BACTERIILE ȘI PREPARAREA DE HRANĂ

Pământul s-a format în urmă cu aproximativ 4,6 miliarde de ani . În prima jumătate de miliard de ani de la formarea sa, planeta noastră a fost un bulgere de lavă incandescentă. Pământul era atât de fierbinte, încât nu existau nici roci, nici apă- deoarece apa nu se putea condensa, ci rămânea sub forma de vapori, în partea superioară a atmosferei.

Într-un fel sau altul, primele organisme au apărut în aceste condiții cândva în primele 800 de milioane de ani, dat fiind că cele mai vechi bacterii fosile datează din urmă cu 3,5 miliarde de ani.

Timp de mulți ani oamenii de știință au considerat că viața a început odată cu trilobiții- animale nevertebrate - deoarece fosilele lor erau cele mai vechi urme de organisme găsite pe planeta noastră.

Însă în anul 1943, a fost inventat un microscop cu electroni care a permis examinarea celulelor fosilizate, iar în prezent se știe că primele forme de viață au fost celulele bacteriene, apărute cândva în primele trei sferturi ale primului miliard de ani după formarea Pământului.

Bacterii sunt microorganisme unicelulare pot supraviețui în absența unei gazde, se pot mișca, respira si

reproduce autonom. au un perete celular rigid și o membrană celulară subțire care

înconjoară fluidul - citoplasma - în interiorul celulei. se reproduc de obicei asexuat, prin diviziune contine toate informatiile genetice necesare pentru a-si face o copie

proprie - ADN-ul propriu - intr-o structura numita cromozom. conțin amprenta genetică - ADN-ul - și toate "instrumentele"

(ribozomi, proteine, etc.) necesare reproducerii. În dezvoltarea lor, depind integral de gazdă, adică organismul uman..

Structură Celulele bacteriilor au la exterior o membrană, iar în

interior un conținut protoplasmatic. Membrana este formată din substanțe pectice impregnate cu substanțe hidrocarbonate, hemiceluloza.De multe ori în jurul celuluei sau a celulelor, citoplasma secretă o materie gelatinoasă, care înglobează bacteriile în colonii sau cenobii. Acest invelis gelatinos se numește capsulă.

Citoplasma este incolora, însa uneori este impregnată cu anumite substanțe colorate. Clorofila lipsește.În protoplasmă se găsesc vacuole precum si substanțe de rezervă de natura hidrocarbonata: glicogen si granuloza, de natură albuminoidă - volutina, precum si picături de grăsime.

BACTERIE

Oamenii de ştiinţă spun că fiecare individ este asemenea unei planete care găzduieşte trilioane de bacterii, mai multe chiar decât propriile celule. În mod normal, interacţiunea dintre corpul uman şi bacteriile care îl populează este benefică pentru ambele părţi. Există însă şi situaţii în care microbii se înmulţesc necontrolat şi ne creează probleme.Cele aproximativ 100 de trilioane de bacterii care trăiesc în şi pe corpul uman au „preferinţe" pentru anumite zone ale organismului, asociate de unii specialişti cu nişte cartiere rezidenţiale.

Pentru a ne face o idee despre numărul speciilor de bacterii pe centimetru pătrat de corp, iată un exemplu: un studiu american a scos la iveală că doar în buric se găsesc 1.400 de tulpini de bacterii distincte. Mai mult, în cadrul acestei cercetări, oamenii de ştiinţă de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord au descoperit chiar şi tulpini nemaiîntâlnite până atunci, 662 la număr. 

Înmulțirea bacteriilor Bacterile se reproduc de obicei asexuat, prin diviziune. La momentul

potrivit, bacteria va împărți materialul genetic de tip ADN sau ARN in două parți. Se vor construi pereți celulari in jurul acestor două noi bacterii care se vor forma.

Înmulțirea bacteriilor presupune mai multe faze: faza de latență, faza exponențiala, faza staționara faza de declin. Acesta este mecanismul prin care supraviețuiesc bacteriile în

aproape orice mediu de pe pamant, inclusiv în locurile care nu au viață, cum ar fi pietrele sau suprafețele de plastic.

Chiar dacă nu avem cum să le simţim, de exemplu, gustul bacteriilor, există situaţii în care ne putem da seama de existenţa lor în număr mare „gustând" ceea ce produc bacteriile. Este cazul laptelui „stricat", care capătă gustul acru din cauza înmulţirii necontrolate a bacteriei Lactobacillus. În aceeaşi ordine de idei, gustul „sălciu" pe care îl simţim în gură dimineaţa este produs, în cea mai mare parte, de bacteriile din gură şi de pe tractul respirator şi digestiv. Şi atunci când suntem răciţi şi bacteriile se înmulţesc la nivelul gâtului, de exemplu, ne este influenţat gustul. De asemenea, este posibil şi să simţi proliferarea excesivă a bacteriilor, finalizată cu o infecţie, prin simptomele cauzate de toxinele pe care le produc, dar şi prin palparea ganglionilor care se inflamează într-o astfel de situaţie. 

Mărime și formă.

Dimensiunile bacteriilor sunt de ordinul micronilor. Forma lor este variată

Bacterii în formă de cilindru sau suveică – bacili

Bacterii de formă sferică -coci

Bacterii în formă de virgulă -vibrioni

  Bacterii în formă de spirală –spirili

1.SAPROFITĂ – dacă bacteriile se hrănesc cu materia organică din organismele moarte

2.PARAZITĂ - dacă bacteriile utilizează materia organică din organismele vii parazitate.

3. SIMBIOZĂ - dacă bacteriile se asociază cu alte organisme şi au avantaj reciproc

Clasificarea după criterii fiziologice:

• bacterii fermentative, care produc fermentaţii datorită enzimelor proprii: fermentaţia lactică (transformarea laptelui în brânză), fermentaţia acetică (tansformarea vinului în oţet), fermentaţia butirică - proces întâlnit la topirea plantelor textile;• bacteriile fixatoare de azot, care trăiesc în rădăcinile plantelor leguminoase, formând nodozităţi (Rhizobium legumi-nosarum);• bacterii de putrefacţie, care descompun resturile organice;• bacterii chimiosintetizante- nitrobacteriile, sulfobacteriile, ferobacteriile;• bacterii fotogene care produc lumina în urma unor procese de oxidare;• bacterii cromogene care produc pigment (roşii, albaştri, galbeni) neasimilatori;• bacterii patogene, care produc boli denumite: bacterioze, la plante (cancerul bacterian al pomilor, al tomatelor, râia neagră a cartofului), animale şi om (holera, febra tifoidă, tuberculoza, ciuma, sifilisul etc.).

ROLUL BACTERIILOR

Importanţa bacteriilor constă în participarea lor la realizarea circuitului elementelor în natură (bacterii saprofite), la fixarea azotului în forme accesibile plantelor superioare (bacterii simbionte, nitrobacterii), la formarea zăcămintelor de fier şi sulf (ferobacterii, sulfobacterii). curăţarea apelor uzate din marile oraşe; îmbogăţirea solului cu săruri minerale.

Unele specii de bacterii produc fermenţi şi sunt utilizate în: - industria alimentară (fermentaţie lactică si acetică ) ca formarea

brânzei şi a iaurtului; acrirea verzei şi a murăturilor;obţinerea berii şi a produselor de panificaţie;

- industria textilă (fermentatie butirică) ca topirea inului si a cânepei; - industria farmaceutică ca obţinerea antibioticelor (streptomicina, tetraciclina, kanamicina), iar un număr apreciabil produc boli (bacterioze) la plante şi animale.

Fixarea azotului Fixarea azotului este un

proces natural, în cadrul căruia microorganismele transformă azotul, în compuşi anorganici ai azotului. Aceştia sunt asimilaţi de plante şi intră în lanţul nutriţional sub formă de compuşi organici ai azotului, asemenea proteinelor din plante.

Beneficii(Bacteriile bune)

Previne asmul (copiii care cresc la ţară şi care-şi petrec mult timp în aer liber au un risc mai redus de a face astm decât cei de la oraş, crescuţi într-un mediu cu igienă strictă.)

Trei importante bacterii ce ajută organismul

Staphylococcus epidermidis Pe fiecare centimetru pătrat de piele se găsesc între 10.000 şi 100.000 de astfel de bacterii, au arătat studiile. S. epidermidis este esenţial pentru sănătatea ţesutului cutanat, oferind o primă linie de apărare contra agenţilor patogeni, totodată asigură pielii nivelul optim de sebum.

Bifidobacteriile acestea, dar şi alte bacterii din intestine au un rol esenţial în procesul de digestie, de asimilare a unor substanţe nutritive din hrană şi sunt surse de enzime care lipsesc organismului uman.

Bacilii Döderlein aceste bacterii fac parte din flora vaginală normală. Ba chiar se poate spune că aceşti bacili asigură starea de sănătate intimă a femeilor. Ei, împreună cu alte bacterii „bune" din această zonă, sunt responsabili de pH-ul vaginal acid (< 4,5), care previne infecţiile genitale. 

Potrivit oamenilor de ştiinţă, bacteriile din tubul digestiv ar avea un rol şi mai important decât se credea până acum. Se pare că o parte dintre ele controlează cât de mult ne îngrăşăm, cât de mult ne mişcăm şi ne modifică starea de spirit. De exemplu, un nivel crescut de Firmicute face ca în organism să se acumuleze cu 10-15% mai multe substanţe nutritive din hrană decât în cazul persoanelor cu un nivel mai mic al acestor bacterii. De asemenea, anumite populaţii de bacterii ne pot influenţa starea de spirit sau chiar comportamentul, arată studiile. Un nivel crescut al bacteriei Escherichia coli duce la apariţia unor manifestări depresive (tristeţe inexplicabilă, lipsa poftei de mâncare şi a poftei de viaţă). Există însă şi o bacterie care nu se găseşte în corpul uman, ci în pământ, care ne îmbunătăţeşte considerabil starea de spirit. Ea poartă numele Mycobacterium vaccae şi intrăm în contact cu ea doar atunci când ne plimbăm pe drumuri neasfaltate. 

Bolile pe care le provoacă bacteriile

Bacteriile se înmulţesc foarte repede în organismul uman şi în alimente: în doar 9 ore, o bacterie dă naştere la alte 100 milioane de bacterii.

Pneumonia- este boala caracterizată prin inflamarea plamânilor si care este cauzată de bacterii, viruşi sau iritanţi chimici. Este o infecţie sau o inflamare gravă în care plamânii se umplu cu puroi sau alte lichide.

Scarlatina-este cauzată de bacteria numita Streptococul beta-hemolitic din grupul A. Este sensibil la dezinfectante. Este sensibil la antibiotice în special la penicilină.

  Tuberculoza (TBC) este o boala contagioasă și uneori mortală,

cauzată de diferite microbacterii. Cea mai obișnuită formă a bolii este tuberculoza plămânilor (tuberculoza pulmonară sau ftizie), însă pot fi afectate și intestinele, oasele și încheieturile, sistemul genital și urinar, sistemul limfatic și sistemul nervos.