TRATAT DE HRANĂ VIE (2167 REŢETE PENTRU VIAŢĂ)

Cuvânt către un prieten ...

Prietene care citeşti aceste rânduri pe un pat dintr-un spital, sau eşti acasă într-o cameră undesă nu deranjezi, de ani şi ani, sau trebuie să mergi la serviciu trăgând după tine atâta suferinţă şiîntrebându-te ce rău ai făcut de trebuie să fii atât de oprimat şi condamnat la asemenea stări delucruri, ţie mă adresez...Prietene, ţii în mână o carte al cărei titlu începe cu cuvântul Tratat... Intrând în universul ei îţivei da seama că deja nu ar mai fi prea multe de spus, cât de făcut. Însuşi acest cuvânt, în contextulîn ca re o să pă t rundem acum, împreună , pe tă râmu l cunoaş te r i i a l imen ta ţ ie i l a n i ve l de h rană cauzală, de apă vie, exprimă totul: TRATAment. Acum, să observăm cum tratamentul ca alcătuirelingvistică şi nu numai conţine în el două părţi sau grupări de litere, trata şi ment, ceea ce ar puteaînsemna vindecare prin mentalism, minte sau mental. Iată că deja am ieşit din sfera tradiţiei...Deja gândul ne duce la atâtea lucrări care au apărut până acum pe această CALE şi mă bucurpentru această posibilitate (posibilitate înseamnă întotdeauna ADEVĂR) prin care această carte aDoamnei Ibrian împlineşte experienţa de o viaţă de om la nivelul firesc al acestui minunat cuvânt -hrana vie: VIAŢA. Da, prietene, e un singur cuvânt, pentru că ceea ce mâncăm nu ne poate hrănidacă nu e viu (altfel devine mâncare sau alte lucruri de acest gen), iar viul nu poate să fie altcevadecât viaţă, pentru acelaşi viu care suntem fiecare dintre noi.Am începu t aces t cuvân t cu ace l c i ta t pen t ru a scoa te în ev iden ţă s i tua ţ ia în ca re se a f lă majoritatea oamenilor de pe Geea; fără a absolutiza, totuşi, soluţiile pentru marile probleme vin pecăile cele mai simple şi din locurile cele mai neaşteptate. Hrana vie sau izvorul susţinător al vieţiicuprinde de fapt trei elemente: informaţia, alimentaţia şi sexul. Trei elemente care formează otreime, o triadă, toate trei una FIInd şi fiecare din ele regăsindu-se în celelalte două. Mai aproapede... mai departe, informaţia este hrană, hrana conţine informaţie, iar sexul este confirmarea sauîmplinirea celorlalte două; acum, chiar că trebuie să ne reamintim - sănătatea nu trebuie să fie opauză dintre două boli...Hrana vie apare în zilele noastre ca ceva original sau inedit. Un regim sau o metodă exclusivăde tratament, când aceasta, de fapt, e un proces firesc aparţinând existenţei omului, mai precisc o r p u l u i s ă u f i z i c . D i n f e r i c i r e , o m u l u c i g â n d h r a n a v i e p r i n c o a c e r e ş i f i e r b e r e , n u a r ă m a s nesancţionat în această aşa - zisă cunoaştere, merele nu sunt fripte în copaci, legumele nu se fierbîn grădini şi nici laptele la sânul mamei, altfel spus, Dumnezeu nu fierbe nimic, aşadar revenirea lahrana vie fiind o continuitate a unui proces cosmic de creaţie care durează de mii de ani..Es te adevăra t că h rana v ie es te o pos ib i l ă măsură de t ra tament pen t ru d i fe r i te bo l i , însă adevărata vindecare este spirituală. Acest lucru ar însemna

înţelegerea şi recunoaşterea faptului căboala şi toate aceste manifestări sunt doar efecte ale unui comportament alimentar denaturat.Lucrarea de faţă prezintă o bogată gamă de reţete cu specificul vindecării corpului fizic de boli,însă putem adăuga că o bună sănătate fizică stă la baza sănătăţii psihice şi spirituale. Nu se poateuna fără cealaltă aşa cum nu se poate nici boală fără denaturarea hranei, nici supărare fără egoism,nici singurătate în afara intangibilei realităţi că aparţii universului care înseamnă armonie, adicăIubire.

PREFAŢĂ

Îngăduie să-ţi spun iubite cetitor, aşa cum ar fi spus-o şi autorul Amintirilor. O spun şi eu pentrucă sunt fiică a plaiurilor moldave, iar copilăria - acel Univers mereu viu, de neuitat - mi-a sădit înfiinţa mea dragostea faţă de natură, leagănul adevărat al vieţii. Spun iubite cetitor pentru că aşasimt că pot fi mai aproape de dumneavoastră, iar dacă veţi ceti această carte aş dori să înţelegeţi căea a fost scrisă cu sufletul deschis, cu intenţia ca să vă fie de folos.De când e lumea lume, omului i-a fost alături natura. I-a dat bună dispoziţie, i-a vindecat rănile,i-a alinat durerile, i-a tămăduit suferinţele şi, nu în cele din urmă, i-a asigurat hrana. Nebănuiteletaine ale naturii m-au preocupat întotdeauna, copilăria mi-am petrecut-o în mijlocul ei, iar anii careau urmat m-au apropiat şi mai mult faţă de acest miraculos laborator veşnic viu. Natura este, însă,mai mult decât un laborator - este un templu în care trebuie să îngenunchiem şi să ne închinămCreatorului.Natura ne dă hrană, sănătate, viaţă. Am învăţat aceasta din mers, am citit ce au scris alţii şi,mai ales, am observat singură, cutreierând luncile, pădurile şi cunoscând această imensă şi deneegalat farmacie. Am petrecut zeci de mii de ore în bucătărie, combinând, în fel şi chip, darurilenaturii, osârdie care a însemnat peste 5 000 de reţete, unele publicate în cărţi, ziare şi reviste, alteleîn manuscrise. De două decenii şi ceva, preocupările mele au îmbrăţişat un domeniu oarecum ocolit- bucătăria fără foc, acest miracol al sănătăţii, care readuce în discuţie posibilităţile foarte largi înterapeutică ale produselor netratate termic. Astfel, am creat peste cinci mii de reţete de astfel depreparate, în această culegere fiind selectate 2167. Acestea au la bază materii prime vegetale, carenu se fierb şi nici nu se prăjesc, astfel că, în totalitatea lor, compuşii plantelor - vitamine, minerale,enz i me - a j ung s ă ne f i e de fo lo s ş i c a f ac to r d i e t e t i c , î n men ţ ine r ea s ănă t ă ţ i i ş i î n t r a t a me n tu l diferitelor afecţiuni. Unele mărturii privind vindecări de boli grave, cărora medicina nu le-a dat de leac, în timp ce doctorul Natura a redat sănătatea prietenilor ei credincioşi, veţi putea citi într-o altăcarte pe care o pregătesc acum. Amintesc doar că sunt sute de cazuri limită de care m-am ocupat,cu vindecări de cancere, diabet, boli de piele etc., medicamentul principal fiind hrana vie. În ultimiiani au apărut şi la noi o serie de cărţi din care cititorul a putut afla de rolul esenţial pe care îl aucrudităţile, enzimele, în întreţinerea vieţii. Cărţile doctorilor Ernest Gunter, Jean Valnet, ca să numescdoar două nume sonore de referinţă, le ştiu, aş spune, pe de rost. De mare

folos mi-au fost cărţiledoctorului Ovidiu Bojor, neobosit cercetător al farmaciei naturii şi ale celorlalţi autori pe care i-ampomenit în bibliografie. Considerând că asemenea literatură v-a convins de importanţa plantelor înhrană şi terpaeutică, eu nu voi mai repeta observaţiile pe care le găsiţi în cărţi. Voi prezenta doar câteva reguli esenţiale pentru cei ce optează pentru alimentaţia naturistă, prezente şi în cartea meaBucă tă r i a f ă r ă foc , c a r e a apă ru t c a s up l i men t a l pub l i ca ţ i e i E l t a - r ev i s t ă de me ta f i z i că , c a r t e r eed i t a t ă mereu în Român ia , da to r i t ă i n t e r e s u lu i c r e s când a l popu la ţ i e i pen t ru t r ece r ea l a o alimentaţie fără boli şi fără medicamente.Reţetele din această carte au exclus, dintre ingrediente, sarea, zahărul, făina albă, care producatâta rău în organism şi sunt, de cele mai multe ori, vinovate de producerea unor boli grave.Să înţeleg, iubite cetitor, că ai ales deja bucătăria fără foc. Vei alege din carte reţetele care-ţiconvin, dar numai cu atât nu s-a rezolvat totul, pentru că sunt câteva reguli care trebuie neapărat ştiute şi, mai ales, respectate.M a i î n t â i , de s p re un a s pec t ma i pu ţ in cunos cu t ş i de ca r e omu l mode rn nu ţ i ne s eama - combinarea mâncărurilor. Cunoaşteţi obiceiul clasic: antreul, ciorba, felul II, desertul, vinul, fructele.Es t e cum e ma i r ău , e s t e comb ina ţ i a cea ma i ne f e r i c i t ă , de r eg l ă r i l e d iges t i e i s un t a s igu ra t e , acumularea toxinelor are cale liberă. Cum trebuie să se procedeze pentru aplicarea principiuluicombinării corecte a mâncărilor ? Mai întâi trebuie reţinut că unele alimente sunt digerate mair epede , a l t e l e ma i g r eu , da r când in t e rv ine o combina ţ i e i nco rec t ă apa re f e rmen ta ţ i a cu t oa t e urmările ei nefaste.Fructele trec prin stomac în 20 - 30 de minute. Ele se consumă numai pe stomacul gol. Numâncaţi altceva înainte ca stomacul să aibă spaţiul liber.Nu mâncaţi mâncare concentrată, prin concentrată înţelegându-se orice mâncare fiartă, coaptăsau prăjită, ci consumaţi fructe, vegetale, lactate, cereale, miere, seminţe şi altele, preparate saunu, dar absolut toate în stare crudă. Nu se combină albuminele cu proteinele şi nici proteinele cuproteinele de altă origine (în caz contrar, se ajunge la două mâncăruri incorect combinate la aceeaşimas ă ) . S e po t comb ina două p ro t e ine de ace l a ş i f e l ( p rodus e l a c t a t e d i f e r i t e - b r ânză , i au r t , smântână), dar nu diferite (ouă cu lactate). Iată câteva exemple (după doctor H. Diamond - S.U.A.):Se pot consuma amidonoase (cartofi, orez, fasole verde, bame verzi, mazăre verde ş.a.) cuvegetale sub formă de salate (dovlecei, morcovi, conopidă, ţelină, varză, vinete, usturoi). La brânzănu folosiţi pâine.Despre rolul şi importanţa fructelor s-au scris multe şi ştiţi multe. Este bine ca la micul dejun săse mănânce numai fructe şi nu doar un măr două. Fructele sau sucul acestora se consumă numai înstare proaspătă, nefierte sau coapte. După 30 - 60 de minute se poate mânca alt fel de aliment. Esteutil să cunoaşteţi timpul de digestie pentru diverse alimente: fructe sau sucuri (20 - 30 de min.);banane, curmale şi fructe uscate la soare (1 h.); salate sau vegetale crude (2 h.); mâncăruri corectcombinate, fără carne (3 h.); mâncăruri combinate incorect (8 h.) şi mai mult, ceea ce solicită mariconsumuri de energie pentru digerare, ca să nu mai vorbim de acumularea de toxine.Nu mâncaţi după ora 20 .Poate să apară prejudecata că renunţând (total sau parţial) la carne, organismul s-ar anemia.Nu este adevărat pentru că proteinele sunt asigurate şi de alte alimente. Nu uitaţi că aveţi acces lalactate; brânza (proaspătă) - fără pâine - se poate combina cu salate. De reţinut că untul se

poatecombina cu pâine coaptă la soare, cartofi, orez etc.Dacă doriţi un pahar de vin, beţi-l pe stomacul gol (ca orice suc, e şi el suc, nu?, ca atare...),

dar numai vin de care sunteţi sigur că este natural.Bilunar sau chiar săptămânal programaţi o zi numai pentru fructe sau salate.Înlocuiţi oţetul cu zeamă de lămâie sau suc de cătină.O sursă bogată de proteine o găsiţi în: nuci, seminţe de dovleac, de floarea - soarelui (cândconsumaţi mai puţine lactate).Dacă vreţi să aveţi la îndemână un ghid privind ordinea în care se consumă alimentele, iată-l:- sucuri şi fructe proaspete;- sucuri proaspete din vegetale şi salate;- vegetale, nuci crude, seminţe;- cereale, pâine uscată şi nu coaptă (integrală), cartofi, legume;- brânzeturi (necombinate cu alimente de altă natură, repet);Dragi cititori, sunt doar câteva reguli simple de alimentaţie, dar foarte utile, altele le puteţi găsiîn cărţile bibliografiei selective din această carte.Reţetele sunt aşezate în ordinea alfabetică. După o prezentare sumară a plantei, urmeazăcompoziţia chimică, indicaţiile terapeutice, enumerarea ingredientelor şi descrierea modului depreparare. Toate reţetele au fost experimentate de mine şi au la bază, cum se spune, o viaţă de om.M-aş bucura dacă această carte vă este de folos. Închei, dorindu-vă poftă bună şi sănătate că, vorbahumuleşteanului de care vorbeam la început, e mai bună decât toate !

Introducere în bucătăria fără foc

După o experienţă de peste două decenii în problema alimentaţiei cu produse netratate termic,am reuşit să experimentez în jur de cinci mii de reţete (în lucrarea de faţă am selecţionat pe celema i r ep rezen ta t i ve î n număr de 2167 ) . Cu ocaz i a expoz i ţ i i l o r de a r t ă cu l ina r ă pe ca r e l e - am organizat personal sau în colaborare cu Asociaţia de metafizică Elta Universitate - România, filiala P ia t r a N eamţ , mi -am da t s eama că sun t mu l ţ i ama to r i de a s emene a p r epa ra t e dă t ă toa r e de sănătate. Produsele ce se folosesc pentru prepararea hranei sunt la îndemâna oricui, numai cătrebuie alese foarte proaspete, de calitate bună, preparate numai cu puţin înainte de servirea meseişi numai atât cât se poate consuma la o singură masă.Verdeţuri ca: frunze de leuştean, urzici, lucernă, trifoi, mentă, ţelină, hasmaţuchi, frunze debob, mărar, pătrunjel, tarhon, busuioc, sovârf, frunze de morcov, de sfeclă roşie, de păstârnac,frunze de ridichi, salată şi multe altele trebuie alese din cele mai fragede şi verzi.S e m i n ţ e l e d e c e r e a l e , p r e c u m c e l e d e g r â u , s e c a r ă , h r i ş c ă , o r e z , o v ă z , n u t r e b u i e s ă depăş eas că un an . S emin ţ e l e de p l an t e a roma t i ce ş i cond i men t a r e cum s un t ce l e de f en i cu l , negrilică, schinduf, cimbru, chimion, mac, in, nu trebuie conservate vechi. Seminţele de roşii, ardeinu se îndepărtează, ci se consumă în alimentaţie sub diferite forme. Seminţele în general au un miracol în ele şi de aceea trebuie consumate în alimentaţie fără să fie preparate termic.Germenii de cereale, lucernă şi boabele de soia, aduc în organism o însemnată cantitate de minerale, vitamine, şi mai cu seamă enzime care sunt însăşi viaţa noastră. Enzima nu este altcevadecât un compus organic de natură proteică prezentă în celulele vii, care produce şi păstreazăenergia în organism (în româneşte, ferment). Enzimele există numai în

produsele crude. Dacă unprodus este supus la temperatura de 38o Celsius, aceşti fermenţi încep să se deterioreze, iar la 54oCelsius, dispar complet. Deci alimentaţia fiartă este lipsită de enzime.Algele care sunt considerate proteine ale viitorului, conţin de asemenea enzime, vitamine,minerale, având în compoziţia lor aproape toate substanţele de care omul are nevoie. Algele sefolosesc tot mai mult în bucătăria fără foc.Medicul grec Hipocrate, care ţinea foarte mult la alimentaţia netratată termic, spunea printrealtele că: alimentele voastre să vă fie medicamente, iar medicamentele voastre să vă fie alimente.Au fost mulţi bolnavi de boli grave care prin regim alimentar, strict, din produse crude, s-auînsănătoşit. Exemplele sunt nenumărate în cărţile scrise de doctorul eleveţian Ernest l. Gunter şi dealţii, care au făcut numeroase experienţe cu alimentele netratate termic.

Reguli pentru o alimentaţie corectă...

... În lucrarea de faţă lipsesc: sarea, făina albă, zahărul, deorece produc acid în corp. Acidul dănaştere la diferite boli din cele mai grave, printre care şi cancerul....... Roşiile nu se fierb. Se adaugă la preparatele culinare crude, numai înainte de a se servi mâncarea la masă. Fierte, produc acid în corp. Acidul este boală curată...... Nu uitaţi, înainte de a tăia ceapă, pătrunjel sau alte produse suculente, umeziţi fundul de

dar numai vin de care sunteţi sigur că este natural.Bilunar sau chiar săptămânal programaţi o zi numai pentru fructe sau salate.Înlocuiţi oţetul cu zeamă de lămâie sau suc de cătină.O sursă bogată de proteine o găsiţi în: nuci, seminţe de dovleac, de floarea - soarelui (cândconsumaţi mai puţine lactate).Dacă vreţi să aveţi la îndemână un ghid privind ordinea în care se consumă alimentele, iată-l:- sucuri şi fructe proaspete;- sucuri proaspete din vegetale şi salate;- vegetale, nuci crude, seminţe;- cereale, pâine uscată şi nu coaptă (integrală), cartofi, legume;- brânzeturi (necombinate cu alimente de altă natură, repet);Dragi cititori, sunt doar câteva reguli simple de alimentaţie, dar foarte utile, altele le puteţi găsiîn cărţile bibliografiei selective din această carte.Reţetele sunt aşezate în ordinea alfabetică. După o prezentare sumară a plantei, urmeazăcompoziţia chimică, indicaţiile terapeutice, enumerarea ingredientelor şi descrierea modului depreparare. Toate reţetele au fost experimentate de mine şi au la bază, cum se spune, o viaţă de om.M-aş bucura dacă această carte vă este de folos. Închei, dorindu-vă poftă bună şi sănătate că, vorbahumuleşteanului de care vorbeam la început, e mai bună decât toate !

Introducere în bucătăria fără foc

După o experienţă de peste două decenii în problema alimentaţiei cu produse netratate termic,am reuşit să experimentez în jur de cinci mii de reţete (în lucrarea de faţă am selecţionat pe celema i r ep rezen ta t i ve î n număr de 2167 ) . Cu ocaz i a expoz i ţ i i l o r de a r t ă cu l ina r ă pe ca r e l e - am organizat personal sau în colaborare cu Asociaţia de metafizică Elta Universitate - România, filiala P ia t r a N eamţ , mi -am da t s eama că sun t mu l ţ i ama to r i de a s emene a p r epa ra t e dă t ă toa r e

de sănătate. Produsele ce se folosesc pentru prepararea hranei sunt la îndemâna oricui, numai cătrebuie alese foarte proaspete, de calitate bună, preparate numai cu puţin înainte de servirea meseişi numai atât cât se poate consuma la o singură masă.Verdeţuri ca: frunze de leuştean, urzici, lucernă, trifoi, mentă, ţelină, hasmaţuchi, frunze debob, mărar, pătrunjel, tarhon, busuioc, sovârf, frunze de morcov, de sfeclă roşie, de păstârnac,frunze de ridichi, salată şi multe altele trebuie alese din cele mai fragede şi verzi.S e m i n ţ e l e d e c e r e a l e , p r e c u m c e l e d e g r â u , s e c a r ă , h r i ş c ă , o r e z , o v ă z , n u t r e b u i e s ă depăş eas că un an . S emin ţ e l e de p l an t e a roma t i ce ş i cond i men t a r e cum s un t ce l e de f en i cu l , negrilică, schinduf, cimbru, chimion, mac, in, nu trebuie conservate vechi. Seminţele de roşii, ardeinu se îndepărtează, ci se consumă în alimentaţie sub diferite forme. Seminţele în general au un miracol în ele şi de aceea trebuie consumate în alimentaţie fără să fie preparate termic.Germenii de cereale, lucernă şi boabele de soia, aduc în organism o însemnată cantitate de minerale, vitamine, şi mai cu seamă enzime care sunt însăşi viaţa noastră. Enzima nu este altcevadecât un compus organic de natură proteică prezentă în celulele vii, care produce şi păstreazăenergia în organism (în româneşte, ferment). Enzimele există numai în produsele crude. Dacă unprodus este supus la temperatura de 38o Celsius, aceşti fermenţi încep să se deterioreze, iar la 54oCelsius, dispar complet. Deci alimentaţia fiartă este lipsită de enzime.Algele care sunt considerate proteine ale viitorului, conţin de asemenea enzime, vitamine,minerale, având în compoziţia lor aproape toate substanţele de care omul are nevoie. Algele sefolosesc tot mai mult în bucătăria fără foc.Medicul grec Hipocrate, care ţinea foarte mult la alimentaţia netratată termic, spunea printrealtele că: alimentele voastre să vă fie medicamente, iar medicamentele voastre să vă fie alimente.Au fost mulţi bolnavi de boli grave care prin regim alimentar, strict, din produse crude, s-auînsănătoşit. Exemplele sunt nenumărate în cărţile scrise de doctorul eleveţian Ernest l. Gunter şi dealţii, care au făcut numeroase experienţe cu alimentele netratate termic.

Reguli pentru o alimentaţie corectă...

... În lucrarea de faţă lipsesc: sarea, făina albă, zahărul, deorece produc acid în corp. Acidul dănaştere la diferite boli din cele mai grave, printre care şi cancerul....... Roşiile nu se fierb. Se adaugă la preparatele culinare crude, numai înainte de a se servi mâncarea la masă. Fierte, produc acid în corp. Acidul este boală curată...... Nu uitaţi, înainte de a tăia ceapă, pătrunjel sau alte produse suculente, umeziţi fundul delemn pe care-l folosiţi, în caz contrar, sucul din produsele respective va fi absorbit (în cea mai mareparte de fundul de lemn uscat)...... Consumaţi pe cât posibil hrană vie (alimente crude) care conţin enzime. Enzimele sunt însăşiviaţa noastră. Lipsa lor ne îmbolnăveşte, prezenţa ne dă sănătate...... Enzimele se găsesc numai în alimentele nefierte (sau încălzite). Ele se deteriorează după38o C, iar la 54o C dispar complet...... Nu se bea apă în timpul mesei, deoarece se diluează sucurile gastrice din stomac...... Cei care consumă vegetale şi fructe nu simte nevoia să consume apă...... Digestia alimentelor

consumă foarte mare cantitate de energie, mai mult decât alergatul,tăiatul lemnelor sau mersul cu bicicleta. Nu există nici o muncă fizică cu un consum mai mare deenergie ca digestia mâncărurilor...... Stomacul omului nu poate să digere după o masă mai mult de un preparat alimentarconcentrat; orice mâncare care nu este fruct sau vegetală crudă, adică nefiartă, intră în categoriamâncărurilor concentrate...... Combinarea mâncărurilor are o foarte mare însemnătate în viaţa omului. De exemplu,carnea, ca şi celelelte proteine se digeră în sucuri acide, iar cartoful, fasolea, mazărea, orezul etc. sedigeră în sucuri alcaline. Aşadar, stomacului îi este foarte greu să digere o combinaţie de carne cucartofi sau combinaţii de alte produse, din categoria celor de mai sus. De aici, durerile de stomac,arsurile şi alte senzaţii neplăcute...... Vegetalele se digeră în orice fel de sucuri, acide sau alcaloide...... Se pot mânca amidonoase (cartofi, orez, paste făinoase, mazăre) cu vegetale (dovlecei,morcovi, conopidă, ţelină, varză, vinete, usturoi), împreună cu salata de crudităţi şi ... să nu se maiconsume pâine...... Combinarea incorectă a mâncărurilor duce la supragreutate, la boli de stomac, de ficat, derinichi, la tensiuni şi la boli de inimă, la diferite forme de cancer etc. Pe drept cuvânt, se spune căomul se îmbolnăveşte pentru că nu ştie să se hrănească...... Fructele şi legumele crude, deci netratate termic, reprezintă hrana binefăcătoare, dătătoarede viaţă, de energie, de bună - dispoziţie. Fructele sunt considerate cele mai importante alimente cele poate consuma omul la orice vârstă...... Fructele trebuie consumate numai pe stomacul gol. Dacă ele vin în contact cu mâncarea dinstomac şi cu sucurile digestive, aceasta începe să intre în putrefacţie şi totul devine acid. Consumulcorect de fructe duce la o incredibilă întinerire, la longevitate, la sănătate deplină, la energie şi bunădispoziţie. Pepenele consumat după masă, ca desert, produce fermentaţie...... Există cinci nutrienţi esenţiali de care corpul omenesc are mare nevoie: glucoză: 90 %,aminoacizi: 4 -5%, minerale: 3 - 4%, vitamine: 1%, acizi graşi: 1%. Fructele sunt singurele produsecare furnizează această compoziţie perfectă de nutrienţi cu condiţia ca ele sau sucul lor să seconsume numai în stare proaspătă, fără tratamente termice. Fierte sau coapte, fructele nu maifurnizează organismului substanţele nutritive necesare. Se recomandă de asemenea ca fructele săfie bine mestecate, evitând graba şi lăcomia. Experienţa demonstrează că mâncatul fructelor pestomacul gol accentuează pierderea greutăţii. Nu puţini sunt aceia care la toate mesele dintr-o zi,sau de câte ori le apare senzaţia de foame, mănâncă numai fructe. Încercaţi şi dumneavoasstrămăcar o zi pe săptămână.... Salatele sau alte vegetale crude, nefierte, se digeră în două ore, mâncărurile fără carne,corect combinate, în trei ore, iar orice mâncăruri incorect combinate se digeră în opt ore. Să sereţină, deci, că se pot consuma fructe numai pe stomacul gol, nici o dată după masă.... Opt aminoacizi pe care corpul omenesc nu-i poate sintetiza trebuie să-i ia din alimente.Fructele şi vegetalele conţin majoritatea acestor aminoacizi, iar roşiile, morcovii, bananele, mazărea,conopida, porumbul, castraveţii, cartofii, dovleceii, nucile, seminţele de floarea - soarelui şi de susan,alunele şi fasolea le conţin pe toate opt.... Atunci când

doriţi să pierdeţi din greutate, nu mâncaţi curmale, smochine, stafide şi altefructe uscate, care cu toate că sunt o sursă minunată de energie, conţin foarte mult zahărconcentrat, care vă va împiedica să slăbiţi.... Benefică este şi folosirea în alimentaţie numai a fructelor şi a vegetalelor proaspete,neprelucrate termic, iar când cele proaspete nu mai pot fi procurate, se poate apela la celecongelate.... Sănătatea omului depinde foarte mult şi de fibrele celulozice pe care le consumă. Acesteaprevin în primul rând constipaţia şi hemoroizii; de aceea amintim că în carne nu există asemeneafibre, ci în fructe şi legume.

... Calciul poate fi asimilat de organism din toate vegetalele cu frunze verzi, din nuci, seminţede susan, curmale, smochine, prune. Printr-o alimentaţie pe bază acidă se pierde o bună parte deCalciu din organism.... Untul este neutru, deci este singurul produs lactat care se poate combina cu carbohidraţi(pâine, cartofi, orez etc.)... Cafeaua şi ceaiul chinezesc produc acid în stomac, fiindu-le necesare 24 de ore ca să treacăprin rinichi. Consumată după masă, cafeaua forţează alimentele să părăsească prematur stomacul şiîncetineşte mişcarea intestinelor. În locul ceaiului chinezesc, se recomandă ceaiurile medicinale dinplante autohtone.... Zahărul îngraşă pentru că furnizează numai calorii de slabă calitate; zahărul din fructe estefoarte bogat în nutrienţi de care corpul omenesc are nevoie.... Vinul îngreunează digestia deoarece este fermentant. În general, alcoolul îngreunează multacitvitatea rinichilor şi a ficatului. Dacă totuşi se simte nevoia unei cantităţi mici de vin, e necesar săfie băut pe stomacul gol, deoarece va fi eliminat într-un timp mai scurt.... Sarea este foarte dăunătoare organismului, contribuind în mare măsură la apariţiahipertensiunii. Prin consumul de sare, omul creşte în greutate, îşi vatămă rinichii, prin apariţianefritei. Deci se recomandă sare cât mai puţină în alimentaţie până la eliminarea completă, sarea demare fiind ceva mai puţin dăunătoare.... Nutriţioniştii au demonstrat că 90 % din alimentaţie este necesară în menţinerea funcţiilorvitale ale organismului. Creierul foloseşte numai un singur combustibil, zahărul, sub formă deglucoză. Zahărul din fructe (fructoza), când ajunge în corp, se transformă în glucoză mai rapid caorice carbohidrat, numai că fructele trebuie să fie consumate pe stomacul gol.... Pepenii vor fi mâncaţi înaintea altor fructe, bananele sunt fructele cele mai hrănitoare.... Nu vă alimentaţi organismul când vă aflaţi în stare de surescitare.... Fructele şi vegetalele crude (nefierte), ca şi sucurile extrase din ele, sunt eficiente numaidacă sunt consumate pe stomacul gol.... Prin fierbere, roşiile devin foarte acide. Deci, atenţie ! Consumaţi numai roşii crude.... Nucile se consumă numai crude. Ele conţin proteine (aminoacizi) de mare calitate.... Evitaţi pe cât posibil cărnurile, în special cele sărate şi afumate, tocăturile de orice fel,peştele afumat.... Consumaţi uleiuri nerafinate, obţinute prin presarea la rece, aşa cum este uleiul de măsline.... Periodic e bine să consumaţi numai fructe şi salate. Puteţi consuma fructe numai după treiore de la servirea mesei (după preparate fără carne). Folosiţi numai pâine neagră sau integrală.Consumaţi unt şi brânzeturi cât mai brute. Evitaţi (pe cât posibil) preparatele prea rafinate şi înaltprelucrate.... Pentru perioada de trecere spre hrana vie (care durează aproximativ între 14 - 21 de zile),alimentaţia zilnică trebuie să fie alcătuită în proporţie de 70 % din crudităţi (fructe şi legumenefierte).... Corpul nostru omenesc este uşor alcaloid; de aceea, consumul de produse care furnizeazăacid (toate produsele animale, sarea,

cafeaua, ceaiul chinezesc, zahărul alb rafinat, alcoolul, sifonulş.a.) produc suferinţe organismului, stomacului în special.... Ţelina este unul din cele mai alcaline alimente. Când aveţi arsuri la stomac mâncaţi puţinăţelină (rădăcină sau frunze) şi durerile dispar ca prin minune. Ţelina se combină bine cu oriceprodus. Mai există şi alte vegetale care au acelaşi rol: salata verde, castraveţii, ardeii graşi etc. ,acestea ajutând la scăderea greutăţii corporale.... Dacă veţi consuma hrană crudă, nefiartă, vie (fructe, vegetale, muguri, nuci, alune, seminţe)care trebuie să devină hrana noastră zilnică, vă veţi menţine o sănătate perfectă.... Produsele animaliere sunt foarte bogate în proteine, dar sunt şi cele mai greu digerabile. Eleconţin mai multe proteine decât are omul nevoie. Aceasta face ca fiinţa umană să se îmbolnăveascăde multe boli, între care: artrită, colesterol crescut, cancer în forme diferite etc. Colesterolultransferat organismului prin alimentaţie, reprezintă un mare pericol pentru sănătate, acesta găsindu-se numai în carne şi derivatele sale şi niciodată în produsele vegetale. Pietrele la ficat sunt cauzatede acest reziduu gras. De asemenea, colesterolul atacă inima. Pietrele la rinichi sunt şi ele rezultatulmâncărurilor bogate în proteinele existente în produsele animaliere.... Alcoolul împiedică absorbţia Calciului prin afectarea capacităţii ficatului de a activa vitaminaD, care este cea mai importantă în metabolismul Calciului.... Cofeina din cafea, din ceaiul chinezesc, din ciocolată, din băuturile răcoritoare etc. duce laeliminarea unor cantităţi duble de Calciu din corp.

... Studiile efectuate până în prezent arată că, un mare cosum de proteine animaliere duce lapierderea Calciului (eschimoşii consumă zilnic în jur de 400 grame de proteine animaliere, fiind ceamai bolnavă populaţie de pe glob, având o durată medie de viaţă de numai 25 de ani). Cerinţa deproteine a corpului, recomandată, este de 40 grame pe zi faţă de consumul actual, care trece cumult peste 100 grame zilnic. Cu cât se consumă mai multe proteine, cu atât se pierde mai multCalciu din organism.... Băuturile calde care pot înlocui cafeaua sunt ceaiurile făcute prin macerare (cu apă încălzităpână la 38 o C), din plante medicinale, aromatice, fără zahăr, foarte plăcute şi sănătoase. Se poatebea şi apă călduţă cu suc de cătină sau de lămâie (naturale), fără zahăr, împiedicându-sefermentaţia.... Deprinderea de a îndulci hrana nu se recomandă. Dacă totuşi se simte uneori nevoia, serecomandă utilizarea mierii naturale.... Algele sunt cele mai bogate în proteine. Fără alge, viaţa în mări şi în oceane nu ar exista.Despre alge se spune că sunt proteinele viitorului.... Dintre leguminoase, soia este cea mai bogată în proteine.... Plantele aromatice şi condimentare sunt de un real folos în alimentaţie, putând fi consmateverzi - vara, sau sub formă de pulberi - iarna.... Seminţele de roşii , gogoşari, ardei graşi, mac, in, fenicol, chimion, cimbru, anason, apoiseminţele de dovleac, de floarea soarelui, trebuie consumate cât mai des, crude, având în ele unmiracol. Seminţele sunt însăşi viaţa.... Crudităţile cele mai bogate în enzime sunt: fructele, legumele, zarzavaturile, apoi germeniide grâu, de secară, orz, soia, lucernă, trifoi, laptele nefiert, gălbenuşul de ou şi multe altele.... Ciupercile cultivate au o valoare alimentară mai mare decât cele din flora spontană.

SUGESTII PENTRU MENIURI NATURISTE

IANUARIEdimineaţa - Fructe sau sucuri de fructeprânz - Pastă cu seminţe de floarea soarelui şi praz- Ciuperci cu sos de maionezăseara - Tort aperitiv de dovleac turcesc- Cremă de tărâţe cu suc de morcovi- Ruladă cu pastă de măceşe şi mere- Ciorbă de germeni de linte III- Napi muraţi cu sos galben- Fructe sau sucuri de fructe- Pastă de nuci cu ceapă de apă- Supă - cremă de morcovi cu smântână- Cremă de alune cu cremogen - Fructe sau sucuri de fructe- Ciorbă de napi cu rădăcinoase- Ruladă cu morcovi şi varză- Ciupercuţe cu mere şi ţelinăFEBRUARIE- Cremă cu germeni de grâu şi in- Tartine cu alune- Supă - cremă de bostan şi pastă de roşii- Sărmăluţe cu germeni de fasole- Fructe sau sucuri de fructe- Ruladă cu morcovi şi nuci- Supă - cremă de germeni cu aromă de hrean- Tort cu germeni şi ouă de prepeliţă- Cremă la pahar cu nuci

- Pastă de napi muraţi- Ruladă de cremogen cu germeni de mazăre- Măsline pe pastă de brânză- Fructe sau sucuri de fructe- Ruladă de varză cu germeni de linte- Supă - cremă cu germeni de linte şi andive- Tort de mere cu ouă de prepeliţăMARTIE- Fructe sau sucuri de fructe- Tort aperitiv cu ouă de prepeliţă- Supă - cremă de andive cu aromă de hrean- Brânză cu smântână şi ceapă de apă- Tort de mere cu pastă de măceşe- Pastă din germeni de năut cu urzici- Supă - cremă de germeni de lintecu aromă de usturoi- Ciupercuţe cu mere şi ţelină- Fructe sau sucuri de fructe- Pastă de urzici cu usturoi- Supă - cremă de urzici cu iaurt- Ruladă de cremogen umplută cu varză albă- Cremă din seminţe de bostan cu frişcă- Tartine cu brânză de vaci şi ceapă- Supă - cremă de praz cu napi- Ruladă de păstârnac cu sfeclă roşieAPRILIE- Tort cu nuci şi tărâţe- Salată de hasmaţuchi cu morcovi- Anghinarii cu ciuperci macerate- Pastă de creson cu ceapă de apă- Fructe sau sucuri de fructe- Ruladă de spanac cu varză- Ţelină cu sos de smântână- Tort aperitiv cu alune- Tort de mere cu nuci- Ruladă de ţelină cu pastă de roşii- Ciorbă de praz cu ouă de prepeliţă- Brânză cu smâtână şi salată de păpădie- Cremă la pahar cu suc de portocale- Pastă de brânză cu ceapă- Supă - cremă de praz cu sparanghel- Andive cu sos galbenMAI- Cremă cu zer şi cremogen- Ruladă de ţelină cu muguri de lucernă- Ţelină cu sos de smântână- Salată de trifoi cu păpădie

- Fructe sau sucuri de fructe- Pastă de spanac cu creson- Sărmăluţe cu germeni de soia- Tort de mere cu pastă de cătină- Cremă cu făină de soia şi cremogen- Ciorbă de spanac cu gulioare- Ruladă de ridichi cu morcov- Pastă cu frunze de ridichi şi brânză de oi- Fructe sau sucuri de

fructe- Pastă de ridichi cu ceapă- Ciorbă ce creson cu măcriş- Brânză cu smântână şi salată verdeIUNIE- Suc din legume de sezon- Pastă din dovlecei cu aromă de hrean- Ciorbă de fasole verde cu zer- Tort pentru desert cu creson conservat în miere- Suc de morcovi cu varză şi ţelină- Ciorbă de castraveţi cu zarzavat- Rulou cu făină de soia şi cremogen- Cremă de căpşuni cu cremogen- Tort pentru desert cu ouă de prepeliţă- Ciorbă de creson cu suc de roşii- Dovlecei în sos alb- Ruladă de brânză cu muguri de trifoi- Fructe sau sucuri de fructe- Ciorbă de castraveţi cu suc de coacăze roşii- Coacăze negre pe sos verde- Tort aperitiv cu creson şi ouă de prepeliţăIULIE- Fructe sau sucuri din fructe- Cirobă da zarzavat cu suc de coacăze aurii- Ruladă de brânză umplută cu sfeclă roşie- Cremă de coacăze cu gălbenuş- Sucuri din legume de sezon- Salată de castraveţi cu roşii- Ruladă cu caş de oaie şi ceapă- Spumă de caise cu cremogen- Tort de caise cu gălbenuş de ou- Ciorbă de varză albă cu suc de coacăze roşii- Ciupercuţe galbene pe postament verde- Tort aperitiv cu brânză şi seminţe de bostan- Fructe sau sucuri de fructe- Ciorbă de castraveţi cu sfeclă roşie- Coacăze roşii pe sos alb

- Tort de caise cu cremă de trandafiriAUGUST- Suc de pepene sau de struguri- Supă - cremă de dovleac turcesc cu gutui- Flori de cicoare pe sos galben- Cremă de caise cu ouă de prepeliţă- Suc de struguri sau pepeni- Salată de dovleac cu varză murată- Ciupercuţe verzi pe postament roşu- Tort aperitiv cu frunze de cicoare- Suc de struguri sau fructe- Tort aperitiv cu dovleac turcesc- Roşii umplute cu brânză de vaci- Ruladă de varză albă umplută cu morcov- Sucuri sau fructe de sezon- Supă - cremă de roşii cu ouă de prepeliţă- Praz umplut cu ciuperci- Ruladă de varză umplută cu pastă de roşiiSEPTEMBRIE- Suc sau struguri- Ciorbă de praz cu dovleac- Roşii umplute cu pastă de măsline- Ruladă de varză roşie cu ouă de prepeliţă- Suc sau fructe de sezon- Salată aperitiv de pepene galben- Roşii umplute cu caş de oaie- Patison cu sos galben- Fructe sau sucuri de fructe- Pastă de păstârnac cu ceapă- Ciorbă de patison cu rădăcinoase- Tort de păpădie cu ouă de prepeliţă- Fructe de sezon şi sucuri- Ruladă de varză roşie cu pătlăgele galbene- Supă - cremă cu patison şi conopidă- Tort de păpădie pentru desertOCTOMBRIE- Mere sau alte fructe de sezon- Ciorbă de ţelină cu varză roşie- Ruladă de ţelină şi urzici- Rulou cu făină de soia şi cremogen- Fructe sau sucuri de fructe- Supă - cremă de soia cu usturoi- Ţelină cu maioneză de post şi aromă de usturoi- Ruladă de spanac cu varză- Cremă cu suc de struguri şi germeni din trifoi- Salată combinată cu spanac

- Ruladă de ţelină cu petale roşii de trandafir- Cremă cu suc de struguri şi stafide- Fructe de sezon sau sucuri- Ciorbă cu rădăcină de leuştean şi napi- Sos - maioneză cu salată verde- Cremă de gutui cu cremogenNOIEMBRIE- Fructe de sezon sau sucuri de fructe- Ruladă cu praz şi varză roşie- Napi cu sos roşu- Cremă la pahar cu făină de ovăz- Suc de morcovi sau de păstârnac- Pastă de varză albă cu germeni de grâu- Ţelină în sos roşu- Mieji de nuci cu usturoi- Fructe sau sucuri din fructe- Pastă de ridichi cu andive- Supă cremă de varză cu suc de roşii- Ruladă de cremogen umplută cu varză roşie- Fructe sau sucuri extrase din fructe- Ruladă de ridichi cu morcovi- Varză roşie cu sos galben- Brânză cu smântână şi salatăDECEMBRIE- Suc de fructe sau fructe cu tot cu coajă- Salată de sfeclă roşie cu ceapă- Supă - cremă de ridichi cu

ouă de prepeliţă- Brânză cu smântână şi salată- Fructe sau sucul extras din ele- Supă - cremă de varză cu nuci- Chiftele de post cu germeni de soia- Rulou cu făină de soia şi cremogen- Suc de morcovi cu ţelină- Supă - cremă de varză dreasă cu smântână- Sărmăluţe cu germeni de soia în foi de varză- Mieji de nuci sau alune cu usturoi- Suc din fructe sau o cremă din fructe- Supă - cremă de soia cu ouă de prepeliţă- Varză albă cu sos verde- Ruladă de cremogen umplută cu varză albă...AfinaConţine: tanin; acizi (citric, malic, tartric, benzoic), zahăr, pectină, pectoză, o materie grasă,albuminoide, netrilină (o materie colorantă bactericidă), factori vitaminici P (antacianozide).Frunzele de afin au proprietăţi hipoglicemiante.Proprietăţi: astringent, antiseptic şi antiprurit, bactericid, dizolvant uric, ocrotitor al pereţilorvasculari, antisclerotic, ameliorant al vederii nocturne, antidiabetic. Pentru uz intern, este indicată în:- enterită, diaree, chiar tuberculoză, constipaţie, dizenterie, putrefacţie intestinală, diareelecopiilor, colibaciloză, sindrom enterorenal, hemoragii, în fragilitatea capilară, retinopatii, menometroragii, arterioscleroză, tulburări circulatorii (varice), capilarită, arterită, sechele de flebită,diabet, coronarită, sechele de infarct, hepatism, insuficienţă biliară, azotemie ş.a.În uz extern: - faringite, stomatite, afte;- unguent în micoză.1. AFINE CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 300 g afine, 300 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare [(busuioc, măghiran, salvie), v. 2070], 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir, 3 - 4 foi de salată verde. Smântâna se amestecăcu făina de orez, se toarnă în platou, se adaugă afinele proaspete (spălate şi bine scurse). Peste elese pun pulberile, petalele de trandafir tăiate fideluţă iar pe margini, foile de salată (tăiate înfragmente mai mari).2. AFINE CU SOS ROŞUSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în smântână (odatăcu făina de orez) se adaugă 1 lingură pulbere de căline (v. 2076) , care colorează smântâna în roşu.De asemeni, se poate colora şi cu suc extras din sfeclă roşie (v. 2082), care se adaugă câtepuţin, până se obţine nuanţa dorită, începând de la roz bombon până la roşu închis.3. AFINE CU SOS GALBENIngrediente: 300 g afine, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 pahar suc de morcovi, 100 ml ulei, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câtevapetale roşii de flori de nalbă de grădină şi 1 mână de frunze din aceeaşi floare. Cremogenul seînmoaie cu sucul de morcovi (v. 2081) şi se adugă uleiul (picătură cu picătură, ca la maioneză). Sosulobţinut (în cazul că e prea îngroşat, i se adaugă puţin lapte nefiert sau apă) se toarnă în platou iarpeste el se pun afinele (care au fost spălate şi bine scurse de apă). Se presară pulberile, petalele denalbă tăiate fideluţă iar pe margini (în formă de ghirlandă), se pun frunzele de nalbă (fin tăiate).4. SUPĂ - CREMĂ CU AFINE ŞI TĂRÂŢEIngrediente: 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 250 g afine, 350 g ţelină, 5 linguri tărâţe, 200 gmorcovi, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge, 1 mână de petale de trandafir (albe sau crem), 4 - 5 foi de salată verde şi 70 ml ulei.Maceratul de afine se pune în castron, se adaugă rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic),tărâţa, pulberile şi uleiul, apoi se pun petalele şi foile de salată tăiate fideluţă.5. SUPĂ - CREMĂ CU AFINE ŞI NUCISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de tărâţe,cu 3 linguri de nuci măcinate. De asemeni, nucile pot fi înlocuite cu seminţe de floarea - soarelui saude dovleac, ambele decorticate şi râşnite sau cu alune râşnite.6. CIORBĂ CU AFINEIngrediente: 200 g afine, 1.5 l suc de roşii, 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 2

lingurismântână, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromaticeşi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri.Sucul de roşii (v. 2094) se pune în castron, se adaugă rădăcinoasele rase, ceapa tăiată mărunt,pulberile şi gălbenuşurile sau smântâna, iar deasupra verdeaţa tăiată fin.7. CIORBĂ DE AFINE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele douăgălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.(Oul de prepeliţă este mai bogat în unele elemente decât cel de găină; conţine de 5 ori maimult Fosfor, de 7.5 ori mai mult Fier, de 6 ori mai multă vitamina B1 şi de 15 ori mai multă vitaminaB2).8. SALATĂ DE AFINE CU ZMEURĂIngrediente: 300 g afine, 250 g zmeură, 2 linguri de miere, 1 lingură de rom, coaja rasă de la1/2 lămâie, câteva frunze de busuioc, puţină salvie sau măghiran. Afinele şi zmeura (bine spălate şifoarte proaspete), scurse de apă, se pun în compotieră, se amestecă cu mierea, se adaugă fructele

romul şi coaja de lămâie sau portocală.9. CREMĂ CU AFINE ÎN CUPEIngrediente: 200 g afine, 5 linguri cremogen (v. 2019), 5 linguri smântână, 1 păhărel de laptenefiert, 2 - 3 linguri miere, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură de propolis(v. 2104).Se iau 6 cupe (pahare cu picior sau la nevoie farfurioare de compot), se împart afinele în 6părţi egale şi se pun în ele. Deasupra se toarnă crema preparată din cremogenul înmuiat cu laptenefiert (care a fost amestecat cu mierea), se adaugă apoi smântâna, coaja de lămâie sau deportocală şi tinctura de propolis. Se ornează cu afine sau cu frişcă. Iarna se prepară crema cu afineconservate în miere (v. 406).10. CREMĂ CU AFINE ŞI TĂRÂŢESe prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente înlocuind 2 linguri decremogen (v. 2019) cu 3 linguri de tărâţe din grâu.11. SUC DE AFINEAfinele propaspăt recoltate şi bine spălate se dau la extractor (sau se scurg prin tifon, după ceau fost bine tescuite).Sucul se consumă în amestec cu apă minerală sau sifon (cu puţină miere, cine doreşte) imediatce a fost extras.12. CEAI DE AFINE LA RECEIngrediente: 1/2 linguriţă de fructe uscate, 2 pahare cu apă.Apa se toarnă peste fructe, se acoperă şi se lasă la macerat 8 ore (de cu seară), apoi se beaîntreaga cantitate de lichid în cursul unei zile.13. LICHIOR DE AFINE CU MIEREIngrediente: 3 kg afine, 1 l alcool de 80o, 2.8 kg miere, 1 lingură tinctură de muguri de plopnegru (v. 2105).Se aleg afinele proaspăt recoltate, sănătoase şi bine spălate, se pun într-o sticlă cu gura largăşi se toarnă peste ele alcoolul (care trebuie să le acopere). Se astupă sticla ermetic (cu un dop deplută, legat peste el cu o bucată de plastic sau sfoară), se înfăşoară sticla în hârtie albastră şi se lasăîn bătaia soarelui, să macereze, 21 de zile. Se scurge apoi esenţa şi se filtrează prin hârtie de filtrusau tifon pliat în patru. Se măsoară, se calculează fiecare litru de esenţă, adăugând un siroppreparat din: 1 kg miere bine dizolvată în 500 ml de apă (încălzită numai până la 38o C). Se toarnălichiorul în sticle, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în loc întunecos şi rece. După 60de zile se poate consuma. Cu cât stă mai mult, cu atât se face mai bun.14. AFINATĂIngrediente: 5 kg de afine, 3 kg miere, 1 l alcool de 80o.Afinele (alese proaspete) se spală, se pun în borcan de sticlă sau în damigeană, iar peste ele sepune mierea. Se leagă la gură, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă la soare borcanulînfăşurat în hârtie albastră (25 - 30 de zile). În această perioadă, sucul trebuie să acopere binefructele. Se adaugă alcoolul; se închide ermetic şi se lasă să stea 4 - 5 luni. După acest

interval, sefiltrează prin tifon pliat în patru, se toarnă în sticle care se închid ermetic, se etichetează şi sepăstrează la rece în întuneric.15. VIN (CIDRU) DIN AFINEIngrediente: 3 l suc extras din afine, 2.8 kg miere, 5 l apă, 1 pahar drojdie de vin sau puţinădrojdie de bere (cât o nucă), 1 rămurică de busuioc. Sucul trebuie să fie extras numai din fructeproaspete, nealterate sau mucegăite. Mierea se amestecă cu apă călduţă până se dizolvă complet,se adaugă sucul de afine, drojdia de vin sau de bere, se leagă damingeana la gură cu tifon pliat înpatru sau i se aplică un dop de fermentaţie şi se ţine la temperatura camerei (18 - 25 grade C).Procesul de fermentaţie este în funcţie de temperatură (18 - 25 zile). După ce s-a oprit fermentarea,se trage vinul într-o damigeană la gura căreia s-a pus o pâlnie, iar deasupra ei un tifon dublu. Seastupă ermetic şi se păstrează la rece şi întuneric. După 30 - 40 de zile, se limpezeşte bine şi sedecantează cu furtunul în sticle, se astupă ermetic şi se păstrează la beci, etichetate.

...AlunaDintre toate fructele oleaginoase, aluna conţine cea mai mare cantitate de materii grase şiazotate; de asemenea, mai conţine Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu, Sulf, Clor, Sodiu, Fier, Cupru,vitaminele A şi B.Este cea mai digerabilă dintre toate fructele oleaginoase, foarte nutritivă şi energetică. Serecomandă în mod special în bucătăria fără foc, vegetarienilor şi diabeticilor.16. SALATĂ DE LEGUME CU ALUNEIngrediente: 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 fir de praz, 150 galune decojite, 1 legătură de verdeaţă, 1 lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 75 ml ulei,1/2 linguriţă pulbere plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2linguri tărâţe. Rădăcinoasele se dau pe răzătoare, se amestecă cu alunele tăiate mărunt, pulberile,tărâţa, prazul tăiat fideluţă, sucul de cătină şi uleiul iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt.17. SALATĂ DE NAPI CU ALUNEIngrediente: 700 g napi, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă, 200 g alune, 2 linguri suc de cătină (v.2092) sau de lămâie, 1 legătură de verdeaţă, 4 - 5 foi de salată verde, 75 ml ulei, 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe.Napii se curăţă, se spală şi se dau pe răzătoare odată cu sfecla roşie, se amestecă cu ceapa tăiatămărunt, pulberile şi tărâţa, alunele tăiate cu cuţitul, sucul de cătină, uleiul, deasupra se puneverdeaţa tăiată mărunt iar pe margine se decorează cu foi de salată verde.18. CIORBĂ DE ALUNE CU URZICIIngrediente: 150 g de alune, 200 g urzici, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclăroşie, 1 păstârnac, 2 linguri tărâţe, 1.5 l suc de roşii, 75 ml ulei, 1 legătură verdeaţă, 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 lingură pulbere de alge. Se pune sucul deroşii crude (v. 2094) în castron, se adaugă urzicile tăiate cât se poate de fin, ceapa tăiată mărunt,alunele tăiate cu cuţitul, rădăcinoasele date pe răzătoare, tărâţa, pulberile şi uleiul iar deasupraverdeaţa tăiată mărunt.19. CIORBĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi feluri de ingrediente, numai că, odată cupulberile, se adaugă în castron şi 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.20. CIORBĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE HREANSe prepară ciorba întocmai ca la exemplul 18, cu aceleaşi ingrediente, numai că, odată cupulberile şi tărâţa, se adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.21. SUPĂ - CREMĂ DE ALUNE CU ZARZAVATIngrediente: 150 g alune, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1ceapă de apă, 200 g de spanac, 1 legătură hasmaţuchi, 2 cartofi, 3 linguri de tărâţe, 75 ml ulei, 1/2linguriţă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1,5 lmacerat de tărâţe (v. 2041). Se pune maceratul în castron, se adaugă alunele râşnite, rădăcinoasele,ceapa, cartofii şi spanacul fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile iar deasuprahasmaţuchiul tăiat mărunt.22. SUPĂ - CREMĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că la urmă se adugă 4 - 5 bulbili deusturoi, fin pisaţi. La fel se poate prepara şi o supă - cremă cu aromă de hrean, adăugând la urmă 1 -2 linguri de hrean (ras pe răzătoarea de sticlă).23. ALUNE CU SOS DE SPANACIngrediente: 250 g alune, 300 g smântână, 4 linguri cremogen (v. 2019), 1 ceapă de apă, 3linguri cremogen,3 linguri tărâţe, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi păstârnac, 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 450 g spanac.Spanacul şi ceapa se mărunţesc la mixer, se amestecă cu cremogenul, tărâţa, pulberile, smântâna, romul şi coaja de lămâie sau portocală.9. CREMĂ CU AFINE ÎN CUPEIngrediente: 200 g afine, 5 linguri cremogen (v. 2019), 5 linguri smântână, 1 păhărel de laptenefiert, 2 - 3 linguri miere, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură de propolis(v. 2104).Se iau 6 cupe (pahare cu picior sau la nevoie farfurioare de compot), se împart afinele în 6părţi egale şi se pun în ele. Deasupra se toarnă crema preparată din cremogenul înmuiat cu laptenefiert (care a fost amestecat cu mierea), se adaugă apoi smântâna, coaja de lămâie sau deportocală şi tinctura de propolis. Se ornează cu afine sau cu frişcă. Iarna se prepară crema cu afineconservate în miere (v. 406).10. CREMĂ CU AFINE ŞI TĂRÂŢESe prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente înlocuind 2 linguri decremogen (v. 2019) cu 3 linguri de tărâţe din grâu.11. SUC DE AFINEAfinele propaspăt recoltate şi bine spălate se dau la extractor (sau se scurg prin tifon, după ceau fost bine tescuite).Sucul se consumă în amestec cu apă minerală sau sifon (cu puţină miere, cine doreşte) imediatce a fost extras.12. CEAI DE AFINE LA RECEIngrediente: 1/2 linguriţă de fructe uscate, 2 pahare cu apă.Apa se toarnă peste fructe, se acoperă şi se lasă la macerat 8 ore (de cu seară), apoi se beaîntreaga cantitate de lichid în cursul unei zile.13. LICHIOR DE AFINE CU MIEREIngrediente: 3 kg afine, 1 l alcool de 80o, 2.8 kg miere, 1 lingură tinctură de muguri de plopnegru (v. 2105).Se aleg afinele proaspăt recoltate, sănătoase şi bine spălate, se pun într-o sticlă cu gura largăşi se toarnă peste ele alcoolul (care trebuie să le acopere). Se astupă sticla ermetic (cu un dop deplută, legat peste el cu o bucată de plastic sau sfoară), se înfăşoară sticla în hârtie albastră şi se lasăîn bătaia soarelui, să macereze, 21 de zile. Se scurge apoi esenţa şi se filtrează prin hârtie de filtrusau tifon pliat în patru. Se măsoară, se calculează fiecare litru de esenţă, adăugând un siroppreparat din: 1 kg miere bine dizolvată în 500 ml de apă (încălzită numai până la 38o C). Se toarnălichiorul în sticle, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în loc întunecos şi rece. După 60de zile se poate consuma. Cu cât stă mai mult, cu atât se face mai bun.14. AFINATĂIngrediente: 5 kg de afine, 3 kg miere, 1 l alcool de 80o.Afinele (alese proaspete) se spală, se pun în borcan de sticlă sau în damigeană, iar peste ele sepune mierea. Se leagă la gură, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă la soare borcanulînfăşurat în hârtie albastră (25 - 30 de zile). În această perioadă, sucul trebuie să acopere binefructele. Se adaugă alcoolul; se închide ermetic şi se lasă să stea 4 - 5 luni. După acest interval, sefiltrează prin tifon pliat în patru, se toarnă în sticle care se închid ermetic, se etichetează şi sepăstrează la rece în întuneric.15. VIN (CIDRU) DIN AFINEIngrediente: 3 l suc

extras din afine, 2.8 kg miere, 5 l apă, 1 pahar drojdie de vin sau puţinădrojdie de bere (cât o nucă), 1 rămurică de busuioc. Sucul trebuie să fie extras numai din fructeproaspete, nealterate sau mucegăite. Mierea se amestecă cu apă călduţă până se dizolvă complet,se adaugă sucul de afine, drojdia de vin sau de bere, se leagă damingeana la gură cu tifon pliat înpatru sau i se aplică un dop de fermentaţie şi se ţine la temperatura camerei (18 - 25 grade C).Procesul de fermentaţie este în funcţie de temperatură (18 - 25 zile). După ce s-a oprit fermentarea,se trage vinul într-o damigeană la gura căreia s-a pus o pâlnie, iar deasupra ei un tifon dublu. Seastupă ermetic şi se păstrează la rece şi întuneric. După 30 - 40 de zile, se limpezeşte bine şi sedecantează cu furtunul în sticle, se astupă ermetic şi se păstrează la beci, etichetate.

...AlunaDintre toate fructele oleaginoase, aluna conţine cea mai mare cantitate de materii grase şiazotate; de asemenea, mai conţine Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu, Sulf, Clor, Sodiu, Fier, Cupru,vitaminele A şi B.Este cea mai digerabilă dintre toate fructele oleaginoase, foarte nutritivă şi energetică. Serecomandă în mod special în bucătăria fără foc, vegetarienilor şi diabeticilor.16. SALATĂ DE LEGUME CU ALUNEIngrediente: 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 fir de praz, 150 galune decojite, 1 legătură de verdeaţă, 1 lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 75 ml ulei,1/2 linguriţă pulbere plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2linguri tărâţe. Rădăcinoasele se dau pe răzătoare, se amestecă cu alunele tăiate mărunt, pulberile,tărâţa, prazul tăiat fideluţă, sucul de cătină şi uleiul iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt.17. SALATĂ DE NAPI CU ALUNEIngrediente: 700 g napi, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă, 200 g alune, 2 linguri suc de cătină (v.2092) sau de lămâie, 1 legătură de verdeaţă, 4 - 5 foi de salată verde, 75 ml ulei, 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe.Napii se curăţă, se spală şi se dau pe răzătoare odată cu sfecla roşie, se amestecă cu ceapa tăiatămărunt, pulberile şi tărâţa, alunele tăiate cu cuţitul, sucul de cătină, uleiul, deasupra se puneverdeaţa tăiată mărunt iar pe margine se decorează cu foi de salată verde.18. CIORBĂ DE ALUNE CU URZICIIngrediente: 150 g de alune, 200 g urzici, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclăroşie, 1 păstârnac, 2 linguri tărâţe, 1.5 l suc de roşii, 75 ml ulei, 1 legătură verdeaţă, 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 lingură pulbere de alge. Se pune sucul deroşii crude (v. 2094) în castron, se adaugă urzicile tăiate cât se poate de fin, ceapa tăiată mărunt,alunele tăiate cu cuţitul, rădăcinoasele date pe răzătoare, tărâţa, pulberile şi uleiul iar deasupraverdeaţa tăiată mărunt.19. CIORBĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi feluri de ingrediente, numai că, odată cupulberile, se adaugă în castron şi 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.20. CIORBĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE HREANSe prepară ciorba întocmai ca la exemplul 18, cu aceleaşi ingrediente, numai că, odată cupulberile şi tărâţa, se adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.21. SUPĂ - CREMĂ DE ALUNE CU ZARZAVATIngrediente: 150 g alune, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1ceapă de apă, 200 g de spanac, 1 legătură hasmaţuchi, 2 cartofi, 3 linguri de tărâţe, 75 ml ulei, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1,5 lmacerat de tărâţe (v. 2041). Se pune maceratul în castron, se adaugă alunele râşnite, rădăcinoasele,ceapa, cartofii şi

spanacul fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile iar deasuprahasmaţuchiul tăiat mărunt.22. SUPĂ - CREMĂ DE ALUNE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că la urmă se adugă 4 - 5 bulbili deusturoi, fin pisaţi. La fel se poate prepara şi o supă - cremă cu aromă de hrean, adăugând la urmă 1 -2 linguri de hrean (ras pe răzătoarea de sticlă).23. ALUNE CU SOS DE SPANACIngrediente: 250 g alune, 300 g smântână, 4 linguri cremogen (v. 2019), 1 ceapă de apă, 3linguri cremogen,3 linguri tărâţe, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi păstârnac, 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 450 g spanac.Spanacul şi ceapa se mărunţesc la mixer, se amestecă cu cremogenul, tărâţa, pulberile, smântânapeste care se aşează jumătăţi de alune (în formă de coroniţă) iar deasupra se presară verdeţuriletăiate mărunt.24. ALUNE CU SOS DE URZICISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că spanacul este înlocuit cu urzici. La fel sepot prepara alune cu sos de muguri fragezi de lucernă, muguri de trifoi roşu sau alb şi multe altele.25. ALUNE CU SOS DIN PASTĂ DE ROŞII CRUDEIngrediente: 250 g alune, 250 g pastă de roşii crude (v. 2063), 3 gălbenuşuri de ouă de găină,150 ml de ulei, 1 lingură de cremogen (v. 2019), 3 linguri de tărâţe, 1/2 de pahar macerat de tărâţe,1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1legătură mărar şi pătrunjel, 1 mână de petale albe de trandafir. Pasta de roşii se amestecă cugălbenuşurile şi uleiul (pus puţin câte puţin, ca la maioneză), se daugă cremogenul, tărâţa, pulberileşi maceratul. Se toarnă în platou, peste el se aşează în diferite forme jumătăţi de alune, deasupra sepresară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.26. ALUNE CU PASTĂ DE ROŞII ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, numai că cele 3 gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesccu 15 gălbenuşuri ouă de prepeliţă (v. 7).27. TARTINE CU ALUNEIngrediente: 150 g alune râşnite, 100 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 felioară de sfeclă roşie, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1legătură de verdeaţă, 1 lingură de tărâţe. Se freacă untul spumă, se adaugă ceapa tăiată mărunt,sfecla dată pe răzătoare, tărâţa, pulberile şi verdeaţa tăiată fin. Pasta obţinută se aşează pe farfurie,se tasează cu lama cuţitului puţin umezită şi se ornează după fantezia gospodinei cu felioare deroşii, gogoşari, măsline etc.28. SĂRMĂLUŢE CU ALUNEIngrediente: 150 - 200 g alune, 75 g unt, 1 lingură de tărâţe, 1 lingură de ulei, 1 ceapă, 1legătură de verdeaţă, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 200 g frunze fragede de tei sautătăneasă, 4 - 5 foi de salată. Alunele se taie cu cuţitul, se amestecă cu ceapa şi o parte dinverdeaţă, tăiată mărunt, pasta de roşii, pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă. Cu aceastăcompoziţie se fac sărmăluţele care se aşează pe un postament din foi de salată verde (ce a fost pusîn prelaabil în platou) sau (şi mai aspectuos) din petale roşii de trandafir. Deasupra se presarăverdeaţă tăiată mărunt şi câteva petale de trandafir tăiate fideluţă (după ce au fost stropite cu puţinulei).Petalele de trandafir (începând de la cei din flora spontană, de dulceaţă, de ornament şi pânăla cei de toate mărimile şi de toate culorile) se pot folosi cu mult succes în alimentaţie.29. TORT APERITIV CU ALUNEIngrediente: 200 g alune, 250 g unt, 300 g morcovi, 1 felie de sfeclă roşie, tărâţe, cremogen,1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4ouă de găină, 1 lingură seminţe de

mac.Alunele (tăiate mărunt cu cuţitul sau măcinate) se amestecă cu sfecla roşie dată pe răzătoare,100 g unt frecat spumă, pulberile, 2 gălbenuşuri crude şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine ocompoziţie îngroşată. Se aşează pe tortieră şi se tasează cu lama cuţitului puţin umezită în apă.Peste ea se aşează compoziţia a doua care se prepară astfel: morcovii mărunţiţi fin, amestecaţi cu150 g unt frecat spumă, două gălbenuşuri şi cremogen (v. 2019) cât cuprinde, până se obţine ocompoziţie mai îngroşată. Se tasează frumos, dându-i o formă perfect rotundă, sau pătrată, apoi seîmbracă cu cele 4 albuşuri bătute spumă iar deasupra se presară seminţe de mac.Seminţele de orice fel (mac, in, fenicul, chimion, busuioc, cimbru, lucernă, trifoi etc) trebuiedes folosite în alimentaţie (mai cu seamă germinate). Ele sunt un adevărat miracol; în ele e însăşiviaţa.30. TORT APERITIV DE ALUNE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că cele 4 ouă de găină se înlocuiesc cu 20 de ouă de prepeliţă.(Un ou de găină, ca mărime, este echivalent cu 5 ouă de prepeliţă, iar acestea din urmă suntmai bogate în anumite substanţe decât primele; v. 7)31. CREMĂ DE ALUNE CU TĂRÂŢEIngrediente: 100 g alune măcinate, 2 linguri cremogen (v. 2019), 4 linguri tărâţe, 1 pahar laptenefiert, miere, coaja rasă de la 1/2 portocală sau lămâie, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 4linguri frişcă, 2 linguri fructe macerate în miere.Crema se prepară din amestecul ingredientelor de mai sus. Se toarnă în cupe sau pahare cupicior. Deasupra se pune câte puţină frişcă iar peste ea câte 5 - 6 cireşe negre sau vişine conservateîn miere (v. 406).32. CREMĂ DE ALUNE CU CREMOGENSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că se pun 5 linguri de cremogen (fărătărâţe), iar în loc de laptele nefiert se adaugă suc de morcovi (v. 2081).33. TURTIŢE CU ALUNEIngrediente: 200 g alune râşnite, 100 g unt, 3 linguri miere, 1 vârf de cuţit pulbere descorţişoară, 1 ou, 1 lingură vişine macerate în miere (v. 406), 1 lingură de rom, tărâţe. Untul frecatspumă se amestecă cu gălbenuşul crud, alunele, mierea, scorţişoara, romul şi tărâţa (cât cuprinde),până se obţine o compoziţie îngroşată, din care se fac mici turtiţe. Pe fiecare din ele se pune câtepuţin albuş (care a fost bătut spumă) iar în mijlocul pastei de albuş se aşează o vişină macerată înmiere. Vara, orice fructă proaspătă poate fi folosită.34. RULOU CU ALUNEIngrediente: 200 g alune râşnite, 50 g stafide, 300 ml iaurt, miere, cremogen (v. 2019), tărâţe,150 g unt, 1 lingură pulbere de căline (v. 2076), coaja rasă de la 1/2 de lămâie, 1 linguriţă tincturăde muguri de plop negru (v. 2105), 1 linguriţă suc de morcovi (v. 2081). Alunele râşnite se amestecăcu sucul de morcovi, 100 g unt frecat spumă, puţină miere (după gust), pulberea de căline, tincturadin muguri de plop negru, coaja rasă de lămâie şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine o compoziţiemai îngroşată. Separat, se înmoaie cremogenul cu iaurt şi puţină miere până se obţine o compoziţiela fel de îngroşată (ca cea cu alune). Pe o foaie de plastic se presară puţin cremogen, se întinde peaceasta compoziţia galbenă (cu podul palmei) dându-i forma dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm.Peste ea se aşează compoziţia cu alune, se pun stafidele (care au fost puţin înmuiate cu apă caldă şităvălite prin făină), se rulează strâns (cu ajutorul foii de plastic, care pe măsură ce se ruleazăcompoziţia, se îndoaie către noi). Ruloul astfel preparat se pune pe un fund de lemn şi se dă la rece3 ore. Se serveşte tăiat felii mai grosuţe.35. RULOU CU ALUNE ŞI SCORUŞESe prepară ruloul întocmai ca la reţeta precedentă, numai că în loc de stafide (smochine) sepune peste compoziţia cu alune scoruşe uscate (care au fost înmuiate din timp cu puţină apă caldăşi apoi tăvălite prin făină).Se pot folosi

şi scoruşe conservate în miere (v. 406), care, după ce se scurg bine, se tăvălescprin făină (care le absoarbe umezeala).36. TORT CU ALUNE ŞI PULBERE DE MĂCEŞEIngrediente: 350 g alune, tărâţe, 250 g unt, 2 linguri rom, 1 vârf de cuţit pulbere descorţişoară, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078), 250 g smântână, 2 linguri seminţe de in,cremogen (v. 2019), 350 ml lapte nefiert, miere (după gust), coaja rasă de la 1 lămâie. Alunelerâşnite se amestecă cu romul, pulberea de scorţişoară, 50 ml lapte nefiert, pulberea de măceşe,smântâna, coaja de lămâie, untul frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde, până se obţine o compoziţieîngroşată, care se îndulceşte cu puţină miere. Separat, se înmoaie cremogenul cu laptele nefiert şipuţină miere, până se obţine o compoziţie îngroşată ca cea cu alune. Se aşează pe tortieră 1/2 dincompoziţia cu alune, peste ea se aşează 1/2 din compoziţia cu cremogen, se tasează să fie stratuluniform apoi se aşează cealaltă compoziţie cu alune. Tortul se îmbracă în galben cu compoziţia decremogen oprită peste care se presară seminţele de in.Se dă la rece 3 ore apoi se serveşte tăiat felii (în formă de raze, ca orice tort).

... AnasonPărţile utilizabile ale anasonului sunt: bulbul, frunzele, seminţele şi rădăcinile.Conţine vitaminele A, complexul B (B1 ... B9) şi C; Calciu, Fosfor, proteine, sulfuri, esenţăaromatică (ametol, derivaţi terpenici) etc.Este indicat în: astenie, migrenă, ameţeală, tuse (astm, tuse convulsivă), dureri gastrice,digestii lente, fermentaţie, spasme intestinale ş.a.37. SALATĂ DIN BULBI DE ANASONIngrediente: 350 g bulbi de anason, 200 g ţelină, 1 fir de praz, 75 ml ulei, 1 lingură suc decătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 legătură verdeaţă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir, 2 linguri detărâţe sau făină integrală. Bulbii şi ţelina se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă,tărâţa, sucul de cătină, uleiul şi pulberile, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petalede trandafir tăiate fideluţă.38. SALATĂ DIN BULBI DE ANASON CU SMÂNTÂNĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că uleiul şi sucul de cătină se înlocuiesc cuo ceaşcă de smântână.39. SALATĂ CU FRUNZE DE ANASON ŞI RĂDĂCINOASEIngrediente: 150 g frunze fragede de anason, 150 g morcovi, 150 g ţelină, 100 g pătrunjel, 150g rădăcină de anason, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură hasmaţuchi cu mărar, 2 linguri tărâţe, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 mlulei, 2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau suc de lămâie. Rădăcinoasele se dau pe răzătoare, ceapa şifrunzele de anason se taie mărunt, se amestecă ambele produse în care se adaugă pulberile, tărâţauleiul şi sucul de cătină iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.40. SALATĂ CU FRUNZE DE ANASON PE SOS GALBENSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că uleiul şi sucul decătină se înlocuiesc cu sos galben care se prepară în felul următor: 3 linguri de cremogen (v. 2019)se înmoaie cu 150 ml suc de morcovi (v. 2081) sau lapte nefiert, se adaugă 1 linguriţă de muştar şi150 ml ulei (pus câte puţin ca la maioneză).41. SALATĂ DE ANASON CU DOVLEACIngrediente: 350 g rădăcini de anason, 350 g dovleac alb, 1 legătură frunze fragede de anasoncu hasmaţuchi, 75 ml ulei, 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromaticeşi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri de tărâţe, câteva petale de flori denalbă roşie (de grădină).Rădăcinile de anason se dau pe răzătoare odată cu dovleacul, se amestecă cu pulberile,

tărâţa,uleiul şi sucul de cătină iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de flori de nalbă,tăiate fideluţă.42. SALATĂ DE ANASON CU GUTUISe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente în afară de dovleac care seînlocuieşte cu gutui rase.43. CIORBĂ DE ANASON CU MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 200 g rădăcini de anason, 150 g ţelină, 50 g sfeclă roşie, 200 g muguri fragezi delucernă, 1 ceapă de apă, 1 l macerat de coada calului (v. 2042), 1/2 l zeamă de varză murată(moare), 1 legătură leuştean cu hasmaţuchi, 75 ml ulei, 2 gălbenuşuri crude de ouă de găină, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2linguri tărâţe.Într-un castron se pune maceratul cu zeamă de varză, se adaugă rădăcinoasele date perăzătoare, mugurii fragezi de lucernă şi ceapa, tăiate mărunt, gălbenuşurile bine frecate cu ulei,tărâţa iar deasupra se presară verdeaţă tăiată fin. La fel, se pot prepara: ciorbă cu muguri de trifoiroşu sau alb, urzici, grâuşor ş.a.44. CIORBĂ DE ANASON CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele două16

gălbenuşuri de găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. ex. 7)45. SUPĂ - CREMĂ DE ANASON CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 350 g rădăcini de anason, 150 g morcovi, 150 g păstârnac, 50 g sfeclă roşie, 1 firde praz, 4 linguri de tărâţe, 1.5 ml macerat de nalbă (v. 2058), 300 g smântână, 1 legătură frunzefragede de ţelină cu leuştean, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 2linguri pastă de roşii crude (v. 2063).Într-un castron se pune maceratul, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, prazul tăiatfideluţă, tărâţa, pulberile şi pasta de roşii, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.46. SUPĂ - CREMĂ DE ANASON CU PASTĂ DE ROŞIISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care seînlocuieşte cu 2 gălbenuşuri crude, amestecate (ca la maioneză) cu 75 ml ulei şi 200 g pastă de roşiicrude (v. 2063); vara se amestecă cu 350 - 400 g roşii bine mărunţite.47. INIMĂ DE ANASON CU SOS ROZIngrediente: 250 g inimi de anason, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez, suc de sfeclăroşie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 legătură de tarhon cu salvie, 200 g frunze fragede de anason.Smântâna se amestecă cu făina de orez şi se picură în ea suc de sfeclă roşie (v. 2082) până seobţine nuanţa dorită de roz bombon. Se toarnă în platou. Peste ea se aşează inimile de anason carese prepară astfel: se recoltează anasonul, se spală bine, se curăţă, se înlătură frunzele preaîmbătrânite apoi se separă rozeta de frunzele din mijloc (lăsând o parte din codiţele lor cam 1 cm iardin rădăcină tot cam atât - aceasta fiind inima anasonului). Peste ele se presară verdeaţa tăiatămărunt iar pe margini se ornează (în formă de ghirlandă) cu frunzele de anason mărunţite fin,presărate odată cu pulberile.48. INIMĂ DE ANASON CU SOS GALBENSe prepară la fel ca în reţeta precedentă, numai că smântâna se înlocuieşte cu sos galben,preparat din: 6 linguri de cremogen (v. 2019), înmuiat cu 300 ml lapte nefiert sau suc de morcovi (v.2081), în care se adaugă 150 ml ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză). De asemeni, pe lângăverdeaţă, se presară şi câteva petale roşii de trandafir tăiate fideluţă.Seminţele de anason se folosesc foarte mult înpreparatele culinare, pentru aroma lor plăcută.... AndivaPrintre legumele recent introduse în alimentaţie se află şi andivele care se obţin prin "forţareaculturii în seră" a rădăcinilor de cicoare. Se consumă mugurii şi frunzele înălbite; apar

pe piaţă înperioada decembrie - aprilie. Conţin: enzime, vitaminele (A1, B1, B2, C, PP şi K), săruri minerale(Calciu, Potasiu, Sodiu, Cupru, Fosfor, Fier, Mangan, Magneziu) etc. Proprietăţile diuretice, depurativeşi uşor laxative, fac din andive un bun adjuvant în obezitate, arterioscleroză, dislipidemii, precum şi-n alimentaţia cardiacilor; au avantajul unui aport însemnat de Potasiu,în dauna Sodiului.Conţinutul în glucide fiind scăzut, se recomandă şi diabeticilor.Andivele sunt un puternic vitaminizant şi remineralizant indicat în alimentaţia copiilor, aadolescenţilor, convalescenţilor dar şi a femeilor care alăptează, a gravidelor şi vârstnicilor.În stare crudă, sunt mai puţin indicate în ulcere gastroduodenale şi gastrite hiperacide.49. TARTINE CU PASTĂ DE ANDIVEIngrediente: 250 g andive, 150 g unt, tărâţe, 1 ceapă de apă, 1 legătură de verdeaţă, 1/4linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Andivele se curăţă eventual de frunzele veştede, se spală în mai multe ape, se mărunţesc fin(manual sau mecanic), se amestecă cu untul frecat spumă, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt,pulberile şi tărâţa (cât cuprinde).Pasta obţinută se serveşte ca gustare pe foi de salată verde sau de rădăcinoase.50. PASTĂ DE ANDIVE CU ROŞIIIngrediente: 250 g andive, 150 g unt, tărâţe, 1 ceapă, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v.2063), 1 legătură verdeaţă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2

linguriţă pulbere de alge.Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, plus pasta de roşii crude. Seaşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după gust.51. PASTĂ DE ANDIVE CU URZICISe prepară ca la ex. 49, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 150 g andive cu 100 g urzicibine mărunţite.De asemeni, urzicile pot fi înlocuite cu: muguri fragezi de lucernă, de trifoi roşu sau alb, frunzede soia, frunze de tătăneasă sau de păpădie, de grâuşor (untişor) ş.a.52. CIORBĂ DE ANDIVE CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 200 g andive, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1ceapă de apă, 150 g smântân ă sau 2 gălbenuşuri de ou, 1 legătură verdeţuri, 1 l macerat de tărâţe,500 ml zeamă de gogonele murate (moare), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de mărar cu pătrunjel.Într-un castron se pune maceratul de tărâţe (v. 2041), zeama de gogonele sau de castraveţi,se adaugă andivele tăiate fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, ceapa tăiată măruntşi smântâna sau gălbenuşurile; deasupra, verdeaţa tăiată fin.53. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVEIngrediente: 450 g andive, 250 g ţelină, 1 păstârnac, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşii crude(v. 2063), 75 ml ulei, 1 legătură verdeţuri de sezon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 3 - 4 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de afine (v.2045). Într-un castron se pune maceraratul, se adaugă andivele, ţelina, păstârnacul şi prazul binemărunţite (manual sau mecanic), pasta de roşii, uleiul, pulberile şi tărâţa iar deasupra, verdeţuriletăiate mărunt.54. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVE CU CEAPĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că prazul este înlocuit cu 1 ceapă mare deapă.55. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVE CU URZICIIngredientele sunt aceleaşi ca la ex. 52, numai că se adaugă 150 g urzici bine mărunţite(crude) iar andivele se reduc la 350 g.56. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară supa ca la ex. 53, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând la urmă, 4 - 5 bulbili deusturoi fin pisaţi.57. SUPĂ - CREMĂ DE ANDIVE CU AROMĂ DE HREANSe prepară supa de andive întocmai ca la ex.

53, la final adăugând 1 - 2 linguri de hrean ras.58. SALATĂ DE ANDIVE CU URZICIIngrediente: 400 g andive, 200 g urzici, 1 ceapă de apă, 1 legătură hasmaţuchi, 1 lingură sucde cătină (v. 2092), 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe.Andivele şi ceapa se taie fideluţă, urzicile se taie cât se poate de mărunt, se amestecă cele 3produse, la care se adaugă pulberile, tărâţa, sucul de cătină şi uleiul, iar deasupra se presarăhasmaţuchi tăiat mărunt. Urzicile pot fi înlocuite (la nevoie) cu muguri fragezi de lucernă, trifoi,frunze de bob ş. a.59. SALATĂ DE ANDIVE CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 300 g andive, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1ceapă sau 1 fir de praz, 1 legătură de verdeaţă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 2linguri tărâţe. Andivle şi ceapa (sau prazul) se taie fideluţă, se amestecă cu rădăcinoasele date perăzătoare, pulberile, tărâţa, sucul de cătină şi uleiul iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt.18

60. SALATĂ DE ANDIVE CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 350 g andive, 300 g varză murată, 1 morcov, 1 fir de praz, 1 legătură verdeaţă, 1linguriţă pulbere de măceşe (v. 2078), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 2 linguri tărâţe. Andivele şi prazul se taie fideluţă,varza murată de asemeni (după ce a fost bine scursă de zeamă - moare). [Nu se spală şi nici nu seţine în apă, deoarece se deteriorează foarte mult]. Peste produsele de mai sus, se adaugă morcovuldat pe răzătoare, pulberile, tărâţa şi uleiul.61. SALATĂ DE ANDIVE CU NAPI MURAŢIIngrediente: 350 g andive, 300 g napi muraţi, 1 morcov, 1 ceapă de apă, 1 legătură deverdeaţă, 1 linguriţă pulbere de scoruşe (v. 2077), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 2 linguri tărâţe, 1 mână de urzicicrude.Andivele şi ceapa se taie fideluţă, se amestecă cu napii muraţi (care de obicei se pun la muratîn butoiul cu varză, odată cu aceasta) şi morcovul dat pe răzătoare, la care se mai adaugă uleiul şitărâţa, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.62. ANDIVE CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 600 g andive, 400 g smântână, 3 linguri făină de orez (v. 2017), 150 g frunze depăpădie sau salată verde, 1 legătură hasmaţuchi, 2 linguri tărâţe sau făină integrală, 1 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Andivele setaie în bucăţi de câte 1 cm şi se pun pe platou în strat subţire. Peste ele se toarnă sosul de smântânăcare a fost preparat din: făina de orez, tărâţa şi pulberile. Deasupra se presară hasmaţuchi tăiatmărunt.Pe margini se decorează cu frunze de păpădie sau foi de salată verde.63. ANDIVE CU SOS DE IAURTSe prepară ca la reţeta precedentă, numai că smântâna se înlocuieşte cu iaurtul.64. ANDIVE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la ex. 62 folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de smântână sepun ouă de prepeliţă (v. 7).65. ANDIVE CU SOS ROŞUSe prepară andivele ca la ex. 62, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în smântână, odată cucelelalte ingrediente, se adaugă pulbere de măceşe (v. 2078). La nevoie se poate şi suc de sfeclăroşie (v. 2082), până se obţine nuanţa de roşu care se doreşte.66. ANDIVE CU SOS VERDE DE SPANACSe prepară andivele ca la ex. 62, iar la urmă, li se adaugă 1 pahar pireu de spanac crud, care afost mărunţit la mixer. La nevoie, spanacul poate fi înlocuit cu urzici, muguri fragezi de lucernă sautrifoi, etc.67.

ANDIVE CU SOS GALBENIngrediente: 600 g andive, 5 liguri de cremogen, 1 pahar suc de morcov (v. 2081) sau maceratde tărâţe, 150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v 2092), 1 legătură hasmaţuchi, 150 g frunze despanac sau de salată, 1 lingură de muştar, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge. Andivele se taie în bucăţi potrivite ( de aprox. 1 cm.), seaşează în platou puse în strat subţire, peste ele se toarnă sosul preparat din cremogen (v. 2019)înmuiat cu suc de morcovi sau macerat de tărâţe (v. 2048). Se adaugă muştarul, uleiul (picătură cupicătură, ca la maioneză), deasupra se presară hasmaţuchi tăiat mărunt iar pe margini se decoreazăcu frunze de spanac sau salată, tăiate în fragmente mai mari şi amestecate cu pulberile.68. RULADĂ DE ANDIVE CU BRÂNZĂIngrediente: 850 g andive, 150 g pastă de roşii crude (v. 2063), 1 lingură pulbere de măceşe(v. 2078), 1 legătură de verdeaţă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 500 g brânză de vaci proaspătă, 250 g unt, 2 linguri decremogen, tărâţe, 1 fir de praz. Andivele se taie fideluţă odată cu prazul, se amestecă cu pasta deroşii, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, 125 g unt frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde, până seobţine o compoziţie ca o smântână îngroşată. Pe o foaie de plastic se presară puţinâ tărâţe, seîntinde compoziţia cu andive (cu podul palmei), în formă dreptunghiulară groasă de 1 cm. Peste ease întinde compoziţia cu brânză care a fost amestecată cu cremogenul şi 125 g unt frecat spumă.Se rulează cu ambele mâini, strâns, ajutându-ne de foaia de plastic, pe care o îndoim către noi(înafară), pe măsură ce rulăm compoziţia. Se pune pe o farfurie plată, de formă dreptunghiulară şi sedă la rece 2 - 3 ore, ca să se întărească. Se serveşte tăiată în felii mai groase, cu un cuţit bineascuţit, cu salată verde sau de roşii cu ceapă.69. RULADĂ DE ANDIVE CU CIUPERCIIngrediente: 850 g andive, 1 fir de praz, 250 g ţelină, 1 păstrânac, 1 felie de sfeclă roşie, 200 gurzici, 350 g ciuperci macerate (v. 1977), 1 legătură asmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 300 g unt, 1 ceapă de apă, 2linguri de cremogen (v. 2019), tărâţe. Andivele şi prazul se taie fideluţă, se amestecă cu ţelina şipăstârnacul date pe răzătoare şi 150 g unt frecat spumă. Se întinde foaia ca la reţeta precedentă,peste care se aşează compoziţia cu ciuperci preparată astfel: ciupercile bine mărunţite (manual saumecanic) odată cu ceapa se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, odată cu urzicile, 150 gunt frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde. Se rulează şi se serveşte ca la reţeta precedentă.... AnghinareEste o legumă relativ mică şi mai puţin cunoscută în ţara noastră, deşi în alte ţări este multfolosită în alimentaţie. Conţine proteine, lipide, zaharuri (reprezentate în mare parte din insulină,deci permisă diabeticilor), apoi apă, Mangan, Fosfor, Fier, 300 mg de vitamina A, 120 mg devitamina B2,10 mg de vitamina C la 100 g.Este foarte digerabilă consumată crudă, este dietetică (favorizează eliminarea ureei, acolesterolului excesiv şi a acidului uric, antitoxică ş. a.Este indicată în astenie, surmenaj, creştere, congestie şi insuficienţă hepatică, insuficienţărenală, oligurie, litiază, infecţii intestinale, intoxicaţii, reumatism, gută, artritism.Anghinarea este un excelent drenor al ficatului şi al veziculei biliare. Anghinarele tinere,consumate crude, sunt indicate în diareele cronice.Frunza de anghinare, se poate consuma la diferite preparate.70. TARTINE CU PASTĂ DE ANGHINAREIngrediente: 300 g anghinare tinere şi foarte propaspete, 150 g unt, 1 legătură verdeaţă, 1/4linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1felioară de sfeclă roşie, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţelină.Se ia anghinarea (fiecare plantă

în parte) şi i se rupe coada (prin smulgere, nu se taie, ca să sesmulgă în acelaşi timp şi părţile fibroase de pe fund). Se rup foile mai mici dimprejur, se îndreaptă cuun cuţit vârful frunzelor cât şi fundul acestora, rămas aţos, după ce s-a rupt coada. Se mărunţesc fin(manual sau mecanic) îndepărtând părţile fibroase. Ceapa se dă pe răzătoarea de sticlă, odată cusfecla roşie şi ţelina, se amestecă cu anghinarea, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecatspumă. Se pune pe o farfurie întinsă după care se poate decora după fantezia gospodinei.71. PASTĂ DE ANGHINARE CU VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 100 g anghinarie cu150 g varză murată (care se stoarce bine,nu se spală şi nici nu se ţine în apă) tăiată fideluţă fideluţă.Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se ornează cu felioare de gogoşari sau roşii.72. SALATĂ DE ANGHINARE CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 350 g anghinare, 150 g morcovi, 100 g pătrunjel, 100 g ţelină, 50 g sfeclă roşie, 1ceapă de apă, 1 legătură de tarhon cu frunze fragede de ţelină, 75 ml ulei, 1 - 2 linguri suc de cătină(v. 2092), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge, 2 linguri tărâţe, 4 - 5 foi de spanac.Anghinarea se curăţă ca la reţeta precedentă, apoi se dă pe răzătoare odată cu rădăcinoasele,se amesteă cu pulberile, tărâţa, sucul de cătină, uleiul, deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt,iar pe margini se ornează cu frunze de spanac.73. CIORBĂ DE ANGHINARE CU ROŞII20

Ingrediente: 350 g anghinare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1fir mic de praz, 75 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 1.5 l macerat de urzici, 1/2 linguriţă pulberi deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 700 g roşii. Se aleganghinare foarte tinere şi proaspete, se curăţă (v. 70), se dau pe răzătoare odată cu rădăcinoasele,apoi se pun în castronul cu macerat de urzici. Peste ele se adaugă prazul, roşiile şi verdeţurile tăiatemărunt, pulberile şi uleiul.74. CIORBĂ DE ANGHINARE CU SPANACIngrediente: 350 g anghinare, 100 g spanac, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 1 ceapă, 1 feliede ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de verdeţuri, 1 ardei gras, 2 roşii, 75 ml ulei, 1/2 linguriţăpulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Se aleg anghinare tinere şi foarte proaspete, se curăţă ca la ex. 70, se dau pe răzătoare odatăcu ţelina şi sfecla, se pune maceratul de mere, în care se adaugă spanacul tăiat fideluţă, ceapa şiverdeaţa tăiată mărunt, odată cu ardeii şi roşiile, pulberile şi uleiul.75. CIORBĂ DE ANGHINARE CU URZICI ŞI SMÂNTÂNĂSe prepară ciorba întocmai ca la reţeta precedentă, numai că spanacul este înlocuit cu urzicităiate cât se poate de mărunt, adăugând şi 2 linguri de smântână. Urzicile (la nevoie), pot fi înlocuitecu ştevie, măcriş, grâuşor (untişor), frunze fragede de tătăneasă, frunze de soia, de tei, ulm, fag,ş.a., cu condiţia să fie foarte fragede.76. SUPĂ - CREMĂ CU ANGHINARE ŞI OUĂ DE GĂINĂIngrediente: 400 g anghinare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă de apă, 2gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere de scoruşe (v. 2077), 1/2 linguriţă pulberi de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi, 70 mlulei, 4 - 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041).Se pune maceratul în castron, se adaugă anghinarea (curăţată ca la ex. 70), bine mărunţită(manual sau mecanic) odată cu rădăcinoasele şi ceapa. Se adaugă pulberile, tărâţa, gălbenuşurilebine amestecate cu uleiul, iar deasupra asmaţuchi tăiat mărunt.77. SUPĂ - CREMĂ CU

ANGHINARE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2gălbenuşuri crude de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7)78. SUPĂ - CREMĂ DE ANGHINARE CU ALUNESe prepară întocmai ca la ex. 76, folosind aceleaşi ingrediente în afară de tărâţe din care sepun numai 3 linguri completând cu 3 linguri de alune măcinate (v. 16).79. ANGHINARE CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 500 g anghinare, 400 g smântână, 3 linguri făină de orez (v. 2017), 2 linguricremogen (v. 2019), 1 legătură tarhon cu măghiran, 1 căpăţână de salată verde, 1 mână de petaleroşii de trandafir, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge. Smântâna se amestecă cu făina de orez şi cremogenul, apoi cu anghinarea (care afost aleasă numai tânără şi foarte proaspătă), curăţată ca la ex. 70, dată pe răzătoare. Se aşează înplatou, deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fiedeluţă. Pemargine se decorează cu frunze de salată verde, peste care se presară pulberile.80. ANGHINARIE CU SOS ROZ BOMBONSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că sosul desmântână se colorează cu suc de sfeclă roşie (v. 2082) până se obţine nuanţa dorită de roz bombon.81. ANGHINARE CU SOS DIN PASTĂ DE ROŞII CRUDEIngrediente: 500 g anghinare, 250 g smântână, 200 g pastă de roşii v. 2063), 1 linguriţă miere,1 legătură busuioc şi cimbru, 3 linguri de tărâţe, 2 linguri cremogen, 1 linguriţă pulbere din seminţede gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge. Smântâna se amestecă cu pasta de roşii, mierea, pulberile, tărâţa şicremogenul, apoi cu anghinarea care a fost curăţată (v. 70) şi dată pe răzătoare. Deasupra sepresară verdeţurile tăiate mărunt.

Se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele pe care le are la îndemână.82. ANGHINARE CU SOS DE CREMOGENIngrediente: 500 g anghinare, 5 linguri cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţe, 1 pahar suc demorcovi sau apă, 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, 1 legătură hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Cremogenul se amestecăcu tărâţa, se înmoaie cu suc de morcovi sau apă, se adaugă muştarul, apoi uleiul pus câte puţin (cala maioneză).În sosul de cremogen se adaugă pulberile şi anghinarea, care a fost curăţată ca la ex. 70 şidată pe răzătoare. Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.83. ANGHINARE CU SOS ROŞUSe prepară ca la reţeta precedentă, numai că sosul se colorează cu pulbere de măceşe (v.2078), 1 - 2 linguri până se obţine nuanţa dorită de roşu.84. ANGHINARE CU SOS DE OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la ex. 81, folosind aceleaşi ingrediente, nmai că în loc de smântână sepun 10 gălbenuşuri crude de ouă de prepeliţă (v. 7).85. ANGHINARE CU CIUPERCI MACERATEIngrediente: 400 g anghinare, 250 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978), 1 ceapă deapă, 150 ml ulei, 3 linguri de tărâţe, 2 linguri de cremogen, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v.2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 legătură de verdeţuri, 1 mână de petale de trandafir alb sau crem, 1 pahar apă.Se aleg cele mai tinere şi mai proaspete anghinarii, se curăţă ca la ex. 70, se dau pe răzătoare,se amestecă cu ciupercile tăiate felioare, ceapa tăiată peştişori, pulberile şi se aşează în platou.Deasupra se toarnă sosul din cremogen (v. 2019) amestecat cu tărâţe, înmuiat cu apă, apoi

seadaugă uleiul (picătură cu picătură ca la maioneză). Se presară cu verdeaţă tăiată mărunt şi petalede trandafir tăiate fideluţă....ArpagiculFace parte din aceeaşi familie (liliacee) cu ceapa ciorască, ceapa lungă, ca şi usturoiul, ceapa -praz. Toate conţin o esenţă sulfurată, ca şi mulţi alţi constituenţi. Conţine în cantiăţi mai mari Siliciuşi esenţă sulfurată. Este un condiment foarte preţuit şi util, în caz de dispepsii şi de fermentaţiiintestinale.86. PASTĂ DE ARPAGICIngrediente: 200 g arpagic, 150 g unt, 100 g măsline desărate (v. 1988), 1 lingură tărâţe, 1legătură hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge. Arpagicul curăţat se mărunţeşte fin, se amestecă cu măslinele de asemenimărunţite, pulberile, tărâţa, verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat spumă. Se aşează pe o farfurie.Se serveşte ca aperitiv, cu salată verde.87. ARPAGIC CU PASTĂ DE ROŞIIIngrediente: 250 g arpagic, 150 g pastă de roşii crude (v. 2063), 150 g unt, 1 legătură debusuioc cu tarhon, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 4 - 5 foi desalată verde sau spanac. Arpagicul (bine mărunţit) se amestecă cu pasta de roşii (crudă), verdeaţatăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează cu lamacuţitului puţin umezită în apă şi se decorează cu foi de salată verde sau de spanac, tăiate înfragmente mai mari.88. SALATĂ DE ARPAGIC CU CIUPERCI MACERATEIngrediente: 300 g arpagic, 250 g ciuperci macerate în oţet de vin (v. 1977), 2 linguri tărâţe, 1morcov, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţăpulberi de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei.Arpagicul şi ciupercile tăiate felioare se amestecă cu morcovul ras, tărâţa, pulberile, uleiul, iar22

deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.89. SALATĂ DE ARPAGIC CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 300 g arpagic, 300 g varză murată, 150 g ţelină, 2 linguri tărâţe, 75 ml ulei, 1legătură frunze fragede de ţelină şi păstrânac, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v.2072), 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulberi de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ardei gras.Arpagicul tăiat felioare se amestecă cu varza (care se scurge bine în mâini - nici într-un caz nuse spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă, ţelina dată pe răzătoare, tărâţa, uleiul, iar deasupra sepresară verdeaţă tăiată mărunt. Pe margini se decorează cu felioare de ardei gras.90. SALATĂ DE ARPAGIC CU PULBERE DE HRIBI (mânătărci)Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că în compoziţie se adaugă şi 2 linguripulbere de hribi (v. 2067) înmuiată în prealabil cu 3 - 4 linguri macerat de tărâţe (v. 2041).91. SALATĂ DE ARPAGIC CU NAPI MURAŢIIngrediente: 300 g arpagic, 250 g napi muraţi, 100 g sfeclă roşie, 2 linguri tărâţe, 1 legăturăhasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii, 1/4 linguriţă pulberi de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei.Arpagicul tăiat felioare se amestecă cu napii muraţi (daţi pe răzătoare _ napii se pun la muratîn butoiul cu varză), pulberile, tărâţa, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.92. ARPAGIC UMPLUT CU PASTĂ DE MĂSLINE VERZIIngrediente: 250 g arpagic, 50 g măsline verzi, 1 căpăţână de salată verde, 3 linguri de ulei, 1lingură de tărâţe, 1 linguriţă suc de cătină (v. 2092), 150 g măsline complet desărate (v.

1988).Arpagicul se curăţă, se scoate mijlocul (care se foloseşte la alte preparate culinare) şi se umple cupastă de măsline care se prepară astfel: măslinele mărunţite se amestecă cu uleiul, sucul de cătinăşi tărâţa. Arpagicul umplut se aşează apoi pe un postament de salată verde care a fost pus înprealabil în platou.93. ARPAGIC UMPLUT CU PASTĂ DE MĂSLINE NEGREIngrediente: 250 - 300 g arpagic, 75 g unt, 150 g măsline negre complet desărate (v. 1988).Arpagicul se prepară pentru umplut ca la reţeta precedentă, untul se freacă spumă şi se amestecăcu măslinele cărora li s-au îndepărtat sâmburii şi au fost bine mărunţite. Cu această compoziţie seumple arpagicul şi se aşează pe salată verde sau pe petale de trandafir.94. ARPAGIC CU SOS DE CREMOGENIngrediente: 250 g arpagic, 150 frunze fragede de păpădie, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1pahar suc de morcovi sau apă, 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, 3 - 4 roşii, 1 ardei gras, 1 legăturăde verdeţuri, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulberi de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri de tărâţe. Cremogenulse înmoaie cu suc de morcovi (v. 2081) sau apă, se amestecă cu muştarul, uleiul (pus puţin câtepuţin ca la maioneză), pulberile şi tărâţa. Se toarnă în platou, iar deasupra se pun jumătăţi dearpagic. Se presară cu verdeţuri şi se decorează cu felii de roşii.... (H)asmaţuchi *Conţine enzime, vitamine, Fier, esenţe, un principiu estrogen.Pentru uz intern este stimulent, depurativ, diuretic, aperitiv, stomahic, colagog (substanţă careuşurează evacuarea bilei),laxativ, antiseptic, respirator.Ajută în scorbut, gută, reumatism, litiază renală, hepatită, icter, bronşite, afecţiuni pulmonarecronice, astm umed, laringită, hemoroizi, blefarită ş.a.95. SALATĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU ROŞIIIngrediente: 150 g frunze fragede de hasmaţuchi, 450 g roşii, 150 g ceapă, 1/4 linguriţă pulberide plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură tărâţe, 50 mlulei, câteva petale albe sau crem de flori de trandafir.23

Roşiile se taie sferturi, ceapa peştişori şi hasmaţuchiul se taie în fragmente mai mari. Seamestecă uşor toate trei produsele, se adaugă pulberile, tărâţa, uleiul, iar deaupra se presară petalede trandafir tăiate fideluţă.96. SALATĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU ŢELINĂ ŞI MEREIngrediente: 150 g frunze de hasmaţuchi, 450 g ţelină, 450 g mere, 1 lingură suc de cătină (v.2092), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şicondimentare, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 lingură tărâţe, 1 legătură frunze tinere deţelină.Ţelina se dă pe răzătoare (curăţată) odată cu merele cu tot cu coajă. Peste ele se adaugăpulberile, tărâţa, frunzele de hasmaţuchi, sucul de cătină (v. 2092) şi uleiul. Se decorează dupăfantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.97. SALATĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU PĂTLĂGELE GALBENEIngrediente: 150 g hasmaţuchi, 450 g pătlăgele galbene, 200 g ţelină, 200 g ceapă de apă, 100ml ulei, 1 - 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 1 lingură tărâţe, 1/2 linguriţă pulberi de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţede gogoşari.Pătlăgelele galbene se taie în bucăţi potrivite, se amestecă cu ţelina rasă, ceapa tăiată julien,hasmaţuchiul, pulberile, tărâţa, sucul de cătină şi uleiul.98. SALATĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU HRIBIIngrediente: 250 g hasmaţuchi, 200 g hribi, 250 g ceapă, 150 g măsline negre, 2 - 3 roşii, 1linguriţă pulbere seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere

de alge, 1 lingură tărâţe, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1 linguriţăsuc de cătină (v. 2092), 75 ml ulei, 1 ceapă mare de apă.Pe platou se aşează hasmaţuchiul, ceapa tăiată peştişori, hribii tăiaţi felioare, cu pulberile,tărâţa, sucul de cătină şi uleiul peste care se presară verdeaţa tăiată mărunt. Se decorează cumăsline şi roşii.99. SUPĂ - CREMĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 200 g frunze fragede de hasmaţuchi, 250 g ţelină, 200 g morcovi, 150 g pătrunjel,150 g păstârnac, 250 g ceapă, 2 cartofi, 2 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 1 lingurăpulbere de cătină (v. 2075), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulberi de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude(v. 2063).Rădăcinoasele, ceapa şi cartofii se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se pun în castronul cumacerat, se mai adaugă pulberile, tărâţa, gălbenuşurile crude (frecate cu ulei), pastă de roşii şihasmaţuchiul tăiat mărunt.100. SUPĂ - CREMĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că cele două gălbenuşuri deouă de găină sunt înlocuite cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).101. SUPĂ - CREMĂ DE FRUNZE ŞI FLORI DE (H)ASMAŢUCHISe prepară ca la ex. 99, cu aceleaşi ingrediente, adăugând 100 g flori de hasmaţuchi (cândsunt înflorite 75 % şi fără codiţe), apoi se adaugă 3 - 4 bulbili de usturoi fin pisaţi sau 1 - 2 linguri dehrean ras, care îi dau un gust deosebit de plăcut.102. SUPĂ - CREMĂ CU (H)ASMAŢUCHI ŞI GRÂUŞOR (untişor)Ingrediente: 250 g hasmaţuchi, 100 g grâuşor, 100 g urzici, 100 g muguri fragezi de lucernăsau trifoi, 100 g spanac, 200 g morcovi, 200 g ceapă, 1 lingură pulbere de cătină (v. 2075), 250 gsmântână, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 2 -3 linguri tărâţe, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Toate verdeţurile (în afară de 50 g hasmaţuchi), morcovul şi ceapa se mărunţesc fin (manualsau mecanic), se pun în castronul cu macerat în care se adaugă pulberile, tărâţa, pasta de roşii,smântâna, iar deasupra frunzele de hasmaţuchi (cele 50 g) tăiate mărunt.24

103. CIORBĂ DE (H)ASMAŢUCHI CU NAPI ŞI LEUŞTEANIngrediente: 200 g hasmaţuchi, 450 g napi, 150 g rădăcină de leuştean, 1 morcov, 1 felieţelină, 1 fir de praz, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii, 1/2 linguriţă pulberi de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1 / 2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1.5 l macerat de nalbă de grădină,3 linguri pulbere de cătină (v. 2075), 1 legătură de mărar cu pătrunjel. Se pune maceratul în castron,se adaugă morcovul, rădăcina de leuşetean şi ţelina date pe răzătoare odată cu napii, prazul tăiatfideluţă, uleiul, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.De reţinut ! Rădăcina de leuştean şi napii sunt bune de consumat numai în octombrie şi martie,când se scot direct din pământ. Nu se pot conserva în condiţii bune.... Ardeiul grasAre un mare conţinut de vitamina C ; mai conţine vitaminele (A, B1, B2 şi P); este stimulentdigestiv în atonii digestive, dispepsii.104. ARDEI UMPLUŢI CU ZARZAVATIngrediente: 6 - 8 ardei graşi, 1 morcov, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclăroşie, 2 - 3 linguri tărâţe, 2 - 3 linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură de muştar, 100 ml ulei, 50 mlsuc de morcovi, 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde, 1 legătură de verdeaţă. Se aleg ardeii graşi (frumoşi,bine dezvoltaţi, netezi, de culoare roşie), li se taie uşor

marginea de lângă codiţă, se gustă puţin sănu fie iuţi, se scoate cotorul cu seminţe (se usucă şi se foloseşte la pulberi). Separat, se preparăcompoziţia pentru umplut, astfel: rădăcinoasele se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiatămărunt, tărâţa, pulberile, muştarul, verdeaţa, cremogenul înmuiat cu suc de morcovi, apoiamestecat cu ulei (picurat câte puţin, ca la maioneză). Aredii umpluţi se aşează pe un postament desalată verde care a fost pusă în prealabil pe platou.105. ARDEI UMPLUŢI CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 6 - 8 ardei graşi, 250 g brânză proaspătă de vaci, 100 g unt, 1 ceapă mare de apă,1 legătură de hasmaţuchi, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii (v. 2071), 1/2linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2linguri tărâţe, petale de trandafiri roşii (recoltate de la 6 - 8 flori). Se aleg ardeii de culoare verde,bine dezvoltaţi şi se pregătesc pentru umplut ca la ex. 104. Compoziţia se prepară din brânză binemărunţită, amestecată cu untul frecat spumă, ceapa tăiată mărunt odată cu hasmaţuchiul, ţelinadată pe răzătoare, pulberile şi tărâţa (în cazul că iese compoziţia prea îngroşată se poate adăugapuţină smântână sau iaurt). După ce au fost umpluţi ardeii, se aşează pe un postament de petaleroşii de trandafir care au fost puse în prealabil în platou.106. ARDEI UMPLUŢI CU URDĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că brânza devaci se înlocuieşte cu urdă sau brânză de capră.107. ARDEI UMPLUŢI CU BRÂNZĂ TELEMEASe prepară ardeii umpluţi ca la ex. 105, numai că în loc de brânză de vaci se foloseşte telemea,iar în loc de ceapă, 1 fir mare de praz tăiat fideluţă.108. ARDEI UMPLUŢI CU MAIONEZĂ (I)Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 175 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură suc de cătină (v.2092), 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 ceaşcă de sifon, 1 pumn de flori roşii denalbă de grădină. Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Compoziţia pentru umplut se prepară astfel: sebat 2 gălbenuşuri de ouă proaspete într-un castron (10 min), se dadaugă uleiul, sucul de cătină,sifonul (se poate folosi cu succes sucul de morcovi), ceapa dată pe răzătoarea de sticlă, tărâţe (câtcuprinde). Ardeii umpluţi se aşează pe un postament din petalele florilor care au fost aşezate înprealabil în platou.109. ARDEI UMPLUŢI CU MAIONEZĂ (II)Se prepară ca la precedenta, numai că în loc de ceapă se pune 1 fir de praz, mare şi tăiatfideluţă iar în loc de ouă de găină se folosesc ouă de prepeliţă. (v. 7).25

110. ARDEI UMPLUŢI CU CIUPERCI MACERATE (I)Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 350 g ciuperci macerate, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură defrunze fragede de ţelină şi tarhon, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2linguri tărâţe, 150 ml ulei, 200 g muguri fragezi de lucernă. Ardeii se pregătesc ca la 104. Compoziţiapentru umplut se prepară din ciuperci macerate în suc de cătină, bine mărunţite, amestecate cuceapa tăiată mărunt, verdeaţăa tocată, pulberile şi uleiul. Ardeii umpluţi se aşează pe un postamentde muguri de lucernă sau trifoi, puse în prealabil în platou.111. ARDEI UMPLUŢI CU CIUPERCI MACERATE (II)Ingrediente: 6 - 8 ardei graşi, 350 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978), 100 ml ulei,tărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere seminţe de gogoşari (v.2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă

pulberede alge, 200 g spanac.Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Compoziţia pentru umplut se prepară din ciupercile binemărunţite, amestecate cu ceapă şi verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, uleiul şi tărâţe cât cuprinde.Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de spanac, care a fost pus în prealabil în platou.112. ARDEI UMPLUŢI CU ANDIVEIngrediente: 6 - 8 ardei graşi, 400 g andive, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 lingură demuştar, 1 fir de praz mare, 1 legătură de hasmaţuchi, 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v.2071), tărâţe, 1 lingură de suc de cătină (v. 2092).Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Pentru umplut, 350 g andive se taie fideluţă împreună cuprazul şi verdeaţa, se amestecă cu pulberile şi maioneza care se prepară din: gălbenuşurileamestecate cu muştarul, sucul de cătină şi uleiul, apoi tărâţe cât cuprinde.Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de andive (250 g) tăiate fideluţă, peste care sepresară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă şi câteva frunze de hasmaţuchi.113. ARDEI UMPLUŢI CU ALUNE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuride găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).114. ARDEI UMPLUŢI CU ŢELINĂ ŞI CIUPERCIIngrediente: 6 - 8 ardei graşi sau gogoşari, 250 g ţelină, 250 g ciuperci macerate în oţet de vin,1 ceapă de apă, 2 gălbenuşuri de ouă, 100 ml ulei, 1 linguriţă de muştar, 1 linguriţă pulbere deseminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură verdeaţă, tărâţe, 2 - 3 legături de hasmaţuchi. Ardeii sepregătesc ca la ex. 104.Compoziţia pentru umplut se prepară din: ţelina dată pe răzătoare amestecată cu ceapa tăiatămărunt, ciupercile macerate (v. 1978), verdeaţa tocată şi maioneza preparată din gălbenuşuri,muştar, ulei, în care se adaugă 1 - 2 linguri de tărâţe. Dacă se îngroaşă prea mult, se poate adăugapuţin suc de morcovi, sau macerat de tărâţe (v. 2041). Se aşează ardeii umpluţi pe un postament dehasmaţuchi ce a fost pus în prealabil în platou.115. ARDEI UMPLUŢI CU ŢELINĂ ŞI VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ciupercile seînlocuiesc cu varză murată care se scurge de zeamă în mâini (nici într-un caz nu se spală şi nici nuse ţine în apă) şi se taie fideluţă.116. ARDEI UMPLUŢI CU MORCOVI ŞI NAPI MURAŢIIngrediente: 6 - 8 ardei graşi verzi, 500 g morcov, 250 g napi muraţi, 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţă sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 2 legături de verdeaţă, 150 ml ulei, 1 linguriţă demuştar, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 1 fir de prazmare, 3 - 4 roşii. Ardeii se pregătesc ca la ex. 104.Compoziţia pentru umplut se pregăteşte din: 300 g morcovi raşi odată cu napii (care se pun la26

murat toamna târziu în acelaşi butoi cu varza, 6 kg napi la un butoi de 100 l); se mai adaugăpulberile, tărâţa, verdeaţa şi maioneza preparată din gălbenuşurile crude, muştar şi ulei. Ardeiiumpluţi se aşează pe un postament de 250 g morcovi raşi, peste care s-a presărat 1 legătură deverdeaţă tăiată mărunt. Pe margini se decorează cu felii de roşii.117. ARDEI UMPLUŢI CU ŢELINĂ ŞI MEREIngrediente: 6 - 8 ardei graşi verzi, 300 g ţelină, 300 g mere, 1 ceapă mare de apă, 3 linguricremogen, 100 ml ulei, 1/2 pahar macerat de mere (v. 2056), 2 legături de verdeţuri, 2 linguri detărâţe, 1 linguriţă pulbere de cătină (v. 2076), 1/2 linguriţă de pulbere de plante

aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână petale de nalbă. Ardeii se pregătescca la ex. 104.Compoziţia pentru umplut se prepară din ţelină curăţată şi mere cu tot cu coajă, date perăzătoare, amestecate cu ceapa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa, 1 legătură de verdeaţă tocată şicremogen (v. 2019) care a fost înmuiat cu maceratul de mere şi uleiul pus puţin câte puţin (ca lamaioneză). Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de flori de nalbă roşii de grădină tăiatefideluţă, peste care s-a presărat 1 legătură de verdeaţă tăiată mărunt.118. ARDEI UMPLUŢI CU RIDICHIIngrediente: 6 - 8 ardei graşi roşii, 500 g ridichi negre, 1 fir de praz, 100 ml ulei, 3 linguritărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/2linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1lingură suc de cătină (v. 2092), 1 căpăţână de salată verde.Ardeii se pregătesc ca la ex. 104. Pentru umplut, ridichile se dau pe răzătoare, se amestecă cuprazul tăiat fideluţă, tărâţa, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, sucul de cătină şi uleiul. Ardeii umpluţise aşează pe un postament din salată verde care a fost pus în prealabil în platou.119. ARDEI UMPLUŢI CU GULIOAREIngrediente: 6 - 8 ardei graşi verzi, 500 g gulioare, 1 ceapă de apă, 150 ml ulei, 2 gălbenuşuride ouă de găină, 1 lingură de muştar, 2 linguri suc de cătină, 2 legături de verdeaţă, 2 linguri detărâţe, petale roşii de trandafir recoltate de la 6 - 8 flori, 1 linguriţă pulbere de scoruşe, 1/2 linguriţăde pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 6 - 8 roşiimici.Ardeii se pregătesc ca la 104; pentru umplut, gulioarele curăţate se dau pe răzătoare, seamestecă cu ceapa tăiată mărunt, 1 legătură de verdeaţă tocată, tărâţe, pulberile şi maionezapreparată, muştarul, uleiul şi sucul de cătină (v. 2092). Ardeii umpluţi se aşează pe un postament depetale de trandafiri roşii, presărate cu 1 legătură de verdeţuri tăiate mărunt, iar deasupra fiecăruiardei umplut se pune câte o roşie mică.120. ARDEI UMPLUŢI CU GULIOARE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ardeii ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).121. ARDEI UMPLUŢI CU NAPI ŞI PASTĂ DE ROŞIIIngrediente: 6 - 8 ardei graşi (culoare roşie), 500 g napi, 1 fir de praz, 100 g pastă de roşiicrude (v. 2063), 200 g smântână, târăţe, 4 legături de mărar cu frunze fragede de ţelină, 1 linguriţăpulbere de cătină (v. 2076), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge.Ardeii se pregătesc ca la 104; pentru umplut, napii (care sunt buni numai când se scot directdin pământ în octombrie şi martie) se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, 1legătură de verdeaţă tăiată mărunt, pulberile, pasta de roşii (care a fost bine amestecată cusmântână) şi tărâţe cât cuprinde. Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de verdeaţă (3 legături)tăiată, ce a fost pusă în prelabil în platou.122. ARDEI UMPLUŢI CU VARZĂ ROŞIE ŞI NAPIIngrediente: 6 - 8 ardei graşi (de culoare verde), 300 g varză roşie, 350 g napi, 1 fir de praz,300 g smântână, tărâţe, 2 legături de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,câteva flori roşii sau roz de nalbă de grădină. Ardeii se pregătesc ca la ex. 104; umplutura se27

prepară din varza roşie tăiată fideluţă (frecată bine în mâini până se înmoaie), amestecată cu napiidaţi pe răzătoare, prazul tăiat mărunt odată cu 1 legătură de verdeaţă, pulberile, smântâna

şi tărâţecât cuprinde. Ardeii umpluţi se aşează pe un postament de flori de nalbă de grădină care au fostpuse în prealabil în platou.123. ARDEI UMPLUŢI CU NUCI ŞI VARZĂ MURATĂIngrediente: 6 - 8 ardei graşi (roşii), 200 g mieji de nucă, 350 g varză murată, 75 ml ulei, 1ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 4 legături deverdeţuri de sezon.Ardeii se prepară ca la ex. 104, iar pentru umplut, miejii nucilor se taie cu cuţitul, se amestecăcu varza bine stoarsă în mâini de zeamă (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă) tăităfideluţă, ceapa şi o legătură de verdeaţă tăiată mărunt, pulberile, uleiul şi tărâţe cât cuprinde. Ardeiiumpluţi se aşează pe un postament din verdeţuri de sezon tăiate mărunt, care au fost puse înprealabil în platou.124.ARDEI UMPLUŢI CU SEMINŢE DE FLOAREA-SOARELUI ŞI VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci, care suntînlocuite cu seminţe de floarea - soarelui (decorticate).125. ARDEI UMPLUŢI CU SEMINŢE DE DOVLEAC ŞI NAPI MURAŢISe prepară ca la ex. 123, numai că seminţele de floarea - soarelui sunt înlocuite cu cele dedovleac, decorticate, iar varza cu napi muraţi (care se pun la murat toamna în butoiul cu varză).126. ARDEI GRAŞI CU SOS DE CREMOGENIngrediente: 5 - 6 ardei graşi roşii, 5 linguri cremogen, 1 ceapă, 2 - 3 roşii, 1 legătură deverdeaţă, 1 căpăţână de salată verde, 150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 lingurămuştar, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 1 pahar cu laptenefiert sau macerat de tărâţe (v. 2041). Ardeii se taie fâşii (după ce li s-a scos codiţa cu seminţele şiau fost gustaţi să nu fie iuţi) şi se aşeză în platou; peste ei, se toarnă sosul preparat din cremogen(v. 2019) înmuiat cu lapte, amestecat cu muştar, ulei pus puţin câte puţin (ca la maioneză),pulberile, tărâţa, ceapa tăiată mărunt, iar deasupra verdeţa tăiată mărunt. Pe margini se decoreazăcu felioarele de ardei roşii.127. ARDEI GRAS CU SOS DE SMÂNTÂNĂArdeiul se prepară la fel, numai că în loc de sos de cremogen (v. 2019) se adaugă 350 gsmântână îngroşată, amestecată cu 2 - 3 linguri făină de orez (v. 2097), iar deasupra (în loc devredeaţă) se presară 1 mână de petale roşii de trandafir tăiate fideluţă.128. ARDEI GRAS CU PASTĂ DE ROŞIISe prepară ardeii ca la ex. 126, numai că se adaugă (în loc de sos de cremogen) 200 gsmântână amestecată cu 2-3 linguri de tărâţe şi 2-3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), iardeasupra se presară frunze de fenicul şi hasmaţuchi tăiate mărunt.129. ARDEI GRAS CU PASTĂ DE ROŞII ŞI SPANACSe prepară ardeii ca în reţeta 126; peste ei se toarnă sosul din pastă de roşii (v. 2063) în carese adaugă 2 - 3 linguri spanac bine mărunţit (ca un pireu, dar crud). Spanacul (la nevoie) poate fiînlocuit cu urzici, ştevie, frunze de soia, frunze de fasole sau de tătăneasă.130. CIORBĂ DE ARDEI GRAS CU VIŞINEIngrediente: 2 ardei graşi, 500 g vişine bine copate, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1.5 lmacerat de tărâţe (v. 2041), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 3 - 4 roşii, 75 ml ulei, 1legătură de verdeaţă, 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugă ardeii graşi tăiaţi fideluţă, vişinilefără sâmburi, ceapa, verdeaţa şi roşiile tăiate mărunt, uleiul, rădăcinoasele (date pe răzătoare) şipulberile.28

131. SUPĂ - CREMĂ DE ARDEI GRAS CU SPANACIngrediente: 4 ardei graşi, 400 g spanac, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 4 roşii, 1.5 lmacerat de mere pădureţe (v. 2054), 1/2 linguriţă de pulbere de cimbru, sovârf şi fenicul, 1 linguriţăde pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu salvieşi pătrunjel, 1 mână de petale roz de trandafir sau flori de urzică moartă, 5 linguri tărâţe, 100 ml ulei.Ardeiul, spanacul, ceapa, roşiile, rădăcinoasele se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se punîn castronul cu macerat în care se mai adaugă pulberile, tărâţa, uleiul, verdeţurile tăiate mărunt şipetalele de trandafir tăiate fideluţă.... Ardeiul iuteCa şi ardeiul gras, ardeiul iute se cultivă în toate regiunile ţării noastre. Se foloseşte dreptcondiment şi în scopuri terapeutice.Fructele sunt bace de culoare verde, galbenă sau roşie. Seminţele sunt alb - gălbui. Dreptcondiment, se pot folosi şi înainte de a ajunge la maturitate (proaspeţi, pentru a condimenta unelepreparate culinare,după gust).În scopuri medicinale se folosesc fructele recoltate la maturitate, fără miros, cu gust iute. Estefoarte bogat în vitamina C, apoi A, B1, B2, enzime şi multe altele.În doze mici ajută la stabilirea unei digestii normale, iar în doze mari are acţiuni purgative.Decoctul de ardei iute este folosit pentru gargară de către cei cu corzile vocale obosite.Sub formă de tinctură se iau câte 10 - 30 de picături în ceai amar; este indicat în etilism croniccând apare nevoia de consum de alcool.Uz extern: dureri reumatice, lumbago, crampe musculare etc.132. ARDEI IUŢI CONSERVAŢI ÎN OŢET DE VINSe aleg ardeii iuţi ajunşi la maturitate deplină, spălaţi, cu cozile tăiate, se pun în borcan (fărăsă fie apăsaţi), se toarnă peste ei oţet (v. 2004), iar deasupra se pun câteva felii de hrean şi orămurică de busuioc sau cimbru.Se leagă strâns, se etichetează şi se păstrează în loc întunecos şi rece.133. ARDEI IUŢI CONSERVAŢI ÎN SUC DE CĂTINĂSe conservă la fel, în suc de cătină (v. 2092) care este mai bun pentru sănătate (decât oţetul)deoarece nu este fermentant.134. PULBERE DE ARDEI IUŢIArdeii bine uscaţi se transformă în pulbere, cu tot cu seminţe, puşi în râşniţa de cafea. Nu seface mai multă pulbere decât pentru 7 zile în condiţii casnice.... Alge135. DESCRIEREA ALGELORAlgele sunt proteinele viitorului (mai bogate decât soia). Nu sunt nici fructe, nici cereale, darunele înlocuiesc cu mult succes legumele în alimentaţia zilnică a mii şi milioane de oameni. Chinezii,japonezii, hawaienii ş. a. consumă mari cantităţi de alge pentru a-şi echilibra meniurile zilnice pebază de orez şi peşte uscat. Algele sunt adevărate tonice generale. Conţin aproape toate substanţelede care corpul omenesc are nevoie. Sunt bogate în diastaze (enzime), şi vitamine (A, B, C, D1, D2, E,F, K, PP), aminoacizi (acid glutamic, cistină, metanină, valină, tirozină, lizină, acid aspartic), glucide,materii grase, multă clorofilă, mucilagii, substanţe antibiotice etc.Folosind algele în alimentaţia de zi cu zi ne întărim mijloacele de apărare naturală. Suntînzestrate cu puteri antireumatismale, antiinfecţioase, antiscrofuloase, antiguşă.Până în prezent se cunosc peste 13 000 de specii de alge. Multe din ele ca şi morcovul, ţelina,pătrunjelul, ceapa, varza şi alte multe vegetale, pot figura în categoria alimentelor - medicamente.Ca să dea rezultatele scontate, algele trebuie să fie recoltate şi uscate corespunzător de cătrespecialişti competenţi în acest domeniu.În România, la Piatra Neamţ, se află un laborator de acva-cultură, unde specialişti competenţise ocupă cu prioritate de cultura algelor, printre care spirulina, pe care o cultivă în bazine speciale,fiind deci posibilă creşterea lor controlată.Algele sunt indicate în (după Jean Valnet):Adenite, limfatism, predispoziţie generală

la maladii (rablagism), astenii fizice şi intelectuale,anemii, tulburări glandulare, reumatisme cronice, alergii, tulburări circulatorii, prevenţie şi tratament29

al afecţiunilor cardiace, obezitate, celulită, arterioscleroză, hipertensiune, îmbătrânirea celulelor (cucortegiul ei obişnuit), anumite afecţiuni cutanate, rinofaringite, afecţiuni pulmonare, sechele defracturi etc.Algele - pe drept cuvânt - sunt considerate comori ale apelor.Fără ele n-ar exista viaţă în mări şi oceane.Când Oceanul Planetar va ajunge să poată fi controlat de om, se vor descoperi comorile lui înadevăratul sens al cuvântului.Pe litoralul Mării Negre se vede uneori o panglică verde cu margini uşor încreţite; nu estealtceva decât sălăţica de mare (ulva lactuca), care a serivit odinioară drept salată locuitorilor dinanticul Tomis (Constanţa de azi).Tot în Marea Neagră cresc însemnate cantităţi de alge roşii şi brune.Majoritatea algelor trăiesc în apele Terrei, nu cresc în câmpii sau pe dealuri. Algele producpeste 70 % din oxigenul Terrei (fără să mai pomenim că ele folosesc pentru hrană şi adăpostvieţuitoarelor ce trăiesc în mări şi oceane) şi de aceea sunt tot mai amănunţit studiate în toatelaboratoarele planetei.... BananeBananele sun foarte bogate în enzime şi vitamine;conţin: Fosfor, Magneziu, Sodiu, Potasiu, Fier, Zinc, Taniu.Banana este mai hrănitoare decât cartoful şi tot atât de hrănitoare ca şi carnea: 100 g bananefurnizează 100 g calorii. Este uşor digerabilă cu condiţia să fie consumată foarte coaptă. Serecomandă persoanelor care prestează munci fizice şi intelectuale, copiilor şi vârstnicilor.Banana este prielnică sistemului osos, creşterii, echilibrului nervos,etc. Astenicii ar puteaconsuma zilnic banane, ameste-cate cu miere. Nu este recoman-dată celor ce suferă de diabet.136. BANANE CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1 kg banane, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc.Bananele se curăţă de coajă, se taie felioare de aprox. 4 mm, se pun în borcan de sticlă, pesteele se pune busuiocul şi mierea. Se leagă borcanul, se înfăşoară în hârtie albastră şi se lasă lamacerat 6 săptămâni (având grijă ca zilnic să se agite borcanul, ca bananele să fie în permenenţăcuprinse de miere).După 6 săptămâni, se scot uşor feliile de banane (cu ajutorul unei palete) şi se pun în borcanede sticlă (cu foarte puţin lichid). Se leagă, se etichetează şi se păstrează în cămară la rece. Se potconsuma ca orice dulceaţă sau la diferite preparate dulci, simple sau în combinaţie cu alte fructe.Mierea în care s-au macerat bananele s-a transformat în sirop de banane; se pune în sticle, deasuprase pune de un deget alcool sau rom, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în cămară. Seconsumă ca atare, în amestec cu apă minerală, sifon, dar se poate folosi şi la preparate culinaredulci în bucătăria fără foc, la salată de fructe indigene, salată de fructe exotice, creme, îngheţateetc.137. CREMĂ DE BANANE CU TĂRÂŢEIngrediente: 2 banane bine coapte (natural), 200 ml suc de morcov (v. 2081), 150- 250 gsmântână, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 lămâie, miere, tărâţe, 2linguri de cremogen (v. 2019), 2 albuşuri, 1 lingură seminţe de mac. Bananele bine coapte, curăţatede coajă, se mărunţesc fin, se amestecă cu sucul de morcovi, cremogenul, smântâna, tinctura depropolis şi tărâţe cât cuprinde (după ce s-a îndulcit cu puţină miere după gust) până se obţine ocompoziţie de consistenţa smântânei mai îngroşate. Se pune în cupe (pahare cu picior) sau (lanevoie) în farfurioare de compot. Deasupra cremei (în fiecare cupă) se pune câte o lingură de frişcăşi se presară seminţe de mac.138. CREMĂ DE BANANE CU CREMOGENIngrediente: 2 banane, 250 ml macerat de tărâţe (v. 2041), 3 gălbenuşuri de ouă de găinăcrude, 1 linguriţă

tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 portocală, miere,5 linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 1 lingură seminţe de in. Bananele fin mărunţite seamestecă cu maceratul de tărâţe, gălbenuşurile puse pe rând, tinctura, coaja de portocală, puţinămiere (după gust), tărâţa şi cremogenul.Compoziţia obţinută se pune în cupe, deasupra se pun cele trei albuşuri bătute spumă tare capentru bezele, peste care se presară seminţe de in.30

139. CREMĂ DE BANANE CU PULBERE DE MĂCEŞESe prepară crema de banane întocmai ca la reţeta precedentă, numai că la urmă se adaugă olingură cu pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), care pe lângă că o îmbogăţeşte multîn enzime, vitamine, minerale ş.a., îi dă şi o nuanţă frumoasă de roşu.140. CREMĂ DE BANANE CU SMOCHINE ŞI STAFIDEIngrediente: 2 banane, 150 g smochine, 50 g stafide, 350 g smântână, tărâţe, miere, 1/4linguriţă pulbere de scorţişoară, 1 lingură de rom, 3 găbenuşuri ouă de găină. Bananele (curăţate decoajă) şi smochinele se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu smântâna, puţinămiere (după gust), pulberea de scorţişoară, romul, sau cele 3 gălbemuşuri puse pe rând şi tărâţe (câtcuprinde) până se îngroaşă cât este necesar.Se pune în cupe, peste compoziţie se pun cele 3 albuşuri (bătute spumă tare), iar deasuprasmochinele (puse la înmuiat cu puţină apă caldă, cu două ore înainte).141. CREMĂ DE BANANE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară crema întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai căcele 3 ouă de găină se înlocuiesc cu 15 ouă de prepeliţă (v. 7) sau smântână.142. CREMĂ DE BANANE CU SEMINŢE DE DOVLEACIngrediente: 2 banane, 150 g seminţe de dovleac decorticate, 350 ml lapte nefiert, 5 linguricremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 1 lingură rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, câteva frunzişoarede măghiran sau rosmarin, miere, 3 linguri vişine macerate în miere (v. 406). Bananele curăţate şimărunţite fin se amestecă cu seminţele de dovleac măcinate, laptele, romul, coaja de lămâie,cremogenul, tărâţa şi miere după gust.Se pune în cupe iar deasupra se aşează câte 5 - 6 vişine macerate în miere.143. BANANE CU FRIŞCĂIngrediente: 2 banane, 350 g frişcă, 3 linguri tărâţe, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104),coaja rasă de la 1/2 lămâie, miere, câteva petale roşii de trandafir.Bananele curăţate se taie felioare, se presară cu tărâţe, se adaugă coaja de lămâie, tinctura depropolis, miere puţină (după gust), apoi se amestecă cu 200 g frişcă (ce a fost bătută fără zahăr). Sepune în cupe, deasupra restul de frişcă peste care se presară petalele de trandafir roşii tăiatefideluţă.144. SALATĂ DE BANANE CU PORTOCALEIngrediente: 3 banane, 3 portocale, 1 lingură de rom, câteva petale de nalbă roşie de grădină,3 linguri de miere.Bananele curăţate de coajă se taie felioare, se aşează în salatieră, peste ele se aşeazăsferturile de portocale (fără coajă). Deasupra se stropesc cu mierea subţiată cu rom, apoi se presarăpetalele de nalbă roşie tăiate fideluţă.145. SALATĂ DE BANANE CU PEREIngrediente: 3 banane, 4 pere, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), 1 lingurăsuc de cătină (v. 2092), 3 linguri de miere.Bananele curăţate se taie felioare; perele, alese cu coaja subţire, bine coapte, parfumate, setaie sferturi subţiri. Este diuretic şi sedativ;146. SALATĂ DE BANANE CU FRUCTE MACERATE ÎN MIEREIngrediente: 3 banane, 3 linguri vişine, 3 linguri cireşe negre amare, 3 linguri coacăze negre(toate 3 felurile de fructe macerate în miere - v. 406), 1 lingură de rom, câteva frunzişoare fragedede mentă şi măghiran.Bananele curăţate de coajă, tăiate felioare, se amestecă uşor cu fructele notate mai sus.

Sestropesc cu rom, apoi se presară frunzişoarele fragede (tăiate fideluţă).147. SALATĂ DE BANANE CONSERVATE ÎN MIERE CU NUCIIngrediente: 250 g banane conservate în miere (v. 136), 250 g mieji de nucă, 1 vârf de cuţitscorţişoară, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), câteva petale de trandafir roşii.31

Bananele conservate în miere şi bine scurse se pun în farfurioare de compot, se adaugă miejii denucă, scorţişoara, tinctura, iar deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă.148. ÎNGHEŢATĂ DE BANANE CU PASTĂ DE CĂTINĂ[Îngheţata preparată cu miere nu îngheaţă perfect, ca cea preparată cu zahăr, dar este multmai sănătoasă pentru organismul nostru].Ingrediente: 6 gălbenuşuri de ouă de găină, 300g miere, 3/4 l suc de tărâţe, coaja rasă de la1/2 lămâie, 450 g pireu de banane, 50 g pastă de cătină (v. 2065), 1 lingură de tărâţe.Se freacă spumă gălbenuşurile cu mierea până se obţine o pastă fină spumoasă; se adaugăsucul de tărâţe (puţin câte puţin, mestecând mereu), coaja de lămâie , 1 lingură tărâţe, piureul debanane (bananele mărunţite fin) şi pasta de cătină. Bine amestecată compoziţia se toarnă în cutiaspecială pentru îngheţată şi se dă la rece.149. ÎNGHEŢATĂ DE BANANE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 6gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 30 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).150. BANANE CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 4 banane, 350 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 linguriţă de miere, 1 mână depetale roşii de trandafir, 1 mână de frunze fragede de mentă cu busuioc, 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Bananele, curăţate, se taie felioare, se aşează în platou în strat uniform; peste ele se toarnăsmântâna (care a fost amestecată cu mierea şi făina de orez), deasupra se presară petalele detrandafir tăiate fideluţă, iar pe margine (în formă de ghirlandă) se pun verdeţurile care se presară cupulberi.... BobÎn cantităţi mari, bobul conţine protide şi glucide, apoi săruri de Potasiu, Calciu, Fier, Magneziu,Natrium, iar în cantităţi mai mici vitaminele A, B1 şi B2.Este diuretic şi sedativ; în colicile renale - decoct de 100 g seminţe la 1 l de apă;Infuzia din florile de bob este un sedativ în colicile renale, cistite, prostatite.Pentru proprietăţile lui diuretice şi tonice, bobul este recunoscut încă din antichitate; Pitagora îlrecomanda ca aliment de bază discipolilor săi.Din bob ca şi din frunzele lui se prepară diferite salate, piureuri ş.a.151. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU HASMAŢUCHI(Această salată este binevenită, deoarece bobul se seamănă în mustul zăpezii, încolţeşte uşor,creşte repede şi odată cu zilele calde frunzele se dezvoltă rapid, în aceeaşi perioadă cuhasmaţuchiul)Ingrediente: 250 g frunze fragede de bob, 250 g frunze de hasmaţuchi, 1 - 2 linguri suc decătină (v. 2092), 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v, 2074), 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ambele feluri de frunze sespală în mai multe ape, se taie în fragmente mai mari, se amestecă cu pulberile, sucul de cătină şicuuleiul.152. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU PRAZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă şi 1 firde praz tăiat fideluţă. În lipsa prazului se poate adăuga 1 ceapă tăiată peştişori.153. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU URZICISe prepară la fel ca la ex. 151, numai că hasmaţuchiul este înlocuit cu aceeaşi cantitate deurzici. Pentru aromă se adaugă câteva frunzişoare fragede de luştean sau de ţelină.154. SALATĂ COMBINATĂ CU FRUNZE DE BOBIngrediente: 200 g frunze de bob,

100 g urzici, 100 g hasmaţuchi, 100 g frunze de păpădie,100 g frunze de grâuşor (untişor), 1 ceapă de apă, 1 - 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 50 ml ulei,1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.32

Toate felurile de frunze se spală separat în mai multe ape şi se taie în fragmente mai mari (înafară de urzici care se taie cât se poate de mărunt); ceapa se taie felioare. Se amestecă bine, seadaugă pulberile, sucul de cătină şi uleiul.155. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 300 g frunze de bob, 300 g varză murată, 1 morcov, 1 ceapă, 1 legătură dehasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromaticeşi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri de tărâţe, 50 ml ulei.Frunzele de bob, bine spălate, tăiate, se amestecă cu varza (care nici într-un caz nu se spală şinu se ţine în apă) bine stoarsă în mâini şi tăiată fideluţă, morcovul ras, ceapa tăiată mărunt,pulberile, tărâţa, uleiul, iar deasupra hasmaţuchiul tăiat mărunt.156. SALATĂ DE FRUNZE DE BOB CU NAPI MURAŢISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza esteînlocuită cu napi care au fost muraţi în acelaşi butoi cu varza (6 kg napi/ 1 butoi de 100 l apă, napiibăgaţi printre căpăţânile de varză). Sunt foarte gustoşi.157. FRUNZE DE BOB CU MAIONEZĂ DE POSTIngrediente: 350 g frunze de bob, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 175 ml ulei, 1lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 300ml suc de morcovi (v. 2081), 1 mână de flori de nalbă roşie de grădină.Cremogenul se amestecă cu tărâţa, pulberile, sucul de morcov, muştarul şi uleiul (pus puţincâte puţin ca la orice maioneză); se adaugă sucul de cătină şi frunzele de bob. Deasupra se presarăpetale de flori de nalbă tăiate fideluţă.158. FRUNZE DE BOB CU SOS DE SMÂNTÂNĂ.Ingrediente: 350 g frunze fragede de bob, 400 g smântână, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 mânăpetale roşii de trandafir, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 linguri făină de orez.Smântâna se amestecă cu gălbenuşurile, făina de orez şi frunzele de bob; se mai adaugăpulberile, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă.159. FRUNZE DE BOB CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc desmântână se folosesc 15 ouă de prepeliţă (v. 7) bătute spumă.160. FRUNZE DE BOB CU SOS DE ROŞIISe prepară ca la reţeta 158 folosind aceleaşi ingrediente, numai că se pun 250 g smântână şi150 g pastă de roşii crude (v. 2063), iar ca ornament se folosesc frunze fragede de ţelină şi câtevaflori de bob.161. CIORBĂ DE FRUNZE DE BOB CU CEAPĂIngrediente: 250 g frunze de bob, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1felie de sfeclă roşie, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v.2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 75 ml ulei.Maceratul se pune în castron, se mai adaugă frunzele de bob şi ceapa, tăiate mărunt,rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, uleiul, iar deasupra se presară leuşteanul şi hasmaţuchiultăiate fin.162. CIORBĂ DE FRUNZE DE BOB CU ZEAMĂ DE

VARZĂIngrediente: 200 g frunze de bob, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1lingură pastă de roşii, 1 l macerat de tărâţe, 500 ml zeamă de varză (moare), 3 linguri de smântână,câteva frunzişoare fragede de ţelină sau leuştean, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge.În castron se pune maceratul de tărâţe (v. 2041) şi zeama de varză; se adaugă frunzele de bob33

şi prazul tăiat fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, pasta de roşii crude (v. 2063), smântâna,pulberile, iar deasupra frunzele de ţelină tăiate mărunt.163. CIORBĂ CU FRUNZE DE BOB ŞIGĂLBENUŞURI DE OUĂ DE GĂINĂSe prepară ciorba ca la reţeta precedentă, numai că în loc de smântână se pun douăgălbenuşuri de ouă de găină, bine frecate cu 2 linguri zeamă de varză.164. CIORBĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba ca la ex. 162, cu aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă 10 gălbenuşuri deouă de prepeliţă (în loc de smântână) amestecate bine cu smântâna. Compoziţia acestor ouă, caresunt superioare celor de găină, se găseşte descrisă la ex. 7.165. SUPĂ - CREMĂ DE FRUNZE DE BOB CU IAURTIngrediente: 300 g frunze de bob, 1 ceapă mare de apă, 1 rădăcină de ţelină, 1 morcov, 1.3 lmacerat de tărâţe (v. 2041), 250 ml iaurt sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de tarhon cufrunze de salvie, 2 - 3 linguri de tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petaleroşii de trandafir.Se pune în castron maceratul şi iaurtul bine amestecate, se adaugă frunzele de bob, ceapa,rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic) sau gălbenuşurile de ou, tărâţa, pulberile, iardeasupra verdeaţa tăiată mărunt şi petalele fideluţă.166. SUPĂ - CREMĂ DE FRUNZE DE BOB CU AROMĂ DE HREANSe prepară ca la ex. precedent, numai că la urmă se adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras perăzătoarea de sticlă.167. SUPĂ - CREMĂ DE FRUNZE DE BOBCU AROMĂ DE USTUROISe prepară întocmai ca la ex. 165 cu aceleaşi ingrediente, numai că la urmă se adaugă 4 - 5bulbili de usturoi fin pisaţi.Bostanul (dovleacul)Este vorba de bostanul furajer, cu coajă galbenă,care se foloseşte în alimentaţie.Ca şi la alte vegetale, există numeroase specii şi varietăţi cu miez galbensau roşcat, cu coaja verde, cenuşie, portocalie etc. De la bostan,se utilizează (în alimentaţie) miezul şi seminţele decorticate.Bostanul (dovleacul) conţine: leucină,tirozină, peparezină, vitamina B, provitamina A,Fosfor ş. a.Este nutritiv, sedativ, răcoritor, emolient, pectoral, laxativ, diuretic.Este indicat în: astenii, infecţii urinare, insuficienţă renală, hemoroizi, dispepsii, enterite,dezinterie, constipaţie, afecţiuni cardiace, insomnii, diabet.168. PASTĂ DE BOSTAN CU UNTIngrediente: 250 g bostan, 150 g unt, 1 legătură hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere de seminţede ardei gras, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 ceapă de apă, 2 linguri tărâţe.Bostanul se mărunţeşte fin, se amestecă cu untul frecat spumă, pulberile, verdeaţa şi ceapatăiată mărunt. Compoziţia se aşează pe farfurrie, se decorează după fantezia şi pricepereagospodinei.170. PASTĂ DE BOSTAN CU PULBERE DE HRIBISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că se adaugă în compoziţie şi 1 lingură depulbere de hribi (v. 2067), care a fost bine înmuiată cu puţin macerat de tărâţe (v. 2041) sau apăpuţin încălzită.171. PASTĂ DE BOSTAN CU HRIBI ŞI AROMĂ DE USTUROI34

Se prepară pasta ca la reţeta precedentă, numai că odată cu pulberea de hribi înmuiată seadaugă 2 - 3 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.172. PASTĂ DE BOSTAN CU AROMĂ DE HREANSe prepară pasta ca la ex. 168, iar la urmă se adaugă 1 lingură sau 2 (după gust) de hrean raspe răzătoarea de sticlă.173. CIORBĂ DE BOSTAN CU ZARZAVATIngrediente: 200 g bostan, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclăroşie, 1 legătură de mărar cu leuştean, 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v.2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge şi 1.5 l suc de roşii.Bostanul şi rădăcinoasele curăţate, se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu suc de roşii încare se mai adaugă pulberile, uleiul iar deasupra verdeaţa tăiată fin.174. CIORBĂ DE BOSTAN CU CIUPERCIIngrediente: 200 g bostan, 200 g ciuperci, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşiicrude (v. 2063), 500 g zeamă de varză (moare), 1 l macerat de coada calului (v. 2042), 1 legătură decimbru cu leuştean, 2 linguri smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţă pulbere deardei (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge.Bostanul şi ţelina se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu macerat şi zeamă de varză, semai adaugă ciupercile macerate (v. 1978) în suc de cătină, prazul tăiat fideluţă, pasta de roşii bineamestecată cu smântâna sau gălbenuşurile, pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.175. CIORBĂ DE BOSTAN CU OUĂ DE PREPELIŢĂIngredientele sunt aceleaşi ca la reţeta precedentă, se prepară la fel, numai că cele 2gălbenuşuri de ouă de găină sunt înlocuite cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7)176. CIORBĂ DE BOSTAN CU SUC DE AGRIŞEIngrediente: 250 g bostan, 150 g gulioare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 legătură de feniculcu salvie, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras(v. 2074), 500 ml suc de agrişe (v. 2084), 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 75 ml ulei. În castron sepune maceratul şi sucul de agrişe (care se extrage din agrişe pârguite); se adaugă bostanul,gulioarele, morcovul şi pătrunjelul date pe răzătoare, ceapa tăiată mărunt, pulberile, pasta de roşiibine frecată cu uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.177. CIORBĂ DE BOSTAN CU GUTUIIngrediente: 200 g bostan, 200 g gutui, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă de apă,1.5 l zer, 75 ml ulei, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari(v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge, câteva petale roşii de trandafir.Bostanul şi gutuile se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu zer (v. 1919); se mai adaugărădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa tăiată mărunt, uleiul, pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiatămărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.178. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU SMÂNTÂNĂ.Ingrediente: 400 g bostan, 1 felie de ţelină, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 fir de praz, 3 - 4 linguri detărâţe, 250 g smântână, 1.5 l macerat de lucernă (v. 2049), 1 legătură de verdeţuri, 1 mână depetale roşii sau roz de flori de nalbă de grădină, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugăbostanul, rădăcinoasele şi prazul fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, smântâna, pulberile,iar deasupra se pun verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de

nalbă tăiate fideluţă.179. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU URZICISe pun ingredientele (aceleaşi ca la reţeta precedentă), se prepară la fel, numai că se pun 25035

g dovleac şi 150 g urzici, ambele produse fin mărunţite.180. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU SPANACSe prepară ca la reţeta precedentă, numai că spanacul înlocuieşte urzicile. În afară de urzici şispanac se mai poate prepara cu frunze de ştevie, frunze de soia, măcriş, podbal, grâuşor (untişor),patlagină, frunze de tătăneasă, de fasole, muguri fragezi de lucernă sau trifoi, frunze de tei, de fag,de ulm, cu condiţia să fie foarte fragede.181. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU GULIOAREIngrediente: 200 g bostan, 150 g gulioare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz,1 legătură de frunze de anason cu pătrunjel, 200 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 3linguri tărâţe, 1 lingură seminţe de in, 1.5 l macerat de trifoi (v. 2048), 1 linguriţă pulbere de seminţede gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1 lingură pulbere de cătină (v. 2075). Se pune maceratul în castron, seadaugă bostanul, gulioarele, rădăcinoasele şi prazul, fin mărunţite, smântâna bine amestecată saugălbenuşurile, tărâţa, pulberile iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.182. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă întocmai ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, înafară de cele două gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţă (v. 7).183. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU SEMINŢEIngrediente: 250 g bostan, 150 g seminţe de bostan decorticate, 75 ml ulei, 2 linguri pastă deroşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de ardei graşi (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri, 1.5 lmacerat de mere (v. 2056), 1 fir de praz, 3 linguri de tărâţe, 1 felie de ţelină. Maceratul se pune încastron; se adaugă bostanul şi ţelina rase pe răzătoare, seminţele de bostan râşnite, uleiul bineamestecat cu pasta de roşii, prazul tăiat fideluţă, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.184. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU VARZĂ ROŞIEIngrediente: 200 g bostan, 200 g varză roşie, 100 g spanac, 1 ceapă de apă, 75 ml ulei, 2gălbenuşuri de ouă crude, 1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii(v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge, 4 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041). Se pune maceratul în castron, seadaugă bostanul, varza roşie, spanacul, ceapa, fin mărunţite (manual sau mecanic), uleiul bineamestecat cu gălbenuşurile, tărâţa, pulberile, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.185. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN CU VARZĂ ALBĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de varza roşiecare este înlocuită cu varza albă, iar odată cu ţelina se mărunţeşte şi o felie de sfeclă roşie.186. SUPĂ - CREMĂ DE BOSTAN ŞI PASTĂ DE ROŞIIIngrediente: 200 g bostan, 150 g seminţe de bostan decorticate, 75 ml ulei, 100 g pastă deroşii crude (v. 2063), 4 linguri de tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1legătură de mărar cu pătrunjel, 1 fir mare de praz, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041). Se punemaceratul în castron, se adaugă bostanul şi prazul mărunţite fin, seminţele de bostan râşnite, uleiulbine amestecat cu pasta de roşii crude (v. 2063), tărâţa, pulberile, iar deasupra verdeţurile tăiatemărunt.187. SUPĂ - CREMĂ DE

BOSTAN CU NAPI MURAŢIIngrediente: 250 g bostan, 150 g napi muraţi, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie,4 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071),1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1ceapă de apă, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 75 ml ulei. Maceratul de afine se pune în castron,se adaugă bostanul, napii (care au fost puşi la murat la un loc cu varza), ceapa, rădăcinoaselemărunţite fin (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.36

188. TORT APERTIV CU BOSTAN ŞI SEMINŢEIngrediente: 500 g bostan, 350 g seminţe de bostan decorticate, 1/2 pahar suc de tărâţe, 1/2sfeclă roşie, tărâţe, 300 g unt, 2 legături de hasmaţuchi cu mărar, 6 linguri cremogen, 150 gpăstârnac, 1 ceapă mare de apă, 4 ouă de găină, 1 linguriţă seminţe de in, 1/2 linguriţă pulbere deardei graşi (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071). Bostanul, sfecla roşie şipăstârnacul se mărunţesc fin, se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă, 3linguri de cremogen (v. 2019) şi tărâţe (cât cuprinde) până când se obţine o compoziţie potrivit deîngroşată. Separat se amestecă seminţele de dovleac (râşnite) cu cremogenul, 1/2 pahar suc detărâţe, 4 gălbenuşuri, ceapa dată pe răzătoarea de sticlă, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde)până se obţine, de asemeni, o compoziţie potrivit de îngroşată. Se aşează pe tortieră jumătate dincompoziţia cu dovleac (care trebuie să fie mai închisă la culoare decât cea cu seminţe - în cazcontrar se mai adaugă 2 linguri pulbere de măceşe - v. 2078). Se aşează şi compoziţia cu seminţe dedovleac, se tasează uniform, după care se pune compoziţia cu dovleac. Se tasează din nou peîntreaga suprafaţă, se acoperă în albuş bătut spumă tare, peste care se presară seminţele de in. Sedă la rece 2 - 3 ore, apoi se serveşte tăiat în formă de raze (ca orice tort).Se serveşte ca aperitiv alături de salată verde de sezon.189. TORT APERITIV CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, numai că cele 4 ouă de găină se înlocuiesc cu 20ouă de prepeliţă.190. TORT APERITIV DE BOSTAN CU MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 500 g bostan, 250 g muguri fragezi de lucernă, 400 g unt, cremogen (2019), 350ml suc de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromaticeşi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 cepe mari de apă, 1 legătură de frunzefragede de hasmaţuchi şi ţelină, 1 mână de petale roşii de trandafir şi câteva frunzişoare de feniculsau creson.Bostanul fin mărunţit se amestecă cu 1 ceapă, 250 g unt (frecat spumă) şi cremogen (câtcuprinde), până se obţine o compoziţie mai îngroşată. Separat se mărunţesc mugurii de lucernă (depreferinţă la mixer), se amestecă cu verdeaţa tăiată fin, pulberile, 1 ceapă tăiată la fel, untul frecatspumă şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine, de asemeni, compoziţia mai îngroşată. Se pune petortieră 1/2 din compoziţia cu bostan, se tasează uniform, peste ea se aşează compoziţia cu lucernă,apoi partea rămasă din compoziţia cu dovleac. Se tasează pe întreaga suprafaţă, se îmbracă tortulcu pastă de cremogen (v. 2019), care se prepară din: sucul de tărâţe în care se adaugă cremogen(puţin câte puţin, mestecând mereu), până se îngroaşă ca o smântână. Pe deasupra se presarăfrunzişoare de verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă. Se dă la rece 2 - 3 ore,apoi se serveşte la începutul mesei, tăiat felii în formă de raze, alături de salată verde de sezon.191. TORT

APERITIV ÎMBRĂCAT ÎN PASTĂ DE ROŞIISe prepară tortul întocmai ca la reţeta precedentă, apoi se îmbracă cu 250 g pastă de roşiicrude (v. 2063), amestecată cu 200 g smântână sau 4 gălbenuşuri de ou crud şi tărâţe (câtcuprinde), până se îngroaşă puţin (atât cât să se poată întinde cu uşurinţă pe întrega suprafaţă atortului). Deasupra se ornează cu albuş de ou bătut spumă care se pune în cornet, cu ajutorul căruiase fac diferite ornamente.192. TORT DIN BOSTAN CU SEMINŢE PENTRU DESERTIngrediente: 600 g bostan, 200 g seminţe decorticate, 100 ml lapte de soia (v. 2032), 4 ouă degăină, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), miere, coaja rasă de la 1lămâie sau 1 portocală, 400 g unt, miejii a 15 nuci, 15 stafide, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078)sau de scoruşe (v. 2077), 1 linguriţă de rom, 1 linguriţă seminţe de mac.Bostanul fin mărunţit se amestecă cu romul, coaja de lămâie, 250 g unt frecat spumă, puţinămiere (după gust) şi cremogen cât cuprinde. Separat, se amestecă seminţele de bostan râşnite,tinctura de propolis (v. 2104), puţină miere, stafidele (care au fost înmuiate în prealabil în apă timpde 2 ore), 150 g unt frecat spumă, 4 gălbenuşuri de ouă crude şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţineo compoziţie de consistenţa smântânii îngroşate. Se aşează pe tortieră 1/2 din compoziţia cu bostan,se tasează, şi deasupra se aşează compoziţia cu seminţe de bostan; se pune cealaltă jumătate din37

compoziţia cu bostan. Se tasează din nou pe întreaga suprafaţă, se îmbracă cu cele 4 albuşuri bătutespumă (care se poate lăsa aş cum este, alb, sau se poate colora în roz - bombon, cu suc de sfeclăroşie_v.2082). Peste albuş se aşează miejii de nucă şi se presară seminţele de mac. Se dă la rece 2 -3 ore, după care se serveşte felii, tăiate în formă de raze, ca desert.193. TORT DE BOSTAN ÎMBRĂCAT ÎN FRIŞCĂSe prepară tortul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc dealbuş (la îmbrăcatul tortului), se folosesc 600 g frişcă bătută (fără zahăr) peste care se aşează miejiide nucă şi câteva fructe macerate în miere (v. 406), sau fructe proaspete (vara şi toamna). Ouăle seînlocuiesc cu 150 g smântână.194. CREMĂ CU BOSTAN ŞI TĂRÂŢEIngrediente: 300 g bostan, 2 ouă, miere, cremogen, 4 linguri tărâţe, coaja rasă de la 1/2 lămâiesau portocală, 1 linguriţă tinctură de propolis ((v. 2104), 250 ml lapte de soia (v. 2032), 2 linguri devişine macerate în miere (v. 406).Bostanul curăţat de coajă, ras fin, se amestecă cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină, tinctura depropolis, coaja de lămâie, tărâţa, laptele de soia, puţină miere şi cremogen (v. 2019) cât cuprinde,până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată, care se pune în pahare cu picior (cupe) sau, lanevoie, în farfurioare de compot. Deasupra se pun 2 albuşuri bătute spumă tare, iar peste albuşvişine.195. CREMĂ CU BOSTAN ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂAceleaşi ingrediente ca la reţeta precedentă, acelaşi mod de preparare, numai că cele 2 ouă degăină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).196. CREMĂ CU BOSTAN ŞI SEMINŢEIngrediente: 150 g bostan, 150 g seminţe de bostan decorticate, 2 linguri tărâţe, cremogen (v.2019), 2 linguri de rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, miere, 300 ml lapte nefiert sau smântână,câteva petale roşii de trandafir. Bostanul fin mărunţit se amestecă cu seminţele râşnite, tărâţa,romul, coaja de lămâie, puţină miere, laptele sau smântâna şi cremogen (cât cuprinde), până seobţine o compoziţie potrivit de îngroşată.Se pune în cupe, iar deasupra se ornează cu petale de trandafir tăiate fideluţă.197. CREMĂ DIN SEMINŢE DE BOSTAN CU FRIŞCĂIngrediente: 300 g seminţe de bostan decorticate, 500 g frişcă, miere, suc de măceşe

(v.2081), coaja rasă de la 1 lămâie, 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), 1 linguriţăseminţe de mac.Seminţele de bostan se amestecă cu tinctura, mierea, coaja de lămâie, 2 - 3 linguri de suc demorcovi (v. 2081), se adaugă frişca bătută (fără zahăr) cu care se amestecă uşor ca să nu se lase. Sepune în cupe, iar deasupra se pun seminţe de mac.... Brânza de vaciBrânza de vaci se obţine din lapte. Nu avem un aliment mai preţios, un izvor de viaţă şisănătate, ca laptele.A bea lapte înseamnă a dobândi sănătate, rezistenţă fizică, energie şi vioiciuneintelectuală.Brânza de vacă este de un real folos organismului, atât pentru oamenii sănătoşi cât şipentru cei suferinzi de anumite boli digestive sau de nutriţie.Imediat după preparare, componenţa chimică a brânzeturilor este apropiată de cea a materieiprime (laptele). După aceea, în timpul maturizării, apar procese chimice şi mai ales biochimicesubstanţele suferind o serie de transformări care fac să creascăgradul de asimilare şi cel digestibil.Din brânză se pot prepara numeroase feluri.În alimentaţia omului laptele şi produsele lactate ocupă primul loc. Laptele conţine toateelementele indispensabile vieţii, elemente energetice (grăsimi, zaharuri), elemente plastice ceformează ţesuturile, proteine, săruri minerale, în special Calciu şi Fosfor care formează sistemulosos, enzime şi vitamine.198. TARTINE CU BRÂNZĂ DE VACI ŞI CEAPĂ38

Ingrediente: 400 g brânză de vaci proaspătă, 400 g unt, 1 ceapă de apă, 1 legătură de mărar.Brânza bine mărunţită se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, odată cu mărarul şi untul frecat spumă.Compoziţia se aşează pe farfurie şi se serveşte ca gustare.199. TARTINE CU BRÂNZĂ DE VACI ŞI PRAZ (I)Se prepară ca la reţeta precedentă, numai că se adaugă 1 fir de praz fin mărunţit în loc deceapă şi 1 - 2 linguri de tărâţe.200. PASTĂ DE BRÂNZĂ CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în plus puţin usturoi fin pisat.201. BRÂNZĂ DE VACI CU PASTĂ DE ROŞIIIngrediente: 450 g brânză de vaci, 150 g pastă de roşii crude (v. 2063), 150 g unt, 1/2 linguriţăde pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 fir depraz, 1 legătură de verdeţuri, 1 - 2 linguri de tărâţe, 4 - 5 foi de salată verde.Brânza de vaci, bine mărunţită, se amestecă cu pasta de roşii, pulberile, prazul, verdeaţa tăiatămărunt, untul frecat spumă şi tărâţa. Se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului (puţinumezită în apă) şi se decorează cu foi de salată verde de sezon.202. BRÂNZĂ DE VACI CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 350 g brânză de vaci proaspătă, 350 g smântână, 1 căpăţână de salată verde, 1mână de petale roşii de trandafir. Brânza se taie felioare, se aşează pe platou, iar peste ea se toarnăsmântâna. Deasupra se presară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă, iar pe margini se decoreazăcu foi de salată verde. Se serveşte imediat.203. BRÂNZĂ DE VACI CU RIDICHIIngrediente: 350 g brânză, 350 g ridichi negre, 1 ceapă, 100 g unt, 1/2 linguriţă de pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere deseminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de frunze fragede de ţelină.Brânza bine mărunţită se amestecă cu ridichile date pe răzătoarea de sticlă, pulberile, ceapatăiată mărunt odată cu verdeaţa şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi seornează după fantezia gospodinei.204. BRÂNZÂ DE VACI CU CRESONIngrediente: 350 g brânză de vaci, 250 g creson, 200 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţăpulbere seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi

condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 3 - 4 roşii.Brânza de vaci mărunţită (trecută prin sită) se amestecă cu cresonul tăiat mărunt sau mărunţitla mixer, ceapa tăiată la fel, pulberile, untul frecat spumă iar în cazul că este prea moale compoziţia,se adaugă puţină tărâţe. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează cu felioare de roşii şiverdeaţă de sezon.205. BRÂNZĂ CU GOGOŞARIIngrediente: 350 g brânză, 250 g gogoşari, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere deseminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1 legătură de verdeaţă, 100 g unt, 4 - 5 foide salată.Brânza trecută prin sită se amestecă cu gogoşarii cruzi, care au fost fin mărunţiţi la mixerodată cu ceapa, pulberile, verdeaţa, untul, 1 - 2 linguri de cremogen sau tărâţe (cât cuprinde), pânăse obţine o compoziţie mai îngroşată; se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează cu foi de salatăverde.206. TURTIŢE DE BRÂNZĂ CU URZICIIngrediente: 450 g brânză de vaci, 200 g urzici, 150 g unt, 1ceapă mare de apă, 1 linguriţăpulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras, 3 roşii,4 - 5 foi de salată verde, cremogen, (v. 2019) sau tărâţe, 5 legături de verdeaţă. Brânza trecută prinsită se amestecă cu urzicile fin mărunţite odată cu ceapa, pulberile şi verdeaţa, untul spumă şi dacă39

nu-i suficient de îngroşată compoziţia, se adaugă puţin cremogen sau tărâţe.Pe o foaie de plastic se presară puţin cremogen sau tărâţe, se împarte compoziţia în părţiegale (câte o lingură), se ia fiecare în parte, se rotunjeşte în palmă, se turteşte şi se aşează pe unpostament de verdeaţă care a fost pus în prealabil în platou.207. TURTIŢE DE BRÂNZĂ CU PRAZ (II)Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, numai că urzicilesunt înlocuite cu praz mărunţit şi puţin hrean.208. TURTIŢE DE BRÂNZĂ CU HASMAŢUCHISe prepară ca la 206, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cuhasmaţuchi.209. CROCHETE CU BRÂNZĂ DE VACI ŞI PULBERE DE MĂCEŞEIngrediente: 550 g brânză de vaci proaspătă, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078), 1 linguriţăpulbere de seminţe de gogoşari (v. 2078), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 legătură tarhon cu cimbru, cremogen(v. 2019), 150 g unt, 1 căpăţână de salată, 1 fir de praz.Brânza trecută prin sită se amestecă cu prazul şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi untulfrecat spumă; în care compoziţia este prea subţire se adaugă cremogen sau tărâţe cât este nevoie.Pe o foaie de plastic se presară puţin cremogen sau tărâţe, se împarte compoziţia (cu lingura), înpărţi egale, şi se formează crochetele bine rotunjite (în palmă) lungi de cca. 6 cm. Se aşează pe unpostament de salată verde, pus în prealabil în platou.210. CROCHETE DE BRÂNZĂ CU MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 500 g brânză de vaci, 150 g muguri fragezi de lucernă, 1 legătură de hasmaţuchi,150 g unt, 1 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 mână de petale roşii detrandafir.Brânza dată prin sită se amestecă cu mugurii fragezi de lucernă bine mărunţiţi, pulberile, untulfrecat spumă şi puţină tărâţe. În continuare se procedează ca la reţeta precedentă. Crochetelefăcute se aşează pe un postament de petale roşii de trandafir cu hasmaţuchi, care au fost înprealabil puse în platou.211. CROCHETE

DE BRÂNZĂ CU MORCOVSe prepară ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente numai că se pun 400 g brânzăşi 250 g morcov ras care înlocuieşte lucerna, iar după ce au fost făcute crochetele se aşează pe unpostament de salată verde, pus în prealabil în platou.212. CIUPERCUŢE DIN BRÂNZĂ CU RIDICHIIngrediente: 600 g brânză de vaci, 350 g ridichi, 200 g unt, cremogen (v. 2019), 1 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari, 2 căpăţâni de salată verde.Brânza trecută prin sită se amestecă cu ridichile (bine mărunţite), pulberea, untul frecat spumăşi puţin cremogen. Pe un platou se aşează un postament de salată verde. Din compoziţia cu brânzăse ia o lingură, se rotunjeşte în mână şi se fixează pe postamentul de salată; este piciorulciupercuţei. Se mai ia o lingură de compoziţie, se rotunjeşte în palme ca o minge mică, i se face înmijloc o mică gropiţă cu degetul arătător şi se fixează pe picioruş; aceasta este ciuperca. Seprocedează în felul acesta cu întreaga cantitate de compoziţie. Pe lângă ciupercile mari, se aşeazăunele mici de tot, fără picioruş, dând impresia de ciupercuţe abia ieşite prin iarbă. Pe suprafaţafiecărei ciuperci, cu ajutorul unei scobitori, se aplică pastă de roşii crudă (v. 2063), sub formă depunctişoare roşii.213. CIUPERCUŢE DIN BRÂNZĂ CU ŢELINĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ridichilese înlocuiesc cu ţelina rasă pe răzătoarea de sticlă.214. CIUPERCUŢE DIN BRÂNZĂ DE VACI CU PULBERE DE MĂCEŞESe prepară compoziţia ca la 212, numai că la urmă se adaugă 1 lingură pulbere de măceşe (v.40

2078), sau de scoruşe (v. 2077), care o colorează într-o nuanţă de roşu plăcut. Din aceastăcompoziţie se prepară ciupercuţele iar pe pălăriile lor, cu ajutorul unei scobitori, se fac punctişoarealbe din unt sau din albuşul de ou bătut spumă tare.215. TORT APERITIV DIN BRÂNZĂ CU PRAZIngrediente: 500 g brânză proaspătă, 300 g unt, 2 fire de praz, 1 linguriţă pulbere de seminţede roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 4 linguri suc de morcovi, 2 gogoşari, 1 lingură de verdeţuri, 300 gnuci râşnite, 1 ceapă mare roşie, 1 linguriţă de pulbere de căline (v. 2076), cremogen (v. 2019), 350g smântână.Brânza proaspătă se trece prin sită, se amestecă cu prazul bine mărunţit, sucul de morcovi (v.2081), 200 g unt bătut spumă şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie maiîngroşată. Se împarte în două părţi egale; o parte se aşează pe tortieră, se tasează frumos iar pesteea se aşează compoziţia cu nuci (măcinate) şi amestecate cu pulberile, ceapa bine mărunţită,verdeaţa tăiată mărunt şi 100 g unt bătut spumă. Se tasează, apoi se aşează partea a doua decompoziţie cu brânză. Se îmbracă cu cremogen amestecat cu smântână. Se decorează cu felioare degogoşari şi verdeţuri de sezon.216. TORT APERITIV DE BRÂNZĂ CU SPANACCompoziţia cu brânză se prepară întocmai ca la reţeta precedentă iar la mijloc (în loculcompoziţiei cu nuci) se mărunţesc la mixer 250 g spanac, la care se adaugă 4 linguri de morcov rasfin (v. 2081), 100 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde) până se îngroaşă cât este necesar,pulberile din reţeta de mai sus şi ceapa bine mărunţită.Deasupra se pune partea a doua de compoziţie din brânză.Se îmbracă şi se decorează la fel.217. TORT CU BRÂNZĂ ŞI MUGURI DE LUCERNĂSe prepară la fel ca mai sus, folosind aceleaşi ingrediente, numai că spanacul este înlocuit cumuguri de lucernă fin mărunţiţi.218. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU URZICIIngrediente: 750 g brânză de vaci, 300 g urzici, 300 g unt, cremogen

(v. 2019), 1 linguriţăpulbere de seminţe de gogoşari (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 3 cepe mari de apă şi 3 linguri pastă deroşii crude (v. 2063).Brânza, dată prin sită, se amestecă cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 2 cepe mari tăiatemărunt şi 200 g unt frecat spumă cu puţin cremogen (v. 2019).Se presară puţină tărâţe pe o bucatăde plastic şi se întinde compoziţia cu brânză (cu podul palmei), în formă dreptunghiulară, groasă de1 cm.Peste ea se aşează compoziţia cu urzici, care se prepară în felul următor: urzicile binemărunţite se amestecă cu pulberile, 1 ceapă mare tăiată mărunt, pasta de roşii, 100 g unt frecatspumă, 1 - 2 linguri de tărâţe şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie potrivit deîngroşată. Se rulează cu ajutorul foii de plastic, cu ambele mâini, cât mai strâns, având grijă săîntoarcem de fiecare dată foaia în afară (către noi), ca să nu se prindă în compoziţie.Tot cu ajutorul acestei foi (după ce am rulat rulada) se pune pe o farfurie dreptunghiulară şi sedă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felii mai groase cu salată verde.219. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU MUGURI DE TRIFOI ROŞUSe prepară întocmai ca reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind urzicile cumuguri fragezi de trifoi roşu.220. RULADĂ DE BRÂNZĂ ŞI VARZĂ UMPLUTĂ CU PASTĂ DE ROŞIIIngrediente: 600 g brânză de vaci, 300 g varză albă, 2 cepe de apă, 300 g unt, 200 g pastă deroşii crude, 4 linguri de smântână, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1 legătură de hasmaţuchi, 1 linguriţăpulbere de seminţe de gogoşari, 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 fir de praz, 1 lingură pulbere de căline (v. 2076).Brânza bine mărunţită se amestecă cu varza (tăiată fideluţă şi frecată în mâini până s-aînmuiat bine, fără să fie stoarsă de sucul din ea), 2 cepe tăiate mărunt şi 200 g unt frecat spumă cu41

puţin cremogen. Separat se prepară compoziţia a doua, astfel: pasta de roşii crude (v. 2063) seamestecă cu smântâna, 100 g unt frecat spumă, pulberile, 1 - 2 linguri tărâţe, prazul tăiat fideluţă,asmaţuchiul tăiat mărunt şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie de consistenţaunei smântâni îngroşate. În continuare se procedează ca la 218. Se taie şi se serveşte la fel.... Brânză de oiConţine aceleaşi substanţe ca şi brânza de vaci, dar este mai grasă.Se pregătesc fel de fel de preparate, care mai de care mai sofisticate. Este bună să fieconsumată aşa cum se scurge din zăr. Caşul, brânza frământată, ca şi celelalte feluri de brânză, suntfoarte hrănitoare şi uşor digestibile, comparativ cu carnea, care pe lângă faptul că se mistuie greu,menţine 3 zile toxinele în organism.221. PASTĂ DE BRÂNZĂ DE OI CU PRAZIngrediente: 350 g brânză de oi rasă, 50 g unt, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 fir de praz mare, 1linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 roşii, 3 - 4 foi de salată. Caşul de oiproaspăt, se mărunţeşte fin, se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, prazul tăiat fideluţăşi untul frecat spumă.Se aranjează pe farfurie, se decorează cu foi de salată verde şi felioare de roşii.222. BRÂNZĂ DE OI CU PASTĂ DE ROŞIISe prepară ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 linguri depastă de roşii crude (v. 2063), iar în cazul că se înmoaie prea mult compoziţia, puţină tătrâţe saucremogen (v. 2019).223. PASTĂ DE BRÂNZĂ CU PASTĂ DE GOGOŞARISe prepară pasta ca la 221, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pasta de roşii care seînlocuieşte cu pastă de gogoşari; în plus se pun 3 - 4 bulbili

(căţei) de usturoi fin pisaţi.224. PASTĂ DE BRÂNZĂ CU RIDICHI NEGREIngrediente: 350 g caş de oaie ras, 50 g unt, 300 g ridichi negre rase, 1 linguriţă pulbere deseminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu tarhon, cremogen.Caşul ras fin, odată cu ridichile, se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul spumăşi puţin cremogen sau tărâţe (în cazul că este prea moale compoziţia); se aşează pe farfurie, seornează după fantezia şi priceperea gospodinei.225. PASTĂ DE BRÂNZĂ CU CRESONSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ridichicare se înlocuiesc cu creson bine mărunţit.226. CROCHETE DE BRÂNZĂ CU CEAPĂIngrediente: 350 g caş de oaie ras, 1 ceapă mare de apă, 50 g unt, 1 linguriţă pulbere deseminţe de roşii (v. 2071), 1 lingură de smântână, cremogen, 2 - 3 legături de hasmaţuchi. Caşul rasse amestecă cu ceapa bine mărunţită, smântâna, pulberile, untul frecat spumă şi puţin cremogen.Din acest amestec se prepară crochetele, astfel: pe o foaie de polietilenă se presară puţin cremogen,se împarte compoziţia în cantităţi egale (cu o lingură), se ia fiecare în palmă, se rotunjeşte şi seformează crochetele lungi de 6 cm, care se aşează pe un postament cu hasmaţuchi, pus în prealabilîn platou.227. CROCHETE DE BRÂNZĂ CU URZICIIngrediente: 350 g caş ras, 50 g unt, 1 ceapă mare de apă, 200 g urzici, 1 linguriţă pulbere deseminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, cremogen (v. 2019), 6 flori roşii de trandafir.Caşul ras fin se amestecă cu urzicile şi ceapa fin mărunţite, pulberile, untul frecat spumă şi1 - 2linguri de tărâţe. Se prepară crochetele ca la reţeta precedentă şi se aşează pe un postament dinpetale roşii de trandafir care a fost aşezat în prealabil în platou.42

228. CROCHETE DE BRÂNZĂ CU PULBERE DE SCORUŞE (v. 2077)Se prepară crochetele ca la 226 folosind aceleaşi ingrediente, numai că în compoziţie seadaugă 1 lingură pulbere de scoruşe care îi dă o nuanţă de roşu frumos.229. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU MUGURI DE TRIFOI ALBIngrediente: 700 g caş ras, 400 g unt, cremogen (v. 2019), 3 fire de praz, 250 g muguri fragezide trifoi, 2 legături de hasmaţuchi cu leuştean, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072),1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,tărâţe, 1/2 linguriţă de pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1 mână bună de petale roşii sauroz de flori de nalbă de grădină.Caşul ras, fin, se amestecă cu 2 fire de praz tăiat fideluţă şi 300 g unt frecat spumă. Pentruumplut, trifoiul se mărunţeşte fin (manual sau mecanic), se amestecă cu verdeţurile tăiate mărunt, 1fir de praz tăiat fideluţă, 100 g unt frecat spumă, pulberile şi petalele de nalbă tăiate fideluţă. Încazul că este prea moale se adaugă puţin cremogen sau tărâţe. În continuare se procedează ca la215. Se serveşte tăiată felii mai groase cu salată verde.230. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă cu aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii detrifoi care sunt înlocuiţi cu frunze fragede de tătăneasă.231. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU GRÂUŞOR (untişor)Se prepară ca la 229, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de trifoi care este înlocuit cu frunzefragede de tătăneasă.232. RULADĂ DE BRÂNZĂ CU FRUNZE DE NALBĂSe prepară ca la 229, aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii fragezi de trifoi care suntînlocuiţi cu frunze

fragede de nalbă de grădină.233. RULADĂ DE BRÂNZĂ UMPLUTĂ CU SFECLĂ ROŞIEIngrediente: 700 g caş ras, 400 g unt, cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 linguriţă pulbere deseminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 3 cepe mari de apă, 350 g sfeclă roşie, 150 g varză albă, 2legături hasmaţuchi cu tarhon.Caşul bine mărunţit se amestecă cu 2 cele două cepe tăiate mărunt şi 300 g unt frecat spumă.Pentru umplut, sfecla şi ceapa se mărunţesc fin, se amestecă cu varza tăiată fideluţă, frecată înmâini până se înmoaie bine (fără a o stoarce de sucul ei), pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, 1 - 2linguri de tărâţe şi cremogen, până se obţine o pastă îngroşată. În continuare se procedează ca la215.Se consumă tăiată felii mai groase cu salată verde de sezon.234. SĂRMĂLUŢE CU CAŞ DE OAIE ŞI CEAPĂIngrediente: 350 g caş proaspăt, 150 g unt, 1 legătură verdeaţă, 1 ceapă mare de apă, 1/2linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de tărâţe, 250 g frunze fragede detătăneasă, 1 mână bună de petale roşii sau roz, de flori de nalbă de grădină.Caşul se dă pe răzătoarea cu găuri mari, se amestecă cu verdeaţa şi ceapa tăiată mărunt,pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă.Din această compoziţie se prepară sărmăluţele învelite în frunze fragede de tătăneasă, care seaşează pe un postament făcut din petale de nalbă, puse în prealabil în platou.235. SĂRMĂLUŢE CU CAŞ DE OAIE ŞI PRAZSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapăcare este înlocuită cu praz tăiat fideluţă.236. SĂRMĂLUŢE CU CAŞ ŞI ZARZAVATSe prepară sărmăluţele ca la 234 folosind aceleaşi ingrediente pe lângă care se mai adaugă un43

morcov mic, 1/2 pătrunjel şi o felioară de ţelină, toate rase pe răzătoare.237. TORT APERITIV CU BRÂNZĂ ŞI FLOAREA SOARELUIIngrediente: 600 g brânză de oi rasă, 3 cepe de apă, 300 g unt, 250 g seminţe decorticate şirâşnite de floarea - soarelui, 1 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă depulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe,cremogen (v. 2019), 1 pahar de smântână, 2 legături de verdeaţă, 10 măsline negre desărate.Brânza, fin mărunţită, se amestecă cu 2 cepe tăiate mărunt, 200 g unt frecat spumă şicremogen cât cuprinde. Se împarte în două părţi egale. Una din ele se pune pe tortieră şi se taseazăuniform; peste ea se aşează compoziţia cu seminţele de floarea - soarelui decorticate şi măcinate,amestecată cu pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi 100 g unt frecat spumă. Peste ea se aşează parteaa doua de compoziţie cu brânză. Se tasează pe întreaga suprafaţă, apoi se îmbracă în cremogenamestecat cu smântână. Se decorează cu 1/2 de măsline negre, complet desărate (v. 1988) şiverdeţuri de sezon.Se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiat felii în formă de raze (ca orice tort), alături cu salatăverde de sezon.238. TORT APERITIV CU BRÂNZĂ ŞI SEMINŢE DE BOSTANSe prepară ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de seminţele de floarea -soarelui care se înlocuiesc cu seminţe de bostan (decorticate şi măcinate), care, fiind apropiate deculoarea caşului, se colorează într-o nuanţă de roşu, cu puţină pastă de roşii crude (v. 2063), pulberede măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077).La nevoie, se poate colora (în nuanţa de roşu dorită) şi cu o felioară de sfeclă roşie, rasă perăzătoarea de sticlă.239. CIUPERCUŢE VERZI PE POSTAMENT ROŞUIngrediente: 600 g caş de oaie, 300 g unt, 250 g muguri fragezi de lucernă, cremogen,

1linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă de pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 pumn petale roşii de trandafir.Caşul bine mărunţit, se amestecă cu mugurii de lucernă fin mărunţiţi (manual sau mecanic),pulberile şi untul frecat spumă. În cazul că este prea moale compoziţia se adaugă puţină tărâţe saucremogen (v. 2019). Se formează ciupercuţe ca la 212, se aşează pe un postament din petale roşiide trandafir, aşezate în prealabil în platou. Deasupra lor se pun punctişoare mici din unt sau dinalbuş bătut tare.240. CIUPERCUŢE GALBENE PE POSTAMENT VERDESe prepară ciupercuţele ca la reţeta precedentă, numai că în compoziţia cu brânză (fărăverdeţuri) se adaugă un morcov ras fin şi puţin cremogen.Ciupercuţele, odată preparate, se aşează pe un postament din plante verzi (după dorinţă) iarpe pălăriile lor se fixează punctişoare roşii, din pastă de roşii crude (v. 2063) sau din pulbere demăceşe (v. 2078) amestecată cu foarte puţin unt.241. CIUPERCUŢE ROŞII PE FOND VERDEIngrediente: 350 g caş de oaie, 350 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 250 g unt, cremogen, 1linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 căpăţână de salată verde, 6 - 8 mere roşii.Brânza şi ţelina fin mărunţite se amestecă cu pulberea, ceapa tăiată mărunt şi cremogen (câtcuprinde), până se obţine o pastă îngroşată din care se fac picioarele ciupercuţelor; drept pălărie, sepune câte o jumătate de măr roşu, căruia i s-a îndepărtat căsuţa seminală şi s-a rotunjit frumos.Deasupra se fac punctişoare albe. Merele (la nevoie) pot fi înlocuite cu roşii sau gogoşari.Ciupercile se aşează pe un postament de salată verde, pus în prealabil în platou.242. CAŞ DE OAIE CU ROŞII ŞI CEAPĂ VERDEIngrediente: 300 g caş, 2 legături de ceapă verde, 500 g roşii, 4 - 5 foi de salată.Se aşează pe un platou frunzele de salată, caşul proaspăt tăiat în felii potrivite şi roşiile mijlocii(puse întregi); lângă platou, într-un pahar, se pune ceapa verde curăţată, bine spălată şi căreia i s-auscurtat puţin foile.44

... BusuioculEste o plantă ierbacee cu tulpina păroasă.În scopuri medicinale şi alimentare, se utilizează părţile aeriene ale plantei. Conţine ulei volatil,saponozide, triterpenice, tonoizi etc.Este aromatizant, calmant al colicelor intestinale, absoarbe gazele, galactogog, reduce stărilede vomă.Se administrează în colici intestinale, meteorism (balonări intestinale), vomă, gripă, bronşită(acută sau cronică), cefalee (dureri de cap), ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie (lipsa poftei demâncare), diaree, colită de fermentaţie.Sub formă de ceai se prepară prin infuzie (1 linguriţă de plantă la 200 ml apă clocotită sau prinmacerare la rece, 8 - 10 ore). Se beau 2 - 3 ceaiuri pe zi, puţin încălzite (după mesele principale) şineîndulcite.În alimentaţie, se foloseşte sub formă de pulbere sau frunze verzi, adăugate (pentru aroma lorplăcută) la diferite preparate culinare, ca tartine cu diferite paste de brânză, unt, ciuperci, ciorbe,supe - creme dar şi la preparate dulci, în combinaţie cu alte plante plăcut aromate sau simplu, maicu seamă în bucătăria fără foc .243. PIREU DE VERDEŢURI CU AROMĂ DE BUSUIOC ŞI ROŞIIIngrediente: 50 g frunze de busuioc, 150 g urzici, 150 g muguri fragezi de lucernă, 150 g frunzefragede de tătăneasă, 1 pahar suc de morcovi, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 100 ml ulei, 1lingură suc de cătină (v. 2092), 8 - 10 roşii mici, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071).Toate verdeţurile (în afară de busuioc) se mărunţesc fin(manual sau mecanic), se amestecă cusucul de morcov, sucul de cătină, pulberea de seminţe de roşii, cremogenul şi uleiul. În cazul căpireul nu este destul de gros se adaugă puţină tărâţe. Se toarnă în platou iar deasupra se pun roşiimici,

întregi.Peste ele se presară frunzele de busuioc tăiate fideluţă.244. PIREU VERDE CU OCHIURI ŞI BUSUIOCSe prepară pireul ca la reţeta precedentă iar după ce s-a aşezat în platou, se aşează 6 linguride albuş bătut spumă tare (mici grămăjoare cu distanţă între ele).În mijlocul fiecărei grămăjoare se face o mică gropiţă cu dosul lingurei şi se pune în fiecarecâte un gălbenuş (în total 6 gălbenuşuri).Deasupra se presară cu frunze de busuioc (vara) sau pulbere de busuioc (iarna). Pe margini sedecorează cu petale roşii sau roz de nalbă de grădină, tăiate fideluţă.245. PIREU VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară pireul din verdeţuri ca la 243, se fac ochiurile ca la 244, numai că în loc de 6 ouă degăină se folosesc 30 de ouă de prepeliţă, aşezate în grupuri de câte 5 gălbenuşuri pe albuşul bătutspumă tare.... CaisaCaisa conţine vitamina A (în mare cantitate), apoi vitaminele (B, C, PP), zaharuri (celuloză şiglucoză), o substanţă asemănătoare cu carotina, protide, lipide, săruri minerale şi oligoelemente(Magneziu, Fosfor, Fier, Calciu, Potasiu, Sulf, Mangan, Fluor, Cobalt, Brom).Caisa este foarte nutritivă, energetică şi plastică, ajunsă la maturitate completă şi foartedigestibilă. Este indicată în astenie fizică şi intelectuală, anemie, nevrozism, insomnii, inapetenţă,convalescenţe. Se recomandă copiilor (rahitism, întârziere de creştere), adolescenţilor şi vârstnicilor(diaree, constipaţie etc).Se foloseşte fructul ca atare bine copt şi în preparate culinare la rece, în bucătăria fără focunde nu-şi pierde nimic din calităţi.246. CAISE CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 500 g caise bine coapte, 400 g smântână, 1 linguriţă de miere, 2 linguri făină deorez, 6 flori roşii de trandafir, câteva frunzişoare de măghiran cu busuioc.Smântâna se amestecă cu mierea, făina de orez şi se toarnă în platou. Peste ea se punjumătăţi de caise cu partea bombată în sus. Deasupra se presară câteva petale de trandafir tăiatefideluţă, verdeaţa tăiată mărunt, iar pe margini (în formă de ghirlandă) se pun petale roşii şi albe detrandafir.45

247. CAISE CU SOS VERDESe prepară ca la reţeta precedentă, numai că sosul de smântână se colorează cu puţin suc deorz verde (v. 2079) sau spanac fin mărunţit.248. CAISE CU SOS GALBENIngrediente: 500 g caise bine coapte, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi, 2 ouă degăină crude, 1 linguriţă de miere, 5 - 6 foi de salată verde, 1 linguriţă pulbere seminţe de roşii,câteva frunzişoare de levănţică cu mentă.Cremogenul (v. 2019) se amestecă cu sucul de morcovi, mierea, pulberea, gălbenuşurile şi sepune în platou. Peste el se aşează (cât mai estetic jumătăţile de caise cu partea bombată în sus). Sedecorează cu foi de salată.249. CAISE CU SOS ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că cele două gălbenuşuri degăină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).250. CAISE CU SOS ROŞUSe prepară ca sosul de la nr. 248, folosind aceleaşi ingrediente, numai că la urmă (înainte de a-l pune în platou) se colorează cu nuanţa de roşu dorită (pulbere de măceşe, v. 2078, pulbere decăline sau de scoruşe); se poate obţine o nuanţă frumoasă de roşu şi cu puţin suc de sfeclă roşie.251. SALATĂ DE CAISE CU CĂPŞUNIIngrediente: 500 g caise bine coapte, 500 g căpşuni, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 2linguri de miere, câteva petale de flori roşii de nalbă de grădină, 4 - 5 vârfuri de mentă. Caisele sedespică în jumătăţi, li se îndepărtează sâmburii, în fiecare jumătate se pune o căpşună, se aşează însalatieră, se toarnă peste ele mierea (care a fost amestecată cu tinctură de propolis) şi 2 - 3 lingurisuc de morcovi.Deasupra se presară menta şi florile de nalbă tăiate fideluţă.252. SALATĂ DE CAISE

CU PETALE DE TRANDAFIRIngrediente: 700 g caise bine coapte, 400 g smântână, 2 - 3 linguri de miere, 1 lingură de rom,3 linguri suc de mere (v. 2102), 150 g petale roşii de trandafir, câteva frunzişoare de măghiran.Caisele se taie în două, li se îndepărtează sâmburii, se aşează pe un postament din petale dintrandafir (care a fost pus în prealabail în salatieră), peste ele se toarnă mierea, amestecată cu romulşi sucul de mere şi smântâna. Deasupra se presară măghiranul tăiat mărunt, dând salatei un gust cutotul deosebit.253. SALATĂ DE CAISE CU MIEJI DE NUCIIngrediente: 750 g caise bine coapte, 175 g mieji de nuci, 1 linguriţă tinctură muguri de plopnegru (v. 2105), 2 - 3 linguri de miere, 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină 2- 3 lingurisuc de morcovi (v. 2081). Caiselor despicate în două li se înlătură sâmburii, se aşează în salatieră peun postament din petale de nalbă.În fiecare jumătate de caisă se pun 2 mieji de nucă, deasupra se toarnă mierea (care a fostamestecată cu tinctura de muguri de plop negru) şi sucul de morcovi.254. CAISE UMPLUTE CU CREMĂIngrediente: 700 g caise bine coapte, 150 unt, 1 linguriţă cacao, 1 lingură tărâţe, 1 - 2 linguride miere.Se amestecă miere cu cacao, tărâţa şi untul bătut spumă. Caisele se despică în jumătăţi şi seaşează (pe un postament de petale de gălbenele ) în platou cu partea bombată în jos. În fiecarejumătate de caisă se pune câte puţină cremă cu ajutorul unui cornet.255. CAISE UMPLUTE CU FRIŞCĂSe prepară caisele ca la reţeta precedentă, având grijă ca în fiecare jumătate de caisă să sepună câte puţină miere (1/4 linguriţă), apoi se pune frişca bătută (fără zahăr) cu ajutorul unui cornet,ca mai sus.256. CREMĂ DE CAISE CU SUC DE MORCOVIngrediente: 500 g caise bine coapte, 4 linguri cremogen (v. 2019), 2 gălbenuşuri de ouă de46

găină, puţină miere (după gust), 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 2 albuşuri bătute spumăbine, 1 lingură seminţe de negrilică sau de in, 2 linguri tărâţe, 1/2 pahar suc de morcovi.Caisele (fără sâmburi) se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu gălbenuşurile(puse pe rând), sucul de morcovi, mierea, tinctura, tărâţa şi cremogenul; (crema astfel preparatătrebuie să aibă consistenţa unei smântâni mai îngroşate). Se pune în cupe sau în farfurioare decompot, peste care se aşează albuş bătut spumă tare fără zahăr ,deasupra căruia se presarăseminţe de negrilică sau de in.257. CREMĂ DE CAISE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2gălbenuşuri de ouă găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7).258. CREMĂ DE CAISE CU ALUNEIngrediente: 700 g caise bine coapte, 200 g alune, puţină miere (după gust), 1 lingură tincturămiraculoasă II (v. 2107), 2 linguri tărâţe, 100 g frişcă, 2 linguri cireşe negre macerate în miere (v.406). Caisele se mărunţesc fin (cu tot cu coajă - manual sau mecanic), se amestecă cu alunelemăcinate, mierea, tinctura, tărâţa şi se pune în cupe.Deasupra se pune câte puţină frişcă, peste care se aplică 4 -5 cireşe negre. În cazul că iesepuţin îngroşată, se poate adăuga puţin lapte nefiert sau smântână.259. CREMĂ DE CAISE CU SEMINŢE DE BOSTANSe prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de alune carese înlocuiesc cu seminţe de bostan (decorticate şi măcinate).260. CREMĂ DE CAISE CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUISe prepară crema ca la 258, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de alune care se înlocuiesccu seminţe de floarea - soarelui (decorticate şi măcinate).261. CREMĂ DE CAISE CU NUCISe prepară crema ca la 258, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de alune care se

înlocuiesccu nuci măcinate şi puţină pulbere de scorţişoară.262. CREMĂ DE CAISE CU FRIŞCĂIngrediente: 600 g caise bine coapte, 300 g frişcă (bătută fără zahăr), puţină miere (dupăgust), 1 lingură tinctură de propolis (v. 2104), 2 linguri tărâţe, 2 linguri vişine macerate în miere (v.406).Caisele se mărunţesc fin (cu tot cu coajă - manual sau mecanic), se amestecă cu mierea,tinctura, tărâţa şi frişca (uşor, de jos în sus, ca să nu se lase). Deasupra se pun vişine.263. CREMĂ DE CAISE CU TĂRÂŢEIngrediente: 700 g caise bine coapte, puţină miere (după gust), 1 lingură tinctură miraculoasă I(v. 2106), 2 linguri cremogen, tărâţe, 100 g frişcă, 2 linguri smântână, 1 lingură de rom, 1 lingurăseminţe de anason.Caisele se mărunţesc fin (cu tot cu coajă - manual sau mecanic), se amestecă cu mierea,smântâna, romul, tinctura, cremogen, şi tărâţa (cât cuprinde). Se pune în cupe; deasupra se presarăcâteva seminţe de chimion sau anason.264. TORT DE CAISE CU GĂLBENUŞIngrediente: 1 kg caise bine coapte, 6 ouă de găină, 300 g unt, cremogen, 250 g seminţe defloarea - soarelui sau nuci, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 2 linguri de rom, puţină miere(după gust), 1 lingură seminţe de negrilică cu mac, 1/2 linguriţă pulbere de busuioc, coaja rasă de lao lămâie, 1/2 pahar de suc de mere (v. 2102).Caisele se mărunţesc fin, se amestecă cu puţină miere, 4 gălbenuşuri de ou (puse pe rând), 1linguriţă de rom, tinctura de propolis, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde), până seobţine o compoziţie îngroşată, care se împarte în două părţi egale. O parte se aşează pe tortieră, setasează, peste ea se aşează compoziţia de floarea - soarelui, care se prepară din seminţeledecorticate şi măcinate, amestecate cu 1 lingură de rom, pulberea de busuioc, puţină miere, suculde mere,100 g unt frecat spumă, 2 albuşuri bătute spumă tare şi tărâţe (cât cuprinde), până se47

obţine o compoziţie îngroşată.După ce s-a tasat cât mai uniform, se aşează peste ea compoziţia din caise, după care seîmbracă tortul cu albuş bătut spumă tare, iar deasupra se presară seminţe de negrilică sau de mac.Se dă la rece 2 - 3 ore, după care se serveşte tăiat felii în formă de raze, ca orice tort.265. TORT DE CAISE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară tortul întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară decele 6 ouă de găină care se înlocuiesc cu 30 de ouă de prepeliţă.266. TORT DE CAISE CU CREMĂ DE TRANDAFIRISe prepară compoziţia cu caise ca la 264, folosind aceleaşi ingrediente; crema de trandafiricare se aşează la mijloc, se prepară astfel: 250 g petale roşii de trandafir se mărunţesc fin (manualsau mecanic), se amestecă cu puţină miere (după gust), 150 g unt frecat spumă, 1 lingură de rom şicremogen (v. 2109), cât cuprinde, până se îngroaşă.Se îmbracă cu albuş bătut spumă sau cu frişcă (fără zahăr). Se poate îmbrăca şi cu altă cremă,după fantezia şi priceperea gospodinei.267. ÎNGHEŢATĂ DE CAISE CU MIEREIngrediente: 500 g caise bine coapte, mărunţite fin, 250 g miere, 300 g frişcă, 1 linguriţă derom, coaja rasă de la 1/2 lămâie.Pireul de caise se amestecă bine cu mierea, romul, coaja de lămâie rasă şi frişca (cu care seamestecă uşor, ca să nu se lase). Se pune în formă specială pentru îngheţată şi se dă la congelator.Îngheţata cu adaos de miere nu îngheaţă aşa de tare ca cele care au în compoziţia lor zahăr,dar sunt mult mai bune pentru sănătate. Zahărul este cancerigen268. ÎNGHEŢATĂ DE CAISE CU PASTĂ DE CĂTINĂ.Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în pireulde caise se adaugă 1 - 2 linguri pastă de cătină (v. 2105) care dă un gust deosebit de plăcut.269. COMPOT DE CAISEIngrediente: 600 g caise bine coapte, 3 linguri de miere, 250 ml

de suc de mere de vară (v.2102), 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), câteva petale roşii de trandafir.Se aleg caise mari, frumoase, li se înlătură sâmburii, se taie sferturi, şi se aşează încompotieră; peste ele se toarnă sucul de mere sau morcovi (care a fost bine amestecat cu mierea şitinctura), iar deasupra se presară petalele de trandafir tăiate fideluţă.270. SPUMĂ DE CAISE CU CREMOGENIngrediente: 600 g caise bine coapte, 3 - 4 linguri de miere, 1 - 2 linguri de rom, 3 albuşuri deou, cremogen (v. 2019), 1 lingură seminţe de in.Caisele fin mărunţite se amestecă cu mierea, romul, 1 - 2 linguri cremogen şi albuşurile bătutespumă tare (fără zahăr). Se serveşte pusă în cupe sau în farfurioare de compot, presărate cuseminţe de in.271. CAISE CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1 kg caise, 4 kg de miere, 1 rămurică de busuioc.Se aleg caise bine coapte, tari, li se îndepărtează sâmburii, se taie sferturi şi se pun într-unborcan de sticlă; peste ele se pune busuiocul şi mierea (naturală). Se leagă bine borcanul şi seînfăşoară cu hârtie de culoare închisă. Se pune la macerat 6 săptămâni (la temperatura camerei). Seagită zilnic. După ce s-au macerat, se scot cu ajutorul unei palete şi se pun din nou în borcan desticlă.Au un aspect de dulceaţă de caise şi sunt mult mai sănătoase decât dulceaţa de caisetradiţională (fiartă cu zahăr), care produce acid; acesta la rândul lui favorizează apariţia diferitelorboli, uneori destul de grave.După ce s-au scos caisele, mierea (care s-a transformat în sirop de caise) se toarnă în sticle,deasupra se pune un deget de alcool, se închid ermetic, se etichetează şi se pun la loc întunecos şirece.Se consumă cu apă minerală sau sifon, precum şi la diferite preparate dulci în bucătăria fărăfoc.48

... CartofulCartoful este o legumă bine cunoscută de toată lumea.Din cartof se pot prepara numeroase feluri de mâncăruri;se extrage din el şi amidon (făină). Se foloseşte atât tuberculul cât şi amidonul.Cartoful conţine: apă, hidraţi de Carbon, protide, lipide, săruri minerale.Cojile, conţin îndeosebi săruri de Potasiu; 1kg de cartofi furnizează organismului cca. 5 g dePotasiu.De asemeni conţine vitaminele (B, B1, B6 şi în cantitate mai redusă, C, K). Mai conţine oxidozăcu acţiune favorabilă asupra mucoasei gastrice. Este sănătos, foarte digest, hrănitor, permisdiabeticilor, obezilor şi tuturor celor predispuşi la îngrăşare. Un aliment de balast care înlesneştefuncţiile intestinale. Antiulceros, cicatrizant, fecula, este topic emolient (extractul - sucul crud).Diuretic, emolient, calmant şi cicatrizant al mucoasei degestive, antispasmodic.Ca extract crud, se recomandă în: gastrite, ulcere gastrice şi duodenale, dispepsii, hepatii şilitiază biliară, constipaţie, hemoroizi, glicozurie şi diabet florid, scorbut;Fecula în uz extern: flegmoane, crizipel (brâncă), arsuri, plăgi atone, ulcere ale gambei, erupţii,crăpături;Suc de cartofi crud: 1/2 pahar, de 4 ori pe zi, timp de 1 lună, ajută la vindecarea ulceruluigastroduodenal şi în diabet. Ca să fie mai îmbietor i se poate adăuga foarte puţină miere, suc demorcovi, suc de cătină sau de lămâie.Pentru celelalte afecţiuni, o jumătate de pahar, o dată sau de două ori pe zi.272. CIORBĂ DE CARTOFI CU ŢELINĂIngrediente: 3 cartofi, 1/2 ţelină, 2 mere, 2 - 3 roşii, 1 ceapă, 1 morcov mic, 500 ml zeamă devarză murată (moare), 1 l macerat de trifoi, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2073), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1legătură de hasmaţuchi, 75 ml ulei.Cartofii, ţelina şi morcovul (curăţate) se dau pe răzătoare, odată cu merele necurăţate decoajă, se pun în castronul în care s-a pus în prealabil maceratul şi zeama de varză; se adaugăpulberile, roşiile, ceapa şi

verdeaţa, tăiate mărunt, uleiul.273. CIORBĂ DE CARTOFI CU PRAZSe prepară ciorba ca la reţeta precedentă folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă, careeste înlocuită cu 1 fir de praz tăiat mărunt.274. CIORBĂ DE CARTOFI CU NAPIIngrediente: 3 cartofi şi 3 napi (în cantităţi egale), 1 ceapă, 1 morcov, 1pătrunjel, 1 felie deţelină, 1 legătură de leuştean, 2 roşii, 1 ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, verdeaţă de sezon, 500 ml suc deaguridă (v. 1666), 1 l macerat de coada calului (v. 2042).Într-un castron se pune maceratul şi sucul de aguridă, se adaugă cartofii, napii şi rădăcinoasele(fără coajă) date pe răzătoare, pulberile, ceapa, verdeaţa şi roşiile tăiate mărunt, ardeiul gras tăiatfideluţă .275. CIORBĂ DE CARTOFI CU AROMĂ DE USTUROISe prepară la fel reţetei precedente, cu aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 - 4 căţei deusturoi fin pisaţi.276. CIORBĂ DE CARTOFI CU SUC DE CORCODUŞEIngrediente: 3 cartofi, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 75 ml ulei, 2 - 3roşii, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 500ml suc de corcoduşe, 1 l macerat de tărâţe (v.2041).Se pune sucul de corcoduşe în castron împreună cu maceratul, se mai adaugă cartoful şirădăcinoasele date pe răzătoare, prazul, roşiile şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul .277. CIORBĂ DE CARTOFI CU AROMĂ DE HREANSe prepară la fel ca la 274, aceleaşi ingrediente, adăugând 2 lingură de hrean ras pe49

răzâtoarea de sticlă.278. CIORBĂ DE CARTOFI CU CIUPERCIIngrediente: 3 cartofi, 1 ceapă mică, 250 g ciuperci macerate în oţet de vin (v. 1977), 1 felie deţelină, 75 ml ulei, 2 - 3 roşii, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere deseminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 1. 5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053), 2 roşii.Se pune în castron maceratul, se adaugă cartofii şi ţelina date pe răzătoare, ceapa, verdeţurileşi roşiile tăiate mărunt, ciupercile tăiate felioare, pulberile şi uleiul.279. CIORBĂ DE CARTOFI CU URZICISe prepară la fel reţetei precedente, aceleaşi ingrediente, în afară de ciuperci care seînlocuiesc cu 200 g urzici (crude) tăiate cât se poate de mărunt.280. CIORBĂ DE CARTOFI CU GRÂUŞOR ŞI SFECLĂ ROŞIESe prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici carese înlocuiesc cu grâuşor (untişor), iar odată cu ţelina şi cartofii se dă pe răzătoare şi o felie de sfeclăroşie.281. CIORBĂ DE CARTOFI CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 3 cartofi, 1 ceapă, 1 felie de sfeclă roşie, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 1.5 lmacerat de afine (v. 2045), 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de verdeţuri şi 1/4 varzămurată. Maceratul de afine se pune în castron, se adaugă cartofii şi rădăcinoasele date pe răzătoare,ceapa, verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, uleiul şi varza murată bine stoarsă în mâini (nu se spalăşi nici nu se ţine în apă), tăiată fideluţă.282. CIORBĂ DE CARTOFI CU NAPI MURAŢISe prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzamurată care se înlocuieşte cu napi muraţi; (napii se pun la murat odată cu varza, în acelaşi butoi,calculând 6 kg de napi la 1 butoi cu o capacitate de 100 l apă).283. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU MEREIngrediente: 4 cartofi, 3 mere, 1 rădăcină de ţelină, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v.2071), 5 linguri tărâţe, 1.5

l macerat de pere pădureţe (v. 2054), 1 linguriţă pulbere de cătină (v.2075), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 ceaşcă de smântână, 1 legătură de verdeaţă, câteva petale roşii de trandafir.Cartofii, ţelina şi ceapa (fără coajă), merele (cu coajă), se mărunţesc fin (manual sau mecanic),se pun în castronul cu macerat, se adaugă pulberile, tărâţa şi smântâna, verdeţurile tăiate mărunt şipetalele de trandafir tăiate fideluţă.284. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU IAURTSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară desmântână care se înlocuieşte cu iaurt.285. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU VARZĂIngrediente: 4 cartofi, 1/4 varză dulce, 1 fir de praz mare, 5 linguri tărâţe, 75 ml ulei, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari, 4 linguri de pastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură deverdeaţă, 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058).Cartofii, varza şi prazul se mărunţesc fin, se pun în castronul cu macerat; se adaugă tărâţa,uleiul, pulberile, pasta de roşii, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.286. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU AROMĂ DE USTUROISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugându-se 4 - 5bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.287. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU AROMĂ DE HREAN50

Se prepară întocmai ca la 285, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguri dehrean ras (după gust).288. SUPĂ - CEREMĂ DE CARTOFI CU MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 4 cartofi, 200 g muguri fragezi de lucernă, 1 ceapă mare de apă, 75 ml ulei, 5linguri de tărâţe, 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari(v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri, 1.5 l macerat detărâţe (v. 2041). În castron se pune maceratul, se adaugă cartofii, mugurii de lucernă, ceapamărunţită fin (manual sau mecanic), tărâţa, pasta de roşii crude, pulberile, uleiul, iar deasupraverdeaţă tăiată mărunt.289. SUPĂ - CREMĂ DE CARTOFI CU PULBERE DE HRIBISe prepară supa - cremă întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,înlocuind 2 linguri pastă de roşii cu 2 linguri pulbere de hribi (v. 2067), înmuiată cu 1/2 paharmacerat de tărâţe (v. 2041).290. SALATĂ DE CARTOFI CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 3 cartofi, 1/2 varză murată, 100 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulberede seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţuri, 4 linguride tărâţe, 1 morcov mai mare.Varza bine stoarsă în mâini de zeamă sau moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taiefideluţă, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, cartofii şi morcovul date pe răzătoare, pulberile,uleiul, tărâţa, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.291. SALATĂ DE CARTOFI CU NAPI MURAŢISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzamurată care se înlocuieşte cu napi muraţi.Napii se pun la murat toamna, odată cu varza, în acelaşi butoi, băgaţi printre căpăţâni,calculând 6 kg de napi la 1 butoi de 100 l apă.... CastraveteleConţine vitaminele A, B, C; , Magneziu,Oxid de Calciu, mucilagii. Este răcoritor, depurativ, dizolvant al acidului uric şi al uraţilor,diuretic, uşor hipnotic.Indicat în stări subfebrile, intoxicaţii, colici şi iritaţii

intestinale;favorabil temperamentelorbilioase şi sangvine.292. SALATĂ DE CASTRAVEŢI CU PRAZIngrediente: 5 castraveţi tineri, 1 fir de praz, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 50 ml ulei, 1linguriţă pulbere seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de tarhon cu salvie, câteva petalede flori de nalbă roşie. Se aleg castraveţi tineri, cu coaja subţire; se taie felioare, se amestecă cuprazul tăiat fideluţă, pulberile, uleiul şi sucul de cătină, iar deasupra se presară verdeaţă tăiatămărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.293. SALATĂ DE CASTRAVEŢI CU CEAPĂSe prepară ca la reţeta precedentă, numai că prazul este înlocuit cu ceapa tăiată julien.294. SALATĂ DE CASTRAVEŢI CU ROŞIISe prepară ca la reţeta 292, numai că se adaugă 3 - 4 roşii tăiate sferturi.295. SALATĂ DE CASTRAVEŢI COMBINATĂIngrediente: 3 castraveţi tineri (verzi), 3 castraveţi muraţi, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţăpulbere seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 50 ml ulei, 1 legătură de mărar, 3 roşii. Ambele feluri decastraveţi şi ceapa se taie felioare, se aşează în salatieră, se presară pulberile, mărarul tăiat şi se51

stropesc cu ulei. Se decorează cu roşii.296. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU CEAPĂIngrediente: 5 castraveţi tineri proaspăt recoltaţi, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură pastă de roşiicrude (v. 2063), 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare, 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, petale roşii de trandafir de la 6 - 8 flori, cremogen.Ceapa , verdeaţa tăiate mărunt se şi pasta de roşii se amestecă cu pulberile, uleiul şicremogen (cât cuprinde). Castraveţii se taie în două, pe lungime, li se scoate miezul (care sefoloseşte la alte preparate culinare), iar în locul lui se aşează compoziţia cu ceapă.Jumătăţile de castraveţi se aşează pe un postament de petale roşii de trandafir, presărate înprealabil pe platou. Peste castraveţi se presară puţină verdeaţă tăiată mărunt.297. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU GRÂU GERMINATIngrediente: 5 castraveţi tineri şi proaspeţi, 1 ceapă mare de apă, 100 ml ulei, 1/2 linguriţăpulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură dehasmaţuchi cu cimbru, 5 mâini de petale roşii din flori de nalbă de grădină, 2 linguri de grâugerminat fin mărunţit şi 2 linguri de tărâţe.Se amestecă tărâţa, uleiul (ca la maioneză), ceapa tăiată mărunt, pulberile şi 1/2 din verdeaţă,tocate. Castraveţii se taie în două pe lungime, li se scoate miezul (care se foloseşte la alte preparateculinare) şi în locul lui se aşează compoziţia cu grâu germinat. Jumătăţile de castraveţi se aşează peun platou, deasupra unui strat (pus în prealabil) din petalele roşii de nalbă de grădină. Deasupra sepresară puţină verdeaţă fin mărunţită.298. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU CIUPERCIIngrediente: 5 - 6 castraveţi proaspeţi de mărime mijlocie, 1 ceapă, 100 ml de ulei, 200 gciuperci macerate în oţet (v. 1977), 1 legătură frunze fragede de ţelină cu hasmaţuchi, 1 mânăfrunze fragede de soia sau de tătăneasă, 1 - 2 linguri de tărâţe, 3/4 linguriţă plante condimentare şiaromatice (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Castraveţii se pregătesc întocmai ca la reţeta precedentă; se umplu cu compoziţia, preparatăîn felul următor: ciupercile bine scurse şi mărunţite fin se amestecă cu tărâţa, uleiul (pus puţin câtepuţin), ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile. Castraveţii umpluţi se pun pe un strat de frunzede soia sau de tătăneasă (alese numai fragede), puse în prealabil în platou. Deasupra, pestecastraveţi, se presară puţină verdeaţă tăiată mărunt. Pe lângă ei, se pun câteva felioare de

roşii saugogoşari.299. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU BRÂNZĂ DE CAPRĂIngrediente: 5 - 6 castraveţi foarte tineri, 1 ceapă de apă, 250 g brânză de capră, 50 g unt, 1legătură verdeţuri aromate, 1 lingură tărâţe, 1/4 linguriţă plante condimentare şi aromatice (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale de gălbenele sau de păpădie, 2 - 3 roşii.Castraveţii se pregătesc ca la 296. Brânza, trecută prin sită, se amestecă cu ceapa (tăiată mărunt),puţină verdeaţă, tărâţa, pulberile şi untul frecat spumă. Cu această compoziţie se umplu castraveţiicare se aşează pe un postament din petale de flori (de gălbenele sau de păpădie), puse în prealabilîn platou.Pe margine, se decorează cu felioare de roşii sau de gogoşari.300. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU CAŞ DE OAIESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că brânza de capră, seînlocuieşte cu caş de oaie (ras pe răzătoare).301. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU LEGUMEIngrediente: 5 - 6 castraveţi tineri, 300 g rădăcinoase, morcov, pătrunjel, ţelină, 1 legătură deverdeaţă, 1 gălbenuş de ou de găină, 1 linguriţă de muştar, 100 ml ulei, 1 linguriţă suc de cătină (v.2092), 1 ceapă, 1/4 linguriţă plante condimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 5 linguri de tărâţe, 1 mână de flori albastre de cicoare, 2 - 3 roşii. Castraveţii se pregătesc ca la296; compoziţia pentru umplut se prepară din rădăcinoase, date prin răzătoare, puţină verdeaţă şiceapă tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi maioneza preparată din: gălbenuş crud, muştar, ulei şi suculde cătină.Castraveţii umpluţi se aşează pe un postament din flori albastre de cicoare, iar pe margine se52

decorează cu felii de roşii.302. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU GERMENI DE SOIAIngrediente: 5 - 6 castraveţi tineri, 1 ceapă, 50 g unt, 150 g germeni de soia (v. 2026), 1legătură de verdeaţă, 1 lingură pastă de roşii, 1/4 linguriţă plante condimentare şi aromatice (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g frunze de lobodă roşie, 1 lingură de tărâţe. Castraveţii seprepară ca la 296.Compoziţia pentru umplut se pregăteşte din soia germinată şi mărunţită, amestecată cu ceapaşi verdeaţa tăiate mărunt, pasta de roşii, tărâţa, pulberile şi untul frecat spumă. Castraveţii umpluţise aşează pe un postament din frunze de lobodă roşie, tăiate fideluţă şi puse în prealabil în platou.Deasupra castraveţilor se presară verdeaţa tăiată mărunt.303. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU GERMENI DE LINTESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soiacare sunt înlocuiţi cu germeni de linte (v. 2024).304. CASTRAVEŢI UMPLUŢI CU GERMENI DE LUCERNĂSe prepară ca la 302, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soia care suntînlocuiţi cu germeni de lucernă (v. 2029).305. CASTRAVEŢI UMPLUŢI PE SOS ALBIngrediente: 350 g smântână, 2 linguri de orez, 2 linguri cremogen, 1 mână de petale roşii detrandafir şi puţin mărar verde, 5 - 6 castraveţi tineri.Smântâna se amestecă cu făina de orez (orezul râşnit la maşina de cafea), cu cremogenul şi setornă în platou. Deasupra lui se aşează castraveţii umpluţi cu legume (v. 301). Peste ei se presarăpetalele de trandafir tăiate fideluţă şi mărar tăiat mărunt.306. CASTRAVEŢI UMPLUŢI, PE SOS GALBENSe prepară sosul alb ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, la care se maiadaugă 3 lingură de cremogen şi 3 linguri suc de morcovi. Peste sos se aşează castraveţi umpluţi cala 305.307. CASTRAVEŢI UMPLUŢI PE SOS ROŞUSe prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând încă 2 linguride cremogen (v. 2019), 4 linguri pastă de roşii crude şi 1 - 2 linguri pulbere de măceşe

(v. 2078),până se obţine nuanţa dorită. Deasupra sosului se aşează castraveţii umpluţi ca la 299. Peste ei sepresară hasmaţuchi tăiat mărunt.308. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU ZARZAVATIngrediente: 3 castraveţi mai mici, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel mic, 1 felie de ţelină, 1legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă plante condimentare şi aromatice, 1/2linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 l macerat de coadacalului (v. 2042), 1/2 l zeamă de castraveţi.Maceratul împreună cu zeama de castraveţi muraţi se pun în castron, se adaugă castraveţiităiaţi felioare, ceapa tăiată mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, uleiul, iar deasupraverdeaţa tăiată mărunt.309. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU SFECLĂ ROŞIESe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, înlocuind 1 castravecior cu 1felioară de sfeclă roşie (dată pe răzătoare).310. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU URZICI(Urzicile se consumă de primăvara până toamna târziu; dacă se taie la 2 - 3 săptămâni celemari, cele mici lăstăresc mereu, proaspete şi fragede)Ingrediente: 2 -3 castraveciori mai mici, 1 pumn de urzici, 1 ceapă, 1 l macerat de nalbă (v.2058), 1/2 l zeamă de gogonele murate, 2 gălbenuşuri crude de găină sau 2 linguri de smântână, 1linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă plante condimentare şi aromatice, 1/2linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţă cu pătrunjel şi mărar. Zeama de gogonele şi53

maceratul se pun în castron, se adaugă castraveţii tăiaţi cubuleţe, urzicile, ceapa şi verdeţuriletăiate mărunt, pulberile şi gălbenuşurile sau smântâna.311. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri deouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7)312. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU CEAPĂIngrediente: 3 castraveţi muraţi, 1 ceapă de apă, 1 mână bună frunze de tei (foarte fragede),1.5 l macerat de afine (v. 2045), 1 legătură de hasmaţuchi, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă plantecondimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe deroşii (v. 2071), 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).Maceratul se pune în castron, se adaugă castraveţii tăiaţi cubuleţe, ceapa şi verdeaţa tăiatemărunt, uleiul, pasta de roşii crude şi pulberile.313. CASTRAVEŢI MURAŢI CU SOS DE CREMOGENIngrediente: 3 - 4 castraveciori muraţi, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 pahar suc de morcovi (v.2089), 1 ceapă mare de apă, 1/2 linguriţă plante condimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 mână frunze fragede (luna mai) de tei, 1 legătură de fenicul cu hasmaţuchi, 1linguriţă muştar.Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă muştarul şi uleiul (puţin câte puţin, cala maioneză); pulberile se toarnă în platou, peste ele se aşează castraveţii tăiaţi felioare, ceapapeştişori şi deasupra, verdeaţă tăiată mărunt. Pe margini, în formă de ghirlandă, se aşează frunzelede tei tăiate fideluţă.314. CASTRAVEŢI CU SOS ALBIngrediente: 4 castraveţi proaspeţi de mărime mijlocie, 1 ceapă de apă, 1 mână de petale roşiide trandafir, 1 legătură de hasmaţuchi, 2 linguri făină de orez, 1 lingură cremogen (v. 2019), 350 gsmântână, 3 - 4 frunze de salată verde. Smântâna se amestecă cu făina de orez (măcinat în maşinade cafea) şi cremogenul, se toarnă în platou, se adaugă castraveţii şi ceapa tăiată felioare. Deasuprase presară verdeaţă tăiată mărunt, petalele de flori tăiate fideluţă iar pe margini se decorează cu foide salată verde.315. CASTRAVEŢI CU

IAURTSe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care esteînlocuită cu iaurt.316. CASTRAVEŢI PROASPEŢI CU SOS DE CREMOGENSe prepară ca la reţeta 313, cu aceleaşi ingrediente, numai că în loc de suc de morcovi sefoloseşte (pentru înmuiatul cremogenului) un pahar de moare (zeamă de varză, castraveţi saugogonele murate) şi castraveţi proaspeţi.317. CASTRAVEŢI ÎN FLOARE PE SOS - MAIONEZĂ DE POSTIngrediente: 25 - 30 castraveciori mici cu boboc de floare, 5 - 6 linguri de cremogen, 1 paharmacerat de tărâţe (v. 2041), 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, câteva frunze şi flori roşii de nalbă degrădină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari, 1 legătură frunze fragede de ţelină.Cremogenul se înmoaie cu maceratul, se adaugă muştarul, uleiul (picătură cu picătură, ca laorice maioneză), pulberile şi se toarnă în platou (maioneza trebuie să fie mai îngroşată ca de obicei).Pe suprafaţa ei se înfig (în picioare) castraveciorii cu bobocii gata să-şi deschidă floarea (pe lângăgustul plăcut, au un aspect cu totul deosebit). Se decorează cu frunze şi flori de nalbă sau frunze deţelină, tăiate fideluţă.318. CASTRAVEŢI ÎN FLOARE PE SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 25 - 30 castraveţi mici cu boboc de floare, 250 g smântână, 2 - 3 linguri făină deorez, petale roşii de trandafir recoltate de la 4 - 5 flori, 1 legătură de fenicul, 1 linguriţă pulbereseminţe de roşii (v. 2079), câteva frunzişoare de măghiran şi mentă.Smântâna se amestecă cu făina de orez (măcinat în maşina de cafea) şi pulberea (în cazul că54

nu este destul de îngroşată se adaugă puţin cremogen). Se aşează în platou, pe suprafaţa înfigându-se castraveciorii cu floarea în sus. Se decorează cu petale de trandafir, fenicul, măghiran sau mentă.319. CASTRAVEŢI ÎN FLOARE PE SOS ROŞUIngrediente: 25 - 30 castraveţi în floare, 300 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1mână de frunze fragede de tei (ulm sau fag din luna mai), 4 - 5 linguri pastă de roşii crude (v. 2063),1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078), tărâţe, 1 legătură frunze fragede de morcov, pâstârnac,leuştean, 1 linguriţă pulbere seminţe de gogoşari (v. 2072). Smântâna sau gălbenuşurile seamestecă cu pasta de roşii, pulberile şi tărâţa (cât cuprinde), până se îngroaşă cât este necesar.Se aşează în platou, se tasează uniform, apoi se înfig castraveciorii cu floarea în sus. Sedecorează cu frunze fragede de morcovi, păstârnac şi leuştean, tăiate mărunt.320. CASTRAVEŢI ÎN FLOARE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de gălbenuşurile de găinăcare se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).321. CASTRAVEŢI MURAŢI CU ZARZAVATIngrediente: 4 castraveţi muraţi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură dehasmaţuchi cu pătrunjel, 1 linguriţă de pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă plantecondimentare şi aromatice (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 - 5 linguri de cremogen (v.2019), 2 linguri de tărâţe, 1 lingură de muştar, 1 pahar macerat de nalbă de grădină (v. 2058), 150ml ulei, 4 - 5 foi de salată verde.Castraveţii se taie cubuleţe, se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, tărâţaşi rădăcinoasele date pe răzătoare. Se aşează pe platou întinse în strat uniform. Peste ele se toarnăsucul preparat din cremogen, înmuiat cu maceratul, amestecat cu muştar, ulei (picătură cu picătură,ca la maioneză).Se decorează după fantezia şi priceperea gospodinei cu produsele pe care le are la îndemână,cum ar fi: foi de salată verde, frunze fragede de tătăneasă sau de tei, petale roşii de trandafir saunalbă de grădină, flori de gălbenele, flori de păpădie, flori albastre de cicoare, flori albe de urzicămoartă ş.

A.... CăpşunulConţine apă, săruri minerale (Fier, Natrium, Fosfor, Mangan, Potasiu, Sulf, Calciu, Siliciu, Iod,Brom), vitaminele (B1, B2, C, E, K),acid salicilic, levuloză; permis diabeticilor).Este indicat în reumatism cronic degenerativ, gută, astenie de primăvară, remineralizări,bactericide, vermifuge (oxiuri), arterioscleroză, hipertensiune, intoxicaţie tabagică şi alcoolică,tulburări hepatice, biliare, constipaţii.Primăvara se pot face cure exclusive (7 - 14 zile) de câte 1 - 1.5 kg pe zi, îndulcite cu puţinămiere; sunt indicate în pletoră, hipertensiune, obezitate, reumatism cronic degenerativ, constipaţii.Se evită de către presoanele alergice; folosit mult în cosmetică.În oxiuroză: 500 g frăguţe sau căpşuni din flora spontană - sălbatici -se consumă dimineaţa; (6 ore nu se consumă nimic altceva); se repetă 5 zile.322. CĂPŞUNI CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 600 g căpşuni, 400 g smântână dulce, 2 - 3 linguri făină de orez sau de ovăz, 1linguriţă de miere, 1 mână petale roşii de trandafir, câteva frunzişoare de măghiran şi busuioc. Sespală căpşunile la curent de apă şi li se îndepărtează codiţele. Separat, se prepară sosul desmântână cu făina de orez sau de ovăz, după care se amestecă cu mierea şi se toarnă în platou.Deasupra se aşează căpşunile, se presară verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de trandafir tăiatefideluţă.323. CĂPŞUNI CU SOS GALBENIngrediente: 600 g căpşuni, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 linguriţă miere, 1 pahar laptenefiert, 1 mână frunze şi flori de nalbă roşie. Se spală căpşunile şi se lasă în sita de macaroane să sescurgă bine. Separat, se înmoaie cremogenul cu 1/2 l lapte nefiert, se adaugă mierea, apoi se toarnăîn platou. Deasupra (în formă de cercuri) sepun căpşunii; se decorează cu frunze de flori de nalbă,tăiate fideluţă.55

324. CREMĂ DE CĂPŞUNI CU FRIŞCĂIngrediente: 400 g căpşuni, 300 g frişcă bătută fără zahăr, 1 linguriţă tinctură de muguri deplop negru (v. 2105), 1 lingură rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 linguri de miere,câteva petale roşii de trandafir, 1 - 2 linguri de cremogen (v. 2019).Căpşunile alese bine coapte şi proaspăt recoltate, se pun într-un vas, se mărunţesc fin, seamestecă cu mierea, tinctura, romul, coaja rasă de lămâie sau portocală şi cremogenul; la urmă, seadaugă frişca (cu care se amestecă uşor de jos în sus, ca să nu se lase). Se pune în cupe (pahare cupicior sau farfurioare de compot). Se presară cu petale de trandafir, tăiate fideluţă, sau cu vişinemacerate în miere (v. 406).325. CREMĂ DE CĂPŞUNI CU TĂRÂŢESe prepară ca la reţeta precedentă, adăugând 200 g căpşuni, iar frişca este înlocuită cu 4 - 5linguri de tărâţe. Se decorează după fantezia gospodinei.326. CREMĂ DE CĂPŞUNI CU SPUMĂ DE ALBUŞSe prepară crema ca la 324, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de frişcă se adaugă3 - 4 albuşuri de ouă de găină, bătute spumă tare (fără zahăr).327. CREMĂ DE CĂPŞUNI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară crema ca la reţeta precedentă, numai că cele 3 - 4 albuşuri de ouă de găină seînlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă; (gălbenuşurile se pun în compoziţie imediat ce căpşunile au fostmărunţite, iar albuşurile se bat spumă, amestecându-se uşor, de jos în sus, ca să nu se lase crema).328. CREMĂ DE CĂPŞUNI CU CREMOGENIngrediente: 600 g căpşuni, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1/2 pahar suc de morcovi, 2linguri tărâţe, 2 - 3 linguri de miere, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2105), coaja rasă de la 1/2lămâie sau portocală, 2 linguri de cireşe negre, amare, macerate în miere (v. 406), 1 lingură de rom.Căpşunile alese, bine coapte, proaspăt recoltate şi spălate, se împart în mod egal, în 6 - 8 cupe(pahare cu picior); peste ele se presară câte puţină tărâţe. Se umplu apoi cupele cu sosul decremogen care se prepară astfel:

cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi (v. 2081), se adaugămierea, tinctura, coaja de lămâie rasă şi romul. Deasupra se pun cireşe macerate în miere (iarna)sau fructe proaspete (vara).329. COMPOT DE CĂPŞUNI CU COACĂZE NEGREIngrediente: 500 g căpşuni, 300 g coacăze negre, 3 linguri de miere, 1 linguriţă suc de cătină(v. 2092), 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 2 linguri de rom, câteva frunze fragede debusuioc, 1 pahar suc de mere (v. 2102).Se aleg căpşunile coapte (nu trecute din copt), bine spălate, fără codiţă. Coacăzele negre sedesprind de pe ciorchine, se spală şi, bine scurse, se pun în compotieră.Peste ele se pun căpşunile, se toarnă sucul de mere dulci, amestecat cu mierea, tinctura,romul, iar deasupra se presară frunzele de busuioc tăiate fideluţă.... CătinaFructul de cătină conţine numeroase substanţe, printre care vitaminele (B1, B2, C, PP).Este un tonifiant general, cu acţiune puternică antiscorbutică, astringent şi vermifug.Fructele de cătină sunt considerate ca o polivitamină naturală şi pot fi consumate sub diferiteforme. În bucătăria fără foc se pot prepara sucuri, ceaiuri, paste, creme, îngheţate etc. Preparateledin cătină sunt mai excitante decât cafeaua naturală şi de aceea (după sfatul cercetătorilorexperimentaţi)nici un preparat din cătină nu se consumă după ora 14.Pot consuma numai paznicii de noapte, schimburile de noapteşi studenţii care au mult de învăţat în timpul nopţii, înlocuind cafeaua naturală.330. VIN (CIDRU) DE CĂTINĂIngrediente: 1 kg fructe de cătină, 2 kg de miere, 1 pahar drojdie de vin, 1 rămurică debusuioc, 2 kg miere, 5 l apă.Fructele de cătină, bine strivite în vas de lemn (cu pisălog tot de lemn), se pun într-un vas de56

sticlă, se toarnă 5 l apă caldă (ca apa de vară), în care s-a dizolvat mierea. Se adaugă drojdia de vinşi busuiocul, se pune deasupra o foaie de plastic (în care se fixează furtunul sau un dop defermentaţie, sau se pune pe gura borcanului o bucată de tifon pliată în două). Se înfăşoară borcanulîn hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat 15 - 22 de zile (depinde de temperatură). Când s-aoprit din fermentaţie se decantează în sticle, se închid ermetic, se etichetează şi se păstează lacămară. Se consumă ca medicament, dar nici într-un caz nu se bea după ora 14, fiind foarteexcitant.331. CĂTINĂ CONSERVATĂ ÎN MIEREIngrediente: 1 kg fructe de cătină albă - de râu, 4 kg miere polifloră; (cea mai potrivităperioadă pentru recoltatul cătinei este 20 august - 20 septembrie).Fructele (bine spălate la un curent de apă) se scurg, se pun în vas de sticlă, se adaugă 4 kgmiere, se leagă borcanul şi se lasă la macerat 6 săptămâni (la loc întunecos sau se înfăşoarăborcanul în hârtie de culoare închisă). Se agită zilnic. După ce s-au macerat, fructele se scot cupaleta şi se pun în borcan; având aspectul de dulceaţă, se folosesc ca atare (la diferite preparate înbucătăria fără foc). Mierea, care s-a transformat în sirop de cătină, se toarnă în sticle, deasupra sepune, de un deget, alcool, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc întunecos şi rece.Este garantat pentru 12 luni. Se consumă ca cel mai puternic vitaminizant, cu apă minerală sausifon.332. LICHIOR DE CĂTINĂIngrediente: 500 g fructe de cătină bine coapte, 1 l alcool ( 80o), 1.5 kg miere, 500 ml apă, 1/2linguriţă scorţişoară pisată. Într-o sticlă cu gâtul larg, se pun fructele foarte bine spălate, peste ele setoarnă alcoolul, se astupă sticla ermetic, se înfăşoară în hârtie albastră şi se pune în bătaia soareluisă stea la macerat 14 zile, agitându-se zilnic. După 2 săptămâni se amestecă mierea cu apa şiscorţişoara, până se dizolvă complet (apa trebuie puţin încălzită, ca apa de vară).Se lasă să se răcească, se toarnă în sticle, se leagă din nou

cu plastic sau se pune dop (ca săfie închisă ermetic) şi se lasă încă 14 zile, agitând zilnic. Se strecoară, se filtrează, se pune în sticlebine închise şi etichetate. Se păstrează în loc întunecos şi rece.333. NECTAR DE CĂTINĂIngrediente: 1 lingură pastă de cătină (v. 2065), 1 lingură miere, 150 ml apă, 1/2 linguriţătinctură din muguri de plop negru (v. 2105). Pasta de cătină se amestecă cu apa, mierea şi tinctura.Se consumă cu paiul, dar numai până la ora 14.334. CREMĂ DE SMÂNTÂNĂ CU PASTĂ DE CĂTINĂIngrediente: 500 g smântână, 2 linguri pastă de cătină (v. 2065), 2 - 3 linguri miere, 3 linguritărâţe, 2 linguri cremogen (v. 2019), 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104).Smântâna se amestecă cu cremogenul, tărâţa, pasta de cătină, mierea, după care se pune încupe. Se decorează după fantezia gospodinei.335. CREMĂ DE CREMOGEN CU PASTĂ DE CĂTINĂIngrediente: 5 linguri de cremogen, suc de morcovi, 2 -3 linguri de miere, 1 - 2 linguri pastă decătină (v. 2065), 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 1 lingură seminţe de in. Cremogenul seînmoaie cu sucul de morcovi, se amestecă cu mierea, pasta de cătină şi tinctura. Se pune în cupe.Deasupra se presară seminţe de in.336. ÎNGHEŢATĂ CU PASTĂ DE CĂTINĂIngrediente: 3 - 4 linguri pastă de cătină (v. 2065), 3 - 4 linguri de miere, 1 linguriţă tinctură depropolis (v. 2104), 600 g frişcă. Se amestecă pasta de cătină cu mierea, tinctura şi frişca. Se pune înformă de îngheţată şi se dă la congelator. [Îngheţata cu miere nu îngheaţă complet, dar este foartesănătoasă în comparaţie cu cea preparată din zahăr].... CeapaCeapa este cunoscută şi apreciată din cele mai vechi timpuri pentru virtuţile sale terapeutice,tonice şi antiinfecţioase, fiind un factor de sănătate şi longevitate.Această legumă este considerată aliment - medicament. Dintre produsele naturale vegetale,un loc important în alimentaţia şi farmacologia multor popoare, l-a avut ceapa. Pe lângă enzime,57

ceapa conţine vitaminele (A, B1, B2, C), apoi mineralele (Calciu, Fosfor, Sulf, Sodiu, Potasiu), grăsimi,zaharuri, direct asimilabile, acizi (fosforic şi acetic), disulfură de alil şi propil, principii antibiotice.337. CEAPĂ CU PASTĂ DE ROŞIIIngrediente: 2 cepe mari roşii, 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 75 ml ulei, 1 linguriţă sucde cătină (v. 2092), 1 legătură hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari(v. 2072), 10 - 15 măsline negre, 2 linguri tărâţe.Ceapa se taie cât se poate de mărunt odată cu verdeaţa, se amestecă cu pulberile, tărâţa,pasta de roşii (în care s-a picurat ulei puţin câte puţin, ca la maioneză) şi sucul de cătină. Pastaobţinută se pune pe farfurie, se tasează frumos cu lama cuţitului umezită, se decorează cu jumătăţide măsline negre complet desărate (v. 1988) şi puţină verdeaţă de sezon.Ceapa este indicată în astenii, surmenaj fizic şi intelectual, creştere, deficienţa schimburilor,oligurii, retenţii lichidiene (edeme, ascite, pleurezii, pericardite), hidrofizie, azotemie, clororemie,reumatism, artritism, litiază biliară, fermentaţii intestinale (diaree), infecţii genito - urinare, afecţiunirespiratorii (guturai, bronşite, astm, laringită), gripă, atonie digestivă, dezechilibrări glandulare,obezitate, arterioscleroză, prevenirea trombozelor, prevenirea senescenţei, prostatism, impotenţă,diabet, adenite, limfatism, rahitism, paraziţi intestinali. Pentru uz extern: se foloseşte în abcese,panariţii, furuncule, înţepături de viespi, degerături, crăpături, migrene, congestii cerebrale,surditate, ţiuituri, nevralgii dentare, negi, plăgi, ulcere, arsuri, pistrui.Ceapa fiind cunoscută de mii de ani a fost amănunţit cercetată şi s-a constatat că dacă esteconsumată crudă în

diferite preparate, ca hrană vie în bucătăria fără foc este mult mai eficientă întoate afecţiunile.338. CEAPĂ CU UNTIngrediente: 2 cepe mari de apă, 200 g unt, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi de ridichi, 1linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de ridichi roşii de lună sau 2gogoşari şi 2 linguri tărâţe. Ceapa şi verdeaţa se taie mărunt, se amestecă cu pulberile, tărâţa şiuntul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează cu cuţitul, se ornează cu felioare roşii de ridichisau gogoşari şi verdeţuri de sezon.339. CEAPĂ CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 2 cepe mari de apă, 250 g brânză proaspătă de vaci, 50 g unt, 1/4 linguriţăpulbere de negrilică, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v.2072), 1 legătură de mărar cu tarhon, 2 linguri tărâţe.Ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt se amestecă cu pulberile, tărâţa, brânza care a fost binemărunţită (trecută prin sită) şi untul spumă.Se aşează pe farfurie şi se decorează după gust.340. CEAPĂ CU BRÂNZĂ DE OISe prepară ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci care seînlocuieşte cu cea de oi (dată pe răzătoare).341. CEAPĂ CU ROŞIIIngrediente: 2 cepe mari, 60O g roşii, 10 - 15 măsline negre, 1 legătură de mărar cuhasmaţuchi, 1 lingură de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţăpulbere din seminţe de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 liguriţă pulbere de alge, 75ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 4 - 5 foi de salată verde.Ceapa se taie peştişori, se aşează în salatier; deasupra se aşează felii de roşii, se presarătărâţa, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, se stropeşte cu suc de cătină şi ulei şi se decorează cu foide salată verde.342. CEAPĂ CU MĂSLINEIngrediente. 2 cepe mari (roşii), 150 g măsline, 150 g grâuşor (untişor), 75 ml ulei, 1 linguriţăsuc de cătină (v. 2092), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 lingură de tărâţe,1 legătură de verdeţuri, câteva petale roşii de trandafir.Ceapa se taie peştişori, se amestecă cu grâuşorul bine spălat, tărâţa, pulberile, se aşează pe58

salatieră, se adaugă sucul de cătină, uleiul, verdeaţa tăiată mărunt şi măslinele complet desărate (v.1988), iar deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă.343. CEAPĂ CU CIUPERCIIngrediente: 2 cepe mari de apă, 250 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 2092), 75 ml ulei,1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 - 2 linguri tărâţe, 1 legătură de mărar cuhasmaţuchi, 10 măsline negre şi 2 roşii.Ceapa şi ciupercile se taie felioare, se amestecă cu pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deaupra sepresară verdeaţă tăiată mărunt; se decorează cu măsline desărate complet (v. 1988) şi felioare deroşii sau de gogoşari.344. PASTĂ DE CEAPĂ CU PĂTLĂGELE GALBENEIngrediente: 2 cepe mari de apă, 450 g pătlăgele galbene, 100 ml ulei, tărâţe, 1 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 - 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1legătură de frunze fragede de ţelină şi de ridichi, 1 legătură de ridichi de lună.Pătlăgelele galbene se mărunţesc fin odată cu ceapa, se adaugă pulberile, verdeaţa tocatămărunt, uleiul, pasta de roşii şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pa farfurie, se tasează frumos, sedecorează cu felioare de ridichi de lună şi verdeaţă.346. PASTĂ DE CEAPĂ CU

URZICIIngrediente: 2 cepe mari, 200 g urzici, 100 ml ulei, 1 lingură suc de cătină, 1 linguriţă pulberede seminţe de ardei gras (v. 131), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), tărâţe, 1 legătură deleuştean cu cimbru, 2 legături ridichi de lună.Ceapa şi urzicile se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, uleiul,sucul de cătină, verdeaţa tocată şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie şi se ornează curidichi de lună şi verdeaţă.347. PASTĂ DE CEAPĂ CU MUGURI DE LUCERNĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de urzici, care seînlocuiesc cu muguri fragezi de lucernă.La fel se poate prepara pasta de ceapă cu muguri de trifoi roşu sau alb, frunze de tătăneasă,frunze de soia, de podbal, de ştevie, de măcriş, de fasole, cu condiţia să fie foarte fragede.348. PASTĂ DE CEAPĂ CU FRUNZE DE TEIIngrediente: 200 g frunze fragede de tei (recoltate la începutul lunii mai), 100 ml ulei, 1 lingurăsuc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură verdeţuri, 2linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 10 măsline negre desărate complet (v. 1988), tărâţe.Ceapa şi frunzele de tei (alese din cele mai fragede) se mărunţesc fin (manual sau mecanic),se amestecă cu pulberile, uleiul, sucul de cătină, verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe (cât cuprinde). Sedecorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon.La fel se poate prepara pastă de ceapă cu frunze fragede de ulm şi de fag, alese din cele maifragede (la începutul primăverii).349. PASTĂ DE CEAPĂ CU PULBERE DE HRIBIIngrediente: 2 cepe mari, 2 linguri pulbere de hribi (v. 2067), 100 ml ulei, 1 lingură suc decătină (v. 2092), 150 g spanac, 1 linguriţă pulbere seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 2 linguripastă de roşii (v. 2063), 1 legătură de hasmaţuchi cu mărar.Ceapa şi spanacul se mărunţesc fin (manual sau mecanic). Se amestecă cu pulberea de hribi(care a fost bine înmuiată din timp cu 1/2 pahar macerat de tărâţe, v. 2041), sucul de cătină, uleiul,pasta de roşii, pulberile şi tărâţe (cât cuprinde), iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt. Sedecorează după gust.350. PASTĂ DE CEAPĂ CU PĂSTRĂVI NEGRI DE FAGIngrediente: 2 cepe mari, 250 g păstrăvi negri de fag, 3 linguri de oţet de vin, 1 linguriţă59

pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 150 ml ulei, cremogen (v. 2109), 1/2 pahar suc demorcovi (v. 2081), macerat de mere (v. 2056), 2 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 legătură deleuştean, salvie şi busuioc, 2 gogoşari.Păstrăvii aleşi foarte tineri, bine spălaţi, se stropesc cu oţet, se acoperă şi se lasă 2 ore, apoi semărunţesc (bine scurşi de oţet) fin odată cu ceapa, se amestecă cu pulberile, sucul de morcovi,uleiul, pasta de roşii, verdeaţa tăiată mărunt şi cremogen (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie şi seornează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon.351. PASTĂ DE CEAPĂ CU NUCIIngrediente: 2 cepe mari, 4 linguri de nuci râşnite, 150 g creson de fântână, 1 linguriţă pulberede seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare, 1/2 linguriţăpulbere de alge, tărâţe, 1 legătură de busuioc, salvie, mentă, 1 lingură suc de cătină, 75 ml ulei, 2legături de ridichi de lună, 1 felie de ţelină.Ceapa, cresonul şi ţelina se mărunţesc fin, apoi se amestecă cu nucile măcinate, pulberile,verdeaţa tăiată mărunt, sucul de cătină (v. 2092), uleiul şi tărâţea cât cuprinde. Se

aşează pefarfurie şi se decorează cu ridichi de lună.352. PASTĂ DE CEAPĂ CU ALUNESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu alune măcinate.353. PASTĂ DE CEAPĂ CU FLOAREA - SOARELUIIngrediente: 2 cepe mari, 4 linguri seminţe de floarea - soarelui, 75 ml ulei, 1 lingură suc decătină, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 g frunze fragede de tătăneasă, 1 legăturăde pătrunjel cu mărar, 2 - 3 roşii, tărâţe. Ceapa şi frunzele de tătăneasă se mărunţesc fin, seamestecă cu seminţele de floarea - soarelui (decorticate şi măcinate), pulberile, uleiul, sucul decătină (v. 2092), verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe (cât cuprinde). Se ornează cu roşii şi verdeaţă desezon.354. PASTĂ DE CEAPĂ CU SEMINŢE DE DOVLEACIngredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, în afară de seminţele de floarea - soarelui,care sunt înlocuite cu seminţe de bostan (decorticate şi măcinate).355. CEAPĂ CU NAPI ŞI VARZĂ MURATĂIngrediente: 2 cepe mari, 3 napi mijlocii, 1/2 varză murată, tărâţe, 1 morcov, 1 legătură deverdeţuri, 100 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 10 nuci. Ceapa,napii şi morcovul se mărunţesc fin, se amestecă cu varza (care se stoarce bine în mâini (nici într-uncaz nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă. Se mai adaugă verdeaţă tăiată, pulberile, uleiul şitărâţe cât cuprinde.Se decorează după fantezia gospodinei cu miezul celor 10 nuci şi verdeţuri de sezon.356. CEAPĂ CU RÂŞCOVI ŞI VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingredientei, în afară de napi, care seînlocuiesc cu râşcovi (proaspăt recoltaţi şi mărunţiţi).357. CEAPĂ CU SOS DE CREMOGENIngrediente: 2 cepe mari, 4 linguri de cremogen (v. 2019), 1 pahar cu macerat de tărâţe (v.2041), 1 lingură de muştar, 100 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere deseminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunze de pătrunjel cu mărar.Ceapa se taie peştişori, se aşează în platou, se presară cu pulberi. Peste ea se toarnă sosulpreparat din cremogen amestecat cu macerat de tărâţe, muştar, suc de cătină şi uleiul (pus picăturăcu picătură, ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.358. CEAPĂ CU SOS DE MUŞTARSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de 1 lingură60

de muştar se pun 2 linguri, sosul având un pronunţat gust de muştar.359. CEAPĂ CU SOS DE SMÂNTÂNĂ IIngrediente: 2 cepe mari, 400 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 lingură cremogen (v.2019), 150 g vârfuri de creson, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge.Ceapa se taie felioare, se aşează în platou, se toarnă sosul de smântână sau 4 gălbenuşuri deouă de găină, puse pe rând, făina de orez (v. 2017) şi cremogenul, iar deasupra se aşează (ca niştecopăcei) vârfurile de creson (de apă).360. CEAPĂ CU SOS DE SMÂNTÂNĂ IISe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că la sosul cu smântână seadaugă 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063) sau 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).361. CEAPĂ UMPLUTĂ CU PASTĂ DE MĂSLINEIngrediente: 6 - 8 cepe de apă mai mici, 200 g măsline desărate (v. 1988), 175 g unt, 1/4linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,

150 gfrunze fragede de tei sau de tătăneasă, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu mărar.Se aleg cepe mijlocii ca mărime, se curăţă, li se scoate mijlocul prin partea codiţei, despincâdu-le puţin (crestate în 4, lăsându-le numai 2 rânduri de înveliş din afară). Un sfert din aceste mijlocuriscoase de la cepe se taie mărunt, se amestecă cu pulberile, verdeaţa tocată, măslinele binemărunţite şi untul frecat spumă.Cu această compoziţie se umplu cepele, care se aşează pe un postament de frunze fragede detei tăiate fideluţă, puse, în prealabil, pe farfurie.362. CEAPĂ UMPLUTĂ CU CAŞCAVALSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de măsline care seînlocuiesc cu caşcaval ras, la care se adaugă 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).363. CEAPĂ UMPLUTĂ CU PĂSTRĂVI NEGRI DE FAGIngrediente: 6 - 8 cepe mijlocii (de apă), 50 ml ulei, 2 linguri oţet, 150 g păstrăvi negri de fag, 3linguri cremogen (v. 2019), 1/2 pahar macerat de mere (v. 2056) sau apă, 1/4 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere deseminţe de gogoşari (v. 2072), verdeaţă, 150 - 200 g grâuşor (untişor). Ceapa se pregăteşte ca la361.Păstrăvii aleşi cei mai mici, fragezi, bine spălaţi, se stropesc cu oţet, se lasă să stea 2 ore, sescurg bine, se mărunţesc, se amestecă cu pulberile, puţină verdeaţă tocată mărunt (odată cu 1/4 demijlocuri scoase din ceapă) şi sosul de cremogen (înmuiat cu macerat sau apă), şi amestecat cu ulei,(pus puţin câte puţin ca la maioneză). Ceapa umplută se aşează pe un postament de grâuşor(untişor), care a fost pus în prealabil în platou.364. CEAPĂ UMPLUTĂ CU IASCĂ GALBENĂIngrediente: 6 - 8 cepe de apă, mijlocii, 250 g iască galbenă, 150 ml ulei, 1 linguriţă pulbere dinseminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 150 - 200 g apă, 1 lingură tărâţe, 1lingură suc de cătină (v. 2092).Ceapa se pregăteşte ca la 361, se amestecă cu iasca fin mărunţită, se adaugă uleiul (picăturăcu picătură, ca la maioneză), 1/4 din mijlocurile scoase de la ceapă, pulberile, verdeaţa tocată, suculde cătină şi tărâţa. Cu această compoziţie se umplu cepele care se aşează pe un postament despanac (pus în prealabil în platou).365. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI DE SOIAIngrediente: 8 - 10 cepe de apă mijlocii, 125 g boabe de soia germinate (v. 2026), 1/4 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţăpulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 50 ml ulei, 3 frunze varză murată, 1 legătură dehasmaţuchi, 2 linguri de tărâţe, petale roşi i de trandafir recoltate de la 6 flori, 4 - 5 foi de salatăverde. Boabele de soia (germinate) se limpezesc bine, se înfăşoară într-un şervet (răsucindu-l, caboabele să se zvânte), se amestecă cu tărâţa şi se râşnesc date prin maşina de râşnit nuci. Seamestecă cu 1/4 din mijlocurile de ceapă tăiate mărunt odată cu verdeaţa, pulberile, uleiul, varza61

bine stoarsă (nici într-un caz nu se spală şi nici nu se ţine în apă) tăiată cât se poate de mărunt. Cuaceastă compoziţie se umplu cepele care au fost pregătite ca la 361. Odată umplute, cepele se punpe un postament de petale roşii de trandafir, care au fost aşezate în prealabil în platou, iar pemargini se decorează cu foi de salată verde sau alte verdeţuri de sezon.366. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI DE FASOLEIngredientele sunt cele enumerate la reţeta precedentă, se prepară la fel, numai că germeniide soia sunt înlocuiţi cu germeni de fasole (v. 2027).367. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI DE LINTESe prepară ca la nr. 365, folosind aceleaşi

ingrediente, numai că în loc de soaia se foloseştelinte germinată (v. 2028).368. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI DE LUCERNĂIngrediente: 6 - 8 cepe de apă mijlocii, 100 g seminţe de lucernă germinate (v. 2029), 1linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 g creson de fântână, câteva petale roşiide nalbă de grădină, 1 legătură de frunze fragede de ţelină şi frunze de păstârnac, 100 ml ulei, 1lingură suc de cătină (v. 2092), tărâţe.Ceapa se prepară ca la 361, seminţele de lucernă germinate se amestecă cu 1/4 din mijlocurilescoase de la ceapă, tăiate mărunt odată cu verdeaţa, pulberile, uleiul, sucul de cătină şi tărâţe (câtcuprinde). Cu acestă compoziţie se umple ceapa care se aşează pe un postament de creson (pus înprealabil în platou).369. CEAPĂ UMPLUTĂ CU GERMENI DE TRIFOI ROŞUSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii delucernă care se înlocuiesc cu germeni de trifoi roşu (v. 2030).... Cicoare sălbaticăCicoarea conţine: Calciu, Potasiu, Fosfor, Sodiu, Fier, Mangan, Cupru, un element amar, materiidulci, vitaminele (B, C, K, P), acizi aminaţi liberi, protide, lipide, amidon. Rădăcina cuprinde în plus,insulină.Cicoarea sălbatică este indicată în: anorexie, astenii, anemie, insuficienţă biliară (hepatism,icter, colici hepatici), congestii hepatice şi splenice, atonie gastrică şi digestivă , gută, piatră (larinichi, la vezică), litiaze, infecţii urinare, hidropizie, constipaţie, paludism.Pe drept cuvânt, se spune: (cicoare sălbatică* sânge pur).Folosirea cicorii sălbatice este mult recomandată celor care suferă de diabet.Andiva, cicoarea de grădină (specie de cicoare care se consumă mult în bucătăria fără foc,preparată în foarte multe feluri), descinde din cicoarea sălbatică.Andiva are proprietăţi comparabile, dar reduse ca efect.370. SALATĂ DE CICOARE CU CRESON(Frunzele de cicoare fiind amărui, ca să poată fi consumate cu plăcere, se combină cu alteplante).Ingrediente: 200 g frunze tinere de cicoare, 200 g creson de fântână, 50 ml ulei, 1 lingură sucde cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de ceapă verde,1 legătură hasmaţuchi, câteva flori de păpădie.Se aleg frunze fragede de cicoare şi vârfuri de creson, se spală în mai multe ape, se pun însalatieră, se amestecă cu pulberile, ceapa verde şi hasmaţuchiul, tocate mărunt, uleiul, sucul decătină, apoi se aşează deasupra câteva flori de păpădie.371. SALATĂ DE CICOARE CU FRUNZE DE NALBĂIngrediente: 200 g frunze fragede de cicoare, 200 g frunze fragede (cu tot cu codiţă) de nalbăde grădină, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), sau de lămâie, 1 legătură frunze fragede deţelină şi cimbru, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roz de flori denalbă de grădină.Frunzele de cicoare se spală (separat) şi se taie în fragmente mai mari; frunzele de nalbă (de62

asemeni bine spălate) se taie fideluţă iar codiţele, mărunt. Se amestecă ambele feluri de frunze, lacare se adaugă pulberile, verdeţurile tocate, uleiul, sucul de cătină, iar deasupra se presară petalede nalbă roşie sau roz, tăiate fideluţă.372. SALATĂ DE CICOARE CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frunzele de nalbăcare se înlocuiesc cu frunze fragede de tătăneasă.373. SALATĂ DE CICOARE

CU GRÂUŞOR (untişor)Se prepară întocmai ca la reţeta 370, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson care seînlocuieşte cu grâuşor; (frunzele de grâuşor se consumă cu tot cu codiţă, dar după ce planta aînflorit, nu mai sunt bune pentru consum deoarece sunt toxice).374. SALATĂ DE CICOARE CU PETALE DE TRANDAFIRSe prepară reţeta ca la 370, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson, care este înlocuitcu petale roşii de trandafir.375. SALATĂ DE CICOARE CU FRUNZE DE ULMSe prepară salata ca la 370, aceleaşi ingrediente, în afară de creson care este înlocuit cufrunze de ulm fragede (recoltate la începutul lunii mai). Frunzele de ulm (la nevoie) pot fi înlocuite cufrunze de fag sau de tei, recoltate în cursul lunii mai.376. PASTĂ DE CICOARE CU CEAPĂIngrediente: 100 g frunze fragede de cicoare, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere deseminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 10 măslinenegre desărate complet (v. 1988), 1 legătură de hasmaţuchi cu salvie, tărâţe. Frunzele bine spălateşi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, verdeaţa tocată mărunt,puţină tărâţe şi untul frecat spumă. Această pastă se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului(puţin umezită în apă) şi se decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon.377. PASTĂ DE CICOARE CU BRÂNZĂIngrediente: 100 g frunze fragede de cicoare, 1 fir de praz, 200 g brânză de vaci proaspătă,100 g unt, tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 gogoşari, 3 - 4 frunze de salatăverde.Frunzele de cicoare (bine spălate) şi prazul se mărunţesc fin, se amestecă cu pulberile, brânzatrecută prin sită, puţină tărâţe şi untul frecat spumă. Se pune pe farfurie, se tasează şi se decoreazăcu felioare de gogoşari şi foi de salată verde.378. PASTĂ DE CICOARE CU GĂLBENUŞURIIngrediente: 100 g frunze fragade de cicoare, 1 ceapă roşie, 200 g unt, 2 gălbenuşuri de ouă degăină, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi, 2ridichi de lună.Se prepară pasta ca la 376, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând doar 2 gălbenuşuri crudede ouă de găină şi decorând-o cu ridichi de lună (tăiate felii).379. PASTĂ DE CICOARE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.380. PASTĂ DE CICOARE CU URZICIIngrediente: 125 g frunze de cicoare, 100 g urzici, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură de hrean ras,200 g unt, tărâţe, 1 legătură frunze de fenicul cu hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe degogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 2 gogoşari.Frunzele de cicoare împreună cu urzicile (bine spălate) se mărunţesc fin, odată cu ceapa şi63

verdeaţa, se amestecă cu pulberile, hreanul (ras pe răzătoarea de sticlă) şi untul frecat spumă. Sedecorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon.381. PASTĂ DE CICOARE CU SPANACSe prepară ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesccu spanac, iar hreanul cu 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi pisaţi fin.382. PASTĂ DE CICOARE CU PĂSTRĂVI NEGRI DE FAGIngrediente: 175 g frunze fragede de cicoare, 1

ceapă mare de apă, 2 linguri de cremogen (v.2019), 150 g păstrăvi negri de fag, 150 ml ulei, 2 linguri oţet, 1 legătură hasmaţuchi cu leuştean,tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Păstrăvii negri de fag (recoltaţi la începutul lunii mai) se aleg din cei mai mici, fragezi, se spală,se stropesc cu oţet şi se lasă acoperiţi 2 ore, apoi se mărunţesc fin. La fel se mărunţesc frunzele decicoare, ceapa şi verdeaţa se amestecă cu păstrăvii, pulberile, cremogenul şi uleiul (pus puţin câtepuţin ca la maioneză). Dacă pasta nu este suficient de îngroşată, se mai adaugă puţină tărâţe.383. PASTĂ DE CICOARE CU CIUPERCI MACERATESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de păstrăvii negri defag proaspeţi care se înlocuiesc cu ciuperci macerate (v. 1977).384. FRUNZE DE CICOARE CU MAIONEZĂ DE POSTIngrediente: 200 g frunze de cicoare, 50 g muguri fragezi de lucernă, 1 fir de praz, 5 linguri decremogen, 1 pahar suc de morcovi, 125 ml ulei, 1 lingură de muştar, 1 lingură suc de cătină, 1legătură frunze fragede de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Ambele feluri de frunze (cicoare, lucernă), bine spălate, tăiate potrivit de mari, se amestecă cupulberile şi prazul (tăiat fideluţă). Separat se amestecă cremogenul (v. 2019) cu sucul de morcovi,usturoiul, sucul de cătină şi uleiul (care se adaugă puţin câte puţin ca la orice maioneză). Produselede mai sus se amestecă cu maioneza de post, se pun în platou, iar deasupra se presară frunzele deţelină tăiate fideluţă.385. FRUNZE DE CICOARE CU SOS DE SMÂNTÂNĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de muguriide lucernă care se înlocuiesc cu grunze fragede de tătăneasă sau de grâuşor, iar în locul maionezeide post se pun 400 g smântână, amestecate cu 2 - 3 linguri de cremogen (v. 2019).386. FLORI DE CICOARE PE SOS ROŞUIngrediente: 100 g flori albastre de cicoare, proaspăt recoltate, 150 frunze de cicoare, 50 g floride gălbenele, 200 g smântână, 100 pastă de roşii crude (v. 2063), 1 lingură pulbere de măceşe (v.2078) sau de căline (v. 2076), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe.Smântâna se amestecă cu pasta de roşii, pulberile şi puţină tărâţe, se toarnă în platou, iar deasuprase aşează (cât mai estetic) florile albastre de cicoare (care se recoltează cu tot cu ramuri din floraspontană şi se ţin în vas cu apă până în momentul când florile se desprind de pe ramuri) direct pesos.Pe margini se decorează cu frunze de cicoare tăiate în fragmente mai mari aşezate în formă deghirlandă, iar peste ele, din loc în loc, se pun flori de păpădie sau de gălbenele.387. FLORI DE CICOARE PE SOS GALBENIngrediente: 100 g flori albastre de cicoare, 150 g frunze de cicoare, 1 legătură de hasmaţuchi,150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 pahar suc de morcovi(v. 2081), 1 lingură de muştar, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulberede plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, câteva petaleroz de trandafir.Cremogenul se înmoaie cu suc de morcovi, se adaugă sucul de cătină, muştarul, pulberile,puţină tărâţe, apoi uleiul (pus puţin câte puţin, ca la maioneză).Se toarnă în platou, peste el se aşează (în ordine, cât mai estetic), florile de cicoare (recoltate64

ca la reţeta precedentă). Se decorează cu frunze de cicoare amestecată cu hasmaţuchi, iar deasupralor se presară petalele de trandafir tăiate fideluţă.388. FLORI DE CICOARE PE SOS

CU IAURTIngrediente: 100 g flori albastre de cicoare, 150 g frunze de cicoare, 100 g frunze de conduraş,150 g iaurt, 100 g smântână, 200 ml lapte nefiert sau suc de morcovi, 5 linguri cremogen (v. 2109),tărâţe, 50 g flori de păpădie sau petale de nalbă de grădină (roz), 1/2 linguriţă pulbere din seminţede gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge.Cremogenul se înmoaie în lapte sau în sucul de morcovi, se adaugă iaurtul, smântâna,pulberile, se toarnă în platou, iar deasupra se aranjează florile de cicoare (recoltate ca la 386). Pemargini se decorează cu frunze de cicoare (tăiate în fragmente mai mari), amestecate cu frunze deconduraş (tăiate fideluţă), iar peste ele se pun (din loc în loc, ca nişte buline) flori de păpădie sau degălbenele. Se pot presăra şi petale de nalbă sau de trandafir tăiate fideluţă.389. CIORBĂ CU FRUNZE DE CICOAREIngrediente: 150 g frunze de cicoare, 50 g urzici, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie deţelină, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 75 ml ulei, 500 ml zeamă de varză murată (moare), 1 lmacerat de afine (v. 2045), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Maceratul şi zeama devarză se pun în castron, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeţurile tăiatemărunt, uleiul, pulberile.390. CIORBĂ DE CICOARE CU VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţeta precedentă, numai că rădăcinoasele se reduc cantitativ la 1/2,adăugând în schimb 5 - 6 frunze de varză murată, bine stoarse (nici într-un caz nu se spală şi nici nuse ţine în apă), tăiate fideluţă, apoi se adaugă 1.5 l macerat de mere (v. 2055) şi 2 gălbenuşurifrecate cu 75 ml ulei.Nu se mai adaugă zeamă de varză, frunzele fiind destul de acre.391. CIORBĂ DE CICOARE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuride ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.392. SUPĂ - CREMĂ CU FRUNZE DE CICOAREIngrediente: 150 g frunze de cicoare, 150 g frunze de spanac, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie deţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 fir de praz, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1 linguriţă pulbere deseminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 200 gsmântână, 2 - 3 linguri de tărâţe sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1.5 l macerat de napi (v. 2051).Maceratul se pune în castron, se adaugă frunzele de cicoare, spanacul, rădăcinoasele şi prazul,mărunţite fin , pulberile, tărâţa, smântâna sau gălbenuşurile crude), iar deasupra, mărarul şitarhonul tăiate mărunt.393. SUPĂ - CREMĂ DE CICOARE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri de ouăde găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.394. SUPĂ - CREMĂ DE CICOARE CU NAPISe prepară ca la reţeta 392, numai că rădăcinoasele se reduc (cantitativ) la jumătate,completând în loc cu 4 - 5 napi mărunţiţi. Celelalte produse rămân la fel.395. TORT APERITIV CU FRUNZE DE CICOAREIngrediente: 150 g frunze de cicoare, 300 g unt, 300 g mere, 300 g ţelină, 300 g grâu germinat,tărâţe, cremogen, 500 g brânză de vaci, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură pulbere de măceşe (v.2078) sau de căline (v. 2076), 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulberede plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunzefragede de ţelină cu tarhon, 2 legături ridichi de lună, 300 g frişcă bătută (fără zahăr), 1 lingurăseminţe de mac.65

Frunzele de cicoare, merele şi grâul germinat (v. 2022) se mărunţesc fin, se amestecă cupulberile, puţină tărâţe, frunzele de ridichi tăiate mărunt şi 150 g unt frecat spumă. Jumătate dinaceastă cantitate se pune pe tortieră, se tasează, apoi se pune compoziţia preparată din brânză,trecută prin sită, amestecată cu ceapă şi ţelină (fin mărunţite) şi 150 g unt frecat spumă; (în cazul încare compoziţia nu este suficient de îngroşată, se mai poate adăuga puţin cremogen). Pestecompoziţia cu brânză se pune partea a doua de compoziţie, se tasează tortul, se îmbracă cu frişcă,peste care se presară seminţe de mac, iar pe părţile laterale se aşează jumătăţi de ridichi, dreptornament.396. TORT APERITIV CU CICOARE ŞI GERMENI DE SOIASe prepară întocmai ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânză care seînlocuieşte cu 150 g germeni de soia (v. 2026), se amestecă cu untul frecat spumă, ceapa tăiată finşi 600 g ţelină dată pe răzătoarea de sticlă. Tortul se dă la rece 2 - 3 ore apoi se serveşte (ca oricetort) tăiat în formă de raze, cu salată verde de sezon.... CireaşaCireaşa conţine vitaminele (A, B1, C), apoi mineralele (Fier, Calciu, Fosfor, Clor, Sulf, Magneziu,Potasiu), oligoelemente (Zinc, Cupru, Mangan, Cobalt), zahăr - levuloză - (asimilant de cătrediabetici).Este indicată în pletoră (supra-abundenţa sângelui în organism), arterioscleroză, obezitate,demineralizare, întârzieri de creştere, hepatism, gută, artritism, litiaze (urinare şi biliare), fermentaţiiintestinale, constipaţie, prevenirea îmbătrânirii.O cură de cireşe (1 - 2 zile săptămânal) înlesneşte eliminarea deşeurilor şi a toxinelor dinorganism. Cura se poate face şi cu suc de cireşe.397. CIREŞE PE SOS ALBIngrediente: 600 g cireşe negre (fără sâmburi), 400 g smântână, 1 linguriţă de miere, 1 lingurifăină de orez, câteva frunzişoare de măghiran, câteva petale roşii de trandafir. Smântâna proaspătăse amestecă cu făina de orez (orez dat prin maşina de râşnit cafea _ v. 2017), mierea, apoi se toarnăîn platou. Deasupra se aşează cât mai estetic cireşe negre, mari, proaspete şi nelovite. Peste ele sepresară câteva frunzişoare de măghiran sau levănţică, iar pe margini se decorează cu petale detrandafir roşii.398. CIREŞE PE SOS ROZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se colorează sosulalb în roz bombon, cu puţin suc de sfeclă roşie, până se obţine nuanţa dorită.399. CIREŞE PE SOS VERDESe prepară sosul ca la 397, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se colorează cu puţin sucde orz verde (v. 2079).400. CIREŞE PE SOS GALBENIngrediente: 600 g cireşe negre (fără sâmburi), 1 linguriţă de miere, pahar suc de morcovi (v.2081), 200 g smântână, 5 linguri de cremogen, câteva frunze de salvie sau busuioc, 150 g creson deapă. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă mirea şi smântâna, apoi setoarnă în platou. Peste el se aranjează (cât mai estetic) cireşe negre sau roşii. Se presară peste elefrunzele de salvie sau busuioc tăiate fideluţă, iar pe margini se decorează cu vârfuri de creson.401. CIREŞE PE SOS ROŞUSe prepară sosul ca la reţeta precedentă, numai că se colorează în roşu (nuanţa dorită), cu 1 -2 linguri de pulbere de măceşe (v. 2078), de căline (v. 2076) sau de scoruşe (v. 2077).Cireşele trebuie să fie albe sau negre (nu roşii) ca să fie contrast între fructe şi sos.402. CREMĂ DE CIREŞE CU TĂRÂŢEIngrediente: 400 g cireşe albe, 2 linguri miere, 4 linguri frişcă bătută (fără zahăr), 1 linguriţătinctură miraculoasă I (v. 2106), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 linguri cremogen (v.2019), 100 g cireşe negre sau coacăze.Cireşele fără sâmburi se mărunţesc la mixer, se amestecă cu mierea, tinctura, coaja de lămâie,66

cremogenul şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine consistenţa dorită. Crema obţinută se pune încupe sau în farfurioare de compot, deasupra puţină frişcă (la fiecare) şi câteva cireşe negre fărăsâmburi sau coacăze.403. CREMĂ DE CIREŞE CU CREMOGENSe prepară sosul ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă 1lingură de tărâţe şi cremogen (cât cuprinde).404. COMPOT DE CIREŞE CU COACĂZE NEGREIngrediente: 500 g cireşe, 200 g coacăze negre, 2 linguri de miere, 1 pahar suc de mere (v.2102), 1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2107), 2 linguri de rom.Cireşele şi coacăzele (bine coapte, proaspăt recoltate), se spală, se pun în compotieră iar pesteele se toarnă sucul de mere amestecat cu mierea şi tinctura.405. SALATĂ DE CIREŞE CU DUDEIngrediente. 600 g cireşe, 250 g dude, 2 linguri miere, 2 linguri de rom, 1 linguriţă tinctură depropolis (v. 2104), 4 linguri suc de orz verde (v. 2079), câteva petale roşii de trandafir. Cireşele şidudele (bine coapte, spălate), se pun în salatieră, iar peste ele se toarnă sucul de orz verdeamestecat cu mierea, romul şi tinctura.Deasupra se presară petalele (roşii, roz sau crem) de trandafir.406. CIREŞE CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 4 kg de miere polifloră, 1 kg de cireşe fără sâmburi, 1 rămurică de busuioc.Cireşele se pun în borcan de sticlă, peste ele se toarnă mierea, alături de rămurica de busuioc. Seleagă strâns borcanul şi se înfăşoară în hârtie de culoare închisă. Se lasă 6 săptămâni, agitându-lzilnic, după care se scot fructele (cu ajutorul unei palete) şi se pun în borcan. Au aspect de dulceaţă.Se pot folosi ca atare sau la diferite preparate în bucătăria fără foc. Mierea, care s-a transformat însirop de cireşe, se pune în sticle de culoare închisă, deasupra un deget de alcool, se astupă ermetic,se etichetează şi se păstrează la rece şi întuneric. Se foloseşte după dorinţă.La fel se prepară afinele, vişinele, scoruşele, călinele, cătina roşie (sau albă de râu).... CiuperciPână în prezent, pe Terra, se cunosc 180 000 de specii de ciuperci (comestibile şi otrăvitoare).Ciupercile se utilizează atât în alimentaţie, cât şi în farmacie. Din cele mai vechi timpuri, omula manifestat interes pentru ciupercile comestibile, deoarece a găsit în aceste produse (oferite danatură) alimente cu gust plăcut, hrănitoare şi destul de ieftine. Datorită calităţilor deosebite (gust,aromă, valoare nutritivă) pe care le au, ciupercile ocupă un loc tot mai important în grupaalimentelor folosite de om. Dar atenţie ! Culegătorul de ciuperci trebuie să cunoască bine ciupercilebune în alimentaţie cât şi pe cele otrăvitoare (care au făcut întotdeauna victime). Pentru cei care nule cunosc bine, este recomandabil să utilizeze ciupercile din comerţ (crescătorii speciale) fiind, deasemenea, bogate în substanţe nutritive.Ciupercile din flora spontană conţin protide (30 g / 100 g - comparativ cu carnea), apoiminerale (Calciu, Magneziu, Sodiu, Siliciu, Cobalt, Magneziu).Sunt indicate în: anemie, oboseală, demineralizaze, regimuri fără carne etc.407. PASTĂ DE RÂŞCOVI CU CEAPĂIngrediente: 200 g râşcovi (proaspăt recoltaţi), 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 legătură deverdeţuri aromate, tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulberedin plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 gogoşari.Râşcovii (aleşi numai mici şi mijlocii) nu trebuie ţinuţi mai mult de 6 ore de la recoltare până laconsum. După ce au fost bine spălaţi, se mărunţesc fin, se amestecă cu ceapa tăiată (cât se poatede mărunt), împreună cu verdeţurile, tărâţe (cât cuprinde), pulberile şi untul frecat spumă. Seaşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin umezită în apă, se decorează cu felioare degogoşari şi verdeţuri de sezon.408. PASTĂ DE RÂŞCOVI CONSERVAŢI CU PRAZSe prepară ca la reţeta precedentă,

folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă, care seînlocuieşte cu praz; râşcovii care sunt conservaţi în slatină se desărează complet (v. 1991).67

409. PASTĂ DE GĂLBIORI CU AROMĂ DE USTUROIIngrediente: 250 g gălbiori proaspeţi, 2 - 3 linguriţe de cremogen, tărâţe, 1 ceapă de apă, 125ml ulei, 4 - 5 bulbili (căţei de usturoi) fin pisaţi, 1/2 pahar suc de mere (v. 2102), 2 linguri oţet.Gălbiorii (proaspăt recoltaţi, aleşi numai mici şi mijlocii şi bine spălaţi), se stropesc cu oţet, seacoperă şi se lasă să stea 2 ore. Se scurg şi se mărunţesc fin, odată cu ceapa. Separat, se înmoaiecremogenul cu sucul de mere, se adaugă uleiul (puţin câte puţin ca la maioneză), se amestecă cugălbiorii, ceapa, usturoiul şi tărâţe (cât cuprinde).Se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează cu verdeţuri de sezon.410. SALATĂ DE RÂŞCOVI CU RIDICHIIngrediente: 250 g râşcovi proaspeţi, 150 g ridichi, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură pătrunjelcu mărar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 75 ml ulei, 1 lingură sucde cătină (v. 2092). Se aleg râşcovii mici şi mijlocii, se spală bine şi se taie felioare subţiri, odată cuceapa şi ridichile. Li se adaugă pulberile, puţină tărâţe, uleiul, sucul de cătină şi deasupra se presarăverdeaţă tăiată mărunt.411. SALATĂ DE CIUPERCI MACERATEIngrediente: 300 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 2092), 1 ceapă mare de apă, 1legătură de verdeţuri aromate, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţăpulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei şitărâţe. Ciupercile se taie felioare, ceapa se taie julien, se amestecă cu pulberile, tărâţa şi uleiul.Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.412. SOS CU PULBERE DE CIUPERCIIngrediente: 2 linguri pulbere de ciuperci (v. 2068), 3 linguri de cremogen (v. 2109), 1 paharmacerat de tărâţe (v. 2041), 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de mărar şi pătrunjel, 1 linguriţăpulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 ml ulei, 1 lingură de suc de cătină (v. 2092). Pulberea deciuperci se înmoaie cu puţin macerat de tărâţe, se amestecă cu cremogenul (care se înmoaie cumaceratul). Se adaugă uleiul (puţin câte puţin ca la maioneză), ceapa tăiată mărunt, sucul de cătinăşi dacă e nevoie, puţină tărâţe, pentru consistenţa pastei. Deasupra, verdeaţa tăiată mărunt.Acest sos se poate folosi în bucătăria fără foc după dorinţă, fiind foarte gustos, aromat şihrănitor. 413. SOS CU PULBERE DE HRIBI (MÂNĂTĂRCI)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pulberea deciuperci de pajişte care se înlocuieşte cu pulbere de hribi.414. SOS CU PĂSTRĂVI DE FAGIngrediente: 300 g păstrăvi muguri de fag, 3 linguri oţet de vin, 4 linguri de cremogen (v.2109), 1 pahar suc de mere (v. 2102), 2 legături de ceapă verde, 1 legătură de leuştean cuhasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromaticeşi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe.Păstrăvii negri de fag (cei mai tineri) se spală bine, se stropesc cu oţet, se acoperă şi se lasă săstea 2 ore. Se scurg, se mărunţesc fin, se amestecă cu pulberile şi ceapa tăiată fin (mărunt).Separat, se înmoaie cremogenul (v. 2109) în sucul de mere, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca lamaioneză), tărâţe, după care se amestecă cu compoziţia de păstrăvi. Deasupra se presară verdeaţătăiată mărunt. Se foloseşte după dorinţă cu napi, varză, andive etc.415. SOS CU PĂSTRVI NEGRI DE FAG ŞI AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că la urmă se adaugă4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.416. SOS DE PĂSTRĂVI NEGRI DE FAG CU AROMĂ DE HREANSe prepară ca la reţeta 414, folosind aceleaşi ingrediente, la urmă adăugându-se 1 - 2 linguride hrean (dat pe răzătoarea de sticlă).68

417. CIORBĂ DE HRIBI (MÂNĂTĂRCI) CU OUIngrediente: 350 g hribi proaspeţi, 2 linguri oţet de vin, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie,1 ceapă de apă, 1 legătură de leuştean şi pătrunjel, 75 ml ulei, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 1 l macerat denalbă (v. 2058), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Hribii (aleşi mici şi mijlocii şi proaspăt recoltaţi), se spală, se taie felioare, se stropesc cu oţet şise lasă astfel până se pregăteşte zarzavatul. Rădăcinoasele se pun în castronul cu suc macerat deaguridă (nu înainte de a fi date pe răzătoare), se adaugă pulberile, uleiul (bine amestecat cugălbenuşurile), hribii (bine scurşi de oţet) iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.418. CIORBĂ DE HRIBI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.419. CIORBĂ DE HRIBI CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta 417, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbili (căţei)de usturoi bine pisaţi.420. CIORBĂ DE HRIBI CU AROMĂ DE HREANSe prepară ca la reţeta 417, folosind aceleaşi ingrediente, plus 2 linguri de hrean ras perăzătoarea de sticlă.421. SUPĂ - CREMĂ DE CIUPERCI CU SPANACIngrediente: 400 g ciuperci de cultură, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 150 g spanac, 3 linguride oţet, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 2 linguri de cremogen, 100 ml ulei, 1 ceapă mare deapă, 1 legătură de verdeţuri aromate, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 lmacerat de nalbă, 3 - 4 linguri macerat de tărâţe.Ciupercile (culese numai mici şi mijlocii, bine spălate) se stropesc cu oţet şi se lasă acoperite 2ore. Se scurg, se mărunţesc fin, odată cu ceapa, spanacul şi rădăcinoasele.Se pun în castronul cu macerat în care se adaugă cremogenul ( înmuiat cu 1 pahar de maceratde nalbă), uleiul şi cele 2 gălbenuşuri crude de ouă de găină, pulberile, iar deasupra se presarăverdeaţă tăiată mărunt.422. SUPĂ - CREMĂ DE CIUPERCI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac,care se înlocuieşte cu mugurii fragezi de lucernă sau de trifoi roşu şi 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţă (v. 7).423. SUPĂ - CREMĂ CU PULBERE DE HRIBI (MÂNĂTĂRCI)Ingrediente: 2 linguri pulbere de hribi, 1.5 l macerat de coada - calului (v. 2042), 1/4 varzăalbă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi, 100 ml ulei, 1 linguriţăpulbere de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 linguri tărâţe, 2 linguri de cremogen, 1 ceapă mare de apă. Pulbereade hribi (v. 2067) se pune la înmuiat cu 1/2 pahar de macerat. Varza, ceapa şi rădăcinoasele semărunţesc fin la mixer, se pun în castronul cu macerat în care se adaugă pulberile, tărâţa, pulbereade hribi înmuiată, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.424. SUPĂ - CREMĂ CU PULBERE DE CIUPERCI DE PAJIŞTESe prepară ca la

reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza se înlocuieştecu napi sau cartofi (fin mărunţiţi) iar pulberea de hribi cu pulbere de ciuperci de pajişte (v. 2068)425. SUPĂ - CREMĂ DE RÂŞCOVI CU CONOPIDĂIngrediente: 400 g râşcovi, 250 g conopidă, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 4 linguri detărâţe, 2 linguri cremogen, 100 ml ulei, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulberedin seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri, 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048).69

Râşcovii (aleşi numai mici şi mijlocii), conopida, ceapa şi ţelina se mărunţesc la mixer, se punîn castronul cu macerat, se mai adaugă cremogenul (v. 2019) înmuiat, tărâţa, uleiul, pasta de roşii,pulberile iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.426. CIUPERCI PE SOS - MAIONEZĂIngrediente: 250 g ciuperci mici (de cultură), macerat (v. 1978), 2 gălbenuşuri de ouă de găină,250 ml ulei, 1 linguriţă de muştar, 1 ceapă de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071),1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2legături ridichi de lună, 1 legătură hasmaţuchi, 1 lingură tărâţe.Două gălbenuşuri crude de ouă de găină se pun în castron, se amestecă bine, se adaugă ulei(puţin câte puţin, până se încorporează întreaga cantitate). Se adaugă muştarul, tărâţa şi se toarnăîn platou. Peste ea se aşează ciupercile mici, cât mai estetic. Pe margini se decorează cu ceapă,frunze de ridichi şi hasmaţuchi, toate tăiate mărunt, amestecate cu pulberile. Peste ele se punjumătăţi de ridichi.427. CIUPERCI CU MAIONEZĂ DIN OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle degăină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).428. CIUPERCI PE SOS DE LUCERNĂSe prepară maioneza ca la 426, iar la urmă se adaugă 100 g lucernă mărunţită fin la mixer. Sealeg numai muguri foarte fragezi. În cazul în care se subţiază prea mult maioneza, se poate adăugapuţin cremogen, tărâţe sau făină de hrişcă.429. CIUPERCI PE FRUNZE DE TEISe prepară sosul - maioneză ca la 426, iar la urmă se adaugă 100 g frunze fragede de tei(recoltate în prima jumătate a lunii mai) fin mărunţite. Frunzele de tei se pot înlocui cu frunzefragede de ulm sau fag, de asemeni, urzici, ştevie, frunze de fasole, de sfeclă, măcriş, creson, soia,podbal, păpădie, cicoare ş.a., cu condiţia să fie foarte fragede şi proaspete.430. CIUPERCI PE SOS ALBIngrediente: 250 - 300 g ciuperci, 500 g smântână, 2 linguri făină de ovăz, 1 legătură frunzefragede de ţelină şi mărar, 1 ceapă, 100 g creson de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v.2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 mână de petale roşii de trandafir.Smântâna se amestecă cu făina de ovăz, se toarnă în platou, deasupra se aşează ciupercilemici, macerate în suc de cătină (v. 2092), iar pe margini (în formă de ghirlandă), se pun: verdeaţa,cresonul, ceapa tăiată mărunt, amestecate cu pulberile, peste care se presară petale de trandafirtăiate fideluţă.431. CIUPERCI PE SOS ROŞUSe prepară ca la reţeta precedentă, numai că în smântână se adaugă 2 - 3 linguri pastă de roşiicrude (v. 2063) şi 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) până se obţine nuanţa de roşu dorit.432. CIUPERCI PE SOS ROZSe prepară sosul ca la 430, iar la urmă se picură puţin suc de sfeclă roşie (v. 2082) până seobţine o nuanţă frumoasă de roz bombon. Deasupra lui, se aşează ciupercile, procedând încontinuare ca mai sus.433. RÂŞCOVI PE SOS DE CREMOGENIngrediente: 300 g râşcovi proaspeţi, mici, 5

linguri cremogen (v. 2019), 1 pahar suc demorcovi sau de mere (v. 2102), 150 ml ulei, 1 lingură suc de cătină, 1 legătură leuştean şihasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură tărâţe, 1 linguriţămuştar. Se înmoaie cremogenul cu sucul, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, până se încorporeazăîntreaga cantitate), muştarul, sucul de cătină, pulberile, tărâţa, se toarnă în platou, iar deasupra seaşează râşcovii (cât mai estetic).Peste ei se presară verdeaţă tăiată mărunt.70

434. RÂŞCOVI PE SOS DE ROŞIIIngrediente: 250 - 300 g râşcovi proaspeţi, mici, 300 g smântână, 150 g pastă de roşii crude (v.2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g frunze fragede de nalbă degrădină sau de tătăneasă, 2 - 3 linguri făină de hrişcă sau de tărâţe. Smântâna se amestecă cu pastade roşii, pulberile şi făina de hrişcă.Se toarnă în platou; deasupra se aşează râşcovii propaspeţi.Pe margini se decorează cu frunze de nalbă tăiate fideluţă.435. RÂŞCOVI CONSERVAŢI CU SOS DE CREMOGENSe prepară ca la 433, numai că râşcovii conservaţi în slatină (v. 1975) se desărează completdacă se pun în cartofi cruzi, raşi pe răzătoare (v. 1992).... Coacăza aurieI se spune coacăza aurie pentru că este puţin gălbuie când ajunge la maturitate. Coacăza aurieconţine apă, materii azotate, grase, extractive, vitaminele C, A, B, apoi Potasiu, Calciu, Fosfor, Fier,Brom.Este indicată în: inapetenţă, demineralizare, constipaţie, pletoră, hepatism, artritism,reumatism, gută, inflamaţii digestive şi urinare, afecţiuni febrile.436. SUC DE COACĂZĂ AURIE CU MĂGHIRANFructele coapte, luate direct de pe ciorchine, spălate, se dau la extractor sau se strivescmanual şi se scurg prin tifon. Sucul se ia ca medicament câte 100 - 300 ml pe zi, de 2 - 3 ori, dintrecare: o dată dimineaţa (pe nemâncate) - curat sau diluat cu apă, amestecat cu un vârf de cuţit depulbere de măghiran, apoi la prânz şi seara. Poate fi folosit pentru acrit salate, ciorbe, sosuri ş.a., înbucătăria fără foc.437. SUC DE COACĂZE AURII CU SUC DE MORCOVIIngrediente: 300 g coacăze aurii, 400 g morcovi, 1/2 linguriţă tinctură muguri de plop negru (v.2105). Ambele produse se dau la extractor, sucul obţinut se amestecă cu tinctura şi se bea (împărţitîn 3 porţii) într-o zi, simplu sau combinat cu apă.438. CIORBĂ DE ZARZAVAT CU SUC DE COACĂZE AURIIIngrediente: 500 ml suc de coacăze aurii (v. 436), 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 1 ceapă, 1morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 3 linguri de smântână sau 2 gălbenuşuride ouă de găină, 1 legătură hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Se pune în castron sucul şi maceratul, se adaugă ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt,rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi smântâna sau cele 2 gălbenuşuri de ou.439. CIORBĂ DE SUC DE COACĂZE AURIIŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, cu excepţia celor 2 gălbenuşuri de ouă de găină, carese înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.440. COACĂZE AURII PE SOS DE CREMOGENIngrediente: 200 g coacăze bine coapte, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 250ml suc de morcovi, 150 ml ulei, câteva petale roşii de flori de nalbă de grădină, 1 legătură dehasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Cremogenul

se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă uleiul (puţin câte puţin ca lamaioneză), se pune tărâţa, pulberile, se toarnă în platou, iar pe suprafaţă se pun (în grupuri) coacăzeaurii; deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţă.441. COACĂZE AURII PE SOS ROŞUSe prepară întocmai ca la precedenta, numai că odată cu tărâţa se adaugă în sos 1 - 2 linguripulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076) care colorează sosul de cremogen într-o nuanţăplăcută de roşu intens.71

Coacăza roşieCoacăza roşie conţine apă, materii azotate, grase, extractive, vitamina C şi acizi (malic, citric,tartric).Este indicată în inapetenţă, dispepsii (insuficienţa sucului gastric), constipaţii, pletoră (surplus),artritism, reumatism, gută, hidropizie, litiază urinară, afecţiuni febrile, pecingini, insuficienţă şicongestie hepatică, icter, inflamaţii digestive şi urinare, temperament bilios.442. SUC DE COACĂZE ROŞII CU BUSUIOC ŞI DUDEFructele bine coapte (1 kg coacăze roşii, 300 g dude în pârg) luate de pe ciorchini şi spălate, sestorc (manual sau mecanic). Sucul se amestecă cu 1 vârf de cuţit pulbere de busuioc; se consumăpur sau diluat cu apă (200 - 500 ml pe zi, de 3 ori).Ajută în constipaţii. Poate fi folosit şi la acritul diferitelor preparate, înlocuind sucul de cătină,de lămâie, oţetul în bucătăria fără foc.443. CIORBĂ DE VARZĂ ALBĂ CU SUC DE COACĂZE ROŞIIIngrediente: 1/4 varză albă, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legăturăde leuştean cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat denalbă (v. 2058), 500 ml suc de coacăze roşii (v. 2089). Se pune în castron maceratul cu sucul decoacăze roşii, se adaugă cremogenul (bine înmuiat cu 3 - 4 linguri de macerat), varza tăiată fideluţăşi frecată bine în mâini (fără a fi stoarsă de suc), rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţatăiată mărunt, pulberile.444. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU SUC DE COACĂZE ROŞIIIngrediente: 3 castraveţi mai mici, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură mărar cu leuştean, 500 ml suc de coacăze roşii (v.2092). 1 l macerat de trifoi roşu, 75 ml ulei, 2 linguri de cremogen (v. 2019).În castron se pune maceratul cu sucul de coacăze roşii, se adaugă castraveţii tăiaţi cubuleţe,rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, cremogenul şi uleiul.445. COACĂZE ROŞII PE SOS - MAIONEZĂIngrediente: 250 - 300 g coacăze roşii bine coapte, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 200 ml ulei,1 ceapă mare de apă, 100 g creson de fântână, 1 legătură hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere dinseminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge.Gălbenuşurile crude se amestecă bine şi se picură ulei până se încorporează întreaga cantitate.Se toarnă în platou (după ce s-au amestecat cu pulberile) iar deasupra se aşează coacăzele (care aufost luate de pe ciorchini) puse în grupuri. Se presară hasmaţuchiul tăiat mărunt, iar pe margini searanjează (în formă de ghirlandă) cresonul.446. COACĂZE ROŞII PE SOS CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la precedenta, în afară de cele 2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10ouă de prepeliţă (v. 7).447. COACĂZE ROŞII CU SOS - MAIONEZĂ DE POSTIngrediente: 250 - 300 g coacăze roşii bine coapte, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de ţelină (v.2086), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă

pulbere de ardei gras (v. 2074),1 legătură de mărar cu salvie, 1 mână de frunze fragede de tătăneasă, 2 linguri tărâţe. Cremogenulse înmoaie cu sucul de ţelină peste care se adaugă tărâţa, pulberile şi se toarnă în platou. Deasuprasosului, se aşează în grupuri mici, coacăzele. Peste ele se presară verdeaţă tăiată mărunt iar pemargini se decorează cu frunze de tătăneasă sau de lucernă, tăiate fideluţă.448. COACĂZE ROŞII PE SOS CU PULBERE DE MĂCEŞESe prepară sosul - maioneză, ca la reţeta precedentă, se adaugă 2 linguri de pulbere demăceşe (v. 2078) sau de căline, care colorează sosul într-o frumoasă nuanţă de roşu.72

449. COACĂZE ROŞII PE SOS ALBIngrediente: 250 - 300 g coacăze roşii bine coapte, 400 g smântână dulce, 2 linguri făină deovăz (v. 2081) sau de hrişcă, 1 legătură frunze de fenicul cu frunze fragede de morcov şi păstârnac,câteva frunzişoare de salvie.Smântâna se amestecă cu făina şi se toarnă în platou; peste ea se pun coacăzele roşii îngrupuri mici. Deasupra se presară frunzişoare fragede de salvie, tăiate fideluţă, iar pe margini sedecorează cu verdeţurile tăiate fideluţă.450. COACĂZE ROŞII PE SOS ROZSe prepară ca la reţeta precedentă, numai că sosul de smântână se colorează cu suc de sfeclăroşie (v. 2082) care se adaugă puţin câte puţin, până se obţine nuanţa dorită de roz bombon.451. CREMĂ CU SUC DE COACĂZE ŞI TĂRÂŢEIngrediente: 300 ml suc extras din coacăze roşii bine coapte, 2 - 3 linguri de miere, 3 linguricremogen (v. 2019), 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 lămâie sauportocală, tărâţe, câteva frunzişoare fragede de salvie.Cremogenul se înmoaie cu sucul, se adaugă mierea, tinctura, coaja de lămâie şi tărâţe (câtcuprinde) până se obţine consistenţa dorită. Crema se pune în cupe (pahare cu picior sau farfurioarede compot) şi se ornează cu bobiţe de coacăze roşii, aşezate în formă de strugure şi frunzişoarefragede de salvie, de busuioc sau mentă.452. CREMĂ CU SUC DE COACĂZE ŞI CREMOGENSe prepară ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se pun 5 - 6 linguri decremogen (v. 2019).453. CREMĂ CU SUC DE COACĂZE ŞI SMÂNTÂNĂIngrediente: 150 g suc de coacăze roşii, 200 g smântână dulce, 2 -3 linguri de miere, 2 linguride rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 linguri de cremogen (v. 2019), câtevafrunzişoare fragede de melisă sau busuioc, 1 mănâ de petale roz de trandafiri, tărâţe. Se amestecăsucul cu smântâna, se adaugă cremogenul, coaja de lămâie, romul, o parte din petalele de trandafirtăiate fideluţă, mierea şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine consistenţa dorită. Se pune în cupe, sedecorează cu frunzişoare de melisă şi petale de trandafir tăiate fideluţă.454. ÎNGHEŢATĂ DE COACĂZE ROŞIIIngrediente: 500 g coacăze roşii bine coapte, 250 g miere, 300 g frişcă, 1 linguriţă tinctură demuguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 de lămâie sau portocală.Coacăzele mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă bine cu mierea, tinctura, coaja delămâie, frişca bine bătută (fără zahăr) uşor ca să nu se lase. Se toarnă în forma specială pentruîngheţată şi se dă la congelator. Îngheţatele preparate cu miere nu îngheaţă atât de bine ca celepreparate cu zahăr dar sunt mult mai sănătoase pentru organism (zahărul fiind cancerigen).455. NECTAR DIN COACĂZE ROŞII CU GĂLBENUŞIngrediente: 250 ml suc de coacăze roşii, 250 ml suc de morcovi, 1 linguriţă de miere, 1 lingurăde cremogen, 1 gălbenuş de ou crud.Toate ingredientele se amestecă bine. Nectarul se bea imediat cu paiul.456. NECTAR DE COACĂZE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară nectarul din coacăze roşii ca la reţeta precedentă, în afară de gălbenuşul de ouă degăină

care se înlocuieşte cu 5 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).457. COACĂZE ROŞII CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1 kg de coacăze roşii, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc. În continuare seprocedează ca la 406 (Cireşe conservate în miere).... Coacăze negreFructele de coacăze negre sunt cele mai bogate (dintre toate fructele) în vitamina C. Maiconţin: protide, glucide, Fosfor, Clor, Sodiu, Potasiu, Magneziu, Calciu.După cum se vede, conţin o mare bogăţie în elemente minerale, mai ales alcalinizante(Potasiu, Magneziu, Calciu), în care raţia noastră zilnică este adesea mai săracă. De asemeni, mai73

conţin acizi liberi (malic, emulsină, pectină), pigmenţi antoceanici şi flavonici.Frunzele sunt de asemeni bogate în vitamina C.Sunt indicate în: reumatism, artritism, gută, diaree, hepatism, scorbut, oboseală generală,surmenaj, anghină.458. SUC DE COACĂZE NEGRE CU LEVĂNŢICĂFructele bine coapte se dau la extractor. Sucul obţinut se consumă imediat, amestecat cu 1vârf de cuţit de pulbere de levănţică, în amestec cu apă. Cojile şi seminţele de cocăze se usucă rapidla soare sau în poduri (de casă) cu acoperiş de tablă.Se păstrează în săculeţ de pânză, etichetat, în cămară, pentru prepararea ceaiului.459. COACĂZE NEGRE PE SOS ALBIngrediente: 250 - 300 g coacăze bine coapte, 400 g smântână, 2 linguri făină de hrişcă (v.2018) sau de orez (v. 2017), 1 mână petale roşii de trandafir, 1 legătură de mentă cu busuioc, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074). Smântâna se amestecă cu făia şi pulberile, se toarnă înplatou iar peste ea se pun coacăzele (în grupuri mici). Deasupra se presară verdeaţă şi petale detrandafir tăiate fideluţă.460. COACĂZE NEGRE PE SOS ROZSe prepară ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cu făina se adaugăîn smântână puţin suc de sfeclă roşie, până se obţine o nuanţă frumoasă de roz bombon.461. COACĂZE NEGRE PE SOS GALBENIngrediente: 250 - 300 coacăze negre bine coapte, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi,2 gălbenuşuri de ouă de găină, câteva frunze de salvie sau levănţică, 5 - 6 flori roz de nalbă degrădină.Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de morcov şi cele 2 gălbenuşuri puse pe rând. Setoarnă în platou, deasupra se aşează în ordine (cât mai estetic) coacăzele negre; apoi verdeţurile(tăiate mărunt) şi petalele de nalbă (tăiate fideluţă).462. COACĂZE NEGRE PE SOS ROŞUSe prepară ca la reţeta precedentă, numai că sosul de cremogen se colorează într-o nuanţă deroşu, cu 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077).463. COACĂZE NEGRE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară sosul ca la 461, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouăde găină înlocuiete cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).464. COACĂZE NEGRE PE SOS VERDESe prepară sosul ca la 459, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se mai adaugă suc de orzverde (v. 2079), până se obţine nuanţa dorită de vernil.465. CREMĂ DE COACĂZE NEGRE CU TĂRÂŢEIngrediente: 100 ml suc de coacăze negre, 200 ml lapte nefiert, 5 linguri tărâţe, 2 linguricremogen (v. 2019), 2 - 3 linguri de miere, 2 linguri rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, câtevafrunzişoare de măghiran. Se înmoaie cremogenul cu sucul de coacăze, se adaugă laptele, mierea,tărâţa, coaja de lămâie; se pune în cupe sau farfurioare de compot. Deasupra se presară frunzişoarede măghiran iar peste ele câteva coacăze negre.466. CREMĂ DE COACĂZE NEGRE CU CREMOGENSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă încompoziţie 5 linguri de

cremogen (v. 2019) şi 2 linguri tărâţe.467. CREMĂ DE COACĂZE CU GĂLBENUŞSe prepară crema ca la 465, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se pun în compoziţie 175ml suc de morcovi, adăugând 2 gălbenuşuri crude de ouă de găină.74

468. CREMĂ DE COACĂZE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, aceleaşi produse, în afară de cele 2 gălbenuşuri carese înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).469. COMPOT DE COACĂZE COMBINATIngrediente: 200 g coacăze negre, 100 g zmeură, 100 g coacăze roşii, 100 g dude albe, 1/2linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v, 2105), 2 - 3 linguri de miere, 300 ml suc de mere. Seamestecă sucul cu mierea, tinctura şi se toarnă peste fructele care au fost puse în compotieră.470. SALATĂ DE COACĂZE NEGRE COMBINATEIngrediente: 100 g coacăze negre, 100 g căpşuni sau frăguţe, 150 g zmeură. Fructele binecoapte se pun în salatieră, iar peste ele se toarnă un sirop preparat din: 2 - 3 linguri miereamestecată cu 2 linguri de rom şi 2 linguri suc de orz verde (v. 2079).471. ÎNGHEŢATĂ DE COACĂZE NEGRE CU ZMEURĂIngrediente: 250 g coacăze bine coapte, 250 g zmeură bine coaptă, 2 linguri de rom, 250 gmiere, 300 g frişcă bătută (fără zahăr).Fructele date la mixer se amestecă cu mierea, romul şi frişca (uşor de jos în sus, ca să nu selase). Se toarnă în forma specială pentru îngheţată şi se dă la congelator.472. NECTAR DE COACĂZE NEGRE CU FRĂGUŢEIngrediente: 300 g suc de coacăze negre, 200 g suc de frăguţe, 1 lingură miere, 1 lingurăcremogen (v. 2019), 1 gălbenuş crud de ou de găină. Se amestecă bine toate produsele şi seconsumă imediat, băut cu paiul.473. NECTAR DE COACĂZE NEGRE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gălbenuşul ouluide găină care este înlocuit cu 5 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).474. COACĂZE NEGRE CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1 kg coacăze negre, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc. Se procedează încontinuare ca la 406 (cireşe conservate în miere).... CresonulCresonul conţine Fier, Fosfor, Mangan, Arsenic, Cupru, Zinc, Iod, Calciu,ulei sulfo - azotat, vitaminele (C, A, B, PP, E) şi caroten (extract amar).Acest aliment - medicament este supranumit sănătatea corpului, având proprietăţi comune curidichea neagră, hreanul, varza...Astfel, are o acţiune remarcabilă, mai ales la nivelul ficatului, al intestinului, al aparatuluipulmonar, al tegumentului şi frunzelor, al articulaţiilor...Trebuie atenţie la dozare deoarece este greu tolerat de unele stomacuri şi de asemenea poateprovoca fenomene de cistită. Dar în acest caz, se micşorează dozele. Atenţie la cresonul sălbatic ! -afectat de dejecţiile oilor - poate transmite, la om, parazitul "duva" ficatului (parazit hepatic); deci,nu trebuie recoltat cresonul din flora spontană, care creşte la marginea râurilor şi pâraielor, carestrăbat păşunile râurilor.În uz intern este indicat în inapetenţe, astenii, limfatism, scorbut, anemie, tuberculoză,bronşite, afecţiuni pulmonare, dermatoze (eczemă, râie, pecingine), litiaze biliare, afecţiuni hepatice,litiaze urinare, afecţiuni urinare (retenţia urinei), reumatism, paraziţi intestinali, hidropizie, diabet,toate formele de cancer.În uz extern: alopecii, afecţiuni ale pielii craniului, plăgi atone, ulcere.ATENŢIE !Se folosesc în stare proaspătă atât sucul extras cât şi planta.475. SUC DE CRESONCresonul proaspăt recoltat se dă la extractor. Se consumă 60 - 150 ml pe zi, pus în puţină apăsau supă rece (100 ml dimineaţa la trezire); este vermifug, indicat în

cură de dezintoxicare şi defrumuseţe.În retenţia de urină - 50 ml suc de creson, 50 ml ulei de migdale dulci sau ulei de măsline(în părţi egale).75

476. PASTĂ DE CRESON CU CEAPĂIngrediente: 150 g creson, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe deroşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi, tărâţe, 2 gogoşari.Cresonul, ceapa şi hasmaţuchiul se taie cât se poate de mărunt, se amestecă cu pulberile,tărâţa (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cufelioare de gogoşari şi verdeaţă de sezon.477. PASTĂ DE CRESON CU PRAZSe prepară ca la reţeta precedentă, numai că ceapa se înlocuieşte cu praz tăiat fideluţă.478. PASTĂ DE CRESON CU RIDICHISe prepară ca la reţeta precedentă ( v. 476), adăugând 150 g ridichi rase fin.479. PASTĂ DE CRESON CU VARZĂ MURATĂSe prepară pasta ca la 475, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 150 g varzămurată, bine stoarsă de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), tăiată fideluţă.480. SALATĂ DE CRESON CU MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 200 g creson, 150 g muguri fragezi de lucernă, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină(v. 2092), 1 ceapă mare de apă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de frunze fragede de ţelină cu leuştean, 1 mână de petaleroşii de trandafir.Cresonul şi lucerna bine spălate se taie fideluţă, ceapa se taie julien şi verdeaţa mărunt; seamestecă cu pulberile, uleiul şi sucul de cătină. Deasupra se presară petale de trandafir tăiatefideluţă.481. SALATĂ DE CRESON CU VARZĂ ALBĂSe prepară salata ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de lucernă care seînlocuieşte cu varză albă dulce tăiată fideluţă.482. SALATĂ DE CRESON CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 250 g creson, 150 g varză murată (v. 1958), 75 g morcovi, 125 g ceapă, 1linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1legătură de salvie cu hasmaţuchi, 1 legătură tărâţe, 50 ml ulei.Cresonul, ceapa şi varza se taie fideluţă. Toate cele 3 produse se amestecă cu morcovul ras,pulberile, tărâţa, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.483. SALATĂ DE CRESON CU NAPI MURAŢISe prepară ca la reţeta precedentă, aceleaşi ingrediente, în afară de varză murată care seînlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958).484. CIORBĂ DE CRESON CU SUC DE ROŞIIIngrediente: 275 g creson, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1felie de sfeclă roşie, 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 2 - 3 linguri de smântână, 1 legăturăpătrunjel cu leuştean, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva flori roşii de nalbăde grădină.Se pune sucul în castron, se adaugă cresonul tăiat fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare,ceapa tăiată mărunt, pulberile şi gălbenuşurile sau smântâna; deasupra se presară verdeaţă tăiatămărunt şi petale de flori tăiate fideluţă.485. CIORBĂ DE CRESON CU OUĂ DE PRELEIŢĂ ŞI URZICISe prepară ciorba ca la reţeta precedentă, numai că cele 2 gălbenuşuri se înlocuiesc cu 10gălbenuşuri de ouă de prepeliţă, înlocuind 100 g creson cu 75 - 100 g urzici tăiate cât se poate demărunt.76

486. CIORBĂ DE CRESON CU FRUNZE DE TEIIngrediente: 150 g creson, 125 g frunze fragede de tei (recoltate în prima jumătate a lunii mai),1 l macerat de tărâţe, 500 ml zeamă de varză (moare_v. 1958), 75 ml ulei, 1 legătură leuştean cuasmaţuchi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074),câteva petale roz de trandafir sau petale de păpădie.Maceratul (v. 2041) şi zeama de varză (v. 1958) se pun în castron; se adaugă cresonul şifrunzele de tei (fără codiţe) tăiate fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeţuriletăiate mărunt, uleiul, pulberile şi deasupra petale de păpădie sau de trandafir tăiate fideluţă.487. CIORBĂ DE CRESON CU MĂCRIŞIngredientele sunt cele de la reţeta precedentă, se prepară la fel cu deosebirea că în loc defrunze fragede de tei se adaugă frunze de măcriş.488. CIORBĂ DE CRESON CU CASTRAVEŢI MURAŢIIngrediente: 200 g creson, 2 catraveciori muraţi, 1 ceapă mare de apă, 1 morcov, 1 felie deţelină, 1 l macerat de mere pădureţe, 500 ml macerat de nalbă (v. 2058), 1 linguriţă pulbere dinseminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 legătură mărar cu leuştean. Ambele feluri de macerat sepun în castron, se adaugă cresonul tăiat fideluţă, castraveţii (cubuleţe), ceapa măruntă,rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate fin.489. CIORBĂ DE CRESON CU RIDICHISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, însă castraveţii muraţi seînlocuiesc cu 150 - 200 g ridichi rase.490. CIORBĂ DE CRESON CU DOVLEACSe prepară ca la 488, cu aceleaşi ingrediente, în afară de castraveţi care se înlocuiesc cu 150 -200 g dovleac ras, care a fost păstrat în congelator (v. 2011).491. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU CONOPIDĂIngrediente: 300 g creson, 250 g conopidă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1felie de sfeclă roşie, 4 linguri tărâţe, 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071),1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1legătură verdeţuri, câteva petale de nalbă roşie de grădină, 1.5 l macerat de trifoi roşu.Cresonul, conopida, ceapa şi rădăcinoasele se mărunţesc fin (manual sau mecanic) şi se pun încastronul cu macerat de trifoi roşu (v. 2048); se mai adaugă pulberile, uleiul, tărâţa, iar deasupra sepresară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţă.492. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU GULLIIngredientele sunt aceleaşi ca la precedenta reţetă, în afară de conopidă care este înlocuită cugutui; se prepară la fel.493. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU CARTOFIIngrediente: 300 g creson, 250 g cartofi, 1 ceapă, 2 - 3 frunze de varză dulce, 1 morcov, 1pătrunjel, 1 felie de ţelină, 4 linguri tărâţe, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere dinseminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi cu salvie, 3 - 4 linguri smântână, 1.5 l maceratde urzici (v. 2050), 1 mână de petale roşii de trandafir.Maceratul se pune în castron, se adaugă cresonul, cartofii, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite(manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, smântâna sau gălbenuşurile iar deasupra verdeţurile tăiatemărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.494. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numaică cele 2 gălbenuşuri de ouă de gâină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).77

495. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU NAPISe prepară ca la 493, aceleaşi ingrediente, în afară de cartofi care se înlocuiesc cu napi. Napiisunt buni de consumat numai atunci când se scot direct din pământ, în octombrie sau martie.496. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU ŢELINĂ ŞI MIEREIngrediente: 350 g creson, 350 g ţelină, 350 g mere, 1 linguriţă de miere, 1 lingură pulbere demăceşe (v. 2078) sau căline (v. 2076), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ceaşcă desmântână, 4 linguri de tărâţe, 1 legătură mentă cu busuioc, 1.5 l macerat de mere (v. 2056).Maceratul se pune în castron, se adaugă cresonul, ţelina, merele (cu tot cu coajă) mărunţitefin, mierea, pulberile, tărâţa şi smântâna, iar deasupra se presară verdeaţa tăiată fideluţă.497. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 300 g creson, 250 g varză albă, 2 ardei graşi, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 felioarăde sfeclă roşie, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 100 ml ulei, 1 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 - 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de urzici (v. 2050), 1legătură de leuştean cu cimbru, 4 - 5 bulbili (căţei de usturoi).Cresonul, varza, ardeiul, ceapa şi rădăcinoasele se mărunţesc fin (manual sau mecanic); sepun în castronul cu macerat în care se mai adaugă: pasta de roşii, pulberile, tărâţa, usturoiul pisat şiuleiul iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt.498. SUPĂ - CREMĂ DE CRESON CU VARZĂ ROŞIESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza albă esteînlocuită cu varză roşie, iar în loc de usturoi pisat se adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoareade sticlă.499. TORT APERITIV DE CRESON CU ŢELINĂ ŞI PĂSTÂRNAC (I)Ingrediente: 350 g creson, 150 g frunze fragede de fag sau tei (fără codiţe), 600 g brânză devaci, 350 g unt, 1 legătură hasmaţuchi cu rosmarin, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, cremogen (v. 2019), tărâţe, 550 g ţelină, 1ceapă, 200 g păstârnac, 2 -3 linguri făină de orez (v. 2017), 1 mână de petale roşii de trandafir sau 1lingură seminţe de in.Cresonul, frunzele de fag, hasmaţuchiul, rosmarinul şi ceapa se mărunţesc fin (manual saumecanic); se amestecă cu pulberile, cremogen (cât cuprinde), 1 lingură de cremogen şi 150 g untfrecat spumă. Separat, ţelina şi păstârnacul se mărunţesc fin, se amestecă cu brânza de vaciproaspătă care a fost dată prin sită, făina de orez, cremogenul (cât cuprinde) şi 200 g unt frecatspumă.O jumătate din compoziţia cu ţelină se pune pe tortieră şi se tasează frumos; se adaugăcompoziţia cu creson, apoi partea a doua de compoziţie cu ţelină. Se tasează uniform pe întreagasuprafaţă, iar deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă sau seminţe de in. Se dă la rece2 - 3 ore, se serveşte tăiat în formă de raze ca orice tort, cu salată verde de sezon sau salată deroşii.500. TORT APERITIV DE CRESON CU ŢELINĂ ŞI PĂSTÂRNAC IISe prepară întocmai ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vaci,care se înlocuieşte cu caş de capră, ras pe răzătoarea de sticlă sau trecut prin maşina de tocat cusită deasă..501. TORT APERITIV DE CRESON CU RIDICHISe prepară ca al 499, cu aceleaşi ingrediente, în afară de ţelină care se înlocuieşte cu aceeaşicantitate de ridichi mărunţite fin.502. TORT CU CRESON ŞI MORCOVIIngrediente: 350 g creson, 150 g frunze fragede de fag sau tei (fără codiţe, recoltate în primajumătate a lunii mai), 3 linguri rom, coaja rasă de la o lămâie

sau portocală, 1 linguriţă tinctură depropolis (v. 2104), 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077), 600 g unt, 178

lingură seminţe de mac, cremogen (v. 2019), tărâţe sau făină de hrişcă (v. 2018), 4 gălbenuşuri deouă de găină, 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, 1 legătură de mentă cu busuioc şi rosmarin,miere, 650 g morcov.Cresonul, frunzele de fag, menta, busuiocul şi rosmarinul se mărunţesc fin (manual saumecanic), se amestecă cu romul, o parte din coaja de lămâie, tărâţe (cât cuprinde), puţină miere(după gust) şi 150 g unt frecat spumă.Separat, morcovul (bine mărunţit) se amestecă cu gălbenuşurile, tinctura, pulberea descorţişoară, coaja de lămâie, pulberea de măceşe, puţină miere (după gust), cremogen (cât)cuprinde şi 250 g unt frecat spumă.Se pune pe tortieră jumătate din compoziţia cu morcovi, se tasează, se aşează apoi compoziţiacu creson iar deasupra partea a doua din compoziţia cu morcovi.Se îmbracă cu cremă de unt, peste care se presară seminţele de mac, in, anason sau fenicul.Se dă la rece 2 - 3 ore ca să se întărească untul; se serveşte tăiat în formă de raze.503. TORT CU OUĂ DE PREPELIŢĂAceleaşi ingrediente, aceleaşi mod de preparare, în afară de cele 4 ouă de găină care seînlocuiesc cu 20 de ouă de prepeliţă.504. TORT CU CRESON CONSERVAT ÎN MIERESe poate pregăti în cursul iernii cu creson conservat în miere ( ca la reţeta de mai jos ), binescurs de siropul din el şi amestecat cu aceleaşi ingrediente de mai sus. Compoziţia cu morcovi seprepară la fel ca la aceeaşi reţetă.505. CRESON CONSERVAT ÎN MIEREIngrediente: 1 kg creson de fântână, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc.Cresonul se taie fideluţă, se pune în borcan de sticlă odată cu busuiocul şi se toarnă miereapeste el. Se leagă borcanul strâns la gură, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă să steaastfel 6 săptămâni, agitându-l zilnic. Când a expirat acest termen se scoate cresonul cu ajutorul uneipalete şi se pune într-un borcan potrivit ca mărime.Se poate servi ca dulceaţă sau pentru diferite preparate, se poate folosi ca ornament, caumplutură la torturi preparate ca la reţeta precedentă ş. a.Mierea, care s-a transformat în sirop de creson, se poate folosi la diferite preparate dulci,lichioruri, nectaruri, compoturi etc; după ce s-a scos cresonul, se toarnă în sticle, deasupra se puneun deget de alcool sau rom, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în loc întunecos şi rece.506. CREMĂ DE CRESON CU GERMENI DE SOIAIngrediente: 150 g creson macerat în miere (v. 505), 100 g germeni de soia (v. 2026), 5linguriţe de cremogen (v. 2019), 300 g suc de mere dulci, 1/2 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104),1 linguriţă de rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 lingură de tărâţe, 2 ouă de găină, 2linguri vişine conservate în miere - iarna (v. 406), vişine proaspete - vara.Germenii de soia se limpezesc în 2 - 3 ape, se pun într-un şervet gros de bucătărie, seînfăşoară de câteva ori ca să se zvânte boabele, apoi se amestecă cu puţină tărâţe sau făină dehrişcă şi se râşnesc prin râşniţa de măcinat nuci.Se amestecă cresonul cu sucul de mere (v. 2102), cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină,cremogenul, romul, tinctura, coaja de lămâie şi tărâţe, cât cuprinde. Se potriveşte de dulce cu puţinămiere după gust.Crema obţinută se pune în cupe sau în farfurioare de compot, deasupra se pune puţin albuş(care a fost bătut spumă tare fără zahăr) iar peste el se aşează câte 3 - 4 vişine.507. CREMĂ DE CRESON CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară în acelaşi fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).... Dovlecel şi dovleac

turcescSe cunosc numeroase specii şi varietăţi de dovleac, cărora li se mai spune şi bostan (v. bostan- dovleac). Conţine aceleaşi elemente şi este eficient în aceleaşi afecţiuni şi preparate culinare.79

Dovleacul sau bostanul turcesc are coaja cenuşie şi se foloseşte mult în alimentaţie sub diferiteforme (preparatele din dovleac se prepară fără sare).Dovlecelul se poate consuma crud, întreg sau ras, în amestec cu alte produse crude, aşa cumreiese din reţetele descrise mai jos.508. PASTĂ DE DOVLECEL CU SALVIEIngrediente: 350 g dovlecei foarte tineri, 200 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de salviecu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale de trandafir roşii,tărâţe.Se aleg dovleceii cei mai fragezi, se dau pe răzătoare, ceapa se taie mărunt odată cu verdeaţa,se amestecă cu dovleceii raşi la care se adaugă pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecatspumă. Pasta obţinută se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează cu frunzele fragede de salvieşi petale de trandafir tăiate fideluţă.509. PASTĂ DE DOVLECEI CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că i se mai adaugă încompoziţie 2 - 3 bulbili (căţei) de usturoi, fin pisaţi.510. PASTĂ DE DOVLECEI CU AROMĂ DE HREANSe prepară ca la reţeta 508, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă o lingură dehrean ras amestecat cu puţină sfeclă roşie (pentru culoare).511. PASTĂ DE DOVLECEI CU GĂLBENUŞURIIngrediente: 350 g dovlecei tineri, 200 g unt, 1 ceapă de apă, 1 legătură de mentă cu busuioc,2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071, 1/2 linguriţă pulberede plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de frunzefragede de ţelină, tărâţe.Se aleg dovleceii cărora abia le-a căzut floarea, se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapatăiată mărunt odată cu verdeaţa, gălbenuşurile, tărâţe (cât cuprinde), pulberile şi untul frecatspumă. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează după gust.512. PASTĂ DE DOVLECEI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă ( v. 7).513. PASTĂ DE DOVLECEI CU BRÂNZĂIngrediente: 350 g dovlecei tineri, 100 g unt, 150 g brânză proaspătă de vaci, 1 linguriţă boiadulce de ardei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 fir de praz, 1 legătură depătrunjel cu mărar, 1 gogoşar.Dovleceii se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, brânza trecută prin sită,pulberile, verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează şi sedecorează cu felioare de gogoşari şi verdeaţă de sezon.514. CIORBĂ DE DOVLECEI CU VARZĂIngrediente: 250 g dovlecei tineri, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie desfeclă roşie, 2 - 3 frunze de varză albă, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 linguriţă pulbere din seminţe degogoşari (v. 2072), 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 gălbenuşuride ouă de găină sau 3 linguri de smântână.Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă dovleceii şi rădăcinoasele date pe răzătoare,ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, varza tăiată fideluţă, gălbenuşurile crude sau smântâna.515. CIORBĂ DE DOVLECEI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele

2gălbenuşuri care sunt înlocuite cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).516. CIORBĂ DE DOVLECEI CU SPANAC80

Ingrediente: 250 g dovlecei tineri, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 100 gspanac, 1/2 l suc de coacăze, roşii (v. 2089), 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 1 linguriţă pulbere dinseminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 legătură mărar cu tarhon. Se pune în castron maceratulcu sucul, în care se adaugă dovlecelul şi rădăcinoasele date pe răzătoare, spanacul tăiat fideluţă,ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.517. CIORBĂ DE DOVLECEI CU SUC DE AGURIDĂIngrediente: 250 g dovlecei, 1 1 ceapă, 1 ardei gras, câteva frunze de ştevie, 3 -4 roşii, 1legătură de hasmaţuchi, 1 l macerat de urzici, 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 1 linguriţă pulberedin seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei.Dovleceii se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu macerat şi suc, se mai adaugă ardeiulgras, roşiile, ştevia şi verdeaţa tăiată mărunt, pulberile şi uleiul.518. CIORBĂ DE DOVLECEI CU GULIOAREIngrediente: 200 g dovlecei tineri, 350 gulioare, 1 fir de praz, 1 ardei gras, 3 roşii, 1 felie deţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri, 75 mlulei, 1/2 l macerat de mere pădureţe (v. 2053). Dovleceii, gulioarele şi ţelina se dau pe răzătoare şise pun în castronul cu macerat; se mai adaugă prazul şi ardeiul gras tăiat fideluţă, roşiile şi verdeaţatăiate mărunt, pulberile şi uleiul.519. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU MĂCRIŞIngrediente: 300 g dovlecei tineri, 250 g măcriş, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 legătură depătrunjel cu mărar şi tarhon, 2 gălbenuşuri sau 2 linguri de smântână, 1.5 l macerat de trifoi roşu (v.2048), 3 - 4 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Maceratul sepune în castron; se daugă dovleceii, măcrişul, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual saumecanic), pulberile, tărâţa, gălbenuşurile sau smântână, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.520. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de cele două gălbenuşuride ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).521. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU URZICISe prepară ca la reţeta 519, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de măcriş care seînlocuieşte cu urzici, iar oul sau smântâna, cu 100 ml ulei.522. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU MUGURI DE LUCERNĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta 519, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de măcriş carese înlocuieşte cu muguri de lucernă.La fel se poate prepara o supă - cremă gustoasă din muguri fragezi şi flori de trifoi roşu, alb, defrunze fragede de tătăneasă, de frunze fragede de patlagină, de podbal ş.a.523. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU ŢELINĂIngrediente: 300 g dovlecei tineri, 250 g ţelină, 1 fir de praz, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 1 legăturăde leuştean cu pătrunjel, 200 g smântână, 3 - 4 linguri de tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe degogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058).Maceratul se pune în castron; se adaugă dovleceii, ţelina, prazul, ardeiul gras, roşiile finmărunţite (manual sau

mecanic), pulberile, tărâţa şi smântâna, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.524.SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU AROMĂ DE USTUROISe prepară supa ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se maiadaugă 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi, fin pisaţi.525. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU AROMĂ DE HREANSe prepară supa - cremă ca la reţeta 522, folosind aceleaşi ingrediente, numai că i se mai81

adaugă 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.526. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLECEI CU ŢELINĂ ŞI MEREIngrediente: 250 g dovlecei fragezi, 200 g ţelină, 1 ceapă, 200 g mere, 1 ceapă mare de apă, 3- 4 linguri tărâţe, 1 legătură de salvie, mentă şi măghiran, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v.2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 75 ml ulei, 3 - 4 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053). Se prepară ca la523, adăugând şi mere mărunţite fin (cu tot cu coajă), iar deasupra se presară petale roşii detrandafir tăiate fideluţă.527. DOVLECEI CU SOS DE ROŞIIIngrediente: 400 g dovlecei, 1 ceapă mare de apă, 300 g smântână, 150 g pastă de roşii crude(v. 2063), 1 legătură de mentă cu busuioc, 2 linguri făină de ovăz sau de hrişcă, 2 linguri de tărâţe, 4- 5 linguri macerat de tărâţe (v. 2041), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Dovleceii (aleşi foarte tineri) se dau pe răzătoare sau se taie felioare subţiri (după gust), ceapase taie mărunt, se amestecă ambele produse, la care se adaugă pulberile şi tărâţa. Se punecompoziţia pe platou în strat subţire, peste ea se toarnă sosul preparat din smântână, pasta de roşiicrudă, făina de ovăz (şi dacă este prea îngroşată se adaugă puţin macerat de tărâţe sau laptenefiert). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.528 DOVLECEL CU SOS ALBSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pasta de roşiicare se înlocuieşte cu smântâna (în total 450 g), iar făina de ovăz se înlocuieşte cu făină de orez (v.2017). Deasupra se presară odată cu verdeaţa tăiată mărunt şi câteva petale roşii de trandafir tăiatefideluţă.529. DOVLECEI CU SOS ROZ BOMBONSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că sosul se coloreazăîn roz bombon, nuanţa dorită, cu puţin suc de sfeclă roşie (v. 2082), iar deasupra se presară câtevafrunzuliţe de măghiran sau salvie tăiate fideluţă.530. DOVLECEI CU SOS VERNILSe prepară ca şi dovleceii cu sos alb, sos care se colorează în vernil (nuanţa dorită) adăugândpuţin suc de orz verde (v. 2079).531. DOVLECEI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta 527, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de cele smântână, încompoziţie se adaugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).532. DOVLECEI CU SOS MAIONEZĂIngrediente: 400 g dovlecei tineri, 1 fir de praz, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 250 - 300 mlulei, 3 - 4 roşii, 1 ardei gras, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 legătură deverdeţuri, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunze fragede deţelină şi fenicul, 2 linguri tărâţe.Dovleceii se rad sau se taie felioare (după dorinţă), se amestecă cu pulberile, prazul tăiatfideluţă odată cu ardeiul gras şi se aşează pe platou, în strat uniform. Peste el se toarnă sosul -maioneză care se prepară din: gălbenuşurile de găină amestecate cu muştarul, sucul de cătină şiuleiul (pus puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt, iar pemargine se

decorează cu felii de roşii.533. DOVLECEI CU SOS - MAIONEZĂ DE POST (I)Ingrediente: 400 g dovlecei tineri, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţelină, 1 legătură de verdeţuri, 1/2linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 pahar suc de morcovi, 100 ml ulei, 5 linguricremogen (v. 2019), 1 lingură de tărâţe, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 10 - 15măsline negre desărate complet (v. 1988).82

Dovleceii şi ţelina se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şise aşează pe platou, în strat uniform. Peste aceasta se toarnă sosul - maioneză (de post) preparatdin cremogen amestecat cu suc de morcovi, muştar, suc de cătină şi uleiul (pus puţin câte puţin, cala maioneză).Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt; pe margini se decorează cu măsline negre şi foide salată verde.534. DOVLECEI CU SOS - MAIONEZĂ DE POST (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă în sos 1- 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078), de scoruşe (v. 2077) sau de căline (v. 2076) care coloreazămaioneza într-o nuanţă frumoasă de roşu dându-i totodată şi un gust cu totul deosebit.335. DOVLECEI UMPLUŢI CU BRÂNZĂIngrediente: 5 - 6 dovlecei tineri, 300 g brânză de vaci proaspătă, 1 ceapă mare de apă, 1legătură de hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, petale roşii de trandafir (7- 8 flori), 1 lingură tărâţe, 50 g unt.Dovleceii se despică în 2 pe lungime şi li se scoate uşor miezul (care se foloseşte la altepreparate culinare). Separat se trece brânza prin sită, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, tărâţa,pulberile, 1/2 din verdeaţă, tăiată mărunt şi untul frecat spumă.Cu această compoziţie se umplu dovleceii care se aşează pe un postament din petale detrandafir, puse în prealabil în platou.Pe deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt.536. DOVLECEI UMPLUŢI CU CIUPERCIIngrediente: 5 - 6 dovlecei , 300 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978), 1 ceapă marede apă, tărâţe, 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână desalată verde, 1 legătură de morcov cu pătrunjel.Dovleceii se pregătesc pentru umplut ca la reţeta precedentă. Separat se taie măruntciupercile odată cu ceapa, se amestecă cu uleiul, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe (câtcuprinde). Aceasta serveşte la umplerea dovleceilor care se aşează pe un postament din salatăverde, pusă în prealabil în platou. Se decorează după fantezia gospodinei.537. DOVLECEI UMPLUŢI CU CIUPERCIIngrediente: 5 - 6 dovlecei tineri, 300 g ciuperci macerate în suc de cătină (v. 1980), 1 ceapămare de apă, 75 ml ulei, 1 legătură de tarhon cu cimbru, tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe degogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g petale roşii de nalbă de grădină sau flori roşii de trifoi. Dovleceiise pregătesc pentru umplut ca la 535.Ciupercile macerate se toacă mărunt odată cu ceapa şi verdeaţa, se amestecă cu pulberile,uleiul şi tărâţa (cât cuprinde). Cu această compoziţie se umplu dovleceii care se aşează pe unpostament din petale de flori de nalbă de grădină, trifoi roşu sau salată verde de sezon, care au fostaşezate în prealabil în platou.538. CIORBĂ DE DOVLEAC TURCESC CU SUC DE ROŞIIIngrediente: 300 g dovleac turcesc, 1.5 l suc de roşii, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1

felie de ţelină, 1ceapă de apă, 1 legătură de salvie cu levănţică, 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii(v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge.Sucul de roşii se pune în castron, se adugă dovleacul (curăţat de coajă) ras, împreună curădăcinoasele, pulberile, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt şi uleiul.539. CIORBĂ DE DOVLEAC TURCESC CU ZERSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de roşii carese înlocuieşte cu zer foarte proaspăt.540. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU GERMENI DE SOIAIngrediente: 500 g dovleac turcesc, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 100 g germeni de83

soia (v. 2026), 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 75 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 pulbere de ardei gras (v. 2074), 4 - 5 linguri tărâţe. Sepune maceratul în castron; se adaugă dovleacul curăţat şi mărunţit fin (manual sau mecanic)împreună cu rădăcinoasele, prazul şi germenii de soia la care se mai adaugă pulberile, tărâţa, uleiul,iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. Cine doreşte poate adăuga 1 - 2 linguri pulbere de cătină (v.2075) care - i dă o aromă deosebit de plăcută.541.SUPĂ -CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU GERMENI DE FASOLESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soiacare se înlocuiesc cu 200 g germeni de fasole (v. 2027).542. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU GUTUIIngrediente: 250 g dovleac, 250 g gutui, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 4 - 5 foi de varză albă, 1ceapă de apă, 1.5 l macerat de lucernă, 100 ml ulei, 1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe degogoşari (v. 2072), 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 -5 linguri tărâţe.Maceratul se pune în castron, se adugă dovlecul, gutuile, morcovul, ţelina, varza şi ceapa,mărunţite fin (manual sau mecanic). Se mai adaugă pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasupra sepresară verdeţurile tăiate mărunt.543. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC CU NAPIIngrediente: 250 g dovleac, 250 g napi, 1 - 2 linguri pulbere de cătină (v. 2075), 1.5 l maceratde trifoi, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii(v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge, 1 legătură de pătrunjel cu leuştean, 4 - 5 linguri tărâţe, 100 ml ulei. Se pune maceratul încastron, se adaugă dovleacul, napii, rădăcinoasele, prazul mărunţit fin (manual sau mecanic),pulberile, tărâţa, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.544. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC CU GĂLBENUŞURIIngrediente: 550 g dovleac, 1 fir de praz, 1/4 varză albă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 2 - 3 roşii,1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 ml ulei, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 legăturăverdeaţă, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053, 2 gălbenuşuri de ouă de găină. Maceratul sepune în castron, se adaugă dovleacul, roşiile, prazul, varza, morcovul şi ţelina mărunţite fin (manualsau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul bine amestecat cu gălbenuşurile, iar deasupra verdeaţa tăiatămărunt.545. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).546. SUPĂ-CREMĂ DE DOVLEAC

TURCESC CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la 544, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se mai adaugă 4 - 5 bulbili (căţei)de usturoi fin pisaţi.547. SUPĂ - CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU AROMĂ DE HREANSe prepară întocmai ca la 544, folosind aceleaşi ingrediente, dar se mai adaugă 1 felie desfeclă roşie rasă fin odată cu hreanul şi 1 lingură de pulbere de cătină (v. 2075).548. SALATĂ DE DOVLEAC CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 350 g dovleac, 250 g varză murată, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură dehasmaţuchi cu cimbru, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2linguri tărâţe, 75 - 100 ml ulei, 3 - 4 roşii sau gogoşari.Dovleacul şi ţelina se dau pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa se taie mărunt, varza se stoarcebine în mâini (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se amestecă cuprodusul de mai sus la care se mai adaugă pulberile, tărâţa şi uleiul. Deasupra se decorează cufelioare de roşii sau gogoşari şi verdeaţă de sezon.

549. SALATĂ DE DOVLEAC CU NAPI MURAŢIIngrediente: 350 g dovleac, 250 g varză murată, 100 ml ulei, tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 1linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, tărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1morcov. Dovleacul, morcovul şi napii se dau pe răzătoare, ceapa se taie mărunt odată cu verdeaţa,se amestecă cu pulberile şi cu tărâţe (cât cuprinde şi uleiul). Se decorează după fantezia gospodineicu produsele ce le are la îndemână.550. SALATĂ DE DOVLEAC CU NAPI MURAŢI ŞI SPANACSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, dar se mai adaugă 100 gspanac tăiat fideluţă. În loc de spanac se poate adăuga urzică, lucernă, trifoi, ştevie, frunze de soiasau de tătăneasă, frunze de tei, ulm, fag, cu condiţia să fie foarte fragede.551. TORT APERITIV DE DOVLEAC TURCESCIngrediente: 500 g dovleac, 350 g unt, 4 ouă de găină, 1 linguriţă pulbere din seminţe degogoşari (v. 2072), cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 sfeclă roşie murată, 1 lingură de hrean ras, 2linguri pastă de roşii crude, 1 legătură de tarhon cu leuştean, 1 lingură seminţe de anason sau denegrilică, 1 ceapă mare de apă. Dovleacul ras fin se amestecă cu gălbenuşurile, pulberile dinseminţe de gogoşari, ceapa tăiate mărunt, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Ojumătate din această compoziţie se pune pe tortieră, se tasează şi deasupra se pune compoziţia cusfeclă roşie care a fost mărunţită fin, amestecată cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, hreanul ras,pasta de roşii crude (v. 2063), 150 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează apoi parteaa doua cu compoziţia de dovleac, se tasează pe întreaga suprafaţă, se îmbracă cu cele 4 albuşuribătute spumă tare, peste care se presară seminţe de anason sau de negrilică. Se dă la rece pentru 2- 3 ore, apoi se serveşte tăiat în formă de raze ca orice tort, cu salată verde de sezon.552.TORT DE DOVLEAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂ ŞI SFECLĂ ROŞIESe prepară tortul întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară decele 4 ouă de găină care se înlocuiesc cu 20 de ouă de prepeliţă (v. 7).553. CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU TĂRÂŢEIngrediente: 100 g dovleac ras fin, 1 lingură cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 ceaşcă desmântână, 1/2 pahar macerat de tărâţe (v. 2041) sau suc de morcovi (v. 2081), puţină miere (dupăgust), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură de propolis (v.

2104), 1 vârf decuţit scorţişoară (pulbere), 2 linguri cireşe negre proaspete sau macerate în miere. Dovleacul seamestecă cu cremogenul, maceratul, smântâna, mierea, coaja de portocală sau lămâia şi tărâţe (câtcuprinde). Se pune în cupe deasupra cărora se pun cireşele.554. CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU CREMOGENSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se pun încompoziţie 2 linguri de tărâţe şi cremogen (cât cuprinde).555. CREMĂ DE DOVLEAC TURCESC CU ALUNEIngrediente: 200 g dovleac ras fin, 150 g alune, tărâţe, 2 ouă de găină, 1 ceaşcă suc demorcovi, 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), 1 vârf de cuţit pulbere descorţişoară, coaja rasă de la 1/2 lămâie, puţină miere (după gust), câteva frunzişoare de măghiransau de mentă.Dovleacul se amestecă cu alunele măcinate sau tăiate cu cuţitul, gălbenuşurile, sucul demorcovi, tinctura, pulberea, coaja de lămâie, mierea şi tărâţe cât cuprinde. Se pune în cupe,deasupra se pune la fiecare câte puţin albuş bătut spumă tare peste care se presară seminţe de in,mac, fenicul sau de negrilică, după dorinţă.556. CREMĂ DE DOVLEAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouăde găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).557. CREMĂ DE DOVLEAC CU PULBERE DE MĂCEŞESe prepară crema ca la 554, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se mai adaugă 1 lingură85

pulbere de măceşe (v. 2078) sau 1 lingură pulbere de scoruşe (v. 2077) care să coloreze într-ofrumoasă nuanţă de roşu şi să dea o aromă cu totul specială. Deasupra, se pune la fiecare cupă câtepuţină frişcă (fără zahăr) peste care se presară seminţe de mac.558. DOVLEAC CONSERVAT ÎN MIEREIngrediente: 1 kg dovleac ras, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc.Dovleacul se rade prin răzătoarea mare, se pune în borcan de sticlă odată cu busuiocul. Setoarnă mierea, se legă strâns, se înfăşoară borcanul în hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat6 săptămâni având grijă ca borcanul să fie agitat zilnic. Se scoate dovleacul cu ajutorul unei palete şise pune în borcan de mărime potrivită.Se poate servi drept dulceaţă sau se foloseşte pentru diferite preparate, decoraţii la torturi saualte dulciuri în bucătăria fără foc. Mierea, care s-a transformat în sirop de dovleac, se toarnă în sticle,se pune de un deget alcool, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în loc răcoros, ferit delumină.Se foloseşte combinat cu ceai (la rece) cu apă minerală sau sifon, la compoturi, salate dulci ş.a.559. DOVLEAC CONSERVAT ÎN CONGELATORPentru familiile care nu au condiţii de păstrare a dovleacului în beciuri sau alte încăperi, sepoate păstra ras, pus în punguţe de plastic (după numărul membrilor din familie), bine legate, puseîn congelator.În timpul iernii poate fi folosit la tot felul de preparate care sunt enumerate mai sus, fără a-şischimba câtuşi de puţin gustul sau culoarea lui frumoasă de galben auriu.560. SUC DE DOVLEACSucul proaspăt extras din dovleac, luat câte un pahar în fiecare dimineaţă pe stomacul gol estecel mai bun laxativ pentru organism.... Dude (agude)Duda conţine: apă, glucoză, zahăr invertit, acid liber, materii albuminoide,materii pectice şi grase, săruri, gumă, materii insolubile, cenuşi, tanin,cianină (materie colorantă), acid succinic, vitaminele B şi C.Dudele sunt tonice, răcoritoare, depurative, laxative (la maturitate),astringente (fructele verzi), antiscorbutice.În uz intern se indică la următoarele afecţiuni: astenii, diateză hemoragică, constipaţii, enterită,afecţiuni pulmonare.În uz extern: anghine, stomatite, afte.Frunzele de dud au proprietăţi antidiabetice. Sub formă de extract fluid, 30 - 50

picăturiînaintea meselor.561. SUC DE DUDEFructele de dud, bine coapte, se spală la un curent de apă şi se dau la extractor. Sucul obţinutse consumă imediat, simplu sau în combinaţie cu alte sucuri de fructe. Ajută mult în constipaţii.Pentru suc se folosesc dudele negre, roşii sau albe, separat sau la un loc, cu aceleaşi întrebuinţări.562. CREMĂ DE TĂRÂŢE CU SUC DE DUDEIngrediente: 250 ml suc de dude, miere, tărâţe, 2 linguri tărâţe, coaja rasă de la 1/2 lămâie sauportocală, 1 lingură de rom, câteva petale de trandafir. Sucul se amestecă cu cremogenul, coaja delămâie, romul, puţină miere (după gust) şi tărâţe cât cuprinde. Se pune în cupe, iar deasupra sepresară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă.563. CREMĂ DE CREMOGEN CU SUC DE DUDESe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind tărâţa cucremogen (v. 2019).564. CREMĂ DE ALUNE CU SUC DE DUDEIngrediente: 250 ml suc de dude, miere, 2 linguri tărâţe, 2 linguri cremogen (v. 2019), alunerăşnite, 2 gălbenuşuri de găină, 2 linguriţe tinctură de propolis, coaja rasă de la 1/2 lămâie sauportocală, 2 linguri cireşe macerate în miere (v. 406).Sucul, proaspăt extras, se amestecă cu puţină miere (după gust), 2 linguri tărâţe, 2 linguri86

cremogen, 2 gălbenuşuri, tinctura, coaja de lămâie şi alunele râşnite (cât cuprinde compoziţia). Sepune în cupe şi se decorează cu cireşe conservate în miere.565. CREMĂ CU SUC DE DUDE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină, care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).566. CREMĂ CU SUC DE DUDE ŞI GERMENI DE SOIASe prepară crema întocmai ca la 562, folosind aceleaşi ingrediente, plus 2 - 3 linguri germenide soia (2026).567. CREMĂ DE DUDE CU CREMOGENIngrediente: 250 dude bine coapte, miere (după gust), 1 lingură de tărâţe, cremogen (v. 2019),1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2albuşuri spumă, câteva petale roşii de flori de nalbă de grădină.Dudele se mărunţesc fin, se amestecă cu tărâţa, tinctura, coaja de lămâie, mierea şi cremogen(cât cuprinde compoziţia). Se pune în cupe, deasupra câte puţin albuş bătut tare, iar peste el petalede nalbă tăiate fideluţă.568. CREMĂ DE DUDE CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că germeniide soia sunt înlocuiţi cu seminţe de floarea - soarelui decorticate şi măcinate.569. CREMĂ DE DUDE CU SEMINŢE DE BOSTANSe prepară întocmai ca la 567, folosind aceleaşi ingrediente, numai că germenii de soia seînlocuiesc cu seminţe de bostan decorticate şi râşnite.570. DUDE CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1 kg dude bine coapte, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră.Dudele spălate bine, scurse de apă, se pun în borcan de sticlă odată cu busuiocul peste care setoarnă mierea, se leagă strâns, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă să stea 6săptămâni (având grijă să fie agitată zilnic). După acest termen, se scot dudele cu ajutorul uneipalete, se pun în borcan potrivit ca mărime, se leagă strâns şi se păstrează în loc răcoros şi ferit delumină. Mierea care s-a transformat în sirop de dude se toarnă în sticle de culoare închisă, deasuprase pune un deget de alcool, se închid ermetic şi se păstrează la cămară. Atât fructele cât şi siropulse folosesc în diferite preparate culinare în bucătăria fără foc....Fasole verdeSe folosesc boabele, păstăile şi frunzele.Conţin: protide, Fosfor, Potasiu, Fier, Calciu, vitaminele B, C, acid uric. Bolnavilor de

gută li serecomandă în cantităţi mici.Fasolea este nutritivă, energetică, reconstituentă. E bine să se consume cu pieliţa ei (careconţine fermenţi). Boabele sunt mai digeste dacă se amestecă cufasole verde şi se condimentează cupătrunjel, usturoi, cimbrişor, rozmarin,cimbru de cultură, busuioc, dafin, salvie.571. GERMENI DE FASOLE CU URZICIIngrediente: 250 g germeni de fasole (v. 2027), 200 g urzici, 1 ceapă de apă, 75 ml ulei, 1lingură de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (busuioc, cimbru,salvie), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură pătrunjel cu cimbrişor, tărâţe, 1lingură suc de cătină (v. 2092). Germenii de fasole se limpezesc, se înfăşoară într-un ştergar gros debucătărie (care se răsuceşte de mai multe ori ca să se zvânte boabele), apoi se amestecă cu 2 - 3linguri de tărâţe şi se mărunţesc (manual sau mecanic; de cele mai multe ori se râşnesc cu ajutorulmaşinii de râşnit nuci). Se amestecă cu urzicile, ceapa şi o parte din verdeaţă, care au fost tăiatemărunt, pulberile, sucul de cătină, uleiul, iar deasupra se presară verdeaţa tăiată fin.572. GERMENI DE FASOLE CU SPANAC87

Ingredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă şi se prepară la fel, numai că urzicile seînlocuiesc cu spanac.573. GERMENI DE FASOLE CU MUGURI DE LUCERNĂSe prepară ca la 571, cu aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesc cu mugurifragezi de lucernă, care la rândul lor se pot înlocui cu muguri fragezi de trifoi roşu sau alb.574. GERMENI DE FASOLE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la 571, cu aceleaşi ingrediente, iar la urmă se adaugă 3 - 4 bulbili de usturoi finpisaţi.575. GERMENI DE FASOLE CU AROMĂ DE HREANSe prepară germenii ca la 571, cu aceleaşi ingrediente, iar la urmă se adaugă în compoziţiehrean ras, după gust.576. GERMENI DE FASOLE CU CIUPERCISe prepară germenii ca la 571, cu aceleaşi ingrediente, numai că urzicile se înlocuiesc cuciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978).577. PASTĂ CU GERMENI DE FASOLEIngrediente: 250 g germeni de fasole (v. 2027), 150 g unt, 1 legătură cimbru cu busuioc, 1/2linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 10 măsline negrecomplet desărate (v. 1988), 1 fir de praz.Germenii se pregătesc ca la 571, apoi se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, verdeaţa tăiatămărunt, pulberile, pasta de roşii, untul frecat spumă şi tărâţe, cât cuprinde. Pasta obţinută se aşeazăpe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon.578. PASTĂ CU GERMENI DE FASOLE ŞI VARZĂ MURATĂSe prepară germenii ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, plus 150 g varză murată(v. 1958) tăiată fideluţă (fără să fie spălată sau ţinută în apă, ci numai bine scursă).579. PASTĂ CU GERMENI DE FASOLE CU NAPI MURAŢISe prepară germenii ca la reţeta 577, cu aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 150 g napimuraţi (v. 1958) daţi pe răzătoare. Se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon.580. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE FASOLEIngrediente: 150 g germeni de fasole (v. 2027), 75 g păstăi verzi de fasole, 250 g frunze defasole, 150 g unt, 1 ceapă de apă, 1/2 linguriţă pulbere seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, petaleroşii de trandafir recoltate de la 6 - 8 flori, 1 legătură cimbru şi pătrunjel.Germenii se pregătesc ca la 575, se amestecă cu păstăile verzi (alese numai foarte tinere, fărăbobul format) bine mărunţite, ceapa şi

verdeţa tăiate mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe,cât cuprinde compoziţia. Se învelesc sărmăluţele în frunze fragede de fasole, frunze de tătăneasăsau de spanac. Sărmăluţele se aşează pe un postament din petale roşii de trandafir, puse înprealabil pe platou.581. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE FASOLE ŞISEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUISe prepară germenii ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă încompoziţie 100 g seminţe de floarea - soarelui bine mărunţite.582. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE VARZĂ MURATĂ ŞI ALUNESe prepară germenii ca la reţeta 580, cu aceleaşi ingrediente, în plus 100 g alune sau seminţede bostan (tăiate cu cuţitul); se învelesc în foi de varză murată (v. 1958).583. FRUNZE DE FASOLE CU SOS DE TĂRÂŢEIngrediente: 250 g de frunze fragede de fasole, 2 linguri cremogen (v. 2019), 4 linguri detărâţe, 300 ml lapte nefiert sau macerat de tărâţe (v. 2041), 1 legătură de hasmaţuchi cu salvie, 1/2linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi88

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, 1 lingură sucde cătină (v. 2092), 1 ceapă.Se aleg cele mai fragede frunze de fasole, se spală bine, se taie fideluţă şi se aşează în platouîn strat uniform; peste ele se pune ceapa tăiată peştişori, se toarnă sosul preparat din cremogen şitărâţe (amestecat cu lapte nefiert, muştar şi suc de cătină), pulberile şi uleiul (pus puţin câte puţinca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.584. FRUNZE DE FASOLE CU SOS DE CREMOGENSe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri de tărâţe cu 2linguri de cremogen (v. 2019).585. FRUNZE DE FASOLE CU VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţeta 593, cu aceleaşi ingrediente, în plus 100 g varză murată, bine stoarsăîn mâini de zeamă (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă.586. FRUNZE DE FASOLE CU GĂLBENUŞSe prepară sosul de cremogen cu 5 linguri şi 1 lingură de tărâţe, adăugând în compoziţie şi 2gălbenuşuri de ouă de găină, iar deasupra, odată cu verdeaţa, se presară şi câteva petale roşii detrandafiri sau de flori de nalbă roşie de grădină, tăiate fideluţă.587. FRUNZE DE FASOLE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară acelaşi sos cu cremogen ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afarăde cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7).588. CIORBĂ CU GERMENI DE FASOLE ŞI ZEAMĂ DE VARZĂIngrediente: 200 g germeni de fasole (v. 2027), 500 ml zeamă de varză murată (v. 1958), 1ceapă, 1 ardei gras, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi, salvie, 1 lmacerat de tărâţe (v. 2041), 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072).Germenii se pregătesc ca la 571, se pun în zeama de varză (care s-a pus în castron odată cumaceratul), se mai adaugă ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, ardeiul fideluţă, rădăcinoasele date perăzătoare, pulberea şi uleiul.589. CIORBĂ CU GERMENI DE FASOLE ŞI SUC DE CORCODUŞESe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de zeama de varzămurată (moare) care se înlocuieşte cu 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085).590. CIORBĂ CU FRUNZE DE FASOLE ŞI SUC DE AGURIDĂIngrediente: 150 g frunze fragede de fasole (v. 2027), 150 g spanac, 1 legătură de hasmaţuchicu cimbru, 1 ardei gras, 3 roşii, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1ceapă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 l macerat de afine (v. 2045),

500 ml suc de aguridă (v. 1666). Se pune în castron maceratulîmpreună cu sucul de aguridă, se adaugă frunzele de fasole şi cele de spanac (tăiate fideluţă),ardeiul, roşiile şi ceapa tăiate mărunt, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.591. SUPĂ - CREMĂ DE GERMENI DE FASOLEIngrediente: 300 g germeni de fasole (v. 2027), 1.5 suc de roşii (v. 2094), 1 ceapă mare deapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 1 legătură de busuioc şi cimbrişor, 4 - 5linguri de tărâţe, 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2072), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Germenii se pregătesc ca la 575, se pun în sucul de roşii, în care se mai adaugă ceapa şiverdeaţa tăiată mărunt, rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa şi uleiul.592. SUPĂ - CREMĂ DE GERMENI DE FASOLE CU GĂLBENUŞSe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că uleiul se adaugă încompoziţie numai după ce a fost bine amestecat cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină.593.SUPĂ-CREMĂ DE GERMENI DE FASOLE CU OUĂ DE PREPELIŢĂ89

Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că în loc de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină se adaugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).594. SUC DE PĂSTĂI VERZI DE FASOLE CU VARZĂ DE BRUXELLESPăstăile de fasole verde, folosite pentru extragerea sucului, trebuie să fie foarte tinere, să nuaibă boabele formate (deoarece acestea au o oarecare toxicitate). Sucul acesta este cel mai eficientîn tratarea diabetului. Injecţiile cu insulină nu vindecă diabetul. S-a constatat că preparatele defasole verde (păstăi) pregătite în bucătăria fără foc ca şi varza de Bruxelles conţin elemente carefurnizează ingredientele necesare insulinei naturale produsă de pancreas. Diabeticii trebuie săelimine complet din alimentaţie zaharurile, amidonul şi să consume suc de păstăi tinere de fasoleverde cu morcov, lăptucă şi varză de Bruxelles în cantitate de 1 l zilnic combinat cu o cantitatesuplimentară de suc din varză de Bruxelles, morcov şi spanac, alături de spălături ale intestinuluigros. Nu trebuie uitat că pentru diabetici, fasolea verde alături de alte produse enumerate mai sus,în mod special varza de Bruxelles, este de un real folos.595. PASTĂ DE FASOLE VERDE CU MORCOVIIngrediente: 200 g păstăi tinere de fasole verde, 150 g morcovi, 1 ceapă mare de apă, 200 gunt, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 2 linguri pastă de roşii crude, 1/2 linguriţă pulbere deseminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe şi 2 gogoşari.Se aleg păstăi verzi de fasole (fără să aibă format bobul), se mărunţesc fin odată cu morcovul,ceapa şi verdeaţa (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, pasta de roşii, untul frecatspumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează cufelioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon.596. PASTĂ DE FASOLE VERDE CU SPANACSe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de morcov care esteînlocuit cu spanac bine mărunţit.597. PASTĂ DE FASOLE VERDE CU VARZĂ DE BRUXELLESSe prepară pasta ca la reţeta 595, cu aceleaşi ingrediente, numai că morcovul este înlocuit cuvarză de Bruxelles fin mărunţită.598. CIORBĂ DE FASOLE VERDE CU SUC DE ROŞIIIngrediente: 200 g păstăi tinere de fasole verde, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 ceapă de apă, 1morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de pătrunjel cu salvie, 2gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v.

2072), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei.Se pune sucul în castron, se adaugă păstăile (fără bobul format) tăiate fideluţă cât se poate defin (chiar mărunţite la mixer), ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare,pulberile şi gălbenuşurile bine frecate cu ulei.599. CIORBĂ DE FASOLE VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).600. CIORBĂ DE FASOLE VERDE CU ZERSe prepară ca la reţeta precedentă (598), cu aceleaşi ingrediente, numai că în loc de suc deroşii se foloseşte zerul proaspăt; pe lângă verdeaţă se mai adaugă şi o mână bună de muguri fragezide lucernă tăiaţi fideluţă.601. SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 250 g păstăi verzi de fasole, 1 ceaşcă de smântână, 1/4 varză albă, 1 ceapă, 1morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de busuioc cu cimbru, 2 linguri pastă de roşii crude(v. 2063), 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână depetale roşii de trandafir, 1.5 l macerat de tărâţe.Păstăile de fasole (tinere, fragede, fără bobul format) se mărunţesc fin odată cu rădăcinoasele,90

varza, ceapa (manual sau mecanic). Se pune în castron maceratul de tărâţe (se adaugă produselemărunţite de mai sus, peste care se adaugă pasta de roşii, tărâţa, pulberile şi smântâna; deasupra,verdeţurile tăiate mărunt şi petalele tăiate fideluţă.602. SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU SPANACSe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, adaugînd odată cu celelalteproduse, în castron, 100 g spanac mărunţit.603. SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU GERMENI DE TRIFOIIngrediente: 250 g de fasole verde tânără, 200 g germeni de trifoi (v. 2030), 1 fir de praz, 4 - 5verzişoare de Bruxelles, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 2 ardei graşi,1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2075), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de tarhon cu cimbrişor de câmp,1.5 l macerat de mere (v. 2056), 3 linguri cremogen (v. 2019), 3 linguri tărâţe, 100 ml ulei.Se pune maceratul în castron, se adaugă păstăile (fragede, tinere, fără bobul format) finmărunţite, odată cu rădăcinoasele, germenii de trifoi, ceapa şi verzişoarele de Bruxelles. Se maiadaugă cremogenul, tărâţa, pulberile, uleiul iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.604.SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU GERMENI DE SOIASe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de trifoi carese înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026).605. SUPĂ - CREMĂ DE FASOLE VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă (602), cu aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 5gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) care se amestecă bine cu uleiul şi apoi se pun în castron.... Floarea - soareluiEste cea mai importantă plantă uleioasă care se cultivă în ţara noastră.În scopuri alimentare (terapeutice) se folosesc seminţele care conţin 28 - 48 % substanţegrase, din care se extrage uleiul comestibil. Uleiul conţine acizi graşi nesaturaţi (monosaturaţi - acidoleic, polisaturaţi - acid linoleic); acizi graşi saturaţi (palmitic, stearic, arahic, lignoceric -insaponifiabil); vitamine, fosfatide; gliceride.Bogăţia uleiului cu acizi graşi polisaturaţi îl recomandă în cazurile de hipercolesterolemie şi dearterioscleroză. Se iau 2 linguri

dimineaţa la sculare şi înainte de masa de seară; se foloseşte mult lapreparatele culinare din bucătăria fără foc. Dintre oleaginoase, floarea - soarelui este cea mai bogatăîn Calciu.606. PASTĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI ŞI PRAZIngrediente: 150 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 1 fir de praz mare, 250g iaurt, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi cufrunze fragede de ţelină.Seminţele de floarea - soarelui se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, iaurtul, pulberile, verdeaţatăiată mărunt şi tărâţe (cât cuprinde).Pasta se pune pe farfurie, se tasează şi se decorează dupăfantezia gospodinei (cu produsele pe care le are la îndemână).607. PASTĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI ŞI URZICISe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în plus 100 g urzici mărunţite fincare pot fi înlocuite cu muguri de lucernă sau trifoi, frunze de soia, de tătăneasă, de tei, ulm sau fag,cu condiţia să fie foarte fragede (recoltate în prima parte a lunii mai).608. PASTĂ DE FLOAREA - SOARELUI CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 200 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 200 g varză murată,500 ml ulei, 1 ceapă de apă, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1legătură de mentă cu salvie, 1/4 pahar de zer prospăt sau macerat de tărâţe (v. 2041).Varza se scurge bine în mâini (nu se spală şi nu ţine în apă), se taie fideluţă (cât mai fin), seamestecă cu uleiul, seminţele de floarea - soarelui măcinate, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt,pulberile şi tărâţe (cât cuprinde). Se decorează cu felioare de ceapă şi verdeţuri de sezon.91

609. PASTĂ DE FLOAREA - SOARELUI ŞI NAPI MURAŢI (V. 1958)Se prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de varză care seînlocuieşte cu napi muraţi.610. CIORBĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUIIngrediente: 150 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 1.5 l zer proaspăt, 1legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 50 ml ulei, 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1felie de ţelină, 1 ceapă de apă.Zerul se pune în castron, se adaugă seminţele întregi de floarea - soarelui, rădăcinoasele datepe răzătoare, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, ardeiul gras tăiat fideluţă, roşiile (felioaresubţiri) şi uleiul.611. CIORBĂ DIN SEMINŢE DE FLOAREA-SOARELUI CU VARZĂ ALBĂSe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, reducând rădăcinoasele la 1/2 dincantitate, completând cu 5 - 6 frunze de varză albă, dulce tăiată fideluţă (frecată în mâini până seînmoaie, fără să se scurgă de suc).612. CIORBĂ DIN SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI CU OUSe prepară ca la reţeta precedentă (610), cu aceleaşi ingrediente, numai că la urmă se adaugă2 gălbenuşuri care se amestecă bine cu uleiul. Gălbenuşurile (la nevoie) pot fi înlocuite cu 2 linguride smântână.613.CIORBĂ DE SEMINŢE DE FL. - SOARELUI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă (610), cu aceleaşi ingrediente, iar la urmă se adaugă 10gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) care se amestecă bine cu uleiul.614. SUPĂ - CREMĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI ŞI GULIIIngrediente: 250 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 450 g gulii, 150 gţelină, 1 ceapă mare de apă, 3 linguri

pastă de roşii crude (v. 2063), 1 ardei gras, 1.5 l macerat detrifoi roşu (v. 2048), 75 ml ulei, 1 legătură de salvie cu busuioc, 1 linguriţă pulbere de seminţe degogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 4 -5 linguri tărâţe sau făină de hrişcă.Maceratul se pune în castron, se adaugă seminţele măcinate, guliile, ţelina şi ceapa finmărunţită, ardeiul gras, pasta de roşii, pulberile, tărâţa, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiatemărunt.615.SUPĂ-CREMĂ CU SEMINŢE DE FL. - SOARELUI ŞI VARZĂ ROŞIESe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de gulii care sunt înlocuitecu varză roşie, fin mărunţită.616.SUPĂ-CREMĂ CU SEMINŢE DE FL.-SOARELUI ŞI CONOPIDĂSe prepară ca la reţeta precedentă (614), cu aceleaşi ingrediente, în afară de gulii care seînlocuiesc cu conopidă fin măruţită.617. SĂRMĂLUŢE CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUIIngrediente: 170 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate grosier), 1 ceapă marede apă, 2 linguri pastă de roşii crudă (v. 2063), 2 linguri de cremogen (v. 2019), 75 ml macerat detărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de varză murată, 200 g muguri fragezi de lucernă saufrunze de ştevie, 25 ml ulei, tărâţe.Cremogenul se amestecă cu maceratul de tărâţe, pasta de roşii, ceapa şi verdeţurile tăiatemărunt, tărâţe, pulberile şi seminţele de floarea - soarelui. Se învelesc sarmalele din aceastăcompoziţie, se aşează pe un postament de muguri de lucernă, aşezaţi în prealabil în platou. Sestropesc cu puţin ulei deasupra şi se presară cu verdeaţă tăiată mărunt.618.SĂRMĂLUŢE CU SEMINŢE DE FLOAREA-SOARELUI ŞI CIUPERCISe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de varză care se92

înlocuieşte cu frunze fragede de tătăneasă sau frunze de soia; în compoziţie se adaugă 150 gciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978) tăiate mărunt.619. CREMĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI ŞI TĂRÂŢEIngrediente: 150 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 300 ml suc de morcovi,tărâţe, 1 lingură rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, puţină miere (după gust), 1 vârf decuţit pulbere fină de scorţişoară, 2 ouă de găină, 1 lingură cremogen, 1 lingură seminţe de mac.Se amestecă sucul de morcovi cu cremogenul, seminţele de floarea - soarelui, romul,gălbenuşurile, coaja de lămâie, mierea, pulberea de scorţişoară şi tărâţe (cât cuprinde); se pune încupe sau în farfurioare de compot , iar deasupra câte puţin albuş (bătut spumă tare) peste care sepresară seminţe de mac sau de in.620.CREMĂ DIN SEMINŢE DE FL. - SOARELUI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, numai că ouăle de găină suntînlocuite cu ouă de prepeliţă (v. 7).621. CREMĂ DIN SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI CU CREMOGENIngrediente: 150 g seminţe de floarea - soarelui decorticate (măcinate), 4 linguri cremogen (v.2019), tărâţe, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v.2105), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2 linguri cireşe conservate în miere (v. 406), puţină miere (dupăgust), câteva frunzişoare de măghiran.Cremogenul se amestecă cu sucul de morcovi, seminţele măcinate, tinctura, mierea şi coaja delămâie. În cazul în care iese prea îngroşată compoziţia se adaugă puţin suc de morcovi sau apă.Dacă e prea subţire se adaugă tărâţe (cât cuprinde).... FrăguţeAceste fructe au proprietăţi farmaco - terapeutice.Conţin tanin, alcool triterpenic (fragarol), cverecitină şi citrol, ulei volatil, zaharuri, săruriminerale bogate în vitamina C. De

asemeni, vitaminele A, B, acid salicilic.Sunt indicate în reumatism cronic degenerativ, gută, astenii de primăvară, remineralizări,tuberculoză, arterioscleroză, hipertensiune, intoxicaţie tabacică şi alcoolică, tulburări hepatice şibiliare, constipaţii.Fructele consumate proaspete în cantităţi mai mari sunt indigeste şi produc urticarie.622. SUC DE FRĂGUŢEFructele bine coapte se dau la extractor, iar sucul obţinut se consumă imediat ce a fost extras.623. PASTĂ DE FRĂGUŢE CU TĂRÂŢEIngrediente: 300 g frăguţe, 150 g unt, tărâţe, 1 lingură cremogen, 1 legătură frunze demăghiran, busuioc şi mentă, câteva petale roşii de trandafir. Frăguţele, bine coapte se mărunţescfin, se amestecă cu cremogenul (v. 2049), verdeţurile tăiate mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe(cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu petale de trandafir tăiatefideluţă. Se consumă imediat ce au fost preparate.624. PASTĂ DE FRĂGUŢE CU CREMOGENSe folosesc aceleaşi cantităţi de produse; frăguţele, bine coapte, se mărunţesc fin; se preparăla fel ca la precedenta, numai că în loc de tărâţe se foloseşte cremogenul (v. 2019).625. FRĂGUŢE CU SOS ALBIngrediente: 300 g frăguţe proaspete, 350 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1lingură cremogen (v. 2019), câteva frunzuliţe de măghiran sau de busuioc.Smântâna se amestecă cu făina de orez, cremogenul şi se toarnă în platou peste care se punmici grămăjoare de frăguţe; deasupra se presară verdeţurile tăiate fin. Se consumă imediat ce aufost preparate.626. FRĂGUŢE CU SOS GALBENSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în smântânăse adaugă suc de morcovi (până se obţine nuanţa de galben dorită), iar pentru a îngroşa smântâna93

se adaugă cremogen (v. 2019) sau făină de ovăz (v. 2018) cât cuprinde.627. FRĂGUŢE CU SOS VERDESe prepară la fel ca la reţeta precedentă (625), folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul cusuc de orz verde (v. 2079), până se obţine nuanţa dorită.În locul acestui suc se poate folosi suc de spanac, de lăptucă (v. 2098) ş.a.628. COMPOT DE FRĂGUŢEIngrediente: 350 g frăguţe, puţină miere după gust, 1 pahar de vin roşu, câteva frunzişoare debusuioc sau mentă, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2105).Frăguţele se pun în compotieră, peste ele se toarnă vinul (care a fost bine amestecat cumierea şi tinctura). Deasupra se presară verdeţurile aromate tăiate mărunt. Se consumă imediat cea fost preparat.629. FRĂGUŢE CU FRIŞCĂIngrediente: 350 g frăguţe bine coapte, 2 linguri de rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie (coajarasă, sucul ei stors), 2 linguri tărâţe, 300 g frişcă bătută, fără zahăr, 2 linguri miere.Frăguţele se distribuie în 6 cupe (300 g ) sau în farfurioare de compot, peste ele se presarăcâte puţină tărâţe, se stropesc cu romul (în care s-a amestecat sucul de lămâie, coaja rasă şimierea). Deasupra se pune, la fiecare, câte puţină frişcă, iar peste ea 50 g frăguţe împărţite la 6porţii. Se servesc imediat ce au fost preparate.630. SPUMĂ DE FRĂGUŢEIngrediente: 350 g frăguţe bine coapte, 2 linguri miere, 3 albuşuri de ou, tărâţe, 1 linguriţătinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 portocală, câteva petale de trandafir roşii şi frunzede măghiran.Frăguţele se mărunţesc fin, se amestecă cu mierea, tinctura, 2 părţi din albuşul (care a fostbătut spumă tare) în care se amestecă uşor (de jos în sus, ca să nu se lase compoziţia), puţină tărâţeşi coaja de portocală. Se pune în cupe. Deasupra fiecăreia se pune câte puţin albuş bătut spumă tare(fără zahăr). Peste ele se presară petale roşii de trandafir şi frunze de măghiran tăiate fideluţă.631. CREMĂ DE FRĂGUŢE CU FĂINĂ DE OVĂZIngrediente: 350 g frăguţe bine

coapte, 2 linguri de miere, 1 lingură tinctură miraculoasă (v.2106), 2 ouă, 1 lingură tărâţe, făină de ovăz (v. 2018), 1 lingură seminţe de anason.Frăguţele strivite fin, se amestecă cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină, mierea, tinctura, tărâţa şifăină de ovăz (cât cuprinde). Se pune în cupe. Deasupra se decorează cu albuş bătut spumă tare(fără zahăr), iar peste el se presară seminţe de anason.632. CREMĂ DE FRĂGUŢE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouăde găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).633. ÎNGHEŢATĂ DIN FRĂGUŢEIngrediente: 500 g frăguţe fin mărunţite, 300 g miere, 100 ml lapte vegetal (de soia, v. 2032),250 g frişcă bătută (fără zahăr), 2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie.Piureul de frăguţe se amestecă cu 100 ml lapte de soia în care s-a dizolvat mierea, sucul decătină şi frişca, care se amestecă uşor (de jos în sus, ca să nu se lase). Se toarnă în forme specialede îngheţată şi se dă la congelator.(Îngheţatele preparate cu miere nu îngheaţă complet ca cele preparate cu zahăr şi sunt multmai sănătose).634. ÎNGHEŢATĂ CU FRĂGUŢE ŞI PASTĂ DE CĂTINĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2linguri suc de cătină care se înlocuiesc cu 1 lingură pastă de cătină (v. 2065).... GhizdeiAceastă plantă este cunoscută sub denumirea de spanacul săracului.Se pot prepara din el aceleaşi feluri de bucate, ca şi din spanac (v. litera S).94

... GrepfrutGrepfrut-ul este originar din Asia. Arborele poate ajunge la 6 - 7 m înălţime.Fructul conţine: apă, protide, glucide, lipide, minerale - Calciu, Fosfor, Potasiu, Magneziu, Sulf,Sodiu, Clor, Fier, Cupru, Mangan, apoi vitaminele B1, B2, C, PP, provitamina A, ulei esenţial(limonenă, pinenă, citrol), alcool, pectină, acid citric. Sucul acestui fruct este indicat în: anorexie,oboseală, dispepsie, intoxicaţii, pletoră, artritism, oligurie, insuficienţă biliară, fragilitate capilară,afecţiuni febrile şi pulmonare.635. SUC DE GREPFRUTSucul extras se consumă numai proaspăt, 3 pahare pe zi, înaintea celor 3 mese principale (aşacum este sau îndulcit cu puţină miere).636. ÎNGHEŢATĂ CU SUC DE GREPFRUTIngrediente: 500 g caise bine coapte (mărunţite fin), 300 g miere, 250 g frişcă bătută (fărăzahăr), 150 ml suc de grepfrut, 1 linguriţă tinctură miraculoasă II (v. 2107).Pireul de caise se amestecă cu sucul de grepfrut (în care s-a dizolvat mierea şi tinctura), apoifrişca cu care se amestecă foarte uşor ca să nu se lase. Se toarnă în forme speciale de îngheţată şise dă la congelator.Grâul...Grâul este un produs foarte valoros pentru organism.Pe drept cuvânt i se mai spune şi ou vegetal.Conţine : săruri minerale şi elemente catalitice (Calciu, Magneziu, Sodiu, Potasiu, Clor, Sulf,Siliciu, Zinc, Mangan, Cobalt, Cupru, Iod, Arsenic), grăsime fosforată, amidon, vitaminele A, B, E (îngermeni), K, D, PP, fermenţi, diastaze.Grâul constituie baza alimentaţiei naturale şi este indicat în toate afecţiunile cronice şidegenerative, în tulburările vegetative, sterilitate, afecţiuni neurologice, endocrine, renale, hepatice,cardiace ş.a.Trebuie consumat sub diferite forme preparate în bucătăria fără foc , printre care: pâineaneagră coaptă la soare, pâinea din germeni de grâu, care este foarte bogată în Fosfor, Magneziu,Calciu, astfel la o sută de grame boabe:Fosfor Magneziu Calciu- bobul de grâu întreg _ 423 mg 133 mg 44 mg- bobul de grâu încolţit _ 1050 mg 342 mg 71 mg Grâul încolţit se poate folosi cu rezultate foarte bune în toate stările de demineralizare,anemie, astenie fizică şi intelectuală,creştere, rahitism, tuberculoză, sarcină, alăptare. Tărâţele de grâu (foarte bogate în vitamine,enzime, minerale) sunt recomandate zilnic în bucătăria fără foc , preparate în zeci şi

sute de feluri,cu diferite adaosuri şi în combinaţii diferite ca să fie consumate cu plăcere. 637. GERMENI DE GRÂUŞI SECARĂPregătirea grâului: mai întâi se alege bob cu bob de corpuri străine (mohor, neghină ş.a.), sespală şi se pune cu apă (48 ore), având grijă să fie clătit seara şi dimineaţa. Se scurge, se pune într-otavă emailată, în strat gros de 1 cm, se stropeşte puţin, se acoperă cu o foaie de plastic (de culoareînchisă). Se clăteşte seara şi dimineaţa; în permanenţă trebuie ţinut umed. Vara încolţeşte în 2 zile,iarna în 4 zile (aceasta depinde şi de temperatura camerei). Colţul nu trebuie să fie mai mare de 2mm. Se clăteşte din nou, se scurge bine şi se pune în pungă (care se păstrează la rece). Nu serecomandă să se pună la germinat decât pentru cel mult 7 zile . Înainte de a fi consumat se scoatedin pungă (numai cât este nevoie) şi se lasă să se încălzească la temperatura camerei. Se iau 3linguriţe pe zi, cu 30 de minute înaintea meselor principale. Se ronţăie mult şi bine mestecându-l decel puţin 100 de ori. Nu se ia decât 20 de zile, cu pauză de 90 de zile.La fel se prepară şi germenii de secară.638. GRÂU GERMINAT CU MIERE ŞI NUCIAceastă reţetă universală (după K. Pincitrov) constituie o masă pentru cei ce consumă hrană95

vie, în bucătăria fără foc.Ingrediente: 100 g grâu germinat şi bine mărunţit (trecut prin maşina de măcinat nuci), 25 gmiere, 25 g nuci sau alune (ulei de măsline, pentru hepatici şi biliari), 500 g mere sau alte fructe.Germenii de grâu se amestecă cu mierea, nucile (tăiate cu cuţitul sau măcinate) şi merele date perăzătoare (cu tot cu coajă). Cine doreşte, poate adăuga diferite arome, după gust. Se consumăimediat ce a fost preparat.639. TĂRÂŢE DE GRÂU CU MIERE ŞI NUCISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâucare se înlocuiesc cu tărâţe din aceeaşi cereală; (90 % din bogăţia de substanţe care se găsesc înbobul de grâu, se află în tărâţele acestuia).640. PASTĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU CEAPĂIngrediente: 200 g germeni de grâu (v. 2022), 1 ceapă mare de apă, 150 g seminţe de bostansau alune, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de mentă cu busuioc.Grâul (fin mărunţit) se amestecă cu seminţele de bostan (care au fost decorticate şi măcinate)şi pulberile; se aşează pe farfurie; se tasează frumos (cu lama cuţitului înmuiată în apă), deasupra sepresară verdeaţa tăiată mărunt. Se serveşte imediat.641. PASTĂ DE GERMENI DE GRÂU CU PRAZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care seînlocuieşte cu praz (tăiat fideluţă).642."MUNTIŞOR"DIN GERMENI DE GRÂU CU ALBUŞ-SPUMĂ (IARNA)Ingrediente: 450 g germeni de grâu (v. 2022), 300 g varză murată, 2 cepe de apă, 1 morcov, 1felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 4 albuşuri, frunze de mărarsau de fenicul, 1 legătură de hasmaţuchi, tărâţe.Germenii de grâu (bine mărunţiţi) se amestecă cu varza (bine stoarsă, fără a fi spălată) tăiatăfideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi hasmaţuchiul tocate, tărâţe şi pulberi. Se aşeazăpe farfurie în formă de movile cu vârf (ca un muntişor), se tasează cu lama cuţitului, apoi se îmbracăîn albuş bătut spumă tare. Pe suprafaţa muntişorului (din loc în loc) se înfig rămurele de mărar saude fenicul, care dau un aspect de muntişor în toiul iernii, cu brazi pe el.643. MUNTIŞOR CU GERMENI DE GRÂU ŞI ALBUŞ VERDESe prepară ca la reţeta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că albuşul bătutspumă tare se amestecă cu frunze de spanac bine mărunţite (pireu scurs de sucul spanacului),adăugând puţin câte puţin (până se obţine nuanţa de verde crud de primăvară). Pe suprafaţa lui seînfig vârfuri de creson de fântână, iar din loc în loc se pun punctişoare roşii din gogoşari, flori deurzică moartă albă sau bumbişori care-i dau aspect de vară cu verdeaţă şi flori.644.CHIFTELE DIN GERMENI DE GRÂU CU PETALE DE TRANDAFIRISe prepară ca la reţeta precedentă (642), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de albuş, sepresară puţină tărâţe pe planşetă, se împarte compoziţia (1 lingură) în părţi egale şi se formeazăchiftelele care se aşează pe un postament de petale roşii de trandafir care a fost pus în prealabil înplatou. Se servesc imediat ce au fost preparate.645. CHIFTELE CU GERMENI DE GRÂU PE SALATĂ VERDESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de petalele detrandafir care se înlocuiesc cu o căpăţână de salată verde.646. PÂINE DIN FĂINĂ INTEGRALĂ DE GRÂUIngrediente: 200 g făină de grâu, apă. Făina cernută prin sita rară se pune într-un castron, seface o gropiţă în mijloc, în care se adaugă puţină apă, mestecând mereu, până cuprinde cam 1/2 dincantitatea de făină; se ia la frământat (cu mâna), până ce intră toată făina în aluat, care trebuie săfie cât se poate de întărit. Se împarte în 3 părţi egale, pe planşetă se presară puţină tărâţe ca să nuse prindă, se ia o parte din aluat, se formează cu mâinile (mai întâi) un sul rotund, apoi se întinde (cuajutorul sucitorului sau sticlei) o foaie groasă de 4 mm, lungă de aprox. 40 cm şi lată de 9 cm. La fel96

se întind şi celelalte 2 bucăţi de aluat. Toate 3 se aşează la distanţă de 1 cm una de alta, ca săcircule aerul printre ele, pe o sită cu ochiuri de minimum 2 cm sau pe un grătar scos din frigider. Secrestează uşor pe lăţime, la distanţă de 4 cm, ca să se poată rupe cu uşurinţă, după ce se usucă lasoare. Sita sau grătarul se pun suspendate.Se usucă complet în 4 - 5 ore; nu se prepară decât pentru 7 zile.Pâinea coaptă la soare se rupe în bucăţi pe urmele crestăturilor, se pune în pungă de hârtie şise păstrează la rece. Pentru cei ce poartă proteză sau au dantura mai şubredă, este puţin mai dificil,deci e bine să fie înmuiată înainte de a fi consumată.Cei care suportă, pot consuma în loc de pâine tărâţe de grâu, făină integrală de grâu, desecară sau de hrişcă, care se pot adăuga în supe sau ciorbe. Într-o zi călduroasă se poate coace lasoare o cantitate mai mare de pâine. Aceasta este în funcţie de numărul membrilor din familie careconsumă asemenea pâine.647. PÂINE CU TĂRÂŢE DE GRÂUIngrediente: 100 g tărâţe, 100 g făină albă, apă. În cazul că nu este în casă făină integrală seprepară pâinea cu tărâţe amestecată cu făină, procedând în continuare ca la reţeta precedentă.648.PÂINE CU FĂINĂ INTEG.,PULBERI AROMATE ŞICONDIMENTARESe prepară pâinea ca la reţeta precedentă (646), folosind aceleaşi ingrediente, numai că seadaugă în aluat şi 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (cimbru, busuioc, salvie).649. PÂINE DIN GERMENI DE GRÂUIngrediente: 200 g germeni de grâu (v. 637), tărâţe. Grâul, bine germinat, clătit, se pune într-un şervet gros de bucătărie, se răsuceşte de mai multe ori, ca să se zvânte, se amestecă cu puţinâtărâţe şi se trece prin maşina de măcinat nuci (sau de tocat carne, cu sită foarte deasă). Pastaobţinută se amestecă cu tărâţe, până se obţine un aluat întărit. În continuare se procedează ca la646. Pâinea din germeni are o mare valoare alimentară...650. TORT DIN GERMENI DE GRÂU (I)Ingrediente: 300 g germeni de grâu (v. 2022), puţină miere (după gust), 200 g nuci măcinate,coaja rasă de la

1/2 lămâie, 2 linguri de rom, 1/4 linguriţă pulbere de scorţişoară. Germenii de grâuse prepară ca la precedenta, se amestecă cu nucile măcinate, mierea, coaja de lămâie, romul şipulberea de scorţişoară.În cazul că este prea moale compoziţia, se pot adăuga tărâţe de grâu. Se pune pe farfurie saupe tavă. I se dă forma dorită şi se ornează după gust cu diferite fructe şi flori macerate în miere,mieji de nucă, alune etc.651. TURTIŢE DIN GERMENI DE GRÂUCompoziţia preparată mai sus, se împarte în părţi egale; se aşează pe o planşetă pe care s-apresărat puţină tărâţe. Se modelează, cu mâinile, mici turtiţe.Deasupra, pe fiecare, se pune câte 1 linguriţă de albuş (bătut tare) sau frişcă, iar în mijloc sepune câte o cireaşă sau vişină conservată în miere (v. 406).652. BOMBOANE DIN GERMENI DE GRÂU CU ALUNEDin compoziţia de la 650 se pun pe planşetă (peste un strat subţire de tărâţe) mici moviliţe (culinguriţa) care se rotunjesc în palme, punându-se la mijloc o alună sau un miez de nucă.653. BOMBOANE DIN GERMENI DE GRÂU CU VIŞINEDin compoziţia de la 650 se pun pe planşetă (după ce s-a presărat puţină tărâţe) cu linguriţamici moviliţe, care se rotunjesc în palmă, după ce s-a pus o vişină [proaspătă sau conservată înmiere (v. 406)] care a fost bine tăvălită prin tărâţe.La fel se pot prepara bomboane cu stafide sau scoruşe, puţin înmuiate din timp sau cubucăţele de smochine. Se aşează pe farfurie, pe care în prealabil au fost puse câteva petale roşii deflori de nalbă de grădină tăiate fideluţă.654. TORT DIN GERMENI DE GRÂU (II)Ingrediente: 450 g germeni de grâu (v. 6037), 350 g nuci sau alune măcinate, puţină miere(după gust), 1/4 linguriţă pulbere fină de scorţişoară, 1/2 linguriţă pulbere de salvie, mentă, busuioc,2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078), coaja rasă de la 1 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v.97

2106), 2 - 3 linguri de rom, 400 g unt, 4 ouă de găină, tărâţe, cremogen, 3 - 4 linguri cireşe negreconservate în miere (v. 406), 300 g sfeclă roşie.Grâul germinat se mărunţeşte fin (v. 649), se amestecă cu 200 g nuci sau alune măcinate,pulberea de scorţişoară, miere (după gust), 3 gălbenuşuri de ouă de găină, coaja de lămâie, romul,250 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 201) sau făină de orez (v. 2017) cât cuprinde. Aceastăcompoziţie se împarte în 2 părţi egale. O parte se aşează pe tortieră, se tasează iar peste ea seaşează compoziţia cu sfeclă care se prepară după cum urmează: sfecla roşie mărunţită fin seamestecă cu pulberea de măceşe, de plante aromatice, 1 gălbenuş, tinctura miraculoasă I, 150 gnuci sau alune măcinate, puţină miere (după gust), 150 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).Peste ea se aşează partea a doua, se tasează frumos pe întreaga suprafaţă, se îmbracă în alb cucele 4 albuşuri bătute spumă tare, peste care se aşează cireşele conservate în miere (v. 406) careau fost date prin tărâţe sau făină de grâu integrală. Se dă la rece 2 - 3 ore, apoi se serveşte tăiat înformă de raze, ca orice tort. Se consumă în aceeaşi zi.[Preparatele din crudităţi nu se consumă păstrate pentru a doua zi]655. TORT DIN GERMENI DE GRÂU CU MERESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie carese înlocuieşte cu 200 g mere rase cu tot cu coajă şi 150 g ţelină mărunţită fin iar pe lângă cele 2linguri pulbere de scoruşe se adaugă 2 linguri pulbere de căline (v. 2076) şi 1 lingură pastă de cătină(v. 2075)656. TORT DIN GERMENI DE GRÂU CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă (654), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 4 ouăde găină care se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă (v. 7).657. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE GRÂUIngrediente: 250 g germeni de grâu (mărunţiţi), 1 ceapă de apă, 100 g

miez de nucă, 1legătură de verdeaţă, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g unt, 1 lingură ulei, 1 căpăţână de salată verde, 1/2căpăţână de varză murată, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072).Grâul germinat, bine mărunţit (v. 649) se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt,pulberile, ţelina dată pe răzătoarea de sticlă, nucile tăiate cu cuţitul şi untul frecat spumă. În cazul căeste prea moale compoziţia, se poate adăuga puţină tărâţe. Se învelesc sărmăluţele în frunze devarză murată (bine scursă de zeamă - moare - nici într-un caz nu se spală şi nici nu se ţine în apă).Sărmăluţele se aşează pe un postament de salată verde, se stropesc (cu ulei) şi se presară cuverdeaţă.658. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE GRÂU ŞI SEMINŢE DE BOSTANSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu seminţe de bostan decorticate şi tăiate cu cuţitul.659. SĂRMĂLUŢE DIN GERMENI DE GRÂU CUSEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUISe prepară ca la reţeta precedentă (657), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu seminţe de floarea - soarelui decorticate, iar în loc de foi de varză murată pentruînvelit, se folosesc frunze fragede de tătăneasă sau de soia care se pun pe un postament de petaleroşii de trandafir, puse în prealabil în platou.660. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE GRÂU ŞI CIUPERCISe prepară compoziţia pentru sărmăluţe ca la 657, cu aceleaşi feluri de produse, la care se maiadaugă 100 g ciuperci macerate în oţet (v. 1977) tăiate cât se poate de mărunt.661. RULOURI CU GERMENI DE GRÂUOricare compoziţie (din cele 4 feluri), după plac, poate fi folosită pentru rulou. Astfel, se iaufrunze mari, frumoase de salată (de preferinţă salată creaţă), se spală foaie cu foaie pe ambele părţi,se pun pe un şervet să se zvinte, apoi în fiecare foaie (către baza ei) se pune câte 1/2 lingură decompoziţie; se rulează uşor în lăţimea frunzei fără a-i strica vârful care rămâne ca o floare. Rulourileastfel terminate, se aşează (în formă de raze) pe un postament din petale roşii de flori de nalbă degrădină sau pe flori de gălbenele.98

662. BUDINCĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU BRÂNZĂIngrediente: 300 g germeni de grâu, 200 g brânză de vaci, 25 ml ulei, 1 ceapă mare de apă,cremogen, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1legătură de verdeaţă. Germeniide grâu bine mărunţiţi (v. 649) se amestecă cu pulberile şi verdeaţa tăiată mărunt. Separat, brânzade vaci, bine mărunţită (trecută prin sită) se amestecă cu ceapa tăiată mărunt şi puţin cremogen (v.2019, în cazul că este prea moale compoziţia). Se ia un castronel de porţelan sau emailat, se ungebine cu ulei (la nevoie se poate uda cu apă), se pune jumătate din compoziţia cu grâu germinat, sepresează bine să nu rămână goluri, apoi se pune compoziţia cu brânză iar deasupra partea a douade compoziţie cu grâu germinat. Se tasează bine şi se răstoarnă pe o farfurie pe care în prealabil afost pus un strat subţire de tărâţe de grâu (cernut prin sita rară). Se serveşte tăiată felii în forme deraze alături de salată verde.663. BUDINCĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU PASTĂ DE ROŞIISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vacicare se înlocuieşte cu pastă de roşii crude (v, 2063); se amestecă cu 1 ceapă mare de apă dată perăzătoare, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077) şi cremogen (v. 2109, câtcuprinde).664. TORT APERITIV CU GERMENI DE GRÂUIngrediente: 350 g germeni de grâu (v. 2022), 1

ceapă mare de apă, 300 g unt, 5 linguri decremogen, 1 pahar suc de morcovi, 250 g ţelină, 50 g păstârnac, 1 fir de praz, 50 g morcov, 1lingură seminţe de chimion, 1 - 2 linguriţă pulbere de măceşe (v. 2078), 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere dinseminţe de ardei gras (v. 2074), tărâţe, făină de orez.Germenii de grâu (v. 637) mărunţiţi (v. 649) se amestecă cu 1 ceapă tăiată mărunt, pulberile şi150 g unt frecat spumă. Separat, rădăcinoasele se mărunţesc fin, se amestecă cu prazul tăiatfideluţă şi untul frecat spumă. Dacă e cazul se adaugă şi puţină făină de orez (v. 2017). În platou sepresară puţină tărâţe, se pune compoziţia cu grâu germinat, se tasează, apoi se pune compoziţia cuţelină, se tasează totul pe întreaga suprafaţă şi se îmbracă cu pastă de cremogen (v. 2019)preparată astfel: se înmoaie cremogenul cu suc de morcovi până se obţine o compoziţie potrivit deîngroşată care se toarnă peste tort. Peste ea se presară seminţele de chimion. Se dă la rece 2 - 3ore, se serveşte tăiat în formă de raze, ca orice tort, cu salată verde de sezon.665.TORT APERITIV CU PASTĂ DE GĂLBENUŞ ŞI GERMENI DE GRÂUSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în pasta decremogen se adaugă 3 gălbenuşuri de ouă de găină care o fac mult mai consistentă.666. TORT CU GERMENI DE GRÂU ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară tortul ca la reţeta precedentă (664), folosind aceleaşi ingrediente, numai că înpasta de cremogen se adaugă 15 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).667. TORT APERITIV CU GERMENI DE GRÂU ŞI CIUPERCIIngrediente: 350 g germeni de grâu (v. 2022), 150 g păstârnac, 150 g ţelină, 400 g unt, 300 gciuperci macerate în suc de cătină (v. 1978), 2 cepe mari de apă, 1 legătură hasmaţuchi, 1 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), cremogen (v. 2019), tărâţe, 300 g frişcă bătută (fărăzahăr), 1 legătură de fenicul. Germenii de grâu (bine mărunţiţi) se amestecă cu 1 ceapă tăiatămărunt, păstârnacul şi ţelina fin mărunţite, untul (250 g) frecat spumă şi puţină tărâţe. O parte dinaceastă compoziţie se aşează în tortieră, se tasează, iar peste ea se aşează compoziţia preparatădin ciupercile fin mărunţite împreună cu 1 ceapă, pulberile, puţin cremogen şi 150 g unt frecatspumă. Deasupra se pune partea a doua cu compoziţia de germeni, se tasează pe întreagasuprafaţă, se îmbracă în frişcă peste care se presară fenicul tăiat mărunt sau petale de trandafirtăiate fideluţă.668. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI SFECLĂ ROŞIE (aperitiv)99

Ingrediente: 400 g germeni de grâu (v. 2022), 350 g sfeclă roşie, 400 g unt, 2 cepe mari deapă, 1/4 varză murată, 1 felie de ţelină, 2 legături de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe deroşii (v. 2071), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), cremogen (v. 2019) şi tărâţe.Germenii de grâu bine mărunţiţi (649) se amestecă cu 1 ceapă şi 1 legătură de verdeaţă tăiatemărunt, ţelina dată pe răzătoare, varza stoarsă în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă),tăiată fideluţă, 1/2 din cantitatea de pulberi şi 250 g unt frecat spumă. În cazul că compoziţia e preamoale se adaugă puţină tărâţe. Pe o foaie de plastic se presară o mână de tărâţe; se întindecompoziţia cu germeni, întinzând-o cu podul palmei în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm.Peste ea se aşează compoziţia preparată din sfeclă roşie rasă, amestecată cu puţin cremogen, 1ceapă şi 1 legătură de verdeţuri tăiate mărunt, pulberile, untul (150 g) frecat spumă.

Se ruleazăstrâns cu ambele mâini ajutându-ne de foaia de polietilenă, care după fiecare răsucire se întoarcecătre noi (ca să nu se prindă în compoziţie). Tot cu ajutorul foii de plastic se pune rulada pe un fundde lemn sau pe o tavă dreptunghiulară şi se dă la rece 2 - 3 ore.Se serveşte tăiată felii mai groase, alături de salată verde de sezon sau murături. Cantitatea demai sus este suficientă pentru 12 - 14 persoane.669. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI CIUPERCI (aperitiv)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza muratăcare se înlocuieşte cu varză albă dulce (ce se taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine,fără să se stoarcă de suc), iar în loc de sfeclă roşie se pun ciuperci macerate în suc de cătină (v.1978), bine mărunţite.670. RULADĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU VARZĂ ROŞIE (aperitiv)Se prepară rulada ca la reţeta precedentă (668), folosind aceleaşi ingrediente, în afară desfecla roşie care se înlocuieşte cu varză roşie tăiată fideluţă, frecată bine în mâini până se înmoaiebine fără a se stoarce de sucul ei şi în care, pe lângă celelalte produse din reţetă se adaugă 1 lingurăpulbere de hribi (v. 2067) care a fost înmuiată în 2 - 3 linguri de macerat de tărâţe (v. 2041) sau apămai înainte cu 1/2 h.671. RULADĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU SPANAC (aperitiv)Se prepară ca la reţeta 668, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie care seînlocuieşte cu spanac mărunţit. Spanacul poate fi înlocuit cu urzici, ştevie, muguri fragezi de lucernă,de trifoi, frunze de soia, de tătăneasă, de fasole, de tei ulm, fag ş.a., cu condiţia să fie foarte fragedeşi proaspete.672. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI MIEREIngrediente: 400 g germeni de grâu (v. 2022), 400 g unt, puţină miere (după gust), 1/4linguriţă pulbere de scorţişoară, 4 ouă de găină, coaja rasă de la 1 lămâie sau portocală, 1 linguriţătinctură de propolis (v. 2104), 300 g mere, 250 g ţelină, 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau decăline, 2 linguri rom, tărâţe, cremogen, 1 lingură seminţe de mac, 150 g nuci măcinate. Germenii degrâu bine mărunţiţi (v. 649) se amestecă cu nucile, pulberea de scorţişoară, coaja de lămâie,tinctura, pulberea de măceşe, mierea, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe, cât cuprinde. Se întindefoaia (v. 668), peste ea se pune compoziţia preparată din merele date pe răzătoare cu tot cu coajă,ţelina curăţată şi măruţită fin, 4 gălbenuşuri de ou (puse pe rând), puţină miere, romul şi cremogen(cât cuprinde). Se rulează şi se dă la rece (v. 668) presărată cu mac.673. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI PASTĂ DE CĂLINE (desert)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere şi ţelinăcare se înlocuiesc cu 300 g pastă de căline (v. 2064).674. RULADĂ DIN GERMENI DE GRÂU CUFRUCTE CONSERVATE ÎN MIERESe prepară ca la reţeta precedentă (672), folosind aceleaşi ingrediente, la prima compoziţie cugermeni de grâu, peste care se pune a doua compoziţie preparată din 7 - 8 linguri de cireşe cu vişineconservate în miere (v. 406) bine scurse, amestecate cu 2 linguri de tărâţe şi cremogen (câtcuprinde). Se rulează (v. 668).100

675. RULADĂ CU GERMENI DE GRÂU CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară rulada pentru desert ca la reţeta 672, folosind aceleaşi ingrediente, în afară deouăle de găină care se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă (v. 7).676. CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI NUCIIngrediente: 200 g germeni de grâu (v. 2022), 150 nuci măcinate, 3 linguri de tărâţe, 2 linguride cremogen (v. 2019), puţină miere (după gust), 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară, 1lingură tinctură miraculoasă II (v. 2107), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală,

lapte nefiert, 1lingură seminţe de in.Germenii de grâu bine mărunţiţi (v. 649) se amestecă cu nucile măcinate, tărâţa, cremogenul,mierea, pulberea, tinctura, coaja de lămâie şi lapte (cât cuprinde) până se obţine o compoziţiepotrivit de îngroşată, care se pune în cupe sau farfurioare de compot. Deasupra se presară seminţede in.677. CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI OUĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că încompoziţie pe lângă componentele mai sus menţionate se adaugă 2 gălbenuşuri de ouă de găină(crude), iar cele 2 albuşuri se bat spumă tare (fără zahăr); de asemeni, laptele se înlocuieşte cu sucde morcovi; se pun deasupra cremei, peste care se presară seminţe de in sau de mac.678. CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară crema ca la reţeta precedentă (676), folosind aceleaşi ingrediente, plus 10 ouă deprepeliţă (v. 7) procedând identic , laptele putând fi înlocuit cu suc de morcovi sau de tărâţe..679. CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI CREMOGENIngrediente: 250 g germeni de grâu (v. 2022), 4 linguri cremogen (v. 2019), puţină miere (dupăgust), 400 g unt, puţină miere (după gust), 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105),suc de mere (2102), 1/2 linguriţă pulbere de busuioc, mentă, salvie, câteva petale roz de trandafir.Germenii de grâu bine mărunţiţi (v. 649) se amestecă cu cremogenul, mierea, tinctura,pulberea şi sucul de mere (cât cuprinde) până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată; se puneîn cupe sau în farfurioare de compot, iar deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă.680. RULOU DE CREMOGEN CU GERMENI DE GRÂUIngrediente: 7 linguri de cremogen (v. 2019), suc de morcovi (v. 2091), 400 g unt, puţină miere(după gust), 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, 4 ouă de găină, coaja rasă de la 1 lămâie sauportocală, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 300 g mere, 250g ţelină, 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline, tărâţe, 1 lingură seminţe de mac, 3linguri nuci tăiate cu cuţitul.Cremogenul se înmoaie cu suc de morcovi (cât cuprinde) până se obţine o compoziţieîngroşată, care se întinde pe o foaie de plastic, cu podul palmei, în formă dreptunghiulară, cugrosimea de 1 cm. Peste ea se aşează grâul germinat, bine mărunţit (v. 641) care a fost amestecatcu 2 gălbenuşuri, mierea, coaja de lămâie, tinctura, nucile, scorţişoara, pulberea şi tărâţa (câtcuprinde). Se rulează strâns cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de plastic, pe care o întoarcemmereu înafară, ca să nu se prindă în compoziţie. Se pune pe o tavă sau un platou dreptunghiular şise dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată în felioare mai groase, ca desert, fără a mai consuma altemâncăruri.681. RULOU CU GERMENI DE GRÂU ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).682.SUPĂ - CREMĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 250 g germeni de grâu (v. 2022), 1 ceaşcă de smântână, 3 linguri tărâţe, 1.5 lmacerat de afine (v. 2045), 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1 ardei gras, 2 - 3 linguripastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă seminţe de anason.Maceratul se pune în castron, se adaugă germenii de grâu (v. 2022) bine mărunţiţi (v. 649),tărâţa, rădăcinoasele fin mărunţite, ceapa, verdeaţa şi ardeiul mărunţite fin odată cu rădăcinoasele101

(manual sau mecanic), pasta de roşii (v. 2063), pulberile şi smântâna.Deasupra se presară seminţe de anason.683. SUPĂ - CREMĂ DIN GERMENI DE GRÂU CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care seînlocuieşte cu 5 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).684.SUPĂ-CREMĂ CU GERMENI DE GRÂU ŞI MUGURI DE LUCERNĂSe prepară ca la reţeta precedentă (682), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 50 g germenide grâu cu 150 g muguri fragezi de lucernă, fin mărunţiţi (manual sau mecanic). Mugurii de lucernă(la nevoie) pot fi înlocuiţi cu muguri de trifoi, flori de trifoi (când sunt înflorite - doar o treime), urzici,frunze de tei, de ulm, fag, soia, tătăneasă, fasole ş. a. cu condiţia să fie foarte fragede şi foarteproaspete.... GutuieÎn scop alimentar - medicinal se folosesc fructele, seminţele acestora şi frunzele. Gutuia seconsumă numai după 5 săptămâni de la recoltare(ajunsă la deplina maturitate).Gutuia conţine: apă, glucide, protide, lipide, Magneziu, Fosfor, Calciu, Potasiu, Fier, Cupru, Sulf,tiamin, proteine, vitaminele B, C şi PP, provitamina A.Este indicată în diaree, dizenterie (mai ales în convalescenţă), copiilor şi vârstnicilor, vomă,tuberculoză (hemoptizie), sialoree (salivaţie abundentă), guturai,, inapetenţă, insuficienţă hepatică.685. PASTĂ DE GUTUI CU PRAZIngrediente: 300 g gutui, 1 fir de praz, 2 linguri tărâţe, 200 g unt, 1 legătură de tarhon şi salvie,2 gogoşari, 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Gutuile se şterg de puful lor cu un şervet, se mărunţesc fin, se amestecă cu prazul tăiatfideluţă, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat spumă. Se pune pe farfurie, se tasează şi sedecorează cu felii de gogoşari.686. PASTĂ DE GUTUI CU FRUNZĂ DE TĂTĂNEASĂIngrediente: 300 g gutui, 100 g frunze de tătăneasă, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 1/2 linguriţăde plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunze defenicul, tărâţe.Gutuile, frunzele de tătăneasă, ceapa şi feniculul fin mărunţite (manual sau mecanic), seamestecă cu tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se pune pe farfurioare, se tasează şi seornează după gustul gospodinei.687. PASTĂ DE GUTUI CU NAPIIngrediente: 250 g gutui, 150 g napi, tărâţe, 200 g unt, 1 legătură de anason cu hasmaţuchi, 1ceapă de apă, 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge.Gutuile, napii şi ceapa fin mărunţite, se amestecă cu verdeaţa, pulberile, untul frecat spumă şitărâţe (cât cuprinde). Se pune pe farfurioare, se tasează şi se decorează cu produsele pe caregospodina le are la îndemână.688. CIORBĂ DE GUTUI CU ZARZAVATIngrediente: 250 g gutui, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 75 ml ulei, 1legătură de leuştean cu pătrunjel, 1 gălbenuş de ou de găină, 1/2 linguriţă de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de lucernă.Se pune maceratul în castron, se adaugă ceapa şi verdeaţa tocate mărunt, gutuile şirădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul bine amestecate cu gălbenuşul de ou. Dacă sedoreşte un gust mai acru, se poate adăuga puţină zeamă de varză (moare) sau 1 - 2 linguri pulberede cătină (v. 2075).689. CIORBĂ DE GUTUI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gălbenuşul de oude găină care se înlocuieşte cu 5 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).102

690. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU DOVLEACIngrediente: 350 g gutui, 250 g dovleac, 200 g ţelină, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 ceapă, 75 ml ulei, 1linguriţă pulbere din seminţe de

gogoşari, 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge 1 legătură frunze fragede de ţelină cu mărar, 1.5 l macerat denalbă de grădină (v. 2058).Se pune maceratul în castron, se adaugă gutuile, dovleacul, ţelina, ceapa fin mărunţite, tărâţa,uleiul, pulberile iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.691. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU VARZĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleac care seînlocuieşte cu varză albă, dulce, fin mărunţită.692. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU GULIOAREIngrediente: 550 g gutui, 250 g gulioare, 200 g ţelină, 400 g morcov, 4 - 5 linguri tărâţe, 2linguri pastă de roşii crude, 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari, 1/2 linguriţă deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere decimbrişor cu tarhon, 1.5 l macerat de mere dulci (v. 2055).Se pune maceratul în castron, se mai adaugă gutuile, gulioarele şi rădăcinoasele binemărunţite, tărâţa, uleiul, pasta de roşii, pulberile iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.693. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU ANDIVESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care seînlocuiesc cu andive iar în loc de ulei se adaugă 2 albuşuri de ouă de găină sau 2 - 3 linguri desmântână.694. SUPĂ - CREMĂ DE GUTUI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7)695. CREMĂ DE GUTUI CU TĂRÂŢEIngrediente: 300 g gutui, puţină miere (după gust), coaja de la 1/2 lămâie, 1 linguriţă tincturămiraculoasă II (v. 2107), 1 pahar suc de morcovi, 2 linguri de cremogen (v. 2109), tărâţe, 2 linguri derom, puţin mac.Gutuile mărunţite fin se amestecă cu cremogenul, mierea, coaja de lămâie, tinctura, romul,sucul de morcovi şi tărâţe (cât cuprinde). Se pune în cupe şi se presară cu mac deasupra.696. CREMĂ DE GUTUI CU CREMOGENIngrediente: 300 g gutui, 6 linguri cremogen (v. 2019), puţină miere (după gust), 1 linguriţătinctură de muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2 ouă degăină, 1 pahar suc de mere (v. 2102), seminţe de in.Gutuile măruţite fin se amestecă cu mierea, coaja de lămâie, tinctura, gălbenuşurile de ou,sucul de mere şi cremogenul. Se pune în cupe iar deasupra fiecărei cupe se presară câte puţin albuşbătut spumă tare, iar peste albuş se presară seminţe de in.697. CREMĂ DE GUTUI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă degăină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7)....HreanulCreşte spontan dar se mai şi cultivă. Se folosesc rădăcina şi frunzele care conţin 495 mg devitamine / 100 g substanţă proaspătă. Rădăcina se recoltează primăvara şi toamna. Conţine:vitaminele (A, B, B2 şi C), glicozizi sulfuraţi, acizi (clorhidric, sulfuric, carbonic), asparagină,glutamenă, uleiuri volatile.Este indicat în: anemie, limfatism, atonie digestivă, inapetenţă, carenţe, scorbut, tuberculozătorpidă, scrofuloză, astm, bronşite cronice, reumatism, gută, litiază urinară, paralizii, hidrofizii,leucore, tonic în afecţiunile cardiace (cardiopatiile ischemice, hipertensiune arterială);stimulent alfenomenelor de nutriţie, vermifug, colagog, purgativ.103

Este un foarte bun conservant; poate fi pus la murături de tot felul, suc de roşii crude etc.Sub formă de cataplasmă, rădăcina de hrean rasă are acţiune superioară muştarului înafecţiunile pulmonare, gută, algii reumatismale. Se poate face o cură de hrean - 1 lingură de hreanproaspăt ras cu miere dimineaţa, timp de o lună, cu pauză de 2 luni, pentru mărirea

apetitului.698. SUC DE HREANEste unul dintre cele mai puternice sucuri şi, de aceea, se recomandă a se folosi ca atare. Estemai indicat să se folosească hreanul ras [câte 1/2 linguriţă în amestec cu puţin zeamă de lămâie sausuc de cătină (v. 2092) între mese, de două ori pe zi]. Ajută foarte mult în dizolvarea mucozităţilordin cavităţile nazale. De asemenea, folosit sub formă de pastă nu atacă rinichii, vezica urinară saumucoasa tubului digestiv, cu condiţia să nu i se adauge oţet, care de altfel distruge valoareanutritivă. Este bine să se folosească numai proaspăt ras. Dacă, din diverse motive, trebuie să se radăo cantitate mai mare, atunci se va pune într-un borcănel, bine presat, închis ermetic şi se va ţine înfrigider, dar nu mai mult de 7 zile. Hreanul se va consuma numai la temperatura camerei.Tratamentul cu hrean se va urma mai multe săptămâni sau luni în şir, cu pauzele respective.Preventiv, se poate consuma zilnic hrean ras, câte 1/2 linguriţă, adăugat în diferite preparateculinare (după plac), în supe, ciorbe, sărmăluţe, sosuri, în bucătăria fără foc.699. SIROP DE HREANSe taie o rădăcină de hrean, rondele, cât se poate de subţiri, se pun într-o sită mai lată,suspendată (deasupra unui castron), peste ele se pun 2 - 3 linguri de miere. După 6 - 8 ore lichidulsiropos se va scurge şi va fi administrat în doze de 1 - 2 linguri pe zi.700. HREAN RASHreanul, curăţat de coajă, cât mai subţire, se rade pe răzătoarea de sticlă. Se foloseşte imediatce a fost ras, proaspăt. Dacă din motive diverse trebuie ras mai mult, nu se păstrează decât 7 zile,pus bine presat în borcănel de sticlă, de culoare închisă, bine astupat şi ţinut la rece. Nu se consumăprea rece.701. HREAN RAS CU SFECLĂ ROŞIESe rade hreanul, şi pentru a da o nuanţă de roz bombon, i se adaugă o felioară de sfeclă roşierasă. Se foloseşte imediat ce a fost ras.702. SALATĂ DE HREAN ŞI SFECLĂ ROŞIESe rade hrean şi sfeclă roşie crudă (150 g hrean / 800 g sfeclă roşie). Se adaugă puţin ulei şipuţin suc de cătină sau de lămâie. Se consumă imediat ce a fost preparat. În cazuri extreme sepoate păstra la rece, bine presată, închisă ermetic, până la maxim 7 zile.703. SALATĂ DE HREAN CU VARZĂ ROŞIEIngrediente: 150 g hrean, 600 g varză roşie, 50 ml ulei, 25 ml suc de cătină (v. 2092) sau delămâie, câteva petale albe sau crem de trandafir, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Se taie varza fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (fără a se scurge de sucul ei), seamestecă cu hreanul ras, pulberile, sucul de cătină şi uleiul, iar deasupra se presară cu petale detrandafir tăiate fideluţă.704. SALATĂ DE HREAN CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 150 - 200 g hrean, 800 g varză albă, dulce, 1 felie de sfeclă roşie, 50 ml ulei, 1lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 legătură de verdeţuri, 2 - 3 roşii, 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se taie varzafideluţă, se freacă în mâini fără a se stoarce de sucul ei, se amestecă cu hreanul ras fin odată cusfecla roşie, uleiul, sucul de cătină, pulberile şi se decorează cu felii de roşii şi verdeţuri de sezon.705. SALATĂ DE HREAN CU ANDIVESe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că varza esteînlocuită cu andive, care se taie în bucăţi de aproximativ 1 cm şi care nu se freacă în mâini. Sedecorează cu felii de roşii sau de gogoşari şi verdeţuri de sezon.706. PASTĂ DE HREAN CU SFECLĂ ROŞIE104

Ingrediente: 100 g hrean, 400 g sfeclă roşie, 150 g unt, 1/4 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură verdeţuri, 1 mână florialbe de urzică moartă, tărâţe. Hreanul şi sfecla se mărunţesc fin, se amestecă cu

pulberile, tărâţe(cât cuprinde) şi untul frecat spumă.Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu flori albe de urzică moartă.707. PASTĂ DE HREAN CU VARZĂ ROŞIESe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că sfeclaroşie se înlocuieşte cu varză roşie bine mărunţită la mixer.708. SOS DE HREAN CU SFECLĂ ROŞIEIngrediente: 50 g hrean, 50 g sfeclă roşie, 1 ceapă de apă, 75 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, puţină verdeaţă, 2 linguricremogen (v. 2019) înmuiat cu 1 ceşcuţă suc de cătină (v. 2092) diluat cu apă (după gust). Hreanul,sfecla şi ceapa bine mărunţite, se amestecă cu pulberile, cremogenul, iar deasupra se presară puţinăverdeaţă tăiată mărunt. Se foloseşte la diferite preparate (după gust) în bucătăria fără foc.709. SOS DE HREAN CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 50 g hrean ras, 200 g smântână, puţină verdeaţă.Se amestecă hreanul cu smântâna; deasupra se presară verdeaţa de sezon tăiată fin.710. SOS DE HREAN CU IAURTSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară desmântână care se înlocuieşte cu iaurt amestecat cu 1 - 2 linguri de tărâţe de grâu.711. SOS DE HREAN CU ZERSe prepară sosul întocmai ca la reţeta precedentă (709), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde smântână care se înlocuieşte cu 1/2 pahar de zer proaspăt amestecat cu 1 - 2 linguri decremogen (v. 2019)712. SOS DE HREAN CU OUĂIngrediente: 500 g hrean ras, 4 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/4 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, puţină verdeaţă. Se amestecăhreanul proaspăt ras cu gălbenuşurile şi pulberile, iar deasupra se presară puţină verdeaţă tăiatămărunt.713. SOS DE HREAN CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 4gălbenuşuri se înlocuiesc cu 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).714. SOS DE HREAN CU OUĂ ŞI ULEIIngrediente: 50 g hrean ras, 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 10 de ouă de prepeliţă, 150 mlulei, 1 lingură suc de cătină, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, puţină verdeaţă, 100 ml suc de morcov (v. 2081).Se amestecă bine gălbenuşurile, se adaugă ulei (puţin câte puţin), sucul de morcovi, sucul decătină (v. 2092), pulberile, hreanul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.715. SOS DE HREAN CU CREMOGENIngrediente: 500 g hrean, 2 linguri cremogen (v. 2019), 1 ceşcuţă suc de roşii sau apă, 150 mlulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), puţină verdeaţă. Se înmoaie cremogenul cu suc de roşii sauapă, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), sucul de cătină, pulberile, hreanul ras, iardeasupra verdeaţă tăiată mărunt.716. SOS DE HREAN CU TĂRÂŢESe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 1 lingurăde cremogen cu 2 linguri tărâţe.105

717. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE HREANIngrediente: 25 frunze tinere de hrean, 200 g nuci, 1 linguriţă hrean ras, tărâţe, 1 ceapă deapă, 100 g unt, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 legătură verdeţuri, petale roşii de trandafir recoltate de la 8 flori. Ceapa, verdeaţaşi nucile se taie mărunt, se amestecă cu hreanul ras, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe, câtcuprinde. Cu această compoziţie se fac sarmalele care se aşează pe un postament din petale detrandafir, pus în prealabil în platou.... Hrib (mânătarcă)Cele mai importante componente aflate în ciuperci, din punct de vedere nutritiv,

suntsubstanţele azotoase, formate mai ales din proteine. Ciupercile pot contribui substanţial lacompletarea raţiei proteice a omului.Glucidele sunt reprezentate de glucoză, trehaloză, cantităţi mici de amidon şi glicogen. În afarăde acestea, asimilabile, ele conţin mult material fibros, constituit mai ales din celuloză, carestimulează peristaltismul intestinal.Ciupercile sunt bogate în Potasiu, Fosfor, Fier şi Magneziu. Ele posedă capacitatea de asintetiza şi acumuala cantităţi mari de vitamină din grupul B. În cazul ciupercilor comestibile seremarcă în mod deosebit bogăţia în vitamina B2, B1 şi PP, pentru care aceste alimente pot ficonsiderate o sursă importantă în hrana omului. Din cele peste 100 000 de specii ce sunt răspânditepe pământ, fac parte şi hribii. Valoarea lor pe piaţa mondială ocupă locul II, imediat după "Tubermelanosparum" - renumita trufă.Hribul are foarte multe calităţi, printre care cea mai importantă este aceea că se poate usca şinu numai că nu-şi pierde gustul şi mirosul caracteristic, dar devine mai bun decât în stare proaspătă.Hribul este ciuperca cea mai frecvent întâlnită în cărţile de bucate din toate timpurile. El apareîn două "valuri": la sfârşitul primăverii şi începutul verii, respectiv la sfârşitul verii şi începutultoamnei. Această a doua recoltă, adică cea de toamnă este mai aromată. Pălăria are toate nuanţelede mov, piciorul gros - bombat; sunt şi exemplare cu picior mai subţire. Diametrul caracteristic estede5 - 15 cm. Carnea albă, groasă, albă, plină, de consistenţa caşului, rămâne albă şi după ce esteruptă ori tăiată (sub cuticulă poate fi puţin rozalie).Are gust şi miros plăcut, calităţi ce ies şi mai mult în evidenţă după uscare.718. HRIBI USCAŢISe recoltează numai exemplare tinere (mici şi mijlocii), se curăţă de eventualele frunze uscatesau urme de pământ, cu ajutorul unui briceag, se taie felioare mai grosuţe şi se înşiră pe aţă (defibră naturală) ca mărgelele, cu puţină distanţă între ele. Se pun suspendaţi la soare sau în podulcasei (cu acoperiş de tablă) ca să se usuce rapid.Tot în condiţii casnice se pot usca (tăiaţi felioare) puşi în tăvi şi daţi în cuptor după ce s-a scospâinea de la copt (temperatura cuptorului nu trebuie să depăşească 38 o C).Bine uscaţi se pun în pungi şi se păstrează la loc ferit de umezeală.718. HRIBI MĂRUNŢIŢISe aleg numai exemplare tinere (mici şi mijlocii); se usucă ca la reţeta precedentă. În timpuliernii se ia cantitatea de care este nevoie, se spală de praf, se pune la înmuiat cu apă călduţă (38 oC) şi se lasă să stea 3 ore. Apa în care au stat la înmuiat se foloseşte la supă sau sos. Se dau de 2 - 3ori prin maşina de tocat cu sită deasă.Se folsesc la diferite preparate în bucătăria fără foc.720. PULBERE DE HRIBI ŞI CIUPERCIHribii uscaţi (v. 718) se iau în cantitatea de care este nevoie, se pun pe calorifer sau pemarginea sobei ca să se usuce foarte bine apoi se mărunţesc fin (manual sau mecanic).Pulberea obţinută se foloseşte la diferite preparate cărora le dă un gust foarte plăcut. Nu semacină mai mult decât pentru 7 zile.La fel se prepară şi pulberea din ciuperci de pajişte şi de bălegar.721. PASTĂ DE HRIBI CU CEAPĂIngrediente: 50 g pulbere de hribi, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 1 legătură hasmaţuchi, 1/4linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2106

gogoşari, 1 ceşcuţă suc de roşii sau apă.Se înmoaie pulberea de hribi (v. 720) cu suc de roşii sau apă, se lasă 30 min, se amestecă cuceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa, pulberile şi untul frecat spumă.Se aşează pe farfurie şi se decorează cu felioare de gogoşari, de ceapă albă şi verdeţuri desezon.722. PASTĂ DE HRIBI CU TĂRÂŢESe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se maiadaugă 2 linguri de tărâţe înmuiate cu

puţin suc de roşii.723. PASTĂ DE HRIBI CU CREMOGENIngrediente: 3 linguri pulbere de hribi, 4 linguri cremogen (v, 2019), 2 linguri tărâţe, 200 mlmacerat de urzici (v. 2050), 100 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de verdeaţă, 1 legăturăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Pulberea de hribi se amestecă cu maceratul, se lasă 30 min, după care se adaugă cremogenul,tărâţa, pulberile, ceapa tăiată mărunt şi uleiul (pus puţin câte puţin, ca la maioneză). Se presară cuverdeaţă tăiată mărunt.724. PASTĂ DE HRIBI CU URZICISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cutărâţa se adaugă 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 100 g urzici fin mărunţite, iar în loc de 100 ml uleise adaugă 150 ml. Deasupra se presară petale albe sau crem de trandafir tăiate fideluţă.La fel se poate prepara pastă cu spanac, lobodă roşie şi albă, muguri de trifoi, etc.725. PASTĂ DE ROŞII CU PULBERE DE HRIBIIngrediente: 3 linguri pastă de roşii crudă (v. 2063), 3 linguri pulbere de hribi (v. 2070), 1 fir depraz, 2 linguri tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 300 ml macerat de nalbă (v. 2058), 1 linguriţă pulberede ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 100 ml ulei, cremogen (v. 2019). Pulberea de hribi se amestecă cumaceratul şi se lasă 30 min; se adaugă pasta de roşii, prazul tăiat mărunt, tărâţa, pulberile,cremogen (cât cuprinde) şi ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţatăiată mărunt.726. PASTĂ DE HRIBI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă (723), apoi ca la 724, folosind aceleaşiingrediente, numai că cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţă (v. 7).727. CIORBĂ DE HRIBI CU ZARZAVATIngrediente: 50 g hribi uscaţi, 1 legătură de verdeaţă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie deţelină, 75 ml ulei, 50 ml zeamă de varză murată (moare), 1 l macerat de lucernă (v. 2049), 1linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).Hribii se pun la înmuiat cu apă călduţă (fără să treacă de 38 o C) şi se lasă să stea acoperiţi 3ore. Se scurg (zeama se foloseşte la alte preparate culinare), se taie fideluţă, se pun în castronul cumacerat şi zeamă de varză în care se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţatăiată mărunt, uleiul, pasta de roşii.728. CIORBĂ DE HRIBI CU PRAZ ŞI SFECLĂ ROŞIESe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ceapa seînlocuieşte cu praz tăiat mărunt, iar alături de rădăcinoasele din reţeta de mai sus se adaugă 1 feliede sfeclă roşie.729. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU ANDIVEIngrediente: 3 linguri pulbere de hribi (v. 720), 300 g andive, 1 ceapă mare de apă, 1 felie deţelină, 4 linguri de tărâţe, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 50 ml ulei, 1 legătură de verdeaţă, 1 linguriţăpulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge.107

Se pune sucul în castron, se adaugă pulberea de hribi (care a fost în prealabil înmuiată cu 1ceşcuţă de apă - 30 min), andivele, ceapa, ţelina mărunţită fin (manual sau mecanic), tărâţa, uleiul,pulberile, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.730. SUPĂ - CREMĂ CU HRIBI ŞI SPANACIngrediente: 3 linguri pulbere de hribi, 1 ceapă mare de apă, 350 g spanac, 2 linguri pulbere decătină (v. 2075), 1 morcov, 1 pătrunjel, 4 linguri tărâţe, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere

din seminţe deroşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 legătură verdeţuri, 1.5 l macerat de mere. Pulberea de hribi (v. 720) se pune lamuiat cu 1 ceşcuţă de apă călduţă, 30 min; maceratul se pune în castron, se adaugă spanacul,ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul, pulberea dehribi înmuiată, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.731. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU GULIOAREIngrediente: 3 linguri pulbere de hribi (v. 720), 500 g gulioare, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel,1 felie de ţelină, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 50 ml ulei, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053).Pulberea se înmoaie cu 1 ceşcuţă de apă (30 min). În castron se pune maceratul, gulioarele, ceapa şirădăcioasele fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pasta de roşii crude (v. 2063), pulberea dehribi înmuiată, uleiul, celelalte pulberi, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.732. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 5 - 6 linguri de hribi (v. 719), 500 g varză albă dulce, 1 fir de praz, 1 felie de ţelină,1 morcov, 1 pătrunjel, 50 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 legătură deverdeţuri, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 linguriţă pulbere de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l maceratde coada calului (v. 2042).Se pune maceratul în catron, se daugă hribii mărunţiţi, varza, prazul, rădăcinoasele (deasemeni fin mărunţite), pulberile, tărâţa, pasta de roşii, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiatemărunt.733. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU SMÂNTÂNĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în locde ulei se adaugă 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbeuşuri de ouă de găină.734. SUPĂ - CREMĂ DE HRIBI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (732), folosind aceleaşi ingrediente, numai căîn loc de ulei se daugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă sau 1 ceaşcă de smântână.735. HRIBI CU SOS MAIONEZĂ DIN OUĂ DE GĂINĂIngrediente: 6 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 2 ouă, 250 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1/4varză murată, 2 legături de verdeaţă, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1 lingură demuştar, 1 lingură suc de cătină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 morcov, 2 linguri tărâţe. Cele 2 gălbenuşuri se pun în castron cu 3linguri de apă şi se dau la rece pentru 15 min. Se amestecă bine, se daugă uleiul (picătură cupicătură) până se încorporează întreaga cantitate apoi sucul de cătină (v. 2092) sau de lămâie,pulberile şi muştarul.Se toarnă în platou; separat se taie varza murată, fideluţă (după ce a fost bine stoarsă în mâini- nu se spală şi nu se ţine în apă), se amestecă cu tărâţa, morcovul ras, ceapa şi hribii binemărunţite. Compoziţia aceasta se aşează pe marginea platoului cu maioneză în formă de ghirlandă.Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt.736. HRIBI CU SOS - MAIONEZĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gălbenuşurile deouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).737. HRIBI CU SOS - MAIONEZĂ DE POST108

Ingrediente: 6 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 5 linguri cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţe,300 ml suc de morcovi sau macerat de tărâţe (v. 2041), 1 lingură de muştar, 1 lingură

pulbere decătină (v. 2075), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde, 1ceapă de apă, 250 ml ulei.Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi (v. 2081), se adaugă tărâţa, muştarul şi uleiulpână se încorporează întreaga cantitate. Se adaugă pulberile, hribii mărunţiţi şi se toarnă în platou.Se decorează cu foi se salată.738. HRIBI CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 6 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 400 g smântână, 2 liguri făină de orez (v.2017), 1 lingură cremogen (v. 2019), 1 legătură verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074),1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1fir de praz, 3 - 4 roşii. Smântâna se amestecă cu făina de orez, cremogenul, prazul tăiat mărunt şipulberea de hribi. Se toarnă în platou, deasupra se presară verdeţuri tăiate mărunt; pe margini sedecorează cu felii de roşii, de gogoşari şi măsline.739. HRIBI CU SOS DE PASTĂ DE ROŞIISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 150 g smântână cu150 g pastă de roşii crude (v. 2063) în care s-a pus 1/2 linguriţă miere de stup.740. HRIBI CU SOS DE MUŞTARSe prepară ca la reţeta precedentă (737), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în sos seadaugă 3 linguri de muştar.741. HRIBI CU SOS DE TĂRÂŢESe prepară ca la reţeta 737, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 1/2 din cantitatea decremogen cu tărâţe.742. SĂRMĂLUŢE CU HRIBI MĂRUNŢIŢIIngrediente: 6 - 7 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 1 ceapă mare de apă, 1 legătură deverdeaţă, 1 căpăţână de salată verde, 150 g unt, 1 lingură de ulei, 2 linguri de tărâţe, 1 lingură pastăde roşii (v. 2063), 1 morcov, 1/2 linguriţă pulbere de ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 750 g varză murată.Hribii se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, tărâţa, pasta de roşii, pulberile şi untulfrecat spumă. Se prepară sarmalele cu această compoziţie şi se aşează pe un postament de salatăverde sau de creson, pus în prealabil în platou.743. SĂRĂMĂLUŢE CU HRIBI ŞI NUCISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând 2 linguri de nucităiate cu cuţitul; se învelesc în frunze fragede de tătăneasă în locul frunzelor de varză murată, dupăcare se aşează pe un postament de flori de nalbă roşie sau roz.744. RULADĂ DE VARZĂ MURATĂ UMPLUTĂ CU HRIBIIngrediente: 1 varză murată, 1 ceapă mare de apă, 200 g spanac sau urzici, 1 morcov, 1pătrunjel, 150 g ţelină, 1 sfeclă roşie, tărâţe, cremogen, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşii crude(v. 2063), 7 - 8 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 400 gunt, 4 ouă de găină, 2 legături verdeaţă.Varza se stoarce bine în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, seamestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, 1 - 2linguri de cremogen, untul frecat spumă (200 g) şi tărâţe (cât cuprinde). Se presară o mână detărâţe pe o foaie de plastic, se aşează compoziţia cu varză, întinzând-o cu podul palmei în formădreptunghiulară lată de 1 cm. Peste ea se aşează compoziţia cu hribi mărunţiţi, amestecaţi cu prazultăiat fideluţă, sfecla roşie rasă, 4 gălbenuşuri, spanacul tăiat fideluţă, pasta de roşii, 1 lingură detărâţe, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se rulează cu ambele mâini, având grijăca foia de plastic (după fiecare răsucire a ruladei) să o îndoim către noi.109

Tot cu ajutorul acesteia se pune rulada pe un fund de lemn sau pe o fromă dreptungiulară deporţelan şi se dă la rece pentru 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felii mai grosuţe, cu salată verde.Această cantitate ajunge pentru 12 - 14 persoane.745. RULADĂ DE VARZĂ CU HRIBI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 4 gălbenuşuride ouă de găină se înlocuiesc cu 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).746. RULADĂ CU VARZĂ DULCE ŞI PULBERE DE HRIBISe prepară rulada ca la reţeta precedentă (744), folosind aceleaşi ingrediente, numai că varzamurată se înlocuieşte cu varză albă dulce tăiată fideluţă, frecată în mâni până se înmoaie bine (fărăsă i se stoarcă sucul din ea) iar hribii mărunţiţi se înlocuiesc cu pulbere (3 linguri) înmuiată cu 1ceaşcă de apă.747. RULADĂ DE SALATĂ VERDE ŞI PULBERE DE HRIBIIngrediente: 1 căpăţână de salată verde, 500 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, tărâţe, cremogen(v. 2019), 600 g varză roşie, 1 legătură de hasmaţuchi, 3 linguri de hribi mărunţiţi (v. 719), 1 lingurăpulbere de cătină (v. 2075), 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 400 g unt.Ţelina se dă pe răzătoare mare, se amestecă cu salata tăiată fideluţă, ceapa tăiată mărunt, 2linguri de cremogen şi untul (200 g) frecat spumă. Pe o foaie de plastic se presară puţin cremogen şise pune compoziţia cu ţelină (procedând în continuare ca la 744). Peste ea se aşează compoziţia devarză roşie care a fost preparată după cum urmează: varza se taie fideluţă, se freacă în mâini (fărăsă se storcă de sucul ei), se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, pulberea de hribi (care a fost pusăla înmuiat cu 30 de min în prealabil), celelalte pulberi, 200 g unt frecat spumă, 2 linguri tărâţe şicremogen (cât cuprinde).În continuare se procedează ca la aceeaşi reţetă, 744.748. RULADĂ CU HRIBI PROASPEŢISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de pulberede hribi (în compoziţia cu varză roşie) se pun 300 g hribi propaspeţi (recoltaţi numai mici şi mijlocii)tăiaţi felioare, stropiţi cu 2 linguri oţet de vin sau suc de cătină şi lăsaţi astfel 30 min.749. HRIBI PROASPEŢI CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 600 g hribi proaspeţi, 600 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 lingură decremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 3 linguri suc de cătină sau oţet de vin (v. 2004), 1 legăturăfrunze fragede de ţelină sau de ridichi, 1 linguriţă pulbere de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Hribii aleşi numai mici şi mijlocii, propaspăt recoltaţi (nu trebuie să treacă mai mult de 6 ore dela recoltare până la preparare şi apoi consumaţi imediat), spălaţi, tăiaţi felioare, stropiţi cu suc decătină sau oţet, lăsaţi acoperiţi 30 min, scurşi se pun în platou (în strat subţire, uniform). Peste ei setoarnă smântâna care a fost bine amestecată cu făina de orez (v. 2017), cremogenul, tărâţa şipulberile. Deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt. Se prepară numai cu 5 minute înainte demasă şi nu se pregăteşte decât atât cât se poate consuma odată.750. HRIBI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână care seînlocuieşte cu 30 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) sau 6 gălbenuşuri de ouă de găină.751. HRIBI PROASPEŢI CU SOS DE ROŞIISe prepară ca la reţeta precedentă (749), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 150 gsmântână cu 150 g pastă de roşii crude (v. 2063).752. SALATĂ DE HRIBI PROASPEŢI CU CEAPĂIngrediente: 600 g de hribi proaspeţi, 2 cepe mari de apă, 3 linguri suc de cătină (v. 2092) sauoţet de mere (v. 2001), 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere

seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură deverdeţuri.110

Hribii proaspeţi recoltaţi (mici şi mijlocii) se spală, se taie felioare, se stropesc cu suc de cătinăsau oţet, se lasă acoperiţi 30 min, se scurg, se amesteă cu ceapa tăiată julien, pulberile, uleiul, iardeasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt. Se consumă imediat ce a fost preparată.753. SALATĂ DE HRIBI PROASPEŢI CU PRAZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ceapa seînlocuieşte cu praz tăiat fideluţă.754. SALATĂ DE HRIBI PROASPEŢI ŞI VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă 5 - 6 foide varză murată bine stoarsă în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), tăiată fideluţă şiamestecată cu 1 morcov ras sau cu 1 păstârnac.... HrişcaHrişca este cereala cea mai bogată în Calciu.Poate înlocui orezul în oricare preparat.Hrişca conţine: proteine, acizi aminaţi preţioşi - histidină, argilină, lizină, cistină, triptofan;materii amilacee, materii grase, vitamina P, rutină, săruri minerale - Calciu (mai mult decât în grâu),Fosfor, Magneziu...Este indicată în alimentaţia generală (energetică şi nutritivă). Este ocrotitoare vasculară;indicată în fragilitate vasculară (rutină).755. PÂINE DE HRIŞCĂSe prepară ca la 646, "pâine din făină integrală de grâu".766. PÂINE DIN GERMENI DE HRIŞCĂSe prepară ca la 649, "pâine din germeni de grâu" (v. germeni de hrişcă - 2024).757. PASTĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂIngrediente: 3 linguri făină de hrişcă integrală, 1 ceapă de apă, 150 g unt, 1 ceşcuţă suc deroşii (v. 2094), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere dinplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 legătură deverdeţuri.Făina de hrişcă se înmoaie cu sucul de roşii sau apă, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt,odată cu verdeţurile, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde) până se îngroaşă cât estenecesar. Se aşează pe farfurie şi se tasează frumos. Se decorează după fantezia gospodinei cuprodusele ce le are la îndemână.758. PASTĂ DE HRIŞCĂ CU PRAZIngredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, se prepară la fel, numai că ceapa seînlocuieşte cu un fir de praz (tăiat fideluţă).759. PASTĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂIngrediente: 3 linguri germeni de hrişcă bine mărunţiţi (v. 2024), 2 linguri pastă de roşii crude(v. 2063), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 150 gunt, 1 legătură hasmaţuchi, tărâţe de grâu, 1 ceapă.Germenii (bine mărunţiţi), se amestecă cu pasta de roşii, gălbenuşurile, pulberile, ceapa şiverdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se tasează şi se ornează cu feliide ceapă albă şi verdeţuri de sezon.760. PASTĂ DE GERMENI DE HRIŞCĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂIngredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, se prepară la fel, numai că gălbenuşurilede ouă de găină se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).761. PASTĂ DE GERMENI DE HRIŞCĂ CU URZICIIngrediente: 3 linguri germeni de hrişcă (v. 2024) bine mărunţiţi, 150 g urzici, 1 legătură frunzetinere de leuştean, 1 fir de praz, făină de hrişcă, 150 g unt, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardeigras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă111

pulbere de alge.Se mărunţesc la mixer (pe rând) germenii de hrişcă, urzicile cu leuşteanul şi prazul; seamestecă cu pulberile, untul frecat spumă şi făină de hrişcă (cât cuprinde) până se îngroaşă cât estenecesar. Se tasează şi se ornează după gust.762.PASTĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ, SPANAC ŞI AROMĂ DE USTUROIIngredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, se prepară la fel, numai că urzicile seînlocuiesc cu spanac; se mai adaugă 4 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.763. PASTĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ, MUGURI DE LUCERNĂ ŞI AROMĂ DE HREANIngredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă (761), se prepară la fel, înlocuind urzicilese cu muguri fragezi de lucernă şi adaugând 1 lingură de hrean (proaspăt ras). Mugurii de lucernăpot fi înlocuiţi (la nevoie) cu muguri de trifoi, frunze de soia, de tătăneasă, de fasole, tei, ulm, fagş.a. cu condiţia să fie foarte fragede şi proaspăt recoltate.764. SOS CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI CRESONIngrediente: 3 linguri făină de hrişcă integrală, 4 linguri de cremogen, 300 ml suc de morcovi,150 ml ulei, 20 g vârfuri de creson de fântână, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v.2074), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 2 gogoşari, 1 legătură de verdeţuri, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092). Făinade hrişcă se amestecă cu cremogenul (v. 2019), se înmoaie cu suc de morcovi sau apă, se adaugăuleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), muştarul, sucul de cătină, pulberile, după care se toarnă înplatou. Pe suprafaţa sosului se înfig din loc în loc vârfurile de creson care-i dau un aspect cu totuldeosebit. Pe margini se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon.765. SOS - MAIONEZĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI ZARZAVATIngrediente: 3 linguri făină de hrişcă (integrală), 2 gălbenuşuri, 250 ml ulei, 1/2 pahar suc demorcovi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură suc de cătină (v. 2092),1 legătură de frunze fragede de ţelină cu tarhon, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1lingură de muştar.Gălbenuşurile se pun cu 2 - 3 linguri suc de morovi (v. 2081) sau apă şi se dau la rece pentru15 min. Se amestecă bine, apoi se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la orice maioneză) până seîncorporează întreaga cantitate. Se adaugă muştarul, sucul de cătină, pulberile şi făina de hrişcă.Ceapa se taie mărunt şi rădăcinoasele se dau pe răzătoare; se pun în platou (aşezate în stratuniform), iar peste ele se toarnă sosul de mai sus.Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt.766. SOS - MAIONEZĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂIngredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, se prepară la fel, în afară de cele 2gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).767. SOS CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI SMÂNTÂNĂIngrediente: 3 linguri făină de hrişcă integrală, 1 lingură cremogen, 500 g smântână, 400 gţelină, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi tarhon, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras(v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge, 1 ceşcuţă apă, 2 - 3 roşii sau gogoşari. Făina de hrişcă se înmoaie în apă, se adaugăcremogenul (v. 2019), pulberile şi smântâna. Ţelina (dată pe răzătoare) se aşează în platou, în stratuniform.Peste ea se toarnă sosul cu smântână, deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt, iar pemargini se decorează cu felioare de roşii şi gogoşari.768. SOS CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI PASTĂ DE ROŞIIIngredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, se prepară la fel, adăugând în plus 2 - 3linguri pastă de roşii (v. 2063).769. RULADĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ, UMPLUTĂ CU VARZĂ

ALBĂIngrediente: 6 -7 linguri germeni de hrişcă (2024), 250 g sfeclă roşie, 200 g frunze fragede de112

nalbă de grădină, 1 kg varză albă dulce, 450 g ţelină, cremogen, făină de hrişcă, 1/2 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 2 legături de verdeţuri (cimbru, busuioc, mărar, pătrunjel), 400g unt, 2 cepe de apă.Germenii de hrişcă (bine limpeziţi şi zvântaţi într-un şervet) se amestecă cu puţină făină dehrişcă şi se mărunţesc fin (manual sau mecanic); se amestecă cu frunzele de nalbă tăiate fideluţă,sfecla roşie se dă pe răzătoare, pulberea de gogoşari, 1 ceapă şi 1 legătură de verdeaţă tăiatămărunt, 200 g unt frecat spumă. Pe planşetă punem o foie de plastic, peste care se presară 1 mânăde făină de hrişcă sau tărâţe de grâu. Punem compoziţia (care se întinde cu podul palmei) ca o foaieîn formă dreptunghiulară de 1 deget grosime. Peste ea se aşează compoziţia cu varză care seprepară după cum urmează: ţelina se dă pe răzătoare, se amestecă cu 1 ceapă şi 1 legătură deverdeţuri tăiate mărunt, varza tăiată fideluţă şi frecată în mâini (fără a fi stoarsă de zeamă),pulberea de plante şi de alge, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 2019) cât cuprinde. Se ruleazăstrâns, folosindu-ne de ambele mâini şi de foaia de plastic, având grijă ca de fiecare dată s-oîntoarcem în afară pentru a nu se prinde în ea. Tot cu ajutorul foii de polietilenă, punem rulada pe unfund de lemn sau pe un platou dreptunghiular şi o dăm la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felii maigroase cu salată verde. Cantitatea de mai sus ajunge pentru 12 - 14 porţii.770. RULADĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ ŞI VARZĂ MURATĂIngrediente: pentru prima foaie - 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură deverdeaţă, cremogen (v. 2019), 200 g unt, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071). Pentrufoaia a doua - 7 linguri germeni de hrişcă (v. 2024), 1 sfeclă roşie, 200 g unt, 1/4 varză roşie, 1 fir depraz, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, făină de hrişcă sau tărâţe de grâu, 1 legătură de verdeaţă.Varza murată se stoarce bine în mâini de moare (nu se spală sau se ţine în apă) se taiefideluţă, se amestecă cu rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt,pulberea, untul frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se amestecă bine, procedând în continuareca la reţeta precedentă. După ce a fost întinsă foaia cu varză, peste ea se aşează compoziţia cugermenii de hrişcă bine mărunţiţi amestecaţi cu sfecla roşie dată pe răzătoare, varza roşie tăiatăfideluţă (bine frecată în mâini, fără a i se scurge sucul din ea), prazul tăiat fideluţă, pulberile,verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi făină de hrişcă (cât cuprinde) sau tărâţe de grâu.În continuare se procedează ca la reţeta precedentă.771. RULADĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ ŞI OUĂSe prepară rulada ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând încompoziţia cu varză murată 2 gălbenuşuri de ouă de găină.772.RULADĂ CU GERMENI DE HRIŞCĂ,VARZĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară rulada ca la reţeta precedentă (769), folosind aceleaşi ingrediente, numai că lacompoziţia cu varză se adaugă 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).773. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ (I)Ingrediente: 4 linguri făină de hrişcă, 250 g urzici, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1/2ţelină, 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 50 ml ulei, 2linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de

mere pădureţe (v. 2053). Se pune maceratulîn castron; se adaugă făina, urzicile, prazul, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual saumecanic), pulberile, uleiul, pasta de roşii, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.774. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de hrişcăcare se înlocuieşte cu germeni de hrişcă (fin mărunţiţi); în loc de urzici se folosesc muguri de lucernăfragezi, frunze de ştevie, soia, spanac ş. a.775. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI SMÂNTÂNĂIngrediente: 4 - 5 linguri făină de hrişcă, 1 ceapă de apă, 1/2 ţelină, 700 g varză albă dulce, 1ardei gras, 200 g smântână sau 2 gălbenuşuri, 1 legătură verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de seminţede roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă113

pulbere de alge, petale roşii de trandafir recoltate de la 2 -3 flori, 1.5 l macerat de afine (v. 2045).Se pune maceratul în castron, se adaugă făina de hrişcă, cepa, ţelina, varza, ardeiul gras (binemărunţite, manual sau mecanic), smântâna, pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt şipetalele de trandafir tăiate fideluţă.776. SUPĂ - CREMĂ CU HRIŞCĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).777. SĂRMĂLUŢE CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI HRIBIIngrediente: 3 linguri făină de hrişcă, 3 linguri hribi, uscaţi şi bine mărunţiţi (v. 719), 1 ceapămare de apă, 150 g unt, 1 legătură de hasmaţuchi, 5 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură de ulei,1 căpăţână de varză murată, 1 morcov ras.Făina de hrişcă se amestecă cu pasta de roşii, hribii, morcovul ras, ceapa tăiată mărunt (odatăcu verdeaţa), pulberile şi untul frecat spumă. Se învelesc sărmăluţele din această compoziţie cufrunze de varză murată (care nu se spală şi nu se ţine în apă; se scurge bine de moare, presându-lestrâns în pumn).Se aşează pe un postament din frunze de salată verde, aşezat în prealabil în platou. Sestropesc cu ulei şi se ornează cu verdeaţă.778. CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂIngrediente: 4 linguri făină de hrişcă, 1 lingură nuci măcinate, 3 linguri de cremogen, 300 mlsuc de tărâţe, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2lămâie sau portocală, 2 linguri de rom, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 lingură seminţe de in.Se amestecă făina cu nucile şi cremogenul, se adaugă sucul de tărâţe (puţin câte puţin),mierea, mirodeniile, romul şi gălbenuşurile (puse pe rând). Se pune în cupe sau în farfurioare decompot, deasupra se presară seminţe de in.779. CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouăde găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).780. CREMĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ ŞI PULBERE DE MĂCEŞESe prepară crema ca la reţeta precedentă (778), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând 1 - 2linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline în locul a 1 - 2 linguri făină de hrişcă....Iarba grasă (portulaca)Portulaca sau iarba grasă este o gingaşă plantă de ornament. Se cultivă pentru aspectul eifrumos (înfloreşte în diferite culori), în terenuri nisipoase şi pietroase.În alimentaţie (bucătăria fără foc) este folosită în multe feluri. Se deosebeşte de multe alteplante foarte uşor deoarece este o plantă pitică cu frunzele cărnoase. În

alimentaţie se consumănumai frunzele (care trebuie să fie foarte proaspete).Portulaca conţine mucilagii, vitaminele B, C, şi este indicată în: inflamaţii digestive, respiratorii,urinare (cistite), paraziţi intestinali, litiaze urinare, oligurii, hemoragii (hemoptizii, hematurii,hemofilie).Din portulacă se pot găti delicioase preparate culinare în bucătăria fără foc.781. PASTĂ DE PORTULACĂ CU UNTIngrediente: 150 g portulacă (frunze), 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, tărâţe, 1/2 linguriţăpulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţă, 1 gogoşar. Frunzelede portulacă (bine mărunţite) se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, tărâţe (câtcuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie şi se tasează frumos; se ornează cu felioare degogoşari şi verdeaţă de sezon.782. PASTĂ DE PORTULACĂ CU FĂINĂ DE HRIŞCĂ114

Ingrediente: 150 - 200 g portulacă (frunze), 1 fir de praz, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere deseminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, făină de hrişcă, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu tarhon, 8 - 10măsline negre complet desărate (v. 1988).Frunzele de portulacă (bine mărunţite) se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, verdeaţa tăiatămărunt, pulberile, făina de hrişcă (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, setasează şi se ornează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon.783. PASTĂ DE PORTULACĂ CU AROMĂ DE USTUROISe prepară pasta ca la reţeta precedentă (781), folosind aceelaşi ingrediente, plus 2 - 3 bulbili(căţei) de usturoi fin pisaţi.784. PASTĂ DE PORTULACĂ CU AROMĂ DE HREANSe prepară pasta ca la reţeta precedentă (782), folosind aceelaşi ingrediente, adăugând în plus1 - 2 linguri de hrean ras.785. SALATĂ DE PORTULACĂ CU ROŞIIIngrediente: 300 g portulacă (frunze), 700 g roşii, 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi cubusuioc, 1 ceapă mare de apă.Frunzele de portulacă întregi se amestecă cu ceapa tăiată julien, roşiile felioare, pulberile,uleiul şi se aşează pe platou; deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.786. SALATĂ DE PORTULACĂ CU CASTRAVEŢIIngrediente: 250 - 300 g portulacă (frunze), 1 fir de praz, 4 castraveţi tineri, 50 ml ulei, 1lingură suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 legătură de busuioc cu salvie, 1/4 linguriţă pulberede plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii detrandafir. Frunzele de portulacă întregi se amestecă cu castraveţii tăiaţi felii, uleiul, sucul de cătină şipulberile; deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.787. SALATĂ DE PORTULACĂ CU VARZĂIngrediente: 250 - 300 g portulacă (frunze), 500 g varză albă, 3 roşii, 1 ceapă de apă, 50 mlulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 legătură de verdeaţă, 1 linguriţă pulbere de seminţe degogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge. Varza se taie fideluţă, se freacă în mâni până se înmoaie bine (fără a se scurge desucul ei), se amestecă cu frunzele de portulacă, pulberile, ceapa tăiată julien, uleiul şi sucul decătină; deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii.788. SALATĂ DE PORTULACĂ CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 300 g portulacă (frunze), 500 g varză murată, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 feliede sfeclă roşie, 50 ml ulei, 1 legătură de frunze fragede de ţelină şi ridichi, 2 ardei graşi, 1

linguriţăpulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 ceapă de apă sau praz. Varza se stoarce bine în mâinide moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se amestecă cu rădăcinoasele date perăzătoare, ceapa tăiată julien, frunzişoarele de portulacă, uleiul, pulberile şi puţină tărâţe. Deasuprase presară verdeaţa tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu felii de ardei.789. CIORBĂ DE PORTULACĂ (I)Ingrediente: 150 g portulacă (frunze), 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 feliede sfeclă roşie, 1 legătură de verdeţuri, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de varzămurată, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 roşii, 75 ml ulei. Se punemaceratul în castron împreună cu zeama de varză, se adaugă portulaca, rădăcinoasele date perăzătoare, pulberile, ceapa şi roşiile tăiate mărunt şi uleiul; deasupra se presară verdeţurile tăiatefin.790. CIORBĂ DE PORTULACĂ (II)Ingrediente: 200 g portulacă (frunze), 4 - 5 foi de vază albă dulce, 4 roşii, 1 felie de ţelină, 1115

legătură de verdeţuri, 1 l macerat de afine (v. 2045), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085), 250 gsmântână, sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072),1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1ceapă.Maceratul şi sucul de corcoduşe se pun în castron, se daugă portulaca, varza albă tăiatăfideluţă, ţelina dată pe răzătoare, roşiile şi ceapa tăiate mărunt, pulberile şi smântâna (saugălbenuşurile); deasupra, verdeaţa tăiată mărunt.791. CIORBĂ DE PORTULACĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceelaşi ingrediente, numai că în locul celor 2gălbenuşuri de ouă de găină se pun 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).792. SUPĂ - CREMĂ DE PORTULACĂ CU CONOPIDĂIngrediente: 350 g portulacă (frunze), 600 g conopidă, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 feliede ţelină, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legăturăverdeţuri, 100 ml ulei, 1.5 l suc de roşii. Se pune în castron sucul de roşii, se adaugă portulaca,conopida, rădăcinoasele, ceapa bine mărunţită (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul;deasupra verdeaţa tăiată mărunt.793. SUPĂ - CREMĂ DE PORTULACĂ CU GULIOARESe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în locde conopidă se pun gulioare fin mărunţite.794. SUPĂ - CREMĂ DE PORTULACĂ CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 300 g portulacă (frunze), 350 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 500g urzici sau muguri fragezi de lucernă, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi,2 - 3 linguri pastă de roşi crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 lmacerat de trifoi roşu (v. 2048), 1 ceapă.Se pune maceratul în castron, se adaugă portulaca, urzicile, ţelina, ceapa, bine mărunţite(manual sau mecanic), tărâţa, pasta de roşii, pulberile, smântâna ( sau gălbeuşurile), iar deasuprahasmaţuchiul tăiat mărunt.795. SUPĂ - CREMĂ DE PORTULACĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceelaşi ingrediente, în afară de cele2 gălbenuşuri care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).796. PORTULACĂ CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 350 g

portulacă (frunze), 500 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 2linguri cremogen, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1 legătură mentă cu salvie, 1 linguriţă pulberede seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge.Smântâna se amestecă cu făina de orez, cremogenul, pulberile şi se toarnă pe platou (pestefrunzele de portulacă, aşezate în prealabil, în strat uniform). Deasupra se presară plantelearomatice, tăiate mărunt şi petale de trandafir.797. PORTULACĂ CU SOS DE PULBERE DE MĂCEŞESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în sos 2 linguripulbere de măceşe (v. 2078) sau pastă de măceşe (2066).798. PORTULACĂ CU SOS DE CREMOGENIngrediente: 350 g portulacă (frunze), 2 linguri tărâţe, 5 linguri cremogen, 300 ml suc demorcovi (v. 2081) sau zer, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cupătrunjel, 150 ml ulei, câteva petale de nalbă roşie de grădină.Frunzele de portulacă se aşează în platou (în strat uniform); peste ele se toarnă sosul dincremogen amestecat cu tărâţea şi sucul de morcovi; se adaugă pulberile şi uleiul (puţin câte puţin,116

ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de nalbă tăiate fideluţă.799. PORTULACĂ CU SOS DE CĂLINESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri depulbere de căline (v. 2076) sau pastă de căline (v. 2064).800. CREMĂ DE PORTULACĂ CU TĂRÂŢEIngrediente: 200 g portulacă (frunze), miere, 3 - 4 linguri tărâţe, 2 linguri cremogen (v. 2019),sac de tărâţe, 1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2107), 2 linguri rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2ouă de găină, 2 linguri de vişine macerate în miere (v. 406).Portulaca fin mărunţită se amestecă cu tărâţa, cremogenul, mierea, tinctura, romul, coaja delămâie şi cele 2 gălbenuşuri; se adaugă suc de tărâţe (cât cuprinde) până se obţine o compoziţie maiîngroşată. Se toarnă în cupe sau în farfurioare de compot; deasupra se pune câte puţin albuş bătutspumă tare (fără zahăr), iar peste el câte 3 - 4 bobiţe de vişine.801. CREMĂ DE PORTULACĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle degăină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).... JirJirul este fructul fagului.Miezul acestui fruct conţine: apă, proteină brută, materii grase,materii extractive neazotate, fibre, cenuşi...Din jir se obţine un ulei de foarte bună calitate(care conţine oleină, stearină şi palmitină) care poate înlocui uleiul de măsline sau de nuci.Învelişul miezului conţine fagină, substanţă moderattoxică;de aceea se consumă fără înveliş.Jirul este un fruct foarte hrănitor. Se poate folosi (ca şi sucul) în diferite preparate în bucătăriafără foc, dar curăţat complet de învelişuri.802. CREMĂ DE JIR CU TĂRÂŢEIngrediente: 2 linguri de jir măcinat, puţină miere (după gust), 4 linguri de tărâţe, 2 linguri decremogen, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 300 ml suc de morcovi, coaja rasă de la 1/2lămâie sau portocală, 2 linguri de rom, 2 ouă de găină, 1 lingură seminţe de mac.Jirul, bine curăţat de înveliş (măcinat ca şi nuca) se amestecă cu tărţa, cremogenul, tinctura,mierea, coaja de lămâie, romul, 2 gălbenuşuri de ouă şi suc de morcovi.Se pune în cupe, deasupra câte puţin albuş bătut spumă (fără zahăr), iar peste el se presarăseminţe de mac.803. CREMĂ DE JIR CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

numai că ouăle de găină suntînlocuite cu 20 ouă de prepeliţă (v. 7).... LămâiaLămâia are numeroase proprietăţi alimentaro - medicamentoase.Conţine vitaminele [(A, B1, B2, B3, PP) şi este foarte bogată în vitamina C (40 - 50 mg la sutade grame)], acizii (citric, malic), glucide (glucoză şi fructoză) direct asimilabile, zaharoză, săruriminerale şi oligoelemente (Calciu, Fier, Siliciu, Fosfor, Mangan, Cupru), terpine, aldehide etc.Fiind atât de bogată şi diversificată (atât coaja cât şi sucul ei) în substanţe necesareorganismului are proprietăţi şi indicaţii multiple.Ajută în demineralizare, creştere, convalescenţă, infecţii diverse (pulmonare, intestinale, stărifebrile, astenie, inapetenţă), boli infecţioase, ascită, reumatisme, artritism, gută, scorbut, ulcergastric, arterioscleroză, dispepsii, hipervâscozitate sanguină, litiază urinară şi biliară, varice, flebite,fragilitate capilară, hemoragii (epistaxis, gastroragii, enteroragii, hematurii), hemofilie, dizenterie,diaree, paraziţi intestinali, astm, bronşite, gripe, renascenţă, cefalee, osofagii.În uz extern: hemoragii nazale, guturai, angine, otite, stomatite, glosite, furuncule, pecingini,degerături, plăgi infectate, înţepături de insecte etc.804. SUC DE LĂMÂIE117

De la lămâile bine coapte (ţinute în apă caldă) se extrage mai mult suc. Se consumă numaiproaspăt extras. Se foloseşte în numeroase preparate culinare în bucătăria fără foc (atât coaja cât şisucul ei).O lămâie tăiată felii sau numai sucul ei, pus într-un pahar cu apă îndulcită, cu puţină miere,ajută în stări febrile, de vomă, hemoragii, în toate maladiile indicate mai sus;Cură de suc:4 - 5 săptămâni, urcând şi coborând progresiv de la 1/2 până la 2 lămâi pe zi;contra aerofagiei.805. LĂMÂI CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1 kg lămâi bine coapte, 1 rămurică de busuioc, 4 kg de miere polifloră.Lămâile bine spălate cu apă caldă (38 o C) se şterg, se taie în două pe lungime, apoi în felioarecât mai subţiri. Se pun în borcan de sticlă (odată cu busuiocul) şi se toarnă mierea. Se leagă strâns,se ţine la întuneric (sau se înfăşoară borcanul în hârtie de culoare închisă) şi se lasă la macerat 6săpătămâni (având grijă ca zilnic să se agite). După termenul notat mai sus se scot feliile de lămâie(cu ajutorul unei palete), se pun într-un borcan potrivit ca mărime, cu miere (să le cuprindă cât suntscoase din borcan), se leagă strâs, se etichetează şi se păstrează în cămară. Se foloseşte de obicei laceai. Durează 12 luni. Mierea rămasă (după ce au fost luate feliile de lămâie) s-a transformat în siropde lămâie (la rece); se toarnă în sticle, se pune de 1 deget alcool, se închid ermetic, se etichetează şise păstrează la cămară. Se foloseşte ca atare cu apă minerală sau sifon, se pune în ceai, se poatefolosi în diferite preparate, la rece.806. COAJĂ DE LĂMÂIE USCATĂCoaja trebuie uscată rapid (să nu fie căldură mai mare de 38 o C) la soare sau în poduri cuacoperiş de tablă. Se păstrează în pungi (după ce a fost perfect uscată). La nevoie se transformă înpulbere care se foloseşte ca aromă la diferite preparate culinare.807. COAJĂ DE LĂMÂIE CONSERVATĂ ÎN CONGELATORLămâile spălate ca la 805, se rad, coaja lor se împarte în porţii mici şi se pune în punguţe. Maimulte punguţe se pun la un loc într-o pungă mare şi se păstrează în congelator. La fel se poatepăstra şi coaja de portocală, de grep.... Lăptuca (salata verde)Până în prezent se cunosc peste 100 de varietăţi. Se cultivă în toate zonele ţării noastre. Estefolosită mult în alimentaţie dar şi în industria farmaceutică; se folosesc atât frunzele cât şi seminţele.Componenţi principali: lactucariu - substanţă cu acţiune similară grâului (în seminţe),lacturiană, lactucină, acid lactucic, asparagină, hiascianină, clorofilă, vitaminele [A, B, C, D şi E (50mg la suta de

grame)], Fier, Calciu, Fosfor, Iod, Magneziu, Zinc, Cupru, Sodiu, Clor, Potasiu, Cobalt,Arsenic, fosfaţi, sulfaţi, steroli, caroten.În 100 g lăptucă proaspătă se găsesc 177 mg de vitamină C, iar în 50 g 1 unitate de vitaminaE.Proprietăţi şi indicaţii: emolient în bronşite, astm, tuse convulsivă, tuse nervoasă; sedativ înpsihastenie, insomnie, hiperexcitabilitate sexuală, spermatoree; hpoglicemiant în diabet, analgezicîn menstruaţii dureroase; aperitiv (la începutul meselor, stimulează glandele digestive); gută; litiază;răcoritoare, depurativă, laxativă, drenoare hepatică, remineralizare.808. SALATĂ VERDE CU SUC DE CĂTINĂIngrediente: 2 căpăţâni de salată verde, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), sau de lămâie, 50 mlulei, 1 legătură de mărar cu busuioc, 2 - 3 roşii, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Frunzele de salată se spală (numai câte una, pe o parte şi pe alta, sub un jet de apă), se rup înfragmente mai mari, se stropesc cu sucul de cătină, se adaugă pulberile şi uleiul, verdeţurile tăiatemărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii. Se serveşte ca atare sau drept garnitură pelângă alte preparate culinare, după gust. Nu se prepară decât cu 4 - 5 min. înainte de masă şi numaicantitatea care se poate consuma o singură dată..809. PASTĂ DE SALATĂ VERDE CU CEAPĂIngrediente: 1 căpăţână de salată verde, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1/4 linguriţă pulberede plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 1118

gogoşar. Salata spălată foaie cu foaie, bine scursă, se taie fideluţă, se amestecă cu ceapa tăiatămărunt, pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă.Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se ornează cu felioare de gogoşari roşii.810. PASTĂ DE SALATĂ VERDE CU PRAZIngredientele sunt cele folosite la reţeta precedentă, în afară de ceapă care se înlocuieşte cupraz tăiat fideluţă. Se prepară la fel.811. PASTĂ DE SALATĂ VERDE CU ROŞIISe prepară ca la reţeta 809, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă 2 - 3 linguripastă de roşii crude (v. 2063).812. PASTĂ DE SALATĂ VERDE CU PULBERE DE HRIBI (mânătărci)Se prepară pasta ca la 809, folosind aceleaşi ingrediente, plus 2 linguri pulbere de hribi (v.267) înmuiaţi cu 1 ceşcuţă suc de roşii (v. 2094) sau apă, şi lăsată acoperită 30 min.813. CIORBĂ DE SALATĂ VERDE CU CRESONIngrediente: 200 g salată verde, 150 g creson de fântână, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ardei gras, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 75 ml ulei, 1 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2092), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir, 1 legătură de salvie cumărar. Sucul de roşii se pune în castron, se adaugă salata şi cresonul tăiate fideluţă, ceapa şiverdeţurile tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, ardeiul tăiat firişoare, pulberile, uleiul,iar deasupra petalele de trandafir tăiate fideluţă şi verdeţurile tăiate mărunt.814. CIORBĂ DE SALATĂ VERDE CU SMÂNTÂNĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de ulei seadaugă în castron 200 g smântână sau două gălbenuşuri de ouă de găină. 815. CIORBĂ DE SALATĂ VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă (813), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei careeste înlocuit cu 200 g smântână sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).816. SOS DE SALATĂ VERDE CU ROŞIIIngrediente: 2 căpăţâni de salată verde, 4 linguri de cremogen (v. 2019), 150 ml ulei, 1 ceaşcăsuc de roşii (v. 2094) sau macerat de tărâţe (v.

2041), 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 700 groşii, 1 legătură de mărar cu tarhon, 2 linguri tărâţe.Foile de salată (bine spălate, una câte una) se mărunţesc la mixer.Separat, cremogenul se amestecă cu tărâţa, se înmoaie cu sucul de roşii, se adaugă uleiul(puţin câte puţin, ca la maioneză), se pun pulberile, apoi se amestecă cu salata mărunţită. Se toarnăsosul în platou, deasupra se aşează sferturi de roşii peste care se presară verdeţurile tăiate mărunt.817. SOS - MAIONEZĂ CU SALATĂ VERDEIngrediente: 1 căpăţână de salată verde, 2 gălbenuşuri, 250 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v.2092), 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de mărar cu tarhon şirozmarin, 1 ceapă mare de apă, 2 gogoşari sau roşii.Salata (bine spălată, frunză cu frunză) se taie în fragmente mai mari, se pune pe platou în stratuniform, peste care se toarnă maioneza, care a fost preparată astfel: 2 gălbenuşuri se pun cu 3linguri de apă să stea la rece 15 min, după care se amestecă bine, se daugă uleiul (puţin câte puţin)până se încorporează întreaga cantitate, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. Pe margini sedecorează cu felioare de gogoşari sau de roşii.818. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU SALATĂ VERDEIngrediente: 1 căpăţână mare de salată verde, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1 pahar suc demorcovi (v. 2081) sau apă, 150 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1119

legătură hasmaţuchi cu frunze fragede de ridichi, 10 măsline negre, 1 lingură suc de cătină (v.2092).Salata verde bine spălată, fiecare frunză în parte, ruptă în frgamente mari se aşează în platouîn strat uniform peste care se toarnă sosul preparat din: cremogenul înmuiat cu suc de morcovi,uleiul (puţin câte puţin), sucul de cătină, pulberile şi deasupra verdeaţa tăiată mărunt. Se decoreazăcu jumătăţi de măsline negre desărate complet (v. 1988).819. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU TĂRÂŢE ŞI SALATĂ VERDESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cucremogenul se înmoaie şi 3 linguri de tărâţe. Se măreşte cantitatea de suc de morcovi cu 50 ml şicantitatea de ulei cu 60 ml.820. SOS - MAIONEZĂ CU PASTĂ DE ROŞII ŞI SALATĂ VERDESe prepară sosul ca la 818, folosind aceleaşi ingrediente, numai că se adaugă la urmă 3 linguripastă de roşii crude (v. 2063), iar deasupra se presară 1 mână de petale de trandafir albe sau florităiate fideluţă.821. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU NUCI ŞI SALATĂ VERDESe prepară ca la reţeta precedentă (818), folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cucremogenul se înmoaie şi 2 linguri de nuci măcinate, care (la nevoie) pot fi înlocuite cu alune,seminţe de floarea - soarelui, seminţe de dovleac, de jir, decorticate şi măcinate.822. SOS - MAIONEZĂ CU SALATĂ VERDE ŞI FĂINĂ DE HRIŞCĂSe prepară sosul ca la 818, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 linguri de făină dehrişcă în loc de tărâţe; în continuare se procedează ca la 819. Hrişca este cereala cea mai bogată înCalciu, bună pentru toate vârstele.823. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU MUŞTAR ŞI SALATĂ VERDESe prepară sosul ca la reţeta 818, folosind aceleaşi ingrediente, plus 1 lingură bună de muştar.824. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 2 căpăţâni de salată verde, 150 g urzici, 250 g smântână, 1.5 l macerat de meredulci (v. 2055), 1 ceapă de apă, 1

morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de lelină, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 legăturăde leuştean cu frunze de ridichi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2072), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 5 linguri tărâţe.Salata şi urzicile bine spălate, rădăcinoasele, ceapa curăţate şi spălate se mărunţesc fin(manual sau mecanic), se pun în castronul cu macerat de mere dulci, se adaugă pulberile, tărâţa şismântâna, iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt.825. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântânăcare se înlocuieşte cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7).826. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU CRESONSe prepară ca la reţeta precedentă (824), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici carese înlocuiesc cu creson, iar smântâna se înlocuieşte cu ulei.827. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă (824), folosind aceleaşi ingrediente, plus 4 - 5 bulbili deusturoi (fin pisaţi).828. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU FLORI DE SOIAŞI AROMĂ DE HREANSe prepară ca la reţeta precedentă (824), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2linguri de hrean ras.829. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU VARZĂ ALBĂ120

Se prepară ca la reţeta 824, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care se înlocuiesccu 250 g varză albă dulce. La fel se poate prepara supa - cremă de cartofi cu napi, cu gulioare,conopidă, ţelină, anghinarii ş. a.830. SUPĂ - CREMĂ DE SALATĂ VERDE CU PASTĂ DE ROŞIISe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (824), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde smântână care se înlocuieşte cu 100 ml ulei [bine amestecat cu 3 - 4 linguri pastă de roşii crude(v. 2063)].... LeuşteanLeuşteanul este o plantă cu aromă plăcută (rădăcina, frunzele, seminţele) folosită atât înalimentaţie cât şi ca medicament. Este bogat în uleiuri eterice.Conţine: uleiuri volatile, terpirol, alte terpine, vitaminele A, B şi C, acizi organici; în rădăcină segăsesc grăsimi, săruri minerale etc.Este indicat ca diuretic - edeme cardiace, renale, retenţie azotată (decoct); carminativ - coliciabdominale la copii, tonic, aperitiv, gastric - inapetenţă, debilitate, sedativ nervos - recomandatdupă perioade de stress, hipotensiv, expectorant - bronşite, traheite, regulator al intestinului gros -constipaţii, scaune moi, emenagog - reglează ciclul menstrual, micşorând durerile.Se poate folosi macerat la rece, infuzii, tincturi şi pulbere din: rădăcină, tulpină sau frunze şiseminţele. Iarna se foloseşte sub formă de pulbere.831. PASTĂ CU FRUNZE DE LEUŞTEAN ŞI URZICIIngrediente: 50 g frunze fragede de leuştean, 150 g urzici, 200 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1/4linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2linguri pastă de roşii crudă (v. 2063), 2 linguri tărâţe, 2 gogoşari sau napi.Frunzele de leuştean, urzicile şi ceapa, tăiate cât se poate de mărunt se amestecă cu pulberile,tărâţa, pasta de roşii şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decoreazăcu felioare de gogoşari sau de napi.832.PASTĂ CU FRUNZE DE LEUŞTEAN ŞI MUGURI DE LUCERNĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care seînlocuiesc cu muguri fragezi de lucernă, iar ceapa este înlocuită cu 1 fir de praz tăiat fideluţă.833. PASTĂ CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEAN ŞI PĂPĂDIEIngrediente: 50 g rădăcină de leuştean, 105 g rădăcini de păpădie (care sunt bune

deconsumat numai scoase direct din pământ, proaspte, în octombrie sau martie), 1 ceapă mare deapă, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeaţă, 2 linguri tărâţe, 200 gunt. Ambele feluri de rădăcini (bine spălate şi curăţate) şi ceapa se mărunţesc fin (manual saumecanic), se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi untul frecat spumă. Se aşeazăpe farfurie şi se tasează după fantezia gospodinei.834. PASTĂ CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEAN ŞI VARZĂ MURATĂSe prepară la fel ca la precedenta, cu aceleaşi ingrediente, în afară de rădăcinile de păpădiecare se înlocuiesc cu varză murată, bine scursă în pumni de moare (nici într-un caz nu se spală şi nuse ţine în apă), tăiată fideluţă, la care se adaugă 1 morcov ras şi 1 fir de praz tăiat mărunt. Seornează cu jumătăţi de măsline negre desărate complet (v. 1988) şi verdeţuri de sezon.835. CIORBĂ DE LEUŞTEAN CU MUGURI DE HAMEIIngrediente: 50 g frunze fragede de leuştean, 100 g muguri de hamei (se pot consuma numaiprimăvara, la vremea când ies din pământ de la rădăcinile plantei mamă), 100 g frunze de urzici, 1ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041),500 ml zeamă de varză murată (moare), 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v.2071), 1 legătură hasmaţuchi.Maceratul cu zeamă de varză se pune în castron, se adaugă funzele de leuştean, mugurii dehamei, urzicile şi ceapa tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul iardeasupra hasmaţuchi tăiat mărunt.121

837.CIORBĂ DE LEUŞTEAN CU SMÂNTÂNĂSe prepară la fel ca la precedenta, cu aceleaşi ingrediente, numai că în loc de ulei se adaugă încastron 250 g smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină.838.CEAPĂ CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEAN ŞI NAPIIngrediente: 100 g rădăcină de leuştean, 200 g napi, 100 g frunze de bob, 1 legătură dehasmaţuchi, 1 fir de praz, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulberede plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 3 linguripastă de roşii crude (v, 2063), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1.5 l macerat demere (v. 2056). Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcina de leuştean, napii, rădăcinoaselecurăţate şi date ăe răzătoare, prazul, frunzele de bob şi hasmaţuchi tăiat mărunt, pasta de roşii,pulberile şi uleiul.839. CIORBĂ CU RĂDĂCINI DE LEUŞTEAN ŞI URZICISe prepară la fel ca la reţeta precedentă, cu aceleaşi ingrediente, în afară de napi care seînlocuiesc cu urzici tăiate mărunt.840. SUPĂ - CREMĂ CU LEUŞTEAN ŞI FRUNZE DE BOBIngrediente: 100 g frunze fragede de leuştean, 100 g frunze de urzici, 100 g frunze de bob, 1legătură de hasmaţuchi, 1 ceapă mare de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 40 ml ulei, 1linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 5 linguri tărâţe. Sepune sucul de roşii în castron, se adaugă frunzele de leuştean, urzici şi de bob bine mărunţite, apoirădăcinoasele mărunţite fin (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasuprahasmaţuchi tăiat mărunt.841. SUPĂ - CREMĂ DE LEUŞTEAN CU NAPISe prepară la fel ca la precedenta, cu aceleaşi ingrediente, în afară de urzici şi frunzele de bobcare se înlocuiesc cu 350 g napi (buni de consum numai toamna şi primăvara timpuriu, când se

scotdirect din pământ pentru gătit). În timpul iernii se pun la murat în butoiul cu varză; se pot apoiconsuma raşi în diferite salate, cu morcov, pătrunjel, păstârnac, cartofi sau ţelină (toate rase perăzătoare).842. SUPĂ - CREMĂ CU RĂDĂCINI DE LEUŞTEAN ŞI IAURTIngrediente: 100 g rădăcini de leuştean, 2 cartofi mjlocii, 1 căpăţână de salată, 1 morcov, 1felie de ţelină, 1 legătură de verdeţuri, 250 g iaurt, 2 linguri de cremogen (v. 2019), 5 linguri detărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 3 linguri pastă de roşii crude (v.2063), 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Maceratul se pune în castron; se adaugărădăcinoasele, ceapa şi cartofii fin mărunţite la mixer odată cu salata, tărâţa, pulberile, pasta de roşiişi iaurtul bine amestecat cu cremogen.843. SUPĂ - CREMĂ DE LEUŞTEAN CU AROMĂ DE HRIBISe prepară la fel ca la precedenta, cu aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri pulberede hribi (v. 2067), înmuiaţi cu puţin suc de roşii sau apă şi lăsată în repaos 30 min.844. SUPĂ - CREMĂ DE LEUŞTEAN CU AROMĂ DE USTUROISe prepară la fel ca la precedenta (842), cu aceleaşi ingrediente, plus 4 - 5 bulbili (căţei) deusturoi fin pisaţi.845. SUPĂ - CREMĂ DE LEUŞTEAN CU AROMĂ DE HREANSe prepară la fel ca la precedenta (841), cu aceleaşi ingrediente, plus 1 - 2 linguri de hrean raspe răzătoarea de sticlă.846. SUPĂ DE LEUŞTEAN CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară la fel ca la precedenta (841), cu aceleaşi ingrediente, numai că uleiul este înlocuitcu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). În lipsa acestora se pot folosi 2 gălbenuşuri de ouă de122

găină.... LinteConţine amidon, protide, glucide, lipide, săruri de Calciu, Sodiu şi Potasiu (810 mg %); Fier,vitaminele (A, B, C); este foarte energetică.Este foarte nutritivă şi foarte digerabilă în convalescenţe caşexie, galactogenă pentru mamelecare alăptează.Cataplasemele de linte fiartă şi mărunţităsunt bune pe abcese, plăgi,aşezate într-un pansament.Sub formă de făină se recomandă intelectualilor şi dispepticilor. Pentru a face cât maiîmbietoare preparatele cu linte, se adaugă arome ca: cimbru, busuioc, rozmarin, leuştean, ţelină şimulte altele (după gust).847. PASTĂ DE LINTE CU AROMĂ DE LEUŞTEANIngrediente: 50 g rădăcini de leuştean, 150 g frunze creson de apă, 1 legătură verdeţuri, 1ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 10 măslinenegre desărate complet (v. 1988), 3 linguri germeni de linte (v. 2028) bine mărunţiţi. Germenii delinte se amestecă cu rădăcina de leuştean, ceapa, cresonul care au fost bine mărunţite (manual saumecanic), pulberile, tărâţa, verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, setasează frumos şi se decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon.848. PASTĂ DE LINTE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 - 4 bulbili(căţei) de usturoi fin pisaţi.849. PASTĂ DE LINTE CU AROMĂ DE HREANSe prepară pasta ca la reţeta precedentă (847), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus1 lingură de hrean (ras pe răzătoarea de sticlă).850. PASTĂ CU FĂINĂ DE LINTESe folosesc aceleaşi ingrediente, numai că germenii se înlocuiesc cu făină de linte (boabele delinte râşnite în maşina de cafea) înmuiată cu puţin suc de roşii (sau apă).851. SOS DE CREMOGEN CU GERMENI DE LINTEIngrediente: 5 linguri cremogen (v. 2019), 6 linguri germeni de linte (v. 2028), 1 legătură

deverdeţuri, 250 ml suc de morcovi sau macerat de tărâţe (v. 2041), 125 ml ulei, 1 ceapă, 3 - 4 frunzede varză murată, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe. Germenii de linte se punîn platou (în strat uniform). Peste ei se toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu suc demorcovi, ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză), ceapa tăiată mărunt, varza bine stoarsă demoare (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă), tăiată fideluţă, pulberile şi puţină tărâţe.Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.852. SOS CU PASTĂ DE ROŞII ŞI GERMENI DE LINTESe prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în plus 3 - 4 linguripastă de roşii crude (v. 2063).853. SOS DE SMÂNTÂNĂ CU GERMENI DE LINTEIngrediente: 500 g smântână, 6 linguri germeni de linte (v. 2028), 2 linguri făină de orez, 1lingură făină de ovăz, 1 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri,câteva petale roşii de flori de nalbă de grădină.Germenii de linte se aşează în platou (în strat uniform), peste ei se toarnă smântânaamestecată cu cele două feluri de făină şi pulberile.Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de flori tăiate fideluţă.854. SOS CU OUĂ DE PREPELIŢĂ ŞI GERMENI DE LINTE123

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că smântâna seînlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină.855. SOS CU PULBERE DE MĂCEŞE ŞI GERMENI DE LINTESe prepară ca la reţeta precedentă (853), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc defăină de orez, în smântână se adaugă 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076).856. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE (I)Ingrediente: 5 linguri germeni de linte, 1 ceapă de apă, 1 pătrunjel, 1 morcov, 1 felie de ţelină,1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2071), 75 ml ulei, 1.4 lmacerat de urzici (v. 2050), 100 ml suc de cătină (v. 2092), 1 legătură de verdeaţă.Maceratul se pune în castron, se adaugă sucul de cătină, germenii de linte, ceapa şi verdeaţatăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pasta de roşii, uleiul şi pulberile.857. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de ulei sepun 200 g iaurt (sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină) amestecat cu 2 linguri făină integrală de orz.858. CIORBĂ CU GERMENI DE DE LINTE (III)Se prepară ca la reţeta precedentă (856), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de uleise adaugă 3 - 4 linguri de smântână.859. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI HRIBI MĂRUNŢIŢIIngrediente: 3 linguri germeni de linte (v. 2028), 3 linguri de hribi mărunţiţi (719), 1 fir de praz,1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1 linguriţă pulbere dinseminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de varză murată(moare).Maceratul şi moarea se pun în castron, se adaugă germenii de linte, hribii mărunţiţi, prazul şiverdeaţa, tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul.860. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI ŢELINĂIngrediente: 4 linguri germeni de linte (v. 2028), 300 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 1 felie desfeclă roşie, 75 ml

ulei, 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 lsuc de roşii (v. 2071).Sucul se pune în castron, se adaugă germenii, ţelina şi sfecla roşie date pe răzătoare, ceapa şiverdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.861. CIORBĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI ANDIVESe prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ţelină carese înlocuieşte cu andive tăiate fideluţă, iar în loc de ulei se pun 150 g smântână.862. SUPĂ - CREMĂ CE GERMENI DE LINTE (I)Ingrediente: 7 linguri germeni de linte, 100 ml ulei, 1 fir de praz, 2 morcovi, 1 pătrunjel, 1 feliede ţelină, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v.2074), 4 - 5 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 1 legătură verdeţuri. Se pune maceratulîn castron, se adaugă germenii (v. 2028), prazul, rădăcinoasele bine mărunţite (manual saumecanic), pasta de roşii, uleiul, pulberile, tărâţa, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.863. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE LINTE (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus un pumnde urzici (mărunţite odată cu celelalte produse).864. SUPĂ-CREMĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI AROMĂ DE LEUŞTEANIngrediente: 7 linguri germeni de linte (v. 2028), 25 g rădăcină de leuştean, 1 legătură de124

leuştean cu hasmaţuchi, 50 ml ulei, 1 ceapă mare de apă, 1 pumn muguri de lucernă, 4 - 5 linguritărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de afine (v. 2045).Germenii de linte, rădăcina de leuştean, ceapa şi mugurii de lucernă se mărunţesc fin, se punîn macerat, se adaugă pulberile, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.865. SUPĂ-CREMĂ DE GERMENI DE LINTE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că lucerna seînlocuieşte cu lobodă roşie bine mărunţită, plus 4 - 5 bulbili de usturoi fin pisaţi.866. SUPĂ - CREMĂ DE GERMENI DE LINTE CU AROMĂ DE HREANSe prepară ca la reţeta precedentă (862), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în pluscâteva frunze de lobodă albă şi 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.867. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE LINTEIngrediente: 5 - 6 linguri germeni de linte, 1 căpăţână de varză murată, 10 - 12 nuci, 1 ceapămare de apă, 100 g unt, 1 şi 1/2 linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură verdeţuri,tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură ulei.Germenii de linte se amestecă cu miejii de nuci, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, se adaugăpulberi, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Din această compoziţie se prepară sărmăluţeleînvelite în foi de varză murată (care nici într-un caz nu se spală şi nici nu se ţine în apă) bine scursăde zeamă (moare).868. TORT APERITIV CU GERMENI DE LINTEŞI AROMĂ DE LEUŞTEANIngrediente: 6 - 7 linguri germeni de linte (v. 2028), 1 felie de sfeclă roşie, 2 linguri pulbere dehribi (v. 2017), tărâţe, 400 g unt, 4 ouă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare,1/2 linguriţă pulbere de alge, 100 g rădăcină de leuştean, 2 cepe, 500 g păstârnac, 1 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), cremogen (v. 2019), 1 legătură frunze de leuştean.Rădăcina de leuştean mărunţită fin odată cu păstârnacul

şi 1 ceapă se amestecă cu 2gălbenuşuri de ouă şi cremogen (cât cuprinde) plus 200 g unt frecat spumă. Aceasta se împarte în 2părţi egale. Una din ele se aşează pe tortieră, se tasează uniform, iar peste ea se pune compoziţia adoua care se prepară din germeni de linte fin mărunţiţi odată cu sfecla, 1 ceapă şi se amestecă cupulberile, 2 gălbenuşuri, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde. Peste ea se aşează partea adoua din compoziţia cu leuştean şi se tasează uniform. Se îmbracă tortul cu 4 albuşuri bătute spumătare, iar pe deasupra se presară frunze fragede de leuştean tăiate mărunt. Dacă avem la îndemânăse pot presăra şi câteva petale roşii de trandafir tăiate fideluţă. Se dă la rece 2 - 3 ore, se serveştetăiat felii în forme de raze, cu salată verde.869. TORT CU GERMENI DE LINTE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară tortul, ca la precedenta reţetă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ouăle degăină se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă (v. 7).870. RULADĂ CU GERMENI DE LINTE ŞI AROMĂ DE LEUŞTEANDin cele 2 compoziţii preparate ca la 868 se poate prepara o ruladă ca la 769, ruladă cugermeni de hrişcă umplută cu varză albă, numai că aici rulada se umple cu compoziţia de linte(albuşul se foloseşte la alte preparate culinare).... MazăreConţine Fosfor, Potasiu, vitaminele (A, B, C), amidon, zaharuri, acid uric (50 mg / 100g), creşcanu o interzice în cantităţi chibzuite suferinţelor de gută. Este energetică, înlesneşte evacuareaintestinală.În stare verde - fragedă este foarte digestă. I se mai spune şi"mătura intestinului";contraindicată entericilor.Uscată, cuprinde elemente concentrate; de consumat cu cumpătare.125

Mazărea are o valoare energetică de 354 Kcal / 100 g.871. PASTĂ DE MAZĂRE VERDE CU MĂRARIngrediente: 250 g boabe de mazăre fragedă, 1 legătură de mărar, 1 ceapă mare de apă, 200 gunt, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 gogoşar, tărâţe.Boabele de mazăre verde trebuie să fie foarte tinere şi foarte proaspete. Se mărunţesc fin,ceapa se taie mărunt odată cu mărarul, se amestecă toate trei produsele la care se adaugăpulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi sedecorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon.872. PASTĂ DE MAZĂRE VERDE CU PRAZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ceapa seînlocuieşte cu praz tăiat fideluţă.873. PASTĂ DE MAZĂRE VERDE CU AROMĂ DE BUSUIOCSe prepară pasta ca la reţeta precedentă (871), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în locde mărar se pune 1 legătură de busuioc tăiat mărunt.874. PASTĂ DE MAZĂRE VERDE CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 250 g boabe de mazăre verde, 200 g brânză proaspătă de vaci, 150 g unt, 1legătură salvie cu măghiran, tărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1/2 linguriţă pulbere de negrilică, 1/2linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir.Mazărea, mărunţită fin, se amestecă cu brânza (trecută prin sită), verdeaţa şi ceapa tăiatemărunt, pulberile şi tărâţe (cât cuprinde), apoi untul frecat spumă. Se decorează cu petale roşii detrandafir tăiate fideluţă.875. PASTĂ CU GERMENI DE MAZĂRE ŞI CEAPĂIngrediente: 250 g germeni de mazăre (v. 2028), 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, tărâţe, 1/2linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de cimbru cu busuioc. Germenii de mazăre finmărunţiţi se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi tărâţe (cât cuprinde). Seaşează pe farfurie şi se decorează după fantezia gospodinei

cu produsele care-i sunt la îndemână.876. PASTĂ DE GERMENI DE MAZĂRE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbili(căţei) de usturoi fin pisaţi.877. PASTĂ DE GERMENI DE MAZĂRE CU AROMĂ DE HREANSe prepară ca la reţeta precedentă (875), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2linguri de hrean ras împreună cu 1 felie de sfeclă roşie.878. SOS GALBEN CU MAZĂRE VERDEIngrediente: 5 linguri cremogen (v. 2019), 300 g suc de morcovi (v. 2081), 150 ml ulei, 1lingură suc de cătină (v. 2052), 300 g boabe de mazăre verde, 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ceapă mare de apă, 1 legăturăde morcov cu pătrunjel, 4 - 5 foi de salată verde. Boabele de mazăre tinere şi foarte proaspete(scoase din păstăi) se aşează în platou, în strat subţire, peste ele se toarnă cremogenul (v. 2019)care a fost amestecat cu sucul de morcovi, sucul de cătină şi uleiul (pus puţin câte puţin, ca lamaioneză); deasupra se presară pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cufelioare de ceapă şi salată verde.879. SOS GALBEN CU GERMENI DE MAZĂRESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de boabele verzi demazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre (v. 2028).880. SOS ROŞU CU MAZĂRE VERDESe prepară ca la reţeta precedentă (878), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în sosul126

galben se adaugă 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (2078) sau de scoruşe (2077) care pe lângăbogăţia de enzime, vitamine şi minerale îi dă o culoare îmbietoare şi un gust deosebit de plăcut.881. SOS ROŞU CU GERMENI DE MAZĂRESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de boabele verzi demazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre (v. 2028).882. CIORBĂ CU BOABE DE MAZĂRE VERDE (I)Ingrediente: 300 g boabe de mazăre fragedă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină,1 felie de sfeclă roşie, 75 ml ulei, 1 l macerat de nalbă (v. 2058), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085),1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de verdeţuri. Maceratul şi sucul decorcoduşe se pune în castron, se adaugă boabele de mazăre, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt,rădăcinoasele date pe răzătoare, uleiul şi pulberile.883. CIORBĂ CU BOABE VERZI DE MAZĂRE (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pătrunjel şi sfeclăroşie care se înlocuiesc cu 5 - 6 frunze de varză albă tăiată fideluţă, iar deasupra pe lângă verdeaţăse presară câteva petale roşii de tradafir tăiate fideluţă.884. CIORBĂ DE GERMENI DE MAZĂRESe prepară ca la reţeta precedentă (882), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de boabele demazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre (2028).885. SUPĂ - CREMĂ DE MAZĂRE VERDEIngrediente: 300 g boabe de mazăre verde, 1 ceapă mare de apă, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină,1 legătură de verdeţuri, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2072), 4 - 5 linguri tărâţe, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3linguri pastă de roşii (v. 2063), 1.5 l macerat de coada - calului (2042). Se pune maceratul în castron,se adaugă mazărea, ceapa şi rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa,uleiul şi pasta de roşii, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.886. SUPĂ - CREMĂ DE MAZĂRE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, plus 4 - 5 bulbi (căţei) deusturoi fin pisaţi.887. SUPĂ - CREMĂ

DE MAZĂRE CU AROMĂ DE HREANSe prepară ca la reţeta precedentă (885), folosind aceleaşi ingrediente, plus 1 - 2 linguri dehrean ras pe răzătoarea de sticlă.888. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MAZĂREIngrediente: 300 g germeni de mazăre (v. 1028), 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 250 g smântânăsau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere de seminţe gogoşari (v.2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 fir de praz, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură verdeaţă.Sucul de roşii se pune în castron, se adaugă germenii, varza, prazul şi sfecla roşie fin mărunţite(maual sau mecanic), smântâna (sau gălbenuşurile), tărâţea, pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiatămărunt.889.SUPĂ-CREMĂ DE GERMENI DE MAZĂRE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouă de găină(sau smântâna) se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).890. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MAZĂRE ŞI ANDIVEIngrediente: 300 g germeni de mazăre (v. 2028), 500 g andive, 1 ceapă mare de apă, 1morcov, 5 felii de ţelină, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072),1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 3linguri pastă de roşii crude, 50 ml ulei, 1 legătură verdeaţă, 1.5 l macerat de afine. Se pune127

maceratul în castron, se adaugă germenii de mazăre, andivele, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite(manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, pasta de roşii crude (v. 2063), uleiul, iar deasupra verdeaţatăiată mărunt.891. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MAZĂRE ŞI GULIOARESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că andivele seînlocuiesc cu gulioare semimărunţite.892. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MAZĂRE ŞI URZICISe prepară ca la reţeta precedentă (890), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andive carese înlocuiesc cu urzici mărunţite în care se poate adăuga şi puţin usturoi fin pisat sau hrean ras perăzătoarea de sticlă.893. CHIFTELE DE MAZĂRE VERDE CU PRAZIngrediente: 350 g mazăre verde (boabe), 1 fir de praz, 100 g unt, tărâţe, cremogen (v. 2019),1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă cimbru, fenicul şi busuioc, 2 lingurinuci măcinate, 4 - 5 bulbi (căţei) de usturoi (facultativ), 1 căpăţână de salată verde, 2 - 3 linguripastă de roşii (v. 2063), 1 lingură de ulei.Mazărea (tânără şi proaspăt scoasă din păstăi) se mărunţeşte, se amestecă cu prazul tăiatfideluţă, pasta de roşii, puţină tărâţe, pulberile, nucile, usturoiul pisat, verdeaţa tăiată mărunt, untulfrecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Pe planşetă sau pe o foaie de plastic se presară puţinătărâţe sau cremogen şi se împarte compoziţia de mai sus cu o lingură (în părţi egale); se formeazăchiftelele care se aşează pe un postament de salată verde aşezat în prealabil pe platou. Se stropesccu puţin ulei pe deasupra, apoi se presară verdeaţă de sezon tăiată mărunt.894. CHIFTELE CU GERMENI DE MAZĂRESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de boabele verzi demazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre bine mărunţiţi .895. RULADĂ DE CREMOGEN CU BOABE DE MAZĂRE VERDEIngrediente: 1-2 linguri de cremogen, 500 ml suc de morcovi, 250 ml ulei, tărâţe, 350 g boabede mazăre fragedă, 200 g unt, 1 ceapă mare de apă, 250 g sfeclă roşie, 1 linguriţă pulbere ddinseminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de cimbru cu fenicul, 1/2 linguriţă pulbere de

plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri suc de cătină (v. 2092).Boabele de mazăre verde, ceapa, sfecla roşie se mărunţesc fin (manual sau mecanic), seamestecă cu pulberile (verdeţurile tăiate fin), untul bătut spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Separat, seînmoaie cremogenul (v. 2019) cu sucul de morcovi (v. 2081), se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca lamaioneză) şi sucul de cătină. Se presară pe o foaie de plastic o mână de cremogen, se punecompoziţia peste el şi se întinde cu podul palmei o foaie dreptunghiulară groasă cam de 1 cm; pesteea se presară tărâţe, apoi se aşează compoziţia cu mazăre (în strat uniform). Se rulează (v. 769)"ruladă din germeni de hrişcă umplută cu varză albă". Se dă la rece 3 ore. Se serveşte tăiată felii cusalată verde.896. RULADĂ DE CREMOGEN CU GERMENI DE MAZĂRESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de boabele demazăre care se înlocuiesc cu germeni de mazăre.897. RULADĂ DE MAZĂRE VERDE CU AROMĂ DE HRIBISe prepară ca la reţeta precedentă (895), folosind aceleaşi ingrediente, numai că în compoziţiacu mazăre se pun 2 linguri cu pulbere de hribi puţin înmuiată (v. 2067) sau 3 - 4 linguri de hribimărunţiţ (v. 719).... MăcrişConţine cantităţi mari de acid oxalic (1 % tartric), crisofanic şi cantităţi mari de vitamina C,clorofilă. Măcrişul este indicat în curele de primăvară.Este mineralizant, antiscorbutic, laxativ, alcalinizant - în afecţiunile gastrice;diuretic, depurativ - în reumatismul cronic degenerativ şi gută.128

898. SUC DE MĂCRIŞSucul obţinut din frunzele fragede verzi de măcriş este foarte bogat în clorofilă, vitamina C,oxilaţi, fosfaţi, Fier. Este răcoritor, revitalizant, aperitiv, digestiv, depurativ, diuretic, antiscorbutic,laxatic etc. În bucătăria fără foc se foloseşte la acrit ciorbele ş.a.899. PASTĂ DE MĂCRIŞ CU CEAPĂIngrediente: 200 g măcriş, 100 g frunze de bob, 1 legătură hasmaţuchi, 1 ceapă mare de apă,1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 200 g unt, tărâţe, 1 gogoşar. Frunzele demăcriş, de bob, hasmaţuchiul, ceapa, fin mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă cu pulberile,tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decoreazăcu gogoşari tăiaţi felioare şi verdeaţă de sezon.900. PASTĂ DE MĂCRIŞ CU PRAZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că ceapa esteînlocuită cu praz.901. PASTĂ DE MĂCRIŞ CU ŢELINĂSe prepară ca la reţeta precedentă (899), folosind aceleaşi ingrediente, numai că pe lângă cele200 g măcriş mărunţit se adaugă 200 g rădăcină de ţelină.902. PASTĂ DE MĂCRIŞ CU URZICISe prepară ca la reţeta precedentă (899), folosind aceleaşi ingrediente, numai că frunzele debob se înlocuiesc cu urzici fin mărunţite.903. SOS - MAIONEZĂ CU MĂCRIŞIngrediente: 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 250 ml ulei, 1 lingură de muştar, 350 g măcriş, 1linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu tarhon, 2 linguri tărâţe.Gălbenuşurile se pun cu 3 linguri de apă şi se ţin la rece; după 15 min, se adaugă muştarul (cu carese amestecă bine) şi uleiul (picătură cu picătură, până se încorporează întreaga cantitate). Seadaugă pulberile în platou, se presară tărâţa, peste ea se pun frunzele de măcriş care au fost tăiatefideluţă, deasupra se toarnă sosul - maioneză, iar apoi se presară verdeaţa tăiată mărunt.904. SOS - MAIONEZĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂ ŞI MĂCRIŞSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouă de găinăse înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).905. SOS - MAIONEZĂ DE POST CU MĂCRIŞIngrediente: 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi (v, 2081) sau macerat de tărâţe (v.2041), 150 ml ulei, 1 lingură de muştar, 2 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari(v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge, 1 legătură de salvie cu busuioc, 250 g măcriş.Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă muştarul şi uleiul (puţin câte puţin, cala orice maioneză) şi pulberile. Se presară tărâţa pe întreaga suprafaţă, peste ea se pune măcrişultăiat fideluţă, apoi se toarnă maioneza. Deasupra ei se presară verdeaţa tăiată mărunt.906. SOS CU PASTĂ DE ROŞII ŞI MĂCRIŞSe prepară maioneza ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în plus 2 - 3 linguripastă de roşii crude (v. 2063).907. SOS CU PULBERE DE MĂCEŞE ŞI MĂCRIŞSe prepară ca la reţeta precedentă (905), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul demorcovi care se înlocuieşte cu zer sau lapte nefiert, iar la urmă se adaugă în maioneză 2 linguripulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076). Deasupra se presară petale albe (sau crem) detrandafir, nalbă de grădină sau flori albe de urzică moartă, tăiate fideluţă.908. SOS DE TĂRÂŢE CU MĂCRIŞ129

Se prepară sosul ca la reţeta precedentă (905), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguride cremogen cu 3 linguri de tărâţe.909. CIORBĂ DE MĂCRIŞ CU HRIBIIngrediente: 250 g măcriş, 4 - 5 linguri hribi mărunţiţi, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1ceapă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 75 mlulei, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).Se pune maceratul în castron, se adaugă măcrişul, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt (v. 719),rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile, uleiul şi pasta de roşii.910. CIORBĂ DE MĂCRIŞ CU MAZĂRE VERDESe prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de hribi carese înlocuiesc cu boabe verzi de mazăre, foarte fragede şi proaspăt scoase din păstăi.911. CIORBĂ DE MĂCRIŞ CU GULIOARESe prepară ca la reţeta precedentă (909), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de hribi carese înlocuiesc cu gulioare date pe răzătoare odată cu rădăcinoasele.912. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 350 g măcriş, 350 g varză albă dulce, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie deţelină, 50 ml ulei, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 legătură de pătrunjel cu leuştean, 1 linguriţă pulbere dinseminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 3 - 4 linguri de pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de lucernă(v. 2049). Se pune maceratul în castron, se adaugă măcrişul, varza, ceapa, rădăcinoasele finmărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, pasta de roşii, uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiatămărunt.913. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU ŢELINĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară devarza albă care se înlocuieşte cu ţelină mărunţită fin.914. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU CONOPIDĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (912), folosind aceleaşi ingrediente,adăugând în plus 2 linguri de cremogen (v. 2019) bine înmuiat cu 1/2 pahar suc de morcovi sau sucde păstârnac (v. 2099).915. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU MERE ŞI ŢELINĂIngrediente: 350 măcriş,

200 g mere, 150 g ţelină (rădăcină), 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 morcov, 2- 3 frunze de varză, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu leuştean, 1 linguriţă pulbere de ardei gras(v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge, 50 ml ulei, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 4 - 5linguri tărâţe.Maceratul se pune în castron, se adaugă frunzele de măcriş, merele (cu tot cu coajă),rădăcinoasele, ceapa şi varza fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul, pasta deroşii, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.916. SUPĂ - CREMĂ DE MĂCRIŞ CU PATISONSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere şi ţelinăcare se înlocuiesc cu patison (v. litera P).917. CHIFTELE DE MĂCRIŞ CU GERMENI DE LINTEIngrediente: 150 g măcriş, 250 g germeni de linte (v. 2028), 1 ceapă de apă, tărâţe, cremogen(v. 2019), 150 g unt, 1 legătură de cimbru cu busuioc, 1 lingură pastă de roşii crude (v. 2063), 1linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1 lingură de ulei.Măcrişul se taie mărunt odată cu ceapa şi verdeaţa se amestecă cu germenii de linte mărunţiţi,pulberile, pasta de roşii, 1 lingură de cremogen, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Pe o130

foaie de plastic se presară puţin cremogen sau tărâţe şi se împarte compoziţia cu lingura în părţiegale; se formează chiftelele, care se aşează pe un postament din petale roşii sau roz de trandafiraşezate în prealabil pe platou. Se stropesc cu puţin ulei şi se presară cu verdeaţă de sezon tăiatămărunt.918. CHIFTELE DE MĂCRIŞ CU GERMENI DE MAZĂRESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de lintecare se înlocuiesc cu germeni de mazăre bine mărunţiţi.919. RULADĂ DE VARZĂ UMPLUTĂ CU MĂCRIŞIngrediente: 1 căpăţână de varză albă dulce, 400 g măcriş, 2 gălbenuşuri de ouă de găină,cremogen (v. 2019), tărâţe, 2 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 400 g unt, 1 ceapă.Varza se taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (fără să se stoarcă de sucul ei),se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, gălbenuşurile, cremogen (cât cuprinde) şi 200 g unt frecatspumă. Se presară pe o foaie de plastic o mână de cremogen şi se întinde compoziţia (cu podulpalmei, sub formă dreptunghiulară, groasă de aprox. 1 cm); peste ea se aşează compoziţiapreparată din măcrişul tăiat fideluţă amestecat cu pasta de roşii, pulberile, verdeţurile tăiate mărunt,tărâţe (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă. În continuare se procedează ca la 769 (ruladă cugermeni de hrişcă umplută cu varză murată).920. RULADĂ CU MĂCRIŞ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).921. RULADĂ CU VARZĂ ŞI GERMENI DE LINTESe prepară compoziţia cu varză ca la reţeta precedentă (919) pentru prima foaie, iar deasupraei se aşează compoziţia cu germeni de linte preparată ca la 917 (chiftele de măcriş cu germeni delinte). În continuare se procedează ca la reţeta 769 (ruladă cu germeni de hrişcă umplută cu varzăalbă).... MărulMărul este considerat aliment - medicament şi este apreciat din cele mai îndepărtate timpuri.Se cunosc foarte multe varietăţi de mere.Este folosit în

întregime (coajă, miez, seminţe); conţine apă, cenuşi, zaharuri, reductoare,zaharoză, celuloză, pentazană, lignină, acizi liberi, acizi combinaţi, pectină, vitaminele (A, B1, C, P);valoare calorică marcantă: 128 cal / 100g.Calitatea şi proporţiile constituenţilor îi conferă mărului importante proprietăţi terapeutice. Catonic muscular şi al sistemului nervos este unuldin cele mai bune fructe.Este indicat în astenie fizică şi intelectuală (deci sportivilor), surmenaj, convalescenţă, sarcină,anemie, demineralizare, reumatism, gută, artritism, litiază urinară, urică, oligurie, sedentarism,obezitate, pletoră, prevenirea arterosclerozei, prevenirea infarctului, hepatism, diaree, constipaţie,infecţii intestinale (colibaciloză), herpes, stări febrile, ulcer gastric, gastrită, afecţiuni bronhice,insomnii, nervozitate, cefalee.Sunt permise diabeticilor, dar numai proaspete. Merele uscate sunt interzise persoanelor cesuferă de această maladie. Cel mai bine este a se consuma frunctul crud, cu tot cu coajă (atenţie lapesticide !).Fructul crud, dat pe răzătoare - contra diareelor la copii: 500 g până la 1 500g / zi, distribuit în5 mese.Contra enterocolitei şi a durerilor care însoţesc ieşirea dinţilor: o cură de 2 zile în cantităţiadaptate vârstei.La fel se indică contra dizenteriilor, dispepsiilor şi colitelor mucoase.Ajută în ulcerul gastric.În caz de gripă îndelungată, 500 g până la 1 kg mere crude rase, ca131

singura hrană timp de 2 - 3 zile.La îngrijirea şi catifelarea pielii, sucul mărului dă vigoare ţesuturilor (faţă, gât, abdomen).922. SUC DE MERE "CA MEDICAMENT"Se extrage din mere ajunse la maturitate şi se consumă proaspăt (imediat ce a fost extras).Este unul din cele mai apreciate sucuri de către toate vârstele şi toate gusturile. Un bun tonicmuscular şi al sistemului nervos, diuretic, antireumatismal, antigutos, antiseptic, depurativ, etc.În amestec cu suc de ţelină (rădăcină) sau frunze, este consumat cu mult folos şi de cătresuferinzii de diabet.Se poate combina cu suc de orz verde, de morcovi, de varză, de napi, de cartofi; se pot bea şipreventiv, fortificând organismul, ferindu-l de boli.923. PASTĂ DE MERE CU ŢELINĂIngrediente: 450 g mere, 300 g rădăcină de ţelină, 200 g unt, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1/4linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (scorţişoară, ienupăr, salvie), 1/2 linguriţăpulbere de alge.Merele cu coajă, ţelina (curăţată) se mărunţesc, se amestecă cu pulberile, tărâţe (cât cuprinde)îndoită cu cremogen şi untul frecat spumă.Se aşează pe farfurie şi se ornează după gust.924. PASTĂ DE MERE CU FRUNZE DE ŢELINĂIngrediente: 700 g mere, 150 g ţelină (rădăcină), 50 g frunze fragede de ţelină, 200 g unt, 2linguri de tărâţe, 1 vârf de cuţit scorţişoară cu ienupăr, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 roşii, 3 - 4foi de salată.Merele cu coajă, ţelina curăţată, frunzele de ţelină, fin mărunţite (manual sau mecanic) seamestecă cu tărâţa, cremogenul (cât cuprinde), pulberile şi untul frecat spumă. Se aşează pefarfurie, se taseză cu lama cuţitului puţin umezită şi se decorează cu felioare de roşii şi salată verde.925. PASTĂ DE MERE CU SALATĂ VERDESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frunzele de ţelinăcare se înlocuiesc cu 100 g frunze de salată verde (cât se poate de proaspete).926. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU ŢELINĂIngrediente: 700 g mere, 400 g ţelină, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă de apă, 50 ml ulei, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1legătură de mentă cu rozmarin, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 lingură de cremogen (v. 2019), câtevapetale de trandafir roşii, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041).Se pune maceratul în castron, se adaugă merele cu coajă, rădăcinoasele (fără

coajă) binemărunţite odată cu ceapa, uleiul, pulberile, tărâţa, cremogenul, iar deasupra verdeţurile tăiatemărunt şi petalele tăiate fideluţă.927. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU CREMOGENSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri de tărâţecu 3 linguri de cremogen.928. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU OU SAU SMÂNTÂNĂIngrediente: 700 g mere, 300 g ţelină, 2 gălbenuşuri de ouă de găină sau 150 g smântânădulceagă, 1 legătură măghiran sau salvie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 - 5 linguri tărâţe, petale roşii sau roz de la 5 - 6 flori denalbă de grădină, 1.5 l macerat de afine (v. 2045). Merele (cu coajă), ţelina (curăţată) se mărunţescfin (manual sau mecanic), se pun în castronul cu macerat de afine în care se adaugă: gălbenuşurile(sau smântâna), pulberile, tărâţa, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiatefideluţă.929. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 2 ouă de găinăse înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).930. SUPĂ - CREMĂ DE MERE CU LOBODĂ ALBĂ132

Ingrediente: 600 g mere, 250 g ţelină, 150 g lobodă albă, 50 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mentă,rozmarin şi salvie, 4 - 5 linguri tărâţe, câteva petale de flori de gălbenele, 1.5 ml macerat de lucernă(v. 2049).Maceratul se pune în castron, se adaugă merele (cu coajă), ţelina (curăţată) şi loboda binemărunţite (manual sau mecanic), pulberile, uleiul, tărâţa, iar deasupra se presară verdeţurile tăiatemărunt şi petalele de gălbenele întregi.931. RULADĂ DE MERE CU SALATĂ VERDEIngrediente: 1 kg mere, 2 căpăţâni salată, 350 g ţelină, 350 g sfeclă roşie, 400 g unt, 1/2linguriţă pulbere de ienupăr cu scorţişoare, 1/2 linguriţă pulbere de alge, cremogen, tărâţe. Merele(cu coajă) şi ţelina (curăţată) se dau pe răzătoare, se amestecă cu cremogen (cât cuprinde) şi untulfrecat spumă. Pe planşetă se presară cremogen (v. 2019), apoi se aşează compoziţia cu mere,presând-o cu podul palmei în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget. Peste ea se aşeazăcompoziţia preparată din salata (tăiată fideluţă), sfecla roşie (dată pe răzătoare), pulberile, 2 linguride cremogen, tărâţe (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă. În continuare se procedează ca la 764(ruladă cu germeni de hrişcă umplută cu varză).932. RULOU CU PASTĂ DE MĂCEŞE ŞI MEREIngrediente: 12 linguri de cremogen, 500 ml suc de morcovi, tărâţe, 250 ml ulei, 5 linguri pastăde măceşe (v. 2066), 500 g mere, 1 linguriţă pulbere din ardei graşi (v. 2074), 150 g ţelină, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Zecelinguri de cremogen se înmoaie cu 500 ml suc de morcovi; se adaugă uleiul (ca la maioneză) şi 2linguri de tărâţe. Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen (v. 2019), se întindecompoziţia de mai sus (cu podul palmei) în formă dreptunghiulară, groasă de aprox. 1 cm.Peste ea se aşează compoziţia preparată din mere rase (cu tot cu coajă), ţelina (curăţată),pulberile, 2 linguri de cremogen, pasta de măceşe şi tărâţe (cât cuprinde). Se rulează strâns, cuambele mâini, ajutându-ne de foaia de polietilenă, care după fiecare răsucire o întoarcem către noi,ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul foii de plastic, se aşează ruloul pe un fund de lemn,dreptunghiular sau într-un platou de aceeaşi formă; se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiat felii maigrosuţe, alături de salată verde.933. RULOU CU MERE ŞI

LOBODĂ ROŞIESe pregăteşte compoziţia cu cremogen (v. 2019) ca la reţeta precedentă, se încorporează 300g mere verzi rase cu tot cu coajă; în compoziţia a doua se renunţă la mere şi se pun în schimb 300 globodă roşie tăiată feliuţe şi celelalte ingrediente enumerate mai sus.934. CIUPERCUŢE CU MERE ŞI ŢELINĂ (I)Ingrediente: 900 g mere, 400 g ţelină, cremogen, 200 g unt, 1 căpăţână de salată verde, 1legătură mentă cu măghiran, 1/2 linguriţă pulbere de alge.Se aleg mere roşii, din care se taie 6 - 8 jumătăţi (care se vor folosi pentru imitaţia de ciuperci).Celelalte se dau pe răzătoarea de sticlă împreună cu ţelina. Se amestecă cu pulberile, untul frecatspumă şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o pastă îngroşată, din care se fac ciupercuţele. Seaşează în platou salata verde. Peste ea, ciupercile, care se pregătesc astfel: se ia o lingură decompoziţie, se rotunjeşte în mâini, în formă de bastonaş şi se fixează cu un capăt pe postamentul desalată. Se ia din nou aceeaaşi cantitate din compoziţie, se rotunjeşte, se formează o mică gropiţă cudegetul arătător, fixându-se pe picior (aceasta când dorim să face ciupercile din aceeaşi compoziţie).Mai simplu, se iau jumătăţile de mere roşii, oprite la început, se scobesc puţin de miez şi se fixeazăcâte o parte de măr pe fiecare picior din compoziţia cu cremogen.935. CIUPERCUŢE DIN MERE CU ŢELINĂ (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, folosind tărâţe şi cremogenîn părţi egale, ciupercuţele fiind aşezate pe un postament din petale de trandafir tăiate fideluţă.936. RULOU CU MERE ŞI BANANEIngrediente: 10 linguri cremogen (v. 2019), 450 ml lapte nefiert, 200 g unt, 2 linguri făină deovăz sau tărâţe, 3 banane, 3 mere, 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078). Cremogenul şi pulbereade măceşe se înmoaie cu laptele nefiert, se amestecă cu merele date pe răzătoare şi untul frecat133

spumă; se întinde pe o foaie de plastic (pe care s-a presărat făina de ovăz sau tărâţea) cu podulpalmei, în formă dreptunghiulară groasă de 1 deget. Se aşează bananele curăţate de coajă, cap lacap şi se rulează ca la rreţeta 932.937. RULOU CU PULBERE DE CĂLINE ŞI MERESe prepară compoziţia de cremogen (v. 2019) ca la reţeta precedentă, dar fără mere.Deasupra ei în formă de sul (pus cum au fost puse bananele) se pune o compoziţie de mereametecată cu pulbere de căline (v. 2075), 1 - 2 linguri (până capătă culoarea roşie) şi tărâţe câtcuprinde (ca să se îngroaşe bine).Se serveşte tăiat felii mai groase cu salată de sezon.938. CREMĂ DE MERE LA PAHAR (I)Ingrediente: 5 linguri cremogen (v. 2019), 250 ml suc de morcovi (v. 2081), 3 mere rase (cu totcu coajă), 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară (după gust), 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104),2 linguri rom, coaja rasă de la 1 şi 1/2 lămâie sau portocală, 1 lingură seminţe de mac. Cremogenulse amestecă cu sucul de morcovi, merele, scorţişoara, mierea, tinctura, romul şi coaja de lămâie. Sepune în cupe sau în farfurioare de compot iar deasupra se presară seminţe de mac.939. CREMĂ DE MERE LA PAHAR (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 - 3 linguride tărâţe şi 50 ml suc de morcovi.940. CREMĂ DE MERE CU OUSe prepară crema ca la reţeta precedentă (938), folosind aceleaşi ingrediente, adaugând 2gălbenuşuri de ouă de găină, iar deasupra cele 2 albuşuri bătute spumă (fără zahăr). Deasupra sepresară seminţe de mac sau de in.941. CREMĂ DE MERE CU PASTĂ DE CĂLINESe prepară ca la reţeta precedentă (938), folosind aceleaşi ingrediente, plus 3 - 4 linguri pastăde căline (v. 2044), iar deasupra se pune la fiecare cupă câte o lingură de frişcă bătută (fără zahăr),iar peste ea se adugă câte 4 - 5 bobiţe negre de cireşe amare macerate în miere

(v. 406).942. TORT DE MERE CU CREMĂ DE TRANDAFIRIngrediente: 1 kg mere, cremogen (v. 2019), tărâţe, 450 g unt, 4 ouă, 500 g petale roşii detrandafir, 2 linguri suc de cătină (v. 2092), 3 - 4 linguri vişine macerate în miere (v. 406), 250 gţelină, coaja rasă de la 1 lămâie sau portocală, 3 linguri de rom, 2 linguri tinctură miraculoasă I (v.2106), 1 linguriţă pulbere de rozmarin, busuioc, mentă, 1/2 linguriţă pulbere de alge, miere dupăgust. Merele (cu coajă) şi ţelina (curăţată) se dau pe răzătoare, se amestecă cu cremogenul (câtcuprinde), romul, pulberile, miere şi 250 g unt frecat spumă. Compoziţia se împarte în două părţiegale. Una din ele se pune pe tortieră şi se tasează. Peste ea se eşează compoziţia preparată dinpetale de trandafiri de dulceaţă sau de ornament (toate soiurile de trandafiri începând de la măceşi,până la cei de ornament, de toate mărimile şi toate culorile se pot consuma în alimentaţie) binemărunţite, ametecate cu 4 gălbenuşuri de ouă de găină, 3 - 4 linguri de tărâţe, cremogen (câtcuprinde), tinctura de propolis, tinctura miraculoasă, coaja de lămâie, miere după gust şi 200 g untfrecat spumă. Se aşează partea a doua de compoziţie, se tasează uniform pe întreaga suprafaţă, seîmbracă tortul în 4 albuşuri bătute spumă tare (fără zahăr), iar deasupra se aşează cât mai esteticbobiţe de vişine macerate în miere.943. TORT DE MERE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că cele 4 ouă de găinăse înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă (v.7).944. TORT DE MERE CU PASTĂ DE MĂCEŞESe prepară ca la reţeta precedentă (942) numai că compoziţia de măceşe se prepară din: 4 - 5linguri pastă de măceşe (v. 2066), ametecată cu 2 morcovi raşi, puţină miere, 1 - 2 linguri tincturămiraculoasă II (v. 2107), 3 linguri de cremogen (v. 2019), 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (câtcuprinde), până se îngroaşă suficient.945. TORT DE MERE CU NUCISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că tărâţa se134

înlocuieşte cu nuci sau alune măcinate.946. COMPOT DE MERE DULCIIngrediente: 700 g mere dulci (de vară), 200 g coacăze negre, 2 linguri de rom, 1/2 pahar sucde morcov (v. 2081), puţină miere (după gust), câteva frunzişoare fragede de măghiran sau busuioc,şi câteva petale roşii de trandafir sau nalbă de grădină.Merele se taie felioare subţiri (cu tot cu coajă), se pun în compotieră, peste ele se puncoacăzele negre, apoi se tornă sucul de morcovi (amestecat cu puţină miere şi rom), iar deasupra sepresară verdeaţă tăiată mărunt şi petalele tăiate fideluţă.... MăslinaEste foarte nutritivă şi folosirea ei atât în alimentaţie cât şi în medicină(internă sau externă) este cunoscută din vremuri străvechi.Măslina neagră nu este alta decât măslina ajunsă la maturitate.Măslinul cultivat dă fructe mult mai mari decât măslinul din flora spontană.Măslina conţine: apă, materii azotate, materii grase, materii extractive, celuloză, cenuşi,numeroase săruri minerale ca: Fosfor, Sulf, Potasiu, Magneziu, Calciu, Clor, Fier, Cupru, Mangan,caroten, vitaminele: A, B, C, E, F.Valoarea calorică a măslinei este de 224 cal / 100 g iar acea a uleiului de 900 g cal / 100 g.Măslinele sunt indicate în: anemie, insuficienţă hepatică, litiază şi depozite biliare, constipaţiespasmodică, recomandate diabeticilor.Uleiul (curat) obţinut la prima presare la rece (1-2 linguri dimineaţa), ajută hepatitei,constipaţiei, evacuarea calculilor (pietrelor). I se poate adăuga puţinsuc de cătină sau lămâie. Unul din cele mai bune uleiuri de masă,folosit în bucătăriafără foc.Uleiul (ca unguent) se amestecat cu usturoi bine mărunţit şi se foloseşte pentru frecţii şimasaje contra alergiilor reumatismale, nevritelor, entorselor (1 căpăţână de usturoi dată

perăzătoare sau pisată cu 200 ml ulei, puse în macerat 3 zile).Uleiul de măsline ajută la masajul gingiilor (pioree), la frecţii ale corpului,la copiii rahitici sau anemiaţi.Contra căderii părului: frecţionări ale pielii capului cu ulei, seara, timp de 10 zile.Uleiul, pur extras (din fructe coapte), este cel mai bogat în vitamine şi enzime.Frunza de măslin are proprietăţi hipotensive, diuretice şi antidiabetice.947. PASTĂ DE MĂSLINE CU CEAPĂ DE APĂIngrediente: 200 g măsline desărate complet, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 linguriţăpulbere de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe. Măslinele (fin mărunţite) se amestecă cu ceapa tăiată mărunt,pulberile, untul frecat spumă şi puţină tărâţe. Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se taseazăfrumos şi se decorează după fantezia gospodinei.948.PASTĂ DE MĂSLINE CU RIDICHISe prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1felie de ridiche neagră dată pe răzătoarea de sticlă.949. PASTĂ DE MĂSLINE CU URZICISe prepară ca la reţeta precedenă, folosind aceleaşi produse, adăugând în plus 200 urzici finmărunţite.950. PASTĂ DE MĂSLINE CU IASCĂ GALBENĂIngrediente: 200 g măsline desărate complet, 150 g iască galbenă, 1 ceapă mare de apă, 1lingură de tărâţe, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 legătură de verdeaţă, 50 ml ulei.Iasca galbenă, fin mărunţită, se pune în castron, se tasează, se adaugă măslinele mărunţite,pulberile, sucul de cătină şi uleiul. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu felioare degogoşari şi verdeţuri de sezon.135

951. PASTĂ DE MĂSLINE CU ZBÂRCIOGIIngrediente: 200 g măsline desărate complet, 200 g zbârciogi, 1 fir de praz, 50 ml ulei, 1lingură tărâţe sau făină de hrişcă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţede roşii (v. 2071). Zbârciogii se mărunţesc fin odată cu măslinele, se adaugă pulberile, verdeaţatăiată mărunt, puţină tărâţe şi uleiul.Se pune pe farfurie şi se ornează cu verdeţuri de sezon şi jumătăţi de măsline.952. PASTĂ DE MĂSLINE CU PULBERE DE CIUPERCISe prepară pasta ca la reţeta precedentă (947), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus2 linguri pulbere de hribi (v. 2067) înmuiată în prealabil cu puţin suc de roşii sau apă.953. PASTĂ DE MĂSLINE CU ROŞIISe prepară pasta ca la reţeta precedentă (947), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus2 -3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063) şi tărâţe (dacă este necesar, pentru îngroşareacompoziţiei).954. SALATĂ DE MĂSLINE CU CEAPĂ VERDEIngrediente: 200 g măsline, 2 legături ceapă verde, 4 roşii, 1 linguriţă pulbere de seminţe degogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092).. Ceapa verde (tăiată mărunt) se amestecă cu măslinele desărate complet (v. 1988), pulberile,sucul de cătină şi uleiul, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii.955. MĂSLINE UMPLUTE CU UNTIngrediente: 200 g măsline mari, 50 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de mărar cupărunjel, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 gogoşar, 1 lingură de ulei. Se aleg numaimăsline mari, frumoase, desărate complet (v. 1988); li se scoate

sâmburele (uşor, prin parteadinspre codiţă, despicând puţin fructul în patru) şi apoi se pune o bucăţică de unt. Măslinele umplutecu unt se pun pe un postament de ceapă (tăiată julien) aşezată în prealabil pe platou. Se presarăpulberile şi verdeţurile de sezon. Se stropesc cu puţin ulei şi se decorează cu felioare de gogoşari şiverdeţuri de sezon.956. MĂSLINE UMPLUTE CU PĂSTRĂV DE FAGSe prepară ca la reţeta precedentă numai că în loc de unt se folosesc bucăţi de păstrăv de fagsau de iască galbenă.957. MĂSLINE CU MAIONEZĂIngrediente: 200 g măsline, 1 ceapă mare de apă, 4 roşii, 1 legătură frunze fragede de ţelină şipâstârnac, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 250 ml ulei, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v.2092), 2 ardei graşi, 4 - 5 frunze de salată verde. Gălbenuşurile se pun cu 3 linguri de apă şi se lasăla rece 15 min; se amestecă bine, se adaugă muştarul, sucul de cătină şi uleiul (puţin câte puţin,până se încorporează întreaga cantitate). Se toarnă în platou, se aşează măslinele, în ordine, cât maiestetic, după care se decorează cu felii de roşii, de ardei, foi de salată verde, iar peste toate sepresară verdeaţă tăiată mărunt.958. MĂSLINE CU MAIONEZĂ DIN OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).959. MĂSLINE CU MAIONEZĂ DE POSTIngrediente: 250 g măsline, 5 linguri cermogen (v. 2019), 250 ml suc de morcovi sau maceratde urzici (v. 2050), 200 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 ceapă mare de apă, 1 legătură deverdeţuri, 4 roşii, 1 ardei gras, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă sucul de cătină, pulberile şi uleiul(puţin câte puţin). Se toarnă în platou, peste el se pun măslinele, desărate (v. 1988), se decoreazăcu ceapă, roşii şi ardei iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.136

960. MĂSLINE CU PASTĂ DE ROŞIISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că la urmă se adaugăîn sosul cu cremogen 3 linguri cu pastă de roşii crude (v. 2063).961. MĂSLINE NEGRE CU SOS VERDESe prepară o maioneză de post ca la 959, iar la urmă se adaugă 150 g spanac bine mărunţit(care va da culoarea verde sosului).962. MĂSLINE CU SOS DE URZICISe prepară ca la 959 un sos - maioneză cu cremogen adăugând 150 g urzici fin mărunţite.Urzicile pot fi înlocuite cu muguri fragezi de lucernă, de trifoi roşu şi nalbă, ştevie, frunze de soia ş.a.963. SALATĂ DE MĂSLINE CU VARZĂIngrediente: 200 g măsline desărate complet (v. 1988), 1/4 varză albă dulce, 1/4 varză murată,1 ceapă mare de apă, 50 ml ulei, 1 linguriţă boia dulce de ardei, 2 linguri tărâţe, 1 legătură mărar,1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1morcov. Varza murată se stoarce bine în mâni de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă),şi se taiefideluţă; varza albă se taie la fel şi se freacă în mâini, până se înmoaie, fără a se stoarce de sucul ei.Se amestecă ambele feluri de varză; se adaugă ceapa tăiată mărunt, uleiul, pulberile, tărâţa,morcovul ras, boia de ardei iar deasupra se pun măslinele, peste care se presară mărar fin mărunţit.964. MĂSLINE PE PASTĂ DE MĂCRIŞSe prepară pasta (200 g măcriş mărunţit amestecat cu 200 g unt frecat spumă), se aşează pefarfurie, se tasează, apoi se aşează (în formă de ghirlandă) jumătăţi de măsline şi pe margini felii deceapă şi roşii.... MeiMeiul este cultivat în Estul Europei şi constituie un aliment de bazăpentru numeroase preparate.Conţine protide, lipide, acizi aminaţi

indispensabili, acid salicilic,Fosfor, Magneziu, Fier, vitamina A.Este indicat în astenie fizică şi intelectuală, convalescenţă, sarcină.965. PASTĂ DE MEI CU PRAZIngrediente: 150 g făină de mei, 1 fir de praz, tărâţe, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţede roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1/2 pahar suc de morcovi. Făina de mei se înmoaiecu sucul de morcovi, se adaugă pulberile, prazul tăiat fideluţă, untul frecat spumă şi tărâţe (câtcuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se presară verdeţuri tăiatemărunt.966. PASTĂ DE MEI CU CEAPĂSe prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de praz careeste înlocuit cu 1 ceapă mare de apă tăiată mărunt.967. PASTĂ DE MEI CU ROŞIISe prepară pasta ca la reţeta precedentă (965), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Se decorează cu petale de gălbenele şi flori de bumbişori.968. PASTĂ DE MEI CU NUCIIngrediente: 150 g făină de mei, 2 napi mijlocii, 1 ceapă de apă, 4 bulbili de usturoi, tărâţe,cremogen (v. 2019), 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură deverdeţuri, 1/2 pahar suc de orz verde (v. 2072), macerat de tărâţe, 2 - 3 roşii, 3 linguri de nucimăcinate.Făina de mei se înmoaie cu suc de orz; se adaugă pulberile, nucile, ceapa şi verdeţurile tăiatemărunt, usturoiul fin pisat, 1 lingură de cremogen (v. 2019), untul frecat spumă şi tărâţe (cât137

cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu mieji de nuci, felii de roşii şiverdeţuri de sezon.969. PASTĂ DE MEI CU OUĂSe prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2gălbenuşuri crude de ouă de găină.970. PASTĂ DE MEI CU OUĂ DE PRPELIŢĂSe prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară degălbenuşurile de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).971. PASTĂ DE MEI CU AROMĂ DE HREANSe prepară pasta ca la reţeta precedentă (968), folosind aceleaşi ingrediente, în afară deusturoi care se înlocuieşte cu 1 - 2 linguri de hrean ras (după gust).972. PASTĂ DE MEI (DE POST)Ingrediente: 150 g făină de mei, 3 linguri cremogen (v. 2019), 200 g suc de morcovi, 200 mlulei, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe degogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1/4 varză murată, 2 gogoşari roşii, 1 morcov. Făina de mei se amestecă cucremogenul, se înmoaie cu sucul de morcov, se adaugă pulberile, uleiul (puţin câte puţin, ca lamaioneză), coaja tăiată mărunt, varza bine stoarsă în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine înapă), tăiată fideluţă, morcovul ras şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează frumos,deasupra se presară verdeţuri tăiate mărunt iar pe margini se decorează cu felioare de gogoşariînroşiţi.973. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE MEI ŞI URZICIIngrediente: 100 g făină de mei, 4 - 5 linguri de tărâţe, 3 linguri cremogen (v. 2019), 50 ml ulei,1.5 l suc de roşii (v. 2094), 200 g urzici, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1 legăturăde salvie cu leuştean, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune sucul de roşii încastron, se adaugă făina de mei, tărâţa şi cremogenul (care a fost muiat în prealabil cu puţin

sucluat din castron), apoi adăugat uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză). Se mai adaugă urzicile,ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare şi pulberile.974. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MEI ŞI MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 150 g germeni de mei (v. 2025), 4 linguri cremogen, 4 linguri de tărâţe, 1 lmacerat cu tărâţe (v. 2041), 500 ml suc de roşii (v. 2094), 50 ml ulei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel,1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074),1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,250 g muguri fragezi de lucernă.Se pune maceratul şi sucul de roşii în castron, se adaugă germenii fin mărunţiţi, cremogenul,tărâţa (înmuiată în prealabil), uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), ceapa şi verdeţurile tăiatemărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi mugurii de lucernă fin mărunţiţi.975. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MEI ŞI PULBERE DE HRIBISe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 1lingură de tărâţe şi 1 lingură de cremogen cu 2 linguri pulbere de hribi (v. 2067) care se înmoaieodată cu celelalte produse.976. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE MEI ŞI VARZĂ ALBĂ DULCESe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (973), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde urzici care se înlocuiesc cu 1/4 varză albă dulce şi 1 felie de sfeclă roşie, ambele produsemărunţite fin (manual sau mecanic).977. SĂRMĂLUŢE CU FĂINĂ DE MEIIngrediente: 75 g făină de mei, 1 ceapă mare de apă, 100 g unt, 4 - 5 linguri mieji de nucătăiaţi cu cuţitul, 1 legătură de verdeaţă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 2138

linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 600 g frunze de varză murată, 1 căpăţână de salată verde, 1morcov, 1 lingură de ulei.Făina se amestecă cu pasta de roşii, ceapa şi verdeaţa, tăiate mărunt, morcovul ras, nucile şipulberile. Se învelesc sărmăluţele în frunze de varză bine stoarse de zeamă (nu se spală şi nu se ţinîn apă) cărora li se îndepărtează nervura principală.Se aşează pe un postament din salată verde, pus în prealabil în platou.Se stropesc cu puţin ulei, iar pe deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.978. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE MEISe prepară sărmăluţele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făinade mei care se înlocuieşte cu germeni din aceeaşi plantă (v. 2025) fin mărunţiţi.979. SĂRMĂLUŢE DE MEI CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂPentru sărmăluţele învelite în frunze fragede de tătăneasă se poate folosi atât compoziţiapreparată cu făină de mei cât şi cea preparată cu germeni de mei, de la cele două reţete anterioare.În locul frunzelor de tătăneasă se pot folosi frunzele de soia, de ştevie, de lobodă roşie şi albă, demăcriş, de fasole, de tei, cu condiţia să fie foarte fragede.Toate sărmăluţele învelite în frunze verzi se aşează pe postament din petale roşii de trandafirisau pe petale de gălbenele pentru a le da un aspect cât mai plăcut.MorcovulMorcovul este socotit ca una dintre cele mai preţioase legume.Se foloseşte în alimentaţia omului atât pulpa cât şi sucul extras din ea,seminţele şi frunzele uscate (sub formă de pulbere).Conţine mari cantităţi de vitamina A, apoi B, C, provitamina A (caroten), zaharuri, leviloză şidextroză direct asmilabile, numeroase săruri minerale: Fier, Fosfor, Calciu, Sodiu, Potasiu, Magneziu,Arsenic, Mangan, Sulf, Cupru, Brom, o esenţă (carotină), asparagină şi daucarină.Este indicat în astenii, tulburări de creştere, demineralizare, rahitism, carii dentare, anemii,anumite insuficienţe ale acuităţii vizuale,

intercolite, infecţii intestinale, diaree infantilă şi a adultului,colibaciloză, ulcere gastroduodenale, hemoragii gastro - intestinale, constipaţie, afecţiuni pulmonare(tuberculoză, bronşite cronice, astm), reumatism, gută, litiază, arterioscleroză, insuficienţăhepatobiliară, ictere, insuficienţa lactaţiei, dermatoze, paraziţi intestinali (tenie), prevenirea bolilorinfecţioase degenerative, prevenirea îmbătrânirii şi a ridurilor.Nu se curăţă niciodată morcovul de coajă, se spală de urmele de pământ şise perie sub un jet de apă rece; pieliţa este partea cea mai savuroasăşi mai bogată în enzime şi vitamine.Pentru a înlesni ieşirea dinţilor la copiii mici li se dă înmânuţă unmorcov crud pentru a se juca cu el.Morcovul sporeşte numărul globulelor roşii şi procentajul hemoglobinei, pe care oulcerelor gastroduodenale, reprezentând un puternic factor de echilibru.980. PASTĂ DE MORCOV CU URZICIIngrediente: 250 g morcovi, 150 g urzici, 100 g ţelină, 100 g mere, 200 g unt, 1 legăturărozmarin cu busuioc, 1 vârf de cuţit pulbere de ienupăr cu scorţişoară, 1/2 linguriţă pulbere de alge,1 linguriţă pastă de roşii, 1 linguriţă de miere, 2 linguri germeni de grâu (v. 2022), cremogen (v.2019). Morcovii se spală (nu se curăţă de coajă - coaja conţine cea mai mare cantitate de vitamine)cu periuţa la un jet de apă rece. Se mărunţesc împreună cu merele, ţelina şi urzicile (bine spălate).Se amestecă cu pulberile, pasta de roşii, mierea, germenii de grâu, cremogenul (cât cuprinde) şiuntul frecat spumă. Pasta obţinută se aşează pe o farfurie, se tasează frumos cu lama cuţitului puţinumezită în apă şi se decorează după gust, cu produsele pe care gospodina le are la îndemână.981. PASTĂ DE MORCOV CU BRÂNZĂIngrediente: 200 g morcov, 200 g brânză de vaci proaspătă, 150 g unt, 1 legătură de rozmarincu busuioc, 2 linguri pastă de roşii, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Morcovii se dau pe răzătoare, se amestecă cu brânza trecută prin sită, verdeaţa tăiată mărunt,pasta de roşii crude (v. 2063), pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Pasta obţinută139

se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin umezită şi se decorează după fanteziagospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.982. PASTĂ DE MORCOV CU CEAPĂSe prepară pasta ca la reţeta precedentă (980), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus1 ceapă de apă tăiată mărunt.983. PASTĂ DE MORCOV CU NUCISe prepară pasta ca la reţeta precedentă (981), folosind aceleaşi ingrediente, în afară debrânză care se înlocuieşte cu nuci râşnite şi puţină pulbere de scorţişoară.984. PASTĂ DE MORCOV CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 250 g morcovi raşi, 250 - 300 g varză murată, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 1 lingurăde cremogen (v. 2019) sau tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mentă cu salvie, 2 gogoşari sau ardei graşi, roşii.Morcovii se amestecă cu varza bine mărunţită (fideluţă), ceapa tăiată mărunt odată cuverdeaţa, cremogenul, pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurie,se tasează, se decorează cu felioare roşii de gogoşari şi verdeţuri de sezon.985. PASTĂ DE MORCOV CU NAPI MURAŢISe prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză carese înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958).986. PASTĂ DE MORCOV CU PULBERE DE HRIBISe prepară pasta ca la reţeta precedentă (984), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus1 lingură plină cu pulbere de hribi (v. 2067).987. PASTĂ DE MORCOV CU ANDIVESe prepară pasta ca la reţeta precedentă (984), folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de varzamăcinată care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de andive tăiate fideluţă.988. PASTĂ DE MORCOV CU GULIOARESe prepară pasta ca la reţeta precedentă (984), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzamurată care se înlocuieşte cu gulioare rase odată cu morcovul.989. SUPĂ - CREMĂ CU MORCOV ŞI VARZĂ ALBĂIngrediente: 350 g morcovi, 350 g varză albă, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 50 ml ulei, 2 linguri decremogen (v. 2019), 4 - 5 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1legătură de salvie cu tarhon, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058).Se pune maceratul în castron, se adugă rădăcinoasele, ceapa şi varza fin mărunţite (manualsau mecanic), uleiul, cremogenul, tărâţa, pulberile iar deasupra se presară verdeţurile tăiate măruntşi petale de trandafir tăiate fideluţă.990. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU NAPISe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară devarză care se înlocuieşte cu napi mărunţiţi (fin) odată cu celelalte ingrediente.991. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 350 g morcovi, 350 g gulioare, 1 ceapă de apă, 2 linguri de cremogen (v. 2019), 4- 5 linguri tărâţe, 1 legătură de busuioc cu cimbrişor de câmp, 150 g smântână sau 2 gălbenuşuri deouă de găină, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), câteva petaleroşii de flori de nalbă de grădină.Maceratul se pune în castron, se adaugă morcovii, ceapa şi gulioarele (fin mărunţite),cremogenul, pulberile, smântâna (sau cele 2 gălbenuşuri crude), iar deasupra se presară verdeţuriletăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţă.140

992. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de celedouă ouă de găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă(v. 7).992. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU ŢELINĂ ŞI MEREIngrediente: 300 g morcovi, 300 g ţelină, 300 g mere, 200 g iaurt, 1.5 l macerat de tărâţe (v.2041) sau de lucernă (v. 2049), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguricremogen, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 legătură de tarhon cu salvie.Se pune maceratul în castron, se adaugă merele (cu tot cu coajă), morcovul (spălat bine cuperiuţa), ţelina curăţată, toate trei fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, cremogenul,iaurtul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.994. SUPĂ - CREMĂ DE MORCOV CU SPANACIngrediente: 350 g morcov, 300 g spanac, 1 ceapă de apă, 2 linguri cremogen, 4 - 5 linguritărâţe, 50 ml ulei, 1 lingură pulbere de scoruşe (v. 2077), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură frunze de fenicul cu tarhon, 1.5 lmacerat de mere.Se pune maceratul în castron, se adaugă morcovul, spanacul şi ceapa bine mărunţită la mixer,cremogenul, tărâţa şi uleiul, pulberile iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.995. CHIFTELE DE MORCOV CU ALUNEIngrediente: 300 g morcov, 200 g alune, cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţe, 150 g unt, 1lingură seminţe de in, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde sau muguri fragezi de lucernă. Morcovii şialunele, bine mărunţite, se amestecă cu tărâţa, pulberile,

untul frecat spumă şi cremogen (câtcuprinde).Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen, se împarte compoziţia cu lingura în părţiegale şi se formează chiftelele; se aşează pe un postament din salată verde care a fost pus înprealabil pe platou. Peste el se presară seminţe de in.996. CHIFTELE DE MORCOV CU OUĂSe prepară chftelele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2gălbenuşuri crude de ouă de găină.997. CHIFTELE DE MORCOV CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară chiftelele ca la reţeta precedentă (995), folosind aceleaşi ingrediente, în afară dealune care se înlocuiesc cu nuci sau seminţe de floarea - soarelui râşnite şi 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţă (v. 7).998. RULADĂ DE MORCOV CU GERMENI DE MEIIngrediente: 600 g morcov, 200 g germeni de mei (v. 2025), 350 g sfeclă roşie, 1 ceapă,cremogen (v. 2019), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 400 g unt, 200 gpăstârnac. Morcovul şi păstârnacul bine mărunţite se amestecă cu cremogen (v. 2019) cât cuprindeşi 200 g unt frecat spumă.Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen şi se întinde compoziţia (cu podul palmei)în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm. Peste ea se aşază a doua compoziţie preparată dingermenii de mei bine mărunţiţi, sfecla roşie, ceapa şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine ocompoziţie îngroşată. În continuare se procedează ca la 769 (ruladă de germeni de hrişcă umplutăcu varză albă). Se dă la rece 2 - 3 ore.999. RULADĂ CU MORCOV ŞI VARZĂ ROŞIEIngrediente: 700 g morcovi, 150 g ţelină, 150 g germeni de lucernă (v. 2029), 450 g varzăroşie, cremogen, 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078), 1 linguriţă pulbere dinseminţe de roşii (v.2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, tărâţe, 400 g unt.Morcovul şi ţelina fin mărunţite se amestecă cu cremogen (cât cuprinde) şi 200 g unt (frecat141

spumă). Pe o foaie de plastic se întinde compoziţia (ca la reţeta precedentă); deasupra se aşeazăcompoziţia a doua, preparată din: varză roşie fin mărunţită amestecată cu pulberi, 2 - 3 linguri decremogen, tărâţe (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă.În continuare se procedează ca la 769.1000. RULADĂ DE MORCOV CU TRANDAFIRIIngrediente: 600 g petale roşii de trandafiri, 2 linguri suc de cătină (v. 20292), 400 g unt,cremogen, 600 g morcovi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 150 g caise binecoapte, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, tărâţe.Petalele de trandafir se freacă în mâini, se stropesc cu suc de cătină până se înmoaie bine,apoi se amestecă cu 200 g unt frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde. Se presară pe planşetă 1 mânăde tărâţe, se întinde foaia (cu podul palmei) în formă dreptunghiulară, groasă de cca. 1 cm; peste ease întinde foaia a doua preparată din morcovul dat pe răzătoare şi amestecat cu pulberile, caisele finmărunţite, cremogen (cât cuprinde). În continuare se procedează ca la 769 (ruladă cu germeni dehrişcă umplută cu varză albă).1001. RULADĂ CU MORCOV ŞI NUCICompotiţia cu morcov se prepară ca la reţeta precedentă; cea de-a a doua se prepară din: 400g nuci măcinate amestecate cu 1/2 linguriţă pulbere de ienupăr, scorţişoară şi anason, 200 g untfrecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).În continuare se procedează ca la 769.1002. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE MORCOVIngrediente: 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi, 2 linguri rom, 1 lingură tincturămiraculoasă I (v. 2106), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, puţină miere (după

gust) nu preadulce, 1 lingură seminţe de mac. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de morcovi la care seadaugă romul, tinctura, coaja de lămâie, mierea, apoi se pune în cupe sau în farfurii de compot.Deasupra se presară seminţe de mac, in sau anason.1003. CREMĂ LA PAHAR CU TĂRÂŢEIngrediente: 4 linguri tărâţe, 2 linguri cremogen, 300 ml lapte nefiert, 1 linguriţă tinctură depropolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, 2 linguri vişinemacerate în miere (v. 406) - iarna; vişine proaspete - vara, puţină miere (după gust).Tărâţa se amestecă cu cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu lapte, se adaugă tinctura, coaja delămâie, pulberile, mierea, apoi se pune în cupe. Deasupra se pun vişinele.1004. CREMĂ LA PAHAR CU NUCISe prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că tărâţa seînlocuieşte cu nuci râşnite.1005. CREMĂ LA PAHAR CU PETALE DE TRANDAFIRIngrediente: 4 linguri cremogen, 1 lingură tărâţe, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), puţină miere (după gust), 350 ml lapte nefiert.Cremogenul (v. 2019) se amestecă cu tărâţa, se înmoaie cu laptele, se adaugă mierea, tincturaşi petalele de trandafir tăiate fideluţă; se pune în cupe, iar deasupra se presară petale de trandafirtăiate fideluţă şi câteva frunzişoare de măghiran.1006. CREMĂ LA PAHAR CU PETALE DE NALBĂSe prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de petalele detrandafir roşii care se înlocuiesc cu petale roşii de flori de nalbă de grădină.1007. ÎNGHEŢATĂ CU SUC DE MORCOVIngrediente: 500 ml suc de morcovi, 300 g miere, 100 ml lapte vegetal (de seminţe de măr - v.2038), 300 g frişcă bătută (fără zahăr), 1 lingură pastă de cătină (v. 2075), 1 linguriţă tinctură depropolis (v. 2014).Sucul de morcovi se amestecă cu laptele (în care s-a dizolvat mierea), pasta de cătină şitinctura; se adaugă apoi frişca bătută (cu care se amestecă uşor de jos în sus, ca să nu se lase). Se142

toarnă compoziţia în forma specială de îngheţată şi se lasă la congelator.Îngheţata preparată cu miere nu îngheaţă complet (ca cea cu zahăr), în schimb este mult maisănătoasă (zahărul produce acid în corp şi dă naştere la diferite maladii; în plus, este cancerigen).1008. "SOTE" DE MORCOV CU MIERE ŞI NUCIIngrediente: 450 g morcov, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 3 linguri nuci sau alunetăiate cu cuţitul, 1 lingură tărâţe, puţină miere (după gust), câteva frunzişoare de măghiran. Se alegnumai morcovi tineri, se spală la un jet de apă frecaţi cu periuţa (fără a-i curăţa de pieliţă), se rad perăzătoare, se amestecă cu nuci sau alune, puţină miere, se stropesc cu tinctura miraculoasă I, iardeasupra se presară măghiranul tăiat fideluţă.1009. SOTE DE MORCOV CU FLOAREA - SOARELUISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu seminţe de floarea - soarelui decorticate.1010. "SOTE" DE MORCOV CU MERE ŞI ŢELINĂIngrediente: 300 g morcov, 300 g mere, 100 g ţelină, 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară,puţină miere, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 2 linguri tărâţe, 1 lingură de rom, frunze debusuioc. Morcovii şi merele se dau pe răzătoare (cu tot cu coajă), ţelina (fără coajă); se amestecă cuscorţişoara, tărâţa, mierea; se stropeşte cu tinctură şi rom, iar deasupra se presară frunzişoare debusuioc tăiate fideluţă.1011. "SOTE" DE MORCOV CU STAFIDESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 150 gstafide înmuiate în prealabil cu puţină apă şi rom.1012. "SOTE" DE MORCOV CU BANANESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente; după ce a fost pus în farfuriese aşează (în formă de ghirlandă) 3 banane curăţate şi tăiate felioare.1013. "SOTE" DE MORCOV CU SMOCHINESe prepară ca la reţeta precedentă (1009), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 150- 200 g smochine date prin maşina de tăiat carne cu sită rară.... Mur sălbaticFructul murului sălbatic (din care se fac garduri vii) este cât se poatede valoros folosit în alimentaţie, mai ales în bucătăria fără foc.Conţine: zahăr, pectină, acizi, izocitrin malic, monoglucida cianidină, vitaminele A şi C, materiigrase, săruri, ulei esenţial (bactericid).Murele sunt indicate în diaree, meno - metroragii, afecţiuni pulmonare, angine.1014. SUC DE MUREFructele bine coapte se dau la extractor. Sucul obţinut se consumă numai proaspăt (adicăimediat ce a fost extras), îndoit cu apă, de 3 ori pe zi, cu 30 min. înaintea meselor principale; poate fiîntrebuinţat la numerose preparate în bucătăria fără foc.1015. CREMĂ DE MURE CU PEREIngrediente: 350 g mure, 350 g pere dulci, 1 linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v.2105), 1 lingură rom, coaja rasă de la 1/2 lămâie, tărâţe, 2 albuşuri bătute spumă tare, 1 lingurăseminţe de anason, puţină miere (după gust).Murele şi perele se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu tinctura, romul, coajade lămâie, puţină miere şi tărâţe (cât cuprinde). Se pune în pahare cu picior (cupe) sau în farfurioarede compot, deasupra puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr), peste care se presară seminţe deanason.1016. CREMĂ DE MURE CU MERE143

Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus unvârf de cuţit pulbere de făină de scorţişoară şi înlocuind perele cu mere.1017. CREMĂ DE MURE CU PRUNEIngrediente: 350 g mure, 350 g prune, 1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2017), cremogen,coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 3 linguri de frişcă bătută (fără zahăr), câteva petale roşiide trandafir, puţină miere (după gust).Murele şi prunele se mărunţesc fin, se amestecă cu tinctura, coaja de lămâie, puţină miere şicremogen (v. 2019) sau tărâţe (cât cuprinde). Se aşează în cupe, se pune la fiecare puţină frişcădeasupra, peste care se presară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă.1018. CREMĂ DE MURE CU NUCIIngrediente: 400 g mure, 300 g mieji de nucă proaspăt curăţaţi de pieliţă, tărâţe, 1 lingurătinctură miraculoasă I (v. 2106), puţină miere, 2 morcovi, 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară,coaja rasă de la 1/2 lămâie.Murele şi morcovii se mărunţesc fin, se amestecă cu tinctura, puţină miere, pulberea, coaja delămâie, miejii de nuci (întregi) şi tărâţe (cât cuprinde). Se pune în cupe iar deasupra se decorează cumieji de nucă întregi curăţaţi de pieliţă.1019. SIROP DE MURE CU MIERESucul de mure (v. 1014) se amestecă cu miere (după gust); se poate adăuga şi puţină tincturămiraculoasă I (v. 2106) sau II (v. 2107), tinctură de propolis (v. 2104). Se poate consuma combinatcu apă minerală, sifon sau macerat de tărâţe (v. 2041). Se prepară atât cât se poate consuma odată.1020. LICHIOR DE MURE CU MIERESe pun mure bine coapte (ajung la maturitate în a doua jumătate a lunii septembrie) şi strivite,într-o damigeană de sticlă (cam de 3 sferturi), fără să fie presate. Se toarnă peste ele alcool de 90o.Se astupă şi se lasă la macerat 90 de zile (agitând din când în când). Se decantează, sefiltrează şi se amestecă cu miere.1021. ÎNGHEŢATĂ DE MURESe prepară ca la reţeta (1007 - îngheţată cu suc de morcovi), folosind aceleaşi ingrediente, înafară de sucul de morcovi care este înlocuit cu suc de mure.De obicei această îngheţată se serveşte alături de alta, deschisă la culoare.1022. MURE CONSERVATE ÎN

MIEREIngrediente: 1 kg mure, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră.Murele trebuie să fie bine coapte, nesfărâmate şi netrecute din copt. Se pun în borcan odată cubusuiocul, se toarnă miere, se leagă strâns şi se lasă la macerat 6 săptămâni, (având grijă să seagite zilnic).După acest termen se scot fructele cu paleta, se pun în borcan potrivit ca mărime şi sefolosesc drept dulceaţă sau la diferite creme.Mierea, care s-a transformat în sirop de mure, se toarnă îm sticle de culoare închisă, deasupraei se pune de 1 deget alcool sau rom, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează în locîntunecos şi rece.Se foloseşte ca sirop combinat cu apă minerală, sifon sau ceaiuri macerate la rece.Durează 12 luni.... NapulNapul conţine numeroase săruri minerale (Calciu, Fosfor, Potasiu, Magneziu, Sulf), esenţăsulfoazotată, Iod, arsenic, zaharuri, vitaminele (A, B şi C).Este indicat în oboseală generală, litiază renală, gută, cistite, enterite, bronşite, tuse, anghine,obezitate, eczeme, acnee.1023. SUC DE NAPISucul extras din napi este foarte bogat în minerale. Se consumă imediat ce a fost extras (3144

pahare pe zi), cu 30 min înainte de mesele principale.Sucul, ca şi napul în întregime se recomandă a fi consumat la toate vârstele; tinerilor,vârstnicilor, sedentarilor şi sportivilor.1024. PASTĂ DE NAPI CU MĂRARIngrediente: 300 g napi, 1 legătură de mărar cu tarhon, 200 g unt, 1/4 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 fir de praz.Napii curăţaţi, prazul, se mărunţesc fin, se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, pulberile,untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează şidecorează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.1025. PASTĂ DE NAPI CU CEAPĂSe prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de praz carese înlocuieşte cu 1 ceapă mare de apă.1026. PASTĂ DE NAPI MURAŢI CU MORCOVIngrediente: 200 g napi muraţi (v. 1958), 150 g morcov, 200 g unt, tărâţe, 1 legătură frunzefragede de ţelină, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 linguriţă boia dulce de ardei. Napii, morcovul şi ceapa fin mărunţite se amestecăcu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pefarfurie şi se decorează după gust.1027. PASTĂ DE NAPI MURAŢI CU VARZĂ ALBĂSe prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de morcovicare se înlocuiesc cu varză albă - dulce tăiată fideluţă, frecată în mâini până se înmoaie bine (fără afi stoarsă de suc).1028. PASTĂ DE NAPI MURAŢI CU URZICISe prepară pasta ca la reţeta precedentă (1026), folosind aceleaşi ingrediente, în afară demorcov care se înlocuieşte cu urzici tăiate mărunt, muguri fragezi de lucernă, trifoi, frunze de soiasau spanac.1029. SALATĂ DE NAPI CU CASTRAVEŢI MURAŢIIngrediente: 450 g napi, 3 castraveciori muraţi, 1 morcov, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură deverdeţuri, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge, 1 gogoşar, 50 ml de ulei.Napii se dau pe răzătoare, se amestecă cu pulberile, castraveţii tăiaţi felioare, ceapa peştişorişi uleiul. Se aşează în farfurie, se presară cu verdeţuri tăiate mărunt, iar pe margine se decorează cufelioare de gogoşari.1030. SALATĂ DE NAPI CU ROŞIIIngrediente: 400 g napi, 400 g roşii, 1 ceapă de apă, 50 ml ulei, 1 legătură de mărar cupătrunjel, 1 lingură de tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge. Napii se taie felioare cât mai subţiri sau se dau pe răzătoarea cu găurimari. Se pun la un loc cu

roşiile şi ceapa tăiate felioare, se presară cu pulberi, se adaugă uleiul,peste care se presară tărâţa şi verdeaţa tăiată mărunt.1031. SALATĂ DE NAPI MURAŢI CU SPANACIngrediente: 400 g napi, 250 g spanac sau lobodă roşie, 1 ceapă, 1 lingură de hrean ras, 50 mlulei, 1 legătură de verdeaţă, 1 lingură tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Napii se dau pe răzătoare, se amestecă cuspanacul tăiat fideluţă, ceapa tăiată peştişori, hreanul ras, pulberile şi tărâţa, iar deasupra sepresară verdeaţă tăiată mărunt.1032. SALATĂ DE NAPI MURAŢI CU PRAZIngrediente: 400 g napi, 2 morcovi, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 2 linguri tărâţe, 1 legătură defrunze fragede de ţelină şi mărar, 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.145

Napii se dau pe răzătoare odată cu morcovii şi ţelina, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă,pulberile şi uleiul, iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt.1033. NAPI MURAŢI CU SOS GALBENIngrediente: 450 g napi muraţi, 1 ceapă mare de apă, 150 ml ulei, 5 linguri cremogen, 250 mlmacerat de tărâţe (v. 2041), 1 legătură mărar cu pătrunjel, 2 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 - 5 foi de salată verde, 3- 4 roşii, 1 morcov.Napii şi morcovul se dau pe răzătoare, ceapa se taie mărunt. Separat, se înmoaie cremogenul(v. 2019) cu maceratul apoi se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză). Produsele date perăzătoare se amestecă cu ceapa şi tărâţa, pulberile, se pun pe platou în strat subţire uniform şi setoarnă sosul; peste el se presară verdeaţa tăiată mărunt iar pe margini se decorează cu foi de salatăverde.1034. NAPI MURAŢI CU SOS ROŞUSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în sucul galben seadaugă 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076) până ce sosul capătă onuanţă frumoasă de roşu intens.1035. NAPI CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 450 g napi, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 2gălbenuşuri de ouă de găină sau 150 g smântână, 1 legătură verdeaţă, 2 - 3 linguri tărâţe, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1mână de petale roşii de trandafir.Napii şi ţelina se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi 2 -3 linguri sos din smântână care a fost preparat cu 2 linguri făină de orez ( v. 2017). Se punecompoziţia în platou, aşezată în strat subţire şi tasat uniform, se toarnă sosul, se presară peste elverdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă.1036. NAPI CU SOS ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară sosul de smântână ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7).1037. NAPI CU SOS DE ROŞIISe prepară ca la reţeta precedentă (1035), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând însmântână 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).1038. CIORBĂ DE NAPI CU URZICIIngrediente: 250 g napi, 150 g urzici, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 75 ml ulei, 1 legătură deleuştean cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l suc de roşii (v. 2094). Suculse pune în castron, se adaugă napii şi ţelina date pe răzătoare, urzicile, ceapa şi verdeţurile tăiatemărunt, pulberile şi uleiul.1039. CIORBĂ DE NAPI CU LOBODĂSe prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente,

în afară de urzici caresunt înlocuite de lobodă roşie sau albă, tăiată fideluţă.Urzicile sau loboda se pot înlocui cu muguri fragezi de lucernă, de trifoi roşu sau alb, de frunzede soia, de ştevie, spanac, sfeclă, de fasole, tei, ulm sau fag cu condiţia să fie foarte fragede şi pecât posibil să fie recoltate din cele crescute în bătaia soarelui.1040. CIORBĂ DE NAPI CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 200 g napi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie,1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lmacerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de varză murată (moare), 200 g iaurt. Napii şirădăcinoasele se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu macerat şi moare, în care se mai adaugă146

ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi iaurtul (care poate fi înlocuit cu 75 ml ulei).1041. CIORBĂ DE NAPI CU DOVLEACIngrediente: 250 g napi, 250 g dovleac, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 75 ml ulei, 1 legătură deleuştean cu mărar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2073), 3 linguri pastă de roşiicrude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1.5 l zer proaspăt.Se pune zerul în castron, se adaugă napii, dovleacul şi ţelina date pe răzătoare, ceapa şiverdeaţa tăiate mărunt, pulberile, pasta de roşii şi uleiul.1042. CIORBĂ DE NAPI CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEANSe prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că în loc de 250g dovleac se pun 100 g, iar rădăcina de leuştean 100 g. Se prepară la fel ca mai sus.1043. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 400 g napi, 350 g varză albă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 4 - 5 linguri detărâţe, 1 legătură mărar cu pătrunjel, 3 linguri pastă de roşii, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v.2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 50 ml ulei, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041).Se pune maceratul în castron, se adaugă napii, varza, ceapa, rădăcinoasele fin mărunţite(manual sau mecanic), tărâţa, pasta de roşii, pulberile, uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.1044. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU VARZĂ ROŞIESe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de uleicare se înlocuieşte cu 200 g smântână sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină şi varza albă care seînlocuieşte cu varza roşie.1045. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1043), folosind aceleaşi ingrediente, numaică uleiul se înlocuieşte cu 100 g smântână (iaurt) sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1046. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU GERMENI DE SOIAIngrediente: 400 g napi, 150 g făină de soia (v. 2026), 1 morcov, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 100ml ulei, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de urzici (v. 2050), 4 - 5 linguritărâţe. Se pune maceratul în castron, se adaugă napii, germenii de soia, ceapa, rădăcinoasele finmărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.1047. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU GERMENI DE LUCERNĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară degermenii de soia care sunt înlocuiţi cu germeni de seminţe de lucernă (v. 2093) care la nevoie

se potînlocui cu seminţe de trifoi roşu (v. 2030) sau trifoi alb.1048. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU GERMENI DE HRIŞCĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1046), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde germenii de soia care sunt înlocuiţi cu germenii de hrişcă (v. 2024).1049. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI CU GERMENI DE GRÂUSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1046), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde germenii de soia care se înlocuiesc cu germenii de grâu (v. 2022). La fel se poate prepara supa -cremă cu germeni de orz, de linte, de fasole, de mei.... NăutBoabele (seminţele) de năut conţin: lipide, substanţe azotate, amidon, zaharuri, săruri minerale- Fosfor, Potasiu, Magneziu, Calciu, Sodiu, Siliciu, oxid de Fier, arsenic, asparagină, vitaminele C şi B.Este indicat în munci care cer forţă, în astenii, oligurie, litiază urinară,147

insuficienţă digestivă, paraziţi intestinali.1050. PASTĂ DE GERMENI DE NĂUT CU URZICIIngrediente: 200 g germeni de năut, 1 ceapă de apă, 100 g urzici, 200 g unt, 1 legătură dehasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 lingură tărâţe.Germenii de năut (v. 2027), bine mărunţiţi, odată cu urzicile, ceapa şi verdeaţa se amestecă cupulberile, tărâţa şi untul frecat spumă. Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează şi sedecorează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.1051. PASTĂ DE GERMENI DE NĂUT CU SPANACSe prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici carese înlocuiesc cu spanac, şi ceapă care se înlocuieşte cu praz.1052. PASTĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU NAPI MURAŢIIngrediente: 200 g germeni de năut (v. 2027), 300 g napi muraţi (v. 1958), 1 ceapă mare deapă, 1 legătură hasmaţuchi cu tarhon, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/4linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe.Germenii şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, tărâţa,verdeaţa tăiată mărunt şi untul frecat spumă, se aşează pe farfurie şi se ornează după gust.1053. GERMENI DE NĂUT CU SOS DE CREMOGENIngrediente: 300 g germeni de năut (v. 2027), 5 linguri cremogen (v. 2019), 300 ml suc demorcovi sau apă, 150 ml ulei, 1 linguriţă muştar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 legătură de verdeaţă, 2 - 3 roşii.Germenii de năut se pun în platou, în strat subţire, peste ei se toarnă sosul preparat dincremogenul înmuiat cu suc de morcovi, apoi se adaugă uleiul (puţin câte puţin) muştarul, pulberile,iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt; pe margine, felii de roşii.1054. GERMENI DE NĂUT CU SOS DE TĂRÂŢESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cremogen dincare se pun numai 3 linguri, adăugându-se în schimb 4 linguri de tărâţe.1055. GERMENI DE NĂUT CU SOS DE ROŞIISe prepară ca la reţeta precedentă (1053), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3linguri pastă de roşii crude (v. 2063).1056. CIORBĂ CU GERMENI DE NĂUT ŞI SPANACIngrediente: 250 g germeni de năut, 150 g spanac, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 75 ml ulei, 1legătură de leuştean cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 l macerat de nalbă (v. 2058), 500 ml suc de agrişe (v. 2054).Maceratul şi sucul de agrişe se pune

în castron, se adaugă germenii de năut (v. 2027),spanacul tăiat fideluţă, ceapa tăiată mărunt, ţelina dată pe răzătoare, pasta de roşii, pulberile şiuleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.1057. CIORBĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 250 g germeni de năut, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie desfeclă roşie, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072),1/2 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l suc de roşii, 75 ml ulei. Se pune sucul încastron, se adaugă germenii, ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare,pulberile şi uleiul.1058. CIORBĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU SMÂNTÂNĂSe prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că uleiul esteînlocuit cu 150 g smântână sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină.

1059. CIORBĂ DE GERMENI DE NĂUT CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba ca la reţeta precedentă (1057), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de uleicare se înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1060. SUPĂ - CREMĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU ANDIVEIngrediente: 300 g germeni de năut (v. 2027), 400 g andive, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1felie de ţelină, 1 legătură de verdeaţă de sezon, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe degogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1.5 l macerat de afine (v. 2045), 4 - 5 linguri de tărâţe.Se pune maceratul în castron, se adaugă germenii, andivele, ceapa şi rădăcinoasele binemărunţite, pulberil şi, uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi tărâţe.1061. SUPĂ - CREMĂ DIN GERMENI DE NĂUT CU CONOPIDĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară deandive care se înlocuiesc cu conopidă mărunţită fin.1062. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE NĂUT ŞI MAZĂRESe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară deandive care se înlocuiesc cu varză albă dulce, iar în loc de ulei se adaugă 200 g smântână sau 2gălbenuşuri de ouă de găină.1063. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE NĂUT ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1060), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde andive care se înlocuiesc cu muguri fragezi de lucernă sau de trifoi fin mărunţiţi, iar în loc de uleise adaugă 200 g smântână sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).... NucaEste fructul cel mai bogat înCupru şi Zinc.Conţine în plus Potasiu, Magneziu, Fosfor, Sulf, Fier, Calciu,vitaminele (A, B, C şi P). Este fructul cel mai caloric.Este indicat în diabet, vegetarienilor, în tuberculoză, scrofuloză, sifilis, diaree, paraziţiintestinali, dermatoze, litiază urinară (ajutător), metrite (ajutător), enurezis (scăparea involuntară şiinconştientă a urinei).Uleiul de nuci se poate folosi în alimentaţie (20 - 40 g pe zi) dar şi ca leac contra teniei (50 - 60g pe zi) pus într-o salată timp de 3 zile.Pentru:- frecţionarea corpului (copiii rahitici, anemici şi în dermatoze);- frunze sub formă de tinctură, 30 - 50 picături de 2 - 3 ori pe zi în apă (în diabet);- suc de nucă proaspătă (verde) contra pecinginilor;1064. SUC ENERGETIC CU NUCISe prepară un suc de fructe (mere, pere, caise, cireşe) la care se adaugă 1 mână de mieji denucă şi 1 linguriţă de miere. În lipsa nucilor se pot pune în sucul de fructe, alune, seminţe de floarea- soarelui sau de dovleac (care au fost decorticate şi măcinate).1065. PASTĂ DE NUCI CU AROMĂ DE CEAPĂIngrediente: 200 g

nuci măcinate, 1 ceapă de apă, 1 legătură frunze fragede de ţelină cufrunze de păstârnac, 200 g unt, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 10 măsline negre complet desărate (v. 1988), 2 linguri tărâţe, maceratde tărâţe (v. 2041).Nucile se amestecă cu tărâţa, ceapa tăiată mărunt, pulberile, verdeaţa, puţin macerat detărâţe sau suc de roşii şi untul frecat spumă. Pasta obţinută se aşează pe o farfurie, se tasează şi sedecorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon.1066. PASTĂ DE NUCI CU AROMĂ DE USTUROISe prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.149

1067. PASTĂ DE NUCI CU AROMĂ DE HREANSe prepară pasta ca la reţeta precedentă (1065), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 1 - 2 linguri de hrean ras (după gust).1068. PASTĂ DE NUCI CU AROMĂ DE SCORŢIŞOARĂSe prepară pasta ca la reţeta precedentă (1065), folosind aceleaşi ingrediente, fără ceapă,care se înlocuieşte cu 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară.1069. SOS DE CREMOGEN CU NUCIIngrediente: 250 g mieji de nuci, 5 linguri cremogen (v. 2019), 1 lingură tărâţe, 350 ml suc demorcovi, 125 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1 legătură mentă cu busuioc.Cremogenul se înmoaie cu suc de morcovi, apoi se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca lamaioneză), tărâţa şi se toarnă în platou. Pe suprafaţa lui se aşează mieji de nuci în formă decoroniţă. Deasupra se presară verdeţurile tăiate fideluţă.1070. SOS DE TĂRÂŢE CU NUCISe prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri decremogen cu 3 linguri de tărâţe.1071. SOS DE ROŞII CU NUCISe prepară sosul cu cremogen (v. 2019) ca la reţeta precedentă (1069), folosind aceleaşiingrediente, adăugând în plus 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063) sau pulbere de măceşe (v.2078) până capătă sosul culoarea de roşu intens. Pulberea de măceşe (la nevoie) poate fi înlocuităcu pulbere de căline (v. 2076) sau pulbere de scoruşe (v. 2077).1072. CIORBĂ DE URZICI CU NUCIIngrediente: 150 g mieji de nuci, 350 g urzici, 1 ceapă de apă, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclăroşie, 1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l maceratde mere pădureţe, 50 ml ulei.Se pune maceratul în castron, se adaugă nucile tăiate cu cuţitul, ceapa tăiată mărunt, ţelina şisfecla date pe răzătoare, urzicile şi verdeaţa mărunt tocate şi uleiul.1073. CIORBĂ DE SALATĂ VERDE CU NUCISe prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici carese înlocuiesc cu salată verde tăiată fideluţă.1074. CIORBĂ DE NUCI CU IAURTIngrediente: 150 g mieji de nuci, 200 g iaurt, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1legătură frunze de fenicul cu tarhon, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii, 1/2 linguriţă pulbere deienupăr cu schinduc şi negrilică, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 mlsuc de agrişe.Se pune maceratul în castron, se adaugă sucul de agrişe (v. 2084), iaurtul, nucile tăiate, ceapaşi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi rădăcinoasele rase pe răzătoare.1075. SUPĂ - CREMĂ DE NUCI CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 250 g mieji de nuci măcinaţi, 4 linguri smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă degăină, 4 linguri de tărâţe, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie mare de ţelină, 150 g lobodă albă, 1legătură de mărar, 1.5 l macerat de lucernă (v. 2049), 1/2 linguriţă pulbere de

plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Se pune maceratul în castron, se adaugă nucile măcinate, smântâna (sau gălbenuşurile),tărâţa, rădăcinoasele, ceapa şi loboda bine mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, iar deasupraverdeaţa tăiată mărunt.1076. SUPĂ - CREMĂ DE NUCI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înafară de cele2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 găbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).150

1077. SUPĂ - CREMĂ DE NUCI CU SPANACIngrediente: 250 g nuci, 350 g spanac, 50 ml ulei, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie deţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de vâsc de măr, 3 linguri pastăde roşii crude (v. 2063), 4 - 5 linguri de tărâţe, 1 legătură cimbrişor cu mentă.Se pune maceratul în castron, se adaugă nucile măcinate, spanacul, rădăcinoasele, ceapa finmărunţită (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, pasta de roşii şi uleiul, iar deasupra verdeaţatăiată mărunt.1078. SUPĂ - CREMĂ DE NUCI CU ANDIVESe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară despanac care este înlocuit cu aceeaşi cantitate de andive.1079. CHIFTELE DE NUCI CU USTUROIIngrediente: 250 g nuci măcinate, tărâţe, 150 g unt, 1 ceapă mare de apă, 4 - 5 bulbili (căţei)de usturoi fin pisaţi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 2 - 3 linguri lapte nefiert sau zer proaspăt, 1 căpăţână de salată verde.Nucile se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, usturoiul, pulberile, laptele, untul frecat spumă şitărâţe (cât cuprinde). Se presară o mână de tărâţe pe o foaie de plastic şi se împarte compoziţia culingura în părţi egale; se formează chifteluţele, se aşează pe un postament din salată verde (care afost aşezat în prealabil pe platou).Pe margini se pot pune câteva felii de roşii.1080. CHIFTELE DE NUCI CU HREANSe prepară chiftelele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de usturoicare se înlocuieşte cu hrean ras (1 lingură).1081. CHIFTELE DE NUCI CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 250 g nuci râşnite, 1/4 varză murată, 150 g unt, 1 căpăţână de salată verde, 1ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 morcov.Nucile se amestecă cu varza murată (care a fost bine scursă de moare - nu se spală şi nu seţine în apă), tăiată fideluţă, ceapa tăiată mărunt, morcovul dat pe răzătoare, pulberile, untul frecatspumă şi tărâţe (cât cuprinde).În continuare se procedează ca la 1079.1082. CHIFTELE CU SOS DE CREMOGENChiftele se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente; sosul se prepară din5 linguri de cremogen (v. 2019) înmuiat cu 300 ml suc de morcovi (v. 2081) sau zer proaspăt,adăugând apoi 150 ml ulei (puţin câte puţin, ca la maioneză).Se pune în platou, peste el se aşează chiftelele, peste care se presară verdeaţă de sezon tăiatămărunt; pe margini se decorează cu foi de salată verde şi felii de roşii.1083. CHIFTELE CU SOS DE ROŞIISe prepară ca la reţeta precedentă (1081), folosind aceleaşi ingrediente, sosul de cremogen (v.2019), iar la urmă i se adaugă 3 - 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063) sau pulbere de măceşe (v.2078), 1 - 2 linguri, până sosul capătă o nuanţă frumoasă de roşu intens.1084. CHIFTELE DE NUCI CU VARZĂ ALBĂ ŞI SOS DE TĂRÂŢEIngrediente: 250 g nuci măcinate, 1/4 varză albă dulce, 150 g unt, 1 căpăţână de salată verde,1 ceapă mare de apă, 1

linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 2 - 3 linguri pastă deroşii crude (v. 2063), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 1 legătură de tarhon.Nucile se amestecă cu varza tăiată fideluţă, frecată în mâini până se înmoaie bine (nu sestoarce de suc), ceapa tăiată mărunt, pulberile, pasta de roşii şi (tărâţe cât cuprinde).În continuare se procedează ca la 1079, după care se pune deasupra sosul preparat ca la1082151

în care se adaugă pe lângă cele 5 linguri de cremogen (v. 2019), 3 - 4 linguri de tărâţe (în cazul căiese prea îngroşat, se mai poate subţia cu puţin suc de morcovi).1085. CREMĂ CU NUCI LA PAHARIngrediente: 4 linguri nuci râşnite, 3 linguri cremogen (v. 2019) sau tărâţe, 300 ml lapte nefiert,puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară, 50g petale de trandafir, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106).Nucile se amestecă cu cremogenul sau tărâţa, pulberea, coaja de lămâie, tinctura, laptele,mierea.Se pune în cupe sau în farfurioare de compot, iar deasupra se presară petale roşii de trandafirtăiate fideluţă.1086. CREMĂ DE NUCI LA PAHAR CU STAFIDESe prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 - 3linguri de stafide care au fost înmuiate în prealabil cu puţină apă.1087. CREMĂ DE NUCI CU SMOCHINEIngrediente: 4 linguri nuci râşnite, 2 linguri smochine mărunţite, 2 linguri tărâţe, 300 ml laptenefiert sau suc de morcovi (v. 2081), puţină miere (după gust), 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară,1 lingură tinctură miraculoasă II (v. 2017), coaja rasă de la 1/2 portocală sau de lămâie, câţiva miejide nucă.Nucile se amestecă cu smochinele (mărunţite, date prin maşina de tocat carne), tărâţa,pulberea, tinctura, coaja de portocală şi laptele. Se pune în cupe iar deasupra se presară mieji denuci întregi.1088. CREMĂ DE NUCI CU BANANESe prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând deasupracâteva felioare de banane aşezate în formă de cerculeţe.1089. BOMBOANE DE NUCI CU VIŞINEIngrediente: 150 g unt, 4 linguri nuci, tărâţe, cacao, 2 linguri vişine macerate în miere (v. 406),1 linguriţă tinctură de propolis, puţină miere (după gust).Se freacă untul spumă, se adaugă nucile, mierea, tinctura şi tărâţe (cât cuprinde), până seobţine o compoziţie mai întărită, care se împarte cu o linguriţă în părţi egale; se aşează pe un stratde cacao sau cafea. Se ia fiecare în parte, i se pune o vişină în mijloc, se rotunjeşte perfect în palme,se tăvăleşte prin cacao şi se aşează pe farfurie.1090. TURTIŢE DE NUCI CU COACĂZEDin compoziţia de mai sus care a fost împărţită cu linguriţa în părţi egale se fac mici turtiţe, setăvălesc prin cacao sau tărâţe, se aşează pe farfurie şi pe fiecare se pune puţină frişcă; deasupracâte o bobiţă de coacăză negară (sau roşie), cireaşă neagră amară conservată în miere (v. 406).1091. TORT DE NUCI CU CAISEIngrediente: 12 linguri de nuci măcinate, 450 g unt, miere (după gust), tărâţe, cremogen (v.2019), 350 g pireu de caise, coaja rasă de la 1 lămâie, 1/4 linguriţă pulbere de scorţişoară, 3 ouă degăină, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), suc de tărâţe.Nucile se înmoaie cu puţin suc de tărâţe, până se obţine o pastă îngroşată, în care se adaugămiere după gust, puţină coajă de lămâie, tinctura, scorţişoara, 250 g unt frecat spumă şi tărâţe (câtcuprinde), până se obţine o compoziţie ca o smântână îngroşată.Jumătate din ea se întinde pe tortieră şi se tasează; se aşează a doua compoziţie preparată dincaise bine coapte şi mărunţite (ca un pireu) în care se adaugă puţină miere, 3

gălbenuşuri, coaja delămâie, cremogen (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă până se obţine o pastă îngroşată.Se aşează apoi partea a doua de compoziţie cu nuci, se tasează pe întreaga suprafaţă şi se dăla rece 2 - 3 ore, după care se poate servi tăiat în formă de raze, ca orice tort.1092. TORT DE NUCI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară tortul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 3 ouăde găină care se înlocuiesc cu 15 ouă de prepeliţă (v. 7).152

1093. TORT DE NUCI CU MERESe prepară compoziţia ca la 1091, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 6 linguri de nucimăcinate cu 6 - 8 linguri mere rase (cu tot cu coajă) în care se adaugă şi 2 linguri de ţelină rasă perăzătoarea de sticlă.1094. TORT DE NUCI CU BANANESe prepară compoziţia cu nuci ca la 1091, iar în locul caiselor se folosesc banane care semărunţesc şi se amestecă apoi cu aceelaşi ingrediente cu care s-a amestecat pireul de caise. Încontinuare se procedează ca la aceeaşi reţetă.1095. RULOU DE NUCI CU FRUCTEIngrediente: 8 linguri nuci măcinate, miere (după gust), 1 linguriţă tinctură muguri de plopnegru (v. 2015), 250 g unt, 3 linguri cireşe negre macerate în miere (v. 406), 1 mână de seminţe defloarea - soarelui, 2 linguri vişine macerate în miere, 2 linguri cremogen (v. 2019), 1/2 pahar cu laptenefiert, 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, tărâţe.Nucile măcinate se amestecă cu laptele, puţină miere, tinctura, untul frecat spumă şi tărâţe(cât cuprinde) până se obţine o compoziţie îngroşată. Pe o foaie de plastic se presară 1 mână detărâţe, se pune compoziţia cu nuci, se întinde cu podul palmei, în formă dreptunghiulară, groasă camde 1 cm. Peste ea se presară seminţele de floarea - soarelui decorticate şi fructele macerate în miere(bine amestecate cu cremogenul).Se rulează strâns cu ambele mâini ajuntându-ne de foaia de polietilenă, având grijă ca dupăfiecare răsucire foaia de plastic să fie întoarsă către noi, ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cuajutorul acesteia se aşează ruloul pe un fund de lemn sau pe un platou dreptunghiular şi se dă larece (ca să se întărească untul) 2 - 3 ore.Se serveşte tăiat felii mai grosuţe.1096. RULOU DE NUCI CU PASTĂ DE TRANDAFIRI ALBISe prepară foaia cu compoziţie de nuci ca la reţeta precedentă; în locul fructelor se pune opastă de trandafir preparată din: 350 g petale albe bine mărunţite odată cu câteva frunze demăghiran sau salvie, amestecate cu puţină miere (după gust) şi cremogen (v. 2019), cât cuprinde,până se obţine o pastă îngroşată suficient.Se rulează procedând ca la reţeta precedentă.1097. RULADĂ DE NUCI CU CREMĂ DE BANANESe prepară compoziţia cu nuci ca la 1095, cea de deasupra se prepară din: 4 banane curăţatede coajă şi mărunţite fin, amestecate cu cremogen (v. 2019), cât cuprinde, şi coaja rasă de la 1/2lămâie sau portocală.Se rulează procedând în continuare ca la aceeaşi reţetă.... OrezSe cunosc până în prezent peste 3 000 de varietăţi de orez. Aşa cum este recoltat poartădenumirea de "paddi" (orez nedecorticat).Orezul conţine vitaminele(A1, B1, B2, B6), apoi hidraţi de Carbon, materii grase şi azotate, Calciu, Fosfor, Fier, Potasiu,Sodiu, Sulf, Magneziu, Mangan, Clor, Iod, Zinc, Fluor, Arsenic.Este indicat în creştere, surmenaj, hipertensiune, azotemie, diaree, fermentaţie intestinală.Este astringent, favorizează eliminarea ureei, energetic, constructor, hipotensor.1098. OREZ CU MIEREIngrediente: 3 linguri de orez, 1 linguriţă de miere, câteva petale roşii de trandafir sau câtevafrunzuliţe de măghiran. Orezul se spală de praf, se pune într-o farfurie în strat uniform, se adaugăapă numai cât să-l cuprindă, se lasă acoperit 1

oră după care se adaugă 1 linguriţă de miere, sepresară peste el câteva petale de trandafir tăiate fideluţă şi frunzişoare de măghiran (pentru arome).Se consumă imediat ce a fost preparat.Nu se pregăteşte decât atât cât se poate consuma odată.153

1099. OREZ CU MERE ŞI ŢELINĂIngrediente: 3 linguri de orez, 3 mere, 1 felie de ţelină, câteva frunze de busuioc.Orezul se spală de praf şi se pune la muiat ca la reţeta precedentă. După 1 oră se amestecă cumere rase (cu tot cu coajă) şi ţelina rasă (după ce a fost curăţată de coajă). Deasupra se presarăfrunzele de busuioc tăiate fideluţă.1101. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI CRESONIngrediente: 2 linguri făină de orez, 5 linguri cremogen (v. 2019), 350 g iaurt sau zer, 50 mlulei, 200 g creson, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Făina de orez se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu iaurtul apoi se adaugă uleiul (puţin câtepuţin, ca la maioneză), pulberile şi se toarnă în platou.Deasupra se pun moviliţe de creson tăiat.1102. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI GĂLBENUŞIngrediente: 250 g sos de cremogen, 2 linguri făină de orez, 2 gălbenuşuri, 1 - 2 linguri pulberede măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077), 150 g flori de păpădie, 1/2 linguriţă pulbere de alge.Făina de orez se amestecă cu sosul de cremogen (înmuierea se face cu suc de morcovi), pulberile,apoi se toarnă în platou.Deasupra se aşează flori de păpădie în formă de cerculeţe.1103. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI FLORI DE CICOARESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pulberea demăceşe sau de scoruşe (10 ml să rămână gălbui) iar pe suprafaţa lui se aşează flori albastre decicoare proaspăt recoltate.1104. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂIngrediente: 2 linguri făină de orez, 10 gălbenuşuri ouă de prepeliţă, 1 lingură pulbere deseminţe de gogoşari (v. 2072), 10 - 15 inimi de gogoşari (v. 1982), 1/2 linguriţă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1 / 2 linguriţă pulbere de alge, 4 - 5 linguri de tărâţe. Seamestecă făina de orez cu suc de tărâţe, gălbenuşurile, pulberile şi se toarnă în platou. Deaupra sepun inimile de gogoşari (v. 1982) peste care se presară puţină verdeaţă de sezon tăiată mărunt.1105. SOS CU FĂINĂ DE OREZ ŞI PASTĂ DE ROŞII (V. 2063)Ingrediente: 2 linguri făină de orez, 5 linguri cremogen, 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 300 giaurt, 200 g urzici, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de hasmaţuchi.Făina de orez se amestecă cu cremogenul, iaurtul, pasta de roşii, pulberile şi se toarnă în platou;deasupra se pun moviliţe de urzici, peste care se presară hasmaţuchi tăiat mărunt.1106. SOS CU FĂINĂ DE OREZ, TĂRÂŢE ŞI FRUNZE DE SOIAIngrediente: 2 linguri făină de orez, 4 linguri tărâţe, 4 linguri cremogen (v. 2019), smântână, 1linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de mărar cu salvie, 200 g frunze fragede desoia. Făina de orez se amestecă cu tărâţa, cremogenul şi pulberile; se adaugă smântână (puţin câtepuţin, cât cuprinde) până se obţine un sos potrivit de îngroşat, care se toarnă în platou; deasupra luise aşează mici moviliţe de frunze fragede de soia, tăiate fideluţă. Peste el se presară verdeaţă tăiatămărunt.1107. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI CREMOGENIngrediente: 2 linguri făină de orez, 5 linguri cremogen (v. 2019), puţină miere (după gust),coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 lingură de rom, 300 ml lapte nefiert, 1 lingură seminţede in. Făina de

orez se amestecă cu cremogenul, se adaugă laptele, mierea, coaja rasă de lămâie şiromul; se pune în cupe sau în farfurioare de compot iar deasupra se presară seminţe de in sau demac.1108. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI GĂLBENUŞSe prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2gălbenuşuri de ouă de găină.154

1109. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară crema ca la 1107, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 10 gălbenuşuride ouă de prepeliţă (v. 7).1110. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI TĂRÂŢEIngrediente: 2 linguri făină de orez, 5 linguri tărâţe, 8 linguri frişcă bătută (fără zahăr), 1linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1 portocală, 1 lingură de rom, puţină miere(după gust), câteva petale roşii de trandafir şi frunze de mentă.Făina de orez se amestecă cu tărâţa, tinctura, romul, coaja de portocală, mierea şi frişca (uşorde jos în sus, ca să nu se lase). Se pune în cupe iar deasupra se pun petale de trandafir şi frunze dementă tăiate fideluţă.1111. CREMĂ CU FĂINĂ DE OREZ ŞI FĂINĂ DE HRIŞCĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de tărâţecare se înlocuieşte cu făina de hrişcă.... OrzOrzul conţine un alcaloid numit hordenină, apoi maltină, amidon, săruri(de Calciu, Fier, Fosfor, Magneziu, Potasiu) şi vitaminele (A, B, C).Orzul încolţit (malţul) conţine, în plus, multe enzime şi vitamine. Se poate folosi ca emolient înafecţiunile pulmonare, tuberculoză, bronşite cronice, tonic general al sistemului nervos, antidiuretic,în enterite, diaree, dizenterie, hipertensol, hipotensiunea datorată creşterii tonusului vagal (acţiunevasoconstructoare), stări febrile sub formă de decoct, antiinflamator în maladiile inflamatorii alecăilor urinare - nefrită, cistită.Se foloseşte atât bobul în stare măcinată, bobul încolţit, cât şi sucul din orz verde (v. 2079) înfoarte multe maladii; se poate consuma şi preventiv pentru fortificarea organismului.1112. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI PRAZIngrediente: 5 linguri făină de orz, 1 fir de praz, tărâţe, 1 ceşcuţă suc de morcovi, 200 g unt, 1legătură de frunze fragede de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1 gogoşar.Boabele de orz măcinate (v. 2018) se cern printr-o sită rară, se amestecă cu pulberile, sucul democovi, verdeaţa şi prazul (tăiate mărunt), untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pastaobţinută se aşează pe farfurie, se tasează frumos cu lama cuţitului umezită, apoi se decorează cufelioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon.1113. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI CEAPĂSe prepară întocmai ca la reţeta prcedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de praz carese înlocuieşte cu 1 ceapă mare de apă.1114. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI RĂDĂCINOASEIngrediente: 4 linguri făină de orz (v, 2018), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină,200 g unt, 2 linguri cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 legătură de tarhon cu cimbru, 1/2 linguriţă pulberede alge, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 10 măsline negredesărate complet (v. 1988).Ceapa se taie mărunt, se amestecă cu rădăcinoasele date pe răzătoare, verdeaţa, pulberile,făina de orz, untul frecat spumă şi cremogenul. În cazul că iese prea moale compoziţia se maiadaugă puţin cremogen sau tărâţe. Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează şi se decoreazăcu jumătăţi de măsline negre sau felioare de gogoşari şi roşii.1115. PASTĂ CU FĂINĂ DE ORZ ŞI RIDICHISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară derădăcinoase (morcov, pătrunjel, ţelină) care se înlocuiesc cu ridiche neagră rasă pe răzătoarea desticlă.1116. PASTĂ CU FĂINĂ

DE ORZ ŞI URZICIIngrediente: 5 linguri făină de orz (v. 2018), 100 g urzici, 1 ceapă mare de apă, 1/2 ceşcuţă suc155

de orz verde (v. 2079), 200 g unt, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură verdeţuri, tărâţe. Ceapa se taie mărunt odată cuverdeţurile, se amestecă cu urzicile bine mărunţite, pulberile, făina de orz, sucul de orz verde, untulfrecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).Pasta obţinută se aşează frumos pe farfurie şi se decorează după fantezia gospodinei.1117. PASTĂ DE GERMENI DE ORZ CU ANDIVEIngrediente: 5 linguri germeni de orz (v. 2023), 200 g andive, 200 g unt, 1 fir de praz, 1linguriţă pulbere de seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de verdeţuri, 1/2 ceşcuţă suc de morcov (v.2081), tărâţe.Germenii de orz fin, andivele şi prazul se mărunţesc fin, se amestecă cu verdeaţa tăiatămărunt, pulberile, sucul de morcov, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută seaşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după gust.1118. RULADĂ DE VARZĂ CU GERMENI DE ORZ (I)Ingrediente: 6 linguri germeni de orz (v. 2023), tărâţe, 1/2 varză murată, 400 g unt, 1 legăturăverdeţuri de sezon, 1 morcov, 2 cepe, 1 sfeclă roşie de mărime mijlocie, 1 linguriţă pulbere deseminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de verdeţuri, cremogen (v. 2019), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1/2 linguriţă pulbere de cimbru cu fenicul.Varza se stoarce bine în mâini (nici într-un caz nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă,se amestecă cu morcovul ras, 1 ceapă tăiată mărunt, pulberile, 200 g unt frecat spumă şi cremogen(cât cuprinde). Compoziţia se întinde, în formă dreptunghiulară, groasă de 1 cm, cu podul palmei, peo foaie de plastic, presărată în prealabil cu 1 mână de cremogen. Peste ea se aşează compoziţia adoua, care se prepară din: germenii de orz, bine mărunţiţi (manual sau mecanic) amestecaţi cusfeclă dată pe răzătoare, ceapa tăiată mărunt, untul frecat spumă, verdeaţa tocată şi tărâţe (câtcuprinde).Se rulează strâns cu ambele mâini având grijă ca după fiecare răsucire foaia să fie întoarsă înafară, ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acesteia se pune rulada pe un fund de lemnsau pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată în felii mai groase cusalată verde de sezon.1119. RULADĂ DE VARZĂ CU GERMENI DE ORZ (II)Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de morcovcare se înlocuieşte cu 1 felie de dovleac.1120. RULADĂ DE VARZĂ ALBĂ CU GERMENI DE ORZIngrediente: 6 linguri germeni de orz (v. 2023), 200 g muguri fragezi de lucernă, 400 g unt,cremogen (v. 2019), tărâţe, 1/2 varză albă dulce, 1 linguriţă pulbere de seminţe de gogoşari (v.2072), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1 legătură de verdeţuri, 1 fir de praz mare.Varza se taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine, fără a se scurge de suc, seamestecă cu prazul tăiat mărunt, pulberile, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Seîntinde o foaie (v. 1918), peste care se aşează compoziţia a doua preparată din: mugurii de lucernătăiaţi mărunt şi amestecaţi cu germenii de orz bine mărunţiţi, verdeaţa tăiată, 200 g unt frecatspumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se rulează.1121. RULADĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ ROŞIESe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzaalbă care se înlocuieşte cu ţelină rasă iar mugurii de lucernă cu varză roşie care se taie fideluţă. Sefreacă bine în mâini până

se înmoaie (fără a se stoarce de zeamă).1122. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE ORZ ŞI CONOPIDĂIngrediente: 5 linguri germeni de orz (v. 2023), 600 g conopidă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel,1 felie de ţelină, 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1 legătură de verdeaţă, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 100 ml ulei, 4 - 5 linguri de tărâţe,1.5 l suc de roşii.Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă germenii (v. 2023), conopida, ceapa, roşiile,156

ardeiul gras şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa şi uleiul, iardeasupra verdeaţa tăiată mărunt.1123. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE ORZ ŞI SPANACSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară deconopidă care se înlocuieşte cu spanac bine mărunţit iar uleiul cu 200 g smânână sau cu 2gălbenuşuri de ouă de găină.1124. SUPĂ - CREMĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1122), folosind aceleaşi ingrediente, în afară deulei care se înlocuieşte cu 200 g suc de roşii bine amestecat cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă(v. 7).1125. CREMĂ LA PAHAR CU GERMENI DE ORZ (I)Ingrediente: 4 - 5 linguri germeni de orz (v. 2023), 1 ceaşcă de smântână dulce, tărâţe, puţinămiere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2 linguri de rom, 1 lingură seminţe de in sau de mac.Germenii, bine mărunţiţi, se amestecă cu smântâna, mierea, coaja de lămâie, romul şi tărâţe (câtcuprinde). Se pune în cupe; deasupra, puţină smântână peste care se presară seminţele de in sau demac.1126. CREMĂ LA PAHAR CU GERMENI DE ORZ (II)Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară desmântână care se înlocuieşte cu lapte nefiert iar tărâţa cu cremogen (v. 2019).1127. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE ORZ (I)Ingrediente: 4 linguri făină de orz (v. 2018), cremogen (v. 2019), 2 gălbenuşuri de ouă degăină, 1 ceaşcă suc de tărâţe, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), 1 vârf de cuţitpulbere fină de scorţişoară, câteva petale roşii de trandafir, puţină miere (după gust), 5 - 6 vârfuri demăghiran.Făina de orz se amestecă cu lsucul de tărâţe, gălbenuşurile, tinctura, pulberile, mierea,cremogen (cât cuprinde), apoi se pune în cupe. Deasupra se pun petalele de trandafir tăiate fideluţăşi câte 1 vârf de măghiran sau mentă.... OvăzOvăzul conţine săruri minerale (Potasiu, Calciu, Magneziu, Fosfor, Sodiu, Fier), hidraţi deCarbon, grăsimi, vitaminele B1, B2, caroten, PP, urme de vitamina D şi un principiu similar foliculinei.Proprietăţi, indicaţii: energetic, stimulent tiroidian, acţionează pe sistemul endocrin în caz desterilitate şi impotenţă, laxativ în astenie fizică şi intelectuală, insomnii, răcoritor şi diuretic(recomandat în azotemie şi diabet).Ovăzul este un aliment de bază în ţările nordice (Scandinavia, Scoţia). În perioada de creşterea copilului se recomandă preparate din ovăz. Tinctura de ovăz se recomandă celor ce suferă deinsomnii, având în plus virtuţi antispasmotice.- în insomnii: 40 de picături la culcare;- în astenii (astm): câte 20 de picături, de 3 ori pe zi, înaintea meselor principale cu 30 min.Este de preferat ca preparatele de mai jos să fie consumatenumai în perioada de iarnă.Copiii ca şi persoanele nervoase se vor simţi bine, vor avea somnul profund, dacă vor dormi peo saltea umplută cu paie de ovăz.Ovăzul este cereala cea mai bogată în proteine.1128. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI ŢELINĂIngrediente: 5 linguri făină de ovăz (v. 2018), 300 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1/2ceşcuţă suc de morcovi (v. 2081) sau de mere (v. 2102), tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1/4

linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţăpulbere de ardei gras (v. 2074).Ţelina, ceapa şi verdeaţa, fin mărunţite, se amestecă cu făina de ovăz, pulberile, sucul demorcovi, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se taseazăşi se ornează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.157

1129. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI ULEI (de post)Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de unt carese înlocuieşte cu 150 ml ulei. Se decorează cu jumătăţi de măsline negre şi felioare de gogoşari.1130. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI OUĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind untul cu 4ouă de găină, bătute spumă.1131. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI VARZĂ MURATĂIngrediente: 5 linguri făină de ovăz (v. 2018), 1/4 varză murată, 1 ceapă mare de apă, 1morcov, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de cimbru cu tarhon, 1gogoşar.Varza murată se stoarce de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, seamestecă cu morcovul dat pe răzătoare, făina de ovăz, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe(cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu felioare de gogoşari şiverdeţuri de sezon.1132. PASTĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI NAPI MURAŢISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzamurată care se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1948) daţi pe răzătoare.1133. PASTĂ DE OVĂZ GERMINAT CU RIDICHI NEGREIngrediente: 4 linguri germeni de ovăz (v. 2023), 400 g ridichi, 200 g unt, tărâţe, 1 ceşcuţă sucde morcov (v. 2081), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură de verdeţuri, 1fir de praz.Ridichile mărunţite fin odată cu prazul şi germenii (manual sau mecanic) se amestecă cupulberile, sucul de morcovi, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).Pasta obţinută se aşează pe o farfurie şi se ornează după plac.1134. PASTĂ DE OVĂZ GERMINAT CU PULBERE DE HRIBISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1lingură cu pulbere de hribi (v. 2067) care se moaie în prealabil cu 2 -3 linguri suc de roşii sau apă.1135. RULADĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI VARZĂ ROŞIEIngrediente: 8 - 10 linguri germeni de ovăz (v. 2023), 1/2 varză roşie, 1 felie de sfeclă roşie,400 g ţelină sau păstârnac, tărâţe, cremogen, 400 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v.2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1 legătură de verdeţuri, 1 ceapă mare de apă.Germenii de ovăz se mărunţesc fin, se amestecă cu ţelina şi ceapa (de asemeni mărunţite,manual sau mecanic), pulberile, 200 g unt şi cremogen (cât cuprinde).Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen şi se întinde compoziţia (cu podul palmei)în formă dreptunghiulară, groasă de 1 cm; deasupra se pune compoziţia a doua, preparată din:varza roşie tăiată fideluţă (frecată în mâini până se înmoaie fără a se stoarce de sucul ei), seamestecă cu sfecla roşie dată pe răzătoare, verdeaţa tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe(cât cuprinde). Se rulează (v. 1018).1136. RULADĂ CU GERMENI DE OVĂZ UMPLUTĂ CU SPANACPrima foaie de ruladă cu germeni de ovăz se prepară în acelaşi fel şi cu aceleaşi produse ca lareţeta precedentă, iar foaia a doua (de umplutură) se prepară din 350 g spanac

mărunţit, amestecatcu 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 ceapă tăiată mărunt, 2 - 3 linguri de cremogen (v. 2019), 200 gunt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).Se rulează (v. 1918).1137. RULADĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂPrima foaie pentru ruladă se prepară ca la 1118; cea de a doua, cu spanac, se prepară ca la158

reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină, carese înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1381. RULADĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI FRUNZE DE ZMEURPrima foaie de ruladă se prepară ca la 1135; a doua, ca la 1136, folosind aceleaşi ingrediente,în afară de spanac care este înlocuit cu frunze fragede de zmeur bine mărunţite. Frunzele de zmeur(la nevoie) pot fi înlocuite cu frunze de soia, de ştevie, de lobodă, de tătăneasă, de măcriş ş. a.1139. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI RĂDĂCINOASE (I)Ingrediente: 5 linguri germeni de ovăz (v. 2023), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie deţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 50 ml ulei, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 legătură hasmaţuchi, 1 linguriţăpulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058).Se pune maceratul în castron, se adaugă germenii de ovăz, ceapa şi rădăcinoasele finmărunţite (manual sau mecanic), uleiul, tărâţa şi pulberile, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.1140.SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI RĂDĂCINOASE (II)Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei carese înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau cu 2 de ouă de găină bătute spumă.1141. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE OVĂZŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2găbenuşuri de ouă de găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7) bătutespumă.1142. SUPĂ - CREMĂ CU GERMENI DE OVĂZ ŞI ANDIVEIngrediente: 5 linguri germeni de ovăz (v. 2023), 1 ceapă, 350 g andive, 1 felie de ţelină, 2 - 3linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 50 ml ulei, 4 - 5 linguri tărâţe, 1 legătură verdeaţă, 1 linguriţăpulbere din seminţe de ardei gras (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1.5 l macerat de coada calului (v. 2042).Se pune maceratul în castron, se adaugă germenii, ceapa, andivele şi ţelina fin mărunţite(manual sau mecanic), pasta de roşii, uleiul şi pulberile, iar deasupra se presează verdeaţa tăiatămărunt.1143. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI URZICISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenicare se înlocuiesc cu făină de ovăz (v. 2018) iar andivele cu urzici bine mărunţite.1144. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE OVĂZŞI AROMĂ DE USTUROISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4- 5 bulbili de usturoi, fin pisaţi.La fel se prepară şi o supă - cremă cu aromă de hrean ras pe răzătoarea de sticlă (1 - 2 linguri).1145. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE OVĂZ (I)Ingrediente: 4 linguri făină de ovăz (v. 2018), 2 linguri cremogen (v. 2019), tărâţe, 350 ml sucde morcov (v. 2081) şi puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tincturămiraculoasă I (v. 2106), 1 lingură seminţe de mac.Făina de ovăz se amestecă cu cremogenul, sucul de morcovi, puţină miere, coaja de lămâie,tinctura şi tărâţa (cât cuprinde), se pune în cupe, iar deasupra se presară seminţe de mac.1146. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE OVĂZ (II)Se prepară întocmai ca la reţeta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară decremogen şi tărâţe care se înlocuiesc cu nuci măcinate, la care se adaugă puţină pulbere descorţişoară.159

1147. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE OVĂZ (III)Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1145), folosind aceleaşi ingrediente, în afară desucul de morcovi care se înlocuieşte cu lapte nefiert sau zer proaspăt.1148. CREMĂ LA PAHAR CU FĂINĂ DE OVĂZ ŞI MEREIngrediente: 3 linguri făină de ovăz (v. 2018), tărâţe, 1 felioară de ţelină, 400 g mere, puţinămiere (după gust), 1/2 linguriţă pulbere de ienupăr, scorţişoară şi cuişoare, 1 linguriţă tinctură demuguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2 portocală, 1 pahar suc de mere (v. 2102) îndoitcu suc de orz verde (v. 2079).Merele se rad (cu tot cu coajă), ţelina (curăţată de coajă) şi se amestecă cu făină de ovăz,puţină miere, pulberile, tinctura, coaja de portocală, sucul şi tărâţe (cât cuprinde). Se pune în cupe şise decorează cu fructe de sezon.... PatisonÎncă din 1967, în ţara noastră, cercetătorii din sectorul legumicol au iniţiat căutări privindposibilitatea introducerii în cultură a unei plante noi: patisonul.Planta de patison este asemănătoare cu cea de dovlecel. Legumele sunt de culoare albă saulămâie, de mărimea unei jumătăţi de măr domnesc, au forma uneifarfurii sau castronel răsturnat, mai mult sau mai puţin bombat.Marginile sunt puţin dinţate.Se aseamănă la gust cu dovlecelul. Comparativ cu acesta, patisonul are miezulmai dens, e mai bogat în zahăr şi vitamine.Ţinut la rece, îşi păstrează mai multă vreme calităţile culinare.Pentru preparare el nu trebuie curăţat de coajă, se rad uşor eventual părţile pătate. Deşi nouăla noi, această legumă e de mult timp cunoscută şi apreciată în numerose ţări ale Europei şiAmericii. În bucătăria fără foc patisonul ocupă un loc de frunte, preparându-se din el numeroasefeluri de bucate, mult apreciate de cei ce consumă hrană vie.1149. PASTĂ DE PATISON CU MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 200 g patison, 150 g muguri fragezi de lucernă, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 2linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2074), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1legătură de pătrunjel cu mărar, tărâţe. Patisonul, lucerna şi ceapa, fin mărunţite (manual saumecanic), se amestecă cu pulberile, pasta de roşii, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şitărâţe, cât cuprinde. Pasta obţinută se aşează pe farfurie şi se decorează după fantezia gospodinei.1150. PASTĂ DE PATISON CU URZICISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de muguriide lucernă care se înlocuiesc cu urzici mărunţite sau spanac.1151. PASTĂ DE PATISON CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 250 g patison, 250 g varză murată, 1 morcov, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură decremogen, tărâţe, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulberede cimbru, busuioc şi fenicul, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de frunze fragede de ţelină, 1gogoşar. Patisonul se mărunţeşte odată cu ceapa şi morcovul; varza se stoarce bine în mâini (nu sespală şi nici nu se ţine în apă), se taie fideluţă, se amestecă cu cele 3 produse fin mărunţiteadăugând pulberile, cremogenul (v. 2019), verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (câtcuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri desezon.1152. PASTĂ DE PATISON CU NAPI MURAŢISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzămurată care se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958) daţi pe răzătoare.160

1153. PASTĂ DE PATISON CU AROMĂ DE USTUROIIngrediente: 300 g patison, 4 - 5 bulbili (căţei de usturoi), 200 g unt, 1 legătură verdeaţă, 1linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072),2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), tărâţe, 1 ceapă mare de apă. Patisonul, ceapa şi usturoiul,bine mărunţite, se amestecă cu pasta de roşii, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se presară cu verdeţuri de sezon tăiatemărunt.1154. PASTĂ DE PATISON CU AROMĂ DE HREANSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de usturoicare se înlocuieşte cu 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.1155. PATISON CU SOS GALBENIngrediente: 350 g patison, 5 linguri cremogen (v. 2019), 300 ml suc de morcovi, 150 ml ulei, 1lingură tărâţe, 1 lingură muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă pulbere din seminţe deardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1 legătură de verdeţuri, petale roşii de trandafir recoltate de la 4 - 5 flori, 1ceapă mare de apă. Patisonul se dă pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile şise aşează în platou (în strat subţire uniform) peste care se toarnă sosul galben preparat din:cremogenul înmuiat cu sos de morcovi şi uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), muştarul şi suculde cătină. Peste sos se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă (pusepe margine, în formă de mici moviliţe).1156. PATISON CU SOS ROŞUSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1- 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), până se obţine nuanţa dorită de roşuintens.1157. PATISON CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 300 g patison, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri făină de ovăz (v. 2018), 1 ceaşcă desmântână, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de mărar cu tarhon, 2linguri de tărâţe, 1 mână de flori roşii sau roz de flori de nalbă. Patisonul (dat pe răzătoare) seamestecă cu ceapa tăiată mărunt, pulberile şi tărâţa; se pune în platou, în strat subţire, uniform.Deasupra se toarnă smântâna bine amestecată cu făina de ovăz. Se presară verdeaţă tăiată măruntşi petalele de nalbă tăiate fideluţă.1158. PATISON CU SOS ROZ BOMBONSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1- 2 linguri suc de sfeclă roşie (care se picură puţin câte puţin, mestecând mereu, până se obţinenuanţa dorită de roz bombon).1159. PATISON CU SOS DE GĂLBENUŞIngrediente: 350 g patison ras, 3 gălbenuşuri de ouă de găină, 250 ml suc de morcovi, 150 mlulei, 5 linguri cremogen, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de salvie cupătrunjel, 2 - 3 linguri tărâţe, 1 fir de praz. Patisonul ras se amestecă cu prazul tăiat fideluţă,pulberile şi tărâţa; se pune în platou, întins, în strat subţire uniform. Peste acest amestec se toarnăsosul preparat din gălbenuşuri, cremogen, înmuiat cu suc de morcovi şi ulei (pus puţin câte puţin, cala maioneză). Deasupra se presară verdeţuri tăiate mărunt.1160. PATISON CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară degălbenuşurile de ouă de găină care se înlocuiesc cu 15

gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1161. PATISON CU SOS VERDEIngrediente: 350 g patison ras, 1 ceapă mare de apă, 250 g spanac sau muguri fragezi de161

lucernă, 5 linguri cremogen (v. 2019), 200 ml macerat de tărâţe (v. 2041), 150 ml ulei, 1 lingură demuştar, 1 - 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v.2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1 mână de flori albe de urzică moartă, 2 linguri tărâţe. Patisonul ras se amestecă cu ceapatăiată mărunt, pulberile, tărâţa şi se aşează în platou, întins în strat subţire, uniform. Deasupra setoarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu macerat de tărâţe, uleiul (puţin câte puţin, ca lamaioneză), pasta de roşii, muştarul şi spanacul care a fost bine mărunţit la mixer. Deasupra sepresară florile albe de urzică moartă.1162. CIORBĂ DE PATISON CU FLORI DE TRIFOI ROŞUIngrediente: 250 g patison, 200 g flori de trifoi roşu, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 75ml ulei, 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de varză murată (moare), 1 legătură leuşteancu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070). Maceratul cu zeama de varză sepune în castron, se adaugă patisonul şi ţelina date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt,uleiul, florile de trifoi tăiate fideluţă (recoltate când sunt 75 % înflorite) şi pulberile.1163. CIORBĂ DE PATISON CU URZICISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de florile detrifoi roşu care se înlocuiesc cu urzici. La fel se poate prepara o ciorbă gustoasă cu patison şi lobodăroşie sau albă, cu frunze de ştevie, de măcriş, de sfeclă, de zmeură, mure, soia (cu condiţia să fiefoarte fragede şi crescute în bătaia soarelui).1164. CIORBĂ DE PATISON CU SFECLĂ ROŞIEIngrediente: 250 g patison, 250 g sfeclă roşie, 1 fir de praz sau 1 ceapă de apă, 1 felie deţelină, 75 ml ulei, 1 l macerat de urzici, 500 ml suc de corcoduşe (2085), 1 linguriţă pulbere dinseminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de hasmaţuchi.Maceratul de urzici (v. 2050) şi sucul de corcoduşe se pun în castron, se adaugă patisonul,ţelina şi sfecla rase, ceapa şi hasmaţuchi tăiate mărunt, pulberile, uleiul şi prazul tăiat fideluţă.1165. CIORBĂ DE PATISON CU CRUPE DE GERMENI DE SOIAIngrediente: 250 g patison, 100 g soia germinată, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 2legături de verdeţuri, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l maceratde mere pădureţe.Se pune maceratul în castron, se adaugă patisonul, morcovul şi ţelina rase, ceapa, verdeaţa,ardeiul şi roşiile tăiate mărunt, germenii de soia mărunţiţi (v. 2026) şi uleiul.1166. CIORBĂ DE PATISON CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 250 g patison, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 1 l macerat detărâţe (v. 2041), 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 1 ardei gras, 3 roşii, 2 foi de varză, 1 legătură deleuştean, 75 ml ulei, 1 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070).Maceratul şi sucul se pun în castron, se adaugă patisonul şi rădăcinoasele rase, prazul şi varzatăiate fideluţă, ardeiul, roşiile şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.1167. SUPĂ - CREMĂ DE PATISON CU MEREIngrediente: 300 g patison, 4 mere, 1 felie de ţelină, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 ceapă, 4 -5linguri tărâţe, 50 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulberede plante aromatice şi condimentare (v. 2070).Sucul se pune în castron,

se adaugă patisonul, merele, ţelina şi ceapa bine mărunţite (manualsau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.1168. SUPĂ - CREMĂ CU PATISON ŞI CONOPIDĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de merecare se înlocuiesc cu conopidă fin mărunţită.1169. SUPĂ - CREMĂ DE PATISON CU GULIOAREIngrediente: 300 g patison, 250 g gulioare, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 4 - 5 linguri tărâţe, 2 -162

3 roşii, 1 ardei gras, 50 ml ulei, 1.5 l macerat de nalbă, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulberede alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070). Maceratul se pune încastron, se adaugă patisonul, gulioarele, prazul, roşiile şi ardeiul bine mărunţite (manual saumecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.1170. SUPĂ - CREMĂ CU PATISON ŞI CARTOFIIngrediente: 350 g patison, 250 g cartofi, 1 felie de ţelină, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1.5 lmacerat de măceşe (v. 2047), 4 -5 linguri tărâţe, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă degăină, 1 legătură de salvie cu busuioc, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Maceratul se pune încastron, se adaugă patisonul, cartofii, ţelina, ceapa şi morcovii bine mărunţite (manual saumecanic), tărâţa, pulberile, pasta de roşii şi smântâna (sau gălbenuşurile), iar deasupra verdeaţatăiată mărunt.1171. SUPĂ - CREMĂ CU PATISON ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1172. SUPĂ - CREMĂ CU AROMĂ DE USTUROISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1170), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.1173. SUPĂ - CREMĂ CU AROMĂ DE HREANSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1170), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.1174. CHIFTELE DE PATISON PE SALATĂ VERDEIngrediente: 250 g patison ras, 1 ceapă de apă, 200 g unt, 4 - 5 frunze de varză murată, 1legătură de verdeţuri, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau decăline (v. 2076), 1 lingură ulei, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), tărâţe, 2 linguri de cremogen (v. 2019). Patisonul dat perăzătoare se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, varza bine stoarsă de zeamă (nu se spală şi nu seţine în apă), tăiată fideluţă, pulberile, untul frecat spumă, cremogenul şi tărâţe (cât cuprinde).Se presară o mână de tărâţe pe o foaie de plastic şi se împarte compoziţia cu lingura încantităţi egale; se formează chifteluţele, care se aşează pe un strat de salată verde, pus în prealabilîn platou. Se stropesc cu puţin ulei şi se presară cu verdeţuri tăiate mărunt.1175. CHIFTELE DE PATISON CU PETALE DE TRANDAFIRISe prepară chiftelele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzamurată care se înlocuieşte cu varza albă tăiată fideluţă şi frecată în mâini până se înmoaie bine (fărăsă i se storcă sucul din ea); de asemenea pulberea de măceşe se înlocuieşte cu făină de orez (v.2017). Chiftelele se aşează pe un postament de petale roşii de trandafir, se stropesc cu puţin ulei iardeasupra se presară mărar şi pătrunjel, tăiate mărunt.1176. CHIFTELE DE PATISON PE PETALE DE GĂLBENELEPe un platou se pune un strat de petale de gălbenele peste care se aşează chiftelele preparateca la 1174, se stropesc cu ulei iar deasupra se

presară hasmaţuchi tăiat mărunt.1177. RULADĂ DE PATISON CU VARZĂ ROŞIEIngrediente: 400 g patison, 1 ceapă mare de apă, 4 - 5 frunze de varză albă, 400 g unt, 1/2varză roşie, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge,1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 legătură de cimbru cubusuioc, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), cremogen (v. 2019), tărâţe.Patisonul ras se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, varza tăiată fideluţă (frecată bine în mâinipână se înmoaie, fără a se stoarce de zeamă), 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde).Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, se întinde compoziţia cu podul palmei, înformă dreptunghiulară groasă de 1 cm. Peste ea se aşează compoziţia a doua, care se prepară din:varză roşie tăiată fideluţă (frecată în mâini până se înmoaie bine, fără a se stoarce de sucul ei)163

amestecată cu ţelina rasă, pulberile, pasta de roşii, tărâţe (cât cuprinde), verdeţurile tăiate mărunt şiuntul frecat spumă.Se rulează strâns cu ajutorul foii de polietilenă pe care o întoarcem (după fiecare răsucire aruladei) către noi, ca să nu se prindă în compoziţie.Tot cu ajutorul acesteia aşezăm rulada pe un fund dreptunghiular sau pe un platou şi o dăm larece 2 - 3 ore, ca să se întărească untul. Se serveşte tăiată felii mai groase, alături cu salată verde.Această cantitate ajunge pentru 12 - 14 persoane.1178. RULADĂ DE PATISON CU MUGURI DE LUCERNĂSe prepară prima foaie întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente;compoziţia a doua este înlocuită cu muguri de lucernă tăiaţi fideluţă amestecaţi cu 1 legătură defrunze fragede de ţelină şi tarhon, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 2 - 3 linguri de smântână, 200g unt frecat spumă, 2 - 3 linguri cremogen (v. 2019), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge şi tărâţe (cât cuprinde).1179. RULADĂ DE PATISON CU SPANACSe prepară întocmai ca la reţetele precedente, folosind aceleaşi ingrediente, în afară delucernă care se înlocuieşte cu spanac tăiat fideluţă.De asemeni, spanacul poate fi înlocuit cu urzici, frunze de tătăneasă, ştevie, măcriş, frunze desoia, lobodă, frunze de fasole ş.a.(cu condiţia să fie foarte fragede şi crescute la soare).... ParaPara conţine: apă, zahăr (mai ales levuloză), alţi hidraţi de Carbon, acizi, albumine, celuloză,cenuşi, pectină, tanin, grăsime, vitaminele (A, B1, B2, PP, C), Fosfor, Sodiu, Calciu, Magneziu, Sulf,Potasiu, Clor, Zinc, Cupru, Fier, Mangan, Iod, Arsenic.Este indicată în: reumatism, gută, artritism, astenie, surmenaj, sarcină, anemie, tuberculoză,diaree. Este permisă diabeticilor graţie levulozei pe care o conţine.Se consumă: fructul (1 - 1.5 kg pe zi înainte de mese) şi sucul (2 - 3 pahare pe zi, înainte demese).Sucul din pere uscate este o băutură răcoritoare,diuretică şi energetică. Calorii: 60 / 100 g.1180. CREMĂ DE PERE CU CREMOGENIngrediente: 600 g pere dulci, 5 linguri de cremogen, 1/2 ceaşcă suc de morcov (v. 2081),puţină miere (după gust), 1 lingură făină de hrişcă (v. 2018), 1 linguriţă tinctură de propolis (v.2014), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură seminţe de anason.Perele mărunţite (cu tot cu coajă) se amestecă cu cremogenul, tărâţa, mierea, tinctura, coajade lămâie, făina de hrişcă şi sucul de morcovi. Se pune în cupe sau în farfurioare de compot iardeasupra se presară seminţele de anason.1181. CREMĂ DE PERE CU TĂRÂŢESe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguride cremogen cu 3 linguri de tărâţe. Deasupra se pun câteva bobiţe de coacăze negre sau vişineconservate în miere (v. 406).1182. CREMĂ DE PERE CU NUCISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1180),

folosind aceleaşi ingrediente, în afară decremogen care se înlocuieşte cu 4 linguri de nuci măcinate, 3 linguri de tărâţe şi 1 vârf de cuţitpulbere fină de scorţişoară.1183. CREMĂ DE PERE CU FRIŞCĂSe prepară crema de pere cu nuci întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşiingrediente, iar deasupra (în cupe) se pun în fiecare câte 2 linguri de frişcă (fără zahăr), peste carese presară câteva petale roşii de trandafir, tăiate fideluţă.1184. CREMĂ DE PERE CU ALBUŞ SPUMĂSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1181), folosind aceleaşi ingrediente; deasupra, în164

fiecare cupă, se pune câte puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr). Peste el se pun flori albastre decicoare sau flori galbene de păpădie.1185. CREMĂ DE PERE CU PULBERE DE CĂLINESe prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1180), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 1 - 2 linguri pulbere de căline (v. 2076) sau de scoruşe (v. 2077) care-i dau culoarea de roşuintens. Deasupra se presară câteva flori albe de urzică moartă sau câteva petale de trandafir (albesau crem), tăiate fideluţă.... PăpădieSe întâlneşte peste tot, în flora spontană dinEuropa, India, China Japonia, America, Africa de Nord, Iran.De la păpădie se folosesc: rădăcinile, frunzele, bobocii şi florile.Conţine: clorofilă, terasacină,acid hidroxicinamic, levuloză, manitol, colină, steroli, un uleiesenţial, caroten, acid folic, acizi graşi, alcaloizi, un pigment, Fosfor, Siliciu, Sulf, Mangan, diastaze.Este indicată la angiocolită, congestia ficatului, insuficienţă hepatică, icter, litiază biliară şirenală, hipercolesterolemie, ateromatoză, dermatozele hepatice, pecingini, eczemă, acnee,furunculoză, reumatism, gută, calcul, azotemie, oligurii, insuficienţe renale, constipaţii, fermentaţiiintestinale (intercolită), tulburări circulatorii (cianoză, varice), hemoroizi, anemie, astenie, scorbut,pioree, obezitate, celulită, pletoră.O cură de salată din planta întreagă (rădăcină, frunze, boboci, flori) în fiecare primăvară, pe odurată de 5 - 6 săptămâni este foarte bine venită.1186. SUC DE PĂPĂDIEEste unul din cele mai preţioase tonice. Folosit în combaterea hiperacidităţii, ajută la reglareaalcalinităţii organismului. Este, în acelaşi timp, deosebit de bogat în Potasiu, Calciu şi Sodiu şi estecel mai bogat în Magneziu şi Fier. Magneziul este un element esenţial pentru soliditatea sistemuluiosos şi previne fragilitatea vaselor.O cantitate corespunzătoare de Magneziu şi Calciu organic vitalizat în hrană, în timpul sarcinii,previne pierderea sau deteriorarea dinţilor mamei şi dă tărie oaselor copilului. Magneziul încombinaţie potrivită cu Calciul, Fierul şi Sulful este esenţial pentru sânge, consistent constituent alţesuturilor plămânilor şi sistemului osos.Toate preparatele cu Magneziu, produse sub formă de praf sau altfel, pot da unele rezultatebune imediate. Sucul crud din păpădie, obţinut din frunze şi rădăcini, combinat cu suc din frunze degulie, ajută la vindecarea bolilor de oase şi coloanei vertebrale, dă tărie dinţilor şi previne cariiledentare.1187. PASTĂ DE RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU CEAPĂRădăcina de păpădie se recoltează primăvara înainte de înflorire, când conţine cea mai marecantitate de latex. Se pot recolta apoi rădăcinile începând din luna iulie până toamna târziu. Înperioada iulie - august au cantitatea cea mai ridicată de principiu amar (taraxacina), atingândmaximum în luna noiembrie. Recoltate primăvara conţin mai multă colină şi latex.Ingrediente: 350 g rădăcini de păpădie (cu tot cu frunză), 1 felie de ţelină, 1 ceapă mare deapă, 200 g unt, 1 lingură cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 2 linguripastă de roşii crude (v. 2063), 10 măsline negre desărate (v. 1988), 1 linguriţă pulbere din

seminţede ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070). Rădăcinile scoase din pământ se folosesc imediat. Se spală bine (separatrădăcina de frunze), se curăţă uşor pe partea închisă la culoare şi se spală din nou; la fel, frunzele (înmai multe ape), se mărunţesc fin odată cu ceapa şi ţelina (manual sau mecanic), se amestecă cucremogenul, pasta de roşii, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (câtcuprinde). Pasta obţinută se pune pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului (puţin umezită în apă) şise decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon.1188. PASTĂ DE RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU PRAZSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapăcare se înlocuieşte cu 1 fir mare de praz.1189. PASTĂ DE RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU RIDICHI165

Se prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1187), folosind aceleaşi ingrediente, în afară deţelină care se înlocuieşte cu 1 felie de ridiche neagră fin mărunţită.1190. PASTĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI CRESONIngrediente: 250 g frunze de păpădie, 150 g creson de fântână, 200 g unt, 1 legătură deleuştean cu frunze fragede de ţelină, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri de cremogen, tărâţe, 3 linguripastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070). Frunzele depăpădie, cresonul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pasta de roşii,cremogenul, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Seaşează pe farfurie şi se ornează după fantezia gospodinei.1191. PASTĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI URZICISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cresoncare se înlocuieşte cu urzici. Pot fi înlocuite cu muguri fragezi de lucernă sau de trifoi, de ştevie, detei, ulm, fag, cu condiţia să fie foarte fragede.1192. PASTĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI FRUNZE DE SOIASe prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1190), folosind aceleaşi ingrediente, în afară decreson care se înlocuieşte cu frunze de soia (recoltate înainte şi în timpul înfloririi plantei) măruţitefin, odată cu frunzele de păpădie.1193. PASTĂ DE PĂPĂDIE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1190), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.1194. PASTĂ DE PĂPĂDIE CU AROMĂ DE HREANSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1191), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 1 - 2 linguri de hrean ras pe răzătoarea de sticlă împreună cu 1 felioară de sfeclă roşie.1195. RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU SOS GALBENIngrediente: 350 g rădăcini de păpădie, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 250 ml suc demorcovi (v. 2089), 150 ml ulei, 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1 lingură muştar, 1 lingură suc decătină (v. 2092), 1 legătură frunze fragede de ţelină cu frunze fragede de ridichi, 1 linguriţă pulberedin seminţe de roşii (v. 2071), câteva petale roşii de trandafiri, 2 linguri de tărâţe, 2 linguri pastă deroşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070).Rădăcinile de păpădie (bine spălate) rase uşor de coajă, ceapa, ţelina, se dau pe răzătoare, seamestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, pasta de roşii şi tărâţa; se pune în platou în stratsubţire uniform. Peste acest amestec se toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu suc demorcovi adăugând muştarul, sucul de cătină şi uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasupra sepresară puţină

verdeaţă de sezon, tăiată mărunt şi câteva petale roşii de trandafir, tăiate fideluţă.1196. RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU VARZĂ ŞI SOS GALBENSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind cele 350 gpăpădie cu 250 g varza murată (care se scurge de zeamă, nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiatăfideluţă.1197. RĂDĂCINĂ DE PĂPĂDIE CU NAPI MURAŢISe prepară întocmai ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzamurată care se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958) daţi pe răzătoare.1198. FRUNZE DE PĂPĂDIE CU SOS GALBENSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă (1195), folosind aceleaşi ingrediente, în afară derădăcina de păpădie care se înlocuieşte cu frunze de păpădie tăiate fideluţă iar pe margineaplatoului se decorează cu frunze de salată verde.1199. BOBOCI DE PĂPĂDIE CU SOS ROŞUSe prepară sosul galben întocmai ca la reţeta precedentă (1195), folosind aceleaşi ingrediente,166

adăugând în final 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), până se obţine onuanţă frumoasă de roşu intens. Deasupra lui, în platou, se pun 250 g boboci de păpădie, iar pemargini se decorează cu verdeaţă de sezon tăiată mărunt şi amestecată cu petale (albe sau crem)de trandafir, tăiate fideluţă.1200. FLORI DE PĂPĂDIE CU SOS ALBIngrediente: 300 g flori de păpădie, 450 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 căpăţână desalată verde, câteva petale roşii de trandafir, 1 lingură de cremogen (v. 2019). Smântâna seamestecă cu cremogenul şi făina de orez, se toarnă în platou. Peste el se aşează florile de păpădie înformă de cerculeţe. Pe margini se decorează cu foi de salată verde şi petale roşii de trandafir.1201. FLORI DE PĂPĂDIE PE SOS VERDESe prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente; la urmă se coloreazăîntr-o nuanţă frumoasă de verde, cu 2 - 3 linguri pireu, obţinut din spanac crud, măcriş, urzici,muguri fragezi de lucernă sau frunze de tei. Peste sos se aşează flori de păpdie în diferite forme,după fantezia şi priceperea gospodinei. Pe margini, se decorează cu felioare de gogoşari sau de roşii.1202. SOS DE ROŞII CU RĂDĂCINI DE PĂPĂDIEIngrediente: 200 g pastă de roşii crude (v. 2063), 350 g rădăcini de păpădie, 4 linguri decremogen (v. 2019), 2 linguri de tărâţe, 1 pahar macerat de tărâţe, 150 ml ulei, 1 legătură deverdeţuri, 1 fir de praz, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070).Rădăcina de păpădie şi ţelina (rase de coajă) se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiatfideluţă, tărâţa şi pulberile; se aşează în platou, în strat subţire, uniform. Peste această compoziţiese toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu macerat de tărâţe (v. 2041), pastă de roşii şi uleiul(adăugat puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt.1203. SOS DE GĂLBENUŞ CU RĂDĂCINI DE PĂPĂDIEIngrediente: 3 gălbenuşuri de ouă de găină sau 350 g smântână, 300 g rădăcini de păpădie, 50g rădăcină de leuştean, 1 ceapă roşie, 1 păstârnac, 2 linguri făină de orez, 2 linguri tărâţe, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1 legătură mărar cu pătrunjel, câteva petaleroşii de flori de nalbă de grădină.Rădăcinile de păpădie, de leuştean şi păstârnacul se taie felii cât mai subţiri sau se dau perăzătoare, se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, tărâţa şi pulberile; se aşează în stratsubţire, uniform, în platou, iar deasupra se toarnă sosul din smântână (sau gălbenuşuri) bineamestecată cu făina de orez. Se presară cu

puţină verdeaţă de sezon (tăiată mărunt) şi flori de nalbătăiate fideluţă.1204. PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 3gălbenuşuri de ouă de găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 15 gălbenuşuri de ouă deprepeliţă (v. 7).1205. RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CU SOS DE TĂRÂŢESe prepară păpădia cu toate celelalte ingrediente ca la 1203, se aşează în platou (în stratuniform), iar peste ea se toarnă sosul preparat din: 300 g iaurt, 150 g smântână, 1 lingură decremogen (v. 2019) şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine un sos potrivit de îngroşat. Deasupra sepresară 1 legătură de mărar şi cu frunze fragede de ţelină (tăiate mărunt).1206. INIMĂ DE PĂPĂDIE CU SOS DE CĂLINEIngrediente: 250 - 300 g inimi de păpădie, 150 ml suc de mere, 150 ml suc de ţelină (v. 2086),150 ml ulei, 1 lingură pulbere de căline (v. 2076), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras(v. 2074), 5 linguri de cremogen (v. 2019), 1 legătură mărar cu hasmaţuchi, 1 căpăţână de salată.Se prepară mai întâi sosul din cremogen înmuiat cu suc de ţelină şi îndoit cu suc de mere (v.2012); se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză) şi pulberile, apoi se toarnă în platou.Deasupra se înfig (cât mai estetic) inimile de păpădii, care se pregătesc astfel: se scot rădăcinile de167

păpădie, se spală bine, se rade uşor coaja închisă la culoare şi se taie numai 1 cm sub rozeta dinfrunze lăsând tot atât din codiţa frunzelor (rădăcinile rămase, ca şi frunzele, se folosesc la altepreparate culinare, la rece). Se spală din nou ca să nu rămână urme de nisip printre codiţelefrunzelor, se lasă să se scurgă de apă (puse în strat subţire, pe un ştergar curat de bucătărie), se iauna câte una şi se aşează pe sos, în diferite forme.În mijlocul inimii se poate fixa câte un boboc de păpădie, flori de gălbenele, flori albastre decicoare sau câte trei floricele de tătăneasă la un loc.1207. INIMĂ DE PĂPĂDIE PE SOS DE MĂCEŞESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pulberea decăline care se înlocuieşte cu pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077).1208. INIMĂ DE PĂPĂDIE CU SOS VERDEIngrediente: 300 g inimi de păpădie, 350 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1/2ceşcuţă suc de orz verde (v. 2079) sau 2 - 3 linguri pireu de spanac crud (care se poate înlocui cufrunze de măcriş, de soia, de tătăneasă ş.a.), câteva petale roşii de trandafir. Se prepară sosul dinsmântână amestecată cu cremogen, făină de orez şi sucul de orz. Se toarnă în platou (sosul trebuiesă fie mai îngroşat, ca să se poată fixa inimile de păpădie), se înfig inimile cât mai estetic, în diferiteforme geometrice.1209. INIMĂ DE PĂPĂDIE PE SOS DE TĂRÂŢESe prepară sosul de tărâţe ca la reţeta precedentă (1205), folosind aceleaşi ingrediente, setoarnă în platou, iar deasupra lui se înfig 250 - 300 g inimi de păpădie preparate ca la 1206.1210. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU SMÂNTÂNĂ (I)Ingrediente: 300 g rădăcini de păpădie, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 feliede sfeclă roşie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de leuştean cupătrunjel, 1 l macerat de urzici, 1.5 l macerat de varză murată, 1 ceaşcă de smântână.Se pune maceratul şi zeama de varză în castron, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare,ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa, pulberile şi smântâna.1211. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU SMÂNTÂNĂ (II)Se prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de ceapă carese înlocuieşte cu praz tăiat fideluţă iar smântâna se înlocuieşte cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină.1212. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba ca la reţeta precedentă (1210), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuindsmântâna cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1213. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU NAPIIngrediente: 200 g rădăcini de păpădie, 150 g napi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 2linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 75 ml ulei, 1 legătură de leuştean cu mărar, 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 l macerat de tărâţe, 500 ml zeamă de gogonele murate.Se pune în castron maceratul şi moarea, se adaugă rădăcinoasele şi napii date pe răzătoare,pasta de roşii crude, uleiul, ceapa, verdeaţa tăiată mărunt şi pulberile.1214. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU URZICISe prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de napi carese înlocuiesc cu urzici.Acestea (la nevoie) pot fi înlocuite cu frunze de bob, de hasmaţuchi şi tătăneasă sau mugurifragezi de lucernă, de trifoi, frunze de tei, ulm, fag ş.a.( cu condiţia să fie foarte fragede şi crescuteîn soare).1215. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU RIDICHI NEGRESe prepară ciorba ca la reţeta precedentă (1213), folosind aceleaşi ingrediente, în afară denapi care se înlocuiesc cu ridichi negre date pe răzătoare.168

1216. CIORBĂ DE PĂPĂDIE CU HRIBI MĂRUNŢIŢISe prepară ciorba ca la reţeta precedentă (1213), folosind aceleaşi ingrediente, în afară denapi care se înlocuiesc cu 3 linguri de hribi mărunţiţi (puşi în prealabil la muiat, cu puţină apă - 3ore). Se adaugă şi apa în care au fost înmuiaţi.1217. CIORBĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI SPANACIngrediente: 250 g frunze de păpădie, 150 g spanac, 75 ml ulei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie deţelină, 1 păstârnac, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 2 linguripastă de roşii (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1 l macerat de vâscde măr, 500 ml moare (zeamă de castraveţi muraţi).Se pune în castron maceratul şi moarea, se adaugă frunzele de păpădie, de spanac, tăiatefideluţă, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pasta de roşii, pulberile, rădăcinoasele date pe răzătoareşi uleiul bine amestecat (ca la maioneză) cu gălbenuşurile.1218. CIORBĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI FRUNZE DE BOBSe prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanaccare se înlocuieşte cu frunze de bob tăiate fideluţă. Se pot folosi şi muguri fragezi de lucernă şi trifoi,frunze de patlagină, de podbal ş.a.1219.CIORBĂ DE FRUNZE DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba ca la reţeta precedentă (1217), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele2 gălbenuşuri de găină care se înlocuiesce cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1220. CIORBĂ CU BOBOCI DE PĂPĂDIE ŞI FRUNZE DE TEIIngrediente: 200 g boboci de păpădie, 150 g frunze fragede de tei, 1 fir de praz, 1 felie deţelină, 2 - 3 napi, 1 păstârnac, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe deardei gras (v. 2074), 1 legătură de verdeţuri, 75 ml ulei, 1 l macerat de tărâţe, 500 ml zeamă devarză murată (moare).Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă rădăcinoasele şi napii (rase pe răzătoare),prazul tăiat fideluţă odată cu frunzele de tei, pasta de roşii, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţatăiată fin şi bobocii de păpădie (aleşi din

cei mai mici).1221. SUPĂ - CREMĂ CU RĂDĂCINI DE PĂPĂDIEIngrediente: 350 g rădăcini de păpădie, 1 ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 4 - 5linguri de tărâţe, 50 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de chimion, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1legătură de hasmaţuchi.Se pune sucul în castron, se adaugă rădăcinoasele şi ceapa fin mărunţite (manual saumecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul iar deasupra hasmaţuchi tăiat mărunt.1222. SUPĂ - CREMĂ CU PĂPĂDIE ŞI GERMENI DE TRIFOISe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3linguri de tărâţe cu 4 linguri de trifoi roşu (bine mărunţit).1223. SUPĂ - CREMĂ CU PĂPĂDIE ŞI GERMENI DE SOIASe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1221), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde tărâţe care se înlocuiesc cu 2 - 3 linguri făină de hrişcă (hrişca este cereala cea mai bogată înCalciu) şi 4 - 5 linguri de germeni de soia (v. 2026) fin mărunţiţi.1224. SUPĂ - CREMĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIE ŞI PODBALIngrediente: 250 g frunze de păpădie, 250 g frunze fragede de podbal, 1 fir de praz, 1 felie deţelină, 1 păstârnac, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceaşcă de smântână, 4 - 5 linguri făină de orez (ovăzuleste cereala cea mai bogată în proteine), 1 legătură de salvie cu tarhon, 2 - 3 linguri pastă de roşiicrude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1.5 l macerat de mere169

pădureţe (v. 2053).Se pune maceratul în castron, se adaugă frunzele de păpădie, de podbal, prazul, rădăcinoaselefin mărunţite (manual sau mecanic), smântâna, făina de ovăz, pasta de roşii şi pulberile, iardeasupra verdeţurile tăiate mărunt.1225. SUPĂ - CREMĂ CU FRUNZE DE PĂPĂDIEŞI PETALE DE TRANDAFIRSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frunzele depodbal care se înlocuiesc cu petale roşii de trandafir, iar deasupra, pe lângă verdeţurile tăiatemărunt, se pun şi câteva petale roşii de trandafir (tăiate fideluţă).1226. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE PĂPĂDIE ŞI IAURTIngrediente: 300 g flori de păpădie, 150 g frunze de iarba tâlharului, 200 g iaurt sau 3gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1.5 l macerat deafine (v. 2045), 4 - 5 linguri făină de orez, 1 legătură de verdeţuri, câteva petale de nalbă roşie degrădină, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 1 morcov. Se pune maceratul în castron, se adaugăflorile de păpădie, frunzele de iarba tâlharului, ceapa şi rădăcinoasele, fin mărunţite (manual saumecanic), iaurtul (sau gălbenuşurile), făina de orez şi pulberile, iar deasupra verdeţurile tăiatemărunt şi petalele fideluţă. Se pot pune şi câteva flori de păpădie întregi peste plantele tăiatemărunt, pentru un aspect cât mai îmbietor.1227. SUPĂ - CREMĂ DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele3 gălbenuşuri (sau iaurt) de ouă de găină care se înlocuiesc cu 15 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă(v. 7).1228. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE PĂPĂDIE ŞI FLORI DE SALCÂMSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1226), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde iarba tâlharului care se înlocuieşte cu flori de salcâm; deasupra se presară o mână bună de petaleroşii de trandafir şi câteva frunze de măghiran sau mentă, tăiate fideluţă.1229. CHIFTELE

DE PĂPĂDIE CU GERMENI DE GRÂUIngrediente: 250 g rădăcini de păpădie, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 morcov, 200 g grâugerminat (v. 2022), 200 g unt, tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legăturăde hasmaţuchi cu tarhon, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 căpăţână de salată verde, 1lingură de ulei.Rădăcinile de păpădie, ceapa, rădăcinoasele şi germenii, se mărunţesc fin (manual saumecanic), se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, pasta de roşii, untul frecat spumă şitărâţe (cât cuprinde), până se obţine o pastă îngroşată; se împarte cu lingura în părţi egale, pe ofoaie de plastic, peste care s-a presărat în prealabil o mână de tărâţe. Se formează chiftelele care seaşează pe un postament din salată verde, ce a fost pus în prealabil pe platou. Se stropesc cu puţinulei, peste care se presară puţină verdeaţă de sezon tăiată mărunt.1230. CHIFTELE DE PĂPĂDIE CU GERMENI DE SOIASe prepară chiftelele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară degermenii de grâu care se înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi.1231. CHIFTELE DIN FRUNZE DE PĂPĂDIECU GERMENI DE LINTE (V. 2028)Se prepară chiftelele ca la reţeta precedentă (1229), folosind aceleaşi ingrediente, în afară degermenii de grâu care se înlocuiesc cu germeni de linte bine mărunţiţi iar rădăcinile de păpădie seînlocuiesc cu frunze de păpădie tăiate fideluţă; ca postament, în loc de salată verde, se folosescpetale de trandafir sau flori de nalbă.1232. CHIFTELE CU FLORI DE PĂPĂDIE ŞI GERMENI DE LUCERNĂSe prepară chiftelele ca la reţeta precedentă (1229), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de170

frunzele de păpdie care se înlocuiesc cu flori, şi germenii de linte care se înlocuiesc cu germeni delucernă (v. 2029) fin mărunţiţi. Din toate cele 4 reţete de chiftele descrise mai sus se pot preparadelicioase rulade cu diferite combinaţii de varză albă dulce, gulii, napi, conopidă etc.1233. SALATĂ DE FRUNZE DE PĂPĂDIE CU RIDICHIIngrediente: 250 g frunze fragede de păpădie, 150 g frunze fragede de ridichi de lună, 2 linguriulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 mână de petale roşii de trandafir, 1/4 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ambele feluri de frunze(bine spălate) se taie în fragmente mai mari, se pun în salatieră, se stropesc cu ulei şi suc, sepresară cu pulberi, iar deasupra se pun petale de trandafir tăiate fideluţă.1234. SALATĂ DE PĂPĂDIE CU FLORI DE SALCÂM ALBEIngrediente: 250 g păpădie (rădăcini şi frunze în părţi egale), 200 g flori albe de salcâm, 3 - 4linguri smântână sau ulei, 10 - 12 flori de păpădie, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Rădăcinile (separate de rozetele de frunze, curăţate şi bine spălate) se taie felii subţiri, frunzelese taie în fragmente mai mari; se amestecă cu florile de salcâm, pulberile şi smântâna, iar deasuprase pun florile de păpădie.1235. SALATĂ DE PĂPĂDIE CU SPANACSe prepară salata ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de florile desalcâm care se înlocuiesc cu frunze de spanac tăiate fideluţă, iar deasupra se presară câteva petalede trandafir (roşii sau roz) tăiate fideluţă.1236. SALATĂ DE PĂPĂDIE ( FRUNZE, BOBOCI ŞI FLORI)Ingrediente: 200 g boboci şi flori de păpădie, 250 g frunze de păpădie, 100 g flori de tătăneasă,2 legături de mărar, 1 ceapă mare de apă, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină diluat cu 2 linguri deapă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 lingură de cremogen (v. 2019). Frunzele

tăiate în fragmente mai mari, bobocii şi florileîntregi, se amestecă cu mărarul şi ceapa tăiate mărunt, pulberile şi sosul preparat din cremogen,sucul de cătină diluat şi ulei.Deasupra se presară florile de tătăneasă sau petale de trandafir, tăiate fideluţă.1237. CREMĂ LA PAHAR CU FLORI DE PĂPĂDIE (I)Ingrediente: 150 g flori de păpădie, 350 ml suc de morcov (v. 2081), puţină miere (după gust),1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2015), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 2linguri vişine macerate în miere (v. 406), 5 linguri de cremogen (v. 2019). Cremogenul se înmoaie cusucul de morcovi, se adaugă mierea, tinctura, coaja de portocală şi petalele florilor de păpădie. Sepune crema în cupe sau farfurioare de compot, iar deasupra se aşează bobiţe de vişine.1238. CREMĂ LA PAHAR CU FLORI DE PĂPĂDIE (II)Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând 1 lingură depulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076) în cremogen, schimbân-du-i acestuia gustul şiculoarea, iar deasupra se presară flori albe de urzică moartă.1239. CREMĂ LA PAHAR CU FLORI DE PĂPĂDIE (III)Se prepară crema ca la reţeta precedentă (1237), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3linguri de cremogen cu 3 linguri de tărâţe.1240. CREMĂ LA PAHAR CU FLORI DE PĂPĂDIE (IV)Se prepară crema ca la reţeta precedentă (1237), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3linguri de cremogen cu 3 linguri de nuci râşnite, 1 lingură de tărâţe şi 1 vârf de cuţit pulbere fină descorţişoară.1241. TORT CU PĂPĂDIE PENTRU DESERTIngrediente: 250 g rădăcini de păpădie, 250 g flori de păpădie, 2 linguri de rom, 450 g unt,puţină miere (după gust), tărâţe, 4 linguri nuci râşnite, 1/4 linguriţă pulbere fină de scorţişoară, coajarasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 4 ouă de găină, 3 mere, 1 felie de ţelină, 1 şi 1/2 linguriţă171

tinctură de propolis (v. 2014), 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077), 150 gflori albe de salcâm, cremogen (v. 2019).Rădăcinile de păpădie (curăţate uşor de coajă, după ce au fost bine spălate) se mărunţesc fin,odată cu merele (cu tot cu coajă) şi ţelina curăţată; se amestecă cu miere (după gust), nuci,scorţişoară, rom, pulberea de măceşe, 250 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde), până seobţine o compoziţie îngroşată, care se împarte în două părţi egale.O parte se aşează pe tortieră şi se tasează;peste ea se aşează o compoziţie de culoaredeschisă, care se prepară din petale de păpdie şi flori de salcâm (fin mărunţite), amestecate cu 4gălbenuşuri de ouă de găină, puţină miere (după gust), tinctura, coaja de lămâie, 200 g unt şicremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie sufucient de îngroşată. Peste aceasta se punepartea a doua din compoziţia închisă la culoare, se tasează pe întreaga suprafaţă şi se îmbracă cucele 4 albuşuri (bătute spumă tare). Peste spuma de albuş se aşează (cât mai estetic) câteva flori depăpădie şi mieji de nucă.Se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiat felii în formă de raze (ca orice tort).1242. TORT DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară tortul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 4 ouăde găină care se înlocuiesc cu 20 ouă de prepeliţă (v. 7).1243. FLORI DE PĂPĂDIE CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1 kg flori de păpădie, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc.Florile proaspăt recoltate se spală la un curent de apă, se pun pe un şervet de bucătărie,întinse în strat subţire, ca să se scurgă bine de apă. Se pun în borcan de sticlă cu rămurica debusuioc, se toarnă mierea, se leagă borcanul, se înfăşoară în hrâtie de culoare închisă (sau se punela întuneric) lăsându-se 6 săptămâni la macerat; zilnic borcanul trebuie agitat, ca florile să fiecuprinse de

miere. După acest termen, florile se scot uşor şi se pun într-un borcan potrivit camărime. Se pot servi ca dulceaţă sau se pot folosi la diferite dulciuri cum ar fi torturile, cremele etc.Mierea, care s-a transformat în sirop, se toarnă în sticle de culoare închisă, deasupra se toarnă unstrat de alcol de 1 cm, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la camară. Se poate folosi camedicament şi ca aliment, la diferite dulciuri. Trebuie consumat în termen de 12 luni.1244. RĂDĂCINI DE PĂPĂDIE CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1 kg rădăcini de de păpădie, 4 kg miere polifloră, 1 rămurică de busuioc.Rădăcinile (bine spălate la jet de apă, curăţate uşor de coaja închisă la culoare şi spălate din nou) sedau pe răzătoare şi se pun în borcan.În continuare se procedează ca la reţeta precedentă.... PăstârnaculEste o legumă foarte nutritivă, diuretică, antitoxică, antireumatismală şi emenagogă(reglementează fluxul menstrual). Se recomandă a fi folosită în diferite preparate culinare, mai alesîn supe şi ciorbe.1245. PASTĂ DE PĂSTÂRNAC CU CEAPĂIngrediente: 300 g păstârnac, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, tărâţe, 1 legătură de verdeaţă,1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072).Păstârnacul şi ceapa se mărunţesc fin, se amestecă cu verdeaţa tăiată mărunt, untul frecatspumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se întinde pe turtiţe de grâu sau se pune pe farfurie,se tasează şi se decorează după fantezia fiecăruia.1246. PASTĂ DE PĂSTÂRNAC CU ROŞIISe prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă carese înlocuieşte cu praz, adăugând în compoziţie 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).1247. PASTĂ DE PĂSTÂRNAC CU ROŞII ŞI URZICISe prepară pasta ca la reţeta precedentă (1245), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 100 g urzici sau muguri fragezi de lucernă (mărunţiţiodată cu păstârnacul), ceapa şi tărâţe (cât cuprinde).172

1248. PASTĂ DE PĂSTÂRNAC CU VARZĂ MURATĂSe prepară pasta ca la reţeta precedentă (1245), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 4 - 5 foi de varză murată, bine stoarse de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă) şi tăiatăfideluţă.1249. SUPĂ - CREMĂ DE PĂSTÂRNAC CU NAPIIngrediente: 200 g păstârnac, 250 g napi, 1 morocov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 4 -5 frunze de varză albă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură depătrunjel cu tarhon, 4 - 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 50 ml ulei, 1 mână depetale roşii de trandafir.Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, ceapa şi varza bine mărunţite (manualsau mecanic), pulberile, tărâţa, uleiul iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafirtăiate fideluţă.1250. SUPĂ - CREMĂ DE PĂSTÂRNAC CU SMÂNTÂNĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de uleicare se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână, iaurt sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină.1251. SUPĂ - CREMĂ DE PĂSTÂRNAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1249), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână (sau iaurt) sau cu 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţă (v. 7).1252. SUPĂ - CREMĂ DE PĂSTÂRNAC CU PRAZ ŞI CEAPĂIngrediente: 450 g păstârnac, 200 g praz, 200 g ceapă, 1 legătură hasmaţuchi, 1.5 l maceratde coada - calului (v. 2042), 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină. Se pune

maceratulîn castron, se adaugă pâstârnacul, prazul şi ceapa bine mărunţite (manual sau mecanic), iardeasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de flori tăiate fideluţă.Persoanele presupuse îngrăşării vor putea să profite din plin cu aceste supe foarte diuretice.... Pătlăgeaua vânătă (vânăta)Conţine apă, protide, lipide, glucide, minerale - Fosfor, Magneziu, Calciu, Potsaiu, Sulf, Sodiu,Clor, Fier, Mangan, Zinc, Cupru, Iod, vitaminele(B1, B2, C6, PP) şi provitamina A. Este puţin nutritivă(în comparaţie cu alte legume); doar 29 cal / 100 g.Este indicată în anemie, scrofuloză, constipaţie, oligurie (insuficienţă a secreţiei urinei), eretismcardiac.În alimentaţie se consumă cu mult folos crudă, în amestec cu alte produse, cu condiţia să fieajunsă la maturitate.Dacă nu este coaptă, conţine un toxic - solamina, întâlnită deopotrivă în germeni şi în părţileverzi ale cartofului.Este bine să fie consumată cu moderaţie.1253. PASTĂ DE VINETE CU PRAZIngrediente: 300 g vinete (ajunse la maturitate), 1 fir de praz mare, 200 g unt, tărâţe, 1legătură de verdeaţă, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074). Vinetele şi prazul,fin mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă cu verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, untul frecatspumă şi tărâţe (cât cuprinde).Pasta obţinută se întinde pe turtiţe de grâu sau se pune pe farfurie, se tasează şi se decoreazădupă gustul şi fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână: gogoşari, roşii, măsline,verdeţuri ş.a.1254. PASTĂ DE VINETE CU CEAPĂSe prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de praz carese înlocuieşte cu ceapă mărunţită fin.173

1255. PASTĂ DE VINETE CU ROŞIISe prepară pasta ca la reţeta precedentă (1253), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).1256. PASTĂ DE VINETE CU PULBERE DE HRIBIIngrediente: 300 g vinete, 1 ceapă mare de apă sau roşie, 1 lingură pulbere de hribi (înmuiată),200 g unt, tărâţe, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari(v. 2072), 10 măsline negre. Vinetele (ajunse la maturitate) şi ceapa, bine mărunţite, se amestecă cuverdeţurile tăiate mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută seaşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu jumătăţi de măsline negre desărate (v. 1988) şiverdeţuri de sezon.1257. PASTĂ DE VINETE CU VARZĂ MURATĂSe prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că odată cupulberea de hribi (înmuiată în prealabil cu 3 linguri de apă) se adaugă 4 - 5 frunze de varză muratăbine stoarsă de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă.1258. SALATĂ DE VINETE CU LOBODĂ ROŞIEIngrediente: 300 g vinete, 1 ceapă mare de apă, 150 g frunze de lobodă roşie sau albă, 1legătură de pătrunjel cu mărar, 75 ml ulei, 1 linguriţă muştar, 1 lingură suc de cătină (v. 2092) diluatcu 2 linguri de apă sau suc de roşii, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 mânăde petale roşii de flori de nalbă de grădină.Vinetele se dau pe răzătoare, ceapa se taie julien şi loboda fideluţă. Se amestecă cele 3produse, se adaugă pulberile, sucul de cătină diluat amestecat cu muştarul şi uleiul, iar deasupra sepresară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de flori tăiate fideluţă.1259. SALATĂ DE VINETE CU PATISONSe prepară salata ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

lobodăcare se înlocuieşte cu 250 g patison (dat pe răzătoare odată cu vinetele).1260. SALATĂ DE VINETE CU MUGURI DE LUCERNĂSe prepară salata ca la reţeta precedentă (1258), folosind aceleaşi ingrediente, în afară delobodă roşie care se înlocuieşte cu muguri fragezi de lucernă (tăiaţi fideluţă). La nevoie, aceştimuguri se pot înlocui cu frunze fragede de soia (recoltate înainte şi în timpul înflorii), frunze tinere detătăneasă, de spanac ş.a.1261. SALATĂ DE VINETE CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 300 g vinete bine dezvoltate, 300 g varză albă, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină(v. 2092), 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de măraracu tarhon, 2 linguripastă de roşii crude (v. 2063), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe. Vinetele(date pe răzătoare) se amestecă cu varza (care a fost tăiată fideluţă) frecată în mâini, până s-aînmuiat bine (nu se stoarce de suc), ceapa tăiată peştişori, pasta de roşii, pulberile, sucul de cătină,puţină tărâţă şi uleiul, iar deasupara se presară verdeaţă tăiată mărunt. Pe margini se decorează cufelii de roşii şi ardei gras.1262. CIORBĂ DE VINETE CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 200 g vinete, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclăroşie, 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1 legătură de leuştean cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 l macerat de afine(v. 2045), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085). Se pune maceratul şi sucul de corcoduşe în castron, seadaugă vinetele date pe răzătoare odată cu rădăcinoasele, ceapa, verdeaţa roşiile şi ardeiul tăiatemărunt, pulberile şi uleiul.1263. CIORBĂ DE VINETE CU GULIOARE174

Ingrediente: 250 g vinete, 150 g gulioare, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 3 roşii, 1 ardei gras, 75ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 legătură de pătrunjel cu salvie, 1 fir de praz, 1 l macerat de coada - calului (v. 2042), 500 mlsuc de aguridă (v. 1666). Se pune maceratul şi sucul într-un castron, se adaugă vinetele, gulioareleşi rădăcinoasele date pe răzătoare, roşiile şi ardeiul gras tăiate mărunt, prazul şi verdeţurile tăiatefideluţă, pulberile şi uleiul.1264. CIORBĂ DE VINETE CU CARTOFISe prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioarecare se înlocuiesc cu cu cartofi raşi iar uleiul cu 1 ceaşcă de smântână, iaurt (sau cu 2 gălbenuşuride ouă de găină).1265. CIORBĂ DE VINETE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba ca la reţeta precedentă (1263), folosind aceleaşi ingrediente, în afară degulioare care se înlocuiesc cu varză tăiată fideluţă (frecată în mâini, până se înmoaie bine) iar în locde ulei se pune 1 ceaşcă de smântână sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7).1266. SUPĂ - CREMĂ DE VINETE CU CONOPIDĂIngrediente: 300 g vinete, 250 g conopidă, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1legătură de tarhon cu rozmarin, 3 - 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 ceaşcă de smântânăsau iaurt, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe degogoşari (v. 2072). Se pune maceratul în castron, se adaugă vinetele, conopida, rădăcinoasele,ceapa fin mărunţită (manual sau mecanic), pasta de roşii, smântâna şi pulberile, iar deasupraverdeaţa tăiată mărunt.1267. SUPĂ - CREMĂ DE VINETE CU SPANACSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară deconopidă care se

înlocuieşte cu spanac bine mărunţit.1268. SUPĂ - CREMĂ DE VINETE CU FASOLE VERDEIngrediente: 300 g vinete, 200 g păstăi verzi de fasole (fără bobul format), 1 ceapă, 1 morcov,1 pătrunjlel, 1 felie de ţelină, 1 ardei gras, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 50 ml ulei, 1.5 ml sucde roşii (v. 2094), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 4 - 5 linguri de tărâţe saufăină de hrişcă.Sucul de roşii se pune în castron, se adaugă vinetele, fasolea, ceapa, ardeiul gras şirădăcinoasele, bine mărunţite (manual sau mecanic), uleiul, pulberile şi tărâţa iar deasupra verdeaţatăiată mărunt.1269. SUPĂ - CREMĂ DE VINETE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 4 - 5 bulbili de usturoi fin pisaţi.1270. CHIFTELE DE VINETE CU AROMĂ DE HREANIngrediente: 450 g vinete, 1 ceapă, 1 lingură de hrean ras, 1 lingură de cremogen (v. 2019),175 g unt, 1 legătură de verdeţuri, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de ulei, 1 căpăţână de salată verde.Vinetele date pe răzătoare se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, hreanul, cremogenul,pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se presară o mână de tărâţe pe o foaie deplastic, se împarte compoziţia cu lingura în părţi egale şi se formează chiftelele care se aşează pe unpostament din salată verde ce a fost pus în prealabil în platou. Se stropesc cu puţin ulei şi se presarăverdeaţă tăiată mărunt.1271. CHIFTELE DE VINETE CU AROMĂ DE USTUROISe prepară chiftelele ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4- 5 bulbili de usturoi fin pisaţi.175

1272. CHIFTELE DE VINETE CU DOVLECEISe prepară chiftelele ca la reţeta precedentă (1270), folosind aceleaşi ingrediente (250 gvinete, 200 g dovlecei şi 2 gălbenuşuri de ouă de găină).În continuare se procedează la fel.1273.CHIFTELE DE VINETE CU DOVLECEI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară chiftele ca la reţeta precedentă (1270), folosind aceleaşi ingrediente (250 g vinete,200 g dovlecei şi 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă).În continuare se procedează la fel. Chiftelele gata preparate se pun pe un postament de petaleroşii de trandafiri ce au fost aşezate în prealabil pe platou.... Pătlăgeaua roşie (tomata)Conţine: apă, glucide, protide, lipide, acizi organici (malic, pictic, citric), Calciu, Fosfor,Magneziu, Potasiu, Sulf , numeroase oligoelemente - Zinc, Cupru, Fier, Bor, Iod şi vitaminele (A, B1,B2, B6, C, PP, E, K).Există numeroase varietăţi de roşii; nu conţin oxilaţi dar au între componente un corpcomparabil cu cortizonul şi de aceea ajută suferinzilorde reumatism şi de gută.Salata sau alt preparat cu roşii nu trebuie pregătit cu mult timp înainte de masă deoarece îşipierde o bună parte din proprietăţi.Dacă în restaurante, în cantinele şcolare ş.a. este uneori inevitabil, gospodina (prin grijăpermenentă, pentru membrii familiei, se va feri de aşa ceva).Trebuie reţinut că roşiile sunt o serioasă sursă de vitamine, de pectine, azotaţi şi tartraţi.Stimulează secreţiile digestive, neutralizează hiperaciditatea, contribuie la digestie, alcalinizeazăsângele, reduc umorile în artritism. Este bine să fie evitate de către cei care au colici hepatice cât şide cei care au acid oxalic în sânge (oxalemie).1274. PASTĂ DE ROŞII CU SPANACIngrediente: 4 - 5 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 ceapă mare de apă, 4 - 5 linguri de spanacmărunţit, 3 linguri de cremogen, tărâţe, 175 ml ulei, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu pătrunjel,1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice

şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 10 - 15 măsline negre desărate. Pasta de roşii seamestecă cu cremogenul, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), se adaugă ceapatăiată mărunt, spanacul, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile şi tărâţe (cât cuprinde) până se obţine opastă suficient de îngroşată care se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cu felii de măslinenegre şi verdeţuri de sezon.Roşiile sunt indicate în anemie, creştere, tulburări ale nutriţiei, astenie, lipsă de poftă demâncare, dispepsie, putrefacţie intestinală, vicii ale sângelui, pletoră, celulită, febre intermitente,infecţii, reumatise, gută, menstre dureroase, hepatism, nervozitate, atonie a vezicii biliare, stăricanceroase, paraziţi intestinali, etc.1275. PASTĂ DE ROŞII CU SPARANGHELSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care seînlocuieşte cu sparanghel fin mărunţit.1276. PASTĂ DE ROŞII CU RIDICHIIngrediente: 5 - 6 linguri pastă de roşii (v. 2063), 4 - 5 linguri de ridichi mărunţite, 250 ml ulei,2 linguri de cremogen, tărâţe, 1 legătură frunze fragede de leuştean cu tarhon, 1/2 linguriţă pulberede plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere dinseminţe de ardei gras (v. 2074), 1 ceapă mare de apă, 4 - 5 foi de salată verde. Peste ridichilemărunţite se adaugă uleiul, pulberile, ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa şi tărâţe (câtcuprinde); se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după preferinţe.1277. PASTĂ DE ROŞII CU URZICIIngrediente: 5 - 6 linguri pastă de roşii, 5 - 6 linguri urzici fin mărunţite (manual sau mecanic),1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 2 linguri cremogen, tărâţe, 1 legătură frunze fragede de ţelină şihasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074). Pasta de roşii crude (v.2063) se amestecă cu urzicile, ceapa tăiată mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (câtcuprinde). Se aşează în farfurie, se tasează şi se presară cu verdeţuri tăiate mărunt.176

1278.PASTĂ DE ROŞII CU AROMĂ DE USTUROISe prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5bulbili de usturoi fin pisaţi.1279. PASTĂ DE ROŞII CU AROMĂ DE HREANSe prepară pasta ca la reţeta precedentă (1277), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând 1 - 2linguri de hrean ras (după gust).1280. PASTĂ DE ROŞII CU PULBERE DE CIUPERCIIngrediente: 7 - 8 linguri pastă de roşii crude (v, 2063), 2 linguri pulbere de ciuperci (2068), 1ceşcuţă macerat de tărâţe (v. 2041), 1 fir de praz, 2 linguri de cremogen, tărâţe, 200 g unt, 1legătură tarhon cu salvie, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), câteva petale detrandafir (albe) sau câteva petale de flori (albe) de urzică moartă.Pulberea de ciuperci se înmoaie cu maceratul de tărâţe şi se lasă acoperită 30 min; seamestecă cu pasta de roşii, prazul tăiat fideluţă, cremogenul (v. 2019), verdeaţa tăiată fin, pulberile,untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează în farfurie, se tasează şi sedecorează cu petalele de trandafir sau florile de urzică moartă.1281. PASTĂ DE ROŞII CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 3 linguri pastă de roşii, 6 - 7 linguri brânză proaspătă de vaci, 1 ceapă mare deapă, 1 lingură cremogen, tărâţe, 200 g unt, 1 legătură busuioc cu cimbru, 1/4 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere dinseminţe de ardei gras (v. 2074), 2 ardei graşi verzi.Pasta

de roşii (v. 2063) se amestecă cu brânza de vaci trecută prin sită, ceapa şi verdeaţatăiată mărunt, cremogenul, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută seaşează în farfurie şi se decorează cu felii de ceapă şi ardei graşi.1282. PASTĂ DE ROŞII CU BRÂNZĂ DE OISe prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza devaci care se înlocuieşte cu brânză de oi bine mărunţită.1283. PASTĂ DE ROŞII CU FĂINĂ DE OVĂZIngrediente: 6 linguri pastă de roşii (v. 2063), 2 linguri făină de ovăz (v. 2018), 2 gălbenuşuride ouă de găină, 1 legătură de mentă cu pătrunjel, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.2072), 1 mână de creson, tărâţe, 150 g unt, 1 ceapă mare de apă. Pasta de roşii se amestecă cufăina de ovăz, gălbenuşurile, verdeaţa tăiată mărunt (odată cu ceapa), pulberile, untul frecat spumăşi tărâţe, cât cuprinde. Compoziţia obţinută se aşează pe farfurie şi se tasează; se înfig (din loc înloc) vârfuri de creson de apă.1284. PASTĂ DE ROŞII CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară pasta ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1285. SALATĂ DE ROŞII CU CEAPĂIngrediente: 700 g roşii, 2 cepe de apă, 1 legătură mărar, 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere dinseminţe de gogoşari (v. 2072).Ceapa se taie peştişori, se aşează pe farfurie în strat subţire apoi roşiile tăiate felii subţiri, sestropesc cu ulei şi se presară verdeaţa tăiată mărunt.1286. SALATĂ DE ROŞII CU MĂSLINE NEGRESe prepară salata ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând peste roşii10 - 12 măsline negre desărate complet (v. 1988).1287. SALATĂ DE ROŞII CU MĂSLINE ŞI GULIOARE177

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus gulioare finmărunţite.1288. SALATĂ DE ROŞII CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 700 g roşii, 700 g varză albă, 50 ml ulei, 1 legătură de leuştean cu mărar, 1/2linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere de chimion cu cimbru, 1 ceapă roşie, tărâţe. Varza setaie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (fără să se scurgă de suc), se amestecă cupuţină tărâţe şi se aşează în platou, în strat subţire uniform. Peste ea se aşează felii de roşiiintercalate cu felii de ceapă.Se presară pulberile, se stropesc cu ulei, după care se presară verdeaţă tăiată mărunt.1289. SALATĂ DE ROŞII CU VARZĂ ROŞIE ŞI FLORI DE GĂLBENELESe prepară salata ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza albăcare se înlocuieşte cu varză roşie; se decorează cu flori de gălbenele pe întraga suprafaţă.1290. SALATĂ DE ROŞII CU ANDIVEIngrediente: 750 g roşii, 500 g andive, 1 ceapă de apă, 50 ml ulei, 1 legătură cu hasmaţuci şitarhon, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge.Andivele (curăţate de eventuale frunze veştede) se taie fideluţă, se aşează în platou şi seamestecă cu pulberile. Peste ele se aşează ceapa tăiată peştişori, apoi feliile de roşii. Se toarnăuleiul, după care se presară verdeţurile tăiate mărunt.1291. SALATĂ DE ROŞII CU ŢELINĂSe prepară salata ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andivecare se înlocuiesc cu ţelină dată pe răzătoare.1292. SALATĂ DE ROŞII CU RIDICHI NEGRESe prepară salata ca la reţeta precedentă (1290), folosind aceleaşi ingrediente, în afară deandive care se înlocuiesc cu ridichi negre, ţepuşi de gheaţă sau ridichi de lună, date pe

răzătoare iarfrunzele de ridichi (alese numai cele fragede) se taie fideluţă şi se aşează pe marginea platoului, înformă de ghirlandă.1293. CIORBĂ DE ROŞII CU DOVLEACIngrediente: 600 g roşii, 250 g dovleac, 1 ceapă mică, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felioară deţelină, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de nalbă (v. 2058). Se punemaceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele şi dovleacul date pe răzătoare, ceapa roşie şiverdeaţa tăiate mărunt şi uleiul.1294. CIORBĂ DE ROŞII CU NAPISe prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleaccare se înlocuieşte cu napi sau cartofi raşi.1295. CIORBĂ DE ROŞII CU MERE ŞI ŢELINĂIngrediente: 600 g roşii, 250 g mere, 200 g ţelină, 1 fir de praz mic, 75 ml ulei, 1 legătură dehasmaţuchi cu salvie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de afine (v. 2045).Merele (cu coajă) şi ţelina (curăţată) se dau pe răzătoare şi se pun în castronul cu macerat; seadaugă roşiile prazul şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.1296. CIORBĂ DE ROŞII CU CASTRAVEŢIIngrediente: 700 g roşii, 350 g castraveţi, 1 ceapă, 1 felioară de ţelină, 1 ceaşcă de smântânăsau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de leuştean cu tarhon, 1 ardei gras, 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1.5 l macerat de coada calului (v. 2042). Se punemaceratul în castron, se adaugă roşiile, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, castraveţii tăiaţi cubuleţe,ţelina rasă, pulberile şi smântâna (sau cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină).178

1297. CIORBĂ DE ROŞII CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină (sau de smântână) care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţă (v. 7).1298. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU CRESONIngrediente: 1.5 l suc de roşii, 450 g creson, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1/2 ţelină, 1legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 50 mlulei, 3 - 4 linguri crupe de soia (v. 2026).Se pune sucul în castron, se adaugă cresonul, rădăcinoasele şi ceapa bine mărunţite (manualsau mecanic), pulberile, crupele şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.1299. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU URZICISe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară decreson care se înlocuieşte cu urzici.1300. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 500 g muguri de lucernă, 1 ceapă mare de apă, 1 feliede ţelină, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de pătrunjel cumărar, 4 - 5 linguri de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074). Se pune suculde roşii într-un castron, se adaugă mugurii de lucernă, ceapa şi ţelina mărunţite fin (manual saumecanic) tărâţa, pulberile şi smântâna ( au gălbenuşurile), iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.1301. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU SMÂNTÂNĂ ŞI GULIOARESe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară demugurii de lucernă care se înlcouiesc cu aceeaşi cantitate de gulioare rase.1302. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1300), folosind aceleaşi

ingrediente, în afarăde cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7).1303.SUPĂ-CREMĂ DE ROŞII CU VARZĂ ŞI AROMĂ DE USTUROISe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1298), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde creson care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de varză albă dulce, plus 4 - 5 bulbili (căţei) deusturoi fin pisaţi.1304. SUPĂ - CREMĂ DE ROŞII CU CONOPIDĂ ŞI AROMĂ DE HREANSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară demugurii de lucernă care se înlocuiesc cu conopidă fin mărunţită, adăugând în plus, 1 - 2 linguri dehrean, ras pe răzătoarea de sticlă, odată cu 1 felioară de sfeclă roşie.1305. ROŞII PE SOS ALBIngrediente: 800 g roşii, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 2 linguri cremogen,1 legătură de salvie cu fenicul, 1 ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Smântâna se amestecă cu făina de orez, cremogenul (v. 2019), pulberile şi se toarnă în platou;pe suprafaţa acestuia se aşează roşiile tăiate felii; se presară verdeaţă tăiată mărunt iar pe marginise decorează cu felioare de ardei gras.1306. ROŞII PE SOS ROZ BOMBONSe prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând puţin suc desfeclă roşie (v. 2082), picurat câte puţin, până se obţine o nuanţă frumoasă de roz , care se toarnă înplatou.179

Deasupra se aşează 10 - 14 roşii (mici şi întregi) sau jumătăţi de roşii mijlocii. Se presară pesteele puţină verdeaţă de sezon tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu salată verde.1307. ROŞII PE SOS VERDESe prepară sosul ca la reţeta precedentă (1305), folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosulîn verde, adăugând (puţin câte puţin) suc de orz verde (v. 2079). În cazul că sosul se subţiază preamult se adaugă puţin cremogen (v. 2019) sau făină de ovăz. Pe suprafaţa sosului se pun 8 - 10jumătăţi de roşii; deasupra se presară puţin hasmaţuchi tăiat mărunt, iar pe margini se decorează cupetale roşii de trandafir.1308. ROŞII PE SOS GALBENIngrediente: 5 - 6 roşii mijlocii, 5 linguri cremogen (v. 2019), 300 ml suc de norcov (v. 2081),175 ml ulei, 1 legătură de tarhon cu salvie, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.2072), 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină.Cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca lamaioneză), pulberile de plante aromatice şi se toarnă în platou. Pe suprafaţa sosului se aşeazăjumătăţi de roşii şi se presară verdeaţă tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu petale de florităiate fideluţă.1309. PĂTLĂGELE GALBENE PE SOS ROŞUSe prepară sosul ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul în roşuintens cu pulbere de măceşe (v. 2078), de căline (v. 2076) sau pastă de roşii crude (v. 2063). Setoarnă în platou; pe suprafaţa sa se aşează 12 jumătăţi de roşii (de mărime mijlocie) din soiulgalbene (bine coapte). Deasupra se presară puţin mărar tăiat mărunt, iar pe margini vârfuri decreson sau foi de salată verde.1310. ROŞII PE SOS DE TĂRÂŢESe prepară sosul ca la reţeta precedentă (1308), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3linguri de cremogen (v. 2019) cu 3 linguri de tărâţe.1311. ROŞII UMPLUTE CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 8 - 10 roşii de mărime mijlocie, 350 g brânză proaspătă, 1 ceapă mare de apă, 1legătură de mărar cu pătrunjel, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072),

tărâţe, 1căpăţână de salată verde.Brânza se trece prin sită, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa şi pulberile(dacă e prea moale compoziţia se poate adăuga puţină tărâţe). Roşiile se prepară astfel: se taie uncăpăcel în partea codiţei şi se scoate miezul cu seminţe (care se foloseşte la alte preparate culinare);în fiecare roşie se pune câte 1/2 linguriţă de tărâţe şi se întăresc astfel încât să se poată căptuşi pepartea interioară a roşiei . Se umplu cu compoziţia de brânză, iar deasupra (drept căpăcel) se pune ofloare de gălbenică. Roşiile gata umplute se aşează pe un postament de salată verde ce a fostaşezat în prealabil pe platou.1312. ROŞII UMPLUTE CU CAŞ DE OAIESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care seînlocuieşte cu praz tăiat mărunt şi brânza de vaci care se înlocuieşte cu brânză de oi, bine mărunţită.1313. ROŞII UMPLUTE CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 8 - 10 roşii mijlocii, 1 morcov, 1/2 pătrunjel, 1 felioară de ţelină, 1 ceapă de apă, 2gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 legătură mare cu frunze fragede deridichi, 150 ml ulei, 1 linguriţă de muştar, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 10 - 15măsline negre desărate complet (v. 1988). Roşiile se pregătesc pentru umplut ca la 1311.Compoziţia pentru umplut se pregăteşte din rădăcinoasele date pe răzătoare amestecate cuceapa tăiată mărunt odată cu mărarul şi pătrunjelul, pulberile şi maioneza (care se prepară dingălbenuşuri, ulei şi muştar).Roşiile umplute se aşează pe un postament din frunze de ridichi tăiate fideluţă ce au fost180

aşezate în prealabil pe platou. Pe margini se decorează cu măsline negre.1314. ROŞII UMPLUTE CU RĂDĂCINOASE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1315. ROŞII UMPLUTE CU CIUPERCI MACERATEIngrediente: 8 - 10 roşii mijlocii, 300 g ciuperci macerate (v. 1978), 1 ceapă mare de apă, 1legătură frunze fragede de ţelină, 75 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras(v. 2074), tărâţe.Roşiile pentru umplut se pregătesc ca la 1311. Pentru compoziţia cu ciuperci se taie ceapa,verdeaţa şi ciupercile cât se poate de mărunt (se pot da prin maşina de tocat), se amestecă cupulberile, uleiul şi tărâţe, cât cuprinde. Se umplu roşiile iar deasupra (drept căpăcel) se pune lafiecare câte o floare de păpădie. Se aşează roşiile pe un postament de frunze fragede de păpădie iarpe margini se decorează cu câteva frunze roşii de trandafir.1316. ROŞII UMPLUTE CU PULBERE DE HRIBIIngrediente: 8 - 10 roşii, 1 lingură pulbere de hribi (v. 2067), 2 linguri de cremogen (v. 2019), 1ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.2072), tărâţe, 150 ml ulei, 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1 ceşcuţă macerat de tărâţe (v.2041), 1 ceaşcă suc de mere (v. 2012).Pulberea de hribi se înmoaie cu maceratul de tărâţe (se acoperă şi se lasă astfel 30 min); seamestecă cu cremogenul, sucul de mere, uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), pulberile,verdeaţa şi ceapa tăiată mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare şi tărâţe, cât cuprinde. Roşiile sepregătesc ca la 1311 şi se umplu cu compoziţia preparată mai sus. Deasupra (drept căpăcel) sepune câte o floare albastră de

cicoare, se aşează pe un postament din verdeaţă de sezon care a fostpus în prealabil în platou.1317. ROŞII UMPLUTE CU BRÂNZĂ DE OIIngrediente: 8 - 10 roşii, 350 g brânză de oi, 1 ceapă mare de apă, 1/4 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere dinseminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe, 50 ml ulei, 1 legătură de hasmaţuchi cu cimbru, 150 g mugurifragezi de trifoi roşu.Roşiile pentru umplut se pregătesc ca la 1311. Brânza se mărunţeşte fin, se amestecă cuceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, uleiul şi tărâţe, cât cuprinde. Se aşează roşiile umplute peun postament din lucernă verde aşezată în prealabil pe platou.Drept căpăcel se pune câte o floare de trifoi roşu.Cu aceleaşi flori se decorează pe margini, în formă de ghirlandă.1318. ROŞII UMPLUTE CU PASTĂ DE MĂSLINEIngrediente: 8 - 10 roşii, 150 g măsline negre sau verzi (desărate complet - v. 1988), 1 ceapămare de apă, 100 g unt, 1 felie de ţelină, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1legătură salvie cu fenicul, 1 legătură de frunze de tătăneasă, tărâţe. Roşiile se pregătesc ca la 1311.Compoziţia pentru umplut se pregăteşte din măslinele bine mărunţite amestecate cu ceapa şiverdeaţa tăiate mărunt, ţelina rasă pe răzătoare, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe. Se aşeazăpe un postament din frunze fragede de tătăneasă, tăiate fideluţă.1319. ROŞII UMPLUTE CU VINETEIngrediente: 8 - 10 roşii, 1 vânătă ajunsă la maturitate, 1 fir de praz, 1 felie de ţelină, 75 mlulei, 1 legătură de mărar cu hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţeşi 150 g grâuşor (untişor).Roşiile se pregătesc ca la 1311. Compoziţia pentru umplut se pregăteşte din vânătă finmărunţită, amestecată cu prazul şi verdeaţa tăiate mărunt, ţelina rasă pe răzătoare, pulberile, uleiulşi puţină tărâţe. Roşiile umplute se aşează pe un postament din grâuşor (untişor) care a fost aşezatîn prealabil pe platou.Deasupa, la fiecare roşie, se pune câte un vârf de creson de apă sau de mentă.1320. ROŞII UMPLUTE CU PETALE DE TRANDAFIRI ROŞIISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind pătlăgelele (roşii)cu pătlăgele de culoare galbenă; postamentul din platou se formează din petale roşii de trandafirsau petale roşii de nalbă de grădină, frunze de lobodă roşie sau de sfeclă roşie, tăiate fideluţă.Deasupra (drept căpăcel) se pune câte o pătlăgică mică, de culoare roşie, sau 2 - 3 petale roşii detrandafir, aşezate în picioare.1321. ROŞII UMPLUTE CU GERMENI DE SOIAIngrediente: 8 - 10 roşii, 3 - 4 linguri germeni de soia (v. 2026), 1 ceapă de apă, 2 linguri decremogen (v. 2019), 1/2 ceaşcă suc de morcovi (v. 2081), 100 ml ulei, 1 linguriţă de muştar, tărâţe,1 legătură de hasmaţuchi, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 100 g flori depăpădie.Cremogenul se amestecă cu sucul de moroci, uleiul şi verdeaţa tăiată mărunt, muştarul,pulberile, puţină tărâţe şi germenii de soia bine mărunţiţi. Cu această compoziţie se umplu roşiile ceau fost pregătite în prealabil ca la 1311. Se aşează în platou, printre ele se pun flori de păpădie iarpe margini se decorează cu petale roşii de trandafir şi frunze fragede de grâuşor (untişor).1322. ROŞII UMPLUTE CU GERMENI DE FASOLESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soiacare se înlocuiesc cu germeni de fasole (v. 2027) bine mărunţiţi.1323. ROŞII UMPLUTE CU GERMENI DE GRÂUSe prepară ca la reţeta precedentă (1321), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de

germeniide soia care se înlocuiesc cu germeni de grâu (v. 2022).1324. RULADĂ DE VARZĂ UMPLUTĂ CU PASTĂ DE ROŞIIIngrediente: 700 g varză albă, 400 g pastă de roşii (v. 2063), 400 g unt, cremogen (v. 2019),tărâţe, 200 g sfeclă roşie, 150 g ţelină, 4 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 fir de praz, 1 ceapă de apă,1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de verdeţuri, 1 linguriţă miere. Varzatăiată fideluţă, frecată în mâini până se înmoaie bine (nu se stoarce de suc), se amestecă cu ceapatăiată mărunt, ţelina rasă, 2 gălbenuşuri, pulberea din seminţe de gogoşari, 200 g unt frecat spumăşi cremogen (căt cuprinde) până se obţine o compoziţie mai îngroşată.Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, se întinde compoziţia pe varză în formădreptunhiulară, cu podul palmei, groasă cam de 1 cm. Peste ea se pune a doua compoziţie care seprepară din pasta de roşii amestecată cu miere, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, prazul tăiatfideluţă, sfecla rasă, 2 gălbenuşuri, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se rulează strânscu ambele mâini, ajutându-ne cu foaie de plastic şi având grijă ca, după fiecare rulare, să întoarcemfoaia în afară (către noi), ca să nu se prindă în compoziţie. Rulada, tot cu ajutorul foii de plastic, sepune pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece timp de 2 - 3, ore ca să se întărească untul. Seserveşte tăiată felii mai grosuţe, alături de salată verde. Din această cantitate se pot servi 12 - 14persoane.1325. RULADĂ DE ŢELINĂ CU PASTĂ DE ROŞIISe prepară rulada ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză carese înlocuieşte cu ţelina rasă.1326. RULADĂ CU VARZĂ ROŞIE ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară rulada ca la reţeta precedentă (1324), folosind aceleaşi ingrediente, în afară decele 4 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1327. RULADĂ DE VARZĂ ROŞIE CU PĂTLĂEÂGELE GALBENESe prepară rulada ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza albăcare se înlocuieşte cu varză roşie şi pasta de roşii galbene care se îngroaşă cu cremogen sau tărâţe182

(cât cuprinde).... PătrunjelEste considerat aliment - medicament la fel ca usturoiul, ceapa, hreanul, păpădia, morcovul,prazul etc."Este unul din cele mai preţioase alimente, de necesitate, pe care natura l-a pus cugenerozitate la dispoziţia speciei umane" (L. Randoin, P. Fournier).Se utilizează întreaga plantă: rădăcina, tulpina frunze şi seminţe.Conţine: apiol, principiul estrogen, vitaminele (A, B, C), Fier, Calciu, Fosfor, Magneziu, Sodiu,Potasiu, Iod, Cupru, Mangan, Sulf, clorofilă, diastaze, ulei esenţial (pinenă, terpenă, apiol, apeină).Pătrunjelul este de 4 ori mai bogat în vitamina C decât portocala, varza şide 2 ori mai bogat decât cresonul.Este indicat în: anemie, creştere, tulburări de nutriţie, astenie, lipsa poftei de mâncare,dispepsie, putrefacţie intestinală, vicii ale sângelui, pletoră, celulită, febre intermitente, infecţii,reumatism, gută, menstre dureroase, hepatism, nervozitate, atonie a vezicii biliare, stări canceroase,paraziţi intestinali.În arta culinară pătrunjelul este cel mai des folosit (rădăcina, frunzele, seminţele).1328. PASTĂ CU RĂDĂCINI DE PĂTRUNJEL ŞI CEAPĂIngrediente: 200 g pătrunjel, 150 g morcovi, 150 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 150 g brânzăde vaci, 100 g unt, 1 legătură hasmaţuchi, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă cu ceapa tăiată mărunt,brânza dată prin sită, untul frecat spumă şi tărâţe, cât cuprinde. Se aşează pe

farfurie, se taseazăfrumos şi se decorează după gust şi fantezie.... Pepenele galbenConţine apă, materii azotate, materii grase, materii extractive,celuloză, cenuşi, zahăr, vitaminele (A, B, C).Este indicat în anemii, tuberculoză pulmonară, constipaţie, hemoroizi, oligurie,litiază urinară, gută, reumatism, temperamente bilioase, întreţinerea tenului.Este recomandat să se consume la începutul mesei cu adaos de pulberi aromatice şicondimentare. Devine mai digestiv şi mai puţin laxativ.Fructele mici (când ajung la mărimea unei nuci) se consumămurate în oţet la fel ca şi castraveciorii.Pepenele verde este depurativ. Din el se pregătesc aceleaşi preparate ca din pepe-nele galben. În general se recomandă să se consume la începutul meselor ca aperitiv.1329. SALATĂ APERITIV DE PEPENE GALBEN (I)Ingrediente: 800 g pepene galben, câteva frunzişoare de măghiran,1 mână de petale roşii detrandafir, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 2 linguri ulei de măsline, 1/4 linguriţă pulbere de ienupăr,rozmarin, schinduf, 1/2 linguriţă pulbere de alge.Pepenele galben (ajuns la maturitate), curăţat de coajă şi seminţe, se taie felioare, se pune însalatieră, se presară pulberile, se stropeşte cu suc de cătină şi ulei, peste care se presară frunzele demăghiran sau de tarhon tăiate fideluţă. Pe margini se decorează cu petale roşii de trandafir.1330. SALATĂ DE PEPENE GALBEN (II)Ingrediente: 500 g pepene galben, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 50 ml ulei, 1 lingură sucde cătină (v. 2092), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 100 g creson de fântână, 2 - 3 roşii, 1 legătură mărar cu pătrunjel, 1 ceapă de apă.Se ia pepenele, când este încă fraged (cu seminţele abia formate), se rade, se amestecă cuceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa, pulberile, sucul de cătină şi uleiul. Se aşează în salatieră iardeasupra se înfig vârfuri de creson de fântână, în chip de arbuşti.1331. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (I)Ingrediente: 700 g pepene galben, 1/2 ceaşcă suc de morcovi, puţină miere (după gust), 1linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), coaja rasă de la 1/2 lămâie, cremogen (v. 2019), 2 albuşuri183

bătute spumă tare, 1 lingură seminţe de anason. Pepenele galben (ajuns la maturitate), curăţat decoajă şi seminţe, se mărunţeşte fin (manual sau mecanic) se amestecă cu puţină miere, tinctura,coaja de lămâie , sucul de morcovi şi cremogen, cât cuprinde. Compoziţia obţinută se pune în cupe,deasupra se pune câte puţin albuş bătut spumă (fără zahăr) iar peste el se presară seminţe deanason sau de mac.1332. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (II)Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind cremogenulcu tărâţe.1333. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (III)Se prepară crema ca la 1331, folosind aceleşai ingrediente, înlocuind cremogenul cu nucimăcinate (cât cuprinde),şi adăugând şi 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară.1334. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (IV)Se prepară crema ca la 1331, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 gălbenuşuri deouă de găină.1335. CREMĂ DE PEPENE GALBEN (V)Se prepară crema ca la 1331, cu aceleaşi ingrediente, plus 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă(v. 7).... Pătlăgeaua galbenă Familia salamaceePătlăgeaua este originară din Peru. A fost introdusă în Europa de către spanioli în secolul al XVI-lea. Există numeroase varietăţi.Conţine: apă, glucide, protide, lipide, acizi organici (malic, pectic, citric...), Calciu, Fosfor,Magneziu, Potasiu, Sulf... şi numeroase oligoelemente- Zinc, Fier, Bor, Iod,vitaminele (A, B1, B2, B6, C, PP, E, K).Acest fruct este energetic, mineralizant, revitalizant, echilibrant celular,aperitiv, răcoritor, antiscorbutic, antiinfecţios, dezintoxicant,alcalinizant al sângelui prea

acid, diuretic, dizolvant uric, eliminator al ureei, favorizează prinpieliţa şi prin sucul ei, uşurează digestia substanţelor feculante şi a amidonului.Ajută în astenii, inapetenţă, intoxicaţii cronice, pletoră, stări congestive, hipervâscozitatesangvină, arterioscleroză, afecţiuni vasculare: artritism, gută, reumatisme, azotemie, litiaze (urinareşi biliare), constipaţie, enterită, stări inflamatorii ale tractului digestiv.Se foloseşte cu mult succes în tot felul de preparate la rece după reţetele din Bucătăria fărăfoc.Sub formă de suc (3 pahare pe zi, timp de 1 lună) poate fi amestecat în părţi egale cu suc deţelină (reconstituent).În uz extern: ajută contra acneei şi înţepăturilor de insecte.De reţinut: pătlăgelele galbene (ca şi cele roşii) nu conţin oxilaţi dar are între componente uncorp comparabil cu cortizonul.De aceea convine suferinzilor de reumatism şi de gută. O reţetă sau orice preparat dinpătlăgele galbene (pregătite la rece) nu se prepară decât cu puţin timp înainte de a fi consumatdeoarece îşi pierde o bună parte din proprietăţi.1336. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU UNTIngrediente: 700 g pătlăgele galbene, 150 g unt, 1 ceapă de apă, 1 legătură de hasmaţuchi cutarhon, 1 linguriţă pulbere de alge,1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 2 linguri tărâţe, cremogen (v.2019), 100 g măsline negre.Se aleg pătlăgele proaspete, bine coapte şi se mixează sau se dau prin ciur; sucul obţinut sepune în tifon şi se lasă 5 - 6 ore să se scurgă, în vas emailat (sucul se foloseşte la alte preparateculinare). Pasta din tifon se amestecă cu ceapa tăiată mărunt odată cu verdeţurile şi pulberile,tărâţa, untul frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde) până se obţine o pastă potrivit de îngroşată.Se aşează pe farfurie şi se decorează cu jumătăţi de măsline negre şi verdeţuri de sezon. Seserveşte cu salată verde sau varză.184

1337. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU BRÂNZĂ DE VACISe procedează ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de unt din carese pun numai 50 g, completând compoziţia cu 200 - 250 g brânză proapătă de vaci (mai moale).1338. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU AROMĂ DE PRAZ 1339. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU AROMĂ DE USTUROISe procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.1340. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU AROMĂ DE HREANSe procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus1 lingură de hrean proapăt ras pe răzătoarea de sticlă.1341. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU SFECLĂ ROŞIESe procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus1 lingură de hrean proapăt ras cu 6 felii de sfeclă roşie date prin răzătoarea de sticlă.1342. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU GERMENI DE TRIFOISe procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus2 linguri germeni de trifoi roşu (v. 2030).1343. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENECU GERMENI DE LUCERNĂSe procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus2 - 3 linguri de seminţe de lucernă germinată (v. 2029).1344. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU SPANACSe procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus100 g spanac fin mărunţit.1345. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU VARZĂ ALBĂSe procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus100 g varză fin mărunţită.1346. PASTĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU

VARZĂ ROŞIESe procedează ca la reţeta precedentă (1336), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus100 g varză roşie fin mărunţită.1347. SUPĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENEIngrediente: 1.5 l suc de tărâţe, 350 g pătlăgele galbene, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1felie de ţelină, 1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură verdeţuri desezon, 1 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 75 ml ulei, 50 g petale roşii de trandafir, 4 linguri de tărâţe, 5 linguri de cremogen (v. 2019).Se pune sucul în castron, se adaugă ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite, pulberile, uleiul,tărâţa, cremogenul, iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiatefideluţă.1348. SUPĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE ŞI PRAZSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară deceapă care se înlocuieşte cu 1 fir de praz mare fin mărunţit.1349. SUPĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE ŞI USTUROISe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1347), folosind aceleaşi ingrediente,adăugând în plus 3 - 4 bulbili (căţei ) de usturoi fin pisat, care dau supei un gust deosebit de plăcut.185

1350. SUPĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE ŞI HREANSe prepară supa - cremă ca la reţeta precedentă (1347), folosind aceleaşi ingrediente,adăugând în plus (după gust) 1 - 2 linguri de hrean proapăt ras.1351. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU SPANACIngrediente: 1 l suc de lucernă, 500 ml zeamă de varză (moare), 100 g spanac, 250 g pătlăgelegalbene, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de hasmaţuchi culeuştean, 75 ml ulei, 4 linguri tărâţe, 5 linguri cremogen (v. 2019), 50 g petale roşii de flori de nalbăde grădină, 1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţă pulbere de alge. Sucul şi moarea se pun în castron,se adaugă spancul tăiat fideluţă, pătlăgelele tăiate mărunt, ceapa şi rădăcinoasele mărunţite fin(manual sau mecanic), uleiul, tărâţa, cremogenul, pulberile iar deasupra se presară verdeţuriletăiate mărunt şi petalele de nalbă tăiate fideluţă.1352. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU FRUNZE DE SOIASe prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară despanac care se înlocuieşte cu frunze de soia (recoltate înainte şi în timpul înfloririi plantei; alese dincele mai fragede).1353.CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU MUGURI DE LUCERNĂSe prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, înafară de spanac care se înlocuieşte cu muguri de lucernă tăiaţi fideluţă.1354. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU FLORI DE TRIFOI ROŞUSe prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, înafară de spanac care se înlocuieşte cu flori de trifoi roşu (când sunt înflorite 75 %). Se adaugă în plus1 lingură de hrean ras pe răzătoarea de sticlă.1355. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU URZICISe prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, înafară de spanac care se înlocuieşte cu urzici. În plus, se adaugă 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi finpisaţi.1356. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU GULIOARESe prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, înafară de spanac care se înlocuieşte cu gulioare rase pe răzătoarea cu găuri mari. În plus, se adaugăpuţin hrean (după gust) ras pe răzătoarea de sticlă.1357. CIORBĂ - CREMĂ DE

PĂTLĂGELE GALBENE CU DOVLEACSe prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, înafară de spanac care se înlocuieşte cu dovleac ras pe răzătoarea cu găuri mari. În plus, se adaugăpuţin usturoi fin pisat.1358. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU CONOPIDĂSe prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, înafară de spanac care se înlocuieşte cu conopidă desfăcută în bucheţele mici. În plus, se adaugă puţinhrean ras fin pe răzătoarea de sticlă.1359. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU PATISONSe prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, înafară de spanac care se înlocuieşte cu patison (v. lit. P) ras pe răzătoarea cu găuri mari.1360.CIORBĂ-CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU FRUNZE DE RIDICHISe prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, înafară de spanac care se înlocuieşte cu frunze fragede de ridichi tăiate fideluţă.1361. CIORBĂ - CREMĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU TRANDAFIRISe prepară ciorba - cremă ca la reţeta precedentă (1351), folosind aceleaşi ingrediente, în186

afară de spanac care se înlocuieşte cu petale roşii de trandafiri tăiate fideluţă.De reţinut! Toate varietăţile de trandafiri (începând cu măceşul şi trandafirul de dulceaţă, ca şicei de ornament, de toate culorile şi de toate mărimile) se pot consuma în alimentaţie, fără nici unpericol.1362.CIORBĂ-CREMĂ DE PĂTLĂGELE CU PETALE DE NALBĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1353), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanc carese înlocuieşte cu 100 g petale albe de nalbă de grădină, tăiate fideluţă.1363. RULADĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU URZICIIngrediente: 600 g pătlăgele galbene, 350 g urzici, 1 lingură hrean ras fin, 300 g unt, 1 legăturăde hasmaţuchi cu tarhon, tărâţe, cremogen (v. 2019), 1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe degogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1 linguriţăpulbere de alge, 2 cepe de apă, 1 felie de ţelină.Pătlăgelele se mărunţesc (cu tot cu coajă şi seminţe), se amestecă cu hreanul şi ceapa tăiatămărunt, 150 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie maiîngroşată. Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de cremogen, peste care se întinde compoziţia (cupodul palmei), în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm. Se aşează deasupra o compoziţiepreparată din: urzici mărunţite (odată cu verdeţurile), amestecate cu pulberile, ţelina rasă fin, 150 gunt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).Se întinde până cuprinde întreaga foaie, apoi se rulează strâns cu ambele mâini, ajutându-nede foaia de plastic, care după fiecare răsucire, se îndoaie în afară (către noi), ca să nu se prindă încompoziţie. Se înfăşoară apoi în foaie de plastic şi se pune la rece pentru câteva ore, ca să seîntărească untul.Se serveşte tăiată felii, cu salată verde. Cantitatea este suficientă pentru 10 -12 porţii.1364. RULADĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU CRESONSe prepară rulada ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici carese înlocuiesc cu creson.1365. RULADĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU SFECLĂ ROŞIESe prepară rulada ca la reţeta precedentă (1363), folosind aceleaşi ingrediente, în afară deurzici care se înlocuiesc cu sfeclă roşie rasă pe răzătoarea de sticlă.1366. RULADĂ DE PĂTLĂGELE GALBENE CU FLORI DE LUCERNĂSe prepară rulada ca la reţeta precedentă (1363), folosind aceleaşi ingrediente, în afară deurzici care se înlocuiesc cu flori de lucernă mărunţite fin.... Pinion dulce (specie de pin cu sămânţa comestibilă)Miezul seminţei de pinion dulce se foloseşte

sub formă de făină ca adaos la diferite dulciuri(fructul pinionului dulce este aşezatla baza solzilor conului într-o coajă dură).Miezul seminţei din sâmbure conţine apă, substanţe albuminoide, zahăr, ulei. Este un produsfoarte nutritiv.1367. CREMĂ CU PINION DULCE (I)Ingrediente: 1 ligură pulbere pinion galben, 5 linguri cremogen (v. 2019), 350 ml macerat detărâţe, puţină miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură depropolis (v. 2104), 2 linguri de rom, 1 lingură seminţe de in.Pulberea de pinion dulce se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu maceratul, se adaugămierea, coaja de lămâie, tinctura şi romul; se pune în cupe sau în farfurioare de compot. Deasuprase presară seminţe de in.1368. CREMĂ DE PINION DULCE (II)Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri decremogen cu 3 linguri de tărâţe. Se prepară la fel.1369. CREMĂ DE PINION DULCE (III)187

Se prepară crema ca la precedenta (1366), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2gălbenuşuri de ouă de găină.1370. CREMĂ DE PINION DULCE (IV)Se prepară crema ca la reţeta precedentă (1367), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7) şi 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline(v. 2076); deasupra se pune spumă de albuş, bătută tare, fără zahăr, iar peste acesta se presarăseminţe de mac sau de anason.... PiersicaConţine: apă, săruri minerale, enzime, vitaminele (C, B1, B2, PP, A), acizi (acetic, formic,caprinic), aldehide etc.Este indicată în dispepsii, hematurii, litiaze urinare şi îngrijirea tenului.Florile de piersic sunt sedative, antispasmodice, laxative; frunzele sunt vermifuge;cataplasmele cu frunze se folosesc contra cancerelor ulcerate.1371. PIERSICI PE SOS ALBIngrediente: 700 g piersici, 500 g smântână dulce, 2 lnguri făină de orez (v. 2071), 1 lingurăcremogen (v. 2019), 1 mână de petale roşii de trandafir, câteva vârfuri de măghiran. Smântâna(foarte proaspătă) se amestecă cu făina de orez şi cremogenul, se toarnă în platou, iar pe suprafaţăse aşează jumătăţi de piersică. Deasupra se presară petale de trandafir tăiate fideluţă, iar pe marginise decorează cu vârfuri de măghiran.1372. PIERSICI PE SOS ROZ - BOMBONSe prepară crema ca la precedenta, folosind aceleaşi ingrediente, în plus suc de sfeclă roşie (v.2082), picurat puţin câte puţin, până se obţine nuanţa dorită de roz.1373. PIERSICI PE SOS GALBEN GALBENIngrediente: 700 g piersici, 5 linguri cremogen (v. 2019), 2 gălbenuşuri, 300 ml , suc demorcovi, 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de grădină, câteva vârfuri de mentă.Cremogenul se înmoaie cu suc de morcovi, se adaugă gălbenuşurile, apoi se pune în platou. Pesuprafaţa sosului se pun jumătăţi de piersică, deasupra se presară petale de nalbă tăiate fideluţă, iarpe margini se decorează cu vârfuri de mentă.1374. PIERSICI PE SOS VERDESe prepară sosul alb ca la reţeta precedentă (1371), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus suc de orz verde (v. 2079). În continuare se procedează la fel ca la reţeta amintită.1375. CREMĂ CU PIERSICI ŞI CREMOGEN (I)Ingrediente:600 g piersici, 1 pahar lapte din seminţe de măr (v. 2038), cremogen (v. 2019),puţină miere (după gust), 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la 1/2lămâie, 2 albuşuri bătute spumă tare, 2 linguri vişine conservate în miere (v. 406). Piersicile(separate de sâmburi), bine mărunţite (manual sau mecanic), se amestecă cu laptele vegetal, seadaugă puţină miere, tinctura, coaja de lămâie şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine ocompoziţie potrivit de îngroşată. Se pune în pahare cu picior sau în cupe; deasupra se pune albuşpeste care se aplică 3 - 4 vişine.1376. CREMĂ CU

PIERSICI ŞI CREMOGEN (II)Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2linguri pulbere de scoruşe (v. 2077), care dă cremei o frumoasă nuanţă de roşu şi un gust deosebitde plăcut.1377. CREMĂ DE PIERSICI ŞI TĂRÂŢEIngrediente: 600 g piersici, 1 pahar lapte vegetal de nuci (v. 2035), 2 linguri cremogen (v.2019), tărâţe, 1vârf de cuţit cu pulbere de scorţişoară, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 linguriţătinctură de propolis (v. 2104), puţină miere (după gust), 4 - 5 linguri de frişcă bătută (fără zahăr), 1lingură seminţe de mac. Piersicile (separate de sâmburi) şi mărunţite fin (manual sau mecanic), seamestecă cu laptele vegetal, cremogenul, pulberea, coaja de lămâie, tinctura şi tărâţe (câtcuprinde), până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată; se pune în pahare cu picior sau în188

farfurioare de compot.Deasupra se pune câte puţină frişcă peste care se presară câteva seminţe de mac.1378. CREMĂ CU PIERSICI ŞI NUCISe prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de tărâţe carese înlocuieşte cu nuci râşnite.1379. CREMĂ CU PIERSICI ŞI SEMINŢE DE BOSTANSe prepară crema ca la reţeta precedentă (1377), folosind aceleaşi ingrediente, în afară detărâţe care se înlocuieşte cu seminţe de bostan (decorticate şi măcinate).1380. ÎNGHEŢATĂ DE PIERSICI CU FRIŞCĂIngrediente: 500 g piersici (fin mărunţite), 300 g miere, 100 ml lapte vegetal (din nuci, v.2135), 250 g frişcă bătută (fără zahăr), 2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie, 1 lingurătinctură miraculoasă (I) - (v. 2106).Pireul de piersici se amestecă cu laptele vegetal, mierea, sucul de cătină, tinctura şi frişca (cucare se amestecă uşor de jos în sus, ca să nu se lase). Se pune în forme speciale şi se dă la rece.Îngheţata preparată cu miere nu îngheaţă complet (ca cea preparată cu zahăr) dar este mult maisănătoasă pentru organism.... PortocalaSe cunosc peste 100 de varietăţi de portocal în lumea întreagă.Miezul şi pulpa conţin apă, glucide, hidraţi de Carbon, acizi, protide, cenuşi, celuloze etc;vitaminele (C, C2, B), caroten sau provitamina A, apoi săruri minerale: Calciu, Potasiu, Magneziu,Fosfor, Sodiu, oligoelemente Fier, Cupru, Zinc, Mangan, Brom, acizi: malic, tartric, citric.Esenţa cojii conţine: citrol, limonen (90 %).Portocala este unul din cele mai bune fructe pentru perioada de iarnă, fiind şi foarte nutritiv.1381. SUC DE PORTOCALEConţine (printre altele) 50 mg vitamina C / 100 ml - citricele sunt cele mai bogate în vitaminaC.Nu trebuie uitat că doza zilnică a unui adult este evaluată la cca. 75 mg.Sucul trebuie consumat imediat ce a fost extras deoarece se deteriorează repede. Se iau 3pahare pe zi înaintea meselor principale, cu 30 min.Copiilor alimentaţi artificial li se recomandă numai 1 - 3 linguriţe zilnic.Este indicată în: creştere, convalescenţe, îmbătrânire, anemie, anorexie, demineralizare,scorbut, astenii (fizice şi intelectuale), hepatism, dispepsie,tendinţe hemoragice (fragilitate capilară), tromboză, hipervâscozitate sanguină şi sindroameînsoţioare, vertige, amorţirea membrelor, algii precordiale, infecţii diverse, prevenirea şi tratamentulbolilor infecţioase, stări febrile, infecţioase, paludism, intoxicaţii, stomatite, gingivite, dermatoze,exeme.Este recomandată diabeticilor (100 g portocale fără coajă, conţin mai puţin elementeglicogenice decât 10 g pâine).1382. SUC DE PORTOCALE CU SUC DE CĂTINĂSucul de portocale (proaspăt extras) se amestecă cu puţin suc de cătină [(v. 2092) care esteun puternic vitaminizant (la 1 pahar suc de portocale - 1 lingură suc de cătină)]. Cine doreşte poateadăuga şi puţină miere (după gust).1383. BĂUTURĂ -

APERITIV DE COJI DE PORTOCALEIngrediente: cojile de la 6 portocale mijlocii, 500 ml ţuică tare, 2 l vin alb (natural), 640 g miere,puţină scorţişoară.Cojile de portocală (tăiate felioare) se pun în borcan de sticlă (pe mărime potrivită), peste elese toarnă ţuica, se adaugă scorţişoara, se leagă strâns, se pune la întuneric (sau se înfăşoarăborcanul în hârtie de culoare închisă) şi se lasă să stea 15 zile (având grijă să fie agitat zilnic); seadaugă vinul care a fost bine amestecat cu mierea, se mai lasă o săptămână după care se filtrează.Învechindu-se, devine şi mai bun la gust.1384. PORTOCALE PE SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 2 - 3 portocale, 450 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1 lingură189

cremogen (v. 2019), 1 legătură de măghiran cu mentă, 1 mână de petale roşii de trandafir.Smântâna se amestecă cu făina de orez şi cremogenul după care se toarnă în platou. Peste acestsos se aşează feliile de portocală. Se presară desupra frunzuliţe de măghiran iar pe margini sedecorează cu mentă şi petalele tăiate fideluţă.1385. PORTOCALE PE SOS VERDESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând (odată cucremogenul) puţin suc de orz verde (v. 2079), până se obţine nuanţa dorită.1386. PORTOCALE PE SOS ROZ - BOMBONSe prepară ca la reţeta precedentă (1384), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în pluspuţin suc de sfeclă roşie (câte 2 - 3 picături, până se obţine nuanţa dorită de roz - bombon).1387. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (I)Ingrediente: 5 linguri cremogen, 300 ml suc de portocale, 2 linguri de rom, coaja rasă de la 1portocală, puţină miere (după gust), 2 ouă de găină, câteva petale de trandafiri (roşii sau roz).Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu sucul de portocale, se adaugă romul, coaja de portocală,mierea şi două gălbenuşuri. Se pune în cupe, deasupra puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr),apoi se presară petalele tăiate fideluţă.1388. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (II)Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouăde găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).1389. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (III)Se prepară crema ca la reţeta precedentă (1387), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 1 lingură pulbere de căline (v. 2076) sau de scoruşe (v. 2077), schimbând gustul şi culoarea.1390. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (IV)Se prepară crema ca la reţeta precedentă (1387), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2linguiâri de cremogen cu 3 - 4 linguri de tărâţe.1391. CREMĂ LA PAHAR CU SUC DE PORTOCALE (IV)Se prepară crema ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de tărâţe carese înlocuiesc cu aceeaşi cantitate de nuci râşnite, la care se adaugă 1 lingură de tincturămiraculoasă I (v. 2016) şi puţină pulbere de scorţişoară.1392. PORTOCALE CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1 kg portocale (fără coajă), 1 rămurică de busuioc, 4 kg de miere polifloră.Portocalele se desfac în felii, se pun în borcan de sticlă odată cu busuiocul şi se toarnă mierea. Seleagă strâns borcanul şi se lasă la loc întunecos 6 săptămâni (având grijă să fie agitat zilnic). Dupăacest termen se scot feliile de portocală (cu o paletă) şi se pun într-un borcan potrivit ca mărime. Sepot servi ca dulceaţă sau ca garnitură la diferite preparate dulci, în bucătăria fără foc.Mierea, care s-a transformat în sirop de portocale, se toarnă în sticle de culoare închisă,deasupra se pune de 1 deget alcool, se închid ermetic şi se păstrează în loc întunecos şi rece. Sepoate servi în combinaţie cu apă minerală, sifon sau în amestec cu suc de morcov, de mere etc.1393. COJI DE PORTOCALE

CONSERVATE ÎN MIERE (I)Ingrediente: 1 kg coji de portocală, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră naturală. Cojilede portocală (proaspete) se taie fideluţă, se pun în borcan odată cu busuiocul şi se toarnă mierea. Încontinuare se procedează ca la reţeta precedentă.1394. COJI DE PORTOCALE CONSERVATE ÎN MIERE (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând cojile de portocalărase pe răzătoare; în cazul acesta mierea transformată în sirop (pentru a o separa de coaja rasă deportocală) trebuie strecurată prin tifon.În continuare se procedează ca la 1392.190

La fel se pot conserva şi cojile de grep - fruit, lămâie etc.... PorumbulSe cultivă în lumea întreagă (în cantităţi foarte mari, în ţările meridionale).Conţine: materii prime, azotate, grase, hidraţi de Carbon, săruri minerale,Calciu, Fier, Fosfor, vitaminele (B şi E).Este foarte hrănitor, energetic, reconstituent; moderator al tiroidei.Uleiul de porumb este uleiul unui germen care se obţineprin simpla presiune (randamentul este de 45 - 50 %).Este bogat în acizi graşi polinesaturaţi; uleiul de porumb se opune energiccreşterii colesterolului în sânge. Se iau 2 linguri de suc dimineaţa şiînainte de masa de seară, timp de câteva săptămâni sau câteva luni.Învelişul ştiuleţilor de porumb este folosit la confecţionarea saltelelor.Mătasea de porumb este utilizată la prepararea ceaiului diuretic.Cremogenul este un produs extras din făină de porumb extra, folosit la diferite sosuri. Este celmai bun liant. Poate fi înlocuit cu tărţe sau alte cereale fin mărunţite.1395. SALATĂ DE RĂDĂCINOASE CU PORUMBIngrediente: 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă mare de apă, 5 linguri deporumb ras, 1 legătură de verdeţuri, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092). Rădăcinoasele sedau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată peştişori, pulberile, porumbul (se alege când a ajunsîn faza de lapte - ceară şi se rade pe răzătoare), uleiul şi sucul de cătină iar deasupra se presarăverdeaţă tăiată mărunt.1396. SALATĂ DE VARZĂ MURATĂ CU PORUMBIngrediente: 1/2 varză murată, 1 fir de praz, 5 linguri de porumb ras, 75 ml ulei, 1 legătură deverdeţuri, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge.Varza se stoarce bine în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţăodată cu prazul, se adaugă morcovul ras, puţină tărâţe, apoi porumbul (ras ca la precedenta reţetă),pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.1397. SALATĂ DE NAPI MURAŢI CU PORUMBSe folosesc aceleaşi ingrediente, ca la reţeta precedentă în afară de varză care se înlocuieştecu napi raşi, odată cu morcovul şi porumbul. Se prepară la fel ca mai sus.1398. SALATĂ DE VARZĂ DULCE CU VARZĂ MURATĂ ŞI PORUMBIngrediente: 1/4 varză murată, 1/4 varză albă dulce, 1 felie de ţelină, 1 ceapă mare de apă, 1legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 75 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 3 linguri de porumb ras. Varza albă setaie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (nu se stoarce de sucul ei), se amestecă cuporumbul, varza murată (bine scursă de moare, fără a fi spălată sau ţinută în apă) tăiată fin, ţelinarasă, puţină tărâţe, ceapa tăiată julien şi uleiul iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt.1399. SALATĂ DE RIDICHI NEGRE CU PORUMBIngrediente: 450 g ridichi, 5 linguri boabe de porumb rase, 75 ml ulei, 1 linguriţă suc de cătină(v. 2092), 1 legătură frunze fragede de ţelină şi mărar, 1/4 linguriţă pulbere de plante

aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de tărâţe. Ridichile se dau perăzătoare odată cu ştiuleţii de porumb (când sunt în faza de lapte - ceară), se amestecă cu pulberile,puţină tărâţe, sucul de cătină şi uleiul.Deasupra se presară veredeţurile tăiate mărunt.1400. SALATĂ DE GULIOARE CU PORUMBSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ridichi carese înlocuiesc cu gulioare rase.1401. SALATĂ DE PATISON CU PORUMB191

Se prepară salata la fel ca la reţeta precedentă (1399), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde gulioare care se înlocuiesc cu patison ras (vezi litera P).1402. CIORBĂ DE LEGUME CU PORUMBIngrediente: 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 75 ml ulei,1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml suc de aguridă (v. 1666), 4 linguri boabe de porumb ras, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 1linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de leuştean cu pătrunjel. Se punemaceratul şi sucul de aguridă în castron, se adaugă rădăcinoasle rase odată cu porumbul, ceapa şiverdeaţa tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.1403. CIORBĂ DE CIUPERCI CU PORUMBIngrediente: 300 g ciuperci de cultură, 4 linguri porumb, 2 linguri oţet de mere (v. 2001), 1.5 lsuc de roşii (v. 2094), 1 legătură de frunze fragede de ţelină cu pătrunjel, 1 ceapă de apă, 1 felie deţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 75 ml ulei. Ciupercile (alese numai mici şimijlocii) se taie felioare, se stropesc cu oţet şi se lasă acoperite 30 min. În castron se pune sucul deroşii, ţelina şi ştiuletele de porumb (care a ajuns în faza de lapte - ceară), date pe răzătoare, ceapa şiverdeaţa tăiate mărunt, pulberile, ciupercile şi uleiul.1404. CIORBĂ DE VARZĂ ALBĂ CU PORUMBIngrediente: 1/4 varză albă, 1 felie de ţelină, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 ardei gras, 2 - 3roşii, 1.5 l macerat de mere (v. 2066), 1 legătură de leuştean cu tarhon, 1 linguriţă pulbere dinseminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 4 linguri de porumb ras, 75 nml ulei. Maceratul se pune în castron, seadaugă varza (tăiată fideluţă, frecată în mâini până se înmoaie bine, fără a stoarce sucul din ea),rădăcinoasele date pe răzătoare, ardeiul gras, roşiile, ceapa şi verdeaţa, tăiate mărunt, porumbul ras(ajuns în faza de lapte ceară), uleiul şi pulberile.1405. CIORBĂ DE DOVLECEL CU PORUMBSe prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzăcare se înlocuieşte cu 4 - 5 dovlecei mici, raşi pe răzătoare odată cu rădăcinoasele.1406. CIORBĂ DE PATISON CU PORUMBSe prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă (1404), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde varza albă care se înlocuieşte cu patison ras (odată cu rădăcinoasele, v. lit. P)1407. SUPĂ - CREMĂ CU CONOPIDĂ ŞI PORUMBIngrediente: 700 g conopidă, 5 linguri porumb ras, 5 linguri tărâţe, 1 ceapă, 1 felie de ţelină,100 ml ulei, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 linguriţă pulbere dinseminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă pulbere de pante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir. Se pune sucul în castron, se adaugăconopida, porumbul, ceapa şi ţelina, fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul,iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă.1408. SUPĂ - CREMĂ DE NAPI ŞI PORUMBSe prepară supa - cremă la fel ca la

reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde conopidă care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de napi.(Această supă nu se poate prepara decât în martie şi octombrie, deoarece napi trebuie să fiefoarte proaspeţi, scoşi direct din pământ.)1409. SUPĂ - CREMĂ DE SPANAC CU PORUMBIngrediente: 700 - 800 g spanac, 5 linguri porumb, 5 linguri tărâţe, 1 ceaşcă de smântână sau 2gălbenuşuri de ouă de găină, 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţăpulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură hasmaţuchi cu tarhon, 1.5 lmacerat de urzici (v. 2050).Se pue maceratul în castron, se adaugă spanacul, porumbul (ajuns în faza de lapte ceară) rasşi ceapa, bine mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi smântân (sau gălbenuşurile), iar192

deasupra verdeţurile tăiate mărunt.1410. SUPĂ - CREMĂ DE PORUMB CU AROMĂ DE USTUROISe prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde spanac care se înlocuieşte cu muguri fragezi de lucernă sau urzici; la urmă, se adaugă 4 - 5 bulbili(căţei) de usuturoi (fin pisaţi).1411. SUPĂ - CREMĂ DE PORUMB CU AROMĂ DE HREANSe prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă (1409), folosind aceleaşi ingrediente, înafară de spanac care se înlocuieşte cu frunze de ştevie sau de soia (alese cele mai fragede, recoltateînainte şi în timpul înfloririi plantei), iar la urmă se adaugă 1 -2 linguri de hrean ras (după gust).1412. SUPĂ - CREMĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă (1409), folosind aceleaşi ingrediente, înafară de spanac care se înlocuieşte cu grâuşor de (untişor) iar cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină seînlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1413. SĂRMĂLUŢE CU FOI DE VARZĂ ŞI PORUMBIngrediente: 25 frunze de varză murată, miez de nucă de la 12 nuci, 5 linguri porumb ras, 1ceapă de apă, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071),1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,100 g unt, 1 lingură de ulei, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură de tărâţe.Nucile se taie cu cuţitul, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt (odată cu verdeaţa), pulberile,tărâţa, porumbul ras şi untul. Varza se stoarce bine în mâini (nu se spală şi nu se ţine în apă). Dincompoziţia de mai sus se fac sărmăluţele, care se aşează pe un postament de salată verde, ce a fostpus în prealabil în platou. Se stropesc cu puţin ulei, apoi se presară cu puţină verdeaţă tăiatămărunt.1414. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ ŞI PORUMBSe prepară compoziţia la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, folosindpentru învelit, frunze fragede de tătăneasă. Sărmăuţele se aşează pe un postament din petale detrandafir (roşii sau roz), se stropesc cu puţin ulei, peste care se presară petale (albe sau crem) detrandafir, tăiate fideluţă (sau flori albe de urzică moartă).1415. CREMĂ LA PAHAR CU LAPTE DE PORUMB (I)Ingrediente: 5 linguri de cremogen, 350 ml lapte de porumb (v. 2040), 1 lingură tincturămiraculoasă I (v. 2106), coja rasă de la 1/2 portocală sau lămâie, 2 ouă de găină, 2 linguri de rom,puţină miere (după gust), 1 lingură seminţe de in.Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu laptele de porumb, se adaugă mierea, tinctura, romul, 2gălbenuşuri şi coaja de lămâie. Se pune în cupe. Deasupra se pune puţin albuş (bătut spumă tare,fără zahăr) peste care se presară seminţe de in.1416. CREMĂ LA PAHAR CU LAPTE DE PORUMB (II)Se prepară crema la fel ca la reţeta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, înlocuind 2linguri de cremogen cu 3 linguri de tărâţe.1417. CREMĂ LA PAHAR CU LAPTE DE PORUMB (III)Se prepară crema la fel ca la reţeta precedentă (1415), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind3 linguri de cremogen cu 3 - 4 linguri de nuci măcinate, plus 1 vârf de cuţit pulbere fină descorţişoară.1418. CREMĂ LA PAHAR CU LAPTE DE PORUMB (IV)Se prepară crema la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară detinctura miraculoasă care se înlocuieşte cu 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2015);cele 2 ouă de găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).... Prazul193

Face parte din aceeaşi familie cu ceapa şi usturoiul. Există mai multe varietăţi, dintre care 3sunt mai cunoscute. Se foloseşte planta întreagă.Conţine vitaminele (B şi C), Fier, Claciu, Fosfor, Magneziu, Sodiu, Potasiu, Mangan, Sulf, Siliciu,esenţă sulfoazătată, mucilagii, celuloză.Este indicat în dispepsii, anemie, reumatisme, artrite, gută, afecţiuni urinare, azotemie,insuficienţe renale, obezitate, arterioscleroză.În uz extern este indicat în abcese, furuncule, cistite, retenţie de urină, hemoroizi, bătături şiîntărituri, înţepături de insecte, plăgi, îngrijirea tenului.1419. SALATĂ DE PRAZ CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 1 fir mare de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1felie de ridiche neagră, 1 legătură de leuştean cu tarhon, 75 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v.2092), 1 - 2 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulberede plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Rădăcinile se dau pe răzătoare, se amestecă cu prazul tăiat fideluţă, tărâţa, pulberile, uleiul şisucul de cătină, iar deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt.1420. SALATĂ DE PRAZ CU URZICISe prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuindjumătate din cantitatea de rrădăcinoase cu 1 pumn de urzici tăiate mărunt.1421. SALATĂ DE PRAZ CU CRESONSe prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind urzicilecu aceeaşi cantitate de creson tăiat fideluţă.1422. SALATĂ DE PRAZ CU MĂSLINESe prepară salata la fel ca la reţeta precedentă (1418), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând2 fire mari de praz; jumătate din cantitatea de rădăcinoase se înlocuieşte cu 140 - 200 g măslinenegre, desărate complet (v. 1988).1423. SALATĂ DE PRAZ CU MĂSLINE ŞI ROŞIISe prepară la fel ca la reţeta precedentă, adăugând în plus 4 - 5 roşii tăiate felioare potrivite.1424. SALATĂ DE PRAZ CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 2 fire de praz, 1/2 varză albă, 1 ardei gras, 2 gogoşari, 1 felie de ţelină, 1 legăturăde mărar cu hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 3 linguri de tărâţe, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 mlulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 mână de petale roşii de flori de nalbă de gărdină.Prazul se taie fideluţă, se amestecă cu varza (de asemeni tăiată fideluţă, frecată în mâini, fărăa se scurge de sucul din ea), ţelina rasă, tărâţa, pulberile, sucul de cătină şi uleiul, iar deasupra seadaugă verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de flori tăiate fideluţă; pe margini se decorează cu feliiverzi de ardei gras şi felii roşii de gogoşari.1425. SALATĂ DE PRAZ COMBINATĂSe prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de suculde cătină; varza dulce se reduce la 1/4 din cantitate completată cu 1/4 varză murată, stoarsă bine dezeamă, tăiată fideluţă, la care se adaugă 1 morcov ras.1425. SALATĂ DE PRAZ CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 2 fire de praz, 1/2 varză murată, 1 morcov, 3 - 4 napi, 1 felie

de ţelină, 75 ml ulei,1 mână de urzici sau creson, 1 legătură de tarhon cu cimbru, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardeigras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 3 linguri tărâţe.Prazul se taie fideluţă, se amestecă cu rădăcinoasele rase, varza (bine stoarsă în mâini - nu sespală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă, urzicile tăiate mărunt, pulberile, tărâţa şi uleiul.Deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt.194

1426. SALATĂ DE PRAZ CU DOVLEAC ŞI VARZĂSe prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 1/4 dincantitatea de varză cu 1 felie de dovleac, dată pe răzătoare odată cu rădăcinoasele.1427. SALATĂ DE PRAZ CU DOVLEAC ŞI GUTUISe prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzamurată care se înlocuieşte cu dovleac şi gutui în părţi egale, date pe răzătoare.1429. SALATĂ DE PRAZ CU DOVLECEIIngrediente: 1 fir mare de praz, 3 dovlecei mici, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 75 mlulei, 1 lingură suc de cătină, 3 - 4 roşii, 1 legătură de verdeaţă, 1 linguriţă pulbere din seminţe degogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 2 linguri tărâţe, 15 măsline desărate (v. 1988).Prazul se taie fideluţă, se amestecă cu dovleceii şi rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile,tărâţa, uleiul şi sucul de cătină (v. 2092), iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt. Se decorează cumăsline negre, felioare de roşii şi verdeţuri de sezon.1430. SALATĂ DE PRAZ CU PATISONSe prepară salata la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară dedovlecei care se înlocuiesc cu patison ras (v. lit. P).1431. CIORBĂ DE PRAZ CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 1 fir mare de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură leuştean cu mărar, 75 ml ulei, l lmacerat de afine (v. 2045), 500 ml suc de aguridă (v. 1666). În castron se pune maceratul şi sucul,se adaugă prazul tăiat fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul, iar deasupraverdeaţa tăiată mărunt.1432. CIORBĂ DE PRAZ CU ROŞIISe prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de suculde aguridă care se înlocuieşte cu 600 g roşii, tăiate mărunt.1433. CIORBĂ DE PRAZ CU DOVLEACIngrediente: 1 fir mare de praz, 1 felie de dovleac, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1 legătură dehasmaţuchi cu tarhon, 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 75 ml ulei, 1 l macerat de urzici, 500 ml suc de agrişe(v. 2084), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge.Maceratul şi sucul se pun în castron, se adaugă prazul tăiat fideluţă, dovleacul şirădăcinoasele date pe răzătoare, roşiile, ardeiul şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.1434. CIORBĂ DE PRAZ CU NAPISe prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară dedovleac care se înlocuieşte cu 3 - 4 napi raşi.1435. CIORBĂ DE PRAZ CU GULIIIngrediente: 1 fir de praz, 200 g gulii, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 3 roşii, 1 ardeigras, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 50 ml ulei, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat deurzici (v. 2050), 600 ml zeamă de varză (moare - v. 1958).Maceratul şi zeama de varză se pun într-un castron, se adaugă prazul tăiat fideluţă, guliile

şirădăcinoasele date pe răzătoare, roşiile, ardeiul şi verdeţurile tăiate mărunt, uleiul bine amestecatcu pulberile.1436. CIORBĂ DE PRAZ CU CARTOFISe prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de guliicare se înlocuiesc cu aceeaşi cantitate de cartofi raşi iar uleiul se înlocuieşte cu 1 ceaşcă desmântână (sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină).195

1437. CIORBĂ DE PRAZ CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele2 ouă de găină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1438. CIORBĂ DE PRAZ CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 1 fir de praz, 1/4 varză albă, 1 felie de ţelină, 1 păstrârnac, 1 legătură de leuşteancu cimbru, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 ceaşcă de smântână, 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir.Sucul se pune în castron, se adaugă prazul tăiat fideluţă, rădăcinoasele date pe răzătoare,varza tăiată mărunt (frecată în mâini până se înmoaie, fără a o stoarce de sucul ei), pulberile,smântâna, verdeaţa tăiată mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.1439. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU SPARANGHELIngrediente: 2 fire de praz, 250 g sparanghel, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 3 linguri pastă deroşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de salvie cupătrunjel, 50 ml ulei, 5 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de triofi roşu.Prazul, sparanghelul (curăţat de partea fibroasă) şi rădăcinoasele se mărunţesc fin şi se pun încastronul cu macerat; se mai adaugă pulberile, pasta de roşii, tărâţa şi uleiul, iar deasupraverdeţurile tăiate mărunt.1440. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU SMÂNTÂNĂSe prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână ( sau cu gălbenuşurile de ouă de găină), iardeasupra se presară câteva petale (roşii sau roz) de trandafir, tăiate fideluţă.1441. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă (1438), folosind aceleaşi ingrediente, înafară de ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână [sau cu 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţă (v. 7)].1442. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU ANDIVEIngrediente: 2 fire de praz, 250 - 300 g andive, 5 linguri tărâţe, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac,100 ml ulei, 1 lingură de cremogen (v. 2019), 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 1.5 l macerat delucernă, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Maceratul se pune în castron, se adaugă prazul, andivele şi rădăcinoasele bine mărunţite(manual sau mecanic), tărâţa, pulberile, pasta de roşii şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.1443. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU NAPISe prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde andive care se înlocuiesc cu napi.1444. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU URZICIIngrediente: 2 fire de praz, 300 g urzici, 1 felie de ţelină, 100 ml ulei, 5 linguri de tărâţe, 1lingură pulbere de căline (v. 2076), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legăturăfrunze fragede de ţelină cu fenicul, 1.5 l macerat de coada - calului (v. 2042).Maceratul se pune în castron, se adaugă prazul, urzicile şi ţelina bine măruţite (manual saumecanic), pulberile, uleiul şi tărâţa, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.1445. SUPĂ - CREMĂ DE

PRAZ CU FRUNZE DE RIDICHISe prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde urzici care se înlocuiesc cu frunze fragede de ridichi.1446. SUPĂ - CREMĂ DE PRAZ CU SPANACSe prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă (1444), folosind aceleaşi ingrediente, înafară de urzici care se înlocuiesc cu spanac. La fel se poate prepara supa - cremă de ştevie, lobodăroşie, albă, măcriş, frunze de soia, patlagină, frunze de tei, ulm, fag (cu condiţia să fie foarte fragede196

şi crescute în bătaia soarelui).1447. RULADĂ CU PRAZ ŞI VARZĂ ROŞIEIngrediente: 2 fire de praz, 1 felie de ţelină, 1/4 varză albă, 1/2 varză roşie, 1/2 sfeclă roşie,400 g unt, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 legătură cimbru cuhasmaţuchi, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 ceapă mare de apă.Prazul se taie fideluţă, se amestecă cu ţelina rasă, varza tăiată fideluţă (frecată în mâini pânăse înmoaie, fără a o stoarce de sucul ei), 2 gălbenuşuri de ouă de găină, pulberea de gogoşari, untulfrecat spumă şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată. Pe ofoaie de plastic se presară o mână de cremogen, peste care se întinde compoziţia de mai sus (cupodul palmei), ca o foaie dreptunghiulară, groasă cam de 1 cm. Peste ea se aşează compoziţia adoua, care se prepară din: varza roşie tăiată fideluţă, amestecată cu sfecla rasă, ceapa şi verdeaţatăiate mărunt, pulberile, pasta de roşii, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).Cu ajutorul foii de plastic (cu ambele mâini) se rulează strâns, având grijă ca după fiecarerăsucuire să întoarcem foaia de plastic către noi (în afară), ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cuajutorul acesteia se aşează rulada pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece, ca să se întăreascăuntul. Se serveşte tăiată felii mai grosuţe, cu salată verde de sezon. Cantitatea de mai sus estesuficientă pentru 12 - 14 porţii.1448. RULADĂ CU PRAZ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară rulada la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele2 ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1449. RULADĂ DE PRAZ UMPLUTĂ CU CIUPERCISe prepară prima compoziţie ca la 1446; cea de a doua se prepară din 300 g ciuperci macerateîn suc de cătină (v. 1979), bine mărunţite, amestecate cu 1 ceapă mare de apă, tăiată mărunt, odatăcu 1 legătură de pătrunjel, amestecate cu 1/2 linguriţă de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).1450. RULADĂ DE PRAZ CU VARZĂ MURATĂCompoziţia pentru prima foaie se prepară ca la 1446: pentru cea de-a doua foaie, se preparădin: 1/4 varză murată (bine stoarsă de moare; nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă,amestecată cu 1 ceapă şi câteva frunze fragede de ţelină tăiate mărunt, plus 1/2 sfeclă roşie rasăodată cu 1 morcov, 1 lingură pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077), 200 g unt frecatspumă şi tărâţe (cât cuprinde).1451. RULADĂ DE PRAZ CU NAPI MURAŢISe prepară rulada la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzamurată care se înlocuieşte cu napi muraţi raşi (v. 1958).1452. PRAZ UMPLUT CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 700 g praz, 350 g brânză de vaci, 1 mână petale roşii de trandafir, 1/2 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/4 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salatăverde, 50 g unt, 1 lingură tărâţe.Prazul

curăţat se taie în bucăţi de 8 - 10 cm, i se scoate miezul, lăsând numai 2 rânduri de foide la exterior. Brânza se trece prin sită, se amestecă cu miezul de praz (tăiat mărunt, odată cuverdeaţa), pulberile şi tărâţa. Cu această compoziţie se umplu bucăţile de praz, care se aşează înformă de raze, pe un postament de salată verde, ce a fost aşezat în prealabil pe platou. Deasupra sepresară petale roşii de trandafir tăiate fideluţă.1453. PRAZ UMPLUT CU BRÂNZĂ DE OISe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza devaci care se înlocuieşte cu caş de oaie ras, brânză frământată sau telemea de oi.197

1454. PRAZ UMPLUT CU CIUPERCIIngrediente: 700 g praz, 350 g ciuperci proaspete, 3 linguri oţet de mere, 1 legătură frunzefragede de ţelină cu tarhon, 75 ml ulei, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 pumn de creson de fântână. Prazul sepregăteşte ca la 1451.Compoziţia pentru umplut se prepară din: ciuperci de cultură (alese numai mici şi mijlocii)tăiate mărunt, stropite cu oţet şi lăsate acoperite 30 min; ulterior se amestecă cu verdeaţa tăiatămărunt, pulberile, miezul de praz tocat, ulei şi tărâţe (cât cuprinde). Prazul umplut se aşează pe unpostament de creson, care a fost aşezat în prealabil în platou.Se stropeşte cu puţin ulei şi se presară cu verdeţuri de sezon tăiate mărunt.1455. PRAZ UMPLUT CU PASTĂ DE MĂSLINE VERZIIngrediente: 700 g praz, 350 g măsline verzi, 1 legătură de hasmaţuchi cu mărar, 75 ml ulei,tărâţe, 1 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072).Prazul se pregăteşte ca 1451. Compoziţia pentru umplut se prepară din măsline mărunţite,odată cu miezul de praz şi verdeţurile de sezon, la care se adaugă pulberile şi tărâţa.Prazul umplut se aşează pe postament din verdeţuri de sezon sau petale de trandafir, ce aufost aşezate în prealabil în platou. Deasupra se stropeşte cu puţin ulei şi se presară cu verdeaţătăiată mărunt.1456. PRAZ UMPLUT CU PASTĂ DE ROŞIIIngrediente: 75 g praz, 150 g pastă de roşii, 125 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1legătură de mărar cu hasmaţuchi, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/4 linguriţă pulbere din seminţe de roşii, tărâţe, 1 mână depetale roşii de flori de nalbă de grăină.Prazul se pregăteşte pentru umplut ca la 1451.Pasta de roşii se amestecă cu uleiul, miezul de la cele 4 bucăţi de praz tăiat mărunt, pulberileşi tărâţa. Prazul umplut se aşează pe un strat din muguri fragezi de lucernă sau de trifoi, se stropesccu puţin ulei şi se presară cu verdeţuri sau flori de nalbă de grădină tăiate fideluţă.1457. PRAZ UMPLUT CU PASTĂ DE MĂSLINE NEGREIngrediente: 700 g praz, 250 g măsline negre desărate (v. 1988), 1 legătură de mărar cupătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 75 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe, 100 g frunze demăcriş sau de tătăneasă.Prazul se prepară ca la 1451; după ce i s-a scos miezul, se despică până la jumătate şi seapasă cu palma, în aşa fel încât capătă aspect de floare; se umple cu pasta de măsline, numai pânăla jumătate. Compoziţia pentru umplut se prepară din măsline (fără sâmburi) tocate fin, amestecatecu pulberile, verdeaţa tocată mărunt (odată cu miezul scos din bucăţile de praz), ulei şi tărâţe (câtcuprinde). Prazul umplut (cu aspect de floare) se aşează pe un postment din frunze de măcriş, ce aufost aşezate în prealabil pe platou.1458. PRAZ UMPLUT CU SOS GALBENIngrediente: 2 fire de praz, 5 linguri de cremogen, 300 ml suc de morcovi (v.

2081), 125 mlulei, 1 căpăţână de salată verde, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3roşii, 1 legătură de mărar cu pătrunjel. Prazul (cu tot cu frunze) se taie fideluţă, se aşează în platou(în strat subţire, uniform), peste el se presară pulberile şi sosul care se prepară din: cremogen (v.2019) înmuiat cu suc de morcovi; se mai adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză). Deasuprase presară verdeţurile tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii, de gogoşari şisalată verde.1459. PRAZ CU SOS ROŞUSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076) care colorează sosul în roşu intens.1460. PRAZ CU SOS ALBIngrediente: 2 fire de praz, 400 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1 lingură de198

cremogen (v. 2019), 2 linguri de mărar cu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir.Prazul tăiat fideluţă cu tot cu frunze se pune în platou (în strat subire uniform). Peste el setoarnă smântâna bine amestecată cu făina de orez şi cremogenul, plus pulberile. Deasupra sepresară verdeţurile şi petalele de trandafir, tăiate fideluţă.1461. PRAZ CU SOS VERDESe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus(pentru culoare) 1 ceşcuţă de suc de orz verde (v. 2079).1462. PRAZ CU SOS DE TĂRÂŢESe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri decremogen cu 3 - 4 linguri de tărâţe.... PrunaConţine mucilagii, vitaminele (B şi C), apă, zahăr, hidraţi de Carbon, acizi, albumi-ne, cenuşi, celuloză apoi Fier, Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu, Sodiu, Mangan.Este indicată în astenie, anemie, surmenaj, gută, reumatism, arterioscleroză, constipaţii,intoxicaţie alimentară, hepatism, temperamente bilioase.Pentru o acţiune mai intensă, prunele se consumă dimineaţa pe nemâncate şi înainteameselor. Se bea câte 1 pahar de suc înainte (cu 30 min) de cele 3 mese.Contra constipaţiei, se consumă, dimineaţa, pe stomacul gol, prune proaspete cu pâiniţe dinsecară.... Pruna uscatăEste foarte nutritivă, tonic al sistemului nervos şi laxativă.Se indică sportivilor, copiilor, în regimurile hipoazotatereumatism, gută, arterioscleroză,nefritici, surmenaj, constipaţie, hemoroizi,temperamente bilioase.Frunzele prunului sunt diuretice, laxative, febrifuge, vermifuge.Prunele sunt cele mai igienice purgative naturale(atât cele proaspete cât şi cele conservate prin uscare). 1463. PRUNE BRUMĂRII PE SOS ALBIngrediente: 700 g prune, 450 g smântână, 2 linguri făină de orez, 1 lingură cremogen, 1 mânăde petale roşii de trandafir, 1 legătură de busuioc cu măghiran, 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Smântâna se amestecă cu făinade orez, cremogenul (v. 2019), pulberile şi se toarnă în platou; deasupra se aşează jumătăţi deprună din soiul "Tuleu gras" sau alte varietăţi, care sunt la îndemână.Deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.1464. PRUNE BRUMĂRII PE SOS GALBENIngrediente: 700 g prune brumării, 5 linguri cremogen, 350 ml suc de morcovi (v. 2081), 2 - 3linguri de ulei sau 1 ceaşcă de lapte nefiert, câteva frunzişoare de mentă, 1 mână de petale vişinii deflori de nalbă de grădină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge.Cremogenul (v. 2019) se

înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă uleiul, laptele, pulberile şi setoarnă în platou. Peste el se aşează sfeclă sau jumătăţi de prune, cu miezul în jos. Deasupra sepresară mentă tăiată mărunt, iar pe margini (în formă de ghirlandă) se pun petalele de nalbă tăiatefideluţă.1465. PRUNE ALBE PE SOS ROŞUSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând (pentruculoare) 1 - 2 liguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de scoruşe (v. 2077).1466. PRUNE PE SOS VERDESe prepară sosul alb la fel ca la reţeta precedentă (1463), folosind aceleaşi ingrediente,adăugând (pentru culoare) suc de orz verde. Se decorează cu petale de trandafir (de culoare vişinie),tăiate fideluţă şi flori de gălbenele (puse din loc în loc).199

1467. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (I)Ingrediente: 900 g prune bine coapte, cremogen (v. 2019), puţină miere (după gust) coaja rasăde la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2016), 1 lingură seminţe de in. Prunele(separate de sâmburi) se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu puţină miere, coajade lămâie, tinctura şi cremogen (cât cuprinde). Se pune în cupe iar deasupra se presară cu seminţede in.1468. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (II)Se prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cremogencare se înlocuieşte cu tărâţe; după ce a fost pusă în cupe se pune câte puţin albuş (bătut spumă -tare, fără zahăr) peste care se presară seminţe de mac.1469. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (III)Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1467), folosind aceleaşi ingrediente, în afară decremogen care se înlocuieşte cu alune sau nuci măcinate; se adaugă puţină pulbere fină descorţişoară iar în locul tincturii miraculoase se adaugă 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru(v. 2015) şi 2 linguri de rom sau coniac.1470. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (IV)Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1467), folosind aceleaşi ingrediente, în afară decremogen care se înlocuieşte cu făină integrală de ovăz (v. 2018) iar tinctura miraculoasă I seînlocuieşte cu tinctura miraculoasă II (v. 2107).Ovăzul este cereala cea mai bogată în protein.1471. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (V)Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1467), folosind aceleaşi ingrediente, în afară decremogen care se înlocuieşte cu făină integrală de hrişcă.Hrişca este cereala cea mai bogată în Calciu.1472. CREMĂ CU NECTAR DE PRUNE (VI)Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1467), folosind aceleaşi ingrediente, în afară decremogen care se înlocuieşte cu germeni de soia (v. 2066), fin mărunţiţi (manual sau mecanic), iartinctura miraculoasă I se înlocuieşte cu 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2014). Soia esteleguminoasa cea mai bogată în proteine.1473. NECTAR DE PRUNE CU FRIŞCĂIngrediente: 700 g prune, 2 linguri de frişcă (bătută fără zahăr), 1 lingură de tincturămiraculoasă II (v. 2107), puţină miere.Prunele (separate de sâmburi) se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se îndulcesc cu puţinămiere, se pun în pahare, iar deasupra se pune câte puţină frişcă.1475. NECTAR DE PRUNE CU SUC DE CĂLINESe prepară la fel ca la reţeta precedentă (1473), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 4 - 5 linguri suc de căline (v. 2076), care îi dă un gust deosebit de plăcut.1476. NECTAR DE PRUNE CU LAPTE DE ALUNESe prepară la fel ca la reţeta precedentă (1473), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând înplus 1 ceaşcă de lapte de alune (2036) iar în locul tincturii miraculoase se adaugă 1 linguriţă tincturădin muguri de plop negru (v. 2105).1477. COMPOT DE PRUNE CU PEPENE GALBENIngrediente: 400 g prune, 400 g pepene galben, puţină miere, 350 g suc de mere (v. 2102) sauapă, 1 lingură tinctură miraculoasă I

(v. 2106) sau 2 linguri de rom.Prunele se despică în două (îndepărtând sâmburii, care se pun la sucul de mere), se pun încompotieră, se adaugă pepenele galben (curăţat de coajă şi seminţe) tăiat cubuleţe, puţină miere(bine dizolvată în sucul de mere sau în apă), tinctura şi romul.1478. SALATĂ DE PRUNE CU NUCIIngrediente: 700 g prune, 200 g mieji de nuci verzi, puţină miere, 1 vârf de cuţit pulbere fină de200

scorţişoară, 2 - 3 linguri de rom, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2014), 1 mână de petale roz detrandafir. Se iau prune frumoase de toamnă (bine coapte), se despică în două pe lungime, li seîndepărtează sâmburii (care se vor folosi la sucul de mere) şi se aşează pe un postament din petalede trandafir. În fiecare jumătate de prună se pun un miez de nucă (curăţat de pieliţă). Peste ele setoarnă romul, tinctura cu care au fost amestecate cu 2 linguri suc de morcovi (v. 2081) şi puţinămiere dacă este necesară.... PăsturaPăstura nu este altceva decât polenul conservat natural, în celulele fagurilor de albine. Polenuldepus în faguri este supus unor procese biochimice de tip fermentativ, sub acţiunea anumitormicroorganisme,care sunt în mod specific prezente în păstură.Acest produs hormonal al albinelor are aspectul unui polen de culoare maroniu - gălbui sauruginiu, de diferite nuanţe. Pentru sănătatea noastră are calităţi cu totul deosebite de refacere şistimulare a celulelor nervoase. Este un excepţional dezinfectant al celulei hepatice. Păstura estebogată în enzime, vitamine, minerale şi multe altele, fiind în primul rând hrana larvelor de albine.1479. LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (sirop)Ingrediente: 300 g faguri cu păstură, 1.4 kg miere polifloră, aspirină, 1 rămurică de busuioc.Fagurii cu păstură se ţin la rece 12 ore (ca să se poată mărunţi cât mai bine). Se înmoaie cu 1.5 l apăcaldă (38 o C), se acoperă şi se lasă la cald (agitând din când în când). După ce a stat astfel 24 deore, se frământă bine în mâini, până ce fagurele se omogenizează bine cu apa. Se strecoară printifon dublu şi se amestecă cu mierea (până ce aceasta nu se mai simte). Se păstrează la rece (însticle de culoare închisă), folosindu-se în combinaţie cu sifon sau apă minerală; este recomandabil cusuc de mere (v. 2012) sau de morcovi (v. 2081). Este excepţional, în combinaţie cu ceaiurile dinplante medicinale macerate la rece (ceai de vâsc de măr, coada - calului, săpunariţă, afine ş.a.)Pentru o perioadă mai lungă, se adaugă aspirină (3 tablete la 1 litru) dizolvată într-o linguriţăde apă rece, se pune în sticle de 500 ml (de culoare închisă), se toarnă deasupra de 1 deget alcoolsau coniac, se astupă ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc răcoros, ferit de lumină.Pe timpul iernii se foloseşte la preparatele dulci în bucătăria fără foc.Luat în doze zilnice (de 3 ori pe zi câte 1 linguriţă - timp de 30 de zile)întinereşte şi fortifică organismul, iar luat abuziv poate producemari neplăceri sau supraîncărcări nedorite."Tot ceea ce este prea mult nu este bun".1480. CREMĂ LA PAHAR CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (I)Ingrediente: 75 ml lăptişor de păstură, 350 ml lapte de soia (v. 2032), cremogen (v. 2019),coaja rasă de la 1 lămâie sau portocală, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 2 ouă de găină, 1linguriţă seminţe de anason. Laptele de soia se amestecă cu lăptişorul de păstură, coaja de lămâie,tinctura, gălbenuşurile şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o pastă potrivit de îngroşată, carese pune în cupe. Deasupra se presară, în fiecare cupă, câte puţin albuş bătut spumă (fără zahăr) şicâteva seminţe de anason.1481. CREMĂ LA PAHAR CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (II)Se prepară crema la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară decremogen care se înlocuieşte cu tărâţe iar tinctura miraculoasă I

se înlocuieşte cu tincturămiraculoasă II (v. 2107).1482. CREMĂ LA PAHAR CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (III)Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1480), folosind aceleaşi ingrediente, în afară delaptele de soia care se înlocuieşte cu lăptişor de migdale (v. 2038) sau de nuci (v. 2035); în plus, seadaugă 2 linguri de pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), până ce crema capătăculoarea dorită de roşu.1483. CREMĂ LA PAHAR CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (IV)Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1480), folosind aceleaşi ingrediente, în afară decremogen care se înlocuieşte cu seminţe de floarea - soarelui sau de bostan (decorticate şimăcinate); în plus, se adaugă 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară.201

1484. CREMĂ CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă (1480), folosind aceleaşi ingrediente, în afară deouăle de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7) şi tinctura mieaculoasă I care seînlocuieşte cu 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2014).1485. NECTAR DE FRĂGUŢE CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂ (I)Ingrediente: 500 g frăguţe, 100 ml lăptişor de păstură, 150 ml lapte din seminţe de bostan (v.2033), 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), câteva frunzişoare de măghiran saumentă. Frăguţele bine mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă cu lăptişorul de păstură, lapteleşi tinctura; se pune în pahare, iar deasupra se presară frunzele aromate, tăiate fideluţă.1486. NECTAR DE ZMEURĂ CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frăguţe carese înlocuiesc cu zmeură. La fel se poate prepara şi "nectarul cu căpşuni".1487. NECTAR DE CAISE CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă (1485), folosind aceleaşi ingrediente, în afară defrăguţe care se înlocuiesc cu caise bine coapte şi mărunţite fin (manual sau mecanic). La fel, se potprepara: "nectar din piersici, cireşe, vişine, coacăze, agrişe, pepene galben, pepene verde,corcoduşe, dude, fructe de dracilă, mere, prune etc".1488. SUC DE ORZ VERDE CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂIngrediente: 100 ml suc de orz verde (v. 2079), 300 ml lăptişor de porumb, 100 ml lăptişor depăstură, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), câteva petale roşii de trandafir. Sucul de orz verdese amestecă cu lăptişorul de păstură, laptele de porumb, tinctura şi se pune în pahare. Deasupra sepresară petalele de trandafir (tăiate fideluţă).1489. SUC DE CĂTINĂ CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de orzcare se înlocuieşte cu suc de cătină (v. 2092) şi lapte, care se înlocuişte cu suc de ţelină.1490. SUC DE CĂLINE CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă (1488), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de suculde orz verde care se înlocuieşte cu 400 ml suc de căline (v. 2076); deasupra se presară flori albe deurzică moartă.1491. SUC DE ROŞII CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă (1488), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de suculde orz verde care se înlocuieşte cu 400 ml suc de roşii (v. 2094).1492. SUC DE MORCOVI CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă (1488), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de suculde orz verde care se înlocuieşte cu 400 ml suc de morcovi (v. 2081).1493. SUC DE PĂSTÂRNAC CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă (1488), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de suculde orz verde care se înlocuieşte cu 400 ml suc de păstârnac. La fel, se poate prepara şi "lăptişorul depăstură cu sucul de ţelină, varză, gulii

ş.a".1494. ÎNGHEŢATĂ DE DUDE ROŞII CU LĂPTIŞOR DE PĂSTURĂIngrediente: 500 g dude roşii (bine coapte şi mărunţite fin), 250 ml lăptişor de păstură, 300 gfrişcă, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă şi zeama scursă de la 1/2lămâie sau 1 lingură de suc de cătină (v. 2052).Pireul de dude se amestecă bine cu lăptişorul de păstură (v. 1479), tinctura, coaja şi zeama delămâie şi apoi cu frişca (uşor, de jos în sus, ca să nu se lase). Se pune în forme speciale de îngheţatăşi se dă la rece.202

... PropolisConţine: flavonoizi, teninuri, fitancide şi antibioţi cu vegetale, oligoelementele(Fier, Cupru, Magneziu, Zinc ş.a). Este un antibiotic natural.Propolisul este o substanţă răşinoasă cu aspect lipicios şi eterogen. În stup se află în staresolidă, devenind fiabil la frig. La o temperatură de peste 20o C devine maleabil şi chiar lichid.Comparat cu păscura, propolisul are mai multe întrebuinţări în medicină. Reface celulele şi lestimulează. Este un antibiotic natural, antireumatismal, anticongestiv. Mestecat între dinţi setransfromă într-o pastă moale de aplicat pe gingiile afectate de carii; porţiunea afectată se acoperătimp de 6 - 8 ore cu propolis, timp de 14 - 21 de zile. Saliva combinată cu propolisul esteantimicotică.Propolisul, sub formă de tinctură, se foloseşte ca adaos în multe preparateculinare, cărora le îmbogăţeşte conţinutul.1495. CEAI DE AFINE CU TINCTURĂ DE PROPOLISFructele sunt bogate în tamin, pectine, o substanţă colorantă numită mitrilină, acizi organici(acid malic, oxalic, lactic, succinic), zaharuri, provitamina A, vitamina C.Ceaiul ajută în diaree, având proprietăţi antiseptice, în infecţiile intestinale (mai ales îngastrienterite, contribuind la ameliorarea proceselor de fermentaţie).Peste 1/2 linguriţă de fructe uscate, se toarnă 250 ml apă, se lasă la macerat 8 ore şi sestrecoară, adâugând 30 picături tinctură de propolis (v. 2014).Se bea în cursul unei zile.1496. CEAI DE SĂPUNARIŢĂSăpunariţa are proprietăţi expectorante, măreşte diureza şi secreţia biliară, elimină toxineledin organism.Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă de rădăcină (bine mărunţită) cu 250 ml apă rece. Se lasă lamacerat timp de 8 ore, se strecoară şi se adaugă 30 picături de tinctură de propolis (v. 2014).Se bea pe parcursul unei zile.1497. CEAI DE COADA - CALULUI CU PROPOLIS (tinctură)Este bronhodilatator, antimicrobian, antiseptic urinar, remineralizant, diuretic şi expectorant.Ajută în insuficienţa cardiacă, anghină pectorală, diaree, nefrite, tuberculoză, bronşite, anemie, gută,colicistită, reumatism, ulcer gastro - intestinal.În uz extern: gingivită, epistaxis (sângerări în nas). Pentru efectul său de coagulare a sângelui(oprire a sângerărilor) este "de neînlocuit". În afecţiunile rinichilor cu nisip şi calculi se folosesc ceaiulşi băile.Ceaiul se prepară din: 1 linguriţă vârf de plantă mărunţită (înmuiată cu 250 ml apă rece) seacoperă şi se lasă la macerat 8 ore; se strecoară prin tifon şi se încălzeşte puţin (38 o C); se poateîndulci cu puţină miere; se adaugă 30 - 40 picături tinctură de propolis (v. 2104) sau tinctură dinmuguri de plop negru (v. 2105). Mugurii se recoltează în iulie şi august.1498. CEAI DE VÂSC CU TINCTURĂ DE PROPOLISVâscul se recoltează de pe măr, păr, prun, brad, pin, molid şi plop (din octombrie până îndecembrie şi apoi în martie - aprilie).Conţine sopomină, triterpenice, acid oleanolic, acetilcolină, celină, inozitol, viscină, viscitoxină,substanţe minerale, aminoacizi liberi, acid viscic, polizaharid, vitaminele C şi E.Este indicat în arterioscleroză, afecţiuni cardiace, hipo şi hiper tensiune arterială, dureri renale,tuse convulsivă, sughiţuri persistente, astm, epilepsie, isterie, diabet.Ceaiul se prepară numai la rece: 4 linguriţe de plantă

mărunţită se pun cu 350 ml apă rece, seamestecă, se acoperă şi se lasă la macerat 8 ore; se încălzeşte puţin, se strecoară prin tifon şi seadaugă 30 - 40 picături tinctură de propolis (v. 2104).... Ridiche neagrăConţine: rafanol (esenţă sulfurată), vitaminele B, C, tocoferol.Este indicată în litiază biliară şi urinară, colicistite, dispepsii, insuficienţă hepatică, afecţiunipulmonare, bronşite cronice, astm, tuse convulsivă, gute, reumatisme, artrite cronice, rahitism,alergii, scorbut, eczeme.203

1499. SUC DE RIDICHI (I)Se foloseşte numai proaspăt extras (ridichile bine spălate, cu tot cu coajă). Se mărunţesc(manual sau mecanic) ridichile şi se extrage sucul din ele; se iau 20 - 50 g pe zi sau de la 100 pânăla 400 g, după dr. GRUMME, în cazurile de litiază biliară.1500. SIROP DE RIDICHI CU MIEREIngrediente: 350 g ridichi negre, 200 g miere polifloră.Ridichile bine spălate (cu tot cu coajă) se dau pe răzătoare, se amestecă cu miere, se pun învas de pământ, acoperite, şi se lasă 24 de ore. Se scurg prin tifon. Din sirop se iau 4 - 6 linguri pe zi.Ajută la vindecarea tuselor celor mai rebele. Se poate da şi unui copil care nu creşte normal sau unuiadolescent obosit, fiind un puternic fortifiant.1501. SUC DE RIDICHI (II)Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1499), folosind aceleaşi ingrediente; se extrage lamixer; se iau 50 - 200 ml pe zi, în combinaţie cu suc de morcovi, păstârnac şi pătrunjel.Ajută în toate afecţiunile hepato-biliare sau când se urmăreşte drenajul.1502. SUC DE RIDICHI (III)Ingrediente: 60 g ridichi, 60 g cartofi, 200 g morcovi, 50 g păstârnac, 50 g pătrunjel, miere. Sedau toate produsele (cu tot cu coajă) la mixer (după ce au fost bine spălate) şi se amestecă cumierea; se bea dimineaţa, pe nemâncate, în decursul a două ore cu înghiţituri mici, bine salivat, timpde 25 de zile (în special primăvara). Este un puternic fortifiant pentru toate vârstele.1503. PASTĂ DE RIDICHI CU PRAZIngrediente: 350 g ridichi, 1 fir de praz, 100 g brânză de vaci, 200 g unt, 1 legătură de mărarcu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1 gogoşar, tărâţe.Ridichile se mărunţesc fin odată cu prazul, se amestecă cu brânza dată prin sită, verdeaţatăiată mărunt, pulberile, puţină tărâţe şi untul frecat spumă. Cu această compoziţie se ung turtiţedin tărâţe de grâu (alte azime, tăiate cât mai subţiri) sau se pune pe farfurie, se tasează cu lamacuţitului şi se decorează cu felioare roşii de gogoşari.1504. PASTĂ DE RIDICHI CU CEAPĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de praz care seînlocuieşte cu 1 ceapă mare de apă şi brânza de vaci care se înlocuieşte cu brânză frământată de oi.1505. PASTĂ DE RIDICHI CU ŢELINĂIngrediente: 200 g ridichi, 150 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 legătură de leuşteancu busuioc, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 4 - 5 ridichi de lună roşii, tărâţe.Ridichile, ţelina şi ceapa se mărunţesc fin, se amestecă cu verdeaţă tăiată mărunt, pulberile,puţină tărâţe şi untul frecat spumă. Se decorează cu ridichi de lună roşii.1506. PASTĂ DE RIDICHI CU ANDIVEIngrediente: 250 g ridichi, 250 g andive, 1 ceapă, 200 g unt, tărâţe, 1 legătură de verdeţuri, 1linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 15măsline negre desărate (v. 1988).Ridichile, andivele şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile,verdeaţa tăiată mărunt, puţină tărâţe şi untul frecat spumă. Se aşează pe farfurioare, se tasează şise decorează cu jumătăţi de

măsline neagre şi verdeţuri de sezon.1507. PASTĂ DE RIDICHI CU SALATĂ VERDEIngrediente: 250 g ridichi, 250 g salată, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 lingură pastă deroşii crude (v. 2063), 1 legătură de verdeţuri, 1/4 linguriţă pulbere de ienupăr cu fenicul, 1/2 linguriţăpulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), tărâţe. Ridichile şi ceapase mărunţesc fin, se amestecă cu salata tăiată fideluţă, pasta de roşii, verdeţurile tăiate mărunt,pulberile, puţină tărâţe şi untul frecat spumă.Se decorează după dorinţă.204

1508. PASTĂ DE RIDICHI CU URZICISe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de salată carese înlocuieşte cu urzici mărunţite cât se poate de fin (manual sau mecanic). Pot fi înlocuite cuspanac, muguri fragezi de lucernă, trifoi, frunze de soia, tei, ulm, fag, ştevie, tătăneasă, măcriş (cucondiţia să fie foarte fragede şi crecute în soare).1509. PASTĂ DE RIDICHI CU GERMENI DE SOIAIngrediente: 300 g ridichi, 150 g germeni de soia (v. 2026), 1 ceapă, 1 felie de sfeclă roşie, 175g unt, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), tărâţe. Ridichile,germenii, ceapa şi sfecla se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, puţinătărâţe, untul frecat spumă şi verdeaţa tăiată mărunt. Se decorează după fantezia gospodinei.1510. PASTĂ DE RIDICHI CU GERMENI DE LUCERNĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii desoia care se înlocuiesc cu germeni de lucernă (v. 2021). Aceşti germeni (la nevoie) pot fi înlocuiţi cugermeni de trifoi, de mei, de hrişcă, de linte sau fasole.1511. PASTĂ DE RIDICHI CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 250 g ridichi, 200 g varză murată, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1 legătură dehasmaţuchi cu tarhon, 1/4 linguriţă pulbere de cimbru cu busuioc, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe. Varza se stoarce în mâini de moare (nuse spală şi nu se ţine în apă), se mărunţeşte fin odată cu ceapa şi ridichile, se amestecă cu pulberile,puţină tărâţe şi untul frecat spumă.1512. PASTĂ DE RIDICHI CU NAPI MURAŢISe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varzamurată, care se înlocuieşte cu napi muraţi, bine mărunţiţi. Se decorează cu produsele pe care le arela îndemână gospodina; gogoşari, felii de ceapă, roşii, ridichi de lună, măsline negre (desărate),verdeţuri de sezon ş. a.1513. CIORBĂ DE RIDICHI CU ZARZAVATIngrediente: 250 g ridichi, 1 pătrunjel, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1ceapă, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.2072), 1 la macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml zeamă de varză murată (moare), 75 ml ulei.Rădăcinoasele se dau pe răzătoare, se pun în castronul cu macerat, se adaugă ceapa şi verdeţuriletăiate mărunt, pulberile şi uleiul.1514. CIORBĂ DE RIDICHI CU DOVLEACIngrediente: 250 g ridichi, 200 g dovleac, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1.5 l suc de roşii (v. 2094),75 ml ulei, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de mărar şi ienupăr,1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072). Ridichile,dovleacul şi ţelina se dau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberileşi uleiul.1515. CIORBĂ DE RIDICHI CU VARZĂ ALBĂSe prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară dedovleac care se înlocuieşte cu

varză albă tăiată fideluţă. Uleiul poate fi înlocuit cu 3 - 4 linguri desmântână (sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină), iar deasupra (pe lângă verdeaţa tăiată mărunt) sepot pune câteva petale roşii de trandafir, tăiate fideluţă.1516. CIORBĂ DE RIDICHI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouălede găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).1517. CIORBĂ DE RIDICHI CU GRÂUŞOR (untişor)Ingrediente: 250 g ridichi, 150 g grâuşor, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1.5 l macerat205

de mere pădureţe (v. 2053), 1 legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe deroşii (v. 2071), 75 ml ulei.Sucul de mere pădureţe se pune în castron, se adaugă rădăcinoasele (date pe răzătoare),ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, grâuşorul tăiat fideluţă, pulberile şi uleiul.1518. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU SPARANGHELIngrediente: 350 g ridichi, 250 g sparanghel, 1 ceapă mare de apă, 2 - 3 linguri pastă de roşiicrude (v. 2063), 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048), 5 linguri tărâţe, 50 ml ulei, 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de mărar.Ridichile, ceapa şi sparangelul (curăţat de partea fibroasă) se mărunţesc fin (manual saumecanic) şi se pun în castronul cu macerat; se adaugă pasta de roşii, pulberile şi uleiul, iar deasupramărarul tăiat mărunt.1519. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU ANDIVESe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sparanghelcare se înlocuieşte cu andive bine mărunţite.1520. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 350 g ridichi, 250 g ţelină, 1 morcov, 1 ceapă, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 1ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 2 ardei graşi, 1.5 l macerat de căline (v.2043), 1 legătură de pătrunjel cu mărar, câteva petale roşii de trandafir, 1/2 linguriţă pulbere dinseminţe de fenicul cu anason, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii(v. 2071), 5 linguri de tărâţe.Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, ardeii şi ceapa bine mărunţite (manualsau mecanic), smântâna (sau gălbenuşurile), pulberile şi tărâţea, iar deasupra verdeţurile tăiatemărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.1521. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle degăină (sau smântână) care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).1522. SUPĂ - CREMĂ DE RIDICHI CU VARZĂ ALBĂIngrediente: 350 g ridichi, 350 g varză, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 5 linguri tărâţe,1.5 l macerat de măceşe (v. 2047), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură deverdeţuri, câteva flori de tătăneasă, 50 ml ulei.Se pune maceratul în castron, se adaugă ridichile, varza, ceapa şi ţelina bine mărunţite(manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi florile detătăneasă.1523. RULADĂ DE RIDICHI CU TRANDAFIRI ROŞIIIngrediente: 600 g ridichi, 200 g petale roşii de trandafir, 1 felie de ţelină, 150 g varză murată,1 ceapă mare de apă, cremogen, tărâţe, 400 g unt, 1 legătură de verdeţuri, 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere dinseminţe de ardei gras (v. 2074), 2 gălbenuşuri de ouă de

găină, 1 felie de sfeclă roşie. Ridichile sedau pe răzătoare odată cu ţelina, se amestecă cu pulberea de ardei, 200 g unt frecat spumă, 2gălbenuşuri şi cremogen (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie mai îngroşată. Pe o foaie deplastic se presară o mână de cremogen, se aşează compoziţia cu ridichi şi se întinde pe o foaiedreptunghiulară (groasă de 1 cm); peste ea se aşează cea de-a doua compoziţie (de culoare roşie)care se prepară din: petale roşii de trandafir se taie fideluţă odată cu varza murată (stoarsă bine dezeamă), adăugând pulberile, ceapa tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă, tărâţe (cât cuprinde),verdeţurile tăiate mărunt şi sfecla dată pe răzătoare. Se rulează strâns, cu ambele mâini, cu ajutorulfoii de polietilenă. Tot cu ajutorul acesteia, punem rulada pe un fund de lemn sau pe un platoudreptunghiular; se dă la rece pentru 2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felii mai grosuţe, alături de salatăverde de sezon. Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţii.206

1524. RULADĂ DE RIDICHI CU MORCOVISe prepară rulada la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară desfecla roşie care se înlocuieşte cu 1 morcov ras, iar cele 2 ouă de găină se înlocuiesc cu 10 ouă deprepeliţă (v. 7).1525. RULADĂ DE RIDICHI CU SPANACSe prepară rulada la fel ca la reţeta precedentă (1523), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde petalele roşii de trandafir, care se înlocuiesc cu spanac tăiat fideluţă.1526. RULADĂ DE RIDICHI CU URZICISe prepară rulada la fel ca la reţeta precedentă (1523), folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde petalele roşii de trandafir care se înlocuiesc cu urzici tăiate mărunt.În locul urzicilor se pot folosi muguri fragezi de lucernă sau trifoi, frunze de măcriş, ştevie, soia,tătăneasă, fasole, podbal, viţă de vie şi multe altele. Condiţia este să fie fragede şi crescute în soare.1527. RIDICHI MACERATE ÎN MIEREIngrediente: 750 g ridichi negre, 250 g ţelină, 1 rămurică de busuioc, 1 rămurică de cimbrişorde grădină sau de câmp, 4 kg miere polifloră.Ridichile şi ţelina se cântăresc după ce au fost rase pe răzătoare, se pun în borcan odată cucele 2 plante aromate, deasupra se toarnă mierea, se leagă gura borcanului strâns şi se pune la locîntunecos (sau se înfăşoară în hârtie de culoare închisă). Se lasă la macerat 6 săptămâni, având grijăca borcanul să fie agitat zilnic. După acest termen mierea (care s-a transformat în sirop) se strecoarăprin tifon (presându-se bine ridichile, ca mierea să se scurgă până la ultima picătură). Rămăşiţele sepun cu 2 - 3 litri de apă, se lasă 12 ore (perioadă în care se agită de mai multe ori), se strecoară (sepresează bine tifonul) şi se consumă ca atare, într-o perioadă scurtă de timp. Mierea (transformată însirop) se pune în sticle de culoare închisă (deasupra de 1 deget alcool), se închid ermetic, seetichetează (ziua, luna, anul) şi se păstrează la loc răcoros şi ferit de lumină. Ajută în bolile ficatuluişi ale căilor respiratorii (o lingură de 3 ori pe zi înaintea meselor principale, cu 30 min). Deasemenea, ajută în afecţiunile pulmonare, reumatism degenerativ, gută, alergii.1528. PASTĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 200 g frunze fragede de ridichi, 150 g brânză proaspătă de vaci, 150 g unt, 1ceapă mare de apă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de frunze fragede de ţelină cu tarhon, 2- 3 roşii, tărâţe. Frunzelese taie fideluţă (sau se mărunţesc mecanic) odată cu verdeaţa, se amestecă cu pulberile, ceapatăiată mărunt, brânza trecută prin sită, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Compoziţia seaşează pe o farfurie, se tasează pe margini cu lama cuţitului, se decorează cu felii

de roşii sau ridichide lună.1529. PASTĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI BRÂNZĂ DE OISe prepară pasta la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapăcare se înlocuieşte cu 1 fir mare de praz (bine mărunţit) şi brânza de vaci care se înlocuieşte cubrânză de oi, bine frământată.1530. CIORBĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI SMÂNTÂNĂIngrediente: 200 g frunze fragede de ridichi, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouăde găină, câteva petale roşii de trandafiri, 1 legătură de hasmaţuchi cu leuştean, 1 morcov, 1părunjel, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat de napi (v. 2051), 500 ml suc demere (v. 2012) sau zeamă de varză (moare).Se pune într-un castron maceratul şi sucul de varză, se adaugă rădăcinoasele date perăzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, frunzele de ridichi şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.Se amestecă cu pulberile cu smântâna (sau gălbenuşurile). În loc de smântână sau gălbenuşuri, sepot pune în ciorbă 75 ml ulei de soia.207

1531. CIORBĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ciorba la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouălede găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă. (v. 7).1532.SUPĂ-CREMĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 350 g frunze fragede de ridichi, 350 g muguri fragezi de lucernă, 1.5 suc de roşii(v. 2094), 50 ml ulei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 5 linguri de tărâţe, 1 legăturăde mărar cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1 mână de flori albe de urzică moartă. Se pune sucul de roşii într-uncastron, se adaugă cele două feluri de frunze, ceapa şi rădăcinoasele bine mărunţite (manual saumecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt şi florile de urzică moartă.1533. SUPĂ - CREMĂ CU FRUNZE DE RIDICHI ŞI VARZĂ ALBĂSe prepară supa - cremă la fel ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afarăde mugurii de lucernă care se înlocuiesc cu varză albă, bine mărunţită şi ulei care se înlocuieşte cu 1ceaşcă de smântână.... Ridichea rozăConţine vitaminele (A, B, C, P), rofanol, Magneziu, Sulf.Are aceleaşi proprietăţi ca şi ridichea neagră. Se foloseşte în medicină şi la preparate culinareîn bucătăria fără foc;se pregătesc aceleaşipreparate gustoase şi hrănitoare.Au proprietăţi asemănătoare cu ridichea neagră dar mai puţin intense. E bine să fie consumateîn preparatele culinare (la rece), cu tot cu frunzele lor fragede.Se consumă şi frunzele (cele mai fragede, din care se prepară foarte multe aperitive, salate,ciorbe, supe - creme, rulade şi multe altele). Pe lângă numeroasele elemente pe care le conţin,sporesc foarte multdigestibilitatea ridichii.... RodiaConţine: apă, materii azotate, materii grase, materii zaharoase, materii extractive, celuloză,cenuşi, taninuri. Este indicată în astenie, tenie, dizenterii.1534. CREMĂ CU SUC DE RODII (I)Ingrediente: 5 linguri cremogen, 150 ml suc de morcovi, 175 ml suc de rodii, coaja rasă de la1/2 lămâie, 1 linguriţă tinctură muguri de plop negru (v. 2015) sau 1 linguriţă de rom, 2 ouă degăină, 1 linguriţă seminţe de mac, puţină miere. Cremogenul (v. 2019) se înmoaie cu suc demorcovi, se adaugă sucul de rodii (care a fost amestecat cu puţină miere), cele 2 gălbenuşuri degăină, coaja de lămâie şi tinctura (sau romul). Se pune în cupe, deasupra se pune puţin albuş bătutspumă tare (fără zahăr) şi se presară cu seminţe de mac sau anason.1535. CREMĂ CU SUC DE RODII (II)Se prepară crema la fel ca la reţeta precedentă, folosind

aceleaşi ingrediente, în afară decremogen care se înlocuieşte cu tărâţe (la care se adaugă 1 vârf de cuţit pulbere fină descorţişoară).1536. CREMĂ CU SUC DE RODII (III)Se prepară la fel ca la reţeta precedentă (1354), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2linguri de cremogen cu făină de ovăz sau de hrişcă (v. 2018), iar ouăle de găină cu ouă de prepeliţă(v.7).1537. SUC DIN RABARBĂRSe extrage numai din tijele bine dezvoltate, ajunse la maturitate şi se foloseşte imediat ce afost extras, la acrit diferite preparate.1538. SUC DIN RABARBĂR CU SUC DE RODIISe pun cantităţi egale şi se îndulcesc cu puţină miere (după gust) la care se adaugă câtevapicături de tinctură de propolis (v. 2104)208

1539. RABARBĂR CONSEVAT ÎN MIEREIngrediente: 1 kg tije de rabarbăr, 1 rămurică de busuioc, 1 rămurică de mentă, 4 kg de mierede albine de salcâm . Tijele de rabarbăr (tăiate felii cât mai subţiri) se pun în borcan odată cu celedouă rămurele. Peste ele se toarnă mierea, se leagă borcanul strâns la gură, se înfăşoară în hârtiede culoare închisă şi se lasă la macerat 6 săptămâni, având grijă să fie agitat zilnic. După acesttermen se strecoară, se scot cu o paletă felioarele de rabarbăr şi se pun într-un borcan potrivit camărime. Se pot folosi la diferite preparate în bucătăria fără foc (după imaginaţia fiecăruia). Mierea,care s-a transformat în sirop de rabarbăr, se toarnă în sticle de culoare închisă turnând deasupra de1 deget alcool sau rom; sticlele se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc rece şiîntunecos.... Revent (rabarbăr) - Rheum officinaleAceastă plantă este cunoscută de milenii, pentru virtuţile ei purgative, de către chinezi. Eifolosesc reventul în tratarea a peste 35 de boli. Se apreciază că, în întreaga lume, există aproximativ60 de soiuri de "rabarbăr".Reventul este indicat în anemie, atonie generală, impotenţă, atonie gastrică, hepatism,costipaţie, parazitoze intestinale, diaree cronice, dizenterii cronice ş.a.Este contraindicat în hiperclorhidrie, hemoroizi, gută, litiază oxalică."Rheum rhapanticum" este varietatea cultivată în grădinile cu legume, în scopuri alimentare.Din tijele plantei se poate extrage un suc acrişor, care în bucătăria fără foc poate înlocui sucul decătină, de lămâie şi alte produse care se folosesc pentru acrit diferite preparate.... SecaraConţine: hidraţi de Carbon, materii azotate, proteine, amidon,săruri minerale (Fier, Calciu, Fosfor, Magneziu, Potasiu).Este indicată în afecţiuni vasculare, hipotensiune, prevenirea arterosclerozei; recomandatăsedentarilor.Consumul cu regularitate a secarei combate arteroscleroza şi maladiile cardiovasculare.1540. GERMENI DE SECARĂ (v. 637) "Grâu germinat"Toate reţetele de la grâu (637 - 684) se pot prepara şi din secarăfolosind aceeaşi metodă.... Sfecla roşieConţine vitaminele (A, B, C, PP), zaharuri din belşug, Potasiu, Magneziu, Fosfor, Rubidiu, Siliciu,Fier, Cupru, Brom, Zinc, Magneziu, var, acizi aminaţi - asparagină, betaină, glutamină.Este foarte nutritivă şi energetică, aperitivă, răcoritoare şi uşor digerabilă.Se recomandă în anemii, demineralizare, nervi, nevrite, tuberculoză şi chiar cancer.Sfecla roşie este de un real folos în timpul epidemiilor de gripă.Contraindicată diabeticilor.Este foarte eficientă consumată crudă, în amestec cu alte rădăcinoase, sau simplă. Serecomandă zilnic 1 pahar de suc de sfeclă roşie pur sau în amestec, timp de 30 de zile.Sfecla roşie este apreciată pentru bogăţia ei în Potasiu, ocupând locul II după drojdia de bere.1541. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU CEAPĂIngrediente: 150 g sfeclă roşie, 150 g varză albă, 1 ceapă mare de apă, 150 g brânză de vaci,100 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de

cimbrişor şisovârf, 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lingură de hrean ras, tărâţe, 1 legătură de hasmaţuchi.Sfecla roşie, varza şi ceapa, fin mărunţite (manual sau mecnic), se amestecă cu brânza de vaci(trecută prin sită), pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, hreanul, untul frecat spumă şi tărâţe (câtcuprinde). Cu această pastă se ung azime din grâu sau alte cereale sau se pune pe farfurie, setasează şi se decorează cu felioare de ridichi de lună albe.1542. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU PRAZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care seînlocuieşte cu 1 fir mare de praz bine mărunţit.1543. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU CRESONSe prepară ca la reţeta precedentă (1541), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1209

mână de creson fin mărunţit odată cu celelalte produse. La nevoie, cresonul poate fi înlocuit cuspanac, ştevie, urzici ş.a.1544. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU VARZĂ MURATĂIngrediente: 150 g sfeclă roşie, 200 g varză murată, 1 morcov, 1 ceapă mare de apă, 200 gunt, tărâţe, 1 legătură frunze fragede de ţelină şi tarhon, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v.2071), 1/4 linguriţă pulbere de seminţe de cimbrişor de câmp cu mărar, 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 felie de ţelină.Sfecla roşie, varza (bine scursă de moare; nu se ţine în apă şi nu se spală), morcovul şi ceapa,se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, tărâţe(cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se decorează cu felioare de ţelină.1545. PASTĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU NAPI MURAŢISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza muratăcare se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958) bine mărunţiţi.1546. SALATĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU HREANIngrediente: 200 g sfeclă roşie (rasă), 1 mână de flori albe de urzică moartă, 250 g varzămurată, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 - 2 linguri de hrean ras, 50 ml ulei, 1 legătură de mărar cuhasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, tărâţe. Sfecla roşie şi hreanul serad pe răzătoarea cu găuri mici (de preferinţă de sticlă); morcovul şi ţelina se rad pe răzătoarea cugăuri mici. Varza se stoarce bine de moare (zeamă) fără a se spăla sau a se ţine în apă şi se taiefideluţă; ceapa se taie julien.Se amestecă toate aceste produse la care se adaugă pulberile, puţină tărâţe şi ulei, iardeasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi florile de urzică moartă.1547. SALATĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU GERMENI DE SOIASe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 lingurigermeni de soia (v. 2026) pentru decorarea salatei.1548. SALATĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU GERMENI DE TRIFOISe prepară ca la reţeta precedentă (1546), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3linguri de germeni de trifoi (v. 2030), cu care se amestecă compoziţia.1549. SALATĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU MAIONEZĂ DE POSTSe prepară ca la reţeta precedentă (1546), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei carese înlocuieşte cu maioneză de post, preparată astfel: 3 linguri de cremogen (v. 2019) se înmoaie cu1/2 ceaşcă suc de morcovi (v. 2081); se adaugă (puţin câte puţin) 125 ml ulei. Se decorează cuverdeţuri de sezon şi flori de gălbenele.1550. CIORBĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU URZICIIngrediente: 200 g sfeclă roşie, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1mână deurzici, 1 legătură de leuştean, 75 ml ulei, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 linguriţă pulbere din seminţede gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1/2linguriţă pulbere de alge.Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă rădăcinoasele rase, ceapa, urzicile şi verdeţuriletăiate mărunt, pulberile şi uleiul.1551. CIORBĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU FRUNZE DE BOBSe prepară primăvara devreme, când încep să iasă frunzele de bob; trebuie să fie foarte tinere(bobul se seamănă în mustul zăpezii).Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care seînlocuiesc cu frunze fragede de bob, tăiate fideluţă.1552. SUPĂ - CREMĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU ŢELINĂIngrediente: 1.5 l macerat de cătină (v. 2074), 450 g sfeclă roşie, 350 g ţelină, 1 ceapă, 1păstârnac, 1 morcov, 5 linguri tărâţe, 100 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071),210

1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1legătură de tarhon cu salvie.Maceratul se pune în castron, se adaugă rădăcinoasele şi ceapa măruţite fin (manual saumecanic), tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.1553. SUPĂ - CREMĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU SMÂNTÂNĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care seînlocuieşte cu 1 ceaşcă de smâtână (sau 2 gălbenuşuri de ouă găină).1554. SUPĂ - CREMĂ DE SFECLĂ ROŞIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1552), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei carese înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână, iaurt sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7)amestecate cu 1 lingură de cremogen (v. 2019)....SmochinaConţine: apă, materii azotate grase, glucide, celuloză, cenuşi. Este foartenutritivă şi digerabilă; indicată copiilor, adolescenţilor, convalescenţilor,bătrânilor, sportivilor, femeilor însărcinate.Ajută în astenie fizică şi nervoasă, iritaţii gastrointestinale (gastrite, colite), constipaţie, stăriacute febrile, inflamaţii urinare şi pulmonare.Conţine: Fier, Mangan, Calciu, Brom, vitaminele (A, B1, B2, PP, C).O sută grame smochine proaspete dau 100 cal.;100 g smochine uscate dau 250 cal.1555. CIDRU DIN SMOCHINEIngrediente: 1 kg smochine mărunţite, 1 lingură boabe de ienupăr pisate, 10 l apă, 1 rămuricăde busuioc. Toate ingredientele de mai sus se pun în borcan de sticlă, la gura căruia se fixează undop de fermentaţie.Se lasă 7 zile la temperatura camerei, să fermenteze, apoi se trage în sticle.1556. CREMĂ CU SMOCHINE (I)Ingrediente: 150 ml cidru de smochine, 200 ml suc de morcovi (v. 2081), 5 linguri cremogen, 2ouă de găină, 1 lingură tărâţe, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106),1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară, câteva petale roşii de trandafir. Cremogenul (v. 2019) seînmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă cidrul de smochine, tărâţa, pulberea, coaja de lămâie şizeama ei, tinctura şi cele 2 gălbenuşuri.Compoziţia se pune în cupe, deasupra se pune câte puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr)iar peste el, se pun câteva petale de trandafir, tăiate fideluţă.1557. CREMĂ CU SMOCHINE (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă degăină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).1558. CREMĂ CU SMOCHINE (III)Se prepară ca la reţeta precedentă (1556), folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri decremogen cu 3 linguri de tărâţe şi puţină pulbere de ienupăr.... SoiaSoia este o plantă socotită cu adevărat miraculoasă. Un kilogram boabe de soia este echivalentîn proteine şi grăsimi cu 56 ouă de găină sau 7.5 l lapteaşa cum se mulge de la vacă sau aproape 4 kg carne moale, fără oase.Conţine vitaminele (A, E, B6, B12, C, D1, B2, B3, H, K, PP, F); protide, lipide, glucide, săruriminerale, Calciu, Fier, Magneziu, Fosfor, Potasiu, Sodiu, Sulf, diastaze, lecitină înrudită cu

cea agălbenuşului de ou, ceară, răşină, celuloză.Cazeina soiei se înrudeşte cu cazeinele animale.Este un aliment complet şi foarte digestibil. Constructor de primul ordin (pentru muşchi, oase,nervi), energic, viguros. Remineralizant, echilibrant celular.211

Se poate folosi atât sub formă de boabe cât şi făină. O valoare deosebit de mare o au germeniide soia (v. 2026), care se pot folosi în foarte multe feluri de preparate (de la aperitive până ladulciuri) în bucătăria fără foc.Uleiul de soia este de nepreţuit.Făina de soia este de 4 ori mai bogată în Azot, decât făina de grâu şi de 20 de ori mai bogată înmaterii grase. Este de 3 până la 5 ori mai săracă în hidraţi de Carbon, ceea ce face din ea un produsfoarte echilibrat. Protidele soiei conţin toţi acizii aminaţi necesari în proporţii aproape ideale. Aciziiaminaţi esenţiali sunt izoleucină, leucină, licină, metionină, fenilalanină, treonină, triptofomil, valină.Boabele de soia furnizează 12 - 25 % ulei. Acest ulei conţine acizi graşi nesaturaţi 85 %.Bogăţia uleiului de soia în acizi graşi polinesaturaţi şi prezenţa acidului arahidonic îi asigurăputernice proprietăţi hipocolesterolemiante. Unii bolnavi constată reducerea colesterolului doar după3 săptămâni de tratament.1559. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CEAPĂIngrediente: 3 linguri făină de soia (v. 2021), 1 morocov, 1 felie de ţelină, 1 ceapă mare de apă,tărâţe, 150 g unt, 1 legătură de tarhon cu busuioc, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071),1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Rădăcinoasele şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, făina desoia, untul frecat spumă, puţină tărâţe (în cazul că mai este nevoie) şi verdeţurile tăiate mărunt.Compoziţia obţinută se pune pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului şi se decorează după fanteziagospodinei.1560. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI PRAZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care seînlocuieşte cu 1 fir de praz mare bine mărunţit.1562. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI VARZĂ MURATĂIngrediente: 3 linguri făină de soia (v. 2021), 300 g varză murată, 1 morcov, 1 ceapă, 150 mlulei, târâţe, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072),1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Varza murată se stoarce în mâini (ca să se scurgă de moare - nu se spală şi nu se ţine în apă), semărunţeşte fin odată cu morcovul, ceapa şi verdeţurile, se amestecă cu pulberile, făina de soia şiuleiul (puţin câte puţin, ca la majoneză), până se încorporează întreaga cantitate. Se adaugă tărâţe(cât cuprinde) până se îngroaşă suficient. Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează cuprodusele pe care le are gospodina la îndemână, cum ar fi: măsline, roşii, gogoşari, ceapă, verdeţurişi altele.1563. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI NAPI MURAŢISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza muratăcare se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958) bine mărunţiţi.1564. CIORBĂ CU GERMENI DE SOIA ŞI SPANACIngrediente: 150 g germeni de soia, 250 g spanac, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 1ceapă, 1 legătură de leuştean cu mărar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 mlulei, 1 l macerat de tărâţe (v. 2071), 500 ml suc de aguridă (v. 1666). Se pune maceratul şi suculîntr-un castron, se adaugă germenii de soia (v. 2026) bine mărunţiţi, spanacul tăiat fideluţă,rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile şi uleiul.1565. CIORBĂ CU GERMENI DE SOIA

ŞI GRÂUŞOR (untişor)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care seînlocuieşte cu grâuşor (tăiat fideluţă).1566. CIORBĂ CU GERMENI ŞI FRUNZE DE SOIAIngrediente: 150 g germeni de soia (v. 2026), 200 g frunze de soia, 1 felie de ţelină, 1păstârnac, 1 ceapă, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras(v. 2074), 2 - 3 roşii, 75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de mere.Se pune maceratul în castron, se adaugă germenii bine mărunţiţi, frunzele fragede de soia212

tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiatemărunt.1567. CIORBĂ CU FRUNZE DE SOIA ŞI VARZĂ DULCEIngrediente: 250 g frunze de soia, 100 g varză dulce, 1ceapă, 1 felie de ţelină, 1 păstrânac, 2 -3 roşii, 1 ardei gras, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură deleuştean cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053). Se pune maceratul în castron,se adaugă frunzele fragede de soia şi varza, tăiate fideluţă (varza se freacă în mâini pentrua seînmuia), ceapa, ardeiul şi verdeaţa tocate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şismântâna (sau gălbenuşurile).1568. CIORBĂ CU SOIA ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). În lipsasmântânii sau a gălbenuşurilor se pot adăuga 75 ml ulei de soia sau de porumb.1569. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI GULIOAREIngrediente: 3 linguri făină de soia, 300 g gulioare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1ceapă, 1 felie deţelină, 75 ml ulei, 1 legătură de tarhon cu busuioc, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1.5 l macerat de urzici(v. 2050), 5 linguri de tărâţe. Se pune maceratul în castron, se adaugăfăina de soia, tărâţa, pulberile, gulioarele şi rădăcinoasele mărunţite fin , iar deasupra verdeţuriletăiate mărunt.1570. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CONOPIDĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care seînlocuiesc cu conopidă fin mărunţită.1571. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI ŞI VARZĂ ALBĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1569), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioarecare se înlocuiesc cu varză bine mărunţită, iar în loc de ulei, 1 ceaşcă de iaurt sau smântână.1572. SUPĂ - CREMĂ CU FĂINĂ ŞI FRUNZE DE SOIAIngrediente: 2 linguri făină de soia, 350 g frunze fragede de soia, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 feliede ţelină, 1 fir de praz, 1 legătură de hasmaţuchi cu mărar, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 5 linguri tărâţe, 1.5 l macerat de trifoi (v.2048), 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină. Se pune maceratul în castron, seadaugă făina de soia, tărâţa, frunzele de soia mărunţite odată cu prazul şi rădăcinoasele, pasta deroşii, pulberile şi smântâna (sau gălbenuşurile), iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.1573. SUPĂ - CREMĂ CU SOIA ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de găinăcare se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7). În lipsa smântânii sau a gălbenuşurilor, se potadăuga 75 ml ulei.1574. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE

SOIAIngrediente: 2 - 3 linguri cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi, 1 ceapă de apă, 2 linguride nuci tăiate cu cuţitul, 50 g unt, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 lingură tărâţe, 1 căpăţână desalată verde, 1 lingură de ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),15 - 20 frunze de varză murată.Germenii de soia se amestecă cu nucile, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, tărâţa, pulberile şiuntul frecat spumă. Varza se stoarce bine de zeamă (în mâini; nu se spală şi nu se ţine în apă) şi setaie în bucăţi potrivite; se învelesc sarmalele şi se pun pe un postament de salată verde, ce a fostaşezată, în prealabil, pe platou. Se stropesc cu puţin ulei, peste care se presară puţină verdeaţătăiată mărunt.213

1575. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE SOIASe prepară compoziţia pentru umplut ca la reţeta precedentă; pentru învelit, se folosesc frunzefragede de soia (recoltate înainte şi în timpul înflorii plantei). În locul postamentului de salată verdese pun petale roşii de trandafir sau flori de nalbă de grădină.1576. CHIFTELE CU GERMENI DE SOIAIngrediente: 3 linguri germeni de soia (v. 2026), 3 linguri nuci râşnite, 100 g unt, 1 ceapă deapă, puţină tărâţe, 1 legătură de verdeaţă, 2 frunze de varză murată, 5 - 6 frunze de tătăneasă saude nalbă de grădină, 1/4 linguriţă pulberi aromate (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Germenii de soia se amestecă cu nucile, ceapa tăiată mărunt sau dată pe răzătoarea de sticlă,varza (bine stoarsă de moare) tăiată fideluţă, pulberile, tărâţe (cât cuprinde), untul frecat spumă şipuţină verdeaţă tăiată mărunt.Pe o foaie de plastic se presară tărâţe, se împarte compoziţia cu lingura în părţi egale formândastfel chiftelele; se aşează pe un postament din frunze de tătăneasă sau de nalbă de grădină (alesenumai cele fragede), tăiate fideluţă, puse în prealabil în platou.1577. CHIFTELE CU FĂINĂ DE SOIASe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soiacare se înlocuiesc cu făină de soia (v. 2021).1578. CHIFTELE DE POST CU GERMENI DE SOIASe prepară ca la reţeta precedentă (1576), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de unt carese înlocuieşte cu 2 linguri de cremogen (v. 2019) înmuiat cu 2 - 3 linguri suc de morcovi (v. 2081)sau apă şi amestecat cu 100 ml ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză), până se încorporeazăîntreaga cantitate. În continuare, se procedează la fel ca la reţeta mai sus menţionată.1579. CHIFTELE DE POST CU FĂINĂ ŞI FRUNZE DE SOIASe prepară ca la reţeta precedentă (1576), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germeniide soia care se înlocuiesc cu făină de soia (v. 2021). Postamentul cu verdeaţă din platou, se pune dinfrunze fragede de soia, tăiate fideluţă.1580. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGENIngrediente: 2 linguri făină de soia (v. 2021), 4 linguri de cremogen (v. 2019), puţină miere(după gust), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), 300 ml suc demorcovi (v. 2081), 2 ouă de găină, câteva frunze de măghiran sau salvie.Făina de soia se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă cele 2gălbenuşuri, mierea, coaja de lămâie, tinctura şi se pune în cupe. Deasupra se pune câte puţin albuşbătut spumă tare (fără zahăr), peste care se presară frunze de măghiran sau de salvie, tăiatefideluţă.1581. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI TĂRÂŢESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 2 linguri decremogen cu 3 linguri de tărâţe.1582. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI NUCIIngrediente: 2 linguri făină de soia (v. 2021), 1 lingură de cremogen (v. 2019), 4 linguri de nucirâşnite, 300 ml suc de morcovi, puţină

miere (după gust), coaja rasă de la 1/2 portocală, 1 linguriţătinctură din muguri de plop negru (v. 2105), 1 vârf de cuţit pulbere de scorţişoară, 2 ouă de găină,câteva petale roşii de trandafir.Făina de soia se amestecă cu cremogenul şi nucile şi se înmoaie cu sucul de morcovi; seadaugă mierea, coaja de portocală, tinctura, pulberea şi cele 2 gălbenuşuri. Se toarnă în cupe,deasupra se pune câte puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr), iar peste el se presară petale deflori (nalbă de grădină) tăiate fideluţă.1583. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI PASTĂ DE CĂLINESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci, care seînlocuiesc cu seminţe de bostan (decorticate şi râşnite), plus 2 linguri pastă de căline (v. 2064).1584. CREMĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂ214

Se prepară ca la reţeta precedentă (1580), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2linguri pastă de măceşe (v. 2066); cele 2 ouă de găină se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).1585. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (I)Ingrediente: 3 linguri făină de soia (v. 2021), 7 linguri de cremogen (v. 2019), 350 ml zer, coajarasă de la 1 lămâie, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), 150 g iaurt, 5 linguri nuci râşnite,puţină pulbere de scorţişoară, puţină miere (după gust), tărâţe.Făina de soia se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu 300 ml zer sau lapte nefiert, puţinămiere, se frământă amstecând untul frecat spumă (câte puţin până se încorporează întreagacantitate). Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, peste care se întinde compoziţia cuunt (cu podul palmei); într-un strat de formă dreptunghiulară, groasă de 6 - 7 mm. Peste el se aşeazăo altă compoziţie preparată cu nucă înmuiată cu 50 ml zer sau lapte nefiert, puţină miere, coaja delămâie, tinctura şi puţină tărâţe, după care se rulează cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia deplastic, care după fiecare răsucire se întoarce în afară, ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cuajutorul acesteia se pune pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece 2 - 3 ore. Se serveşte tăiat feliimai grosuţe.1586. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu seminţe de floarea - soarelui decorticate şi râşnite; în acestea, se adaugă 3 linguripastă de măceşe (v. 2066) şi tărâţe (cât cuprinde).1587. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (III)Se prepară ca la reţeta precedentă (1585), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci carese înlocuiesc cu 4 - 5 linguri rabarbăr macerat în miere (v. lit. R); se amestecă cu 1 felie de sfeclăroşie rasă pe răzătoarea de sticlă şi tărâţe (cât cuprinde).1588. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (IV)Se prepară ca la reţeta precedentă (1585), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci carese înlocuiesc cu smochine fin mărunţite.1589. RULOU CU FĂINĂ DE SOIA ŞI CREMOGEN (V)Se prepară ca la reţeta precedentă (1585), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci carese înlocuiesc cu stafide (puse la muiat înainte cu 2 ore, scurse şi bine amestecate cu o mână detărâţe).... SpanacConţine: săruri minerale din belşug (Sodiu, Potasiu, Calciu, Fosfor, Magneziu, Sulf, Mangan,Zinc, Cupru, Iod, arsenic), vitaminele B, C, caroten, B9 (acid folic), B12, clorofilă, spinacină (argilină,lizină, mucilagii, glucide, protide, lipide, fier).Este un remineralizant de mare valoare. este supranumit "mătura" căilor digestive.Este indicat în anemie, convalescenţă, scorbut, renescenţe, rahitism, creştere, astenie fizică şinervoasă, cancere. Consumat de preferinţă crud în bucătăria fără foc.Trebuie consumat în cantităţi mici de către hiperanemici.Este contraindicat în: hepatism, reumatism, artritism, piatră,

inflamaţii gastrice sau intestinale(din cauza oxilaţilor de Potasiu şi de Calciu).De reţinut că spanacul conţine 700 mg de acid uric / 100 g. Este indicat ca o completare aalimentaţiei mai ales în copilărie,surmenaj, demineralizare, nervozitate.1590. SUC DE SPANAC CU VINUn pahar de vin "de Bordeaux" şi 1/5 suc de spanac proaspăt extras; este recomandat înconvalescenţe şi renescenţe.1591. SUC DE SPANAC CU CRESONSpanac şi creson în cantităţi egale. Se extrage un pahar de suc proaspăt, care se beadimineaţa. Ajută mult în depresiile fizice şi nervoase.215

1592. PASTĂ DE SPANAC CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 200 g spanac, 150 g brânză de vaci proaspătă, 150 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva frunze de rozmarin cu salvie, tărâţe.Spanacul, ceapa şi verdeţurile fin mărunţite (manual sau mecanic), se amestecă cu brânza de vacitrecută prin sită, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Compoziţia obţinută se punepe azime din cereale sau pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează după gust.1593. PASTĂ DE SPANAC CU BRÂNZĂ DE OISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vacicare se înlocuieşte cu brânză (bine frământată) de oi.1594. PASTĂ DE SPANAC CU ROŞIISe prepară ca la reţeta precedentă (1592), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapăcare se înlocuieşte cu 1 fir de praz mare fin mărunţit, adăugând în plus 2 - 3 linguri pastă de roşiicrude (v. 2063).1595. PASTĂ DE SPANAC CU CRESONIngrediente: 150 g spanac, 150 g creson de fântână, 1 ceapă mare de apă, 200 g unt, 1legătură de verdeţuri, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), tărâţe, 1/4 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Spanacul, cresonul, ceapa şi verdeţurile se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecăcu pulberile, tărâţe (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. Se pune pe farfurie şi se decorează dupăfantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.1596. PASTĂ DE SPANAC CU ŢELINĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson care seînlocuieşte cu 200 g ţelină (rădăcină) fin mărunţită, plus 2 gălbenuşuri de ouă de găină.1597. PASTĂ DE SPANAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1595), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 10gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1598. PASTĂ DE SPANAC DE POST (I)Ingrediente: 350 g spanac, 1 ceapă mare de apă, 1 felie de ţelină, 3 linguri de cremogen (v.2019), 150 150 ml suc de morcovi (v. 2081), 150 ml ulei, tărâţe, 1 legătură de hasmaţuchi şi frunzetinere de ţelină, 1 lingură de muştar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 20 măslinenegre desărate (v. 1988), 2 gogoşari.Spanacul, ceapa, ţelina şi verdeţurile, se mărunţesc fin (manual sau mecanic) şi se amestecăcu pulberile. Separat, cremogenul se înmoaie cu sucul de morcovi, se adaugă uleiul (puţin câtepuţin, ca la maioneză) şi muştarul, după care se amestecă cu compoziţia de spanac şi tărâţe (câtcuprinde). Se decorează după gust cu jumătăţi de măsline negre şi felioare de gogoşari.1599. PASTĂ DE SPANAC DE POST (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de tărâţe care seînlocuieşte cu făină de soia (v. 2021).1600. SALATĂ COMBINATĂ CU SPANACIngrediente: 100 g spanac, 1 ceapă, 3 roşii, 2 ardei graşi, 1/4 varză albă, 1 lingură suc decătină (v. 2092), 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante

aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu frunze fragede de ţelină, câteva petale roşii detrandafir. Spanacul se taie fideluţă, se pune în salatieră, se adaugă varza tăiată fideluţă, ceapa tăiatăpeştişori, roşiile şi ardeii felioare. Peste aceste produse se adaugă pulberile, sucul de cătină (diluatcu puţină apă) şi uleiul, iar deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de trandafirtăiate fideluţă.1601. SALATĂ DE SPANAC CU CASTRAVEŢI VERZI216

Ingrediente: 150 g spanac, 3 - 4 castaveţi fragezi, 1 ceapă mare de apă, 1 lingură suc de cătină(v. 2092), 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cucimbru, o mână de flori roşii de trandafir (de grădină).Spanacul se taie fideluţă şi se pune în salatieră. Peste el se pun castraveţii tăiaţi felioare,ceapa tăiată peştişori, pulberile, sucul de cătină diluat cu puţină apă şi uleiul, iar deasupra verdeaţatăiată mărunt şi petalele fideluţă.1602. SALATĂ DE SPANAC CU CASTRAVEŢI MURAŢIIngrediente: 150 g spanac, 3 - 4 castraveţi muraţi, 1 ardei gras, 1 fir de praz mare, 2 frunze devarză dulce, 1 lingură suc de roşii, pulbere (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de hasmaţuchi, 50 ml ulei.Spanacul şi varza se taie fideluţă, se amestecă cu pulberile, prazul şi ardeiul, tăiate mărunt,castraveţii felioare şi uleiul, iar deasupra se presară hasmaţuchiul tăiat mărunt.1603. SALATĂ DE SPANAC CU VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză care seînlocuieşte cu castraveţi muraţi (tăiaţi fideluţă). Ca să le mai ia din acreală li se adaugă 1 morcovsau o felie de ţelină rasă. Se decorează cu germeni de soia (v. 2026).1604. CIORBĂ DE SPANAC CU GULIOAREIngrediente: 100 g spanac, 250 g gulioare, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 felie desfeclă roşie, 1 ceapă, 75 ml ulei, 1 legătură de leuştean, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1.5 l macerat de cătină (v. 2044). Se pune maceratul în castron, se adaugăspanacul tăiat fideluţă, gulioarele şi rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi leuşteanul tăiatemărunt, pasta de roşii, pulberile şi uleiul.1605. CIORBĂ DE SPANAC CU DOVLECEISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care seînlocuiesc cu dovlecei raşi.1606. CIORBĂ DE SPANAC CU PATISONSe prepară ca la reţeta precedentă (1604), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioarecare se înlocuiesc cu patison ras (v. lit. P).1607. CIORBĂ DE SPANAC CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 250 g spanac, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1legătură de leuştean cu pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşii crude (v.2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de căline (v. 2043).Maceratul se pune în castron, se adaugă spanacul tăiat fideluţă, rădăcinoasle date perăzătoare, prazul şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, smântâna (sau gălbenuşurile) şi pasta de roşii.La nevoie smântâna sau ouăle se pot înlocui cu 75 ml ulei.1608. CIORBĂ DE SPANAC CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de găinăcare se înlocuiesc cu ouă de prepeliţă (v. 7).1609. CHIFTELE DE SPANAC CU NUCIIngrediente: 150 g spanac, 150

g nuci râşnite, 1 căpăţână de salată verde, 150 g tărâţe, 1ceapă de apă, 150 g unt, 1 legătură mărar, 1 lingură pastă de roşii crude (v. 2063), 1 lingură făinăde soia (v. 2021), 100 ml macerat de tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, cremogen (v. 2019).Spanacul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic) odată cu verdeaţa, se amestecă cunucile şi tărâţa, făina de soia, pulberile, maceratul de tărâţe, pasta de roşii, cremogen (cât cuprinde)şi untul frecat spumă. Pe o foaie de plastic se presară o mână de cremogen, se împarte compoziţiacu lingura în părţi egale, se formează chiftelele care se aşează pe un postament de salată verde,217

care a fost pus în prealabil în platou.1610. CHIFTELE DE SPANAC CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbi(căţei) de usturoi fin pisaţi.1611. CHIFTELE DE SPANAC CU AROMĂ DE HREANSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2 linguride hrean ras pe răzătoarea de sticlă.1612. CHIFTELE DE SPANAC CU GERMENI DE SOIASe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi sau făină de soia (v. 2021).1613. SPANAC CU SOS ALBIngrediente: 350 g spanac, 450 g smântână, 2 linguri făină de orez, 2 linguri tărâţe, 1 lingurăcremogen (v. 2019), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, câteva petale roşii de trandafir, 3 - 4 roşii.În platou se presară tărâţa, peste ea se pune spanacul tăiat fideluţă (amestecat cu pulberile),aşezat în strat subţire uniform, se toarnă apoi sosul alb preparat din smântână amestecată cu făinade orez şi cremogenul.Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă. Pe margini sedecorează cu felii de roşii.1614. SPANAC CU SOS VERZUISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 - 3 linguride suc de orz verde (v. 2079), care dau o culoare plăcută de verde sosului.1615. SPANAC CU SOS GALBENIngrediente: 350 g spanac, 5 linguri cremogen (v. 2019), 2 linguri făină de soia (v. 2021), 250ml suc de morcovi sau lapte nefiert, 150 ml ulei, 1 ceapă de apă, 1 legătură de tarhon cu salvie, 1mână de petale roşii de flori de nalbă sau flori de cicoare albastră, 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Făina de soia se amestecă cu spanacul tăiat fideluţă, pulberile şi ceapa tăiată mărunt; seaşează pe platou, în strat subţire uniform. Peste acest amestec se toarnă sosul preparat dincremogen, înmuiat cu suc de morcov; se adugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză) până seîncorporează întreaga cantitate. Deasupra se presară verdeţuri tăiate mărunt, petale de nalbă tăiatefideluţă sau flori de cicoare albastră, întregi.1616. SPANAC CU SOS ROŞUSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în sosul decremogen 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076), pentru ca sosul să capeteculoarea dorită de roşu.1617. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI DOVLEACIngrediente: 350 g spanac, 300 g dovleac, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1legătură de mărar, 1 pătrunjel, 50 ml ulei, 5 linguri de tărâţe, 1 lingură făină de soia (v. 2021), 3linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 lmacerat de urzici (v. 2050).Spanacul, dovleacul, ceapa

şi rădăcinoasele se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se pun încastronul cu macerat, se adaugă uleiul, tărâţa, făina de soia, pulberile şi pasta de roşii, iar deasupraverdeaţa tăiată mărunt.1618. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI DOVLECELSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleac care se218

înlocuieşte cu dovlecel.1619. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI PATISONSe prepară ca la reţeta precedentă (1617), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleaccare se înlocuieşte cu patison (v. lit P).1620. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI SPARANGHELIngrediente: 300 g spanac, 250 g sparanghel, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie,4 linguri tărâţe, 2 linguri făină de soia, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de nalbă (v. 2059), 50 ml ulei, verdeaţă.Maceratul se pune în castron, se adaugă spanacul, sparanghelul (separat de părţile fibroase), ceapaşi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, făina de soia, pulberile, pasta de roşii şiuleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.1621. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI SMÂNTÂNĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sparanghel carese înlocuieşte cu lobodă roşie, iar în loc de ulei se adaugă 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuride ouă de găină.1622. SUPĂ - CREMĂ CU SPANAC ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1620), folosind aceleaşi ingrediente, în afară desparanghel care se înlocuieşte cu creson; în loc de ulei se pune 1 ceaşcă de smântână sau 10gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7). În lipsa acestora se poate folosi iaurtul.1623. RULADĂ DE SPANAC CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 400 g spanac, 300 g brânză, 1 ceapă mare de apă, 400 g unt, tărâţe, cremogen(v. 2019), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de frunze fragede deţelină cu salvie.Spanacul se taie fideluţă, se amestecă cu verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, 1 lingură decremogen, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).Pe o foaie de plastic se presară o mână de tărâţe, se întinde compoziţia de spanac (cu podulpalmei) în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget, peste care se aşează o a doua compoziţiepreparată din brânză proaspătă de vaci, dată prin sită şi amestecată cu ceapa tăiată mărunt,cremogen (cât cuprinde) şi 200 g unt frecat spumă. Se rulează cu ambele mâini, ajutându-ne defoaia de polietilenă, care după fiecare răsucire se întoarce în afară, către noi, ca să nu se prindă încompoziţie. Tot cu ajutorul acesteia se aşează pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece pentru 2 -3 ore. Se serveşte tăiată felioare mai grosuţe, alături de salată verde de sezon.Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţii.1624. RULADĂ DE SPANAC CU BRÂNZĂ DE OISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vacicare se înlocuieşte cu brânză de oi; se poate adăuga 1/2 ceaşcă de iaurt, ca să poată cuprinde maimult cremogen.1625. RULADĂ DE SPANAC CU NAPIPentru prima foaie spanacul se prepară ca la 1623; pentru cea de a doua, 350 g napi daţi perăzătoare, se amestecă cu 1 fir de praz mare tăiat fideluţă, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (câtcuprinde). În continuare se procedează ca la aceeaşi reţetă.1626. RULADĂ DE SPANAC CU NAPI MURAŢISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de napii proaspătrecoltaţi, care se înlocuiesc cu

napi muraţi daţi pe răzătoare; în plus se adaugă şi 2 gălbenuşuri deouă de găină.1627. RULADĂ DE SPANAC ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de găină219

care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1628. RULADĂ DE SPANAC CU VARZĂCompoziţia cu spanac se prepară întocmai ca la 1623; pentru cea de-a doua foaie, se taiefideluţă o felie de varză albă dulce, se freacă în mâini până se înmoaie puţin (nu se stoarce dezeamă şi nu se spală), se amestecă cu feliile de varză murată tăiate fideluţă (bine stoarsă demoare), 1 ceapă tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 2019), cât cuprinde. Încontinuare se procedează ca la reţeta mai sus amintită.1629. RULADĂ DE SPANAC CU ŢELINĂPrima foaie care are compoziţia din spanac se prepară la fel ca la 1623; cea de-a doua, seprepară din 350 g ţelină date pe răzătoare odată cu 1 păstârnac, amestecate cu 1 fir de praz tăiatfideluţă, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (v. 2019), cât cuprinde.În continuare se procedează ca la reţeta mai sus amintită.1630. RULADĂ DE SPANAC CU RIDICHISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ţelină care seînlocuieşte cu ridichi rase.1631. RULADĂ DE SPANAC CU MORCOVISe prepară ca la reţeta precedentă (1629), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ţelină carese înlocuieşte cu 1 morcov ras.... SparanghelulConţine: apă, glucide, protide, lipide, celuloză; vitaminele (A, B1, B2, C); Mangan, Fier, Fosfor,Potasiu, Cupru, Fluor, Brom, Iod; asparagină, metilmercaptan (dă urinei mirosul ei caracteristic).Este indicat în astenii fizice şi intelectuale, convalescenţe, anemii, demineralizare, insuficienţăhepatică şi renală, litiază urinară, artritism, gută, reumatism, bronşite cronice, dermatoze (anumiteeczeme), vâscozitate sangvină, palpitaţii, diabet.Se foloseşte în diferite preparate culinare sau sub formă de suc, în bucătăria fără foc.Sparanghelul este contraindicat în cistită şi în unele forme de reumatism acut. Bolnavii de gutătrebuie să-l consume cu moderaţie.1632. SUC DE SPARANGHELSparanghelul proaspăt recoltat se dă la mixer. Sucul astfel obţinut, conţine (printre altele)alcaloidul sparanghelian... În combinaţie cu suc de morcovi se foloseşte în tratarea tulburărilor defuncţionare a rinichilor, precum şi în reglarea funcţionării glandelor.Se utilizează şi contra diabetului, anemiei, nefritei etc.1633. PASTĂ CU SPARANGHEL ŞI RIDICHIIngrediente: 250 g sparanghel, 200 g ridichi, 1 fir de praz, 200 g unt, 1 legătură de hasmaţuchicu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge, 10 - 12 măsline negre desărate complet (v. 1988), tărâţe. Sparanghelul se curăţă de parteafibroasă, se spală bine, se mărunţeşte fin (odată cu prazul şi ridichile), se amestecă cu pulberile,verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).Pasta obţinută se pune pe pâinişoare din grâu sau din alte cereale; de asemeni, se aşează pefarfurie, se tasează şi se decorează cu jumătăţi de măsline şi verdeţuri de sezon.1634. PASTĂ DE SPARANGHEL CU CRESONSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ridichi care seînlocuiesc cu creson bine mărunţit.1635. PASTĂ DE POST CU SPARANGHEL (I)Ingrediente: 250 g sparanghel, 150 g spanac, 1 ceapă mare de apă, 150 ml ulei, 4 linguricremogen (v. 2019), 1 ceaşcă suc de morcovi (v. 2081), tărâţe, 1 legătură pătrunjel cu anason, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2071). Sparanghelul

(ales numai părţile fragede şiseparat de cele fibroase) se mărunţeşte fin, odată cu morcovul, ceapa şi spanacul, manual sau220

mecanic şi pulberile. Separat, se înmoaie cremogenul cu sucul de morcovi şi se adaugă uleiul (puţincâte puţin, ca la maioneză) până se încorporează întreaga cantitate. Se amestecă cu produselemărunţite, verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe (cât cuprinde). Se decorează după fantezia gospodinei.1636. PASTĂ DE POST CU SPARANGHELSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care seînlocuieşte cu 200 g ţelină fin mărunţită.1637. SPARANGHEL CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 350 g sparanghel, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1 lingurăcremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţe, 1 legătură de tarhon cu busuioc, 1 mână de petale roşii detrandafir, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge.Se alege sparanghelul foarte proaspăt şi tânăr, se separă de părţile fibroase, se taie fideluţă,se amestecă cu tărâţa, pulberile şi se aşează pe platou în strat subţire, uniform. Deasupra se toarnăsmântâna bine amestecată cu făina de orez şi cremogenul, peste care se presară verdeţurile tăiatemărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.1638. SPARANGHEL CU SOS ROZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus puţin sucde sfeclă roşie (v. 2082), pentru a obţine nuanţa dorită de roz.1639. SPARANGHEL CU SOS GALBENIngrediente: 250 g sparanghel, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 200 mlulei, 1 linguriţă de muştar, 1 legătură de pătrunjel cu salvie, 1/2 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri detărâţe, 3 - 4 linguri sfeclă roşie rasă pe răzătoare.Sparanghelul se pregăteşte ca la reţetele anterioare, se taie fideluţă, se amestecă cu tărâţa şipulberile şi se pune în platou, aşezat în strat subţire uniform. Peste el se toarnă sosul proaspăt,preparat din cremogen înmuiat cu sucul de morcovi, amestecate cu uleiul (puţin câte puţin, ca lamaioneză), până se încorporează întreaga cantitate.Deasupra se pune verdeaţă tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu sfeclă roşie, aşezatăîn formă de moviliţe, puse din loc în loc.1640. SPARANGHEL CU SOS ROŞUSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguripubere de măceşe (v, 2078) sau de căline (v. 2076), care dau sosului un gust deosebit şi nuanţadorită de roşu.1641. SPARANGHEL CU SOS DE ROŞIISe prepară ca la reţeta precedentă (1639), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus,sosului, 2 - 3 linguri de pastă de roşii crude (v. 2063).1642. SPARANGHEL CU AROMĂ DE HRIBI (mânătărci)Se prepară ca la reţeta precedentă (1639), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus(înainte de a turna sosul peste sparanghel) 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), în care s-a pus1 lingură pulbere de hribi (v. 2067) sau de ciuperci, înmuiate în prealabil cu 1/2 ceşcuţă suc de roşii(lăsate în repaos cca. 30 min).Se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele pe care le are la îndemână.1643. CIORBĂ DE SPARANGHEL CU URZICIIngrediente: 200 g sparanghel, 200 g urzici, 1 legătură leuştean cu tarhon, 75 ml ulei, 1 liguriţăpulbere de ardei gras (v. 2074), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 l macerat de mere (v. 2056), 1 felie de ţelină, 1 morcov, 1pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie de sfeclă roşie.Se pune maceratul într-un castron, se adaugă

spranghelul (preparat ca la reţeteleprecedentele) tăiat fideluţă, urzicile, cepa şi verdeaţa tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe221

răzătoare, pulberile şi uleiul.1644. CIORBĂ DE SPARANGHEL CU CRESONSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care seînlocuiesc cu creson tăiat fideluţă.1645. CIORBĂ DE SPARANGHEL CU NAPIIngrediente: 200 g sparanghel, 200 g napi, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 75ml ulei, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 legătură de mărar cu hasmaţuchi, 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 l macerat de ţelină (v. 2060), 500 ml zeamă de varzămurată (moare).Se pune maceratul şi zeama de varză în castron, se adaugă sparanghelul (ales fraged şiseparat de părţile fibroase) tăiat fideluţă, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, rădăcinoasele date perăzătoare, uleiul, pulberile şi pasta de roşii.1646. CIORBĂ DE SPARANGHEL CU ŢELINĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de napi care seînlocuiesc cu aceeaşi cantitate de ţelină rasă pe răzătoare.1647. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 300 g sparanghel, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de sfeclă roşie, 50 mlulei, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063)1 legătură de mărar cu frunze fragede de ţelină, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1.5 l macerat de urzici (v. 2050), 5 linguri detărâţe. Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite(manual sau mecanic), uleiul, pasta de roşii, pulberile şi tărâţa, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.1648. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL ŞI RIDICHIIngrediente: 250 g sparanghel, 100 g ridichi, 50 g muguri de hamei, 1 fir de praz, 1 felie deţelină, 1 păstârnac, 4 linguri germeni de grâu, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari(v. 2072), 50 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 1.5 l macerat de lucernă, (v. 2040), 2 linguri pastă deroşii crude (v. 2063). Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul (separat de părţilefibroase), mugurii de hamei, ridichile, prazul şi rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic),pulberile, germenii de grâu (v. 2022), pasta de roşii şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.1649. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL CU CIUPERCIIngrediente: 300 g sparanghel, 200 g ciuperci de pajişte sau de cultură, 1 fir de praz, 1 morcov,1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 100 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 5 linguri tărâţe, 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1/2 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1.5 l macerat de mere dulci (v. 2055), 2 - 3 linguri deoţet.Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul, ciupercile (alese numai mici şi mijlocii,stropite cu oţet şi lăsate 2 ore la muiat), prazul şi rădăcinoasele fin mărunţite, pulberile, tărâţa şiuleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.1650. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL ŞI SPANACIngrediente: 300 g sparanghel, 200 g spanac, 1 ceapă de apă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 feliede ţelină, 50 ml ulei, 5 linguri tărâţe, 1 lingură făină de soia (v. 2021), 1 legătură de mărar cucimbru, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1.5 l macerat de măceşe (v. 2047).Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul (selecţionat fraged şi fără

părţilefibroase), rădăcinoasle, ceapa şi spanacul mărunţite la mixer, uleiul, tărâţa, făina de soia şi pasta deroşii, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.1651. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 300 g sparanghel, 20 g lobodă roşie sau albă, 1 ceaşcă de smântână sau 2gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de verdeţuri, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1222

ceapă, 2 linguri făină de soia (v. 2021), 4 linguri de tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromaticeşi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri pulbere din seminţe de roşii (v.2071), 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041).Se pune maceratul în castron, se adaugă sparanghelul (separat de părţile fibroase), loboda,rădăcinoasle şi ceapa fin mărunţite (manual sau mecanic), făina de soia, tărâţa, pulberile şismântâna (sau gălbenuşurile), iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.1652. SUPĂ - CREMĂ DE SPARANGHEL CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.... Specie de varză cu rădăcina tubercul(rutabaga)Compatibilă cu napul.Conţine: Calciu, Magneziu, mangan, Sodiu; fier, Potasiu, Fosfor, Siliciu,esenţă sulfoazotată.Rutabaga este un excelent aliment, mai ales preparat în bucătăria fără foc.Este diuretică, remineralizantă, anticancerigenă.1653. PASTĂ DE RUTABAGĂ CU UNTIngrediente: 300 g rutabagă, 100 g spanac, 1 ceapă de apă, 2 linguri germeni de grâu (v.2022), tărâţe, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 200 g unt.Rutabaga curăţată, spanacul şi ceapa fin mărunţite (manual sau mecanic) se amestecă cugermenii, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pastaobţinută se aşează pe o farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin umezită şi se ornează cuverdeţurile pe care le avem la îndemână.1654. PASTĂ DE RUTABAGA CU ROŞIISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 - 3 linguripastă de roşii crude (v. 2063).1651. PASTĂ DE RUTABAGA MURATĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 morcovmărunţit; rutabaga se murează la un loc cu varza (ca şi napii muraţi cu varză - v. 1958).1656. CIORBĂ DE RUTABAGA CU GERMENI DE GRÂUIngrediente: 300 g rutabaga, 3 linguri germeni de grâu mărunţiţi (v. 2022), 75 ml ulei, 1 ceapă,1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legăturăde pătrunjel cu cimbru, 1 l macerat de măceşe (v. 2047), 100 ml zeamă de varză murată (moare).Maceratul cu moarea se pune în castron, se adaugă rutabaga cu rădăcinoasele date perăzătoare, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, germenii de grâu şi uleiul.1657. CIORBĂ DE RUTABAGA CU SFECLĂ ROŞIESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 100 g rutabaga cu100 g sfeclă roşie rasă.1658. CIORBĂ DE RUTABAGA CU SMÂNTÂNĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1656), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei carese înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână (sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină). În lipsa acestora sepoate folosi iaurtul.1659. CIORBĂ DE RUTABAGA CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1656), folosind aceleaşi ingrediente, în afară

de ulei carese înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână saucu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7).223

1660. CIORBĂ DE RUTABAGA CU GERMENI DE GRÂUIngrediente: 450 g rutabaga, 5 linguri de germeni de grâu mărunţiţi (v. 2022), 1 ceapă, 1morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1.5 l macerat de căline (v. 2043), 1 legătură de verdeţuri, 50ml ulei, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.2072), 1 l macerat de ţelină (v. 2060), 500 g mazăre.Maceratul se pune în castron odată cu mazărea, se adaugă rutabaga, rădăcinoasele şi ceapafin mărunţite (manual sau mecanic), uleiul, pasta de roşii, pulberile iar deasupra verdeţurile tăiatemărunt.1661. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU CRESONSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente (în afară de moare),adăugând în plus 100 g creson sau lobodă fin mărunţite.1662. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU FRUNZE DE SOIAIngrediente: 350 g rutabaga, 200 g fruze fragede de soia sau spanac, 3 linguri de germeni degrâu mărunţiţi (v. 2022), 1 fir de praz, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţăpulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 linguriţăpulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1 legătură de verdeţuri, 200 g iaurt sau 2 gălbenuşuride ouă de găină, 1.5 l macerat de trifoi roşu, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel.Se pune maceratul într-un castron, se adaugă rutabaga, frunzele de soia, prazul şirădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic), germenii, pasta, pulberile şi iaurtul (saugălbenuşurile), iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.1663. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ouăle de găinăcare se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).1664. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă (1662), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5bulbili de usturoi fin pisaţi; dau supei un gust deosebit de plăcut.1665. SUPĂ - CREMĂ DE RUTABAGA CU AROMĂ DE HREANSe prepară ca la reţeta precedentă (1662), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 1 - 2linguri de hrean ras (după gust).... StrugureConţine: apă, zahăr, fermentabil, cremă de tartru, acid tartric liber, acid malic ş.a., materiiazotate, materii nedozate, materii minerale, lignoase insolubile, acizi liberi, acizi volatili, tanini, ulei,materii răşinoase. În cenuşi se află Potasiu, Mangan, Calciu, Magneziu, Sodiu, oxid de Fier şi deMagneziu, Clor, Siliciu, acid Fosforic, Iod, Arsenic.Este foarte bogat în vitamina A şi B mai puţin în vitamina C.Conţine 120 - 150 g zaharuri / 1 kg (glucoză şi levuloză); direct asimilabil.Pe drept cuvânt sucul de strugure este considerat "lapte vegetal".Are o valoare calorică importantă: peste 900 cal / 1 kg.Strugurele negru conţine un colorant (enociaina) tonic.Este indicat în anemie, convalescenţă, demineralizare, sarcină (ca banana, cireaşa, fragul,coacăza, para, mărul), surmenaj, astenie, sporturi de rezistenţă, stări acute febrile, congestiaficatului şi a splinei, temperamente bilioase şi sangvine, artritism, reumatism, gută, litiază, pletoră,obezitate, nefrite, eneterită, dermatoze (exeme, furunculoză, îngrijirea tenului).O cură de struguri este foarte binevenită; 1 - 2 kg / zi sau 700 - 1.7 l de suc consumat exclusiv(strugurii foarte bine spălaţi); este diuretic, laxativ, eliminator al acidului uric. În obezitate, este binesă se consumenumai

struguri în 2 zile din 10, 1şi 1/2 kg zilnic.În dezintoxicare: 3 păhărele de suc (must) în fiecare zi, între mese.Sucul obţinut înainte de maturitate este răcoritor în stările febrile, contra anghinelor,stomatitelor şi hemoptiziilor.Se foloseşte mult pentru acrit diferite preparate în bucătăria fără foc. Mustul (sucul) de224

strugure copt este diuretic şi laxativ. Stafida fără sâmburi are aceleaşi virtuţi ca şi boabeleproaspete, în plus este foarte energetică şi înzestrată cu proprietăţi de îndulcire şi pectorale.Indicat în afecţiunile pulmonare, traheale, renale, vezicale, hepatice.Seva de primăvară (lacrimile viţei - de - vie): 2 linguriţe (în ceai) dimineaţa, contra litiazelorurinare, biliare şi a pietrelor.Uleiul din sâmburi de struguri este cunoscut din secolul IX;foarte bogat în vitamina E.1666. SUC DE AGURIDĂCând strugurii sunt bine dezvoltaţi (aproape copţi, dar încă acrişori) se extrage sucul din ei(manual sau mecanic); se poate consuma ca răcoritor combinat cu apă distilată (după gust); esteîntrebuinţat cu mult folos în bucătăria fără foc, pentru acrit diferite preparate culinare; are însuşiridiuretice marcante, combate obezitatea, este un bun reconfortant. Se foloseşte la acrit diferitepreparate culinare mai ales în bucătăria fără foc.1667. SUC DE STRUGURI (must)Conţine numeroase substanţe necesare organismului. Are o mare valoare calorică şi esteindicat în foarte multe boli. Pentru vegetarienii care consumă crudităţi este de un real folos. înbucătăria fără foc se foloseşte pentru a prepara diferite creme, băuturi răcoritoare şi multe altele.1668. SUC DE STRUGURI CU SUC DE MĂCEŞE (v. 2093)Sucul de struguri şi de măceşe (în părţi egale), consumat pe nemâncate, este un puternicreconfortant. Se poate consuma de către toate vârstele, cu condiţia să fie proaspăt extras.1669. SUC DE STRUGURI CU SUC DE CĂTINĂ (v. 2092)Se amestecă ambele sucuri (după gust). Se consumă pe nemâncate (ambele fiind foartebogate în minerale, enzime, vitamine şi multe alte substanţe necesare omului).1670. SUC DE STRUGURI CU SUC DE CĂTINĂ ŞI MORCOVIÎn sucul de struguri proaspăt extras, se adaugă (după gust, la 1 pahar), 1 lingură sau 2 suc decătină (v. 2092) şi 4 - 5 linguri suc de morcovi (v. 2081). Este puternic vitaminizant şi fortificăorganismul. (Nici un preparat care are în compoziţie suc, pulbere sau pastă de cătină nu se consumădupă ora 14, deoarece este excitant, deranjând somnul. Îl pot totuşi consuma persoanele carelucrează în schimburi de noapte, paznicii de noapte sau studenţii, care au mult de învăţat).1671. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI GERMENI DE GRÂUIngrediente: 350 ml suc de struguri, 4 linguri de germeni de grâu (bine mărunţiţi, v. 2092),cremogen, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2104), puţină miere (dacăsucul nu este suficient de dulce), 2 ouă de găină, 1 lingură seminţe de mac. Germenii de grâu se punîn sucul de struguri, se adaugă coaja de lămâie sau de portocală, tinctura, puţină miere, 2gălbenuşuri şi cremogen (cât cuprinde).Se pune în cupe, deasupra puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr), peste care se presarăseminţe de mac sau petale roşii de trandafir tăiate fideluţă.1672. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI GERMENI DE SOIASe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâucare se înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026) fin mărunţiţi sau făină de soia (v. 2021).1673. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI GERMENI DE LUCERNĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1671), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germeniide grâu care se înlocuiesc cu germeni de lucernă bine mărunţiţi.1674. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI

GERMENI DE TRIFOISe prepară ca la reţeta precedentă (1671), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germeniide grâu care se înlocuiesc cu germenii de trifoi roşu (v. 2030) bine mărunţiţi.1675. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1670), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele douăouă de găină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).225

1676. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI PASTĂ DE CĂLINEIngrediente: 350 ml suc de struguri, 4 linguri tărâţe, 2 linguri pastă de căline (v. 2064),cremogen sau făină de ovăz, coaja rasă de la 1/2 portocală sau lămâie, 1 lingură tinctură de propolis(v. 2104), puţină miere (dacă este nevoie), câteva frunzişoare de măghiran, 2 linguri vişine macerateîn miere (v. 406).Se pune tărâţa în sucul de struguri, se adaugă pasta de căline, coaja de portocală, tinctura,mierea şi cremogen sau făină de ovăz (cât cuprinde). Se pune în cupe; deasupra se presarămăghiran şi apoi se pun bobiţe de vişine conservate în miere (v. 406).1677. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI PASTĂ DE MĂCEŞESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de pasta de călinecare se înlocuieşte cu pastă de măceşe (v. 2066).1678. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI STAFIDEIngrediente: 350 ml suc de struguri, 6 linguri cremogen (v. 2019), 100 g stafide (fără sâmburi),coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tinctură miraculoasă II (v, 2107), puţină miere, câteva florialbastre de cioare.Stafidele se pun la înmuiat cu puţină apă caldă, se acoperă şi se lasă astfel 2 ore; cremogenulse înmoaie cu sucul de struguri, se adaugă coaja de lămâie, tinctura, mierea şi stafidele care au fostînmuiate (cu tot cu apa din ele).Se pune în cupe, iar deasupra se pun flori albastre de cicoare sau alte flori, pe care gospodinale are la îndemână (de gălbenele, păpădie, bumbişor).1679. CREMĂ CU SUC DE STRUGURI ŞI STAFIDE (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri decremogen cu făină de hrişcă (cât cuprinde).1680. STRUGURI CONSERVAŢI ÎN MIEREIngrediente: 1 kg struguri (fără sâmburi), 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră naturală.Se aleg boabe de struguri mari, şi se pun uşor în borcan (odată cu busuiocul); peste ei setoarnă mierea. Se leagă borcanul strâns la gură, se înfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă lamacerat 6 săptămâni, având grijă să fie agitat zilnic. După această dată, se scot uşor boabele (cu opaletă) şi se pun într-un borcan de mărime potrivită.Se pot servi ca dulceaţă sau se folosesc ca garnituri, la diferite preparate, în bucătăria fără foc..Mierea din borcan, care s-a transformat în sirop, se pune în sticle de 500 ml de culoare închisă,deasupra 1 deget de alcool, se închid ermetic, se etichetează (anul, luna, ziua) şi se păstrează la locrece şi ferit de lumină.Este un sirop puternic vitaminizant, foarte bogat în enzime, minerale ş.a.Un adevărat medicament; ajută în numeroase boli.... TătăneasăConţine: ulei volatil, alantaină, mucilagii, substanţe de natură glicogenică, caosolidină şicaosolicină, tanin, colină, asparagină, gumirezine, zaharuri, amidon, cantităţi mici de alcaloizi -simfitocinoglosină,coniferină, substanţe minerale ş.a.Este folosită ca medicament. În bucătăria fără foc se poate folosi atât rădăcina (sub diferiteforme) cât şi frunzele fragede şi florile.1681. SALATĂ CU RĂDĂCINI DE TĂTĂNEASĂ (I)Se prepară în martie şi octombrie, cu rădăcină proaspătă, scoasă direct din pământ.Ingrediente: 50 g rădăcină de tătăneasă, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de hasmaţuchi, 4 - 5foi de varză murată, 1 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 50 ml ulei, 1 felie de ţelină. Rădăcina bine

spălată (rasă uşor de coaja subţire), setaie felioare cât se poate de subţiri, se amestecă cu ceapa tăiată julien, ţelina rasă, varza murată226

(stoarsă de moare; nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă, pulberile şi uleiul, iar deasupraverdeaţă tăiată mărunt.1682. SALATĂ CU RĂDĂCINI DE TĂTĂNEASĂ (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varză muratăcare se înlocuieşte cu napi muraţi (v. 1958) raşi, odată cu ţelina, la care se adaugă şi 1 morcov ras.1683. PASTĂ CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂIngrediente: 200 g frunze fragede de tătăneasă, 1 ceapă mare de apă, 3 - 4 foi de varză dulce,3 - 4 foi de varză murată, 1 felie de ţelină, 50 ml ulei, 1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 200 g unt, tărâţe, 1 legătură de mărar cucimbru. Toate produsele se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile, untulfrecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează şi se ornează după gust.1684. PASTĂ CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ ŞI ROŞIISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguripastă de roşii crude (v. 2063).1685. FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ CU SOS DE CREMOGENIngrediente: 250 g frunze fragede de tătăneasă, 50 g urzici, 5 linguri cremogen, 250 ml suc demorcovi, 150 ml ulei, 2 linguri de tărâţe, 1 linguriţă de muştar, 1/4 linguriţă pulbere de plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1 mână de flori de tătăneasă sau petale roşii de trandafir, 1legătură de hasmaţuchi, 1 ceapă de apă.Frunzele de tătăneasă (alese printre cele mai tinere) se taie fideluţă, se amestecă cu ceapatăiată felioare subţiri, tărâţa, pulberile şi se aşează pe platou, în strat subţire uniform. Se toarnă apoisosul preparat din cremogen înmuiat cu suc de morcovi, în care se adaugă ulei (puţin câte puţin, cala maioneză) şi muştar, iar deaupra se presară verdeaţa tăiată mărunt şi flori de tătăneasă saupetale roşii de trandafir, tăiate fideluţă.1686. FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ CU SOS ROŞUSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, numai că sosul (înainte de afi turnat în platou) se colorează roşu, cu pulbere de măceşe (v. 2078), de căline (v. 2076) sau cu 2 -3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).1687.SALATĂ DIN FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ CU GRÂUŞOR (untişor)Ingrediente: 150 g frunze tinere de tătăneasă, 150 g grâuşor, 1 lingură de hasmaţuchi, 2legături ridichi de lună (roşii, cu tot cu frunză), 50 ml ulei, 25 ml suc de cătină sau de lămâie, 1/4linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1mână de flori albe de urzică moartă.Se spală frunzele în multe ape, se taie fideluţă, se amestecă cu pulberile, uleiul, sucul de cătină(diluat) şi hasmaţuchiul tăiat mărunt; se pun în salatieră, se decorează cu sferturi de ridichi roşiii delună, apoi se presară flori albe de urzică moartă.1688. SALATĂ CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ ŞI MUGURI DE LUCERNĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de grâuşor care seînlocuieşte cu muguri de lucernă. De asemenea se pot folosi muguri de trifoi roşu sau alb, frunzefragede de soia, tei, fag, ştevie, măcriş ş.a.1689. CHIFTELE DIN FRUNZE DE TĂTĂNEASĂ CU NUCIIngrediente: 150 g frunze de tătăneasă, 150 g nuci, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 ceapăde apă, 200 g unt, tărâţe, 1 căpăţână de salată verde, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1/2linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Frunzele de tătăneasă (bine spălate) se taie cât se poate de mărunt, odată cu verdeţurile şi ceapa,se amestecă cu

pulberile, nucile râşnite, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pe planşetă sepune o foaie de plastic, peste care se presară 1 mână de tărâţe; se împarte compoziţia (cu lingura)în părţi egale, se formează chiftelele, care se pun pe un postament de salată verde aşezat înprealabil pe platou. Pe margini se pun mici moviliţe din petale de trandafir tăiate fideluţă (o parte sepresară peste chiftele).1690.CHIFTELE DIN FURNZE DE TĂTĂNEASĂ CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 - 4 bulbili(căţei) de usturoi fin pisaţi, care dau chiftelelor un gust deosebit de plăcut.1691. SĂRMĂLUŢE CU BRÂNZĂ ÎN FRUNZE DE TĂTĂNEASĂIngrediente: 300 g brânză de vaci, 1 ceapă mare de apă, 50 g unt, 1 legătură de mărar, 250 gfrunze tinere de tătăneasă, 1/2 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, petale roşii de trandafir recoltate de la 5 - 6 flori, 1 lingură de ulei.Brânza de vaci (proaspătă) se dă prin sită, se amestecă cu ceapa tăiată mărunt, odată cumărarul, pulberile şi untul frecat spumă. Cu această compoziţie se prepară sărmăluţe învelite înfrunze de tătăneasă aşezate pe un postament din petale de trandafir. Se stropesc cu ulei iardeasupra se presară câteva flori albe de urzică moartă.1692.SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE SOIA ÎN FRUNZE DE TĂTĂNEASĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vacicare se înlocuieşte cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi amestecaţi în părţi egale cu ţelină şimorcov ras.... TeiÎn scopuri medicinale se utilizează floarea, iar în scopuri alimentarefrunza (când este foarte fragedă, la începutul lunii mai).1693. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE TEI (I)Ingrediente: 150 g mieji de nuci, 1 ceapă de apă, 100 g unt, 1 legătură de mărar cu pătrunjel,1/4 linguriţă pulbere de plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1mână de petale roşii de trandafir, 1 lingură ulei, 2 frunze de tătăneasă. Miejii de nucă (tăiaţi cucuţitul) se amestecă cu frunzele de tătăneasă, ceapa şi verdeaţa tăiată mărunt, pulberile şi untulfrecat spumă.Cu această compoziţie se pregătesc sărmăluţele învelite în frunze fragede de tei, care seaşează pe un postament din petale roşii de trandafir; se stropesc cu puţin ulei şi se presară cu petalede trandafir tăiate fideluţă sau pulbere de trifoi roşu (v. 2069).1694. SĂRMĂLUŢE CU FRUNZE DE TEI (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu germeni de grâu (v. 2022) sau germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi. Cine doreştepoate adăuga şi puţin usturoi fin pisat. Se pot folosi în locul frunzelor de tei frunze de ulm sau de fag(recoltate în prima jumătate a lunii mai).1695. CREMĂ CU FRUNZE DE TEI (I)Ingrediente: 100 g frunze frage de tei, 5 linguri cremogen (v. 2019), 350 ml suc de morcovi,puţină miere, 2 ouă de găină, coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 linguriţă tinctură de muguri de plopnegru (v. 2015), 2 linguri cireşe negre conservate în miere (v. 406). Cremogenul se înmoaie cu suculde morcovi, se adaugă coaja de lămâie, tinctura, mirea, cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină şifrunzele de tei tăiate fideluţă. În cazul în care crema este prea îngroşată, se mai poate adăuga puţinlapte. Se pune în cupe, deasupra puţin albuş bătut spumă tare (fără zahăr) peste care se pun cireşenegre, pulbere de trifoi roşu (v. 2069) sau flori de tătăneasă.1696. CREMĂ CU FRUNZE DE TEI (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă degăină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).... TrandafirEste folosit în scopuri medicinale şi alimentare. Se folosesc petale (începând cu

măceşul,trandafirul de dulceaţă şi trandafirtul de ornament) de toate mărimile, de toate culorile, putând fi228

consumate în alimentaţie fără restricţie.Principii active: ulei volatil format din alcooli triterpenici, alifatici şi stearoterpenici, geraniol,nerol, citronelol, taninuri, cianidină, derivaţi flavonici (cvercetină), cianozide, zaharuri, ceară, acidgalic etc.Acţiune farmacologică:intern - antipiretic, antiinflamator, antiseptic, astringent.extern - dezinfectant şi decongestiv1697. SALATĂ CU PETALE DE TRANDAFIR ŞI HASMAŢUCHIIngrediente: 250 g petale de trandafir, 100 g hasmaţuchi, 100 g mărar, 1/4 linguriţă pulbere deplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 5 - 6 foi de salată verde,50 ml ulei, 1 lingură suc de cătină sau de lămâie.Petalele de trandafir se amestecă cu hasmaţuchi şi mărar tăiate mărunt. Foile de salată (tăiateîn fragmente mai mari) se stropesc cu ulei şi suc de cătină (v. 2092) diluat cu puţină apă. Seserveşte drept garnitură la diferite preparate culinare, după gust.1698. CREMĂ DE TRANDAFIR CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 100 g petale de trandafir, 5 linguri de smântână, 3 linguri de cremogen (v. 2019),1/2 ceaşcă lapte nefiert, 1 ligură tinctură miraculoasă I (v. 2104), coaja rasă de la 172 lămâie sauportocală şi sucul ei, puţină miere, 1 lingură seminţe de in.Cremogenul se amestecă cu laptele nefiert, smântâna, tinctura, coaja de lămâie (cu tot cusucul ei), mierea necesară şi petalele de trandafir mărunţite. Se pune în cupe, deasupra se presarăseminţe de in.1699. CREMĂ DE TRANDAFIR CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de lapte şi smântânăcare se înlocuiesc cu 30 ouă de prepeliţă (v. 7) şi puţin suc de morcovi.1700. TORT CU PETALE DE TRANDAFIR ŞI PEPENE GALBENIngrediente: 650 g petale de trandafir, miere, 1 lingură pastă de cătină (v. 2065), 400 g unt,400 g pepene galben, tărâţe, cremogen, 2 linguri tinctură miraculoasă I (v. 2014), coja rasă de la 1lămâie sau portocală, 350 g frişcă, 150 g germeni de grâu (v. 2022).Petalele se pisează până încep să se înmoaie bine; se amestecă cu germenii de grâu, tinctura,200 g unt frecat spumă, mierea şi tărâţe (cât cuprinde). Se împarte compoziţia în două părţi egale.Prima parte se aşează pe tortieră şi se tasează; peste ea se aşează o cremă preparată din pepenelegalben (curăţat de coajă şi seminţe) şi fin mărunţit, amestecat cu pasta de cătină, mierea necesară,coaja de lămâie, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se tasează, apoi se pune parteade compoziţie cu trandafiri. Se tasează din nou pe întrega suprafaţă şi se îmbracă în frişcă, pestecare se pot presăra seminţe de mac, in, anason, fenicul, chimion sau pulbere de trifoi roşu (v. 2069),de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076). Se pot aplica şi fructe proaspete de sezon sauconservate în miere; se dă la rece 2 - 3 ore apoi se serveşte tăiat felii, în formă de raze, ca orice tort.1701. RULADĂ DE TRANDAFIR CU DOVLEACCompoziţia pentru prima foaie se prepară ca la reţeta precedentă (petalele de trandafir seamesteă cu aceleaşi ingrediente). Pe o foaie de plastic se presară 1 mână de tărâţe, se întinde cudosul palmei o foaie dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget, peste care se aşează compoziţiapreparată din dovleac alb, ras fin, amestecat cu coaja rasă de la 1portocală sau lămâie, 200 g untfrecat spumă, puţină miere, 2 linguri de rom şi cremogen (v. 2109), cât cuprinde. Se rulează cuambele mâini, cu ajutorul foii de plastic, pe care după fiecare răsucuire o întoarcem înafară (cătrenoi), ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acesteia se pune pe un platou

dreptunghiularşi se dă la rece pentru 2 - 3 ore, ca să se întărească untul. Se serveşte tăiată felii mai grosuţe.Această cantitate ajunge pentru 12- - 14 persoane.1702. RULADĂ DE TRANDAFIR CU BANANESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de dovleacul alb careeste înlocuit cu banane mărunţite; la rândul lor, acestea pot fi înlocuite cu morcovi raşi.1703. CIORBĂ CU PETALE DE TRANDAFIR (I)Ingrediente: 200 g petale de trandafir roşii sau roz, 1 ceapă, 1 morocv, 1 pătrunjel, 1 felie de229

ţelină, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţăseminţe din pulbere de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere din alge, verdeaţă, 1 ceaşcă de smântână. Se pune maceratul în castron,se adaugă petalele de trandafir tăiate fideluţă, ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa,rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi smântâna (la nevoie poate fi înlocuită cu iaurt sau cu75 ml ulei).1704. CIORBĂ CU PETALE DE TRANDAFIR (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind smântâna cu 2gălbenuşuri de ouă de găină sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1705. SUPĂ - CREMĂ CU PETALE DE TRANDAFIR ŞI SPANACIngrediente: 300 g petale de trandafir, 250 g spanac sau urzici, 1 ceapă mare de apă, 1morcov, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.2072), 1 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 5 linguri de tărâţe, 1 legătură de mărar cupătrunjel, 50 ml ulei, 1.5 l macerat de măceşe (v. 2048).Maceratul se pune în castron, se adaugă petalele de trandafir, spanacul, ceapa şirădăcinoasele bine mărunţite, pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasupra puţină verdeaţă şi câtevapetale (albe sau crem) de trandafiri tăiate fideluţă.1706. SUPĂ - CREMĂ CU PETALE DE TRANDAFIR ŞI MERESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, dublând cantitatea de ţelinăşi înlocuind spanacul cu mere dulci (care se mărunţesc cu tot cu coajă, manual sau mecanic).1707. PETALE DE TRANDAFIR CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1kg petale de trandafir, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere naturală (de salcâm).Se pun petalele în borcan (odată cu busuiocul), se toarnă mierea, se leagă strâns gura borcanului, seînfăşoară în hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat 6 săptămâni, avâng grijă se fie agitatzilnic. După acest termen se scot petalele (cu ajutorul unei palete) şi se pun într-un borcan potrivitca mărime; mierea, care s-a transformat în sirop de trandafir, se pune în sticle de culoare închisă,deasupra 1 deget de alcool, se închid ermetic şi se păstrează la rece, ferite de lumină.1708. FLORI DE TRANDAFIR CCONSERVATE ÎN MIERESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în borcan florile cutotul.... TroscotConţine: acid salicilic liber şi combinat, taninuri, pigmenţi de natură flavonoidică, avicularozidă,respectiv arabinozida cvercetolului şi camferitrozidă, care este o ramuzidă a camferolului, vitaminaC, rezinuri, ceruri, grăsimi, zaharuri, mucilagii, derivaţi antrachinonici, ulei volatil.Este hipotensiv (scade tensiunea, astringent , antidiareic).Este recomandat ca adjuvant în bolile de plămâni, reumatism şi gută.1709. PASTĂ DE TROSCOT CU CEAPĂIngrediente: 200 g troscot, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri pastă de roşii (v. 2063), 4 - 5 frunzede varză murată, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţăpulbere din plante aromatice şi condimentare (v.

2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legăturăfrunze fragede de ţelinăcu tarhon, tărâţe, 2 - 3 roşii.Troscotul (ales numai vârfurile fragede), ceapa şi varza, se mărunţesc fin (manual saumecanic), se amestecă cu pasta de roşii, pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şitărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cufelioare de roşii şi verdeţuri de sezon.1710. PASTĂ DE TROSCOT CU PRAZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care seînlocuieşte cu praz.230

1711. PASTĂ DE TROSCOT CU ŢELINĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1709), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 150g ţelină mărunţită odată cu ceapa şi vârfurile fragede de troscot.1712. PASTĂ DE TROSCOT CU BRÂNZĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1709), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 100g brânză de vaci proaspătă dată prin sită.1713. CIORBĂ DE TROSCOT CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 150 g troscot fraged, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legăturăde mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere dinplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei, 2 - 3 roşii, 1 lmacerat de trifoi (v. 2048), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085). Se pune maceratul şi sucul încastron, se adaugă vârfuri fragede de troscot tăiate mărunt, odată cu ceapa, verdeţurile şi roşiile,rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul.1714. CIORBĂ DE TROSCOT CU VARZĂ ALBĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind jumătate dincantitatea de rădăcinoase cu 1 felie de varză albă tăiată fideluţă şi freacată în mâini (ca să-şi maipiardă din rigiditate), până se înmoaie bine, fără a se stoarce de zeamă.1715. CIORBĂ DE TROSCOT CU PATISON ŞI LOBODĂIngrediente: 100 g troscot, 50 g patison, 50 g lobodă, 1 fir de praz, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 1 legătură de mărar cu leuştean, 1ceaşcă de smântână sau iaurt, 1 l macerat de urzică (v. 2040), 500 ml zeamă de castraveţi muraţi(moare), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge. Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă vârfuri de troscot fraged, tăiat măruntodată cu loboda, verdeaţa, ardeiul gras, roşiile, prazul, patisonul şi rădăcinoasele date pe răzătoare,pulberile şi smântâna (sau iaurt), care la nevoie poate fi înlocuită cu 75 ml ulei.1716. CIORBĂ DE TROSCOT CU DOVLECEI ŞI LOBODĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de patison care seînlocuieşte cu dovlecel şi lobodă.1717. SUPĂ - CREMĂ DE TROSCOT CU GRÂUIngrediente: 200 g troscot, 150 g germeni de grâu (v. 2022), 1 ceapă, 1 morcov, 4 - 5 foi devarză, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de pătrunjel cu salvie, 2 - 3 linguri pastă deroşii (v. 2063), 1.5 l macerat de căline (v. 2043), 50 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, seadaugă germenii, ceapa şi rădăcinoasele fin mărunţite (manual sau mecanic), pasta de roşii,pulberile şi uleiul.1718. SUPĂ - CREMĂ DE TROSCOT CU TĂRÂŢESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâucare se înlocuiesc cu 5 linguri de tărâţe.1719. SUPĂ - CREMĂ DE TROSCOT CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 200 g troscot, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 ceapămare de apă, 1morcov, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 150 g gulioare, 5 linguri tărâţe, 1.5 l maceratde lucernă (v. 2049), 2 - 3 roşii, 1 ardei gras, 1 legătură

frunze fragede de ţelină şi păstârnac, 1/2linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Sepune maceratul în castron, se adaugă troscotul, ceapa, rădăcinoasele, gulioarele, ardeiul şi roşiilebine mărunţite (manual sau mecanic), tărâţa, pulberile şi smântâna (sau gălbenuşurile), iar deaupraverdeţurile tăiate mărunt.1720. SUPĂ - CREMĂ DE TROSCOT CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2 ouă degăină care se înlocuiesc cu 10 ouă de prepeliţă (v. 7).231

1721. TROSCOT CU SOS ALBIngrediente: 300 g troscot, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez (v. 2017), 1 lingură decremogen, 1 legătură de tarhon cu salvie, 1 mână de petale roşii de trandafir, 2 linguri tărâţe, 1/2linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Sealeg numai frunzişoare şi vârfuri de troscot din cele mai fragede, se spală bine, se taie mărunt, seamestecă cu pulberile, tărâţa şi se aşează în platou (pus în strat subţire uniform). Peste ele se toarnăsosul alb preparat din smântână bine amestecată cu făina de orez şi cremogen. Deasupra se presarăverdeaţă tăiată mărunt, iar pe margini se pun mici moviliţe din petale roşii de trandafir, tăiatefideluţă.1722. TROSCOT CU SOS VERDESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în plus 2 - 3 lingurisuc de orz verde (v. 2071).Sosul verde se poate obţine şi cu suc din spanac, lucernă, trifoi, măcriş, podbal ş.a.; nuanţa deverde obţinută cu sucul de orz verde rămâne cea mai frumosă.1723. TROSCOT CU SOS GALBENIngrediente: 300 g troscot, 5 linguri cremogen (v. 2019), 2 linguri tărâţe, 250 ml suc demorcovi (v. 2081), 2 gălbenuşuri, 150 - 200 ml ulei, 1 legătură de mărar cu busuioc, 1/2 linguriţăpulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de floriroşii de nalbă de grădină. Troscotul (ales numai vârfurile fragede) se taie mărunt, se amestecă cupulberile, tărâţa şi se pune în platou (aşezat în strat subţire); peste el se toarnă sosul preparat dincremogen, amestecat cu suc de morcovi sau apă, şi apoi ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză),până se încorporează întreaga cantitate. Deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt, iar pe marginise aşează mici moviliţe de petale roşii de nalbă de grădină, tăiate fideluţă.1724. TROSCOT CU SOS DE OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele douăgălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v.7).1725. TROSCOT CU SOS ROŞUSe prepară ca la reţeta precedentă (1723), folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în plus 1 - 2linguri pulbere de măceşe (v. 2078), scoruşe (v. 2077) sau petale roşii de trifoi (v. 2069), până seobţine nuanţa dorită de roşu. Deasupra se presară flori albe de urzică moartă sau petale (albe saucrem) de trandafir, tăiate fideluţă, iar pe margini foi de salată verde.... Trifoi roşuEste depurativ, dezinfectant, sedativ; indicat în cancer, astm bronşic, tuse persistentă, tuseconvulsivă, colici, leucoree, dismenoree, sifilis.Trifoiul roşu, combinat în părţi egale cu rădăcină de brusture, dragavei, rădăcină de păpădie(sau iarba osului), este foarte eficace întumori canceroase, lepră.Este un remediu deosebit de valoros pentru cancer, indiferent de localizarea acestuia. Pentrucancerul laringean se prepară ceaiul mai concentrat şi se face gargară de 3 - 4 ori pe zi, înghiţindtotuşi o mică parte.1726. SALATĂ DE TRIFOI CU PĂPĂDIEIngrediente: 200 g muguri trifoi roşu, 200 g rădăcină şi frunze de păpădie, 50 ml ulei, 1 lingurăsuc de cătină (v. 2092), 1 legătură de hasmaţuchi, câteva petale roşii de trandafir, 2 linguri tărâţe,1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi

condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Se recoltează muguri fragezi de trifoi, se spală bine, se amestecă cu frunzele şi rădăcinile depăpădie (curăţate uşor de coaja de culoare închisă) bine spălate şi tăiare felioare. Se adaugăpulberile, tărâţa, uleiul şi sucul de cătină diluat cu puţină apă. Deasupra se presară hasmaţuchi tăiatmărunt şi petale de trandafir tăiate fideluţă.1727. SALATĂ DE TRIFOI CU CICOARESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de păpădie care seînlocuieşte cu cicoare recoltată din flora spontană.232

1728. PASTĂ CU FLORI DE TRIFOI ŞI GERMENI DE GRÂUIngrediente: 150 g flori de trifoi roşu, 150 g germeni de grâu (v. 2022), 1 ceapă mare de apă,100 g rădăcini de păpădie, 200 g unt, 1 legătură frunze fragede de ţelină cu cimbru, tărâţe, 1/4linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Florile de trifoi, germenii, ceapa şi rădăcinile de păpdie se mărunţesc fin (manual sau mecanic),se amestecă cu pulberile, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Seaşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după gust.1729. PASTĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI GERMENI DE SOIASe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâucare se înlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026).1730. PASTĂ CU FLORI DE TRIFOI ŞI ŢELINĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1728), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germeniide grâu care se înlocuiesc cu ţelină mărunţită fin. Se decorează cu roşii şi măsline (v. 1988).1731. PASTĂ CU FLORI DE TRIFOI ŞI PATISON (v. lit. P)Se prepară ca la reţeta precedentă (1728), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germeniide grâu care se înlocuiesc cu patison mărunţit, odată cu celelalte produse.1732. CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (I)Ingrediente: 150 g flori de trifoi roşu, 2 linguri germeni de grâu, 1 mână de flori de păpădie, 1ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072),1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,75 ml ulei, 1 legătură de leuştean cu cimbru, 1 l macerat de lucernă (v. 2049), 500 ml suc decoacăze roşii (v. 2089).Se pune în castron maceratul de lucernă şi sucul de coacăze roşii, se adaugă florile de trifoităiate mărunt odată cu ceapa, verdeaţa şi frunzele de păpădie, rădăcinoasele date pe răzătoare,uleiul şi pulberile.1733. CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frrunzele depăpădie care se înlocuiesc cu rădăcini de păpădie (3 linguri rase) şi germenii de grâu care seînlocuiesc cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi.1734. CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (III)Se prepară ca la reţeta precedentă (1732), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de frunzelede păpdie care se înlocuiesc cu 3 - 4 foi de varză albă tăiate fideluţă.1735. CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI LEGUMEIngrediente: 150 g flori de trifoi roşu, 1 ardei gras, 2 - 3 roşii, 4 - 5 păstăi verzi de fasole (tinereşi fără bob format), 1 ceapă, 2 foi de varză, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 cartof, 1 felie de ţelină, 1legătură de leuştean cu mărar, 75 ml ulei, 1.5 l macerat de mere pădureţe (v. 2053), 1/2 linguriţăpulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Se pune maceratul în castron, se adaugă florile de trifoi, ardeiul, roşiile, ceapa, varza şiverdeţurile tăiate mărunt, rădăcinoasele şi cartofii date pe răzătoare, pulberile şi uleiul.1736. CIORBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI SMÂNTÂNĂSe prepară ca la reţeta

precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care seînlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină.1737. CIORBĂ DE TRIFOI ROŞU CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1735), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei carese înlocuieşte cu iaurt sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1738. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (I)Ingrediente: 200 g flori de trifoi roşu, 200 g gulioare, 5 linguri germeni de trifoi (v. 2030), 1 fir233

de praz, 2 - 3 roşii, 2 ardei graşi, 2 - 3 linguri tărâţe, 1 legătură pătrunjel cu mărar, 1 morcov, 1 feliede ţelină, 1 păstârnac, 1 felie de sfeclă roşie, 1.5 l macerat de măceşe (v. 2047), 50 ml ulei, 1 mânăflori albe de urzică moartă, 1/4 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugăflorile de trifoi, prazul, roşiile, ardeiul, morcovul, ţelina, păstârnacul şi sfecla roşie, fin mărunţite(manual sau mecanic), pulberea şi tărâţa, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt şi florile albe deurzică moartă.1739. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioare care seînlocuiesc cu 1 conopidă mărunţită fin.1740. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (III)Se prepară ca la reţeta precedentă (1738), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei carese înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină şi gulioare care seînlocuiesc cu dovlecei fin mărunţiţi.1741. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (IV)Se prepară ca la reţeta precedentă (1738), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gulioarecare se înlocuiesc cu patison iar uleiul cu 200 g iaurt sau 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1742. SUPĂ - CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI CRESONIngrediente: 250 g flori de trifoi roşu, 150 g creson, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 3 linguri germenide lucernă (v. 2029), 3 - 4 linguri tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 2linguri cremogen, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 50 ml ulei, 1.5 l suc de roşii (v. 2004), 1 legătură de mărar cu salvie. Se pune suculîn castron, se adaugă florile de trifoi, cresonul, ceapa, ţelina şi germenii, bine mărunţite (manual saumecanic), tărâţa, pulberile, cremogenul (v. 2019) şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate fin.1743. SUPĂ-CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI DE TĂTĂNEASĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de creson care seînlocuieşte cu aceeaşi cantitate de flori sau frunze fragede de tătăneasă; uleiul se înlocuieşte şi el cu1 ceaşcă de smântână dulceagă.1744. FLORI DE TRIFOI ROŞU PE SOS ALBIngrediente: 300 g flori de trifoi roşu, 500 g smântână, 2 linguri făină de orez, 2 linguri făină desoia (v. 2021), 1 lingură cremogen, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,câteva frunzişoare de măghiran, 1 mână de petale roşii de trandafir. Smântâna se amestecă cu făinade orez, de soia, cremogenul şi pulberile.Se toarnă în platou, iar deasupra se aşează florile de trifoi (care au fost bine spălate şi zvântateîntr-un şervet curat). Pe margini se pun mici moviliţe din frunzişoarele de măghiran şi florile tăiatefideluţă.1745. FLORI DE TRIFOI ROŞU PE SOS ROZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul în roşu, cupuţin suc de sfeclă roşie (v. 2082) sau de căline (v. 2076).1746. FLORI DE TRIFOI ROŞU PE SOS VERNILSe prepară ca la reţeta precedentă (1744), folosind aceleaşi ingrediente,

colorând sosul înverde cu puţin suc de orz verde (v. 2079).1747. FLORI DE TRIFOI ROŞU PE SOS GALBENIngrediente: 300 g flori de trifoi roşu, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), 2 gălbenuşuri de ouă degăină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 linguri germeni de grâu (v.2022), 100 g flori de păpădie, 150 - 200 ml ulei, 1 legătură de mărar cu busuioc. Cremogenul (v.2019) se înmoaie cu suc de morcovi, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), pulberile,gălbenuşurile şi germenii.234

Se toarnă în platou aşezând pe suprafaţa lui flori de trifoi roşu sau păpădie, iar pe margini (înformă de ghirlandă), verdeaţa tăiată mărunt.1748. MUGURI DE TRIFOI ROŞU CU SOS DE ROŞIISe prepară sosul de cremogen ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugândîn plus 300 g muguri de trifoi (bine spălaţi şi scurşi de apă), tăiaţi nu prea mărunt, amestecaţi cu 2 -3 linguri germeni de soia (2. 2026) sau germeni de grâu (v. 2022) şi 1 legătură de frunze fragede deţelină, tăiate mărunt. Se aşează în platou (în strat subţire uniform), peste care se toarnă sosul decremogen în care s-au adăugat 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063). Se decorează după fanteziagospodinei, cu produsele ce le are la îndemână (flori de trifoi roşu, de gălbenele, flori albastre decicoare şi verdeţuri de sezon).1749. CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (I)Ingrediente: 150 g flori de trifoi roşu, 5 linguri cremogen, 2 linguri germeni de soia (v. 2026),150 ml lapte vegetal din seminţe de măr (v. 2038), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 1 lingură tincturămiraculoasă I (v. 2026), puţină miere (după gust), câteva petale roşii de trandafir.Cremogenul se înmoaie cu laptele vegetal, se adaugă germenii de soia bine mărunţiţi, odată cugermenii de trifoi şi coaja de lămâie, tinctura şi puţină miere (în cazul că se îngroaşă prea mult semai poate adăuga puţin lapte vegetal). Se pune în cupe, iar deasupra se aşează moviliţe din petalede trandafir, tăiate fideluţă.1750. CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de laptele dinseminţe de măr care se înlocuieşte cu lapte din seminţe de bostan (v. 2033); se adaugă apoi încremogen, 2 gălbenuşuri de ouă de găină.1751. CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (III)Se prepară ca la reţeta precedentă (1749), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus (lafinal) 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7); laptele din seminţe de măr se înlocuieşte cu lapte demigdale (v. 2039).1752. CREMĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU (IV)Se prepară ca la reţeta precedentă (1749), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de laptele dinseminţe de măr care se înlocuieşte cu lapte de nuci (v. 2035) şi germenii de soia se înlocuiesc cugermeni de grâu (v. 2022) bine mărunţiţi.1753. TORT CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI GUTUIIngrediente: 350 g flori de trifoi roşu, 150 g germeni de grâu (v. 2022), 400 g unt, 250 g gutui,150 g germeni de soia (v. 2026), 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v. 2105), tărâţe,cremogen, 3 ouă de găină, 150 g nuci râşnite, 1 vârf de cuţit scorţişoară fină (pulbere), coaja rasă dela 1 lămâie sau portocală, 2 linguri de rom, puţină miere, 2 - 3 linguri cireşe negre macerate în miere(v. 406), 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076). Florile de trifoi se mărunţescfin (prin pisare), se amestecă cu romul, nucile râşnite, pulberea de măceşe, scorţişoara, puţinămiere, germenii de grâu, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).Compoziţia se împarte în două părţi egale; una din ele se pune pe tortieră şi se tasează culama cuţitului puţin umezită în apă.

Peste ea se aşează o alta, preparată din gutui fin mărunţite,amestecate cu germeniii de soia, tinctura, 3 gălbenuşuri, coaja rasă de lămâie, miere, 200 g untfrecat spumă şi cremogen (v. 2019) cât cuprinde. Peste ea se aşează partea a doua din compoziţiacu trifoi. Se tasează pe întreaga suprafaţă şi se îmbracă în albuş (bătut spumă tare); peste el se puncireşe negre iar printre ele, câte o floare de trifoi.Se dă la rece 2 - 3 ore, apoi se serveşte tăiat felii, în formă de raze, ca orice tort.1754. TORT CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI DOVLEAC ALBSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gutui care seînlocuiesc cu aceeaşi cantitate de dovleac alb, fin mărunţit.1755. TORT CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI BANANESe prepară ca la reţeta precedentă (1753), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de gutui carese înlocuiesc cu banane fin mărunţite.235

1756. TORT CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1753), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 3 ouăde găină care se înlocuiesc cu 15 ouă de prepeliţă (v. 7).1757. RULADĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI CAISEIngrediente: 300 g flori de trifoi roşu, 50 g frunze de mentă, 500 g caise bine coapte, 400 g unt,3 linguri pulbere de căline (v. 2076), 2 linguri de rom, 150 g germeni de grâu (v. 2022), 150 ggermeni de soia (v. 2026), 1 lingură tinctură miraculoasă I (v. 2106), două gălbenuşuri de ouă degăină, tărâţe, cremogen, puţină miere, coaja rasă de la 1/2 lămâie.Florile de trifoi împreună cu menta se pisează până se înmoaie bine, după care se amestecă curomul, germenii de grâu, pulberea de căline, scorţişoara, puţină miere, 200 g unt frecat spumă şitărâţe (cât cuprinde). Pe o foaie de plastic se presară o mână de tărâţe, se pune compoziţia cu trifoi,care se întinde cu podul palmei într-o foaie groasă de 1 cm, de formă dreptunghiulară. Peste ea seaşează o altă compoziţie preparată din caisele bine coapte, separate de sâmburi şi mărunţite fin(manual sau mecanic), amestecate cu coaja de lămâie, germenii de soia, gălbenuşurile, puţinămiere, tinctura, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Se rulează cu ajutorul foii deplastic, care după fiecare răsucire se întoarce în afară (către noi), ca să nu se prindă în compoziţie.Tot cu ajutorul acesteia se aşează rulada pe un platou dreptunghiular şi se dă la rece pentru 2 - 3ore. Se serveşte tăiată felioare mai grosuţe. Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţii.1758. RULADĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI PIERSICISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de caise care seînlocuiesc cu piersici bine coapte.1759. RULADĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞU ŞI SEMINŢE DE BOSTANSe prepară ca la reţeta precedentă (1756), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de caise carese înlocuiesc cu seminţe de bostan decorticate şi râşnite grosier, înmuiate cu puţin lapte vegetal denuci (v. 2035) sau de migdale (v. 2039).... ŢelinaConţine: vitaminele (A, B, C), minerale şi metaloizi; Magneziu, Mangan, Fier, Iod, Cupru, Sodiu,Potasiu, Calciu, Fosfor, colina, tirozina, acidul glutamic şi o esenţă (anhidrida sedamonică).Este indicată în inapetenţă, digestii lente, astenie, surmenaj, convalescenţă, insuficienţesuprarenale, nervozitate, demineralizare (tuberculoză), scrofuloză, impotenţă, febre intermitente,reumatisme, gută, litiază urinară, colici nefritice, afecţiuni pulmonare, hepatism, icter, obezitate,surplus.În uz extern: plăgi, ulcere, cancere, angine, degerături.Frunzele de ţelină conţin,de asemenea, o substanţă asemănătoare insulinei (deci bună pentru diabetici).1760. SALATĂ DE ŢELINĂ CU MEREIngrediente: 350 g ţelină, 200 g mere, 1 morcov, 1 căpăţână

de salată, 1 legătură de salvie cumentă, 2 linguri de soia (v. 1981), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de petale roşii de trandafir, 50 ml ulei, 1 lingură suc decătină (v. 2092) sau de lămâie.Ţelina (curăţată), merele (cu coajă) şi morcovul, se dau pe răzătoare, se amestecă cu pulberile,uleiul şi sucul de cătină (diluat cu puţină apă); se aşează în salatieră, deasupra se presară verdeaţatăiată mărunt, petalele de trandafir tăiate fideluţă iar pe margini se decorează cu foi de salată verdeşi boabe de soia înmuiate.1761. SALATĂ DE ŢELINĂ CU MERE PĂDUREŢESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de cătinăcare se înlocuieşte cu mere pădureţe (merele pădureţe din flora spontană sunt ceva mai acrişoaredecât cele nobile).1762. SALATĂ DE ŢELINĂ CU GUTUISe prepară ca la reţeta precedentă (1760), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere care236

se înlocuiesc cu gutui rase, fără suc de cătină.1763. SALATĂ DE ŢELINĂ CU GUTUI ŞI DOVLEACSe pun cantităţi egale de ţelină, gutui şi dovleac, rase pe răzătoare. În continuare seprocedează ca la 1760, folosind aceleaşi produse în afară de sucul de cătină care se înlocuieşte cugutui şi dovleac (gutuile fiind suficient de acrişoare). Se decorează cu felii de roşii şi foi de salatăverde.1764. SALATĂ DE ŢELINĂ CU CEAPĂIngrediente: 350 g ţelină, 200 g ceapă de apă, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1legătură de hasmaţuchi cu tarhon, 2 - 3 ardei graşi, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe degogoşari (v. 2072), 2 linguri boabe de soia înmuiate (v. 1981), 1 căpăţână de salată verde, 1/2linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ţelinadată pe răzătoare se amestecă cu ceapa tăiată julien, ardeii tăiaţi felioare, pulberile şi pasta de roşii(subţiată puţin cu 2 - 3 linguri de apă şi amestecată cu uleiul). Se pune în salatieră, deasupra sepresară verdeţurile tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu foi de salată verde şi boabe desoia.1765. SALATĂ DE ŢELINĂ CU PRAZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care seînlocuieşte cu praz tăiat fideluţă.1766. SALATĂ DE ŢELINĂ CU CASTRAVEŢI MURAŢIIngrediente: 300 g ţelină, 200 g castraveţi muraţi, 1 ceapă mare de apă, 10 - 15 măsline negredesărate (v. 1988), 50 ml ulei, 1 legătură de salvie cu tarhon, 2 ardei graşi, 1 morcov, 1/2 linguriţăpulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 roşii.Ţelina şi morcovul ras se amestecă cu castraveţii şi ardeiul tăiaţi felioare, ceapa tăiată peştişorişi pulberile, iar deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. Se decorează cu măsline şi roşii aşezatepe margini.1767. SALATĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de castraveţii muraţicare se înlocuiesc cu varză murată (nu se spală şi nu se ţine în apă) tăiată fideluţă.1768. SALATĂ DE ŢELINĂ CU NAPI MURAŢISe prepară ca la reţeta precedentă (1766), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de castraveţiimuraţi care se înlocuiesc cu napi muraţi (raşi odată cu ţelina).1769. SALATĂ DE ŢELINĂ MURATĂ CU TRIFOI ROŞUIngrediente: 250 g ţelină murată, 150 g flori de trifoi roşu, 1 morcov, 1 ceapă de apă, 2 - 3roşii, 50 ml ulei, 1 legătură de salvie cu tarhon, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2linguri germeni de grâu (v. 2022) mărunţiţi. (În varză sau în murături asortate,

gospodinele, pe lângăcelelalte ingrediente, pun şi rădăcini de ţelină care se pot valorifica în salată). Ţelina şi morcovul sedau pe răzătoare, se amestecă cu ceapa tăiată felioare, germenii, jumătate din cantitatea de flori,pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt. Pe margini se decorează cu felioare detrifoi roşu.1770. SALATĂ DE ŢELINĂ MURATĂ CU MUGURI DE LUCERNĂIngrediente: 250 g ţelină murată, 1 morcov, 1 ceapă mare de apă (praz), 150 g muguri fragezide lucernă, 50 ml ulei, 1 legătură de frunze fragede de ţelină şi tarhon, 2 linguri tărâţe, câteva petalede flori de gălbenele, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere dinplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ţelina şi morcovul date perăzătoare se amestecă cu ceapa tăiată peştişori, mugurii tăiaţi mărunt, tărâţa, pulberile şi uleiul, iardeaupra se presară verdeţurile tăiate mărunt şi petalele de gălbenele.1771. PASTĂ DE ŢELINĂ CU SPANAC237

Ingrediente: 250 g ţelină, 150 g spanac, 3 linguri germeni de grâu (v. 2022) bine mărunţiţi, 200g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţăpulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 10 - 15măsline negre desărate (v. 1988), 1 legătură de hasmaţuchi, tărâţe. Ţelina, spanacul şi ceapa, finmărunţite, se amestecă cu germenii, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşeazăpe farfurie, se tasează frumos şi se decorează cu măsline şi verdeţuri de sezon.1772. PASTĂ DE ŢELINĂ CU FRUNZE DE SOIASe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii delucernă care se înlocuiesc cu frunze tinere de soia (recoltate înainte sau în timpul înflorii plantei). Înlocul frunzelor de soia se pot pune urzici, grâuşor, lobodă roşie şi albă, ştevie, măcriş, frunze detătăneasă, de sfeclă, de fasole ş.a.1773. PASTĂ DE ŢELINĂ CU ROŞIISe prepară ca la reţeta precedentă (1771), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2linguri pastă de roşii crude (v. 2063).1774. PASTĂ DE ŢELINĂ CU ROŞII ŞI NUCIIngrediente: 200 g ţelină, 3 linguri germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi, 3 linguri pastă deroşii crude (v. 2063), 3 linguri de nuci măcinate, 200 g unt, 1 fir de praz, 1 linguriţă pulbere dinseminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, tărâţe. Ţelina fin mărunţită (manualsau mecanic) se amestecă cu germenii de soia, pasta de roşii, nucile, prazul (mărunţit odată cuţelina), pulberile, verdeţurile tăiate mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).Se pune pe farfurioară şi se decorează după fantezia gospodinei.1775. PASTĂ DE ŢELINĂ CU SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu floarea - soarelui (decorticate şi râşnite).1776. PASTĂ DE ŢELINĂ CU SEMINŢE DE BOSTANSe prepară ca la reţeta precedentă (1774), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci carese înlocuiesc cu seminţe de bostan (decorticate şi râşnite).La fel se poate prepara şi "pasta de ţelină cu alune râşnite".1777. PASTĂ DE ŢELINĂ CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 350 g ţelină, 250 g brânză de vaci, 2 linguri făină de soia (v. 2021), 150 g unt, 1ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură pătrunjel cu tarhon, 1mână de urzici, tărâţe, 3 - 4 roşii. Ţelina, ceapa şi urzicile se mărunţesc fin (manual sau mecanic), seamestecă cu făina de soia, pulberile, brânza

de vaci proaspătă şi trecută prin sită, untul frecatspumă şi verdeţurile tăiate mărunt. Se pune pe farfurie, se decorează cu felii de roşii şi verdeţuri desezon.1778. PASTĂ DE ŢELINĂ CU BRÂNZĂ DE OISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza de vacicare se înlocuieşte cu brânză de oi.1779. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU MEREIngrediente: 250 g ţelină, 150 g mere, 1 ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1 ardei gras, 2 lingurigermeni de soia (v. 2026) mărunţiţi, 75 ml ulei, 2 - 3 roşii, 1 legătură de salvie cu pătrunjel, 1linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2072), 1 l macerat de măceşe (v. 2047), 500 ml sucde aguridă (v. 1666), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul şi sucul în castron, se adaugă rădăcinoasele şi merelerase, ardeiul gras, ceapa şi roşiile tăiate mărunt, germenii, pulberile şi uleiul, iar deasupraverdeţurile tăiate fin.1780. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU GULIOARE238

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mere care seînlocuiesc cu gulioare rase.1781. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU PATISON (v. lit. P)Ingrediente: 250 g ţelină, 150 g patison, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, câteva verdeţuri,câteva frunze de ştevie, 1 ardei gras, 2 roşii, 2 linguri germeni de trifoi (v. 2030), 75 ml ulei, 1legătură de leuştean cu tarhon, 1.5 l zer proapăt, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Se pune zerul în castron, se adaugă rădăcinoasele şi patisonul date pe răzătoare, ceapa,ardeiul, roşiile şi verdeaţa tăiate mărunt, uleiul, pulberile, frunzele de ştevie tăiate fideluţă şigermenii.1782. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU DOVLECEISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de patison care seînlocuieşte cu dovlecei raşi.1783. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU CASTRAVEŢI VERZI ŞI SMÂNTÂNĂIngrediente: 250 g ţelină, 150 g castraveţi, 1 fir de praz, 1 morcov, 3 roşii, 1 mână de urzici, 2linguri germeni de lucernă (v. 2021), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 lmacerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085), 1 legătură de leuştean cu mărar, 1ceaşcă cu smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină. Maceratul şi sucul se pun în castron, seadaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, castraveţii tăiaţi cubuleţe, prazul tăiaz fideluţă, urzicile,verdeţurile şi roşiile tăiate mărunt, germenii, pulberile şi smântâna (sau cele 2 gălbenuşuri).1784. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1785. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU SFECLĂ ROŞIEIngrediente: 250 g ţelină, 150 g sfeclă roşie, 1 ceapă, 1 păstârnac, 2 foi de varză albă, 2 lingurigermeni de soia (v. 2026), 200 g iaurt sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1 legătură de leuştean cumărar, 2 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1.5 lmacerat de mere pădureţe (v. 2053). Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele rase,ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, varza tăiată fideluţă, germenii bine mărunţiţi, pulberile, pasta şiiaurtul (sau gălbenuşurile).1786. CIORBĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ ROŞIESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie carese înlocuieşte cu varză roşie tăiată fideluţă (frecată bine în mâini până se înmoaie, fără a i se stoarcesucul).1787.

CIORBĂ DE ŢELINĂ CU TRIFOI ROŞUSe prepară ca la reţeta precedentă (1785), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfeclaroşie care se înlocuieşte cu flori de trifoi roşu, tăiate mărunt.1788. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU SPARANGHELIngrediente: 300 g ţelină, 200g sparanghel, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de sfeclă roşie, 5 linguritărâţe, 150 ml ulei, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 2 linguri germeni de grâu (v. 2022) fin mărunţiţi, 1linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 1/2 linguriţăpulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune suculîn castron, se adaugă rădăcinoasele, sparanghelul (separat de partea fibroasă) şi ceapa, mărunţitefin (manual sau mecanic), germenii, tărâţa, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.1789. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ ALBĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sparanghel carese înlocuieşte cu varză albă.239

1790. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU ANDIVESe prepară ca la reţeta precedentă (1788), folosind aceleaşi ingrediente, în afară desparanghel care se înlocuieşte cu andive şi ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau cu2 gălbenuşuri de ouă de găină.1791. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU NAPIIngrediente: 300 g ţelină, 350 g napi, 1 fir de praz, 1 felie de feclă roşie, 1 mână de urzici, 3 - 4bulbi (căţei) de usturoi, 50 ml ulei, 5 liguri de tărâţe, 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1legătură frunze fragede de ţelină cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072),1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge,1.5 l macerat de coada - calului.Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, napii, prazul, usturoiul şi urzicile, finmărunţite (manual sau mecanic), uleiul, tărâţa, pasta de roşii şi pulberile, iar deasupra verdeţuriletăiate mărunt.1792. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU CARTOFI ŞI MEREIngrediente: 300 g ţelină, 150 g cartofi, 150 g mere, 2 ardei graşi, 1 ceapă, 1 morcov, 1pătrunjel, 4 linguri germeni de grâu (v. 2022) bine mărunţiţi, 2 - 3 frunze de tătăneasă, 1 legătură deleuştean cu tarhon, 1 rădăcină mică de hrean, 2 - 3 roşii, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari(v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 50 ml ulei. Se pune maceratul în castron, se adaugărădăcinoasele, cartofii, merele, ardeii, frunzele de tătăneasă, ceapa, roşiile fin mărunţite (manualsau mecanic), germenii, pulberile şi uleiul, iar deaupra verdeţurile tăiate mărunt.1793. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU VÂRFURI DE HAMEIIngrediente: 300 g ţelină, 200 g vârfuri de hamei (recoltate primăvara devreme), 5 linguri detărâţe, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere dinplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 legătură de mărar cutarhon, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1.5 l macerat demăceşe (v. 2047).Se pune maceratul în castron, se adaugă rădăcinoasele, vârfurile de hamei şi ceapa, finmărunţite, tărâţa, pulberile, pasta şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiată mărunt.1794. SUPĂ - CREMĂ DE ŢELINĂ CU DOVLEACSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de mugurii de hameicare se înlocuiesc cu dovleac fin mărunţit şi ulei care se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sauiaurt.1795. ŢELINĂ CU SOS DE SMÂNTÂNĂIngrediente: 400 g ţelină, 500 g smântână, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri făină de soia (v.2021), 2 linguri făină de orez, 1 lingură cremogen, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii

(v. 2071),1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,câteva frunzişoare de rozmarin, 1 mână de petale roşii de trandafir. Ţelina se rade, se amestecă cuceapa tăiată mărunt, făina de soia, pulberile şi se aşează în platou, în strat subţire uniform. Peste ease toarnă sosul alb, preparat din smântână, făină de orez şi cremogen.Deasupra se presară rozmarin tăiat mărunt şi petale de trandafir tăiate fieluţă.1796. ŢELINĂ CU SOS ROZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în sosul desmântână puţin suc de sfeclă roşie (v. 2082) sau pulbere din petale roşii de trandafir pentru a obţinenuanţa de roşu dorită.1797. ŢELINĂ CU SOS DE OUĂ DE GĂINĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1795), folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în sos 4gălbenuşuri de ouă de găină Smântâna se înlocuieşte cu pastă de roşii..1798. ŢELINĂ CU SOS DE OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1795), folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în plus (în240

sosul de roşii) 20 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1799.ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂIngrediente: 400 g ţelină, 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 300 ml ulei, 1 lingură suc de cătină(v. 2092) sau de lămâie, 1 ceapă mare de apă, 2 linguri făină de ovăz (v. 2018), 1 legătură deverdeţuri, 5 - 6 foi de salată verde, 10 - 15 măsline negre desărate (v. 1988), 1/2 linguriţă pulberedin plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ţelina rasă seamestecă cu ceapa tăiată mărunt, făina, pulberile şi se aşează pe platou, în strat subţire uniform;peste ea se pune maioneza care se prepară din 2 gălbenuşuri de ouă proaspete, în care se pun 2linguri de apă, şi se dau la rece pentru 15 min. Se bat apoi bine, adăugând uleiul (puţin, câte puţin)până se încorporează întreaga cantitate, apoi sucul de cătină sau de lămâie. Deasupra se presarăverdeţuri tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu foi de salată verde şi măsline negre.1800. ŢELINĂ CU SOS DE MUŞTARSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adâugând în maioneză 1lingură de muştar.1801. ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ, DE POSTIngrediente: 400 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 5 linguri cremogen, 300 ml suc de morcovi (v.2081), 150 - 200 ml ulei, 1 lingură suc de cătină (v. 2092), 1 linguriţă de muştar, 3 - 4 roşii, 1legătură de mărar cu tarhon, 2 linguri făină de hrişcă (v. 2018), 1/2 linguriţă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Ţelina rasă se amestecă cu ceapatăiată mărunt, făina, pulberile şi se aşează în platou, pusă în strat subţire, uniform; peste ea setoarnă sosul preparat din cremogen, înmuiat cu suc de morcovi, în care se adaugă uleiul (puţin, câtepuţin), până se încorporează întreaga cantitate. Se mai adaugă sucul de cătină şi maceratul.Deasupra se presară verdeţurile tăiate mărunt, iar pe margini se decorează cu felioare de roşii.1802. ŢELINĂ CU SOS ROŞUSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul cu 1 -2 linguripulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076).1803. ŢELINĂ CU SOS VERDESe prepară ca la reţeta precedentă (1795), folosind aceleaşi ingrediente, colorând sosul cu 2 -3 linguri suc de orz verde (v. 2079).1804.ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ DE POST ŞI AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă (1801), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 3 - 4bulbili (căţei) de usturoi fin pisaţi.1805. ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ DE POST ŞI AROMĂ DE HREANSe prepară ca la reţeta precedentă (1801), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând hrean, raspe răzătoarea de

sticlă (după gust).1806. ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ DE POST ŞI AROMĂ DE CEAPĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1801), adăugând în plus 1 ceapă mare de apă, tăiată câtse poate de mărunt.1807.ŢELINĂ CU SOS - MAIONEZĂ DE POST ŞI AROMĂ DE PRAZSe prepară ca la reţeta precedentă (1801), adăugând 1 fir de praz fin mărunţit.1808. RULADĂ DE ŢELINĂ CU SFECLĂ ROŞIEIngrediente: 400 g ţelină, 1 ceapă mare de apă, 300 g sfeclă roşie, 1 păstârnac, 1 fir de praz,cremogen (v. 2019), tărâţe, 1 şi 1/2 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţăpulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 400 g unt,1legătură de mărar cu pătrunjel, 1 lingură pastă de cătină (v. 2065), 250 g varză albă.Ţelina se rade, se amestecă cu 1 ceapă tăiată mărunt, varza tăiată fideluţă , pulberea degogoşari, pasta de cătină, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde). Pe o foaie de plasticse presară 1 mână de cremogen, peste care se întinde o foaie (din compoziţia cu ţelină), cu podulpalmei, în formă dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget. Peste ea se aşează foaia a doua, care se241

prepară din sfeclă mărunţită fin, amestecată cu păstârnac ras, prazul tăiat fideluţă, pulberile,verdeaţa tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde) sau germeni de grâu.Se rulează strâns, cu ambele mâini, având grijă ca după fiecare răsucire, să întoarcem cătrenoi foaia de plastic, ca să nu se prindă în compoziţie.Tot cu ajutorul acesteia se pune rulada pe o farfurie dreptunghiulară şi se dă la rece, pentru 2 -3 ore. Se serveşte tăiată felii mai grosuţe, alături de salată verde. Acestă cantitate este suficientăpentru 12 - 14 porţii.1809. RULADĂ DE ŢELINĂ CU VARZĂ ROŞIESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie carese înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de varză roşie, tăiată fideluţă (frecată în mâini, până se înmoaiebine, fără a se scurge de suc).1810. RULADĂ DE ŢELINĂ CU URZICISe prepară ca la reţeta precedentă (1808), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfeclaroşie care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de urzici, tăiate mărunt, în care se adugă 3 - 4 bulbili(căţei) de usturoi fin pisaţi.1811. RULADĂ DE ŢELINĂ CU MUGURI DE LUCERNĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1808), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfeclaroşie care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de muguri de lucernă, tăiaţi fideluţă, amestecaţi cu 1 -2 linguri de hrean, ras pe răzătoarea de sticlă.1812. RULADĂ DE ŢELINĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞUSe prepară ca la reţeta precedentă (1808), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfeclaroşie care se înlocuieşte cu flori roşii de trifoi (proaspăt recoltate şi tăiate mărunt).1813. RULADĂ DE ŢELINĂ CU PETALE ROŞII DE TRANDAFIRSe prepară ca la reţeta precedentă (1808), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfeclaroşie care se înlocuieşte cu aceeaşi cantitate de petale roşii de trandafir, tăiate fideluţă. La fel sepoate prepara "ruladă de ţelină umplută cu petale roşii de nalbă de grădină".1814. ŢELINĂ CONSERVATĂ ÎN MIEREIngrediente: 1 kg ţelină rasă pe răzătoare, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră. Ţelinase pune în borcan de sticlă odată cu busuiocul, se toarnă mierea, se leagă borcanul strâns la gură,se înveleşte în hârtie de culoare închisă şi se lasă la macerat 6 săptămâni (având grijă să fie agitatzilnic). După acest termen se strecoară prin tifon. Ţelina se foloseşte la diferite preparate înbucătăria fără foc. Mierea, care s-a transformat în sirop, se toarnă în sticle de culoare închisă, sepune de 1 deget alcool, se închid sticlele ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc răcoros şi

feritde lumină.Este un puternic vitaminizant, fortifică organismul, ajută vigorii sexuale.1815. ŢELINĂ CU ORZ VERDE ÎN MIEREIngrediente: 750 g ţelină, 250 g tije de orz verde, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere poliforă.Ţelina se rade pe răzătoare; tijele de orz verde (când au ajuns la 15 - 20 cm, înainte de a le daspicul) se recoltează, se taie mărunt şi se pisează, până se transformă în pastă; împreună cu ţelina,busuiocul şi mierea se pun în borcane de sticlă.În continuare se procedează ca la reţeta precedentă. Ajută mult în impotenţa sexuală fiind unputernic vitaminizant. Forctifică organismul, ferindu-l de diferite maladii.... Ţâţa caprei (salsifi) - tragoponun pratensis (compozee)Conţine: hidraţi de Carbon, insulină (la fel ca anghinarea, cicoarea sălbatică, napul porcesc);"compozee" recomandată diabeticilor.Proprietăţi: nutritiv şi digestibil, drenor sangvin şi cutanat, decongestionant hepatic şi renal.Este indicat în astenii, surmenaj, creştere, dermatoze, diabet, gută, reumatism.1816. PASTĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU CEAPĂIngrediente: 350 g rizomi de ţâţa - caprei, 150 g flori de trifoi roşu, 1 ceapă mare de apă, 200 gunt, tărâţe, 1 legătură de hasmaţuchi, 2 linguri pată de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din242

seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge, 10 - 15 măsline negre desărate (v. 1988). Rizomul, trifoiul şi ceapa,bine mărunţite (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberea din seminţe de gogoşari, de planteşi de alge, pasta de roşii, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde).Se aşează pe farfurie, se tasează frumos cu lama cuţitului puţin umezită în apă şi se decoreazăcu jumătăţi de măsline desărate şi verdeţuri de sezon.1817. PASTĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU PRAZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care seînlocuieşte cu praz fin mărunţit.1818. PASTĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1816), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de florile roşiide trifoi care se înlocuiesc cu câteva frunze de varză murată, mărunţită fin. Se decorează pasta cufelioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon.1819. PASTĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU GERMENI DE SOIAIngrediente: 350 g rizomi de ţâţa - caprei, 150 g germeni de soia (v. 2026), 200 g unt, 1 feliede sfeclă roşie, 1 ceapă mare de apă, 1 rădăcină mică de hrean, 1 legătură de mărar cu tarhon,tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Rizomul, germenii, sfecla, ceapa şi hreanul, se mărunţesc fin (manual sau mecanic), seamestecă cu pulberea, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Sedecorează cu petale roşii de trandafiri şi verdeţuri de sezon1820. CIORBĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU SPANACIngrediente: 200 g rizomi de ţâţa - caprei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1felie de sfeclă roşie, 1 legătură de leuştean cu pătrunjel, 75 ml ulei, 150 g spannac, 1 linguriţăpulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 2 - 3 linguri germeni de soia, 1 l macerat de trifoi roşu (v. 2069),500 ml zeamă de varză murată (moare).Se pune maceratul în castron împreună cu moarea, se adaugă rădăcinoasele date perăzătoare, verdeaţa şi ceapa tăiată mărunt, spanacul tăiat fideluţă, germenii de soia (v. 2026) binemărunţiţi, pulberile şi uleiul.1821. CIORBĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU CRESONSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară

de spanac care seînlocuieşte cu creson şi ulei scare se înlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână, iaurt sau 2 gălbenuşuri deouă de găină.1822. CIORBĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU GULIOARESe prepară ca la reţeta precedentă (1820), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanaccare se înlocuieşte cu gulioare rase şi ulei care se înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă.1823. SUPĂ - CREMĂ DE ŢÂŢA - CAPREI CU CONOPIDĂIngrediente: 350 g rizomi de ţâţa - caprei, 1 ceapă, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1.5 l suc de roşii(v. 2094), 5 linguri de tărâţe, 2 linguri germeni de grâu (v. 2022), 1 legătură de salvie cu mărar, 50ml ulei, 200 g conopidă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074), 1/4 linguriţă pulberedin plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune uleiul încastron, se adaugă rizomii şi rădăcinoasele, conopida şi germenii, bine mărunţite (manual saumecanic), pulberile, uleiul şi tărâţa iar deaspra verdeţurile tăiate mărunt.... UsturoiUsturoiul se cultivă ca şi ceapa pentru calităţile sale alimentare şi medicinale. Conţine cantităţiînsemnate de vitamina C şi B; glucozidul sulfurat, uleiul volatil, amestec de sulfură şi de oxid de alil,aproape în stare pură, Sulf, Iod, Siliciu, feculă, 2 principii antibiotice puternice (alicină şi garlicină),alistatine (I şi II) cu acţiune puternică asupra stafilococulei.Statisticile ne arată că în regiunile unde se consumă mult usturoi, cancerul face mult mai243

puţine ravagii. Există o relaţie directă între longevitate,rezistenţă la cancer şi consumul de usturoi.Conţiutul său bogat în Sulf îl face să fie un bun antiseptic pulmonar. În crizele de ficat usturoiuleste utilizat cu mult succes alături de uleiul de măsline, sucul de cătină sau de lămâie. Ajută lascăderea tensiunii arteriale dacă se bea în fiecare dimineaţă pe stomacul gol câte un pahar cu apă încare a fost pus la macerat 7 - 8 ore (de cu seară) 1 bulbil (căţel) de usturoi sfărâmat.Pentru combaterea arterosclerozei se poate folosi infuzie preparată din 5 g de usturoi, 5 gceapă, 1 pumn de păpădie la 1 l de apă; se beau 4 pahare pe zi. Este un bun antiseptic intestinal şipulmonar, bacterostatic şi bactericid, tonic (comparat cu chinina), stimulent general (cardiotonic) şial organului digestiv, stimulent operator, hipotensor (vasul dilatator al arterelor şi al capilarelor încazul hipertensiunii), încetinitor al pulsului, antispasmodic, rechilibrant glandular, antisclerotic(dizolvă acidul uric, fluidizant sangvin), diuretic, antigutos, antiartritic, aperitiv, stomahic (activeazădigestia alimentelor mucilaginoase şi vâscoase), carminativ, vermifug, febrifug, preventiv alcancerului.Indicat de asemenea în diaree, dizenzerie, afecţiui pulmonare (bronşite cronice, tuberculoză,cangrenă, gripă, guturai, astm, enfizem (modificator al secreţiilor bronhice), tuse convulsivă),astenie, slăbiciune generală, spasmuri intestinale, hipertensiune atrerială, oboseală cardiacă,anumite tahicardii, spasme vasculare, tulburăi circulatorii, varice, hemoroizi, dezechilibrăriglandulare, arterioscleroză, îmbătrânirea ţesuturilor, surplus (pletoră), hipercoagulabilitate sangvină,reumatism, gută, artritism, oligurie, edemul gambelor, hidrophizie, litiază urinară, blenoragii, lipsapoftei de mâncare, digestie anevoioasă, flatulenţă, paraziţi intestinali (ascarizi, oxiuri, tenie),prevenirea tuturor formelor de cancer (prin acţiunea lui antiputridică intestinală).Pentru a fi eficient se consumă numai crud."Usturoiul este un adevărat panaceu".1824.SOS CU GĂLBENUŞURI DE GĂINĂ ŞI AROMĂ DE USTUROIIngrediente: 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 300 ml ulei, 4 - 5 bulbili de usturoi, 1 linguriţăpulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice

şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 căpăţână de salată verde, 1 lingură suc decătină sau de lămâie. Cele 2 gălbenuşuri de ouă se pun cu 3 linguri de apă să stea la rece 10 - 14min, se bat cu telul sau furculiţa, adăugând apoi uleiul (puţin câte puţin), până se încorporeazăîntreaga cantitate. De asemenea, se adaugă sucul de cătină, usturoiul pisat şi pulberile, iar pemargini (în formă de ghirlandă) se aşează folle de salată tăiate în fragmente mai mari. Se serveştecu diferite legume sau cu boabe de soia, de linte sau de fasole germinată. (v. 2026, 2027, 2028).1825. SOS CU GĂLBENUŞURI DE PREPELIŢĂ ŞI USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1826. SOS DE CREMOGEN CU AROMĂ DE USTUROIIngrediente: 5 linguri cremogen (v. 2019), 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 1 lingură suc de cătină(v. 2092) sau de lămâie, 250 ml suc de morcovi (v. 2081) sau macerat de tărâţe (v. 2041), 150 mlulei, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Cremogenul se înmoaie cu suc sau macerat, se adaugă uleiul (puţin câte puţin) până seîncorporează întreaga cantitate, se amestecă cu usturoiul pisat, sucul de cătină şi pulberile, iardeasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt. Se serveşte cu ciuperci, legume, după dorinţă.1827. SOS DE ROŞII CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind sucul saumaceratul cu 3 linguri pastă de roşii (v. 2063)1828. PASTĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI AROMĂ DE USTUROIIngrediente: 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 5 linguri făină de soia, tărâţe, 1 ceapă mare de apă,1/2 ceaşcă macerat de tărâţe (v. 2041), 125 g unt, 1 legătură de mărar cu tarhon, 1 linguriţă pulberedin seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Făina de soia (v. 2021) se amestecă cu maceratul, ceapa tăiată mărunt odată cu verdeaţa,244

pulberile, usturoiul pisat, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta obţinută se aşează pefarfurie, se tasează cu lama cuţitului puţin umezită în apă şi se decorează după fantezia gospodinei.1829. PASTĂ CU GERMENI DE SOIA ŞI AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de soia carese înlocuieşte cu germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi şi amestecaţi cu puţină tărâţe (mărunţirease face prin maşina de râşnit nuci).1830. PASTĂ DE URZICI CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă (1828), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina desoia care se înlocuieşte cu 6 linguri de urzici tăiate mărunt şi 200 g unt.1831. PASTĂ DE ROŞII CU AROMĂ DE USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă (1828), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina desoia care se înlocuieşte cu 5 linguri pastă de roşii crude (v, 2063).1832. CIORBĂ DE ZARVAZAVAT CU USTUROIIngrediente: 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 1.5 l suc de mere pădureţe, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceapă, 1 ardei gras, 3 - 4 roşii, 1 legătură de pătrunjel cutarhon, 75 ml ulei, 2 linguri germeni de grâu (v. 2022), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari(v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulberede alge.Se pune sucul în castron, se adaugă rădăcinoasele date pe răzătoare, ardeiul tăiat fideluţă,ceapa, roşiile şi verdeaţa, tăiate

mărunt, usturoiul pisat, germenii de grâu bine mărunţiţi şi uleiul. Seserveşte imediat ce a fost preparată.1833. CIORBĂ DE CASTRAVEŢI CU USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind jumătate dincantitatea de rădăcinoase cu 2 - 3 castraveţi verzi, foarte tineri, tăiaţi cubuleţe.1833. CIORBĂ DE GRÂUŞOR CU IAURT ŞI USTUROIIngrediente: 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 150 g grâuşor, 200 g iaurt sau 2 gălbenuşuri, 1morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă, 1.5 l suc de roşii, 1 linguriţă pulbere din seminţe degogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge, 2 linguri germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi, 1 legătură de leuştean cu tarhon.Sucul se pune în castron, se adaugă grâuşorul tăiat fideluţă, usturoiul pisat, rădăcinoasele rase,ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, germenii de soia şi iaurtul sau gălbenuşurile de ouă de găină.1835. CIORBĂ DE TRIFOI ROŞU CU USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de grâuşor care seînlocuieşte cu flori de trifoi roşu şi iaurtul sau cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesccu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1836. SUPĂ - CRMĂ DE SOIA CU USTUROIIngrediente: 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041), 1 morcov, 1 feliede ţelină, 1 păstârnac, 1 ceapă mare de apă, 1 pumn de urzici, 1 linguriţă pulbere din seminţe deroşii (v. 2071), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 5 linguri germeni de soia (binemărunţiţi), 2 linguri tărâţe, 50 ml ulei, 1 legătură de pătrunjel cu tarhon. Se pune maceratul încastron, se adaugă usturoiul pisat, rădăcinoasele, ceapa şi urzicile, mărunţite fin (manual saumecanic), pulberile, soia, tărâţa şi uleiul, iar deasupra verdeaţă tăiată mărunt.1837. SUPĂ - CREMĂ DE GERMENI DE GRÂU ŞI USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soiacare se înlocuiesc cu germeni de grâu (v. 2022) fin mărunţiţi şi urzici care se înlocuiesc cu frunzefragede de tătăneasă sau de ştevie.1838. SUPĂ - CREMĂ CU NAPI ŞI USTUROI245

Ingrediente: 4 - 5 bulbili (căţei) de usturoi, 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048), 250 g napi, 1morcov, 1 pătrunjel, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 5 linguri tărâţe, 100 ml ulei, 1 legătură dehasmaţuchi, 1 mână de frunze de bob, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2016), 1 linguriţă pulberedin seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Se pune maceratul în castron, se adaugă napii, rădăcinoasele, ceapa şi frunzele de bob, binemărunţite, verdeaţa tăiată mărunt, tărâţa, uleiul, pulberile şi pasta de roşii.1839. SUPĂ - CREMĂ DE PATISON CU USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de napi care seînlocuiesc cu patison (v. lit. P).La fel se poate prepara "supa - cremă cu dovlecei sau cu castraveţi verzi".1840. USTUROI PISAT CU ULEICinci, şase bulbili (căţei) de usturoi, bine pisaţi (ca o alifie), se amestecă cu 1 - 2 linguri de apăşi 2 - 3 linguri de ulei. Se foloseşte după dorinţă, ca adaos la diferite legume, ciuperci ş.a.1841. USTUROI PISAT CU GĂLBENUŞSe pisează usturoiul ca la reţeta precedentă, adăugând în plus 1 gălbenuş de ou de găină şi100 ml ulei (picătură cu picătură).1842. USTUROI PISAT CU NUCISe pisează usturoiul ca la 1840, adăugând 3 linguri de apă, 50 ml ulei şi 1 - 2 linguri de nucimăcinate. Nucile se pot înlocui cu seminţe de floarea -

soarelui, de bostan sau alune (decorticate şimăcinate).1843. USTUROI PISAT CU SOIASe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu făină sau germeni de soia (v. 2021, 2026).1844. SUC DE USTUROI CU BUSUIOCDouăzeci grame usturoi pisat se pun la macerat (2 ore) cu o rămurică de busuioc şi 200 mlapă. Ajută în astm şi bolile de piept.1845. SUC DE USTUROI CU LAPTE NEFIERTDouăzeci grame usturoi bine pisat se amestecă cu 200 ml lapte proaspăt de vacă. Se lasă 25 -30 min şi se strecoară prin tifon, presând bine usturoiul. Se ia pe nemâncate. Este un bun vermifug.1846. PASTĂ DE URZICI CU USTUROIIngrediente: 250 g urzici, 3 - 4 bulbili de usturoi, 20 g unt, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură deleuştean cu salvie, 2 legături de ridichi de lună, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Urzicile, usturoiul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile,untul fecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se aşează pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului şi sedecorează după dorinţă (ridichi de lună, roşii, măsline, foi de salată verde ş.a.)1847. PASTĂ CU FRUNZE DE SOIA ŞI USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de urzici care seînlocuiesc cu frunze fragede de soia (recoltate înainte şi în timpul înflorii plantei).1848. PASTĂ CU GERMENI DE SOIA ŞI URZICIIngrediente: 1 mână de urzici, 5 - 6 linguri de germeni de soia fin mărunţiţi, 3 - 4 bulbili (căţei)de usturoi, 200 g unt, 1 legătură de frunze fragede de ţelină cu cimbru, 1 felie de ţelină rasă,cremogen, 1 ceapă, 1 gogoşar, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţăpulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Germenii de soia (v. 2026) se amestecă cu ţelina rasă pe răzătoarea de sticlă (odată cu ceapa),verdeaţa tăiată mărunt, urzicile tocate, pulberile, untul frecat spumă şi cremogen (v. 2019) cât246

cuprinde. Se aşează pe farfurie, se tasează frumos, se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuride sezon.1849. PASTĂ DE NUCI CU URZICISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de soiacare se înlocuiesc cu nuci măcinate şi înmuiate cu puţin macerat de tărâţe (v. 2041).1850. CIORBĂ DIN GERMENI DE LINTE ŞI URZICIIngrediente: 250 g urzici, 4 - 5 linguri germeni de linte (v. 2028), 3 - 4 bulbili (căţei) de usturoi,4 - 5 linguri de urzici tocate, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă pulberedin seminţe de roşii (v. 2071), 1 legătură de leuştean cu tarhon, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, câtevapetale roşii de trandafiri, 75 ml ulei, 1 l macerat de măceşe (v. 2047), 500 ml zeamă de varzămurată (moare), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge.Se pun în castron maceratul şi moarea, adăugând germenii de linte, usturoiul pisat, urzicile,pulberile, verdeaţa şi ceapa (tăiate mărunt), uleiul, iar deasupra câteva petale de trandafir tăiatefideluţă.1851. CIORBĂ DE URZICI CU RĂDĂCINĂ DE LEUŞTEANIngrediente: 5 - 6 linguri de urzici tocate, 3 - 4 linguri rădăcină de leuştean rasă, 3 linguri pastăde roşii crude (v. 2016), 1 ceapă mare de apă, 1 păstârnac, 1 felie de ţelină, 1 linguriţă pulbere dinseminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 l macerat de căline (v. 2043), 500 ml zeamă de castraveţi muraţi(moare), 1 legătură de mărar cu pătrunjel.Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă urzicile, rădăcina de leuştean, păstârnaculras, ceapa tăiată mărunt (odată cu

verdeaţa), ţelina rasă, pasta de roşii, pulberile şi uleiul. (Ciorbaaceasta nu se poate prepara decât în prima jumătate a lunii martie şi a doua jumătate a luniioctombrie, când planta este în repaos vegetativ).1852. CIORBĂ DE URZICI CU GERMENI DE TRIFOI ROŞUSe prepară ca la reţeta precedentă (1850), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germeniide linte care se înlocuiesc cu germeni de trifoi roşu (v. 2030).1853. CIORBĂ DE URZICI CU NAPIIngrediente: 5 - 6 linguri de urzici, 150 g napi, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ceapă,1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v.2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge, 1 legătură de hasmaţuchi, 1 l macerat de ţelină (v. 2060), 500 ml zeamă de gogonele murate(moare, v. 1964), 75 ml ulei, 3 linguri germeni de soia (v. 2026) bine mărunţiţi.Se pune maceratul în castron cu morcovul, se adaugă urzicile tocate, napii şi rădăcinoaselerase, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, uleiul şi germenii de soia.1854. SUPĂ - CREMĂ DE URZICI ŞI ANDIVEIngrediente: 200 g de urzici, 1 500 g andive, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 2linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 3 linguri germeni de soia (v. 2026), 3 linguri tărâţe, 50 ml ulei,1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 legătură de hasmaţuchi, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge.Se pune sucul de roşii în castron, se adaugă urzicile, andivele, ceapa, rădăcinoasele şi germeniide soia (toate mărunţite fin), tărâţa, uleiul, pasta de roşii şi pulberile, iar deasupra verdeaţă tăiatămărunt.1855. SUPĂ - CREMĂ DE URZICI CU PATISONSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andive care seînlocuiesc cu patison (v. lit. P)1856.SUPĂ-CREMĂ DE URZICI CU SPARANGHEL ŞI GERMENI DE GRÂU247

Ingrediente: 200 g urzici, 150 g sparanghel, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1lingură pastă de cătină (v. 2065), 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 5 linguri germeni de grâu (v. 2022), 1 legăturăde salvie cu tarhon, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041).Se pune maceratul în castron, se adaugă urzicile, sparanghelul (curăţat de partea fibroasă),ceapa, rădăcinoasele şi germenii (toate bine mărunţite), pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeţuriletăiate mărunt.1857. SUPĂ - CREMĂ DE URZICI CU IAURTSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sparanghel carese înlocuieşte cu grâuşor (untişor) şi ulei care este înlocuit cu 200 ml iaurt, smântână sau 2gălbenuşuri de ouă de găină.1858. SUPĂ - CREMĂ DE PĂPĂDIE CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1854), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de andivecare se înlocuiesc cu frunze fragede de păpădie şi ulei care este înlocuit cu 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţă (v. 7).... UrzicaConţine un mare număr de aminoacizi, substanţe de natură glucidică, amine, steroli, cetone(printre care metilheptenone şi acetofenona), ulei volatil, substanţe grase, fitosterol, acizi (formic şiacetic), provitamina A, vitaminele (C, B12, K), acid pantotenic, acid folic, colorofilă, protoporfirină,caproporfirină, betacaroten, săruri (de Calciu, Magneziu, Fier, Siliciu), fosfaţi, substanţe vegetale(acid formic, o enzimă şi o toxalbumină care prin uscare se distrug iar proprietatea vezicantă aurizicii dispare).Proprietăţi: hemostatică, mucilaginoasă, diuretică, astringentă, antiseptică,

antimicrobiană,vitaminizantă, hipoglicemiantă, depurativă, galacogogă, cicatrizantă.Fiind atât de bogată în substanţe protidice, vitamine şi alte numeroase substanţe necesareorganismului, urzica este folosită în alimentaţie, la diferite preparate culinare, în bucătăria fărăfoc,unde se păstrează intacte toate elementele ce o compun.1859. PIREU DE URZICI CU USTUROI (I)Ingrediente: 600 g urzici, 3 - 4 bulbili de usturoi, cremogen, 1 ceapă mare de apă, 1/4 ceaşcăsuc de morcovi, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1/2 ceşcuţă macerat de tărâţe (v. 2041), 1legătură pătrunjel cu cimbru, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 linguriţăpulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 mână de flori albe de urzică moartă, 15 inimi de gogoşari (v.1982), 150 ml ulei, tărâţe.Urzicile, usturoiul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pulberile,cremogenul pus la muiat în maceratul de tărâţe, sucul de morcovi, uleiul (puţin câte puţin, ca lamaioneză) şi tărâţe (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie potrivit de îngroşată, care se toarnăîn platou. Pe suprafaţa pireului se aşează inimi de gogoşari sau de ardei gras (v. 1983). Deasupra sepresară verdeţurile tăiate mărunt şi florile albe de urzică moartă.1860. PIREU DE URZICI CU USTUROI (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de inimile degogoşari care se înlocuiesc cu 6 gălbenuşuri de ouă de găină. Pe suprafaţa pireului se fac 6 micigropiţe cu dosul lingurei, punând în fiecare din ele puţin albuş bătut spumă. Peste smântână seapasă din nou în mijloc, unde se pune în fiecare cuibuşor câte un gălbenuş, dând astfel aspectul deochiuri adevărate. Deasupra se presară hasmaţuchi tăiat şi câteva petale de trandafir sau nalbăroşie de grădină.1861. PIREU DE URZICI CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1859), folosind aceleaşi ingrediente, aşezând 30gălbenuşuri de ouă de prepeliţă pe albuş (bătut spumă) ca la reţeta precedentă (1860); deoarecegălbenuşurile sunt mici, se aşează în 5 grupuri de câte 6, formând ochiuri mici.248

1862. PIREU DE URZICI CU VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1859), folosind aceleaşi ingrediente; pe suprafaţa lui sepun mici moviliţe din varză murată tăiată fideluţă şi amestecată cu ceapă tăiată mărunt, 1 morcovras, 2 - 3 linguri de tărâţe şi 2 - 3 linguri de ulei.1863. RULADĂ DE URZICI CU BRÂNZĂ DE VACIIngrediente: 350 g urzici, 250 g varză roşie, tărâţe, 350 g brânză de vaci, cremogen, 700 g unt,1 ceapă mare de apă, 1 fir de praz, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere dinseminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge.Urzicile tăiate mărunt se amestecă cu varza şi prazul tăiate fideluţă, pulberile, pasta de roşii,200 g unt frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pe o foaie de plastic se presară o mână de tărâţe, seîntinde compoziţia (cu podul palmei) în fromă dreptunghiulară, groasă cam de 1 deget.Peste ea se pune cea de a doua compoziţie care se prepară din brânză de vaci dată prin sită,amestecată cu ceapă tăiată mărunt, 200 g unt frecat spumă şi cremogen (cât cuprinde).Se rulează strâns, cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de plastic, care după fiecarerăsucuire va fi întoarsă în afară, către noi, ca să nu se prindă în compoziţie. Tot cu ajutorul acesteiase pune rulada pe o farfurie dreptunghiulară şi se lasă la rece 2 - 3 ore, după care se serveşte tăiatăfelioare mai grosuţe pe salată de sezon. Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţii.1864. RULADĂ DE URZICI CU BRÂNZĂ DE OISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi

ingrediente, în afară de brânza de vacicare se înlocuieşte cu brânză de oi.1865. RULADĂ DE URZICI CU ŢELINĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1863), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza devaci care se înlocuieşte cu ţelină rasă pe răzătoarea de sticlă.1866. RULADĂ DE URZICI CU NAPI ŞI HERANSe prepară ca la reţeta precedentă (1863), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de brânza devaci care se înlocuieşte cu napi raşi, adaugă în plus (după gust) 2 - 3 bulbili de usturoi sau 1 - 2linguri hrean (ras pe răzătoarea de sticlă).... VarzaAceastă legumă, cunoscută de peste 4 000 de ani, a fost cercetată amănunţit.Pentruproprietăţile ei uimitoare, se foloseşte atât în uz intern cât şi extern.Utilizarea verzei pe cale empirică din vreme de milenii se întemeiază astăzi pe un anumitnumăr de considerente ştiinţifice precise.Vreme de 6 secole romanii au folosit-o atât intern cât şi extern - în toate bolile.O întrebuinţau ca purgativ, depurativ şi pregăteau din frunzele ei cataplasmă. Soldaţii ofoloseau pentru vindecarea rănilor.Pe vremea aceea varza era un panaceu.Varza curăţă şi vindecă vechile ulcere. Sucul ei amestecat cu miere ajută la lecuirea răguşelii şia tusei. Frunzele pisate şi aplicate pe plăgi şi tumori, vindecă.Ajută la vindecarea tremurăturilor nervoase ale membrelor. Badijonarea cu frunzele ei esteindicată împotriva gutei.Varza roşie este indicată în tuberculoze şi pleurezii. Pe cale bucală se consumă şi în cazuri deastm.Sămânţa este un bun remediu contra viermilor intestinali, la copii.Este unul din cei mai bun antiscorbutici cunoscuţi.Contra guturaielor, cataractelor şi a laringitelor, 500 ml suc limpezit de varză roşie amestecatcu puţină miere. Sunt puţine remedii atât de simple şi la îndemâna oricui ca acesta.Varza înterapeutică este la fel de importantă ca "pâinea" în alimentaţie.Intern ajută în numeroase boli, consumată la diferite preparate culinare sub diferite forme, înbucătăria fără foc.Se utilizează în afecţiuni foarte diverse: gastrice, intestinale, respiratorii, îndeosebi sub formăde suc proaspăt extras.Ajută în ciroză şi ascită, afecţiunile cele mai diverse, slăbiciune generală, anemie, scorbut249

(datorită conţinutui ridicat în Fier, Mangan şi Cupru). Este situată şi în rândul antibioticelor, deoarececonţine o substaţă bactericidă, capabilă să reducă anumiţi germeni negativi.Sucul de varză conţine feculă verde, albumină vegetală, răşină, extract gămos, extract solubilîn apă şi alcool, sulfat nitrat de Potasiu, oxizi de Fier,Sulf (esenţă sulfuroasă), protide, lipide, glucide, minerale, Fosfor, Calciu, Fier, vitaminehidrosolubile (C, B1, B2, PP), vitamine hiposolubile (provitamina A).După unii autori, varza conţine şi vitamina D2, antirahitică, de altfel, ca toate vegetalelecrescute în lumină.Fierberea verzei în apă, cum se obişnuieşte în mod curent şi incorect, distrugearmonia ei naturală făcând-o de multe ori indigestă, uneori chiar inacceptabilă. Consumată crudă,niciodată nu face rău.Varza acră (murată, prin procedee naturale) este deosebit de binefăcătoare, datorităfermenţilorei, care ajută în digestia celulozei şi a grăsimilor (o remarcabilă digestibilitate).Fermenţii lactici ai verzei acre sunt dezinfectanţi puternici ai tractului intestinal. Trebuiepăstraţi intacţi. De aceea, se recomandă a se consuma crudă (netratată termic), bine scursă demoare, fără a fi spălată sau ţinută în apă.Bogăţia verzei în Sulf (100 mg la suta de grame), Arsenic, Calciu, Fosfor, Cupru,Iod explică destul de clar virtuţile ei aperitive, remineralizante şi reconnstituente. Înzestrată dinbelşug cu vitamine şi enzime varza este antiscorbutică, revitalizantă, reechilibrantă general, de oincontestabilă utilitate pentru perfecta funcţionare a organismului, dacă este consumată nefiartă.Datorită vitaminei A, varza

întreţine nutriţia, ţesuturile şi întârzie mult semnele exterioare aleîmbătrânirii organismului. Datorită vitaminei B este considerată un factor de echilibru nervos,favorizează absorbţia oxigenului la nivelul celulei şi metabolismul glucidelor.Tot datorită acestei vitamine varza ia parte la respiraţia celulară.Sulful o face să fie dezinfectantă şi tonifiantă.Magneziul, Potasiul şi Calciul sunt puternice mijloace de apărare contra numeroaselor maladii,incluzând cancerul.Clorofila ajută în anemii, deoarece produce hemoglobină, fierberea distrugând acest element.Consumul sucului de varză, proaspăt extras (1 pahar pe zi), duce la o rapidă ameliorare a stăriigenerale, o creştere a vitalităţii, dispariţia tulburărilor intestinle, urinare şi respiratorii.Pentru ca sucul de varză să aibă un gust îmbietor, se poate combina cu puţin suc de morcovi,de cătină sau de lămâie naturală.Aplicări de frunze de varză crudă, ajută în abces, antrax, furuncule. Pansamentul trebuiemenţinut pe locul respectiv 2 - 4 ore, sau toată noaptea. În cazul că se simte o căldură insuportabilă,se reînoieşte pansamentul cu frunze proaspete. Se continuă în felul acesta până la calmareafenomenelor inflamatorii sau până la eliminarea totală a supuraţiei.Ajută în acnee, adenite, afecţiuni ale gambelor (varice, flebite, arterite).Pansamentul cu frunze de varză trebuie să depăşească limita ţesuturilor sau regiunile afectate.Se acoperă frunzele cu o bucată de pânză de fibră naturală (in, cânepă, bumbac) şi se leagăpansamentul fără a-l strânge prea tare.Este necesară multă perseverenţă în aplicarea tratamentului naturist. Ingerarea de suc devarză dă rezultate foarte bune în alcoolism. În anghine, aplicările cu frunze de varză calmeazădurerile şi ajută la eliminarea toxinelor.Sunt indicate în laringite şi multe alte inflamaţii. În afonie, se recomandă sucul de varzăcombinat cu miere, în gargare şi ingerare. În arterită, artritism, se beau 2 pahare de suc zilnic.Congestie cerebrală şi insolaţie, 3 - 4 frunze groase aplicate pe creştet şi ţinute 4 ore cu pauză de 2 -3 ore. În infecţii intestinale, sucul de varză (murată sau proaspătă); 2 linguri în fiecare dimineaţă.Insomnii, 3 - 4 frunze groase puse pe ceafă, uneori pe gambe. În litiază urinară, 1 - 2 pahare suc pezi.1867. SUC DE VARZĂSucul de varză proaspăt extras la extractor şi consumat imediat, ajută în numeroase afecţiuni,printre care şi ulcerul duodenal. Este mai plăcut la gust, dacă i se adaugă puţin suc de morcovi şicâteva picături de suc de cătină sau de lămâie. Conţine din belşug substanţe minerale, printre careSulful şi Clorul. Are un singur dezavantaj: produce gaze, balonează stomacul. Pentru a evita acestelucruri, este bine să se înceapă cu sucul de morcovi sau de spanac, 2 - 3 săptămâni, trecând apoitreptat la sucul de varză. Pin amestecul sucului de varză cu cel de morcov se îmbogăţeşte foartemult raportul de vitamina C în organism. Ajută în numeroase afecţiuni, printre care şi erupţiile pielii.250

1868. PASTĂ DE VARZĂ CU TRIFOI ROŞUIngrediente: 300 g varză albă, 150 g flori de trifoi roşu, 200 g unt, 1 legătură de verdeţuri desezon, 1 ceapă mare de apă, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 10 - 12 măslinenegre de desărate, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge. Varza, florile de trifoi şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecăcu pulberile, untul frecat spumă, verdeaţa tăiată mărunt şi tărâţe, cât cuprinde. Pasta obţinută seaşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după fantezia gospodinei.1869. PASTĂ DE VARZĂ CU GERMENI DE GRÂUSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de trifoi care seînlocuieşte

cu urzici şi tărâţe, în plus, germeni de grâu (v. 2022).1870. PASTĂ DE VARZĂ CU FĂINĂ DE SOIA ŞI MĂCRIŞIngrediente: 300 g varză albă, 150 g frunze de măcriş, 1 fir de praz, 1 legătură frunze fragedede ţelină cu tarhon, 200 g unt, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţede gogoşari (v. 2072), 4 linguri făină de soia (v. 2021), 1 fir de praz, tărâţe, 1 legătură ridichi delună, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge. Varza, măcrişul şi prazul se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu pasta deroşii, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, făina de soia, untul frecat spumă şi tărâţe cât cuprinde (încazul că mai este nevoie). Compoziţia obţinută se pune pe farfurie, se tasează cu lama cuţitului puţinumezită în apă şi se decorează cu ridichi de lună.1871. PASTĂ DE VARZĂ ROŞIE CU FĂINĂ DE OVĂZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de soia carese înlocuieşte cu făină de ovăz (v. 2018) şi varza albă care se înlocuieşte cu varză roşie.1872. PASTĂ CU VARZĂ DE BRUXELLES ŞI SPANACIngrediente: 300 g varză, 150 g spanac, 1 fir de praz, 1 felie de ţelină, 4 linguri făină de hrişcă,200 g unt, 4 roşii, tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 gogoşar, 1 legăturăde mărar cu pătrunjel, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge. Varza, spanacul, prazul, ţelina şi roşiile se mărunţesc fin, se amestecă cupulberile, făina de hrişcă, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Seaşează frumos pe farfurie şi se decorează cu felioare de gogoşari şi verdeţuri de sezon.1873. PASTĂ DE VARZĂ DULCE CU VARZĂ MURATĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care seînlocuieşte cu varză murată (bine stoarsă de moare) mărunţită fin odată cu celelalte produse.1874. PASTĂ DE VARZĂ CU NUCIIngrediente: 350 g varză murată, 4 linguri de nuci măcinate, 1 ceapă mare de apă, 1 morcov, 1felie de ţelină, 200 g unt, 1 legătură de cimbru cu busuioc, tărâţe, 1 linguriţă pulbere din seminţe deroşii (v. 2071), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţăpulbere de alge. Varza se stoarce bine de moare, se mărunţeşte fin odată cu ceapa şi rădăcinoasele,se amestecă cu nucile, verdeaţa tăiată mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţa (cât cuprinde).Se aşează pe farfurie şi se decorează după fantezia gospodinei, cu produsele ce le are la îndemână.1875. PASTĂ DE VARZĂ CU USTUROI ŞI URZICISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de spanac care seînlocuieşte cu urzici, plus 3 - 4 bulbili de usturoi fin pisaţi şi 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063).1876. CIORBĂ DE VARZĂ CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 250 g varză, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 ardei gras, 2 - 3roşii, 75 ml ulei, 1 l macerat de măceşe (v. 2047), 1 legătură de leuştean cu pătrunjel , 500 mlzeamă de varză murată (moare), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugă varza tăiatăfideluţă, ceapa, verdeaţa, ardeiul şi roşiile, tăiate mărunt, rădăcinoasle date pe răzătoare, pulberileşi uleiul; deasupra, verdeţurile tăiate mărunt.251

1877. CIORBĂ DE VARZĂ CU CRUPE DE SOIASe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind jumătate dincantitatea de rădăcinoase cu 3 linguri de soia germinată (v. 2026) amestecată cu puţină tărâţe şidată prin maşina de râşnit nuci (crupe de soia).1878. CIORBĂ DE VARZĂ CU FRUNZE DE SOIAIngrediente: 200 g varză, 100 g soia,

1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 legătură de cimbru cubusuioc, 75 ml ulei, 1 l macerat de căline (v. 2043), 500 ml suc de corcoduşe (v. 2085), 2 linguri decremogen (v. 2019), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge. Maceratul şi sucul se pun în castron, se adaugă varza şi frunzele de soiatăiate fideluţă, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, rădăcinoasele rase pe răzătoare, pulberile,cremogenul şi uleiul.1879. CIORBĂ DE VARZĂ CU GERMENI DE GRÂUIngrediente: 200 g varză, 150 g germeni de grâu, 1 ceapă, 1 felie de ţelină, 1 păstârnac, 75 mlulei, 1 legătură de pătrunjel cu leuştean, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1 l macerat de coada - calului (v. 2042), 500ml suc de mere (v. 2102).Se pune maceratul şi sucul de mere în castron, se adaugă varza tăiată fideluţă şi frecată bineîn mâini, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, germenii mărunţiţi,pulberile şi uleiul.1880. CIORBĂ DE VARZĂ CU SMÂNTÂNĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care seînlocuieşte cu 1 ceaşcă de smântână sau cu 2 gălbenuşuri de ouă de găină.1881. CIORBĂ DE VARZĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la precedenta (1878), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ulei care seînlocuieşte cu 1 ceşacă de iaurt sau cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).1882. CIORBĂ DE VARZĂ CU RĂDĂCINI DE LEUŞTEANIngrediente: 200 g varză, 75 g rădăcină de leuştean, 1 mână de urzici, 1 ceapă, 1 morcov, 1păstârnac, 1 felie de sfeclă roşie, 1 legătură de hasmaţuchi, 2 linguri de pastă de roşii crude (v.2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 mlzeamă de gogonele murate (moare), 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 75 ml ulei. Se pune maceratul şi moarea în castron, se adaugăvarza (tăiată fideluţă şi frecată în mâini până se înmoaie puţin, fără a se stoarce de sucul ei),rădăcinoasele date pe răzătoare, ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pasta de roşii, pulberile şi uleiul.(Ciorba cu rădăcină de leuştean se prepară numai în martie şi octombrie, când acesta este înreopaos vegetativ).1883. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU SUC DE ROŞIIIngrediente: 300 g varză, 1.5 l suc de roşii (v. 2094), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 fir depraz, 1 morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 50 ml ulei, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras(v. 2074), 3 linguri tărâţe, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge, 2 linguri făină de soia, 1 mână de grâuşor (untişor). Se pune sucul de roşiiîn castron, se adaugă varza, prazul, rădăcinoasele şi grâuşorul, fin mărunţite (manual sau mecanic),pulberile, tărâţa, făina de soia, verdeaţa tăiată mărut şi uleiul.1884. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU NUCISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de făina de soia carese înlocuieşte cu 2 linguri nuci măcinate.1885. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU PĂPĂDIEIngrediente: 300 g varză, 150 g rădăcini de păpădie (cu tot cu rozeta de frunze), 1 ceapă, 1morcov, 1 felie de ţelină, 1 pătrunjel, 2 - 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1 linguriţă pulbere dinseminţe de gogoşari (v. 2072), 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 1 mână de petale roşii de trandafir,252

1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge,50 ml ulei, 5 linguri de tărâţe, 1.5 l macerat de gutui (v. 2057). Se pune maceratul în

castron, seadaugă varza, rădăcina de păpădie, rădăcinoasele, frunzele de păpădie şi ceapa, bine mărunţite(manual sau mecanic), pasta de roşii, pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasupra verdeţurile tăiatemărunt şi petalele de trandafir tăiate fideluţă.1886. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU USTUROISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 4 - 5 bulbilide usturoi, bine mărunţiţi.1887. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ ROŞIE CU NAPIIngrediente: 300 g varză roşie, 200 g napi, 1 mână de urzici, 1 fir de praz, 1 morcov, 1pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 măr, 1 ceaşcă de smântână, 5 linguri tărâţe, 1 legătură de cimbru cubusuioc, 3 - 4 roşii, 1 ardei gras, 1.5 l macerat de tărâţe (v- 2041), 1/2 linguriţă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge.Se pune maceratul în castron, se adaugă varza, trifoiul, ceapa, rădăcinoasele, roşiile, ardeiul şigermenii, fin mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa şi uleiul, iar deasupra verdeaţa tăiatămărunt.1889. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ CU CRESONSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de trifoi care seînlocuieşte cu creson.1890. SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ DREASĂ CU SMÂNTÂNĂIngrediente: 300 g varză,1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 150 gmuguri de lucernă, 2 - 3 bulbili (căţei de suturoi), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 4roşii, 1 ardei gras, 1 legătură de cimbru cu pătrunjel, 1.5 l macerat de măceşe (v. 2047), 3 linguritărâţe, 2 linguri făină de mei, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070),1/2 linguriţă pulbere de alge. Se pune maceratul în castron, se adaugă varza, mugurii, bulbii, ceapa,rădăcinoasele, roşiile şi ardeiul, bine mărunţite (manual sau mecanic), pulberile, tărâţa, făina bineamestecată cu gălbenuşurile (sau smântâna), iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.1891.SUPĂ - CREMĂ DE VARZĂ DREASĂ CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de cele 2gălbenuşuri de ouă de găină care se înlocuiesc cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă (v. 7).189. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE SOIA ÎN FOI DE VARZĂ (I)Ingrediente: 4 - 5 linguri germeni de soia mărunţiţi, 1 ceapă mare de apă, 3 - 4 linguri mieji denucă tăiaţi cu cuţitul, 1 legătură de pătrunjel cu mărar, 100 g unt, 1 căpăţână de salată verde, 1lingură ulei, 500 g varză murată, tărâţe, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare(v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Germenii de soia (v. 2026) se amestecă cu puţină tărâţe şise râşnesc prin maşina de râşnit nuci; se amestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, nucile,pulberile şi untul frecat spumă. Varza se stoarce bine de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), setaie în bucăţi potrivite şi se înveleşte compoziţia de mai sus, care se aşează pe un postament dinsalată verde, ce a fost pus în prealabil, pe platou. Se stropesc cu ulei iar deasupra se presarăverdeaţă tăiată mărunt.1893. SĂRMĂLUŢE CU GERMENI DE SOIA ÎN FOI DE VARZĂ (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri degermeni de soia cu 3 linguri de varză albă dulce (tăiată mărunt şi frecată în mâini, până se înmoaiebine, fără a o stoarce de sucul ei).1894. SĂRMĂLUŢE DE POST CU GERMENI DE SOIASe prepară ca la reţeta precedentă (1892), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de unt carese înlocuieşte cu 3 linguri de cremogen înmuiat cu 1/2 ceaşcă suc de morcovi, adăugând apoi 100 mlulei şi tărâţe, cât cuprinde (în cazul că este prea moale).253

1895. SĂRMĂLUŢE DE POST CU FRUNZE DE TĂTĂNEASĂIngrediente: 3 linguri germeni de lucernă, 4 linguri nuci tăiate cu cuţitul, 2 linguri varză muratătăiată mărunt, 1 ceapă mare de apă, 1 legătură de busuioc cu cimbrişor, 3 linguri cremogen, 1/2ceaşcă suc de morcovi, 100 ml ulei, tărâţe, 1 mână de petale roşii detrandafir, 200 g frunze fragedede tătăneasă, 1 mână de flori albe de urzică moartă, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Germenii de lucernă (v. 2029) se amestecă cunucile, varza, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, pulberile, cremogenul (v. 201) înmuiat cu suc demorcovi sau apă, amestecat cu 75 ml ulei (pus puţin câte puţin, ca la maioneză) şi tărâţe câtcuprinde (în cazul că a ieşit prea moale). Se învelesc sarmalele în frunze de tătăneasă şi se aşeazăpe un postament din petale roşii de trandafir, care a fost pus în prealabil pe platou. Se stropesc cu25 ml ulei, apoi se presară florile albe de urzică moartă.1896. VARZĂ ROŞIE CU SOS ALBIngrediente: 350 g varză roşie, 1 - 2 linguri de hrean ras, 1 ceapă de apă, 1 legătură de mărarcu pătrunjel, 1 felioară de ţelină, 600 g smântână, 3 linguri făină de orez, 1 lingură de cremogen (v.2019), câteva petale roşii de trandafir, tărâţe, 1 lingură pulbere din seminţe de roşii (v. 2071), 1/2linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Varzase taie fideluţă, se freacă în mâini până se înmoaie bine (fără să i se scurgă sucul), se amestecă cuţelina rasă odată cu hreanul, ceapa şi o parte din verdeaţă, tăiate mărunt, pulberile şi puţină tărâţe.Se aşează pe platou, în strat subţire uniform şi se toarnă sosul alb preparat din smântânăamestecată cu făina de orez şi cremogen; deasupra se presară verdeaţă tăiată mărunt şi petale detrandafir tăiate fideluţă.1897. VARZĂ ALBĂ CU SOS ROŞUIngrediente: 350 g varză albă, 5 - 6 linguri cremogen, 300 ml lapte nefiert, 100 ml ulei, 1legătură de pătrunjel cu mărar, 1 - 2 linguri pulbere de măceşe (v. 2078) sau de căline (v. 2076),câteva petale albe sau roz de nalbă de grădină, tărâţe, 1 ceapă mare de apă, 1/2 linguriţă pulberedin plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Varza se taie fideluţă,se freacă în mâini până se înmoaie bine, fără a se stoarce de sucul ei, se amestecă cu 1 ceapă tăiatămărunt, pulberile de plante şi alge, puţină tărâţe, se aşează pe platou în strat subţire uniform, iarpeste ea se toarnă sosul preparat din cremogen înmuiat cu lapte nefiert şi amestecat cu pulbere demăceşe sau de căline, până se obţine nuanţa dorită de roşu; se adaugă uleiul (puţin câte puţin) ca lamaioneză.Deasupra se presară verdeaţa tăiată mărunt şi petale de nalbă tăiate fideluţă sau flori albe deurzică moartă.1898. VARZĂ ALBĂ CU SOS VERDESe prepară ca la reţeta precedentă (1896), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza roşiecare se înlocuieşte cu varza albă; sosul se colorează în nuanţa dorită de verde, cu ajutorulul sosuluide orz verde (v. 2079).1899. VARZĂ ROŞIE CU SOS GALBENSe prepară ca la reţeta precedentă (1897), folosind aceleaşi ingrediente, exceptând pulberilecare colorează sosul în roşu. Deasupra se presară verdeaţă de sezon, tăiată mărunt, iar pe marginise pun mici moviliţe din sfeclă roşie, rasă pe răzătoarea de sticlă şi amestecată cu puţin hrean.1900. VARZĂ DE BRUXELLES PE SOS DE ROŞIIIngrediente: 12 - 15 verzişoare de Bruxelles, 5 linguri cremogen (v. 2019), 3 - 4 linguri pastă deroşii crude (v. 2063), 300 ml macerat de tărâţe (v. 2041), 100 ml ulei, 1 legătură de verdeţuri, 6 - 8foi de salată verde, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2 linguriţă pulbere dinplante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge. Cremogenul se înmoaie cumaceratul, se adaugă uleiul (puţin câte puţin, ca la maioneză), pulberile, pasta de roşii şi se toarnăîn platou.Pe suprafaţa sosului se

pun verzişoarele de Bruxelles aşezate cât mai estetic. Se presarăverdeaţă de sezon tăiată mărunt, iar pe margini se decorează cu foi de salată verde.1901. CHIFTELE DE VARZĂ CU CEAPĂIngrediente: 250 g varză albă, 1 ceapă mare de apă, 150 g unt, 2 linguri cremogen, tărâţe, 1254

lingură de pastă de roşii crude (v. 2063), 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1/2linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere de alge, 1legătură de verdeţuri, 1 căpăţână de salată verde, câteva petale de gălbenele. Varza se taie fideluţă,se freacă în mâini până se înmoaie bine, fără a se stoarce de zeamă, se amestecă cu pulberile, pastade roşii, verdeţurile şi ceapa tăiate mărunt, untul frecat spumă, cremogen şi tărâţe (cât cuprinde),până se obţine o compoziţie îngroşată, care se împarte cu lingura în părţi egale, puse pe un strat detărâţe.Se fac chiftelele care se aşează pe un postament din salată verde, care a fost pus în prealabilîn platou. Peste ele se presară petale de flori de gălbenele.1902. CHIFTELE DE VARZĂ CU PRAZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care seînlocuieşte cu praz tăiat fideluţă.1903. CHIFELE DE VARZĂ ROŞIE CU HREANSe prepară ca la reţeta precedentă (1901), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza albăcare se înlocuieşte cu varză roşie la care se adaugă puţin hrean ras pe răzătoarea de sticlă.1904. CHIFTELE DE VARZĂ MURATĂ CU NUCIIngrediente: 300 g varză murată, 150 g nuci râşnite, 1 ceapă mare de apă, 150 g unt, 1legătură de verdeaţă, tărâţe, 150 g creson, 1 morcov, 1 linguriţă pulbere din seminţe de roşii (v.2071), 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 linguriţă pulbere dealge.Varza se stoarce bine în mâini de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă), se taie fideluţă, seamestecă cu ceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, nucile, morcovul ras, pulberile, untul frecat spumă şitărâţe (cât cuprinde). Se presară pe o foaie de plastic o mână de tărâţe, se împarte compoziţia înpărţi egale şi se formează chiftelele; se aşează pe un postament de creson, pus în prealabil înplatou. Se decorează după fantezia gospodinei.1905. CHIFTELE DE VARZĂ MURATĂ CU NAPISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de morcov care seînlocuieşte cu napi raşi.1906. PERIŞOARE DE VARZĂ MURATĂ CU MOŢ DE SFECLĂ ROŞIEIngrediente: 300 g varză murată, 1 ceapă mare roşie, 1 felie de sfeclă roşie, 150 g unt, tărâţe,1 legătură de verdeaţă, 1 căpăţână de salată verde, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v.2072), 1 morcov mic, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge.Varza bine stoarsă de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă) se taie fideluţă, se amestecă cuceapa şi verdeaţa tăiate mărunt, pulberile, untul frecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Se împartecompoziţia (cu lingura) în părţi egale, se formează perişoarele şi se aşează pe un postament desalată verde, care a fost pus în prealabil în platou; deasupra fiecărei perişoare se pune câte puţinăsfeclă roşie rasă, iar în mijlocul moţului de sfeclă se pune o felioară mică de morcov, tăiat subţire.1907. PERIŞOARE DE VARZĂ MURATĂ CU MOŢ DE MORCOVSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie carese înlocuieşte cu morcovi raşi; în mijlocul fiecărui moţ se pune câte o bobiţă de coacăză neagrăconservată în suc de cătină (v. 1986) sau proaspăt culeasă din grădină.1908. PERIŞOARE DE VARZĂ DULCE CU SOS DE ROŞIISe prepară perişoarele din varză albă dulce ca la 1906,

cu aceelaşi ingrediente, înlocuind varzamurată cu varză dulce, iar în loc de tărâţe folosind cremogen (v. 2019).Perişoarele gata ornate se aşează pe suprafaţa sosului preparat din: 5 linguri de cremogen (v.2019) înmuiate cu 300 ml suc de morcov sau macerat de tărâţe (v. 2041); se adaugă 100 ml ulei(puţin câte puţin, ca la maioneză) şi 3 - 4 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), iar deasupra sepresară pătrunjel verde tăiat mărunt.1909. CIUPERCUŢE DE VARZĂ CU ŢELINĂ255

Ingrediente: 400 g varză murată, cremogen (v. 2019), tărâţe, 200 g unt, 1 fir de praz, 250 gţelină, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 mână de petale roşii de trandafir, 5 -6 foi de salată verde, 1/4 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2linguriţă pulbere de alge.Varza bine stoarsă de moare (nu se spală şi nu se ţine în apă) se taie mărunt odată cu prazul,se amestecă apoi cu ţelina rasă, pulberile, cremogen (cât cuprinde) şi untul frecat spumă. În platouse aşează petale de trandafir, peste ele se aşează ciupercile, preparate astfel: se ia 1 lingură decompoziţie în palmă, se formează un sul mic, rotund şi se fixează pe postamentul din platou; se iadin nou aceeaşi cantitate de compoziţie, se rotunjeşte ca o minge mică, se dă puţin prin tărâţe saucremogen, i se face o mică gropiţă cu degetul arătător şi se fixează pe sulul mic şi rotund (piciorulciupercii). La fel se precedează cu întreaga cantitate de compoziţie. Pe fiecare din ciupercuţe se punpunctişoare roşii din pastă de căline (v. 2076), pastă de măceşe (v. 2078) sau pastă de roşii (v.2063). Pe margini se decorează cu foi de salată verde.1910. CIUPERCUŢE DE VARZĂ ROŞIESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza muratăcare se înlocuieşte cu varză roşie. Fiind de culoare mai închisă, pe aceste ciuperci se pun micipunctişoare de unt sau albuş bătut spumă tare.1911. RULADĂ DE VARZĂ ROŞIE CU ŢELINĂIngrediente: 500 g varză roşie, 1 fir de praz, 400 g ţelină, 1 ceapă de apă, tărâţe, cremogen (v.2019), 400 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), linguriţă pulbere din seminţede roşii (v. 2071), 1 legătură de cimbru cu busuioc, /4 linguriţă pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 2 linguri pastă de roşii (v: 2063). Varza şi prazul se taie fideluţă, seamestecă cu pulberile, pasta de roşii, cimbrul şi busuiocul tăiat mărunt, 200 g unt frecat spumă şitărâţe (cât cuprinde).Pe o foaie de plastic se presoară 1 mână de tărâţe şi se întinde compoziţia cu varză în formădreptunghiulară, groasă cam de 1 deget (apăsând-o în strat uniform, cu podul palmei). Peste ea seaşează o compoziţie preparată din ţelină rasă amestecată cu ceapa tăiată mărunt, 200 g unt frecatspumă şi cremogen (cât cuprinde). Se rulează cu ambele mâini, ajutându-ne de foaia de plastic, pecare după fiecare răsucire o întoarcem în afară (către noi), pentru a nu se prinde în compoziţie. Totcu ajutorul foii de polietilenă se aşează pe un fund sau platou dreptunghiular şi se dă la rece pentru2 - 3 ore. Se serveşte tăiată felioare mai grosuţe, alături de salată verde amestecată cu petale roşiide trandafir sau nalbă roşie de grădină. Această cantitate este suficientă pentru 12 - 14 porţii.1912. RULADĂ DE VARZĂ ROŞIE CU DOVLEAC ALBSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ţelină care seînlocuieşte cu dovleac alb ras, care la rândul lui (la nevoie) se poate înlocui cu morcov ras saupăstârnac.1913. RULADĂ DE VARZĂ ALBĂ CU SFECLĂ ROŞIESe prepară ca la reţeta precedentă (1911), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza roşiecare se înlocuieşte cu varză albă amestecată cu cremogen (v. 2019) şi sfecla roşie care

seînlocuieşte cu ţelină; se amestecă cu tărâţe (cât cuprinde).1914. RULADĂ DE VARZĂ ALBĂ CU FLORI DE TRIFOI ROŞUSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sfecla roşie rasăcare se înlocuieşte cu flori de trifoi roşu, tăiate fideluţă.1915. RULADĂ DE CREMOGEN UMPLUTĂ CU VARZĂ ROŞIEIngrediente: 10 linguri de cremogen (v. 2019), 500 ml suc de morcovi (v. 2081), 00 ml ulei, 400g varză roşie, 1 fir de praz, 200 g unt, 1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1legătură de tarhon cu salvie, tărâţe, 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere dinplante aromatice şi condimentare (v. 2070), /2 linguriţă pulbere de alge. Cremogenul se înmoaie cusucul de morcovi şi se adaugă uleiul (ca la maioneză), obţinând o compoziţie îngroşată. Pe o foaie deplastic se presară 1 mână de cremogen şi se întinde compoziţia cu podul palmei, în formădreptunghiulară, groasă cam de 8 mm; peste ea se aşează umplutura cu varză roşie preparatăîntocmai ca la 1911. Se dă la rece 2 - 3 ore, se serveşte tăiată felioare mai grosuţe, pe salată verde.256

1916. RULADĂ DE CREMOGEN UMPLUTĂ CU VARZĂ ALBĂ (I)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de varza roşie carese înlocuieşte cu varză albă; se amestecă cu puţină pulbere de măceşe (v. 2078), scoruşe (v. 2077)sau căline (v. 2076), până se obţine nuanţa dorită de roşu.1917. RULADĂ DE CREMOGEN UMPLUTĂ CU VARZĂ ALBĂ (II)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, exceptând pulberile (pentruculoare) şi cremogenul; se adaugă, în schimb, seminţe de floarea - soarelui, decorticate şi măcinate(cât cuprinde).1918. RULADĂ DE CREMOGE UMPLUTĂ CU VARZĂ ALBĂ (III)Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de floarea - soareluicare se înlocuielşte cu seminţe de bostan, decorticate şi măcinate, în care se adaugă (pentruculoarea verde) 2 - 3 linguri pireu de urzici sau de spanac....ZerulZerul de lapte este foarte eficient în tuberculoza pulmonară, bolile de stomacului şi aleintestinului, în anemii, surmenaje, gută, obezitate, constipaţie; chiar şi pentru sugari. Pentru a fieficace, zerul trebuie să fie foarte proaspăt.Este foarte bogat în minerale, proteine, enzime, vitamine...Se pot prepara diferite băuturi răcoritoare cu arome de fructe şi creme cu gust plăcut, foartehrănitoare. Se foloseşte cu mult succes pentruacrirea ciorbelor.Băuturile se prepară numai din zer dulce, de bună calitate, foarte proaspăt şipreparat în condiţii cât mai igienice.1919. ZER CU SUC DE ROŞIIIngrediente: 750 ml zer, 250 ml suc de roşii (v. 2094), puţină miere (după gust), lingură desmântână, 15 picături tinctură de propolis (v. 2014).Se amestecă bine şi se consumă imediat ce a fost preparat.1920. ZER CU SUC DE CĂLINEIngrediente: 750 ml zer, 250 ml suc de sfeclă roşie (v. 2082), puţină miere, gălbenuşuri de ouăde găină, 15 picături tinctură de muguri de plop negru (v. 2105).Se amestecă bine şi se consumă imediat ce a fost preparat.1921. ZER CU SUC DE MĂCEŞEIngrediente: 750 ml zer, 250 ml suc de măceşe (v. 2093), puţină miere (după gust), 1 lingurăde smântână dulce, 1 lingură de tinctură miraculoasă I (v. 2016).Se amestecă bine şi se consumă imediat ce a fost preparat.1922. ZER CU SUC DE ORZ VERDEIngrediente: 700 ml zer, 300 ml suc de orz verde (v. 2079), puţină miere (după gust), 1 lingurătinctură miraculoasă II (v. 2017), 2 linguri smântână dulce.Se amestecă totul bine şi se consumă imediat ce a fost preparat.1923. ZER CU SUC DE MORCOVIIngrediente: 700 ml zer, 300 ml suc de morcovi (v. 2081), puţină miere (după gust), câtevapicături de tinctură de propolis (v. 2104). Se consumă

imediat ce a fost preparat.1924. ZER CU SUC DE STRUGURI (must)Ingrediente: 600 ml zer, 400 ml must de struguri, 15 picături tinctură de propolis (v. 2104). Seconsumă imediat ce a fost preparat.1925. ZER CU SUC DE PERE DULCIIngrediente: 500 ml zer, 500 ml suc de pere dulci, 1 lingură tinctură miraculoasăI (v. 2106), 1lingură de smântână dulce. Se amestecă şi se consumă imediat ce a fost preparat.1926. ZER CU SUC DE MERE DULCI257

Se prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de sucul de perecare se înlocuieşte cu suc de mere (v. 2012) adăugând şi 2 - 3 linguri suc de ţelină (v. 2086). Seconsumă imediat ce a fost preparat..1927. ZER CU SUC DE AGRIŞEIngrediente: 700 ml zer, 300 ml suc de agrişe (v. 2084), puţină miere (după gust), 1 lingurătinctură miraculoasă II (v. 2807), 2 gălbenuşri de ouă de găină.Se consumă imediat ce a fost preparat.1928. ZER CU OUĂ DE PREPELIŢĂ ŞI SUC DE COACĂZE NEGREIngrediente: 700 ml zer, 250 ml suc de coacăze negre (v. 2090), 10 gălbenuşuri de ouă deprepeliţă (v. 7), puţină miere (după gust). Se consumă imediat ce a fost preparat.1929. CREMĂ CU ZER ŞI CREMOGENIngrediente: 400 ml zer, 5 linguri cremogen (v. 2019), coaja rasă de la 1/2 lămâie, 2 linguri derom, puţină miere, 1 lingură seminţe de in.Se înmoaie cremogenul cu zer, se adaugă coaja de lămâie, romul şi mierea; se pune în cupe.Deasupra se presară câteva seminţe de in.1930. CREMĂ CU ZER, CREMOGEN ŞI TĂRÂŢESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 3 linguri decremogen cu 3 linguri de tărâţe.1931. CREMĂ CU ZER ŞI GERMENI DE GRÂUIngrediente: 350 ml zer, 3 linguri germeni de grâu (v. 2022), 3 linguri cremogen v. 2019), 1linguriţă tinctură de muguri de plop negru (v. 2105), coaja rasă de la /2 portocală sau lămâie, puţinămiere, 2 - 3 linguri de cireşe negre macerate în miere v. 406). Cremogenul se amestecă cu zerul,germenii, tinctura, mierea şi coaja de lămâie.Se pune în cupe, iar deasupra câteva bobiţe de cireşe sau alte fructe.1932. CREMĂ CU ZER ŞI FĂINĂ DE SOIASe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de germenii de grâucare se înlocuiesc cu făină sau germeni de soia fin mărunţiţi (v. 2026).1933. CREMĂ CU ZER ŞI NUCIIngrediente: 4 linguri nuci măcinate, 2 linguri cremogen (v. 2019), 350 ml zer, 1 vârf de cuţitpulbere fină de scorţişoară, 1 linguriţă tinctură de propolis (v. 2014), puţină miere (după gust), 4linguri frişcă (bătută fără zahăr), 1 lingură seminţe de mac.Nucile se amestecă cu cremogenul, se înmoaie cu zerul, se daugă pulberea, tinctura, puţinămiere şi se pune în cupe. La fiecare se pune puţină frişcă, peste care se presară câteva seminţe demac.1934. CREMĂ CU ZER ŞI SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUISe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu seminţe de floarea - soarelui decorticate şi măcinate mărunt.1935. CREMĂ CU ZER ŞI SEMINŢE DE DOVLEACSe prepară ca la reţeta precedentă (1933), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci carese înlocuiesc cu seminţe de dovleac decorticate şi măcinate mărunt.La fel se poate prepara o cremă delicioasă din zer cu alune decorticate şi măcinate.... ZmeuraConţine apă, materii (azotate, grase şi extractive), zaharuri diverse, celuloză, cenuşi, acizi(citric, malic, salicilic), fragarină, vitamina C.Zahărul din zmeură (levuloză) face ca acest fruct să fie permis diabeticilor.Este indicată în astenie, greutate gastrointestinală, dispepsii, deramatoze, reumatisme, gută,constipaţii, insuficienţa transpiraţiei,

afecţiuni febrile, temperamente bilioase.Are aceleaşi proprietăţi ca cireşele, coacăzele şi afinele. Din sucul de zmeură şi coacăze se258

poate prepara un sirop (la rece) cu miere de albine, care, diluat cu apă, ajută în stări febrileinfecţioase, rujeolă (pojar), scarlatină, greutate gastrointestinală, inflamaţii urinare, febre bilioase.Frunzele arbustului de zmeură sunt înzestrate cu proprietăţi astringente, diuretice, emenagogeşi laxative. Sunt favorabile prostaticilor.1936. PASTĂ DE ZMEURĂ CU UNTIngrediente: 300 g zmeură, 250 g flori de trifoi roşu, 100 g frunze de zmeur, 200 g unt, 2 lingurifăină de soia (v. 2021), tărâţe, câteva frunze de salvie. Zmeura, trifoiul, frunzele de zmeură şifrunzele de salvie, se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu făina de soia, untulfrecat spumă şi tărâţe (cât cuprinde). Pasta se aşează pe farfurie, se tasează frumos şi se decoreazăcu zmeură şi verdeţuri de sezon.1937. PASTĂ DE ZMEURĂ CU ŢELINĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în plus 2 linguri deţelină rasă fin.1938. PASTĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR CU CEAPĂIngrediente: 250 g frunze fragede de zmeur, 100 g frunze de spanac, 1 ceapă mare de apă, 1/4linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1 linguriţăpulbere din seminţe de ardei gras (v. 2072), 2 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), tărâţe, 1legătură de mărar cu pătrunjel, 300 g unt.Frunzele de zmeur, spanacul şi ceapa se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cupulberile, pasta de roşii, verdeaţa tăiată mărunt, untul frecat spumă şi tărâţe sau făină de hrişcă (câtcuprinde).Se aşează pe farfurie, se tasează şi se decorează după fantezia gospodinei.1939. PASTĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR CU PRAZSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de ceapă care seînlocuieşte cu praz mărunţit.1940. CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR CU RĂDĂCINOASEIngrediente: 250 g frunze fragede de zmeur, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină,75 ml ulei, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge,1 linguriţă pulbere din seminţe de gogoşari (v. 2072), 1 l macerat de tărâţe (v. 2041), 500 ml suc decoacăze roşii (v. 2089), 1 legătură de leuştean cu mărar.Maceratul şi sucul se pune în castron, se adaugă frunzele fragede de zmeur (fără codiţe) tăiatefideluţă, ceapa şi verdeţurile tăiate mărunt, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi uleiul.1941. CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI FRUNZE DE MURSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, înlocuind 100 g frunze dezmeur cu 100 g frunze fragede de mur.(Frunzele de zmeur şi mur trebuie alese fragede şi recoltate înainte şi în timpul înflorii plantei).1942. CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI FLORI DE TRIFOI ROŞUIngrediente: 150 g frunze fragede de zmeur, 100 g flori de trifoi roşu, 1 ceapă, 1 morcov, 1păstârnac, 1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 1 ceaşcă de smântână sau 2 gălbenuşuri de ouăde găină, 3 - 4 roşii, 1 legătură de verdeaţă, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1 linguriţă pulbere din seminţe de ardei gras (v. 2074),1.5 l macerat de mere (v. 2056).Maceratul se pune în castron, se adaugă frunzele tăiate fideluţă, florile de trifoi tăiate măruntodată cu ceapa, rădăcinoasele date pe răzătoare, pulberile şi smântâna (sau gălbenuşurile).1943. CIORBĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI VARZĂ ROŞIESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de florile de trifoiroşu care se înlocuiesc cu varză roşie tăiată fideluţă.1944. CIORBĂ DIN

FRUNZE DE ZMEUR CU OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1942), folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână259

(sau cele 2 gălbenuşuri de ouă de găină) care se înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă(v. 7).1945. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI SPANACIngrediente: 350 g frunze fragede de zmeur, 250 g spanac, 1 ceapă, 1 morcov, 1 păstârnac, 1felie de ţelină, 3 roşii, 1 ardei gras, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v.2070), 1/2 pulbere de alge, 1 legătură de mărar cu pătrunjel, 5 linguri făină de ovăz (v. 2018), 50 mlulei, 1 mână de petale roşii de trandafir, 1.5 l macerat de tărâţe (v. 2041).Se pune maceratul în castron, se adaugă frunzele de zmeur (fără codiţe), spanacul, ceapa,rădăcinoasele, roşiile şi ardeiul, mărunţite fin (manual sau mecanic), pulberile, făina, verdeaţa tăiatămărunt, petalele tăiate fideluţă şi uleiul.1946. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI VARZĂ ALBĂIngrediente: 350 g frunze fragede de zmeur, 250 g varză albă, 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel,1 felie de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 4 roşii, 1 ardei gras, 5 linguri făină de hrişcă (v. 2018) sautărâţe, 1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 50ml ulei, 1 legătură de tarhon cu levănţică, 1.5 l macerat de trifoi roşu (v. 2048).Se pune maceratul în castron, se adaugă frunzele de zmeur, varza, ceapa, rădăcinoasele,roşiile şi ardeiul, mărunţite fin (manual sau mecanic), făina, pulberile şi uleiul, iar deasupra verdeaţatăiată mărunt.1947. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI MEREIngrediente: 350 g frunze fragede de zmeur, 300 g mere, 1 ceapă, 1 rădăcină de zmeură, 1rădăcină de ţelină, 1 felie de sfeclă roşie, 2 - 3 linguri pastă de roşii crude (v. 2063), 5 linguri tărâţe,1/2 linguriţă pulbere din plante aromatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1 legăturăde pătrunjel cu salvie, 1 ceaşcă cu smântână sau 2 gălbenuşuri de ouă de găină, 1.5 l macerat deurzici (v. 2050).Se pune maceratul în castron, se adaugă frunzele de zmeur, merele (curăţate de căsuţaseminală), ceapa, ţelina şi sfecla roşie, bine mărunţite la mixer, pasta de roşii, tărâţa, pulberile şismântâna (sau gălbenuşurile).Desupra se adaugă verdeţurile tăiate mărunt.1948. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI OUĂ DE PREPELIŢĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de smântână (saucele 2 gălbenuşuri de ouă de găină) care se înlocuieşte cu 10 gălbenuşuri de ouă de prepeliţă, v. 7).1949. SUPĂ - CREMĂ DIN FRUNZE DE ZMEUR ŞI PĂSTRĂVI DE FAGIngrediente: 350 g frunze fragede de zmeur, 250 g păstrăvi negri de fag (stropiţi cu oţet şilăsaţi 30 min acoperiţi), 1 ceapă, 1 morcov, 1 pătrunjel, 1 felie de ţelină, 1 legătură de frunzefragede de ţelină cu mărar, 3 linguri pastă de roşii (v. 2063), 1/2 linguriţă pulbere din plantearomatice şi condimentare (v. 2070), 1/2 pulbere de alge, 1.5 l macerat de tărâţe, 50 ml ulei, 5linguri crupe de soia (v. 1981).Maceratul se pune în castron, se adaugă frunzele de zmeur, păstrâvii scurşi, ceapa,rădăcinoasele bine mărunţite (manual sau mecanic), pasta de roşii, pulberile, crupele de soia şiuleiul, iar deasupra verdeţurile tăiate mărunt.1950. CREMĂ CU ZMEURĂ ŞI ALBUŞ BĂTUT SPUMĂIngrediente: 600 g zmeură, 4 albuşuri bătute spumă, puţină miere (după gust), 2 linguricremogen, coaja rasă de la 1/2 lămâie sau portocală, 1 linguriţă tinctură din muguri de plop negru (v.2105), câteva petale roşii de trandafir.Zmeura bine mărunţită se amestecă cu cremogenul (v. 2019) şi 1/2 din cantitatea de albuşbătut spumă (fără zahăr); se amestecă uşor de jos în sus ca să nu se lase; se adaugă miere

(dupăgust), coaja de lămâie, tinctura şi se pune în cupe.Deasupra se pune câte puţin albuş, peste care se presară petale de trandafir tăiate fideluţă.1951. CREMĂ CU ZMEURĂ ŞI FRIŞCĂSe prepară ca la reţeta precedentăfolosind aceleaşi ingrediente, în afară de albuş care se260

înlocuieşte cu frişcă, bătută fără zahăr.1952. CREMĂ CU FRUNZE DE ZMEUR ŞI CREMOGENIngrediente: 250 g frunze fragede de zmeur, 4 linguri nuci măcinate, cremogen (v. 2019), 250ml lapte nefiert, puţină miere, 2 linguri de rom, 1 vârf de cuţit pulbere fină de scorţişoară, 3 - 4linguri fructe conservate în miere (v. 406).Frunzele de zmeur se mărunţesc fin (manual sau mecanic), se amestecă cu nucile, laptele,romul, mierea, scorţişoara şi cremogenul (cât cuprinde), până se obţine o compoziţie mai îngroşată.Se pune în cupe; deasupra se pun câteva bobiţe de vişine sau cireşe (v. 406) conservate înmiere (iarna). Vara se pun fructe proaspete.1953. CREMĂ CU FRUNZE DE ZMEUR ŞI CRUPE DE SOIASe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu crupe de soia (v. 1981).1954. CREMĂ CU FRUNZE DE ZMEUR ŞI TĂRÂŢESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de nuci care seînlocuiesc cu tărâţe.1955. ZMEURĂ CONSERVATĂ ÎN MIEREIngrediente: 1 kg zmeură, 1 rămurică de busuioc, 4 kg miere polifloră.Zmeura se pune în borcan odată cu busuiocul. Se toarnă mierea, se leagă strâns guraborcanului care se înfăşoară în hârtie de culoare albastră, şi se lasă astfel 6 săptămâni, având grijăsă fie agitat zilnic. După acest termen se scoate zmeura uşor, cu paleta şi se pune în borcan demărime potrivită. Se poate servi drept dulceaţă de zmeură sau se foloseşte la alte preparate, înbucătăria fără foc..Mierea, care s-a transformat în sirop de zmeură, se toarnă în sticle de culoare închisă,deasupra se pune alcool de 1 deget, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la locîntunecos şi rece.1956. FRUNZE DE ZMEUR CONSERVATE ÎN MIEREIngrediente: 1 kg frunze fragede de zmeur (fără codiţe) tăiate fideluţă, 1 rămurică de salvie, 4kg miere polifloră. Se prepară la fel ca la reţeta precedentă.1957. ÎNGHEŢATĂ DE ZMEURĂIngrediente: 500 g pastă de zmeură, 300 g miere, 100 ml lapte vegetal din migdale (v. 2031),250 g frişcă bătută (fără zahăr), 2 linguri suc de cătină (v. 2092) sau de lămâie.Pasta sau pireul de zmeură se amestecă (uşor, de jos în sus, ca să nu se lase) cu laptelevegetal, la care s-a adăugat făina, sucul de cătină şi frişca. Se toarnă compoziţia în forme specialede îngheţată şi se dă la rece. Îngheţatele în a căror compoziţie se află miere, niciodată nu vorîngheţa complet (ca cele cu zahăr), dar sunt mult mai sănătoase pentru organism. Zahărul estecancerigen, deoarece produce mult acid în corp.Partea a douaCÂTEVA REŢETE CASNICE1958. VARZĂ MURATĂ CU MORCOVIÎn timpul iernii varza murată nu trebuie să lipsească din nici o gospodărie, fiind foartenecesară. Consumată crudă, varza murată este un adevărat medicament pentru organism, deoarecese mistuie mult mai uşor decât cea fiartă. Se pune în butoaie (în cantităţi mai mici, în borcane).Pentru varza murată se folosesc soiurile târzii de toamnă, căpăţânile tari, îndesate, pentru a obţinevarză murată de calitate. La căpăţânile de varză alese pentru murat, se îndepărtează frunzeleexterioare. Se crestează uşor varza în patru fără a i se scoate cotorul, deoarece conţine o cantitatemai mare de enzime, vitamine şi minerale decât întreaga căpăţână. Verzele mari se taie în jumătăţişi se aşează în rânduri cât mai presate, în butoi. La fund, la mijloc şi deasupra verzii, se pun tulpiniţede mărar uscat, floare şi seminţe, şuviţe de hrean, câţiva

morcovi, felii de ţelină, napi (6 kg / 100 lapă), mere, gutui, boabe de porumb (cine doreşte poate adăuga şi sfeclă roşie tăiată felii). Deasupraverzii se aşează un grătar de scânduri, peste care se pune o piatră de cremene grea, care să ţinăvarza sub apă. Se umple apoi butoiul cu apă sărată până la 3/4, deoarece varza se lasă. Se261

calculează pentru fiecare găleată de 10 l apă, 300 g sare bine dizolvată. După 3 - zile se mai adaugăvarza necesară, după care se pitroceşte de 2 ori pe săptămână, iar după 4 săptămâni, doar odată pesăptămână.Ca să se obţină o varză bună (nu prea acră) care să ţină până primăvara târziu, se pune lamurat în a doua jumătate a lunii noiembrie. Varza murată nu se spală şi nu se ţine în apă, deoareceîşi pierde cea mai mare parte din enzime, vitamine, minerale ş.a. Se stoarce bine de moare, secombină cu ţelină, morcov, pătrunjel, sfeclă roşie, toate rase sau ceapă tăiată mărunt, praz tăiatfideluţă, urzici, spanac, frunze de tătăneasă, frunze de soia ş.a. (care-i iau acreala şi o fac şi maiplăcută la gust).1959. PĂSTRAREA VERZEI MURATE 12 LUNIÎn prima jumătate a lunii martie (când s-a consumat o bună parte din varza murată) se ia varzarămasă, se taie sferturi şi se aşează în borcane mici (după numărul membrilor din familie); se pundeasupra şuviţe de hrean cruciş, moare cât încape (borcanul ras), se leagă strâns la gură cu o foaiede plastic şi se păstrează la loc rece şi fără lumină. Zeama rămasă (moarea) se pune în sticle deculoare închisă, se leagă cu o foaie de plastic dublă şi se pune la rece.În felul acesta, atât varza cât şi moarea se păstrează până în noiembrie (când se pune alta lamurat) fără să-şi schimbe gustul. Se foloseşte la tot felul de preparate în bucătăria fără foc. Moareaeste foarte bună de acrit ciorbele.Napii muraţi în varză se păstrează la fel.1960. CASTRAVEŢI MURAŢI ÎN APĂ CU SARECasraveţii cei mai buni pentru pus la murat sunt cei cu coaja subţire, cu broboane multe deculoare închisă, cămaşa seminţelor cât mai mică şi miezul cărnos.Se aleg numai castraveţii de mărime mijlocie şi proaspeţi (cei netezi se înmoaie) şi se spalăbine; cei mai mari se străpung cu un ac mare la codiţă, ca să pătrundă bine apa sărată în goluriledintre seminţe. Într-un butoi de 100 l încap 900 - 1000 castaveţi. Pe fundul lui se pun 1/3 dincondimentele pregătite şi se aşează castraveţii, cât mai înghesuiţi. La jumătatea butoiului se pun dinnou 1/3 din condimente şi se continuă cu aşezarea castraveţilor, până se umple butoiul.Deasupra se aşează restul de condimente (tulpini de mărar uscate, cu tot cu flori şi seminţe,rădăcini de hrean despicate în patru, frunze şi rădăcini de ţelină, 1 rămurică de cimbru sau debusuioc, usturoi desfăcut în căţei şi striviţi puţin, fără a fi curăţai de coajă, câteva felii de sfeclăroşie). Peste castraveţi se toarnă apă cu sare(400 g la 10 l apă), bine dizolvată. Butoiul umplut seînchide. Capacul acestuia trebuie învelit într-un tifon dublu opărit sau cu papură opărită. Secontrolează ca să nu curgă şi se aşează la locul definitiv, în pivniţă.Castraveţii muraţi în putini deschise sau în borcane se pregătesc la fel, numai că peste ei seaşează un grătar, peste el o lespede de cremene grea, ca să nu se ridice deasupra. Când încep săformeze "floare" aceasta se înlătură imediat iar piatra şi mariginile butoiului se spală bine cu leşiedin cenuşă de ciocălăi sau de pomi fructiferi. Nu se spală cu detergenţi, care sunt cancerigeni.1961. GOGONELE ŞI PEPENI GALBENI, MURATE CU SARESe aleg pepenii galbeni mai mici (ajunşi la maturitate, de mărimea merelor, toamna înainte dea da bruma, când nu mai au timp să mai crească). Gogonelele se controlează să fie sănătoase (nuprea verzi; din cele mai gălbioare, proaspăt recoltate, neatinse de brumă, nepătate, nelovite,

fărăcrăpături). Se spală punându-le în coşuri de nuiele, care se scufundă în apă de mai multe ori, dupăcare se pun la macerat ca la reţeta predecedetă, cu aceleaşi feluri de prosuse aromatice şicondimentare; acestea nu trebuie să depăşească 2 - 4 % din greutatea produselor de bază.1962. GOGOŞARI ÎN OŢET CU USTUROIIngrediente: 8 kg gogoşari, 1 conopidă, 2 cepe, 500 g morcovi, 2 - 3 căpăţâni de usturoi, 1lingură boabe de piper, 5 - 6 rădăcini de hrean, 6 linguri de sare, 4 l de apă, 2 l oţet de vin (9o), 5 - 6linguri de miere, câteva rămurele de vişini, 1 rămurică de busuioc.Gogoşarii spălaţi se aşează în borcan cât mai înghesuiţi. Se pun între rânduri bucăţele deconopidă, felii de morcovi, căţei de usturoi, şuviţe de hrean şi rămurele de vişin. Patru litri de apă şidoi litri de oţet se încălzesc (numai până la 38o C), se dizolvă sarea, se amestecă mierea şi boabelede piper.Se toarnă lichidul cald în borcan peste gogoşari şi se lasă să stea 12 ore borcanul acoperit cutifon; se aşează deasupra câteva şuviţe de hrean şi crenguţe de vişin, se completează cu lichid, se262

leagă strâns şi se păstrează la rece, ferit de lumină.1963. CONOPIDĂ ALBĂ MURATĂSe aleag legumele cele mai frumoase, bine dezvoltate, ajunse la maturitate şi se desfacbucheţele; se procedează în continuare ca la 1960 adăugând acelaşi produse aromatice şicondimentare şi aceleaşi cantităţi de sare.1964. CONOPIDĂ ROŞIE MURATĂSe procedează ca la reţeta precedentă (1960), folosind aceleaşi ingrediente, adăugând în pluscâteva felii de sfeclă roşie (care dau conopidei nuanţa dorită de roşu).1965. VARZĂ ROŞIE CU OŢETIngrediente: 2 verze mijlocii, 250 ml oţet de vin de 9o, 500 ml apă, 1 lingură de sare, 100 mlulei, 2 rădăcini de hrean. Varza se taie fideluţă, se freacă puţin cu sare (fără a se scurge sucul dinea) şi se pune în borcan. Peste ea se toarnă apa amestecată cu oţetul, hreanul tăiat pe lungime şiaşezat cruciş. Se toarnă uleiul, se leagă strâns borcanul şi se păstrează la cămară.1966. CONSERVAREA RĂDĂCINOASELOR PENTRU SEZONUL RECESe ia un cazan uzat, din tablă zincată, având capacitatea de 30 l. Se găureşte fundul cu un cuimare, în mai multe locuri (la 4 - 5 cm distanţă). Cazanul astfel găurit, se aşează pe un vas cu apă, înel se pun straturi alternative de morcov, pătrunjel, păstârnac, ţelină, hrean, ridichi negre şi sfeclăroşie. Se leagă cu o foaie de plastic de culoare închisă şi se controlează mereu; în cazul că unelerădăcinoase au încolţit, li se rup colţii. În acelaşi timp se controlează şi apa din vas, completând-o încazul că s-a mai evaporat. În felul acesta rădăcinoasele se păstrează în stare proaspătă până la nouarecoltă. Cazanul trebuie ţinut loc răcoros şi ferit de lumină.1967. PĂSTRAREA FRUCTELOR PENTRU SEZONUL RECEMerele, perele, gutuile se păstrează la fel, în cazanul de zinc, ca la reţeta precedentă. Secontrolează săptămânal şi în cazul că se găsesc fructe stricate se îndepărtează imediat.1968. PĂSTRAREA STRUGURILORSe păstrează în condiţii bune numai strugurii sănătoşi, ajunşi la maturitate deplină, tăiaţi cupuţină coardă pe timp uscat şi cu multă atenţie, deoarece boabele plesnite mucegăiesc. Se punatârnaţi de tavanul unei încăperi răcoroase fără a se atingă între ei.1968. PĂSTRAREA NUCILORRecoltarea nucilor se face dacă acestea au ajuns la maturitate deplină (când se desfac uşor decojile verzi). Se adună nucile care prin scuturare cad jos, revenind la acelaşi nuc de 4 - 5 ori, laintervaluri de 4 - 6 zile. Nu se recoltează mai multe decât pot fi curăţate de coajă, spălate şi apoialbite în decursul aceleiaşi zile. Se spală numai nucile pătate de zeama verde, deoarece după uscareaceasta nu mai poate fi înlăturată. În nici un caz nucile nu se

ţin în apă mai mult de 2 - 3 min.Imediat ce au fost decojite se pun la uscat, la umbră, în curent de aer.1970. PĂSTRAREA ARDEIULUI GRAS ÎN RUMEGUŞArdeii graşi, frumoşi, netezi, cărnoşi, se pot păstra până toamna târziu astfel: într-o lădiţă sepune rumeguş de lemn bine uscat, cam de 2 - 3 degete; se aşează ardeii graşi la rând, cu o distanţăde 2 - 3 cm între ei şi se pune rumeguş deasupra lor, de 2 - 3 degete. Se repetă operaţia aceastapână se termină ardeii.Deasupra se pune un strat de rumeguş de aceeaşi grosime ca printre ei.1971. PĂSTRAREA ROŞIILOR ÎN RUMEGUŞSe recoltează roşiile gălbioare, sănătoase, gata să dea în copt, toamna târziu, înainte de a a dabruma. Se lasă cu tot cu codiţă, şi se aşează în rumeguş de lemn (bine uscat), ca la reţetaprecedentă.1972. SUC DE ROŞII CU HREANSe aleg numai roşii bine coapte (dar nu trecute din copt) şi sănătoase, se spală şi se extragesucul din ele (manual sau mecanic). Se toarnă în sticle de culoare închisă cu capacitatea de 1 l. În263

fiecare sticlă se introduc 60 g hrean tăiat şuviţe pe lungime. Deasupra se pune de 1 deget ulei, seînchid ermetic, se etichetează şi se păstrează la rece. Se păstrează 12 luni fără a-şi schimba gustul.1973. ROŞII CONSERVATE CU HREAN (I)Se aleg roşii sănătoase, mici şi bine coapte. Se aşează în borcan, cât mai înghesuite. Printre elese pun şuviţe de hrean (60 g / 1 kg). Peste ele se toarnă apă, în care s-a dizolvat sare (1 lingură / 1 lapă). Deasupra se pune ulei de 1 deget, se leagă strâns şi se păstrează la cămară.1974. ROŞII CONSERVATE CU HREAN (II)Se aleg roşii bine coapte, se spală, se taie mărunt şi se pun în borcanul de 1kg, cu hreanprintre ele (calculat 60 g / 1 borcan). Deasupra se pune de 1 deget ulei, se leagă strâns şi sepăstrează la cămară.1975. RÂŞCOVI ÎN SLATINĂRâşcovul este una din cele mai bune ciuperci care se poate păstra pe iarnă, pus în slatină (apăsărată din izvor) sau în oţet. Pălăria acestuia are forma unei pâlnii de culoare portocalie, cu cercuriconcentrice mai închise şi pete verzui. Când îmbătrâneşte, râşcovul este în întregime de culoareverzuie. Lamele coboară până la picior, având şi ele culoarea portocalie. Carnea râşcovului este albă;ruptă, capătă culoarea portocalie, apoi se schimbă în verde. Conţine un lichid lăptos, de culoareportocalie, dulceag şi cu miros plăcut. Începând din august până toamna târziu, râşcovii cresc încantităţi mari, mai cu seamă în zonele de munte, în pădurile cu conifere. Spălaţi bine şi puşi la muratcu slatină, se pot prepara pe tot cursul iernii, în cele mai diverse feluri.1976. GĂLBIORI ÎN SLATINĂGălbiorii (bureţii galbeni) sunt de forma unei pâlnii, cu marginea ondulată şi puţin răsfrântă.Diametrul pălăriei este de 5 - 8 cm. Au culoarea frumoasă a gălbenuşului de ou. Lamele ramificatese prelungesc pe picior, care are aceeaşi culoare, galbenă. Au miros şi gust plăcut, puţin piperat.Gălbiorii cresc numai în grupuri mici, în păduri cu multă umbră. Se pot conserva pentru iarnăpuşi în slatină sau cu sare (în borcane), bine presaţi cu o greutate deasupra. Se desărează şi seprepară după posibilităţi.1977. CIUPERCI ÎN OŢET DE VINCiupercile de cultură (alese numai mici şi mijlocii) se curăţă de eventualele urme de pământ,se spală în mai multe ape, se pun într-un tifon agăţat (ca să se scurgă bine), după care se aşează înborcan, înghesuite, ca să nu rămână prea multe goluri între ele.Deasupra se pun câteva frunze de ţelină sau tarhon, 1 rămurică de busuioc sau de vişine,câteva felii de hrean, 2 scândurele puse în cruciş şi peste ele o lespede mică de cremene, înfăşuratăîn tifon. Se toarnă slatină (apă sărată de izvor) sau oţet de vin cu puţină sare. Se leagă guraborcanului, se etichetează şi se păstrează la loc rece, ferit de lumină.După 7 zile se

pot consuma în diferite preparate.1978. CIUPERCI ÎN SUC DE CĂTINĂSe procedează ca la reţeta precedentă, înlocuind oţetul cu sucul de cătină (v. 2092); se adaugăpuţină sare (1 lingură la litru).1979. PĂTĂLĂGELE GALBENE MACERATE ÎN OŢET DE VINSe aleg pătălăgele galbene (când sunt în pârg) şi se pun la borcane, cu hrean printre ele (60 g /1 l oţet).Deasupra se pun frunze de viem se leagă strâns borcanele şi se păstrează la rece.1980.PĂTĂLĂGELE GALBENE MACERATE ÎN SUC DE CĂTINĂSe prepară ca la reţeta precedentă, folosind aceleaşi ingrediente, în afară de oţetul de vin carese înlocuieşte cu suc de cătină.1981. SOIA ÎNMUIATĂ PENTRU CRUPEBoabele de soia (din ultima recoltă) se aleg de corpuri străine, se spală şi se pun la înmuiat cuapă călduţă. După ce s-au înmuiat se limpezesc şi se folosesc în diferite feluri, ca garnitură pentrusalate sau se pot transforma în crupe: puse într-un ştergar gros şi înfăşurate de mai multe ori ca să264

se zvânte. Se amestecă cu puţină tărâţe şi se dau prin maşina de râşnit nuci.Se pot pune la uscat, apoi transformate în făină, care se foloseşte la diferite creme şi sosuri.1982. INIMI DE GOGOŞARIToamna, când gospodinele pun gogoşarii în oţet pentru iarnă, de cele mai multe ori îi taie îndouă sau în patru iar cotoarele le aruncă.Pentru o bună valorificare a cotoarelor, se scot uşor seminţele (care se usucă rapid) şi sepăstrează pentru obţinut pulberea din seminţe de gogoşari; porţiunea de sub seminţe se desfaceuşor de pe cotor, cu cuţitul (inima gogoşarului).Se foloseşte aşa cum este (întreagă), aşezată pe diferite sosuri, după dorinţă sau tăiată felii însalate (după gust).1983. INIMI DE ARDEI GRASSe procedează ca la reţeta precedentă. Când se pregătesc ardeii pentru umplut cu varză,cotoarele cu seminţe se prepară ca mai sus. Pulberea acestor seminţe fiind foarte bogată în enzime,vitamine, minerale ş.a. este de mare folos organismului nostru dacă se adaugă câte puţin lapreparatele culinare.1984. VIŞINE ÎN SUC DE CĂTINĂSe aleg vişine frumoase, bine coapte (dar nu trecute din copt), li se îndepărtează codiţele, sespală, se pun în borcane, peste ele se toarnă suc de cătină cu puţină sare (1 linguriţă / 1 l apă).Deasupra se pun cruciş câteva şuviţe de hrean, 1 rămurică de busuioc şi 2 - 3 crenguţe de vişine.Suc de cătină se poate înlocui cu oţet de vin.1985. PRUNE ÎN SUC DE CĂTINĂSe procedează ca la reţeta precedentă.1986. COACĂZE NEGRE ÎN SUC DE CĂTINĂ (v. 2092)Se procedează ca la reţeta precedentă (1984).La fel se pot prepara coacăzele roşii, aurii şi agrişele.1987. CĂTINĂ ÎN SUC PROPRIUSe procedează ca la reţeta precedentă (1984).1988. DESĂRAREA MĂSLINELORSe pun 250 g măsline într-un castron. Peste ele se pun 350 g cartofi cruzi, bine spălaţi şi raşipe răzătoare (cu tot cu coajă). Se lasă să stea acoperite 2 ore, după care sunt desărate. Selimpezesc şi se folosesc după caz.1989. DESĂRAREA ROŞIILORSe desărează cu cartofi cruzi, raşi ca la reţeta precedentă.1990. DESĂRAREA PĂTLĂGELELOR GALBENESe desărează ca la 1988, folosind aceleaşi ingrediente.1991. DESĂRAREA CASTRAVEŢILOR MURAŢISe desărează ca la 1988, folosind aceleaşi ingrediente.1992. DESĂRAREA CIUPERCILORCiupercile conservate în sare (râşcovii, urechiuşele sau gălbiorii) se desărează cu cartofi cruziraşi (v. 1988).1993. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU LAPTE NEFIERTÎntr-un castron se pun 10 linguri de cremogen (v.2019) amestecate cu lapte nefiert (cam 400ml) puţin câte puţin (ca uleiul la maioneză); compoziţia de lapte cu cremogen trebuie să aibăconsistenţa mămăliguţei pripite. Se ia un vas cu fundul rotund (în forma ceaunului de mămăligă), seunge cu

unt topit sau cu ulei, se pune în el compoziţia de mai sus, se apasă bine cu dosul unei linguride lemn, ca să nu rămână goluri şi se răstoarnă pe suport de lemn sau pe farfurie.265

Aceasta este mămăliga fără foc, foarte gustoasă şi hrănitoare; se prepară în câteva minute.1994. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU ZERSe prepară ca la reţeta precedentă înlocuind laptele cu zer, cu condiţia să fie foarte proaspăt.Dacă e puţin alterat, produce deranjamente la stomac.1995. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU SUC DE MORCOVISe prepară ca la reţeta precedentă (1993) înlocuind laptele cu suc de morcovi proaspăt extras(v. 2081).1996. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU SUC DE ŢELINĂSe prepară ca la reţeta precedentă (1993) înlocuind laptele cu suc de ţelină (v. 2086) proaspătextras.1997. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU SUC DE ORZ VERDESe prepară ca la reţeta precedentă (1993) înlocuind laptele cu o combinaţie formată din: sucde orz verde şi suc de morcovi (1/4 suc de orz verde - v. 2071, 3/4 suc de morcovi - v. 2081); lanevoie se poate combina cu apă.1998. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU CREMOGEN ŞI TĂRÂŢESe prepară ca la reţeta precedentă (1993), adăugând 4 linguri de tărâţe în locul a 3 linguri decremogen. Este foarte hrănitoare şi sănătoasă.1999. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU BRÂNZĂ DE VACISe prepară ca la reţeta precedentă (1993). Se împarte în 3 părţi egale. Prima parte se pune învasul uns cu ulei şi se apasă bine; peste ea se pune un strat de 1 deget din brânză proaspătă devaci, amestecată cu puţin unt. Se pune a doua parte de mămăliguţă, se tasează bine, din nou unstrat de brânză cu unt, apoi partea a treia de compoziţie; se tasează din nou, apăsând-o bine, ca sănu rămână goluri în compoziţie. Se răstoarnă pe farfurie şi se consumă imediat, cu salată verde.2000. "MĂMĂLIGUŢĂ" CU BRÂNZĂ DE OISe prepară ca la reţeta precedentă înlocuind brânza de vaci cu brânză de oi. Nu se adaugă untîn brânză (aceasta fiind suficient de grasă).2001. OŢET DE MERE IMerele lovite, ajunse la maturitate (soiuri bune, dulci, de toamnă) se zdrobesc şi se storc lapresa de stors struguri; se adaugă pentru fiecare litru de suc 140 g miere; se pune în borcan, seadaugă 1 pahar cu drojdie de vin sau de oţet (pentru fiecare 5 l de suc). Se acoperă cu tifon, seînfăşoară în hârtie albastră şi se lasă la cald 60 de zile, ferit de lumină. Se decantează în sticle carese astupă ermetic, se etichetează şi se păstrează în cămară.2002. OŢET DE MERE IIMerele de toamnă (soiuri bune, dulci) ajunse la maturitate se taie felii subţiri sau se dau perăzătoare cu tot cu coajă şi seminţe. Se umple borcanul (fără să se preseze).Peste ele se toarnă apa în care s-a dizolvat miere (140 g / 1 l apă) apoi 1 pahar drojdie de vinsau oţet. Se acoperă cu tifon şi se lasă la cald, în loc întunecos, să fermenteze (35 - 45 zile); sestrecoară în alt vas, separându-se de mere. Se lasă din să stea la cald (ferit de lumină) 20 - 25 zile,până se limpezeşte complet, după care se decantează la sticle.Se închid ermetic şi se păstrează în cămară.2003. OŢET DE MERE PĂDUREŢEDin merele pădureţe (care de obicei se recoltează în a doua jumătate a lunii octombrie sauprima jumătate a lunii noiembrie) se obţine un oţet de foarte bună calitate, procedând după una dincele 2 reţete de mai sus.2004. OŢET DE VINEste foarte uşor de obţinut din vinul natural, care nu se mai poate folosi, pentru că s-a oţetit însticle, damingene sau în butoi.

Se pune la un loc într-un borcan şi se adaugă cuib de vin sau de oţet ca mai sus (în cazul căvinul a fost prea dulceag); se adaugă 100 g miere la fiecare litru de lichid. Se acoperă borcanul,

seînfăşoară în hârtie albastră, cu tifon şi se lasă la cald să macereze 35 zile. Se deacntează în sticle deculoare închisă, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la rece.REŢETE CU TRIMITERII . "Conserve" la congelator (legume si fructe)A . L E G U M E2005. FRUNZE DE ŢELINĂSe aleg frunze fragede de ţelină (toamna târziu), se spală bine, se pun în tifon să se scurgă, setaie mărunt şi se pun în pungi mici (după numărul membrilor de familie).Pungile mici se pun într-o pungă mare cu etichetă şi se introduc în congelator.2006. FRUNZE DE PRAZSe procedează ca la reţeta precedentă.2007. ARDEI GRAŞIArdeii spălaţi, scurşi, se taie mărunt, se pun în punguţe (v. 2005). La fel se procedează cugogoşarii şi roşiile.2008. FRUNZE DE PĂTRUNJELSe procedează la ca 2005. La fel se păstrează frunzele de leuştean, mărar, tarhon, busuioc,salvie, mentă ş.a.2009. PASTĂ DE ROŞIIPasta de roşii (v. 2063) se pune în punguţe mici (cât să se folosească odată, după numărulmembrilor din familie); nu se pun prea pline, deoarece este bine ştiut că prin îngheţare produsele îşimăresc volumul.La fel se pot păstra pastele de cătină (v. 2065), căline (v. 2064), măceşe (v. 2066)...2010. SUC DE ROŞIISucul de roşii (v. 2063) se pune în pungi mai rezistente de plastic (de 1 l), pe trei sferturi dincapacitatea pungii; se aşează în congelator culcate. La fel se pot păstra şi alte sucuri.2011. DOVLEAC ALB RASSe rade dovleacul alb (după ce a fost curăţat de coajă şi seminţe), se pune în punguţe mici,apoi într-o pungă mare cu etichetă. Iarna se foloseşte la diferite preparate, după dorinţă. La fel sepoate conserva morcov, păstârnac, ţelină ş.a.2012. REVENT (rabarbăr)Tijele de revent, bine spălate, scurse de apă, tăiate felioare subţiri se pun în punguţe (v. 2005).2013. CIUPERCI DE PAJIŞTESe aleg numai ciuperi mici şi mijlocii, curăţate de eventuale urme de pământ sau frunziş, sespală bine, şi se taie felioare. Se pun în punguţe (v. 2005). La fel se pot păstra tot felul de ciupercicomestibile, mici şi mijlocii, proaspăt recoltate.2014. PĂSTRĂVII DE FAGSe aleg numai cei fragezi, foarte tineri, proaspăt recoltaţi, bine spălaţi, scurşi, tăiaţi sau tocaţi;se pun în punguţe (v. 2005). La fel se păstrează şi hribii.B. FRUCTE2015. STRUGURI LA CONGELATORStrugurii bine spălaţi, se scurg şi se pun în pungi. Pentru consum se scot din timp, ca să sedezgheţe complet.2016. AGRIŞELE267

Se spală, se scurg şi se pun în puguţe mici. Se pun într-o pungă mare cu etichetă. La fel seprocedează cu coacăzele negre, roşiile, călinele, cătina, zmeura, frăguţele, căpşunile, afinele,vişinele, cireşele ş.a.II . Prepararea pâiniiCerealele pentru preparat făina în produsele casnice, este bine să fie alese cu grijă de corpuristrăine, să fie din ultima recoltă, şterse de praf (într-un şervet gros, udat şi stors), bine uscate şipăstrate în pungi sau recipiente de sticlă, etichetate.Făina din ele se prepară la robot sau la maşina de râşnit cafea, pentru cel mult 7 zile. La toatepreparatele se foloseşte numai făina integrală.2017. FĂINA DE OREZBoabele de orez alese de corpuri străine, şterse de praf în ştergar ud şi bine uscate se râşnescpentru diferite preparate (care necesită acest produs).2018. FĂINĂ DE GRÂU INTEGRALĂBoabele de grâu, alese de corpuri străine, şterse într-un ştergar (care a fost înmuiat în apă şistors bine, ca să nu aibă urme de praf), se usucă perfect apoi se râşnesc pentru cel mult 7 zile. La felse procedează cu ovăzul, orzul, secara, hrişca, meiul etc.2019. CREMOGENULEste o făină care nu se poate prepara în condiţii casnice ci numai mecanic la mori speciale.Cremogenul este un produs obţinut din expandarea făinii de porumb (mălaiul), extras care în generalse foloseşte la prepararea

pufuleţilor de porumb. Este folosit ca liant (în bucătăria fără foc) la totfelul de creme, paste, sosuri, maioneze, în diferite combinaţii etc. Este valabil 90 de zile de la datafabricării.! Cremogenul este folosit în bucătăria fără foc ca liant în preparatele culinare dar nu este unprodus viu. Se poate înlocui, după imaginaţia şi posibilităţile fiecăruia, cu alte produse făinoase caresă nu fi suferit prelucrări termice.2020. FĂINĂ DE NĂUTBoabele alese de corpuri străine, şterse de praf (v. 2017) şi bine uscate se macină (când estenevoie).2021. FĂINĂ DE SOIASe aleg boabele de soia înlăturându-le pe cele necorespunzătoare şi eventualele corpuristrăine, se spală şi se pun în apă călduţă cu o rămurică de busuioc şi una de cimbru sau salvie; selasă să stea descoperite 5 ore, după care se usucă perfect la soare sau alte surse de căldură care sănu trec peste 38o C. Bine uscate, se păstrează în recipiente de sticlă şi se macină cât este necesar,pentru maximum7 zile.III . Prepararea germenilor în conditii casnice2022. GERMENI DE GRÂUSe aleg bobii de grâu (din ultima recoltă) de corpuri străine, se spală de praf şi se pune în apăcaldă (apă de vară) să stea 48 de ore, având grijă să fie schimbată seara şi dimineaţa. Se limpezescşi se pune într-o tavă emailată (fără pete de rugină) sau într-un platou de porţelan, în strat gros camde 1 cm; se stropesc cu puţină apă caldă şi se acoperă cu un capac sau cu o foaie de plastic (deculoare închisă). Se clătesc dimineaţa şi seara cu apă multă. Vara încolţesc în două zile, iarna înpatru.Când au colţişorul de 2 mm, sunt gata. Se limpezesc bine, se scurg de apă şi se păstrează lacongelator, până la întrebuinţare. Păstrat în condiţii normale creşte foarte repede şi nu se mai poatefolosi.2023. GERMENI DE ORZ (OVĂZ)Se prepară la fel ca la reţeta precedentă.2024. GERMENI DE HRIŞCĂ (MEI)Se folosesc cereale din ultima recoltă. Se prepară la fel ca la reţeta precedentă. (Atât hrişca cât268

şi meiul se pun la înmuiat în tifon, pentru a putea fi mânuite uşor, în timpul tuturor operaţiilor, pânăla faza de germinare).2025. GERMENI DE INSeminţele de in din ultima recoltă se aleg de corpuri străine, se limpezesc, se pun în tifon şi seaşează într-un vas emailat. Stratul nu trebuie să fie mai gros de 1 cm. Se acoperă, se clătesc seara şidimineaţa (fără să fie scoase din tifon). Când le-a dat colţul de 2 mm se limpezesc bine, se scurg şise păstrează în congelator, până la întrebuinţare.2026. GERMENI DE SOIASe aleg boabe de soia din ultima recoltă, se spală şi se pun la înmuiat cu apă caldă (apă devară) 8 - 10 ore. Se clătesc şi se pun într-o tavă emailată (fără pete de rugină) sau într-un vas deporţelan; se stropesc cu puţină apă caldă şi se acoperă cu un capac sau cu o foaie de plastic deculoare închisă. Seara şi dimineaţa se clătesc cu multă apă. Colţii ies în aprox. 9 zile.2027. GERMENI DE FASOLE ŞI NĂUTSe procedează ca la reţeta precedentă. Fasolea şi năutul germinează mai repede decât soia.2028. GERMENI DE MAZĂRESe prepară la fel ca la 2026, numai că germenii de mazăre apar mult mai rapid. La fel seprepară şi germenii de linte.2029. GERMENI DE LUCERNĂSeminţele de lucernă (din ultima recoltă) se aleg cu mare atenţie de corpurile străine. Se punîn tifon, se spală de praf şi se lasă 8 - 10 ore în apă. Se limpezesc (tot înfăşurate în tifon), se pun într-o tavă smălţuită sau de porţelan cu tot cu tifon, se stropesc cu puţină apă caldă şi se acoperă cucapac sau o foaie de plastic. Se clătesc seara şi dimineaţa. Când dau colţii de 2 mm (8 - 10 zile) selimpezesc bine şi se păstrează la congelator (până la întrebuinţare).2030. GERMENI DE TRIFOI ROŞUSe prepară ca la reţeta precedentă.IV. Prepararea laptelui vegetal2031. LAPTE DIN GERMENI DE SOIASe ia 1 kg de

germeni de soia (proaspeţi), se limpezesc bine, se pun într-un ştergar curat, gros,de fibră naturală (cânepă, in, bumbac) şi se răsucesc de mai multe ori ca să se scurgă. Se amestecăcu puţină tărâţe de grâu şi se dă prin maşina de râşnit nuci sau de tocat carne (cu sita deasă).Crupele obţinute se pun în săculeţ de tifon adaugând 1 linguriţă pulbere fină de busuioc, salvie,levănţică sau din alte plante (după gust), care să-i dea o aromă plăcută. Săculeţul se pune într-unvas mai larg cu 2 l apă caldă (care nu depăşeşte 38o C). Se frământă bine în mâini, până la 8 - 10min, şi se strecoară lichidul obţinut în alt vas. Se pun din nou 2 l apă caldă şi se frământă din nou 8 -10 min. Se storc până la ultima picătură, amestecând ambele lichide. Acesta este laptele de soia(foarte bogat în enzime, vitamine, proteine, minerale ş.a).Se poate consuma îndulcit cu puţină miere, în combinaţie cu diferite sucuri sau siropuripreparate la rece, de către toate vârstele, în special de copii şi vârstnici care tolerează mai greulaptele de la animale.2032. LAPTE DIN SOIA ÎNMUIATĂSe pun la înmuiat 500 g boabe de soia (v. 1981). În continuare se procedează ca la reţetaperecedentă. Este mai puţin valoros ca cel din germeni dar destul de hrănitor şi uşor de mistuit.Pentru a avea un gust cât mai plăcut, i se poate adăuga pulbere din plante aromatice şicondimentare (v. 2070) sau puţină tinctură de propolis (v. 2014).2033. LAPTE DIN SEMINŢE DE BOSTANSe prepară ca la 1031; seminţele de bostan se mărunţesc bine, cu tot cu coajă, fără a fi puse lagerminat; se folosesc cele din ultima recoltă, bine uscate.2034. LAPTE DIN SEMINŢE DE FLOAREA - SOARELUI269

Se folosesc seminţe de floarea - soarelui decorticate şi bine mărunţite; se pun în săculeţul detifon (1 kg mieji la 4 l apă). Se procedează ca la 2031.2035. LAPTE DE NUCISe procedează ca la 2031, folosind 1 kg mieji de nucă bine uscaţi, râşniţi şi 4 l apă.2036. LAPTE DE ALUNESe prepară cu 1 kg alune râşnite la 4 l apă (v. 2031).2037. LAPTE DIN TĂRÂŢE DE GRĂUSe procedează ca la 2031, folosind 1 kg tărâţe şi 4 l apă.2038. LAPTE DIN SEMINŢE DE MĂRSe transformă 1 kg seminţe de măr (bine uscate) în făină; se înmoaie în 4 l apă caldă. Încontinuare se procedează ca la 2031.2039. LAPTE DE MIGDALESe iau migdalele, se ţin deaupra unui vas cu apă fierbinte sau se pun să stea 30 min în apăcaldă, ca să se poată curăţa de pieliţă. Se mărunţesc, se pun în săculeţ de tifon şi se frământă cuapă caldă, procedând în continuare ca la 2031.2040. LAPTE DE PORUMBSe iau ştiuleţii de porumb când aceştia au ajuns în faza de lapte - ceară şi se rad pe răzătoreacu găuri mici; se cântăresc 1 kg de ştiuleţi pentru 4 l apă. În continuare se procedează ca la 2031.V . Macerate2041. MACERAT DE TĂRÂŢESe pune tărâţe într-un borcan peste care se toarnă apă, până se umple. Se amestecă bine, seacoperă şi se lasă 8 - 10 ore. Se strecoară şi se foloseşte în aceeaşi zi. Pentru o mai bună valorificarea tărâţelor se umple din nou borcanul cu apă, se amestecă şi iar se lasă la macerat 8 - 10 ore.Obţinem un macerat nou, ceva mai slab dar destul de bun.2042. MACERAT DE COADA - CALULUICinci linguriţe de plantă, bine mărunţite, se pun cu 1 l apă rece şi se amestecă bine; se lasăvasul (acoperit) să stea 8 - 10 ore, după care se strecoară.2043. MACERAT DE CĂLINESe pun 5 linguriţe de fructe uscate cu 1 l de apă. Se lasă la macerat 8 - 10 ore, după care sestrecoară.2044. MACERAT DE CĂTINĂCinci linguriţe de fructe uscate se pun la macerat cu 1 l de apă. După 8 - 10 ore se strecoară.2045. MACERAT DE AFINESe prepară ca la reţeta precedentă, folosind afine în loc de cătină (5 linguriţe la 1 l de apă).2046. MACERAT DE SCORUŞEAceleaşi

cantităţi şi acelaşi mod de preparare ca la reţeta precedentă. Se foloseşte, ,dupădorinţă, la supe - creme, ciorbe, ceai la rece (contra reumatismului şi diabetului).2047. MACERAT DE MĂCEŞECinci linguri de măceşe (uscate şi mărunţite) se pun la macerat cu 1 l apă rece, timp de 8 - 10ore, după care se strecoară.2048. MACERAT DE TRIFOI ROŞUCinci linguri de plantă mărunţite la 1 l de apă. Se lasă la macerat 8 ore, după care se strecoară.2049. MACERAT DE MĂCEŞE270

Cinci linguri de măceşe (uscate şi mărunţite) se pun la macerat cu 1 l apă rece, timp de 8 - 10ore; se strecoară.2050. MACERAT DE URZICICinci linguriţe pulbere de urzici se pun la macerat 8 - 10 ore, după care se strecoară.2051. MACERAT DE NAPICinci sute grame napi (tăiaţi felii subţiri sau raşi pe răzătoare) se pun cu 1 l de apă la macerat.După 8 - 10 ore se strecoară. Se foloseşte la ciorbe, supe - creme etc.2052. MACERAT DE GULIISe prepară ca la reţeta precedentă, înlocuind napii cu gulii.2053. MACERAT DE MERE PĂDUREŢECinci sute grame mere pădureţe se taie felii subţiri sau se dau pe răzătoare, se lasă la macerat8 - 10 ore, după care se strecoară.2054. MACERAT DE PERE PĂDUREŢESe prepară ca la reţeta precedentă, înlocuind merele pădureţe cu pere pădureţe.2055. MACERAT DE MERE DULCISe prepară la fel ca la 2053, numai că merele pădureţe se înlocuiesc cu mere dulci.2056. MACERAT DE MERE TÂRZIISe prepară la fel ca la 2053, înlocuind merele pădureţe cu mere târzii de toamnă.2057. MACERAT DE GUTUISe prepară ca la 2053, înlocuind merele pădureţe cu gutui.2058. MACERAT DE NALBĂCinci linguriţe rădăcină de nalbă se pun la macerat cu 1 l de apă rece. După 8 - 10 ore sestrecoară.2059. MACERAT DE LEUŞTEANSe pun la macerat 5 linguriţe plantă cu 1 l de apă rece. Se strecoară după 8 - 10 ore.2060. MACERAT DE ŢELINĂSe pun la macerat 500 g ţelină rasă cu 1 l apă. După 8 - 10 ore se strecoară.2061. MACERAT DE SFECLĂ ROŞIESe pun la macerat 250 g sfeclă roşie (rasă )cu 1 l de apă. Se lasă 8 - 10 ore, după care sestrecoară.2062. MACERAT DE PLANTE AROMATICEÎntr-un litru de apă se pun la macerat 1 linguriţă pulbere de busuioc, 1 linguriţă sovârf, 1linguriţă cimbrişor de câmp şi 1 linguriţă roiniţă. După 8 - 10 ore se strecoară.VI . Paste2063. PASTĂ DE ROŞIISe aleg roşii frumoase şi bine coapte. Se mărunţesc (manual sau mecanic), se strecoară printifon dublu, se agaţă şi se lasă la scurs 6 - 8 ore. Pasta se scoate din tifon şi se pune în borcane (depreferinţă de câte 1 kg); se adaugă şuviţe subţiri de hrean (60 g / 1 kg pastă). Deasupra, în borcan,se pune (de 1 deget ulei), se leagă strâns borcanul la gură, se etichetează şi se păstrează la cămară.Se poate păstra la congelator, pusă în pungi mici de plastic (fără hrean şi ulei).2064. PASTĂ DE CĂLINEFructele de călin, bine coapte (a doua jumătate a lunii octombrie) se strivesc, se separă depieliţă şi seminţe. Sucul obţinut se pune în tifon dublu, la scurs timp de 6 - 8 ore, ţinut la răcoare.271

Pasta de căline din tifon se păstrează fie la congelator, fie în borcănele mai mici, deasupra cu puţinalcool, legate strâns, etichetate şi puse în cămară. Se foloseşte pentru preparat diferite sosuri,creme, îngheţate ş.a. Sucul rămas se pune în sticle, adăugând deasupra (de 1 deget alcool) sau rom.Se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la rece. Iarna se consumă în combinaţie cu altesucuri sau cu apă, puţin îndulcit cu miere.2065. PASTĂ DE CĂTINĂFructele de cătină se

recoltează între 20 august şi 20 septembrie, când au cea mai marecantittate de substanţă activă. Se mărunţesc (manual sau mecanic) şi se strecoară. Sucul obţinut sepune în tifon dublu şi se lasă apoi 6 - 8 ore, să se scurgă (la rece). În continuare se procedează ca la2063. Dacă se conservă pentru creme sau îngheţate, se păstrează fără hrean şi ulei, în punguţe mici,în congelator sau în borcănele (v. reţeta precedentă).2066. PASTĂ DE MĂCEŞEMăceşele se recoltează când au culoarea portocalie spre roşu (aceasta corespunde cu a douajumătate a lunii august şi prima jumătate a lunii septembrie), când au cea mai mare cantitate desubstanţă activă. Fructele culese se şterg de praf într-un ştergar (udat şi stors); se pun apoi pe hârtiealbă, întinse într-un singur strat, în pod (cu acoperiş de tablă). Se lasă astfel 14 - 16 zile până seînmoaie bine. Se mărunţesc (manual sau mecanic) şi se amestecă cu puţină apă caldă (500 ml / 1 kgmăceşe). Se strecoară câte puţin, frecându-le, ca să se desfacă complet pulpa fructului de sămânţă.Sucul obţinut se pune în tifon dublu, la scurs, 6 - 8 ore, la răcoare. Pasta se păstrează în pungi mici,la congelator. Se foloseşte la îngheţate, creme, sosuri etc. Sucul se pune în sticle (deasupra de 1deget alcool), acestea se închid ermetic şi se păstrează la rece.Seminţele rămase se usucă şi se folosesc pentru ceai diuretic.VII . Pulberi2067. PULBERE DE HRIBI (mănătărci)Se aleg hribi (mănătărci) mici şi mijlocii, proaspăt recoltaţi; nu trebuie să depăşească 6 ore dela recoltare. Se taie felioare, se înşiră pe aţă (ca mărgelele) cu distanţe între ei şi se pun la uscatsuspendate în bătaia soarelui, în poduri cu acoperiş de tablă. Se păstează în recipiente de sticlă bineînchise. Iarna se transfromă în pulbere la robot sau cu ajutorul maşinii de râşnit cafea. Nu se macinămai mult decât necesarul pentru maximum 7 zile.2068. PULBERE DE CIUPERCI (de gunoi)Se prepară ca la reţeta precedentă şi se păstrează la fel.2069. PULBERE DIN FLORI DE TRIFOI ROŞUFlorile de trifoi roşu se usucă şi se păstrează în pungi de hârtie; la nevoie se pot transforma înpulbere.2070. PULBERE DIN PLANTE AROMATICE ŞI CONDIMENTAREAcestea sunt: leuştean, pătrunjel, mărarl, tarhonu, hasmaţuchi, busuioc, mentă, cimbru decultură şi de câmp, salvie, levănţică, negrilica şi multe altele; se recoltează în perioada optimă, seusucă în condiţii corespunzătoare şi se păstrează în pungi etichetate. La nevoie se transformă înpulberi (fiecare separat), dar numai pentru 6 - 7 zile.2071. PULBERE DIN SEMINŢE DE ROŞIICând se prepară sucul de roşii, întotodeauna rămân seminţele şi cojile, pe care o gospodinăiscusită le face mici turtiţe şi le usucă la soare. Se păstrează în pungi de hârtie etichetate. La nevoiese transformă în pulberi, dar în cantitiăţi mici, pentru cel mult 7 zile.Seminţele de orice fel, trebuie consumate sub orice formă, deoarece în ele este un adevăratmiracol, "e însăşi viaţa".2072. PULBERE DIN SEMINŢE DE GOGOŞARIToamna, când se folosesc cantităţi mari de gogoşari pentru conserve, multe gospodine taiecotorul cu seminţe, care este înlăturat. Este bine ca aceste seminţe să fie uşor desprinse de pe inimagogoşarului şi să fie puse la uscat (fie la soare sau în poduri cu acoperiş te tablă). Se păstrează înpungi etichetate.272

2073. PULBERE DIN SEMINŢE DE ARDEI GRASSe prepară întocmai ca la reţeta precedentă.2074. PULBERE DIN ARDEI GRASSe aleg ardei graşi, frumoşi, cărnoşi şi ajunşi la maturitate; se taie fâşii de 1 cm şi se usucărapid la soare (în poduri cu acoperiş de tablă); se păstrează în pungi.2075. PULBERE DE CĂTINĂSe poate folosi atât cătina pusă la uscat pentru ceai cât şi cea rămasă (coji, seminţe) de laprepararea sucurilor, cu condiţia să fi bine uscată; se

păstrează în pungi etichetate; la nevoie poatefi transformată în pulbere, dar numai pentru cel nult 7 zile.2076. PULBERE DE CĂLINESe prepară întocmai ca la reţeta precedentă. Se foloseşte la fel.2077. PULBERE DE SCORUŞEScoruşele (recoltate în a doua jumătate a lunii octombrie) se pun la uscat, în poduri cu acoperişde tablă, agăţate de grinzi. Uscate perfect, se păstrează în pungi de hârtie, etichetate.2078. PULBERE DE MĂCEŞEMăceşele coapte se despică în două, pe lungime. Li se scot seminţele (cu tot cu pufuşorul lor)şi se pun la uscat (pulpa pentru pulbere iar seminţele pentru ceai diuretic); bine uscate, se păstreazăîn pungi etichetate. Pulberea obţinută are numeroase întrebuinţări în coloratul cremelor, sosurilor,îngheţatelor etc.VIII . SucuriSucurile de legume şi fructeCu aceste sucuri se tratează boli, pe cale naturală, menţinând corpul într-o sănătate perfectă.Consumul permanent de alimente gătite (fierte) cu un înalt grad de prelucrare este urmat dedegenerarea progresivă a celulelor şi ţesuturilor. Nu există medicamente care să poată furnizasângelui substanţa necesară pentru regenerarea acestuia.Sucurile de legume şi fructe sunt, cu adevărat, substanţe care ajută la regenerareaorganismului, prin conţinutul bogat în aminoacizi, săruri minerale, enzime şi vitamine, cu condiţia săfie preparate proaspete, crude şi fără conservanţi.Fibra legumelor este partea care conţine cel mai bogat sortiment de substanţe necesareorganismului. Pentru a putea profita de aceasta, trebuie să le mestecate bine, proaspete fiind.Trebuie ca treptat, fără o trecere bruscă, omul să se obişnuiască să consume multe crudităţi,consultând, în prealabil, o persoană care practică de mai multă vreme acest sistem alimentar şi carepoate da indicaţii foarte precise asupra modului de administrare.Fructele trebuie să fie ajunse la maturitate în momentul consumului; nu trebuiesc consumateîmpreună cu alte alimente care conţin zaharuri. Se vor consuma cu jumătate de oră înainte de masăsau cu 3 ore după, în aşa fel încât acestea să poată furniza organismului varietatea de substanţe pecare le conţin.Sucurile de legume şi fructe sunt de un real folos pentru că introduc în organism substanţeutile acestuia, care se pierd, de regulă, prin prepararea termică.La extragerea sucului este esenţial ca fibrele să fie complet mărunţite, astfel încât principiilealimentare vitale să fie trecute în lichid. Legumele sau fructele mai puţin zemoase se zdrobesc bine,folosind procede particulare, după caz.Astfel, vitaminele şi enzimele trec în totalitate în suc. _ sunt hrănitoare şi sănătoase; _nutrebuie considerate alimente concentrate; _toate legumele, fructele şi zarzavaturile se folosesc înstare proaspătă.2079. SUC DE ORZ VERDETulpinele de orz verde ajunse la înălţimea de 20 - 30 cm (înainte de a le da spicul) serecoltează, tăindu-le de la suprafaţa pământului (fără rădăcini); se spală şi se mărunţesc (manualsau mecanic) până se obţine o pastă fină. Se introduc în extractor. Sucul obţinut din ele conţine celemai valoroase elemente necesare organismului. De asemenea, poate fi folosit ca medicament întratarea unor afecţiuni: anemie, probleme oculare, gastrită, ulcer, colită, ciroză, infarct miocardic,273

diabet, astm bronşic şi multe altele. Orzul verde, ca plantă cu efecee remarcabile asupraorganismului, în special sub formă de suc, este descoperit de d-ul Joshihide Hagiwara, doctor înmedicină, absolvent al Universităţii Kumamoto din Japonia. Eficienţa sucului din plante verzi de orz înterapia bolilor şi întreţinerea stării de sănătate, este rezultatul a 12 ani de cercetări intense privindnutriţia omului, în verderea obţinerii unei noi surse de substanţe necesare întreţinerii sănătăţii,restabilirii organismelor bolnave cât şi pentru împiedicarea îmbătrânirii

celulelor. Prin compoziţia sa,orzul verde este un aliment valoros, asigurând organismului enzime, vitamine, substanţe minerale,precum şi alte elemente nutritive esenţiale.Se extrage şi se păstrează în sticle, dar numai pentru 4 -5 zile, ţinut la rece. Se combină cu de3 ori mai mult suc de mere sau apă. Se beau 3 pahare pe zi, cu înghiţituri mici şi rare, bine salivat,cu 30 min înainte celor 3 mese principale. Nu se bea rece ci numai la temperatura camerei. Se poatelua şi preventiv (pentru fortificarea organismului), câte 2 phare pe zi, seara şi dimineaţa, înainte demasă, cu 30 min. Comparativ cu alte produse, orzul verde conţine:- de peste 250 ori mai multă vitamina A decât salata;- de peste 25 de ori mai mult Potasiu decât în banane;- de peste 11 ori mai mult Calciu decât în lapte;- de peste 11 ori mai mult Fier decât în ţelină;- de peste 7 ori mai multă vitamina C decât în portocale;- de peste 10 ori mai multă vitamina B1 decât în spanac;- de peste 23 de ori mai multă biotină (factor din grupul vitaminelor B) decât în lapte.Orzul verde este, până în prezent, cea mai bogată resursă de SOD* cunoscută. Aceastăsubstanţă ar putea alina suferinţele a milioane şi milioane de oameni bolnavi.Consumând zilnic 3 pahare de suc (50 ml suc de orz verde şi 150 ml suc de mere sau apă),bolnavii constată, în scurt timp, un efect remarcabil în ceea ce priveşte energia şi vitalitateaorganismului lor.2080. SUC DE REVENT (rabarbăr)Reventul este cunoscut în China de milenii (atât ca aliment cât şi ca medicament); se foloseştecu mult succes în tratamentul a peste 35 de boli. Se apreciază că în întreaga lume, există aprox. 60soiuri ale acestei plante. Este indicată în temperaturi ridicate, boli ale aparatului digestiv, uneleafecţiuni ale sistemului imunitar, anemie, constipaţie, parazitoze intestinale, diaree cronică,dizenterii ş.a.Este contraindicat în hiperclorhidrie, hemoroizi, gută, litiază oxalică.Sucul extras din tije se foloseşte la ciorbe, salate, sosuri ş.a.2081. SUC DE MORCOVIPoate fi consumat în cantitate de 500 ml pe zi (sau chiar 3 - 4 l, în cazuri mai deosebite). Are caefect principal normalizarea întregului organism. Este bogat în vitamina A dar nu-i lipsesc nicisubstanţele minerale sau alte vitamine (B, C, D, H, K) care ajută foarte mult la asimilare, la digestie,stimulează pofta de mâncare şi menţinerea structurii osoase.Pentru femeile însărcinate în ultimele luni, este foarte indicat să-l folosirea sucului de morcovi;ajută la menţinerea dentiţiei într-o stare bună, evitarea infecţiilor de orice natură la naştere etc.Sucul de morcovi este un solvent natural al formaţiunilor ulceroase şi canceroase, antiinfecţios,ajută la eliminarea din organism a zaharurilor şi amidonului, întăritor al organismului, stimulator alglandelor endocrine, catifelează epiderma, măreşte acuitatea vizuală şi împiedică, în general,îmbolnăvirea organului vizual. Sucul de morcov este bogat în elemente alcaline, cum ar fi: Potasiu,Sodiu, Magneziu, Fier, precum şi (în cantităţi mai mici) Plumb, Silicu, Clor.2082. SUC DE SFECLĂ ROŞIESe administrează imediat ce a fost extras. Este unul din cele mai preţioase sucuri pentrurefacerea globulelor roşii, pentru tonifierea sângelui, în general.Nu este indicat a se consuma prea mult (cel mult 500 ml pe zi, împărţit în trei). În caz contrar,dă stări de ameţeală, vomă, greţuri (ca urmare a efectului de epurare rapidă a substanţelor toxicedin ficat). Pentru a se obţine rezultatele scontate, la început trebuie să se bea în combinaţie cu altesucuri (mere, morcovi, ţelină) mărind treptat cantitatea, până devine tolerată de organism.2083. SUC DE SPANACEste cel mai important element pentru stomac, duoden, intestinul subţire şi gros. Este274

consumat, ca atare, din timpuri străvechi. Spanacul crud este cel mai bun mijloc natural pentrucurăţirea şi regenerarea tractului digestiv. Consumat în cantitate de 500 ml zilnic, a vindecat adeseacele mai grave constipaţii, în câteva zile sau săptămâni. Folosirea purgativelor sau laxativeloranorganice duce la inactivitatea cronică a ţesuturilor, a muşchilor şi a nervilor intestinali. Folosireapurgativelor saline are un efect diferit. Soluţia salină (trecând prin intestine) extrage mari cantităţide limfă acidă, resturile alimentare şi toxice din lichidul limfatic. Acest lichid trebuie înlocuit în corpprin soluţii alcaline, organice, care să suplinească lipsa de apă din organism şi să alcalinizeze astfeltoxinele care rămân în intestine, ele fiind absorbite în circuitul limfatic, agravând starea care s-aîncercat a fi remediată.Sucul de spanac, pe lângă acţiunea de purgaţie, ajută la vindecarea întregului tract intestinal.Conţinutul mare de acid oxalic din spanac este cauza acţiunii laxative. Este un element deosebit deimportant prin proprietatea de curăţire a intestinelor.2084. SUC DE AGRIŞEAgrişele sunt bogate în enzime, vitamine, minerale ş.a. Când sunt aproape coapte, din ele seextrage un suc acrişor folosit în bucătăria fără foc, la acrit ciorbe, la salate, sosuri etc.2085. SUC DE CORCODUŞECorcoduşele ajunse la maturitate sunt acrişoare. Sucul extras din ele este bogat în vitamina Cşi numeroase minerale. Amestecat cu apă distilată (după gust) este foarte bun răcăritor şi diuretic;se acresc cu el diferite preparate, printre care şi ciorbele.2086. SUC DE ŢELINĂ (rădăcină)Valoarea principală a ţelinii crude constă în procentul ridicat de Sodiu organic pe care-l conţine,ceea ce face ca în soluţie să fie stabilizat şi procentul de Calciu. Datorită acestui fapt, sucul de ţelinăeste de mare valoare şi utilitate pentru persoanele care consumă cu predilecţie zaharuri şiamidonoase.Alimentele cu conţinut mare de Calciu, preparate termic, duc la transformarea acestuia înCalciu anorganic care duce, la rândul lui, la o îmbătrânire prematură a organismului, dând naştere laproducerea artritelor, diabetului, hemoroizilor, litiazelor renale şi biliare. Combinaţia dintre sucul deţelină şi cel de morcov ajută în tratarea afecţiunilor sistemului nervos.Ţelina are, de asemenea, un conţinut bogat în Magneziu şi Fier.Împreună cu Calciul şi celelalte componente, sucul de ţelină ajută mult în procesul de fluidizareal sângelui, împiedicând totodată declanşarea unor boli ca: astenie, reumatisme, hemoragii ş.a.Toate preparatele din ţelină crudă, incluzând sucul, fortifică organismul, sporind vigoarea sexuală.2087. SUC DE ŢELINĂ (frunze)Sucul extras din frunzele verzi şi proaspete, este foarte alcalin şi, deci poate fi utilizat de cei cesuferă de diabet, ca şi de cei cu boli ale tubului digestiv etc.2088. SUC DIN COACĂZE AURIIEste recomandat în demineralizare, constipaţie, reumatism, gută, inflamaţii digestive şiurinare, afecţiuni febrile ş.a. Se iau 100 - 300 ml, de 2 - 3 ori pe zi, dintre care, odată dimineaţa penemâncate, simplu sau diluat cu apă.Se mai foloseşte şi pentru acrit ciorbele.2089. SUC DE COACĂZE ROŞIISucul extras la mixer, din fructele bine coapte, ajută în dispepsii, insuficienţa sucului gastric,constipaţie, artritism, reumatism, gută, litiază urinară, afecţiuni febrile, pecingini, insuficienţe şicongestie hepatică, inflamaţii digetive, urinare ş.a.Se consumă numai proaspăt extras, pur sau diluat cu apă (100 - 500 ml pe zi, de 3 - 4 ori). Sefoloseşte pentru acrit diferite preparate în bucătăria fără foc.2090. SUC DE COACĂZE NEGREFoarte bogat în vitamina C: 150 - 200 mg / 100 g fructe; cel mai bogat în această vitaminădintre toate fructele. Mai conţine: protide, glucide, Fosfor, Clor, Sodiu, Potasiu, Magneziu, Calciu,acizi liberi (acid malic, emulsină, pectină), pigmenţi antacianici şi flavonici. Ajută în artritism, gută,reumatism, diaree, hepatism, scorbut, oboseală generală, surmenaj. Se

consumă sucul şi fructele, înstare proaspătă sau conservate în miere, fortificând organismul. Cantităţile trebuie să fie moderate;275

extracţia proaspătă se amestecă cu alte sucuri sau se diluează cu apă.2091. SUC DE PORUMBELEConţine: vitamina C, enzime, minerale. Sucul obţinut se poate consuma în amestec cu apă,fiind răcoritor, vitaminizant, diuretic, dar se foloseşte şi la acritul ciorbelor în bucătăria fătă foc.2092. SUC DE CĂTINĂCătina, supranumită şi "gerovital vegetal", este un fruct de culoare portocalie (când este ajunsla maturitate). Perioada optimă de recoltare este între 20 august şi 20 septembrie. Sucul obţinut sepăstrează în sticle tubulare, bine închise, etichetate şi puse la loc răcoros, ferit de lumină.Se utilizează mult în bucătăria fără foc, la diferite preparate; ajută organismul deoarece estefoarte bogat în enzime, vitamine, mierale ş.a. (Nu este indicat consumul produselor, în a cărorcompoziţie se află cătină, după ora 14, deoarece este foarte excitantă, mai excitantă chiar decâtcafeaua naturală. Se poate consuma de către paznici, schimburile de noapte şi de către studenţiicare au mult de învăţat).2093. SUC DE MĂCEŞEEste un puternic vitaminizant. Măceşelee recoltează între 20 august şi 20 septembrie; sepisează în piuă de lemn, cu pisălogul (atingerea cu Fier le distruge vitamina C). Bine mărunţite, sepun în borcan de sticlă (la întuneric), se toarnă apă peste ele (1 kg de măceşe / 2 l apă), se lasăacoperite 8 - 10 ore, după care se strecoară.Sucul obţinut se foloseşte după necesitate, la diferite preparate culinare sau se bea ca atare(îndulcit cu puţină miere).2094. SUC DE ROŞIISucul exras din roşii bine coapte este un tonic foarte bun, bogat în enzime, vitamine, săruriminerale, util în tratamentul bolilor de rinichi, vezică biliară ş.a.Conservat proaspăt (imediat ce a fost extras) este un bun calmant al durerilor stomacale(alcalinizant). În bucătăria fără foc este frecvent folosit, pentru prepararea ciorbelor şi a supelor -creme, cărora le dă un gust delicios.2095. SUC DE LUCERNĂLucerna este foarte bogată în clorofilă. Pentru prepararea sucului se aleg numai frunzele tinereşi vârfurile foarte proaspete şi bine spălate. Se dau la extractor, după care se îmbibă cu puţină apă(250 - 300 ml / 1 kg de lucernă). Sucul rezultat, fiind prea concentrat, se utilizează în amestec cu sucde morcovi. Este folosit în tratarea artritelor şi a bolilor coronariene. Datorită conţinutului bogat înclorofilă, se foloseşte în combaterea tulburărilor respiratorii, infecţiilor pulmonare, stărilor astmaticeş.a. Sucul de lucernă combinat cu suc de lăptucă (în părţi egale) se foloseşte în frecţii ale capului,pentru menţinerea şi întărirea rădăcinii părului. O cură zilnică cu suc de lucernă, proaspăt extras, arefoarte multe utilităţi în menţinerea unui organism sănătos (500 ml suc de lucernă amestecat cu sucde morcov).2096. SUC DE CRESONCresonul proaspăt recoltat se introduce în mixer. Se utilizează de la 60 până la 150 g pe zi,amestecat cu apă sau supă rece. Ajută în diabet, cancer, anemie, litiaze biliare, afecţiuni hepatice,afecţiuni renale (retenţia urinei), litiaze urinare, reumatism, scorbut, tuberculoză, astenie ş.a.2097. SUC DE ANGHINARE (tubercul)Din 4 kg tuberculi de anghinare date la extractor, se obţin aprox. 1.5 l suc. Este bogat înelemente minerale alcaline, în special Potasiu, care reprezintă peste 50 % din totalul celorlalteelemente minerale. Această legumă consumată în stare crudă (netratată termic), conţine enzime şi omare cantitate de substanţă asemănătoare insulinei, care, în substanţă, este asemănătoareamidonului şi este transformată în levuloză.Este de mare folos în diabet. Se poate consuma simplu sau în combinaţie cu suc de morcovi.2098. SUC DE LĂPTUCĂ

(salată)Lăptuca are multe calităţi esenţiale pentru organismul uman, prin conţinutul bogat în Fier şiMagneziu. Datorită Fierului pe care îl conţine, sucul de lăptucă ajută la asimilare de către ficat şi276

splină, acestea la rândul lor introducându-l în compoziţia sângelui. Magneziul ajută foarte mult lavitalizarea ţesutului muscular, a sistemului nervos şi a creierului, la menţinerea fluidităţii sanvine şi aaltor funcţii, fără de care metabolismul nu ar fi normal.Dacă se adaugă suc de morcovi şi de lucernă, ajută la menţinerea acuităţii vizuale. Se extragenumai din frunze proaspăt recoltate, intense la culoare şi bogate în clorofilă (crescute la soare).Acest suc se utilizează cu precădere în tulburările sistemului respirator şi tulburările psihice;este, totodată, un foarte bun diuretic.2099. SUC DE PĂSTÂRNACAre un conţinut scăzut în Calciu şi Sodiu, în schimb este bogat în Potasiu, Fosfor, Siliciu şi Clor.Datorită conţinutului scăzut în Calciu şi Sodiu este redusă valoarea nutritivă, situându-se în rândulsucurilor curative. De mare utilitate în corectarea fragilităţii unghiilor, a sistemului bronhopulmonar,cât şi pentru cei caresuferă de tulburări ale sistemului nervos. Este bine să se ştie că păstârnacul dinflora spontană ca şi cel crescut în terenuri îngrăşate cu substanţe chimice, nu se poate consuma înalimentaţie, fiind nociv.2100. SUC DE PĂTRUNJELEste unul dintre cele mai tari sucuri; de aceea, trebuie consumat în cantităţi mici, combinat cuo cantitate mai mare de suc de morovi, ţelină, lăptucă, spanac; la 50 ml suc de pătrunjel, se daugă200 - 250 ml suc din produsele enumerate mai sus. Sucul de pătrunjel are proprietăţi esenţiale înmetabolismul oxigenului şi menţinerea funcţionării normale a glandelor suprarenale şi a tiroidei.Element excelent pentru tratarea căilor genito - urinare (tratarea litiazelor biliare şi renale). Esteeficient în tratarea bolilor pentru ochi, dar cu moderaţie. Folosit în cantităţi mari poate provocatulburări ale sistemului nervos. Sucul de pătrunjel în combinaţie cu cel de morcov şi castraveţi estede mare utilitate în tratarea tulburărilor menstruale.2101. SUC DIN PĂSTĂI VERZI DE FASOLEPăstăile de faslole verde din care se extrage sucul nu trebuie să aibă bobii formaţi, deoareceaceştia au o oarecare toxicitate. Este sucul cel mai eficient în tratarea diabetului. Diabetul este oboală produsă de consumul exagerat de zaharuri şi amidon concentrat, agravat apoi de consumulmare de carne. Nu este o boală ereditară, este pricinuită de obiceiul de a mânca în mod execesivalimente nocive. Alimentarea copiilor cu făinoase şi cereale, pregătite termic, împreună cu lapte fiertsau pulveriza,t este factorul incipient favorizant al apariţiei diabetului.Insulina este o substanţă furnizată de pancreas care permite organismului să asimilezezaharurile naturale sub formă de combustibil, pentru producerea energiei necesare activităţiiacestuia. Injecţiile cu insulină nu vindecă diabetul. S-a constatat că supa şi ciorba de fasole verde caşi varza de Bruxelles (preparate la rece), conţin elemente care furnizează ingredientele necesareinsulinei naturale produse de pancreas.Diabeticii trebuie să elimine complet din alimentaţie zaharurile, amidonul şi să consume suc defasole verde amestecat cu suc de morcovi, lăptucă şi varză de Bruxelles, câte 1 l pe zi, alături despălături ale intestinului gros.2102. SUC DE MEREUnul din cele mai apreciate sucuri, de către toate vârstele şi pentru toate gusturile. Este tonicmuscular şi al sistemului nervos, diuretic, antireumatismal, antigutos, antiseptic, depurativ, etc; deasemeni, combinat cu unele sucuri (mai puţin plăcute la gust) dă acestora o aromă deosebită,făcându-le uşor de ingerat.2103. SUC DE CASTRAVEŢIEste un

excelent diuretic; ajută în tratarea multor afecţiuni ale organismului. Sucul decastraveţi amestecat cu suc de morcovi, lăptucă şi spanac ajută la creşterea podoabei capilare (apărului), tratarea reumatismului.Dacă i se adaugă şi suc de sfeclă roşie ajută la primenirea sângelui. Poate fi, de asemenea,folosit în afecţiuni ale sângelui, ale gingiilor, ale unghiilor etc.IX . Tincturi2104. TINCTURĂ DE PROPOLISZece grame propolis bine mărunţit şi curăţat de impurităţi se pun într-o sticluţă potrivită ca277

mărime şi se toarnă peste el 50 ml alcool de cca. 98o (nu se ţine la lumină). Se agită zilnic de 2 - 3ori. După 10 zile se strecoară prin tifon.Pentru o mai bună valorificare a propolisului (după ce s-a strecurat) se pun din nou 50 mlalcool de 98o, procedând la fel ca prima dată. Iese o tinctură ceva mai slabă ca prima, dar destul debună pentru folosire.2105. TINCTURĂ DIN MUGURI DE PLOP NEGRUMugurii de plop negru se recoltează între 25 februarie şi 25 martie. Bine uscaţi, se transformăîn pulbere fină. Treizeci grame pulbere se pun într-o sticluţă, pete ea se toarnă 100 ml alcool de 98o.În continuare se procedează ca la reţeta precedentă. Are aceleaşi substanţe şi aceeaşi aromă capropolisul de stup.2106. TINCTURĂ MIRACULOASĂ IIngrediente: 350 g orz verde (tije proaspete), 250 g aloe (frunze proaspete), 250 g gălbenele(flori proaspete), 15 g scorţişoară pisată, 15 g boabe de ienupăr pisat, turta babei mărunţită,angelică (rădăcină pisată), 15 g genţiană (rădăcină mărunţită), 100 g fenicul sau anason măcinat, 15g troscot mărunţit, 250 frunze şi flori proaspete de tătăneasă, 15 g coajă de salcie pisată, 250 gpodbal (frunze proaspete), 250 g frasin (frunze proaspete), 15 g răşină de brad, pisată.Produsele proaspete se pun într-un borcan după ce au fost bine spălate şi tăiate mărunt (orzulse recoltează când are înălţimea de 20 - 30 cm, înainte de a-i da spicul; aloea trebuie să aibă între 3- 5 ani şi trebuie să fie neudată 5 zile înainte de recoltare; frunzele şi florile de tătăneasă trebuie săfie 75 % înflorite). Se toarnă peste ele ţuică de secară, 5 - 6 cm deasupra lor. Se leagă strâns guraborcanului; se înfăşoară în hârtie de culoare închisă (ca să nu le atingă lumina) şi se lasă la macerat15 zile, având grijă ca zilnic borcanul să fie agitat (dimineaţa şi seara). Se strecoară prin tifon, setoarnă în sticle de culoare închisă, se închid ermetic, se etichetează şi se păstrează la loc răcotorosşi ferit de lumină. Această tinctură este un adevărat miracol.Ajută în numeroase boli şi se poate folosi cu mult succes ca adaos în creme, sucuri, torturi,rulade etc2107. TINCTURĂ MIRACULOASĂ IIIngrediente: 350 g tije de orz verde, 250 g gălbenele (flori proaspete), 250 g tătăneasă (frunzeşi flori proaspete), 350 g miere polifloră (facultativ).Se procedează ca la reţeta precedentă. Se strecoară şi se adaugă miere (după dorinţă). Ajută(ca un miracol) în toate bolile de stomac şi în afecţiunile căilor respiratorii; sepoate folosi înalimentaţie, ca adaos la diferite creme, băuturi, torturi etc.Cure terapeutice2108. CURA CU GRÂU GERMINATGrâul germinat (v. 2022) poate fi folosit cu rezultate foarte bune în toate stările dedemineralizare, anemie, astenie fizică şi intelectuală, rahitism, tuberculoză, sarcină, alăptare ş.a.Pentru copii, se prescrie zilnic 1 linguriţă de grâu încolţit. Adulţii pot consuma 3 linguriţe pe zi,înainte de masă cu 30 min. Grâul germinat trebuie bine mestecat (de "100" de ori) şi abundentsalivat. Cura nu trebuie să depăşească 20 de zile, cu pauză de 3 luni.2109. CURA CU BOABE DE IENUPĂRBoabele folosite în cură trebuie să fie din ultima recoltă. Durata acesteia este de 23 de zile. Sefolosesc 213 boabe. În prima zi se iau 4, în a doua 5 iar apoi se creşte zilnic

doza, cu câte 1 boabă,până în cea de-a 12 - zi când se iau 15 boabe. Din a 13 -a zi se scade cu câte 1 boabă zilnic, până seajunge la 4 boabe în a 23 - a zi. Boabele de ienupăr trebuie mărunţite bine în gură, mestecateîndelung şi salivate abundent. Ajută în numeoase afecţiuni, printre care: migrene, boligastrointestinale, dischinezii biliare, infecţii pulmonare, dereglări hormonale ş.a.2110. CURA CU POLEN DE ALBINEEste indicată în nevroze, hepatite, ciroze, colite, ulcer. Se iau 3 - 4 linguriţe dimineaţa şi laprânz, înainte de mese. Se poate lua ca atare sau în amestec cu miere. E bine ca această cură sădureze timp de 30 de zile (cu pauză de 3 luni). Se poate repeta de 2 - 3 ori pe an sau mai mult.278

2111. CURA CU LĂPTIŞOR DE MATCĂ ÎN MIERE DE ALBINEEste indicată numai la bărbaţi. Se ia 1 linguriţă din acest amestec dimineaţa, sub limbă, penemâncate. Indicată în boli de nervi. Nu se foloseşte niciodată în cancer, diabet, dereglări hormonaleşi în nici un caz la femei.2112. CURA CU ALOEIngrediente: 1 kg de miere polifloră, 20 g propolis fin mărunţit, 750 g frunze de aloe mărunţitefin (planta trebuie să aibă vârsta între 3 - 5 ani şi înainte de recoltare să nu fie udată). Toate cele 3produse se pun în borcan de sticlă de mărime potrivită; se amestecă bine, se leagă apoi strâns guraborcanului şi se lasă la rece şi întuneric 5 zile (agitând zilnic); se administrează astfel: în primele 5zile se ia câte 1 linguriţă dimineaţa şi la prânz, cu 2 ore înainte de masă; în rest câte 1 lingurădimineaţa şi înainte de prânz, cu 2 ore înainte de masă. Durata tratamentului este de 21 - 60 zile; sepoate repeta a doua oară, după o pauză de 7 zile.Este eficientă în numeroase afecţiuni, printre care: gripă, viroză respiratorie, anorexie, cefalee,faringomigdalite, astm bronşic, reumatism, paralizii, infecţii cronice ale pielii, neuroastenii, ulceregastrice, cancere, TBC pulmonar şi altele. Aloea este contraindicată în sarcină şi dereglărihormonale.2113. CURA CU ULEIOdată pe zi, înainte de micul dejun, se ia 1 lingură cu ulei de floarea - soarelui (se poate creaun amestec cu ulei de soia) şi se clăteşte gura timp de 20 min; se aruncă şi se clăteşte din nou cuceai de coada - şoricelului, gălbenele, salvie, pentru îndepărtarea toxinelor. Înainte de a se lua uleiulîn gură este necesar să se cureţe nasul, cavitatea bucală şi faringele, cu apă sărată (1 linguriţă la500 ml apă călduţă) pentru a se evita drenarea secreţiilor nazale în cavitatea bucală şi faringe întimpul exerciţiului.Se fac aspiraţii nazale şi gargară profundă cu apă sărată, timp de 10 min.2114. CURA CU SUCURI ŞI CRUDITĂŢI NECESARE PENTRU O ZIIngrediente: 500 ml suc de morcovi, 200 ml suc de ţelină, 150 ml suc de varză albă dulce, 50ml suc de castraveţi, 90 ml suc de păstârnac (rădăcină), 60 ml suc de pătrunjel (rădăcină), 30 ml sucde gulie, 30 ml suc de lăptucă (salată), 50 ml suc de sfeclă roşie, 250 ml suc de mere, 30 ml suc decartofi.De reţinut !_ sucul de sfeclă nu se amestecă cu celelalte sucuri; se bea imediat ce a fost extras (nu sepăstrează la frigider) singur sau amestecat numai cu suc de morcovi;_ sucul de mere se bea numai între mese (ex. ora 10 şi 16);_ sucul de cartofi se bea imediat ce a fost extras, amestecat cu celelalte;_ în boala "Hodkin" şi leucemie se poate mări cantitatea de suc de sfeclă roşie, ajungându-setreptat până la 450 ml pe zi;_ pentru boli de ochi se poate adăuga suc de andive, 90 ml pe zi;_ pentru ulcere, gastrite, colite, sucurile vor fi compuse din numerele 1, 2, 3 şi 4;_ pentru bolile de nervi se măreşte cantitatea de suc de ţelină până la 250 - 300 ml pe zi;_ atenţie mărită _ pentru bolnavii cu metastază şi dureri mari se vor folosi numai sucurile carevor fi tolerate;_ sucurile se beau cu

înghiţituri rare şi bine salivate, numai înainte de masă;_ nu se păstrează de la o zi la alta;_ se consumă numai proaspăt extrase;_ la copii (între 6 - 14 ani) se administrează 1/2 din doza adultului, iar la copii mici (sub 6 ani),1/4 din doza adultului;_ această cură durează 2 luni;2115. CURA CU SUC DE ORZ VERDECând orzul ajunge la înălţimea de 15 - 20 cm (înainte de a-i da spicul) se spală bine, se taiemărunt şi, îmbibat cu puţină apă, se dă la centrifugă. Ce se depune pe sita extractorului se înmoaiecu puţină apă şi se dă din nou la centrifugă. Se obţine un suc de culoare verde închis, cu gust uşoramărui, care are marele avantaj că se poate păstra (pus în sticle) la rece 4 - 5 zile.Pentru consum se iau 50 ml concentrat, se diluează cu 150 ml apă (o parte la trei părţi) şi sebea (la temperatura camerei) cu înghiţituri rare, bine salivate. În cazul unei afecţiuni, bolnavul va lua279

cât o porţie de 3 ori pe zi, dimineaţa, la prânz şi seara, cu 30 min înainte de masă. Se poate lua şipreventiv. Ajută în peste 75 de boli. Se pot face cure de câte 30 de zile, cu pauze de 5 - 6 luni.2116. CURA CU ARGILĂArgila este eficace în foarte multe şi variate boli. Se foloseşte atât extern (sub formă decataplasme) cât şi intern sub formă de cure. Se ia în amestec cu apă, pe cale bucală, sau se facegargară, clisme etc. În ceea ce priveşte cura internă, se recomandă să se bea câte 1 linguriţă deargilă, bine amestecată cu 1/2 pahar cu apă, pe nemâncate; dimineaţa, la prânz şi seara.Se recomandă în colite cronice, gastrite hiperacide, dischinezii intestinale, rectocolităhemoragică etc. Rezultatele remarcabile obţinute în urma tratamentului cu argilă, au justificatcuriozitatea în rândul celor care se ocupă cu medicina naturistă, deoarece s-a constatat vindecareaunor boli grave, reumatismul, bolile de stomac ş.a.2117. CURA CU CEAI DE VÂSCSe prepară numai la rece: 1 linguriţă plină de plantă fin mărunţită se înmoaie cu 250 ml apărece, se amestecă bine, se acoperă şi se lasă să stea la macerat 12 ore, după care se încălzeştepuţin (numai până la 38o C), apoi se strecoară prin tifon. În cazul că este nevoie de o cantitate maimare de ceai pe zi, se păstrează în termos spălat cu apă fierbinte. Cel mai valoros vâsc este celcrescut pe măr şi păr.Favorizează vindecarea dereglărilor metabolice (în special a tulburărilor cronice demetabolism); trebuie să se bea ceai de vâsc în mod regulat, timp de 6 luni. Este excepţional pentrudezechilibrul hormonal. În acest caz se vor lua 2 căni de ceai pe zi (una dimineaţa şi alta seara); unexcelent remediu pentru arterioscleroză ca şi pentru infarct. După un infarct, se beau 3 căni pe zi,timp de 6 săptămâni, 2 căni timp de 3 săptămâni şi apoi 1 cană timp de 2 săptămâni.Se administrează câte 1/2 cană dimineaţa, la prânz şi seara. Deoarece are substanţe activecare normalizează întregul sistem circulator, duce la scăderea valorilor tensionale mari şinormalizează valorile tensionale mici. În general, ceaiul de vâsc e bine să se bea timp de 6săptămâni, aşa cum s-a spus mai sus. Pentru a menţine o sănătate deplină este bine să se continuecura (câte 1 cană) dimineaţa timp de 1 an. Femeile ar trebui să bea ceai de vâsc în cazul tulburărilormenstruale (în special în menstruaţiile abundente şi tulburările de climax).Ceaiul (1 cană) se poate înlocui cu pulbere de vâsc (care se prepară din 7 în 7 zile ca să fieeficientă). Se poate lua 1 vârf de cuţit pulbere, înlocuind 1 cană de ceai.2118. CURA CU SUC DE CARTOFI CRUZIEste de neînlocuit în gastrite, ulcere gastrice şi duodenale, dispepsii, hepatopatii, litiază biliară,constipaţie, hemoroizi, glicozurie, diabet florid, scorbut. Sucul se bea numai proaspăt extras (ca sănu se oxideze); 100 de ml de 3 ori pe zi, o cură de 30 de zile, în ulcere

gastroduodenale şi în diabet;pentru celelalte afecţiuni se adaugă suc de morcovi, de cătină sau de lămâie, din care se foloseşteodată sau de două ori pe zi.2119. CURA CU FRUNZE DE PĂPĂDIEPăpădia se recomandă în toate bolile, în dezechilibrul glandular. Sub formă de ceai ajută înobezitate, boli de ficat mărind secreţia biliară, normalizează circulaţia sângelui, măreşte pofta demâncare la adolescenţi, are acţiune diuretică sporind cantitatea de urină în 24 de ore; de asemenea,în exeme şi alte boli de piele, în gută, reumatism şi arterioscleroză. O cură cu salată de păpădie(frunze, rădăcini, tije, boboci, flori), timp de 5 săptămâni, este foarte binevenită.2120. CURA CU AGRIŞEÎn scopuri medicale se foloseşte fructul bine copt care conţine pectine, acizi (malic, citric,tartric), vitamina C (25 - 35 mg la suta de grame), A, B1, B2, P, săruri minerale (Sodiu Calciu, Fosfor,Fier, Potasiu, 230 mg la suta de grame) enzime etc.Este laxativ, diuretic şi antigutos. Cura de dezintoxicare, cu până la 1 kg de fructe pe zi (1 zi pesăptămână sau 3 zile consecutiv), este bună pentru pletoră, hipertensiune şi obezitate. În ziua cândse consumă agrişele nu se mai recomandă altceva. În loc de fructe se poate consuma sucul extrasdin ele.2121. CURA CU CIREŞECireşele conţin vitamine (A, B1, C), minerale (Fier, Calciu, Fosfor, Clor, Sulf, Magneziu, Potasiu),280

oligoelemente (Zinc, Cupru, Mangan, Cobalt), zahăr - levuloză (asimilabilă de către diabetici). Fructuleste diuretic, antidiareic, antiinflamator, remineralizant, sedativ nervos, depurativ şi laxativ. Serecomandă în gută, reumatism, litiaze urinare, obezitate, pletoră, arterioscleroză, diaree, cistite,pielite, pielonefrite, afecţiuni ale cardului, hipertensiune, constipaţie, hepatopatie, prevenireaîmbătrânirii.2122. CURA CU STRUGURIStrugurele are o valoare calorică de peste 900 de cal la 1 kg.Este un aliment -medicament foarte indicat, compoziţia şi proprietăţile sale recomandându-l castimulent şi descongestionant hepatic, diuretic, laxativ, colagog şi foarte digestiv. Indicat în anemie,convalescenţe, demineralizare, surmenaj, artritism, reumatism, gută, litiază, pletoră, obezitate,edeme, tulburări digestive, constipaţie, enterită, dermatoze, îngrijirea tenului. Se recomandă fructulrecoltat şi bine copt, în cură de 1 - 2 kg pe zi sau 700 - 1.5 l suc.2123. CURA CU SUC DE CASTRAVEŢICastravetele conţine apă, aproximativ 95 % enzime, vitaminele A, B, C, săruri (Calciu, Fier,Fosfor, Sodiu, Potasiu). Este răcoritor - în stările subfebrile; depurativ şi diuretic - în gută, dizolvant alacidului uric şi uraţilor în afecţiunile renale, calculoză renală, uşor hipnotic. Pentru toate cazurile maisus menţionate, sucul de castraveţi se ia în cantităţi de 300 - 500 ml zilnic împărţit în 3 părţi egale,înainte de masă cu 30 min.2124. CURA CU SUC DE CASTRAVEŢI (combinat)Ingrediente: 200 ml suc de castraveţi, 200 ml suc de morcovi, 200 ml suc de ridiche neagră, 10g miere polifloră. Este considerat cel mai puternic dizolvant al calculilor urinari. Se recomandă încure de câte 21 de zile, câte 500 ml zilnic, împărţit în 3 părţi egale, cu regim natural, fără proteineanimale.2125. CURA CU COACĂZE NEGREFructul este cel mai bogat în vitamina C (250 mg la suta de grame). De asemeni, în săruri dePotasiu (872 mg la suta de grame), Magneziu, Calciu, enzime, vitamine (A, B1, B2), săruri de Sodiu,Fier, Fosfor şi Clor. Se foloseşte în cure de dezintoxicare şi reîncărcare, 3 zile din săptămână, cca.500 - 1000 ml suc de fructe pe zi, cu adaos de puţină miere. Se poate folosi şi sub formă de suc,îndoit cu apă.Are efect tonic general (creşte rezistenţa organismului la infecţii, stimulează sistemulhematopoetic); de asemenea, indicat în anemii,

depurativ în reumatism cronic şi degenerativ, gută,arterioscleroză, creşterea acuităţii vizuale; este diuretic (creşte eliminarea acidului uric), sudorific înafecţiunile febrile, pectoral (tuse, angine, laringite).2126. CURA CU COACĂZE ROŞIICoacăzele conţin apă, materii azotate, materii grase, materii extractive (zahăr, celuloză,cenuşi, enzime, vitamina C), acizi (malic, citric, tartric). Consumate înainte de masă sporescapetitul.Coacăza ste diuretică, depurativă, răcoritoare, laxativă, hemostatică. Cura este indicat înafecţiuni febrile, inapetenţă, dispepsii (insuficienţa sucului gastric), constipaţie, pletoră (surplus),artritism, reumatism, gută, hidropizie, litiază urinară, pecinigini, insuficienţe şi congestie hepatică,icter, inflamaţii diverse şi urinare. Se pot folosi fructele bine coapte (ca atare) sau sub formă de sucîndoit cu apă, 100 - 500 ml pe zi, împărţit în 3 părţi egale, înaintea celor 3 mese cu 30 min.2127. CURA CU SUC DE DOVLEACPulpa de dovleac conţine vitamine (mai cu seamă vitamina A), săruri minerale, hidraţi deCarbon, protide. Seminţele conţin ulei (35 %), fitosterine, lecitină şi rezine şi enzime cu proprietăţiantihelmintice. Indicaţii în dispepsie şi constipaţie, insuficienţe renale şi infecţii urinare, hemoroizi,enterite, dizenterie, insomnii, afecţiuni cardiace, diabet, contra teniei şi ascarizilor. Ca laxativ, sefoloseşte sucul extras din pulpa de dovleac, câte 1 pahar, dimineaţa, pe nemâncate.2128. CURA CU MERE PROASPETEMerele (de toate varietăţile) sunt recomandate ca aliment - medicament deoarece au calităţideosebite. Fructul se foloseşte în întregime (miezul, coaja şi seminţele); din ele se extrage laptevegetal. Conţine: apă, zaharuri reducătoare, zaharoze, celuloze, pentason, lignină, acizi liberi,281

pectine, materii grase, protide, săruri (de Potasiu, Sodiu, Siliciu, Calciu, Clor), acid fosforic, Fier,Magneziu, Brom, alumină, arsenic, enzime, vitaminele (C, B1, B2, PP, A, îndeosebi în coajă) şi multealtele.Valoarea calorică diferă de la o specie la alta (80 - 124 cal la 100 g). În primul rând, mărul estehrana creierului. Este tonic muscular, al sistemului nervos, diuretic, uricoletic, depurativ,antireumatismal, răcoritor, hipocolesteroleniant, antiseptic, intestinal, gastric, stimulent şi congestivhepatic, laxativ. Este indicat în astenie fizică şi intelectuală, surmenaj, convalescenţă, graviditate,demineralizaze, sedentarism, obezitate, diabet, reumatism, gută, litiază urinară, diaree şiconstipaţie, inflamaţii intestinale (colibaciloză), ulcer gastric, gastrită, stări febrile, hepatopatii,insomnie, nervozitate, cefalee, boli cardio - vasculare, diuretic. Cura de mere proaspete este foartebinevenită în afecţiunile mai sus menţionate. Sucul extras din mere este, de asemeni ,de mare folospentru organism. Consumul zilnic, a cel puţin 300 g mere proaspete (dimineaţa pe nemâncate cucca 30 min înainte de micul dejun) contribuie mult la întărirea organismului şi la prevenireainfecţiilor de tot felul, mai cu seamă ale aparatului respirator, pe timpul iernii şi primăverii, datorităînsuşirii de a se păstra în jur de 8 luni de la recoltare.Merele şi micile preparate ale acestora (după ultimile cercetări ale celor mai mari nutriţioniştidin lume) nu se consumă ca desert ci numai înainte de masa propriu zisă cu (30 min) sau dimineaţa,pe nemâncate. Fierte, prăjite sau coapte în cuptor, sunt moarte şi încarcă organismul cu balast, carese adaugă la greutatea coroprală.2129. CURA DE PEREPerele conţin: apă, zahăr, levuloză, acizi, albumine, celuloză, cenuşi, pectină, taniu, grăsimi,vitaminele (A, B1, B2, PP, C), enzime, Fosfor, Sodiu, Calciu, Magneziu, Sulf, Potasiu, Clor, Zinc, Cupru,Fier, Mangan, Iod, Arsenic. Indicaţii: diuretic şi uricolitic, depurativ (litiază urică, reumatism

cronicdegenerativ, gută), profilaxia infecţiei urinare recidivante, astringent în diareele uşoare, permisdiabeticilor (cu excepţia perelor Bergamote). Se consumă fructul ca atare dar numai înainte de mesecu 30 min în cantităţi de 1 - 1.5 kg zilnic (fiind şi o bună sursă de vitamine şi enzime pe timpul iernii,alături de alte fructe). Sucul extras se bea (2 - 3 pahare pe zi) tot înainte de mese, luat cu înghiţiturimici, bine salivat; este indicat în amestec cu toate sucurile din fructe, după gust. Nu se amestecă cunici un suc de legume sau zarzavaturi, deoarece produce fermentaţie în stomac. Ajută în toateafecţiunile notate mai sus.2130. CURA CU SUC DE ROŞIIRoşiile sunt foarte bogate în vitamine, enzime, minerale ş.a; sunt de un real folos organismului,consumate numai în stare proapătă, nefierte şi neprăjite. Preparate termic produc mult acid în corp,dând naştere la diferite maladii. Roşiile şi sucul extras din ele ajută la vindecarea a numeroase bolica: reumatism, arterioscleroză, litiază urinară şi biliară ş.a. Roşiile au foarte multe întrebuinţări înbucătăria fără foc.Cura cu suc de roşii se face timp de 25 - 30 de zile, zilnic 300 ml, împărţitţi în 3, înaintea celor3 mese, cu 30 de min. Cine doreşte poate amesteca suc de ţelină (un puternic reconstituent), cucondiţia să se consume numai proaspăt extras.2131. CURA CU PEPENE GALBENPepenele galben conţine: apă, enzime, vitamine (A, B, C), oligoelemente ş.a.Are proprietăţi diuretice, laxative, este răcoritor şi regenerator al ţesuturilor, indicat în oligurii,constipaţii, gută, reumatism şi îngrijirea tenului.Contraindicat suferinzilor de diabet, enterite şi dispepsii. Pepenele galben, ca şi cel verde, esterecomandat în obezitate, pletoră, litiază (este indicată organizarea unor zile în care să se consumenumai pepene). Atât suferinzii şi cât şi cei sănătoşi trebuie să beneficieze de cura de pepeni, timp de2 - 3 săptămâni, pentru a-şi curăţa organismul de toxine. Se consumă numai înaintea celor 3 mese(30 de min).2132. CURA CU PRUNE PROASPETEPruna este bogată în vitamina A, B şi C (în cantităţi mai reduse), Fier, Calciu, Fosfor, Magneziu,Potasiu, Sodiu, Mangan, apă, zahăr hidraţi de Carbon, acizi, albumine, cenuşi, celuloză. Indicaţii:astenie, anemie, surmenaj, gută, reumatism, arterioscleroză, constipaţie, intoxicaţii alimentare,hepatism, temperamente bilioase.Se consumă fructele dimineaţa pe nemâncate şi înaintea meselor (30 min). Sucul de prune282

este mai eficient (1 pahar înaintea celor 3 mese). Cura de prune (3 zile pe săptămână), ajută înarterioscleroză, obezitate, hipotensiune, reumatism.2133. CURA CU SUC DE MORCOVI ŞI ALTE RĂDĂCINOASEUn suc bogat în enzime, vitamine, minerale şi altele se obţine din: 200 g suc de morcovi, 50 gsuc de păstârnac şi pătrunjel, 30 g suc de cartofi, 30 g suc de ridichi, 25 g miere polifloră.Se bea dimineaţa pe nemâncate, cu înghiţituri rare, abundent salivat, pe parcursul a două ore.Această cură durează 21 de zile. Ajută la revitalizarea întregului organism.2134. CURA CU SUC DE RIDICHIRidichea conţine rafanol (esenţă sulfurată), Potasiu (în cantitate mare), Iod, Magneziu, Sulf,vitaminele (A, B, C, D). Este indicată în litiază biliară, dischinezii, colecistite cronice, afecţiunipulmonare, bronşite cronice, astm bronşic, reumatism degenerativ, gută, alergii. Se foloseşte subformă de salată simplă sau în amestec cu morcov, ţelină, ceapă, praz ş.a. Sucul de ridiche neagră sepoate obţine la storcătorul electric; în lipsa acestuia, se rade ridichea, se pun straturi alternative demiere şi ridichi, se acoperă şi se lasă la rece 24 de ore; se stoarce prin tifon. Se consumă câte 4 - 5linguri înainte de mese. Foarte bune

indicaţii pentru calmarea tusei (chiar în cazuri de tuserefractară). La copii acest suc are şi efecte fortifiante, ajută mult în stările de oboseală.Suc de ridichi, (50 - 200 ml pe zi), stors la mixer şi combinat cu suc de morcovi, păstârnac şipătrunjel, ajută în toate afecţiunile hepatobiliare sau în cazul drenajului biliar. Ridichile de lună auproprietăţi asemănătoare, mai puţin intense; e bine să fie consumate în salate sau alte preparate larece, cu tot cu frunzele lor. Se pot transforma în suc obţinut la storcătorul electric.2135. CURA CU SUC DE SFECLĂ ROŞIESfecla roşie conţine hidraţi de carbon (zaharuri în cantitate mare), acizi aminaţi (betaină,asparagină, glutamină), vitamine (A, B, C, PP), oligoelemente (Magneziu, Fosfor, Potasiu, Fier, Brom,Zinc, Rubidiu, Celsiu). Sfecla roşie are un conţinut mai mare de Potasiu decât drojdia de bere. Esteindicată în procesul de demineralizare, anemii, nevrite, tuberculoză, hipertensiune, viroze, afecţiunirenale, litiază, diateză urică.Sucul proaspăt extras se poate lua şi preventiv (de la 50 ml până la 500 ml pe zi), încombinaţie cu suc de morcovi, în hipertensiune, în timpul sau după repaosul alimentar; 150 ml sucde sfeclă amestecat cu 250 ml suc de morcovi şi 200 ml suc de castraveţi ajută în afecţiunile renale,litiaze şi diateze urice. Este contraindicat diabeticilor.2136. CURA CU SPANACSpanacul este unul din cele mai bogate verdeţuri în săruri minerale ( în 100 g spanac se găsesc510 mg Sodiu, 375 mg Potasiu, 49 mg Calciu, 37 ml Fosfor şi Magneziu, 29 mg Sulf, 0.60 mgMangan, 0.45 mg Zinc, 0.12 mg Cupru, Iod, Arsenic), vitaminele (A, B1, B2, B12, C), acid folic,clorofilă, spinacină (arginină, lisină), mucilagii, glucide, protide, lipide.Este indicat în anemii, convalescenţe, creştere, astenie fizică şi nervoasă, renescenţe,constipaţii. Se folosesc frunzele crude, în salate, cu suc de cătină sau de lămâie. Sucul se poatecombina: 90 ml suc de spanac cu 130 ml suc de morcovi din care se bea un pahar în fiecaredimineaţă, în depresiunile fizice şi nervoase.Spanacul este contraindicat în hepatism, reumatism, artritism, inflamaţii gastrice sauintestinale (din cauza oxilaţilor de Potasiu şi de Calciu). Nici într-un caz nu se consumă spanac fiert,fiind foarte dăunător organismului, deoarece creşte oxaluria şi oxalemia; spanacul crud nu are acestefect. Reţineţi! Spanacul se mănâncă numai crud.2137. CURA CU SPARANGHELConţine glucide, lipide, protide, celuloză, enzime, vitamine (A, B1, B2, C), Mangan, Fosfor, Fier,Potasiu, Calciu, Cupru, Brom, Iod, asparagină, metilmercaptan (care dă urinei mirosul eicaracteristic). Este indicat în litiază urinară, gută, bronşită artritism, reumatism, astenie fizică şiintelectuală, convalescenţe, anemii, demineralizare, insuficienţă hepatică şi renală, vâscozitatesangvină, palpitaţii, diabet, hematoze. Se foloseşte numai în stare crudă şi sub formă de suc, încurele de primăvară, pentru înlăturarea bolilor mai sus amintite. Este contraindicat persoanelor caresuferă de cistită, reumatism articular, litiaze renale. Totuşi, este permis în anumite cazuri, în cantităţimoderate.283

2138. CURA CU SUC DE ŢELINĂConţine enzime, vitamine (A, B, C), minerale (Magneziu, Mangan, Fier, Iod, Cupru, Sodiu,Potasiu, Calciu, Fosfor), anhidridă sedanoică, calină, tirozină, acid glutanic etc. Este indicată îninapetenţă şi digestii lente, astenie psihicofizică şi sexuală, reumatism, gută, litiază urinară, afecţiunipulmonare, traheobronşite cronice, nervozitate, demineralizare, hepatism, icter, obezitate. Sefoloseşte ca aperitiv înaintea meselor, crudă, simplă sau în amestec cu alte rădăcininoase, cu mererase etc. Sucul extras din ţelină se foloseşte în cură de câte 15 - 20 de zile (150 ml înainte de mese).2139. CURA CU SUC DE

VARZĂVarza conţine protide, glucide, lipide, minerale (Fosfor, calciu, Fier), enzime, vitaminele (A, C,B1, B2, PP, provitamina A,) ş.a. Sucul de varză proapăt extras este indicat (1 - 2 pahare pe zi înanemie), demineralizare, ascită, litiază urinară, diabet, gripă, rahitism, scorbut, renesecenţă -îmbătrânire. Două pahare de suc pe zi, între mese, sunt indicate în vindecarea ulcerului gastric,afonie; se administrează sub formă gargară sau ingerat, suc de varză îndulcit cu puţină miere.2140. CURA CU SUC DE ZMEURĂConţine tamin, vitamina C, enzime şi substanţe de natură flavonoidică.Se poate consuma şi fructul. Proprietăţi: astringent, dezinfectant, micşorează aciditateagastrică, diaree, gastrite hiperacide, pirozis - senzaţia de arsură în stomac, alte afecţiuni aleaparatului degestiv. Se urmează o cură de 15 - 20 zile cu suc de zmeură simplu sau în amestecu cufrăguţe, afine, căpşuni (mult mai eficient).2141. CURA CU SUC DE MUREMurele conţin tanin, flavonoide, acizi (malic, lactoezocitric, succinic, oxalic etc), enzime,vitaminele (A, B, C şi D), inozitol etc. Fructele folosite în stare proaspătă sunt considerate un bunîntăritor al organismului, uşor laxativ, în special la copii. De asemenea, indicat în diaree, meno -metroragii, afecţiuni pulmonare, anghine.Se consumă îndoit cu apă (cură de 2 - 3 săptămâni, de 3 ori pe zi, înaintea meselor principale).2142. CURA DE ELIMINARE ÎN LITIAZA URINARĂSe recomandă a nu se mânca nimic 3 zile. În prima zi, de la ora 8 la 20, din 2 în 2 ore se beau 2pahare cu suc de mere. A doua zi se procedeză la fel.A treia zi la ora 8 dimineaţa se bea un pahar cu suc de mere, peste 30 de min se beau 200 mlulei de măsline şi imediat un pahar cu suc de mere, după care din 2 în două ore se bea un pahar cusuc de mere, până la ora 20.2143. CURA DE ELIMINARE DE LITIAZĂ BILIARĂSe face o clismă cu ceai de muşeţel seara; 12 ore nu se mănâncă absolut nimic. Dimineaţa sebea un ceai din amestec: tătăneasă, muşeţel, pojarniţă (sunătoare), gălbenele, coada - şoricelului,urzică, coada - calului.Se beau apoi, din 15 în 15 min, câte 50 ml ulei de măsline amestecat cu 40 ml suc de cătinăsau de lămâie, timp de 2 ore. A doua zi dimineaţa se repetă; la nevoie se poate administra tincturămiraculoasă I (2106).2144. CURA PENTRU ASCARIZISe ia o ceapă de mărime mijlocie, se taie felioare subţiri şi se pune la macerat cu 250 ml deapă rece (12 ore). Se strecoară prin tifon, se bea câte 50 ml la 30 min.De asemeni, cană de ceai de pelin (1/2 linguriţă la 250 ml apă în clocot, care se lasă la infuzat3 min). Se face tratament 3 zile succesiv.2145. CURA ÎN OXIURAZĂSe iau seminţe de dovleac, pe ani de vârstă, câte 10 g (ex: la vârsta de 3 ani, 30 g) şi seamestecă cu miere polifloră (cât cuprinde). Se consumă în fiecare dimineaţă, timp de 7 zile succesiv.După 3 săptămâni se poate repeta cura încă o dată. Seminţele se pot folosi cu coajă, transformându-le în pulbere cu ajutorul râşniţeide cafea.Tinctură de genţiană (ghinţură), cu 30 min înainte de masă (câte 15 picături puse cu pipeta).2146. CURA CU ŢELINĂ CRUDĂ284

În durerile reumatice zilnic se mănâncă o ţelină crudă (rasă); dimineaţa, sub formă de salată,pe nemâncate sau cu 2 ore înainte de masă, timp de 21 de zile.Ameliorează mult durerile reumatice, fortificând organismul.2147. CURA CU LAPTE DE HRIŞCĂÎn gastrită, în afară de cura cu sucuri şi crudităţi, se poate consuma zilnic lapte de hrişcă (2linguri făină de hrişcă bine amestecată cu 150 ml apă caldă şi puţină miere).2148. CURA DE PRIMĂVARĂ ÎN ANEMIEÎn cursul primăverii, în cazurile de anemie, se consumă zilnic salată de păpădie în amestec cuurzici fin mărunţite, timp de 2 luni, pe lângă cura de sucuri şi crudităţi (v. 2114) a aceleaşi perioadede

timp.2149. CURELE ÎN AFECŢIUNILE CARDIACE ŞI CIRCULATORIISe recomandă cura cu sucuri şi crudităţi de 2 luni (v. 2114), cura cu boabe de ienupăr (v.2109), 4 feluri de plante macerate la rece:I _ tătăneasă - 30 g, păpădie - 10 g, vâsc - 20 g, sclipeţi (scrântitoare) - 10 g, talpa gâştii - 10g, măturice - 10 g;II _ păducel - 30 g, valeriană (ordolean) - 10 g, fumoriţă - 10 g, talpa gâştii - 20 g, roiniţă - 10g, trifoi roşu - 20 g;III _ rută - 10 g, arnică - 10 g, coada şoricelului - 10 g, coada calului - 10 g, genţiană - 10 g;IV _ traista ciobanului - 10 g, osul iepurelui - 10 g, sorbestrea - 10 g, salcie albă (scoarţă) - 10g.Toate cele 4 feluri de ceai mai sus menţionate, se prepară numai prin macerare la rece: sefolosesc alternativ, în cure de câte 14 zile.O linguriţă din amestecul respectiv, la 250 m apă rece se lasă la macerat 12 ore, se strecoarăprin tifon şi se încălzeşte uşor (până la 38o C). Se beau 2 căni pe zi, îndulcit cu puţină miere,dimineaţa şi seara.Pentru inimă, vin (câte 3 linguri pe zi, înaintea celor 3 mese principale).2150. CURA CU ANGHINAREAnghinarea conţine cinarină, pahifenoli, oxidaze, flavenizide (cinarozidă şi scoliurizidă),insulină, acid clorogenic, glicozidele A şi B, mucilagii, tanoizi, zaharuri, acizi (malic, lactic, gliceric şiglicolic), derivaţi triterpenici, săruri de Potasiu,Magneziu ş.a. Este indicată intern, în cazul nefritelorcronice, vărsături, enterite, fermentaţii intestinale, hemoroizi, anghine pectorale, arteroscleroze,hepatite cronice, ciroze hepatice, angiocolite, colicistite acute şi cronice, constipaţii, hipertensiunearterială, hipercolesterolemie. Contraindicată în afecţiunea cutei renale şi hepato - biliare.Se prepară prin infuzie (1 lingură de frunze mărunţite la 500 ml apă în clocot, care se lasă înrepaos 30 min şi se strecoară prin tifon). Se bea o parte pe stomacul gol, cu înghiţituri rare iar restulîn cursul zilei, cu 1/2 oră înaintea meselor principale (la prânz şi seara). Când se face o cură de 30 dezile, se prepară astfel: 2 linguriţe de frunze mărunţite la 300 ml apă clocotită lăsate la infuzat 20min. După 10 zile se măreşte doza la 4 linguriţe iar după alte 10 zile 5 linguriţe la 300 ml apăclocotită. O parte din acest ceai (2 - 3 înghiţituri) se bea dimineaţa pe nemâncate, după carebolnavul va sta întins pe partea dreaptă timp de 30 min. Restul ceaiului se bea încet, înghiţitură cuînghiţitură, bine salivat în decursul aceleaşi zile, cu 30 min înaintea celor 2 mese (prânz şi seara).După o pauză de 30 de zile, cura se poate repeta, dar cu mare atenţie la dozele mari. În cazcontrar provoacă colici hepato - biliare.2151. CURA CU CEAPĂÎn toate curele naturale, ceapa crudă este folosită pentru proprietăţile ei de stimulare asistemului endocrin şi a capacităţii de apărare a organismului. Are acţiuni sedative şi diuretice.Conţine numeoase oligoelemente, Sodiu, Potasiu, Calciu, Fosfor, Iod, Silicu, Carbon, Clor), vitamine(A, B, C), enzime, glucochinină, fitocide, substanţe naturale cu proprietăţi antiseptice. Stimulentgeneral al sistemului nervos, hepatic şi renal. Diuretic, puternic dizolvant şi eliminator al ureei şiclorurilor, antiseptic şi antiinfecţios, se comportă ca un antibiotic faţă de culturile de stafilococi.Indicată în icter, retenţie hidrică şi clorosodică, edeme cardiace şi renale, pleurezie, ascită, oligurie,afecţiuni respiratorii (guturai, bronşite, astm, laringită); infuzie cu muguri de brad şi 5 cepe la 1 l deapă, îndulcit cu puţină miere. Se beau 1 - 2 căni pe zi.285

În varice şi tromboflebite, suc de ceapă cu puţină miere. În areteroscleroză, parazitozeintestinale, surmenaj fizic şi intelectual, astenie, prostatită (tinctură - 2 linguriţe pe zi, câte 10 zile pelună, timp de 6 luni pe an). Infecţii intestinale, urinare şi respiratorii, insomnii, litiază urică, gută(decoct , 2 căni pe zi), diabet, obezitate gripă.Supa de ceapă este indicată în

indigestii, balonări, colici abdominale, contra gripei (2 cepetăiate felii subţiri la 500 ml apă şi macerate); se serveşte 1 pahar între mese şi uneori înainte deculcare, timp de 15 zile. Contra diareei sugarilor - infuzie timp de 2 ore, a 3 cepe tăiate mărunt, într-un litru de apă în clocot, îndulcit cu puţină miere.2152. CURA CU COADA - CALULUIPlanta conţine acid salicilic, substanţe de natură flavonică, alcaloizi, metoxiairidina,ofotosterina (beta - sitosterolul) - acizii malic şi oxalic, glicerite ale acizilor stearic, linoleic şi oleic,diuretil - sulfone, vitamina C, ulei volatil, săruri de Potasiu ş.a.Este indicată în anemie secundară posthemoragică (acţiune hemostatică prin mărireanumărului de eritrocite) în tuberculoza pulmonară ca remineralizant, ca hemostatic în hemoroizi,metroragii, epistaxis, diuretic în gută şi reumatism, uşurează expectoraţia în bronşite, ajută în bolilede rinichi şi de vezică; prin acţiunea antimicrobiană a uleiului volatil şi a sărurilor de Potasiu, areefect diuretic, prin diureza pe care o produce, acţionează favorabil în bolile de inimă, ficat, piele,ulcer gastric, hipoacidifiant şi hemostatic.Sub formă de macerat la rece, 1 linguriţă de plantă bine mărunţită la 250 ml apă rece, 8 ore.Se strecoară prin tifon, se bea înaintea meselor, de 3 ori pe zi. Se poate folosi şi sub formă depulbere, ca atare, 1 - 2 g în 24 de ore; mineralizant în tuberculoza pulmonară.2153. CURA CU SUC DE LĂMÂIELămâia conţine vitamine (A, B1, B2, B3, PP, C_ 40 - 50 mg la suta de grame), acizi (citric şimalic), glucide (glucoză şi fructoză) direct asimilabile, zaharoză, săruri minerale şi oligoelemente(Calciu, Fier, Siliciu, Fosfor, Mangan, Cupru), terpine, aldehide etc.Este indicat în demineralizare, convalescenţă, infecţii diverse (pulmonare, intestinale), stărifebrile, astenie, inapetenţă, boli infecţioase, ascită, reumatism, artritism, gută, scorbut precum şiulcer gastric, arterioscleroză, dispepsii, hipervâscozitate sangvină, litiază urinară şi biliară, varice,flebite, fragilitate capilară, hemoragii (epitaxis, gastroragii, enteroragii, hematurii), hemofilie,dizenterie, diaree, paraziţi intestinali, astm, bronşite, gripă, renescenţă cefalee, aerofagii ş.a.Se foloseşte o lămâie tăiată felii (sau sucul ei pus într-un pahar cu apă îndulcită cu puţinămiere) în stări febrile, de vomă, hemoragii, în toate maladiile indicate mai sus - suc cură de 4 - 5săptămnâni urcând şi coborând progresiv de la 1/2 până la 2 lămâi pe zi; contra aerofagiei - infuzie;vermifug: se zdrobeşte 1 lămâie (coaja, pulpa şi seminţele) care se macerează 2 ore în apă, cupuţină miere, după care se strecoară prin tifon şi care se bea la culcare.De reţinut ! Lămâile ţinute în apă caldă (5 min) secretă mai mult suc.2154. CURA CU SUC DE CĂTINĂ ALBĂ DE RÂUCătina este de 5 ori mai bogată în toate substanţele decât lămâia. Este un tonifiant general, cuacţiune puternică antiscorbutică, astringent şi vermifug. Fructele de cătină - albă - de - râu suntconsiderate ca o polivitamină naturală şi pot fi consumate sub diferite forme ca: ceai, pastă, pulbere,suc combinat cu apă şi puţină miere; o cură de 4 - 5 săptămâni fortifică organismul, ferindu-l deîmbolnăviri.De reţinut ! Toate preparatele care au la bază cătină nu se consumă după ora 14 deoparecesunt foarte excitante (uneori mai excitante decât cafeaua).2155. CURA CU SUC DE MĂCEŞEFructul de măceşe conţine acid ascorbic (vitamina C) şi acid dehidroascorbic, vitaminele (A, B1,B2, P), acid nicotinic, vitamina K, zahăr invertit, tanin, acid citric, acid malic, pectine, ulei volatil, uleigras, flavonoizi, carotenoide, săruri minerale, urme de vanilină, "alfa şi beta", tocaferol (vitamina C),lecitine, zaharuri ş.a.Se recomandă în avitaminoze, enterocolite, calculoză renală, tulburări decirculaţie priferică, antihelmitic.Se prepară prin decoct - 2 linguriţe de fructe bine mărunţite la 500 ml apă în clocot. Fructele seintroduc numai când apa

dă în fiert - pentru conservarea vitaminei C. Se lasă să fiarbă 10 min înclocot mic (nu direct pe flacără). Se lasă în repaos 30 min, se strecoară prin tifon şi se îndulceşte cupuţină miere (după gust). Se bea călduţ sau rece, în decursul unei zile. Sub formă de băutură286

răcoritoare se prepară astfel: 100 g măceşe uscate (în timpul iernii) şi bine mărunţite se pun lamacerat, cu 12 ore înainte. Se strecoară prin pânză deasă, se amestecă cu 140 g mierepoliflorăcompletând cu apă până la 1 l. Se consumă în cursul unei zile, sub formă de cură (21 dezile); ajută în afecţiunile enumerate mai sus. Fructele de măceş (măceşele) din care s-au eliminatsâmburii şi perii, bine uscate, transformate în pulbere şi amestecată cu puţină miere de albine serecomandă pentru eliminarea viermilor intestinali.2156. CURA CU FRUNZE DE MESTEACĂNFrunzele de mestecăn (recoltate din mai până în a doua jumătate a lunii iulie) conţin soponine,tanin de natură pirocatehelică, metilpentozone, flavone cu glicol, dimetilapigenol, betulozina,mucilagii, zaharoze, ulei volatil, rezine, betuline etc.Este indicată în edeme de natură cardiacă şi renală, reumatism articular, hipertensiunearterială, nefrite cronice, hipercolesterolemie, gută. Elimină toxinele din corp, stimulează toxineleorganice având, în acelaşi timp, şi o acţiune depurativă;în curele făcute cu acest ceai sunt tratate numeroase boli de piele şi de ficat; în oarecaremăsură ajută şi la dizolvarea calculilor din litiaza renală. Ceaiul se prepară prin infuzie (2 - 3 lingurifrunze mărunţite la 200 m apă în clocot). Se acoperă şi se lasă până se răceşte la 38 - 40o C. Seadaugă 1 vârf de cuţit de bicarbonat alimentar, care neutralizează acidul betuloretinic, acestamicşorând acţiunea diuretică a frunzelor de mesteacăn. După 6 ore se strecoară lichidul prin tifon şise bea în 2 reprize, la un interval de 4 ore.De reţinut ! Această cură ajută la scăderea tensiunii arteriale, creşte permeabilitateavasculară, diureza, dizolvă calculii, favorizează eliminarea acidului uric şi diminuează colesterolul.Are acţiune antibiotică asupra bacilului coli, stafilococului, auriu, alb oxford şi anthracis.În cura deprimăvară se poate folosi seva de mesteacăn.2157. CURA DE MOŞMOANEFructele de moşmon conţin materi grase, azotate şi extractive, celuloză, cenuşi, tanin (înfructul proaspăt) şi de cca 5 ori mai mult în fructul uscat, mucilagiu, acizi (citric şi malic)şi vitamine(B, C). Este indicat împotriva diareei; 200 - 300 g de moşmoane trecute mult din copt, curăţate decoajă şi luate în fiecare dimineaţă (sau compot realizat din 1 kg de fructe amestecate cu 1 kg demiere şi 500 ml apă). Este foarte eficace contra gutei, a calculozei şi lombagiilor. Dimineaţa, penemâncate, se bea un pahar de vin alb, în care s-au macerat timp de 24 de ore sâmburi demoşmoane, pisaţi bine (1 mână la 1 l apă); în combaterea litiazei renale, zilnic 1 pahar de decoct derădăcini de pătrunjel, în care s-a adăugat 1 linguriţă pulbere obţinută din sâmburi de moşmoane.2158. CURA CU CEAI DE NALBĂ MAREConţine mucilagii, amidon, zaharuri, asparagină, substanţe grase, pectine, betaină, tanin,substanţe răşinoase. Se recomandă sub formă de ceai (rădăcina măcinată la rece) în inflamaţiilecăilor repiratorii (tuse bronşică, laringită) precum şi în infecţiile renale şi în tulburărigastrointestinale. Maceratul se prepară dintr-o lingură de rădăcină la 250 ml apă rece. Se lasă latemperatura camerei 30 min, se strecoară prin tifon, adăugând puţin bicarbonat de Sodiu, pentru anu produce iritaţii gastrice. Cantitatea se va fracţiona în 3 - 4 reprize pe zi.2159. CURA DE PELINConţine ulei volatil (format din azulene, betatuionă, teiol şi esterii lui, felandren, cadinel etc).Este indicant gastric, amar în anorexiile convalescenţilor şi în dispepsii, cu

constipaţie, întratamentul gastritelor hipoacide, a edenelor renale şi a constipaţiilor, în bolile apartului digestiv, înhipotonie gastrică, lipsă de aciditate, vărsături, edeme (reţienerea apei în ţesuturi). Cura nu trebuiesă dureze mai mult de 14 zile deoarece poate provoca tulburări digestive şi nervoase. Estecontraindicată bolnavilor cu afecţiuni nervoase sau femeilor care alăptează, deoarece conferălaptelui un gust amar. Nu se recomandă femeilor gravide. Infuzia se prepară dintr-o linguriţă deplantă mărunţită la 250 ml apă clocotită şi se bea în 3 reprize, înaintea celor 3 mese.2160. CURA CU SUC DE PIERSICIPiersica conţine apă, săruri (Potasiu), minerale, vitamine, acizi (acetic, formic, capriic), aldehideetc.Sucul de piersici, în cură de 2 - 3 săptămâni, este binevenit. Ajută în dispepsii, hematurii, litiazeurinare, copiilor cu debilitate fizică şi convalescenţilor. Pentru extragerea sucului se folosesc numaifructele bine coapte.287

2161. CURA CU CEAI DE PINConţine ulei volatil; la rândul lui, acesta conţine alfapinen, betapinen, betafelandren, limonen,deltacaren, acetat de bornil, aldehide (anisică şi caproică), alcooli, aldehide şi acetone, tanin, rezineşi vitamina C. Este indicat ca antiinflamator în inflamaţiile căilor respiratorii însoţite de tuse şi înbronşite; diuretic şi antiseptic - folosit în pielite, cistite şi uretrite. Se prepară prin infuzie, din 2linguriţe de muguri de pin bine mărunţiţi la 400 ml apă în clocot. Se lasă la infuzat 15 min, după carese strecoară şi se îndulceşte cu puţină miere.2162. CURA CU MĂTASE DE PORUMBConţine: sarponozide, alantoină, ulei volatil, săruri de Potasiu şi Calciu, bioxid de Siliciu, ceară,vitamine (B6, C, E şi K), glucide, ergosterină, betaină, proteine etc.Infuzia de mătase de porumb se prepară din 2 linguri de mătase bine mărunţite la 200 ml apăîn clocot. Se infuzează 10 min. Se strecoară şi se ia o 1 lingură la 3 ore. Se recomandă în litiazaurinară, cistite, albuminoree - în eliminarea apei din ţesuturi, influenţează şi unele boli de inimă şiobezitate, în menstruaţii neregulate şi menopauze, datorită vitaminei K; are proprietăţi hemostaticeîn tulburările circulatorii determinate de afecţiuni cardio - vasculare, gută, artrite, uricemie.2163. CURA CU EXTRACT FLUID DIN ROIBĂSe foloseşte rădăcina (care se recoltează în al doilea sau al treilea an, la sfârşitul vegetaţiei)care conţine antrachinonici (2 %), formaţi din antrachinone libere şi glicozidate. Este indicată înprevenirea calculozei urinare. Se foloseşte sub formă de extract fluid, din care se iau de 3 ori pe zicâte 20 - 30 picături; sub formă de pulbere, din rădăcină se ia de 3 ori pe zi, câte 1 g.2164. CURA CU EXTRACT APOS DE SĂPUNARIŢĂRădăcina de săpunariţă conţine: saponozide (A, B, C şi D), saponozida xilozida aciduluigiprogenic, oze, gume de lactozină, o holozidă (care pune în libertate prin hidroliză galactoza). Esteindicată în bronşite, dischinezii biliare, oxiuriază. Intern, se foloseşte sub formă de extract apos,prepararea rece făcându-se în 8 ore. Se administrează 3 - 5 linguri pe zi; macerare la rece - 1linguriţă de plantă fin mărunţită la 200 ml apă; lăsată 8 ore, se bea fracţionat în cursul unei zile.2165. CURA CU MACERAT DE SCHINELConţine sescviterpene (clicina, benedictina, artemisifolina şi salonitenolidul). De asemenea,acizi graşi, fitosteroli şi glicozidele lor, mucilagii, taninuri, acizi rezomici, acid nicotinic, amidaacidului nicotinic, alfa amirenal, alcool cerilic, cvitamina B1, un principiu antibiotic, săruri de Potasiu,Magneziu şi Calciu.Este indicat în anorexie şi hipoaciditate gastrică, tulburări digestive, stăriinflamatorii ale stomacului, boli de ficat şi ale căilor respiratorii. Se foloseşte macerat apos la rece (5g %) din care se administrează câte 250 ml cu 30 min înaintea meselor principale.2166.

CURA CU SUC DIN CRESON DE FÂNTÂNĂCresonul este o plantă de mare însemnătate pentru organismul uman. Conţine numeroaseelemente necesare sănătăţii. Planta (proaspăt recoltată din preajma fântânilor sau pâraielor line) sepune în extractorul electric. Sucul rezultat se utilizează câte 60 - 150 g pe zi amestecat cu apă sau însupe de legume, reci. Se poate folosi în cazul bolnavilor cu retenţie urinară (1/2 pahar combinat cuulei de migdale, măsline etc, în părţi egale).Pentru extragere se recomandă utilizarea cresonuluifoarte proaspăt, nevătămat şi recoltat numai din locuri foarte curate, necălcat de animale (în specialde oi).2167. CURA CU SUC ORZ VERDESe dizolvă o linguriţă pulbere de orz verde în suc sau în 150 - 200ml apă călduţă. Se poateconsuma preventiv. Se bea de 1 - 2ori pe zi, o ceaşcă de 50ml. cu înghiţituri mici, rare, înainte cu 25- 30 de min înainte de masă. Se poate extrage în cantităţi mai mari şi păstra în sticle la loc rece.Înainte de a fi băut se ţine la temperatura camerei.

INDEX ALFABETIC

A... ... Afină (1_ _ _15)... Alună (16_ _ _36)

... Anason (37_ _ _48)... Andivă (49_ _ _69)... Anghinare (70_ _ _85)... Arpagic (86_ _ _94)... (H)asmaţuchi (95_ _ _103)... Ardei gras (104 _ _ _131)... Ardei iute (132_ _ _134)... Alge (135)B... ... Banană (136_ _ _150)... Bob (151_ _ _167)... Bostan (168_ _ _197)... Brânză de vaci (198_ _ _220)... Brânză de oi (221_ _ _242)... Busuioc (243_ _ _245)C... ... Caisă (246_ _ _271)... Cartof (272_ _ _291)...Castravete (292_ _ _321)... Căpşună (322_ _ _329)... Cătina (330_ _ _336)... Ceapa (337_ _ _396)... Cicoare sălbatică (370_ _ _396)... Cireşe (396_ _ _406)... Ciuperci (407_ _ _435)... Coacăza _ aurie (436_ _ _441)_ roşie (442_ _ _457)_ neagră (458_ _ _474)... Creson (475_ _ _507)D... ... Dovleacul (508_ _ _560)... Dude (561_ _ _570)F.. ... Fasolea boabe (571_ _ _605)... Floarea - soarelui (606_ _ _621)... Frăguţele (622_ _ _634)G... ... Ghizdii (_ _ _)... Grepul (635_ _ _636)... Grâul (637_ _ _684)... Gutuia (685_ _ _697)H... ... Hreanul (698_ _ _717)... Hribul (718_ _ _754)... Hrişca (755_ _ _780)I...... Iarba grasă (781_ _ _801)J... ... Jirul (802_ _ _803)L... ... Lămâia (804_ _ _807)... Lăptuca (808_ _ _830)... Leuşteanul (831_ _ _846)... Lintea (847_ _ _870)M... ... Mazărea (871_ _ _897)... Măcrişul (898_ _ _921)... Mărul (922_ _ _946)... Măslina (947_ _ _964)... Meiul (965_ _ _979)... Morcovul (980_ _ _1013)... Murele (1014_ _ _1022)N... ... Napul (1023_ _ _1049)... Năutul (1050_ _ _1063)... Nuca (1064_ _ _1097)O... ... Orezul (1098_ _ _1111)... Orz (1112_ _ _1127)... Ovăzul (1128_ _ _1148)289

P...... Patisonul (1149_ _ _1179)... Para (1180_ _ _1185)... Păpădia (1186_ _ _1244)... Păstârnacul (1245_ _ _1252)... Pătlăgeaua vânătă - Vânăta (1253__1273)... Pătlăgeaua roşie - Tomata (1274_ _ _1327)... Pătrunjelul (1328) pag.278... Pepenele galben (1329_ _ _1335)... Pătlăgeaua galbenă (1336_ _ _1366)... Pinionul dulce (1367_ _ _1370)... Piersica (1371_ _ _1380)... Portocala (1381_ _ _1394)... Porumbul (1395_ _ _1418)... Prazul (1419_ _ _1462)... Pruna (1463_ _ _1478)... Păstura (1479_ _ _1494)... Propolisul (1495_ _ _1498)R... ... Ridichea neagră (1499_ _ _1527)... Ridichea roză (1528_ _ _1533)... Rodia (1534_ _ _1536)... Reventul (rabarbăr) (1537_ _ _1539)S... ... Secara (1540)... Sfecla roşie (1541_ _ _1554)... Smochina

(1555_ _ _1558)... Soia (1559_ _ _1589)... Spanacul (1590_ _ _1631)... Sparanghelul (1632_ _ _1652)... Specie de varză cu rădăcină tubercul- rutabaga (1653_ _ _1665)... Strugurele (1666_ _ _1680)T... ... Tătăneasa (1681_ _ _1692)... Teiul (1693_ _ _1696)... Trandafirul (1697_ _ _1708)... Troscotul (1709_ _ _1725)... Trifoiul roşu (1726_ _ _1759)Ţ... ... Ţelina (1760_ _ _1815)... Ţâţa caprei - Salsifi (1816_ _ _1823)U... ... Usturoiul (1824_ _ _1845)... Urzica (1846_ _ _1866)V... ... Varza (1867_ _ _1918)Z... ... Zerul (1919_ _ _1935)... Zmeura (1936_ _ _1957)

P A R T E A A D O U A

... ...Câteva reţete casnice (1958_ _ _2004)... ... Reţete cu trimiteriI ... ... Conserve din legume şi fructela congelator... Legume (2005_ _ _2014)... Fructe (2015_ _ _2016)II ... ... Prepararea făinii (2017_ _ _2021)III ... ... Prepararea germenilorîn condiţii casnice (2022_ _ _2030)IV... ... Prepararea lapteluivegetal (2031_ _ _2040)V ... ... Maceratele (2041_ _ _2062)VI ... ... Pastele (2063_ _ _2066)290

VII ... ... Pulberile (2067_ _ _2078)VIII ... ... Sucurile (2079_ _ _2103)IX ... ... Tincturile (2104_ _ _2107)X ... ... Cure terapeutice (2108_ _ _2167)