RAPORT DE ACTIVITATEportal.just.ro/312/Documents/Bilant Judecatoria Slobozia... · Web view(4) din...

RAPORT DE ACTIVITATEpentru anul 2015

- JUDECĂTORIA SLOBOZIA -

IANUARIE 2016

1

CAPITOLUL I

STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

I.1. Activitatea instanţei în anul 2015

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii / complete specializate / materii

Conform datelor statistice centralizate de personalul I.T., la începutul anului 2015, la

Judecătoria Slobozia, exista în stoc un număr de 2126 de dosare, din care 197 în materie penală (din

care 2 suspendate) şi 1929 în materie civilă (din care 226 suspendate); faţă de stocul anului 2014,

respectiv 2171 dosare, se constată că acest indicator a suferit schimbări cantitative.

În cursul anului 2015 au fost înregistrate 6127 dosare, din care 1353 în materie penală şi

4774 în materie civilă.

Se constată statistic din aceste date o scădere a numărului de dosare înregistrate în anul 2015

cu 2046 dosare, faţă de anul 2014.

Volumul total de cauze supus judecăţii în anul 2015 a fost de 8253, din care 1550 penale şi

6703 civile, comparativ cu anul 2014, când volumul total a fost de 10344, din care 2022 penale şi

8322 civile.

Numărul cauzelor soluţionate în cursul anului 2015 a fost de 6047, din care 4734 civile şi

1313 penale, rămânând nesoluţionate un număr de 2206 cauze, din care 1969 civile şi 237 penale.

În baza dispoziţiilor legale ce reglementează executarea pedepselor şi măsurile dispuse de

organele judiciare în cursul procesului penal, a fost delegată la Penitenciarul Slobozia, în calitate de

judecător delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, doamna judecător Pismiş

Viorica.

În anul 2015 au fost înregistrate 361 de dosare având ca obiect cereri, plângeri, sesizări şi

comisii rogatorii întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 254/2013. De asemenea, s-au înregistrat 33

dosare având ca obiect refuz de hrană.

Săptămânal, la Biroul Judecătorului delegat s-au ţinut audienţe cu deţinuţii din

Penitenciarul cu Regim Închis Slobozia, un număr de 345 persoane prezentându-se la audienţe.

Totodată, judecătorul delegat a participat săptămânal, de regulă în ziua de miercuri, la

Comisia de Liberare Condiţionată, în cadrul căreia au fost analizate 263 de propuneri de liberare.

Judecătorul delegat a efectuat şi activitatea de inspecţie şi control la Penitenciarul Slobozia,

potrivit dispoziţiilor Legii 254/2013 şi a Regulamentului Consiliului Superior al Magistraturii.

Sintetic, volumul de activitate pe anul 2015, comparativ cu anul 2014, se prezintă astfel:

2

VOLUMUL DE ACTIVITATE pe instanţă în anul 2014

Stadiul procesual

Stoc anterior Dosare nou intrate Total dosare pe rol Dosare soluţionateStoc la sfârşitul anului (inclusiv

dosarele suspendate)

Dosare suspendate

Nr. Total puncte de complexitate Nr.

Total puncte de

complexitate

Nr.Total puncte

de complexitate

Nr.Total puncte

de complexitate

Nr.

Total puncte

de complexi

tate

Nr.

Total puncte

de complexit

ate

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12PENAL 295 3 360 1 727 13 018 2 022 16 378 1 825 12 557 197 3 821 2 11

CIVIL 1 876 12 384 6 446 26 534 8 322 38 918 6 393 26 966 1 929 11 952 226 1 862

TOTAL 2 171 15 744 8 173 39 552 10 344 55 296 8 218 39 523 2 126 15 773 228 1 873

VOLUMUL DE ACTIVITATE pe instanţă în anul 2015

Stadiul procesual

Stoc anterior Dosare nou intrate Total dosare pe rol Dosare soluţionateStoc la sfârşitul lunii (inclusiv

dosarele suspendate)

Dosare suspendate

Nr. Total puncte de complexitate Nr.

Total puncte de

complexitateNr.

Total puncte de

complexitateNr.

Total puncte de

complexitateNr.

Total puncte

de complex

itate

Nr.

Total puncte

de complex

itate

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

PENAL 197 3 821 1 353 9 292 1 550 13 113 1 313 9 458 237 3 655 1 7CIVIL 1 929 11 952 4 774 21 703 6 703 33 655 4 734 22 430 1 969 11 225 362 2 869TOTAL 2 126 15 773 6 127 30 995 8 253 46 768 6 047 31 888 2 206 14 880 363 2 876

3

1.2. Încărcătura pe judecător.

Încărcătura efectivă pe judecător reflectă numărul de dosare pe care l-a avut de soluţionat un

judecător în perioada de referinţă şi se calculează prin raportarea numărului total de dosare la

numărul judecătorilor care au funcţionat efectiv la o instanţă (excluzând deci magistraţii aflaţi în

concediu de creştere a copilului în vârstă de până la 2 ani, pe cei aflaţi în concediu fără plată,

concediu medical sau care din diferite motive, nu au activat la instanţa respectivă). Numărul de

judecători care au funcţionat efectiv la o instanţă se determină ca medie anuală, luându-se în

considerare durata perioadelor în care unii magistraţi nu au desfăşurat în fapt pe parcursul anului

activitate de judecată datorită motivelor arătate.

În anul 2015 au funcţionat efectiv la instanţă următorii judecători: Şerban Nicolae – 12 luni,

Andrei Adriana – 12 luni, Leanca Cosmin – 12 luni , Vernea Sorin Alexandru – 12 luni, Păduraru

George Cristian – 12 luni, Costea Maria Isabela – 11 luni, Purice Ciprian Cristian – 11 luni, Stanca

Ana Maria – 11 luni, Ciocan Nicolae Mugurel – 7 luni, Oanea Andreea – 8 luni, Zamfir Alexandra

Ioana – 8 luni.

Faţă de modificările intervenite în privinţa numărului de judecători care au activat efectiv în

cursul anului 2015, în medie activitatea instanţei de judecată a fost asigurată de 10 judecători.

Raportând la acest număr de judecători numărul dosarelor înregistrate pe rolul judecătoriei Slobozia

în cursul anului 2015, rezultă o încărcătură medie pe judecător de 825 dosare.

Rezultă din aceste cifre statistice că încărcătura pe judecător la nivelul instanţei a fost destul

de ridicată, situată în apropierea mediei naţionale, acest număr de dosare depăşind totodată numărul

optim de cauze care trebuie să revină unui judecător pentru ca activitatea acestuia să fie eficientă,

iar actul de justiţie să nu aibă de suferit.

Operativitatea pe instanţă, în diferitele materii şi pe judecător.

Din datele statistice rezultă, în ceea ce priveşte indicele general de operativitate al

Judecătoriei Slobozia, la un număr de 6127 dosare nou intrate în cursul anului 2015 şi un stoc

înregistrat la finele anului 2014 de 2126 dosare (în total un număr de 8253 dosare aflate pe rol),

din care au fost soluţionate 6047 cauze, un indice general de operativitate de 76,64 % (84,76 % în

materie penală şi 74,66 % în materie civilă).

În concluzie, relevăm că operativitatea pe anul 2015 a fost de 76,64 %, iar pe materii,

situaţia operativităţii, potrivit datelor statistice, se prezintă astfel:

OPERATIVITATE PE MATERII

ANUL 2015

PENAL – 84,76 % ; CIVIL – 74,66 %

4

Operativitatea pe judecători Anexa 4A

Nr. crt.

Numele şi prenumele judecătorului

Instanţa

Secţia Funcţia

Nr. total şedinţe

de judecat

ă

Nr. şedinţe

de judecat

ă condus

e

Stadiul procesua

l

Nr. dosare rulate Dosare soluţionate

Operativitatea (%)

Nr. hotărâri

repartizate pentru

redactareNr.

Total puncte de

complexitate

Nr.

Total puncte de

complexitate

0 1 2 3 4 5 6 7 6 7 8 9 10 11

1ŞERBAN NICOLAE JS

JUDECĂTOR 26 26

PENAL 19 119 16 80 84.21053 16CIVIL 1389 9836 619 3631 44.56443 619

TOTAL 1408 9955 635 3711 45.09943 635

2ANDREI ADRIANA JS

JUDECĂTOR 29 29

PENAL 18 98 16 81 88.88889 16CIVIL 2286 17147 756 4547 33.07087 756TOTAL 2304 17245 772 4628 33.50694 772

3 VERNEA SORIN ALEXANDRU JS

JUDECĂTOR 24 24


4LEANCA COSMIN JS

JUDECĂTOR 66 66

PENAL 1116 8457 420 3022 37.63441 420CIVIL 214 1129 104 559 48.59813 104

TOTAL 1330 9586 524 3581 39.3985 524

5 PĂDURARU GEORGE CRISTIAN JS

JUDECĂTOR 58 58


6CIOCAN NICOLAE MUGUREL JS

JUDECĂTOR 26 26

PENAL 815 7173 219 1818 26.87117 219CIVIL 145 808 67 358 46.2069 67

TOTAL 960 7981 286 2176 29.79167 286

7

COSTEA MARIA ISABELA JS JUDECĂTO

R 27 25

PENAL 22 241 6 42 27.27273 6

CIVIL 1146 6060 392 1383 34.20593 392

TOTAL 1168 6301 398 1425 34.07534 398

8PURICE CIPRIAN CRISTIAN JS

JUDECĂTOR 27 27


9STANCA ANA MARIA JS

JUDECĂTOR 27 27

PENAL 27 190 15 86 55.55556 15CIVIL 830 4243 499 1989 60.12048 499

5

TOTAL 857 4433 514 2075 59.97666 514

10OANEA ANDREEA JS

JUDECĂTOR 14 14


11ZAMFIR ALEXANDRA IOANA JS

JUDECĂTOR 14 14


TOTAL GENERAL JUDECĂTORIA SLOBOZIA

338 336

PENAL 3173 25983112

4 8280 35.42389 1124

CIVIL1085

0 66718457

9 21252 42.20276 4579

TOTAL1402

3 92701570

3 29532 40.6689 5703

Operativitatea pe judecători Anexa 4B

6

Nr. crt.

Numele şi prenumele judecătorului Instanţa Secţia Funcţia

Nr. total şedinţe

de judecată

Nr. şedinţe

de judecată conduse

Stadiul procesua

l


Operativitatea (%)

Nr. hotărâri

repartizate pentru

redactareNr.

Total puncte de

complexitate

Nr.

Total puncte de

complexitate

0 1 2 3 4 5 6 7 6 7 8 9 10 11

1ŞERBAN NICOLAE JS JUDECĂTOR 11 11

PENAL 0 0 0 0 #DIV/0! 0CIVIL 85 305 73 269 85.882 73TOTAL 85 305 73 269 85.882 73

2ANDREI ADRIANA JS JUDECĂTOR 14 14

PENAL 4 22 4 22 100 4CIVIL 77 274 73 268 94.805 73TOTAL 81 296 77 290 95.062 77

3VERNEA SORIN ALEXANDRU JS JUDECĂTOR 12 12


4LEANCA COSMIN JS JUDECĂTOR 13 13

PENAL 88 486 88 486 100 88CIVIL 2 2 2 2 100 2TOTAL 90 488 90 488 100 90

5 PĂDURARU GEORGE CRISTIAN JS JUDECĂTOR 14 14

PENAL 71 417 70 412 98.59155 70CIVIL 2 2 2 2 100 2TOTAL 73 419 72 414 98.630 72

6 CIOCAN NICOLAE MUGUREL JS JUDECĂTOR 10 10 PENAL 61 169 61 169 100 61CIVIL 1 1 1 1 100 1TOTAL 62 170 62 170 100.000 62

7COSTEA MARIA ISABELA JS JUDECĂTOR 14 14


8PURICE CIPRIAN CRISTIAN JS JUDECĂTOR 11 11


9STANCA ANA MARIA JS JUDECĂTOR 11 11


10OANEA ANDREEA JS JUDECĂTOR 4 4

PENAL 0 0 0 0 #DIV/0! 0CIVIL 16 30 14 28 87.5 14TOTAL 16 30 14 28 87.500 14

11ZAMFIR ALEXANDRA IOANA JS JUDECĂTOR 5 5

PENAL 0 0 0 0 #DIV/0! 0CIVIL 19 26 12 18 63.15789 12

7

TOTAL 19 26 12 18 63.158 12

TOTAL GENERAL JUDECĂTORIA SLOBOZIA119 119

PENAL 243 1183 242 1178 99.588 242

CIVIL 424 1378 358 1218 84.434 358TOTAL 667 2561 600 2396 89.955 600

Operativitatea pe judecători Anexa 4 A + Anexa 4B

8

Nr. crt.

Numele şi prenumele judecătorului Instanţa Secţia Funcţia

Nr. total şedinţe

de judecată

Nr. şedinţe

de judecată conduse

Stadiul procesua

l


Operativitatea (%)

Nr. hotărâri

repartizate pentru

redactareNr.

Total puncte

de complexi

tate

Nr.

Total puncte

de complexit

ate0 1 2 3 4 5 6 7 6 7 8 9 10 11

1ŞERBAN NICOLAE JS JUDECĂTOR 37 37

PENAL 19 119 16 80 84,21 16CIVIL 1474 10141 692 3900 46,95 692TOTAL 1493 10260 708 3980 47,42 708

2ANDREI ADRIANA JS JUDECĂTOR 43 43


3VERNEA SORIN ALEXANDRU JS JUDECĂTOR 36 36


4LEANCA COSMIN JS JUDECĂTOR 79 79


5 PĂDURARU GEORGE CRISTIAN JS JUDECĂTOR 72 72


6CIOCAN NICOLAE MUGUREL JS JUDECĂTOR 36 36


7COSTEA MARIA ISABELA JS JUDECĂTOR 41 39


8PURICE CIPRIAN CRISTIAN JS JUDECĂTOR 38 38


9STANCA ANA MARIA JS JUDECĂTOR 38 38


10OANEA ANDREEA JS JUDECĂTOR 18 18


11 ZAMFIR ALEXANDRA IOANA JS JUDECĂTOR 17 17 PENAL 12 65 4 23 33,33 4

9

CIVIL 575 1863 329 838 57,21 329TOTAL 587 1928 333 861 56,73 333

TOTAL GENERAL JUDECĂTORIA SLOBOZIA455 453

PENAL 3416 27166 1366 9458 39,99 1366

CIVIL 11274 68096 4937 22470 43,79 4937TOTAL 14690 95262 6303 31928 42,91 6303

10

Analiza cantitativă a activităţii instanţei pentru anul 2015 relevă o menţinere a ponderii

cauzelor penale şi a cauzelor civile în raport cu totalitatea cauzelor înregistrate, numărul cauzelor

penale fiind mult mai mic decât cel al cauzelor civile.

Eficienţa activităţii instanţei, reflectată sub aspect cantitativ de indicatorul „operativitate”,

a fost afectată în anul 2015 de problemele de personal, atât în ceea ce priveşte pe magistraţi, cât şi

în ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, în condiţiile în care volumul de activitate al

acestei instanţe este apropiat de media naţională, Judecătoria Slobozia fiind şi instanţă de

executare în materie penală.

Un singur judecător este chemat să îndeplinească toate cerinţele de calitate şi de eficienţă

ale actului de justiţie (atât sub aspectul aplicării legii, cât şi sub aspectul conduitei personale şi al

formării profesionale) în legătură cu numeroasele domenii de drept ce intră în competenţa

judecătoriei.

Va fi necesară pe viitor o specializare strictă a completelor de judecată pentru a se putea

asigura o asimilare mai bună a legislaţiei şi a practicii judiciare în domeniile de specialitate, iar

pentru redimensionarea structurilor organizatorice existente se impune o analiză complexă a

volumului de activitate, a gradului de procesivitate al zonei şi a unor indicatori statistici ai statelor

de funcţii şi personal ale instanţelor judecătoreşti.

În condiţiile actuale, având în vedere că redimensionarea schemei de personal reprezintă

un proces amplu, care presupune existenţa unor resurse umane şi financiare suplimentare, rolul

managerului este acela de a aduce în atenţia forurilor tutelare competente aceste aspecte şi de a

realiza repartizarea echitabilă a judecătorilor pe complete după criterii obiective (volum de

activitate, aptitudini reale, specializare).

1.3. Managementul resurselor umane.

Activitatea de conducere dintr-un domeniu a părut necesară şi s-a manifestat chiar de la

primele forme de organizare socială, aceasta evoluând în pas cu dezvoltarea materială şi spirituală

a omului.

Sistemul judiciar nu face excepţie, astfel că, în vederea realizării unei reforme reale,

resimţite de cetăţeni (destinatari ai activităţii judiciare), se impune actualizarea instrumentelor

manageriale.

O conducere eficientă reclamă un set de principii, unele generale, altele specifice

domeniului de activitate, alături de aptitudinile şi de calităţile conducătorului, care trebuie să

asigure funcţionalitatea normală, mereu cu tendinţă spre performanţă, a colectivităţii umane din

cadrul instanţei.

11

În vederea organizării eficiente a activităţii administrativ - judiciare a instanţei,

preşedintele a exercitat atribuţiile manageriale prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al

inastanţelor judecătoreşti. În acest sens a emis un număr de 27 decizii avizate de colegiul de

conducere al instanţei.

De asemenea, în cadrul instanţei funcţionează colegiul de conducere, ca organ colectiv de

conducere, după cum, în vederea respectării dispoziţiilor regulamentului de ordine interioară al

instanţelor, au fost desemnaţi judecătorii delegaţi. Există astfel mai multe nivele de conducere şi

control, menite să filtreze responsabilitatea decizională, astfel că fiecare dintre factorii de

conducere să-şi exercite propriile atribuţii fără a interfera cu sfera atribuţiilor altora; desigur că

activităţile de conducere ale preşedintelui, vicepreşedintelui, colegiului şi judecătorilor delegaţi

nu trebuie să fie total independente unele faţă de celelalte, ci acestea presupun existenţa unei

conlucrări.

Scopurile principale urmărite în activitatea managerială au fost:

Respectarea şi asigurarea respectării regulilor privind repartizarea informatizată a

cauzelor şi continuitatea completului de judecată;

Preocuparea pentru pregătirea profesională a judecătorilor şi a celorlalte categorii

de personal;

Identificarea şi folosirea pârghiilor care să asigure soluţionarea cauzelor într-un

termen rezonabil;

Asigurarea independenţei judecătorilor în îndeplinirea activităţilor de înfăptuire a

justiţiei, respectiv preocuparea ca activitatea judecătorilor să se exercite într-un sistem străin de

ingerinţe exterioare sau interioare, prin evitarea oricăror interferenţe în activitatea acestora, dar şi

prin respectarea actelor şi deciziilor judecătorului cu privire la acte ce ţin de desfăşurarea

activităţii de judecată, în raporturile sale cu ceilalţi colegi, personalul auxiliar şi terţii;

Măsuri care duc la îmbunătăţirea activităţii instanţei, respectiv: emiterea de

ordine de serviciu clare şi concise şi luarea măsurilor necesare pentru ca personalul să înţeleagă

pe deplin atribuţiile stabilite; monitorizarea permanentă a procentului de operativitate al

instanţei; rezolvarea rapidă a corespondenţei, în special a celei care are implicaţii în rezolvarea

dosarelor; responsabilizarea judecătorilor în scopul unei verificări mai atente a lucrărilor

întocmite de grefieri; monitorizarea redactărilor hotărârilor judecătoreşti; verificarea

comportamentului personalului şi jandarmilor în relaţia cu publicul;

Îmbunătăţirea aptitudinilor de comunicare ale managerului, atât în relaţia cu

personalul, cât şi în cadrul raporturilor instanţei cu instituţiile şi organismele implicate în

activitatea de judecată, cu justiţiabilii şi cu publicul, în general, respectiv cu mass-media.

12

În exercitarea atribuţiilor, preşedintele Judecătoriei Slobozia:

A convocat şi prezidat Adunarea generală. Convocarea adunării generale a fost

realizată de către preşedintele instanţei în mod transparent, cu convocatoare semnate de

judecătorii instanţei, cu indicarea ordinii de zi, conform Regulamentului de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti; în anul 2015 - 3 şedinţe.

A convocat colegiul de conducere. Convocarea şedinţelor de colegiu a fost

realizată de preşedintele instanţei şi comunicată celorlalţi membri ai colegiului de conducere

însoţită de ordinea de zi cu cel puţin 1 zi înainte de şedinţă, fiind astfel respectate dispoziţiile

prevăzute de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti. Convocarea a fost

adusă la cunoştinţa întregului colectiv de magistraţi.

Preşedintele instanţei a asigurat implicarea efectivă a colegiului de conducere în dezbaterea

problemelor generale de conducere a instanţei, în organizarea şi funcţionarea acesteia, asigurând

în acelaşi timp transparenţa decizională.

În anul 2015, colegiul de conducere a fost convocat într-un număr de 15 şedinţe.

A luat măsuri pentru a asigura desfăşurarea în bune condiţii a activităţii instanţei.

A emis decizii prin care a realizat planificarea judecătorilor de serviciu sau a

grefierilor cu studii superioare.

Desemnarea judecătorului de serviciu s-a făcut de către preşedintele instanţei cu avizul

colegiului de conducere.

A emis ordine de serviciu avizate de colegiul de conducere prin care a repartizat

personalul auxiliar de specialitate în cadrul compartimentelor şi a stabilit atribuţiile acestora,

urmărind o repartizare echilibrată a sarcinilor de serviciu, în concordanţă cu atribuţiile şi

pregătirea profesională a fiecăruia.

Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţei a avut în

vedere specificul şi exigenţele necesare fiecărui compartiment, calităţile necesare pentru a

răspunde acestor exigenţe.

În ceea ce priveşte coordonarea şi controlul activităţii derulate de preşedintele instanţei, în

registrul de control au fost consemnate menţiuni privind efectuarea de către acesta a verificărilor

lunare la diferite compartimente, ocazie cu care s-au făcut constatări şi s-au dispus măsuri cu

precizarea termenului în interiorul căruia să fie rezolvate problemele constatate.

Preşedintele instanţei a efectuat verificări frecvente şi cu caracter de continuitate în scopul

identificării vulnerabilităţilor şi deficienţelor în activitatea compartimentelor auxiliare ale

instanţei şi, de asemenea, în vederea înlăturării acestora.

A emis ordine de serviciu, avizate de colegiul de conducere, prin care a desemnat

judecătorii care îndeplinesc şi alte atribuţii decât cele de judecată.

13

În desemnarea judecătorilor care să îndeplinească şi alte atribuţii decât cele privind

activitatea de judecată, s-au avut în vedere: stabilirea compatibilităţii între cerinţele specifice

fiecărui sector sau compartiment şi calităţile judecătorului desemnat, existenţa abilităţilor de

comunicare, existenţa abilităţilor de a relaţiona, de a prezenta şi reprezenta activitatea

compartimentelor, de a da explicaţii şi răspunsuri clare, concise, precise, bine argumentate,

pentru a evita confuziile şi interpretările eronate sau vădit eronate de natură să prezinte instanţa

într-o lumină nefavorabilă, capacitatea de a gestiona informaţiile şi situaţiile de criză.

În repartizarea acestor atribuţii, conducerea instanţei a urmărit atât realizarea unui

echilibru al volumului de activitate, dar şi păstrarea continuităţii în exercitarea atribuţiilor, aspect

considerat util, având în vedere experienţa dobândită de judecătorii delegaţi pe parcursul

îndeplinirii atribuţiilor.

Preşedintele instanţei a întocmit, împreună cu grefierul şef, programarea grefierilor

care participă în şedinţele de judecată, urmărindu-se în egală măsură, asigurarea unei continuităţi

a grefierilor pe un anume complet, dar şi echilibrarea volumului de activitate, prin participarea la

un număr relativ egal de şedinţe de judecată.

De asemenea, după modelul planificării de permanenţă stabilită pentru judecători,

prin ordin de serviciu al preşedintelui instanţei s-a stabilit şi o programare de permanenţă a

grefierilor, precum şi o planificare a participării grefierilor de şedinţă la soluţionarea cauzelor

urgente.

Activitatea profesională a personalului auxiliar a fost verificată periodic, atât prin

intermediul judecătorilor delegaţi la compartimentele instanţei, cât şi prin verificări directe

efectuate de preşedintele instanţei; în situaţia constatării unor deficienţe, au fost luate măsurile

necesare remedierii acestora .

În exercitarea atribuţiilor de verificare şi coordonare a activităţii de repartizare

aleatorie a cauzelor, preşedintele instanţei a controlat periodic activitatea grefierilor desemnaţi

pentru realizarea operaţiunilor de repartizare aleatorie; a avizat procesele-verbale întocmite de

grefieri pentru situaţiile în care au intervenit modificări în componenţa completelor de judecată;

a propus colegiului de conducere desfiinţarea unor complete de judecată şi a dsispus alte măsuri

necesare pentru buna desfăşurare a activităţii.

În perioada de referinţă, atribuţiile preşedintelui nu au fost delegate altor membri ai

colegiului de conducere, cu excepţia perioadelor când preşedintele instanţei s-a aflat în concediu

de odihnă şi când atribuţiile au fost delegate prin ordin de serviciu vicepreşedintelui instanţei.

A emis un număr de 27 decizii în cursul anului 2015.

1.4. Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă

Prezentarea indicatorilor de eficienţă a activităţii instanţei (conform StatisEcris)

14

a) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate - reprezintă raportul dintre dosarele nou intrate în perioada de referinţă şi dosarele finalizate în aceeaşi perioadă de referinţă, exprimat procentual;

102,71 % (6293 dosare soluţionate din 6127 dosare intrate)

b) Stocul de dosare - se calculează ca fiind suma dosarelor aflate pe rol la finele perioadei de referinţă şi nefinalizate, mai vechi de 1 an pentru curţile de apel şi de 1 an şi 6 luni pentru celelalte instanţe;

2840 dosare aflate în stoc din care 134 mai vechi de 1 an si 6 luni

c) Ponderea dosarelor închise într-un an – reprezintă suma dosarelor finalizate în termen de mai puţin de 1 an de la înregistrare raportată la suma tuturor dosarelor soluţionate în perioada de referinţă, exprimată procentual;

89,69 % (5644 dosare au fost soluţionate în termen de maximum un an de la înregistrare din 6293 soluționate)

d) Durata medie de soluţionare, pe materii sau obiecte (numai pentru stadiul procesual fond şi mai puţin pentru curţile de apel) – reprezintă timpul mediu scurs între data înregistrării dosarului şi data închiderii documentului final.

În penal, această durată a fost de 3,81 luni.

În materiile non penal a fost de 5,81 luni.

e) Redactările peste termenul legal – reprezintă procentul instanţei de redactare peste termen a dosarelor finalizate

64,74 % (2427 dosare au fost redactate peste termen din 3749 dosare)

Prezentarea grafică a rezultatului cumulării celor 5 indicatori de eficienţă a activităţii instanţei în perioada 01.01.2015 – 31.12.2015, astfel cum reiese aceasta din aplicaţia STATIS

COMENTARII

1. În privința primului indicator referitor la hotărârile circumscrise materiei civile, constatăm

că acestea reprezintă peste două treimi din hotărârile pronunțate la nivelul Judecătoriei

Slobozia, iar obținerea unei valori supraunitare față de numărul de dosare intrate, se

explică prin activitatea susținută întreprinsă de judecătorii care activează în această

materie.

15

2. Referitor la hotărârile aferente litigiilor cu profesioniști, pronunțate tot de judecătorii care

activează în materie civilă, se observă soluționarea unui număr mai mare de cauze decât

cele intrate în cursul anului 2015, diferența fiind justificată de stocul preexistent la

01.01.2015.

3. În ce privește litigiile de muncă, apreciem că indicatorul nu este relevant decât la nivel

teoretic, în considerarea faptului că eșantionul de raportare este dat de 4, respectiv 1 dosar.

4. Litigiile privind minori si familie s-au înregistrat într-un număr inferior numărului de

dosare soluționate, diferența fiind și în acest caz justificată de stocul preexistent la

01.01.2015.

5. Inclusiv în materie penală au fost soluționate mai multe cauze decât numărul de dosare

înregistrate, situație care reflectă activitatea susținută depusă de judecătorii specializați în

această materie.

6. În concluzie se poate observa că în mod real s-a atacat stocul rămas din anii anteriori,

activitatea instanței putând fi calificată ca eficientă.

COMENTARII

Numărul dosarelor mai vechi de 1 an reflectă în mod fidel activitatea judiciară efectuată

cu celeritate de judecătorii instanței, iar numărul de 106 dosare din materie civilă este justificat de

complexitatea cauzelor și dificultăţile de administrare a probatoriilor. În acest sens, dosarele care

impun efectuarea actelor de procedură cu părți aflate în străinătate sau care presupun un număr

mare de expertize și contraexpertize explică de ce aproximativ 5 procente din dosarele aflate pe

rolul instanței, în materie civilă, sunt mai vechi de 1 an.

În privința dosarelor care vizează litigii cu profesioniști sau cauze privind minori și

familie, observăm că procentual, cauzele mai vechi de 1 an, reprezintă sub 5 % din totalul

cauzelor, respectiv 13 și 10 dosare. Dat fiind numărul mic de cauze din această situație, apreciem

că justificarea poate fi generată atât de complexitatea cauzelor și dificultăţile de administrare a

probatoriilor cât și de specificul fiecărei cauze în parte, în special în materia litigiilor de familie,

16

unde părțile pot avea nevoie de un termen îndelungat în vederea împăcării, sau dificultăţile de

realizare a unor anchete sociale pe calea comisiei rogatorii şi de citare în străinătate.

În materie penală, numărul de 5 cauze mai vechi de un an este justificat de complexitatea

dosarelor și de numărul mare de părți din respectivele cauze.

COMENTARII

Soluționarea a peste 88 % din dosarele în materie civilă și în materia litigiilor cu

profesioniști în interval de 1 an de la înregistrarea acestora reprezintă o expresie a celerității

actului de justiție, conformă cu exigențele dreptului la un proces echitabil reglementat de art. 6

CEDO, prin soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

În privinţa procentului de 82,66 % înregistrat în materia Minori și familie, trebuie să avem

în vedere că în astfel de cauze, uneori, părțile solicită acordarea unor termene lungi în vederea

soluționării amiabile a litigiilor dintre ele. În egală măsură, întârzierile în soluționarea cauzelor

mai sunt justificate și de stabilirea uneia din părți în străinătate, în lipsa unui domiciliu procesual

ales în România, fapt care impune îndeplinirea procedurii cu respectiva parte în condiții mult mai

dificile decât cu un resortisant național.

Cu privire la procentul din materia litigiilor de muncă, întrucât eșantionul este de 4,

respectiv 3 dosare, îl apreciem ca fiind irelevant pentru efectuarea riguroasă a unor statistici,

motiv pentru care nu considerăm că se impune analiza acestuia în contextul procentelor de peste

80 % anterior menționate.

17

COMENTARII

Analizând indicatorii din această secțiune, observăm că la toate cele 5 materii Judecătoria

Slobozia a fost calificată cu un grad maxim de eficiență, nefiind necesară nicio observație de

natură a justifica situația reținută în tabel. Aceasta se explică prin activitatea susținută și

îndeplinită cu profesionalism de judecătorii instanţei.

COMENTARII

Având în vedere clasificarea instanței în cel mai redus grad de eficiență, precizăm că

această situație are o justificare obiectivă bazată pe fluctuația de personal din cadrul instanței din

ultimii 2 ani.

La data de 01.07.2014, au fost transferaţi din cadrul Judecătoriei Slobozia doi judecători,

fiind repartizate ciclic urmare a plecării acestora un număr de aproximativ 650 dosare, între 3

completuri de judecători definitivi active la acel moment. Începând cu data de 01.01.2015, alţi doi

judecători din cadrul Judecătoriei Slobozia au fost transferaţi.

În această manieră, s-a ajuns ca la începutul anului 2015, o parte din judecătorii care

judecă în materie civilă să aibă un stoc de peste 600 de dosare. La acestea s-au adăugat dosarele

nou intrate, în cursul anului 2015, în medie, peste 600 pentru fiecare judecător din materie civilă,

precum şi dosarele preluate de către judecători, urmare a desfiinţării a două completuri de

judecător stagiar.

Potrivit statisticii aferente anului 2015, întocmită pentru Judecătoria Slobozia, judecătorii

în materie civilă au redactat în medie peste 600 hotărâri judecătorești, existând un judecător care

a redactat în cursul anului 2015 un număr de 907 hotărâri judecătoreşti.

În aceste condiţii, nu se poate reține o inactivitate a judecătorilor prezentei instanțe, iar

calificarea drept ineficientă a situației evocate trebuie analizată în concret, fiind peste putința unei

persoane să depășească în mod constant un număr de 50-70 de hotărâri redactate în fiecare lună,

în condițiile în care în mod regulat prezidează ședințe de judecată cu între 90-100 dosare/şedinţă.

18

În plus, în acest context, o creștere a rapidității motivării unei hotărâri presupune și o

scădere a calității motivării, fapt de neacceptat în condițiile actului de justiție contemporan.

Aceleaşi dificultăţi le-au întâmpinat şi judecătorii din cadrul instanţei ce soluţionează

cauze penale şi civile cu arestaţi, în raport de faptul că sunt doar trei judecători, îndeplinesc şi

atribuţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi iar unul dintre aceştia a fost plecat la începutul

anului 2015, o perioadă de trei luni de zile la cursuri de formare profesională.

În final mai relevăm că în şedinţele Colegiului de conducere al instanţei din datele de

11.08.2015 şi 26.01.2016, au fost analizaţi indicatorii de eficienţă a activităţii instanţei şi s-au

dispus măsuri în vederea îmbunătăţirii performanţei în privinţa acestui indicator care este de altfel

singurul la care instanţa a obţinut un rezultat slab.

1.5. Probleme generale de management al instanţei.

În cadrul acestui subpunct relevăm că eficienţa activităţii instanţei, a fost afectată şi în

anul 2015 de problemele de personal, atât în privinţa magistraţilor, cât şi în ceea ce priveşte

personalul auxiliar de specialitate, în condiţiile în care volumul de activitate al acestei instanţe

este apropiat de media naţională, Judecătoria Slobozia fiind şi instanţă de executare în materie

penală.

Se reţine în această privinţă că, de mai mulţi ani de zile d-na. judecător Pismiş Viorica

este judecător delegat la Penitenciarul Slobozia şi supleantul la penitenciar este desemnat tot din

rândul magistraţilor Judecătoriei Slobozia, iar pe parcursul anului 2015 judecătorii stagiari Oanea

Andreea şi Zamfir Alexandra s-au aflat în concediu pentru pregătirea şi participarea la examenul

de capacitate şi din luna ianuarie 2016 au plecat la alte instanţe, condiţii în care soluţionarea

dosarelor înregistrate pe rolul instanţei s-a realizat în medie de doar 10 judecători (9,75 fără

aproximare), cu toate că schema de magistraţi a instanţei prevede un număr de 12 judecători.

De asemenea, în cursul anului 2015, doi grefieri s-au aflat în concediu medical pentru o

peroadă mai mare de 60 de zile, ca urmare a unor probleme grave de sănătate, un grefier a plecat

din cadrul instanţei prin demisie, iar doamna grefier Păunescu Crişan Andreea s-a transferat la o

altă instanţă, fiind necesară astfel îndeplinirea atribuţiilor acestora de către personalul rămas în

activitate .

Sintetizând, considerăm că activitatea instanţei a fost afectată, pe de o parte, de

subdimensionarea schemei, iar pe de altă parte, de fluctuaţia personalului care a funcţionat în

cadrul instanţei în ultimii ani, fapt ce a condus la suprasolicitarea judecătorilor şi grefierilor care

au rămas în activitate prin preluarea atribuţiilor, prin asigurarea permanenţei în numeroase

şedinţe de judecată şi prin îndeplinirea unei multitudini de activităţi non-judiciare.

Această stare de fapt este generată de poziţionarea geografică a instanţei în apropierea

19

capitalei ţării, aspect ce face această instanţă dezirabilă pentru judecătorii care urmăresc

desfăşurarea activităţii în Bucureşti şi care aleg, pentru o perioadă tranzitorie, activarea în cadrul

Judecătoriei Slobozia.

Posibilităţile de remediere a acestei situaţii sunt minime, din perspectiva cauzei analizate,

întrucât nu poate fi oprit în nici un fel dreptul fiecărui judecător de a-şi dezvolta cariera.

De asemenea, politica de transferuri nu este atributul Judecătoriei Slobozia, şi nu poate

avea în vedere numai situaţia specifică a instanţei noastre, ci trebuie să ţină cont şi de ceilalţi

factori implicaţi, respectiv situaţia personală a solicitantului, sau situaţia instanţei la care se

solicită transferul.

Deşi au existat aceste dificultăţi, prin efortul susţinut al personalului s-a reuşit obţinerea

unui indice bun al operativităţii şi aşa cum se poate observa s-a redus numărul dosarelor aflate în

stoc la final de an, fapt ce conduce la concluzia că în anul 2015 s-a soluţionat numărul total de

cauze nou intrate şi o parte din stocul anterior, condiţii în care se poate concluziona că instanţa

are rezultate foarte bune din punct de vedere al eficienţei .

I.2. Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei

Judecătoria Slobozia deţine competenţa teritorială de a soluţiona dosare civile şi penale

din raza municipiului Slobozia, a oraşelor Amara şi Căzăneşti şi a 20 de comune aflate în

apropierea municipiului Slobozia. Sub aspect material şi funcţional, la Judecătoria Slobozia se

judecă toate tipurile de cauze date de lege în competenţa judecătoriilor şi sunt îndeplinite toate

atribuţiile conferite judecătoriilor de lege şi de actele normative cu forţă juridică inferioară legii,

inclusiv de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Această instanţă posedă capacitatea instituţională de a duce cu succes la îndeplinire toate

funcţiile ce i-au fost încredinţate în sistemul judiciar, deşi resursele umane şi materiale ce i-au

fost puse la dispoziţie sunt insuficiente şi există în continuare disfuncţionalităţi care trebuie avute

în vedere în viitorul apropiat.

Resursele umane ale instanţei

La nivelul Judecătoriei Slobozia activau la data de 1 ianuarie 2015, 9 judecători, schema

de personal conţinând 12 posturi de judecător. Din aceşti 9 judecători, unul exercita funcţia de

preşedinte al instanţei, un judecător exercita funcţia de vicepreşedinte, un judecător era delegat la

Penitenciarul Slobozia, iar trei judecători aveau calitatea de judecător stagiar.

În cursul anului 2015, începând cu data de 26 ianuarie 2015 au fost numiţi în cadrul

Judecătoriei Slobozia 4 judecători.

20

În aceste condiţii, la data de 31.12.2015, la Judecătoria Slobozia activau 12 judecători,

schema de personal fiind de 12 posturi. Dintre aceşti 12 judecători, un judecător deţine calitatea

de preşedinte al instanţei, un judecător exercită funcţia de vicepreşedinte, un judecător este

delegat la Penitenciarul Slobozia, iar doi judecători sunt stagiari.

Astfel, la data de 1 ianuarie 2016 nu sunt vacante posturi de judecător.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar, la Judecătoria Slobozia activează la acest moment

25 de grefieri, din care: 1 grefier şef, 17 grefieri de şedinţă, 1 grefier delegat la compartimentul

executări penale, 1 grefier delegat cu repartizarea aleatorie a cauzelor, 1 grefier delegat la

Penitenciarul Slobozia, 4 grefieri arhivari şi registratori. Din cei 17 grefieri de şedinţă 2 grefieri

se află în concediu medical pentru o peroadă mai mare de 60 de zile, ca urmare a unor probleme

grave de sănătate.

În cursul anului 2015 un grefier a plecat din cadrul instanţei prin demisie, iar un alt grefier

a fost transferat la altă instanţă.

Având în vedere intrarea în vigoare a noilor coduri apreciem că personalul existent la

Judecătoria Slobozia este insuficient pentru buna realizare a actului de justiţie iar volumul de

muncă per judecător este unul excesiv, aşa cum de altfel este la majoritatea instanţelor din ţară.

Este de remarcat că la Judecătoria Slobozia de mulţi ani nu au mai fost ocupate toate

posturile de judecător, observându-se o mobilitate crescută a personalului şi temporar o lipsă

acută de personal care dăunează bunei funcţionări a instanţei. În ceea ce priveşte mobilitatea

personalului, aceasta este firească şi nu poate fi împiedicată în vreun fel, deşi la nivelul

Consiliului Superior al Magistraturii sau la nivel legislativ se pot lua măsuri pentru ca judecătorii

să fie numiţi de la începutul carierei în localităţile în care locuiesc membrii familiilor lor, astfel

încât să se evite tendinţa continuă a unei mari părţi a judecătorilor de a se transfera în alte

localităţi decât cele în care au fost numiţi iniţial.

Resursele materiale ale instanţei

În anul 2015, resursele materiale de care a dispus Judecătoria Slobozia au fost suficiente

pentru ca instanţa să îşi poată desfăşura activitatea, dar insuficiente pentru creşterea calităţii

activităţii instanţei.

Astfel, deşi clădirea în care îşi desfăşoară instanţa activitatea a fost recent renovată şi a

fost achiziţionat mobilier nou, în aceeaşi clădire îşi desfăşoară activitatea şi Tribunalul Ialomiţa,

numărul de birouri şi de săli de judecată fiind insuficient. În cazul grefierilor, există situaţii în

care într-un birou destinat a fi ocupat, faţă de dimensiunile sale, de două persoane, îşi desfăşoară

activitatea trei sau patru persoane. În cazul judecătorilor nu au existat în anul 2015 probleme sub

acest aspect.

21

Referitor la sălile de judecată, clădirea în care îşi desfăşoară activitatea instanţa este

prevăzută cu trei săli de judecată, care sunt folosite şi de Tribunalul Ialomiţa, existând şi situaţii

în care şedinţele de judecată nu pot începe la ora programată din cauza lipsei unei săli libere.

Subliniem şi faptul că arhiva curentă îşi desfăşoară activitatea în condiţii dificile, spaţiul

pentru depozitarea dosarelor aflate pe rolul instanţei şi pentru desfăşurarea activităţii grefierilor

arhivari fiind prea mic.

În ceea ce priveşte tehnica de lucru, există calculatoare pentru fiecare judecător şi grefier

şi imprimante pentru fiecare birou, dar trebuie subliniat că viteza de procesare a datelor de către

calculatoarele respective este redusă şi apar deseori defecţiuni la acestea, ceea ce evidenţiază că

respectivele calculatoare sunt vechi şi trebuie să fie înlocuite.

În schimb, este important de menţionat că fiecare calculator are acces la internet, la Ecris

şi la programul legislativ, ceea ce uşurează considerabil activitatea judecătorilor şi grefierilor. În

plus, în fiecare birou există posturi telefonice care permit accesul la linia telefonică internă a

Judecătoriei Slobozia şi Tribunalului Ialomiţa, iar în sălile de judecată există tehnica necesară

pentru înregistrarea audio a cauzelor civile şi penale. De asemenea, în fiecare birou există aparate

de aer condiţionat, iar în perioada iernii, sistemul de încălzire a clădirii funcţionează normal.

Pentru că nu existau încăperi în care să se desfăşoare activităţile judiciare specifice

Camerei de Consiliu, în anul 2015, împreună cu conducerea tribunalului s-au facut eforturi pentru

identificarea unor spaţii care sa fie amenajate provizoriu în acest scop, astfel că a fost reamenajată

biblioteca instanţei, iar aceasta este folosită în prezent de Judecătoria Slobozia drept Cameră de

Consiliu.

Disfuncţionalităţile semnalate evidenţiază că Judecătoria Slobozia nu a fost pregătită din

punct de vedere al resurselor materiale pentru intrarea în vigoare a noilor coduri în materie

penală, în special din cauza numărului mic de săli de şedinţă, insuficienţei spaţiului destinat

compartimentului arhivă, lipsei camerelor de consiliu, numărul redus de judecători şi grefieri,

precum şi insuficienţei numărului de birouri.

Apreciem că instituirea autonomiei financiare a sistemului judiciar ar contribui decisiv la

îmbunătăţirea acestei situaţii, deoarece încasările din taxele judiciare de timbru ar fi orientate în

mod efectiv către instanţe şi parchete, pentru buna realizare a actului de justiţie şi pentru

modernizarea acestora.

I.3. Calitatea actului de justiţie

I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de

desfiinţare.

22

În anul 2015, la nivelul Judecătoriei Slobozia s-au soluţionat 6047 cauze (1313 cauze

penale şi 4734 cauze civile), în această cifră fiind incluse nu doar cauzele finalizate prin

pronunţarea unei sentinţe, ci şi cauzele în care s-a pronunţat o încheiere de dezînvestire a

instanţei, cum ar fi, spre exemplu, cauzele având ca obiect învestirea cu formulă executorie,

încuviinţarea executării silite ori luarea unei măsuri preventive în cadrul procesului penal.

Dintre hotărârile pronunţate în aceste 6047 cauze, indiferent că este vorba despre sentinţe

sau despre încheieri de dezînvestire, au fost atacate cu apel sau cu recurs 830 hotărâri, din care

291 penale şi 539 civile, ponderea atacabilităţii fiind de 13,73%, iar pe materii: 22,16 % în penal

şi 11,39 % în materie civilă.

Cifrele arătate se regăsesc evidenţiate şi în tabelul de mai jos:

MATERIA

NR. HOTĂRÂRI

PRONUNŢATE

(SENTINŢE SAU

ÎNCHEIERI)

NR. HOTĂRÂRI

ATACATE

CU APEL/RECURS

PONDEREA

ATACABILITĂŢII

Penal 1313 291 22,16%

Civil 4734 539 11,39%

Total 6047 830 13,73%

Dintre cele 4734 hotărâri civile pronunţate de Judecătoria Slobozia în cursul anului 2015

şi atacate cu apel sau cu recurs 539, 126 hotărâri au fost modificate şi 15 de hotărâri casate. Prin

urmare, indicele de reformare a hotărârilor civile în raport de numărul total al hotărârilor civile

pronunţate de Judecătoria Slobozia este de 2,98 %, indicele de modificare este de 2,66 %, iar

indicele de casare este de 0,32 %.

Dintre cele 1313 hotărâri penale pronunţate de Judecătoria Slobozia în cursul anului 2015

şi atacate cu apel sau cu recurs 291, 17 hotărâri au fost modificate iar 0 hotărâri au fost casate.

Prin urmare, indicele de reformare a hotărârilor penale în raport de numărul total al hotărârilor

penale pronunţate de Judecătoria Slobozia este de 1,29 %, indicele de modificare este de 1,29 %,

iar indicele de casare este de 0 %.

Cumulând cele două statistici, rezultă că dintre cele 6047 hotărâri civile şi penale

pronunţate de Judecătoria Slobozia în cursul anului 2015 şi atacate cu apel sau cu recurs respectiv

un număr de 830, 143 hotărâri au fost modificate şi 15 casate. Prin urmare, indicele de reformare

a hotărârilor în raport de numărul total al hotărârilor pronunţate de Judecătoria Slobozia este de

2,61 %, indicele de modificare este de 2,36 %, iar indicele de casare este de 0,25 %. 23

MATERIA NR.

HOTĂRÂRI

MODIFICATE

NR.

HOTĂRÂRI

CASATE

INDICE DE

REFORMARE

ÎN RAPORT

DE

HOTĂRĂRILE

PRONUNŢATE

Penal 17 0 1,29 %

Civil 126 15 2,98 %

Total 143 15 2,61%

I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii).

Considerat ca unul dintre indicii de calitate a actului de justiţie, soluţionarea cauzelor într-

un termen rezonabil a constituit în anul 2015, la fel ca şi în anul anterior, o preocupare a

judecătorilor din cadrul Judecătoriei Slobozia şi, aceasta, atât pentru a se evita accentuarea

disconfortului procesual al justiţiabililor, cât şi pentru a se descongestiona rolul instanţei şi a se

menţine o încărcătură a şedinţelor de judecată la un nivel acceptabil de gestionat.

Urmărirea modului de respectare a acestui criteriu s-a făcut periodic, fiind identificate şi

aduse la cunoştinţa judecătorilor dosarele mai vechi de un an, astfel încât fiecare complet de

judecată să poată decide care este cea mai adecvată soluţie procedurală pentru finalizarea

judecării lor.

De principiu, soluţionarea cauzelor civile şi penale se realizează într-un termen rezonabil

cuprins între 0 lună şi 6 luni sau mai mare, în funcţie de complexitatea cauzelor deduse judecăţii,

în prezent pe rolul Judecătoriei Slobozia existând doar 178 dosare mai vechi de un an.

În cursul anului 2015, în materie penală, una din problemele ivite a fost legată de

desfăşurarea procedurii în camera preliminară. Au fost întâmpinate dificultăţi la comunicarea

copiei certificate a rechizitoriului către inculpat, precum şi la comunicarea cererilor şi excepţiilor

formulate în baza art. art. 344 din Noul Cod de procedură penală, tuturor părţilor din proces, după

pronunţarea de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 641/2014, întrucât adresa de domiciliu

a acestora nu era cea menţionată în actul de sesizare.

De asemenea, pe parcursul judecării cauzelor penale, o altă problemă a fost legată de

transferul inculpaţilor sau petenţilor arestaţi sau aflaţi în detenţie, în vederea participării la şedinţa

de judecată.24

Neaducerea acestora la termenele de judecată, în condiţiile în care Codul de procedură

penală dispune imperativ prezenţa lor pentru a se asigura o apărare completă, a atras în mai multe

dosare amânarea repetată a cauzelor şi nesoluţionarea acestora, cu consecinţa îngreunării actului

de justiţie. În acest sens amintim cauzele în care inculpaţii arestaţi sunt judecaţi în acelaşi timp şi

de alte instanţe judecătoreşti în alte cauze penale.

Un alt aspect ce trebuie avut în vedere la soluţionarea cauzelor penale complexe este

întinderea în timp a judecăţii, datorată unor motive obiective, cum sunt administrarea de

probatorii complexe, expertize contabile, financiar – bancare, criminalistice. De exemplu, o

expertiză criminalistică efectuată de Laboratorul Interjudeţean de Criminalistică durează peste 6

luni.

Alte cauze ce conduc la întârzierea judecăţii sunt: numărul mare al părţilor, neindicarea

corectă a numelui şi a domiciliilor părţilor în actul de sesizare a instanţei, realizarea procedurii de

citare şi comunicare a actelor procedurale în străinătate.

Având în vedere specificul cauzelor penale referitoare la infracţiunile de corupţie, este

necesară specializarea judecătorilor desemnaţi pentru judecarea acestor cauze în cadrul unor

cursuri sau seminarii ce ar fi în măsură să completeze cunoştinţele, mai ales în domenii

tangenţiale precum cele financiar – contabile, bancare, fiscale, etc.

În materie civilă, desfăşurarea procedurii de verificare şi regularizare a cererii de chemare

în judecată şi etapele ulterioare acesteia, până la fixarea primului termen de judecată, au avut ca

efect creşterea termenului de soluţionare a cauzelor.

Întârzierea în soluţionarea cauzelor în materie civilă a fost generată de întârzierea în

întocmirea rapoartelor de expertiză mobiliară şi imobiliară corelată cu numărul insuficient de

experţi tehnici – judiciari, întocmirea defectuoasă a expertizelor, fapt care conduce la efectuarea

unui supliment la expertiză sau o nouă expertiză, comportamentul părţilor care formulează cereri

de recuzare neîntemeiate a expertilor, solicită termene pentru încheierea tranzacţiilor judiciare

fără finalizarea demersurilor prin stingerea litigiului pe cale amiabilă, acordarea mai multor

termene de judecată pentru depunerea de către părţi a înscrisurilor, redactarea defectuoasă a

cererilor privind obiectul, motivarea în fapt şi în drept a acestora, nedepunerea într-un număr

suficient de exemplare a cererilor promovate precum şi a înscrisurilor, întocmirea greşită a

citaţiilor, a comunicărilor, a mandatelor, neemiterea adreselor dispuse de instanţă în termen util,

cererile de amânare a judecăţii formulate de apărători sau părţi, sancţionarea cu întârziere a

persoanelor fizice sau juridice implicate în realizarea actului de justiţie şi care prin neîndeplinirea

obligaţiilor stabilite de instanţă conduc la tergiversarea soluţionării cauzelor.

Nu pot fi omise nici dosarele civile suspendate pentru lipsa părţilor sau la cererea lor, ori

în baza art. 155 indice 1 din Codul de procedură civilă/art. 242 alin. 1 din Noul Cod de procedură

civilă, din cauza neîndeplinirii de către părţi a obligaţiilor stabilite de instanţă, repuse pe rol cu

25

puţin timp înainte de a expira termenul legal de perimare, precum şi cele suspendate în temeiul

art. 244 Cod procedură civilă/art. 413 din Noul Cod de procedură civilă, durata relativ mare în

care se realizează procedura de comunicare şi notificare a actelor procedurale în materia

cooperării judiciare internaţionale.

În concluzie, analizând situaţia statistică a dosarelor mai vechi de 1 an înregistrate la

data de 31.12.2015, atât în materie civilă cât şi în materie penală, se observă că instanţa

înregistrează un număr de 178 dosare mai vechi de 1 an, respectiv 162 dosare în materie civilă şi

16 dosare în materie penală.

Se mai reţine că principalele cauze obiective ale întârzierii soluţionării cauzelor sunt

complexitatea probatoriului, având în vedere că se realizează judecata în primă instanţă, fluctuaţia

judecătorilor şi a personalului auxiliar prin promovare ori transfer, schema de personal

subdimensionată, realizarea cu întârziere a expertizelor dispuse şi celelalte aspecte mai sus

evidenţiate.

Îmbunătăţirea acestui indice de performanţă în activitatea instanţei se poate realiza

prin efectuarea unui control riguros al judecătorilor asupra propriului volum de dosare rulate şi

identificarea cauzelor obiective sau subiective ce au determinat prelungirea ciclului procesual,

prin urmărirea modului de realizare a măsurilor procesuale dispuse de către personalul auxiliar, în

vederea identificării deficienţelor ce influenţează soluţionarea cu celeritate a dosarelor, prin

perfecţionarea relaţiilor instanţei cu celelalte instituţii sau persoane care participă la realizarea

activităţii judiciare. Se mai impune şi analiza periodică a dosarelor mai vechi de 6 luni pentru

identificarea măsurilor ce ar putea fi luate în vederea urgentării soluţionării acestora.

Sintetic, durata de soluţionare a cauzelor, pe materii se prezintă astfel :

MateriaMateriaDosareDosare

soluționasoluționate (te (totaltotal))

Durata medie de soluţionare a cauzelor0-6 luni 6-12 luni 1-2 ani Peste 2 ani

Nr. ds. soluționa

teProcent

(%)Nr. ds. soluționate

Procent(%)

Nr. ds. soluțio

nateProcent

(%)Nr. ds. soluțio

nateProcent

(%)

1 22 3344

(col. 3 X(col. 3 X 100/col.2)100/col.2)

5566

(col. 5 X(col. 5 X 100/col.2)100/col.2)

77

88(col. 7 X(col. 7 X 100/col.2100/col.2

))

991010

(col. 9 X(col. 9 X 100/col.2)100/col.2)

penal 13131313 11801180 89,87%89,87% 9595 7,24%7,24% 3232 2,44%2,44% 66 0,46%0,46%civil 43684368 33463346 76,60%76,60% 684684 15,66%15,66% 274274 6,27%6,27% 6464 1,47%1,47%proprietate intelectualălitigii cu profesioniştii

363363 266266 73,28%73,28% 6767 18,46%18,46% 2222 6,06%6,06% 88 2,20%2,20%

falimentlitigii de muncă

33 22 66,67%66,67% 00 0,00%0,00% 11 33,33%33,33% 00 0,00%0,00%

asigurări socialecontencios administrati

26

v şi fiscalTOTAL cauze

soluționate

60476047 47944794 79,28%79,28% 846846 13,99%13,99% 329329 5,44%5,44% 7878 1,29%1,29%

I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare.

În scopul unificării practicii judiciare, pentru evitarea pronunţării unor hotărâri divergente

în probleme juridice identice, a fost instituit la nivel naţional un sistem de unificare a practicii

judiciare din care fac parte, recursul în interesul legii, reglementat, în materie civilă, de

dispoziţiile art. 514 - 518 Codul procedură civilă iar în materie penală de dispoziţiile art. 471 –

474 din Codul de procedură penală şi sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile

pentru dezlegarea unor probleme de drept, prevăzută de art. 519 - 521 Cod procedură civilă şi art.

475 – 477 din Codul de procedură penală, ambele instituţii de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie

şi Justiţie.

a) În privinţa recursului în interesul legii, în anul 2015 au fost pronunţate mai multe

decizii în interesul legii, dintre care următoarele cu relevanţă prin prisma competenţei generale şi

materiale a judecătoriei:

- Decizia 6/16.02.2015 privind interpretarea dispoziţiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001 şi ale

Legii nr. 455/2001, din punctul de vedere al semnăturii agentului constatator necesare legalităţii

procesului-verbal de contravenţie, pentru contravenţiile sancţionate de O.G. nr. 15/2002 privind

aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din

România;

- Decizia 8/27.04.2015 cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 450 alin. (5)

raportat la art. 998-1000 din Codul de procedură civilă şi ale art. 54 din Legea nr. 304/2004, cu

referire la compunerea completului de judecată, tipul hotărârii care se pronunţă şi calea de atac

căreia îi este supusă hotărârea pronunţată;

- Decizia 9/25.05.2015 privind legalitatea hotărârilor adoptate de consiliile locale în

vederea reglementării procedurii privind ridicarea vehiculelor staţionate neregulamentar,

constatarea şi aplicarea contravenţiilor prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002;

- Decizia 12/08.06.2005 referitoare la admisibilitatea acţiunii privind validarea promisiunii

de vânzare-cumpărare a unui bun imobil determinat, în situaţia în care promitentul-vânzător are

doar o cotă-parte ideală din dreptul de proprietate asupra acestuia;

- Decizia 13/22.06.2015 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. f)

şi art. 10 din Legea nr. 554/2004, respectiv art. 94 şi 95 din Codul de procedură civilă, cu referire

la stabilirea naturii şi competenţei de soluţionare a cauzelor având ca obiect acţiuni în pretenţii

prin care se solicită de către o direcţie generală de asistenţă socială şi protecţia copilului obligarea

27

unui consiliu judeţean sau local ori a unei alte direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia

copilului la suportarea cheltuielilor de întreţinere pentru persoane care beneficiază de măsuri de

protecţie prevăzute de Legea nr. 448/2006 şi Legea nr. 272/2004;

- Decizia 14/22.06.2015 cu privire la natura juridică a dobânzilor acordate pentru sumele

încasate cu titlu de taxă de primă înmatriculare, taxă de poluare pentru autovehicule şi taxă pentru

emisiile poluante provenite de la autovehicule, restituite prin hotărâri judecătoreşti şi cu privire la

momentul de la care aceste dobânzi încep să curgă;

- Decizia 19/05.10.2015 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1.050-

1.053 din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art. 56, 76 şi 82 din Legea nr.

71/2011, cu referire la aplicabilitatea procedurii speciale de înscriere a drepturilor dobândite în

temeiul uzucapiunii, în cazul prescripţiilor achizitive începute şi eventual împlinite înainte de

intrarea în vigoare a noului cod civil;

- Decizia 21/19.10.2015 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin.

(2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil prin raportare la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4

alin. (4) din O.G. nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din

sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, în sensul neincluderii

echivalentului valoric al normei de hrană în totalul veniturilor lunare nete în raport de care se

stabileşte pensia de întreţinere datorată de către părinte copilului.

b) În ceea ce priveşte deciziile pronunţate pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ,

anul 2015 poate fi privit prin prisma următoarelor decizii:

- Decizia 5/16.03.2015 Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie

civilă - Dosar nr. 17/1/2014/HP/C - Decizia nr. 5 din 16 martie 2015 cu privire la modul de

interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, art. 1528 din Codul

civil, în corelare cu dispoziţiile art. 4, art. 33 alin. (1), art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a

imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România;


civilă - Dosar nr. 16/1/2014/HP/C - Decizia nr. 7/2015 cu privire la modalitatea de interpretare a

dispoziţiilor art. 16 alin. 1 lit. a) şi b) şi art. 17 alin. 3 din Decretul nr. 167/1958, raportate la

prevederile O.U.G. nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca

obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar;


civilă - Dosar nr. 199/1/2015 - Decizia nr. 21 din 22 iunie 2015 cu privire la interpretarea şi

aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 şi art. 1523 alin. (2) lit. d)

din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) şi (4) din Codul muncii şi art. 1088 din Codul civil de

la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000, art. 2 din O.G. nr. 13/2011 şi art. 1535 din Codul civil, în

28

sensul că dobânzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu întârziere a obligaţiilor de

plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii acţiunii;


civilă – Dosar nr. 1.367/1/2015 - Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015 cu privire la modul de

interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor;


civilă – Dosar nr. 1.622/1/2015 - Decizia nr. 26 din 21 septembrie 2015 cu privire la modul de

interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul

judecătorilor şi procurorilor;


civilă – Dosar nr. 1924/1/2015 - Decizia nr. 28 din 21.09.2015 cu privire la dezlegarea modului

de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 478 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum şi

a prevederilor art. 130 alin. (2) şi art. 131 din Codul de procedură civilă;


civilă – Dosar nr. 2780/1/2015 - Decizia nr. 34 din 16 noiembrie 2015 referitoare la modul de

interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 628 alin. (3) din Codul de procedură civilă, privind

posibilitatea actualizării în cadrul executării silite a cheltuielilor de judecată stabilite printr-o

hotărâre judecătorească.

În materie penală, în cursul anului 2015, au fost pronunţate atât hotărâri pentru

asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti cât şi

hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, relevantă în acest sens şi cu impact

major asupra întregului sistem judiciar fiind Decizia nr. 15/2015 pronunţată de către Înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie prin care s – a statuat faptul că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.

348 din Codul penal, fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în

cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea

nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau

activităţi prevăzută de art. 348 Cod penal, această chestiune primind, pentru o perioadă mai mare

de 10 ani, interpretări şi soluţionări diferite din partea instanţelor judecătoreşti şi a organelor de

urmărire penală.

În continuare dorim să evidenţiem faptul că judecătorii din cadrul Judecătoriei Slobozia

sunt în permanenţă preocupaţi să asigure deplina previzibilitate a legii, care include şi formarea

unei practici unitare, pentru a asigura, în consecinţă, un proces echitabil justiţiabililor. În anul

2015 nu au existat tipuri de cauze în care practica să fie neunitară la nivelul instanţei.

29

Au existat unele soluţii diferite cu privire la cererile de învestire cu formulă executorie a

proceselor – verbale de constatare a contravenţiei, formulate de C.N.A.D.N.R., în sensul că unii

dintre colegi au admis aceste cereri iar alţi colegi le-au respins fie pe motiv că procesul-verbal de

constatare a contravenţiei nu a fost comunicat potrivit Deciziei I.C.C.J. nr. 10/2013 pronunţată în

recurs în interesul legii, fie pe motiv că procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu poartă

semnătura agentului constatator, însă după admiterea căilor de atac de către judecătorii din cadrul

Tribunalului Ialomiţa, practica a fost uniformizată.

Cea mai importantă măsură luată şi în anul 2015 pentru unificarea practicii judiciare a fost

organizarea periodică de întâlniri cu toţi judecătorii instanţei, la care s-au discutat probleme de

drept. În cadrul acestor întâlniri, în problemele de drept dezbătute s-a ajuns la un punct de vedere

unitar.

Au mai contribuit în mod decisiv la rezolvarea problemei practicii neunitare informările

pe care judecătorii le primesc cu privire la hotărârile pronunţate de alte instanţe, deciziile Curţii

Constituţionale, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului

ori ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. De asemenea, judecătorii sunt periodic informaţi

despre rezultatul întâlnirilor organizate de Curtea de Apel Bucureşti cu judecătorii care activează

în raza acestei instanţe pentru unificarea practicii judiciare.

În plus, formarea continuă a magistraţilor a contribuit, de asemenea, la rezolvarea

problemelor de practică neunitară.

I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestora şi impactul acestora asupra sistemului judiciar.

Printre hotărârile pronunţate în anul 2015 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului

cu impact asupra sistemului judiciar amintim :

- Hotărârea din 17 martie 2015 în cauza Ignătescu şi alţii împotriva României în care

Curtea a hotărât că au fost încălcate art. 6§1 şi art.1P1 ca urmare a nepunerii în executare a

deciziei din data de 5 noiembrie 2002, pronunţată de către Curtea de Apel Suceava. Conform

acestei decizii, debitorii: Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc, Chiţoi Vasile şi

Salvari Dumitru au fost obligaţi să deschidă drumul în suprafaţă de 177 mp identic cu parela

5104/1 din CF 508 a comunei Câmpulung Moldovenesc, conform variantei a II-a din raportul de

exepertiză întocmit de inginer Huţanu Vasile;

- Hotărârea din 19 mai 2015 în cauza Căpitan şi alţii împotriva României în care Curtea a

hotărât că au fost încălcate art. 6 § 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie;

astfel, ţinând seama de complexitatea procedurilor de executare, comportamentul părţilor şi

natura reparaţiilor, s-a constatat că autorităţile nu au depus toate eforturile necesare pentru a

30

executa integral şi în timp util hotărârile pronunţate în favoarea reclamanţilor, hotărâri care

constituie bunuri în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie;

- Hotărârea din 19 mai 2015 în cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni şi alţii împotriva

României în care curtea a considerat că reclamanţii nu au beneficiat de judecarea cauzei lor într-

un termen rezonabil; astfel, s-a hotărât că a fost încălcat art. 6 § 1 din Convenţie în ceea ce

priveşte durata procedurii, prelungirea acesteia fiind imputabilă autorităţilor, precum şi faptul că

instanţele interne au avut nevoie de trei ani pentru a pronunţa o primă decizie valabilă pe fondul

cauzei şi de aproximativ doi ani în plus pentru a pronunţa o decizie definitivă;

- Hotărârea din 10 februarie 2015 în cauza Colac împotriva României – Curtea a constatat

încălcarea art. 6 § 1 din Convenţie coroborat cu art. 6 § 3 lit. d din Convenţie; pentru a constata

încălcarea convenţiei, Curtea a stabilit că instanţele din România nu au dat ocazia reclamantului

să adreseze întrebări unor martori ale căror depoziţii au fost avute în vedere la pronunţarea

condamnării nici în etapa urmăririi penale, nici în instanţă. În plus, a stabilit Curtea, că

autorităţile interne nu au respectat normele de procedură penală în vigoare la momentul faptelor,

care fuseseră instituite pentru a contrabalansa absenţa martorilor iar declaraţiile date în etapa

urmăririi penale de către martorii absenţi nu au fost citite în proces înainte de a fi admise ca

probe.

I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului auxiliar.

-pentru judecători:

La nivel centralizat, în cursul anului 2015 au fost selecţionaţi să participe la cursurile de

perfecţionare profesională organizate de către INM magistraţii din cadrul instanţei, astfel cum

şi-au manifestat opţiunile de participare la asemenea cursuri, în raport de specializarea lor, dar şi

de programul de formare continuă organizat şi comunicat de INM.

Judecătorii din cadrul Judecătoriei Slobozia au participat şi la diferite seminarii organizate

de C.S.M., I.N.M., C.A.B. sau alte organizaţii.

Totodată, au loc întâlniri la nivelul Curţii de Apel Bucureşti unde sunt discutate

problemele de drept care au generat o practică neunitară în scopul unificării practicii judiciare; de

fiecare dată a participat şi un reprezentant al Judecătoriei Slobozia.

În cadrul instanţei au fost organizate şedinţele lunare de învăţământ profesional în care

s-au analizat soluţiile pronunţate, practica de casare, identificarea problemelor de practică

neunitară, prelucrarea legislaţiei nou apărute, dezbaterea reglementărilor care ridică probleme de

interpretare.

31

NR.CRT.

DATA/ORA TEMATICA REFERENT /MODERATOR

1. 16.01.2015 ora 14,00 Pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare după apariţia Legii nr.17/2014.

Vernea Sorin Alexandru

2. 20.02.2015 ora 14,00 Divorţul prin acord. Păduraru George Cristian

3. 20.03.2015 ora 14,00 Procedura regularizării conform art.194-197 Noul Cod de procedură civilă.

Leanca Cosmin

4. 24.04.2015 ora 14,00 Natura contractului de vânzare-cumpărare în Noul Cod civil.

Oanea Andreea

5. 22.05.2015 ora 14,00 Denunţarea unilaterală a contractelor sinalagmatice.

Zamfir Alexandra Ioana

6. 12.06.2015 ora 14,00 Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei. Vernea Sorin Alexandru

7. 25.09.2015 ora 14,00 Violarea vieţii private în Noul Cod penal.

Păduraru George Cristian

8. 23.10.2015 ora 14,00 Medierea în penal. Leanca Cosmin

9. 20.11.2015ora 14,00

Modificări aduse de Noul Cod penal în materia circumstanţelor atenuante.

Oanea Andreea

10. 11.12.2015 ora 14,00 Măsurile preventive. Zamfir Alexandra Ioana

De asemenea, au fost discutate deciziile ÎCCJ prin care s-au soluţionat recursuri în

interesul legii, precum şi hotărârile CEDO.

Amintim, de asemenea, interesul manifestat din partea conducerii instanţei în ceea ce

priveşte pe judecătorii stagiari; potrivit Regulamentului de Ordine Interioară, preşedintele

organizează şi verifică activitatea judecătorilor stagiari şi asigură condiţiile necesare pentru buna

desfăşurare a stagiului. Aceasta este o atribuţie de maximă importanţă a preşedintelui, întrucât are

impact în formarea tinerilor judecători, care trebuie să fie stimulaţi în abordarea unei conduite

profesionale responsabile în toate dimensiunile activităţii lor.

În cadrul Judecătoriei Slobozia au fost stabilite pentru aceştia atribuţii echilibrate (un

număr adecvat de şedinţe de judecată, un program de activităţi judiciare diversificat, care să

permită judecătorilor stagiari cunoaşterea tuturor sectoarelor de activitate a instanţei), care să

poată fi îndeplinite de aceştia în concordanţă cu capacităţile profesionale.

32

De asemenea, sarcinile de serviciu ale judecătorilor stagiari s-au încadrat într-un volum

rezonabil, asigurându-li-se timpul pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor teoretice.

Judecătorii stagiari au fost angrenaţi, în egală măsură cu cei definitivi, în participarea la

bunul mers al activităţii instanţei, cu atât mai mult cu cât spiritul lor tânăr, entuziast, a adus

elemente de noutate benefice.

Astfel, preşedintele instanţei a urmărit modul în care judecătorii stagiari s-au familiarizat

cu specificul activităţii din cadrul instanţei, coordonând desfăşurarea stagiului acestora în bune

condiţii.

- pentru personalul auxiliar de specialitate

În cadrul instanţei s-au organizat întâlniri lunare de învăţământ profesional, menite să

completeze formarea continuă a personalului auxiliar de specialitate, în anul 2015 calendarul

întâlnirilor fiind următorul:

NR.CRT.

DATA/ORA TEMATICA REFERENT /MODERATOR

1. 16.01.2015 ora 14,00

Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă în Noul Cod de procedură civilă.

Moldoveanu Titi

2. 20.02.2015 ora 14,00

Camera preliminară. Durată. Măsuri premergătoare. Procedură.

Barză Irina Andreea

3. 20.03.2015 ora 14,00

Înaintarea dosarelor în căile de atac. Popa Alina Ionela

4. 24.04.2015 ora 14,00

Arestul la domiciliu. Anghel Mădălina

5. 22.05.2015 ora 14,00

Reprezentarea judiciară convenţională a părţilor în procesul civil.

Moldoveanu Iuliana

6. 12.06.2015 ora 14,00

Citarea, comunicarea actelor procedurale.

Dermengiu Cătălina

7. 25.09.2015 ora 14,00

Nulitatea actelor de procedură. Frâncu Liliana

8. 23.10.2015 ora 14,00

Cererea de chemare în judecată. Regularizarea cererii.

Bălănescu Nina

9. 20.11.2015ora 14,00

Participanţii în procesul civil. Frîncu Dochia

10. 11.12.2015 ora 14,00

Activitatea premergătoare şedinţei de judecată şi de rezolvare a lucrărilor cu caracter administrativ, desfăşurată în procesele începute după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă.

Ghionoiu Claudia

De asemenea, în cursul anului 2015, grefierii au participat la sesiuni de pregătire

organizate de Şcoala Naţională de Grefieri în centrele specializate de la Bucureşti, Bîrlad,

Constanţa, Sovata, Iaşi.

33

CAPITOLUL IIPRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE, CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII

SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2015

În materie civilă evidenţiem :

- Legea nr. 65/2015 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.

115/2013 pentru instituirea unui nou termen in care sa se finalizeze situatia prevazuta la art. 6

alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in

natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in

Romania, precum si pentru prorogarea unor termene a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea

I, nr. 226 din 2 aprilie 2015. Legea nr. 65/2015 a prelungit termenul pana la care Agentia

Domeniilor Statului da publicitatii si transmite Autoritatii Nationale pentru Restituirea

Proprietatilor lista imobilelor din Fondul national. Daca initial Agentia trebuia sa publice lista

imobilelor pana la 1 ianuarie 2015, data limita s-a prelungit la 1 mai 2015.

- Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996 a fost republicata in

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 720 din 24 septembrie 2015. Actul normativ stabileste regimul

general al cadastrului si publicitatii imobiliare, organizarea activitatii de cadastru sau organizarea

lucrarilor sistematice de cadastru in vederea inscrierii in cartea funciara. Referitor la publicitatea

imobiliara, sunt reglementate: evidenta cadastral-juridica, procedura de inscriere in cartea

funciara sau sanctiunile prevazute de lege.

- Ordonanta Guvernului nr. 5/2015 pentru modificarea unor termene prevazute de

Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor a fost publicata in

Monitorul Oficial, Partea I, nr. 78 din 29 ianuarie 2015.

De asemenea amintim :

- Republicarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă în Monitorul

Oficial, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015

- Publicarea în M. Of. nr. 964 din 24 decembrie 2015 a O.U.G. nr. 62/2015 pentru

prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea

instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă

- Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 485 din 23 iunie 2015 referitoare la

excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art.13 alin.(2) teza a doua, art.84 alin.(2) şi art.486

alin.(3) din Codul de procedură civilă.

- Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 895 din 17 decembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 641 şi art. 666 din Codul de

procedură civilă ;

34

II. În materie penală :

- Publicarea în M. Of. nr. 473 din 30 iunie 2015 a O.U.G. nr. 24/2015 pentru

modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală

Materie civilă.

1. Republicarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă în Monitorul

Oficial, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015

Republicarea a fost realizată în temeiul art. XIV din Legea nr. 138/2014 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi

pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial,

Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014.

Legea nr. 134/2010 a fost anterior republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 545 din 3

august 2012 în temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.

134/2010 privind Codul de procedură civilă, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 134/2010 a fost iniţial publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 485 din 15

iulie 2010, modificată şi completată prin Legea nr. 76/2012 şi rectificată în Monitorul Oficial,

Partea I, nr. 542 din 3 august 2012.

Consecinţa imediată a acestor republicări, implicit a celei din data de 10.04.2015, o

constituie renumerotarea articolelor Codului de Procedură Civilă ca urmare a inserării în

cuprinsul acestuia a modificărilor succesive pe care Legea nr. 134/2010 le-a suferit în intervalul

scurs de la intrarea sa în vigoare, până la data republicării.

2. Publicarea în M. Of. nr. 964 din 24 decembrie 2015 a O.U.G. nr. 62/2015 pentru

prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea

instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010

privind Codul de procedură civilă

Potrivit articolului unic al acestui act normativ „Termenele prevăzute la art. XII alin. (1),

art. XIII teza I, art. XVIII alin. (1) şi art. XIX alin. (1) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri

pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii

nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1

ianuarie 2017. Dispoziţiile art. XII alin. (2), art. XIV-XVII, art. XVIII alin. (2) şi art. XIX alin.

35

(2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum

şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu

modificările ulterioare, se aplică şi proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2016 şi până

la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.

Cauzele care au condus la amânarea intrării în vigoare a acestor dispoziții legale s-au

rezumat la raţiuni ce ţin de imposibilitatea obiectivă de desfășurare a cercetării procesului și,

după caz, a dezbaterii fondului în camera de consiliu, de necesitatea bugetarii corespunzătoare a

acestor măsuri, precum și de realizarea lucrărilor de infrastructură, pentru acoperirea necesităților

identificate, cu implicarea directă a instituțiilor sistemului justiției civile.

Ca urmare a acestei amânări, dispozițiile art. 240 Cod Procedură Civilă nu îşi pot produce

efectele şi pe cale de consecinţă, şi în continuare, cercetarea procesului şi dezbaterea fondului se

va desfăşura în şedinţă publică.

3. Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 485 din 23 iunie 2015 referitoare la

excepţia de neconstituţionalitate a dispozițiilor art.13 alin.(2) teza a doua, art.84 alin.(2) şi art.486

alin.(3) din Codul de procedură civilă.

Din dispozitivul şi din considerentele acestei decizii rezultă că persoanele juridice,

entităţile prevăzute de lege şi orice alte organizaţii (instituţii) legal înfiinţate, beneficiază de

garanţiile dreptului la un proces echitabil întocmai ca o persoană fizică şi, aplicând mutatis

mutandis raţionamentul cuprins în considerentele Deciziei nr. 462 din 17 septembrie 2014,

raţionament referitor la obligativitatea reprezentării prin avocat a persoanelor fizice în recurs,

Curtea a constatat că obligaţia reprezentării şi asistării prin consilier juridic sau avocat pentru

exercitarea recursului echivalează cu o condiţie de admisibilitate a exercitării unei căi de atac

precum şi faptul dreptul de a avea un reprezentant convenţional este transformat într-o obligaţie,

în cazul recursului.

Concluzionând, şi în cazul persoanelor juridice (indiferent că sunt de drept public sau de

drept privat), textul de lege criticat restrânge liberul acces la justiţie şi dreptul la apărare.

4. Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 895 din 17 decembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.641 şi art.666 din Codul de

procedură civilă

Prin decizia sus menţionată Curtea Constituţională a stabilit ca dispozițiile art. 641 şi art.

666 din Codul de procedură civilă contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4), prin

prisma exercitării de către executorii judecătorești a unei activităţi specifice instanțelor

36

judecătoreşti, precum si ale art. 21 alin. (3) si art. 124, în raport de faptul că declanșarea

procedurii executării silite este sustrasă controlului judecătoresc, iar, in acest fel, pe de o parte,

exigenţele dreptului la un proces echitabil, sub aspectul imparțialității si independenţei autorităţii,

nu sunt respectate, iar pe de alta parte înfăptuirea justiției este "delegată" executorului

judecătoresc.

De asemenea, Curtea a reținut încălcarea art. 147 alin. (4) din Constituție, întrucât

legiuitorul nu a respectat Decizia CCR nr. 458 din 31 martie 2009, ignorând exigenţele

constituționale stabilite prin aceasta.

O consecinţă importantă ce ar putea fi anticipată este aceea că, în viitor, competenţa

generală a încuviinţării procedurii executării silite va reveni din nou instanţelor judecătoreşti.

Materie penală

De la intrarea în vigoare a noii legislaţii, au existat numeroase intervenţii atât asupra

normelor de drept material cât şi asupra celor de procedură, intervenţii realizate, de cele mai

multe ori, de către judecătorii Curţii Constituţionale prin constatarea încălcării drepturilor sau

libertăţilor fundamentale prevăzute de Constituţia României. Relevante în acest sens sunt

deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 712/2014 publicată în M. Of. al României nr. 33

din 15.01.2015 şi nr. 361 /2015 publicată în M. Of. al României nr. 419 din 12.06.2015, decizii

prin care s – a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 211 – 217 din Codul de procedură

penală, referitoare la măsura preventivă a controlului judiciar, şi art. 222 din Codul de procedură

penală, referitoare la măsura preventivă a arestului la domiciliu, motivat de faptul că, prin

omisiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul acestor articole termenul şi durata maximă a

măsurilor preventive a controlului judiciar şi a arestului la domiciliu, sunt încălcate dispoziţiile

constituţionale cuprinse în art. 23 – libertatea individuală, art. 25 – libera circulaţie, art. 26 - viaţa

intimă, familială şi privată, art. 39 - libertatea întrunirilor, art. 41 - munca şi protecţia socială a

muncii şi, respectiv în art. 53 - restrângerea exerciţiului drepturilor sau libertăţilor fundamentale.

Dispoziţiile legale anterior menţionate au fost puse în acord cu principiile statuate de

Constituţia României prin O.U.G. nr. 82/2014 şi O.U.G. nr. 24/2015 emise de către Guvernul

României.

Totodată, un impact major asupra activităţii judecătorilor care soluţionează dosare în

materie penală dar şi asupra personalului auxiliar, cu consecinţe directe asupra volumului de

muncă, a fost generat de deciziile Curţii Constituţionale a României prin care s-a constatat că

procedurile care nu implică participarea procurorului şi citarea părţilor sunt neconstituţionale

fiind încălcat astfel dreptul părţilor la un proces echitabil în componenta sa privind

contradictorialitatea, oralitatea şi egalitatea armelor.

37

CAPITOLUL III

INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR

III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului auxiliar.

Independenţa magistratului este premisa statului de drept şi garanţia fundamentală a unei

corecte judecăţi şi a unui proces echitabil.

În cadrul activităţii lor, judecătorii trebuie să asigure dreptul oricărei persoane la un proces

echitabil. Aceştia vor promova dreptul oricărei persoane la un proces echitabil şi public, într-o

perioadă de timp rezonabilă, în faţa unei instanţe independente şi imparţiale, constituită conform

legii, în vederea stabilirii drepturilor şi obligaţiilor civile ale acesteia sau în cazul oricărei acuzaţii

penale împotriva sa.

Totodată, pentru a vorbi de o reală independenţă a judecătorilor, trebuie să nu existe

imixtiuni ale politicului în activitatea de justiţie, să nu existe încercări ale justiţiabililor de a

influenţa soluţia instanţei, iar mediatizarea unor cauze nu trebuie să fie excesivă şi incorectă.

De aceea, judecătorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia

profesională îi este afectată în orice mod, se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii

care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor verificării,

poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice

altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.

În cursul anului 2015, niciun judecător din cadrul Judecătoriei Slobozia nu a formulat

cerere de apărare a independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale, astfel cum această

cerere este reglementată în art. 30 din Legea nr. 317 din 1 iulie 2004 privind Consiliul Superior al

Magistraturii, şi nici nu au fost constatate disfuncţionalităţi sub aspectul respectării independenţei

judecătorilor.

Evaluarea profesională a judecătorilor trebuie, într-adevăr, să fie înţeleasă ca o măsură ce

asigură motivarea/stimularea magistraţilor în vederea creşterii calităţii actului de justiţie. În

vederea obţinerii unor rezultate care să reflecte într-o mare măsură calitatea actului de justiţie şi

profesionalismul oamenilor angajaţi în înfăptuirea ei, este necesar ca procesul de evaluare să fie

unul transparent şi accesibil, atât pentru evaluat cât şi pentru evaluatori. De asemenea, procesul

de evaluare trebuie să respecte principiul independenţei magistraţilor, astfel încât magistratul să îl

perceapă ca un mijloc de stimulare şi nu ca pe un mijloc de constrângere.

Prin impactul deosebit pe care îl au criteriile de evaluare şi calificativele acordate asupra

carierei magistraţilor, activităţii de evaluare a judecătorilor, reglementată prin Hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007, i s-a dat importanţa cuvenită şi în cadrul

Judecătoriei Slobozia.

38

În cursul anului 2015, ca urmare a faptului că un număr insuficient de judecători

îndeplinesc condiţia de vechime în privinţa evaluării pentru a putea face parte din comisia de

evaluare, nu a fost posibilă constituirea în cadrul instanţei a unei comisii de evaluare a

judecătorilor.

În aceste condiţii, evaluarea judecătorilor din cadrul Judecătoriei Slobozia a fost realizată

de către comisia de evaluare constituită la nivelul Tribunalului Ialomiţa.

De asemenea, trimestrial, judecătorii stagiari - doamna judecător Oanea Andreea şi

doamna judecător Zamfir Alexandra Ioana - au fost evaluaţi de către judecătorul coordonator de

stagiu – preşedintele instanţei d-nul judecător Şerban Nicolae - prin întocmirea referatelor şi a

fişei de stagiu.

A existat o preocupare permanentă a judecătorilor pentru informarea, respectiv

cunoaşterea şi respectarea standardelor de evaluare, astfel cum au fost stabilite prin Ghidul de

evaluare aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, în scopul stimulării

dezvoltării profesionale.

În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a judecătorilor din cadrul instanţei, în anul

2015 nu s-a pus problema iniţierii vreunei proceduri disciplinare şi niciun judecător din cadrul

instanţei nu a fost sancţionat.

De asemenea, în anul 2015, ca urmare a comiterii unei abateri s-a aplicat o singură

sancţiune disciplinară unui grefier din cadrul Judecătoriei Slobozia, iar personalul contractual al

instanţei nu a fost sancţionat disciplinar.

III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar.

În ceea ce priveşte răspunderea penală a judecătorilor din cadrul instanţei, în anul 2015

niciun judecător din cadrul instanţei nu a fost sancţionat.

De asemenea, în anul 2015 nu s-a aplicat nicio sancţiune penală personalului auxiliar şi

contractual al instanţei.

CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA

INTERNAŢIONALĂ

Aderarea României la Uniunea Europeană, la data de 1 ianuarie 2007, a impus tuturor

autorităţilor române, inclusiv instanţelor judecătoreşti, îndeplinirea obligaţiei de promova şi de a

asigura respectarea valorilor care au stat la baza întemeierii Uniunii, scopul final fiind acela de a

39

crea pentru cetăţeanul european un spaţiu larg în care acesta să îşi poată manifesta pe deplin

drepturile ce i-au fost conferite.

Dincolo de perspectivele pe termen lung şi de rolul structural pe care instanţele de

judecată îl au în dezvoltarea şi menţinerea ordinii sociale în cadrul unor structuri statale şi

suprastatale, coordonatele judiciare ale dezvoltării spaţiului european şi al cooperării sunt date de

mecanismele de interacţiune instituţională în materie civilă şi în materie penală.

Cooperarea judiciară în materie civilă are ca obiectiv o mai strânsă colaborare între

autorităţile statelor membre. Aceasta caută să elimine obstacolele legate de incompatibilităţile

existente între diferitele sisteme juridice şi administrative, pentru a facilita astfel accesul la

justiţie. Piatra de temelie a cooperării în materie civilă este principiul recunoaşterii reciproce şi

executării hotărârilor şi deciziilor extrajudiciare. Cooperarea judiciară în materie civilă contribuie

la Spaţiul de justiţie, libertate şi securitate prevăzut de Tratatul privind funcţionarea Uniunii

Europene.

Combaterea infracţionalităţii presupune consolidarea dialogului şi a acţiunilor între

autorităţile judiciare în materie penală din statele membre. De aceea, Uniunea Europeană (UE) a

creat organe specifice pentru a facilita asistenţa reciprocă. Eurojust şi Reţeaua judiciară

europeană sprijină cooperarea între autorităţile judiciare. Cooperarea judiciară în materie penală

se bazează pe principul recunoaşterii reciproce a sentinţelor şi a hotărârilor judiciare de către

statele membre. Aceasta implică apropierea legislaţiilor naţionale în domeniu şi aplicarea unor

norme minime comune. Normele minime se referă, în principal, la admisibilitatea probelor şi la

drepturile victimelor infracţiunilor, precum şi ale persoanelor care fac obiectul unor proceduri

penale. Introdusă de Tratatul de la Maastricht în 1993, cooperarea judiciară în materie penală este

prevăzută de Titlul V din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

Ca în fiecare an, instanţa s-a implicat în mod activ în promovarea şi asigurarea unui set de

valori comune statelor europene prin realizarea unei bune cooperări judiciare în materie civilă şi

penală cu statele membre ale Uniunii Europene, respectiv prin respectarea drepturilor cetăţenilor

inclusiv prin aplicarea şi garantarea standardelor de protecţie institutite la nivel european şi prin

aplicarea dreptului Uniunii în cauzele aflate în competenţa Judecătoriei Slobozia.

Analizând în mod punctual activităţile circumscrise cooperării judiciare în materie civilă,

vom evidenţia, în primul rând, faptul că s-a intensificat colaborarea cu organele judiciare ale

statelor membre, prin obţinerea rapidă şi corespunzătoare de probe, prin mijlocirea instrumentelor

de cooperare la nivel european.

În al doilea rând, comunicarea actelor de procedură în străinătate şi efectuarea unor

asemenea acte se poate realiza în continuare cu eficienţa necesară garantării celerităţii actului de

justiţie.

40

În acest sens, evidenţiem utilitatea unor mecanisme de cooperare precum cele instituite de

Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie

2007 care are ca obiectiv simplificarea și accelerarea transmiterii între statele membre a actelor

judiciare și extrajudiciare, în scopul comunicării sau notificării și, prin urmare, a creșterii

eficacității și rapidității procedurilor judiciare. În scopul simplificării și accelerării cooperării

între jurisdicțiile statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă și comercială,

Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 1206/2001. În scopul ameliorării, simplificării și

accelerării cooperării judiciare dintre statele membre și favorizării accesului la justiție pentru

persoanele aflate în litigii transfrontaliere, prin Decizia nr. 2001/470/CE din 28 mai 2001 a

Consiliului a fost creată o Rețea Judiciară Europeană în materie civilă și comercială. Rețeaua

este compusă din punctele de contact desemnate de statele membre, din autoritățile centrale

prevăzute în anumite instrumente ale Uniunii, din magistrații de legătură și din alte autorități cu

responsabilități în domeniul cooperării judiciare dintre actorii statali (judecători, autorități centrale). Decizia nr. 2001/470/CE a fost modificată prin Decizia nr. 568/2009/CE a

Parlamentului European și a Consiliului care viza extinderea și întărirea misiunilor repartizate

Rețelei Judiciare Europene în materie civilă și comercială. O inovație importantă introdusă de

noua decizie constă în deschiderea rețelei ordinelor profesionale care reprezintă profesioniștii din

domeniul dreptului, în special avocații, notarii și executorii judecătorești.

Cooperarea judiciară în materie penală, în anul recent încheiat, a fost ilustrată prin 6

cauze având ca obiect mandat european de arestare nefiind înregistrată nici o cauză având ca

obiect extrădare activă în temeiul Legii nr. 302/2004. Această situaţie este o expresie concretă a

nivelului de cooperare existent. Lipsa unui număr mare de cauze care necesită interacţiuni cu

organele judiciare străine nu poate fi privită ca un dezavantaj în condiţiile în care dimensiunea

criminalităţii cu element de extraneitate la nivelul circumscripţiei Judecătoriei Slobozia este dată

de aceste statistici.

Ca şi repere normative ale cooperării judiciare în materie penală, majoritatea actelor au

fost fundamentate pe Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de

arestare (MEA) care a revoluționat sistemul de extrădare clasic, adoptând norme fiabile

instituţionale, precum limitarea motivelor care pot fi invocate pentru a refuza executarea,

transferul procesului decizional de la autoritățile politice către cele judiciare, posibilitatea de a

preda resortisanți ai statului de executare și termene clare pentru executarea fiecărui MEA.

Punerea în aplicare a MEA a întâmpinat anumite dificultăți, atât la nivelul UE, cât și la nivel

național. Europol, Eurojust și Rețeaua judiciară europeană își pot aduce o contribuție importantă

în domeniul asistenței juridice reciproce și al cererilor de MEA. La 27 februarie 2014,

Parlamentul a adoptat o rezoluție cuprinzând recomandări adresate Comisiei, referitoare la

revizuirea MEA.

41

Ca şi reţele de cooperare complementare, respective instrumente instituţionale

corespunzătoare nevoilor de cooperare, vom puncta existenţa Eurojust, un organ al Uniunii

Europene înființat în 2002 printr-o decizie a Consiliului, modificată în decembrie 2008. Eurojust

încurajează și îmbunătățește coordonarea anchetelor și a urmăririlor penale între autoritățile

competente din statele membre, îndeosebi prin facilitarea acordării de asistență juridică

transfrontalieră reciprocă și punerea în aplicare a cererilor de extrădare și a mandatelor europene

de arestare. Tratatul de la Lisabona prevede următoarele: „Pentru combaterea infracțiunilor care

aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, Consiliul, hotărând prin regulamente în

conformitate cu o procedură legislativă specială, poate institui un Parchet European, pornind de la

Eurojust”. Se prevede totodată posibilitatea ca, într-o etapă ulterioară, competențele Parchetului

European să fie lărgite, pentru a include criminalitatea gravă care prezintă o dimensiune

transfrontalieră. La 17 iulie 2013, Comisia a prezentat propuneri legislative privind instituirea

Parchetului European și reformarea Eurojust, care urmează să devină Agenția UE pentru

Cooperare în Materie de Justiție Penală.

Experienţa pe care am acumulat-o până în prezent va îmbunătăţi activitatea viitoare a

Judecătoriei Slobozia în materie de cooperare judiciară, mai ales în condiţiile în care s-a remarcat

o creştere constantă a cauzelor în care una dintre părţi îşi are domiciliul într-un alt stat membru

UE decât România. Această situaţie se datorează faptului că un număr relativ mare de români şi-

au exercitat dreptul fundamental de a alege să locuiască şi să lucreze într-un alt stat membru decât

cel de cetăţenie.

Pe parcursul anului recent încheiat, au fost asigurate, în procedurile penale şi civile, acele

garanţii procedurale fără de care echitatea procedurii nu ar mai fi realizată. Astfel, în cauzele

având ca obiect măsuri preventive de natură penală s-a acordat o importanţă hotărâtoare libertăţii

individului şi caracterului excepţional al privării acestuia de libertate iar în cauzele de dreptul

familiei, instanţa a contribuit la realizarea intereselor superioare ale minorilor şi la respectarea

vieţii de familie a fiecărui cetăţean. Totodată, o deosebită atenţie s-a acordat respectării vieţii

private a individului, în sensul ocrotirii confidenţialităţii datelor cu caracter personal ale acestuia,

neexistând nicio situaţie în care date confidenţiale să ajungă pe căi nelegale în publicaţiile presei,

fără a limita dreptul de acces la informaţii de interes public, în condiţiile legii.

În final, un indicator al calităţii activităţii judiciare în spaţiul european este că în tot mai

multe cauze, magistraţii Judecătoriei Slobozia au aplicat dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea

drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, preluate şi de Carta drepturilor fundamentale a

Uniunii Europene, şi au acordat întotdeauna prioritate prevederilor europene mai favorabile

cetăţeanului, conform dispoziţiilor constituţionale.

CAPITOLUL V

42

RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM

ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

Obiectivul principal urmărit de conducerea instanţei nu poate fi altul decât îmbunătăţirea

actului de justiţie, atât prin acurateţea juridică a soluţiilor pronunţate, cât şi prin realizarea

acestuia în condiţii optime şi într-o perioadă de timp rezonabilă şi utilă celui ce a solicitat

înfăptuirea justiţiei.

În acest scop se impune realizarea unei bune şi corecte colaborări cu ceilalţi participanţi

care îşi aduc aportul la realizarea actului de justiţie, cu instanţele de acelaşi grad şi instanţele

superioare, cu C.S.M. – ul şi celelalte instituţii, precum şi cu societatea civilă .

A existat în permanenţă o preocupare pentru asigurarea unor condiţii bune pentru

desfăşurarea activităţii, pentru identificarea corectă a necesităţilor şi dificultăţilor, urmărindu-se

realizarea unei colaborări permanente cu conducerea Tribunalului Ialomiţa şi a Curţii de Apel

Bucureşti .

În raportul cu Consiliul Superior al Magistraturii şi cu instanţele (superioare sau egale

în grad), activitatea Judecătoriei Slobozia s-a desfăşurat în limitele prevăzute de lege şi de

regulamente şi în raport de competenţele funcţionale ale fiecărei instituţii.

În cadrul instanţei s-au adus la cunoştinţa judecătorilor hotărârile CSM care vizează

activitatea judecătorilor. De asemenea, instanţa a răspuns solicitărilor din adresele Consiliului

Superior al Magistraturii în timp util.

În anul 2015, comunicarea cu C.S.M. s-a efectuat în bune condiţii, prin realizarea unui

schimb de informaţii operativ şi eficient.

Totodată, s-a asigurat în condiţiile legii colaborarea cu Parchetul de pe lângă

Judecătoria Slobozia şi cu organele de poliţie. Nu s-au constatat disfuncţionalităţi în ceea ce

priveşte colaborarea cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia şi cu organele de poliţie aflate

sub supravegherea procurorilor.

Cooperarea cu procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia a fost

bună, nefiind semnalate aspecte negative în acest privinţă. S-a asigurat procurorilor posibilitatea

de a studia în condiţii optime dosarele, iar aceştia au participat la şedinţele de judecată în toate

cauzele penale şi civile în care participarea procurorului este obligatorie.

În raporturile cu baroul de avocaţi, colegiile consilierilor juridici, precum şi cu

experţii judiciari, colaborarea trebuie să pornească de la premiza că aceşti participanţi la

realizarea actului de justiţie au un aport indispensabil, motiv pentru care trebuie încurajată o

conduită reciprocă de respect şi de responsabilitate.

Colaborarea bună cu Baroul Ialomiţa a avut în vedere, pe de o parte, plata onorariului

pentru asistenţa juridică acordată în materie penală (potrivit procedurii prevăzute în Protocolul

43

încheiat între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România), cât şi

împrejurările în care s-a încuviinţat ajutorul public judiciar sub forma asigurării unor servicii de a

reprezentare judiciară prin avocat (potrivit OUG nr. 51/2008), avocaţii răspunzând tuturor

solicitărilor instanţei, în sensul acordării asistenţei juridice din oficiu. Pe de altă parte, se impune

stabilirea unui standard de calitate în conduita profesională a avocaţilor, prin monitorizarea

participării acestora la actul de justiţie, atât din perspectiva prezenţei lor, cât şi din perspectiva

substanţei asistenţei sau reprezentării, pentru evitarea unei apărări formale, în scopul apărării

dreptului cetăţeanului la un proces echitabil.

Aceeaşi bună colaborare s-a realizat şi cu consilierii juridici, precum şi cu mediatorii

din judeţul Ialomiţa.

Comunicarea cu experţii judiciari a avut drept obiectiv principal depunerea lucrărilor

într-un termen rezonabil, aceasta fiind cauza obiectivă principală ce conduce la tergiversarea

proceselor. Conducerea instanţei a manifestat interes pentru aducerea la cunoştinţa personalului a

tuturor informaţiilor noi în domeniu (actualizarea listelor de experţi, corespondenţa relevantă

purtată cu organismele de conducere ale experţilor).

În raporturile cu mass – media, trebuie pornit de la premisa că rolul instituţiilor de

presă este acela de a fi „gardianul democraţiei” şi, aşadar, trebuie să poată avea acces şi la date

ale activităţii de judecată, întrucât puterea judecătorească este un pilon esenţial al societăţii.

De aceea trebuie stimulat un schimb de informaţii consecvent, deschis, cu jurnaliştii de la

toate instituţiile de presă, indiferent de audienţa lor (naţională, regională sau locală). De altfel,

majoritatea solicitărilor de acces liber la informaţiile de interes public aparţin jurnaliştilor şi, până

în prezent, cererile au fost soluţionate în mod favorabil, cu respectarea cerinţelor legale.

Raporturile cu justiţiabilii şi cu publicul în general, reprezintă, în fapt, esenţa

activităţii instanţei, întrucât scopul este realizarea unui sistem judiciar independent, imparţial,

credibil şi eficient, ca o condiţie esenţială pentru consolidarea principiilor statului de drept şi

asigurarea supremaţiei legii.

De aceea trebuie acordată maximă importanţă asigurării eficienţei activităţii Biroului de

Informaţii Publice şi de soluţionare a petiţiilor, activităţilor desfăşurate de purtătorul de cuvânt, se

impune îmbunătăţirea comunicării directe cu destinatarii activităţii judiciare, întrucât publicul are

dreptul de a primi informaţiile de care are nevoie pentru a înţelege sistemul de justiţie şi pentru a-

şi exercita drepturile recunoscute de o societate democratică.

În cadrul Judecătoriei Slobozia se urmăreşte o bună informare a justiţiabililor prin

intermediul judecătorului de serviciu şi a grefierului desemnat cu repartizarea aleatorie, care are

un program zilnic de la 8,30 la 12,30. De asemenea, în cadrul instanţei, pentru a veni în sprijinul

justiţiabililor, s-au pus la dispoziţia acestora ghiduri de orientare pentru facilitarea accesului la

justiţie şi comunicarea din oficiu a informaţiilor de interes public se realizează prin afişarea

44

acestora în spaţii special amenajate şi prin publicarea lor pe pagina de internet a instanţei, scop în

care site-ul este actualizat permanent. În acelaşi scop şi în cursul anului 2015 a funcţionat, în sala

paşilor, un punct de informaţii (info-chioşc).

Raporturile cu societatea civilă

Existenţa societăţii civile este o necesitate, fiind cea care veghează la respectarea valorilor

şi legilor într-un stat democratic.

În cursul anului trecut (2015), imaginea justiţiei în societate a continuat să fie afectată din

diverse motive, astfel că percepţia cetăţenilor nu a fost una dintre cele mai bune. În acest context,

societatea civilă a devenit mai interesată de rezultatele sistemului judiciar iar instanţele de

judecată şi-au arătat interesul pentru a crea condiţii pentru o mai bună relaţie cu societatea civilă

pentru o percepţie corectă şi pozitivă a actului de justiţie. Pentru crearea unor bune relaţii cu

societatea civilă, pe pagina de internet a Judecătoriei Slobozia sunt accesibile informaţii de

interes public, iar instanţa a răspuns la chestionarele şi sondajele comunicate de societăţile civile

şi organismele interesate şi a oferit datele statistice solicitate pentru ilustrarea cat mai reală a

sistemului judiciar.

În baza acestor măsuri apreciem că se creează condiţiile pentru realizarea unor raporturi

constructive cu societatea, dar şi cu cetăţenii pe care justiţia îi deserveşte. De asemenea, se

creează premisele pentru ca justiţia să fie respectată şi corect evaluată de către justiţiabili.

CAPITOLUL VI

CONCLUZII

Instanţa de judecată nu se opreşte niciodată. Ea este o unitate cu foc continuu, pentru că

după fiecare şedinţă de judecată te aşteaptă o altă şedinţă de judecată, iar fiecărui dosar pronunţat

îi va lua loc imediat un altul.

Plecând de la această realitate, nici conducerea instanţei nu poate avea momente de

odihnă. Ea trebuie să vegheze permanent, fiecare şedinţă de judecată şi fiecare dosar, pentru

îndeplinirea scopului final – înfăptuirea actului de justiţie.

Înfăptuirea justiţiei este o operă complexă, rezultat al muncii de specialitate desfăşurate de

judecători, personalul auxiliar de specialitate şi de personalul de conducere organizat pe scara

ierarhică.

La nivelul fiecărei instanţe nimeni nu poate realiza nimic fără contribuţia celorlalţi şi de

aceea scopul final nu poate fi atins decât prin eforturile susţinute ale colectivului privit în

integralitatea sa, pentru că performanţele oricărei organizaţii depind într-o mare măsură de

randamentele individuale ale membrilor săi.

45

Apoi, fiecare instanţă constituie parte a mecanismului general judiciar, astfel că

funcţionarea în bune condiţii a Judecătoriei Slobozia alături de celelalte instanţe va duce la

atingerea rezultatelor scontate, respectiv înfăptuirea justiţiei şi asigurarea statului de drept.

În contextul actual în care modernizarea, consolidarea sistemică şi eficientizarea au fost

constrânse să adopte ritmurile cerute de nevoia de progres a societăţii, reuşind transformarea într-

un suport capabil să susţină responsabilităţile majore ale unei adevărate puteri în stat, trebuie să

observăm necesitatea raportării managementului instanţelor la valorile justiţiei, fără de care

performanţa într-o instanţă nu poate exista.

Preşedinte – judecător ŞERBAN NICOLAE

Membrii colegiului de conducere

judecător LEANCA COSMIN

judecător VERNEA SORIN ALEXANDRU

46

Date post:	07-Mar-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	1 times
Download:	0 times