raport de diploma

Cuprins

I. Caracteristica generală a structurii organizatorice a întreprinderii și a contabilității.

II. Contabilitatea imobilizărilor necorporale și a imobilizărilor corporale pe termen lung, contabilitatea arendei.

III. Contabilitatea materialelor și a obiectelor de mică valoare și scurtă durată.

IV. Contabilitatea producției în curs de execuție, a produselor fabricate și a mărfurilor.

V. Contabilitatea investițiilor financiare și a creanților.VI. Contabilitatea capitalului propriu.VII. Contabilitatea datoriilor.VIII. Contabilitatea salariului.IX. Contabilitatea mijloacelor bănești.X. Contabilitatea consumurilor și calculația costului de producție.XI. Contabilitatea consumurilor, cheltuielilor și veniturilor.XII. Structura și modul de întocmire a rapoartelor financiare.XIII. Analiza activității de producție.XIV. Analiza asigurării și utilizării resurselor umane.XV. Analiza asigurării și utilizării mijloacelor fixe.XVI. Analiza aprovizionării și utilizării resurselor materiale.XVII. Analiza consumurilor și cheltuielilor întreprinderii.XVIII. Analiza rezultatelor financiare.XIX. Analiza rentabilității.XX. Analiza situației financiare.XXI. Concluzia finalăXXII. Cuprinsul anexelor

1

Caracteristica generală a structurii organizatorice a întreprinderii și a contabilității.

Întreprinderea de stat „Combinatul Poligrafic din Chișinău” a fost fondată la data de 08.10.1992, la Camera Înregistrărilor de Stat pe lîngă Ministerul Justiției Republicii

Moldova, cu numărul de înregistrare 10500553.

Dispune de Certificat de Înregistrare cu numărul MD 0022661 eliberat la data de 10.02.2005.(Anexa Nr.1)

Combinatul Poligrafic din Chișinău este localizat în municipiul Chișinău pe strada Mitropolitului Petru Movilă 35.

Statutul întreprinderii: Întreprindere de Stat(Anexa Nr.2 cu toate modificările petrecute pe perioada activității sale). Prima modificare a avut loc la data de 07.12.1999, la punctul

8 al Statutului care prevede modificarea Capitalului statutar.

Structura organizatorică de conducere este organizată în felul următor, Directorul își asumă responsabilitatea pentru toate operațiunile efectuate la întreprindere. La rîndul său

șefii secțiilor existente trebuie să discute cu el toate ideele inovatoare care trebuie să persiste la desfășurarea unei activități mai profitabile. La combinat există 14 secții,

fiecare din ele avînd un rol important în dezvoltarea întreprinderii. Cele mai importante fiind:1)secția de pregătire a formelor de tipar și tiparul cărților;

2) secția de pregătire a hîrtiei și a materialelor poligrafice; 3)secșia de legătorie, copertare; 4) secția articole de papetărie;

5) secția contabilitate. (Anexa Nr.3)

Directorul: Tudor Ctitor

Contabilitatea este organizată după planul propriu de contabilitate care se modifică în fiecare an odată cu apariția mdificarilor în Codul Fiscal și Legislației în vigoare.

(Anexa Nr.4)

Evidența contabilității se face atît în formă electronică cît și pe hîrtie. În ceea ce privește forma electronică a evidenței, ea se face prin o programă mai învechită, numită Doss apărută în 1988-1990. Aceasta cu timpul a fost modificată și în ea s-au introdus unele

funcțiuni din programa 1C.

2

Secția de contabilitatea este formată din 6 contabili: 1)Contabilul-șef Afanasii David.

Asigură controlul și reflectarea pe conturi contabile a tuturor operațiunilor economice,prezentarea informației operative și alcătuirea dărilor de seamă în termenii

satbiliți, poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a evidenței contabile.

2)Contabilul superior Zinaida Șerban. Sarcina de bază este evidența tuturor conturilor în baza cărora se ține contabilitatea, și în

caz de necesitate înlocuirea contabilului-șef. 3)Contabil-casier Svetlana Cioban.

Sarcina de bază este primirea, păstrarea, eliberarea mijloacelor bănești, a actelor cu regim special, și duce evidența cantinei.

4)Contabilul pentru evidența hîrtiei și materialelor Maria Morguta. Sarcina de bază este evidența intrării și eliberării hîrtiei și materialelor.

5)Contabilul pentru evidența producției finite și realizarea ei Valentina Baxanean. Sarcina de bază este evidența producției finite și realizarea ei.

6)Contabilul pentru remunerarea muncii Viorica Darii. Sarcina de bază este evidența mijloacelor utilizate pentru plata salariilor, premiilor și

compensațiilor.

Fiecare din contabili își are obligațiunile, drepturile și responsabilitățile sale, acestea fiind impuse atît de legislație cît și de întreprindere.

(Anexa Nr.5)

3

Contabilitatea imobilizărilor necorporale și a imobilizărilor corporale pe termen lung, contabilitatea arendei.

Capitolul imobilizărilor presupune activele deținute de întreprindere pentru a fi utilizate pe o perioadă mai mare de un an sau pentru a fi transmise în folosința terților.

Imobilizările necorporale sunt activele nemonetare care nu îmbracă o formă materială, nu sunt identificate și controlate de întreprindere.

Imobilizările necorporale în curs de execuție sunt activele nemateriale procurate sau aflate în procesul de creare și de pregătire pentru utilizare după destinație, precum și cele interconexate cu alte imobilizări care necesită lucrări de pregătire pentru utilizare după

destinație.

Întreprinderea de stat ÎS „Combinatul Poligrafic din Chișinău” dipune de următoarele imobilizări necorporale:

1)Autorizații de funcționare; 2)Programe informatice.

Autorizațiile de funcționare sunt utilizate pentru ghișee, pentru magazinul de firmă, pentru depozit și pentru ospătărie. Din cele enumerate mai sus întreprindere dispune de

un magazin de firmă, 6 ghirete dintre care 4 aparțin combinatului și 2 sunt luate în arendă.

(Anexa Nr.6)

Contabilizarea autorizațiilor:(Anexa Nr.7 pag 1)

Nr Conținutul perației Debit Cretit Suma 1 Evidența autorizațiilor la entitate în luna

martie11240 4326

2 Suma amortizării la începutul lunii 11340 2447,513 Amortizarea autorizațiilor a administrației

din secția de bază82120 11340 66,76

4 Amortizarea autorizațiilor în secția ??????? 81500 11340 5,605 Suma amortizării la finele lunii 11340 2519,87

Programele informatice de care dispune întreprinderea sunt programa Microsoft, 1C și Doss. Microsoft este utilizat pentru introducerea tuturor datelor privind operațiunile la întreprindere, pentru elaborarea rapoartelor, documentele, cererilor și dărilor de seamă.

1C folosit pentru evidența contabilității la ospătărie, și programa Doss modificată cu ajutorul unor funcțiuni din programa 1C pentru evidența întregii întreprinderi.

4

Contabilizarea programelor informatice: (Anexa Nr.7 pag 1)

Nr Conținutul operației Debit Credit Suma1 Evidența programelor informatice la entitate 11250 299744,242 Suma amortizării la începutul lunii martie 11350 155957,943 Amortizarea programelor informatice în

secția administrativă71320 11350 1019,25

4 Amortizarea programelor informatice a administrației din secția de bază

82120 11350 1200,69

5 Amortizarea programelor informatice în secția ??????????

81500 11350 363,60

6 Suma amortizării la finele lunii martie 11350 158541,48

Imobilizările corporale reprezintă activele sub formă de mijloace fixe, terenuri, imobilizări corporale în curs de execuție și resurse minerale.

Imobilizările corporale în curs de execuție reprezintă activele procurate sau aflate în procesul de creare și de pregătire pentru utilizare după destinație, pînă la transmiterea lor

în exploatare. Imobilizările corporale pe termen lung sunt acele active a căror valoare depășește

plafonul stabilit de legislație de 6000 lei și sunt utilizate pe o durată de funcționare mai mare de un an.

Întreprinderea dispune de materiale care au o valoare mai mare decît plafonul stabilit de legislație de 6000 lei și cu o durată de funcționare mai mare de un an, dar care nu pot fi folosite de sine stătător(motoarele pentru utilaje) acestea se trec în contabilitate ca piese

de schimb. Amortizarea imobilizărilor se face după metoda liniară în mărime de 30% anual din suma

rămasă. Casarea se face cu învoirea Ministerului, depunîndu-se o cerere cu datele generale ale

imobilului care trebuie casat suma inițială și cea rămasă, sau cauza casării imobilului în după necesitate.

Contabilizarea imobilizărilor corporale pe termen lung: (Anexa Nr.7 pag 1)

Nr Conținutul operației Debit Credit Suma 1 Evidența mijloacelor fixe în luna martie 12310 348474722 Suma amortizării la începutul lunii 12410 14485962,043 Amortizarea clădirii utilizate în scopuri

comerciale71220 12410 1942,39

4 Amortizarea clădirii secției administrative 71320 12410 58315,795 Amortizarea clădirii secției auxiliare 81241 12410 662,336 Amortizarea clădirii secției auxiliare 81243 12410 1407,377 Amortizarea clădirii secției auxiliare 81244 12410 453,848 Amortizarea clădirii secției de bază 82111 12410 21263,409 Amortizarea clădirii secției????? 81500 12410 6975,5910 Suma amortizării la finele lunii 12410 14576982,75

5

Contabilitatea arendei vizează de darea în utilizare a unui teritoriu, a unei încăperi, ect. Întreprinderea dispune de o încăpere care este dată în arendă cu învoirea Ministerului în baza unui contract. În contract de locațiune este indicată următoare informație cu privire

la: 1)Obiectul contractului; 2)Modul de plată a locațiunii și efectuarea decontărilor;

3)Drepturile și obligațiunile părților; 4)Responsabilitățile părților;

5)Condițiile de modificare, prelungire, reziliere a contractului de chirie; 6)Stipulații suplimentare;

7)Adresele juridice și rechizitele bancare ale părților. Totodatăse întocmește actul de primire-predare în locațiune.

(Anexa Nr.8)

Contabilizarea arendei: (Anexa Nr.8)

Nr Conținutul operației Debit Credit Suma 1 TVA la darea în locațiune la data de 15.04.15 23140 53441 392,042 Suma pentru darea în locațiune fără TVA 23140 61270 1960,203 Suma totală inclusiv TVA 23140 2352,24

6

Contabilitatea materialelor și a obiectelor de mică valoare și scurtă durată.

Materialele și obiectele de mică valoare și scurtă durată fac parte din capitolul stocurilor. Astfel stocurile reprezintă imobilizări circulante care sunt:

1) destinate pentru a fi vîndute pe parcursul desfășurării normale a activității; 2) în curs de execuție în procesul desfășurării normale a activității;

3) sub formă de materii prime, materiale de bază și alte materiale consumabile, care urmează a fi folosite în procesul de producție și pentru prestarea serviciilor.

Stocurile includ:1)materiile prime și materialele de bază; 2)materialele consumabile;

3)obiecte de mică valoare și scurtă durată;etc.

Materiile prime și materialele debază reprezintă bunuri care participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în produsul finit integral sau parțial,fie în starea lor inițială, fie

transformată. Materialele consumabile reprezintă bunuri care participă sau contribuie la procesul de

producție sau la prestări de servicii fără a se regăsi în produsul finit.

Contabilizarea materialelor: (Anexa Nr.7 pag 2)

Nr Conținutul operației Debit Credit Suma 1 Evidența materialelor la începutul lunii martie 21120 02 Procurarea materiei 21120 52111 27653 Utilizarea pentru realizarea principalului gen

de activitate81110 21110 2765

4 Soldul la finele lunii 21120 05 Evidența pieselor de schimb la începutul lunii 21130 6645,596 Intrarea pieselor de schimb la depozit 21130 21130 14124,947 Scoaterea pieselor de schimb de la depozit 21130 21130 (14124,94)8 Procurarea pieselor de schimb 21130 52111 14124,909 Costul pieselor de schimb utilizate în scopuri

comerciale71240 21130 1393,18

10 Costul piselor de schimb utilizate în scopuri administrative

71380 21130 4803,79

11 Costul pieselor de schimb utilizate în secția auxiliară

81214 21130 7746,73

12 Costul pieselor de schimb utilizate pentru întreținerea secției de bază

82113 21130 1224

13 Evidența pieselor de schimb la sfîrșitul lunii 21130 5602,79

7

Obiecte de mică valoare și scurtă durată reprezintă bunuri valoarea unitară a căror nu depășește plafonul stabilit de legislaie sau pragul de semnificație prevăzut în politicile contabile, cu o durată de serviciu nu mai mare de un an,indiferent de valoarea unitară.

Pentru procurarea acestora se face legătură cu mai mulți furnizori pentru a afla prețurile, calitatea, cantitatea și termenele de livrare. Apoi se alege cel mai convinabil și cu acesta se face legătură directă, prin scrisoare(adesea) sau se încheie un contract(foarte rar). La

procurare se întocmește factură fiscală și se eliberează bon de plată. Procurarea se face cu acordul directorului, materialele procurate se transmite către depozit.

Eliberarea se face în baza unui raport în care se indică materialul necesar cantitatea și pentru ce el va fi utilizat. Acest raport este evaluat de director și în caz că el permite

eliberarea materialelor semnează acest raport și își pune ștampila. Totodată se întocmește fișa de eliberare pentru a duce o evidență strictă a tuturor intrărilor și ieșirilor de la

depozit.

Dacă valoarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată este mai mică de 1000 lei valoarea acestora se reduce prin uzură și se trece la cheltuieli,iat dacă valoarea lor este

mai mare de 1000 lei pentru evidența acestora se întocmesc facturi.

Amortizarea se evaluează după metoda liniară în mărime de 50% din valoarea totală a acestora.

Evidența acestora se face atît în formă scrisă cît și în formă electronică.

Contabilizarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată: (Anexa Nr.7 pag 2)

Nr Conținutul operației Debit Credit Suma 1 Evidența omvsd la începutul lunii martie 21320 532804,102 Casarea uzurii omvsd 21410 21320 41,673 Costul omvsd utilizate la comercializare 71210 21320 04 Evidența omvsd la finele lunii 21320 532762,435 Amortizarea omvsd la începutul lunii 21420 532804,106 Casarea uzurii omvsd 21420 21320 41,677 Amortizarea omvsd la finele lunii 21420 532762,43

8

Contabilitatea producției în curs de execuție, a produselor fabricate și a mărfurilor.

Producția în curs de execuție, produseke fabricate și mărfurile deasemenea fac parte din capitolul stocurilor.

Astfel stocurile reprezintă imobilizări circulante care sunt: 1) destinate pentru a fi vîndute pe parcursul desfășurării normale a activității;

2) în curs de execuție în procesul desfășurării normale a activității; 3) sub formă de materii prime, materiale de bază și alte materiale consumabile, care

urmează a fi folosite în procesul de producție și pentru prestarea serviciilor.

Stocurile includ:1)producția în curs de execuție; 2)produsele fabricate;

3)mărfurile;etc.

Producția în curs de execuție reprezintă bunurile care nu au trecut toate stadiile de prelucrare în procesul tehnoloic, precum și produsele nesupuse probelor tehnice și

recepției sau necompletate în întregime, precum și costurile aferente serviciilor și lucrărilr în curs de execuție.

Produsele fabricate sunt bunurile fabricate în cadrul întreprinderii care includ: 1)semifabricatele; 2)produsele finite;

3)produsele secundare.

Mărfurile reprezintă bunurile procurate de întreprindere cu scopul sau produsele transmise spre vînzare magazinelor proprii.

Mărfurile care nu au fost realizate la timp sunt trecute la cheltuieli pentru perioada curentă, iar dacă acestea reușesc să fie realizate mai apoi ele se trec la venituri în

perioada în care au fost realizate.

Contabilizarea mărfurilor: (Anexa Nr.7 pag 3)

Nr Conținutul operației Debit Credit Suma 1 Evidența mărfurilor la începutul lunii martie 21750 5685,892 Procurarea mărfurilor 21750 52114 43520,443 Costul mărfurilor utilizate în scopuri de

comercializare71120 21750 46448,18

4 Majorarea valorii mărfurilor 83100 21750 14347,865 Diminuarea valorii mărfurilor 21750 83100 14347,866 Evidența la sfîrșitul lunii 21750 2758,15

Produsele în curs de execuție, produsele finite și mărfurile se țin la depozit. Pentru eliberarea de la depozit se întocmește un bon de eliberare. În bonul de eliberare se înscrie

cantitatea eliberată, prețul pe unitete și suma totală pentru produsele eliberate. Dacă se 9

eliberează comenzile se întocmește factură fiscală în care se include impozitul de stat TVA. Dacă se eliberează producția în curs de execuție se întocmește factura de expediție.

Contabilizarea produselor în curs de execuție: (Anexa Nr.7 pag 2)

Nr Conținutul operației Debit Credit Suma 1 Evidența produselor în curs de execuție la

începutul lunii martie21510 146230,36

2 Intrarea producției în curs de execuție în secția de bază

21510 81110 2393355,90


21510 81121 160657,34


21510 81123 223667,06


21510 81130 100846,77

6 Costul produselor în curs de execuție utilizate în procesul de producere

81140 21510 2906041,54

7 Evidența produselor în curs de execuție la sfîrșitul lunii martie

21510 118715,89

Produsele finite și mărfurile se analizează mai aprofundat, se reclamează și se transmit spre vînzare la magazinulde firma și la ghișeele de care dispune întreprindere.

Contabilizarea produselor: (Anexa Nr.7 pag 3)

Nr Conținutul operației Debit Credit Suma 1 Evidența produselor finite la începutul lunii

martei21610 3470542,56

2 Costul materialelor uitlizate la producerea produsului finit

21610 21110 0

3 Costul produselor finite utilizate la producerea produselor finite

21610 21610 0

4 Costul produselor finite utilizate în scpuri de comercializare

71110 21610 354762,88

5 Intrarea producției finite în secția de bază 21610 81140 367539,376 Evidența produselor finite la sfîrșitul lunii 21610 3483319,05

ÎS „Combinatul Poligrafic din Chișinău” își expune producția sa și la expoziții.

10

Contabilitatea investițiilor financiare și a creanților.

Investițiile financiare reprezintă active sub formă de valori mobiliare, cote de participație în capitalul socialal altor entități și alte investiții deținute de întreprindere în scopul

executării controlului, obținerii veniturilor sau altor beneficii economice.

Investițiile financiare se contabilizează în cadrul următoarelor grupe:1)valori mobiliare și cote de participație;

2)alte investiții financiare.

ÎS „Combinatul Poligrafic din Chișinău” este acționar la BC„Moldinconbank”SA. Combinatul deține 3264 acțiuni în mărime de 100 lei fiecare, adică 326400 lei. Totodată

dispune de dividende în mărime de 18066 lei pentru anul 2014.

Contabilizarea investițiilor: (Anexa Nr.7 pag 2)

Nr Conținutul economic Debit Credit Suma 1 Soldul investițiilor pe întreaga lună 14120 326400

Creanțele reprezintă drepturi ale întreprinderii ce decurg din tranzacții sau evenimente trecute și din stingerea cărora se așteaptă intrări de resurse care încorporează beneficii

economice.

Creanțele se contabilizează în cadrul următoarelor grupe:1)creanțe comerciale;2)avansuri acordate;

3)creanțe ale bugetului;4)creanțe ale personalului;

5)alte creanțe.

Evidența creanțele este strictă, pentru fiecare perioadă sunt făcute mape de verificare care îmbină în ele atît creanțele cît și datoriile.

(Anexa Nr.9)

11

Contabilizarea creanțelor : (Anexa Nr.7 pag 3)

Nr Conținutul operației Debit Credit Suma 1 Soldul creanțelor comerciale la începutul lunii

martie22110 1365476,80

2 Stingerea creanței comerciale în baza altei creanțe existente

22119 22110 23159,49

3 Încasarea creanței comerciale 24210 22110 68692,624 Încasarea creanței comerciale 24210 22110 484755,305 Diminuarea creanțelor comerciale pentru

stingerea datoriei față de stat53440 22110 212,43

6 TVA acumulat la vînzare 22110 53441 86928,237 Veniturile din vînzarea principalului gen de

activitate22110 61110 446936,52

8 Trecerea creanțelor cu termen de prescripție expirat la cheltuieli ale perioadei curente

71250 22110 1062,12

9 Diminuarea creanței pe baza comercializării efectuate

71380 22110 9578,37

10 Soldul creanțelor comerciale la finele lunii 22110 1311881,02

12

Contabilitatea capitalului propriu.

Capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea datoriilor.

Capitalul propriu include în sine următoarele:1)capitalul social;

2)capitalul suplimentar;3)capitalul neînregistrat;

4)capitalul nevărsat;5)capitalul retras;

6)rezervele;7)profitul nerepartizat;ect.

Capitalul social este acel capital care este înregistrat în actul de constituire al întreprinderii. Astfel ÎS„Combinatul Poligraficdin Chișinău” dispune de un capital de

42355380 lei.

Deoarece întreprinderea „Combinatul Poligrafic din Chișinău” este o întreprindere de stat ea nu are acționari și acțiunni.

Rezervele includ capitalul de rezervă, rezervele statutare și alte rezerve. Se constittuie pe seama profitului nerealizat și a altor surse prevăzute de legislație.

La ÎS„Combinatul Poligrafic din Chișinău„ rezervele constituie 50% din profitul nerealizat, și la întreprindere ele se utilizează ca mijloace circulante.

Profitul nerepartizat reprezintă profitul obținut din toate sursele de venituri și cu diminuarea tuturor datoriilor din venituri.

Cum am menționat anterior 50% se duc la rezerve, iar celelalte 50% la dividende.

Subvențiile reprezintă un ajutor din partea statului față de întreprinderile de pe teritoriul țării.

La ÎS„Combinatul Poligrafic din Chișinău” subvențiile acordate se află la autogestiune.

Contabilizarea capitalului propriu: (Anexa Nr.7 pag 5)

Nr Conținutul operației Debit Credit Suma 1 Capitalul social existent în luna martie 31110 423553802 Rezervele existente în luna martie 32200 17854095,983 Profitul nerepartizat existent în luna

martie33310 1169229,40

Contabilitatea datoriilor.13

Datoriile reprezintă obligațiuni actuale ale entității ce decurg diin fapte economice anterioare și prin stingerea cărora se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care

încorporează beneficii economice.

Datoriile se recunosc în baza contabilității de angajamente în cazul în care:1)există certitudinea că în urma stingerii unei datorii va avea loc o ieșire de resurse,

purtătoare de beneficii economice;2)valoarea datoriei poate fi evaluată în mod credibil.

Stingerea datoriei poate fi efectuată prin:1)achitarea numerarului;2)prestarea serviciilor;

3)trecerea în cont a avansurilor acordate;etc

Datoriiile se contabilizează în cadrul următoarelor grupe:1)datorii financiare;2)datorii comerciale;3)datorii calculate;

4)subvenții;etc.

La ÎS„Combinatul Poligrafic din Chișinău” evidența datoriilor se face de fiecare contabil în parte. Pentru evidența acestora se întocmește un raport în care se includ toate datoriile

obținute. Pentru evidența lor pînă la raport se fac mașinograme în baza cărora se întocmește raportul și darea de seamă.

(Anexa Nr.9)Majoritatea datoriilor la întreprindere apar deoarece atunci cînd se face procurarea,

achitarea se efectuează după primirea materiei comandate.

Subvențiile reprezintă un ajutor din partea statului față de întreprinderile de pe teritoriul țării.

La ÎS„Combinatul Poligrafic din Chișinău” subvențiile acordate se află la autogestiune.

Contabilizarea datoriilor: (Anexa Nr.7 pag 6)

14

Nr Conținutul operației Debit Credit Suma 1 Soldul avansurilor primite la începutul lunii

martie52310 222252,62

2 Primirea avansurilor comerciale în casierie 24110 52310 68119,703 Primirea avansurilor comerciale în cont curent

în monedă națională24210 52310 3205,10

4 TVA la achiziționarea avansului 52310 53441 12726,545 Trecerea la venituri a avansurilor cu termen de

prescripție expirat52310 61110 47864,77

6 Trecerea la venituri a avansurilor cu termen de prescripție expirat

52310 61122 12530,27

7 Primirea avansurilor comerciale în cont curent în monedă națională

24210 52312 11315

8 Restituirea avansului neutilizat 52313 24210 118809 Primirea avansurilor comerciale în cont curent

în monedă națională24210 52313 4500

10 Soldul avansurilor primite la finele lunii 5231 224390,84

Contabilitatea salariului.

15

Datoriile față de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile angajaților aferente muncii prestate care se stabilesc prin negociere între persoana fizică

și întreprindere. Salariu este constituit din orice recompensă sau venit calculat în conformitate cu

contractul individual de muncă, care depinde de sistemul de salarizare și include formele de salarizare, sistemul de tarifare și alte elemente.

În cazul angajării se depune o cerere, în baza căreia se emite un ordin de angajare la serviciu care se prezintă angajatului pentru a lua cunoștință contra semnătură și se încheie

contractul de muncă. Contractul individual de muncă conține următoarea informație:

1) numărul contractului; 2) data cînnd a fost încheiat contractul;

3) persoana fizică care este numita; 4)durata contractului;

5) drepturile salariatului și angajatorului; 6)rechizitele și adresele părților.

Munca la întreprinderea analizată este retribuită pe unitate de timp și regimul de muncă este de 8 ore, de la 8:00 pînă la 17:00 și durata repausului este de 30 min. Zilele de odină

sunt sîmbăta și duminica. Concediulu se acordă în baza cererii depuse de angajat (Anexa Nr.10 pag 4).

Pentru evidența salariului se utilizează fișa de pontaj, în care se înregistrează timpul de muncă normat și suplimentar. (Anexa Nr.10 pag 1)

Salariul muncitorilor este calculat în baza tabelului de pontaj,deasemenea se ține cont de scutirile solicitate de angajat, și se rețin impozitele stabilite de stat.

Tipurile de rețineri din salariu sunt următoarele: 1)contribuțiile privind asigurările sociale – 5,5 %;

2)asigurarea medicală - 4,5%; 3) contribuții sindicale – 1%;

4)impozitul pe venit – 7% pînă la 29640 lei și 18 % mai mult de 29640 lei anual.

Salarizare la întreprindere se face în toate modalitățile posibile.Salariul tarifar se determină în conformitate cu calificarea, categoria muncitorilor precum

și nivelul pregătirii profesionale, calitatea și complexitatea lucrărilor îndeplinite.Sistemul tarifar conține trei elemente:

1)calificarea tarifară;2)tabele pe categorii;

3)norma tarifară.îndrumările de calificare tarifară se elaborează pentru fiecare sector de producție în parte.

În baza îndrumărilor de calificare tarifară muncitorului i se conferă categoria tarifară corespunzătoare,pentru care se subînțelege gradul de complexitate a muncii.

Tabelele pentru categorii servesc pentru constatarea corelațiilor în remunerarea muncii dintr categoriile de lucrări și categoriile lucrătorilor.

16

Norma tarifară a oricărei categorii este salariul primei categorii înmulțită la coeficientul tarifar a categoriilor existente. Normele tarifare prevăzute pentru o oră de lucru se

utilizează pentru determinarea tarifelor în acord,reeșind din norma de acord sau normele de producție. Tariful în acord este egal cu norma tarifară pe oră a categoriei determinate,

înmulțită la norma de timp sau împărțită la norma de producție.

Deasemenea munca salariaților este retribuită:1)pe unitate de timp;

2)în acord.La baza formei de salarizare pe unitate de timp este salariu determinat pentru o unitate de

timp.în calitate de perioada de calul se utilizează lunile,zilele calendaristice sau orele. Forma de remunerare pe timp dispune de două sisteme:

1)simplu2)premial

După sistemul simplu salariul este calculat din numărul de ore lucrate și tariful stabilit pe oră pentru categoria respectivă.

După sistemul premial salariul pentru o lună se calculează prin produsul numărului efectiv de zile lucrate înmulțit cu salariu mediu pe zi.

Retribuirea muncii în acord se utilizează pe sectoare și feluri de lucrări.Salarizarea în acord se împarte în următoarele sisteme:

1)simplu sau direct2)indirect3)premial

4)progresiv.Salariul în acord direct se calculează prin prdusul volumului de articole fabricate,

unităților de lucrări executate și a tarifului pe unitate de produs.La sistemul indirect salariul se calculează în baza normei stabilite pe un număr anumit de

unități de producție înmulțit cu numărul efectiv al unităților de producție.La sistemul premial salariul este constituit din salariul în acord, premiile pentru

îndeplinire și supraîndeplinire a indicatorilor stabiliți.În baza sistemului progresiv salariul muncitorului este calculat în cadrul normei stabilite

după tariful direct, iar pentru producția fabricată peste norme după tariful progresiv.

Calculul și contabilizarea salariului luna martie 2015: (Anexa Nr. 10 pag 5-6)1)calculul salariului

retribuția tarifară+prima funcționarilor+banii+premiu=salariul total3500+2100+0,08+250=5850,08 lei

2)calculul cotribuțiilor:fondului social

5850,08*6%=351,00 lei17

medicale5850,08*4%=234,00 lei

3) calculul impozitului pe venitvenit din luna precedentă+diferite rețineri din luna curentă-6% din luna curentă-4% din

luna curentă-scutirea personală5600+250-351-234-793=4472

2321*7%=162,47 lei4472-2321=2151 lei

2151*18%=387,18 lei387,18+162,47=549,65 lei4) total reținut din salariu

351,00+234,00+549,65+250=1384,655) tatol salariu achitat

5850,08-1384,65=4465,43 lei

Nr Conținutul operației Debit Credit Suma 1 Calculul salariului 712 531 5850,082 Calculul contribuțiilor:

-cotizațiile fondului social 6%-pentru asistență medicală 4%

712712

53315332

351,00234,00

3 Calculul impozitului pe venit 531 5342 549,654 Total reținut 531 5342 1384,625 Total achitat 531 242 4465,43

Concediile lucrătorilr în timpul anului se oferă neuniform.Concediile de odihnă se calculează în felul următor:(Anexa Nr.10 pag 7-8)

Înn luna aprilie angajatul pleacă în concediu de odihnă pentru 14 zile,

Calculul Salariul lunar

Zilele lucrate

Zilele grafic Zilele calendaristice

Salarii luni incluse în

calcul

Ianuarie 1485,19 19 19 28*

Februarie 1485,18 20 20 28Martie 1485,18 22 22 30*

Total 4455,55 61 61 86

1)Coeficientul(zile grafi/zile calendaristice)61/86=0,7093

2)Salariu pe zi(salariu total/zile lucrate)4455,55/61=73,04 lei

18

3)Salariu pe o zi calendaristică(coef.*salariu pe zi)73,04*0,7093=51,81 lei

4)indemnizația pentru concediu de 14 zile14*51,81=725,34 lei

Contabilizarea concediului

Nr Conținutul operației Debit Credit Suma 1 Calculul concediului 712 5384 725,342 Transferul plății pentru achitarea concediului 5384 531 725,34

Achitarea concediului 531 242 725,34

Contabilitatea mijloacelor bănești.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii. În contabilitate mijloacele băneşti se clasifică după următoarele criterii:

19

1) în dependenţă de valută în care sînt exprimate:· valută naţională,· valută străină.

Indiferent de faptul în ce valută sînt exprimate mijloacele băneşti, în evidenţa contabilă acestea se exprimă în valută naţională la cursul stabilit de Bancă Naţională.

2)în dependenţă de locul păstrării şi formei de exprimare:-în numerar – care se păstrează în casieria întreprinderii,

- în conturile curente şi alte conturi la bănci,-alte mijloace băneşti (doc. băneşti, timbre poştale, bilete de călătorie, ş.a.) care se

păstrează în casierie;3) în funcţie de posibilitate utilizării mijloacelor băneşti:

- mijloacele băneşti legate – reprezintă disponibilităţile băneşti, care aparţin întreprinderii,

dar nu pot fi utilizate de aceasta din anumite cauze (conturi bancare sechestrate, soldul decompensare a mijloacelor creditare etc.),

- mijloace băneşti nelegate – mijloace care aparţin întreprinderii şi pot fi utilizate deaceasta.

Mijloacele băneşti în numerar se păstrează la întreprindere în casierie.Operaţiile de casă sînt efectuate de către casier care poartă responsabilitate materială totală pentru păstrarea, folosirea mijloacelor băneşti şi documentele băneşti aflate în

casierie.Toate operaţiile de casă trebuie să fie documentate. La primirea mijloacelor băneşti se întocmeşte Dispoziţia de încasare (Anexa Nr.11).La eliberarea banilor se întocmeşte

Dispoziţia de cheltuieli (Anexa Nr.11). La sfîrşitul zilei de muncă datele din documentele de casă se înregistrează de către casier în “Registrul de casă” care poate fi întocmit

manual sau la computer. Registrul de casă se întocmeşte în 2 exemplare: primul exemplar la care se anexează documentele de încasare şi plata se transmite în contabilitate ca raport

al casierului, 2-lea – rămîne în la casier.

Contabilizarea mijloacelor bănești în casierie:(Anexa Nr.11)

Nr Conținutul operației Debit Credit Suma 1 Încasarea avansului neutilizat la data de

01.04.2014241 227 179,60

2 Eliberarea numerarului pentru sumele depuse în conturile curente în monedă

națională

242 241 15635,00

În conformitate cu actele normative în vigoare toate întreprinderile Republicii Moldova, indiferent de forma organizatorico-juridică, sînt obligate să păstreze mijloacele lor

băneşti în instituţiile financiare.Mijloacele băneşti se păstrează la contul curent în valută naţională prin intermediul căruia se efectuează decontările cu agenţii economici, cu instituţiile financiare, cu bugetul etc.Întreprinderea foloseşte desinestătător mijloacele aflate în contul curent. Fără acordul

întreprinderii se efectuează numai plăţile cu titlul executoriu.Documentele de plată care se utilizează la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul

20

Republicii Moldova sînt ordinul de plată (Anexa Nr.12 pag 2), cererea de plată şi ordinul incaso.

Documentele de plată utilizate la efectuarea plăţilor fără numerar pe teritoriul Republicii Moldova se întocmesc în limba de stat, iar sumele înscrise în ele sunt exprimate în

unitatea monetară naţională (leul moldovenesc).Pe lîngă documentele enumerate se mai utilizează ordinul de încasare (Anexa Nr.12 pag

3) a numerarului la depunerea numerarului în contul curent în valută naţională şi delegaţia – la retragerea numerarului din contul curent în valută naţională.

Periodic banca prezintă întreprinderii extrasul din cont (Anexa Nr.12 pag 1) în care sînt reflectate operaţiunile de intrare şi ieşire efectuate în perioada respectivă. La extras se anexează documentele în baza cărora au fost efectuate operaţiunile pe contul curent.

Contabilizarea operațiunilor bancare(Anexa Nr.12):

Nr Conținutul operației Debit Credit Suma 1 Încasarea numerarului în cont current în

vmonedă națională la 03.03.2014242 241 19535,00

2 Eliberarea numerarului pentru depunerile în casierie

241 242 4927,50

Contabilitatea consumurilor și calculația costului de producție.

Consumuri reprezintă resurse consumate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor în scopul obţinerii unui venit.

Consumurile se clasifică în următoarele categorii:21

1)consumuri directe2)consumuri indirecte.

Consumuri directe reprezintă consumuri identificate nemijlocit pe un anumit produs sau alt obiect de cheltuieli.

Consumuri indirecte reprezintă consumuri care nu pot fi identificate direct pe un produs sau obiect concret de cheltuieli.

Deosebim 3 tipuri de consumuri:1)consumuri directe de materiale

2)consumuri directe salariale3)consumuri indirecte de producere.

Clasificarea consumurilor se efectuează în diverse scopuri :1)în scopul calculării costului de producție și evaluării produselor fabricate

2)pentru planificarea și controlul costurilor3)pentru analiza costurilor și luarea deciziilor gestionare

4)pentru raportarea statistică.

După comportamentul lor față de evoluția volumuli fizic de producție deosebim:1)costuri variabili care se modifică direct proporțional față

de producția fabricată2)costuri constante care ramîn nemodificate indiferent

de cantitatea produsă.

După conținutul economic consumurile se divid în:1)pe elemente economice sau pe secții

2)pe articole de calculație sau pe tip de produs.

La întreprinderea de stat „Combinatul Poligrafic din Chișinău” consumurile și calculația costurilor se face pe fiecare articol în parte. Evidența acestora se face lunar.

Pentru evidența consumurilor sunt întocmite fișe de consum, mașinograme, dări de seamă, balanțe a volumului de producție,etc.

(Anexa Nr.13 și 14)Calculația costuluide producție se face nu doar în contabilitate ci și în secția de

planificare, ducîndu-se o evidență dublă a tuturor consumurilor.

Contabilizarea consumurilor(Anexa Nr.7 pag11-13)Nr Conținutul operației Debit Credit Suma 1 Costul materialelor utilizate la producere 811 211 2334705,432 Crearea provizionului din contul activităților

de bază811 538 16545,75

22

3 Costul serviciilor procurate de la terți pentru secția auxiliară

812 521 7757,98

4 Calculul amortizării mijloacelor fixe utilizate în scopuri generale de producere

821 124 21263,

Contabilitatea cheltuielilor și veniturilor.

Cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub formă de ieșiri, reduceri ale valorii activelor sau de creșteri ale datoriilor

care contribuie la diminuări ale capitalului propriu.Cheltuielile se clasifică în următoarele categorii:

23

1)cheltuieli ale activității operaționale2)cheltuieli ale altor activități

3)cheltuieli privind impozitul pevenit.

Cheltuielile activității operaționale reprezintă cheltuielile determinate de procesul desfășurării activității operaționale a întreprinderii.Cheltuielile activității operaționale se clasifică în:

1)costul vînzărilor2)cheltuieli comerciale

3)cheltuieli generale și administrative4)alte cheltuieli din activitatea operațională.

Cheltuieli ale altor activități reprezintă cheltuieli condiționate de desfășurarea altor activități.

Cheltuieli privind impozitul pe venit reprezintă suma totală a cheltuielilor privind impozitul pe venit luate în calcul la derminarea profitului net al perioadei de gestiune.

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub formă de intrări de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor

legate de contribuțiile proprietarilor.Veniturile se clasifică în următoarele categorii:

1)venituri din prestări de servicii2)venituri din vînzarea produselor și mărfurilor

3)venituri sub formă de dobînzi4)venituri sub formă de redevențe5)venituri sub formă de dividende.

Veniturile din prestarea serviciilor reprezintă venituri din executarea de către entitate a unor lucrări pe parcursul unei anumite perioade de timp.

Venituri din vînzarea produselor și mărfurilor reprezintă venituri din comercializarea bunurilor produse de entitate sau cumpărate pentru a fi revîndute,inclusiv terenurile și

alte imobilizări deținute în scopul revînzării.Venituri sub formă de dobînzi reprezintă venituri din utilizarea numerarului sau a

echivalentelor acestora,precum și din deținerea obligațiunilor și a altor sume datorate entității.

Venituri sub formă de redevențe reprezintă venituri din utilizarea imobilizărilor necorporale ale entității cum ar fi brevetele, mărcile, drepturile de autor,etc.

Veniturile sub formă de dividende reprezintă venituridin cotele deținute în capitalul social al altor entități.

La întreprinderea de stat „Combinatul Poligrafic din Chișinău” evidența veniturilor și cheltuielilor se face într-o mașinogramă în fiecare lună aparte.

(Anexa Nr.15)

24

Contabilizarea veniturilor și cheltuielilor (Anexa Nr.15)

Nr Conținutl operației Debit Credit Suma 1 Veniturile din vînzarea produselor 221 611 28024,252 Veniturile di recuperarea daunei material din

vina salariatului226 612 252,78

3 Diferențe de curs valutar în conturi curente în valută străină

243 622 1597,83

4 Costul produselor finite vîndute 711 216 519511,825 Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor

necorporale713 113 1052,51

Structura și modul de întocmire a rapoartelor financiare.

Rapoartele financiare reprezintă un sistem de indicatori ce caracterizează situaţia patrimonială şi financiară, existenţa şi fluxul capitalului propriu şi al mijloacelor băneşti

ale entităţii pe o perioadă de gestiune.

25

Componenţa, modul de întocmire şi prezentare a rapoartelor financiare sînt reglementate de următoarele documente normative:

Legea contabilităţii nr. 113-XIV din 27.04.2007, S.N.C. 4 „Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business”,

S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” S.N.C. 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”.

Conform Legii contabilităţii entităţile de interes public prezintă rapoarte financiare semianuale şi anuale, iar celelalte entităţi – numai rapoarte anuale.

În componenţa rapoartelor financiare anuale intră: 1)bilanţul contabil;

2)raportul de profit şi pierdere;3)raportul privind fluxul mijloacelor băneşti;4)raportul privind fluxul capitalului propriu;

5)notele explicative, inclusiv anexele la rapoartele financiare.

Rapoartele financiare se semnează de către următoarele personae:1)directorul întreprinderii;

2)contabilul-șef.

Rapoartele financiare se prezintă:1)Serviciului informaţional al rapoartelor financiare;

2)proprietarilor (asociaţilor, participanţilor, acţionarilor);3)altor organe în baza acordului cu agentul economic (băncilor, care acordă credite,

investitorilor potenţiali, cumpărătorilor în proporţii mari etc.).

Înainte de întocmirea raportului financiar anual trebuie să se efectueze un şir de lucrări premergătoare, din care principalele sînt următoarele:

1)efectuarea inventarierii patrimoniului, decontărilor şi datoriilor2)decontarea cheltuielilor şi veniturilor anticipate, aferente anului curent de gestiune;

3)repartizarea consumurilor indirecte de producţie;4)întocmirea înregistrărilor de corectare pe conturile de evidenţă a operaţiilor de

decontare;5)efectuarea (după caz) reevaluării activelor pe termen lung;

6)precizarea valorii stocurilor de mărfuri şi materiale;7)închiderea conturilor contabilităţii de gestiune;

8)reflectarea diferenţelor de curs valutar; 9)închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli şi determinarea profitului net (pierderii

nete) al anului de gestiune;10)calcularea sumei efective a cheltuielilor (economiilor) privind impozitul pe venit;11)determinarea şi reflectare în contabilitate a cotei curente a activelor şi datoriilor pe

termen lung;12)întocmirea Cărţii mari şi efectuarea controlului înregistrărilor contabile.

26

Bilanţul contabil reprezintă un raport financiar în care se reflectă patrimoniul şi situaţia economico-financiară a întreprinderii la un moment dat. Bilanţul se întocmeşte semianual şi anua. Lucrările de completare a bilanţului anual al

întreprinderii reprezintă, prin conţinutul lor, operaţiuni de prelucrare şi transpunere a datelor din bilanţul precedent şi din Cartea mare sau alt registru similar.

Dacă bilanţul contabil reflectă situaţia financiară a întreprinderii la un anumit moment de timp, Raportul de profit şi pierdere generalizează operaţiunile economice

efectuate într-un interval de timp concret, numit perioadă de gestiune. Raportul de profit şi pierdere cu total cumulativ de la începutul anului de gestiune. Indicatorii prezentaţi în Raportul de profit şi pierdere se divizează în trei grupe: venituri, cheltuieli şi rezultate

financiare (profituri sau pierderi).

Raportul de profit şi pierdere se completează în baza rulajelor conturilor de venituri şi cheltuieli (clasele 6 şi 7 ale Planului de conturi).

Raportul privind fluxul capitalului propriu caracterizează sursele de formare ale acelor active care constituie proprietatea întreprinderii. Spre deosebire de bilanţul

contabil, raportul privind fluxul capitalului propriu conţine nu numai informaţia la o dată anumită, ci şi informaţii referitoare la fluxul elementelor componente ale capitalului propriu în cursul anului. El conţine informaţii privind starea şi mişcarea elementelor

capitalului propriu. Raportul are aceiaşi structură ca şi capitolul 3 a bilanţului contabil şi cuprinde 4 compartimente:

1)Capital statutar şi suplimentar;2)Rezerve;

3)Profit nerepartizat (pierdere neacoperită);4)Capital secundar.

Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti reprezintă unul dintre formularele principale

în cadrul rapoartelor financiare ale întreprinderii, în care se reflectă toate modificările intervenite în resursele financiare, din punctul de vedere al încasărilor şi plăţilor

mijloacelor băneşti în cursul anului.

Analiza activității de producție.

Orice unitate de producție care dorește să se dezvolte în condițiile dure ale economiei de piață se confruntă cel puțin cu trei probleme de bază:

1)ce bunuri trebuie să producă și în ce cantități;2)pentru cine trebuie să le producă;

27

3)cum trebuie să le prooducă.Cu părere de rău nu am datele necesare din acest motiv trec direct la analiza veniturilor

din vînzări. Un rol important în analiza programului de producere îl are examinarea indicatorului rezultativ care reflectă activitatea operațională a întreprinderii și anume venitul din

vînzări.Venitul din vînzări se calculează ca suma dintre:

VV=VPV+VVM+VPS+VCC+VAAde unde:

VPV-venitul din vînzarea produselor finiteVVM-venitul din vînzarea mărfurilorVPS-venitul din prestarea serviciilor

VCC-venitul din contracte de construcțiiVAA-alte venituri din activitatea de bază.Aprecierea dinamicii și structurii VV

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolutăSuma Ponderea Suma Ponderea Suma Ponderea

1 Venitul din vînzarea

produselor activității

operaționale total inclusiv:

56489205 100 53625276 100 -2863929 0

1.1Vînzarea produselor

finite

54840828 97,08 51977633 96,93 -2863195 -0,15

1.2Vînzarea mărfurilor

417135 0,74 526577 0,98 +109442 +0,24

1.3Prestarea serviciilor

1231242 2,18 1121066 2,09 -110176 -0,09

Concluzie:În baza datelor analizate se observăo tendință de reducere a VV față de anul precedent cu 2863929 lei. Această abatere a fost determinată de influența negativă a VPV și VPS care s-au micșorat cu 2863195 lei și cu 110176 lei. Și o influență pozitivă a VVM care s-a majorat cu 109442 lei. Examinînd tabelul putem observa că ponderea principală îi revine primului element VPF care pe parcursul anului de gestiune s-a diminuat de la 97,08 la 96,93 puncte procentuale sau s-a diminuat cu 0,15 puncte procentuale față de

anul precedent.

Analiza asigurării și utilizării resurselor umane.

Forța de muncă este unicul factor important care este capabil să producă valori noi. Concomitent, acest factor joacă un rol determinat în dirijarea procesului dev producție,

este creatorul și animatorul mijloacelor de producție.

28

Aprecierea asigurării întreprinderii cu personal pe categorii în dinamică

Categorii de personal

Anul precedent

Anul de gestiune Abaterea absolutăProgramat Efectiv Prog./preced. Efect./preced. Efect./prog.

1 Numărul mediu scriptic al salariaților total inclusi:

181 180 164 -1 -17 -16

1.1activitatea de bază:

1.1.1muncitori1.1.2funcționari

167 147 150 -20 -17 +3

125 103 106 -22 -19 +342 44 44 +2 +2 0

1.2activitatea secundară

14 33 14 +19 0 -19

Concluzie :În baza datelor analizate se observă o reducere la total în mărime de 17 persoane față de anul precedent. Dintre care din activitatea de bază au plecat 19 muncitori

și au venit 2 funcționari. În ceea ce privește datele programate au plecat 16 salariați din totalul programat, dintre

care au venit 3 muncitori în secia de bază și au plecat 19 din secția secundară.

Aprecierea asigurării relative cu muncitori

Indicatori Persoane 1 Numărul mediu scriptic al muncitorilor:

1.1programat1.2efectiv

180164

2 Îndeplinirea programului de producție în baza volumului producției fabricate

105,65

3 Numărul mediu scriptic al muncitorilor recalculat ținînd cont de îndeplinirea programului de producție

190

4 Abaterea relativvă a muncitorilor -26Concluzie : În baza datelor analizate se poate constata faptul că la întreprinderea

analizată se menține situația pozitivă la abaterea absolută și negativă la abaterea relativă la categoria de muncitori,ceea ce arată că ritmul creșterii productivității muncii depășește

ritmul creșterii numărului mediu scriptic al muncitorilor.

Productivitatea muncii este o categorie economică semnificativă care determină eficiența utilizării resurselor umane în economia națională la diferite niveluri și în diferite

activități.

Analiza generală a productivității muncii

Indicatori Anul de gestiune Abaterea În % față de nivelul

programatProgramat Efectiv

29

1 VPF 8000000 8452317,74 +452317,74 105,652Nr.mediu scriptic al

salariaților180 164 -16 91,11

3Nr.mediu scriptic al muncitorilor

103 106 +3 102,91

4Ponderea muncitorilor în nr total

al salariaților

57,22 64,63 +7,41 112,65

5Productivitatea medie anuală a unui salairat

44444,45 51538,52 +7094,08 115,96

6Productivitatea medie anuală a unui muncitor

77669,90 79738,85 +2068,95 102,66

Concluzie : În baza datelor analizate se observă că la întreprindere productivitatea medie anuală a unui salariat , precum și a unui muncitor s-a majorat față de nivelul programat cu 7094,08 lei și cu 2068,95 lei, ceea ce constituie un surplus relativ de 15,96 și 2,66 puncte procentuale. Însuși faptul că ritmul de creștere a VPF depășește ritmul sporirii

personalului din activitatea de bază,inclusiv la categoria de muncitori, arată modificările pozitive menționate recent.

Pentru o analiză mai aprofundată vom utiliza calculul influenței factorilor generali asupra modificării productivității medii a unui salariat.

Calculul influenței factorilor generali asupra modificării productivității medii a unui salariat

Nr calc

Nr subst

Factorii Ws Calculul influenței

Rezușâltatul influenței

Denumirea factorului mdificat

Pm Wm

1 0 57,22 77669,90

44442,70 --- --- ---

2 1 64,63 77669,90

50198,06 50198,06-44442,70

+5755,36 Mod.Pm

3 2 64,63 79738,85

51535,23 51535,23-50198,06

+1337,17 Mod.Wm

Total x X X x +7092,53 xVerificare :51535,23-44442,70=+7092,53

Concluzie : În baza datelor obținute se poate constata că majorarea productivității medii a unui salariat față de nivelul programat a fost determinată de influența pozitivă a doi

factori care au cntribuit la sprirea indicatorului rezultativ cu 1337,17lei și cu 5755,36 lei.Astfel putem spune că întreprinderea dispune de o productivitate eficientă.

Analiza asigurării și utilizării mijloacelor fixe.

Mijloacele fixe ocupă un loc predominant între factorii de producție, deoarece este cel mai mobil element al acestora.

30

Aprecierea structurii mijloacelor fixe ale întreprinderii pe categorii în dinamică

Tipuri de mijloace fixe pe categorii

La finele anului precedent

La finele anului de gestiune

Abaterea absolută

Suma Ponderea Suma Ponderea Suma Ponderea 1Mijloace fixe total inclusiv:

108905831 100 109020595 100 +114764 0

1.1clădiri 34768858 31,92 34847472 31,96 +78614 +0,041.2construcții

speciale16366 0,02 16366 0,02 0 0

1.3mașini, utilaje ,instal

ații de transmisii

72619334 66,68 72655484 66,64 +36150 -0,04

1.4mijloace de transport

1282938 1,18 1282938 1,18 0 0

1.5alte mijloace

218335 0,20 218335 0,20 0 0

Concluzie : În baza datelor analizate putem observa faptul că structura mijloacelor fixe în dinamică s-a majorat cu 114764 lei față de anul precedent. Acest fapt se

datoreazăinfluenței pozitive a tuturor factrilor și îndeosebi a următorilor factori :clădirile care s-au majorat cu 78614 lei și mașinile, utilaje,instalații detransmisie care

s-au majorat cu 36150 lei.

Eficiența utilizării mijloacelor fixe se determină ca raortul dintre mărimea efectului obținut și mărimea efortului depus. Însă în cele mai dese cazuri apelăm la următorii

indicatori:1)randamentul mijloacelor fixe

Rmf=VPF/MF2)capacitatea mijloacelor fixe

cmf=MF/VPR*100% sau 1/Rmf*100%3)înzestrarea muncii cu mijloace fixe

Imf=MF/Nms*1000

Analiza aprovizionării și utilizării resurselor materiale.

Analiza stocurilor de materiale vizează mai multe aspecte:1)primul aspect se referă la evoluția stocurilor de materiale față de volumul producției

31

fabricate sau venitul din vînzări.Ivpf>Ism sau Ivv>Ism

2)al doilea aspect se referă la evoluția stocurilor de materialefață de nivelul programat.3)al treilea aspect al analizei stocurilor de materiale se referă la examinarea gradului de imobilizare. Încadrarea într-o grupă sau alta se face în funcție de frecvența consumului:

Di=[(360*SM)/Ie]unde:

Di-durata imobilizării stocurilor în zileSM-stocul de materiale din grupa respectivă

360-numărul total de zile din perioada de gestiuneIe-ieșirea materialului respectiv pe parcursul perioadei de gestiune

4)al patrulea aspect important al analizei stocurilor de materiale se referă la determinarea și examinarea rezervei în zile pe fiecare fel de materiale concrete sau pe grupe de

materiale necesare pentru desfășurarea tuturor activităților la întreprinderea analizată.Rezerva în zile se determină prin următoarea formulă:

Rezerva în zile=Sm concret la data curentă/Consumul zilnicunde

Consumul zilnic=Consumul total al materialuluiconcret în perioada de gestiune/ Numărul total de zile în perioada de gestiune.

Componența și mișcarea stocurilor de materiale pe parcursul perioadei de gestiune

Resurse materiale

aflate în stoc

Sold la începutul perioadei

Mișcarea Sold la finele

perioadei

Sold final în zile de

consumIntrări Ieșiri

1 Materii prime și

materiale de bază

12601922 ---------- 1787472 10814450 2178

2Semifabricate și articole de completare

____ ______ ______ _____ _______

3Combustibil 15171 6837 8334 4394 Ambalaje și

materiale pentru

ambalat

3542 -------- 100 3442 12391

5 Piese de schimb

215912 79368 -------- 295280 ---------

6 Materiale de construcție

10597 ------- 2148 8449 1416

7 Alte materiale

106504 -------- 14213 92291 2337

8 OMVSD 20955 --- 2928 18027 2216Total 12974603 79368 1813698 11240273 -----

32

Concluzie : În baza datelor analizate rezultă că întreprinderea poate asigura procesul de producței cu toate materialele necesare încă cu 439 de zile.

Deci la elaborarea programului de aprovizionare și asigurare a întreprinderii menționate cu resurse materiale pe viitor acest interval de timp trebuie să fie luat ca bază.

Analiza consumurilor și cheltuielilor întreprinderii.

În conformitate cu standardele naționale de contabilitate toate cheltuielile întreprinderii se grupează pe feluri de activități:

33

1)operațională2)de investiții3)financiară

4)pierderi excepționale.Cheltuielile activității operaționale cuprind:

1)costul vînzărilor2)cheltuielile perioadei.

Costul vînzărilor reprezintă costul efectiv al produselor vîndute,lucrărilor executate și serviciilor prestate care constă din consumurile directe și indirecte de producție aferente

produselor și mărfurilor vîndute, lucrărilor executate și serviciilor prestate.

Cheltuielile perioade cuprind următoarele categoriide cheltuieli:1)comerciale

2)generale și administrative3)alte cheltuieli operaționale.

Cheltuielile comerciale reprezintă cheltuielile desfacerii produselor finiite,mărfurilor și prestărilor de servicii.

Cheltuielile generale și administrative reprezintă cheltuielile de deservire și de gestiune a întreprinderii în ansamblu.

Analiza structurii cheltuielilor întrepriderii pe feluri de activități în dinamică

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolutăSuma Ponderea Suma Ponderea Suma Ponderea

1Cheltuieli ale activității

operaționale totalinclusiv:

-costul vînzărilor-cheltuielile comerciale-cheltuielile generale și

administrative-alte cheltuieli operaționale

55189505

44963286

742564

9208190

275465

99,96

81,44

1,35

16,67

0,49

52534522

43009099

793469

8462294

269660

99,97

81,85

1,51

16,10

0,51

-2654983

-1954187

+50905

-745896

-5805

+0,01

+0,41

+0,16

-0,57

+0,02

2 Cheltuieli ale activității de

investiții167 0,001 198 0,001 +31 0

3 Cheltuieli ale activității financiare

18467 0,03 13153 0,02 -5314 -0,01

4 Pierderi excepționale ------ ------ ------ ----------- ----- ----

Total 55208139 100 52547873 100 -2660266 ----

34

Concluzie : În baza datelor analizate se observă o diminuare a cheltuielilor totale față de anul precedent cu 2660266 lei.

Această diminuare a fost influențată pozitiv de următorii factori:1)diminuarea cheltuielilor operaționale cu 2654983 lei

2)diminuarea cheltuielilor activității financiare cu 5314 lei.Examinînd ponderea fiecărui compartiment în parte, observăm că cheltuielile activității

operaționale s-au diminuat față de anl precedent cu 0,01puncte procentuale.

Acum vom analiza mai detaliat fiecare element în parte.

Date inițiale privind analiza factorială a costului la 1 leu venit din vînzări

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune1 Venituri din vînzări 56489205 53625276

2 Costul vînzărilor 44963286 430090993 Costul la un leu venit

din vînzări79,59 80,20

Concluzie : În baza datelor analizate se observă că costul unui leu venituri din vînzări va constitui 80,20 bani. Acest indicator majorînduse cu 0,61 față de anul precedent.

Aprecierea generală a cheltuielilor perioadei în dinamică

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea Suma Ponderea Suma Ponderea Suma Ponderea

1Cheltuieli comerciale

742564 7,26 793469 8,33 +50905 +1,07

2Cheltuieli generale și

administrative

9208190 90,04 8462294 88,84 -745896 -1,20

3Alte cheltuieli

operaționale

276465 2,70 269660 2,83 -6805 +0,13

Total 10227219 100 9525423 100 -701796 0Concluzie : În baza datelor analizate pe parcursul anului de gestiune s-a înregistrat o reducere a cheltuielilor comparativ cu anul precedent cu 701796 lei. Această abatere a

fost determinată de reducerea cheltuielilor generale și administrative cu 745896 lei și de reducerea altr cheltuieli operaționale cu 6805 lei. Concomitent cheltuielile comerciale s-

au majorat cu 50905 lei. Examinînd tabelul observăm că ponderea cea mai mare i se cuvine cheltuielilor generale și administrative care s-au modificat de la 90,04 la 88,84

puncte procentuale.

Un rol semnificativ în componența cheltuielilor perioadei îl joacă cheltuielile generale și administrative. Mărimea lor este determinată de structura organizatorică a aparatului

administrativ și formele de gestionare și deservire a unităților economice de producție.

Analiza cheltuielilor generale și administrative la 1 leu venit din vînzări în dinamică35

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea 1Cheltuieli generale și

administrative9208190 8462294 -745896

2Venituri din vînzări 56489205 53625276 -28639293Cheltuieli generale și administrative la 1 leu

venit din vînzări

16,30 15,78 -0,52

Concluzie : În baza datelor analizate rezultă că cheltuielile generale și administrative la 1 leu venit din vînzări s-au redus comparativ cu anul precedent cu 0,52 bani. Situația

descrisă mai sus se apreciază ca pozitivă și demonstrează că la întreprindere pe parcursul anului de gestiune s-a respectat raportul justificat dintre modificarea cheltuielillor

generale și administrative și modificarea venitului din vînzări.

Evoluția cheltuielilor generale și administrative poate fi examinată nu doar în linii generale, ci și pe fiecare articol de cheltuieli în parte, ținînd cont de componența și

structura acestora.

Analiza componenței și structurii cheltuielilor generale și administrative în dinamică

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abatere Suma Ponderea Suma Ponderea Suma Ponderea

1Cheltuieli generale și

administrative total

inclusiv:

9208190 100 8462284 100 -745906 0

1.1privind uzura

mijloacelor fixe

813133 8,80 800625 9,46 -12508 +0,66

1.2reparația mijloacelor

fixe

3403 0,04 7718 0,09 +4315 +0,05

1.3întreținerea mijloacelor

fixe

29028 0,32 23215 0,27 -5813 -0,05

1.4 amortizarea

activelor nemateriale

13509 0,14 11681 0,13 -1828 -0,01

1.5 de întreținere a personalului administrativ

și de conducere

6205502 67,39 5969135 70,54 -236367 +3,15

36

1. 6 impozite și taxe,cu excepția

impozitului pe venit

130987 1,42 61057 0,72 -69930 -0,70

1.7 donații, sponsorizări

18700 0,20 17540 0,21 -1160 +0,01

1.8 protecția muncii

22935 0,25 20136 0,24 -2799 -0,01

1.9 de reprezentare

2745 0,03 4816 0,06 +2071 +0,03

1.10 de deplasare

45 0,001 92 0,001 +47 0

1.11 alte cheltuieli

1968203 21,37 1546279 18,27 -421924 -3,10

Concluzie : În baza datelor analizate se observă o diminuare a cheltuielilor generale și administrative comparativ cu anul precedent cu 745906 lei. Această abatere a fost

influențată pozitiv de majoritatea compartimentelor care comparativ cu anul precedent s-au micșorat care mai mult care mai puțin. Examinînd datele din tabel observăm că

ponderea cea mai mare îi revine întreținerii personalului administrativ și de conducere, care pe parcursul anului de gestiune s-au majorat cu 3,15 puncte procentuale și altor

cheltuieli care comparativ cu anul precedent s-au diminuat cu 3,10 puncte procentuale.

Analiza altor cheltuieli operaționale nu depinde de volumul produselor vîndute, însă noi vom începe examinarea evoluției acestora la 1 leu venit din vînzări.

Analiza altor cheltuieli operaționale la 1 leu venit din vînzări

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea 1Alte cheltuieli

operaționale275465 269660 -5805

2Venituri din vînzări 56489205 53625276 -28639293Alte cheltuieli

operaționale la 1 leu venit din vînzare

0,48 0,50 +,02

Concluzie : În baza datelor analizate rezultă că alte cheltuieli operaționale față de total s-a diminuat cu 5805 lei, însă față de 1 leu venit din vînzări s-a majorat cu 0,02 bani faață

de anul precedent.

Analiza structurii altor cheltuieli în dinamică

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea Suma Ponderea Suma Ponderea Suma Ponderea

1Alte cheltuieli

275465 100 269660 100 -5805 0

37

operaționale total

inclusiv:1.1 din

vînzarea altor active

curente

100523 36,49 228269 84,65 +127746 +48,16

1.2 amenzi, penalități

466 0,17 1287 0,48 +821 +0,31

1.3 dobînzi pentru

credite și împrumuturi

171186 62,14 ----- ---- -171186 -62,14

1.4 produse rebutate

3290 1,19 1196 0,44 -2094 -0,75

1.5 alte cheltuieli

--- ---- 38908 14,43 +38908 +14,43

Concluzie : În baza datelor analizate se observă o reducere a altor cheltuieli operaționale la total cu 5805 lei față de perioada precedentă. Această abatere a fost

influențată pozitiv de diminuarea cheltuielilor cu privire la dobînzi și credite,și diminuarea cheltuielilor cu privire la produsele rebuate. Negativ a fost influențată din

cauza majorării cheltuielilor cu privire la vînzarea altor active curente, amenzi și penalități, și alte cheltuieli operaționale, majorîndu-se față de anul precedent cu 127746 lei,821 lei și 38908 lei. Astfel aceste cheltuieli au fost gestionate bine însă dacă ar fi fost

să-și onoreze obligațiunile sale la timp ar fi fost mai bine.

Analiza rezultatelor financiare.

Analiza rezultatelor financiare se divide în: 1)Analiza dinamicii și structurii pînp la impozitare ;

2)Analiza factorială a rezultatului din activitatea operațională;

38

3)Analiza factorială a profitului brut; 4)Analiza profitului (piederii) din activitatea neoperațională.

Analiza începe cu aprecierea în dinamică a structurii profitului (pierderii) pînă la impozitare, care poate fi exprimat prin următoarea relație:

PPI=RAO+/-RAI+/-RAF+/-RE

Analiza în dinamică a profitului (pierderii) pînă la impozitare permite evaluarea mărimii acestuia în comparație cu realizărilor anilor precedenți și/sau cu datele stabilita în Planul de afaceri și studierea modificărilr survenite în mărimea profitului (pierderii) contabil în

ultimii ani. Analiza structurală a profitului (pierderii) pînă la impozitare permite aprecierea aportului

fiecărui tip de activitate în obținerea profitului contabil. Analiza dinamicii și structurii profitului (pierderii) pînă la impozitare este efectuată în

baza datelor Raportului de profit și pierdere și Planului de afaceri.

Aprecierea dinamicii și structurii profitului (pierderii) pînă la impozitare

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea înSuma, lei Ponderea,

%Suma, lei Ponderea,% Suma,lei Pondere,%

1 Rezultatul din activitatea operațională

1532962 98,56 1636286 97,47 -103324 +1,09

2 Rezultatul din

activitatea de investiții

17367 1,12 10923 0,65 +6444 +0,47

3 Rezultatul din

activitatea financiară

4913 0,32 31600 1,88 -26687 -1,56

4 Rezultatul excepțional

___ ____ ___ ___ ___ ___

5 Profitul (pierderea)

pînă la impozitare

1555242 100 1678809 100 -123567 0

Concluzie : În urma analizei datelor putem observa faptul că rezultatul economico-financiar este unul pozitiv atît pentru anul precedent cît și pentru cel de gestiune. Însă totuși se observă o micșorare a PPI cu 123567 lei față de anul precedent. Acest fapt se

datorează influenței negative din partea RAO și RAF care s-au micșorat cu 103324 lei și cu 26687 lei față de anul precedent;și regăsim o influență pozitivă din partea RAI care s-a majorat cu 6444 lei față de anul precedent. Astfel se poate menționa faptul că dacă RAO

39

și RAF s-ar fi fost menținut la nivelul anului precedent PPI s-ar fi fost majorat încă cu 130011 lei.

Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operațională presupune stabilirea și calculul influenței factorilor,care au contribuit la modificarea în dinamică a părților

componente a PPI din activitatea operațională.

Din punct de vedere factorial, PPI din activitatea operațională poate fi determinat conform formulei:

PPIRAO=Pb+AVO-ChCom-ChGA-AlteCh

În calitate de sursă infirmațională pentru analiza factorială a PPI din activitatea operațională, servește Raportul de profit și pierdere.

Analiza factorială a PPI din activitatea operațională.

Indicatori Anul precedent

Anul de gestiune

Abaterea absolută

Rezultatul influenței

1 2 3 4=3-2 51 Profitul brut 11525919 10616177 -909742 -9097422 Alte venituri operaționale

336586 442207 +105621 +105621

3 Cheltuieli comerciale

742564 793469 +50905 -50905

4 Cheltuieli generale și administrative

9208190 8462294 -745896 +745896

5 Alte cheltuieli operaționale

275465 269669 -5796 +5796

6 PPI din activitatea operațională

1636286 1532952 -103334 _____

Concluzie : În baza datelor analizate putem afirma faptul că PPI din activitatea operațională s-a micșorat cu 103334 lei față de anul precedent. Această diminuare a fost

influențată negativ de micșorarea profitului brut cu 909742 lei și de majorarea cheltuielilor comerciale cu 50905 lei;și de o influență pozitivă a altor venituri

operaționale care s-au majorat cu 105621 lei,și diminuarea cheltuielilor generale și administrative cu 745896 lei și a altor cheltuieli operaționale cu 5796 lei. În cazul unei

gestionări mai eficiente PPI din activitatea operațională s-ar putea majora cu 888537 lei.

Deorece profitul brut este componenta cea mai importantă a PPI din activitatea operațională acestuia i se acordă o atenție deosebită. Pentru analiza acestuia ne v-om

conduce de Anexa la raportul de profit și pierdere.

40

Aprecierea structurii și dinamicii profitului brut pe tipuri de activitate operațională.

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea înSuma,lei Ponderea,

%Suma,lei Ponderea,

%Suma,lei Ponderea,

%1 2 3 4 5 6=4-2 7=5-3

1 Profitul din

vînzarea produselor

finite

10654998 92,44 9698401 91,35 -956597 -1,09

2 Profitul din

comercializarea

mărfurilor

233592 2,03 325745 3,07 +92153 +1,04

3 Profitul din

prestarea serviciilor

637329 5,53 592031 5,58 -45298 +0,05

4 Profitul brut

11525919 100 10616177 100 -909742 0

Concluzie : În baza datelor analizate putem afirma faptul că profitul brut s-a micșorat cu 909742 lei față de anul precedent. Această diminuare este influențată negativ de

diminuarea profitului din vînzarea produselr finite cu 956597 lei,de diminuarea profitului din prestarea serviciilor cu 45298 lei; și o influență pozitivă a profitului din

comercializarea mărfurilor care s-a majorat cu 92153 lei. Astfel se oservă faptul că dacă entitatea ar fi gestionat mai eficient ar fi putut obține un profit mai mare cu 1001895 lei.

Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea neoperațională presupune stabilirea și calculul influenței factorilor,care au contribuit la modificarea în dinamică a

părților componente a PPI din activitatea operațională.

Din punct de vedere factorial, PPI din activitatea neoperațională poate fi determinat conform formulei:

PPIRANO=RAI+/-RAF+/-RE În calitate de sursă infirmațională pentru analiza factorială a PPI din activitatea

operațională, servește Raportul de profit și pierdere.

Analiza dinamicii și structurii a PPI din activitatea neoperațională.

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea în

41

Suma,lei Ponderea,%

Suma,lei Ponderea,%

Suma,lei Ponderea,%

1 2 3 4 5 6=4-2 7=5-31 Profitul din activitatea investițională

10923 25,69 17367 77,95 +6444 +52,26

2 Profitul din activitatea financiară

31600 74,31 4913 22,05 -26687 -52,26

3 Profitul excepțional

___ ___ ___ ___ ___ ___

4 Total profit din activitatea neoperațională

42523 100 22280 100 -20243 0

Concluzie : În baza datelor analizate putem afirma faptul că profitul din activitatea neoperațională s-a micșorat cu 20243 lei față de anul precedent. Acest fapt a fost

influențat negativ de diminuarea RAF cu 26687 lei sau o micșorare de 52,26 puncte procentuale. Astfel putem afirma faptul că dacă entitatea ar fi fost sa gestioneze mai

eficient activiitatea financiară ar fi putut obține un profit mai mare cu 26687 lei.

Analiza rentabilității.

42

Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienței care exprimă capacitatea întreprinderii de a cîștiga profit. Indicatorii rentabilității pot fi grupate în 3 grupe:

1)indicatorii rentabilității producției; 2)indicatorii rentabilității activelor;

3)indicatorii rentabilității capitalului.

Rentabilitatea veniturilor din vînzări face parte din prima grupă. Ea reflectă capacitatea întreprinderii de a obține profit din comercializarea produselor,etc. Formula generală a

rentabilității din vînzări este următoarea:

Rvv= Profit(pierdere)/Venituri din vînzări*100%

Analiza începe cu aprecierea generală a dinamicii nivelului rentabilității venitului din vînzări.

Analiza dinamicii Rvv

Indicatorii Anul precedent

Anul de gestiune

Abaterea absolută

1 Veniturile din vînzări 56489205 5362576 -28639292 Profitul brut 11525919 10616177 -909742

3 Profitul din activitatea operațională

1636286 1532962 -103324

4 Profitul pînă la impozitare 1678809 1555242 -1235675 Profitul net 1176100 1169229 -6871

6 Rentabilitatea veniturilor din vînzări în baza:

6.1 profitului brut6.2 profitului din activitatea

operațională6.3 profitului pînă la impozitare

6.4 profitului net

20,04

2,892,972,08

19,80

2,862,902,18

-0,6

-0,03-0,07+0,1

Concluzie : În baza datelor analizate se observă o diminuare atuturor factorilor. Astfel nivelul rentabilității veniturilor din vînzări s-a micșorat față de anul precedent, în baza:

1)profitului brut cu 0,6%; 2)profitului din activitatea operațională cu 0,03%;

3)profitului pînă la impozitare cu 0,07%;iar în baza profitului net s-a majorat cu 0,1 % față de anul precedent.

Deci putem afirma faptul că la întreprindere s-a creat o situație nefavorabilă, astfel trebuie de replanificat obiectivele șii de funcționat mai eficient.

Rentabilitatea activelor reflectă nivelul profitului obținut de fiecare leu al mijloacelor investite în circulația întreprinderii indiferent sursa de finanțare a acestora. Formula de

calcul a rentabilității activelor este următoarea:

43

Ra= Profitul (pierderea) pînă la impozitare/ valoarea medie a activelor * 100%

Valoarea medie a activelor poate fi calculată în felul următor:

Valoarea medie = (Activeleîn+Activelesf )/2

Analiza începe cu aprecierea evoluției în timp a nivelului rentabilității.

Aprecierea dinamicii Ra

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune

Abaterea absolută

1 Profitul pînă la impozitare 1678809 1555242 -1235672 Valoarea activelor la

începutul anului68333588 64526900 -3806688

3 Valoarea medie a activelor la sfîrșitul anului

64526900 64677780 +150880

4 Valoarea medie a activelr 66430244 64602340 -18279045 Rentabilitatea activelor 2,527 2,407 -0,12

Concluzie : În baza datelor analizate se observă faptul că rentabilitatea activelor s-a micșorat față de anul precedent cu 0,12 puncte procentuale. Deci pentru fiecare leu activ

întreprinderea obține 2,407 lei profit pînă la impozitare. Astfel putem afirma faptul că întreprinderea a gestionat activele neeficient.

Nivelul rentabilității activelor poate crește sau diminua fie prin majorarea sau micșorarea rentabilității veniturilor din vînzări fie pe seama accelerării sau încetinirii rotației

activelor. De aici rezultă că rentabilitatea activelor depinde de influența următorilor factori:

1) modificarea Rvv ;2)modificarea numărului de rotații ale activelor.

Calculul influenței factorilor se efectuează prin metoda substituțiilor în lanț sau varietăților ei.

Calculul influenței factorilor la devierea nivelului Ra

Indicatori Anul Anul de Abaterea Inclusiv din modificare

44

precedent gestiune absolută Rvv Nr rotații1 Venituri din

vînzări56489205 53625276 -2863929

2 Profitul din impozitare

1678809 1555242 -123567

3 Valoarea medie a activelor

66430244 64602340 -1827904

4 Rvv 2,97 2,90 -0,075 Nr de rotații a

activelor0,85 0,83 -0,02

6 Ra 2,53 2,41 -0,12 -0,06 -0,06-0,12

Concluzie : În baza datelor analizate se observă o diminuare a nivelului rentabilității activelor cu 0,12 puncte procentuale față de anul precedent. Această diminuare a fost influențată negativ de diminuarea rentabilității veniturilor din vînzări cu 0,07 puncte procentuale și diminuarea numărului de rotații cu 0,02 puncte procentuale. Astfel se

evidențiază faptul că activele au fost gestionate neeficient.

Un caz particular al rentabilității activelor cu destinație de producție. Acest indicator reflectă eficiența mijloacelor investite în activitatea de bază a întreprinderii,adică cît profit înn mediu se obține din fiecare leu investit în mijloace fixe și active curente.

Formula de calcul a Rap :

Rap= PPI /(MF+AC)*100%

Date inițiale pentru analiza factorială a Rap

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută

1 Venituri din vînzări 56489205 53625276 -28639292 Profitul din impozitare 1678809 1555242 -123567

3 Valoarea medie a mijloacelor fixe

108559491,5 108963213 +403721,5

4 Valoarea medie a stocurilor de mărfuri și

materiale

18151791 16239977,5 -1911813,5

5 Înzestrarea viniturilar din vînzări cu mijloace fixe

1,92 2,03 +0,12

6 Înzestrarea viniturilar din vînzări cu stocuri de

mărfuri și materiale

0,32 0,30 -0,02

7 Rvv 2,97 2,90 -0,078 Rap 1,32 1,24 -0,08

Calculul influenței factorilor la devierea nivelului Rap

45

Nr calc

Nr susbst

Factorii Rap Calculul influenței


Den factor5 6 7

1 0 1,92 0,32 2,97 1,32 --- --- ----2 1 2,03 0,32 2,97 1,26 1,26-1,32 -0,06 5(+0,12)3 2 2,03 0,30 2,97 1,27 1,27-1,26 +0,01 6(-0,02)4 3 2,03 0,30 2,90 1,24 1,24-1,27 -0,03 7(-0,07)

BIF:-0,06+0,01-0,03=-0,08%Verificare:1,24-1,32=-0,08%

Concluzie : În baza datelor analizate se observă faptul că rentabilitatea activelor cu destinație de producție s-a diminuat cu 0,08 puncte procentuale față de anul precedent.

Această diminuare se datorează influenței negative din partea tuturor factorilor, indiferent de faptul că înzestrarea cu MF a crescut 0,12 lei , iar SMM s-a micșorat cu 0,02 lei ; și

Rvv s-a micșorat cu 0,07 puncte procentuale. Astfel se evidențiază faptul că întreprinderea nu ș-ia gestionat eficient activele întreprinderii.

Rentabilitatea capitalului propriu caracterizează eficiența utilizării capitalului propriu în procesul activității economice a întreprinderii. Formula de calcul a Rcp este următoarea:

Rcp= PPI/Valoarea medie a capitalului propriu*100%

Analiza dinamicii Rcp

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută1 Profitul pînă la

impozitare1678809 1555242 -123567

2 Profitul nt 1176100 1169229 -68713 Valoarea

capitalului propriu la începutul anului

59771236 60797526 +1026290

4 Valoarea capitalului propriu la sfîrșitul anului

60797526 61378705 +581179

5 Valoarea medie a capitalului propriu

60284381 61088115,5 +803734,5

6 Rcp în baza PPI 2,79 2,56 -0,237 Rcp în baza PN 1,95 1,91 -0,04

Concluzie :În baza datelor analizate se observă o diminuare a rentabilității capitalului propriu față de anul precedent, în baza:

1)PPI cu 0,23 puncte procentuale;2) PN cu 0,04 puncte procentuale.

Astfle putem afirma faptul căă întreprinderea ș-ia utilizat neeficient resursele proprii, ceea ce cere o analiză mai detaliată a factorilor de influență asupra Rcp.

46

În cazul cînd Rcp este calculat în baza PPI, asupra modificării Rcp influențează următorii factori:

1)Ra2)rata pîrghiei financiare.

Calculul influenței asupra Rcp

Indicatori Anul precedent

Anul de gestiune

Abaterea absolută

Inclusiv din modificareRa Pîrghia

financiară1 PPI 1678809 1555242 -123567


66430244 64602340 -1827904


60284381 61088115,5

+803734,5

4 Ra 2,527 2,407 -0,125 Pîrghia financiară 1,10 1,06 -0,04

6 Rcp 2,79 2,56 -0,23 -0,132 -0,096-0,228

Concluzie :În baza datelor analizate se observă faptul că Rcp în baza PPI s-a diminuat cu 0,23 puncte procentuale față de anul precedent. Fapt cauzat de diminuarea pîrghiei financiare cu 0,04 și de diminuarea Ra cu 0,12 puncte procentuale. Astfel se observă o

gestionare neeficientă.

În cazul cînd Rcp este calculat în baza PN asupra Rcp influențează următorii factori:1)Ra

2)rata pîrghiei financiare3)rata corelației dintre PN/PPI

Date inițiale pentru analiză

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută1 PPI 1678809 155242 -1235672 PN 1176100 1169229 -6871


66430244 64602340 -1827904


60284381 61088115,5 +803734,5

5 Ra 2,53 2,41 -0,126 Pîrghia financiară

1,10 1,06 -0,04

7 PN/PPI 0,70 0,75 +0,058 Rcp 1,95 1,91 -0,04

Calculul influenței foctorilor la devierea Rcp

Nr calc

Nr susbst

Factorii Rcp Calculul influenței


Den factor5 6 7

47

1 0 2,53 1,10 0,70 1,95 --- --- ----2 1 2,41 1,10 0,70 1,86 1,86-1,95 -0,09 5(-0,12)3 2 2,41 1,06 0,70 1,79 1,79-1,86 -0,07 6(-0,04)4 3 2,41 1,06 0,70 1,91 1,91-1,79 +0,12 7(+0,05)

BIF: -0,09-0,07+0,12=-0,04%Verificare:1,91-1,95=-0,04%

Concluzie :În baza datelor analizate la întreprindere rentabilitatea capitalului propriu în baza PN s-a micșorat cu 0,04 puncte procentuale față de anul precedent. Fapt cauzat de diminuarea Ra cu 0,12 puncte procentuale;diminuarea pîrghiei financiare cu 0,04 și de o

modificare pozitivă ratei PN/PPI care s-a majorat cu 0,05. Această majorare a ratei PN/PPI semnalizează o micșorare a tensiunii din parte fiscului,fapt care influențează

pozitiv lucrul la întreprindere.

Analiza situației financiare.

Analiza activelor sau patrimoniului întreprinderii permite de a studia patrimoniul de carre dispune întrepinderea pentru desfășurarea activității sale.

48

Analiza începe cu aprecierea generală a mărimii și evoluției activelor întreprinderii reflectate în bilanțul contabil.

Analiza mărimii și evoluției activelor întreprinderii

Indicatorul Anul precedent Anul curent Ritmul creșterii1 Total active 64526900 64677780 100,232 Venituri din

vînzări56489205 53625276 94,93

3 Veniturile din toate tipurile de

activități

56886948 54103114 95,11

Concluzie : În baza datelor analizate se observă o creștere în dinamică a patrimoniului aflat la dispoziția întreprinderii, majorîndu-se cu 0,23 puncte procentuale fațăde anul

precedentadică cu 150880 lei. Printre canalele de intrare a patrimoniului în administrarea ebtității prevelează procurarea și crearea activelor pe seama surselor împrumutate. Însă

din tabel se observă o utilizare ineficientă a patrimoniului disponibil.Astfel putem constata că odată cu creșterea activelor controlate de întreprindere,are loc o

reducere considerrabilă obținută în urma utilizării acestora.

Analiza structurală a activelor poate fi efectuată prin aplicarea metodei de analizî pe verticală.

Analiza pe verticală presupune calculu ponderii fiecărui element patrimonial în suma totală a activelor. În acest caz în calitate de criteriu de grupare a activelor servește

conținutul economic al elementelor patrimoniale.

Analiza structurii activelor întreprinderii

Indicatori La începutul perioadei

La sfîrșitul perioadei Abaterea absolută

Suma Ponderea Suma Ponderea Suma Ponderea 1 Active

nemateriale331333 0,22 308062 0,21 -23271 -0,01

2 Mijloace fixe

108905831 75,43 109020595 73,79 +114764 -1,64

3 Investiții pe termen

lung

326400 0,23 326400 0,22 0 -0,01

4 Stocuri de mărfuri și materiale

17192400 11,91 15287555 10,35 -1904845 -1,56

5 Creanțe pe termen

scurt

14657141 10,15 15255794 10,33 +598653 +0,18

6 Mijloace bănești

2962469 2,05 7517044 5,09 +4554575 +3,04

7Alte active 11619 0,01 10234 0,01 -1385 049

curenteTotal 144387193 100 147725684 100 +3338491 0

Concluzie : În baza datelor analizate rezultă că activele de care dispune entitatea au crescut față de anul precedent cu 3338491 lei, ceea ce reprezintă un fapt pozitiv pentru întreprindere. Această majorare a fost influențată atît pozitiv cît și negativ. Influența negativă se observă la activele materiale care s-au diminuat cu 23271 lei, stocuri de

mărfuri și materiale care s-au diminuat cu 1904845 lei și alte active curente care s-au diminuat cu 1385 lei. Influența pozitivă se observă de la mijloace fixe care s-au majorat

cu 114764 lei, creanțe pe termen scurt care s-au majorat cu 598653 lei și mijloace bănești care s- au majorat cu 4554575 lei.

Ratele de rotație a activelor măsoară viteza de transfrmare a activelor în lichidități. Ratele de rotație a activelor pot fi grupate în:

1)rate generalizatoare de rotație a activelor;2)rate de rotație a părților componente a activelor totale;

3)indicatorii particulari ai rotației activelor curente.

În grupa ratelor generalizatoare de rotație a activelor se includ următoarele rate:1)Numărul de rotație a activelor= Venituri din vînzări/ Valoare medie a activelor

2)Rata de înzestrare a VV cu active=Valoare medei a activelor/ Venituri din vînzări3)Durata de rotație a activelor=360/Nr.de rotație

Analiza acestor rate se efectuează în dinamică în baza datelor din raportul financiar.Aprecierea generală a ratelor de rotație a activelor totale


La sfîrșitul perioadei

Abaterea absolută

1 Numărulde rotație a activelor

9,85 9,83 -0,02

2 Rata de înzestrare a VV cu

Active

1,18 1,21 +0,03

3 Durata de rotație a activelor

423,53 433,74 +10,21

4 Venituri din vînzări

56489205 53625276 -2863929


66430244 64602340 -1827904

Concluzie :În baza datelor analizate se observă o diminuare a numărului de rotație a activelor cu 0,02 unități față de anul precedent. Totodată se observă o majorare a ratei de

înzestrare a VV cu Active cu 0,03 și a duratei de rotație a activelor cu 10,20 unități. Astfel se observă o gestionare eficienta a rotației activelor totale.

Creanțele întreprinderii reprezintă sustragerea surselor propriidin circulație și folosirea lor de către alte unități economice.

50

Datoriile pe termen scurt reprezintă atragerea surselor altor unități economice în circuitul economic dat.

Analiza începe cu determinarea abaterii absolute a CTS și DTS, caree se determină ca diferența dintre mărimea lor la sfîrșitul și începutul perioadei analizate. Apoi se apreciază

ritmul de creștere sau scădere a CTS și DTS.

Evoluția generală a dinamicii CTS și DTS



Abaterea absolută

Ritmul de creștere

1 CTS 14657161 15255794 +598633 104,082 DTS 3729374 3299075 -430296 88,46

Concluzie: În baza datelor analizate observăm o majorare a CTS cu 598633 lei sau cu 4,08 puncte procentuale față de începutul perioadei,ceea ce se consideră un fapt pozitiv.

Totodată o diminuare a DTS cu 430296 lei sau cu 11,54 puncte procentuale,ceea ce tot se consideră un fapt pozitiv deoarece întreprinderea ș-ia micșorat datoriile sale în

comparație cu începutul perioadei. Astfel observăm o situație pozitivă a situației întreprinderii.

La următoarea etapă se determină ponderea CTS și DTS în activele și pasivele întreprinderii. În această etapă se detrmină cota CTS în suma totală a activelor și activelor

curente, și ponderea DTS în suma totală a surselor și datoriilor totale.

Analiza ponderii CTS și DTS în activele și pasivele întreprinderii



Abaterea absolută

1 Total active 64526900 64677780 +1508802 Active curente 34823649 38070627 +3246933

3 CTS 14657161 15255794 +5986334Total datorii 3729374 3299075 -430299

5 DTS 3729374 3299075 -4302996 CTS în acord cu:

-total active-active curente

22,7242,09

23,5940,07

+0,87-2,02

7 DTS în corelație cu:-toatl active-total datorii

5,78100

5,10100

-0,68-

8 Corelația CTS/DTS 0,25 0,22 -0,03Concluzie: În baza datelor analizate se observă că în baza calculelor efectuate pe

parcursul anului de gestiune ponderea CTS s-a majorat în toatalul activelor 0,87 puncte procentuale, iar în active curente s-a micșorat cu 2,02 puncte procentuale. Iar ponderea DTS s-a micșorat în total active cu 0,68 puncte procentuale, nemodificîndu-se în total

datorii. Astfel observăm o situație favorabilă la înreprindere.51

Analiza surselor de formare a activelor întreprinderii pornește de la aprecierea generală a structurii pasivelor. În acest scop se calculează și se interpretează un șir de indicatori, care în literatura specială se numesc coeficienți ai structurii capitalului, independenței financiare,de acoperire, de solvabilitate, de îndatorare sau coeficienți ai capacității de

plată. Pentru aprecierea generală a structurii surselor de finanțare a activelor sunt utilizați următorii indicatori:

Coeficientul de autonomie care vizează de aprecierea credibilității clientului:Coeficientul de autonomie= Capital propriu/Total pasive

Coeficientul de atragere a surselor împrumutate care vizează de strusctura surselor de finanțare a activelor din punct de vedere al cotei surselor împrumutate:

Coeficientul de atragere a surselor împrumutate=(DTS+DTL)/Total pasive

Sau

Coeficientul de atragere a surselor împrumutate= 1-Coeficientul de autonomie

Coeficientul corelației dintre sursele împrumutate și proprii care reflectă suma mijloacelor atrase revenită la un leu din capitalul propriu:

Coef. corelației între sursele împrumutate și proprii=(DTS+DTL)/Capital propriu

Rata solvabilității generale exprimă gradul de acoperire a surselor împrumutate cu activele totale de care dispune întreprinderea:

Rata solvabilității generale=Total pasiv/(DTS+DTL)

Analiza acestor indicatori se efectuează în dinamică în baza datelor bilanțului contabil.

Analiza coeficienților structurii surselor de finanțare a activelor

Denumirea coeficientului La începutul perioadei La finele perioadei1 Coef.de autonomie 0,942 0,949

2 Coeficientul de atragere a surselor împrumutate

0,058 0,051

3 Coef. corelației între sursele împrumutate și

proprii

0,061 0,054

4 Rata solvabilității generale

17,30 19,61

Concluzie :În baza datelor analizate se observă un nivel înalt al independenței față de resursele împrumutate. Aceasta rezultă din faptul ca rata solvabilitățții este una foarte

înaltă și permite acoperirea multor datorii. Astfel putem spune că entitatea dispune de o gestiune eficientă a surselor de finanțare.

Dat fiind faptul că sursa inițială de finanțare a întreprinderii este capitalul propriu, în continuare se efectuează analiza mai profundă a acestuia.

52

Capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea datoriilor.

Analiza mărimii și evoluției capitalului propriu

Indicatorii Anul precedent Anul de gestiune Ritmul cretșterii1 Capital propriu 60797526 61378705 100,96

2 Total datorii 3729374 3299075 88,463 Total pasiv 64526900 64677780 100,23

Concluzie :În baza datelor analizate rezultă faptul că capitalul propriu s-a majorat cu0,96 puncte procentuale față de perioada precedentă, ceea ce reprezintă un fapt pozitiv oentru entitate. Totodată un fapt pozitiv îl reprezintă micșorarea datoriilor pe termen scurt, fap care arată că întreprinderea are capacitatea de a stinge datoriile proprii cu ajutorul unei

gestionări eficiente.

Analiza structurii capitalului propriu

Indicatori La începutul perioadei La finele perioadeiSuma Ponderea Suma Ponderea

1 Capital statutar

42355380 69,67 42355380 69,01

2 Rezerve 17266046 28,40 17854096 29,093 Profit

nerepartizat1176100 1,93 1169229 1,90

Total 60797526 100 61378705 100

Concluzie : În baza datelor analizate se observă faptul că toate componentele capitalului propriu s-au modificat fie pozitiv, fie negativ. Astfel cele ce s-au modificat negativ sunt

profitul nerepartizat care s-a micșorat cu 0,03 puncte procentuale față de perioada precedentă, și capitalul statutar care s-a micșorat în baza totalului pasivelor cu 0,66 puncte procentuale. Și o modificare pozitivă a rezervelor care s-au majorat cu 0,69 puncte procentuale. Astfel putem spune că diminuările și majorările componentelor

capitalului propriu se alfă în echilibru.

SA este de tip deschis fiind constituit din 42355380 lei.

Analiza mărimii și evoluției datoriilor la întreprindere

Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Ritmul creșterii1 Total datorii 3729374 3299075 88,46

2 Total surse de 64526900 64677780 100,2353

finanțare3 Venituri din

vînzări56489205 53625276 94,93

Concluzie :În baza datelor analizate se observa o diminuare a datoriilor față de perioada precedentă,ceea ce reprezintă un fapt pozitiv. Totodată se observă o diminuare a

veniturilor din vîînzări care nu ne arată o situație pozitivă,însă majorarea surselor de finanțare ne arată că întreprinderea este în stare de funcționare și are posibilitatea să-și

acopere toate cheltuieliele și datoriile.

Aprecierea structurii datoriilor pe verticală

Categorii Anul precedent Anul de gestiune Abatere Suma Ponderea Suma Ponderea Ponderea

1 DTS privind facturile comerciale

603685 16,19 249878 7,57 -8,62

2 Avansuri TS primite

146992 3,94 352166 10,67 +6,73

3 Datorii față de personal privind

retribuirea muncii

1434536 38,47 1404050 42,56 +4,09

4 Datorii față de personal privind alte

operațiuni

214 0,005 30 0,001 -0,004

5 Datorii privind asigurările

689699 18,49 623928 18,91 +0,42

6 Datorii privind decontările cu

bugetul

325866 8,74 162953 4,49 -3,80

7 Datorii preliminare 32894 0,88 -- --- -0,888Provizioane

aferente cheltuielilor și plăților

preliminare

463003 12,42 476563 14,45 +2,03

9 Alte DTS 32485 0,87 29507 0,89 +0,02Total 3729374 100 3299075 100 0

Concluzie : În baza datelor analizate se observă faptul că componența surselor împrumutate este una variată și neomogenă.totalitateea datoriilor întreprinderii cuprind

diferite elemente care se deosebesc considerabil atît după conținutul economic, cît și după cota lor în totalul datoriilor. Deci modificări esențiale se observă la următoarele

componente:1)avansuri pe termen scurt primite s-au majorat cu 6,73 puncte procentuale;

2)datorii față de personal privind retribuirea muncii s-au majorat cu 4,09 puncte procentuale;

3)provizionane aferente cheltuielilor și plăților preliminare s-au majorat cu 2,03 puncte procentuale;

4)datorii pe termen scurt privind facturile comerciale s-au micșorat cu 8,62 puncte 54

procentuale;5)datorii privind decontările cu bugetul s-au micșorat cu 3,80 puncte procentuale.

Astfel observăm un ecilibru între aceste componente care se mențin în limitele optime pentru întreprindere.

În practica economică a analizei lichidității bilanțului contabil sunt utilizte următoarele noțiuni:

Capacitatea de plată care reprezintă capacitatea întreprinderii de a-și onora obligațiile de plată.

Lichiditatea activelor –proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în mijloace bănești.

Solvabilitatea pe termen lung-capacitatea întreprinderii de a face față datoriilor pe o perioadă mai lungă de timp.

Lichiditatea bilanțului contabil-capacitatea întreprinderii de a-și achita datoriile pe termen scurt.

Formula generală de calcul a lichidității bilanțului contabil:

Lichiditatea=Mijloace de plată disponibile/Obligații de plată pe termen scurt

Există cîteva mdalități de calcul și analiză a lichidității bilanțului contabil.Prima metodă este utilizată în cadrul analizei expres a situației financiare a întreprinderii.

Particularitatea metodei constă în faptul că calcularea coeficienților se efectuează sub aspect static și exclusiv în baza datelor raportului financiar.

Calculul ratelor lichidității în cadrul analizei expres

Denumirea coeficientului Calculul coeficientuluiLa începutul perioadei La finele perioadei

1 Lichiditatea curentă 34823649/3729374=9,34 38070627/3299075=11,532 Lichiditatea intermediară

17619630/3729374=4,72 22772838/3299075=6,90

3 Lichiditatea absolută 2962469/3729374=0,79 7517044/3299075=2,28Concluzie : În baza datelor analizate putem afirma faptul că la întreprindere persistă o

lichiditate destul de înaltă, ceea ce reprezintă un fapt pozitiv. Astfel putem spune că întreprinderea dispune de o gestionare eficientă pentru a avea o lichiditate atît de înaltă.

A doua metodă de analiză este analiza lichidității de aplicare a normativelor de reduceri.particularitatea metodei în recunoașterea imposibilității transformării unor elemente

patrimoniale în formă bănească.

Calculul coeficienților lichiddității în cadrul aprecierii credibilității clientului bancar

Denumirea coeficientului Calculul coeficientuluiLa începutul perioadei La finele perioadei

55

1 Coeficientul de acoperire

26984535/3729374=7,24 30433307,76/3299075=9,23

2 Coeficientul lichidității de gradul II

16588376,9/3729374=4,45 21418412,6/3299075=6,49

3 Coeficientul lichidității absolute

2962469/3729374=0,79 7517044/3299075=2,28

Concluzie :În baza datelor analizate rezultă că din punct de vedere al creditorului, coeficienții de lichiditate corespund nivelului de siguranță și demonstrează în dinamică o tendință pozitivă de majorare. Această situație reflectă o micșorare a riscului de creditare

din partea creditoruli,deoarece el poate fi convins în faptul că creditul va fi restituit la timp.

O informație de preț pentru aprecierea capacității de plată a clientului oferă raportul privind fluxul mijloacelor bănești. Analiza începe cu studierea modificărilor survenite în

mărimile absolute ale fluxurilor mijloacelor bănești în comparație cu perioada precedentă. Aprecierea informațiilor obținute se efectuează pornind de la următoarele

considerente:1)desfășurarea reușită a activității operaționale trebuie să genereze flux net pozitiv;

2)menținerea și dezvoltarea potențialului economic al întreprinderii condiționează flux net negativ din activitatea de investiții;

3)fluxurile nete pozitive din activitatea operațională și financiară trebuie să compenseze fluxul negativ din activitatea de investiții.

Evoluția fluxurilor mijloacelor bănești

Fluxul Anul precedent Anul de gestiune1 Fluxul net din activitatea

operațională5526204 4647059

2 Fluxul net din activitatea de investiții

(681756) (97397)

3 Fluxul net din activitatea financiară

(2494058) --------

4 Fluxul net din activitatea economico-financiară pînă la articolele excepționale

2350390 4549662

5 Fluxul net total 2350390 4549662

Concluzie : În baza datelor analizate observăm o tendință pozitivă a fluxului mijloacelor bănești indiferent de faptul că acesta s-a micșorat față de perioada precedentă.

Astfel putem afirma faptul că întreprinderea gestionează eficient fluxul mijloacelor bănești.

Concluzie

56

Pe parcursul efectuării practicii nu am în tîlnit obstacole, deoarece am fost susținută și îndrumată de toți membrii secțieie de contabilitate. Am avut ocazia să

lucrez cu un colectiv bun datorită căruia am înțeles că este interesant să lucrezi, dar este și un pic complicat. Cel mai mult am lucrat cu compartimentul salarizării,

reținerilor din salariu,etc. Am efectuat unele lucrări în baza cărora se ușura lucrul contabililor. Practica a fost foarte interesantă și ușoară pentru mine, deoarece mie

mi se explica ce am de făcut și uneori mi se arătau exemple, după care eu mă descurcam foarte repede cu lucrul meu. Pentru viitor eu le-aș recomanda să

modifice programa de evidență a contabilității de la programa DOSS la programa 1C, deoarece programa 1C este mai simplă în utilizare decît programa DOSS. Deasemenea le-aș recomanda pe viitor să sistematizeze datele programate și efective ale tuturor anilor de care ei au nevoie vizînd toate compartimentele

contabilității pentru a le fi mai ușor în verificare unor date esențiale de care ei pot avea nevoie în orice moment.

Cuprinsul anexelor

I. Anexa I Certificatul de înregistrare

57

II. Anexa II Statutul întreprinderiiIII. Anexa III Structura organizatorică de conducere

IV. Anexa VI Politica de contabilitateV. Anexa V Componența contabililor

VI. Anexa VI AutorizațiileVII. Anexa VII Cartea mare pentr 03.2015

VIII. Anexa VIII ArendaIX. Anexa IX Creanțele și datoriile

X. Anexa 10 Documentele salarialeXI. Anexa XI Documentele de casă

XII. Anexa XII Documentele bancareXIII. Anexa XIII Bilanțului volumului de producție

XIV. Anexa XIV Darea de seamă pentru producția fabricată și realizată

XV. Anexa XV Dareade seamă pentru venituri și cheltuieli XVI. Raportul financiar 2013XVII. Raportul financiar 2014

58

Date post:	14-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	olesea-dobrovolscaia
View:	238 times
Download:	0 times

raport de diploma

Documents