna Burla este asigurată printr-un drum asfaltat. Drumurile comunale sunt în cea mai mare parte asfaltate sau balastate. Trafic feroviar Adiacent teritoriului comunei, este situată linia de cale ferată Suceava —

Rădăuţi.

16

� Relatii in teritoriu Comuna Volovăţ este amplasată în teritoriul periurban al municipiului Rădăuţi,

între aceste două localităţi existând o relaţie de complementaritate din perspectiva migraţiei populaţiei pe axa urban – rural, dotărilor publice şi a infrastructurii existente.

Comuna Volovăţ în propriul teritoriu administrativ structuri urbane specifice municipiului Rădăuţi precum: locuire de tip suburban – periferie, activităţile productive industriale – prelucrarea lemnului şi activităţi complementare etc.

Poziţionarea în apropiere de zona centrală a judeţului Suceava permite o accesibilitate ridicată faţă de centrele urbane şi de elementele majore de infrastructură ale teritoriului. Astfel comuna Volovăţ beneficiază de acces direct în interiorul izocronei de 60 de minute către următoarele noduri de comunicaţie:

17

DISTANŢE FAŢĂ DE CENTRELE URBANE SITUATE ÎN

INTERIORUL IZOCRONEI DE 60 DE MINUTE

DISTANŢE (KM)

RĂDĂUŢI 8,00 km - DJ 178 - 10 minute SUCEAVA 56,00 km - DN2E - 60 minute

Solca 17,00 km - DN2E - 17 minute Vicovu de Sus 24,00 km - DN2E - 33 minute

Gura Humorului 47,00 km - DN2E - 60 minute

Siret 24,00 km - DN2E - 30 minute

RACORDURI CU ALTE MIJLOACE DE TRANSPORT

TIP TRANSPORT

feroviar aerian

RĂDĂUŢI CF 515 - km

8+140

SUCEAVA CF 500 - km

446+901 Aero. Int. Stefan cel

Mare

GURA HUMORULUI CF 513 - km

38+992

SIRET CF 518 - km

16+500

� Repere istorice

Se consideră că prima atestare documentară a Volovăţului datează din 28 iunie

1401, dată la care Alexandru cel Bun dăruia unui boier satul Plotuneşti de la Strungă. Odată cu domnia lui Alexandru cel Bun, ştirile documentare s-au înmulţit. In documentele din 28 iunie 1401, 7 ianuarie 1403, 1 august 1403, 13 decembrie 1421 numele satului acestuia apare sub următoarele forme fonetice: Giurg Volhovscovo, Zurza Wolchowskoho, Gurja Bolhovetcovo şi Volhovet. Deci, în vremea domniei lui Alexandru cel Bun, începe să se stabilizeze numele satului: Volhoveţ. În documentul din 15 martie 1490, când Ştefan cel Mare întărea Episcopiei de Rădăuţi cincizeci de sate, apare şi forma „Vilhoveţ".

18

Ceea ce pune la îndoială aceste date – ca fiind prima atestare documentară – desigur, foarte importantă în cronologia existenţei istorice a acestei localităţi – este însă documentul din 18 noiembrie 1393 de la Roman Voievod, când în sfatul domnesc aparare “Stanislava Elovscovo” – Stanislav de la Elova. Este singurul act care face menţiune despre acest boier.

La 1455, când Petru Voievod dă satul doamnei Măria, apare numele de „Olhoveţ", iar la 1589 -„Holovăţ". în fine, cronicarul Ion Neculce menţionează numele de „Volovăţ". În urma ocupării Bucovinei, în evidenţele întocmite de noile autorităţi, numele satului este tradus fonetic: în 1774 - Wolowez, în 1794 - Woltsowtz. În 1843 - Wollowetz, în 1900 - Wollowec, în 1914 -Wolowiec, apoi, sub administraţie românească, stabilizându-se numele de Volovăţ. O dovadă a stabilităţii satului o constituie şi păstrarea aceloraşi toponime vreme îndelungată. Este firescă constatarea lui lorgu Iordan că „toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă orală, unde se păstrează amintirea atâtor evenimente, întâmplări şi fapte de demult ori mai puţin vechi sau importante, care s-au petrecut de-a lungul timpurilor şi au impresionat într-un chip oarecare sufletul popular".

Din punct de vedere administrativ, cunoaştem că Volovăţul a fost o vreme ocol domnesc. Acest termen indica un grup de sate domneşti ataşate la un târg, la o cetate sau o curte.

Secularizarea şi-a pus însă amprenta asupra satului, astfel că în timp au dispărut meserii tradiţionale, a dispărut casa tradiţională românească şi costumul popular, dealtfel vestit altădată.

� Activitati economice

Profilul dominant al localităţii este axat pe activităţi aferente domeniilor

primare şi secundare respectiv activităţi agricole şi indutria prelucrătoare a

lemnului, ateliere meşteşugăreşti. Ponderea între aceste activităţi este inegală, activităţile agricole dominând structura activităţilor existente. Datorită amplasamentului localităţii în interiorul teritoriului periurban al municipiului Rădăuţi, o parte din forţa de muncă disponibilă în comuna Volovăţ migrează către mediul urban.

La nivel de judet, în anul 2011 s-a observat o descrestere a numarului de şomeri. Situaţia de până la sfârşitul lunii mai arată că saltul descendent a fost de 2,77%, faţă de începutul anului, acest fapt datorându-se atât creşterii cererii forţei de muncă (prin reluarea activităţilor cu caracter sezonier), cât şi prin ieşirea din evidenţă a persoanelor care nu şi-au reînnoit cererea de cautare a unei noi slujbe.

În comuna Volovăţ situaţia şomajul înregistrează următoarele valori:

19

Considerând populaţia totală întregistrată în anul 2010 de 5310 locuitori rezultă

o rată a şomajului de 2,42%, valoare sub media judeţului Suceava. Şi în acest caz, un factor important care influenţează structurile socio-economice ale comunei Volovăţ este municipiul Rădăuţi care joacă un rol polarizator al mediului rural învecinat.

Activităţile agricole se dezvoltă în sectoarele agro-zootehnice, producţia fiind utilizată exclusiv pe plan local. Se observă practicare culturilor de porumb, cartofi şi legume în timp ce în sectorul zootehnic sunt crescute bovine, ovine, porcine şi avicole. Produsele rezultate din activităţile zootehnice sunt folosite pentru uzul local dar pot fi utilizate ca materie primă pentru dezvoltarea altor sectoare specifice localităţii, respectiv atelierele meşteşugăreşti de textile şi produse gastronomice tradiţionale. Atât pentru activităţile agricole cât şi pentru cele zootehnice, forma de organizare este microferma sau gospodăria tradiţională în cadrul cărora sunt amenajate anexele gospodăreşti pentru stocarea producţiei agricole, a furajelor şi a animalelor. Datorită dimensiunilor reduse ale fermelor, aceste nu reprezintă un factor de poluare, şi dimpotrivă ajută la menţinerea aspectului tradiţional al localităţii prin contribuţia acestora la configuraţia morfo-funcţională a localităţii.

Industria prelucrătoare a lemnului se ocupă cu exploatarea masei forestiere, prelucrarea brută a acesteia şi producerea de mobilier. Produsele brute sunt oferite

20

spre vânzare către producătorii de mobilier locali sau cei existenţi în municipiul Rădăuţi. Efectele defrişărilor nu se observă la scară mare, acestea încadrându-se în parametrii stabiliţi de lege. Există zone punctuale în care defrişările în zonele ce prezentau un risc ridicat de instabilitate au produs formaţiuni de tip crevase, ravene datorită reducerii gradului de permeabilitate al solului şi formarea torenţilor.

Potenţial de dezvoltare: datorită amplasamentului în zona istorico-culturală Bucovina, comuna Volovăţ deţine un potenţial ridicat de promovare a sectorului terţiar de activităţi prin intermediul serviciilor turistice. Promovarea turismului prin valorificarea mediului rural şi a elementelor valoroase ale patrimoniului natural şi construit reprezintă o direcţie de acţiune ce susţine dezvoltarea sustenabilă a mediului socio-economic local. Dezvoltarea activităţilor tradiţionale de meşteşugărie poate susţine industria existentă de prelucrare a lemnului şi să susţina turismul local itinerant, agroturism sau rural. La nivelul localităţii există o percepţie eronată asupra dezvoltării turismului local, operatorii locali încercând să atragă turismul prin unităţi de primire şi amenajări turistice nespecifice caracterului local care însuşi reprezintă unul din elementele generatoare de dezvoltare ale sectorului de activitate.

� Obiective de utilitate publica, industrie, comert, servicii

În cadrul comunei Volovăţ se regăsesc următoarele instituţii publice, servicii

şi echipamente de utilitate şi interes public:

UNITĂŢI ŞCOLARE Număr

elevi Stare

clădire Satul:

Foarte

bună Bună

Mediocră Rea

Volovăţ Şcoala cu clasele I-VIII 39 Bună

Terenuri de sport Stare

Stadionul Avântul Volovăţ Bună

21

UNITĂŢI SANITARE Stare clădire

Satul: Spital Policlinică Cabinete medicale individuale Farmacii / puncte farmaceutice Altele

Foarte bună Bună

Mediocră Rea

Volovăţ Cabinet medical medic de familie Cabinet şi farmacie veterinară Farmacie şi Spontan – Market Farmacie Irifarm

Bună

UNITĂŢI CULTURALE Denumire şi adresă Stare clădire

Muzeu Casă memorială Casă de cultură /Cămin cultural Bibliotecă

Foarte bună Bună Mediocră Rea

Sat Volovăţ - Sat Pleşa - Sat Poiana Micului - MĂNĂSTIRI, BISERICI Denumire şi adresă Proprietar Stare

Biserica Înălţarea Sfintei Cruci Parohia ortodoxă Volovăţ Bună

UNITĂŢI BANCARE şi POŞTALE Sucursale, filiale, reprezentanţe sau agenţii POŞTA ROMÂNĂ

TELECOMUNICATII SI INTERNET Telefonie fixa Romtelecom (Volovat) DA Posturi de televiziune/radio locale NU Acces internet DA Presa scrisa locala NU

22

NR. SOCIETĂŢI COMERCIALE 1 sc Agromec Volovat sa 2 sc Vicol - Moara srl 3 sc Emilema srl - Peco 4 sc Irifarm srl- farmacie 5 sc ProGaz srl - butelii de gaz 6 sc AvisGaz srl- butelii de gaz 7 sc Rafo srl- punct de distributie butelii 8 sc Grimbo-Gaz srl 9 sc HalConstruct srl 10 sc Sircom srl (magazin mixt) 11 A.F. Haj - Magazin mixt 12 sc Iuri Dona srl (magazin mixt) 13 sc Nelcost srl (cofetarie, patiserie) 14 sc Satcom srl (magazin mixt) 15 sc Liliaur srl (magazin mixt) 16 AF Robu - magazin mixt, bar, butelii de gaz 17 sc Vicol (magazin mixt) srl 18 sc Sircom SRL 19 sc Floraria Daiana srl 20 sc Ady Deea srl (magazin mixt) 21 sc Ital Styl srl 22 sc Magazin Mopan srl 23 sc Movipan Volovat srl 24 PF Lazarescu - CafeBar, Magazin mixt 25 sc Sat-Com srl 26 sc Valy-Mery.com srl 27 sc Valismar Mari srl

23

Obiectivele de utilitate publică, atât instituţii publice şi servicii cât şi infrastructură tehnică şi edilitară sunt următoarele:

OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ

DOMENII

CATEGORII DE INTERES

DIMENSIUNI

Naţ

iona

l

Judeţe

an

Loc

al

Sup

rafaţă

m

p

Lun

gim

e m

INSTITUŢII PUBLICE ŞI SERVICII Primăria comunei Volovăţ X

5862,01

Oficiul Poştal Volovăţ X Poliţia Volovăţ X 753,9 Şcoala Generală I-VIII, Volovăţ X 8506,01 Cămin cultural, Volovăţ X 1689,06 Stadionul Avântul, Volovăţ X 12948,2 Biserica Înălţarea Sfintei Cruci, Volovăţ X 1059,43 CĂI DE COMUNICAŢIE DJ 178 X 63594 4388,56 DJ 209K X 31800 2626,35 INFRASTRUCTURĂ MAJORĂ RETELE LEA 110 KV X 8014,18 RETELE LEA 20 KV X 13953,2

� Populatia. Elemente demografice

În perioada 2000-2010, populaţia comunei Volovăţ a evoluat conform tabelului urm,ător:

AN POPULAŢIE

2000 6778 2001 6859 2002 7058 2003 7134 2004 4964 2005 5029 2006 5059 2007 5101

24

2008 5158 2009 5236 2010 5310

Variaţiile populaţiei sunt rezultele mişcărilor migratorii între mediul urban şi

rural şi în afara ţării. Scăderea bruscă a populaţiei întregistrată în anul 2003 este rezultatul separării satului Burla de comuna Volovăţ, aceasta din urmă suferind o scădere cu aproximativ 30% a populaţiei.

Rata de creştere a populaţiei comunei în perioada 1992 – 2002 este de 10,18%, numărul populaţiei crescând în aceasta perioadă. În aceasta perioadă numărul de locuitori ai comunei este în continuă creştere, mărindu-se cu 518 persoane, neînregistrându-se scăderi, datorită bilanţului natural ridicat dar şi a unei reduceri vizibile a migraţiei. Chiar şi după anul 2004 populaţia comunei Volovăţ, în care nu mai este inclusă şi cea a localităţii Burla a înregistrat tendinţă de creştere, între 2004 si 2010 populaţia comunei marindu-ase cu 346 locuitori.

Densitatea de locuire existentă este de 244,50 loc/km2, cu mult peste densitatea medie de locuire a judeţului Suceava: 83 loc/km2.

Conform studiului socio-economic aferent PUG Volovăţ, respectiv a piramidelor vârstelor aferente anilor 1995-2000-2005-2010, se pot observa pentru perioada 1995-2000 tendinţe de îmbătrânire demografică, în timp ce pentru perioada 2005-2010 se observa o rectificare a tendinţelor anterioare şi intrarea într-o perioadă de reîntinerire demografică prin creşterea natalităţii ca tendinţă fermă.

Indicatori demografici an 2010: - Natalitate : 100 născuţi vii - Mortalitate : 33 decedaţi - Mortalitate infantilă : 1 decedat

25

Bilanţul natural al comunei Volovăţ în perioada 1990-2010 a avut următoarea evoluţie:

Bilanţul natural al comunei Volovăţ a avut o tendinţă pozitivă în perioada

studiată. Structura etnică a populaţiei Structura pe naţionalităţi are un grad mare de omogenitate, 98,5% fiind români.

Un procent mai însemnat îl deţine comunitatea rromă cu 1,4% în 1992 şi 1,2% în anul 2002. Celelalte naţionalităţi au o proporţie neînsemnată cu procente cuprinse între 0,08% polonezi şi 0,01% ucrainieni din populaţia locală.

Structura confesională a populaţiei Structura confesională a populaţiei comunei Volovăţ în anul 1992 era de 67,9%

ortodocşi, urmaţi de 30,3% penticostali şi alte religii în procent de 1,8%, ceea ce din punct de vedere al structurii confesionale arată ca în localitatea Volovăţ există un procent mai scăzut al religiei creştin-ortodoxe faţă de media pe judeţ sau pe ţară.

26

Migraţia populaţiei Datele statistice din perioada 1990 – 2010 în privinţa migraţiei populaţiei din

comuna Volovăţ relevă o descreştere a tendinţei locuitorilor din comună de a-şi schimba domiciliul. În acelaşi timp tendinţa de stabilire a domiciliului în comuna Volovăţ a înregistrat creşteri semnificative datorate migraţiei pe axa urban-rural, respectiv stabiliri cu domiciliul ale locuitorilor din municipiul Rădăuţi.

Anul Stabiliri cu

domiciliul Plecări cu

domiciliul Anul 1990 25 226 Anul 1991 15 72 Anul 1992 21 82 Anul 1993 31 47 Anul 1994 23 103 Anul 1995 34 48 Anul 1996 44 59 Anul 1997 30 56 Anul 1998 41 62 Anul 1999 33 50 Anul 2000 47 63 Anul 2001 52 43 Anul 2002 49 44 Anul 2003 57 53 Anul 2004 55 65 Anul 2005 31 63 Anul 2006 50 51 Anul 2007 40 63 Anul 2008 67 47 Anul 2009 70 75

� Circulaţie şi transporturi

Căile de circulaţie rutiere sunt principalele căi de comunicaţie prezente în

teritoriul administrativ al comunei Volovăţ. Comuna este străbătute de reţeaua de transport şi circulaţie rutieră de către: DJ178 - între km 1+600 - km 6+785; DJ209K - între km 3+350 - km 5+875 şi km 8+990 – km 9+940 DN2H - traseu tangent limitei administrative a comunei Volovăţ

27

Reţeaua de circulaţie rutieră este completată de drumurile comunale de importanţă locală ce permit accesul către zonele funcţionale ale comunei. Infrastructura rutieră a drumurilor judeţene are o lungime de 8,66 km (DJ178 – 5,185 km şi DJ209K – 3,475 km).

Suprafaţa totală a căilor de circulaţie rutieră este de 64,07 ha din care suprafaţa de 10,22 Ha este ocupată de infrastructura aferentă drumurilor judeţene iar 53,85 ha de infrastructura drumurilor locale şi de exploatare.

Circulaţia feroviară este inexistentă pe teritoriul comunei Volovăţ, staţia cea mai apropiată fiind accesibilă rutier în municipiul Rădăuţi, la distanţa de 8 km, în timp ce un nod feroviar de importanţă naţională se regăşte în mun. Suceava la distanţa de 56 de km.

Trama stradală este dezvoltată organic, de-a lungul evoluţiei istorice a comunei. Din fericire există mici modificări rezultate din parcelări sau dezmembrări, acest aspect contribuind la configuraţia morfo-spaţială a localităţii.

O disfuncţie majoră a sistemului de circulaţii rutiere o reprezintă gestionarea intersecţiilor rutiere şi gradul scăzut de accesibilitate pietonală din zonele de locuire către zonele de interes local şi între zone de cazare/turism către monumente şi alte atracţii locale. Intensitatea traficului rutier şi poziţionarea lui vis-à-vis de teritoriul intravilan al localităţii au determinat un rol negativ al acestuia ca element restrictiv în dezvoltarea şi funcţionarea localităţii. În planul de reglementări urbanistice au fost propuse trasee şi pasaje pietonale noi, au fost indicate nodurile rutiere şi feroviare ce trebuie sistematizate, axele rutiere noi şi cele ce necesită modernizarea/mărirea profilului stradal şi a capacităţii de trafic.

Un element deosebit de important este stabilirea relaţiilor dintre profilele, a conformării acestora şi a relaţiilor dintre arterele de circulaţie nou propuse sau propuse pentru modernizare şi cadrul existent. Spaţiul rural, prin caracteristicile sale distinctive şi psihologia sa vis-a-vis de spaţiul public percepe strada, drumul, uliţa ca un spaţiu de socializare, de interacţiune, un motor social al comunităţii. Astfel este posibil ca anumite lucrări de modernizare să reprezinte elemente distructive ale acestui caracter, ce pot genera implicaţii mult mai grave de ordin social, natural şi cultural cu toate ca acestea au fost realizate cu bună-credinţă.

Pentru dezvoltarea corectă a localităţii şi articularea zonelor funcţionale ale localităţii sunt primordiale dezvoltarea sistemului de circulaţii pietonale şi rezolvarea problemelor generate de circulaţia rutieră.

28

� Intravilan existent. Bilanţ teritorial. Zonificare Comuna Volovăţ este structurată în jurul zonei centrale a localităţii. Parcelarul

este uniform, densităţile de constuire sunt omogene. Dezvoltarea organică a ţesutului rural a permis formarea unui aspect unitar al comunei. Presiunile de suburbanizare existente au determinat apariţia unor parcelări noi în zona de vest şi de sud-vest a localităţii, nespecifice comunei Volovăţ.

Intravilanul existent este compus din următoarele zone funcţionale: 1. Zona centrală 2. Zona instituţiilor publice şi serviciilor 3. Zona locuinţelor individuale şi colective 4. Zona activităţilor productive – ateliere meşteşugăreşti 5. Căi de comunicaţie rutieră 6. Zona spaţiilor verzi amenajate/neamenajate, sport şi agrement 7. Zona construcţii tehnico-edilitare 8. Zona de gospodărie comunală, cimitire 9. Zone cu destinaţie specială

Bilanţul teritorial al terenurilor în funcţie de categoriile de folosinţă din

interiorul teritoriului administrativ al comunei Volovăţ:

BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN LIMITA TERITORIULUI ADMINISTRATIV DE BAZĂ

TERITORIU ADMINISTRATIV

AL UNITĂŢII DE BAZĂ

CATEGORII DE FOLOSINTA (ha)

AG

RIC

OL

NEAGRICOL

TOTAL

Pad

uri

Ape

Cai

de

co

mun

icat

ie

Cur

ti,

Con

str

Nep

rod

.

EXTRAVILAN 1232,81 248,77 32,27 26,38 0,00 32,10 1572,32

INTRAVILAN 412,86 16,66 0,00 37,69 132,22 0,00 599,43

TOTAL 1645,67 265,43 32,27 64,07 132,22 32,10 2171,76

% din total 75,78 12,22 1,49 2,95 6,09 1,48 100,00

INTRAVILAN EXISTENT = 0,00 + 559,43 = 599,43 ha

29

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent:

BILANT TERITORIAL EXISTENT

ZONE FUNCTIONALE

EXISTENT

Suprafata (Ha)

Procent din total

intravilan (%)

Locuinte si functiuni complementare 131,25 21,90

Unitati industriale si depozite 1,92 0,32

Unitati agro-zootehnice 0,80 0,13

Institutii si servicii de interes public 4,26 0,71 Cai de comunicatie si transport rutiere

37,69 6,29

Cai de comunicatie si transport feroviare

0,00 0,00

Spatii verzi, sport, agrement, protectie

2,15 0,36

Gospodarie comunala, cimitire 2,78 0,46

Echipare tehnico-edilitare 0,08 0,01

Zone cu destinatie speciala 0,08 0,01

Ape 0,00 0,00

Paduri in intravilan 1,43 0,24

Terenuri forestiere - cursuri parauri 15,23 2,54

Terenuri agricole în intravilan 401,74 67,02

Terenuri neproductive 0,00 0,00

TOTAL INTRAVILAN 599,43 100,00 SUPRAFAŢĂ SOLICITATĂ A FI INTRODUSĂ ÎN INTRAVILAN - 118,51 ha SUPRAFAŢĂ SOLICITATĂ A FI EXCLUSĂ DIN INTRAVILAN - 10,36 ha SUPRAFAŢA TERITORIULUI ADMINISTRATIV - 2171.76 ha

30

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent al comunei Volovăţ subliniează proporţiile dintre diferitele zone funcţionale existente. Se poate observa următoarele aspecte:

- Locuirea şi terenurile agricole din intravilan au cea mai mare pondere în cadrul teritoriului intravilan cu peste 88% grad de ocupare;

- Funcţiunile de interes public, cu un procent de ocupare de sub 1% subliniează un grad scăzut de dotări publice;

- Densitatea scăzută de construire nu permite apariţia unor servicii profesionale;

- Ponderea mică de subzone destinate activităţilor productive permit un grad ridicat de protecţie a mediului;

� Riscuri naturale si antropice

Riscuri naturale Pe teritoriul comunei Volovăţ, în concordanţa cu elementele cadrului natural s-

au semnalat următoarele fenomene de risc natural:

• Risc seismic

Din punct de vedere seismic, conform S.R. 11100/1/93, comuna Volovăţ se încadrează în interiorul izoliniei de gradul 72, unde indicele 2 corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani pe scara MSK.

Conform Reglementării tehnice " Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri "indicative P100-1/2006 amplasamentul studiat prezintă o valoare de vârf a acceleraţiei terenului ag = 0.12 g pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani şi o perioadă de control (colţ) a spectrului de răspuns Tc = 0.7sec.

• Risc de inundabilitate

Fenomene de inundabilitate se manifestă pe diverse supafeţe în cadrul teritoriului administrativ al comunei.

Albia majoră a pârâului Suceviţa este marcată ca zona inundabilă datorită migrărilor laterale a cursului de apă în timpul viiturilor.

Zone inundabile sunt prezente de asemenea pe cursurile de apă cu caracter temporar. Acestea transportă debite însemnate în perioadele cu precipitaţii abundente şi caracter de aversă.

Suprafata inundabila aferenta raului Sucevita (pe partea dreapta) in intravilanul propus este de 3,35ha din care 0,82ha curti si constructii, iar din totalul administrative al comunei este de 55,85ha.

31

Suprafata inundabila aferenta raului Sucevita (pe partea stanga) in intravilanul propus este de 0,11ha, toata aceasta suprafata reprezentand teren arabil, iar din totalul administrative al comunei este de 14,13ha.

Suprafata inundabila aferenta paraului Volovat cu afluientii acestuia in intravilanul propus este de 17,11ha din care 11,52ha curti si constructii, iar din totalul administrative al comunei este de 30,32ha.

Zonă inundabilă

De asemenea sunt identificate mici zone depresionare cu drenaj insuficient în

care apa din precipitaţii bălteşte la limita de vest a comunei în zona pârâului Volovăţ.

• Risc de instabilitate

Pe teritoriul comunei au fost identificate mici zone în care s-au manifestat în trecut fenomene de instabilitate, superficiale.

Aceste zone prezintă un relief uşor vălurit, cu mici zone de băltire.

32

Teren cu potenţial de risc la instabilitate

Fenomenele de instabilitate sunt favorizate de panta mare a versanţilor,

umiditatea în exces, lipsa vegetaţiei şi litologia zonei - predominant argile. Versanţii pârâului Iaslovăţ sunt afectaţi de fenomene de instabilitate majore. Potenţialul de instabilitate a fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea

potenţialului şi probabilităţii de producere a alunecărilor de teren din „Ghid pentru identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie asupra terenurilor pentru prevenirea şi reducerea efectelor acestora în vederea satisfacerii cerinţelor de siguranţă în exploatare a construcţiilor, refacere şi protecţie a mediului", indicativ GT006-97, caseta 17.

Baza de lucru este oferită de "LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural".

Modul de întocmire este reglementat de Norme Metodologice ale legii 575/2001, din 10 aprilie 2003 - privind modul de elaborare şi conţinutul harţilor de risc natural la alunecări de teren.

Pentru realizarea hărţii de probabilitate la fenomenele de instabilitate s-au folosit hartile tematice ale celor 8 factori. Pentru factorul geomorfologic a fost realizată harta pantelor.

Realizarea harţii s-a făcut prin prelucrarea asistată de calculator cu programe profesionale de tip G.I.S. Au fost realizate 8 griduri pentru fiecare factor.

Acestea au fost suprapuse ulterior dupa formula:

Km =

33

Factorii care stau la baza harţii de probabilitate sunt următorii: - Factorul litologic (Ka), - cuantifică influenţa pe care o are litologia întâlnită asupra

fenomenelor de instabilitate. Pe teritoriul comunei în zona depresionară sunt întâlnite, roci sedimentare detritice neconsolidate, în zona de aflorare a holocenului şi a volhynianului, iar în zona deluroasă predomină marne, argile, gresii micacee cenuşii verzui, uneori cu structură încrucişată, nisipuri şi pietrişuri galbene şi cenuşii albăstrui cu structură încrucişată. Astfel pe teritoriul administrativ al comunei Volovăţ factorul litologic ia valori de la 0.4, pentru depozitele volhiniene, respectiv 1 pentru rocile neconsolidate holocene. Distribuţia factorului litologic este prezentată în figura 1.

Figura 1-factorul litologic Figura2- factorul geomorfologic - Factorul geomorfologic (Kb), exprimă probabilitatea de producere a alunecarilor de teren în funcţie de energia de relief a zonei respective. Acest factor are la baza harta pantelor şi are valori ce variază de la 0, pentru zonele plane ajungând până la 1 pentru zonele cu pante ce depăşesc 30o (figura 2); - Factorul structural (Kc), caracterizează starea de evoluţie tectonică a zonei investigate. Din acest punct de vedere zona comunei Volovăţ se caracterizează printr-o tectonică cu strate cvasiorizontale, fara o tectonica complicată. Astfel factorul structural are valoarea 0.2 pentru tot teritoriul investigat;

34

- Factorul hidrologic şi climatic (Kd), este introdus în formulă pentru a cuantifica influenţa precipitaţiilor asupra condiţiilor de stabilitate ale versanţilor. Conform hartilor de raionare a precipitaţiilor pe teritoriul ţării noastre, teritoriul comunei Volovăţ se încadrează la zone cu precipitaţii medii anuale cuprinse între de 600 - 700 mm. Astfel factorul hidrologic şi climatic are valorea 1.00. - Factorul hidrogeologic (Ke), cuantifică probabilitate de producere a alunecărilor de teren, prin influenţa pe care o are poziţia nivelul hidrostatic, faţă de suprafaţa terenului, precum şi prin regimul de curgere. Pe zona deluroasă, nivelul apei se află la adâncimi mari, iar în zonele de terasa, luncă nivelul este aproape de suprafaţă, astfel factorul hidrogeologic are valori de la 0.1 pentru zonele deluroase până la 1 pentru zonele de terasă.

- Factorul seismic (Kf). Din punct de vedere seismic comuna Volovăţ, se încadrează conform STAS 11.100/1993, în zona de intensitate macroseismică I = 7 (şapte) pe scara MSK. Conform anexei C din „Norme Metodologice ale legii 575/2001, din 10 aprilie 2003 - privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural la alunecari de teren", zona studiată se încadrează la un factor seismic egal cu 1. - Factorul silvic (Kg), are ca punct de plecare gradul de acoperire cu vegetaţie arboricolă a teritoriului. Astfel factorul silvic are valori ce pornesc de la 0.1 pentru zonele cu vegetaţie arboricolă, deasă şi poate ajunge la voloarea lpentru zonele arabile (figura 3). - Factorul antropic (Khh), este cuprins în intervalul 0.1 pentru zonele din extravilan şi 1 pentru zonele ocupate de construcţii (figura 4).

Figura 3 - factorul silvic Figura 4 – factorul antropic

35

După suprapunerea gridurilor după formula mai sus menţionată a rezultat gridul coeficientului mediu de hazard la alunecari de teren, în termeni relativi de potenţial şi probabilitate de producere a alunecărilor de teren.

Figura 5- Gridul coeficientului mediu de hazard la alunecări de teren Pe baza acestor criterii au fost conturate următoarele zone de hazard la

alunecări de teren: - zone cu probabilitate de producere a alunecarilor de teren, practic 0 sau redusă cu

coeficientul mediu de hazard cuprins între 0 - 0.1. Au fost identificate pe zona culmilor deluroase, pe zonele de luncă şi terasă ale râurilor, dar şi pe zonele de versant împădurite cu pantă mică, sub 5°;

- zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren medie, cu coeficientul mediu de hazard cuprins în intervalul 0.1 - 0.3, identificate pe zonele de la baza versantilor unde pantele nu depăşesc 15°, împădurite, cu nivel hidrostatic situat la adâncimi mai mari de 10 m şi nemobilate. De asemenea tot zone cu probabilitate medie sunt şi zonele de racord între elementele cadrului natural precum şi zonele adiacente malurilor pârâurilor;

- zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren medie - mare, unde coeficientul mediu de hazard se înscrie în intervalul 0.31 - 0.50. Sunt zonele de versant cu pante cuprinse în general între 20 şi 30°, lipsite de vegetaţie arboricolă şi mobilate sau nu, cu construcţii;

- zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren mare, al

36

căror coeficient mediu de hazard este cuprins între 0.51 - 0.80, reprezentate prin suprafeţele cu alunecări active, sau cu probabilitate de reactivare foarte mare. Sunt în general zone despădurite cu panta mare ce depăşeşte 30°. Tot zone cu probabilitate mare de producere a alunecarilor de teren, prabusiri de roci, îl reprezintă şi taluzurile create prin eroziunea reţelei hidrografice.

Marimea suprafetelor cu potentiale riscuri de alunecari in intravilan sunt: - risc mare 1,1ha - risc mare-mediu 46,71ha - risc mediu 129,56ha

Marimea suprafetelor cu potentiale riscuri de alunecari in extravilan sunt: - risc mare 4,08ha - risc mare-mediu 173,66ha - risc mediu 306,08ha

• Riscul geotehnic

A fost evaluat conform normativului privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice, indicativ NP 074/2007.

Terenul de fundare este constituit predominant din pământuri argiloase, argile prăfoase, pietriş cu nisip şi posibil liant.

Tipul de teren de fundare depinde de vârsta formaţiunilor geologice întâlnite. Pe zona de terasă, depozitele aluvial proluviale se încadrează la terenuri bune de

fundare. Pentru zonele de versant cu pantă mare, cu potenţial de instabilitate mediu -

mare, terenul se încadrează la terenuri dificile de fundare. Apa subterană - Nivelul apei este situat la adâncimi variabile funcţie de zonă, de

aceea la executarea excavaţiilor gropilor de fundare pot fi necesare epuismente normale.

La încadrarea în categoria geotehnică pentru terenurile din comuna Volovăţ, s-au avut în vedere următoarele elemente:

Factori avuţi în vedere Categorii Punctaj

Conditiile de teren terenuri bune - dificile 2 - 6

Apa subterană lucrari cu sau fără epuismente normale 1- 2

Clasificarea constructiei dupa categoria de

importanta

redusă - deosebită 2 - 5

Vecinatati funcţie de amplasament (fără riscuri -f risc major)

1 - 4

37

Zona seismică ag = 0.12g 0

TOTAL puncte 6 - 17

Conform punctajului înregistrat în tabelul mai sus, punctajul pentru riscul geotehnic se situează între 6 - 17 puncte, iar funcţie de amplasament şi categoria de importanţă a construcţiei riscul geotehnic este redus — mare.

� Echiparea edilitara

• Alimentare cu apa Comuna Volovat nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu apa. Locuitorii comunei folosesc apa din fântânile de tip rural de 3 ÷ 6 m adâncime

ce captează apa din stratul freatic de suprafaţă, fântâni în care apa nu este permanent potabilă şi care sunt în legătură directă cu cantitatea de precipitaţii căzute în zonă, astfel că în perioadele secetoase este deficit de apă, lipsind si posibilitatea stingerii unui eventual incendiu.

Dezvoltarea centrelor populate implica cresterea gradului de confort al populatiei si consumul unor cantitati sporite de apa.

Asigurarea necesarului de apa si evacuarea apelor reziduale se inscrie in randul problemelor majore, acute si dificil de rezolvat.

Apa reprezintă mediul în care se desfăşoară toate procesele vitale. Cantitatea mare de apă folosită în consum creează posibilitatea ca, atunci când este necorespunzătoare să devină factor de răspândire a bolilor în rândul populaţiei. Ca urmare aprovizionarea cu apă trebuie să asigure apă în cantitate suficientă şi de bună calitate. Apa potabilă trebuie să prezinte caracteristici organoleptice, fizice, chimice şi bacteriologice proprii consumului şi care, odată consumată să nu prezinte nici un pericol pentru sănătatea oamenilor.

Disfunctionalitati Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apa pentru asigurarea necesarului

de apa se inscrie in randul problemelor majore acute si dificil de rezolvat.

• Canalizarea menajera In prezent, in comuna Volovat nu există un sistem centralizat de canalizare

menajeră.

38

Apele uzate menajere de la locuinţele şi obiectivele social-culturale se evacuează la bazine vidanjabile, o mare parte din locuitori folosind latrine uscate.

Dispunerea construcţiilor de colectare a apelor reziduale în incinta proprietăţilor, respectiv în spaţiile imobiliare face dificil accesul utilajelor de vidanjare ceea ce conduce deseori la situaţii de deversare a dejecţiilor la suprafaţa terenului pe proprietăţi.

În procesul de de fermentare şi descompunere a dejecţiilor se produc astfel mirosuri pestilenţiale. De asemenea, infiltrarea apelor uzate menajere în pământ conduce la infestarea stratului acvifer freatic.

Apele pluviale din zonă sunt evacuate liber la suprafaţă terenului în cursurile de apă ce străbat teritoriul comunei.

Dezvoltarea centrelor populate implica cresterea gradului de confort al populatiei si consumul unor cantitati sporite de apa.

Asigurarea evacuării apelor uzate menajere se înscrie în rândul problemelor majore, acute şi dificil de rezolvat.

Acest element, precum si cresterea gradului de urbanizare, ridica probleme deosebite din punct de vedere al asigurarii salubritatii centrelor populate si al evacuarii apelor rezultate de la folosinte.

Actualmente se pune din ce in ce mai mult in lume problema protectiei calitatii resurselor de apa de suprafata, atat pentru asigurarea necesarului de apa, cat si pentru protejarea sanatatii locuitorilor.

Astfel in centrele populate, rezulta zilnic cantitati importante de deseuri de natura organica sau minerala.

Toate aceste deseuri, in special cele de natura organica, precum si cele nocive de natura minerala constituie un pericol pentru sanatatea oamenilor.

Murdariile polueaza aerul, solul, apa si contituie un focar de infectie in care se dezvolta bacterii patogene, cum sunt cele de tifos, dizenterie, tuberculoza.

In scopul protectiei sanatatii oamenilor, toate deseurile care se produc, trebuie sa fie evacuate cat mai rapid si neutralizate in conditii care sa asigure distrugerea lor si reducerea efectului lor daunator, in limitele admise de normele igienico-sanitare.

Aceste aspecte avand implicatii majore asupra dezvoltarii economice si sociale a comunei, asupra mediului inconjurator, justifica necesitatea infiintarii unui sistem centralizat de canalizare si de epurare a apelor.

Disfunctionalitati Lipsa unui sistem centralizat pentru evacuarea apelor reziduale se inscrie in

randul problemelor majore acute si dificil de rezolvat.

39

• Gospodarirea comunala Primaria comunei Volovat are incheiate contracte individuale cu locuitorii

comunei si agentii economici. Saptamanal se ridica si se transporta gunoiul menajer la statia de transfer din orasul Radauti de catre un operator de salubritate cu care comuna are contract.

Primaria va trebui sa incheie contracte cu agentii economici de pe raza judetului Suceava care valorifica cele 3 fractii: PET, sticla, hartie si carton.

Trebuie mentionat ca cele 3 gatere care functioneaza pe raza comunei Volovat au contracte pentru ca rumegusul rezultat in urma procesului tehnologic sa fie valorificat si transformat in peleti(pe teritoriul judetului Suceava exista o fabrica de peleti).

Comuna Volovat dispune in prezent de doua cimitire. In prezent vechile depozite de gunoi de pe raza comunei au fost inchise si

ecologizate conform HG 349/2005.

• Sistemul de termoficare Comuna Volovat nu este alimentata cu energie termica pentru încalzire si apa

calda menajera . Incălzirea clădirilor în sezonul rece se realizează astfel : -cu centrale sau microcentrale termice, proprii unei clădiri sau locuinţe,

funcţionând cu combustibil lichid sau solid; -cu sobe funcţionând cu combustibili solizi. Ocazional pentru încălzire este utilizată şi energia electrică.

• Sistemul alimentare cu gaze naturale In prezent comuna Volovat nu dispune de reţele de alimentare cu

gaze naturale. Există însă solicitări din partea populaţiei şi a organelor administrative locale pentru introducerea de gaze.

• Alimentare cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica a comunei Volovat se realizeaza prin

intermediul statiilor de transformare, racordate prin linie de 110 kv la sistemul energetic national, apoi prin intermediul a 10 de posturi de transformare pana la consumatori.

Din reţelele de medie tensiune (aeriene) se alimentează reţelele de joasă tensiune prin intermediul posturilor de transformare. Acestea sunt de tip cabină de

40

zidărie (cele alimentate din reţeaua subterană) sau aeriene, montate pe stalpi de beton (majoritatea celor alimentate din LEA 20 kV).

Retelele electrice de joasa tensiune care alimenteaza consumatorii si reteaua de iluminat public sunt ampasate aerian de-a lungul drumurilor din intravilanul comunei.

Reteaua de alimentare cu energie electrica este reprezentata prin: - PT 1 20/0,4 KV – 100 KVA - PT 2 20/0,4 KV – 63 KVA - PT 3 20/0,4 KV – 63 KVA - PT 4 20/0,4 KV – 63 KVA - PT 5 20/0,4 KV – 63 KVA - PT 6 20/0,4 KV – 160 KVA - PT 7 20/0,4 KV – 160 KVA In anul 2009 s-au executat 2 extinderi ale retelei electrice dupa cum urmeaza:

� extindere retea electrica 0,4 kv in lungime de 550 m de la borna 10/3/11satul Volovat

- caracteristici tehnice: - sursa retea existenta LEA 0,4 KV trifazata de la borna 10/3/11

Volovat. LEA va avea o lungime de 550 mtr si va fi realizata cu conductoare torsadate tip T2XIR 50 + 3 x 50 montate pe stâlpi tip SE ( 1 buc SE 11 ,2 buc SE 10 si 10 buc. SE 4 ).

� extindere retea electrica 0,4 kv in lungime de 270 m de la borna 10/3/14 satul Volovat

- caracteristici tehnice: - sursa retea existenta LEA 0,4 KV trifazata de la borna 10/3/14 Volovat. LEA va avea o lungime de 2750 mtr si va fi realizata cu conductoare

torsadate tip T2XIR 50 + 3 x 50 montate pe stâlpi tip SE ( 1 buc SE 10 si 5 buc. SE4).

� extindere retea electrica in zona PTA 10 si PTA 6 - caracteristici tehnice: - sursa retea existenta LEA 0,4 KV, trifazata la borna 6/2/61 - puterea instalata 9 kW - tensiune alimentare 230 V - lungime extindere 230 m - conductoare torsadate tip T2XIR 50 + 3x50 - stalpi – 1 bucata SE; 3 buc SE 10 si 1 buc SE 4

Disfunctionalitati • retelele de joasa tensiune existente utilizata pentru iluminatul

public nu asigura nivelurile de iluminat corespunzatoare

41

• bransamentele, din cauza faptului ca sunt uzate fizic si moral, duc

la un numar insemnat de avarii

� Telefonie

Telecomunicaţiile reprezintă un domeniu care a înregistrat progrese remarcabile în ultima perioadă. În momentul de faţă cel mai răspândit sistem de telecomunicaţii este telefonia pe cablu (telefonia fixă) acesta fiind reprezentat în special de Romtelecom şi RCS&RDS.

Telefonia fixa Telefonia fixa este reprezentata printr-o centrala telefonica digitala de cca 150

de numere si retea aeriana de telefonie montata impreuna cu reteaua de energie de joasa tensiune pe stalpi comuni.

Fibra optica prin care abonaţii la serviciul de internet beneficiază de transfer de date la viteze, de până la 50 Mbps exista pe artera principala a comunei.

Telefonia mobila Telefonia mobilă este aigurată de principalii competitori de pe piaţa

românească: Orange, Vodafone, Cosmote. Orange Romania a lansat în ultimii ani serviciul 3G+ cu viteză de descărcare a

datelor mobile până la 3,6 Mbps. Sunt oferite servicii de comunicatii precum voce, date, mesaje scrise, mesaje multimedia, wap, e-mail, GPRS, EDGE, wireless IP, WiFi, USSD.etc.

Vodafone Romania are de asemenea acoperire a serviciilor 3G broadband (7,2Mbps), oferind un portofoliu de soluţii de date mobile.

Cosmote are acoperire GSM si în comuna Volovat. RDS.RCS asigura servicii atât de telefonie fixă cât şi şi mobilă 3G+ (serviciul

DigiMobil). Serviciul de telefonie mobilă este disponibil pentru persoanele abonate la

serviciul de televiziune prin cablu, Internet şi telefonie fixă oferite de RCS&RDS s.a.

� Probleme de mediu

� Factorul de mediu: apa

Reţeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Volovăţ aparţine bazinului hidrografic al râului Siret prin afluentul său pe partea stângă râul Suceava. Râul Suceava colectează de pe teritoriul comunei Volovăţ apele pârâului Suceviţa.

Pârâul Suceviţa prezintă un curs în general cu direcţia V - E, uşor meandrat. În cadrul Depresiunii Rădăuţi, Pârâul Suceviţa prezintă o albie majoră largă cu maluri joase şi albii părăsite, cu apă doar în timpul viiturilor.

42

Analiza situaţiei reale arată că în prezent cea mai mare parte a apelor uzate rezultate în gospodăriile individuale este evacuată necontrolat în viroage, în sol, sau în cursurile de apă. Evacuările necontrolate de ape uzate menajere sunt surse punctiforme de poluare a apei provenite de la locuinţele colective sau individuale. De asemenea, există o serie de surse difuze de poluare a apelor asociate activităţilor agricole şi de creştere a animalelor.

� Factorului de mediu: aer

Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorită capacităţii sale limitate de a absorbi şi de a neutraliza substanţele eliberate continuu de activităţi umane. Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlat, deoarece poluanţii, odată ajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi nu mai pot fi captaţi pentru a fi epuraţi-trataţi. Pătrunşi în atmosferă, poluanţii pot reacţiona chimic cu constituenţii atmosferici sau cu alţi poluanţi prezenţi rezultând astfel noi substanţe cu agresivitate mai mare sau mai mică asupra omului sau mediului. Compoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului, emisiile de noxe gazoase, pulberi şi aerosoli conducând la grave probleme de mediu, ca: poluarea urbană, ploile acide, modificarea climei.

Principalele probleme de mediu identificate se referă la: poluarea datorată traficului, diminuarea fondului forestier, existenţa existenţa depozitelor de deşeuri menajere amenajate necorespunzător.

Sursele naturale de poluare a aerului nu provoacă decât în mod excepţional poluări importante ale atmosferei. Pe teritoriul comunei nu exista sitem de monitorizare a calităţii aerului. Având în vedere specificul localităţii, ocupaţia majorităţii populaţiei, în principal în sectorul zootehnic, principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în consideraţie sunt:

• activităţile de creştere a păsărilor şi animalelor în gospodăriile populaţiei, de la care se emană amoniac şi metan prin fermentarea dejecţiilor.

• arderea combustibililor pentru prepararea hranei şi încălzirea locuinţelor (dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);

• surse mobile (autoturisme, maşini de trasport) generatoare de oxizi de carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot;

• depozitările necontrolate de deşeuri, generatoare de oxizi de carbon şi metan.

Calitatea aerului la nivelul comunei este bună.

� Factorul de mediu: sol Solul, prin poziţia, natura şi rolul său, este un produs al interacţiunii dintre

mediul biotic şi abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.

43

Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, ca şi calitatea apei râurilor, lacurilor şi apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei, prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice. Solurile, prin proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa, de a se regenera, filtrează poluanţii, îi absorb şi îi transformă.

Dacă aerul şi apa reprezintă vectorii de transmitere a poluanţilor, solul reprezintă mediul de acumulare a acestora. Prin depozitarea şi impregnarea cu pulberile şi gazele toxice din atmosferă antrenate de apă precipitaţiilor spre sol, folosirea excesivă a ierbicidelor şi insecticidelor în culturile agricole, depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor, solul devine contaminat, conducând astfel la apariţia unor dezechilibre ecologice. Pentru rădăcinile plantelor sunt accesibili toţi ionii aflaţi în apa solului, inclusiv cei toxici, iar plantele respective contaminate pot constitui hrană pentru animale şi om.

Solul este afectat de fenomene de inundabilitate de-a lungul pâraielor existente pe teritoriul administrative al comunei Volovăţ, datorită morfologiei terenului.

Viiturile cu transport mare de debit solid au fost favorizate de acţiunea necontrolată de defrişare a pădurilor de pe versanţi.

Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidentală de materiale provenite de la societăţile comerciale productive sau provenite de la gospodăriile rurale individuale şi prin exploatare agricolă neraţională.

Societăţile productive sunt prevăzute cu containere metalice pentru colectarea temporară a deşeurilor menajere şi asimilabile, în vederea eliminării lor finale la rampa de gunoi.

Pe teritoriul comunei nu exista sistem de monitorizare a calităţii solurilor.

� Factorul de mediu: biodiversitate Prin biodiversitate înţelegem varietatea de expresie a lumii vii, specii de plante

(floră), animale (faună), microorganisme. Valorile biodiversităţii fac parte integrantă din patrimoniul natural care, în

contextul dezvoltării durabile, trebuie folosit de generaţiile actuale fără a mai periclita şansa generaţiilor viitoare de a se bucura de aceleaşi condiţii de viaţă. Biodiversitatea reprezintă o particularitate specifică a planetei noastre, care asigură funcţionalitatea optimă a ecosistemelor, existenţa şi dezvoltarea biosferei în general. De aceea, biodiversitatea este „o poliţă de asigurare a mediului” ce favorizează capacitatea de adaptare a acestuia la schimbările cauzate de orice activitate umană distructivă.

Flora şi fauna conferă comunei Volovăţ o inegalabila frumuseţe şi atractivitate.

44

Ponderea vegetaţiei o alcătuiesc pădurile care ocupă o mare parte din suprafaţa comunei, compusă din răşinoase şi foioase. Pădurile de foioase sunt formate din arbori de fag, stejar, carpen, frasin, tei, mesteacăn şi o mare diversitate de arborisuri. În amestec se găsesc plopul, paltinul, sorbul, malinul, scoruşul şi mai rar tisă. Dintre arbuşti amintim zmeurul, afinul, măceşul şi merişorul.

Faună, bogată şi preţioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetică ridicată: ursul şi cerbul carpatin, căpriorul, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, cocoşul de munte, cocoşul de mesteacăn, fazanul, corbul, diverse specii de acvile, vulturi, bufniţe.

Râurile de munte adăpostesc specii rare de peşti - lostriţa, păstrăvul curcubeu, lipanul, mreana, cleanul, scobarul, etc.

Pe teritoriul comunei Volovat nu sunt zone critice privind deteriorarea calitatii mediului in teritoriu (aer, ape de suprafata, ape subterane, sol).

Disfuncţionalităţi la nivelul comunei Analizele sectoriale a configuraţiei urbanistice a comunei Volovăţ au identificat

următoarele elemente de potenţial şi disfuncţii ale teritoriului administrativ: CENTRALIZAREA DISFUNCŢIILOR ŞI A ELEMENTELOR DE

POTENŢIAL: I. ANALIZA SISTEMULUI DE CIRCULAŢIE A. DISFUNCŢII

- noduri rutiere gestionate ineficient; - lipsa locurilor de parcare; - lipsa infrastructurii necesare asigurării fluenţei mijloacelor de transport in

comun; - lipsa pistelor de biciclete şi a circulaţiilor pietonale; - profile stradale incomplete – fără trotuare; - absenţa axelor de circulaţie pietonală dedicate între zona centrală şi

zonele de locuire; - străzi cu îmbracaminte provizorie; - fundături şi căi de circulaţie subdimensionate; - poduri şi podeţe degradate; - profile stradale incomplete compuse din acostament, suprafaţă de rulare şi sanţuri pluviale;

- utilizare mixtă a căilor de circulaţie – rutier şi pietonal; - circulaţia pe drumurile judeţene fragmentată datorită intersecţiilor dese; - utilizarea comună a căilor de circulaţie de către automobile şi mijloacele

de transport cu tracţiune animală;

45

- accesibilitate scăzută către parcelele propuse pentru includerea în teritoriul intravilan;

B. PRIORITATI

- dimesionarea, ierarhizarea şi gestionarea infrastructurii de circulaţie rutieră şi pietonale în funcţie de valorile de trafic identificate prin studiile de circulaţie şi de trafic;

- încurajarea mijloacelor de transport alternative - biciclete, role, transport în comun etc. - prin realizarea de căi de circulaţie dedicate exclusiv în acest sens;

- creşterea accesibilităţii pietonale în întregul teritoriu al comunei Volovăţ pentru eliminarea zonelor de ţesut rural inaccesibile şi dezvoltarea uniformă a teritoriului;

- dezvoltarea unui sistem secundar de circulaţie pe drumuri de importanţă locală pentru mijloacele de transport cu tracţiune animal şi pentru utilajele agricole;

- dezvoltarea unui sistem de circulaţii pietonale între obiectivele de patrimoniu natural şi antropic - promovarea localităţii prin simbolurile specifice - creşterea potenţialului turistic - stimularea sentimentului de apartenenţă al cetăţeanului la comunitatea locala;

- încurajarea utilizării exclusiv pietonale a zonei centrale şi a zonei protejate din jurul Bisericii Înălţarea Sfintei Cruci;

- realizarea unui sistem de parcaje care deservesc multiple obiective publice şi private situate într-o rază de deservire definită de o izocrona de 5-15 min;

- relizarea unor zone destinate pentru transportul în comun pentru susţinerea fluxurilor de circulaţie de importanţă locală (pentru uzul local între zonele de locuire şi zonele de concentrare a instituţiilor şi serviciilor de interes public şi pentru uz regional între comuna Volovăţ şi municipiul Rădăuţi).

II. FOND CONSTRUIT ŞI UTILIZAREA TERENURILOR A. DISFUNCTII

- zone de ţesut rural în care există discrepanţe în tipologia fondului construit existent: asocieri de loturi de locuire individuală de densitate scăzută cu zone de construcţii industriale cu densitate ridicată;

- fond construit valoros degradat în zonele de locuire individuală ce poate fi utilizat pentru turism;

- omogenitatea fondului este ameninţată de construirea prin tehnici, volumetrii şi materiale nespecifice comunei;

46

- neutilizarea suprafeţelor mari de teren cu destinaţie agricolă existente în intravilan care permit dezvoltarea comunei fără extinderi majore ale teritoriului intravilan;

B. PRIORITATI

- dezvoltarea omogenă a fondului construit în funcţie de specificul comunei Volovăţ pentru promovarea unei dezvoltări sustenabile;

- stabilirea unor reglementări specifice prin care se conturează un aspect uniform al localităţii prin tipologia fondului construit, materiale şi tehnici utilizate în dezvoltarea şi reabilitarea fondului construit atât în zonele protejate cât şi în afara acestora;

- interzicerea construirii pe parcelele ce nu îndeplinesc criteriile minime de construibilitate;

- promovarea stilurilor arhitecturale existente pe plan local - dezvoltarea localităţii utilizând materiale şi tehnici disponibile pe plan local;

- segregarea unităţilor productive faţă de zonele protejate şi zonele principale de locuire ale comunei;

- creşterea competitivităţii economiei locale prin propunerea conversiilor şi îmbogăţirea activităţilor admise în zonele funcţionale aferente unităţilor industriale şi agricole;

III. SPAŢII PLANTATE, AGREMENT, SPORT A. DISFUNCŢII

- extinderea teritoriului intravilan şi schimbarea destinaţiei zonelor de pădure şi a zonelor verzi în zone construibile;

- depozite necontrolate de gunoaie de către populaţie şi de către persoanele juridice. Puncte de precolectare insuficiente, neamenajate;

- spaţii verzi neîntreţinute sau cu accesibilitate redusă în interiorul teritoriului intravilan;

- acces pietonal scăzut către spaţiile verzi şi bazele de agrement/sport; - lipsa amenajărilor peisagere şi a spaţiilor verzi dedicate zonelor protejate şi a zonelor de locuire;

- lipsa spaţiilor verzi de protecţie între zonele cu activităţi poluante, căile de comunicaţie şi a infratructurii tehnice şi restul teritoriului localităţii;

B. PRIORITĂŢI

- sporirea accesibilităţii pietonale şi a mijloacelor de transport în comun către zonele verzi, amenajări sportive şi agrement;

47

- promovarea unui sistem de spaţii verzi plantate de protecţie în jurul infrastructurii de comunicaţie rutiere şi a unităţilor industriale, de depozitare şi agricole poluante;

- interzicerea schimbării destinaţiei zonelor stabilite ca zone verzi, agrement, sport, suprafeţe împădurite etc.

- impunerea prin regulament a unui procent minim de spaţiu verde amenajat pentru fiecare investiţie realizată indiferent de funcţiunea sa;

- implementarea in tehnologiile de construire utilizate a conceptelor ECO: dale inierbate, surse alternative de energie, sisteme verzi de reciclare a deşeurilor menajare, etc. care pot fi dezvoltate pentru sustenabilitatea locală;

IV. PROBLEME DE MEDIU A. DISFUNCŢII

- lipsa de educaţie ecologică a turiştilor şi a locuitorilor comunei; - poluare datorată activităţilor economice industriale prelucrătoare,

depozitare necontrolată a deşeurilor menajere şi industriale, fenomene de eroziune datorită defrişarilor etc.;

- riscuri naturale: alunecari de teren, zone indundabile, eroziune costiera, sistematizare verticala eronata;

- zone cu terenuri cu destinaţie forestieră incluse în intravilan; - poluare fonică şi prin noxe rezultată din circulaţiile rutiere;

B. PRIORITATI

- educarea ecologică a turiştilor şi a locuitorilor comunei; - măsuri de reducere a riscurilor naturale şi antropice; - protejarea zonelor împădurite pentru diminuarea poluării prin noxe; - reabilitarea zonelor afectate de activităţi de tip industrie prelucrătoare,

depozitare, zone de depozitare a deseurilor, etc.; - limitarea extinderii teritoriului intravilan, creşterea densităţii de

construire a localităţii, protejarea resurselor naturale şi exploatarea durabilă a acestora;

- promovarea programelor şi proiectelor ce vizează regenerarea urbană şi dezvoltarea durabilă: restructurări, revitalizări, reabilitari;

48

VARIANTA PUG-ULUI PROPUS

� Intravilan propus. Zonificarea teritoriului intravilan. Bilant teritorial

Propunerile Plan Urbanistic General au ca obiectiv principal eliminarea

disfuncţiilor identificate şi dezvoltarea durabilă a mediilor natural, economice, culturale şi sociale ale comunei Volovăţ. Se urmăresc eliminarea surselor de poluare provenite de la activităţile industriale şi agricole existente, indiferent de scara acestora, reducerea poluării fonice, noxe şi pulbere rezultate din traficul rutier, limitarea extinderii intravilanului cu suprafeţe ce nu sunt justificate prin existenţa unor potenţiali investitori sau solicitări expres din partea populaţiei, regularizarea şi eliminarea zonelor inundabile de pe parcursul cursurilor de apă existente, protejarea fondului forestier, mărirea suprafeţelor verzi amenajate, de sport, de protecţie şi tehnice. Impunerea de interdicţii permanente de construire în baza culoarelor de protecţie ale infrastructurii tehnice, a zonelor de protecţie sanitară şi a zonelor de protecţie a bazinelor hidrografice. Impunerea de interdicţii temporare de construire în zona centrală, zonele în care a fost propusă extinderea teritoriului intravilan, terenurile cu fostă destinaţie agricolă situate în intravilan.

Pentru îndeplinirea acestor deziderate, s-a extins şi s-a propus structurarea teritoriului intravialan al comunei Volovăţ din punct de vedere morfo-funcţional.

Evoluţia teritoriului intravilan şi a configuraţiei funcţionale a localităţii este evidenţiată în următorul tabel comparativ în structura intravilanului existent şi cea a intravilanului propus:

49

BILANT TERITORIAL EXISTENT - PROPUS

ZONE FUNCTIONALE

EXISTENT PROPUS

Suprafata (Ha)

Procent din total intravilan (%)

Suprafata (Ha)

Procent din total intravilan (%)

Variaţie existent/propus (%)

Locuinte si functiuni complementare

131,25 21,90 586,33 82,85 346,74

Unitati industriale si depozite

1,92 0,32 3,76 0,53 95,48

Unitati agro-zootehnice 0,80 0,13 1,33 0,19 66,35 Institutii si servicii de interes public

4,26 0,71 25,28 3,57 493,10

Cai de comunicatie si transport rutiere

37,69 6,29 40,43 5,71 7,27

Cai de comunicatie si transport feroviare

0,00 0,00 0,00 0,00 -

Spatii verzi, sport, agrement, protectie

2,15 0,36 29,29 4,14 1264,31

Gospodarie comunala, cimitire

2,78 0,46 2,78 0,39 0,00

Echipare tehnico-edilitare

0,08 0,01 0,08 0,01 0,00

Zone cu destinatie speciala

0,08 0,01 0,19 0,03 134,04

Ape 0,00 0,00 0,00 0,00 - Paduri in intravilan 1,43 0,24 0,00 0,00 -100,00 Terenuri forestiere - cursuri parauri

15,23 2,54 18,20 2,57 19,46

Terenuri agricole în intravilan

401,74 67,02 0,00 0,00 -100,00

Terenuri neproductive 0,00 0,00 0,00 0,00 -

TOTAL INTRAVILAN 599,43 100,00 707,68 100,00 18,06

SUPRAFAŢĂ SOLICITATĂ A FI INTRODUSĂ ÎN INTRAVILAN - 118,51 ha SUPRAFAŢĂ SOLICITATĂ A FI EXCLUSĂ DIN INTRAVILAN - 10,26 ha SUPRAFAŢA TERITORIULUI ADMINISTRATIV - 2171.76 ha

50

� Măsuri în zonele cu riscuri naturale Proiectul pentru autorizarea construcţiilor se va face pe baza unui studiu

geotehnic întocmit conform normativelor în vigoare, pentru fiecare obiectiv în parte.

Pentru construcţiile încadrate în categoriile de importanţă normală, deosebită şi excepţională se va face verificarea de către un verificator Af atestat.

Zone afectate de fenomene de inundabilitate Se va respecta zona de protecţie pentru cursurile de apă impusă de Apele

Române. Se vor decolmata cursurile de apă din zonă şi canalele de desecare existente. Se vor executa lucrări de drenaj pentru zonele cu drenaj insuficient. Se propune extinderea lucrărilor hidrotehnice din zonele de curs ale pârâului Volovăţ, pentru limitarea eroziunii malurilor.

Zone afectate de fenomene de instabilitate Stabilirea limitei intravilanului se va face pe baza hărţilor cu zonarea geotehnica

şi a probabilitaţii de producere a alunecarilor de teren de risc de instabilitate Pentru zonele cu probabilitate medie si medie -mare de instabilitate, pentru a

preveni fenomenele de risc ce apar la amplasarea construcţiilor se vor avea în vedere următoarele recomandări:

- amplasarea construcţiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul stabilităţii versantului la încărcările suplimentare create de construcţii;

- se vor proiecta construcţii uşoare; - nu se vor executa excavaţii de anvergură pe versant (şanţuri adânci, platforme,

taluze verticale, umpluturi etc); - se vor executa numai săpături locale pentru fundaţii izolate sau ziduri de

sprijin care vor fi betonate imediat ce s-a terminat săpătura; - se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea apei în săpătură; - se vor dirija apele din precipitaţii prin rigole bine dimensionate şi dirijate

astfel încât să nu producă eroziuni; - se vor planta arbori la o distanţă corespunzătoare faţă de construcţiile ce

urmează a se executa. Pentru zonele afectate de fenomene de instabilitate şi cele improprii de construit

se va avea în vedere împădurirea lor. Riscul antropic La sistematizarea teritoriului se va ţine cont de traseele de utilităţi şi zonele de

protecţie ale diferitelor obiective din zonă, mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare. La autorizarea proiectelor de construcţie se va solicita avizul de la

51

instituţiile competente (Electrica S.A, Apele Române). Aceasta documentaţie nu este un studiu geotehnic şi nu poate fi folosit pentru proiectarea infrastructurilor. Pentru orice tip de investiţie se recomandă întocmirea unui studiu geotehnic specific tipului de obiectiv.

� Dezvoltarea activitatilor economice Dezvoltarea activităţilor are ca scop menţinearea unei diversităţi funcţionale

locale pentru evitarea fenomenelor de şomaj şi pentru creşterea gradului de competitivitate al comunei. Sectoarele economice pe care se va dezvolta structura de activităţi a comunei Volovăţ sunt:

1. Sectorul primar – reprezentat prin suita de activităţi agro-zootehnice existente. Printre acestea remarcăm faptul că aceste activităţi sunt de dimensiuni mici, se desfăşoară complementar locuirii, fiind un element tradiţional, cultural specific şi promovarea activităţilor tradiţionale: apicultură, creşterea animalelor, etc.;

2. Sectorul secundar – reprezentat prin activităţi industriale şi de depozitare sub forma unor ateliere de prelucrare a lemnului, ateliere de meşteşugarie tradiţionale, manufactură mobilier etc.;

3. Sectoriul terţiar – reprezentat prin servicii de tip turistice; 4. Sectorul primar este bazat pe fondul funciar disponibil la nivelul comunei

Volovăţ. Din analiza situaţiei existente şi a datelor statistice disponibile, s-a determinat potenţialul ridicat de producţie agro-zootehnică existentă. Sectorul primar de activităţi se doreşte a fi promovat în ideea sustenabilităţii locale, produsele rezultate fiind utilizate în mod exclusiv pentru nevoile locuitorilor. Sectorul primar, sub forma actuală reprezintă o parte componentă a caracterului comunităţii locale, care poate fi utilizată în raport de complementaritate cu sectorul terţiar prin prisma promovării unui turism bazat pe tradiţii şi obiceiuri locale. Includerea agriculturii în turism se poate face sub forma unor sărbători care coincid cu momentele cheie în viaţa satului: semănatul, culesul etc.

O situaţie deosebită este determinată de activităţile din sectorul secundar, de exploatare şi prelucrare a lemnului. Aceste activităţi sunt prezente atât în comuna Volovăţ cât şi în imediata vecinătate a sa, în zona de sud-est a municipiului Rădăuţi. Cu toate că numărul acestora este redus, se poate dezvolta în paralel un nucleu complementar celui existent în municipiul Rădăuţi având în vedere costurile mai reduse pentru achiziţionarea terenurilor şi a regimului fiscal favorabil existent în cadrul comunei. În acest sens s-a propus conversia funcţională a unităţilor industriale şi agro-zootehnice şi direcţionarea acestora către un caracter mixt care include segmentul de servicii şi activităţile existente, astfel putând

52

genera un grad ridicat de competitivitate şi se conturează premisele favorabile dezvoltării economiei locale într-o direcţie sustenabilă.

Activităţile sectorului terţiar propuse se axează pe dezvoltarea turismului itinerand, de loisir, de weekend şi cultural.

Având în vedere relaţiile existente la nivel regional şi de calitatea cadrului natural şi antropic existent se pot dezvolta servicii specializate, activităţi profesionale, dotări turistice, workshopuri, tabere ştiinţifice etc.

Conceptul care stă la baza dezvoltării comunei Volovăţ este sustenabilitatea locală şi diversitatea socio-economică, elemente ce susţin competitivitatea în relaţie cu cadrele locale şi regionale.

� Organizarea circulaţiei

Un element ce deţine un rol important în dezvoltarea comunei Volovăţ îl

reprezintă sistemul de circulaţii rutiere (DJ178, DJ209K). Prezenţa drumurilor de importanţă judeţeană şi proximitatea faţă de căile de comunicaţie terestră rutieră şi feroviară existente în izocrona de 15 minute faţă de centrul comunei, permite creşterea gradului de accesibilitate şi susţinerea dezvoltării mediului economic pe plan local. În ciuda rolului important deţinut de infrastructura de transport, aceasta poate avea un impact negativ în dezvoltarea spaţială şi morfo-funcţională a localităţii datorită modificărilor fundamentale generate faţă de specificul localităţii. Din perspectiva mediului rural, din punctul de vedere al percepţiei utilizatorului, strada, uliţa, reprezintă spaţiul public reprezentativ al comunităţii. Lucrările de modernizare şi extindere a infrastructurii rutiere trebuie realizată astfel încât să se păstreze şi să se protejeze specificul locului, profilele stradale, relaţia spaţiu public-privat.

La nivel local infrastructura rutieră este subdimensionată, neierehizată, dezvoltată organic în timp. Specificitatea locală trebuie menţinută. Prin urmare sunt recomandate în detrimentul măririi profilelor stradale studii de management al fluxurilor de circulaţie şi adoptarea circulaţiilor pe un singur sens.

Direcţiile de acţiune pentru optimizarea circulaţiilor sunt:

1. Rezervarea de suprafeţe de teren, sub forma de zone de protecţie, necesare modernizării tramei stradale existente.

2. Propunerea pentru realizarea unor pasaje pietonale peste cursurile pâraielor existente în intravilanul comunei, pentru articularea polilor secundari funcţionali, a zonei centrale şi a zonelor de locuire.

3. Modernizarea nodurilor de circulaţie rutiere cu valori de trafic ridicat. 4. Implementarea unor soluţii de management al traficului pentru menţinerea

configuraţiei morfologice a ţesutului rural.

53

� Dezvoltarea echipării edilitare • Alimentare cu apa

Pentru alimentarea cu apă a satului Volovăţ s-a adoptat următorul sistem de

alimentare: captarea se va face prin racordarea la reţeaua de apa ce alimentează municipiul Rădăuţi (retea administrată de S.C. SERVICII COMUNALE S.A. Rădăuţi, de la care s-a obţinut şi acordul de principiu, nr. 1478 din 10.04.2009. Racordarea se va face prin intermediul unui reductor de presiune amplasat într-un cămin din beton. Amplasarea accestuia va permite protejarea reţelei de alimentare a comunei Volovăţ de eventualele suprapresiuni ce pot afecta infrastructura de transport, distribuţie şi consum a apei potabile. Reductorul de presiune va menţine presiunea în reţea la max. 6 bar. Reţeaua de distribuţie va fi realizată din polietilenă de înaltă densitate, şi va fi prevăzută cu hidranţi pentru incendiu, cişmele stradale şi cămine cu vane pentru secţionarea tronsoanelor majore ale reţelelor.

S-a optat pentru următoarea soluţie constructivă: a. Captarea (sursa) - se va face prin racordarea la conducta ce alimentează

municipiul Rădăuţi, racordare intermediată de un reductor de presiune. b. Distribuţia - se va realiza din conductă de polietilenă de înaltă densitate.

Reţeaua de distribuţie cu apă în comuna Volovăţ are o lungime de 2950 ml şi va fi executată cu conducte PEHD Dn 160 mm, PN 6

Pe reţeaua de alimentare a comunei, se prevad un număr de 18 cămine din beton care se impart in 16 camine de de vane cu rol de sectorizare, aerisire, golire, subtraversare sau ramificatii, 1 camin pentru apometru si 1 camin pentru reductor de presiune ce permit sectorizarea retelei pe tronsoane, iar prin amplasamentul lor la intersectiile de drumuri exista posibilitatea extinderii mai facile a retelei de alimentare in viitor. De asemenea pe retea se amplaseaza un numar de 6 hidranti de incendiu subterani si 5 cişmele stradale.

Traseul conductelor va urmari drumul judetean DJ 178 ce face legatura dintre municipiul Radauti si comuna Volovat. Conducta de alimentare cu apa va fi situata pe spatiul verde dintre limita de proprietate a locuitorilor comunei Volovat si santul de pe marginea drumului. Conducta va fi pozata sub adancimea minima de inghet, pe partea dreapta a drumului in sensul de mers de la Volovat spre mun. Radauti. Reteaua de alimentare proiectata se va bransa la reteaua de apa potabila a municipiul Radauti prin intermediul unui reductor de presiune amplasat intr-un camin de beton.

54

Zonele de protecţie sanitară. -minim 10 m de la generatoarele exterioare ale conductelor de aducţiune; -minim 3 m de la generatoarele exterioare ale conductelor de distribuţie faţă

de conductele de canalizare ; -minim 0,4 m pe verticală, deasupra conductelor de canalizare. În zonele de protecţie sanitară se interzice amplasarea oricărei construcţii. Primăria Volovat si societetea care administrează sistemul de alimentare cu

apă va avea în vedere, la emiterea autorizaţiilor de construire, respectarea interdicţiei în zonele de protecţie sanitară.

Pentru eliberarea autorizaţiilor de construire în zonele din vecinătatea conductelor de apă administrate de alte instituţii, se va solicita prin certificatul de urbanism, AVIZUL de amplasare emis de instituţiile respective.

• Canalizare

� Canalizarea menajera

În conformitate cu tema program (studiul de fezabilitate aprobat la finanţare în

cadrul programului FEADR) proiectul tehnic comandat de Primaria comunei Volovat tratează următoarele obiecte de construcţie:

Reţea colectoare ape menajere

Traseul conductelor va urmari drumul judetean DJ 178. Reteaua de canalizare proiectata se va conecta la reteaua de canalizare a municipiului Radauti si implicit la statia de epurare aferenta acesteia. Conducta se va pozitiona pe ambele parti ale drumului judetean DJ 178, sub adâncimea minima de ingheţ

Reţeaua colectoare a apelor menajere are o lungime totala de 5.490 ml, este din conducta de PVC, SN 4, Dn 315 mm si urmeaza traseul drumului judetean DJ

178 de la intrarea in comuna Vololat dinspre municipiul Radauti, pana in zona Primariei Comunei Volovat. Reteaua de canalizare a fost amplasata de o parte si de alta a drumului judetean DJ 178 pentru a limita pe cat posibil eventualele interventii asupra stratului rutier.

Subtraversarile drumurilor judetene sau asfaltate se vor face cu foraj orizontal si teava de protectie din otel iar cele a drumurilor comunale se vor executa in sant deschis cu teava de protectie din otel.

Construcţii auxiliare pe reţeaua de colectoare Pe reţeaua de canalizare a comunei, se vor prevedea un număr de 125 cămine vizitare din PEHD cu D=1000 mm, în aliniamente la distanţa de maxim 60 m,

care permit accesul la canale în scopul controlării şi întreţinerii stării acestora. Caminele de subtraversare, in numar de 14 bucati vor fi executate din tuburi de beton cu Dn = 1000 mm.

55

Pe retea mai este prevazuta o statie de pompare ce va fi amplasata in zona in care apele menajere nu mai pot stabate in mod gravitational reteaua de colectoare. Statia de pompare este compusa din :

- camin PEHD H total= 4500 mm - 1 buc - camin in constructie din PP/PEHD; - diametru camin D=1000mm - pompe ape uzate – 2 buc(1a+1r), H pompare = 10 mca, Q= 10 mc/h; - capac camin clasa A - 1 buc -10 m cablu alimentare conectat- 2 buc -cot de aspiratie la 90 grade - 2 buc - teava ghidaj inox – 4 buc. - bridal lant – 2 buc - piesa confluenta - 1 buc - scara acces – 1 buc. - lant din OL galvanizat - 2 buc -vana de inchidere - 2 buc - clapeta de sens cu bila- 2 buc Accesoriile statiei de pompare sunt: - tablou automatizare ptr 2 - 1 buc - senzor de nivel - 1 buc - carcasa de protectie a tabloului de automatizare si control Alimentarea statiei de pompare cu energie electrica se va face de la reteaua de

alimentare cu energie electrica a comunei din imediata apropiere a statiei de pompare, de la un stalp de electricitate aflat la cca 15 m. Tensiunea de alimentare este de 380 V, puterea instalata a statiei de pompare este de 1,0 KW/pompa.

Conducta de refulare a statiei de pompe prin intermediul careia apele uzate ajung prin pompare in zona mai inalta sunt descarcate intr-un camin de vizitare de unde isi continua traseul in mod gravitational. Conducta de refulare in lungime de 160 m este din teava de PEHD cu Dn = 110 mm. Pe o lungime de cca. 60 m aceasta va fi si preizolata avand si o manta de protectie din tabla inoxidabila, pentru portiunea de supratraversare.

Este important ca locuitorii sa fie convinsi de importanta racordarii gospodariilor la sistemul centralizat de canalizare si sa fie sprijiniti pentru a-si racorda gospodariile la acesta.

La proiectarea viitoarelor extinderi de retele de canalizare se va tine cont de: - STAS 4273/83 - Incadrarea in clasa de importanta a constructiilor

hidrotehnice - STAS 4068/82 - Probabilitati anuale ale debitelor maxime in conditii

speciale si normale de functionare

56

- P66/2001 - Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor din mediul rural

- STAS 3051/91 – Sisteme de canalizare . Canale ale retelelor exterioare de canalizare . Prescriptii fundamentale de proiectare

- SR EN 752/1/98 – Retele de canalizare in exteriorul cladirilor - STAS 1481/86 – Canalizari , retele exterioare . Criterii generale si studii

de proiectare - NP 087/2003 – Normativ pentru proiectarea , executarea si exploatarea

instalatiilor sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare utilizand conducte din materiale plastice

- NP 032/1999 – Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti – Partea I : Treapta mecanica

- NP 088/2003 – Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti – Partea a II-a : Treapta biologica

- NP 089/2003 – Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor de epurare a apelor uzate orasenesti – Partea a III-a : Statii de epurare de capacitate mica ( 5 < Q < 50 l/s ) si foarte mica (Q < 50 l/s )

- H.G. 472/2000 – Masuri de protectie a cantitatii de apa - Ordinul M.S. nr. 1935/1996 – Norme de igiena si recomandari privind

modul de viata al populatiei - NP 089/2003 – Normativ pentru proiectarea constructiilor si instalatiilor

de epurare a apelor uzate de capacitate mica si foarte mica - H.G. 101/1997 – Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor

de protectie sanitara - N.T.P.A. 001/2002 – Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu

poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti si evacuarea in receptori naturali

- N.T.P.A. 002/2002 – Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare

- N.T.P.A. 011/2002 – Normativ tehnice privind colectarea , epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti

- Legea nr. 137/95 – Privind protectia mediului - M.A.P.P.M. – Ordinul 279/11.04.97 – Norme metodologice privind avize

de amplasament - M.A.P.P.M. – Legea apelor nr. 007/1996 - S.R.E.N. 12.255-1 – Statii de epurare – Partea 1 : Principii generale de

constructii 2002

57

- E.N. 12050-1 – Statii de pompare a apelor uzate pentru cladiri – Principii de constructii si testare – Partea I : Statii de pompare pentru ape uzate ce contin fecale – august 2000

- D.C. 91/271/CEE – Directiva consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor europene urbane reziduale

- Legea nr. 10/95 – Legea privind calitatea in constructii - P 118/99 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor - O.M.I. nr. 775/98 – Ordin pentru aprobarea normelor generale de

prevenire si stingere a incendiilor - O.G.R. nr. 60/97 – Ordonanta privind apararea impotriva incendiilor

aprobata cu Legea 212/97 cu modificarile si completarile ulterioare - STAS 2448/82 – Camine pentru canalizare - STAS 2308/81 – Capace si rame pentru camine pentru canalizare - STAS 8591/1-91 – Amplasarea in localitati a retelelor edilitare - H.G. 376/1994 – Elaborarea devizului general

Conform aquis-ului comunitar privind capitolul 22 (protectia mediului inconjurator) semnat la aderarea in U.E., Romania a solicitat o perioada de tranzitie de 15 ani, pana in anul 2022 privind epurarea apelor uzate (Directiva 91/271/EEC).

� Canalizarea pluviala Retelele de canale deschise si inchise amenajate atat cu zone inierbate cat si cu

zone pereate constituie un mijloc de protectie si aparare a sanatatii oamenilor si a mediului inconjurator.

Este important sa se dea o mare insemnatate calitatii materialelor, transportarii acestora si executarii corecte a imbinarilor intre tuburi si umplerii santurilor.

Executia acestor canale nu ridica probleme deosebite in afara de problemele puse de configuratia terenului. Se vor respecta toate normele si normativele de protectie a muncii aferente proceselor de munca.

Este important ca actuala configuratie a sistemului de evacuare a apelor pluviala sa fie intretinuta in conditii bune de functionare.

• Alimentarea cu caldura

Atat pentru locuintele si obiectivele social - culturale existente cat si pentru cele

ce se vor executa in viitor, se va mentine incalzirea in sistem individual, prin sobe cu combustibil solid sau lichid, sau mici centrale termice individuale cu functionare pe combustibil solid sau lichid.

Este important de mentionat ca daca se alege solutia de incalzire centrala individuala, impune rezolvarea alimentarii cu apa la presiune si debit constant.

58

• Alimentarea cu gaze naturale Prin comuna Volovat, trece o conducta magistrala de gaze naturale. Se propune

infiintarea unui sistem de distributie gaze naturale, racordat la magistrala existenta prin intermediul unei statii de reglare masurare.

Zonele de protecţie şi siguranţă, cu interdicţie de construire , faţă de conductele şi instalaţiile de gaze naturale sunt în conformitate cu prevederile Legii Gazelor nr.351/2004, a Normelor tehnice de proiectare, execuţie şi exploatare a sistemelor de gaze naturale aprobate cu Ordinul MEC nr.58/2004 şi Normelor tehnice de proiectare şi execuţie a conductelor de alimentare din amonte şi de transport gaze naturale aprobate cu Decizia preşedintelui ANRGN nr. 1220/2006 .

Pentru conductele de redusă presiune, distanţa normată este de 0,5 – 1,0 m faţă de diverse construcţii şi instalaţii.

Pentru conductele magistrale de transport distanţa este de 20 m faţă de locuinţe individuale şi colective până la 45 de clădiri inclusiv.

Începând cu a 46-a clădire, distanţa minimă este de 200 m. Pentru staţia de reglare – măsurare, SRM P 6 bar, distanţa este de 15 – 18

– 20 m de la împrejmuire, până la clădirile învecinate, în funcţie de distanţa şi gradul de rezistenţă la foc al acestora.

În vederea funcţionării în siguranţă a reteleor de gaze, pentru autorizarea oricărei construcţii sau extinderi în zona retelelor , Primăria comunei Volovat va solicita prin certificatul de urbanism AVIZUL de amplasare emis de autoritatea ce deţine instalaţii de gaze în zonele respective.

• Alimentare cu energie electrica

În următorii 5 – 10 ani se prevede creşterea consumurilor de energie electrică de

cca.25% atât prin apariţia de noi consumatori, cât şi prin mărirea consumului la cei existenţi.

Pentru asigurarea alimentării cu energie electrică în următorii ani sunt necesare următoarele lucrări :

-mărirea capacităţii posturilor de transformare existente în funcţie de necesităţi;

-amplasarea de noi posturi de transformare în zonele neacoperite; -extinderea LEA 20 KV pentru racordarea noilor posturi de transformare; -extinderea reţelei de distribuţie de joasă tensiune în zonele propuse pentru

construirea de locuinţe şi dotări, pe măsura realizării acestora ; -extinderea iluminatului public odată cu extinderea reţelei de joasă tensiune

precum şi modernizarea iluminatului stradal existent.

59

Pentru unităţile economice mai mari, alimentarea cu energie electrică se va face prin intermediul unor posturi de transformare locale dimensionate pentru cerinţele unităţilor economice respective.

Stabilirea soluţiilor şi a parametrilor tehnico – economici ai lucrărilor de instalaţii electrice se va face în cadrul unor studii de fezabilitate întocmite de proiectanţi autorizaţi în domeniu.

Se face mentiunea ca retelele electrice de joasa tensiune aferente obiectivelor existente si propuse vor fi amplasate cu preponderenta subteran (in zona trotuarelor aferente strazilor principale si secundare), retelele aeriene urmand a fi executate numai in cazuri bine justificate.

Prin sistem de iluminat exterior se defineste ansamblul realizat de corpurile de iluminat – echipate cu surse de lumina corespunzatoare - de-a lungul sistemului rutier, in scopul realizarii unui mediu luminos confortabil, functional, corespunzator desfasurarii activitatii umane, circulatiei rutiere si pietonale.

Amplasarea corpurilor de iluminat este, in general, cea concentrata. Sitemul de iluminat al cailor de circulatie rutiera, datorita vitezei de deplasare a

autovehiculelor, impune conditii deosebite de confort visual pentru a se asigura securitatea si fluenta traficului.

Datorita cresterii circulatiei stradale (trafic si viteza), informatiile furnizate de distributia iluminarii sunt nesatisfacatoare, astfel ca se impune o reconsiderare a retelei stradale si a suplimentarii corpurilor de iluminat existente.

Acest lucru se va putea realiza prin inlocuirea unor posturi de transformare cu o putere instalata unica cu unitati de putere instalata mai mare.

Normele si normativele de care se va tine cont sunt: - NP I7-02 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor

electrice cu tensiuni pana la 1000Vc.a. si 1500Vc.c. - NTE 007/08 - Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de

cabluri electrice ; - NTE 06/06/00 - Normativ privind metodologia de calcul al curentilor de

scurtcircuit în retelele electrice cu tensiunea sub 1 kv; - PE 134-2/96 - Normativ privind metodologia de calcul a curenţilor de

scurtcircuit în reţele electrice cu tensiunea sub 1 kv; - PE 116/94 « Normativ de incercari si masuratori la echipamente si

instalatii electrice » - PE 107/1995 “ Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de

cabluri electrice “ - PE 101/1985 “ Normativ pentru constructia instalatiilor electrice de

conexiuni si posturi de transformare cu tensiuni peste 1 KV “ - Lj-Ip8-79 “Indreptar de proiectare pentru retele electrice de joasa

tensiune cu conductoare izolate torsadate“

60

- RE-Ip 30/2004 “ Indreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamint “

- 3.2 FT 75/87 “ Fisa tehnologica privind executarea si repararea canalizarilor din liniile electrice subterane de 1-20KV “

- 3.2 Lj-FT 47-89 “ Fisa tehnologica-Executarea liniilor electrice aeriene de joasa tensiune

- FS4-82 “ Fisa tehnologica privind executarea instalatiilor de legare la pamint la statii posturi de transformare si linii lectrice aeriene ”

- 1.Lj.-I85-03”Prescriptii de coordonare a izolatiei în instalatiile de distributie de joasă tensiune”

- I7 /2002 “Proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pina la 1000 Vc.a. si 1500Vc.c. “

- R 773 – 2/85 “ Linii electrice aeriene de j.t. cu conductoare izolate torsadate “

- FC 1 – 84 « Montare LES pana la 35 kV » Aceasta enumerare nu este limitativa. Conform Legii Energiei Electrice nr.13/2007 şi Normelor tehnice privind

delimitarea zonelor de protecţie şi siguranţă aferente capacităţilor energetice (Ordinul ANRE nr.4/09.03.2007) faţă de liniile electrice aeriene trebuie respectate zonele de protecţie şi siguranţă în scopul funcţionării LEA în condiţii de siguranţă, precum şi a protejării vieţii şi a bunurilor materiale.

Mărimea acestor zone este : -culoar de 24 m pentru LEA 20 KV -culoar de 37 m pentru LEA 110 KV -distanţă de 20 m faţă de PT-uri Distanţă minimă de siguranţă cu interdicţia de construire este de : - 3 m de la conductorul extrem al LEA 20 KV - 1 m de la stâlpii LEA 0,4 KV - 0,6 m de la LES 20 KV la fundaţia clădirilor - 20 m faţă de posturile de transformare. Nu se vor monta in aceeasi transee de cabluri electrice de medie tensiune

(20KV si 6KV) sau cabluri electrice de joasa tensiune (0,4KV) alte tipuri de utilitati constand din cabluri pentru curenti slabi, cabluri T.V., cabluri de telefonie, conducte magistrale de gaze, conducte de distributie gaze.

Pentru autorizarea oricărei modificări a regimului terenurilor (inclusiv introducerea în intravilanul construibil) situate în zonele de protecţie şi siguranţă a LEA, precum şi pentru autorizarea oricărei construcţii noi sau extinderi (inclusiv lucrări de drumuri, împrejmuiri, plantări de pomi sau copaci, parcări, platforme, instalaţii de telecomunicaţii , etc). amplasată în aceste zone, Primăria comunei

61

Volovat va solicita în mod obligatoriu , prin certificatul de urbanism, AVIZUL de ampasare emis de ENEL.

• Sisteme energetice alternative – panouri solare

Una dintre cele mai importante surse de energie neconventionala o constituie

soarele. De milioane de ani, Soarele este cel mai important furnizor de energie de pe Terra (cu 30% reflectata si 70% absorbita). Este important de stiut ca energia solara care ajunge pe Pamant intr-o singura zi, aproximativ 0,5 miliarde MW/zi, poate acoperi nevoile globale de energie pe o perioada de 180 ani.

Drept urmare, acest tip de energie, gratuita si nepoluanta, poate fi folosita de catre om pentru producerea energie electrice pentru incalzire apa menajera de consum, precum si pentru incalzirea sau racirea cladirilor, incalzirea piscinelor, pentru aplicatii industriale, s.a.

Comuna va trebui sa-si propuna in viitor realizarea unei investitii de tip parc de panouri solare, astfel încât energia produsa să acopere iluminatul public şi consumul propriu pentru toate instituţiile şi autorităţile care asigură servicii de interes public (şcoli, grădiniţe), pentru care Primăria Volovat suportă din bugetul propriu plata energiei electrice consumate.

• Telecomunicatii

Telefonia fixa Dezvoltarea telecomunicaţiilor în comuna Volovat se va face în conformitate cu

planurile de dezvoltare ale SC ROMTELECOM SA şi a altor firme ce deţin reţele de telecomunicaţii.

Telefonia mobila Telefonia mobilă, având acoperire prin prezenţa staţiilor de recepţie şi

retransmisie aparţinând reţelelor VODAFONE, ORANGE şi COSMOTE, dispune practic de posibilităţi nelimitate pentru conectarea celor interesaţi la oricare din aceste reţele .

Pentru captarea programelor TV, locuitorii pot opta pentru diverse posibilităţi: -antene individuale; -centru de captare şi retransmisie prin cablu; -televiziune digitală. Accesarea internetului este posibilă tuturor solicitărilor prin firmele de profil. Proiectarea şi execuţia lucrărilor de telecomunicaţii se va face numai de către

specialişti în domeniu.

62

Proiectele de dezvoltare şi modernizare în domeniul telecomunicaţiilor sunt iniţiate şi finanţate de societăţile comerciale deţinătoare, cu acordul Autorităţii administrative locale.

În vederea funcţionării în siguranţă a sistemelor de telecomunicaţii, pentru autorizarea oricărei construcţii sau extinderi în zona cablurilor sau instalaţiilor de telecomunicaţii , Primăria comunei Volovat va solicita prin certificatul de urbanism AVIZUL de amplasare emis de SC ROMTELECOM SA sau alte firme ce deţin cablurile sau instalaţiile de telecomunicaţii în zonele respective.

• Gospodarirea comunala

In vederea gestionarii ecologice si a reciclarii deseurilor menajere, prin

programe sectoriale, se prevad: � Actiuni de educare a locuitorilor privind actiunile de colectare si

preselectare a deseurilor reciclabile; � Colectarea si depozitarea controlata a deseurilor din fermele de crestere a

animalelor(si gospodariile individuale) in vederea folosirii lor la fertilizarea campului.

Primaria comunei Volovat are incheiate contracte individuale cu locuitorii comunei si agentii economici. Saptamanal se ridica si se transporta gunoiul menajer la statia de transfer din orasul Radauti.

Primaria va trebui sa incheie contracte cu agentii economici de pe raza judetului Suceava care valorifica cele 3 fractii: PET, sticla, hartie si carton.

Trebuie mentionat ca cele 3 gatere care functioneaza pe raza comunei Volovat au contracte pentru ca rumegusul rezultat in urma procesului tehnologic sa fie valorificat si transformat in peleti (pe teritoriul judetului Suceava exista o fabrica de peleti).

Comuna Volovat dispune in prezent de doua cimitire. Odata cu reactualizarea PUG-ului autoritatile locale trebuie sa aiba in vedere si

urmatoarele aspecte prevazute in PJGD jud. Suceava si anume: � pana in 2013 sa se asigure un grad de acoperire cu servicii de salubritate

de 100% la nivelul intregului judet; � pana in iulie 2013 cantitatea de deseuri biodegradabile trebuie sa se

reduca la 50% din cantitatea totala produsa in 1995; � pana in iulie 2016 cantitatea de deseuri biodegradabile trebuie sa se

reduca la 35% din cantitatea totala produsa in 1995; � asigurarea compostarii individuale a deseurilor biodegradabile in mediul

rural pentru cel putin 60% din populatie pana in 2010 si pentru 100% din populatie pana in 2013;

63

� valorificarea si incinerarea in instalatii de incinerare cu recuperarea de energie a minim 50% din greutatea deseurilor de ambalaje generate in judet pana la 31.12.2011;

� reciclarea a minim 55% din greutatea totala a materialelor de ambalaj continute in deseurile de ambalaje cu minim 60% pentru sticla si minim 22.5% pentru plastic pana la 31.12.2013;

� reutilizarea si reciclarea a cel putin 85% din masa tuturor vehiculelor scoase din uz incepand cu 01.01.2015;

� cantitatea totala colectabila de DEEE va fi de 4.26Kg/locuitor pana in 2016;

� deseurile din constructii si demolari sa fie transportate de detinatorii de deseuri, de cei care executa lucrari de constructie sau demolare pe baza unui contract in care primaria indica amplasamentul si ruta de transport pana la aceasta.

In judetul Suceava nu exista instalatii de sortare tratare si reciclare a deseurilor din constructii si demolari.

Evaluatorul propune ca obiectivele naţionale să fie respectate în viitorul apropiat și anume:

� La nivelul orizontului 2013, obiectivul naţional este „reducerea decalajului existent faţă de alte state membre ale U.E. cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ”.

� La nivelul orizontului 2020, se va trece treptat, de la depozitarea deșeurilor la colectarea selectivă și valorificarea într-o proporţie mai mare a deșeurilor reciclabile inclusiv prin transformarea deșeurilor organice în compost și utilizarea în exclusivitate a depozitelor ecologice.

� La nivelul orizontului 2030 obiectivul naţional este aproprierea semnificativă de performanţele de mediu ale celorlalte state membre ale U.E.

• Evoluţia populaţiei. Elemente demografice

Evoluţia în perspectivă a populaţiei este determinată prin intermediul datelor

statistice disponibile, a analizei fenomenelor demografice şi a modelelor analitice specifice. Evoluţia populaţiei urmăreşte următoarele aspecte:

variaţiile populaţiei; - estimarea locurilor de muncă; - corelarea şi gestionarea locurilor de muncă cu variantele de evoluţie a

populaţiei; - mobilitatea populaţiei, a forţei de muncă şi mutaţii de ordin social;

64

Populatia stabila la 1 ianuarie - comuna Volovăţ

Grupe de varsta

Sexe

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

UM: Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Numar persoane

Total Total 5029 5059 5101 5158 5236 5310

Anul 2005

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Anul 2009

Anul 2010

Rata de creştere

- 0,59 0,83 1,11 1,51 1,41

În perioada 2005-2010, populaţia comunei Volovăţ a crescut cu 281 de

locuitori. Rata medie anuală de scădere a populaţiei a fost de +1,09 %. Estimarea evoluţiei populaţiei:

Modelul creşterii biologice, bazată pe posibilitatea creşterii anuale P = P0(1+r)n P = populaţia preliminară; P0=populaţia existentă; r = cota medie anuală de creştere/1000 de loc. n = numărul de ani pentru care se face calculul Rata medie de creştere anuală la mia de locuitori este de +0.0109. P = P0(1+r)n => P=5310(1+(+0.0109))10=>P=5918 locuitori Populaţia previzionată pentru anul 2021 este de 5918 locuitori. Conform interviurilor sociale, populaţia locală şi-a exprimat dorinţa de a

menţine un echilibru în structura activităţilor economice din comuna Volovăţ. Populaţia percepe ca principală sursă de sustenabilitate economică sectorul primar în timp ce sectorul terţiar este văzut ca o activitate secundară, nesigură în acest moment.

Resursele de munca si posibilitatile de ocupare a acestora In estimarea evolutiei populatiei in perspectiva anului 2019, implicit a fortei de

munca, s-a considerat ca elementele determinante sunt date pe departe de structurile economice existente bazate pe resursele materiale locale si posibilitati de dezvoltare si diversificare , iar pe de alta parte de crearea unor conditii de munca, locuire care sa contribuie la stabilizarea populatiei.

65

Se consideră imperios necesară crearea unor locuri de muncă la nivelul comunei în ideea restrangerii si retehnologizarii activitatilor în care acestia sunt angrenati in prezent, perfect posibila in urma dezvoltarii zonei industriale, a aparitiei de zone de activitati turistice si a zonelor mixte propuse in proximitatea zonei centrale.

Obiective de utilitate publica Pentru asigurarea condiţiilor şi posibilităţilor de realizare a obiectivelor de

utilitate publică sunt necesare două elemente de bază: - identificarea tipului de proprietate asupra terenurilor; - determinarea circulaţiei terenurilor între deţinători în funcţie de

necesităţile de amplasare a noilor obiective de utilitate publică. 1.3. Relaţia cu alte programe si planuri relevante P.U.G. Volovat a fost elaborat în concordanţă cu următoarele planuri,

programe, documente: În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru

perioada 2007-2013, măsurile şi acţiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi naţionale de dezvoltare:

1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere,

2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport, 3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii

sociale şi intărirea capacităţii administrative, 5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii in sectorul

agricol, 6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării.

POS Mediu - Planul Operational Sectorial de Mediu - POS Mediu este cel

mai important program de finanţare a infrastructurii municipale de mediu şi continuă investiţiile din perioada de pre-aderare (Phare, ISPA si SAPARD). POS Mediu se bazeaza pe obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu ale Uniunii Europene, reflectând atat obligaţiile internaţionale ale României cât şi interesele specifice naţionale.

S-au identificat următoarele axe prioritare: - Axa prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă

uzată; - Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al

deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate;

66

- Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare selectate;

- Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii;

- Axa prioritară 5 – Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc;

- Axa prioritară 6 – Asistenţa Tehnică. Planul Regional de Acţiune pentru Mediu în Regiunea de Dezvoltare 1

Nord - Est Astfel, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est au fost identificate 12

categorii de probleme, vizând elemente ale mediului natural şi elemente ale activităţilor socio-economice:

1. Poluarea apelor de suprafaţă 2. Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice 3. Calitatea şi cantitatea apei potabile 4. Managementul deşeurilor 5. Poluarea solului şi a apelor subterane 6. Degradarea mediului natural şi construit 7. Poluarea atmosferei 8. Urbanizarea 9. Educaţia ecologică 10. Transporturile 11. Turism şi agrement 12. Capacitatea instituţională

Raportându-se la documentele strategice nationale, regionale si locale,

directia de dezvoltare „Consolidarea infrastructurii urbane, protejând în acelasi timp conditiile de mediu” răspunde următoarelor documente:

• Planului National de Dezvoltare (PND) 2007 – 2013; • Cadrului Strategic National de Referintă (CRNR); • Strategiei Natională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi

2013-2020-2030; • Strategiei de Dezvoltare Regională Nord-Est a Planului de

Dezvoltare Regională Nord-Est 2007-2013 (PNR Nord-Est); • Strategiei de Dezvoltare economico-socială a judetului Suceava pentru

perioada 2008-2013; • Master Planul de Gestionare a Deseurilor pentru judetul Suceava; • Planului Local de Actiune pentru Mediu în judetul Suceava;

67

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI ŞI ALE EVOLUŢIEI SALE PROBABILE ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PUG

2.1. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului Evaluarea stării actuale a mediului s-a facut pe baza informaţiilor şi a datelor

disponibile în momentul elaborării Raportului de mediu. Conform HG nr. 1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE factorii de mediu care sunt avuţi în vedere în cadrul evaluării de mediu pentru planuri şi programe sunt: biodiversitatea, populaţia, sănătatea umana, fauna, flora, solul/utilizarea terenului, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, patrimoniul arhitectural şi arheologic, peisajul, gestionarea deşeurilor, infrastructura rutieră.

2.1.1. Descrierea fizico-geografică Teritoriul administrativ al comunei Volovăţ cuprinde satele Volovăţ şi

Lupaşteni. Din punct de vedre administrativ satul Volovat se învecinează:

- la nord cu municipiul Rădăuţi - la sud-est cu satul Burla;

- la sud cu satul Arbore; - la vest cu comuna Marginea; - la nord-vest cu satul Horodnic;

Pozitia in cadrul judetului Suceava este evidentiata in figura de mai jos.

Incadrare in judet

68

• Relieful

Morfologic teritoriul administrativ al comunei Volovăţ este situat pe unitatea majoră de relief Podişul Moldovei - subunitatea Podişul Sucevei.

Podişul Sucevei este reprezentat în zonă prin Dealurile Piemontane şi Depresiunea Rădăuţi.

Dealurile Piemontane prezintă un relief colinar cu înălţimi de până la 500 m şi ocupă partea centrală a teritoriului comunei.

Izolat cea mai mare altitudine este de 511.64 în dealul Volovăţ. Culmile dealurilor au aspect de platou înalt. Versanţii sunt fragmentaţi de văi cu

direcţia de la sud către nord. Dealurile sunt împădurite - Pădurea Volovăţ. Datorită gradului de împădurire versanţii sunt în cea mai mare parte stabili. Depresiunea Rădăuţi ocupă partea de nord a teritoriului administrativ al

comunei Volovăţ. Prezintă un relief aproximativ plan cu o pantă medie de cca. 1 % către est

pentru colţul nord vestic, iar în colţul nord estic, panta este de cca. 1 % către nord est.

Relieful comunei este fragmentat de cursul râului Suceviţa pe o suprafaţă redusă din partea de nord care prezintă o albie majoră cu lăţime variabilă cuprinsă între 100 m la ieşirea din zona muntoasă până la 300 m în zona centrală a comunei.

Relief colinar şi de podiş

69

Din punct de vedere hidrografic, comuna Volovăţ se situează în bazinul hidrografic al râului Siret prin afluentul său pe partea stângă râul Suceava.

Râul Suceava colectează de pe teritoriul comunei Volovăţ apele pârâului Sucevita.

Paraul Sucevita Pârâul Suceviţa prezintă un curs în general cu direcţia W - E, uşor meandrat. In cadrul Depresiunii Rădăuţi, pârâul Suceviţa prezintă o albie majoră largă cu

maluri joase şi albii părăsite, cu apă doar în timpul viiturilor (perioade cu precipitaţii abundente).

Albia pârâului Suceviţa constituie limita naturală între comuna Volovăţ şi teritoriul minicipiului Rădăuţi.

Teritoriul comunei este traversat de o serie de afluenţi pe partea dreaptă ai Suceviţei şi anume:

- pârâul Hârbovăţ cu un traseu canalizat, cu direcţia în general la limita cu intravilanul, la început vest - est pe cca. 1.5 km, apoi sud vest - nord est; malurile prezintă înălţimi de cca. 2.50 m;

70

Pârâul Hârbovăţ - pârâul Volovăţ traversează median comuna cu un traseu meandrat, cu

debit doar în perioadele cu precipitaţii până la traversarea DJ 708, apoi canalizat până la vărsarea în pârâul Suceviţa. Din zona centrală a comunei, pârâul are debit permanent, deoarece este alimentat din stratul acvifer freatic. Direcţia de curs a acestui pârâu este de la sud vest către nord est. Malurile au înălţimi de cca. 1.00 m în partea de sud vest şi de cca 1.50 m în partea de nord est.

- pârâul Iaslovăţ, formează limita administrativă, naturală, cu teritoriul comunei Arbore şi străbate zona colinară unde creează prin eroziune versanţi cu pante variabile, afectaţi de fenomene de instabilitate.

Zona de terasă superioară este străbătută de numeroase canale de desecare. Geologia Depozitele ce aflorează pe teritoriul comunei Volovăţ sunt reprezentate prin

depozite neozoice (volhynian) şi cuaternare ce se dispun în adâncime peste depozite mai vechi de vârstă silurian, jurasic, cenomanian şi tortonian.

Paleozoic Silurian (s) este constituit din şisturi argiloase şi marnoase, cenuşii cu rare

intercalaţii de gresii calcaroase. Jurasic (J) are o grosime de aproximativ 160 m şi este constituit predominant din

marne brune sau brun roşcate, calcare dolomitice cu intercalaţii subţiri de anhidrit. Cenomanian - Senonian (cm-sn). Are o grosime de peste 180 m şi este constituit

dintr-un calcar alb, compact, foarte fin cu foraminifere.

71

Neozoic Tortonian (to). Are o grosime de cca. 60 - 80 m şi este constituit din marne şi

argile cenuşii şi verzui sau roşcate, uneori micafere şi gresii calcaroase cenuşii, cafenii, moi cu intercalaţii sporadice de gips.

Volhynianul (vh) ocupă cea mai mare parte din suprafaţă comunei Volovăţ şi este constituit dintr-o succesiune de marne cenuşii, gresii micacee cenuşii verzui, uneori cu structură încrucişată, nisipuri şi pietrişuri galbene şi cenuşii albăstrui cu structură încrucişată.

Cuaternarul Este reprezentat prin depozite de vârstă pleistocen şi holocen superior. Pleistocenul superior (qp3) este bine dezvoltat în partea de nord a comunei unde

formează terasa superioară de pe partea dreaptă a râului Suceava. Este format din depozite aluvionare pietrişuri cu bolovăniş şi nisip acoperite de

depozite proluviale argiloase - prăfoase. Holocenul superior (qh) este identificat pe albia majoră a pârâului Suceviţa şi este

reprezentat prin pietrişuri cu nisip cu stratificaţie încrucişată. Din punct de vedere tectonic, Platforma Moldovenească reprezintă o zonă rigidă,

constituind vorlandul Carpaţilor Orientali. In ansamblu platforma Moldovenească înclină uşor spre WSW, în trepte ce

formează praguri şi boltiri slabe. In cadrul platformei, pe teritoriul comunei Volovăţ este delimitat de către falia

Solca, blocul Rădăuţi - Paşcani.

Hidrogeologie Din punct de vedere hidrogeologic, stratul acvifer freatic se situează la adâncimi

variabile funcţie de morfologia şi litologia zonei. In dreptul văilor ce cantonează ape cu caracter permanent nivelul apei este

situat la adâncimi de 1 - 2.00 m. In subteran în cadrul Platformei Moldoveneşti, apa este acumulată în depozitele

de nisipuri şi pietrişuri volhyniene situate la adâncimi variabile. Clima Clima este temperat - continentală cu influenţe cu specific de podiş. Clima de podiş este tipul de climat continental atenuat, cu contraste termice

anuale mai mari, dar diurne mai mici decât la munte. Temperatura medie anuală este de 8.2°C, sub media anuală a ţării. Temperatura maximă înregistrată a fost de 38.5 °C. Temperatura minimă este de - 25 °C. Amplitudinea termică se încadreaza în regimul normal al ţării noastre

(amplitudine absolută 69,7°C), luna cea mai călduroasa fiind iulie cu valorii de 18-19°C, iar cea mai rece, ianuarie.

72

In general, verile sunt scurte şi mai răcoroase decât în restul ţării, iar iernile destul de lungi şi geroase.

Un fenomen frecvent în depresiune este acela al inversiunilor termice. Zilele noroase sunt în număr de 84 pe an, mai multe în lunile decembrie şi

ianuarie. In Podişul Sucevei, cu privire la regimul vânturilor circulaţia aerului este

canalizată de-alungul văilor Suceava şi Siret. Vânturile predominante sunt Crivăţul care suflă dinspre N-V şi Austrul din S-E.

Crivăţul, aduce viscol şi zăpadă în timpul iernii, iar primăvara un vânt rece, încărcat cu vapori de apa, ceea ce împiedică într-o oarecare măsura lucrările agricole de primăvara. Vara şi toamna, apare seceta.

Vitezele medii ale vânturilor din direcţia nord-vest sunt în decursul anului de 2,6 m/s.

Conform codului de proiectare NP 082 - 04 - bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor, cu privire la acţiunea vântului, viteza vântului mediată pe 1 min la înălţimea de 10 m, are valoarea caracteristică de 35m/ sec cu intervalul de recurenţă de 50 ani şi 2 % probabilitatea de depăşire anuală. Presiunea de referinţă a vântului, mediată pe 10 min la 10 înălţime este de 0,5 kPa.

Precipitaţiile au o valoare medie anula cuprinsă între 600 - 700 mm, apropiată de valoarea medie anuală pe ţară. Acestea sunt aproximativ uniform repartizate pe parcursul anului anului.

Maximul înregistrat a fost de 1.237 mm în 1955. Umiditatea aerului este ridicată în tot timpul anului, cu excepţia anilor secetoşi. In timpul iernii grosimea stratului de zăpada este de circa 1 m, menţinându-se în

tot anotimpul. Trecerea de la iarna la primăvara se face brusc în zona de podiş, faţă de zona

muntoasă, unde zăpada şi îngheţul se întâlnesc până la sfârşitul lunii mai şi chiar începutul lunii iunie.

Conform codului de proiectare CR 1 - 1 - 3, evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol este de 2,5 kN/m2, având intervalul mediu de recurenţă de 50 ani.

Adâncimea maximă de îngheţ este între 0.90 - 1.00 m, conform STAS 6054 -77- Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României.

73

Zonarea teritoriului României. Vitezele medii ale vânturilor din directia nord-vest sunt în decursul anului

de 2,6 m/s. În zona de munte, vitezele medii ale vântului în rafala se pot cifra la

valori de 20-25 m/s, cele maxime depasind 40 m/s. Conform codului de proiectare NP 082 - 04 - bazele proiectarii si actiunii

asupra constructiilor, cu privire la actiunea vântului, viteza vântului mediata pe 1 min la inaltimea de 10 m, are valoarea caracteristica de 35 m/sec cu intervalul de recurenta de 50 ani si 2 % probabilitatea de depasire anuala si presiunea de referinta a vântului, mediata pe 10 min la 10 inaltime este de 0,5 kPa.

2.1.2. Factorul de mediu “Apa” Apa reprezinta o resura naturala regenerabila, vulnerabila si limitata,

element indispensabil pentru viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive, sursa de energie si cale de transport, factor determinant in mentinerea echilobrului ecologic. Apele fac parte integranta din patrimoniu public. Protectia, punerea in valoare si dezvoltarea durabila a resurselor de apa sunt actiuni de interes general.

74

Gospodarirea apelor constituie ansamblu de lucrari, masuri si actiuni avand drept scop: asigurarea resurselor de apa nesesare desfasurarii activitatilor umane; prevenirea, combaterea si eliminarea efectelor actiunilor daunatoare asupra apelor, inclusiv masurilor de alarmare, de interventie si de refacere dupa producerea acestor efecte; conservarea resurselor de apa pentru generatiile viitoare; liminarea influentelor defavorabile ale activitatilor umane asupra apelor; mentiunea functiilor naturale ale apei. Directivele europene in domeniul calitatii apelor, transpuse integral in tara noastra, au ca scop: pastrarea calitatii corespunzatoare a apei, in vederea utilizarii, reducerea poluarii la surse, managementul durabil al apelor la nivelul bazinului hidrografic.

Reţeaua hidrografică a judeţului însumează 3092 Km. Densitatea reţelei hidrografice este de 0,361 Km râu/Km2 teritoriu, valoare superioară celei medii pe tară.

Principalele cursuri de apă ce străbat judeţul sunt: râul Siret (de la N la S) şi afluenţii săi, râurile Suceava, Şomuzu Mare, Moldova, Bistriţa (curgând de la NV spre SE). Suprafaţa totală a luciilor de apă din judeţ este de 5542,63 ha (reprezentând 0,65% din suprafaţa totală a judeţului), din care 5056,622 ha ape curgătoare şi 486,008 ha lacuri.

Din punct de vedere hidrografic, comuna Volovat se situeaza in bazinul hidrografic al râului Siret prin afluentul sau pe partea stânga râul Suceava.

Râul Suceava colecteaza de pe teritoriul comunei Volovat apele râului Sucevita. La intrarea pe teritoriul comunei, râul Sucevita primeste ca afluenti mai important: paraul Harbovat, Volovat si Iaslovat.

În totalitate râurile de pe teritoriul judeţului Suceava sunt tributare râului Siret, datorită configuraţiei generale a reliefului. Cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţa) şi râul Suceava.

Apele stătătoare constau din lacuri naturale de dimensiuni mici şi lacuri antropice amenajate în scopuri complexe: rezerve de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor, piscicultura etc. Cele mai numeroase acumulări antropice sunt cele 6 lacuri din lungul râului Şomuzu Mare.

Starea factorului de mediu „Apa” Pe teritoriul comunei nu exista sitem de monitorizare a calităţii apei. Poluarea

chimică, este reprezentată de pătrunderea în apă a unor substanţe chimice diverse, de la cele organice uşor degradabile până la cele toxice cu persistenţă îndelungată;

75

poluarea biologică – bacteriologică, legată în mod direct de prezenţa si activitatea omului.

În zona comunei Volovat, apele de suprafata si subterane freatice sunt afectate de două categorii majore de factori de stres fizici şi chimici:

- evacuarea în mediul natural a unor ape uzate menajere; - tipul de mineralizaţie al zonei.

Sub aspectul reglementarilor actuale apele uzate menajere de la gospodariile individuale trebuie colectate in fose septice impermeabilizate care se vor vidanja periodic in statii de epurare autorizate.

Analiza situatiei reale arata ca in situatia actuala cea mai mare parte a apelor uzate rezultate in gospodariile individuale este evacuata necontrolat in viroage, in sol, sau in cursurile de apa.

Evacuările necontrolate de ape uzate menajere sunt surse punctiforme de poluare a apei provenite de la locuinţele colective sau individuale. De asemenea, există o serie de surse difuze de poluare a apelor asociate activităţilor agricole şi de creştere a animalelor.

Trebuie mentionat ca in comuna Volovat nu exista retea de canalizare centralizata, apele menajere sunt colectate prin fose vidanjabile, puturi absorbante sau latrine uscate.

Obiective şi măsuri în domeniul protecţiei apelor Obiectivele şi măsurile în domeniul protecţiei apelor, conform S.G.A.

Suceava, sunt următoarele: - atingerea “stării ecologice bune a apelor” până în anul 2015; - protecţia apelor de suprafaţă împotriva poluării pentru a preveni

impactul nefavorabil al acestora asupra sănătăţii şi securităţii sanitaro-epidemiologice şi ecologice a populaţiei.

Lucrările de înfiinţare, modernizare, extindere şi reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, modernizarea staţiilor de epurare existente sau construcţia unora noi, prin fonduri guvernamentale (HG 577/1997, O.U.G. 7/2006) sau prin finanţarea ori cofinanţarea lor din fonduri europene (P.O.S. Mediu – Axa I, F.E.A.D.R., SAPARD, I.S.P.A. etc.), vor conduce în final la îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă din judeţul Suceava şi implicit la îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din judeţ.

Prin Reactualizarea PUG pentru comuna Volovat se propune printre altele si infiintarea sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila in intreaga comuna, astfel ca si calitatea apei destinate consumului uman(Directiva 98/83/EC) pe care Romania si-a asumat-o la aderarea in U.E. conform aquis-ului comunitar privind cap. 22(mediul inconjurator) sa fie rezolvata.

76

2.1.3 Factorul de mediu “Aer” Aerul este una dintre cele mai importante resurse naturale de care depinde viata

pe planeta noastra. Deoarece aerul constituie suportul prin care are loc transportul cel mai rapid al poluantilor în mediul înconjurator, ale caror efecte sunt resimtite în mod direct si indirect de om si de catre celelalte componente ale mediului, prevenirea poluarii atmosferei reprezinta o problema de interes public, national si international.

Starea factorului de mediu Aer Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorită

capacităţii sale limitate de a absorbi şi de a neutraliza substanţele eliberate continuu de activităţi umane. Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlat, deoarece poluanţii, odată ajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi nu mai pot fi captaţi pentru a fi epuraţi-trataţi. Pătrunşi în atmosferă, poluanţii pot reacţiona chimic cu constituenţii atmosferici sau cu alţi poluanţi prezenţi rezultând astfel noi substanţe cu agresivitate mai mare sau mai mică asupra omului sau mediului. Compoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului, emisiile de noxe gazoase, pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu, ca: poluarea urbană, ploile acide, modificarea climei.

Sursele de poluarea ale mediului ambiant se împart în două mari categorii: - surse de impurificare cu particule solide; - surse de impurificare cu gaze şi vapori.

Acestea pot fi surse naturale şi surse artificiale. Sursele naturale de poluare a aerului nu provoacă decât în mod excepţional

poluări importante ale atmosferei. Cea mai comună dintre poluările naturale este poluarea cu pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate de vânt până la o anumită altitudine.

Poluarea atmosferei produce în primul rând afecţiuni la nivelul aparatului respirator. Nu au fost înregistrate cazuri de mortalitate prin boli respiratorii, morbiditate specifica prin boli ale aparatului respirator.

Pe teritoriul comunei nu exista sitem de monitorizare a calității aerului, Având în vedere specificul localitătii, capacitătile productive industriale si ocupatia majoritătii populatiei, în principal în sectorul agricol, principalele surse antropice de poluare a aerului care pot fi luate în consideratie sunt:

- activitătile de crestere a păsărilor si animalelor în gospodăriile populatiei, de la care se emană amoniac si metan prin fermentarea dejectiilor.

- arderea combustibililor pentru prepararea hranei si încălzirea locuintelor (dioxid de carbon, monoxid de carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot);

77

- surse mobile (autoturisme, masini de trasport si utilaje agricole) generatoare de oxizi de carbon, oxizi de sulf si oxizi de azot;

- depozitările necontrolate de deșeuri, generatoare de oxizi de carbon si metan.

Evaluatorul Raportului de Mediu poate concluziona ca starea factorului de mediu „Aer” la nivelul comunei Volovat este buna. Indicatorii de calitate ai aerului nu depasesc limitele admise.

Nivelul zgomotului Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului

din punct de vedere acustic în zona unui obiectiv generator de zgomot sunt precizate în STAS 10009 - 88 si prevad, la limita unei incinte industriale, valoarea maxima de 65 dB(A) (tabelul 3 din STAS - ul amintit), iar ceea ce priveste amplasarea cladirilor de locuit (tabelul 2.5 din acelasi STAS), aceasta se va face în asa fel încât sa nu depaeasca valoarea maxima de 50 dB(A) pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masurat la 2 m în fatada acesteia în conformitate cu STAS 6161/1 - 79. De asemenea, tot în STAS 10 009/88 (ACUSTICA URBANA - Limitele admisibile ale nivelului de zgomot) sunt specificate valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior al strazii, masurate la bordura trotuarului ce margineste partea carosabila, stabilite în functie de categoria tehnica a strazilor (respectiv de intensitatea traficului).

Din evaluarile efectuate rezulta urmatoarele aspecte: - principala sursa de zgomot este reprezentata de traficul rutier, de

basculantele de mare tonaj care tranziteaza localitatea; - activitatea economica (comert) contribuie într-o mai mica masura la

poluarea sonora directa, dar indirect (prin transporturi mai ales cu vehicule grele) îsi aduce contributia sa.

2.1.4. Factorul de mediu “Sol” Solul, prin poziţia, natura şi rolul său, este un produs al interacţiunii dintre

mediul biotic şi abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.

Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, ca şi calitatea apei râurilor, lacurilor şi apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei, prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice. Solurile, prin

78

proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa, de a se regenera, filtrează poluanţii, îi absorb şi îi transformă.

Dacă aerul şi apa reprezintă vectorii de transmitere a poluanţilor, solul reprezintă mediul de acumulare a acestora. Prin depozitarea şi impregnarea cu pulberile şi gazele toxice din atmosferă antrenate de apa precipitaţiilor spre sol, folosirea excesivă a ierbicidelor şi insecticidelor în culturile agricole, depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor, solul devine contaminat, conducând astfel la apariţia unor dezechilibre ecologice. Pentru rădăcinile plantelor sunt accesibili toţi ionii aflaţi în apa solului, inclusiv cei toxici, iar plantele respective contaminate pot constitui hrană pentru animale şi om.

Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor Poziţia geografică a judeţului Suceava, condiţiile climatice specifice,

geomorfologia acestuia sunt factori decisivi în afectarea solurilor ca urmare a fenomenelor meteorologice periculoase (ploi, viscol, îngheţ, căderi masive de zăpadă). La acestea se adaugă factorul antropic.

Judeţul Suceava ocupă un loc distinct în economia românească datorat diversităţii şi, în unele cazuri, abundenţei bogăţiei resurselor sale naturale. Peste 52% din suprafaţa judeţului este acoperită de păduri, respectiv cca. 7% din suprafaţa ţării, în subsol se găsesc zăcăminte de mangan, minereuri cuprifere, sulf, barita, sare, gaze naturale, ape minerale, minereu uranifer, etc. iar cca. 42% din suprafaţă este reprezentată de terenuri arabile, majoritatea fiind situate de-a lungul văilor Siretului, Moldovei şi Sucevei.

Condiţiile social-istorice recente de dezvoltare a ţării şi-au pus amprenta şi asupra industriei judeţului Suceava, care s-a reorganizat conform noilor principii ale economiei de piaţă, fiind într-o dinamică susţinută. Ramurile industriale reprezentative din judeţ sunt:

- industria lemnului, dezvoltată în corelaţie directă cu suprafaţa fondului forestier;

- industria celulozei şi hârtiei, reprezentată prin una dintre cele mai mari societăţi comerciale din ţară în acest domeniu, SC „AMBRO” S.A. Suceava;

- industria alimentară, care se dezvoltă în corelaţie directă cu agricultura judeţului, pentru că se bazează în principal pe prelucrarea produselor animaliere (lapte, carne);

- industrie uşoară, reprezentată prin societăţi de confecţii şi tricotaje, pielărie şi încălţăminte;

- industria construcţiilor de maşini, reprezentată prin societăţile comerciale care produc scule şi rulmenţi;

79

- industria minieră, reprezentată în judeţ prin exploatarea şi prelucrarea minereurilor (minereuri cuprifere, polimetalice, de mangan, uranifere, sare), industrie aflată în declin în ultimul deceniu.

Toate aceste activităţi au condus la afectarea calităţii solului prin: - depozitarea de deşeuri lemnoase, deşeuri din industria minieră, menajere; - poluarea solului cu reziduuri şi deşeuri din industria alimentară şi uşoară; - poluarea cu scurgeri accidentale de produse petroliere, substanţe chimice

utilizate în fluxurile tehnologice; - defrişări masive care au condus la apariţia - sau accentuarea -

fenomenelor de alunecare, eroziune, acidifiere, etc. Îngrăşăminte Aplicarea îngrăşămintelor este un factor important care contribuie la

creşterea productivităţii plantelor şi a fertilităţii solului. În cazul în care sunt utilizate fără a se ţine cont de natura solurilor, de necesităţile plantelor şi de condiţiile meteorologice, îngrăşămintele pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (în special prin acumularea nitraţilor).

Excesul de azotaţi şi fosfaţi în sol, cauzat de utilizarea neraţională a îngrăşămintelor, dăunează microflorei edafice, duce la acumularea în vegetaţie a acestor elemente, poluarea pânzei freatice precum şi la eutrofizarea apelor de suprafaţă.

Privatizarea în agricultură a condus iniţial la un grad mare de fărămiţare a suprafeţelor agricole, astfel încât micii proprietari nu au putut beneficia de tehnologii performante şi eficiente în cultivarea pământului, ulterior apărând treptat exploataţii agricole mai mari, care pot practica o agricultură mai modernă şi mai eficientă.

Soluri afectate de reziduuri zootehnice în judeţul Suceava în anul 2010-2011 DADR nu deţine date privind soluri afectate de reziduuri zootehnice la nivelul

judetului deci si al comunei Volovat. Gestionarea deseurilor Gestionarea deşeurilor reprezintă una din problemele cele mai acute ale

protecţiei mediului, din cauza creşterii cantităţii şi diversităţii acestora. Depozitarea direct pe sol fără respectarea unor cerinţe minime, evacuarea în cursurile de apă, şi arderea necontrolată reprezintă o serie de riscuri majore atât pentru mediul ambiant cât şi pentru sănătatea populaţiei.

80

Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv supravegherea acestor operaţii şi monitorizarea depozitelor după închiderea lor. Responsabilitatea pentru activităţile de gestionare revine generatorilor de deşeuri.

La nivel naţional gestionarea deşeurilor este reglementată prin două documente strategice, aprobate prin HG nr. 1470/2004: Strategia Naţională şi Planul Naţional de gestionare a deşeurilor – instrumente de bază prin care se asigură implementarea politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor.

PRGD se conformează cu legislaţia europeană şi românească de mediu, obiectivele şi ţintele propuse fiind cele cuprinse în SNGD/PNGD. Detalierea la nivel de judeţ a măsurilor cuprinse în PRGD se realizează prin Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor.

PJGD Suceava a fost elaborat de către Consiliul Judeţean Suceava, în colaborare cu agenţia locală pentru protecţia mediului, cu asistenţă din partea EPC Consultanţă de Mediu şi a fost aprobat prin HCJ nr. 54/26.05.2008.

Deşeuri municipale Categoria deşeurilor municipale include totalitatea deşeurilor generate, în

mediul urban şi rural, în gospodăriile populaţiei, în instituţii, unităţi comerciale, operatori economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeurile colectate din spaţiile publice (străzi, parcuri şi grădini, pieţe), nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti, deşeuri de construcţii-demolări.

Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale revine administraţiilor publice locale, care, individual sau prin concesionarea acestui serviciu unui operator autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a acestor deşeuri.

Activităţile de salubrizare sunt organizate diferit în funcţie de mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotare, forma de proprietate a operatorului de salubritate. Astfel în mediul urban serviciul public de salubrizare este în cea mai mare parte concesionat către operatori economici autorizaţi, în timp ce în mediul rural, până la finele primului semestru al anului 2009, salubrizarea localităţilor era asigurată în cea mai mare parte de primării, în regim propriu. Prin implementarea unor proiecte PHARE CES, în judeţul Suceava, unele primării din zona rurală şi-au creat servicii proprii de salubrizare, obţinând şi licenţă de la ANRSCUP în a doua parte a anului 2009, sau în primul semestru al anului 2010. Este cazul primăriilor: Boroaia, Forăşti, Marginea, Cornu Luncii, Baia, şi Mălini.

81

Deşeuri lemnoase Hotărârea de Guvern nr. 2293/2004 reglementează modul în care se

asigură gestionarea deşeurilor lemnoase rezultate în urma procesului de obţinere a materialelor lemnoase, în scopul asigurării condiţiilor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei. Deţinătorii deşeurilor lemnoase au următoarele obligaţii:

- să depoziteze deşeurile lemnoase în mod selectiv, pe platforme betonate, special amenajate;

- să respecte reglementările de mediu specifice şi, dupa caz, Normele aprobate prin Ordinul MAAP nr. 635/2002(termene, modalităţi şi perioade de exploatare a masei lemnoase);

- se interzice abandonarea deşeurilor de orice tip pe terenurile agricole, în zonele cursurilor de apă, lacuri, terenuri virane, rigole stradale;

- să ţină evidenţa cantităţilor de deşeuri lemnoase pe categorii; - este interzisă acoperirea, deşeurilor lemnoase destinate

valorificării drept combustibil, cu produse sintetice şi tratarea lor cu produse chimice.

În judeţul Suceava, peste 52% din suprafaţă o reprezintă pădurile. Principala

resursă energetică utilizată din ce in ce mai mult o constituie lemnul (inclusiv deşeurile din lemn).

Există resurse importante de lemn şi deşeuri lemnoase, acestea fiind încă doar parţial utilizate in scopuri energetice, în principal în centralele termice ale unităţilor de prelucrare a lemnului.

Dezvoltarea sectorului privat în domeniul prelucrării lemnului a condus la creşterea numărului de instalatii de debitat material lemnos, acestea concentrându-se mai ales în zona de munte. În paralel, cererea de rumeguş a scăzut în unele perioade, din cauza sistării unor activităţi ce foloseau drept materie primă sau resursă energetică rumeguşul.

Din această cauză, în judeţul Suceava exista în zona de munte un excendent de rumeguş care a determinat crearea unor depozite necontrolate în anii anteriori. Prin demersurile autorităţilor locale şi a celor de protecţia mediului acestea au fost în parte desfiinţate şi ecologizate, fiind căutate soluţii pentru valorificarea energetică a acestei resurse secundare.

Trebuie mentionat ca cele 3 gatere care functioneaza pe raza comunei Volovat au contracte pentru ca rumegusul rezultat in urma procesului tehnologic sa fie valorificat si transformat in peleti (pe teritoriul jud. Suceava exista o fabrica de peleti).

82

În anul 2009 au fost realizate o serie de acţiuni care au condus la îmbunătăţirea activităţilor de gestionare a deşeurilor, printre care:

Implementarea proiectelor PHARE prin intermediul cărora s-au construit două staţii detransfer (Gura Humorului şi Vatra Dornei), o staţie de tratare a deşeurilor la Rădăuţi şi s-au implementat sisteme de colectare selectivă a deşeurilor în unele localităţi urbane şi rurale din judeţ: Tot prin implementarea unor proiecte PHARE CES, şase localităţi din zona rurală (Cornu Luncii, Mălini, Boroaia, Forăşti, Baia şi Marginea) şi-au organizat şi autorizat propriile servicii de salubritate iar alte localităţi (Mânăstirea Humorului, Valea Moldovei, Ostra, Stulpicani, Frasin) beneficiază de acest serviciu prestat de Primăria Gura Humorului.

La nivelul comunei Volovat, evaluatorul Raportului de Mediu apreciaza ca starea factorului de mediu „Sol” este buna.

2.1.5. Factorul de mediu “Biodiversitate”

Prin biodiversitate înţelegem varietatea de expresie a lumii vii, specii de plante (floră), animale (faună), microorganisme.

Valorile biodiversităţii fac parte integrantă din patrimoniul natural care, în contextul dezvoltării durabile, trebuie folosit de generaţiile actuale fără a mai periclita şansa generaţiilor viitoare de a se bucura de aceleaşi condiţii de viaţă. Biodiversitatea reprezintă o particularitate specifică a planetei noastre, care asigură funcţionalitatea optimă a ecosistemelor, existenţa şi dezvoltarea biosferei în general. De aceea, biodiversitatea este „o poliţă de asigurare a mediului” ce favorizează capacitatea de adaptare a acestuia la schimbările cauzate de orice activitate umană distructivă.

Conservarea biodiversităţii reprezintă în perioada actuală una din problemele importante la nivel internaţional. Însă, în ultimul timp, problema conservării biodiversităţii la nivel de ecosisteme, specii, populaţii şi chiar la nivel de gene devine din ce în ce mai acută din cauza intensificării impactului uman asupra biosferei. În acest context, menţinerea biodiversităţii este necesară nu numai pentru asigurarea vieţii în prezent, dar şi pentru generaţiile viitoare, deoarece ea păstrează echilibrul ecologic regional şi global, garantează regenerarea resurselor biologice şi menţinerea unei calităţi a mediului necesare societăţii.

Vegetatia si fauna Vegetaţia este reprezentată prin zona paduroasă în partea de sud şi sud – vest a

comunei, caracterizată prin păduri de conifere şi foioase.

83

Padurile si alte terenuri cu vegetatie forestiera ale comunei Volovat reprezinta 55% din suprafata totala. Padurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala in viata locuitorilor din comuna, locuintele sa faceau aproape exclusiv din lemn. Structura padurii pe specii de arbori ne arata o pondere ridicata pentru rasinoase (molidul si bradul) peste 60% din suprafata impadurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, artar, carpen si altele. Bradul s-a extins in fagete, favorizate de climatul rece si umed. Prezenta molidului la altitudini mai mici se datoreaza unor impaduriri efectuate pe aceste terenuri. Trebuie remarcat faptul ca din toata suprafata padurii, circa 89% are productivitate inferioara, iar 1% sunt neprductive. Din padurile ocolului Sivic Volovat s-au recoltat prin centrele de colectare importante cantiatati de fructe de padure.

Fauna, bogată şi preţioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetică ridicată: ursul şi cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul, vulturi, bufniţe.

Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pesti, cum ar fi: păstrăvul cucubeu, mreana.

Starea vegetaţiei Starea factorului de mediu vegetaţie nu suferă modificări majore şi nu este

afectată de surse de poluare majore. Vegetaţia poate fi afectată local in cadrul gospodăriilor particulare prin deversare accidentală de ape menajere sau depozitare necontrolată de gunoaie menajere.

Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului. Aproximativ 35% din teritoriul Europei este acoperit de păduri. În

România procentul este de aproximativ 26%, fiind incluse unele dintre cele mai frumoase păduri naturale de pe continent, cu cea mai mare densitate de carnivore mari (urs, lup şi râs) şi o floră extrem de bogată. În Europa, astfel de păduri sunt supuse în prezent unor restricţii drastice şi sunt fragmentate, de aceea viitorul se doreşte foarte important pentru reţeaua Natura 2000.

Conservarea pădurilor reprezintă o parte a ecologiei, al cărui obiect îl constituie folosirea raţională a resurselor forestiere, salvarea ecosistemelor de distrugere prin acţiuni greşite, precum şi limitarea efectelor dăunătoare ale factorilor naturali asupra pădurii, în vederea păstrării echilibrului natural şi satisfacerii pe termen lung a cerinţelor societăţii în produse şi servicii utile ale pădurii. Ea poate fi înţeleasă şi ca o ecologie politică aplicată în domeniul gestionării pădurii.

Conservarea pădurilor se înscrie în sfera preocupărilor majore de optimizare a raportului între om şi mediul de viaţă. Fără să constituie o frână în

84

dezvoltarea economică, această disciplină caută să creeze acele modele ecologico – economico - sociale pentru o dirijare optimă a proceselor de valorificare complexă a polifuncţionalităţii pădurilor, care să reflecte deopotrivă atât procesele ce au loc în subsistemul ecologic cât şi în cel social şi economic, în vederea adoptării unor decizii de natură să asigure un efect social-economic maxim, în condiţiile diminuării sau anihilării consecinţelor negative ale gestionării pădurii asupra calităţii factorilor de mediu şi asupra ei însăşi. Conservarea pădurilor se integrează în acţiunile umanitare de salvgardare şi ameliorare a calităţii mediului de viaţă a omului.

2.1.6. Zgomotul Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, jumatate din populatia

europeana traieste într-un mediu poluat fonic. In acelasi timp, o treime din populatia Europei este deranjata de nivelurile de sunet in timpul somnului. Expunerea prelungita la zgomot poate conduce la probleme serioase de sanatate culminând chiar cu boli cardiovasculare sau ale aparatului endocrin. De asemenea, expunerea prelungita la zgomot poate provoca dificultati de concentrare si comunicare, stres, tulburari ale somnului, irascibilitatate conducând la scaderea productivitatii muncii sau la aparitia unor probleme comportamentale. Nu în ultimul rând, zgomotul poate cauza si deprecieri sau aprecieri nerealiste ale valorii proprietatilor, prin încurajarea migratiei dinspre zonele centrale aglomerate si poluate fonic catre zonele rezidentiale.

Conform Ordinului nr. 536/iulie 1997 al Ministrului Sanatatii, limitele maxime pentru nivelurile de zgomot în cartierele de locuinte sunt:

- 50 dB(A), în timpul zilei între orele 6.00 si 22.00 valoare masurata la 2 metri distanta de fata de cladirii;

- 40 dB(A) în timpul noptii (între orele 22.00 – 6.00), valoare masurata la 2 metri distanta de fatada cladirii.

Valorile maxime ale zgomotului pentru strazi sunt stabilite prin Standardul STAS 10009-88 "Acustica urbana", în conformitate cu intensitatea traficului corespunzatoare fiecarei strazi.

Evaluatorul Raportului de Mediu concluzioneaza ca zgomotul pe durata zilei si pe durata noptii in comuna Volovat se incadreaza in STAS 10009-88.

2.1.7. Sanatatea populatiei Bolile cronice au o multitudine de factori favorizanti si declansatori, nu pot fi

incriminati numai factorii de mediu (aer, apa, sol) si nici nu se poate determina în

85

ce masura acestia sunt responsabili de producerea si agravarea bolilor. Evaluarea starii de sanatate a populatiei consta în identificarea factorilor de risc, care tin de :

- calitatea aerului, - alimentarea cu apa potabila, - colectarea si îndepartarea reziduurilor lichide si solide de orice natura, - zgomot, - habitatul - conditii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea

populationala etc.), - calitatea serviciilor oferite populatiei.

Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului

respirator. Efectele asupra sanatatii dupa expunerea la poluantii iritanti sunt diferite functie de perioada de expunere si de natura poluantului. Astfel pot aparea efecte acute sau acutizari ale bolilor cronice, dupa expunere de scurta durata, pâna la efecte cronice dupa expuneri de lunga durata la nivelele de poluare iritativ moderata. În functie de impactul asupra sanatatii umane, se disting urmatoarele tipuri de poluanti: iritanti, asfixianti toxici specifici, alergizanti, cancerigeni chimici si fibrozonanti. Poluantii cancerigeni organici si anorganici prezinta un mecanism de actiune insuficient descifrat. Exista însa suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-i considera substante cu pericol mare pentru sanatate, substante fara prag (care în orice cantitate constituie pericol cancerigen).

În cazul poluarii aerului, aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este afectat. Este de mentionat faptul ca morbiditatea prin afectiuni ale aparatului respirator la copii ridica în prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecinte importante asupra capacitatii lor biologice. Populatia infantila reprezinta categoria cu risc la îmbolnaviri mai crescut datorita particularitatilor biologice (organism în crestere, sistem imunitar insuficient dezvoltat). Legatura cauzala dintre morbiditatea/mortalitatea specifica prin boli posibil asociate poluarii aerului si datele de monitorizare-nivelul poluantilor din aer- pot fi puse in evidenta prin studii epidemiologice populationale prin metodele comparatiei si corelatiei statistice.

Poluarea aerului produce in primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator. Nu au fost inregistrate cazuri de mortalitate prin boli respiratorii, morbiditate specifica prin boli ale aparatului respirator la nivelul comunei Volovat.

86

Efectele poluării apei asupra stării de sănătate În functie de impactul asupra sanatatii umane, se disting urmatoarele tipuri de

poluantii: - compusi organohalogenati si substante care pot forma astfel de compusi

în mediu acvatic; - compusi organofosforici; - compusi organostanici; - substante si preparate sau produsi de degradare ai acestora, care s-a

dovedit ca au proprietati cancerigene sau mutagene sau proprietati care pot afecta tiroida, reproductia sau alte functii endocrine în/sau prin mediu acvatic;

- hidrocarburi persistente si substante toxice organice persistente sau care se pot bioacumula;

- cianuri; - metale si compusii lor; - arsenic si compusii lor; - biocide si produse de protectia plantelor; - materii în suspensie; - substante care contribuie la eutrofizare (nitrati si fosfati); - substante care au o influenta nefavorabila asupra bilantului de oxigen

(care poate fi masurat folosind parametri ca CBO5, CCO-Cr). Sursele de poluare a apei pot genera maladii infectioase si maladii neinfectioase

datorita prezentei în apa a unor poluanti biologici, respectiv poluanti chimici: - maladiile infectioase transmise prin apa de bacterii pot fi: holera, febra

tifoida, dizenteria; - maladii infectioase transmise de virusi: poliomielita, hepatita virala,

conjunctivita de bazine de îmbaiere; - paraziti care genereaza amibiaza, cea mai raspândita parazitoza de natura

hidrica, lambliaza, tricomoniaza. Maladiile care se datoreaza unor substante chimice existente în apa (minerale,

toxice, radioactive) pot fi: - gusa endemica, întâlnita în regiunile submontane si care da nastere la

complicatii nervoase si endocrine, boli cardiovasculare, datorate lipsei de calciu si magneziu din apa potabila;

- intoxicarea cu nitrati si nitriti prezenti în apa din ce în ce mai mult datorita industrializarii si chimizarii agriculturii; nitritii patrund în sânge si în combinatie cu hemoglobina formeaza methemoglobina, rezultând un deficit de oxigen. Maladia, cunoscuta sub numele de cianoza infantila este des întâlnita la copii;

87

- alte substante toxice ca plumbul, mercurul, cadmiul, pesticidele, pot avea efecte grave asupra sanatatii umane.

Prin Reactualizarea PUG pentru comuna Volovat se propune printre altele si infiintarea sistemului centralizat de alimentare cu apa potabila in intreaga comuna, astfel ca si calitatea apei destinate consumului uman(Directiva 98/83/EC) pe care Romania si-a asumat-o la aderarea in U.E. conform aquis-ului comunitar privind cap. 22(mediul inconjurator) sa fie rezolvata.

Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate Problema deseurilor a devenit tot mai acuta datorita gestionarii deficitare si

impactului negativ tot mai pronuntat asupra sanatatii populatiei si asupra mediului înconjurator. Impactul depozitarii deseurilor menajere sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresati fiind solul, aerul, apele (de suprafata si subterane). Aceste probleme sunt create datorita unei gestionari necorespunzatoare a deseurilor. Deseurile constituie surse de risc pentru sanatate si mediu datorita continutului lor în substante toxice care contribuie la eutroficare (în special nitrati si fosfati) si au o influenta nefavorabila asupra bilantului de oxigen, precum si metale grele (plumb, cadmiu, mercur), pesticide, solventi, uleiuri uzate, PBC. Deseurile de tip sanitar si veterinar au continut de agenti patogeni.

Deseurile pot fi vectori importanti în raspândirea infectiilor. Deseurile provenite din diferite surse contin foarte des o gama variata de microorganisme printre care si agenti patogeni raspânditori de boli infectioase (virusi, bacterii, ouale diversilor helminti etc.). În conditii prielnice, agentii patogeni pot trai în deseuri timp îndelungat (zile, luni) de unde patrund în sol, apa, putând provoca astfel infectii si prin contact direct.

În conditii naturale, fara o neutralizare, unii agenti patogeni din deseuri ramân în viata timp îndelungat (luni si chiar peste un an) în special ouale diversilor helminti si sporozoare. Agentii patogeni semnaleaza în deseuri numai posibilitatea infectiilor, iar deseurile respective sunt considerate ca medii de propagare a infectiilor. Pentru aparitia îmbolnavirilor si în special a epidemiilor, în afara patrunderii în organismului uman a agentilor patogeni, sunt necesari si alti factori cum ar fi receptivitatea organismului, numarul suficient al agentilor patogeni.

Gospodarirea deseurilor în general si a deseurilor menajere în special constituie una din problemele majore de mediu cu care se confrunta autoritatile locale. Se considera ca impactul asupra sanatatii umane este semnificativ datorita pericolului de producere a unor boli infectioase prin consumul de apa potabila provenita din stratul freatic afectat de infiltrari ale levigatului. Gradul de contaminare microbiologica a factorilor de mediu: apa, aer, sol în zona depozitelor de deseuri

88

genereaza riscuri pentru sanatatea umana, cu precadere în cazul celor amplasate în zona limitrofe localitatilor si cursurilor de apa. Îmbunatatirea calitatii vietii presupune si o strategie de gestionare a deseurilor conform normelor europene, care sa presupuna un grad ridicat de reciclare si valorificare a deseurilor.

Evaluatorul Raportului de Mediu concluzioneaza ca factorii care pot influenta sanatatea populatiei pe raza comunei Volovat (poluare aer, poluare apa, gestionare deseuri, etc...) nu produc efecte negative asupra acesteia.

2.1.8. Schimbari climatice Schimbările climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activităţile

umane care determină schimbarea compoziţiei atmosferei globale şi care se adaugă la variabilitatea naturală a climei observate pe o perioadă de timp comparabilă.

Majoritatea comunităţii stiinţifice a lumii este de acord ca pot fi deja observate schimbări climatice determinate de activităţile antropice ce produc emisii de GHG (gaze cu efect de seră) prevăzute de protocolul de la Kyoto sunt: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), peroxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HCF-uri), perfluorocarburi (PCF-uri), şi (hexafluorură de sulf) SF6. Efectele sunt vizibile mai ales cu creşterea temperaturii medii globale cu 0,6 ± 0,2 0C de la momentul când a început să fie monitorizată (anul 1960). Alţi indicatori care evidenţiază schimbările climatice sunt topirea accelerată a gheţarilor în timpul verii şi o creştere cu 10 – 20 cm a nivelului mării în secolul al XX-lea.

Deşi aceste fenomene pot părea nesemnificative la prima vedere, efectele lor asupra vieţii pot deveni extrem de grave. Se consideră că schimbările climatice vor determina intensificarea frecvenţei apariţiei evenimentelor meteorologice extreme şi modificarea modelelor precipitaţiilor la scară globală ducând la inundaţii şi secete. Mai mult, datorită condiţiilor meteorologice, pot apărea modificări ale ecosistemelor locale şi chiar ciclurile globale ale apei pot fi tulburate.

Obiectivele specifice privind schimbările climatice care au fost prevăzute în Strategia Naţională (document care este în prezent supus revizuirii) se referă la următoarele aspecte:

Îndeplinirea angajamentului privind reducerea cu 8% a emisiilor naţionale de Gaze cu Efect de Seră (GHG) din România, faţă de anul 1989, conform prevederilor din Protocolul de la Kyoto;

Limitarea costurilor economice, de mediu şi sociale pe termen lung a efectelor schimbărilor climatice în România;

Stabilirea unui cadru instituţional, juridic şi de politici, care să permită dezvoltarea şi implementarea acţiunilor şi măsurilor în domeniu;

89

Implementarea unui sistem naţional de estimare a emisiilor de GES şi a sechestrărilor de CO2, conform cerinţelor Convenţiei – Cadru a Naţiunilor Unite UNFCCC pentru Schimbări Climatice şi Uniunii Europene;

Participarea la aplicarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto (JI şi IET) având în vedere maximizarea beneficiilor pentru economia şi mediul dinRomânia.

• Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră

Principalele surse generatoare de gaze cu efect de seră la nivelul judeţului

Suceava în anul 2011 au fost: - activităţile de producere a energiei electrice şi termice prin arderea

combustibililor fosili; - arderi în industria de prelucrare; - arderile din instalaţiile rezidenţiale; - incinerarea deşeurilor; - depozitarea deşeurilor; - agricultura, în principal culturile cu fertilizatori; - zootehnia – creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor; - transporturile rutiere; - pădurile şi păşunile.

Efecte asupra agriculturii În ultimul deceniu, perioadele de secetă şi inundaţii au devenit mai frecvente,

cu efecte negative asupra productivităţii agricole, în special la grâu şi porumb. Efecte asupra silviculturii Aproape un sfert din suprafaţa României este reprezentată de zone împădurite,

care adăpostesc un număr mare de specii şi ecosisteme. Impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor din România a fost analizat cu ajutorul mai multor modele climatice globale. În zonele împădurite joase şi deluroase se preconizează o scădere considerabilă a productivităţii pădurilor după anul 2040 datorită creşterii temperaturilor şi scăderii volumului precipitaţiilor.

Efecte asupra gospodăririi apelor Consecinţele hidrologice ale creşterii concentraţie de CO2 în atmosferă sunt

semnificative. Modelarea acestora a fost realizată în România, punându-se accent pe principalele bazine hidrografice. Rezultatele arată efectele probabile ale modificărilor în volumul precipitaţiilor şi în evapo-transpiraţie.

90

Efecte asupra aşezărilor umane Sectoarele industrial, comercial, rezidenţial, terţiar şi de infrastructură (inclusiv

alimentări cu energie şi apă, transporturi şi depozitarea deşeurilor) sunt vulnerabile la schimbările climatice în diferite moduri. Aceste sectoare sunt direct afectate de modificarea temperaturii şi precipitaţiilor, sau indirect prin impactul general asupra mediului, resurselor naturale şi producţiei agricole. Sectoarele cele mai vulnerabile faţă de efectele schimbărilor climatice sunt: construcţiile, transporturile, exploatările de petrol şi gaze; turismul şi industriile aflate în zone costiere. Alte sectoare potenţial afectate sunt: industria alimentară, prelucrarea lemnului, industria textilă, producţia de biomasă şi de energie regenerabilă.

• Acţiuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Conform Protocolului de la Kyoto ţările semnatare au obligaţia să atingă

obiectivele stabilite mai ales reducând emisiile de gaze pe propriul teritoriu, dar în acelaşi timp există şi o serie de alte opţiuni care să le poată facilita realizarea obiectivului propus. Astfel, ţările pot folosi mecanismele Protocolului de la Kyoto cum ar fi: Mecanismul de dezvoltare curată (CDM) sau Punerea în aplicare comună (JI), două scheme care permit unei ţări să deconteze o parte a propriilor emisii de gaze cu efect de seră, investind în eforturile de reducere a emisiilor într-o altă locaţie.

• Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto

Protocolul de la Kyoto, care a intrat în vigoare la 16 februarie 2005, permite

statelor care l-au ratificat să-şi îndeplinească obligaţiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prin combinarea politicilor şi măsurilor interne cu trei mecanisme de piaţă şi anume:

Implementarea în comun - Joint Implementation (JI); Mecanism de dezvoltare curată – Clean Development Mechanism (CDM); Comercializarea internaţională a emisiilor – International Emissions Trading

(IET). Până în prezent România a fost interesată în aplicarea mecanismului

Implementare în comun şi cel referitor la Comercializarea Internaţională a Emisiilor, nefiind aplicat încă Mecanismul Dezvoltării Curate.

În judeţul Suceava s-a realizat şi pus în funcţiune în anul 2004 o centrală termică pe rumeguş şi deşeuri lemnoase, în cadrul unui proiect JI de colaborare între România şi Danemarca, intitulat Rumeguş 2000.

91

• Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

Sistemul Uniunii Europene de comercializare a cotelor de emisie (EU-ETS)

este un alt instrument care permite companiilor industriale să reducă din propriile emisii de dioxid de carbon în mod rentabil din punct de vedere financiar. Pentru toate instalaţiile industriale care emit cantităţi semnificative de dioxid de carbon s-au stabilit limite de emisie, iar cele care reuşesc să emită sub cota alocată pot vinde partea rămasă până la limita alocată altor companii deficitare la acest capitol. Astfel s-a format şi funcţionează eficient o piaţă a carbonului, în cadrul căreia se pot comercializa certificatele de emisii rămase disponibile operatorilor, preţul acestora variind în prezent in jurul a 15 euro/t CO2.

În ce priveşte implementarea Directivei 2003/87/CE referitoare la Schema UE privind comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, menţionăm că în judeţul Suceava s-a acţionat pentru diseminarea şi aplicarea corespunzătoare a legislaţiei specifice referitoare la emiterea autorizaţiilor în acest domeniu, monitorizarea şi raportarea datelor caracteristice pentru emisiile de gaze cu efect de seră.

În cursul anului 2009 au funcţionat şase instalaţii care se încadrează în criteriile prevăzute în Anexa 1 din HG 780/2006 şi pentru care s-au eliberat autorizaţii privind emisiile de gaze cu efect de seră. Dintre acestea, 4 sunt instalaţii IPPC (SC TERMICA SA Suceava, cu Centrala pe huila şi respectiv, cu Centrala pe hidrocarburi), SC AMBRO SA Suceava şi SC EGGER România SRL Rădăuţi (Instalaţie nou-intrată) şi 2 sunt instalaţii non - IPPC(SC FACOS SA Suceava şi SC SERVICII COMUNALE SA Rădăuţi).

Conform Planului Naţional de Alocare(NAP), acestor instalaţii li s-au atribuit pentru perioada 2008 - 2012 un număr de 3139469 certificate şi respectiv, 315640 certificate din Rezerva de noi- intraţi(RNI).

Menţionăm că în anul 2009 toate aceste instalaţii şi-au realizat obligaţiile de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute de legislaţie şi au prezentat spre aprobare.

În urma unei propuneri venite din partea Comisiei Europene, sistemul EU- ETS a fost extins şi pentru alte sectoare, ca aviaţia, industria petrochimică, sectoarele producătoare de amoniac şi aluminiu, precum şi pentru noi tipuri de gaz, acoperind astfel cca. jumătate din emisiile de gaze ale ţărilor UE. Astfel, prin Directiva 2009/29/EC, adoptată la 26 martie 2009, se amendează Directiva 2003/87/CE, în vederea îmbunătăţirii şi extinderii Schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, perfecţionându-se criteriile de comercializare a drepturilor de emisii.

92

Conform Ghidului transmis de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, APM Suceava a realizat reîncadrarea instalaţiilor pe categorii de activităţi conform noii directive şi a informat operatorii înscrişi în schema de comercializare a certificatelor de emisii GES asupra noilor condiţii de alocare a acestora în perioada post 2012.

În afara celor 6 instalaţii menţionate anterior, după finalizarea investiţiilor, în judeţ vor mai funcţiona încă 3 centrale care se încadrează în categoriile menţionate de noua directivă la activitatea „Arderea combustibililor în instalaţii cu o putere termică nominală totală de peste 20 MW” şi anume: centralele pe cogenerare de la Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei.

• Măsurile luate în vederea combaterii efectelor schimbărilor

climatice (eficienţa energetică, biocombustibili, energie regenerabilă, stocarea carbonului)

Eforturile pentru minimizarea efectelor schimbărilor climatice se derulează în

strânsă legătură cu măsurile aplicate în domeniul energiei, întrucât sursele principale de emisii antropice de gaze cu efect de seră sunt instalaţiile de ardere a combustibililor fosili în scopul producerii energiei electrice şi termice.

În acest sens Pachetul legislativ ,,Energie şi schimbări climatice”, elaborat de Comisia Europeană şi adoptat de Parlamentul European la 17 decembrie 2008, prevede 3 obiective pe termen lung:

- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până în 2020 (faţă de1990) şi cu30% în situaţia în care se ajunge la un acord la nivel internaţional (întâlnirea de la Copenhaga din decembrie 2009);

- creşterea ponderii energiilor regenerabile în consumul final al UE la 20% până în 2020; această măsura include şi o ţintă de 10% pentru biocombustibili din totalul consumului de combustibili utilizaţi în transporturi;

- creşterea eficienţei energetice cu 20% până în anul 2020. Realizare acestor obiective va conduce de asemenea la reducerea poluării

globale a aerului în Europa, aceste efecte secundare pozitive fiind denumite „avantajele asociate” ale politicii privind schimbările climatice.

Asigurarea unei dezvoltări durabile a sectorului energetic presupune acordarea unei atenţii sporite celor două căi principale de acţiune şi anume:

- utilizarea raţională a resurselor energetice neregenerabile (combustibilii fosili);

- reducerea presiunilor considerabile exercitate asupra mediului de către acest sector de activitate, care se manifestă prin următoarele efecte: contribuţia la schimbările climatice, deteriorarea ecosistemelor

93

naturale, deteriorarea mediului urban, construcţiilor etc., efecte adverse asupra sănătăţii umane, ploi acide.

Pentru România, conform Planului Naţional de Acţiune pentru Schimbări Climatice, politicile şi măsurile pentru reducerea emisiilor de GES se referă la unele direcţii principale de abordare şi anume:

Intensificarea participării României la Programul Energie inteligentă pentru Europa;

- Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile; - Promovarea eficienţei energetice la utilizatorii finali de energie; - Promovarea sistemelor de cogenerare şi a eficienţei energetice în

sistemele de încălzire centrală. Una dintre măsurile necesare pentru reducerea impactului sectorului energetic

asupra mediului se referă la utilizarea energiilor regenerabile, resurse care în acest moment prezintă oportunităţi şi avantaje majore şi anume:

- Preţul de cost redus al surselor de energie regenerabile; - Existenţa unor programe şi proiecte europene privind reducerea emisiilor

de gaze cu efect de seră şi a efectelor schimbărilor climatice; - Participarea la aplicarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul

de la Kyoto, precum şi la Schema de comercializare a permiselor de emisii de gaze cu efect de seră, având în vedere maximizarea beneficiilor pentru economia şi mediul din România;

- Disponibilitatea organismelor financiare pentru finanţarea proiectelor în domenii prioritare (protecţia mediului - schimbări climatice, energie – creşterea eficienţei, surse regenerabile de energie, ş.a.).

Potenţialul României în domeniul energiilor regenerabile se referă la următoareleresurse principalele: biomasa (solidă, lichidă, biogazul), energia solară, energia eoliană, energia termala şi hidroenergia. Analizarea potenţialului de energie regenerabilă din judetul Suceava.

94

2.1.9 Monumentele istorice si de arhitectura MONUMENTE CLASATE CONFORM L.M.I. 2010

COD L.M.I. COD DENUMIRE

SV-II-m-A-05674 M1

Biserica Înălţarea Sfintei Cruci, sec XV, sat Volovăţ, comuna Volovăţ

SV-I-s-B-05444 M2

Ansamblul Curţii Boiereşti a lui Giurgiu de la Volovăţ, sec XIV-XV

SV-I-m-B-05444.01

M3 Ruină casă, sec. XIV-XV

SV-I-m-B-05444.02

M4 Biserică (ruine), sec. XIV-XV

SV-I-m-B-05445 M5

Fortificaţia de la Volovăţ, sec XV, pe dealul Arşiţa, către com. Marginea

SV-I-s-B-05404 M6 Dealul Burlei, sec XI-X a. Chr. Hallstatt

SITURI ARHEOLOGICE CLASATE CONFORM R.A.N.

COD R.A.N. COD DENUMIRE

151139.02 M5 Fortificaţia de la Volovăţ, sec XV, pe dealul Arşiţa, către com. Marginea

151139.01 M3 Situl arheologic de la Volovăţ, "Silişte", Biserică (ruine)

151148.01 M6 Necropola Hallstattiana de la Burla - "Dealul Burlei", sec XI-X a. Chr.

NU EXISTĂ SITURI CLASIFICATE NATURA 2000

2.2. Evolutia factorilor de mediu în situatia neimplementarii masurilor din PUG

Analiza alternativei ”0” (neimplementarea planului) se bazeaza pe gradul

actual de cunoastere si reliefeaza efectele asupra mediului pe care le va avea nerealizarea masurilor propuse prin plan.

Neimplementarea programului propus va conduce la o dezvoltare necontrolata, haotica a comunei Volovat relevand o serie de efecte negative:

• ocuparea dezordonata a spatiilor libere neconstruite, pentru construire de imobile cu functiune de locuinte;

• construirea de locuinte punctuale fara legatura asigurata la infrastructura hidro-edilitara;

95

• existenta unor suprafete insuficiente pentru amplasarea unor obiective cu specific de gospodarie comunala;

• proiectarea unor zone cu retele greu racordabile la retelele centralizate propuse;

• nerespectarea zonelor de protectie pentru obiectivele de tip gospodarie comunala si amplasarea acestora in imediata apropiere a zonei locuite;

• neutilizarea la capacitate maxima a cailor de circulatie majore pentru amplasarea functiunilor urbanistice potentate de circulatii si care la randul lor potenteaza circulatiile, respectiv activitatile de comert, servicii de tranzit, si depozitari;

• neutilizarea spatiilor adiacente apelor de suprafata si a terenurilor degradate de tipul zone verzi de protectie, agrement, sport, parcuri;

• mentinerea disfunctionalitatilor privind dezvoltarea durabila, interrelationate pe cele 4 mari categorii de factori:

- cauzate de factori de natura fizico-geografica; - cauzate de factori de natura spatial-ecologica; - cauzate de factori de natura spatial-functionala; - cauzate de factori de natura socio-spatiala.

Disfunctionalitatile cauzate de factorii de natura fizico – geografica

relationeaza situatia cadrului construit si amenajat cu cel geografic de la niveluri care se situeaza la o scara teritoriala mai ampla decat cea a teritoriului administrativ, de asemenea relationeaza situatia cadrului construit si amenajat cu cadrul geografic din insumarea efectelor negative ale unor interventii anterioare care au ignorat necesitatile protejarii mediului cat si din directia riscurilor naturale.

Dintre disfunctionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam:

- disproportii intre diferitele tipuri de utilizari a terenului urban si potentialul cadrului natural;

- autorizarea ridicata a ecosistemelor naturale si cresterea gradului de fragilitate a zonelor sensibile;

- lipsa de continuitate dintre masivele plantate in exterior si exclavele de spatii publice plantate in intravilan si a celor de pe malurile lacurilor;

- ocultarea valorilor reliefului, a cursurilor de apa sau a oglinzilor de apa a raurilor si a padurilor.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial – ecologica rezulta

din scaderi in capacitatea de interventie a societatii de la zonele naturale pana la cele construite.

96

Printre disfuntionalitatile intercorelate care apartin acestei categorii mentionam: - dezechilibre in dezvoltarea teritoriala la scara regionala; - dezechilibre cauzate de atitudinea fata de potentialul industrial natural si

fata de potentialul industrial construit si amenajat; - conflicte intre interesul public si cel privat, cu sub-evaluarea celui public

si a rolului acestuia in cresterea valorii fiecarei proprietati si a bugetului local;

- dezechilibre prin defazari in realizarea infrastructurii tehnice; - absenta unor programe importante de investitii din fonduri publice; - dezvoltari limitate ale extinderii/modernizarii infrastructurii tehnice.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura spatial – functionala apartin

sferei urbanismului si amenajarii teritoriului si provin dintr-o evolutie urbanistica divergenta fata de necesitatile actuale.

Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam: - absenta infrastructurilor organizatorice adecvate pentru zona; - absenta sau insuficienta unor forme complexe de servicii purtatoare de

dezvoltare; - perturbari in utilizarea terenului agricol; - disfunctionalitatile privind circulatiile; - disfunctionalitatile privind alimentarea cu apa si canalizarea; - disfunctionalitatile privind gospodarirea apelor; - insuficienta diversificare a zonelor de productie pentru bunuri si servicii; - agresarea spatiilor plantate publice si reducerea spatiilor plantate private.

Disfunctionalitatile cauzate de factori de natura socio – spatiala constituie o

rezultanta a unei evolutii in context istoric cat si un factor de conditionare a ritmului unei dezvoltari viitoare.

Dintre disfunctionalitatile intercorelate mentionam: - un nivel deficitar de asigurare cu infrastructura si servicii publice; - conturarea modesta a centrelor populate in absenta activitatilor specifice; - situatie nefavorabila a fenomenelor demografice cu tendinte de agravare

in viitor; - nivel scazut al veniturilor.

97

Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării măsurilor din Planul urbanistic general Factori de mediu

Aspect identificat Propunere P.U.G. Efecte in cazul neimplementarii propunerii

1.Apa Comuna Volovat nu are retea de alimentare cu apa potabila. Locuitorii comunei folosesc apa din fântânile de tip rural de 7 – 20 m adâncime ce captează apa din stratul freatic de suprafaţă, calitatea apei fiind buna in urma probelor luate. In perioadele secetoase este deficit de apă, lipsind si posibilitatea stingerii unui eventual incendiu. In prezent in Comuna Volovat nu exista sistem centralizat de canalizare. Apele uzate menajere de la locuinţele şi obiectivele social-culturale se evacuează la bazine vidanjabile, o mare parte din locuitori folosind latrine uscate. Dispunerea construcţiilor de

Trebuie mentionat ca tinand cont de MASTER PLANUL JUDETULUI SUCEAVA racordarea comunei Volovat se va face din reteaua orasului Radauti. Racordarea se va face prin intermediul unui reductor de presiune Reţele de distribuţie – din teava de polietilena de inalta densitate PEHD; Pn 6 avand diametre cuprinse intre Dn 75 – 110 mm; Utilităţi. Infiintarea unui sistem centralizat de canalizare, in comuna Volovat, să poata fi realizat, pentru rezolvarea evacuarii apelor uzate menajere din aceste localitati, s-a propus realizarea unui sistem centralizat de canalizare care se va conecta

Se va deteriora calitatea apelor de suprafaţă şi se va compromite calitatea freaticului si implicit sanatatea populatiei care nu beneficiaza de sistem centralizat de apa si canalizare.

98

colectare a apelor reziduale în incinta proprietăţilor, respectiv în spaţiile imobiliare face dificil accesul utilajelor de vidanjare ceea ce conduce deseori la situaţii de deversare a dejecţiilor la suprafaţa terenului pe proprietăţi.

la reteaua de canalizare a orasului Radauti:

- statie de epurare(se va folosi statia de epurare a orasului Radauti);

- colectoare de canalizare menajeră;

- racorduri laterale de canalizare;

- staţie de pompare apa uzata;

- conducta de refulare. Reteaua de canalizare a fost prevăzută din tuburi de polietilenă pentru canalizare Pn 4 at cu diametre cuprinse intre Dn 250 mm si Dn 300 mm.

2.Aer Zonele aferente drumurilor sunt neregulate datorită aliniamentelor disfuncţionale. Pe circulaţiile secundare ale comunei, traseele pietonale sunt inexistente sau sunt impracticabile, traficul pietonal desfăşurându-se pe acostamentul sau pe platforma drumurilor.

Modernizarea infrastructurii rutiere; Propunerea de noi trasee rutiere pentru circulatia controlată a traficului local în drumurile naţionale şi judeţene existente. Rezervarea de suprafeţe de teren, sub forma de zone de protecţie, necesare

Gradul de degradare al drumurilor va creşte; Relatiile de comunicare dintre localităti se vor restrânge; Consumul de combustibil va creste si implicit emisiile de gaze cu efect de seră; Nemultumirea populatiei si cresterea fenomenului

99

Gestionarea intersecţiilor rutiere este defectuoasă, circulaţia rutieră fiind fragmentată. Intensitatea traficului rutier şi poziţionarea lui vis-à-vis de teritoriul intravilan al localităţii au determinat un rol negativ al acestuia ca element restrictiv în dezvoltarea şi funcţionarea localităţii. Activitati de crestere a animalelor in gospodariile populatiei. Instalatii de incalzit pentru locuinta. Depozitarile necontrolate de deseuri generatoare de oxizi de carbon, metan. Nu exista surse antropice majore de poluare a aerului. Nu exista sistem de canalizare in comuna.

modernizării tramei stradale existente. Modernizarea nodurilor de circulaţie rutiere cu valori de trafic ridicat. Rectificarea situaţiei existente în zona cartierelor rezidenţiale prin propunerea de străzi colectoare şi axe rutiere de grad superior II. Înlocuirea combustibililor traditionali cu putere calorica mica cu acelasi tip de combustibil dar cu putere calorica mare; Utilizarea energiilor neconventionale – panouri solare; Propunerile din P.U.G. referitoare la constructia sau modernizarea drumurilor, sau realizarea retelelor de apă si canalizare pot afecta pe termen scurt (pe durata executiei) calitatea aerului.

migrator.

3.Sol Reţeaua de canalizare nu exista; Epurarea apelor uzate

Colectarea deseurilor de la toti locuitorii comunei si de la toti agentii economici;

Degradarea solului si a pânzei freatice din zona; Depozitare necontrolata de

100

menajere este inexistenta; Colectarea deseurilor menajere nu se realizeaza de la toti locuitorii comunei; Folosirea îngrașămintelor chimice in mod irational; Eroziuni ale solului;

Monitorizarea modului de utilizare a fertilizantilor; Stimularea combaterii eroziunii solurilor; Realizarea de studii de specialitate pentru lucrari hidrotehnice cu rol de aparare a malurilor împotriva eroziunii, a inundatiilor; Realizarea retelei de canalizare in comuna si conectarea la statia de epurare ape uzate a orasului Radauti;

deseuri în special pe cursuri de apa, terenuri în intravilan sau extravilan, cu pericolul degradarii solului, afectarea calitatii apei din pânza freatica sau de suprafata, aspect dezagreabil.

4.Sanatatea populatiei

Apa potabila - din subteran (fântâni) pentru populatie nu îndeplineste parametrii sanitari; Apa menajera – nu exista retea de canalizare si statie de epurare; Gestionarea deseurilor.

Realizarea retelei de alimentare cu apa potabila conforma cu standardele in vigoare; Realizarea retetelei de canalizare la nivelul comunei si racordarea la statia de epurare ape menajere a orasului Radauti; Puncte de colectare la gospodariile populatiei si atingerea pragului de colectare a deseurilor de 100% pana in 2013 conform PJDG Suceava;

Confort al locuitorilor scazut; Conditii igenico-sanitare precare – aparitia unor focare de infectii; Stagnare economica si sociala; Scaderea numarului locuitorilor prin migrare spre urban; Poluarea pânzei freatice si a solului; Deseurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apa, terenuri în intravilan sau

101

Colectarea selectiva a deseurilor direct la sursa conform PJGD Suceava.

extravilan cu pericolul degradarii solului, afectarea calitatii apei din pânza freatica sau de suprafata.

5. Riscuri naturale

Fenomene de inundabilitate ocupa zone mari in cadrul teritoriului administrativ al comunei. Albia majora a râului Sucevita este marcata ca zona inundabila datorita migrarilor laterale a cursului de apa in timpul viiturilor. Zone inundabile sunt reprezentate de asemenea pe cursurile de apa cu caracter temporar. Acestea transporta debite insemnate in perioadele cu precipitatii abundente si caracter de aversa. Datorita pantei reduse, a colmatarii albiei si a sectiunii podurilor, aceste pâraie parasesc albiile inundând gospodariile din zona. Alunecarile de teren sunt

Se va respecta zona de protectie pentru cursurile de apa impusa de Apele Române. Se vor decolmata cursurile de apa din zona si canalele de desecare existente. Se vor executa lucrari de drenaj pentru zonele cu drenaj insuficient. Se propune extinderea lucrarilor hidrotehnice din zonele de curs ale Sucevitei si afluientilor de pe teritoriul comunei, pentru limitarea eroziunii malurilor. Interzicerea săpăturilor de pe versanţi sau la baza lor; Interzicerea defrişărilor de pe versanţi; Amenajarea versanţilor pentru scurgerea controlată a apelor meteorice;

Drumuri degradate sau întrerupte; Pierderi materiale în gospodăriile populaţiei; Mărirea suprafeţelor degradate

102

identificate pe versantii vailor mai ales in cadrul dealurilor Volovat. Ele sunt favorizate de panta mare a versantilor, umiditatea in exces, lipsa vegetatiei si litologia zonei — predominant argile.

Reducerea eroziunilor prin amenajarea la baza versanţilor; Interzicerea depunerii de materiale diverse la baza versanţilor; Amenajarea la baza versanţilor a şanţurilor (rigolelor) pentru colectarea şi transportul apelor meteorice, pluviale, etc.

6. Schimbări climatice

Sursele de emisii cu efect de sera sunt minore. Nu sunt identificate utilizari ale substantelor interzise prin Protocolul de la Montreal.

Nu se fac propuneri Nu sunt efecte

7. Conservarea resurselor naturale

Utilizarea de materiale necorespunzatoare, cu coeficienti de transfer termic mare. Utilizare combustibili cu putere calorifica mica si surse de producere a energiei termice cu randamente mici.

Eficientizarea energetica prin: -reabilitarea termica a cladirilor; -modernizarea echipamentelor de producere a energiei termice; -folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconventionale (solara, eoliana).

Mentinerea, chiar cresterea emisiilor de gaze de ardere in perioada de timp friguros. Asigurarea combustibililor pentru prepararea hranei si incalzire prin taieri de vegetatie forestiera.

8.Biodiversitate Nu sunt arii protejate Conservarea habitalelor, peisajului și a ecosistemelor;

Turism necontrolat; Vanatoarea in zona

103

Conştientizarea publică a relevanţei biodiversităţii pentru viaţa cetăţenilor şi consecinţele pierderii biodiversităţii la toate nivelurile – local, european şi global.

locurilor de cuibarire a speciilor periclitate; Pasunat ilegal; Practicarea sporturilor extreme (enduro, masini de teren).

9. Patrimoniu cultural

In comuna Volovat exista monumente clasateconform L.M.I. 2010

Renovarea si intretinerea acestora

Degradarea acestora in timp

10. Zonarea teritorială

Se introduce o suprafata mare in intravilan.

Cresterea suprafetei de intravilan cu 108,25ha fata de suprafata existenta.

Dezvoltarea nerationala a teritoriului; Nu se pot asigura serviciile de gospodarire comunala (alimentare cu apa, canalizare).

11. Conștientizarea publicului în luareadeciziilor privind mediul

PUG elaborat dupa consultarea administratiei si a cererilor cetatenilor. Hotararile Consiliului Local sunt aduse la cunostinta cetatenilor.

Supunerea spre dezbatere a PUG si a studiilor pentru extinderea sau înfiintarea de noi servicii.

Degradarea factorilor de mediu; Regres economic si social.

Din analiza alternativei ”0” rezultă că neaplicarea măsurilor din Planul de Urbanism General al comunei

Volovat nu crează premise pentru dezvoltare urbană modernă; se vor menţine și accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi în scădere, se va perpetua nivelul scăzut al dezvoltării economice și sociale al localităţii și a fenomenului de migraţie sau navetă a forţei de muncă active, ceea ce va crea nemulţumire în rândul populaţiei.

104

Calculul riscului neimplementării Planului urbanistic al comunei Volovat Aplicând valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor

din PUG asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ =0, minor =1, major=2, catastrofal=3)

Măsura prevăzută în

PUG EFECTUL nesemnificati

v min

or ma

jor catastrofa

l Apă X Aer X Sol X Sănătate X Riscuri naturale X Schimbări climatice X Conservarea resurselor X Biodiversitate X Patrimoniu cultural şi

istoric X

Zonarea teritorială X Conştientizarea

populaţiei X

0 -- 18 3 Având în vedere consecinţele pe care le are neimplementarea măsurilor

(alternativa”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia că riscul degradării acestora este foarte mare.

Pentru populaţie, pericolul unor inundaţii si alunecari de teren pot să aibă consecinţe majore prin pierderi materiale si de vieti omenesti.

Pentru factorul de mediu ”apa” cu toate că s-a încadrat efectul ca major, poate să capete caracter semnificativ, cu poluarea gravă a pânzei de apă din subteran dacă nu se rezolvă problema realizarii canalizării şi tratării apelor uzate menajere prin staţia de epurare. Deasemeni trebuie mentionat ca toti locuitorii comunei Volovat trebuie sa beneficieze de sistemul centralizat de apa potabila prin realizarea retelei de alimentare, pentru a nu mai folosi apa din puturile proprii forate la adancimi mici.

Rezulta din aceasta încadrare ca implementarea masurilor prevazute în PUG este imperios necesara.

105

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL DE A FI AFECTATE SEMNIFICATIV DE MĂSURILE PROPUSE ÎN P.U.G.

Din analiza obiectivelor prevazute în Planul Urbanistic General al comunei

Volovat se poate aprecia ca toate propunerile sunt în corelare cu prevederile legislatiei sectoriale (sanatate, transport, etc.) si cu prevederile legislatiei în domeniul protectiei mediului si nu aduc atingere acestuia.

Calitatea aerului la nivelul comunei Volovat În zonele de locuinte este influentata negativ de arderea combustibililor

solizi (lemn si carbune), prelucrarea lemnului. Amenajarea unor noi spatii verzi pe terenurile degradate si libere si completarea plantatiilor defrisate vor contribui la îmbunatatirea calitatii aerului în comuna. La nivelul comunei Volovat mai exista inca locuitori care nu au incheiat contracte individuale cu operatorul de salubritate, situatie care trebuie rezolvata pentru a nu fi la nivelul comunei depozitari necontrolate de gunoi menajer. Aceasta situatie trebuie sa se rezolva pana in 2013 conform PJGD Suceava.

Calitatea apei la nivelul comunei Volovat Apele uzate menajere de la locuinţele şi obiectivele social-culturale se

evacuează in bazine vidanjabile, locuitorii folosind latrine uscate. Unii locuitori folosesc bazine vidanjabile dar dispunerea construcţiilor de colectare a apelor reziduale în incinta proprietăţilor, respectiv în spaţiile imobiliare face dificil accesul utilajelor de vidanjare ceea ce conduce deseori la situaţii de deversare a dejecţiilor la suprafaţa terenului pe proprietăţi.

Dispunerea latrinelor în incinta proprietatilor conduce mai ales în perioadele cu precipitatii abundente la deversari ale materiilor fecale si ale dejectiilor de la animale, atât în incinta proprietatilor, cât si pe arterele de circulatie, situatia respectiva generând un puternic impact negativ asupra conditiilor de viata ale comunitatii. În urma implementarii PUG calitatea apelor va fi îmbunatatita prin racordarea comunei la retelele de apa si canalizare. Riscuri

Stabilirea functiunilor principale a terenurilor prin zonarea teritoriala creaza posibilitatea îmbinarii activitatilor economice cu masuri de protectia mediului si a populatiei. Deoarece Planul Urbanistic General creaza numai cadrul

106

organizatoric al zonarii teritoriale nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltari de activitati economice. În Plan se face referire la specificul activitatii economice care se poate dezvolta în comuna Volovat în domeniul agriculturii si cresterii animalelor precum si a micilor industrii, serviciilor si turismului. De acest aspect se va tine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investitii. Prin amplasarea noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca avand aceasta destinatie se vor impune conditiile pe care trebuie sa le respecte investitorul pentru a nu prejudicia starea de sanatate a populatiei si confortul locuirii. Aplicarea masurilor prevazute în PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura baza dezvoltarii durabile a localitatii.

Aplicarea masurilor prevazute in PUG limiteaza fenomenele de poluare si asigura baza dezvoltarii durabile a comunei Volovat.

107

4. ORICE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PLANUL URBANISTIC GENERAL

În urma analizei starii actuale a mediului au fost identificate aspectele

caracteristice si problemele relevante de mediu pentru teritoriul ce face obiectul Planului urbanistic general. Dintre factorii/aspectele de mediu care trebuie avuti în vedere în cadrul evaluarii de mediu conform prevederilor HG nr. 1076/2004 si ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE, pentru planuri si programe, au fost considerati relevanti urmatorii:

• populaţia; • sănătatea umană; • solul/utilizarea terenului; • apa; • aerul; • valorile materiale; • patrimoniul cultural; • patrimoniul arhitectonic şi arheologic; • fauna; • flora; • peisajul. • biodiversitatea;

Rezultatele procesului de identificare a problemelor de mediu actuale pentru

comuna Volovat sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Factor/Aspect de mediu

Probleme actuale de mediu relevante pentru PUG

Populatia si sanatatea umana

Populaţia este îmbătrânită; Infrastructură edilitară şi de mediu dezvoltată insuficient.

Apa Alimentarea cu apa a locuitorilor comunei se realizeaza din fantani proprii care capteaza apa din stratul freatic de suprafata; Comuna nu dispune de sistem centralizat de canalizare, locuitorii utilizand latrine uscate, iar institutiile publice si agentii economici bazine vidanjabile.

Aer Din observatiile evaluatorului de mediu calitatea aerului este relativ buna; Singurele surse de poluare sunt gospodariile populatiei(mai ales in timpul rece datorita surselor de incalzire a locuintelor), gestionarea

108

deseurilor si starea necorespunzatoare a drumurilor din intravilanul comunei.

Sol/utilizarea terenului

Managementul necorespunzator al apelor uzate din gospodariile individuale din comuna; Posibilitatea afectarii solului prin poluarea cu azotati si fosfati in unele perimetre de pe terenurile cultivate, ca urmare a utilizarii ingrasamintelor chimice si cu nitriti ca urmare a depozitarii direct pe sol a dejectiilor provenite din cresterea animalelor; Depozitarea necontrolata a deseurilor. Solul are o favorabilitate moderată pentru păşuni şi pentru fâneţe şi mică pentru pomi fructiferi; Terenurile, cu exceptia „podurilor” pentru locuinte, sunt in cea mai mare parte dispuse pe versanti cu inclinare mare, expuse la procese geodinamice de degradare; Relieful impune restricţii asupra producţiei agricole care se limitează la păşunat şi la producerea fânului, mai ales pe versanţii abrupţi ai văilor;

Riscuri naturale Fenomene de inundabilitate ocupa zone mari in cadrul teritoriului administrativ al comunei. Albia majora a râului Sucevita este marcata ca zona inundabila datorita migrarilor laterale a cursului de apa in timpul viiturilor. Zone inundabile sunt reprezentate de asemenea pe cursurile de apa cu caracter temporar. Acestea transporta debite insemnate in perioadele cu precipitatii abundente si caracter de aversa. Datorita pantei reduse, a colmatarii albiei si a sectiunii podurilor, aceste pâraie parasesc albiile inundând gospodariile din zona. Alunecarile de teren sunt identificate pe versantii vailor mai ales in cadrul dealurilor Volovat. Ele sunt favorizate de panta mare a versantilor, umiditatea in exces, lipsa vegetatiei si litologia zonei — predominant argile.

Conservarea resurselor naturale

Majoritatea cladirilor de utilitate publica sunt alimentate cu caldura de la sursele termice proprii, dotate cu echipamente neperformate si cu randament scazut. Consumatorii din locuintele individuale folosesc în general pentru încalzire sobe alimentate cu combustibil solid (lemne si carbuni).

Patrimoniu cultural, istoric

In comuna Volovat exista monumente clasate LMI 2010. Un numar inca insemnat de case de locuit isi pastreaza arhitectura avand o vechime de mai mult de 100ani. Numarul acestora este insa

109

de la un an la altul din ce in ce mai redus locul lor fiind luat de impozante edificii moderne cu elemente imprumutate din arhitectura europeana a secolului XX.

Flora, fauna, biodiversitate, peisajul

Perimetrul se găseşte într-o zonă lipsită de interes major din punct de vedere al biodiversităţii; In prezent fanetele din vecinatatea intravilanului contin palcuri de arbusti tipici etajului foioaselor (alun, catina, maces, etc) si numeroase specii de arbori (nuci, tei, plopi, fagi, frasini, corni, arini, ulmi), o consecinta a interventiei antropice intr-un areal cu multe valente date de expunere sudica sau nordica, in vai sau pe culmi, in zone mai umede (mici depresiuni datorate alunecarilor de teren) sau mai uscate; Vegetatia ierboasa este tipica zonei de deal pe soluri argiloase. In locurile cu exces de umiditate se intalnesc stuful, papura si rogozul; Structura peisajului şi a ecosistemelor initiale (naturale) a fost profund influenţată de activităţile antropice, neexistand habitate de interes din punct de vedere al conservării. Este extrem de dificil a se identifica zone ce şi-au păstrat o oarecare integritate naturală, unde să se mai regăsească echilibre naturale funcţionale. In cursurile apelor din zonă, trăiesc peşti fara o importanta ecologica deosebita; Conform OM nr. 1198/2005 - Tipuri de habitate naturale a căror

conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare, nici unul dintre habitatele identificate în zona de influenţă a proiectului nu are statutul de „habitat prioritar"; Dat fiind faptul că nu s-au pus în evidenţă habitate unice, cheie, pentru menţinerea unor specii valoroase din punct de vedere eco-economic, ştiinţific, etc., nu se justifică luarea unor măsuri de protecţie în scopul conservării unor specii.

Zonarea teritoriala Teritoriul administrativ este diferentiat în functie de destinatia principala a terenurilor si în conformitate cu necesitatile populatiei; Zonarea propusa asigura un acces mai bun la infrastructura de servicii a localitatii.

Constientizarea publicului asupra problemelor de mediu

Implementarea legislatiei de mediu europene se realizeaza prin campanii de informare a populatiei, a tuturor categoriilor de vârsta sau pregatire, privind obligatiile administratiei publice locale, a persoanelor fizice si juridice de a mentine un mediu curat, nepoluat. Populatia trebuie implicata în actiuni de protectie a mediului.

110

5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI

STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL RELEVANTE PENTRU PUG

5.1. Corelarea PUG cu obiectivele de protectie a mediului stabilite la

nivel national, comunitar, international Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislatia română a

aquis–ului comunitar, implementarea si controlul implementării legislatiei specifice. Politica Uniunii Europene si actiunea sa asupra mediului pot fi schitate prin programele sale de actiune asupra mediului începute în 1973.

Planul National pentru aderarea României la Uniunea Europeană În conformitate cu Planul National pentru Aderarea României la Uniunea

Europeană si a prevederilor Legii nr.151/1998 privind Dezvoltarea Regională, a fost elaborat în luna octombrie 1999 Planul National de Dezvoltare al României, care a fost revizuit la jumătatea anului 2000.

• Acest document corelează si integrează următoarele documente: • Planul Regional de Dezvoltare; • Planul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala; • Planul National pentru Transport; • Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului; • Strategia Natională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.

Din acest punct de vedere, dezvoltarea regionala a României va tine seama de considerentele privind protectia si conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe următoarele domenii importante: îmbunătătirea calitătii apei, reducerea emisiilor în aer (în special a celor de dioxizi de sulf si azot), reciclarea deseurilor si depozitarea deseurilor municipale în conditii ecologice.

Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM) a fost elaborat

în 1995 (ultima dată fiind revizuit în 1999) si a fost actualizat în concordanta cu Planul National pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului si sănătate).

111

In luna noiembrie 1999 a fost pregătită noua versiune a PNAPM; selectarea, analiza si implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordantă cu următoarele criterii:

• domenii majore de activitate; • abordarea pe anumite nivele (local, regional, national); • perioada de implementare: termen scurt si mediu; • problemele generale abordate: protectia calitătii apelor, protectia

calitătii aerului si a atmosferei, protectia calitătii solului, conservarea biodiversitătii, silvicultura, managementul deseurilor, planificare urbană si transporturi;

• legislatie si reglementări, dezvoltare institutională. Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor În anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr.

75/442/EEC Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor a elaborat si aprobat prin hotărâre a Guvernului, Strategia Natională de Gestionare a Deseurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activitătile de gestionare a deseurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul “poluatorul plăteste” sau, după caz, producătorilor în conformitate cu principiul “responsabilitatea producătorului”.

Planul National de Gestionare a Deseurilor Acest plan national de etapă, a fost adoptat prin HG 123/2003 fiind

elaborat pentru perioadă 2003-2013 în baza prevederilor legislatiei europene si nationale în domeniu si are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic si economic. Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, tinte si măsuri pe termen scurt si mediu în domeniul gestionării deseurilor, precum si unele actiuni cu termen pentru anul 2020.

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 1Nord Est Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Suceava Odată cu actualizarea PUG-ului propus autorităţile locale trebuie să aibă în

vedere următoarele aspecte prevazute in PJGD-jud Suceava si anume:

112

• pana in 2013 sa se asigure un grad de acoperire cu servicii de salubritate de 100% la nivelul intregului judet;

• pana in iulie 2013 cantitatea de deseuri biodegradabile trebuie sa se reduca la 50% din cantitatea totala produsa in 1995;

• pana in iulie 2016 cantitatea de deseuri biodegradabile trebuie sa se reduca la 35% din cantitatea totala produsa in 1995;

• asigurarea compostarii individuale a deseurilor biodegradabile in mediul rural pentru cel putin 60% din populatie pana in 2010 si pentru 100% din populatie pana in 2013;

• valorificarea si incinerarea in instalatii de incinerare cu recuperarea de energie a minim 50% din greutatea deseurilor de ambalaje generate in judet pana la 31.12.2011;

• reciclarea a minim 55% din greutatea totala a materialelor de ambalaj continute in deseurile de ambalaje cu minim 60% pentru sticla si minim 22.5% pentru plastic pana la 31.12.2013;

• reutilizarea si reciclarea a cel putin 85% din masa tuturor vehiculelor scoase din uz incepand cu 01.01.2015;

• cantitatea totala colectabila de DEEE va fi de 4.26Kg/locuitor pana in 2016;

• deseurile din constructii si demolari sa fie transportate de detinatorii de deseuri, de cei care executa lucrari de constructie sau demolare pe baza unui contract in care primaria indica amplasamentul si ruta de transport pana la aceasta.

Relevanta Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu si

implementarea legislatiei de mediu • In Planul de Urbanism General al comunei sunt prevăzute măsuri si

lucrări referitoare la: • Extinderea zonei de locuit prin completarea zonelor existente sau

reparcelare în cadrul zonelor de locuit; • Retehnologizarea si diversificarea locurilor de muncă; • Amenajarea de santuri si rigole pe marginea drumurilor pentru

colectarea apelor pluviale din zonele de locuit; • Reabilitarea podetelor care necesită interventie; • Amenajarea zonelor verzi, a unor spatii verzi de protectie între

unitătile economice poluante si vecinătăti; • Realizarea alimentarii cu apa in sistem centralizat pentru toata comuna; • Realizarea retelei de canalizare si de epurare a apelor uzate.

113

Prin realizarea acestor lucrări se asigură implementarea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national si local, a prevederilor directivelor U.E. precum si a obligatiilor asumate de România în capitolul 22. Mediu a tratatului de aderare la U.E. Referitor la implementarea prevederilor legislatiei nationale si a directivelor comunitare de mediu, P.U.G.–ul asigură implementarea prevederilor următoarelor acte normative:

• Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobată prin Legea 265/2006;

• H.G. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; • Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul

deseurilor, aprobată prin Legea nr. 426/2001, ordonantă modificată prin O.U.G. nr. 61/2006, aprobată cu completări prin Legea nr. 27/2007, act normativ care transpune Directiva Cadru privind Deseurile nr. 75/442/EEC, amendată de Directiva nr. 91/156/EEC si Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile periculoase;

• Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile modificată prin Legea nr. 311/2004 si Ordonanata 11/2007

• OUG nr.3/2010 pentru modificarea si completarea Legii apelor 107/1996, modificată si completată de Legea 310/2004;

• Hotărârea de Guvern 188/2002 privind aprobarea unor norme privind conditiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate modificat prin Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 si prin HG 210/2007;

• O.U.G. 243/2000, privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001 modificata ulterior cu O.U.G. 12/2007;

• Ordinul Ministerului Sănătătii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viată a populatiei, modificat si completat cu Ordinul Ministerului Sănătătii 1028/2004; Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.

5.2. Obiective de mediu, tinte si indicatori

Obiectivele de mediu pot fi in raport cu planul vizat: generale(strategice) sau

particulare (specifice). • obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la

nivel national, comunitar sau international; • obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante

pentru plan, derivate din obiectivele strategice, precum si obiectivele la nivel local si regional.

114

Tintele sunt prezentate ca sinteze ale masurilor detaliate de reducere/eliminare a impactului social si asupra mediului prevazute în planurile de management. Sintezele au fost realizate astfel încât sa prezinte imaginea cât mai completa a masurilor mentionate. Indicatorii au fost identificati astfel încât sa permita elaborarea propunerilor privind monitorizarea efectelor implementarii planului asupra mediului.

Tintele si indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv, pentru fiecare factor/aspect de mediu luat în considerare. În tabelul de mai jos se prezinta obiectivele strategice, obiectivele specifice, tintele si indicatorii pentru factori/aspecte de mediu relevanti pentru evaluarea de mediu.

Factor/aspect de mediu

Obiective de mediu

Tinte Indicatori

Apa Limitarea

poluarii la

nivelul la care

sa nu produca

impact

semnificativ

asupra calitatii

apelor.

Combaterea

degradarii

malurilor

cursurilor de

apa datorita

eroziunilor

laterale la

debite mari.

-Realizarea retelei de

canalizare si epurarea

apelor uzate din

comuna, prin

conectarea la statia de

epurare a orasului

Radauti;

-Realizarea retelei de

alimentare cu apa;

- Realizarea de

perimetre de protectie

la retelele de

alimentare cu apa si

canalizare fata de

cimitir;

- Indicatorii de calitate

a apelor uzate se vor

incadra in limitele

impuse de

NTPA001/2005.

-Regularizarea

cursurilor de apa acolo

unde se impun lucrari

de stopare a degradarii

malurilor.

Modul de respectare a

razei spatiilor de

protectie;

Modul de functionare

al retelei de canalizare

si statiei de epurare a

apelor uzate;

Indicatori de calitate a

apei potabile;

Indicatori de calitate a

apelor evacuate de la

statia de epurare care

sa permita evaluarea

calitatii acestora in

raport cu prevederile

legale;

Numar verificari.

115

Aer Limitarea

emisiilor de

poluanti in aer

la niveluri care

sa nu genereze

impact

semnificativ

asupra calitatii

aerului.

- Reducerea nivelelor

de poluare a aerului in

perimetrele adiacente

arterelor de trafic;

- Solicitarea avizelor de

mediu la eliberarea

autorizatiilor de

construire ale unitatilor

economice.

Numar proiecte de

modernizare a

drumurilor in

perimetru comunei;

Numar avize de mediu

solicitate;

Indicatorii pentru

monitorizarea calitatii

aerului.

Sol Limitarea

impactului

negativ asupra

solului

- Realizarea retelei de

canalizare comunala;

- Managementul

corespunzator al

deseurilor;

- Respectarea

prevederilor PUG cu

privire la zonificarea

teritoriului.

Nu exista sistem de

canalizare in comuna

Sistemul de

management al

deseurilor in relatia cu

prevederile legale;

Modul de respectare a

prevederilor PUG cu

privire la zonificare.

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea

conditiilor de

viata ale

populatiei,

protejarea

sanatatii umane

- Asigurarea calitativa

si cantitativa a apei

potabile in toate

perimetrele locuite;

- Asigurarea colectarii

folosind canalizarea

apelor uzate menajere

in toata comuna;

- Asigurarea

managementului

instituit prin colectarea

deseurilor;

- Mentinerea calitatii

factorilor de mediu in

limita prevederilor

legale pentru protectia

sanatatii populatiei.

Lipsa sistemului de

alimentare cu apa in

comuna;

Lipsa sistemului de

canalizare din comuna;

Depozitarea

necontrolata a

deseurilor;

Indicatori specifici

pentru calitatea

factorilor de mediu

(apa, aer, sol).

Zgomot si vibratii

Limitarea

poluarii fonice

si a nivelurilor

de vibratii in

- Reducerea nivelurilor

de poluare fonica si de

vibratii in perimetrele

adiacente obiectivelor

Niveluri de zgomot la

receptori

Niveluri de vibratii la

receptori

116

zonele cu

receptori

sensibili

sensibile: unitati

scolare, gradinite,

dispensar medical.

Factori climatici

Limitarea

efectelor

vanturilor

puternice si

ploilor

torentiale

- Regularizarea

cursurilor de apa si

aparari de mal;

- Salubrizarea vailor

cursurilor de apa, a

santurilor si rigolelor

stradale pentru

prevenirea inundatiilor

Cursuri de apa

regularizate si lucrari

de aparari de maluri

realizate, localizarea

acestora;

Numar actiuni de

salubrizare.

Flora si fauna Limitarea

impactului

negativ asupra

faunei si florei

- Respectarea legislatiei

privind fondul forestier

si agricol;

- Respectarea

restrictiilor de

construire.

Modul de respectare a

legislatiei privind

fondul forestier si

agricol, numar

proiecte;

Modul de respectare a

razei spatiilor de

protectie

Patrimoniu cultural

Protectia

peisajului

natural, cultural

si istoric

- Respectarea legislatiei

referitoare la

mentinerea si

ameliorarea fondului

peisagistic natural si

antropic, de refacere

peisagistica a zonelor

de interes turistic sau

de agrement.

Instituirea unor zone

de protectie a

monumentelor unde

este cazul;

Se recomanda

restaurarea acestora

numai cu avizul

institutiilor abilitate,

cu responsabilitati în

domeniu

Mediul urban si infrastructura rutiera

Imbunatatirea

calitatii si

functionalitatii

componentelor

mediului urban,

creearea

conditiilor

urbanistice

pentru

- Delimitarea zonelor

pentru extinderea

dezvoltarii comunei;

- Imbunatatirea

conditiilor privind

traficul rutier prin

modernizarea

drumurilor comunale;

- Imbunatatirea calitatii

Numar planuri zonale

aprobate, obiectivele

acestora, modul de

respectare a

prevederilor PUG si a

legislatiei de protectie

a mediului. Numar

proiecte de dezvoltare

elaborate si

117

atingerea

obiectivelor

strategice de

dezvoltare a

comunei

locuirii si a conditiilor

sociale;

- Dezvoltarea turismului

si agrementului;

- Punerea in valoare,

protectia peisajului si

asigurarea rezervelor

de teren pentru

amplasarea

obiectivelor propuse;

- Reglementarea

utilizarii terenului;

- Reglementarea

modului de construire.

implementate,

obiectivele acestora,

modul de respactare a

prevederilor PUG si a

legislatiei de protectie

a mediului;

Numar si tipuri de

echipamente edilitare

noi sau modernizate

/reabilitate, anvergura

acestora;

Lucrari de

modernizare a

infrastructurii, numar

de drumuri;

Plantatii de protectie si

de reabilitare

peisagistica;

Modul de asigurare a

utilitatilor in

perimetrele construite;

Modul de respectare a

interdictiilor de

construire;

Numar locuinte

reabilitate termic.

Mediul economic si social

Crearea

conditiilor

pentru

dezvoltarea

economica a

comunei si

pentru creearea

de locuri de

munca

- Rezervarea unor zone

pentru dezvoltarea

activitatilor industrial-

agrare;

- Crearea unei zone

mixte coerente care sa

ofere conditii pentru

dezvoltarea

activitatilor comerciale

si de servicii pentru

diferite domenii.

Numar proiecte noi

implementate pe

domenii de activitate

Modul de respectare a

prevederilor PUG si ale

legislatiei pentru

protectia mediului

Constientizarea publicului

Cresterea

responsabilitatii

- Implicarea populatiei

în pastrarea calitatii

PUG-ul contine

propuneri rezultate în

118

publicului fata

de mediu

surselor de apa

(respectarea zonelor de

protectie a surselor de

apa);

- Se elimina poluarea

din surse difuze de la

gospodariile populatiei,

creste grija fata de

cantitatea de deseuri

produsa;

- Grija fata de

integritatea

infrastructurii rutiere;

- Constientizarea

populatiei asupra

valorii terenurilor si o

implicare în utilizarea

lor optima;

- Creste aportul

populatiei în

economisirea de

resurse energetice;

urma consultarii

populatiei privind

directiile de

dezvoltare a localitatii;

Primaria aduce la

cunostinta publicului

tematica si continutul

hotarârilor adoptate

de consiliul local;

Regulamentul local de

urbanism impune

procedurile pentru

aprobarea obiectivelor

de investitii cu

respectarea protectiei

mediului;

PUG stabileste zonele

de protectie pentru

captari apa, statia de

epurare, etc.

119

6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CAZUL IMPLEMENTARII PUG

În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a guvernului 195/2005

privind protecţia mediului aprobată prin Legea 265/2005 modificată si completată prin OUG nr. 114/2007, obiectivele planului de urbanism general trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional pentru a asigura o dezvoltare durabilă a localităţii.

Raportul de mediu pentru Planul Urbanistic General al comunei Volovat trebuie să fie un instrument care să vină în sprijinul administraţiei publice în alegerea priorităţilor si etapizarea intervenţiilor în teritoriul administrat. Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin aplicarea planului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcţie (pozitiv sau negativ) va influienţa calitatea factorilor de mediu implementarea Planului urbanistic general. Se foloseste o scală cu 5 nivele:

Nivel

Tip impact

+2 impact pozitiv semnificativ +1 impact pozitiv nesemnificativ 0 fara impact -1 impact negativ

nesemnificativ -2 impact negativ semnificativ

Notele de bonitate au fost acordate pentru impactul prognozat atat in lipsa

aplicarii masurilor specifice de prevenire, reducere sau compensare, cat si pentru impactul prognozat in cazul aplicarii acestor masuri propuse. Principalele obiective din PUG prezentate în Raport sunt:

1. Realizarea reţelei de alimentare cu apă; 2. Realizarea retelei de canalizare si epurarea apelor uzate prin conectarea

la reteaua de canalizare si statia de epurare a orasului Radauti; 3. Depozitarea deseurilor; 4. Modernizarea infrastructurii rutiere; 5. Zonarea teritorială; 6. Reducerea/eliminarea riscurilor naturale;

120

7. Eficientizarea energetică utilizand combustibil solid de calitate superioara, cu putere calorica mare si reabilitarea termică a clădirilor;

8. Păstrarea peisajului natural; 9. Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu.

6.1 Evaluarea efectelor implementării obiectivelor P.U.G. asupra

obiectivelor de mediu Promovarea PUG Volovat presupune zonificarea pe funcţiuni în care se vor

dezvolta activitati care nu vor avea un impact semnificativ asupra mediului avand in vedere masurile compensatorii pentru protejarea, mediului, restrictiile si masurile ce se vor impune ulterior prin certificatele de urbanism, prin acordurile de mediu care se vor elibera de catre autoritatile abilitate pentru implementarea obiectivelor cuprinse in PUG, si nu in ultimul rand avand in vedere dotarile utilitare ce au un rol de protectie si diminuare a emisiilor de poluanti in mediu.

Pe perioada de execuţie a lucrărilor pentru implementarea obiectivelor PUG activităţile de şantier au impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora. Evoluţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii carburanţilor in motoarele utilajelor tehnologice necesare efectuării acestor lucrări şi in motoarele mijloacelor de transport care vor fi utilizate.

Sursele principale de poluare a aerului sunt reprezentate de:

• activitatea de manevrare a materialelor pulverulente; • funcţionarea mijloacelor de transport şi utilajelor tehnologice de

construcţie; • activitatea de transport a materialelor, semifabricatelor şi deşeurilor

rezultate. Caracteristica principală a lucrărilor propuse o constituie existenţa organizărilor

de şantier şi a mai multor puncte de lucru temporare şi mobile care vor lucra simultan.

In cadrul unui şantier exista şi alte activităţi potenţial poluatoare pentru aer, de exemplu intreţinere şi reparaţii utilaje, incălzirea bitumului pentru hidroizolaţii. Aceste activităţi constituie o sursa de poluare redusă, pe o durata scurta de timp, fără a exista condiţiile unei poluări semnificative a aerului.

Poluarea aerului, in general, se datorează in proporţie de 50 % dioxidului de carbon. Se ştie că, in linii mari, fiecare kilogram de petrol sau de cărbune produce prin ardere trei kilograme de dioxid de carbon. Aproximativ 75% din emisiile antropogene de CO2 in atmosferă din ultimii 20 de ani sunt cauzate de arderea carburanţilor fosili. Crescand concentraţia de CO2 şi nereducandu-se ceilalţi factori

121

care contribuie la producerea efectului de seră, in anul 2050 supraîncalzirea va creşte cu 4 – 5oC.

Punerea în valoare a energiei produsa cu utilizarea combustibilului gazos, prin realizarea alimentarilor cu gaze a localitatii, cu aplicarea de masuri compensatori pentru protejarea mediului, poate conduce inclusiv la diminuarea emisiilor de noxe rezultate din procesul de combustie al resurselor fosile pentru producerea de energie electrica si termica, emisii care au un rol important in aparitia efectului de sera.

In genereal, pe perioada realizării programelor de investiţii, cum este cazul şi programului propus de PUG, se estimează o creştere moderată a cantităţilor de emisii de poluanţi in atmosferă.

Masurile de imbunătăţire a traficului rutier prevazute în memoriul general al proiectantului, dublate amenajarile de spaţii verzi, perdele de protectie, diminueaza impactul asupra factorului de mediu aer si ne conduce la concluzia că se va imbunătăţi calitatea actuală a mediului. Pentru dotarile investitionale ulterioare aprobarii PUG se vor obtine acordurile de mediu care vor conditiona functionarea cu:

• eliminarea emisiilor şi a produşilor odoranţi rezultaţi din procesele de fermentaţie ale apelor uzate prin preluarea si epurarea acestora in staţii de epurare,

• eliminarea emisiilor si produsilor odoranti rezultati din procesele de fermentatie de la dejectii de la investitiile cu profil agricol prin dotarea cu platforma de depozitare a acestora in vederea compostarii printr-un proces controlat; amplasarea acesteia la distanta apreciabila de zonele de locuinte, prezenta perdelelor forestiere de protectie, diminueaza efectul asupra factorilor de mediu, in special a factorului uman,

• retinerea poluantilor ajunsi prin dispersia in atmosfera in zona locuibila, si a mirosurilor dezagreabile prin infiintarea unor perdele de protectie. Aceastea au si rol de ecranare si diminuare a zgomotului.

In Raportul de mediu - Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa

orice efect advers al implementarii PUG - se vor regasi recomandari pentru

diminuarea potentialului impact asupra factorului de mediu aer

122

Măsura din P.U.G. –Realizarea reţelei de alimentare cu apă

Factor de mediu Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra calităţii aerului. Temporar, pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf.

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

0 Nu are efect asupra calitatii apei

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

0 Nu are impact

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

+2 Asigurarea apei curente contribuie la imbunatatirea confortului si a igienei

Fenomene sau riscuri naturale

Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren si a inundaţiilor

0

Nu are impact

Patrimoniu cultural si peisaj

Asigurarea protectiei patrimoniului cultural si peisajului natural

0 Nu are impact asupra peisajului

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

+1 Impact pozitiv, permite dezvoltarea urbana a economiei si serviciilor

Conservarea si utilizarea resurselor

Conservarea resurselor +1 Consumul rational de apa

Constientizarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1 Implicarea populatiei in pastrarea calitatii resurselor de apa(respectarea zonelor de protectie a resurselor de apa)

TOTAL +5

123

Măsura din P.U.G. – Realizarea retelei de canalizare si epurarea apelor uzate

Factor de mediu Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact asupra calităţii aerului. Temporar, pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf.

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

+2 Evacuarea de ape uzate corect epurate contribuie la menţinerea calităţii bune a apelor de suprafaţă si elimină poluarea pânzei freatice.

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

+2 Se elimina contaminarea solului prin deversari necontrolate de ape menajere uzate.

Sanatatea populatiei Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

+2 Contribuie la imbunatatirea confortului si a igienei.

Fenomene sau riscuri naturale

Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren si a inundaţiilor

0 Nu are impact

Patrimoniu cultural si peisaj

Asigurarea protectiei patrimoniului cultural si peisajului natural

0 Nu are impact asupra peisajului

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

+1 Impact pozitiv, permite dezvoltarea economica si sociala durabila a comunei.

Conservarea si utilizarea resurselor

Conservarea resurselor 0 Nu are impact

Constientizarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1 Implicarea populatiei in managementul apelor uzate

TOTAL +8

124

Măsura din P.U.G. – Depozitarea deseurilor

Factor de mediu Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului +1 Se elimina sursele de miros degradabil

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

+2 Se elimina aruncarea gunoaelor pe malurile apelor curgatoare si astfel poluarea apelor de suprafata

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

+1 Se elimina suprafetele de teren afectate de depozitarile necontrolate

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

+1 Se imbunatatesc conditiile de igiena

Fenomene sau riscuri naturale

Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren si a inundaţiilor

0 Nu are impact

Patrimoniu cultural Asigurarea protectiei patrimoniului cultural si peisajului natural

0 Nu are impact asupra peisajului

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

0 Nu are impact

Conservarea si utilizarea resurselor

Conservarea resurselor +2 Permite valorificarea materiilor reciclabile din deseuri

Constientizarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1 Se elimina poluarea din surse difuze de la gospodariile populatiei;

Creste grija fata de cantitatea de deseuri produsa de fiecare locuitor.

TOTAL +8

NOTA: Se vor respecta termenele prevazute in PRGD Regiunea Nord Est si in

PJGD Suceava, termene prevazute de evaluator in acest Raport de Mediu.

125

Măsura din P.U.G. – Modernizarea infrastructurii rutiere Factor de mediu Obiective de mediu

relevante Nivel

impact Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului +2 Fluidizeaza traficul, se reduc emisiile de gaze prin reducerea consumului de carburant

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

0 Nu are impact

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

+1 Se reduce poluarea solului de-a lungul drumului

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

+1 Creste siguranta in trafic, confortul deplasarilor si posibilitatile de comunicare

Fenomene sau riscuri naturale

Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren si a inundaţiilor

0 Nu are impact

Patrimoniu cultural Asigurarea protectiei patrimoniului cultural si peisajului natural

0 Nu are impact

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

+1 Impact pozitiv, se asigura suprafetele necesare dezvoltarii infrastructurii rutiere

Conservarea si utilizarea resurselor

Conservarea resurselor +1 Se reduc emisiile de GES prin reducerea cantitatii de combustibil

Constientizarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1 Creste grija fata de intrgritatea infrastructurii rutiere

TOTAL +7

126

Măsura din P.U.G. – Zonarea teritorială Factor de mediu Obiective de mediu

relevante Nivel

impact Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului +1 Separarea funcţiunilor în intravilan protejează zonele de locuit de activităţile economice la care se pot genera emisii de gaze.

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

0 Nu afecteaza calitatea apei

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

+1 Asigura utilizarea rationala a terenurilor in intravilan

Sanatatea populatiei Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

+1 Asigură confort si protecţie prin stabilirea activităţilor ce pot fi dezvoltate într-o unitate teritorială. Separă activităţile economice de zonele de locuit si sfera serviciilor publice (educaţie, sănătate, cultură, agrement, etc.)

Fenomene sau riscuri naturale

Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren si a inundaţiilor

+1 Creste siguranţa locuirii si a construcţiilor prin instituirea de interdicţii permenente sau temporare de construire.

Patrimoniu cultural Asigurarea protectiei patrimoniului cultural si peisajului natural

0 Nu are impact

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

0 Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul P.U.G.

Conservarea si utilizarea resurselor

Conservarea resurselor 0 Nu are impact

Constientizarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1 Constientizeaza populatia asupra valorii terenurilor si o implica in utilizarea lor optima

TOTAL +5

127

Măsura din P.U.G. – Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundaţii si alunecări de teren)

Factor de mediu Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea încadrării

Aer Protecţia calităţii aerului 0 Nu are impact

Apă Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă si subterane

0 Nu are impact

Sol Protecţia solului si reducerea suprafeţei afectate de depozitări necontrolate

+2 Se elimină degradarea solului. Se instituie măsuri pentru protecţia vieţii si a bunurilor populaţiei

Sănătatea populaţiei

Îmbunătăţirea calităţii vieţii, cresterea confortului

0 Nu are impact

Fenomene sau riscuri naturale

Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren si a inundaţiilor

+2 Protecţia vieţii si a bunurilor populaţiei

Patrimoniu cultural

Asigurarea protectiei patrimoniului cultural si peisajului natural

+1 Protejarea cadrului natural

Zonarea teritorială

Stabilirea funcţiunilor unităţilor teritoriale de referinţă

0 Nu are impact

Conservaresi utilizare resurse

Conservarea resurselor 0 Nu are impact

Constientizarea populaţiei

Cresterea responsabilităţii publicului faţă de mediu

+1 Creste responsabilitate publicului faţă de integritatea lucrărilor de amenajare hidrotehnică si a consolidărilor împotriva alunecărilor de teren.

TOTAL +6

128

Măsura din P.U.G. – Eficientizarea energetică utilizand combustibil solid de calitate superioara cu putere calorica mare si reabilitarea termică a clădirilor

Factor de mediu Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului +1 Calitatea aerului mai bună prin: -scade cantitatea de gaze cu efect de seră; -reabilitarea termică a clădirilor reduce necesarul de energie pentru încălzire; -se conservă pădurea (consumator de CO2 din atmosferă).

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

0 Nu are impact

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

0 Nu are impact

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

+1 Creste confortul locuirii

Fenomene sau riscuri naturale

Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren si a inundaţiilor

0 Nu are impact

Patrimoniu cultural Asigurarea protectiei patrimoniului cultural si peisajului natural

0 Nu are impact

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

0 Nu are impact

Conservarea si utilizarea resurselor

Conservarea resurselor +1 Se consuma o resursa neregenerabila; Scade consumul de combustibil

Constientizarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1 Creste aportul populaţiei în economisirea de resurse energetice

TOTAL +4

129

Măsura din P.U.G. – Păstrarea si restaurarea patrimoniului cultural si a peisajului natural

Factor de mediu Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului 0 Nu are impact Apa Asigurarea calitatii apelor

de suprafata si subterane 0 Nu are impact

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

0 Nu are impact

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

0 Nu are impact

Fenomene sau riscuri naturale

Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren si a inundaţiilor

0 Nu are impact

Patrimoniu cultural Asigurarea protectiei patrimoniului cultural si peisajului natural

0 Obiectivul de mediu coincide cu obiectivul P.U.G. Se asigură păstrarea mostenirii culturale, a tradiţiilor.

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

+1 Stabileste zone de protectie

Conservarea si utilizarea resurselor

Conservarea resurselor 0 Nu are impact

Constientizarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1 Implică populaţia în păstrarea patrimoniului cultural si istoric

TOTAL +2

130

Măsura din P.U.G. -Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu Factor de mediu Obiective de mediu

relevante Nivel impact

Justificarea incadrarii

Aer Protectia calitatii aerului +1 Implicare constientă în economia de resurse energetice si energie; Renunţarea la arderea resturilor vegetale.

Apa Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

+1 Respectarea zonelor de protecţie a surselor de apă; Respectarea regimului deseurilor (interdicţia de a mai depozita dezorganizat pe malurile cursurilor de apă).

Sol Protectia solului si reducerea suprafetei afectate de depozitari necontrolate

+1 Implementarea sistemului de management al deseurilor.

Sanatatea populatiei

Imbunatatirea calitatii vietii, cresterea confortului

+1 Respectare normelor igienico-sanitare

Fenomene sau riscuri naturale

Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren si a inundaţiilor

+1 Participarea voluntară a populaţiei la implementarea măsurilor de prevenire a efectelor inundaţiilor si alunecărilor de teren.

Patrimoniu cultural Asigurarea protectiei patrimoniului cultural si peisajului natural

+1 Instituirea si respectarea regulamentelor de urbanism în zonele de protecţie acolo unde este cazul.

Zonarea teritoriala Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale de referinta

+1 Cresterea responsabilităţii administraţiei si a populaţiei în respectarea destinaţiei terenurilor si a regimului de construire.

Conservarea si utilizarea resurselor

Conservarea resurselor +1 Cea mai bună resursă energetică este economia de resurse. Conservarea fondului forestier. Promovarea surselor alternative de producere energie (solară, eoliană)

Constientizarea populatiei

Cresterea responsabilitatii publicului fata de mediu

+1 Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul PU.G.

TOTAL +9

131

6.2. Evaluarea efectului cumulativ al implementării P.U.G. asupra obiectivelor de mediu relevante Evaluarea efectului cumulativ al implemtării PUG s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu.

Obiectivul de mediu relevant obiectivul din PUG

Realizare alimentare

cu apa

Realizare canalizare si epurare ape uzate

Deseuri Infrastructura rutiera

Zonare teritoriala

Riscuri naturale

Eficienta energetica

Pastrarea patrimoni

ului natural

Constientizarea publicului

TOTAL

Protectia calitatii aerului

0 0 +1 +2 +1 0 +1 0 +1 +6

Asig. calitatii apelor de suprafata si subterane

0 +2 +2 0 0 0 0 0 +1 +5

Protectia solului 0 +2 +1 +1 +1 +2 0 0 +1 +8 Imbunatatirea calitatii vietii

+2 +2 +1 +1 +1 0 +1 0 +1 +9

Protectia populatiei la riscuri naturale

0 0 0 0 +1 +2 0 0 +1 +4

Asigurarea protectiei peisajului

0 0 0 0 0 +1 0 0 +1 +2

Stabilirea functiunilor unitatilor teritoriale

+1 +1 0 +1 0 0 0 +1 +1 +5

Conservarea resurselor +1 0 +2 +1 0 0 +1 0 +1 +6 Cresterea responsabilitatii populatiei

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+1

+9

TOTAL +5 +8 +8 +7 +5 +6 +4 +2 +9 +54

aaa

132

Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.U.G.

s-a analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul încălcării standardelor de mediu.

Obiectiv de mediu Evaluare cumulativă Există premisele atingerii

obiectivului? Protecţia calităţii aerului

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra calităţii aerului

DA

Asigurarea calităţii apelor de suprafaţă si subterane

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra calităţii apelor de suprafaţă si subteran

DA

Protecţia solului Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra solului

DA

Îmbunătăţirea calităţii vieţii

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra calităţii vieţii

DA

Protecţia populaţiei la riscuri naturale

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra protecţiei populaţiei

DA

Asigurarea protecţiei peisajului

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra peisajului

DA

Zonarea teritorială Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influienţă pozitivă asupra zonării teritoriului

DA

Conservarea resurselor Obiectivele prevăzute în P.U.G. au efect, în general pozitiv asupra obiectivelor de mediu.

DA

Cresterea responsabilităţii publicului faţă de mediu

Educarea, informarea si participarea populaţiei la luarea deciziilor privind mediul

DA

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor P.U.G. Volovat rezultă

un efect majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu ceea ce va asigura respectarea standardelor de mediu.

Efectul obiectivelor din Planul urbanistic general al comunei Volovat pe termen mediu si lung se va concretiza în respectarea ţintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaţie pe factori de mediu.

133

7. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

Având în vedere activităţile economice prezente și viitoare, precum și faptul că

aplicarea măsurilor din Planul urbanistic general au un impact pozitiv asupra mediului și a stării de sănătate a populaţiei, se poate aprecia că nu vor exista efecte semnificative asupra mediului și sănătăţii în context transfrontalier.

8. MĂSURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ȘI

COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI URBANISTIC GENERAL

Cu toate că, din analiza evaluării obiectivelor Planului urbanistic general rezultă

că obiectivele de mediu vor fi atinse, este necesar să se stabilească măsuri preventive pentru compensarea oricărui efect negativ și pentru întărirea efectelor pozitive. Așa cum reiese din analiza impactului măsurilor propuse de PUG o parte din acestea vor avea o influienţă negativă asupra factorilor de mediu. Prevenirea și reducerea efectelor adverse asupra mediului se poate face numai prin considerarea evaluării de mediu în toate etapele de pregătire și implementare a proiectelor.

În cazul concret, al implementării prevederilor din PUG pentru comuna Volovat se recomandă următoarele măsuri de compensare a efectelor aplicării proiectului:

În cazul zonării teritoriale este necesar ca destinaţia terenurilor să fie respectată, așa cum a fost indicat în plan. Consiliului Local al comunei Volovat îi revine obligaţia respectării cu stricteţe a destinaţiei terenurilor, mai ales în problemele privitoare la interdicţiile de construire temporare și permanente, a culoarelor și terenurilor destinate dezvoltării infrastructurii de servicii de gospodărie comunală, a zonelor cu riscuri naturale. După aprobare, planul având caracter legislativ local în problemele dezvoltării urbane este necesar să se respecte separarea zonei de locuit și activităţi complementare de activităţile economice. Administraţia publică locală trebuie să respecte destinaţia zonei iar la eliberarea Certificatelor de urbanism să specifice regimul juridic și tehnic al terenurilor. De asemenea, se va solicita, în scris, ca pentru orice propunere de

134

dezvoltare economică să se elibereze acord de mediu de la instituţiile abilitate prin lege.

Așa cum s-a specificat, toate proiectele cu impact potenţial asupra mediului vor fi însoţite de studii de evaluare a impactului conform legislaţiei în vigoare. Evaluările de impact vor ţine seama pe lângă conformarea cu prevederile legislaţiei în vigoare și dacă:

- s-au aplicat cele mai bune tehnici; - sunt prevăzute măsuri compensatorii pentru atenuarea efectelor asupra

mediului; - sunt prevăzute măsuri care să facă mediul receptor mai puţin vulnerabil; - sunt prevăzute măsuri de monitorizare a efectelor asupra mediului după

implementarea proiectului. Pentru factorul de mediu – aer, în PUG sunt prevăzute măsuri al căror efect ar

putea afecta calitatea acestuia. Dezvoltarea urbanistică a comunei impune execuţia de lucrări pentru: refacerea și modernizarea infrastructurii rutiere, depozitarea controlată a deșeurilor, dezvoltarea activităţilor economice, realizarea retelei de alimentare cu apa, realizarea canalizarii si epurarea apelor uzate. Ca măsuri de compensare se prevăd:

� pe durata modernizării reţelei rutiere, a reparaţiilor la clădiri sau a execuţiei de construcţii de noi obiective de interes economic sau gospodăresc se vor lua măsuri pentru a diminua, până la eliminare, emisiile de praf, zgomot și vibraţii (devierea și fluidizarea traficului, interzicerea parcărilor în zonă, etc.), curăţenia pe drumurile publice;

� deoarece, volumul de transport rutier crește se recomandă mărirea suprafeţelor din intravilan destinate spaţiilor verzi - măsură prevăzută în bilanţul teritorial din PUG;

� depozitarea deșeurilor se va face în recipiente închise, operatorul de transport va trebui să respecte programul de ridicare și transport, pe timp de iarnă sau de vară, a deșeurilor pentru a se evita descompunerea acestora și generarea de mirosuri sau noxe;

� pentru reducerea emisiilor de gaze provenite din arderea combustibililor pentru încălzirea locuinţelor se recomandă izolarea termică a construcţiilor și utilizarea de echipamente de producere a energiei cu randamente ridicate;

� în cadrul procesului de avizare a amplasării unei activităţi economice este necesară impunerea măsurilor de protecţie a aerului împotriva emisiilor de COV (compuși organici volatili); se va cere agenţilor economici să utilizeze materii prime ecologice (negeneratoare de COV sau alte noxe)

135

și să prevadă echipamente de reţinere a eventualelor noxe eliminând astfel emisiile în atmosferă.

Pentru factorul de mediu – apa, în PUG Volovat este prevăzută realizarea

reţelei de alimentare cu apă și realizarea retelei de canalizare si epurarea apelor menajere. Pentru protecţia calităţii apelor de suprafaţă și subterane se impun următoareale măsuri:

� pentru captările de apă și staţiile de producere a apei potabile se vor institui zone de protecţie sanitară care să asigure integritatea surselor;

� consumul de apă potabilă și evacuarea apelor uzate vor fi monitorizate prin montarea de aparatură de măsură și control;

� substanţele utilizate în tratarea apei potabile și epurarea apelor uzate se vor gestiona conform legislaţiei în vigoare, având în vedere caracterul acestora (periculos/nepericulos);

� se va implementa un sistem de verificare periodică a integrităţii sistemelor de distribuţie apă și canalizare și de intervenţie rapidă în caz de avarie; eliminarea pierderilor asigură menţinerea stabilităţii terenului și evitarea contaminării solului, a apelor de suprafaţă și a pânzei freatice;

� se vor lua măsuri (personal calificat și dotare laborator) pentru un control strict al calităţii apelor uzate epurate evacuate din staţia de epurare astfel încât să se încadreze în limitele impuse de NTPA 001/2005 (Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate orășenești și industriale la evacuarea în receptori naturali).

� pentru a se evita intruziunea accidentală a persoanelor străine și a animalelor în perimetrul staţiei de epurare, incinta se va împrejmui asigurându-se și zone de protecţie sanitară.

� în timpul executării lucrărilor de construcţii, indiferent de natura lor sau a proprietarului, se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile acestora;

� deșeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcţii vor fi gestionate cu respectarea legislaţiei în vigoare (deșeurile de lemn, metal sau de hârtie se vor valorifica prin agenţi economici autorizaţi iar, deșeurile din procesul de construire se vor depozita numai în locuri special amenajate).

� se vor executa lucrările hidrotehnice pentru apărări de maluri și de regularizare a albiilor cursurilor de apă(raul Sucevita), și a canalelor de colectare și evacuare a apelor pluviale eliminându-se riscul de inundaţii în intravilanul comunei Volovat.

136

Pentru factorul de mediu – sol, în PUG Volovat sunt prevăzute măsuri pentru protecţia acestuia, eficientizarea sistemului de colectarea a deșeurilor și refacerea suprafeţelor de teren afectate de inundaţii. Se impun măsuri suplimentare, respectiv:

� se interzice înfiinţarea de depozite neamenajate de deșeuri în teritoriul administrativ al comunei;

� se recomandă utilizarea cu precauţie a dejecţiilor animaliere ca îngrășământ natural; se va folosi numai pe terenuri la care sunt făcute analize de sol cu respectarea prevederilor legale în domeniu;

� introducerea prioritară în planurile de dezvoltare a programelor pentru combaterea inundaţiilor;

� pe durata executării lucrărilor de construcţii se vor lua măsuri pentru evitarea pierderilor de sol vegetal; la eliberarea Autorizaţiei de construire se va însera obligaţia investitorului de a transporta pământul vegetal dislocat pentru regenerarea sau refacerea unor terenuri degradate sau mai puţin productive.

Pentru factorul de mediu – sănătatea populaţiei în PUG Volovat sunt

prevăzute lucrări pentru realizarea sistemului centralizat de distribuţie apă potabilă, realizarea reţelei de canalizare și epurarea apelor uzate menajere, eficientizarea sistemului de colectare a deșeurilor menajere. Măsurile prevăzute au un impact pozitiv asupra sănătăţii umane. Dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală trebuie completate cu o amplă campanie de conștientizare a populaţiei privind necesitatea respectării normelor de igienă și sănătate asociate cu măsuri disciplinare, în temeiul legii, împotriva acelora care prin acţiuni voite aduc atingere mediului natural sau construit.

137

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU DUS LA SELECTAREA ALTERNATIVEI ALESE

„Alternativa „0” reprezintă punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor

efecte semnificative, inclusiv a aspectelor pozitive, asupra mediului produse prin implementarea PUG.

Alternativa „zero" a fost luată în considerare ca element de referinţă faţă de care se compară celelalte alternative pentru diferitele elemente ale planului de dezvoltare urbanistica propus.

Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei „zero" sunt: � continuarea poluării apelor şi solului din zona Volovat prin: neepurarea

apelor uzate menajere inainte de deversarea in apele de suprafata, evacuarea necorespunzatoare de apa din gospodariile individuale in rigole, viroage sau in sol;

� pierderea unor oportunităţi majore de crestere a valorii de intrebuintare a unor terenuri aflate la limita intravilanului actual;

� pierderea oportunitatilor de implementare a unui regulament complex de urbanism (in concordanta cu situatia actuala) care sa pastreze si sa puna in valoare peisajul comunei, ca bun cultural local şi regional, sa traseze directiile de dezvoltare urbana, sa stabileasca cadrul legal de amplasare, construire si interventie in raport cu suprafetele existente, valentele acestora (conditii geotehnice, risc antropic, conditii hidrologice), restrictiile impuse de existenta sau propunerea de amplasare a unor constructi si/sau instalatii (statii de epurare, gospodarii de apa, conducte de transport, linii electrice, etc).

În tabelul de mai jos se prezintă o comparaţie a formelor de impact asupra

mediului corespunzătoare alternativei „zero" sau „nici o actiune” cu cele ale implementării Planului de Urbanism General propus de BLOM ROMANIA.

Factor/aspect de mediu

Opţiuni Comentarii

alternativa „zero” implementarea

proiectului Calitatea apei -continuarea impactului

pe termen lung ca urmare a deversarii apelor menajere neepurate; -continuarea folosirii apei din fantani proprii, care capteaza apa din

-impact pozitiv semnificativ pe termen lung ca urmare a planurilor de gospodărire a apelor (deversare in emisari doar a apelor epurate, regularizarile

-proiectul oferă beneficii semnificative pe termen lung comparativ cu alternativa „zero";

138

stratul freatic de suprafata.

cursurilor de apa, stingerea torentilor, etc)

Calitatea aerului -condiţiile actuale persistă pe termen lung: aer de bună calitate cu anumite influenţe determinate de încălzirea rezidenţială şi de antrenarea particulelor de pe suprafeţele drumurilor;

-impact negativ asupra calităţii aerului generat de extinderea intravilanului, pe termen scurt cresterea numarului de case, marirea numarului cailor de circulatie, inlocuirea unor suprafete ocupate de vegetatie cu spatii construite (marirea suprafetei intravilanului actual cu 108,25ha)

-extinderile de intravilan propuse vor avea asociate surse noi de poluanţi atmosferici, dar acestea vor fi strict controlate prin măsuri tehnice şi de management; -modernizarea drumurilor in intravilanul actual si o implementarea a unei serii de alte masuri (marirea suprafetelor verzi din intravilan, impaduriri in extravilan, infiintarea unor perdele de vegetatie de-a lungul drumurilor) vor avea impact pozitiv asupra calitatii aerului

Zgomot şi vibraţii

-condiţiile actuale, specifice unei zone semi-rurale, se vor menţine pe termen lung.

-infiintarea perdelei de protectie fonica la DN2H, DJ178 si DJ209K va reduce nivelul zgomotului la limita locuintelor din vecinatateaDJ si DN; -introducerea unor restrictii privind circulatia pe DJ209K,DJ178 DN2H va duce la diminuarea vibratiilor in zona adiacenta acestuia; -impactul generat de zgomotul şi vibraţiile aferente extinderii intravilanului propus va fi menţinut sub limitele pentru protecţia receptorilor sensibili;

-implementarea proiectului duce la reducerea poluarii fonice si a vibratiilor produse de cea mai mare sursa de poluare – DJ209K, DN2H si DJ178; -extinderea intravilanului va avea asociate surse noi de zgomot şi vibraţii, dar acestea vor fi strict controlate prin măsuri tehnice şi de management;

Sol/Utilizarea terenului

-menţinerea pe termen lung a condiţiilor actuale de utilizare agricolă a solului (agricultură de subzistenţă, păşunat),

-impact pe termen lung prin ocuparea unei parti semnificative din terenurile localitatii cu case si alte constructii gospodaresti;

-ocuparea terenului va afecta solul dar vor fi utilizate terenurile functie de clasarea geotehnica si se vor lua masuri de stabilizare si fixare a terenurilor degradabile

139

prin impaduriri si alte lucrari.

Biodiversitate si peisaj

-condiţiile actuale vor prevala pe termen lung

-impact negativ pe termen scurt şi mediu ca urmare a ocupării terenului cu constructii si infrastructura specifica intravilanului. -peisajul se va schimba ireversibil prin extinderea intravilanului

-extinderea intravilanului va avea un impact negativ mai ales în etapele de construcţie, situaţie care se va ameliora după extinderea spatiilor verzi. -peisajul actual in zonele pentru care se propune extinderea intravilanului nu are o valoare ecologica semnificativa

Aspecte socio-economice

-impact negativ asupra locurilor de muncă şi a trendului investiţiilor actuale generat de epuizarea terenurilor ce pot fi ofertate celor ce doresc sa-si construiasca locuinte de vacanta

-investiţii locale semnificative, creare locuri de muncă, determinând îmbunătăţirea condiţiilor socio-economice pe termen scurt si mediu

-extinderea intravilanului confera conditii propice pentru dezvoltarea socio-economica a localitatii;

Patrimoniul cultural

Mentinerea pe termen lung in actual stare de degradare a monumentelor clasate conform LMI2010

Reabilitarea monumentelor cu avizul specialistilor

Mentinerea in conditii bune a monumentelor din LMI2010.

140

10. MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PUG

Asa cum reiese din evaluarea potenţialelor efecte asupra mediului

implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General nu va genera efecte semnificative negative. În acelaşi timp, implementarea PUG-ului poate sa aducă importante schimbări de natura economică sau socială comunei Volovat. Relansarea puterii economice a comunei Volovat se poate realiza prin:

� Dezvoltarea comunei pe baza unui sistem polinuclear care va asigura accesul omogen al populaţiei către instituţiile de interes public şi servicii.

� Eficientizarea sistemului de circulaţii rutiere şi pietonale, încurajarea utilizării transportului prin mijloace alternative, încurajarea utilizării spaţiului public şi valorificarea cadrului natural prin creşterea accesibilităţii sale.

� Promovarea unui mediu economic durabil bazat pe unităţi industriale mici şi mijlocii şi servicii.

� Mărirea suprafeţelor de spaţii verzi şi asigurarea accesului uniform dinspre zonele de locuire. Atingerea suprafeţei de 26 mp/loc de spaţiu verde.

� Protejarea elementelor de patrimoniu natural şi cultural. Crearea unui specific al comunei prin corelarea indicatorilor urbanistici,

creşterea procentului de spaţii verzi cu regim privat, impunerea prin regulament de materiale, finisaje, mobilier urban ce vor fi utilizate pentru dezvoltarea viitoare a comunei.

Efectele implementării PUG-ului trebuie monitorizate de administratia publica printr-o consecventa urmarire a aplicarii măsurilor stabilite. Implementarea obiectivelor planului necesită eforturi financiare considerabile. Determinantă in implementarea PUG-ului va fi capacitatea administratiei publice locale de a accesa fonduri comunitare (judetene, regionale, naţionale sau europene).

Se va limita impactul asupra factorilor de mediu prin respectarea următoarelor măsuri:

1. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „AER" Principalele surse de emisii atmosferice rezultate ca urmare a implementarii

planului sunt surse staţionare de ardere asociate încalzirii spaţiilor rezidenţiale, comerciale şi institutionale, precum şi surse mobile (trafic rutier, spaţii parcare).

141

Pentru limitarea emisiilor de poluanţi în aerul atmosferic se vor lua următoarele măsuri generale:

� obiectivele existente să fie supuse reevaluării din punct de vedere al emisiilor obtinându-se pentru acestea autorizaţia de mediu, eventual reautorizarea pentru cele care dispun deja de acest document;

� orientarea în viitor pentru implementarea de tehnologii cu potenţial redus de poluare sau nepoluante;

� utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante; � reducerea emisiilor de aerosoli cu conţinut de carbon, oxizi de carbon,

aldehide şi cetone, prin introducerea gazului metan; � reabilitări de drumuri şi modernizarea reţelei rutiere prin asfaltare sau

pietruire; � realizarea unui program de întreţinere periodică a carosabilului şi a căilor

pietonale în vederea diminuării emisiilor de pulberi în suspensie care sunt generate de traficul intens;

� se vor extinde zonele verzi, în acest scop la eliberarea autorizaţiilor de construire pentru obiective noi se va impune şi respecta suprafeţele minime de spaţii verzi şi plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism.

2. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „APA" Respectarea Avizului de gospodărire a apelor pentru PUG al comunei Volovat,

emis de ANAR-Direcţia Apelor Suceava. Alte masuri prevăzute pentru protejarea factorului de mediu apa:

� indicatorii de calitate ai apelor uzate epurate ce vor fi evacuate în receptorii naturali, se vor încadra in limitele impuse prin HGR. nr.188/2002, Anexa 3 - NTPA 001/2005, modificata şi completata cu HG nr.352/2005;

� dimensionarea reţelelor de apă și canalizare se va face în conformitate cu planul de extindere a zonei;

� racordarea consumatorilor individuali la reţelele de alimentare cu apă se va realiza numai dupa execuţia si punerea în funcţiune a sistemelor de canalizare;

� se impune instituirea unor zone de protecţie în lungul cursurilor de apă existente și zone cu restricţii de construire;

� precizarea în documentaţiile de urbanism ulterioare adoptării PUG-ului a restrictiilor la regimul construcţiilor tinându-se cont de limita de inundabilitate a localităţi;

142

� amplasarea de lucrări şi constructii în albiile majore inundabile ale cursurilor de apa, în zonele de protecţie ale cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărirea apelor şi a altor lucrări hidrotehnice, se va realiza numai dupa delimitarea zonelor de protecţie şi cu acceptul autorităţii de gospodărirea apelor, respectându-se normele legale în vigoare;

� pentru toate lucrările de investiţii la nivel local al comunei, ce vor avea legatură cu apele (reţele de aducţiune, reţele de distribuţie a apei potabile, reţele de canalizare, lucrări de aparari de maluri etc), se vor solicita in mod obligatoriu avize de gospodarire a apelor pe baza unor documentaţii tehnice intocmite conform normativelor in vigoare; orice lucrari de traversare a albiei cursurilor de apa se vor realiza numai cu asigurarea condiţiilor normale de scurgere a apelor în situaţia unor debite mari;

� pe perioada executiei lucrarilor se interzice depozitarea materialelor de constructii, a deseurilor in albie si pe malul cursurilor de apa, precum si extragerea balastului din albie.

3. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „SOL, SUBSOL, APE

SUBTERANE"

� Se va realiza pentru toate strazile reţele de canalizare pentru evitarea poluarii freaticului cu ape uzate din gospodăriile individuale;

� Se va face dimensionarea reţelelor de apa şi canalizare în conformitate cu planul de extindere a zonei; se va realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de apa, statii tratare apa, statii de epurare, cimitire şi urmărirea respectării acestora, conform HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitara şi hidrogeologică (conform ANEXEI 1);

� Se va interzice realizarea construcţiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apa si in zonele inundabile;

� Se va interzice depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate; � Se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deşeuri pe

teritoriul administrativ. Vechile gropi de gunoi au fost salubrizate si ecologizate conform H.G. 349/2005.

� Se va implementa sistemul de colectare selectivă a tuturor categoriilor de deşeuri de la populaţie, în vederea atingerii obiectivelor naţionale privind gestiunea deşeurilor respectiv: reducerea cantităţilor de deseuri biodegradabile, colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje, reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice, electronice prin reciclare si valorificare, gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate,

143

acumulatorilor si anvelopelor uzate, gestionarea altor tipuri de deseuri conform prevederilor legale specifice;

� Autoritatile locale vor trebui sa respecte termenele stabilite in PJGD Suceava;

� Se va asigura managementul deşeurilor prin colectarea selectiva la sursa sau la rampa si educarea cetăţenilor pentru reducerea cantităţilor de deşeuri;

� Se va realiza colectarea deşeurilor printr-un operator de salubritate autorizat, potrivit legii;

� Consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de

animale provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte pe teritoriul unitatii administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica proprietarul (Ordonanta nr. 47/2005, modificată şi aprobată prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin.2.);

� Consiliile locale au obligaţia de a-şi asigura contractual serviciile unei unităti de ecarisare conform legislatiei in vigoare (Ord. nr. 47/2005, modificata si aprobata prin Legea nr. 73/2006, art. 9, alin. 3.); se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea deşeurilor (conform Legii nr. 27/2007 care modifică Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea si modificarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deseurilor).

4. Măsuri pentru protejarea factorului de mediu „VEGETAŢIE ŞI

ASEZĂRI UMANE"

� Se va respecta zona de protecţie a monumentelor istorice delimitate prin PUG, ca urmare a studiilor de specialitate întocmite prin grija Direcţiei monumentelor istorice, se interzice realizarea de constructii care prin funcţiune, configuraţie arhitecturala sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenţa specificului rural existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia unde este cazul;

� Consiliul local va răspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densităţii de locuire, concomitent cu menţinerea şi dezvoltarea spaţiilor verzi, a amenajarilor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă;

� Se vor realiza perdele verzi de protecţie pentru zonele incompatibile funcţional şi cimitire;

� Se va impune amenajarea de spaţii verzi in interiorul zonelor construite;

144

� Suprafeţele de spaţiu verde prevăzute prin PUG vor fi amenajate şi întreţinute corespunzător;

� Se va menţine în extravilan suprafata de pădure şi se va impune respectarea zonei de protecţie, conform legislaţiei în vigoare;

� Se vor asigura măsuri pentru încadrarea nivelului de zgomot ambiental în prevederile legislatiei în vigoare, pentru evitarea disconfortului şi a efectelor negative asupra sănătaţii populaţiei;

� Se vor respecta distantele de protecţie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997 respectiv 50 m faţă de împrejmuirea cimitirelor;

� Se vor asigura plantaţii înalte pe aleile principale şi la limita exterioară a incintei în proportie de minim 5% din suprafata totală a cimitirului.

5. Măsuri în zonele cu riscuri natural

� Măsuri pentru reducerea riscului seismic:

� Se vor pune în siguranţa construcţiile care prezintă pericol de instabiliate

și care adăpostesc un numar important de oameni; � Se vor creea spaţii tampon pentru adapostirea provizorie a locatarilor, în

cazul necesităţii părasirii temporare a locuintelor, pe timpul executarii lucrarilor de interventie, inundatii sau in caz de cutremur.

� Se vor inventaria si expertiza cladirile cu risc la un seism de intensitate mare.

� Se vor completa cadrul organizatoric pentru luarea masurilor de urgenta post seism.

� Se vor lua masuri de îmbunătăţire a informarii populaţiei și a factorilor de decizie la nivele diferite (local si central) asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic si de masurile de reducere a acestuia.

Categoriile de cladiri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur de intensitate mare sau foarte mare o reprezinta:

- constructiile executate intre 1950 si 1976, conform normelor de proiectare in vigoare in aceea perioada, ce prevedeau forte seismice mai reduse;

- cladirile joase din zidarie si alte materiale locale executate traditional fara control tehnic specializat.

Majoritatea acestor tipuri de cladiri constituie prioritate absoluta la interventie. Diminuarea vulnerabilitatii seismice a constructiilor existente se poate realiza

prin actiuni de interventie si consolidare. In ceea ce priveste modul de utilizare a terenurilor, a amplasarii constructiilor

care urmeaza a fi cuprinse in planurile de urbanism nu sunt identificate

145

reglementari pe plan international care sa impuna restrictii de autorizare si amplasare a unor constructii.

Specialistii, prin masuri adecvate de evaluare a efectelor seismelor si prin estimarea cat mai exacta a efectelor conditiilor locale de amplasament (studii, investigatii geotehnice si geofizice, investigatii seismice) printr-o proiectare la standarde internationale, utilizare de materiale de calitate si sisteme moderne, pot executa toate tipurile de constructii.

� Măsuri pentru diminuarea efectelor inundatiilor în zona Pentru zonele afectate de inundabilitate, precum şi pe cursurile de apă existente

în teritoriul administrativ al comunei Volovat se va respecta zona de protecţie pentru cursurile de apă impuse de Apele Române. Se vor decolmata cursurile de apă din zonă. Se vor executa lucrări de drenaj pentru zonele cu drenaj insuficient.

� Măsuri pentru zone afectate de alunecări de teren

Pentru zonele cu probabilitate medie de instabilitate, pentru a preveni

fenomenele de risc ce apar la amplasarea construcţiilor se vor avea în vedere următoarele recomandări:

� amplasarea construcţiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul stabilităţii versantului la încercările suplimentare create de construcţii;

� se vor proiecta construcţii uşoare; � nu se vor executa lucrări de săpături de anvergură pe versant (şanţuri

adânci, platforme, taluze verticale, umpluturi etc); � se vor executa numai săpături locale pentru fundaţii izolate sau ziduri de

sprijin care vor fi betonate imediat ce s-a terminat săpătura; � se vor lua măsuri pentru a preântâmpina pătrunderea apei în săpături; � se vor dirija apele din precipitaţii prin rigole bine dimensionate şi dirijate

astfel încât să nu producă eroziuni; � se vor planta arbori la o distanţă corespunzătoare faţă de construcţiile ce

urmează se executa. Pentru zonele afectate de fenomene de instabilitate şi cele improprii de construit

se va avea în vedere împădurirea lor.

146

6. Măsuri PSI şi de evitare a riscurilor unor accidente

� asigurarea mijloacelor de stingere a incendiilor, conform legislaţiei în vigoare;

� montarea conductelor si a cablurilor electrice, conform normelor in vigoare.

7. Măsuri de supraveghere şi control a factorilor de mediu

� Extinderea zonelor verzi şi plantate; � Reabilitări şi modernizări de drumuri; � Realizarea reţelei de alimentare cu apă; � Realizarea reţelei de canalizare și epurarea apelor uzate; � Stabilirea de zone de protecţie sanitară; � Instaurarea unui regim strict privind destinaţia terenurilor; � Interdicţia de construire pe terenuri forestiere; � Interdicţia realizării de construcţii care depreciază peisajul; � Obligativitatea respectării regimului de administrare a monumentelor

naturii; � Delimitarea prin PUG a zonelor de protecţie a monumentelor istorice şi

de arhitectură şi a siturilor arheologice; � Stabilirea de reguli privind realizarea de construcţii în zonele expuse la

riscuri naturale. Monitorizarea implementarii planului din punct de vedere al impactului asupra

calităţii factorilor de mediu nu va putea sa fie facută, în exclusivitate de titular datorită lipsei mijloacelor tehnice necesare. Urmarirea în timp a calitatii factorilor de mediu va trebui sa se realizeze în colaborare cu institutii ale statului, de profil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai la acele activităţi ce pot fi cuantificabile ca valori, cantităţi şi timp de execuţie.

Primaria comunei Volovat va depune anual, până la sfârşitul primului trimestru al anului ulterior realizării monitorizării, rezultatele "Programului de

monitorizare" la Agentia Regională pentru Protectia Mediului. Plecând de la obiectivele Planului Urbanistic General al comunei Volovat și de

la acţiunile specifice care rezultă din obiectivele PUG, este prezentată o propunere de monitorizare a modului de aplicare a PUG și a efectelor aferente aplicării acestuia.

Instituţiile competente implicate în Programul de Monitorizare sunt: � administraţia publică locală (AL) (Consiliul Local, prin departamente

specializate);

147

� instituţii publice descentralizate din judeţul Suceava, desemnate prin cadrul legal de înfiinţare și funcţionare, respectiv: - Agentia Regională pentru Protectia Mediului Bacau (ARPM - Bacau), - Agentia pentru Protectia Mediului Suceava (APM), - Garda de Mediu Suceava(GM-Suceava), - Direcţia pentru Sănătate Publică Suceava (DSP), - Direcţia de Sănătate Veterinară ( DSV), - AN APELE ROMÂNE: Sucursala de Gospodărire a Apelor

Suceava(SGA), - Regia Naţională a Pădurilor, Direcţia Silvică Suceava (DS), - Directia de cultura, culte și patrimoniu national a judetului Suceava, - Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA), - Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Compartimentul de

Inspecţie Teritorială Suceava (IJRM)

� Mediul de Afaceri – Agenti Economici (Ag Ec) cu un rol de solicitant sau executant a serviciilor, lucrărilor de mediu. - Administratia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare – Judeţul Suceava. - S.C. Drumuri Poduri Suceava S.A. (DPM)

� Agenţi economici a căror activitate influenţează oricare dintre componentele de mediu ale zonei studiate prin plan

� Societate Civilă – ONG cu un rol sau interes de mediu în localitate/zonă.

148

Program de monitorizare Obiective generale

Obiective specifice Ţinte Indicatori de monitorizare și evaluare

Competenţă

SOL, SUBSOL ȘI APA SUBTERANĂ Reducerea impactului asupra calităţii solului și a apelor subterane datorat emisiilor de poluanţi din activităţile industriale

Prevenţia poluării solului și a apelor freatice în zonele industriale

Modernizarea și exploatarea corespunzătoare a instalaţiilor tehnologice a unităţilor industriale, sau reducerea activităţii inclusiv închiderea unităţilor neconforme

Surse de emisii necontrolate identificate; Valoarea investiţiilor în echipamente/măsuri pentru reducerea poluării solului și/sau apelor; Evoluţia calităţii solului și a apelor subterane (pe indicatori specifici pentru fiecare zonă identificată).

AL APM, ARPM GM-Sv SGA

Diminuarea emisiilor de poluanti și autorizarea agenţilor economici care desfășoară activităţi cu impact semnificativ asupra mediului Remedierea solurilor si a apelor subterane în arealele afectate de poluarea rezultata din emisii de poluanti din

Încadrarea concentraţiilor de emisii de poluanţi în normele legislaţiei de mediu

Număr de analize; Indicatori de calitate urmăriţi; Frecvenţa depășirilor CMA; Număr de autorizaţii eliberate/revizuite; Suprafeţe reabilitate; Evoluţia nivelulului concentraţiilor de poluanţi;

AL APM GM-Sv OSPA SGA ONG

149

activitatile industriale Diminuarea gradului de poluare a solului si apelor subterane cu nitrati si nitriti

Stabilirea si punerea în aplicare a normelor si conditiilor tehnice privind colectarea, transportul, împrastierea si/sau valorificarea dejectiilor animaliere de la fermele zootehnice

Aplicarea HG 1285/2003 privind implementarea Programul national de restructurare a fermelor avicole; Aplicarea codului celor mai bune practici agricole.

Cantitati de deseuri colectate; Cantitati de deseuri reutilizate; Cantitati de deseuri eliminate/tipuri; Valoarea investitiilor;

AL APM GM-Sv OSPA ONG

Reducerea impactului asupra mediului ca urmare a exploatarii balastului din terase.

Exploatarea balastului cu respectarea tuturor normelor specifice privind exploatarea substantelor minerale utile.

Respectarea normelor specifice privind exploatarea substantelor minerale utile; Reconstructia ecologica a zonelor la finalizarea lucrarilor de exploatare a balastului conform actelor de reglementare emise si a normelor nationale în vigoare.

mc exploatati în conformitate cunormele existente; Suprafata reabilitata si redata în circuit; Numar de contraventii aplicate pentru nerespectarea modului de exploatare sau a actelor de reglementare; Numar de depasiri ale CMA.

AL APM GM-Sv OSPA SGA IJRM

Întretinerea lucrarilor de îmbunatatiri funciare

Reabilitarea lucrarilor de îmbunatatiri funciare

Aducerea lucrarilor de îmbunatatiri funciare la parametrii optimi

Lungimi canale decolmatate; Valoare investitie;

SNIF AL SGA

150

AER Reducerea poluarii atmosferei rezultat din traficul auto în mediul urban

Reducerea nivelului de poluare a atmosferei asociat traficului rutier pe arterele principale ale zonelor urbane din comuna

Protectia sanatatii umane prin reducerea emisiilor de poluanti din traficul rutier

Km de retea stadala reabilitata; mp plombari si covoare asfaltice; solutii de fluidizare a traficului; % de reducere a concentratiilor imisiilor de SOx, NOx, CO si metale grele; % de reducere a concentratiilor imisiilor de Pb; Numar de actiuni de constientizare/cetateni instruiti.

AL APM GM-Sv DSP

Îmbunatatirea calitatii aerului în mediul urban, ardere prin reducerea emisiilor de noxe rezultate din instalatiile de încalzire.

Reducerea poluarii aerului datorit arderii combustibililor solizi în instalatiile de încalzire;

Reducerea emisiilor atmosferice din instalatiile de ardere

Procente de reducere a concentratiilor de SO2, CO, NOx, CO2; Volum de combustibil ars/tip/zona /an; Sume alocate/an; Nr. locuitori deserviti de sistemul centralizat; Masuri de reducere (centrale de bloc, zonale, etc.); Sume atrase; Numar de penalitati aplicate/ valoare;

AL APM GM-Sv DSP

151

Autorizatii emise/revizuite; Date de monitorizare colectate; Numar de activitati de constientizare a populatiei realizate.

APA Asigurarea resurselor suficiente de apa potabila în comuna

Realizare sistem integrat de alimentare cu apa

Cresterea numarului de beneficiari ai sistemului centralizat de distributie a apei potabile

Lungime lucrari efectuate; Valoarea investitiilor; Lungime retele de distributie; Debit de apa potabila asigurat; Numar bransamente la reteaua de distributie apa potabila; Cantitati de apa potabila distribuita; Indicatori de calitate ai apei.

AL SGA DSP

Asigurarea unui sistem de monitorizare a calitatii apei din surse individuale de alimentare

Asigurarea parametrilor de potabilitate a apei provenite din sursele individuale.

Eliminarea cazurilor de îmbolnavire datorate consumului apei din surse individuale neconforme

Numar de analize realizate; Indicatori fizici calitativi ai apei; Indicatori chimici calitativi ai apei; Indicatori bacteriologici ai apei; Evolutia în timp a acestor indicatori.

AL SGA DSP

152

Asigurarea sistemelor de canalizare si epurare în localitatile cu peste 2000 locuitori echivalenti.

Extinderea sistemelor de colectare a apelor uzate menajere în aglomerarile umane cu peste 2000 locuitori echivalenti

Epurarea corespunzatoare a apelor uzate menajere provenite din aglomerarile umane cu peste 2000 locuitori

Valoarea investitiilor; Debite de apa uzata epurata; Indicatori fizicochimici si bacteriologici ai apelor uzate epurate; Nr. de gospodarii bransate la sistemul de colectare si epurare a apelor/an; Numar de bazine vidanjabile; Calitatea cursurilor de apa amonte si aval de sistemele de epurare calitatea apelor subterane.

AL SGA DSP

Epurarea corespunzatoare a apelor uzate rezultate din activitatile industriale.

Crearea capacitatii de epurare a apelor uzate provenite din activitati industriale.

Reducerea cantitatilor de poluanti evacuate în emisari; Protectia utilizatorilor de apa din aval.

Evolutia volumelor de ape uzate evacuate în emisari; Evolutia indicatorilor de calitate a apei din emisari.

AL SGA DSP GM-Sv

Implementarea unui sistem de informare a consumatorilor asupra calitatii apei destinate consumului

Accesul publicului la informatia privind calitatea apei potabile si relatia cu sanatatea

Protejarea starii de sanatate a populatiei prin asigurarea calitatii apei potabile

Parametrii fizico-chimici si bacteriologici de calitate ai apei potabile; Nr. de informari a populatiei/luna /an.

AL DSP

153

conform Directivei privind calitatea apei destinate consumului uman Reducerea riscurilor legate de existenta unor zone posibil a fi afectate de inundatii

Reducerea riscurilor legate de existenta unor zone posibil a fi afectate de inundatii, prin amenajarea corespunzatoare a cursurilor de apa

Realizarea lucrarilor de amenajare si protectie împotriva inundatiilor pe cursurile de apa

Numar de lucrari ; Valoarea lucrarilor; Nr. de gospodarii posibil afectate; Nr. de gosopdarii protejate în urma lucrarilor realizate;

AL SGA

DEȘEURI Managementul integrat al deseurilor

Eliminarea riscurilor pentru mediu si sanatatea umană datorita gestiunii deseurilor menajere si urbane nepericuloase. Colectarea selectiva a deseurilor; Reducerea poluarii factorilor de mediu datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor de ambalaje

Implementarea unui sistem de colectare si transport a deseurilor fara riscuri pentru populatie si mediu; Aplicarea prevederilor legale (HG 349/2002, OM 1190/2002 referitoare la gestionarea ambalajelor si la raportarea datelor referitoare la ambalaje.

Numar de sisteme de colectare selectiva si transport a deseurilor implementate; Evolutia volumului de deseuri menajere depuse în depozitul ecologic; Evolutia volumului de deseuri reciclabile colectat/ reutilizat/ eliminat; Evoluţia volumului de ambalaje colectat/depozitat/ reciclat.

AL ARPM APM GM-Sv AgEc

Recuperarea deseurilor Implementarea unui sistem Cantitati de deseuri AL

154

valorificabile rezultate din demolari

adecvat de gestionare a deseurilor rezultate din demolari

colectate/valorificate; Numar de statii de sortare a deseurilor rezultate din demolari; Evolutia suprafetelor ocupate cu deseuri din demolari.

AgEc

Reducerea poluarii factorilor de mediu datorita gestionarii necorespunzatoare a bateriilor uzate, anvelopelor uzate, uleiurilor uzate si materialelor contaminate cu ulei

Colectarea, reciclarea si eliminarea corespunzatoare a anvelopelor uzate

Implementarea unui sistem corespunzator de gestionare a anvelopelor uzate

Cantitati de deseuri din anvelope colectate si eliminate/an; Numarul agentilor economici autorizati pentru desfasurarea activitatilor de depozitare/ eliminare a anvelopelor uzate.

AL APM

Colectarea si eliminarea corespunzatoare a bateriilor si a acumulatorilor uzati.

Respectarea prevederilor legale privind preluarea bateriilor/acumulatorilor uzati de catre agentii economici care comercializeaza aceste produse

Cantitati de deseuri colectate si eliminate; Numarul agentilor economici autorizati pentru desfasurarea activitatilor de depozitare/ eliminare a bateriilor si acumulatorilor uzati.

AL APM Ag Ec

Colectarea selectiva a deseurilor DEEE;

Monitorizarea si controlul modului de eliminarea a depozitarii deseurilor (inclusiv

Reducerea cantitatii de deseuri periculoase; Colectarea si eliminarea DEEE-urilor.

Cantitate de deseuri colectat/an Cantitate de deseuri eliminat/an

AL APM GM-Sv AgEc

155

deseuri periculoase si DEEE)

Asigurarea gestionarii corespunzatoare a cadavrelor de animale si a deseurilor provenite din zootehnie si industria de procesare a carnii.

Reducerea poluarii factorilor de mediu datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor din zootehnie si din activitati de procesare a carnii

Implementarea unui sistem de gestionare a deseurilor specifice rezultate din zootehnie si din activitati de procesare a carnii

Numar de agenti economici monitorizati; Numar de sisteme de gestionare corespunzatoare a deseurilor animaliere implementate; Nr. de penalitati aplicate.

AL AgEc APM GM-Sv DSP DSV

Asigurarea gestionarii corespunzatoare a deseurilor din prelucrarea lemnului

Reducerea poluarii factorilor de mediu datorita gestionarii necorespunzatoare a deseurilor provenite din acvtivitati de prelucrare a lemnului.

Implementarea sistemelor de management a deseurilor de lemn, la nivelul societatilor producatoare din comuna

% de scadere a concentratiilor de poluanti specifici în imisii, fata de concentratiile actuale; % de scadere a cantitatilor de deseuri abandonate în depozite necontrolate.

AL APM AgEc GM-Sv Directia Silvica ONG

ZGOMOT Reducerea poluarii fonice în lungul cailor rutiere

Reducerea poluarii fonice în lungul cailor rutiere

Realizarea unor perdele si aliniamente de vegetatie pentru protectie de-a lungul cailor rutiere

km de aliniamente realizate; km de parapeti antifonici realizati; Evolutia valorilor masurate inainte si dupa implementarea masurilor.

AL GM-Sv AgEc ONG

PATRIMONIU NATURAL SI CONSTRUIT Cresterea gradului Protejarea si Conservarea identitatii Numarul de monumente AL

156

de implicare a comunitatii si a administratiei publice locale în protejarea si conservarea siturilor naturale, istorice si culturale

conservarea siturilor naturale, istorice si culturale

arhitectonice din comuna Volovat prin managementul optim de reabilitare si reconsolidare a tututor monumentelor istorice si de cult daca este cazul

rehabilitate si reconsolidate ONG

Realizarea unui sistem integrat de monitorizare a ariilor naturale protejate

Examinare floristica sau faunistica generala, aparitia sau frecventa speciilor amenintate

Fauna: observare vizuala, capcane sau sisteme de prindere, studii de specialitate Flora: observare vizuala, studii de specialitate

Nu este cazul Nu este cazul

Realizarea bazei de date pentru speciile de interes stiintific din zonele protejate

Inventarierea speciilor de interes stiintific si a habitatelor

Nu este cazul Nu este cazul

SĂNĂTATE Eficientizarea sistemului de monitorizare a efectelor asupra sanatatii umane, ca urmare a expunerii la poluantii din mediu.

Monitorizarea efectelor asupra sanatatii umane a poluarii factorilor de mediu.

Realizarea unei baze de date privind sanatatea populatiei în relatie cu mediul.

Baza de date actualizata; Asigurarea accesului publicului la datele privind starea de sanatate a populatiei.

157

11.REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC Lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru evaluarea strategică de mediu a

Planului Urbanistic General al comunei Volovat, judeţul Suceava. Raportul de mediu a fost întocmit în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de mediu pentru planuri şi programe.

Planul Urbanistic General cuprinde obiectivele de dezvoltare pentru comuna Volovat. Titularul planului este Consiliul Local al comunei Volovat. Scopul PUG îl reprezintă dezvoltarea comunei corelată cu potenţialul zonei, necesităţile populatiei şi programe regionale şi national.

Dintre principalele obiective urmărite de S.C. BLOM ROMANIA S.R.L în elaborarea Actualizării Planului Urbanistic General al comunei Volovat menţionăm:

� Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan; � Optimizarea relaţiilor localităţii cu teritoriile adiacente şi cu tendinţele de

dezvoltare ale regiunii; � Valorificarea potenţialului uman, economic şi natural; � Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie; � Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale; � Stabilirea condiţiilor de construibilitate şi delimitarea zonelor cu

restricţii; � Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate; � Evidenţierea regimului proprietăţii imobiliare şi a circulaţiei juridice a

terenurilor; � Delimitarea terenurilor propuse pentru obiectivele de utilitate publică; � Corelarea dezvoltării localităţii cu prevederile cuprinse în documentaţiile

superioare de urbanism şi amenajarea teritoriului aprobate; � Preântâmpinarea şi eliminarea disfuncţiilor identificate prin analiza

situaţiei existente la nivelul cadrului antropic, natural şi socio-economic al localităţii;

� Imbunătăţirea calităţii mediului de trai prin extinderea şi modernizarea sistemului de circulaţii rutiere şi pietonale, încurajarea mijloacelor de transport alternative, ecologice, sporirea accesibilităţii dintre zonele de locuire şi zonele de interes public;

� Dezvoltarea echipării edilitare prin infiintarea reţelelor de apa şi canalizare;

� Protejarea resurselor naturale prin limitarea extinderii teritoriului intravilan al localităţii, încurajarea creşterii densităţii de locuire, protejarea zonelor ce prezintă riscuri naturale şi antropice;

� Valorificarea elementelor de potenţial şi resursele locale existente;

158

Documentaţia PUG va fi însoţită de Regulamentul Local de Urbanism, care

cuprinde toate reglementările prevăzute de lege și de noul PUG elaborat. Planul Urbanistic General împreună cu Regulamentul Local de Urbanism

aferent, cuprind norme obligatorii pentru autorizarea construcţiilor pe orice categorie de terenuri, atât în intravilan cat și în extravilan, în limita teritoriului administrativ al comunei Volovat.

Planul Urbanistic General crează cadru pentru activităţi şi proiecte noi, integrează prevederi punctuale referitoare la comuna Volovat cu alte planuri şi programe, după cum urmează:

� Planul de amenajare a teritoriului naţional, toate sectiunile aprobate (Secţiunea 1 — Căi de comunicaţii; Secţiunea 2 — Apa; Secţiunea 3 — Zone protejate, naturale şi construite; Secţiunea 4 — Reţeaua de localităţi; Secţiunea 5 — Zone de riscuri naturale);

� Planul de amenajare a teritoriului Judeţului Suceava; � Planul de Dezvoltare Durabilă a judeţului Suceava în perioada 2007-

2013; � Strategia de dezvoltare a infrastructurii de drumuri şi poduri judeţene in

perioada 2007 — 2013; � Sistem de Management Integrat al Deşeurile - Plan de Investiţii pe

termen Lung – Judeţul Suceava; � Planul judeţean de gestionare a deşeurilor; � Prevederile legislaţiei privind monumentele istorice reprezentative pentru

patrimoniul cultural local; � PLAM pentru judetul Suceava este complementar celorlalte activităţi de

planificare ale autorităţilor judeţene şi reflectă opinia publicului în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu.

Raportul de mediu a urmărit sa evalueze impactul pe care îl va avea

implementarea fiecărui obiectiv din PUG asupra mediului şi de a stabili măsuri de contracarare a oricarui posibil efect negativ. Pentru factorii de decizie din administraţia publică a comunei Volovat, Raportul de Mediu este un instrument

care împreună cu Planul Urbanistic General poate să sprijine fundamentarea

deciziilor în implementarea unor proiecte care să reducă la minim impactul negativ al investitiilor, să întărească şi să accentueze aspectele pozitive ale dezvoltării urbanistice viitoare ale comunei Volovat.

Evaluarea strategică de mediu creaza bază pentru:

• cresterea eficienţei procesului decizional; • realizarea unui management durabil din punct de vedere al mediului;

159

• întărirea sistemului de conducere şi a eficienţei instituţionale; • evaluare mai corectă a proiectelor.

Raportul de mediu, prin evaluarea facută, ajută la limitarea dintr-o faza incipientă a unor greşeli în ceea ce priveşte realizarea unor proiecte evitându-se astfel cheltuielile suplimentare necesare remedierilor. Obiectivele prevăzute în PUG au fost evaluate din punct de vedere al obiectivelor de mediu, s-au stabilit măsuri de contracarare/minimizare a oricărui efect negativ generat de implementarea obiectivelor planului. Evidenţierea riscurilor generate de neimplementarea măsurilor poate constitui baza pentru administraţia publică în alegerea priorităţilor în dezvoltarea urbanistică a localităţii.

Evaluarea a presupus mai multe etape în care s-a parcurs:

• analiza stării actuale a mediului în urma careia s-au stabilit obiectivele de mediu relevante, evaluarea a presupus analizarea modului în care PUG contribuie la atingerea obiectivelor;

• s-au analizat variantele posibile, inclusiv varianta "0" şi s-a concluzionat ca varianta definitivă va avea un efect general pozitiv, mai bună atat pentru mediu cât şi din punct de vedere economic.

Programul de monitorizare se bazează pe monitorizarea obiectivelor de mediu şi pe performanţă — se asigură controlul implementării şi eficacităţii măsurilor prevazute în PUG care işi propun să producă efecte pozitive asupra mediului. Monitorizarea implementarii PUG va indica dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

În concluzie, se apreciază ca implementarea PUG pentru comuna Volovat va

avea un efect pozitiv asupra mediului, va duce la dezvoltarea durabilă a comunei pe termen mediu si lung.

160

ANEXA 1 Priorităţi și reglementări privind zonele de protecţie și de interdicţie In REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL a comunei

Volovat exista următoarele priorităţi după cum urmează: • adoptarea unor strategii de dezvoltare în regim mixt a teritoriului pentru

o acoperire echilibrata a teritoriului comunei Volovat cu echipament și dotări de interes public;

• promovarea activitătilor economice compatibile cu pregatirea profesionala a resurselor umane disponibile pe plan local;

• promovarea unui sistem de spatii verzi plantate de protectie in jurul infrastructurii de comunicatie rutiere si a unitatilor industriale, de depozitare si agricole poluante;

• interzicerea schimbarii destinatiei zonelor stabilite ca zone verzi, agrement, sport, suprafete impadurite etc.

• impunerea prin regulament a unui procent minim de spatiu verde amenajat pentru fiecare investitie realizata indiferent de functiunea sa;

• masuri de reabilitare a zonelor ce prezinta riscuri naturale; • dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructura - apa si canalizare • instituirea zonelor de protecţie sanitară la: cimitire, zone de captare a

apei, luciul apei. La realizarea obiectivelor PUG trebuie să se ţină cont de legislaţia în vigoare

pentru protecţia mediului, protecţia sănătăţii, domeniul amenajării teritoriului și urbanism, construcţiilor, etc. prin care se stabilesc condiţii pentru fiecare domeniu în parte.

REGLEMENTĂRI PRIVIND ZONE SANITARE PENTRU CAPTĂRI ȘI

TRATĂRI DE APĂ Zonele din care se captează apa ce va fi folosită ca apa potabilă trebuie îngrijite

astfel încât sa se evite înca de aici poluarea lor, motiv pentru care se instituie "zone

de protecţie sanitară". Ele sunt reglementate prin H.G. nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica Publicat in Monitorul Oficial nr. 800 din 2 septembrie 2005 care abrogă HG nr. 101/1997

Delimitarea zonelor de protecţie în cazul captărilor de ape subterane

În practica se selecţionează criteriile relevante fiecărei captări, astfel încât ariile delimitate să asigure protecţia corespunzătoare gradului lor de risc.

161

Perimetrul de protecţie hidrogeologică se va întinde până la limita zonei de regenerare a acviferului respectiv, care poate fi uneori până la cumpăna apelor.

Conform Anexei la HG 930/2005 Art. 2. - Sunt supuse prevederilor Normelor speciale privind caracterul si

marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, denumite in continuare norme, urmatoarele obiective:

- sursele de ape subterane sau de suprafata, precum si captarile aferente acestora folosite pentru alimentarea centralizata cu apa potabila a populatiei, a agentilor economici din industria alimentara si farmaceutica, a unitatilor sanitare si social-culturale

Art. 3. - Protectia sanitara a obiectivelor prevazute la art. 2 se realizeaza prin aplicarea masurilor de protectie a calitatii apelor, stabilite prin actele normative in vigoare, precum si prin instituirea in teren a urmatoarelor zone de protectie, cu grade diferite de risc fata de factorii de poluare, si anume

• zona de protectie sanitara cu regim sever; • zona de protectie sanitara cu regim de restrictie; • perimetrul de protectie hidrogeologica.

Dimensiunile zonelor de protecţie sanitară cu regim sever stabilite au următoarele condiţii de dimensiune: minim 50 metri în amonte si 20 metri în aval de captare.

Pentru acviferele de adâncime la care depozitele acoperitoare conferă o protecţie naturală, bună antipoluare, zonele de protecţie sanitara pot fi reduse numai la zona de protecţie.

Zona de protecţie trebuie împrejmuită, pentru oprirea accesului necontrolat al populaţiei, animalelor și utilajelor de orice fel.

Pentru captările din râuri, zona de protecţie sanitară va fi determinată după caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunea minimă a acesteia va fi de:

• pe directia amonte de priza, 100 m; • pe direcţia aval de ultimele lucrări legate de priză, 25 m; • lateral, de o parte și de alta a prizei, 25 m.

Când dimensiunea laterală nu poate fi respectată, vor fi luate măsuri constructive compensatorii.

Pentru captările din lacuri, zona de protecţie sanitară va avea urmatoarele dimensiuni minime, măsurate la nivelul minim de exploatare:

• radial, pe mal, 100 m; • radial, pe malul unde este situată priza, 25 m.

Dimensionarea zonei de protecţie sanitară pentru staţiile de pompare,

instalaţiile de îmbunătăţire a calităţii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre, staţii

162

de dezinfecţii și altele asemenea, rezervoarelor îngropate, aducţiunile și reţelele de distribuţie etc. se va face cu respectarea următoarelor limite minime:

• staţie de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale clădirilor; • instalaţii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalaţiei; • rezervoare îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor; • conducte de aducţiune, 30 m faţa de orice sursa potenţială de

contaminare; • reţele de distribuţie, 3 m.

Distantele minime de protecţie sanitară cu regim de restricţie, recomandate între zonele protejate și o serie de unităţi care produc disconfort și unele riscuri sanitare, sunt următoarele:

• Ferme și îngrășătorii de taurine, până la 500 de capete: 200 m • Ferme și îngrășătorii de taurine, peste 500 de capete: 500 m • Ferme de porci, până la 2 000 de capete: 500 m • Ferme de porci între 2000-10000 de capete: 1000 m • Complexe de porci cu peste 10000 de capete: 1500 m • Grajduri de izolare și carantină pentru animale: 100 m • Abatoare, târguri de vite și baze de recepţie a animalelor: 500 m • Depozite pentru colectarea și păstrarea produselor de origine animala:

300 m • Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, în funcţie de

mărimea unităţilor zootehnice deservite: 500 m • Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin: 1.000 m • Staţii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 10.000

de capete: 1.000 m • Staţii de epurare a apelor uzate urbane: 300 m • Staţii de epurare a apelor uzate industriale: 200 m • Paturi de uscare a nămolurilor: 300 m • Depozite controlate de reziduuri solide: 1.000 m • Autobazele serviciilor de salubritate: 200 m • Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport: 50 m • La culoare tehnice și zone de protecţie cu regim sever: • Zona reţelei de tensiune - 20 kV – 12m; • Zona reţelei de tensiune - 110 kV – 18m; • Zona de protecţie a cursurilor de apă - 30m; • Zona de protecţie a staţiilor de pompare – 10m; • Zona de protecţie a staţiilor de clorinare și a rezervoarelor – 20m; • Cimitire: 50 m.

163

Dimensionarea zonei de protecţie sanitara pentru zonele cu funcţiune

industrială: zonă de protecţie sanitară de cel puţin 50m în jurul operatorilor economici consideraţi ca și operatori ce intră sub incidenţa SEVESO, IPPC, IMA.

Zona de 50m va fi destinată exclusiv spaţiului verde prin constituirea uor perdele de vegetaţie (plantare de arbori și arbusti specifici zonei) cu rol de protecţie și de îmbunătăire a aspectului zonei.

Reguli de amplasare Unităţile mai sus menţionate se vor amplasa în afara arterelor de mare

circulaţie, respectându-se aceleași condiţii de distanţa. Aceste distanţe pot fi modificate pe baza concluziilor studiilor de impact avizate de institute specializate și reglementare prin planuri urbanistice zonale.

În interiorul zonei de protecţie sanitară se interzice amplasarea oricaror obiective, cu excepţia celor destinate personalului de întreţinere și intervenţie.

Unităţile care, prin specificul activităţii lor, necesită protecţie specială (spitale, centre de sanatate, crese, grădiniţe, școli, biblioteci, muzee, etc.) se vor amplasa în așa fel încât să li se asigure o zona de protecţie de minimum 50 m faţă de locuinţe, de arterele de circulaţie sau de zonele urbane aglomerate.

Toate construcţiile și amenajările amplasate în zonele de protecţie ale

drumurilor vor respecta prescripţiile tehnice și reglementările urbanistice privind funcţionalitatea, sistemul constructiv, conformarea volumetrică și estetica.

Prin amplasare și funcţionare, construcţiile nu vor afecta buna desfășurare a circulaţiilor pe căile rutiere în condiţii optime de capacitate, fluenţă și siguranţă.

Se recomandă ca unităţilor specializate în transporturi să fie amplasate în zona unităţilor de producţie. Se interzice a se realiza orice construcţie care prin amplasare, configuraţie sau exploatare împietează asupra bunei desfășurări, organizări și dirijări a traficului de pe drumuri și vor prezenta creșterea riscurilor de accidente. Acestea vor fi interzise în zona de siguranţa și protecţie a drumului cu excepţia celor care le deservesc.

Terenurile destinate amplasării și dezvoltării localităţilor trebuie să asigure protecţia populaţiei împotriva surpărilor și alunecărilor de teren și inundaţiilor, emanaţiilor sau infiltraţiilor de substanţe toxice, inflamabile sau explozive, poluarii mediului, să dispună de posibilităţi de alimentare cu apa, de îndepartare si neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate și a reziduurilor precum si de dezvoltare normală a zonei verzi, de recreare și odihnă, etc.

Se instituie interdicţie de construire: - în imediata apropiere a pârâurilor;

164

- în zonele cu diferenţă de nivel mai mică de 1,00 m fată de albia majoră a pârâurilor care au deschiderea albiei de cel putin 3,00 m.

- zona de interdicţie de construire este specificată în hărţile de reglementare ale PUG-ului, ca fiind între 5 -15m de albia majoră, va fi analizată, în funcţie de fiecare caz, și va ţine cont de prevederile impuse în Aviz de Direcţia Apelor Române, pe baza documentaţiilor specifice.

Dacă se impune extinderea intravilanului pe suprafeţe mai mari, în zonele periculoase se vor efectua studii hidrologice, care să precizeze debitele excepţionale și probabilitatea lor de aparitie.

NU se recomandă aprobarea amplasării de locuinţe sau clădiri destinate activităţilor socio-culturale în zone care prezintă riscuri de inundaţii, alunecări de teren, etc.

Consiliul local trebuie să stabilească un program de întreţinere și control al albiilor din intravilanul satelor.

Zonele inundabile sau cu pericol de alunecări de teren din extravilan sunt locale și de mici dimensiuni, astfel încât nu necesită studii și proiecte special pentru suprevegherea și gestionarea lor. Acestea urmează să fie conturate și rezolvate de comunităţile locale, prin nivelări și plantări pentru zonele cu alunecări sau prin drenaje și îndiguiri de mică amploare pentru zonele inundabile.

165

BIBLIOGRAFIE

� La elaborarea lucrării s-au avut în vedere reglementări specifice în domeniul protecţiei mediului din care enumerăm:

� Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului aprobată și modificată prin Legea nr. 265/2006 și OUG nr. 114/ 2007;

� Hotărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe;

� Directiva nr. 2001/42/CE – Directiva SEA; � Ghid privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe de

amenajare a teritoriului; � Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deșeurilor

și aprobarea listei cuprinzând deșeurile; � Hotărârea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea strategiei

naţionale de gestionare a deșeurilor și a Planului naţional de gestionare a deșeurilor modificate prin Hotărârea de guvern nr. 358 /2007;

� Ordinul comun nr. 1364/1999/2006 al Ministerul Mediului și Gospodăriei Apelor și Ministerul Integrării Europene de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deșeurilor;

� Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice;

� Ordin nr. 1964 din 13/12/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 98 din 07/02/2008 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

� Hotărâre nr. 974 din 15/06/2004 - Intrare în vigoare: 26/07/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile;

� Legea apelor nr. 107/1996 modificată și completată de Legea nr. 310/2004 și Legea nr. 112/2006;

� Hotărârea guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată și completată prin Hotărârea guvernului nr. 352/2005;

� Hotărârea guvernului nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecţie sanitară și hidrogeologică;

166

� Convenţia privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiţie în probleme de mediu – Convenţia de la Aarhus (1998);

� Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificările și completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial nr. 938/2006;

� Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic și declararea unor situri arhologice ca zone de interes naţional, modificată și completată, republicată în Monitorul Oficial nr. 951/2006.

� Ordinul nr. 35/2007 al Ministerului Mediului Gospodăririi Apelor privind aprobarea Metodologiei de elaborare și punere în aplicare a planurilor și programelor de gestionare a calităţii aerului;

� Ordin nr. 161 din 16/02/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 511 din 13/06/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă;

� Ordin nr. 348 din 12/03/2007 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 316 din 11/05/2007 privind aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România;

� Lege nr. 5 din 06/03/2000 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 152 din 12/04/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate;

� Ordin nr. 196 din 10/10/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 855 din 18/10/2006 privind aprobarea Normelor şi prescripţiilor tehnice actualizate, specifice zonelor de protecţie şi zonelor de siguranţă aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului;

� Hotărâre nr. 1856 din 22/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 23 din 11/01/2006 privind plafoanele naţionale de emisie pentru anumiţi poluanţi atmosferici;

� Hotărâre nr. 878 din 28/07/2005 - privind accesul publicului la informaţia privind mediu;

� Hotărâre nr. 352 din 21/04/2005 - privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.