psihologiapoporuluiroman.doc

8/14/2019 psihologiapoporuluiroman.doc

http://slidepdf.com/reader/full/psihologiapoporuluiromandoc 1/313

Coperta: MIRCEA

MUNTENESCU Redactor.

ELISABETA SIMION

Coordonator de colecţie:

CONSTANTIN SCHIFIRNEŢ



O Editra ALBATROS! "### $iaţa $re%ei Li&ere nr. "! %ector I '#'(# ) BUCURE*TI

C. R+,ULESCU)MOTRU

PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN

Antolo-ie! %tdi introdcti! /n-ri0ire de ediţie 1i note de CONSTANTIN SCHIFIRNEŢ



Editra ALBATROS Bcre1ti "###



ISBN #'()23)4562)"





/a cele a$i"!ate t"e(uie adăuat inte"esul !ani$estat $aţă deetnopsiholoie în !ulte ţă"i eu"opene, ceea ce e"a o do*adă a con*ine"iidesp"e "ele*anţa ca"acte"isticilo" naţionale în des$ă&u"a"ea !ode"niă"ii. In Ro!#nia, nu "e&i! daci discută! desp"e un cu"ent etnopsiholoieca"e cup"inde pe"sonalităţi cu o"ientă"i teo"etice di*e"se. M. +!inescu, I. Sla*ici, I. C"ăciunescu,012. 3enopol, D. D"ă(4cescu, iată c#te*a nu!ede auto"i ai uno" luc"ă"i sau concepte desp"e psiholoia etnică. înt"e ei,C. Rădulescu-Mot"u caută să deschidă o nouă di"ecţie, studiul &tiinţi$ical psiholoiei etnice. 5"eătit în &coala psiholoici a lui 6. 6undt, 7auto" al unui i!punăto" t"atat de psiholoia popoa"elo" 7, C. Rădulescu-Mot"u in*estiheaă psiholoia popo"ului "o!#n înt"-un !odo(iecti* &i, în consecinţă, e'a!ineaă etnicul "o!#nesc p"in calităţile,da" &i p"in de$ectele sale.

Viiunea lui Mot"u desp"e psiholoia etnici este o co!ponentă a #ndi"ii sale, alcătuită pe cel puţin t"ei p"incipii teo"etice &i !etodoloicede analiă a "ealităţii. Mai înt#i, t"e(uie "ele*ată ideea lui Mot"u desp"esu(st"atul ene"etic al e'istenţei. Concepţia sa 7 pe"sonalis!ul

ene"etic 7 este o teo"ie (aată pe e'tinde"ea leii ene"iei la înt"eulc#!p al e'pe"ienţei u!ane, ia" pe"soana u!ană ocupă un loc esenţial înacest siste!, deoa"ece ea însă&i este o di"ecţie a ene"iei. Din unhiulce"cetă"ii psiholoiei etnice, pe"sonalis!ul ene"etic $undeaă teadesp"e entitatea naţională ca $o"!ă a unei ene"ii naţionale conc"etiateînt"-o pe"sonalitate etnică.

în al doilea "#nd, se cu*ine "e!a"cat p"incipiul e*aluă"ii acţiunilo"u!ane &i sociale p"in p"odusele lo" conc"ete. Mot"u )udecă o"ice $aptindi*idual sau colecti* p"in *i"tutea sa de a p"oduce ce*a. 5siholoiaetnici este #ndiţi nu at#t p"in ceea ce se a$i"!i desp"e ea de căt"e ceică"o"a le apa"ţine sau de căt"e cei din a$a"a "upului etnic, cil, !ai ales, p"in ceea ce $ac, adică p"in co!po"ta!entele lo" etnice. în "apo"tu"ileinte"etnice el ăse&te ca esenţială acti*itatea "eali a $iecă"ui "up etnic, &inu!ai din această pe"specti*ă discuţi desp"e psiholoia etnici.

în al t"eilea "#nd, Mot"u e'a!ineaă psiholoia etnici în "elaţieinsepa"a(ili de *ocaţia $iecă"ui popo". Su$letul unui popo" este di$e"it de*ocaţia aceluia&i popo". Nu!ai anu!ite !ani$estă"i psihice ale unui

popo" conduc la a$i"!a"ea *ocaţiei acestuia. 0ceste p"incipii teo"etice si !etodoloice di"ecţioneaă #ndi"ea lui

C. Rădulescu-Mot"u desp"e psiholoia popo"ului "o!#n, la ca"e ne"e$e"i! în continua"e8 .

". 5siholoie etnica si cultu"a naţională

C. Rădulescu-Mot"u %)a a$u!at din p"i!ele sale !ani$estă"i pu(lice d"ept un #ndito" cu o *iiune eu"opeană asup"a p"o(le!einaţionale. %o"!at în at!os$e"a spi"ituală a +u"opei de la s$#"&itulsecolului t"ecut do!inată de de(ate"ile p"i*ind p"incipiul naţio-nalităţilo" &i d"eptu"ile indi*idului, Ridulescu-Mot"u a conceput etniculca "ealitate psiholoică ce $iinţeaă înt"-un !ediu cultu"al. De aceea,caută să înţeleaă p"ocesele naţionale în calitatea lo" de chestiuni psiholoice &i sociale &i nicidecu! în latu"a lo" (ioloică. Din acestunhi, Mot"u e'a!ineaă naţionalis!ul. 5ent"u o cup"inde"e c#t !ai!a"e a #ndi"ii lui Mot"u desp"e această te!ă, stă"ui! asup"a

pu(licisticii, inclusi* din pe"iodicul său 49loua Re*istă Ro!#nă:." tn %tdil de 8aţ9. ne ocp9 nai de ideile li C. R.)Motni de%pre p%i;olo-iapoporli r<n. A%pra -<ndirii %ale de%pre etnic! e=i %tdil no%tr Etnic ţi naţional tn

concepţia lui Constantin RSdulescu-MoUv, In C. R9dle%c)Motr! Etnicul românesc.

Naţionalism. Editra Al&atro%. "##>.?. Ainti! printre altele! articoll li O. ,en%%iano! Patriotismul. @Noa Rei%t9

Roan9! nr. (! "#44. /n care %e or&e1te de patrioti%l de parad9

6



Din p"i!ele nu!e"e ale "e*istei sunt pu(licate a"ticole desp"e pat"iotis!, naţionalis!, "apo"tu"i înt"e "upu"i etnice; . în *iiunea sa, pu(licaţia t"e(uia să se distină p"in analia o(iecti*ă, deta&ată deinte"ese înuste, a situaţiei o"ică"ei naţiuni. Respin#nd de plano&o*inis!ul, u"a de "asă, *iolenţa *e"(ală sau $iică $aţă de unele "upu"ietnice, Rădulescu-Mot"u caută să int"oducă în discuţie c"ite"ii &i no"!eutiliate de ţă"ile ci*iliate ! cunoa&te"ea &i soluţiona"ea aspectelo""e$e"itoa"e la naţiune. T"e(uie p"eciat de acu! că $iloso$ul "o!#n nueste un antinaţionalist de&i, după cu! *o! *edea, eticheta aceasta i-a $ost pusă, da" el c"ede că desp"e naţiune se poate e'p"i!a nu!ai în te!eiuluno" a"u!ente luate din "ealitatea naţională. Con&tienti#nd că epoca!ode"nă tinde sp"e o e'tinde"e a ci*iliaţiei dincolo de "aniţelenaţionale, Rădulescu-Mot"u "ealieaă !odi$ică"ile inte"*enite in!entalul colecti* eu"opean, ia" pent"u Ro!#nia i!po"tantă "ă!#nee*oluţia ei pe acest t"aiect al de*oltă"ii !ode"ne. Să adăuă! că Mot"u <nt"e*ede o a$i"!a"e a naţiunii în di!ensiunea ei cultu"ală toc!aidato"ită p"ee!inenţei ci*iliaţiei 8aţ9 de inte"esele naţionale= .4Vu!ai

naţiunile capa(ile de cultu"ă p"op"ie, nu!ai acelea ca"e se a"atădestoinice a asiu"a o"dinea socială, nu!ai acelea au d"ept lae!ancipa"e &i conduce"e de sine:> , ase"ţiune inte"esantă p"in su(linie"eaele!entului !a)o" al e'istenţei naţiunii. Nu o"ice "up etnic poate de*eni "up naţional cu o $o"!ă statală p"op"ie. Reu&e&te si atini acest stadiual de*oltă"ii naţionale doa" acele naţiuni ca"e p"oduc cultu"i. O",cultu"a însea!nă acti*itatea conc"eţi a unui "up naţional e'p"i!at înt"-un siste! de *alo"i. Inte"*ine insi &i un alt aspect tot at#t de i!po"tant ca&i cultu"a, anu!e capacitatea asiu"ă"ii ordinii %ociale de ci$"e un "upnaţional. 0lt$el spus, constitui"ea st"uctu"ilo" ca"acte"istice *ieţiinaţionale se )usti$ici în !ăsu"a în ca"e se asiu"i des$ă&u"a"ea ei $i"ii!pedi!ente. Rădulescu-Mot"u int"oduce un ele!ent socioloici!po"tant în discuta"ea naţiunii. 0cesta este "ealia"ea de căt"e o"icesocietate a unui echili("u înt"e co!ponentele ei, pent"u ci alt$el nu a" putea si $uncţionee. Naţiunea $iinţeai ca un $acto" "elato" al"apo"tu"ilo" dint"e oa!eni dispu&i la o"ania"ea "elaţiilo" dint"e ei înte!eiul leătu"ilo" etnice. Ideea este de o actualitate indiscuta(ilă astăic#nd se cunosc at#tea cau"i de con$licte inte"etnice, declan&ate &i cau"!a"e a di$icultăţilo" de sta(ili"e a unei o"dini sociale înt"-un cad"unaţional. Ridulescu-Mot"u a sesiat inci din anul 8?>> ci Ro!#nia e'i&tiîn toposul eu"opean ca un !odel de o"dine &i de cultu"i. O(se"*ă! ci celedoui aspecte sunt indest"ucti(il leate înt"e ele. Nu este su$icienţidispune"ea de cultu"ă naţionali, este necesa"i a$i"!a"ea *i"tuţii de a"anta"e a sta-(ilitiţii p"in înt"ona"ea o"dinii sociale. Constitui"eanaţiunii nu este un si!plu act de *oinţi a unui "up, ci e$ectul unui p"oces îndelunat în ca"e ea c"eeai un spaţiu &i un ti!p al siu. deose(itde ale alto" "upu"i, "e$lectate în cultu"i &i în $o"ţa de a o"aniainstituţiile necesa"e pent"u asiu"a"ea o"dinii sociale.

? C. R<dle%c)Motr! Naţionalism anarhic fi cinlizatiunc. /n @No Rei%tl Ro<n9! nr

">. ISni-%I "#44.p. "22

0sup"a cultu"ii naţionale, Mot"u "e*ine după c#ţi*a ani în aceea&i"e*istă cu studiu@ @$ro8eti%l /n cltra noa%tr9 naţional9 inclus în*olu!ul de $aţă. 0ta&at spi"itului &tiinţi$ic, ia" siste!ul său este

o"aniat ca o #ndi"e "aţionalislă o"iinală în cunoa&te"ea &tiinţi$ică, Rădulescu-Mot"u a chestionat cultu"a naţională p"in toate co!ponenteleei. 0 acceptat că in*estia"ea cultu"ii naţionale cup"inde în !od necesa"studiul idealului, ca"e însă nu poale $i analiai p"in c"ite"ii ale &tiinţei. în ene"al, con&tiinţa naţională, "e$le' al unui popo", t"e(uie e'a!inată

7



p"in alte !odalităţi dec#t "ealităţile $iice sau natu"ale. Din acest unhi, $iloso$ul concede un alt !od de a t"ata con&tiinţa naţională.

înt"uc#t cultu"a naţională e'p"i!ă $i"ea unui popo", ea estealcătuită din t"adiţiile acestuia a că"o" o"iine se pie"de în ti!p. în acestecondiţii, cu! poate $i cunoscută $i"ea unui popo" &i, i!plicit, cultu"a sanaţionalăA Rădulescu-Mot"u sue"eaă o nouă pe"specti*ă asup"astudiului naţiunii. +'istă, înt"-ade*ă", o p"o(le!ă naţională, însă aceastanu a" "eulta din idealul &i *iaţa naţională, ci din "apo"tu"ile unui popo"cu altele. în te"!enii de astăi ai etnosocioloiei chestiunea naţionalăt"anspa"e din etnicitateB. în inte"acţiunea dint"e popoa"e se !ani$estăidentitatea naţională (aată pe con&tientia"ea di$e"enţei unui popo" $aţăde alt popo". Nu se poate discuta desp"e un popo" ca entitate dec#t încad"ul "apo"tu"ilo" sale cu alte popoa"e. Ia" deose(i"ile înt"e "upu"ietnice sunt dete"!inate de $ondul cultu"al al $iecă"ei etnii. C. Rădulescu- Mot"u in*estia te!a cultu"ii naţionale ca una a etnici taţii, $ă"ă ca el, înanul 8?>?, să o denu!ească însă ca etnicitate. în *iiunea sa, analiacultu"ii naţionale nu este )usti$icată de cunoa&te"ea în sine a unui popo",

ci de studiul "elaţiilo" acestuia cu alte popoa"e din ca"e "eultă con&tiinţaapa"tenenţei la un popo" &i a di$e"enţei $aţă de !e!("ii alto" popoa"e. înconsecinţă, di$e"enţele cultu"ale înt"e două "upu"i naţionale suni"ele*ante în ca"acte"ia"ea $iecă"uia dint"e cele două entităţi nu!ai în!ăsu"a în ca"e înt"e ele e'istă un !ini!u! de contact. 5ent"u etnicilate.esenţială este "elaţia, &i nu p"op"ietatea de "up. Inte"acţiunea dint"e popoa"e dete"!ină e'istenţa unei p"o(le!e naţionale= un popo" a"e ocestiune naţională nu din cauă că el î&i cunoa&te idealul &i $i"ea saspecială naţională, ci din cauă că el t"ăie&te ca popo" alătu"i de

3 e=i: T;orniD H. Erin. Ethnkit and Naţionalism. $lto $reD%. "##."! p i l .

alte popoa"e cu ca"e *ine în con$lict, &i ci din con&tiinţa acestui con$lict"eultă o cestiune naţionali pent"u el:. Su(linie"ea ele!entuluicon&tiinţă este deose(it de i!po"tant, *o"(ind pent"u ti!pul c#nd Mot"ua $o"!ulat teele sale 7 începutul acestui secol. Rele*anţa lo" stă îne'a!ina"ea naţionalului p"in t"ăsătu"i cultu"ale &i spi"ituale pent"u adepă&i ast$el *iiunea "aseoloică accentuat (ioloistă &i o"anicislă. Să!e"e! în continua"e pe $i"ul a"u!entaţiei lui Mot"u &i să decelă!

cont"i(uţiile lui esenţiale la cla"i$ica"ea conceptului de naţiune. Rădulescu-Mot"u ap"eciaă că în ce"ceta"ea p"o(le!aticii naţionaleinle"e"esul se concent"eaă pe studiul "elaţiilo" dint"e "upu"ile etnice. De alt$el, doa" acestea lasi posi(ilitatea ce"cetito-"ului si cunoasci!ecanis!ele p"in ca"e $iinţeaă un popo". Ce se înt#!pla însi cunoţiunea de popo" sau de naţiune, adică cu entitatea naţionali sau, cu!spune #ndito"ul nost"u, .$i"ea unui popo":A Di$icil de desci$"at &tiinţi$ic, popo"ul este conside"at ca un dat al chestiunii naţionale. +l e'i&ti, pent"uo(se"*ato"ul *ieţii naţionale, p"in !o&teni"ea sa leată de t"adiţii. 0&ada",a(o"da"ea naţiunii po"ne&te de la un dat indiscuta(il 7 popo"ul, ia"cunoa&te"ea acestuia de"i*ă din e'a!ina"ea "apo"tu"ilo" sale cu alte popoa"e. Rădulescu-Mot"u pune o p"o(le!ă de episte!oloie, anu!e ce pcate $i cunoscut &tiinţi$ic în leătu"ă cu un popo", ia" in*estia"ea luiaduce o pe"specti*ă desp"e ceea ce este el în p"eent. De aceea, e'eetul ţine să p"eciee, )usti$icat, ce t"e(uie cunoscut din *iaţa naţională a unui popo". O"ice popo" a"e un ideal, pent"u că $ă"ă acest ideal nu poate $iinţaca entitate de sine stătătoa"e. înt"e(a"ea este ce !i)loace &i ce planu"i $olose&te un popo" pent"u a pune în acţiune p"op"iul idealA In acest !od

se poate analia un popo". 0&ada", în cunoa&te"ea &tiinţi$ică e'istă o p"o(le!ă de in*estiat, asup"a opo"tunităţii că"eia nu a"e sens să sediscute cu! este. de pildă, un popo" cu idealul ca"e-i con$e"ă identitate,ia" aceasta t"e(uie t"anspusă înt"-o situaţie episte!oloică de a $ice"cetată "apo"tu"ile unui popo" cu alte popoa"e. Ră!#ne însă dediscutat dacă o naţiune ca entitate &i cu st"uctu"ile ei nu p"eintă inte"es

8



pent"u ce"cetăto". înse&i t"adiţiile, ca"acte-"iante pent"u ceea ce este un popo", se cu*in a $i cunoscute &i nu!ai ast$el pute! &ti conc"et desp"einte"io"itatea unei const"ucţii naţionale.

0!intea! !ai sus de se!ni$icaţia cultu"ii naţionale tn desci$"a"ea pa"ticula"ităţilo" naţionale. Rădulescu-Mot"u o )udecă în $uncţie de*i"tuţile ei de conse"*a"e P *ieţii naţionale. însc"isă în concepţia sa ene"ală desp"e ene"etis!ul "ealităţii u!ane &i sociale, tea lui Mot"udesp"e naţiune poa"tă pecetea !odului cu! entitatea naţionali î&i*alo"i$ici potenţialul de ene"ie. In acest sens, el a$i"!ă "ostul &tiinţei îne'a!ina"ea naţiunii, anu!e de a o înd"u!a sp"e un scop= acela de autilia tendinţele &i înco"dă"ile do(#ndite din t"ecut, ca un $el de ene"ie potenţială pentr a "ealia noi tendinţe &i înco"dă"i în *iito":.

5"in ce se de$ine&te cultu"a naţionalăA Mot"u *ede cultu"anaţională p"in ope"ele sale, .4iindci în aceste ope"e se !ani$estătendinţele &i înco"dă"ile înnăscute sau !o&tenite ale su$letului naţional:,o desc"ie"e accepta(ilă &i astăi după e*oluţia p"ecipitată a cultu"oloiei, $iloso$ici cultu"ii &i ant"opoloiei cultu"ale. In e*alua"ea unei cultu"inaţionale i!po"tante sunt p"odusele ei, ca"e con$e"ă conc"eteţe pa"ticula"ităţilo" naţionale. Toc!ai de aceea se acceptă e'istenţa uno"*alo"i naţionale. Deose(i"ile naţionale con$e"ă ca"acte"ul de entitate alunui "up naţional p"in ceea ce p"oduce el. încă un a"u!ent în"ele*a"ea aspi"aţiei $iloso$ului "o!#n de a a(o"da "ealitatea ţi $eno!enele naţionale p"in p"ocesele lo" speci$ice. Să a!inti! doa" ci unant"opolo a!e"ican, 0lB. "oe(e", a cla"i$icat di$e"enţa dint"e e*oluţiao"anici &i e*oluţia sociali E , a"u!ent#nd ci atunci c#nd ne "e$e"i! la o! ţi la spaţiul său a*e! în *ede"e o "ealitate .)up"ao"anică:, adici cultu"a p"in ca"e $iinţa u!ani este capa(ili si-&i schi!(e p"op"iile siste!e desoluţiona"e a p"o(le!elo" *itale ale e'istenţei.5 A. L. Groe&er. Nahtre o! Culture. C;ica-o. Uni er1i r o8 C;ica-o $te%%. "#52.

Rădulescu-Mot"u în de!e"sul siu a(o"deaă naţiunea dincolo de(ioloic sau de înţelesul siu p"i!a" ca o st"uctu"i a "apo"tu"ilo" de"udenie &i o"iina"ea înt"-un st"ă!o& co!un. +l nu neaă acest conţinutiniţiaF al naţiunii, însă, pent"u pe"ioada !ode"nă, c"ede necesa"ă olă"i"e a acestuia în con$o"!itate cu !utaţiile inte"*enite în "ealităţile

naţionale. însă&i cultu"a naţională este concepută in !i&ca"e. +le!enteleei o"iina"e în $o"!a uno" 4nstincte o"anice: se adapteaă continuu lacondiţiile noi de e'istenţă a naţiunii.

Da" cultu"a naţionali este !ai !ult dec#t su!a ope"elo" p"oduse. +a dispune de un plus de ene"ie net"ans$o"!at încă în "ealitateaactuali:, tn o"ice popo" e'i&ti un potenţial de c"eati*itate $inaliai nu!aiîn anu!ite conte'te "eu cuanti$ica(ile &i cu at#t !ai "eu de p"e*ăut.Viito"ului îi este hă"ăit si puni în acţiune acest p"isos de ene"ienaţionali. Ideea !e"iţi "eţinuţi, deoa"ece, p"in $o"!ula"ea ei, Mot"u cauţisi !odi$ice pe"specti*a do!inantă asup"a naţiunii, de la cantona"ea înt"-un t"ecut la o"ienta"ea căt"e *iito", de la ceea ce s-a p"odus la ceea ce se poate &i t"e(uie $ăcut. 0cest aspect al "apo"tului t"ecut-p"eent-*iito" îna(o"da"ea cultu"ii naţionale, ca &i în estiona"ea "esu"selo" sale "ă!#neo tendinţa a cont"o*e"selo" cultu"ale "o!#ne&ti, ia" Mot"u nu-8 e*iţi,di!pot"i*ă, după cu! s-a putut u&o" o(se"*a, îl e'a!ineaă &)-8a!endeaă în chipul ap"eciat de el opo"tun pent"u cunoa&te"ea naţiunii&i, de $apt, se însc"ie în *iiunea !ai la"ă a auto"ului, după cu! a!

su(liniat de)a, cu p"i*i"e la atitudinea $aţă de e*oluţia !ode"nă a Ro!#niei. %ă"ă să nee sau să dea*uee t"ecutul, Mot"u conside"i(ene$ici o"ienta"ea sp"e *iito" po"nind de la ceea ce o$e"i p"eentul,toc!ai pent"u ci este con*ins, daţi $iind &i noua situaţie a "o!#nilo"dete"!inaţi de $iinţa"ea lo" înt"-un stat naţional independent, ci *iito"uleste posi(il si $ie p"eătii. O", accentua"ea pe t"ecut în det"i!entul

9



neli)ă"ii *iito"ului "ep"eintă o cale ine$icienţi de "ăspuns la $eno!enelenaţionale "eale. Rădulescu-Mot"u ăse&te în li!ita"ea cultu"ii naţionalenu!ai la t"ecut e'plicaţia pent"u ceea ce el nu!e&te p"o$etis!, cae'p"esie a unui naţionalis!.

5ent"u cad"ul te!atic de aici ni s-a pă"ut inte"esanţi e'plicaţia $iloso$ului "e$e"itoa"e la !ecanis!ul socioloic de $iinţa"e a cultu"ii.%ieca"e societate de*olţi !odele cultu"ale ideale ca"e "ep"einţi "epe"e pent"u adapta"ea co!po"ta!entelo" !e!("ilo" ei. O", aceste !odelecunosc !odi$ică"i dete"!inate de !o!entele isto"ice ale e*oluţiei aceleisocietăţi. Studii ant"opoloice au do*edit ci pent"u o"ice "up, în scopulconse"*ă"ii coeiunii sale, este necesa" ca toţi !e!("ii acestuia siî!pă"tă&ească aceea&i cultu"i. 5"actici, c"edinţe, !entalităţi, *alo"i,co!po"ta!ente sunt co!une pent"u toţi. +'istă, în cad"ul "apo"tu"ilo"inte"u!ane, anu!ite const"#ne"i cultu"ale, ca"e li!iteaă acţiunea $iecă"ui indi*id sau "up. Ridulescu-Mot"u "e$e"i la cultu"a naţionali ca!i)loc de a$i"!a"e a unui popo" in "elaţie cu alte popoa"e, a*#nd in*ede"e, după opinia noast"ă, e'act aceste ca"acte"istici ale ei, adică actele

de const"#ne"e a indi*iilo" apa"ţinăto"i unei naţiuni să ade"e laidealu"i, *alo"i &i no"!e ale *ieţii naţionale pent"u c. ast$el să sedi$e"enţiee de alte co!unităţi naţionale &i să c#&tie in co!petiţia cuacestea. +ste se!ni$icati*ă a"u!entaţia lui Rădulescu-Mot"u p"i*indca"acte"ul *iu, dina!ic &i o$ensi* al cultu"ii naţionale, pe ca"e-ldesp"inde din e'a!ina"ea siste!ului de leătu"i înt"e naţiuni. O(se"*ă!,a&ada", analia naţiunii în actualitatea ei, în p"ocesele ei în cu"s sau pecale dea se p"oduce, ia" t"ecutul ei "ă!#ne nu!ai ca $ond !o&tenit, da"nu ca $acto" al p"o"esului. 0se!enea de!e"sului său asup"a alto" te!e,in*estiaţia lui Rădulescu-Mot"u desp"e cultu"a naţională în-d"ituie&tescopul cunoa&te"ii etnicului "o!#nesc p"in ceea ce este el &i nu p"in ceeace a $ost, deoa"ece, )udecă $iloso$ul, "ealităţile autohtone s-au schi!(at p"o$und, ia" o"ientă"ile sp"e *iito" sunt ene"ate de ase!enea !odi$ică"i,cu at#t !ai !ult c#nd se discută etnicul "o!#nesc în cad"ul "apo"tu"ilo"sale cu alte popoa"e= popoa"ele nu t"ăiesc alătu"i ca să-&i ad!i"e înt"e ele!ueele cultu"ii lo" naţionale..., ci t"ăiesc în concu"enţă &i cu tendinţa, $ieca"e, sp"e cuce"i"eG cultu"a naţională este pent"u $ieca"e o a"!ă decuce"i"e. Din această cauă cultu"a st"ă!o&ească nu este de un $olos

*e&nicG la î!p"e)u"ă"i noi t"e(uie înco"dă"i &i plăs!ui"i su$lete&ti noi, cuca"e să se poată o(ţine (i"uinţa:. Iată un punct de *ede"e socioloic a$u!at de Rădulescu-Mot"u +l

p"oiecteaă o concepţie di$e"ită de cea a alto" e'eeţi desp"e $iinţa"eacultu"ii. Să a!inti! de$iniţia cultu"ii dată de +.H. Tlo" ca"e ci"cula înetnoloia ti!pului= un înt"e co!ple' ca"e include cuno&tinţe, c"edinţe,a"ta, !o"ala, leile, cutu!ele &i o"ice alte dispoiţii &i o(iceiu"iachiiţionate de căt"e o! ca !e!("u al unei societăţi:, de$iniţie cee'p"i!ă co"ect concepţia e*oluţionistă desp"e cultu"ă. 0cest e'e!plude*ăluie înţelee"ea cultu"ii ca acu!ula"e de *alo"i c"eate de o!,e'p"i!ată în ideea de !o&teni"e sau de teau" spi"itual. 0&a cu! a!constatat. Rădulescu-Mot"u e*idenţiaă această co!ponentă a cultu"ii 7totalitatea ope"elo" p"oduse, da" o conside"ă li!itati*i pent"u desci$"a"eaconţinutului "eal al cultu"ii naţionale. Cultu"a este !ai !ult dec#t acest $ond !o&tenii. +a a"e &i o pute"nică di!ensiune acţionată pusă în "elie$în p"ocesul e*oluţiei unui popo" în conte'tul "apo"tu"ilo" sale cu alte popoa"e. O", în cad"ul acesta $ieca"e popo" tinde să se a$i"!e p"in potenţialul său de ene"ie. Viata naţionali cunoa&te o !i&ca"e continui,

ia" "apo"tu"ile cu alte popoa"e au !eni"ea de a "elie$a $o"ţa sa. în acestsens. Moti* su(liniaă ci popoa"ele cunosc înt"e ele concu"enţa &itendinţa de cuce"i"e nu neapă"at te"ito"iali. Inst"u!entul p"incipalutiliat în această lupţi 17 constituie cultu"a. Rădulescu-Mot"u scoatecultu"a din sta"ea ei de si!plu teau" al unei naţiuni &i o în*este&te cucalitatea de !odalitate esenţiali in dina!is!ul naţional. T"e(uie si

10





$e"!itate $aţă de o"ice !ani$esta"e ostilă e*"eilo". în opinia sa, a$i"!atăîncă din p"i!ele nu!e"e ale pe"iodicului Noua Re*istă Ro!#nă:, Mot"u e'p"i!ă, alătu"i de ci*ilitate, &i o concepţie de tole"anţă. De aceea,a inte"*enit o"i de c#te o"i a si!ţit că !ani$estă"i naţionaliste ce ie&eaudin cad"ul dialoului &i al tole"anţei in$luenţau neati* "apo"tu"ileinte"etnice. în p"i!ul deceniu al acestui secol a pu"tat pole!ici cunaţionali&ti, p"ecu! N. Io"a, 0. C. Cua &i, după cu! *o! *edea, cudi$e"ite "upu"i cultu"ale. Si stă"ui! asup"a c#to"*a idei &i acţiuni aledi"ecto"ului ,4Voii Re*iste Ro!#ne: p"i*ind chestiunea e*"eiasca în Ro!#nia.

Si p"eciă! că Rădulescu-Mot"u căuta să discute ase!enea aspectespinoase ale *ieţii "o!#ne&ti din poiţia o!ului de &tiinţă, ca &i aad*e"sa"ului $aţă de o"ice *iolenta"e a !ino"ităţii e*"eie&ti. 0! puteaspune că Rădulescu-Mot"u a înce"cat să i!pună în opinia pu(lică"o!#nească un anu!it co!po"ta!ent $aţă de "upu"ile etnice, unco!po"ta!ent al o!ului ci*iliat, !ode"n, tole"ant, p"edispus la dialo, p"eocupat de a"u!ente &tiinţi$ice &i $aptice, deschis sp"e co!unica"ea

cu lu!ea. C"ede! că nu "e&i! dacă susţine! ci Rădulescu-Mot"u aindus un !odel al intelectualului "o!#n pe ca"e-8 *edea e'e!pla" înconte'tul "o!#nesc. Nu o dată a p"o(at p"in acti*itatea sa $iloso$ică, da"&i în inte"*enţiile sale pu(lice *i"tuţile !odelului a că"ui e'p"esie seconside"a. Nu a e*itat i"onia, nu a t"ecut cu u&u"inţă peste e"o"i "a*e de #ndi"e sau de acţiune în$ie"#ndu-le, nu a eitat să pe"si$leeco!po"ta!ente, atitudini p"e)udecăţi, însă toate acestea înt"ep"inse înt"-un stil de pe"$ecţi u"(anitate. Ji, de aceea, i-a "epunat tot ti!pulnaţionalis!ul *e"(al, de pa"adi, a"esi* &i p"i!iti*. De!oc"at înt"-o ţa"iîn ca"e de!oc"aţia su$e"ea din caua nea)unsu"ilo" sociale, Rădulescu- Mot"u a sc"utat "ealitatea "o!#neasca, p"ecu! &i *iaţa "upu"ilo" etnicedin cad"ul statului "o!#n din pe"specti*a conc"etului &i a ceea ce se putea "ealia e$ecti*.

Iati cu! analieaă Mot"u e$ectele unei politici antise!ite.%iloso$ul, dupi e'a!ina"ea &ti"ilo" sociale &i naţionale, p"oiecteaă setulde a"u!ente ca"e susţin aco"da"ea de d"eptu"i e*"eilo". %ă"ă săad#nci! acest aspect, a!inti! nu!ai că Ro!#nia !ode"ni p#ni dupi p"i!ul "ă(oi !ondial s-a con$"untat cu p"o(le!a, deose(it de spinoasi,

a î!pă!#nteni"ii e*"eilo". %iloso$ul "o!#n î&i p"eenta a"u!entele înt"-o pe"ioadă în ca"e, a&a cu! decla"au o$icialităţile statului, opinia pu(lică"o!#neasca nu e"a p"eititi pent"u accepta"ea unei deciii de o ase!eneaan*e"u"i. Rădulescu-Mot"u a ăsit de cu*iinţă o de(ate"e pu(lică achestiunii toc!ai pent"u a se a$la soluţii con*ena(ile. Ca"e a" $i $oste$ectele (ene$ice pent"u statul "o!#n p"in aco"da"ea de d"eptu"i e*"eilo"A Mă"i"ea nu!ă"ului de aleăto"i in onele cu o populaţie e*"eiascănu!e"oasă, înlătu"a"ea uno" p"actici i!o"ale, cu! a" $i, de pildă,tentati*a de cu!pă"a"e a actului de natu"alia"e, c"e&te"ea !o"alităţii $uncţiona"ului pu(lic, c"edi(ilitatea statului tn st"ăinătate, întă"i"ea poiţiei (unu"ilo" "o!#ne&ti pe piaţa inte"nă, dispa"iţia senti!entelo" deu"ă din su$letele e*"eilo". 0$i"!a"ea antise!itis!ului $ace din acestec#&tiu"i pie"de"i $oa"te !a"i pent"u statul "o!an, c"ede Rădulescu- Mot"u. In atenţia e'eetului stă, a&ada", !ani$esta"ea în opinia pu(lică,cu deose(i"e î: unele "upu"i de intelectuali, a antise!itis!ului. Sp"edeose(i"e de alţi e'eeţi ai p"o(le!ei, de pildă, 0.C. Cua, ca"e înce"ca sădo*edească p"i!e)diile ce decu" din concent"a"ea populaţiei e*"eie&ti în!ulte o"a&e din Moldo*a, pent"u înlătu"a"ea că"o"a sue"a !ăsu"i de

disc"i!ina"e, Rădulescu-Mot"u, în *i"tutea p"incipiului său !etodoloic,acceptă "ealitatea de"i*ată din e'istenţa acestei populaţii în Ro!#nia &icaută să adopte acea poiţie p"oducti*ă în p"i!ul "#nd pent"u inte"eselestatului. Din aceea&i pe"specti*ă !enţionată !ai înainte, Mot"u p"i*e&te p"o(le!a e*"eiască, în p"i!ul "#nd, ca una a *iito"ului, ia" int"ica"ea eiîn t"ecut nu a"e dec#t o *aloa"e isto"ici. 5e această coo"donaţi a *iito"ului

1%



a"u!enteaă caducitatea antise!itis!ului. De aceea, a$i"!i ne echi*oc= un (un pat"iot nu poate ap"o(a !i&ca"ea antise!iţi:.

tn contu"a"ea atitudinii sale $aţă de p"o(le!a e*"eiască nu pute!t"ece peste ancheta inte"naţională o"aniată de Rădulescu-Mot"u în painile ,4Voii Re*iste Ro!#ne:. +l a in*itat pe"sonalităţi ale *"e!ii din +u"opa să-&i e'pună punctul de *ede"e desp"e chestiunea is"ae-lită. tnsc"isoa"ea sa, după ce at"ae atenţia că "o!#nii sunt un popo" t#nă" încăneo(i&nuit cu acte de p"e*ede"e asup"a uno" chestiuni esenţiale, ţine săsu(liniee= .0de*ă"aţi pat"ioţi "o!ani se silesc din toate pute"ile lo" săo(ţină o soluţiune con$o"!ă cu inte"esele ţă"ii &i, în acela&i ti!p,u!anita"ă pent"u o "asă st"eini:K , tn consecinţi, a $o"!ulat înt"e(a"ea= 0ţi consilia pe "o!#ni si aco"de e*"eilo" o ealitate co!pleţi de d"eptu"ici*ile &i politiceA:. 0u "ăspuns la solicita"ea di"ecto"ului .4Voii Re*iste Ro!#ne: +!il Lola, +doua"d D"u!ont. di"ecto"ul ia"ului /i("e 5a"ole:, Cesa"e

/o!("oso, T. Mo!!sea. 6.T. Stead, di"ecto"ul "e*istei ,4ie*ie o$"e*ie:, H. Cle!enceau, 0nalol-/e"o eaulieu, 6. 6undt, Ma' No"dau, a"l /uee", p"i!a"ul Vienei, 0chile /o!. +"nst Mach. T. H. Masa", P.S. Cha!(e"lain, 0. +s!ein, P. %ouQuie", Ch. Richet. 0&ada", pe"sonalităţi de p"i! "an ale *ieţii &tiinţi$ice &i pu(lice din +u"opa. Se înţelee de la sine di*e"sitatea opiniilo", de la accepta"eatutu"o" d"eptu"ilo" pent"u e*"ei p#nă la neaco"da"ea nici ni drept!acestei populaţii, aducindu-se a"u!entele de "ioa"e 8 .

' $re=enta anele dintre r9%pn%rile la anc;eta li Motr pentr a di%tin-e

arietatea de po=iţii 8al9 de c;e%tinea tn di%cţie. Eil ola: @r9%pnd 89r9 a e=ita: da.

Snt pentr cea ai /ntin1i e-alitate %i pentr cea ai are %olidaritate po%i&ili pentr

toate popoarele p9<ntliJ Ce %are Lo&ro%o Kator al c9rţii "ntiscmi-tismul#$ @,a %nt

de acord. ,ar %)a i=t /n Olanda! En-litera! Aerica c9 nici n pericol n)a re=ltat din

li&ert9ţile depline acordate ereilor Kp. "2'J T. Mo%en: @In -eneral.dpi p9rerea ea!

e nedrept a le-a dreptrile politice de credinţ9! ţi ai nedrept /nc9 dc a 8ace %9 depind9

0decata a%pra oralit9ţii de naţionalitate Kp. ">(J 7.Cleencea: @acordarea dedreptri ereilor... e%te a%t9=i pria condiţine a oric9rei or-ani=aţini ciili=ate Kp. ">(J

Anatol)Lero! Bealie: @,aci %ocotiţi ci e%te iprdent a natrali=a pe toţi ereii /n &loc!

ar tre&i cel pţin %i natrali=aţi elita dintre ei! a1tept<nd pa 1i ceilalţi %9 erite aceea1i

8aoare Kp. 24'J . ndt: @Nai at<t %e poate a8ira! /n -enere! ci e-alitatea de

dreptri pentr erei %e ipne din pnct de edere oral 1i politic a 8i acordat atunci

c<nd ei de 8apt %)a nit c ceilalţi locitori ai ţ<rii /ntr)o %in-ri naţine. Unde acea%ta n)a

at loc %i nde ereii contini a p9%tra 8aţi de %tat o %itaţine indi8erenţi %a d19noa%9!

acolo n)a1 ptea =ice ci %)ar ipne %a 9car ci %)ar 0%ti8ica ridicarea /n-r9dirilor le-ale

ei%tente. Tot1i! tre&ie %i recno%c ci niciodat9 n %e poate prodce o a%iitaţine

coplet a eleentelor %tr9ine! pe cit tip n li %e di ace%tora e-alitatea %ociali ţi politici!

Kp. 24'J Ma Norda! dpi ce %%ţine acordarea de dreptri ereilor! preci=ea=9: @N daţi

ereilor dreptri politice cit tip ra contra lor e%te inc de%tl de ie la dneaoa%tr9

Kp. 246J Garl Le-er @E niciodat9 n)a %i i con%ilie= %i daţi dreptri ereilor. Fiecare

naţine r9<ne %t9p<n9 pe p9<ntl pe care II locie1te Kp. 246J T;. Ma%ar:

@anti%eiti%l crent e%te p9-&itorJ H5. C;a&erlain: @,aci Ro<nia ar oi %i ia ca

pildi eepl /n8loritorli %tat al An-liei! ar tre&i 89r9 /nt<r=iere %i aln-e pe toţi ereii 1i

%9i priea%c9 din no a&ia dpi trei %a patr %ecole.dpi ce naţinea %e a /nt9ri in a8ar9 ţi

/n nintr 1i)ţi a 8i con%olidat /ntr)n od dra&il proprietatea Kp 23(.

Realiato"ul anchetei a ţinut să a$le &i opinia clasei politice "o-

!#ne&ti &i a constatat un cu"ent pent"u a!#na"ea o"ică"ei soluţiuni închestiunea e*"eiască. Un nu!ă" !ic de politicieni "o!#ni au

1&

C. RSdle%c)Motr! %Scrisoarea adresat& pentru ancheta internaţionali$ Cest'nea

isratliti( @Noa Rei%ta Roani! nr. ">. "5 a-%t "#44. p. "2'. La redactareac;e%tionarli ţi la tradcerea r9%pn%rilor i 8o%t a0tat de Henric Sanieici! %ecretar de

redacţie.



"ăspuns la înt"e(a"ea lui Mot"u= Th. Rosetti, +!il Costinescu, +!il M. 5o"u!(a"u, C. oe"escu p"e&edintele Senatului, Tae Ionescu, C. 5anu, 5. Missi", V. /ască", C. Stoicescu, Ion Miclescu. Toţi conced că în acel !o!entanul 8?>> nu e"a posi(ilă o soluţiune pent"u chestiunea is"aelită, ia" pent"u u"!ăto"ii 8>-;> de ani e"a cudesă*#"&i"e e'clusă. 0ceastă poiţie co!ună a "ep"eentanţilo" clasei politice îl dete"!ină să "e!a"ce, în leătu"ăcu "e$uul p"i!ului-!inist"u ca"e nu e"a altul dec#t cunoscutul apă"ăto" al d"eptu"ilo" e*"eilo", 5IB. Ca"p= D-nul

54B. Ca"p continuă t"adiţiunea u*e"nelo" din naintea sa, ia" pă"e"ile desp"e ca"e lu!ea *o"(ea că le-a" $i a*#nd încestia is"aelită, ai se ade*e"e&te că nu e"au la d#nsul dec#t un *is al tinc"et$i:B. +'p"i!indu-&i insatis$acţia $aţă deecoul ne$a*o"a(il al iniţiati*ei sale la elita "o!#nească, C. Rădulescu-Mot"u "ealia co!ple'itatea acestei chestiuni,da" continua să c"eadă că "eol*a"ea ei ţine nu!ai de auto"ităţile "o!#ne&ti &i că aceasta a" cont"i(ui la sta(ili"eauno" "apo"tu"i $i"e&ti înt"e "o!#ni &i e*"ei p"in dispa"iţia cauelo" ca"e $ac din această populaţie o p"o(le!ă însocietatea "o!#nească. IniţiaF, Mot"u s-a #ndit &i la soluţia asi!ilă"ii etnice, a&a cu! c"edeau &i alţi auto"i,a!intind aici pe 0.D. 3enopol. 5"ocesul de asi!ila"e este posi(il nu!ai dato"ită pute"ii statului naţional de a-8susţine. O", constată Mot"u, statul "o!#n nu a" dispune de $unda!ente pute"nice în a a(so"(i pe aloeni= .$aţă denu!ă"ul acesto"a aloeni ' n(n() "elati* !a"e, t"adiţiunile cultu"ale ale ţă"ii sunt slă(ite p"in î!p"e)u"ă"ileisto"iceG (ise"ica &i &coala naţională sunt încă cu putină in$luenţă pent"u a desă*#"&i ope"a cea !a"e de asi!ila"e: ? .

Ne-a! putea înt"e(a dacă t"adiţiile &i cele două instituţii $unda!entale ale statului poa"tă "ăspunde"ea pent"uîntă"i"ea spi"itului naţional sau, de $apt, clasa politică &i elita ţă"ii nu au *alo"i$icat *i"tuţile lo" naţionaleA

Re!e!o"#nd peste pat"u decenii ancheta din anul 8?>>, Rădulescu-Mot"u constata că ea, în $apt, nu a dus lani!ic= .0ncheta n-a dus la lă!u"i"ea cestiunii... 0cu!, după pat"ueci de ani.

î!i dau (ine sea!a pent"u ca"e cauă. 5e"soanele la ca"e !-a""t ad"esat, a$a"ă de PS. Cha!(e"lain, e"au oa!eni politici &i pu(lici&ti cu o "eputaţie!ondială, da" $ă"ă o p"eăti"e &tiinţi$icăspecială în cestiune... Răspunsu"ile

p"i!ite au a*ut un !a"e ecou în pu(licul"o!anesc, da" p"actic n-au dus la nici un

"eultat. N-a! &tiut, dupi ele, cu ni!ic !ai !ult ca !ai înainte, înt"uc#t e*"eii sunt pe"iculo&i sau nu statului"o!#n:B > . Rea!inti! ci la anchetă au pa"ticipat !a"i sa*anţiG 6undt, Mo!!sen, 6. Mach, C. /o!("oso, da" 89r9%9 8ie a*iaţi în te!ă. Se desp"inde din !ă"tu"isi"ea $iloso$ului ideea desp"e e'istenţa unei atitudini antise!itis!sau $ilose!itis! (aată !ai !ult pe p"e)udecăţi sau pe conceptii p"eluate ca ata"e $i"i o cunoa&te"e &tiinţi$ică achestiunii chia" &i la "ecunoscuţi oa!eni de &tiinţă. 0sup"a acestui su(iect auto"ul @$er%onali%li ener-etic"e*ine în anul 8?E înt"-o a!pli analiă, în ca"e î&i e'p"i!i scepticis!ul asup"a politicii statului totalita" $aţă dee*"ei, su(liniind ci în această p"o(le!i, p"actic, nu s-a $ăcut nici un p"o"es88 .

"4 Ide! Revi)uiri *i ad&u+iri, "#3(! ol /n-ri0ii de Rodica Bic;i1 1i 7a&riela ,itre %e. coentari ,in 7ire%c! Bcre1ti! Editra

Boarea ,arrilor. "#P! p .'4."2 E-en $orn. Un poet, /n @Noa Rei%ti Ro<ni! nr. "2! "4 Un. "#"4!

Rele*a! !ai sus ci Rădulescu-Mot"u a inte"*enit &i în unele dispute pe chestiunea e*"eiasci. Noto"iu estecaul lui +uen 5o"n, asistent al său. c"onica" lite"a" la ,$loua Re*isti Ro!#ni:. 0cesta a sc"is un a"ticol intitulat

Un poet: desp"e 5. Ce!a, în ca"e î&i e'punea pă"e"i desp"e lite"atu"a ti!pului, p"int"e altele, a$i"!#nd că în"e*iste se $ace o lite"atu"ă de o !edioc"itate "e*oltătoa"e= s-au $o"!at "upu"i &i "upuleţe, a*#nd $ieca"e $oaia &ic"iticul ei, &i că se "ecunosc ade*ă"ate *alo"i doa" acei ce sunt în"olaţi su( steaul "upă"ii "especti*e:8; . Opiniile lui

5o! au t"eit "eacţii din pa"tea sc"iito"ilo" "o!#ni, !ai ales tine"i, &i de aici s-a născut o dispută cu pute"niceaccente politice în ca"e s-a *ăut ant"enat $i"i si o *oiasci di"ecto"ul !?oQ' Re*iste Ro!#ne:. 0 inte"*enit în acest

con$lict N. Io"a, ca"e, a$l#nd, a(ia dupi !ai (ine de un an &i)u!itate, ci ( C. R9dle%c)Motr! R&spuns la scrisoarea pulicat& n .!alan+a, /n No Rei%ta Ro<nD. nr. "3!23 ianarie "#"4! p! 22".

5o! $uncţioneaă ca asistent la Uni*e"sitatea din ucu"e&ti $ace o inte"pela"e în 5a"la!ent !inist"ului Inst"ucţiunii, S. Pa"et. I se alătu"ă lui Io"a tine"ii sc"iito"i din Societatea Sc"iito"ilo" Ro!#ni, ca"e au t"i!is unapel căt"e Co"pu"ile leiuitoa"e pent"u a ce"e "espine"ea solicită"ii de î!pă!#nteni"e a Iui +. 5o!, deoa"ece

acesta a" p"oceda ca &i Haste" &i Jăineanu, după o(ţine"ea cetăţeniei să

1*

D C. R<dle%c)Motr! " mirarea oric&rei soluţnim in cestiunea isneliti, /n ..Noi

Rei%t9 Ro<n9! nr. 2"." noie&rie "#44. p. (23.

Ide! Naţionalism anarhic *i civili)atiune, tn @Noa Rei%ta Ro<n9! nr. ">Q"5a-%t "#44. p. "2(.

Qde. p. >>)'".

p "6'.



plece din ţa"i. In săptă!#nalul .$alana:, din 8 ianua"ie 8?8>, se pu(lică o sc"isoa"e p"in ca"e Rădulescu-Mot"ueste "uat să e'plice pu(licului citito" cine poa"tă "ăspunde"ea pent"u ap"ecie"ile necu*iincioase $ăcute de +. 5o!la ad"esa sc"iito"ilo" "o!#ni. 0&ada", e"a *iat di"ect $iloso$ul &i p"o$eso"ul Mot"u, de !ult acuat pent"u atitudineasa tole"antă în chestiunea e*"eiasci. Rădulescu-Mot"u dint"u început a$i"!i ci toată di%pta este declan&ată de

$aptul ci 5o! este e*"eu, ia" în discuţie nu este sta"ea lite"atu"ii "o!#ne, ci o p"o(le!i naţionali. Mot"u "ea$i"!i cu

toată $"ancheţea *iiunea sa desp"e "apo"tu"ile cu e*"eii po"nind de la un p"incipiu ene"al, a-nu!e se!ni$icaţia"ep"eentată de o pe"soană ca o!= ,42cnt"u !ine, st"ăinul, de o"i&ice naţionalitate a" $i el, este înainte de toate uno! pe ca"e t"e(uie si-8 "espect, $iindcă "espectul pe"soanei este p"i!a dato"ie pe ca"e !i-o i!pune cultu"a ti!pului!eu. Calitatea de "o!#n o"ic#t de scu!pă !i-a" $i ea nu-!i întunecă deloc con&tiinţa acestei dato"ii. 5"innaţionalis! eu înţele un !i)loc de întă"i"e a iu(i"ii dint"e oa!eni &i nicidecu! un !i)loc de *"a)(ă &i de u"ă:8E .

+ste c"edinţa unui p"o$und #ndito" desp"e necesitatea unui alt !od de a )udeca "elaţiile dint"e oa!eni, ap"eciaţiînainte de toate ca $iinţe u!ane. Int"e oa!eni nu poate $i dec#t iu(i"e, ia" el căută să acţionee pent"u înt"ona"eaacestui spi"it în opinia pu(lică. C#t p"i*e&te o"ienta"ea pe"iodicului său, Rădulescu-Mot"u ţine să p"eciee= /aNoua Re*istă Ro!#nă nu sunt slui &i stăp#ni, i"esponsa(ili &i "esponsa(ili, ci sunt cola(o"ato"i &i di"ecto". Da"cu ţipătul de Po, )idane. Taci, )idane, nu înlocuie&te ni!eni ade*ă"ul. Dacă ade*ă"ul s-a" înlocui nu!ai cu at#tatunci ce luc"u u&o" a" $i cultu"a unui popo". Ji ce u&o" luc"u a" $i !ai ales lite"atu"a. Din neno"oci"e, cu ase!enea

ţipete nu a)une cine*a să p"oducă dec#t !aculatu"a de $elul aceleia tipă"ite la... Vălenii de Munte@: 8B. După cu!

se poate u&o" o(se"*a, Rădulescu-Mot"u aduce discuţia în planul ade*ă"ului, a&a cu! t"e(uie să p"ocedee o"ice o!de &tiinţă. %o"!ula"ea unei ap"ecie"i desp"e un "up etnic nu aduce nici un plus de cunoa&te"e a ade*ă"ului desp"eacesta. T"e(uie spus că "eacţia lui Io"a $aţă de asistentul lui Mot"u a $ost !oti*ată de studiul lui Rădulescu-Mot"u@Naţionali%l. C %e /nţele-e. C tre&ie %9 %e /nţelea-9! pu(licat în anul 8?>? în Noua Re*istă Ro!#nă:&i tipă"it apoi în ("o&u"ă în anul 8?8>. tn această luc"a"e, Mot"u ope"eaă deli!ită"ile înt"e naţionalis!ul *e"(al allui Io"a &i 0.C. Cua &i naţionalis!ul înte!eiat pe !uncă. Ma"ele isto"ic s-a i!plicat /n ca=l 5o! în scopul de a-8 disc"edita pe di"ecto"ul, 4Noii Re*iste Ro!#ne: p"in solida"ia"ea lui cu cei ce s-au si!ţit *iaţi în a"ticolul lui

5o!. Să adăuă! "eplica lui M. D"ao!i"escu, di"ecto"ul he(do!ada"ului ,4"alana:, din E8 ianua"ie 8?8>, ca"eî&i e'p"i!a opinia că +. 5o! nu este un sc"iito" "o!#n &i de aceea sc"iito"ii "o!#ni au d"eptul să pună la îndoialăca"acte"ul "o!#nesc al "e*istei d-lui Mot"u:8W . Iată cu! de la un ca pu" lite"a" s-a a)uns la a"unca"ea anate!eiasup"a uneia dint"e cele !ai i!po"tante pu(licaţii "o!#ne&ti, cu "ol esenţial în $o"!a"ea con&tiinţei naţionale înspi"itul *alo"ilo" u!anităţii, cu !i)loace !ode!e, eu"opene. Nu este lipsit de i!po"tanţă a!ănuntul că înt"e C.

Rădulescu-Mot"u &i M. D"ao!i"escu a e'istat în pe"ioada acti*ităţii lo" în Co!itetul de "edacţie al "e*istei

Con*o"(i"i lite"a"e: o sta"e con$lictuală c#nd latentă, c#nd !ani$estă./0 1kkm

în scopul lă!u"i"ii luc"u"ilo", Rădulescu-Mot"u apeleaă &i de această dată la una dint"e !odalităţile lui pu(licistice p"e$e"ate= ancheta în "#ndul sc"iito"ilo" pent"u a-&i spune opinia $aţă de a"ticolul lui 5o! &i de apelult"i!is Co"pu"ilo" leiuitoa"e. 0u "ăspuns la solicita"ea sa C. Ste"e, H. Dia!andi, N. Teoha"i, I0. assa"a(escu,

D4$. u"ileanu. Toţi au $ost de aco"d că nu t"e(uia !utată disputa din plan lite"a" în plan politic. +'istă totu&ianu!ite nuanţe la $ieca"e dint"e pa"ticipanţi. C. Ste"e "espine insinuă"ile lui 5o! "e$e"itoa"e la calitatea sc"ie"ilo"lite"a"e. I0. assa"a(escu, dupi ce su(liniaă ci nu-l suspecteaă pe 5o"n de senti!ente anti"o!#ne&ti, tine să

p"eciee că unii e*"ei ne u!ilesc &i ne disc"editeaă ilnic în ochii st"ăinătăţii &i ai opiniei pu(lice, în ene"al, cu odi(ăcie &i o $ineţă ca"acte"istică, ceea ce e $i"esc si de&tepte apoi ochii (ănuito"i chia" &i asup"a luc"ă"ilo" cuapa"enţă de ne*ino*ăţie:">. In discuţie a inte"*enit &i Ca"aiale ca"e pune totul pe sea!a *#"stei tine"e. Tine"ii,

c"edea !a"ele d"a!atu", ,)i au &i n-au d"eptate...

Da" lasă-i că le t"ece lo" iuţeala cu *"e!ea:

88

. 4udecata noast"ă se alătu"ă celei a lui Ca"aiale nu at#t în $o"!a ei, c#t în spi"itul ei. Chestiunea naţionalăt"anspa"e di$e"it de la o ene"aţie la alta &i este natu"al ca ene"aţia t#nă"ă în tendinţa ei solida"i si aduci însp"i)inul ei &i a"u!ente e't"alite"a"e. Nu!ai ci această tendinţă a $ost $olosită uneo"i în scopu"i deloc (ene$ice.

Inte"esantă este opinia lui Ion 5et"o*ici, deoa"ece ea se situeaă în di"ecţia unei a$i"!ă"i a li(e"tăţii $iecă"uicetăţean de a acţiona cu! c"ede de cu*iinţă. 5"o$eso"ul ie&ean î&i e'p"i!a pă"e"ea că +. 5o"n nu a dat do*adă desenti!ente anti"o!#ne&ti p"in a"ticolul său, da" este de aco"d cu iniţiati*a tine"ilo" sc"iito"i de a se ad"esa

5a"la!entului, pent"u ci o"ice "o!#n a"e d"eptul si in$o"!ee Ca!e"ele desp"e un candidat la cetăţenia "o!#năBB.

15

C8. @Noa Rei%t9 Roani! nr. ">.' 8e&rarie "#"4. p 2(4



/2 1idem

Ne op"i! aici cu p"eenta"ea acestei pole!ici "ăsă"ite pa"că din senin pe o te!ă (anală de c"itici lite"a"i. +. 5o"n nu a $ost p"i!ul din pu(licistica "o!#ni ca"e a se!nalat !edioc"itatea &i lipsa de talent din pa"tea uno"sc"iito"i "o!#ni. Nu!ai ci opinia sa a căut înt"-un conte't al disputelo" naţionaliste &i, în !od natu"al, s-a p"o$itaide ea. 0ceasta do*edea ci în opinia pu(lici "o!#nească $iinţau o sta"e &i o !entalitate desp"e "apo"tu"ile inte"etnice.

Ridulescu-Mot"u e"a înd"ituit si cla"i$ice pent"u pu(licul citito" concepţia sa, o *iiune, "epetă!, însc"i&i îno"iontul ti!pului său. sinc"oniaţi cu idei eu"opene. O anu!iţi nai*itate a sa*antului poate $i decelaţi dinatitudinile sale. De alt$el, el e"a con&tient, cu! a! !enţionat de)a, de ădă"nicia de!e"sului siu. Nu analia! acu!această e't"e! de di$icilă p"o(le!ă a epocii noast"e !ode!e= î!pă!#nteni"ea e*"eilo" 8? , da" *"e! nu!ai să!a"că! situaţia în ca"e se a$la atunci statul "o!#n, a că"ei !isiune p"incipală e"a, o"ice s-a" spune, întă"i"eanaţionalităţii "o!#ne. Nu lipsa *oinţei de a aco"da d"eptu"i ce se cu*eneau e*"eilo", ci inte"secta"ea $oa"te pute"nicăa inte"eselo" inte"ne &i e'te"ne su( o(lădui"ea că"o"a $iinţa statul "o!#n cont"i(uia la o anu!ită conduită, pe ca"e

a! ca"acte"ia-o ca p"udentă sau dea&tepta"e a !o!entului $a*on(il, în p"i!ul"#nd pent"u statul "o!#n, de soluţiona"e achestiunii e*"eie&ti. Ne "ă(i! să spune!că este depa"te de noi #ndul de a eluda

co!po"ta!ente &i !entalităţi anac"onice, cu!, de alt$el, le-a do*edit constant Rădulescu-Mot"u. înt"-ade*ă", e"au

$olosite idei naţionale în alte scopu"i, inclusi* pent"u a a$i&a o anu!ită poiţie pot"i*nică $aţă de unele "upu"ietnice, a&a cu! se înt#!plă în o"ice ţa"i.

n e=i! ictor Neann. 1storia evreilor din România, Tii1oara. Ed. A arc ord. "##>J Carol l9ncii. Eanciparea ereilor din România

3/4/5-/4/4#, Bcre1ti! Editra Ha%%e8er. "##6

Ne *ede! o(liau pent"u a o$e"i o i!aine c#t !ai co!pletă asup"a #ndi"ii &i co!po"ta!entului lui Mot"u $aţă de e*"ei să în$ăţi&ă! opinii ale sale desp"e aceea&i chestiune înt"-o situaţic-li!ilă, cel de al doilea "ă(oi!ondial &i instau"a"ea co!unis!ului. în !onu!entala sa luc"a"e @Rei=iri 1i ad9-iri...! ela(o"ată după *#"stade W de ani, *ene"a(ilul $iloso$ "e!e!o"eaă !o!ente din acti*itatea sa pu(licistică cu "e$e"i"e la e*"ei &icola(o"ato"ii e*"ei. Totodată, aduce co!pletă"i la *iiunea sa u!anistă de înţelee"e a p"o(le!ei e*"eie&ti &istă"uinţele sale tn a li se aco"da acesto"a d"eptu"i. 5"ins în iu"e&ul e*eni!entelo" ca"e se p"ecipitau continuu,int"iat de unele $apte sociale ale uno" "upu"i etnice, (ăt"#nul #ndito" căuta să ăsească un "ăspuns la ceea ce seînt#!pla în acei ani. Constată "ealităţi, le co!enteaă. î&i e'p"i!i îndoiala asup"a p"op"iilo" con*ine"i de o *iaţi,da" $i"i si a(dice de la no"!ele &tiinţei de a )udeca pe oa!eni. De aceea, după ;E auust 8?, Mot"u $o"!ulei

ap"ecie"i desp"e e*"ei tn $uncţie de situaţii conc"ete. De pildă, nu-i scapi si "e!a"ce deose(i"ea dint"e sta"ea e*"eilo"înainte de ;E auust 8? $aţă de cea de după acest e*eni!ent. în p"i!a pe"ioadă= S-a $ăcut din e*"ei o clasă decetăţeni în a$a"ă de scutul leilo":, luindu-li-se toate d"eptu"ile ci*ice= ,0 $i e*"eu a înse!nat. înt"e anii 8?8-8?,!ai "ău dec#t a $i un du&!an, a înse!nat a $i un o! sti!atiat de la na&te"e cu toate scăde"ile $iice &i su$lete&ti= o

$iinţă de oca"ă... Cu "ealia"ea idealului antise!it, "o!#nul a a)uns stăp#n în casa lui:. In a doua pe"ioadă, situaţias-a schi!(at "adical= +*"eul este ia"ă&i cetăţean înt"e, (a încă este un cetăţean !ai de $"unte dec#t "o!#nul înstatul "o!#n@ Mo&iile &i casele i se "edau. Copiii "e*in în &coli. +*"eii daţi a$a"ă din $uncţiile pu(lice *in la loc,

p"i!ind &i sala"ii pe ti!pul c#t au $ost sco&i, &i. ca o cul!e a cul!ilo", e*"eii a)un#nd să $o"!ee ai, în opiniaacelo" ca"e dispun de soa"ta Ro!#niei, ele!entul de o"dine &i p"o"es al *ieţii statului "o!#n@: ;> Rădulescu-Mot"ua su"p"ins un $eno!en du"e"os pent"u naţiunea "o!#nă, "apida t"ece"e de la o sta"e la alta în "apo"tu"ileinte"etnice pe ca"e el o pune în sea!a e'pe"ienţei "o!#ne&ti a antise!itis!ului. U!ilinţa aceasta este cauată de

u&u"inţa "o!#nului de a !ai!uţă"i pe st"ăini:. 0ceea&i !eta!o"$oa"e a cunoscut &i atitudinea $aţă de el însu&i. Socotit p#nă la "ă(oi un $ilose!it N. Io"a îi "ea!intea pe"!anent acest luc"u, în !ai 8? a$la cu su"p"inde"ecă un e*"eu a" $i intenţionat să-i (o!(a"dee conacul de la utoie&ti ;8 . /eat de această situaţie, el ăse&tee'plicaţia în tendinţa e*"eilo" de a $ace din o e"oa"e

indi*iduală una colecti*i=..........la e*"ei *ina este totdeauna colecti*i,adici, pent"u "ăul ce li se $ace, ei conside"i *ino*aţi pe toţi cei conaţionali cu *"ă)!a&ii lo": ;; . Sc"ut#nd e*oluţia

Ro!#niei &i schi!(ă"ile ce se p"oduceau, Rădulescu-Mot"u o(se"*i înlocui"ea "o!#nilo" cu e*"ei în di$e"itesectoa"e ale acti*ităţii sociale= ,1*"eii constituie ia"ă&i !a)o"itatea "edacto"ilo" $i *o" constitui în cu"#nd chia"unani!itatea. %iindcă "o!#nii sunt în !a"e pa"te e'clu&i, ca *ino*aţi de "ă(oi:;E . Ia" desp"e deciia lui /.

16

@Noa Rei%ta Ro<ni! nr. "'!"3 8e&rarie "#"4. p. 25'. "" I. $etroici! h a!acere6 Pom,

tn @Noa Rei%ti Ro<ni! nr. "6! 2" 8e&rarie "#"4. p. 2'3.

C. R9dlc%c Motr. Revi)uiri !i ad&u+iri, "#33. ol /n-ri0it de Rodie Bic;i.

Editra Floarea ,arrilor. "##>. p. (4". // tidem. p. 244 77 tidem p. 244 i&ide.p. ((2. /0

1idcm. p 2(#



5it"i&canu de a eli!ina p"o$eso"i uni*e"sita"i, Mot"u sc"ia= Ji cu cine si $ie înlocuiţiA Cu e*"ei (ol&e*ici p"o(a(il:; . Ridulescu-Mot"u ăse&te deci e'plicaţia Ia !ecanis!ele p"in ca"e, în anu!ite condiţii, o !ino"itate poate înlocui !a)o"itatea, ast$el înc#t e*"eii sunt stăp#nii ţă"ii...:;< . Mot"u !e"e p#nă înt"-acolo cu o(se"*aţiile saleîn a a$i"!a= p#nă &i 0cade!ia nu-&i poate cinsti !o"ţii de $"ică să nu se supe"e e*"ei!ea: ;K . 5oate $i etichetat

$iloso$ul "o!#n ca antise!it din caua uno" ca"acte"iă"i ale uno" "upu"i de e*"ei sau a constată"ii uno" $apteA

Nicidecu!. Chia" în aceste paini de (ăt"#neţe destinate !ai !ult "e*iui"ii uno" concepţii &i ope"e p"op"ii, Mot"u"ă!#ne la p"incipiile sale dintotdeauna. Cauele pent"u ca"e se p"oduc unele situaţii în ca"e sunt i!plicaţi e*"eii lecaută în condiţiile sociale ale Ro!#niei. 0&ada", Mot"u e'plică în continua"e "apo"tu"ile inte"etnice p"in $acto"isocioloici= +*"eii, pent"u !ine, nu sunt niciodată caua o"iina"ă a unui "ău. +*"eii sunt totdeauna nu!aico!plici la p"oduce"ea unui "ău. Răul t"e(uie să e'iste dat în condiţiile de *iaţă ale unui popo" înainte ca e*"eii să-le'ploatee:;8 . De aceea, el nu acceptă că e*"eii a" $i *ino*aţi de tot ce se înt#!plă "ău pe pă!#nt. H#ndito"ulcontinuă să "ă!#nă un de!oc"at, un eu"opean $aţă de chestiunea "elaţiilo" inte"etnice, da" nu a"e cu! să nusesiee schi!(ă"i, unele $unda!entale, în *iiunea teo"etică &i în "ealitatea conc"etă desp"e p"ocesele etnice. +"aun $apt incontesta(il p"eenţa !asi*ă a aloenilo" în toate st"uctu"ile societăţii "o!#ne&ti post(elice, u"!a"e anoilo" conte'te c"eate Ro!#niei, după *icto"ia 0liaţilo", p"in ocupaţia so*ietică &i începutu"ile instau"ă"iico!unis!ului. Cel puţin, pent"u o pe"ioadă, "elaţii !a)o"itale-!ino"itate cuno&tea un alt cu"s $aţă de cel $i"esc îno"ice stat naţional. Mot"u e'plică această situaţie inedită p"in slă(iciunile &i li!itele !a)o"ităţii &i ale statului.

&( 5"o$ilul psiholoic al popo"ului "o!#n

A %&liniat anterior dien%inea e%enţial9 a operei li R9dle%c)Motr: %tdil p%i;olo-iei ro<nli.,e1i atorl n a l9%at o lcrare apl9 de%pre acea%t9 te9! /n aproape toate lcr9rile

n e=i 1i S.C. ,&e! 8imensions culhi"elles du d$Xcloppc!ent, Tn @Ree internaţionale dea %ciencei %ociale. ""6! noe&re "#66! p. 5>4.

%ale %t9rie a%pra %piritalit9ţii ro<ne1ti. @Cltra ro<n9 1i politiciani%l!@$er%onali%l ener-etic! @ocaţia! 8actor ;ot9r<tor /n iaţa popoarelor!@Ro<ni%l. Cate;i%l %piritalit9ţii noa%tre! @Etnicl ro<ne%c cup"ind

aplicaţii ale teelo" %iloso$ice sau socioloice la conte'tul "o!#nesc &i la t"ăsătu"ile popo"ului "o!#n. 0! spune cătoate !a"ile sale sc"ie"i au $ost ela(o"ate din i!(oldul e'plică"ii uno"a dint"e ca"acte"isticile noast"e naţionale.

+*oluţia !ode"nă a Ro!#niei este concepută ca $iind un p"oces indest"ucti(il leal de psiholoia "o!#nului. Mot"uconside"a de*olta"ea unui popo" ca t"ans$o"!a"e a psihicului său. 0lt$el, de*olta"ea ci*iliaţiei $ă"ă o !odi$ica"ea spi"itualităţii "upului u!an este ine$icientă, cu "eultate ce pot $i pot"i*nice acestuia. %iloso$ul "o!#n "idici ochestiune esenţiali= $inalitatea o"ică"ui act de !ode!ia"e. In di"ecţia .4uni!ii:, Ridulescu-Mot"u e'a!ineaă, înnoile condiţii ale Ro!#niei secolului al 33-lea, tea "e$e"itoa"e la necesitatea a"!oniă"ii cad"ului instituţional!ode"n cu $ondul psihic "o!#nesc. Una dint"e cele !ai i!po"tante su(iecte ale teo"iei sociale o "ep"eintăce"ceta"ea î!p"e)u"ă"ilo" p"opice a$i"!ă"ii unui siste! social înt"-un conte't naţional. T"adiţiile, *alo"ile &i institu-

ţiile t"adiţionale ca e'p"esie a ca"acte"ului &i a con&tiinţei naţionale sunt ele!ente i!plicate în actul de*oltă"ii.Conside"ate ca o(stacol al !ode"niă"ii de unele doct"ine socioloice, ele nu pot $i totu&i eludate. Ce înse!na!ode"nia"eaA In *iiunea do!inanţi, ti!p de un secol &i )u!ătate de e*oluţie !ode"ni s-a încetăţenit ideea căde*olta"ea !ode"nă însea!nă indiscuta(il înlocui"ea sau dist"ue"ea instituţiilo", c"edinţelo" &i *alo"ilo"t"adiţionale;? . 0lt$el spus, o t"ans$o"!a"e p"o$undă a $ondului t"adiţional nu dete"!ini, în $apt, o inco!pati(ilitateînt"e standa"dele de*oltă"ii !ode!e &i psiholoia naţionaliA Chestiunea de*ine &i !ai acuţi daci p"ocesul dede*olta"e se p"oduce p"in adopta"ea unui !odel de !ode"nia"e p"eluat din alte cultu"i. înt"uc#t o"ice co!unitatenaţionali $iinţeaă ca o entitate &i se a$i"!i p"in o identitate p"op"ie, i!plicaţiile naţionale ale de*oltă"ii sunt de oi!po"tanţă co*#"&itoa"e. De*olta"ea !ode"nă este !ai !ult dec#t o c"e&te"e econo!ică &i p"o"es tehnoloic, este oschi!(a"e a co!po"ta!entelo" &i !entalităţilo". Se

17

9 hrdem. caiet ((. p. ('33 6

tkkm.

?de. caid "3. p. "6"3.



pune în acest ca o înt"e(a"e tul(u"ătoa"e= este disponi(ilă pent"ude*olta"ea de tip !ode"n, în $apt capitalistă, o"ice naţiuneA Dacă da,ca"e sunt co!ponentele p"ocesului de de*olta"e !ode"nă ca"e "ăspundcel !ai adec*at pa"ticula"ităţilo" naţionaleA O"icu!, c"ede! că o"ice actde de*olta"e "ep"eintă, în cele din u"!ă, "e$le'ul uno" t"e(uinţe inte"ne&i al unui speci$ic naţional. 0ceastă teă nu a"e ni!ic de-a $ace cuauta"his!ul sau cu iola"ea naţională.

Rădulescu-Mot"u &i-a pus p"o(le!a psiholoiei naţionale din p"i!asa ca"te @Cltra ro<n9 1i politiciani%l 8?>, ca"e a a(o"dat, p"int"e altele, "olul o"todo'iei în conse"*a"ea spi"itualităţii "o!#ne&ti. Ina"ticolele sale din ,$loua Re*istă Ro!#nă: înt#lni! t"i!ite"i la psiholoiaetnică, su(liniind, de pildă, că o politică a unui pa"tid t"e(uie să-&i ai(ă $unda!entele în pa"ticula"ităţile noast"e naţionale. Din acest unhi

analieaă c"itic pa&optis!ul, )udecat ca o ideoloie ce n-a" $i ţinut sea!ade condiţiile isto"ice &i cultu"ale ale "o!#nilo", int"oduc#nd $o"!einstituţionale nepot"i*ite cu $i"ea "o!#nului. 0ceea&i concepţie o a$i&eaăîn de(ate"ea uno" cu"ente sociale "o!#ne&ti= popo"anis!ul, socialis!ul, ţă"ănis!ul, li(e"alis!ul, conse"*ato"is!ul. 0 u"!ă"it de-a lunulacti*ităţii sale uni*e"sita"e &i &tiinţi$ice să aducă pe"!anent în atenuaelitei &i a opiniei pu(lice necesitatea unei schi!(ă"i p"o$unde &i "eale a"ealităţilo" "o!#ne&ti nu!ai în te!eiul psiholoiei etnice "o!#ne&ti. 5siholois!A +ste di$icil de a susţine la Mot"u e'istenţa unei atitudinie'clusi* psiholoice. In concepţia sa, psiholoia este o latu"ă acunoa&te"ii o!ului &i societăţii, &i de aceea el in*estiheaă o"ice p"o(le!ă psiholoici la ni*elul societăţii ca aspect al unei *iiuni !aila"i desp"e "ealitatea u!ană &i socială.

Ca"e a" $i p"o$ilul popo"ului "o!#nA înainte de a stă"ui pe anu!itet"ăsătu"i, t"e(uie să su(linie! e$o"tul său continuu de a de$ini psiholoia"o!#nului. De aceea, o ase!enea te!ă este deose(ii de *astă, ia" în aceststudiu înce"că! să sintetiă! ideile lui Mot"u &i să "ele*ă! succinte*oluţia #ndi"ii sale desp"e etnicul "o!#nesc.

5opo"ul "o!#n a"e o psiholoie de"i*ată din isto"ia, cultu"a,t"adiţiile &i "eliia sa. +'istă, spune Mot"u, o ,4i"e a "o!#nului: ce poate $i e'plicată p"in cunoa&te"ea su$letului "o!#nului. Se!ni$icati*, $iloso$ulnost"u ţine să p"eciee că su$letul "o!#nesc este altce*a dec#t su$letulindi*idual al "o!#nului, &i acesta o$e"ă "o!#nilo" continuitate &i du"atăisto"ică. Iată, deci, e'p"i!ată tea

insu(st"atului psiholoic etnic al de*oltă"ii noast"e isto"ice. Ti!pul isto"ic"o!#nesc este identi$icat in p"o$ilul psiholoic al "o!#nilo". Su$letulunui nea! este o unitate ca"e t"ăie&te de sine p"in a"!onia $uncţiunilo"sale:. +l este o(iect de studiu ai &tiinţei= Cuno&tinţa su$letului unuinea! cu de*ălui"ea calităţilo" &i de$ectelo" acestuia nu este o ope"ă de pat"iotis!, ci este o se"ioasă ope"ă de &tiinţă:, idee esenţială înansa!(lul #ndi"ii lui Mot"u, pent"u că ea )usti$ică, &i în acest do!eniu,inte"esul $aţă de di!ensiunea &tiinţi$ică a psiholoiei etnice. Nu!ai cu!i)loace &tiinţi$ice &i u"!ă"ind o $inalitate &tiinţi$ică se poate e'a!ina(ene$ic psiholoia etnică, inclusi* cea a popo"ului "o!#n. 0&ada", &i înacest ca, Mot"u se e'p"i!ă ca o! de &tiinţă căut#nd să sup"i!e o"icealtă in$luenţă ce a" putea de$o"!a concluiile de!e"sului analitic. 0ceasta este p"e!isa cunoa&te"ii psiholoiei popo"ului "o!#n, ce"cetatăîn toate di!ensiunile ei, cu calităţile &i de$ectele ei, cu *i"tuţile &i li!iteleei.

18



Cu! este "o!#nul din punctul de *ede"e al p"op"iei psiholoiiA De$ini"ea psiholoiei etnice a "o!#nului este su"p"insă de Mot"u înco!po"ta!entul indi*idual &i cel colecti*, înt"uc#t "o!#nul s-a"!ani$esta di$e"it sinu" &i în "up. Cea !ai !a"e pa"te din t"ăsătu"ileat"i(uite "o!#nului sunt, în $apt, dete"!inate de dependenţa sa de "up. 0)un&i aici, se cu*ine să "e!a"că! o"ienta"ea analiei psiholoiei popo"ului "o!#n căt"e !ediul sătesc, de unde "eultă că tipic în psiholoia noast"ă etnică este ţă"anul, ceea ce e'p"i!ă ade"enţa lui Mot"u la cu"entul ca"e concepe etnicul p"in sat &i ţă"an, ca !odele deco!po"ta!ent etnic. Nu o dată Mot"u co!pa"ă satul cu o"a&ul &i constatăcă nu!ai în a&eă"ile săte&ti e'istă etnicul "o!#nesc. Identi$ica"ea psiholoiei etnice cu psiholoia ţă"anului stă la (aa a"u!entaţiei sale"e$e"itoa"e la adec*a"ea p"ocesului de de*olta"e cu *alo"ile &i t"adiţiile

ţă"ăne&ti, p"ecu! &i la i!pe"ati*ul !odi$ică"ilo" p"o$unde ce a" t"e(ui săle cunoască psiholoia ţă"ănească, deoa"ece nu!ai ast$el s-a" p"oduceacele schi!(ă"i pot"i*ite conte'tului "o!#nesc. +'istă în ope"a lui Mot"uun p"incipiu !etodoloic i!po"tant= e*alua"ea poiti*ă a t"ecutului, aisto"iei naţionale &i, conco!itent, e'a!ina"ea acelo" ele!ente necesa"e pent"u e*oluţia *iitoa"e a naţiunii "o!#ne, ca"e nu pot $i acelea&i cu celedin t"ecut. 5e"e!pto"iu "ă!#ne pent"u p"incipiul enunţat studiul psiholoiei etnice. 0st$el. Mot"u "e!a"că d"ept t"ăsătu"ă esenţială a

n C. R9dle%c)Motr! Personalismul ener+etic ţi alte scrieri, %tdi introdcti!

antolo-ie 1i note de 7;. Al. Ca=an. Tet %ta&ilit de 7;eor-;e $iene%c! Editra Eine%c.

"#63! p. '(#

"o!#nului su$letul siu "ea", o sta"e i!pu&i de î!p"e)u"ă"i &i det"adiţii:. H"ea"is!ul. susţine Mot"u, este ante"io" cultu"ii, ia" p"oduce"ea lui se $ace întotdeauna p"in i!itaţie, ceea ce dete"!ină lipsao"ică"ei iniţiati*e pe"sonale sau a unui acd*is! social. 0ceastă sta"e ca"eeste "ea"is!ul este însu&ită pasi*. Toate calităţile "o!#nului suntnăscute din "ea"is!ul său, ele !ani$est#ndu-se nu!ai atunci c#nd eleste în "up. 5"in u"!a"e, nu e'istă un cu"a) e'p"i!at pe"sonal, acesta se!ani$estă nu!ai în "up= sunte! popo"ul cel !ai suscepti(il c#nd estesă ne "osti! în "up, &i ca "up:. 0ceastă di!ensiune, $unda!entală aspi"itului "o!#nesc, a $ost necesa"ă în t"ecut= .$ă"ă acest "ea"is! nu s-a" %i putut !enţine unitatea li!(ii &i a (ise"icii ... H"ea"is!ul a op"itdi$e"enţie"ea pe"sonalităţilo" &i cu aceasta a cultu"ii, da", în schi!(, elne-a păst"at înt"ei!ea nea!ului &i a sla(ei cultu"i "o!#ne&ti c#t e"a:. Din pe"specti*a *iito"ului însă acest "ea"is!, continuat ca ata"e, ne poate $i $atal. Societatea !ode"nă i!pune un alt tip de o!, un o! cu unsu$let nou. Ce însea!nă acest su$let nouA +l "ep"eintă înainte de toate oindi*idualitate, cu con&tiinţa e$o"tului &i sac"i$iciului pe"sonal. Ideeaaceasta o de*oltă Mot"u înt"-o luc"a"e de "e$e"inţă @ocaţia! 8actor;ot9r<tor /n cltra popoarelor 8?E;, în ca"e se a$u!ă $ă"ă echi*oc= Unul este însă su$letul popo"ului "o!#nesc în !ani$estă"ile sale cu"at psiholoice &i altul este su$letul popo"ului "o!#nesc în "ealia"ea *ocaţieisale. Vocaţia "o!#nilo" începe acolo unde s$#"&e&te psiholoia"o!#nilo":. Din constata"ea că "o!#nii încă nu &i-au con&tientiat*ocaţia lo", Mot"u c"ede a ăsi e'plicaţia pent"u nedesă*#"&i"ea

p"ocesului de eu"openia"e a "o!#nilo". O(se"*ă!, deci, la $iloso$ul"o!#n echi*ala"ea !ode"niă"ii cu eu"openia"ea. Ce di"ecţieînt"eă"e&teA 0$i"!a"ea nestinhe"ită a *ocaţiilo" indi*iduale= +ni!a"o!#nească pent"u *iilo" *a a*ea altă soluţiune dec#t aceea de a "e*eni lat"ecut. Re*eni"ea la t"ecut n-a $ost, unde*a pe lu!e, cu putinţă:;?G



aceasta constituie !ieul înt"eii concepţii socioloice &i ant"opoloice alui Rădulescu-Mot"u. în caul etnicului "o!#nesc, dato"ită însc"ie"iinaţiunii "o!#ne pe o t"aiecto"ie de de*olta"e susţinută de î!p"e)u"ă"i $a*o"a(ile, nu e'istă altă cale dec#t $acto"ul *ocaţiilo" indi*iduale:.

I-a $ost dat !a"elui #ndito" să t"ăiască &i a doua con$la"aţie!ondială soldată cu instau"a"ea unui "ei! politic înte!eiat pe oideoloie co!plet st"ăină de psiholoia popo"ului "o!#n. O(se"*ato"asiduu al acesto" noi "ealităţi, Rădulescu-Mot"u, la o *#"stă c#nd alţiia(ia "eu&esc să sup"a*ieţuiască $iic &i intelectual, $o"!uleaă o(se"*aţiie'cepţionale desp"e situaţia "o!#nilo" a$laţi su( ocupaţie. Spi"it analitic,incisi*, păt"unăto", atent la tot ce se pet"ece în *iaţa "o!#nească post(elică, cu o cu"ioitate tine"ească în cunoa&te"ea oa!enilo" &i a

î!p"e)u"ă"ilo" isto"ice, Mot"u a lăsat în cele W de caiete !anusc"ise ideice constituie o nouă ope"ă desp"e psiholoia popo"ului "o!#n. Multedint"e e*eni!entele, deciiile luate de noua pute"e, co!po"ta!enteleelitei &i ale !aselo" ăsesc e'plicaţii în psiholoia etnică. în ase!enea!o!ente li!ită, Mot"u "eaduce în discuţie !odul de a $i al "o!#nului încondiţii isto"ice *it"ee. +ste e't"e! de p"eocupat de conse"*a"easpeci$icităţii naţionale &i #nde&te tot $elul de *a"iante în leătu"ă cust"ateia ce a" t"e(ui adoptată $aţă de pute"ea cuce"itoa"e, accept#ndchia" include"ea înt"eii ţă"i în co!ponenţa U.R.S.S., în spe"anţa că înacest $el s-a" pe"petua spi"itul "o!#nesc. %o"!uleaă i!p"ecaţii la ad"esaOccidentului, cu deose(i"e a 0!e"icii &i 0nliei, pent"u aco"dul dat"u&ilo" să cuce"ească Ro!#nia, e'plic#nd deciia !a"ilo" pute"i a!intite p"in deinte"esul lo" $aţă de p"o(le!a naţionalăG p"in opoiţie, )udecăspi"itul e"!an ca !ult !ai (ene$ic în conse"*a"ea t"ăsătu"ilo" etnice= /a /ond"a, la 6ashinton &i la Mosco*a cultul t"adiţiilo" naţionale, &icu el î!p"eună, "espectul pent"u )udecata isto"iei sunt luc"u"i de !ueu,ia" nu de actualitate:. Sc"uta"ea "ealităţilo" "o!#ne&ti post(elice îldete"!ini si o(se"*e !odul di$e"it de "eacţie al populaţiei u"(ane de cel al

populaţiei "u"ale $aţă de noul "ei! politic. O"ă&enii do*edesc o !a"edisponi(ilitate pent"u ino*aţiile st"ăine deoa"ece ei nu a" a*ea o t"adiţie= Neschi!(at este nu!ai "o!#nul de sat, $iindcă acesta n-a)une să p"indăa i!ita pe "o!#nul de o"a&, că "o!#nul de o"a& s-a &i schi!(at:E>G enunţce a" !enta o a!plă analiă pe ca"e nu o pute! înt"ep"inde aici.

%0

1dem, Revi)uiţi %i ad&u+iri, caietl "(! p. "'4#.



H#ndi"ea lui C. Rădulescu-Mot"u desp"e psiholoia etnică "ă!#ne o cont"i(uţie i!po"tantă la studiul p"o(le!aticii naţionale, p"ecu! &i la cunoa&t"ea p"o$ilului spi"itual al popo"ului "o!#n, încad"ată o"anic îno"ienta"ea scientistă, ope"a lui Mot"u a căutat &i a "eu&it să i!pună în cultu"a "o!#nă. In po$ida uno" "eticenţe &iad*e"sităţi, di"ecţia ce"cetă"ii &tiinţi$ice a etnicului "o!#nesc, "eunind în )u"ul său psiholoi, $iloso$i, socioloi &i

pedaoi tine"i p"eocupaţi de e'a!ina"ea p"oceselo" psihice speci$ice co!unităţilo" naţionale. De&i, nu a $ost

const"uită la $el ca &coala socioloică a lui Hu&ti, pute! a$i"!a că Rădulescu-Mot"u a a*ut pa"te de o !i&ca"ede*otată ideilo" sale, !enţion#nd doa" echipele conduse de cola(o"ato"ul său I. M. Nesto" ca"e au "ealiatce"cetă"ile desp"e intelienţa la "o!#ni. Concepţia teo"etică desp"e psiholoia etnică, sti!ula"ea ce"cetă"ilo" peaceastă te!ă &i a$i"!a"ea uno" p"incipii !etodoloice &i de acţiune p"i*ind "elaţiile inte"etnice $ac din ope"a lui C.

Rădulescu-Mot"u un punct de "e$e"inţă în studiul naţiunii.

Constantin SCPI%IRN+Y



NOT+ ASU$RA E,IŢIEI

$&lic9 /n colecţia @Et;no% a Editrii Al&atro% antolo-ia@$%i;olo-ia poporli ro<n alc9tit9 din %tdii %enate de C.R9dle%c)Motr! tip9rite! /n area lor a0oritate! /n ;e&doadarl@Noa Rei%t9 Ro<n9 1i @Ideea eropean9. Ur9toarele tete aai 8o%t reeditate: Su$letul nea!ului nost"u. Calităţi (une &i de$ecte,Bcre1ti! Editra Ania! "##4J 0nd"ei ă"seanu &i naţionalis!ul, /nC. R9dle%c)Motr! @M9rtri%iri! ediţie de aleri R<pean 1iSanda R<pean! Bcre1ti! Editra Minera! "##4! p. "(>)"5(J Statul

cultu"al, /n ..,reptl la Meorie! oi. II! /n lectra li Iordan C;iet!Cl0)Napoca! Editra ,acia! "##2! p. 322)32#. Celelalte tete %ntreeditate pentr pria oar9.

C c<tea ecepţii! /n alc9tirea I)/i a antolo-iei %)a re%pectatprincipil a1e=9rii lcr9rilor /n ordinea anli de apariţie. ,oar /npriinţa %tdiilor 5siholoia popo"ului "o!an 1i Statul cultu"al n %)are%pectat ace%t principi! aprecind c9 ele tre&ie pla%ate /n ol dp9criteril teatic.

La 8iecare tet e%te enţionat9 p&licaţia %a editra 1i datelepriei apariţii. In tran%crierea lor %)a tili=at norele orto-ra8ice=ale. S)a p9%trat nele 8ore de li&9 din epoc9: &nioar9! %ol)ţine! altinteri! c<te1itrele! con%ecinţi etc! prec 1i nele 8orene=ilate de -rade de coparaţie pentr ad0ectie %a ader&e! care! /n od corect! n a -rad de coparaţie Ke.: in8erior! %perior.$entr nii tereni 8oarte rari a o8erit eplicaţii /n Note. ,ea%eenea! a p9%trat pnctaţia atorli din interiorl tetelor.

A con%iderat nece%ar %9 /n%oţi antolo-ia c note eplicatie 1i

re8erinţe %crte de%pre per%onalit9ţile la care %e 8ac triiteri.Notele din %&%oll pa-inilor Karcate /n tet prin a%teri%c

aparţin li C. R9dle%c)Motr! re%pecl<nd)%e etodolo-ia atorlide alc9tire a aparatli 1tiinţi8ic. Notele editorli %nt nerotatec ci8re ara&e! de la " /n continare! 8iind pla%ate la %8<r1itlolli.



/n alc9tirea antolo-iei! a 8o%t %pri0init de dl. Ion Sp9tan 1i*te8an Nic;ita de la Bi&lioteca Acadeiei Ro<ne! c9rora iclţe%c 8oarte lt.

Mlţi! de a%eenea! doanei 7eor-eta ,ii%iano!directoarea Editrii Al&atro%! pentr %pri0inl acordat /n p&licareaace%tei c9rţi.

Z septe!("ie 8??[

C.S.





P a r t e a l

PROFILUL PSIHOLOGIC AL POPORULUIROMÂN

SUFLETUL NEAMULUI NOSTRU: CALIT+ŢI BUNE *I ,EFECTE

Idei de=oltate /n con8erinţa ţinţi la Atenel din Bcre1ti! 8n =ia de2" 8e&rarie "#"4

,ac9 pe %eaa ni nea ar 8i %9 pne toate calit9ţile &ne K1i toate de8ectele pe cari le pre=int9 acei cari /l con%titie%c! 1i nnai acei din pre=ent! ci 1i acei din trect! c9ci drept e%te c9 toţiace1tia con%titie%c laolalt9 n nea! atnci %8letl neali no%trar 8i cel ai ariat o=aic! din c<te %e pot ia-ina. N e%te calitate&n9K! care %9 n 8i /podo&it reodat9 %8letl ni ro<n! precn e%te de8ect care %9 n 8i 8o%t %a %9 n 8ie c<nd 1i c<nd /n acela1i%8let: totali=area calit9ţilor 1i de8ectelor ar 8i o /pelic9rire 89r9 de%8<r1ii. ,ar %8letl ni nea n e%te o %ipl9 totali =are de petic9rii%8lete1ti! ci e%te el /n%1i o nitate care tr9ie1te de %ine prin aronia8ncţinilor %ale! /ntocai c tr9ie1te 1i %8letl 8iec9ri indiid /nparte. S8letl neali no%tr %)a 8orat ca o re=ltant9 din %8letelero<nilor! cari a tr9it 1i tr9ie%cJ el /1i are 8irea %a proprie! pe care opte eplica din %8letele ro<nilor! dar pe care n o ptecon8nda c 8irea renia dintre ace1tia. El e%te /n 8iecare dintre noi!1i c toate ace%tea e%te /n a8ar9 de noi: noi /i /prt9 iaţaor-anic9! el ne d9 continitatea 1i dra i%toric9J el e%te c;ipl /n carene /ntrp9 pentr oc;ii altor neari.

C /n%9 %9 deo%e&i 1i %9 caracteri=9 n a1a %8let! care e%te /n noi 1i lot1i tr9ie1te /n a8ar9 de noi $e ecinl de l<n-9 tine /l e=i 1i /l 0deci dp9 8aptele %ale 1i tot1i e%te a1a de -re %9 1tii ce %8let areE%te crd 1i er-e la &i%eric9J e%te incino% 1i pe &=ele li naile-ea 1i ade9rl Ade%eori o iaţ9 /ntrea-9 tr9ie1ti c el al9tri 1i totn a0n-i %9)l cno1ti %8lete1te ,ar %9 ai cno1ti %8letl ni nea /ntre-! din care t /n%ţi 8aci parte C ai %9 te ridici pe%tea9r9cinile tale per%onale! pentr a edea 1i calit9ţi /n a8ar9 dede8ecteJ c ai %9 te ridici pe%te aorl t9 propri! pentr a edea 1ide8ecte /n a8ar9 de calit9ţi

Mlte -ret9ţi %nt! ne-re1it. C ce le poţi /nl9tra 1i p<n9 la ce9%r9 C pţine a0toare 1i p<n9 la o ic9 9%r9. Le poţi /nl9trac a0torl eperienţei altora! eperienţ9 trad%9 /n proer&e 1i=ic9tori poplareJ c a0torl eperienţei tale proprii 1i c a0torl1tiinţei teoretice! 1tiinţ9 %pri0init9 pe o&%eraţinea coparat9 a altorneari. $<n9 la ce 9%r9 $<n9 la o 9%r9 8oarte ode%t9.,rl pe care pleci e%te pţin &9ttJ toţi te &9nie%c 1i c9l9=9 n ai

dec<t i&irea ta de ade9r...Cno1tinţa %8letli ni nea! c de=9lirea calit9ţilor 1ide8ectelor ace%tia! n e%te o oper9 de patrioti%! ci e%te o %erioa%9oper9 de 1tiinţ9. Acea%t9 cno1tinţ9 tre&ie %9 o %ta&ile1ti c aceea1io&iectiitate c care %ta&ile1ti ori1ice alt9 cno1tinţ9 de%pre lea8i=ic9. Intenţia &n9 ce ei 8i a<nd de a)ţi prea9ri neal n are cec9ta aici. C at<t ai pţin are ce cita aici 1i intenţia cealalt9 de a)ţiic1ora neal. ,p9 ce cno1tinţa o&iecti9 e%te %ta&ilit9!patrioti%l poate %9 interin9J c9ci el a0t9 %9 %e tradc9 /n 8apt9aceea ce raţinea ţi)a ip% ca o concl=ine lo-ic9. /nt<i! linainţii 1i pe r9 8ocl aprin% al patrioti%li. La n dr pe



/ntneric! de aitintreli! n 8oc! oric<t de aprin% ar 8i el! n poatedec<t %9 te /nc9l=ea%c9J de linat te linea=9 ra=a %telei care%c<nteie /n lea cea rece a al&a%tr li cere%c.

I

N e%te ţar9 /n ;otarele lii ciili=ate /n care -ra lii.-ra %atli %9 ai&9 ai lt9 trecere ca /n ţara noa%tr9 Cele ailte dintre conin-erile noa%tre %nt /nteeiate pe =onl p&lic!1i nai 8oarte pţine pe doe=ile adnate de noi per%onal. Se =ice!lea =iceJ 1i dac9 lea =ice ro<nl! indiidal lat! pare c9 /nţele-e c9 tot a1a tre&ie %9 =ic9 1i ei. Mai ale% /n lea ţ9r9nea%c9-ra %atli e%te o&<r1ia ttror conin-erilor! 8n -ra %atli %erear%9! ne-re1it! -ra li Ion! -ra li 7;eor-;c! - Ura 0 peire 1i aaltora! dar o dat9 ce ace%tea %nt 9r%ate indiidalitatea lor %)a 1ter%:

-ra %atli contope1te pe toţi ţ9ranii laolalt9 /n acela1i ad%8lete%c. *i tot a1a 1i ia ora1! opinini per%onale 8oarte pţine. Ce=ice lea! ce =ice partidl! ce =ice %t9p<nirea...! dar 8oarte rar ce=ic Ion 1i 7;eor-;e. Ce =ic Ion 1i 7;eor-;e ,ar dac9 Ion e%te /n$artidl Li&eral! tre&ie %9 =ic9 ce =ic li&eralii *i dac9 7;eor-;e e%te /n $artidl Con%erator! tre&ie %9 =ic9 ce =ic 1i con%eratorii Maipoate 8i di%cţie Indi8erent de c;e%tinea /n care cinea e%te c;eat%9 =ic9 cea: 8ie /n politic9! 8ie /n 1tiinţ9! 8ie 1i /n literatr9! p9rerea de-rp priea=9 a%pra celei indiidale. Fiecare -rp /1i are p9rerea %a&loc! c9reia loti %e %pn! /ntocai c 1i la trele de oi e%te nclopot la al c9ri %net %e adn9 toate oile laolalt9. C<nd n ro<n %t9la /ndoial9! 8iţi %i-ri c9 el n %t9 8iindc9 are o conin-ere per%onal9 deap9rat! ci 8iindc9 n 1tie /nc9 de partea c9ri -rp %9 %e dea. S9ear-9 dp9 c &ate <ntl din dreapta %a +,- c &ate cel din%t<n-a Iat9 %prea li nelini1te. $entr ri%ipirea ace%tei nelini1te!%8orţarea ro<nli %e /ndreapt9 /n a8ar9! ca %9 prind9 c rec;ea ai&ine =onl cel din r9J ai niciodat9 %8orţarea n er-e /n9ntr!%pre 8orl con1tiinţei.

Oml de caracter la ro<ni n e%te acela care e%te con%ecinţe c%ine /n%1i! ci acel #are n)a ie1it din c<ntl -rpli! adic9 a#ela #area rat totdeana clopotl trei. ,e con%eVenţa c sine /n%1i a-rpli cine %e /ntrea&9 N e%te or&a cu! %n9 clopotl! #i daci%n9: a %nat! ai 8o%t pre=inte! 1i e1ti ro<n! atnci e1ti om +e caracter.

N es"e ţar9 c oaeni ai cra-io1i! ca ţara noa%tr9ro<nea%c9. Ro<nii %nt eroi! dar c deo%e&ire c<nd %nt /n -rp. In.ron"/ la r9=&oiJ /n ceat9! la reolt9J /n c<rd! la <n9toare... #ra!ilro<nli n are perec;e. Ire1rile de la a%altl 7riiţei a r-masle-endareJ 1i tot a1a tind %9 dein9 le-endare atacrile n+r-ne2e +inpri9ara anli "#4'. ,ar ro<nl i=olat e%te lan+ #a 3i iell. C<nd /i &ate din picior cinea! el tace. A1a a t9ct %i "a#e n .a2a celei dint<iciocoroade! dac9 o ede /&r9cat9 alt8el #a el( 4a,l plecat %a&ia n)"taie. ,e aceea la oricine care arat9



%a&ia!el pleac9 capl. C<nd %ite /n%9 cotl toar91li! adic9 c<nd e%te /n ceat9! atnci! de /ndat9 el ridic9capl: 1i atnci 8ere1te. ,oane! pe oricine de d<n%l! c9ci e%te repede la <nie.

Ro<nl! ca %oldat! e%te n eleent ecelent! ne/ntrect. Aratele ro<ne1ti n)a cno%ct niciodat9 8ricapropa-at9 prin conta-ine. ,ar! c toate ace%tea! /n tipl de pace arata ro<nea%c9 pre=int9 n n9rrelati are! de de=ertori. Recrtarea la arat9 e%te pentr cei ai lţi o paco%te. Eleii cei ai lene1i /naţ9

carte! nai %9)1i %crte=e terenl de iiit9rie.,ar a&%olt 89r9 perec;e e%te cra0l ro<nli /n epriarea opiniilor! dac9 epriarea el o 8ace /n

nele -rpli! ca redactor de 0rnal &nioar9 E1ti din acela1i -rp c d<n%l! atnci lada li pentr tine nai are ar-iniJ e1ti din cel9lalt -rp! atnci ocara li n ai are ar-ini Iat9 n redactor cra-io% /n totca=l /ţi =ici Ei &ine! te /n1eli. E cra-io% nai ca andatar al -rpli. or&e1te c el /ntre patr oc;i 1i eicon%tata c9 n)1i adce &ine ainte de ce a %cri%. /ntre patra oc;i opinia li e%te c;iar c9 toţi ro<nii %nt &ni 1ipatrioţi...

,ar 1i reli-io% e%te ro<nl. ,e oc;ii %atli /n%9J c tot din aceea1i ca=9 e%te 1i naţionali%t. Creli-inea er-e p<n9 la elaie. Se poate ca el %9 ite pe ,ne=el p9rinţilor %9iJ pe Atotpternicl 1iI=&9itorl... O a1a itare e%te c neptinţ9! ai ale% c9 el nici n)a at /nc9 oca=ia %9 /neţe cine e%te ace%t,ne=e! Atotpternic 1i I=&9itor *i ce n)ai /n9ţat n poţi %i iţiJ ace%ta e%te n ade9r prea 1tit. Ro<nle%te reli-io%! dar pe c<t9 ree ede pe toat9 lea c9 e%te reli-ioa%9. Rar ecepţii la care reli-io=itatea %9 8iepornit9 din 8ndl iniii! de acolo de nde porne1te 1i %entientl per%onalit9ţii...

Tot a1a %e petrece 1i c naţionali%l li. Tot ro<nl 8ace parad9 c %entientele %ale naţionali%te.,ar nai p<n9 la 8apt9. Fapta 8iind a 8iec9ria! adic9 indiidal9! c ea /ncetea=9 1i naţionali%l. ,9)i

ni ro<n /n <n9 toia-l apo%tolatli ca %9 predice naţionali%l... pentr alţii! 1i el e%te iediat -ata dedr. a predica pe%te tot locl %8<nta ca=9 a naţionali%li: a con0ra pe toţi %eenii %9i ca %6 %e tre=ea%c9din aorţire 1i %9)1i cltie inia 1i intea c %entiente 1i idei naţionaleJ a 8i cel ai apri- %89titor de &ine.,ar p<n9 la 8apte. $ne pe acela1i ro<n %9 8ac9 o nc9 anita c teei! 1i atnci lcrrile %e %c;i&9. ,ac9e%te pro8e%or! c neptinţ9 %<)" 8aci %9 r9<n9 la catedra %aJ dac9 e%te e%eria1! la e%eria %aJ dac9 e%tea-ricltor! la o-orl %9... Fiecare %e code1te %9 /nceap9 nca %pecial9 a pro8e%inii %ale p<n9 ce ai /nt<i n1tie pe toţi ro<nii tre=iţi la naţionali%! 1i pe toţi -ata %9 /nceap9 nca cea %erioa%9. Ca %9 /nceap9 nl dp9altl! n)i ine ni9ni /n inte. La%9 %9 /ncepe c toţii. S9 ne 1ti ai /nt<i c toţii naţionali1ti! pe r9 o

/ncepe 1i c 8apte... Ne-re1it! la /nceperea c 8apte %nt ai lte di8iclt9ţi de &irit ca la /nceperea c or&aJdar deocadat9 %cap9 8iecare de nc9. *i a1a %nte naţionali1ti. Un pro8e%or care /1i 8ace datoria /n odcon1tiincio%J n e%eria1 pricept! n a-ricltor ;arnic! dac9 n 8ac parad9 de naţionali%! n %nt naţionali1tiJ

/n %c;i&! toţi pierde)ar9! cari nce%c pe apcate 1i c<nd a -%t! dac9 8ac parad9 de naţionali%! %ntnaţionali1ti. $e ace1tia din r9 /i 1tie lea! 9 ro-! c9 %nt naţionali1ti! pe c<nd pe ceilalţi nJ 1i lcriportant e%te n %9)ţi 8aci datoria de cet9ţean! ci %9 te 1tie lea c9 e1ti naţionali%t...

Se apc9 ro<nl c -re de c<te cea! dar de l9%at %e la%9 1or! =ice proer&l. Mai eact ar 8i /n%9 %9 %e=ic9: %& in8lenţa lţiii. Ro<nl %e apc9 de orice! dar c<nd e%te %9 eecte prin o 8apt9 indiidal9 lcrlde care %)a apcat! atnci %e la%9 de el 8oarte 1or. N e%te iniţiati9 pe care %9 n o ia ro<nl /n -rp S9 8aceo 1coal9 S9 8ace 1i do9. S9 8ace o %ocietate c %copl ace%ta 1i ace%ta S9 8ace 1i ai lte S9 contri&ipentr a a%i-ra er%l ace%tei 1i ace%tei in%titţini ,e ce n S9 contri&i. ,ar c<nd ine r<ndl 8iec9ria%9 pn9 /n eecţie ;ot9r<rea lat9 /n -rp! atnci 8iecare a<n9 pe <ine! %a %e 8ace ne9=t. C<nd %e adn9din no -rpl! atnci /ncep recriin9rile *i noile ;ot9r<ri. E%te r1ine! donilor! tre&ie %9 /ncepe odat9$atria /1i are oc;ii /ndreptaţi a%pra noa%tr9 Ne prie%c %tr9inii! r<d %tr9inii. S9 ne pne pe lcr. A doa =iaceea1i indi8erenţ9. In -rp! 1i ca -n0pK 8iecare %e 0dec9 %eer! 8oarte %eerJ /n parte! indiidal! 8iecare %e 0dec9

8oarte indl-ent. La%9 %9 /nceap9 ceilalţi! ca %9 n r9<n e %in-rl p9c9lit Apoi ce %nt e ca %9 dreptlea Iat9 ulti!a "ado care /piedic9 actiitatea 8iec9ria.

Ol care /1i are atenţinea /ndreptat9 a%pra actiit9ţii %ale per%onale 1i 1tie %9 preţia%c9 irtţile dincare i=or91te acea%t9 actiitate! a1teapt9 8oarte pţin de la politic9. $olitica n poate %9 re8ore=e ad<ncl%8lete%c al nei %ociet9ţi! ci ea %e 9r-ine1te la %c;i&9rile de la %pra8aţ9. O le-e politic9 &n9 %pore1te naipo%i&ilitatea 8aptelor &ne! dar n d9 1i otiarea ace%tor 8apteJ otiarea ine din %8letl indiidal. ,in&o-9ţia ace%ti %8let indiidal r9%ar toate &nrile %ociale: le-ile! orarile! 1tiinţa! arta 1i toat9 cltra%ociet9ţii. F9r9 el! niic n %e prodceJ c 89r9 %9<nţ9 n poate r9%9ri 1i 8irl de iar&9! c toate c9 ato%8era





etal. Lea c;eat9 %9)i 1tie -<ndl e%te lea c care el %t9 de or&9J lea c care el poate c<nta! 0ca 1inci /pren9J e%te lea i=i&ili li 1i care /i a&%oar&e c de%9<r1ire indiidalitatea.

,ar c ace%te /n%1iri! n reali=ea=9 el oare! ro<nl! ideall pe care /l -9%i 8oarte de% propa-at /n reeadin ri! ideall solida"ităţiiA

In ade9r! la ce tinde ideall %olidarit9ţii %ociale La aroni=area %8letelor indiidale /ntr)n %8let al

%ociet9ţii /ntre-iJ la ridicarea intere%elor de -rp dea%pra intere%elor pr per%onale... Ro<nl! dp9 c a9=t /n%l! aproape c9)1i are %8letl indiidal a&%or&it /n %8letl -rpli. N repre=inţi el! a1adar! /ntrpareaidealli %olidarit9ţii

,eparte de a1a cea. Ro<nl e%te tot a1a de pţin n &n %olidari%t! c 1i e&rl nei %ociet9ţipriitie coni%te e%te n &n %ociali%t. $entr a core%pnde idealli de %olidaritate %ociali! /)ar ai tre&iro<nli con1tiinţa %acri8icili per%oanei %ale! apoi oinţa de a 8ace n a%eenea %acri8iciJ 1i el n are nicina! nici alta. El are n %8let "ea" 1i at<ta tot. $rin @%8let -re-ar %ociolo-ia /nţele-e altcea dec<t n %8let%olidar. Solidaritatea e%te opera %acri8icili con1tient! X e%te ltia eri-i /n /n9lţarea orala a oinţei! pec<nd @-re-ari%l e%le o %tare ip%a de /)nre0r<ri 1i de tradiţie. Solidaritatea e%te ţinta %pre care %e

/ndreapt9 cltraJ @-re-ari%$ poate 8i anterior ori1ic9rei cltri! 1i nii %ociolo-i i pretind c;iar ci el e%tetotdeana anterior cltrii.

Unitatea %8letea%c9 care %e %ta&ile1te /ntre toţi e&rii nei %ociet9ţi prin -re-ari% e%te c de%9<r1ire dealt9 natr9 ca aceea cate %e %ta&ile1te prin solida"itate. H"ea"is!ul %e prodce prin ii)taţine! pe c<nd

solida"itatea prin /ncordarea 1i %t9p<nirea de %ine. O %ocietate c %8let @-re-ar o opne iitaţinii nici no&%tacolJ e&rii ei a<nd %8letele pţin di8erenţiate! la%9 dr li&er iitaţinii! 1i acea%ta %e /ntinde de la oar-ine la alta a ţ9rii! pe c<nd o %ocietate c %8lete di8erenţiate opne iitaţinii re=i%tenţi! iar nitatea /ntree&rii ei n %e poate do&<ndi dec<t prin %acri8icil oit al per%oanei 8iec9ria. 7re-ari%l e%te o aronie a%8letelor! do&<ndit9 pa%i! aproape ecanicJX %olidaritatea e%te o aronie ccerit9 prin lpta oli c %ine

/n%1i! prin recnoa1terea altora! dp9 ce 8iecare %)a cno%ct pe %ine. E%te o are deo%e&ire /ntre -re-ari% 1i%olidaritate.

,ar c acea%ta n re %9 /nţele-e ci %tarea de -re-ari% e%te o %tare plin9 de picate! 1i de care n poportre&ie %9 %e r1ine=e. 7re-ari%l e%te o %tare o&i1nit9 la toate popoarele tinere! cari n)a at oca=inea %9 %ecltie ai ad<nc din ca=a tinereţii lorJ 1i de tinereţe n are %9 %e r1ine=e nieni. R1ino% ar 8i c<nd poporlno%tr ar ai p9%tra %tarea de -re-ari% 1i dpi ce ar /nceta %i 8ie n popor t<n9r.

Toate caracterele /n1irate ai %% %nt! a1adar! caracterele %8letli no%tr -re-ar. Iit9 ca oile 8apteledin 0rl no%tr! 1i n ar9t9 o ener-ie dec<t c<nd %nte /; -rp. La r9=&oi ne lpt9 oinice1te! 8iindc9

acolo %nte 9r la 9r! dar la nca pro8e%ional9 %nte ne-li0enţi! 8iindc9 aci 8iecare e%te l9%at pe %eaadatoriei %ale proprii. N)ae cra0l p9rerilor noa%tre! c<nd e%te %9 nZI le ap9r9 8iecare /n parte! dar%nte poporl cel ai %%cep)t[;il! c<nd e%te %9 ne ro%ti /n -rp! 1i ca -rp. Ne aprinde 1or ca n 8ocde paie! dar ne 1i trece 1or aprinderea! c trece 1i 8ocl de $ie! 8iindc9 %8letele noa%tre late /n parte %ntprea pţin per%o)%;D S9 4pUn9 reri%ten[9) %i 4\"6 eDc prin%e a prea pţincern 8 $r4priU Ca S9 U S9 M i %tinD6 %or) 4!"" ca=a acea%ta oar!c ade%ca $rin ade9rate cri=e %8lete1ti. La 8iecare doi)treiani ae c<te o cri=9 naţionali%t9 de n caracter deo%e&it. Aci ne a8ir9 naţionali%l aeninţ<nd pe &l-ari!aci pe -reci! a#i ,e erei! aci pe n-ri! aci pe a%triaci... E%te de%tl n -e%t +in"ro parte 1i n &n a-itator care%9 ne tre=ea%c9! pentr ca iediat %9 ne ede t<r<ţi /ntr)n crent naţionali%t. *i ceea ce e%te ai tri%t es"e c9.ai totdeana -e%tl proocator e%te eploatat! pe r<nd! pe #"e nl dintre pre%p1ii no1tri d1ani. Erelne /&ie %9 rm ,e -rec! -recl pe ere! a%triacl pe n-r! n-rl pe a%triacJ totdeana! dp9 or&a&9tr<nea%c9! noi ne 8ace coad9 de topor pentr a loi /n cinea. ,ac9 %8letl no%tr ar 8i ai pţin !re!ar/ noia 8i ai con%ecinţi /n idealrile noa%tre naţionali%te! 1i mai ale% /n d19niile noa%tre. $rea plec9 de% c

r9=&oil s.n" /n contra nearilor %tr9ine. $rea ne aprinde 1or. Ar 8i &ine s- ne d9 cea r9-a= /nainte de apleca c naţionali%l no%tr /n #on"ra cia. S9 0dec9 ai de aproape pe erel care ne /&ie %9 rm pe-rec! 1i! la r<ndl %9! %9 0dec9 1i pe -rec %a pe acela #are se tra-e din -reci! X care ne /&ie s- r< peere. S9 i&i 3i %i r< dp9 c cere 8irea noa%tr9 per%onal9 de ro<ni! iar n %i %eri /ntrna dreptcoad9 de topor pentr 8apta p9tia19 a celi dint<i ecentric. S9 ne i&i neal 1i %9 8i %olidari la sa#ri.i#ii/dar /nainte de toate %9 8i! 8iecare dintre noi! cinea. Sacri8icil ei%t9! c<nd &ti! cl)" 8ace: trele +e oi! cari%e arnc9 ,rin iitaţine /n ap9 1i %e /neac9! n 8ac nici n sa#ri.i#i/ .iin+#- ele n 1ti ce 8ac.



ra I

@7re-ari%l %8lete%c a 8o%t /n%9 /n trect pentr neal ro<ne%c cea ai nierit9 ar9 de lpt9 F9r9ace%t -re-ari% n %)ar 8i ptt enţine nitatea li&ii 1i a &i%ericii. F9r9 el/ or-ani=area politic9 ar 8i 8o%t c;iar

ai dii=at9 de c a .os"7re-ari%l a oprit di8erenţierea per%onalit9ţilor 1i c a#eas"a cltrii! dar! /n%c;i&! el ne)a p9%trat /ntre-iea neali 3 : %la&ei cltri ro<ne1ti c<t9 era... A1a e%te! 89r9 /ndoial9. ;

/pre0r9rile itre-e prin care a "re#" neal no%tr! -re-ari%8li<= %8lete%c a 8o%t o &inec<ntare pentr %oi.$rin .or2a imi"a2i;: nea ţini laolalt9 1i a re=i%tat contra #elor de ne aeninţa di ate p9rţile. A atirtţile -ropli! %i n pe acelea ale tonalit9ţii! dar pentr trectl no%tr a1a era %i &ine. Tineri! ca ]portre&ia ai /nt<i %9 ne 8or9 deprinderi ecanice! %9 do&<ndi in%tincte. 7re-ari%l a 8o%t epre%ineaace%toraJ prin el a i=&tit %9 tr9i. A tr9it ca -rp. ?dec<nd -ret9ţile prin cari a trect! e%te &ine %9 nelţi 1i c at<t.

,ar pentr iitor $entr iitor! lcrrile %e %c;i&9. 7re-ari%l %8lete%c care ne)a 8o%t de are a0tor /n trect! de aci /nainte ne poate 8i 8oarte %tric9tor. In contra pericolelor! prin cari trecea /n treci! el ne araJ /n contra pericolelor ce ni %e pre-9te%c /n iitor! el ne de=area=9.

/n ade9r! /ntre lea de alt9dat9 1i lea de ac o are %c;i&are %)a prod%! o %c;i&are care 8ace-re-ari%l din ce /n ce ai intil! 1i! /n %c;i&! care cere o c<t ai inten%9 di8erenţiare de aptitdini 1i de

caractere /ntre e&rii nei %ociet9ţi. Acea%t9 %c;i&are con%i%t9 /n /n%en9tatea pe care a do&<ndit)o lptaeconoic9 /n deterinarea ei%tenţei 1i pro-re%li %tatelor oderne! /n lea ec;e! lpta econoic9 n erape pril plan! c e%te a%t9=i. A%t9=i! acea%t9 lpt9 n nai c9 e%te pe pril plan /nl9ntr ieţii 8iec9ri%tat! prin rare 1i la noi! dar e%te pe pril plan 1i /n iaţa politic9 internaţional9. Acei cari oie%c %9 tr9ia%c91i %9 pro%pere! rea=9 %9 %e con8ore noilor condiţini de iaţ9 politic9! rea=9 %9)1i do&<ndea%c9 irtţile pecari le cere lpta econoic9. *i aci i=&<nda %e ccere1te a%t8el ca /n lpta c arele! /n lpta c arele! X 1i cdeo%e&ire /n lpta de alt9dat9 X! eerciţil ecanic 1i iitaţinea n -rp era la &a=a celor ai indi%pen%a&ileirtţi! pe c<nd n lpta econoici odern9 eerciţil ecanic 1i iitaţinea n a0t9 aproape la niic. Erolr9=&oinic de alt9dat9 cno1tea! de%i-r! /ncordarea %8letea%c9! c9ci 89r9 de acea%ta n)ar 8i ptt /nin-e! darcno1tea acea%t9 /ncordare %& /n89ţi1area ei interitent9! adic9 c i=&cniri iolente 1i c rc%iipri de pa=9!de ade9rat a-a&onda-i %8lete%c! pe c<nd cceritorl din lpta econoic9 de a%t9=i n cnoa1te! n tre&ie%9 cnoa%c9 dec<t /ncordarea contin9 1i ni8or9. $<n9 %9 in9 oentl tra-ic al prie0diei!erol r9=&oinicptea %9)1i eercite=e %1irile 1i de dra-l paradei! pe c<nd cceritorli econoic n)i te dat %9 cnoa%c9

niciodat9 dra-o%tea paradei. Fiecare /n%1ire etea%c< a li e%te n capital care tre&ie p% /n aloare laoentl c<nd tre&ie! adic9 /n od ne/ntrerpt. Erol tiprilor odee are! c n c<nt! n %8let no8aţ9 de erol tiprilorec;i.

Noi! ro<nii! n ae /n%9 ace%t %8let no. ,e aceea 1i toate accepţinile noa%tre. Noi oi %9 ne apropie&nrile cltrale pe care le ede la popoarele din ap%! c acelea1i /n%1iri %8le)ie1ti c cari re1ea odat9a1a de &ine %9 ne %trecr9 prin /pre0r9rile itre-e din trect. oi %9 /nin-e pe %tr9ini /n coerţ 1iind%trieJ oi %9 tr9i o iaţ9 politic9 c re-i parlaentar! 1i oi %9 ae o cltr9 a noa%tr9 ori-inal9!p9%tr<nd)ne c toate ace%tea deprinderile ec;i de %8lete -re-are! in loc de a ne pre=enta /n lpta cea no9 caindiidalit9ţi pternice! di8erenţiate dp9 aptitdini! ne pre=ent9 %la&i 1i c aptitdini la 8el. Snte toţie1teri de -r9 1i r9i de 8apt9.

Apoi! %8letl cel no n ni)" pre-9te1te nici 1coala! nici &i%erica. Scopl 1coalei noa%tre e%te ca toţi copiiiro<nilor %9 ia%9 c aceea1i entalitate! /n9ţ<nd toţi acelea1i lcrri! X parc9 n)a aea din na1tere o

entalitate de%tl de ni8or9 ,e a%eenea! 1i %copl &i%ericii. Citirea per%onal9 a credincio%li /n tipl c<tţine %l0&a preotli care ar contri&i la /pţinarea n9rli anal8a&eţilor 1i ar arnca /n %8letlcredincio1ilor deprinderea re8lect9rii per%onale X re=ltate cari %)a o&ţint airea X la noi e%te n o&iceipracticat nai de %tr9ini. C<nd cinea /l a propne are %i .ie ac=at c9 tr&r9 ordinea /n &i%eric9. In %ericil&i%ericii noa%tre tre&ie %9 n %e dea deloc oca=ie indiidali=9rii %8lete1ti S9 a%clte toat9 lea! la preot!adic9 %9 n re8lecte=e per%onal nici ni

,ar a%pra in%titţinilor noa%tre ar 8i lte de %p%... ,eocadat9 /nc;eie. $oate o reeni a%pra lorc alt9 oca=ie.

&0



Ce tre&ie %9 8ace e%te o /ntre&are! al c9rei r9%pn% n oi %9)l /ncep aci. Con%ideraţinile de ai %%n9d90die%c /n%9 c9 r9%pnd la cealalt9 /ntre&are: ce tre&ie %9 n 8ace

R9%pn%l la acea%t9 de a doa /ntre&are e%te tot1i /ndrarea nece%ar9 pentr -9%irea r9%pn%li la ceadint<i.

i(lioteca Noua Re*ista Ro!#na:, ucu"e&ti. 8?;>. ;E pa.



PSmOLOGIA aOOISMULUI

*i a%t9=i repet9 de%tl de de% c<ntl ciocoi! de1i la c<ra 2-riin mai %nt enetici ne%9ţio1i de odinioar9 1i de1i poporl ro<n /ntre- %e &cr9 de dreptri con%titţionale... ,ac9! 1i dp9 di%pariţiain8lenţei eneticilor! c<ntl %e /ntre&inţea=9 ai departe! e%teacea%ta o pro&9 c9 %8letl ciocoili tr9ie1te 1i a%t9=i /n i0loclno%tr 1i c9 el %e recnoa1te! c toate c9 %)a %c;i&at at<tea 1i at<tea /n dlcea noa%tr9 ţar9 ,e%i-r. I%toricii 1i 8i lolo-ii ar coite o arenedreptate %9 reendice nai pentr trect ei%tenţa ciocoili:ciocoil %e r9%8aţ9 1i a%t9=iJ dac9 n)ar 8i! n %)ar or&i de d<n%l! c=ice /nţelepcinea poplar9.

,ar 1i pentr trect! i%toricii 1i 8ilolo-ii ne da pţine l9riria%pra ciocoili 1i ciocoi%li. Filolo-ii n 1ti din ce li&9 %ederi9 c<ntl ciocoi. Ci;ac" /l %ocote1te ca deri<nd din %lao)ne1te.$;ilippide2 /nclin9! dipotri9! %9 ad9 /n #io#oi o 8oraţineonoatopee! prin rare! dp9 d<n%l! c<ntl ne)ar aparţine! /ntocai ca 1i 89ptrile ce %e de%enea=9 prin el. O. ,en%%ian ( n)aat oca=ie %9 %e pronnţe. $9rerile 8ilolo-ilor celorlalţi %nt

/p9rţiteJ nii /l con%ider9 ca deriat din trce1teJ Îţii din -rece1te.,in latine1te de%i-r c9 n e%te. In %8<r1it! de la 8ilolo-i plec9 c preapţin cno1tinţe. ,ar ni#i i%toricii n ne %nt ai darnici. A8ar9 deroll de ipiiator! care %e eepli8ic9 /n aţitea docente! n ni %e8ace niic altcea cno%ct din 8irea ciocoili. Ciocoii la &irrilte! 1i &iei oaeni %8erea lt 0pD ra lor! acea%ta e%te tot cene %pn i%toricii. Adic9 n ne %pn >"on#ii/ ci docentele i%toriceJ#-#i de la n tip /ncoace i%toricii %)a 89ct 8oarte coo=iJ ei las- %9or&ea%c9 docentele 1i %e 9r-ine%c nmai /n 8ncţinea decorectori ai erorilor tipo-ra8ice.

&%



$oale 1i %&iectl in %ine e%te ca in-rat! a1a c9 el n e%te de natr9 %98ie=e prea lt atena i%toricilor. Ciocoil a 8o%t n %a8ir nepo8titde locitorii ţ9riiJ el %)a 8ri1at pe ne1tite /n i0locl p9<ntenilor! /na1a 8el c9 nieni n)a 1tit c<nd %)a ar9tat pril ciocoi! de1i toţi a%tri-at /n r9: a8ar9 c ciocoii *i ac iar91i nieni n 1tie preci%:p9r9%it)ne)a ciocoii N e dat9 cronolo-ic9 preci%9: nici ia enire!nici la l9ţire! nici la plecareJ c oiţi atnci ca i%toricl %9 con%acren capitol din preţioa%a %a 1tiinţ9 pentr cno1tiinţa ciocoili.

Lip%iţi de concr%l pternic al 8ilolo-iei 1i i%toriei naţionale!r9<ne %9 ne a0t9! pe c<t pte! c datele pe care ni le procr9literatra poplar9 1i! ai ale%! c datele pe care le pte cle-e dintradiţinea oral9. ,in ace%te date! prec 1i din analo-iile pe care le /nt<lni /n i%toria cltrii altor popoare! o /ncerca %9 recon%titi%8letl ciocoili X c9ci n %8let a at ciocoil! c toate 09letele&ieţilor /pilaţi X o /ncerca %9 ne eplic9 iirea 1i ca=ele-randoare i! prec 1i a decadenţei %ale /n i0locl poporli no%tr.E%te o %arcin9 -rea! &ine/nţele%! 1i n pentr erii no1tri $<n9 ce

/n%9 -eniile ţ9rii or -9%i n oent li&er ca %9 o treac9 pe erii lor! X oent care a 8i rat /ndat9 de apariţinea c<tora ole-roa%e a%pra ce%tinii X 8ie)ne peri% %9 anticip9 c r9toarelere8lcini. Soarta /1i are c<teodat9 ironiile %ale: n %8let a1a de tr8a1ca al ciocoili n ptea -9%i n ai ode%t interpret ca /n %criitorlace%tor r<ndri.

•

Sociolo-ii -9%e%c /n natra oli do9 tendinţe 8ndaentale!pe care ei /1i &a=ea=9 o eplicare pla=i&il9 de%pre 8orarea di8eritelorcla%e ale %ociet9ţii. O tendinţ9 e%te aceea a iitaţinii. @N e%te ietatepe p9<nt ai /nclinat9 %pre iitaţine ca ol. =ice Sc;oller.Ol %e poate in8lenţa /n toate 8elrile de edil /n care tr9ie1teJ eliitea=9 -e%tl! -<ndirea 1i %entientele celor dipre0r! c npoate 8ace nici n alt anial. Aniall! -enere! e%te ai i=olat!8iindc9 n)are acelea1i i0loace de conicaţie c %eenii %9i! ca

ol. A doa tendinţ9 e%te /n%9 toc"

op%9 iitaţinii: e%tetendinţa %pre indiidali=are. Fiecare o %< %c 8ac9 ai di%tin% dec<tpare! rea %9 n 8ie /n r<ndl o" Iitaţine de o parte! di%tincţine dealt9 parteJ din ace%te T9 tendinţe %e alc9tie1te dinaica eleentar9a ieţii %ociale. \ ,in lpta ace%tor do9 tendinţe re=lt9! la 8iecarepopor! 8ora oc care o cap9t9 ierar;ia cla%elor %ociale. Iitaţineacon%tr<n-e la 8=inea indiidalit9ţilor 1i! dac9 ar 8i 8o%t nai ea!%ocietatea ar 8i a0n% de lt la o ni8oritate atoat9J dar tendinţaop%9 %par-e ni8oritatea! %epar9 pe oaeni /n ca%te! /n cla%e! /n-rpe! /n per%oane. Binec<ntat9 8ie acea%t9 de a doa tendinţ9! c9ci89r9 ca n)a 8i cno%ct di8erentierea %ocial9 1i n ne)a 8i re-9%it!8iecare pe %ine /n%1i ca per%oan9! /nl9ntrl %ociet9ţii.

Cele do9 tendinţe %nt capa&ile de pro-re%! adic9! ele %e de=olt9 /n decr%l tipli! at<t /n ceea ce prie1te cantitatea eleentelor lor%8lete1ti! c<t 1i /n ceea ce prie1te calitatea lor. Tendinţa iitaţinii %era8inea=9 c tipl p<n9 ce deine %ipatie %ocial9J iar tendinţa %predi%tincţine a0n-e de la 8ora e-oi%li priiti p<n9 la 8ora ceaai no&il9 a caracterli. Core%pn=9tor tran%8or9rii tendinţelor! %e

tran%8or9 1i or-ani=area ierar;iei %ociale.$l9cerea pentr di%tanţa %ocial9 X pat;o%l di%tanţei de care

or&e1te Niet=%c;e3 X a0n-e a 8i c tipl %ati%89ct9! /n a1a c;ip! capentr a aea)o nii! n ai e%te neoie de drerea altora! X a celorp1i la di%tanţ9. iaţa %ociet9ţilor %e /ndreapt9 de 8apt! dp9a%i-rarea %ociolo-ilor optii1ti! /n%pre o or-ani=are! /n care 8iecaree&r /1i a aea %ati%8acţia de a %e %iţi ca o indiidalitate

&&



deplin9! de1i a &ene8icia! /n acela1i tip! de toate aanta-iile pe carele o8er9 %olidaritatea c ceilalţi e&ri ai %ociet9ţii.

Intre /n%1irile ierar;iei %ociale 1i calitatea tendinţei %predi%tincţine e%te n raport direct: inoritatea ipne ierar;ia carecore%pnde ai &ine %entientelor %ale de di%tincţine. 7enl deocpaţine practic9 pe care /l re=er9 pentr %ine inoritatea o-lin)de1te! /n %pecial! %8letl ace%teia: o inoritate preocpat9 %8lete1tede pro&leele reli-ioa%e opre1te pentr %ine practica reli-ioa%aJ oinoritate r9=&oinic9 /1i ia pentr d<n%a practica r9=&oiliJ ar oinoritate de 8ire arti%t9 /1i opre1te practica artei etc! 8iecareinoritate 8ace din ocpaţinea care core%pnde ai &ine 8irii %ale l /% ] D di%tincDine %i O$"D cD acea%t9 ocpaţine %9 ai 8ie a 1i de alţii!adic9 de ceilalţi coni ritori. A%t8el! %nt ocpaţini no&ile %iocpaţini l-are! dp9 c %nt 1i acei cari le practic9! ol care %eocp9 c o nc9 in8erioar9 ran-li %9 %e de-rada! dar 1iocpaţinea /n%91i e%te de-radat9 din oentl ce e%te /&r9ţi1at9 den o dintr)o cla%9 in8erioar9 a celor care de o&icei o practic9. ,inacea%t9 le-9tr9 ce %e %ta&ile1te /ntre ocpaţinea practic9 1i tendinţa

de di%tincţine! re=lt9 neroa%e otie de pro-re% pentr cltraoenea%c9. Sentientl de di%tincţine! re%8r<n-<nd)%e /n con1tiinţedi8erite! adce dp9 %ine di8erenţierea ocpaţini lor practice 1i cace%tea de=oltarea cltrii: inoritate inoea=9 ocpaţini pentr%ine! cari %e r9%p<nde%c apoi prin iitaţine /ntre cei lţi. Acea%tae%te raţinea 1i /n acela1i tip 8oloa%ele ierar;iei %ociale! dp9%ociolo-i. *i ac %9 reeni la ciocoi.

@Cine poate da de na%l ciocoili X =ice poporl. ?nRo<nia n ai e%te de tr9it ecla9 la r<ndl %9 ciocoil! c;iardin tiprile li 8ericite Ne/ndoio%! /n %8letl ciocoili predoin9tendinţa de di%tincţine! de care or&ea ai %%. Ciocoil %8er9 dincontactl c lţiea. @/i iroa%e ciocoili. !?)a c9=t na%lciocoili. @Ia n ai 8ace pe ciocoil... Ace%te locţini 1i altelte de 8ell ace%tora! pe care le a=i 1i a%t9=i! indic9 de%tl de clarnanţa %entientli de <ndrie ea-erat9. @Ce! te)ai 89ct ciocoie%te %prea iptare pe care n o din popor o poate adce aceliace %e leap9d9 de teapa %a. .Lea e%te pe do% a%t9=i! o&i1nie1te %9%trecoare ciocoil /n coner%aţia %a de %alon! pentr a nanţa ironic

pre=enţa celor ce n %nt de o %ea9 c d<n%l.Acea%t9 tendinţ9 de a %e di%tin-e! de a ie1i din r<ndl celorlalţi!

pne pe ciocoi pe aceea1i linie c repre=entanţii inorit9ţilor de elit9!pe cari /i cnoa1te din i%toria cltrii al tor popoare. ,ar a%e9narea%e opre1te ia acea%t9 tr9%9tri ai lt eterioar9 a %8letli! /naraţi c cno1tinţele pe care le ae de%pre repre=entanţiiinorit9ţilor de elit9 de la alte popoare! dac9 /ncerc9 %i p9trnde%8letl ciocoili! con%tat9 /ndat9 c9 di8erenţele /ntre ace%ta 1i%8letl elitei %ociale de airea %nt prea ari. Ciocoil n are oocpaţine ane re=erat9 pentr %ine %a n anit ideal pe care%9)1i &a=e=e dreptrile %ale de %perioritate! c a inorit9ţile deelit9 de airea. Ciocoil n %e crede a 8i nici cel ai indicat pentrpreoţie! c %e credea ari%tocraţia indian9 1i e-iptean9J

#el mai in+i#ai ,en"r mili"-rie/ #m se #re+ea 3i se #re+e n#- $"oil.ran#e 3i !erman? ni#i #el mai in+i#a" ,en"r ar"-( 3"iin2- $@# : si # a#eas"-li,s- +e +ra!os"e ,en"r o anmi"- o#,a2ine se ne3"e n#- 3i li,sa +e+ra!os"e ,en"r n i+eal( io#oil nare le!e( a oserBa" +e ml" ,o,orl?a+i#- el n Bine s-3i s,ri=ine +re,"rile sale ,e o anmi"- #re+in2- sai+eal( Cl es"e #io#oi/ .iin+#- es"e #io#oi/ ,r 3i sim,l? n .iin+#- ar .i +e oal"- reli!ie/ sa +e o al"- ras- sa +e o al"- #l"r-/ #a romnl( A+i#-/ mai+re," Borin+/ #io#oil 3i +a#- es"e +e al" neam/ sa +e al"- #l"r- #aromnl/ n ,e a#eas"- +eoseire 3i reaim- el ,re"en2inile sale( io#oil ,oa"e .i +e ori!ine !rea#- sa +e ori!in- romn-/ ,oale .i #res#" n Gre#iasa n Romnia/ a#eas"a n s#Dim- nimi# +in a#el #e e #ara#"eris"i# n el?el es"e mn+r #a #io#oi/ 3i ni#i+e#m #a !re# sa om #ll( A#eas"- li,s-

&*





"i"l +e +is"in#2ine( N ,"ea ori#ine lin!3i ,e #ei mari( 3i #io#oil eraml2mi" #- el ,oa"e .i nain"ea al"ora(

a#eas"- #ara#"eris"i#- a s.le"li #io#oies# se m,a#- "oa"ei#-"oarele ,o,lare 3i "oa"e a.irm-rile s#rii"orilor no3"ri( N es"e s#rii"or#are s- ni1 ara"e ,e #io#oi #a ,e n om nes.eri"/ +in #aa anmi"elorsale #re+in2e reli!ioase ori ,oli"i#e? sa ,en"r eF#lsiBisml s- +e #las-so#ial-( io#oil se m,a#- # ori#e #re+in2- 3i n ori#e me+i/ nmai ##on+i2ia s-i .ie l-sa" li ,riml lo#( Cl es"e oml #are sim"e n .el +eBol,"a"e n eFer#i"area ,"erii/ es"e n#arnarea +orin2ei +e ,"ere( Cs"e ,s/ n-oar-/ s- a+ne irri/ Bai +e #on"riaili? nimeni n are mil- nain"eali Cs"e ,s s- =+e#e 3i s- ,e+e,seas#-/ Bai +e m,ri#ina2i a#ea+minis"ra2ie Lmea "remr-( io#oil/ # n #Bn"/ i+ola"riea- ,"erea 3i se #re+e ,re+es"ina" #a s- o eFer#i"e # "oa"- ener!ia(

in a#es"e ns3iri s.le"e3"i/ n2ele!em ,en"r #e #io#oil na .os"ni#io+a"-/ n "re#"l 2-rii noas"re/ n +ori"or +e re.orme sa n rea#2ionar#onBins/ #i "o"+eana n ,ro.i"or +e onorri 3i/ mai ales( +e .n#2ini(ReBol2inea +e la 18*8 1a sr,rins .-r- ni#i n #re ,oli"i#/ 3i nasemenea #re el na aB" ni#io+a"-( rel #io#oili a .os" rema""o"+eana n"rn sin!r #Bn"K ,"erea( Se s#Dima +omnii? se s#Dimas"a"ele #are eFer#i"a in.len2- as,ra 2-rii noas"re? se s#Dima ,n- 3i aele #l"rii noas"re? #io#oil era # "oa"e +e a#or+/ n"r#" el r-mneala ,"ere( Eoierii ,-mn"eni se is"oBea ,rin sa#ri.i#iile .-#"e ,en"ranmi"e #re+in2e? #io#oii/ +im,o"riB-/ se n!r-3a/ ' i# #roni#arii Bremii(Ci era ,arai2ii +e#re,i"+inii noas"re ,oli"i#e/ .iin+#- n rma a#es"ei+e#re,i"+ini s,orea ari"raril ,"erii/ 3i n ari"raril ,"erii se !-sea lalar!l s- #io#oil(

D

im,l +e !ran+oare al #io#oilor . "im,l +omniilor .anario"e( na#es" "im, se ,lBeriar- "oa"e nrile noas"re #l"rale? se ne#ins"i iseri#a? se ne#ins"i lima 3i oi#eirile? se "-ia dintr)o dat9 continitatea

c tot trectl no%tr. Intre cei de %% 1i cei de 0o% %e rp%er9 toatele-9trile! a8ar9 de na: cei de %W continar9 a tr9i din nca celorde 0o%! 89r9 in%9 a ai da in %c;i& cea pentr ridicarea cltriiace%tora. Cei de %% n ai cno%cr9 ar-ini la atotpternicia lorJcei de 0o% n ai ar9 in ce %9)1i pn9 n9de0dea. Atoritatea %tatli%e red%e la o %in-ri p<r-;ie: 8rica. In oc;ii celor de 0o%! cei de %%%nt oaeni cari pot 1i 8ac ce or c pterea lor! iar n oaeni cari!8iind %periori prin cltr9! a r9%pndrea ace%tei %periorit9ţi. Cinepoate 8ace pentr! el! 1i n d9 %ea9 nici /naintea li ,ne=eJ Xcrede poporl. CeiY de %% ar9 aceea1i credinţ9. Unde n e%teconitate de cltr9! n e%te nici reciprocitate de r9%pndere.

Ace%ta 8 n tip de re%tri1te pentr poporl ro<n. Saaol)nicia pltea /n ato%8er9 1i p9trndea oarec toate in%titţinile 1itoate o&iceirile. Era tipl cel ai potriit pentr ciocoi. *i ei enir9nepo8tiţi! ca toţi para=iţii: din Ţari-radJ din 7reciaJ din c;iacţintrile ţ9rii noa%tre. Ei plr9 -oll ce %e 89c%e /ntre popor 1iod9. Ei con%titir9 no&iliea @%i -encri%! de care %e %iteD neoie /n acea ree: crte=ani 8aţ9 de cel de pe tronJ ipilatori 8aţ9 de

popor! crte=ani 89r9 o politeţ9 /nn9%ct9J ipilatori 89r9 a aea /n89ţi1area de ti-rii. *i la ace%te condiţini de=a%troa%e %e ai ada-9apoi 1i 8rica de =ia de <ine. od9 ptea 8i %r-;init li Ţari-rad depe o =i pe alta 1i r9torl li ptea %9 n ai ai&9 acelea1ipre8erinţe. O %itaţie intolera&il9 din toate pnctele de edere.Y tni%toria popoarelor n -9%i > elit9 %ocial9 p%9 /ntr)o %itaţie a1a derea. In i%toria popoarelor -9%i totdeana! c9 dac9 n erai %i-ranţa

&6



politic9! era tot1i 8orţa idealli pe care inorit9ţile de elit9 %e%pri0inea. ,ar aci! la noi! nici %i-ranţa politic9! nici idealY C %)ar8i ptt oare %%ţine ciocoii! dac9 n)ar 8i at ei cel pţin pl9cerea pecare o d9 eerciţil pterii Copill care tortrea=9 nJ pi de pa%9re%ite o pl9cere real9J criinall care! dp9 ce pne /n ipo%i&ilitatepe icti9 de a %e ap9ra! o ai 1i tortrea=9! %ite o pl9cereJ%9l&aticl care ia la oc;i pe %eenl %9 1i /l ooar9! nai tn %coplde a edea dac9 ara li e &n9! %ite o pl9cereJ %it pl9cere toţiaceia cari cat9 %9 c<1ti-e adiraţia lţiii prin ener-ia -e%tli.C;iar %)ar ptea =ice: 8iecare o are /n %8letl %9 o ic9 /nclinaţinepentr a%eenea pl9cereJ nai c9 la oaenii o&i1niţi acea%t9 /nclinaţine /nt<pin9 /n calea %a in8lenţa edcaţinii! care o +eriBi nal"- +ire#2ine( io#oii se !-sea n"ro 2ar- lo#i"- +e ,rea ml2i ,i +e ,as-re? n"ro 2ar- #are inBi"a a,roa,e la eFer#i2il ne2-rmri" al ,"erii( Cina .-#" +e#" s- rmee a#es"ei inBi"a2i ni( ,"erea ,e #are Ieo ,nea la +is,oi2ie s"a"l/ ei sa =#a" 3i a aa"( Ci a .os" a#roa2iiener!iei(

A "re#" "im,l +omniilor .anario"e 3i sa +s #io#oii/ +ar near-mas amin"irile +es,re ei/ +im,ren- # +e,rin+erile lor? nea r-mas#io#oisml(

io#oisml l n"lnim n#- n Bia2a ,oli"i#-? 3i are a,roa,e a#ela3i#ara#"er #a 3i #io#oisml Be#DiK .reneia ,"erii/ li,sa +e i+eal 3i +is,re2l ,en"r ml2ime( arile #ari l ils"rea- sn" ml"e? sim2i #Diar o !re"a"es- ale!i/ a"" +e ml"e sn"( io#oisml a .os" o oal- !rea 3i n#- o oal-na2ional-(

Sn" #ari n #ari #io#oisml se mani.s"-/ la nii +in #om,a"rio2iino3"ri/ +e la ,rimele lor n#e,"ri +e a#"iBi"a"e ,oli"i#-? sn" ns- 3i #arin #ari #io#oisml se mani.es"- "ri/ 3i "o"+eana sr,rin-"or +e rs#(arile a#es"ea +in rm- sn" #ele mai in"eresan"e/ 3i +e a#eea n#e,em #+nsele( A3a/ mi ,ermi" s- ,oBes"es# rm-"orl/ ,e #are l #nos# +ea,roa,e( es"e n ,ro.esor amail 3i # sen"imen"e +emo#ra"i#e? n -ia" n/ #m i se i#e n lima=l .amiliar( m,re=r-rile ,oli"i#e .l a+# ,e

.o"olil minis"erial? es"e minis"r/ ,oa"e ,es"e a3"e,"-rile sale( e la ,rimele a#"e +e om ,"erni#/ ,ro.esorl nos"r se s#Dim-/ ,n- a n mai .i+e re#nos#"( a,"l +e a semna n =osl nei reol2ii 3i +e a se 3"i #-m,ar"e n +rea,"a 3i s"n!a/ #n+ "eroarea/ #n+ #ria/ 1a .-#" s- #a+-#a n"rn .el +e e2ie? ,ro.esorl nos"r aBea ,l-#erea a#"li n sine/in+i.eren" +e #onse#in2e( onse#in2ele ,"ea .i rele sa ne/ n1im,or"a( Prin#i,all l#r ,en"r +nsl era s- se "ie eFer#i"n+ ,"erea/3i s- 3"ie 3i al2ii #- +e ,"erea li +e,in+e o lme n"rea!-( Reol2inilela"e n rma Breni ,lan? ele se s#Dima #on"in +,- +is,oi2iile +emomen"( Pro.esorl nos"r n 3ia ,s l-mri" ni#io+a"- n"rearea +a#- ,reen2a sa la minis"er aBea Bren s#o,? sin!rl s#o, era s- a,#e 3i ia+e mine #a minis"r( is,re2l ,en"r o,inia al"ia/ 3i ,en"r ml2ime n!enere/ a rma" +e sine? el armonia # n"rea!a li s"are s.le"eas#-( o2i#ari a,ro,ia ,e .os"l #ole!/ ,e nol minis"r/ aBea im,resia a#es"ei"rans.orm-ri( Prie"enl me/ +r( Marines#5/ -nia o +eran=are n.n#2inile #ererale( O +eran=are era/ inen2eles? ,ro.esorl nos"r eraa"ins +e #io#oism(

Un al" #a( +ar #are se n"lne3"e mai +es( es"e rm-"orlK Q an+e,lini" o+a"- o .n#2ine ,li#- ,rin n#re+erea ale!-"orilor sa ,rinn#re+erea ni ,ar"i+( n+ n#re+erea n#e"ea-/ rmea- +e sine s-n#e"ee 3i .n#2inea( A3a =+e#- oml oi3ni" # re!iml #ons"i"2ional(a#- es"e n mo"iB +e a +3m-ni ,e #ineBa ,en"r a#eas"- n#e"are/ a"n#ia#es" #ineBa es"e ale!-"orl sa ,ar"i+l #are 2i ri+i#- n#re+erea( A3a ar .i =+e#a"a omli ra2ional( Oml ,re+is,s la #io#osim =+e#- ns- al".el( Cl+3m-ne3"e eF#lsiB ,e a#el #are ia la" lo#l/ .iin+#- a#es"a +e2ine

&7



,"erea( in #aa a#eas"a/ Q .a#e o ,oli"i#- ,ersonal- n Be+erea.n#2inii ,ier+"e( Cl se #re+e in+is,ensail ,en"r a#el lo#/ in+i.eren" +eBoin2a sa n#re+erea ale!-"orilor( in a#eas"- #a-/ armele li +e l,"- nBia2a ,oli"i#- sn" in"ri!a 3i #alomnia? a3a #m .a#e 3i Be#Dil #io#oi(A#eea #e r-mne nen2eles ,en"r Q es"e #ra=l #e"-2enilor 2-rii +e a se+is,ensa +e serBi#iile li( „N m- Bor ei? +ar i Boi e ,e ei$ # a#es"ra2ionamen" sn"em n ,lin #io#oism(

S- Benim a#m la #arile #ele mai nmeroase/ a#elea ,e #ari nii le3i a eF#lsiB n Be+ere/ a"n#i #n+ Bores# +e #io#oism(

n s"a"ele # re!im #ons"i"2ional .ie#are #e"-2ean are +re,"l s- #ear-a .i la #rma s"a"li/ # sin!ra #on+i2ie nmai/ #a s- se mai !-seas#- 3ial2i #e"-2eni #are s- s,ri=ine #ererea li( A #ere ,"erea es"e #Diar o +a"orie#e"-2eneas#-/ n"r#" ai ,re!-"i"- n#re+erea al"ora n "ine( io#oil ns- nsim"e neBoia a#es"ei +ea +oa #on+i2ini( Cl #ere ,"erea/ s"n+ ,e sal"ea/.-r- s- se n!ri=eas#- +e #3"i!area n#re+erii al"ora( Lmea es"e +a"oare s-3"ie #- el Brea ,"erea? #Diar +a#- nimeni n 1a B-" la l#r( Oamenii#eilal2i n#e, # .n#2ini mi#i/ ,en"r a se ri+i#a "re,"a" la .n#2ini mariKa#ei # +is,oi2ini +e #io#oism ns- n ,o" n#e,e +e#" # .n#2inile

mari? ei sn" oameni ,roBi+en2iali( io#oisml se mani.es"- ns- mail-mri"/ #a orin+e/ n +is#2inile ,oli"i#e/ 3i anme n "onl 3iar!men"area ora"oriilor +# n"rniri ,li#e( n a#es"e o#aii es"e oa+eB-ra"- ,l-#ere s- ,le#i la Bn-"oarea #elor a"in3i +e #io#oism( ire#no3"i +e la ,rimele #Bin"e(

&8





$SIHOLO7IA IN,USTRIA*ULUI

n+emnl s,re #arierile in+s"riale .ormea- as"-i n ,n#" nsemna"+in ,ro!raml nB-2-mn"li nos"r ,li#( n l"imii ani/ el a .os" ,ra#"i#a"+e "o2i oamenii ,oli"i#i/ .-r- +eoseire +e ,ar"i+( o2i B-+ n n+rmarea"inerei !enera2ini s,re #arierele in+s"riale n ,ro.i" ,en"r 2ar-? mai ml"n#-K o asi!rare ,en"r Bii"orl a#es"eia(

n #onse#in2-/ sa l#ra"/ ,e #" sa ,""/ ,en"r realiarea a#es"in+emn( Sa #rea" 3#oli ,ra#"i#e +e ar"e 3i meserii +e +i.eri"e !ra+e? san#ra=a" "oa"e n#e,"rile ini2ia"iBei ,ar"i#lare s,re a#ela3i s#o,( n li#e sa +a" ,osiili"a"ea nei ,re!-"iri mai soli+e ,en"r 3#olile s,erioare +es,e#ialiare( n s.r3i"/ UniBersi"a"ea es"e ,e #ale +e a se "rans.orma/ #a"e+re+e 3"iin2e a,li#a"e sa n.iin2a"( Al"e #a"e+re noi sn" a3"e,"a"e( ABn"l es"e ,orni"( S- s,er-m #- el se Ba ss2ine 3i #- Ba +a roa+ele +ori"e(

Pes"e #2iBa ani/ 10%0 #el ml"/ Bom aBea o seam- +e "ineri .orma2i ,en"r #arierile in+s"riale( S.le"l nos"r na2ional se Ba mo!-2i a"n#i #n #ara#"er noK a#ela ,e #are l Ba a+#e "i,l in+s"ria3li romn(

n a+-s"area li s- .a#em ,2in #no3"in2- # "i,l in+s"ria3li +in2-rile n+e in+s"ria es"e +es"l +e +eBol"a"-( S- eFamin-m al#-"irea

s.le"eas#- a a#es"ia/ "en+in2ele 3i i+eile sale #ara#"eris"i#e/ # n #Bn"/ ,siDolo!ia sa? n # in"en2ia +e a ,ne n eBi+en2- n mo+el +e imi"a"? '#-#i "i,rile s.le"e3"i n se ,o" ni#io+a"- imi"a # s##es? ' #i ,en"r aserBi e+#a2inii Bii"orilor no3"ri in+s"ria3i/ ,rin +es#rierea ni mo+el ##are ei a s- .ie mai ml" sa mai ,2in nr+i2i( CBi+en"/ in+s"ria3l romnBa aBea #ara#"erl s- s,e#i.i# al-"rea +e #el s"r-in? a3a ,re#m .n#2io

*0



narl. pro8e%orl! in-inerl etc. de8el ro<ni! %e deo%e&e%c de acei deaceea1i &rea%l9 din alte ţ9ri. Naţionalitatea /1i p9%trea=9 /n toate 1ipe%te tot dreptrile %ale. N ai pţin /n%9! c toat9 deo%e&irea dintreei! /ntre ind%tria1l ro<n 1i cel %tr9in or Fi lte eleente cone!din pnctl de edere al alc9tirii lor %8lete1ti: X /n lot ca=l! ailte pro&a&il! dec<t %e pre%pne la pria edere. Snt c;iaroaeni de 1tiinţ9 care %%ţin c9 /ntre repre=entanţii aceleia1i &re%le dindi8erite ţ9ri %nt ai lte a%e9n9ri dec<t dintre repre=entanţiidi8eritelor &re%le din aceea1i ţar9. Adic9! a%e9narea prod%9 prin-enl con de ocpaţine &irie1te ade%eori a%e9narea prod%9prin conitatea de ori-ine.

Oric ar 8i de altinteri! ind%tria1l ro<n e%te &ine %9cnoa%c9 pe alte"ul %9 de airea. O ar-entare ai /ndeln-at9 e%tede pri%o%.

I. X S9 eain9! a1adar! care %nt tendinţele 1i ideilecaracteri%tice care copn tipl %8lete%c al ind%tria1li de airea 1i%9 /ncepe prin a de%crie natra li epre%i9! adic9 ani8e%t9rileeterne %& care %8letl li ni %e pre=int9 oc;ilor.

Tipl ind%tria1li e%te 1or de recno%ct /n i0locl nei%ociet9ţi. Nero=itatea /n89ţi19rii li i=&e1te de la pria edere.Ind%tria1l %e a-it9J cere in8oraţiniJ e de o etre9 crio=itateJi&e1te tot ce e%te noJ r91te rtina. ,ar nero=itatea %a n e%te&oln9icioa%9. Un nero% &olna al9tri de d<n%l e%te 1or dedeo%e&it. Nero=itatea ind%tria1li e%te n e8ect al ten%iniiolntare ea-erate. $riirea %a e%te cercet9toare. Atenţinea %a %eenţine /ncordat9. La &olna nero=itatea %e tradce prin %enecontrarii. $riirea &olnali e%te a-9! iar atenţia capricioa%9. Ocon8=ine /ntre ei e%te 1or de eitai.

Mai 1oar9 e%te con8=inea /ntre ind%tria1 1i &ine cno%ctl%portan. *i ace%ta %e a-it9! 1i ace%ta e%te crio%. /n89ţi1area ni%portan are /ntr)/n%a apoi 1i acea nero=itate iril9! pe care o are

/n89ţi1area ind%tria1li. ,e lte ori c;iar! ten%inea oinţei ni%portan /ntrece! ca ani8e%tare etern9! pe aceea a ni ind%tria1.Un atoo&ili%t! n 0c9tor la cr%e! n e%cr%ioni%t tirole=! n<n9tor etc. /n anite oente ale lor a o /n89ţi1are Va%i)erotic9.Ind%tria1l pare atnci ca n ic &olna pe l<n-9 d<n1ii...

,ar con8=inea e%te tot1i nai trec9toare. Un %portan %edeo%e&e1te de n ind%tria1 prin lte 1i ad<nci di8erenţe. _nainte detoate! /n89ţi1area ni %portan pre=int9 prea de%e interitenţe.Ten%inea prea /ncordat9 1i apatia 9dit9 alternea=9 de la n oentla altl. Actiitatea de %port e%te a%e9n9toare 0ocli. In aniteoente ea atin-e clea ten%inii! dar cr<nd dp9 aceea niell%9 %cade 1i a0n-e 0o% de tot! /ntocai ca 1i inten%itatea pl9cerii la n 0oc care %8<r1e1te. Sportl poate da cel lt! pentr c<tea oente! il=i nea nei actiit9ţi irile! tn ace%te oente con8=ia e%te cptinţ9. $entr a o eita /n%9! e%te de%tl %9 preln-i cercetareanoa%tr9 n tip ai /ndeln-at. Atnci totdeana con8=inea /ntre%portan 1i ind%tria1 di%pare.

$rin alte c<tea caractere! tipl ind%tria1li %e a%ea9n9 apoic tipl oli de 1tiinţ9 1i tipl arti%tli /n -enere. ,ar n ai Ylt ca 1i cele precedente.

Ol de 1tiinţ9 are %iţrile cltiate /nadin% pentr a prindeY 1itili=a not9ţile. Crio=itatea %a e%te ie. Atenţinea 1i oinţa /ncordate. Arti%tl! de a%eenea! e%te i&itor de inoaţii 1i d1anlrtinei ai lt dec<t oricine. Nero=itatea %a e%te contin9 1i iril9

*1



ade%eori. C toate ace%tea! din%tincţinea %e p9%trea=9 /ntre ace%tedo9 tipri 1i acela al ind%tria1li.

/n89ţi1area oli de 1tiinţ9 e%te ai lini1tit9. Actiitatea %a e%teai re-lat9! ai canali=at9 dec<t a ind%tria1li. 7e%trile care oepri9 a o coordonare proprie! 1or de recno%ct. U1or derecno%ct %nt 1i -e%trile %8letli de arti%t 8aţ9 de acelea aleind%tria1li. Ol de 1tiinţ9 1i arti%tl /1i tr9dea=9 prin /n89ţi1arealor etern9 atitdinea %pecial9 din care prie%c lea /ncon0r9toare.Atitdinea lor teoretic9 1i conteplati9 re%tr<n-e conicatiitateac acei dipre0r! %a c<nd conicatiitatea %e %ta&ile1te! ea e%teparţial9 1i cond%9 /ntr)o anit9 direcţine. Ind%tria1l din contr9!tr9ie1te /n deplin9 actalitate. Crio=itatea li %e /ndreapt9 /n toatedirecţinile. 7<ndl 1i 8apta %a er- deopotri9 /naintea -<ndli 1i8aptei celor dipre0r. Ind%tria1l n cnoa1te oente dedi%tracţine! at<t de caracteri%tice /n ţinta oli de 1tiinţ9 1i a

arti%tli. $entr el totl pare a aea n intere% iediat. or&irea %an)are lo-ica pe care o /nt<lni /n or&irea oli de 1tiinţ9! nicicoloritl pe care /l are or&irea arti%tliJ dar /n %c;i& ea /ntrne1tela n loc a&ele calit9ţi. E%te de o lo-ic9 ai pţin a&%tract9 1i de ncolorit ai pţin %&iecti. Ea e%te /ntotdeana etre de intere%ant9.

In re=at! /n89ţi1area ind%tria1li e%te acea a oli careoie1te %9 ipn9 1i %9 captie totodat9.

II. X Ca a%t8el ni)I pre=int9 literatra pe ind%tria1l din ţ9rileap%ene. Un tip no 1i c lte ariante indiidale.

S9 eain9 ac care %nt tendinţele 1i ideile care aniea=9acea%t9 /n89ţi1are etern9. S9 cercet9 %8letl li /n%1i.

In acea%t9 priinţ9 %nte ai preci% in8oraţi. I%toria cltriioene1ti ne pre=int9 toate datele de cari ae tre&inţ9.

Actiitatea ind%trial9 e%te ec;e /n oenire! dar tendinţele 1iideile care copn %8letl ind%tria1li din =ilele noa%tre %ntrelati noi.

In ec;ie! oaenii credea c9 inenţinile %nt toate datorite

=eilor. ,e cele ai lte ori ace%te inentini! /n loc %9 8ie tili=ate /niaţa practic9! ele era con%acrate cltli reli-io%. A%t9=i /nc9 /nteplele &di%te de prin ?aponia 1i T;i&et %e -9%e%c o lţie dein%trente /ntre&inţate pentr clt K1i! /n %pecial! cit9 /ntred<n%ele roata pentr r-9cine! care c toate! /n realitate! %nt ni1teec;i inentini ind%triale.

,in ec;ie p<n9 a%t9=i! %)a %c;i&at /n%9 8oarte lt en)talitatea oenea%c9! ai c %ea9 /n ceea ce prie1te apreciererelati9 la natra 1i roll inenţinilor.

Ol are ac ai lt9 /ncredere /n pterile %ale. El /1ireendic9 dreptl de a inenta 1i de a aplica dp9 oie inenţinile /niaţa practic9. ,p9 ra ace%tor inentini el a1teapt9 c /ncredere /&n9t9ţirea traili %9. Mode%tia de odinioar9 a 89ct locpre=ţinii.

Acea%t9 %c;i&are n %)ar 8i ptt do&<ndi /n%9 dac9 n %)ar 8i%c;i&at 1i odl de prodcere ai inenţinilor. $rincipala %c;i&aree%te c;iar acea%ta din r9. ,in ea decr-e! ca o con%ecinţ9 natral9!acea dint<i. A%pra ei tre&ie %9 ne opri dar cea ai lt.

$riele inentini pe care le)a cno%ct oenirea a 8o%tdatorite /nt<pl9rii. ,e aceea poate ele a 1i 8o%t atri&ite =eilor.Inenţinile din =ilele noa%tre %nt datorite nor cercet9ri con1tiente*i r9rite dp9 n plan etodic.

Ace%te cercet9ri con1tiente! cond%e dp9 n plan etodiccon%titie%c o &n9 parte din acea ce %e /nţele-e a%t9=i %& nele de1tiinţ9.

*%



8n de=oltarea 1tiinţei %t9 iracoll %c;i&9rii de atitdine pecare a lat)o ol 8aţ9 de =ei 1i de natr9.

tn ade9r! n e concepţine ai adeenitoare pentr a pne la /ncercare /ncrederea oli /n pterile %ale! de c e%te aceea a1tiinţei.

$entr 1tiinţ9! natra etern9 %e de%pic9 /ntr)o lţie de8enoene eleentare! care toate rea=9 nor le-i con%tatate.Fiecare %erie de 8enoene e%te -rpat9 %& o le-e ai -eneral9! prini0locirea c9reia %e cnoa1te ordinea de %cce%ine a 8enoenelorcprin%e %& dan%a. Orice 8enoen %e poate preede! 8iindc9 8iecareJe%te le-at de celelalte ca /ntr)n lanţ. Fenoenele din di8erite -rpe n%nt nici ele %tr9ine nele de altele. Le-ile -enerale! care le -rpea=9!%e %&%ea=9 1i ele! la r<ndl lor! altora 1i ai -eneraleJ a1a c9! dintoate %e 8orea=9 n %in-r lanţ de %cce%ine! /n care 8iecare 8enoen

/1i are ordinea %a. In li&a0l 1tiinţei %e =ice: 8iecare 8enoen e%te oeri-9 din lanţl de %cce%ine al ani8e%t9rilor ener-iei nier%ale.Le-ile 1tiinţi8ice 8iea=9 odl 1i Vantl de tran%8orare al nora /n altele. Fiecare %e poate preede! 8iindc9 8iecare e%te deterinatca=al de condiţinile /n care %e prodce.

M<na oli n)are %9 cree=e niicJ ea n)are dec<t %9 diri0e=e8enoenele natrii! 1i ace%tea %in-re adc re=ltatl dorit. 7ret9ţile%e or ridica 1i 89r9 ca erii oli %9 interin9! dacii inteaace%tia a 1ti nai %9 diri0e=e 8enoenele eleentare aleepan%inii -a=elor %a ale electricit9ţii. Tran%portrile %e or 8aceY peap9 1i pe %cat prin i0locirea aceleia1i direcţini date 8orţelor natrii.O&iectele nece%are ale ieţii %e oi lcra /n 8a&rici. Aici ol a dadirecţinea! iar nca &rt9 o a 8ace aporl %a electricitatea! /nc9t1ate 1i %ilite %9 %e tran%8ore dp9 lanţl ca=alY pe care ol /lor<ndie1te %in-r.

Ace%tea %nt proi%inile 1tiinţei. Oenirea le a%clt9 1i lerea=9 c pnctalitate de ai &ine de do9 %ecole.

tn are parte adeerind)%e! c n)ar 8i adeenit ele /ncrederea /n 8orţele oene1ti

/n %ecoll ce trec! ai ale%! proi%inile 1tiinţei %e ltiplicar9pe%te 9%r9. /n %ecoll no%tr ele contin9 c acela1i %cce%. A%i%t9pe 8iecare an la innile care re=lt9 dp9 ra cercet9rilor etodicecond%e de oaeni de 1tiinţ9. Anali=a a%pra natrii p9trnde din cein ce ai ad<nc! apropiind)%e de -9%irea celor ai eleentare8enoene. *i c c<t acea%t9 apropiere %e 8ace! c at<i 1i %8era deaplicaţine a te;nicii oene1ti %e /ntinde. A%pra 8enoeneloreleentare directia oli e%te ai eact9 1i ai %i-r9.

/nainte c do9 %ecole! dac9 1tiinţa n 89cea acelea1i proi%ini!1i te;nica n pro8ita dp9 rele ei! ca=a era tocai c9 direcţinea%a n era /n%pre -9%irea le-ilor care -ernea=9 eleentele natrii.*tiinţa %e 9r-inea la de%crieri -enerale 1i eta8i=ice a%prao&iectelor %a 8enoenelor totale ale natrii. Cei ec;i de%cria 8ocl!apa! aerl 1i p9<ntl! 1i %pecla a%pra le-ilor care re-laco&inarea ace%tora. Ce rol ptea /n%9 %9 ai&9 <na oli /ndiri0area nor 8enoene a1a de coplee Nici nl! ne-re1it. ,e

aceea! in8lenţa a%pra lor era li%at9 pe %eaa =eilor.Mai t<r=i! de%crierile eta8i=ice cedar9 locl de%crierilor aieacte 1i ai inţioa%e! dar aplicaţinile lor /n practic9 era /nc9aneoioa%e. Concepţinea pe care o da 1tiinţa de%pre natr9 era /nc9%&iecti9. Ol n edea po%i&ilitatea adapt9rii 8enoenelornatrale la tre&inţele ieţii practice. Iar atnci c<nd nece%itatea /lo&li-a! el copia pr 1i %ipl 8enoenele totale ale natrii. A%t8el!priii ecanici! priii ind%tria1i da in%trentelor lor 8ora de

*&



aniale %a de or-ane oene1ti. Mintea lor n %e ptea eancipa deec;ea concepţie antropoor8ic9. Actiitatea lor ind%trial9 ei n optea concepe dec<t dp9 odell pe care)" o8erea actiitateaanialelor din eperienţa re%tr<n%9 a ieţii de toate =ilele.

Nai c<nd pro-re%l 1tiinţei ad%e /nlocirea ec;ii etodede%criptie 1i %&iectie! c etoda no9 -enetic9! te;nica oenea%c9 /1i l9 a<ntl. In%trentele ind%tria1ilor pierdr9 8oraanialelor %a a or-anelor oene1ti. Ma1inile n %e ai nir9 dp9ne de aniale. Ele deenir9! /ncetl c /ncetl! aceea ce %nt 1ia%t9=i: aparate de coordonare a 8orţelor eleentare ale natrii /nederea do&<ndirii ni e8ect practic.

/n ace%t no %tadi 1tiinţa %e -9%e1te de aproape do9 %ecole.Ace%t no %tadi e%te prielnic! /nainte de toate! ind%triali%li.

on#e,2inea 1tiinţei de a%t9=i e%te concepţia teoretic9 pe care o

are ori1ice ind%tria1 de%pre natr9.

,ar acea%t9 concepţie n e%te patrionil %9 ecl%i. Ol de

1tiinţ9 are de%pre natr9 aceea1i concepţie. ,i8erenţa /ntre ei e%te

tot1i de%tl de accentat9.

Ol de 1tiinţ9 %e lţe1te c concepţia teoretic9 a 1tiinţei! 1i

n r9re1te aplicaţinile %ale practice. S8letl %9 e%te %ati%89ct!

c<nd 8ncţinile intelectale a prin% /n reţeaa 0dec9ţii 8irl ca=al

al 8enoenelor. C<1ti-l practic care %)ar ptea tra-e din diri0area

ace%tor 8enoene n)" tentea=9J %a! ai &ine =i%! el nii)" %ocote1te de

aceea1i iportanţ9 c /nţele-erea /n%91i teoretic9. Ol de 1tiinţ9 %e

lţe1te c coordonarea 1i diri0area 8enoenelor natrii pe care le

o&ţine el prin i0locl in%trentelor de la&orator.

Ind%tria1l n)1i are lţirea nai /ntr)at<t. S8letl %9

-9%e1te /n concepţia teoretic9 a 1tiinţei ai lt n /nden! dec9t o

lţire. El r9re1te aplicaţinile practice ale 1tiinţei. In%tr)

entele %ale de la&orator %nt a1inile ind%triale! %nt 8a&ricile. Iar

re=ltatl actiit9ţii %ale /l -9%i pe piaţa coercial9 a lii.

/ntr)o priinţ9 /n%9! ecani%l 8ncţinilor %8lete1ti aleind%tria1li 1i ale oli de 1tiinţ9! %e a%ea9n9 p<n9 la identitate.

*i ane: aceea1i /nd<r0ire /n continarea ncii /ncepte o

con%tat9 la ind%tria1 ca 1i la ol de 1tiinţ9. Unl 1i altl n cno%c

%tarea %8letea%c9! a1a de lt cno%ct9 altora! de a 8i %9ti de

nc9. $entr ol de 1tiinţ9! ca 1i pentr ind%tria1 n ei%t9 n

cap9t al actiit9ţii. O cercetare 1tiinţi8ic9 atra-e pe altaJ o inen)ţine

ind%trial9 de%c;ide noi per%pectie. S8<r1itl n %e =9re1te niciodat9.

e1nic9 -oan9! la ol de 1tiinţ9 ca 1i la ind%tria1! dp9 ai &ine!

ai per8ect...

,e aci nero=itatea ind%tria1li de care or&ea ai %%.

Arti%tl! /n acea%t9 priinţ9! e%te ai 8ericit. Opera %a /1i -9%e1te

%8<r1itl /n %ine /n%91i. O oper9 &n9 de art9 e%te o oper9 per8ect9.

Ind%tria1l! ca 1i ol de 1tiinţ9 n cno%c lţirea pe care

o %-erea=9 il=inea per8ecţinii. Ei %nt condanaţi la o e1nic9

a-itare.

HI. X Natra e%te! a1adar! pentr ind%tria1! n cople de8enoene eleentare /n care ol poate %9 introdc9 o direcţie oit9 /n ederea atin-erii ni e8ect practic.

$<n9 nde %e /ntind /n%9 ar-inile ace%tei natri$entr nii ind%tria1i! ar-inile ace%tea n erai departe

de natra propri)=i% aterial9! adic9 de natra ce /ncon0oar9doenil %ociet9ţii 1i oralei oene1ti. /n ace%t din r9 doeni!ind%tria1ii ace1tia n 9d po%i&ilitatea %9)1i aplice concepţia lor.

**



Societatea 1i orala %nt pentr d<n1ii ni1te alc9tiri %pranatrale! /n care oinţa n are %9 %e ae%tece.

Ace1ti ind%tria1i n %nt /n%9 dintre acei cari a %cce%. Acei caria %cce% n cno%c a%eeni re% trie ţi ni.

,oenil %ocial! ca 1i doenil oral! %e %&%ea=9concepţinii -eneral %c;iţate ai %%. Ind%tria1l care n ţine %ea9de ace%t ade9r e%te condanat %9 %e prenere ai cr<nd %a ait<r=i /ntre cei =dro&iţi de concrenţa celor ai &ine pre-9tiţi.

Un eepl ni)" o8er9 /n acea%t9 priinţ9 /nin-erile %8erite pepiaţa coercial9 de ind%tria1l 8rance= 8aţ9 de ind%tria1l -eran.Ind%tria1l -eran pare c9 a /nţele% ai /nainte dec<t ind%tria1l8rance= c9 lea oral9 poate 8i 1i ea diri0at9 1i c9 ol care cnoa1tele-ile ei /1i 8ace ai 1or n dr %pre re1it9! dec<t acela care lene%ocote1te. /n con%ecinţ9! ind%tria1l -eran %tdia=9 -%trile 1io&iceirile popoarelor /n i0locl c9rora el -<nde1te %9)1i <nd9

prod%ele 8a&ricii %ale. Toate c%rrile 1i pre%p%ele calit9ţi orale%nt %tdiate. Un popor e%te ai clt! altl ai %9l&aticJ ni pop): /iplace ll ie8tin 1i %clipitor! altia lcr dra&il 1i de aloare.Ind%tria1l -eran are ar89 pentr toate -%trile. Fiecare poporcare intr9 /n contact c d<n%l e%te 0decat 1i cp9nit. S8letl %ociale%te anali=at! X dp9 %8atl copatriotli %9! A. Ba%tian>! care arecoandat! de lţi ani /nainte! /n8iinţarea catedrelor de p%i;olo-ieetno-ra8ic9 pe l<n-9 toate nier%it9ţile! X 1i a%t8el! dp9 ce anali=a%8letli %ocial al %tr9inli e%te 89ct9! dia-no=a /nclinaţinilor8iec9ria %ta&ilit9! ind%tria1l -eran porne1te o ar89 potriit9.$entr n a%eenea ind%tria1 n ei%t9 /nt<plare 1i noroc. Elp91e1te pe &a=a ni $lan 1tiinţi8ice1te &ine alc9tit. /n intea li8iecare popor /1i are 8i=ionoia eact9! copiat9 dp9 realitate.Cerinţele 8iec9ria el le cnoa1te 1i cat9 %9 le %ati%8ac9. Ind%tria1l8rance= crede! din contr9! pe toat9 lea dp9 c;ipl 1i a%e9narea%a. El triite la toţi acelea1i prod%e ind%triale. $rod%ele %ale %nt /ncele ai de%e ca=ri %perioareJ 1i c toate ace%tea de%8acerea lor %eoperea=9 c di8icltate. N %nt potriite -%tli p&lic. Ele %nt

prea %perioare %a prea in8erioare! dp9 oca=ini. Ind%tria1li8rance=! c n c<nt! /i lip%e1te a&ilitatea.

A&ilitatea /n%9 n con%i%t9 /n altcea! dec<t /n lar-a aplicare aconcepţinii 1tiinţi8ice a%pra /ntre-ii natri: a%pra celei orale! ca 1ia%pra celei ateriale.

Acea%t9 a&ilitate e%te indi%pen%a&il9 oric9ri ind%tria1 care rea%9 re1ea%c9. Acei care re1e%c o a.

$re0dec9ţile orale n con%titie%c o piedic9 pentr ace1tia.Coute Que coute, 8a&rica tre&ie %9 8ncţione=e! 8ira tre&ie %9 /nin-9.

Cp9r9torl tre&ie %9 8ie con%tr<n% %9)1i de%c;id9 pn-a. *icon%tr<n-erea c poate 8i operat9 pe cale pa1nic9! dac9 n prinapropierea %8letea%c9 a prodc9torli de cp9r9tor! prin %ti)larea -%trilor 1i apc9trilor cp9r9torli Ace%ta din r9!ca 1i o&iectele celelalte ale natrii! e%te o 8ort9reaţ9 care tre&ie 8orţat9%9 %e predea. $redarea %e o&ţine prin aceea1i %trate-ie. ,e%pici aceea ceera nitJ %tdie=i odl de 8ncţionare al eleentelorJ coordone=i 1idiri0e=i apoi cr%l ieţii eleentelor /n%pre e8ectl ce dore1ti %9 o&ţii.

A1a proced9 ind%tria1l 89ct pentr %cce%. El are intealipede 1i inia lini1tit9. oinţa %a n %e %&tili=ea=9 /n %peclaţi nia&%tracte! c %e /nt<pl9 la ol de 1tiinţ9 pr9J nici n %e con%9 /n %altri ine-ale! c %e /nt<pl9 la %portanJ oinţa tre&ie %9 ai&9n cr% re-lat 1i e1nic -ata a /nin-e o&%tacolele ce)i ie% /n cale.

S8letl ind%tria1li e%te ltil prod% al cltrii oderne! tnel %e re-9%e1te /ntrea-a 8ire a ace%tei cltri: Ener-ia inten%i9J

*5



tendinţa %pre doinareJ nero=itatea care %%ţine o nc9 89r9pre-et...

E%te ace%ta n %8let %ipatic,a 1i n! dp9 c e%te criteril oral al acelia care r9%pnde.

*6



In orice ca=! el e%te %8letl pe care noi ro<nii tre&ie %9)"cnoa1te ai de aproape. C9ci de el ne i=&i ai ade%eori. EI e%te /pternicitl le-al 1i nele-al al lt)doritei cltri ap%ene. Litre&ie %9 pl9ti a9! /nainte de a a0n-e %9 8ace cno1tinţ9 cacea%ta din r9.

,ac9 e %8letl ind%tria1li %ipatic %a n! acea%ta e%te nlcr %ecndar. El e%te o 8orţ9! 1i acea%ta e%te lcr principal.

i(lioteca /u!en, nr. 8>>,8?8l . p. ;8-E;

*7



Ţ+R+NISMUL. UN SUFLET *I O $OLITIC+

$REFAŢA

Ţ9r9niea ro<n9 e%te c;eat9! prin noa Con%titţie '! la o no9iaţ9 politic9. Ea a c<1ti-at drepti %9)1i alea-9 andatari /n0 corprilele-iitoare! /n od direct 1i proporţional c n9rl poplaţiei %aleJ 1ic ace%t n9r e%te co<r1itor 8aţ9 de celelalteY cate-orii de cet9ţeni!ea a ptea! /n con%ecinţ9! %9)1i ipn9 oinţa! 1i %9 8ac9 din intere%ele%ale centrl %pre care %9 -raite=eY /ntrea-a politic9 a ţ9rii. NoaCon%titţie adce o %c;i&areY radical9 /n politica de p<n9 aci. Adceca 1i o re-enerare Acea%ta 0 at<rn9 de con1tiinţa c care ţ9r9niea /1ia /nţele-e roll. ,ac9 ea %e a l9%a t<r<t9 de or&ele politicienilornecin%tiţi! %c;i&area d1ii de noa Con%titţie a 8i ai cr<nd o%c9dere: i%toria naţional9 al a1e=a atnci ţ9r9ni%l =ilelor noa%tre peaceea1i treapt9 deY ioralitate c 8anarioti%l! ciocoi%l 1ipoliticiani%l. ,acii ţ9r9niea /n%9 a re=i%ta i%pitelor 1i /1i a eercitadreptrile 0 c<1ti-ate c con1tiinţa r9%pnderii 8aţ9 de iitorl neali 0 ro<ne%c /ntre-! atnci re-enerarea a1teptat9 n a /nt<r=ia %9 ieiNieni n are! deocadat9! c<nt %9 %e /ndoia%c9 de pterea dere=i%tenţ9 a ţ9r9niii. /pre0r9rile i%torice nenorocite prin care atrect %nt! /n tot ca=l! o -aranţie c9 %8letl ei e%te oţelit %9 poat9!lpta c %cce%. C toate ace%tea! 1i i%pitele %nt pternicei $oliticieniinecin%tiţi a -ra arit9 de proi%ini. Ei 8ac apel la or-olil celor at<tde iliţi pe nedrept /n trect! 1i ace%t apel er-e drept la inialtora. Ei 1ti %9 8al%i8ice c e1te1- ade9rl care %e /potrie1te%coprilor lor 1i! ai ale%! a di&9cia %9 %e dea drept ictie ale i&iriilor pentr popor. Bnl)%iţ al ţ9r9niii e%te p%

*8



la o -rea /ncercare. 7rea e%te 1i %itaţia intelectalilor cin%tiţi! caritr9ie%c /n i0locl ţ9r9niii 1i cari! /n are parte! %nt ie1iţi dinr<ndrile ace%teia. Intelectalii %atelor: preoţii! /n9ţ9torii!8ncţionarii /n -enere trec prin o ade9rat9 cri=9 %8letea%c9. Ei n potr9<ne %pectatori de=intere%aţi la o lpt9! /n care %9 ;ot9ra%c9 1i%oarta lor. ,e o parte! le %t9 /nainte per%pectia ni %cce% le%nicio% /npolitic9! o&ţint printr)o poplaritate ie8tin cp9rat9 c proi%ini!de alt9 parte! re%pectl de ei /n1i1i 1i /plinirea datoriei. Nenorocit9cp9n9 C<ţi n)a trect /n ltiii ani prin tortrile ei

,e acea%t9 lpt9 n pot r9<ne %tr9ini nici ceilalţi intelectaliro<ni. ,e aceea! i1carea ţ9r9ni%t9 tre&ie pe deplin l9rit9! /nainte de a 8i co&9tt9 %a /p9rt91it9: l9rit9! 89r9 r9 1i 89r9p9rtinire.

C acea%t9 intentine a 8o%t %cri%e pa-inile r9toare! cari a8orat cprin%l ai ltor articole p&licate /n cr%l anli "#2(.Cititorl a -9%i /n ele con%ideraţii a%pra p%i;olo-iei 1i reli-iei

ţ9ranli! a%pra politicii de partid a ţ9r9niii 1i a%pra rolli pecare /l a intelectalii de /ndeplinit /n iaţa %atelor! con%ideraţii cari n)a nici o le-9tr9 c or-ani=aţia actalli partid politic ţ9r9ni%t! ci%nt i=or<te din o 0decat9 o&iecti9 a%pra /ntre-ii %t9ri de 8apt aţ9r9niii! a1a c ea %e pre=int9. O or-ani=are de8initi9 de partid!ţ9r9niea noa%tr9 nici n o are pentr oent. Ţ9r9ni%l e%te de)a&ia la /ncept. $tinii ani cari %)a %cr% de la na1terea %a politic9 n)a a0n% %9)i dea o con1tiinţ9 de8initi9 /n politica ţarii. Or-ani=areapolitic9! p%9 a%t9=i %& condcerea donilor Mi;alac;e 6! Lp# 1iStere"4! erit9 ne-re1it toat9 atenţia! dar ea! c tot nele ce 1i)a latde partid ţ9r9ni%t! e%te departe de a 8i or-ani=area /ntre-li ţ9r9ni%.Ea e%te canali=area nai a prielor i=&cniri politice ţ9r9ne1tiJor-ani=area de8initi9 a i1c9rii ţ9r9ni%te /n partid politic a eni /nr9. Ca toate partidele enite %9 ai&9 o iaţ9 ln-9! ace%t partidţ9r9ne%c! c<nd a eni! n a 9r-ini %9 proclae articole depro-ra 1i %9)1i con%titie coitete de direcţieJ X partidele politice n%nt %ociet9ţi coerciale ca %9 ia 8iinţ9 deodat9 c depnerea%tattelor 1i c /n%crierea 8irei la tri&nal! X ci! ca toate partidele

ari 1i dra&ile! partidl ţ9r9ne%c a 8i concreti=area idealli pe care /l $oart9 /n el %8letl ţ9r9niii! ideal i=or<t din tradiţia 1i dincondiţiile de iaţ9 ale ţ9ranilor. $artidl de8initi a eni c<ndţ9r9niea a aea con1tiinţa l9riţi a idealli ce are de0 /ndeplinit.Un %8let 1i o politic9.

La /nt9rirea ace%tei con1tiinţe %nte datori %9 contri&i ctoţii. *i! /n pril r<nd! %nt datori %9 contri&e /n1i1i e&rlpartidli actal ţ9r9ni%t. Articole %nt de%tle /n pro-ral ace%ti"

partid. Snt c;iar prea lte! 1i de proenienţ9 dier-ent9. AceeaY celip%e1te /n%9 e%te le-9tra c %8letl ţ9r9ne%c! c9ci %etea de p9<nt! pecare o clti9 pro-ral! n e%te n %8let! ci o po8t9.: ,in %etea dep9<nt ie% c<teodat9 i0elii pternice! dar a1e=9inteY politicedra&ile niciodat9. Un partid! c<t de iolent ar 8i /n acţineaY li!oare cr<nd! dac9 tr9ie1te din %ipla aţ<ţare a po8telor. $e rinetr9ie%c nai pa%9rile de prad9. Snte conin1i c9 acea%ta a J /nţele%)o toţi 8rnta1ii ţ9rani cari rea=9 pe donii Mi;alac;e! Lp1i Stere.

S9 /nle%ni dar ţ9r9niii cnoa1terea de %ine. C c<t acea%t9cnoa1tere a eni ai repede 1i a 8i ai copleţi! c at<t 1ire-enerarea ieţii noa%tre politice a eni ai repede 1i a 8i aiYad<nci.

Contri&ţia pe care pa-inile ce rea=9 o adc! %pre ace% %cop!e%te! de%i-r! 8oarte ode%t9. Ea n a 8i /n%9 c totl pri%o%! dac9 are1i %9 de1tepte /n alţi ai copetenţi dorinţa de ?reeni a%pra

*9



ace%tor cercet9ri /n od %i%teatic 1i pe &a=a ni aterial ai&o-at.

Concl=ia la care a0n- articolele noa%tre n di8er9 prea lt decaracteri=area pe care a priil)o ţ9r9niea 1i la alte popoa$rettindeni a 8o%t recno%ct ade9rl c9 ţ9r9niea e%te reli-ioa%9!tradiţionali%t9 1i con%eratoare. La noi ade9rl ace%ta ar 8i 1i 1or derecno%ct! X tr9i doar9 toat9 lea /n ato%8e ţ9r9ni%t9 X dac9n)ar 8i tirania nor cinte! ca li&ertatea deocraţia! pe care-eneraţia pa1opti%t9 a re1it %)o ipn9 /n 1coala 1i /n pre%a noa%tr9!ori de c<te ori e%te or&a %9 %e 0deceY 8apte /n le-9tr9 c politica.7eneraţia de la "636 nea o&i1nit %9 crede c9 tot ce e%te no&il 1i8ro% e%te o ar9tare a li&ert9ţii 1i a deocraţiei. ,ac9 %8letl

ţ9r9niii e%te dat de o 8ire alea%9! atnci el tre&ie %9 8ie naidec<tli&eral 1i deocrat. C a a0n% repre=entanţii -eneraţiei de la "636!adic9 l9%tarele &oierilor ari 1i ici! la o a1a concepţie n e%te -rede -;icit. 7eneraţia de Ia "636 a 8o%t pria -eneraţie de ro<ni care aenit /n atin-ere de aproape c ciili=aţia ap%ean9. Mintea ei eranepre-9tit9 pentr a pricepe 8ondl ace%tei ciili=aţii! dar inia ei eradornic9 de pro-re%. In a%eenea condiţii %)a petrect Ia ea acel proce%de lo-ic9 %ocial9! pe care /l ede petrec<nd)%e /n toate oca=iilea%e9n9toare. Cintele! prin cari ol no %e iniţia=9 /n cnoa1tereanei ciili=aţii! %nt late drept 8orţele a-ice cari a prod%ciili=aţia /n%91i! li&ertatea 1i deocraţia! /n loc %9 8ie cinte prin cari%e re=9 /n od %ar deprinderile c<1ti-ate de popoarele ap%ene!dp9 ra eolţiei lor %ociale 1i politice! dein %einţele /n%e1i dincare r9%are pro-re%lJ %einţe 1or de tran%portat! 8iindc9 n)a alt9-retate dec<t aceea a %netelor ocii. 7eneraţia de la "636! reenit9 /nţar9! a -ernl pe <n9. In loc de a tre=i 8orţele orale alepoporli ro<n %pre o eolţie pro-re%i9! ea in%tala tirania or&elor.Toate %e 89cr9 de aici /nainte /n nele li&ert9ţii 1i a`lZ deocraţieiJ

/n nele nai! c9ci de 8apt lcrrile r9a%er9 ca 1i ai /nainte. Ceiai rednici din acea%t9 -eneraţie /1i deter9 c;iar o%teneala %9docente=e c9 /nc9 de la coloni1tii li Traian %9<nţa li&ert9ţii 1i adeocraţiei 8%e%e tran%portat9 /n ,acia

Mentalitatea pa1opti%t9 tr9ie1te 1i a%t9=i la noi. In 1coal9! pentrlţi dintre pro8e%orii no1tri! popoarele %e /n1ir9 /n linie dreapt9 depro-re%! ca pe n rc1 de deal! nele /n 8rnte a a0n% %9 re%pire dinli&ertate 1i din deocraţieJ altele ai la coad9 a<nd -<tl /ntin% %prea %or&i din aceea1i 8ericire. Relatii%l i%toric! &a=a 1tiinţelor %ociale1i politice de a%t9=i! n a a0n% %9 8ie cno%ct dec<t de prea pţini.*coala noa%tr9 o8icial9 e%te conin%9 c9 pro-re%l er-e pe o %in-r9linie la toate popoareleJ c9 toat9 lea! 8ie de la eValor! %a de lapoll nordJ 8ie de o ra%9 %a de altaJ 8ie c n treci &o-at %a 8ie 89r9trect! ca lcil oc;ilor de copiii! toat9 lea e%te politice1te la 8el:An-lia ca 1i Trcia! Franţa ca 1i R%ia! 7erania ca 1i C;ina: %89rc<nd n)a le-i li&erale 1i deocratice! 0&ilea=9 c<nd a %c9pat din8iarele tradiţiei. C9 %8letl ni popor poate %9 %e acoode=e 1i %9pro%pere /n condiţiile pe cari altl n le poate tolera! ci rep&lica

Trciei e%te departe de onar;ia An-liei! o a1a a8irare X po%tlatlde Ia care pleac9 ori1ice i%toric 1tiinţi8ic conteporan X e%te pentr1coala noa%tr9 o8icial9 n parado. $entr pre%a noa%tr9! e%te ceaai lt: o a1a a8irare e%te n %candal. C deo%e&ire! intelectaliierei! cari o condc /n &n9 parte! n or /n rptl capli %9 adit9relatii%l i%toric. Mer%l oenirii e%te pentr ei nl 1i a&%olt! /ncepe ne&lo%! dar %8<r1e1te c deocraţia. Ce e%te deocraţie Unde

50



%)a reali=at reodat9 ade9rata deocraţie Ace%tea %nt /ntre&9ri%ecndare. $rincipall e%te c9 deocraţia tre&ie %9 8ie. Adic9 tre&ie%9 ne /nc;in9 /n nele ei. Nele e%te totl. Realitatea 8i=ic9 poate8i relati9J /n politici! deocraţia r9<ne a&%olt9 .

S& in8lenţa nei a1a entalit9ţi! &ine/nţele%! n %e poatecerceta c o&iectiitate %8letl ţ9r9niii ro<ne! 1i principiilepoliticii ţ9r9ne1ti. Tirania cintelor %8inte! pa1opti%te! /nl9tr9 ori1icere-l9 de lo-ic9. $entr a 8i pe placl pre%ei 1i a`lZ 1coalei noa%tretre&ie naidec<t %9 -9%i c9 %8letl ţ9ranli a%pir9 la deocraţie1i la li&ertate 1i c9 politica li e%te tot a1a. Ace%t tre&ie te condan9la %terilitate. C9ci ce poate %9 /n%ene cintele de li&ertate 1i dedeocraţie pentr cnoa1terea 8irii ţ9ranli ro<n 1i pentrcaracteri=area politicii li Niic alta dec<t o ipocri=ie din parteaceli care le %pne. Ţ9ranl ro<n e%te a1a de departe de a 8i intrat /npo%e%ia dreptrilor /n%cri%e pentr el /n Constituţie, /nc<t a %pne c9 ela%pir9 la altele ai li&erale! e%te a inţi pr 1i %ipl. Cel ai are

reolţionar /n ţara ro<nea%c9 ar 8i acela care ar aplica /n odcin%tit Constituţia. $<n9 ac n)a 8o%t nieni. Apoi ce /n%enea=9ţ9ran deocrat Niic alta! dec<t c9 ţ9ranl e%te pentr n re-ipolitic /n care toate pterile %tatli ean9 de la popor! de la raţine! /n care %e cprinde 1i el. ,ar acea%ta e%te pril articol dinCon%titţie. Tiran deocrat e%te ca 1i c %)ar =ice ro<n ro<ni=at.,in oentl ce toate pterile %tatli ean9 de la /ntre- poporl!atnci e%te &ine /nţele% c9 toţi c<ţi 8ac politic9 /n Ro<nia %ntdeocraţi! 8iindc9 %nt con%titţionali. ,ar n %nt toţi %incericon%titţionali Unii daJ alţii n. Cei dint<i %nt deocraţi! ceilalţioli-ar;i de-;i=aţi. S9 ede /n%9 c %e petrec lcrrile /n realitate.La noi toat9 lea politic9 e%te deocrat9! 8o1tii &oieri %e /ntrec /ndeocraţie! ei /ntre ei! X adic9 toate partidele proit %9 aplice %incerCon%titţia! 1i c toate ace%tea aceea1i le politic9 e%te de acord %9con%tate c9 n %e aplic9 %incer Con%titţia. $rin rare! /n ţararoanea%c9! ai dreptl %9 te 8dle1ti /n politic9 c nele dedeocrat! proiţ<nd aceea ce e1ti dator %9 8aci! toţi ro<nii %ntdatori %9 re%pecte Con%titţia X iar dp9 ce ai proi%! ai 8acltatea %9

n te ţii de c<ntJ X pro&a&il! pentr a aea oti %9 contini 1i peiitor 8dlia de)a deocratl! /n ori1ice ca= a 8i deocrat /n ţararo<nea%c9 /n%ean9 a &ineoi %9 proiţi c9! 8iind la -ern! ei da<na c poporl... O a1a politic9 e%te prea %&ţire pentr inteaţ9ranli no%tr. Ţ9ran neao1 ro<n! care %9 %e 8dlea%c9 de)adeocratl! n)a 9=t /nc9. A 9=t! /n %c;i&! 8oarte de% pene-%torii de ora1! pe %tr9ini ai ale%! 89c<nd parad9 de %pirit e-alitar8aţ9 de 1terii! pentr a)i atra-e din %trad9 /n pr99lie. A1 pteac;iar! din o&%eraţii neroa%e! a8ira! c9 e%te n %en caracteri%tical ţ9ranli no%tr %entientl %a de di%tincţie. N e%te! /n Eropa! oa doa ţ9r9nie ca a noa%tr9! /n care %9 %e p9%tre=e at<tea di8erenţieri%8lete1ti /ntre e&rii %9i. ,i8erenţierile de /&r9c9inte 1i delocinţ9! pe cari le ede intr<nd /ntr)n %at! %nt cele %per8iciale.Ade9ratele di8erenţieri %nt acelea %8lete1ti cari n %e 9d. Ace%teain din trectl 8ailiei! din neaJ 1i %nt %in-rele re%pectate de /ntre- %atl. A da 9na c n ţ9ran de nea r9! /n 8aţa ni ţ9ran denea &n! e%te pentr ace%ta din r9 o8en%a cea ai -ra9. A da<na c toţi! 89r9 ale-ere! e%te /n oc;ii o&1tii ni %at! c;iar 1i /n oc;ii

ţ9ranilor care ar tre&i %9 %e %it9 9-liţi! n 8apt de r<%. In ora1!trectl 8ailiei n intere%ea=9 pe nieni! dec<t doar pe i&itoriicronicii %candaloa%e. Relaţiile coerciale %nt aci %8inţite de tri&nalJrelaţiile politice 1i %ociale %nt %8inţite de cl&ri 1i de %aloane Kdac9 nde ca8enea. /n %at! trectl 8ailiei ;ot9r91te totl. Snt ţ9rani c9rorali %e cer %8atri! 1i ţ9rani pe cari n)i /ntrea&9 nieni. Snt ţ9ranicre=ţi pe c<nt! 1i ţ9rani cari tre&ie%c %9 dea -aranţii. /n ora18iecare cet9ţean are dreptl %9 ai&9 o p9rereJ /n %at! p9reri n a dec<t

51



c<ţia ţ9rani dp9 cari %e /part ceilalţi. ,ac9 ar 8i l9%ate /n oia lor!%atele ro<ne1ti ar 8i odele de a1e=9inte cond%e /n %pirittradiţional.

,ar /n oia lor n %nt l9%ate %atele. Le-ea atonoiei conale!adic9 le-ea care ar 8i /nle%nit ţ9r9niii %9 %e ridice la o politic9 real9!de=olt<nd)1i! prin eercitarea dreptrilor! 8ondl ei propri%8lete%cJ le-e pe care o -9%i /n ec;ile /ntociri ale ţ9rii! ade%8iinţat)o l9%tarele &oierilor li&erali 1i deocraţi. S)a 8erit %i oote=e 1i ra1ii lor. C9ci ttror ace%tora le tre&ia politicadeocraţiei de or&e! iar n de 8apte reale. Ţ9r9niea a 8o%t ţint9departe de edcaţia tradiţiilor %ale! pentr ca roll deocraţilor deora1 %9 8ie c at<t ai are. A%t8el! %8letl ţ9r9niii! /n loc %9 %e aratea1a c e%te: reli-io%! tradiţionali%t 1i con%erator! /l -9%i &ote=at cetic;ete de iport: li&eral 1i deocrat.

Atonoia conal9 X c<nd a deeni 8apt! n c<nd %e a otape ;<rtie X a da ţ9r9niii po%i&ilitatea %9)1i /nceap9 politica %aproprie. Atnci o edea care e%te pro-ral politic real alţ9r9ni%li. $ro-raeie cari %e p&lic9 ac! /n neleţ9r9ni%li! /n ca=l cel ai &n! %nt &ne intenţini. C<teodat9nici at<t. tn pro-raele cari %e p&lic9 ac %e %ite preocparea nat<t de intere%ele reale ale ţ9r9niii! c<t de intere%ele celor cari or-erna /n nele ţ9r9niii. A%t8el! /n ltil dintre a%eeneapro-rae! p&licat /n Bcre1ti la "#22 Kde <n=are la Tip. Re8oraSocial9 /n $a%a-i Ro<n! 24 ori1icine poate %9 con%tate cile-i8erarea atonoiei conale n ocpi dec<t c<tea r<ndriJ1coala 1i credinţa poporli! c<tea r<ndriJ prodcţia a-ricoli e%te /n9lit9 /n con%ideraţii -enerale %ociolo-ice! c<nd n e%te p%9 /nle-9tr9 direcţi c principiile %ociali%teJ %9n9tatea 1i ap9rarea ţ9rii! dea%eenea! %nt priite prin pri%a ni a- %entientali%! a1a car 8ace cititorl ni =iar %ociali%tJ /n %c;i&! cit9 preci=ie 1i &o-9ţie dealiniate /n partea care prie1te: or-ani=area &9ncilor 1i a B9nciiNaţionale! ai ale%J a%i-rarea de=olt9rii ind%triei! /n rarapetrolli! a c9r&nilor! a -a=elor natrale 1i c9derilor de ape! prin /ncra09ri directe 1i 8acilit9ri de tran%port pe ap9 1i pe %catJ c<t9%olicitdine pentr cooperatie! pentr alt9 1i 8inanţe! c<te aliniatede%pre lot ce ar ptea intere%a pe n con1tiincio% e&r alneroa%elor con%ilii de adini%traţie! at<t de indi%pen%a&ilecapitali%li Ro<niei Mari N =ice c9 a%eeni preederi ar 8iintile /ntr)n pro-ra politic. ,e%i-r! ele %nt 8oarte tile. Ni %e parein%9 c9 %)ar 8i ptt -9%i altele ai le-ate de %8letl ţ9r9niii! 1i pecare ţ9r9niea le a1teapt9 c lt dor.

Atonoia conal9! c<nd a deeni 8apt! a da po%i&ilitateţ9r9niii %9 pn9 /n aloare 1i nca intelectalilor ie1iţi din %<nl ciA%t9=i! ace1ti intelectali alear-9 %pre ora1ele ari! 8iindc9 naiacolo /1i -9%e%c n ro%t. tn %ate n %e con%trie1te! n %e 8ace niic %arareori c<nd %e 8ace cea e%te nai c oia pre8ectli de ideţ. Catonoia conal9 lcrrile %e or %c;i&a. Mlţi 8ii de %9teni %eor pre-9ti /n ederea /&n9t9ţirilor proiectate in con9! ;ot9r<tede p9rinţii lor. a edea atnci ori1ice ţ9ran 1coala deenindprodcti9.

,ar re=ltatl cel ai /n%enat al atonoiei conale a 8ipnerea /n actiitate a %elecţinii politice! 1coala cea ai nece%ar9pentr /nt9rirea ţ9r9niii! 1i de care acea%ta a 8o%t lip%it9 p<n9 acJatnci o edea ce rea 1i ce poate %8letl ţ9ranli no%tr.

5%



Ţ9ranl rea p9<nt X =ice politicianl dea-o-! cre=<nd c9 /n ace%te cinte a 8orlat tot ideall ţ9r9ne%c. rea p9<nt! deci /propriet9rire la ne%8<r1it.

Ţ9ranl rea p9<nt din de=n9de0de! 8iindc9 a%t8el el n)ar aeadin ce %9)1i a-oni%ea%c9 cele tre&incioa%e ieţii. St9p<nii %9i de p<n9ac n)a /n-ri0it %9)i cltie creierl pentr ca &raţele li %9 poat98ace 1i alt9 nc9! /n a8ar9 de cea priitii care cere p9<nt /ntin%.Me1te1-rile n ei%t9 pentr el. Ind%tria a-ricol9 are neoie de%pirite de iniţiati9 1i de ncitori cali8icaţi: ţ9ranl nici n)o cnoa1te.Nieni n)" a0t9 %9 %e ridice 1i %9 p9trnd9 /n di8eritele pro8e%ini pecare le creea=9 te;nica ciili=aţiei odee! toţi con%tat9 cre1terea li!ca poplaţie! dar tili=area ace%tei cre1teri nieni n -<nde1te %)o 8ac9 /n od pre9=9tor. Ora1ele noa%tre -e de e%eria1i 1i coercianţi%tr9ini. La %ate poplaţia cre1te! tn loc ca ţ9ranii %9 8ie %electaţi 1i /naraţi pentr a prieni iaţa ora1elor! ei %nt condanaţi %9r9<n9 lipiţi de p9<nt. C 8iecare -eneraţie no9 de ţ9rani! lotrilede p9<nt la ţari dein ai ici 1i ai %9race. $<n9 c<nd a er-eacea%t9 politici nec;i&=it9

$<n9 c<nd ţ9ranl a aea con1tiinţ9 de %ine 1i /1i a rapolitica %a proprie. ,e acea%ta %nt %i-r.

; ianua"ie 8?;$SIHOLO7IA *I RELI7IA Ţ+RANULUI

I

Ţ9ranl e%te -re de caracteri=at 8ie el din ori1ice ţar9. I ai 1or%e caracteri=ea=9 ne-%torl! ind%tria1l! capitali%tl ncitorl deora1. Citiţi /n orice carte de literatr9! nde ine &a de%pre ţ9ran!de%crierea care %e d9 ace%tia. N eţi prin nic9ieri cea preci%. $ec<nd repre=entanţii celorlalte cla%e %oci %nt p1i /ntr)n edi ariat1i a di%po=iţii indiidale &i 8iate! ţ9ranii %nt ni8ori %aindiidali=aţi /n od a- p /n%1iri ne-atie. Se pne /n eidenţ9pţina lor %ocia&ilitateJ or&e1te de %t<n-9cia! /nd9r9tnicia %a=-<rcenia lorJ ne %nt ar9ta ai lt ca 8iinţe incoplete! 8aţ9 deoaenii clţi! dec<t ca 8ii de %ine %t9t9tori %8lete1te. $e c<nd locitoriide la ora1e %nt di8e renţiaţi /n indiidalit9ţi! ţ9ranii 8orea=9 n&loc oo-enJ e%te ca toţi ceilalţi. $a%torl lteran! A. L[Hoet! n &ncno%c9t al ţ9ranli -eran Ka %cri% cartea Lu" 5scholoie des aue!tu a 2)a ediţie! "#24! crede c;iar c9 /n acea%ta %t9 o caracteri8ndaental9 a ţ9ranli de prettindeni. Ţ9r9niea! =ice tr9ie1te caa%9 oo-en9. Ţ9ranl e%te ţ9ran! c<t tip /p9rt91e iaţa ni8or9a %eenilor %9i. ,e=r9d9cinat 1i arncat /ntre dec<t ţ9rani! el poatetr9ie1te ca o! dar caracterl de ţ9ran a pic din el.

Acea%t9 o&%erare e%te repetat9 1i de alţii! 1i pro&a&il ` re=ltatlnei dorinţe %incere de a a8la ade9rl. ,ar n o 1tiinţ9! deprin% caplicarea etodelor eacte! n poate %9 8ie rr ţit c o&%erareaacea%ta. A1a c e%te 8orlat9! ea e%te pţin incoplet9.A%e9narea! %a oo-enitatea! prec %)a poate %9 proin9 din do9ca=e. Sa din ca=9 c9 ţ9ranii %nt ade9r! nl ca toţi 1i toţi ca nlJ%a din ca=9 c9 acela care o&%er9 n 1tie -9%i per%pectia din care %e

pot edea deo%e&irii /ntre ei. *tit e%te c9 1i locitorii ni ora1! lapria edere! aY ni %tr9in! ca o a%9 oo-en9! dar c9! dp9 ce%tr9inl %)a depri c lea cea no9! acea%t9 oo-enitate di%pare.Apoi! e%te /ntre&at dac9 n ca 1i ţ9ranl priind! la r<ndl li! %locitorii ora1elor! -9%e1te pe ace1tia ai pţin di8erenţiaţi! de c /i-9%e1te pe %eenii c cari el tr9ie1te /n acela1i %at. O&%erarea

5&



prin rare! tre&ie eri8icaţi 1i %& raportl ca=ei de a doa. $9ci din acea%t9 eri8icare reie%e ci or-3enii 1iţ9ranii %e -9%e%c reciproc oo-eni! atnci a%pra concl=iei n ai poate 8i /ndoial9: o&%erarea e%te 89ct9dintr)o per%pecti9 -re1it9! nilateral9.

La pril a%pect! niic ai oo-en la %8let! ca n %at ro<ne%c. Un or91an!c<nd intri /n %atele noa%tre! %ecrede di%pen%at c;iar %9 %tri-e pe oaeni dp9 nele lor proprii... 9 Bade Ioane! %a Bade 7;iţ9 %nt ne

cari %e pot da ori1iciJ c9ci toţi or&e%c la 8el! c-et9 la 8el! %e poart9 la 8el. Nero1ii ţ9rani apar ca repetiţiaacelia1i eeplar ,ar /ntre&aţi 1i pe ţ9rani ce cred de%pre or91eni! 1i eţi -9%i aceea1i ipre%ie! din per%pectiaop%9. Srtc arii! %a al&9%trelele! 8orea=9 pentr ei n &loc. Aceea1i ne/ncredere c9tre toţi deopotri9. i)ial&9%trea 1i Ia%9)". Toţi ca nl 1i nl ca toţi.

C %e eplic9 acea%t9 reciproc9 or&ireJ c9ci e%te n 8el de or&ire a nora 8aţ9 de alţii Separaţia /n caretr9ie%c! c;iar intere%ele op%e! n pot 8i inocate. /n tot ca=l! ele n pot con%titi o ca=9 per%i%tent9. Ori1ic<t de%eparaţi 1i oric<te intere%e op%e ar 8i /ntre ei! trecerea de ai lte -eneraţii ar 8i 8o%t /ndea0n% %9)i 8ac9 a %ecnoa1te 1i a %e preţi. Tre&ie %9 8ie cea ai ad<ncJ %a! ai &ine =i% cea care! departe de a %e 1ter-e ctrecerea reii! %e ad<nce1te. Ace%t cea con%i%t9! dp9 noi! /n deo%e&irea de atitdine a eli nora 1i aaltoraJ el 8iind con1tiinţa de %ine pe care o cap9t9 %8letl oene%c /n ra eperienţei. E ţ9ranli 1i elor91a)nli! /n ra deo%e&irii de eperienţ9 prin care a trect 8iecare! %)a cri%tali=at /n atitdini deo%e&ite.Fiecare prie1te la cel9lalt din atitdinea %a proprie! 1i de aceea nl n /nţele-e pe cel9lalt. $entr tiran!%in-ra eperienţ9 care ipre%ionea=9 %iţrile 1i pe care o p9%trea=9 eoria e%te prodcţia natral9. Rodl

care ie%e din %9<nţa p%9 /n p9<ntJ e8ectele pe care le a ploaia! /n-;eţl 1i c9ldra %oareliJ tran%8orarearoadelor natrii /n e1nicl circit! pe care l)a cno%ct o1ii 1i %tr9o1ii li! X ace%tea %nt ar9t9rileeperienţei lip! dp9 care el /1i 8orea=9 0decata. In eperienţa li e8ectl se lea-9 de ca=9! a1a dp9 c %elea-9 8rctl de r9d9cin9. El n /nţele-e dec<t dp9 analo-ia prodcţiei natrale. C /n%9 prodcţia natral9n se de%891r9 /n totalitate! /naintea oc;ilor %9i! ţ9ranl /pline1te lanţl celor ce n %e 9d c aceea ce crede elc9 %t9 dede%&tl lcrrilor. ,ede%&tl lcrrilor %t9! la ţ9ranl ro<n! pterea li ,ne=e 1i a %8inţilor.$terea %8inţilor! /n j %pecial a S8<ntli Ilie Kca 1i la ţ9ranii r1i! c e8ecte iediate Y practiceJ pterea li,ne=e! c e8ecte /ndep9rtate! orale. La i or91an! ae c totl alt9 per%pecti9. $rincipala eperienţ9 a1 or91anli e%te i=or<t9 din circlaţinea &nrilor /n <inile Y oaenilor. $rodcţia &nrilor or91anl no ede! ci o /naţ9 Y nai /n 1coal9J aceea ce el ede 1i %ite e%te pre=enţa =ilnic9 a1 ace%tor &nri. ,e aci! oare deo%e&ire /n /nţele-erea %9r9ciei 1i Y &o-9ţiei la or91an! 8aţ9 de ţ9ran. $e c<nd ţ9ranl arnc9 %9r9cia pe J%eaa p9<ntli! X %9racl e%te lipit p9<ntliJ or91anl o anin) " c9 pe %eaa nedrept9ţii %ociale. In

/nţele-erea &o-9ţiei! de a%ee) " nea. $entr ţ9ran! &o-9ţia ine de la ,ne=e. $entr or91an! din Y le-ile

politice. $rincipala -ri09 a ţ9ranli ro<n e%te %9 ţin9 J %9r&9torile 1i po%trile pentr a /&l<n=i pterilene9=te ale prodcţieiJ a or91anli! principala -ri09 e%te %9 8ie /n r<ndl celor j cari di%pn de /p9rţirea&nrilor. $e ace%te do9 atitdini di8erite1 %e cre%tea=9 di8erenţierile indiidale! ale ţ9ranli de o parte! 1iale " or91anli de alt9 parte! pe care ei /n%9 /ntre ei n 1i le 9d! 8iindc9 " 8iecare e%te atent nai la aceea celintere%ea=9. Ţ9ranii apar " or91enilor ca oo-eni! 1i tot a1a or91enii ţ9ranilor! 8iindc9 di8eren) 3 ţierileindiidale pe care ie a nii 1i alţii n a acela1i %i%te de 9%r9toare. Si%tel de 9%r9toare din inteaor91anli n %e potrie1te la di8erenţierile ţ9ranilor! iar %i%tel de 9%r9toare al ţ9ranli n %e potrie1te ladi8erenţierile or91enilor. Unele 1i altele ei%t9 tot1i c<nd e%te cine %9 le o&%ere. ,e o&icei! %nt o&%erate aceleaale or91enilor 1i nai 8oarte rar acelea ale ţ9ranilor! 8iindc9! de re-l9! %criitorii tr9ie%c la ora1 1i aentalitatea 8orat9 din eperienţa ace%tia. Rar c<nd /nt<lni o ecepţine. ,ar c<nd o ecepţine %e

/nt<pl9 %9 /nt<lni! ce pternic9 ipre%ine ne la%9 citirea ni a%enea %criitor $rince%a Marina Bi&e%ce%te dintre ace%te ecepţini. Ultia %a %criere! /nc9 netrad%9 /n ro<ne1te Is*o", le pas des saules, do9ole! $ari%! d9 o /ntin%9 de%criere a ţ9ranli ro<n din re-inea $ra;oei. Forat9 la &na 1coal9 a

-enialli i%toric 8rance= F%tei de Colan-e%"2 1i p9trn%9 de literatra cla%ic9 antic9! prince%a Bi&e%cre-9%e1te /n ţ9ranl ro<n de a%t9=i ec;il %8let r%tic c<ntat de ir-il! c ai &ine de do9 ii de ani /nr9. ,e%crierea %a n er-e p<n9 la 8iarea nanţelor indiidale ale ţ9ranilor! ea %e 9r-ine1te la contrele

ari ale tipli ţ9r9ne%c! dar e%te at<ta %ipatie /n acea%t9 de%criere 1i at<ta 9e%trie de arti%t /n epnere! c9ipre%ia -eneral9 pe care o la%9 %crierea pare %9 de=9lie cea ai lt dec<t %pn pa-inile %ale /n parte. ,in%clipirile de pro8nd9 -<ndire ri%ipite pe pa-inile I*o"ului, lte %nt ade9rate anticipaţii /n direcţia pe care odori. Iat9! lat9 la /nt<plare na: @a eni n tip c<nd %e a da atenţie ace%ti popor! la care n %)a prealat %eaa. ,in acea%t9 ţar9! de care nieni n or&ea! %e or a=i odat9 c<ntece 1i =ic9. Ace%t nea a



rena1te! dp9 ce a ei%tat ii de ani! 1i lea %e a ira! ca de o inne! c<nd a a8la! /n %8<r1it! care a 8o%tpartea li din con1tiinţa nier%al9 KI! pa-. 244.

Bine/nţele%! n e%te or&a de a ridica /n %l9ile Cerli /n%1irile ţ9ranli ro<n. Nici atoarea! c9reia /i /prt9 r<ndrile de ai %%! n are acea%t9 intenUe. Aceea ce! cno%c9torii %8letli ţ9r9ne%c!r9ric toţii! e%te nai %9)i ar9t9 ori-inalitatea %a! a1a de lt trect9 c ederea. Ori-inalitatea pe care o c9t9!

1ti &ine! n con%titie /ntre-l li %8let. E%te o parte con9 pe care ţ9ranl ro<n o are! c a %p%)o! ctoţi ţ9ranii altor popoare. E%te 1i o parte con9 pe care ţ9ranl ro<n o are! n nai c ceilalţi ţ9rani! ci ctoţi oaenii de pe aceea1i treapt9 dc cltr9 c d<n%lJ 89r9 a ai or&i de ro<nii din celelalte cla%e %ociale! ccare are de con naţionalitatea. Toate ace%tea %e /nţele- de la %ine. Ori-inalitatea con%titie o parte! 1i n ceaai lar-9 a %8letli. ,ar ea e%te tot1i ;ot9r<toare /n /pre0r9rile ari ale ieţii. Tocai /n acelea carecontea=9 /n politic9.

tn ţ9ranl ro<n! ca 1i /n ţ9ranii de prettindeni! %nt apoi re care ainte%c %8letl priiti alpopoarelor. Urele ace%tea %e con%tat9 ai ale% /n atitdinea li 8aţ9 de nc9! 8aţ9 de aprecierea tipli 1i8aţ9 de l. Niic ai nepl9ct priitili! ca nca di%ciplinat9 1i contin9. Niic ai atr9-9tor! /n %c;i&!ca ll. Toate ace%tea le -9%i 1i la ţ9ranii no1tri! tn ele ae partea %8letea%c9 con9. Tot a%t8el %nt 1irele care ne ainte%c %8letl de copil. S)ar ptea c;iar er-e ai departe 1i -9%i a%e9n9ri c %8letlanial! c9ci de la priiti 1i de la copil la anial trecerea e%te natral9.

Ori-inalitatea %t9 /n di8erenţierile prod%e /n partea %8letea%c9 con9. C<nd ace%te di8erenţieri %nt

ad<nci 1i per%i%tente! ele 8orea=9 tradiţia 1i apoi cltra. F9r9 ori-inalitate! nici tradiţie! nici cltri! ci %ipleacte in%tinctie. Ţ9ranii de prettindeni %nt c acelea1i /n%1iri %8lete1ti! dar la n popor predoini /n ei o

/n%1ire! la alt popor alt9 /n%1ireJ la n popor procentl acelora c nele /n%1iri e%te ai ridicat! la alt poporai %c9=tJ adic9! de1i a%e9naţi prettindeni! ţ9ranii %nt tot1i /n nele di8e renţ iaţi . ,in 8aptl c9 %ntdi8erenţiaţi /n nele! re=lt9 di8erenţa de direcţie /n tradiţia 1i cltra lor! la 8lecare popor /n parte.

Ori-inalitatea ţ9ranli ro<n %t9 /n /&inarea prod%9 /n %8letl li /ntre 8aptele natrii eterne 1i8aptele propriei %ale per%onalit9ţi. Toţi ţ9ranii a atitdinea lor %8letea%c9 in8lenţat9 c a %p%! de proce%lprodcţiei natrale. ,ar n toţi %nt ipre%ionaţi /n acela1i 8el. In atitdinea %8letea%c9 a nora %e ipne aiad<nc /nl9nţirea aterial9 a 8actorilor prodcţieiJ /n atitdinea altora! arietatea etaor8o=elor ace%tor8actori! /n atitdinea altora! 8ecnditatea. Snt adic9: ţ9rani cari prie%c 8aptele natrii ca pe o 8atalitate! 1i /ncon%ecinţ9 a o atitdine pa%i9! 8atali%t9J alţii cari prie%c acelea1i 8apte! ca o -oan9 de po%i&ilit9ţi! 1i /ncon%ecinţ9 a atitdinea de p<nd9 a <n9torliJ alţii! /n %8<r1it! %nt ipre%ionaţi de 8ecnditatea natrii! 1i /ncon%ecinţ9 a atitdinea 8ili care a1teapt9 c /ncredere &n9tatea ni tal9! prt9tor de -ri09. C<te1itrele

ace%te atitdini %e -9%e%c r9%p<ndite /n lţiea ţ9r9nea%c9! dar /n proporţie ariat9 dp9 popor. La orientalipredoin9 atitdinea pa%i9J la an-lo)%aoni! atitdinea de <n9tor la p<nd9J la neolatini 1i %laii de %d!atitdinea 8ili /ncre=9tor! tn atitdinile ace%tea n ae tot1i nota caracteri%tic9 a ori-inalit9ţii ţ9ranli din8iecare ţar9J /n nitele atitdini cople1e%c in8lenţele enite de la natra p9<ntli 1i de la cli9.Ori-inalitatea /ncepe de la colorarea %&iecti9 a atitdinilor. Atitdinea e%te n -e%t! care a1teapt9interpretarea. Ea eplic9 direcţia /n care ţ9ranii /1i cat9 tradiţiile! dar n per%oni8icarea /n%91i a tradiţiilor! careor aea %9 con%titie cltra lor. ,irecţia la orientali e%te %pre 8ric9J la an-lo)%aoni! %pre %t9p<nire 1ieploatareJ la neolatini 1i %laii de 0o%! %pre i&irea natrii. Fiecare popor! /nl9n)trl ace%tor direcţii! /1i arenota %a caracteri%tic9 %a con1tiinţa de %ine a %a per%onal9.

Ţ9ranl ro<n rea=9 tradiţia ec;e a popoarelor edi)teranee. El i&e1te natra! pe care o /&rac9 /nitri 8roa%e 1i o %9r&9tore1te la 8iece oent. I&irea %a /n%9 n e%te colorat9 de n %entient e%tetic! cpare %9 8i 8o%t la elenii ec;i! ci /nclin9 %pre n %entient practic! c a 8o%t la latini. Acea%ta era 1i de pre9=t.Sentientl %9 practic %e di8erenţia=9 apoi 1i de latini. Mitolo-ia li ir-il e%te pentr d<n%l o poe=ie rece!

c a 8o%t poate 1i pentr ţ9ranii latini! conteporani ai li ir-ilJ reci pentr el %nt 1i %8atrile de care %npline er%rile poetli latin. Heo"iccle n)ar 8i o carte poplar9 printre ţ9r9niea noa%tr9. Ţ9ranl ro<ni&e1te natra! pentr c9 ea e%te rodnic9! iar n 8iindc9 d9 oca=ie oli %9)1i eercite nca 1i di&9cia %a.Natra e%te rodnic9! 8iindc9 ea rea %9 8ie! n 8iindc9 e%te con%tr<n%9 de <na oenea%c9. ir-il or&e1te dedi%ciplinarea cre1terii itelor 1i a ar&orilor /n -enereJ 8ace c;iar al=ine la o di%ciplin9 8er9! c e%tedi%ciplina arateiJ ţ9ranl ro<n n 8ace acea%t9 o8en%9 natrii. Fecnditatea ace%teia e%te pe &nl ei placJţ9ranl ro<n /i re%pect9 p<n9 1i capriciile: N rea p9<ntl 1i pace! de-ea&a /ncerci ro<ne e%te poaţ9 ccare %e /nc;eie /ntrea-a li /nţelepcine. Natra are &nl ei plac! 8iindc9 natra! &ine/nţele%! n e%te pentr el

55



lanţl le-ilor a&%tracte! ci e%te per%oni8icarea di8eriţilor a-enţi care %e a8l9 dede%&tl 1i dea%pra eperienţei.Natra e%te cerl 1i p9<ntl! c toţi %8inţii ari 1i ici! &ni 1i r9i. Ace1ti %8inţi ar ptea %9 %prie8ecnditatea natrii 1i %9)" la%e pe o %9 oar9! dac9 dea%pra lor n)ar ei%ta o &n9tate ,ne=eia%c9 care %9)i /piedice. $terea ,ne=eia%c9 e%te ltia in%tanţ9 a drept9ţii. Mlţit9 ei! 8ecnditatea ple natra 1i8ace po%i&il9 continitatea ieţii. C<nd %8inţii %nt &ineoitori! atnci niic n ai /piedic9 8ecnditatea %9 %e

reer%e. Mnca %i%teatic9J /n-r91area p9<ntliJ %electarea %einţelor etc. %nt de pri%o%! c<nd rea %8<ntl.Mi%tici%l! /n care e%te /n9lit9 8ecnditatea natrii! /nle%ne1te /&inarea /ntre 8aptele ace%teia 1i 8aptele

per%onalit9ţii oene1ti! pc care o 8ace %8letl ţ9ranli ro<n 1i pe care o aintea ai %%. Ferentlcltrii eropene /l con%titie%c do-ele cre1tini%li prin concepţia %8letli per%onal 1i neritor! care a%9pat /n %8letele ttror popoarelor eropene o pr9pa%tie /ntre natra ete9 o&iecti9 1i per%oana inte9%&iecti9. 7<ndirea eropean9 /ncepe a)1i aea pro&leele %ale! de /ndat9 ce e%te con1tient9 de opo=iţia dintre%&iect 1i o&iect. S8letele popoarelor eropene a %tr9dit /n%9 contin %9 %e ridice dea%pra ace%tei opo=iţii!%a cel pţin %9 1i)o eplice. ,p9 c a re1it /n acea%t9 %tr9dinţ9! 8iecare 1i)a 8iat direcţia ori-inalit9ţii %ale.Ori-inalitatea %8letli ro<ne%c a 8o%t 8iat9 de ţ9r9nie! /n pril r<nd.

$oe=ia %i credinţele poplare ale ace%teia %nt %in-rele din cltra noa%tr9 care a /&inat natra 1i ol /ntr)o concepţie nitar9. /ntrea-a prodcţie de ia-inaţie a ţ9ranli no%tr %e ţe%e pe tainica le-9tr9 dintreo 1i natri. ,e la &anall 8rn=9 erde de p<n9 la dioa%ele %tro8e ale li Eine%cJ de la &ocetele de

/nor<ntare p<nl la -randioa%ele ia-ini din Mio" iţa, /n toat9 poe=ia ţ9ranli no%tr cr-e i%tici%l cald

al per%onali=9rii natrii. 7e%tl practic! de a%eenea! tot pe acea%ta per%onali=are %e re a=i 9. @Codrl! are!e%te 8rate c ro<nl. Ţ9r<na pe care o calc9 piciorl e%te 8r9<ntat9 de aceea1i ra09! ca 1i carnea corpli:ra0a rodirii! care /pren9 toate /n nitate. Aceea ce n rode1te e%te &le%teatJ &inec<ntarea li ,ne=e%e cnoa1te dp9 rod. Cine e%te &n la ,ne=e are toate /n plinJ pe tot ce pne el <na %pore1te. Fr%eţea!9rirea neli! -loria 1i %t9p<nirea tr8a19 n er-e /pren9 c %porl! %a dac9 er-! a o aloare aiici dec<t 8aptl rodirii. Un p9<nt 89r9 8rcte!ca 1i o 8ailie 89r9 o1 tenitori! le-ate de ori1ic<te aanta0e! n%nt lcrri dorite de ţ9ranl ro<n. Se lad9 alţii! de prin alte ţ9ri! c 8r%eţea locli lor! c te;nica lor

/naintat9 la nc9! c ciili=aţia 1i orarile lor! ţ9ranl ro<n! orinde %)ar dce! p9<nt ai rodnic ca alli 1i 8eciori ai <ndri ca la el /n %at! e%te %i-r c9 n -9%e1te. Aci /ncepe eta8i=ica ţ9ranli no%tr. Strctraeli %9! oric<t de ode%t9 ar 8i /n altele! a -9%it aci atitdinea din care poate /&r9ţi1a! c /ncredere! lea1i iaţa. Fiecare /1i are %teaa %a de noroc! 8iindc9 norocl ine din rodnicia li ,ne=e! care n)l it9 pero<n

,in acea%t9 atitdine ne eplic9 principalele tr9%9tri din /n89ţi1area ţ9ranli no%tr. Cno%cta Ii /nd9r9tnicie /n cele apcateJ e1nica lip%9 de eperienţ9! care 1i atnci c<nd ine! ine c -<ndl cel de pe r9Jprodi-alitatea pe care el o de%891oar9 c oca=ia actelor %olene de 8ailie! la &ote= 1i la nnt9! &n9oar9J1rinţa c care /parte recolta pentr di09 1i pentr datorii de /n%9<nţare %a =ile de a0tor! o 1rinţ9care contra%tea=9 c o&i1nita li =-<rcenie din iaţa de toate =ileleJ nec;i&=iala c care ia pe datorie /n contlrecoltei iitoare! toate ace%tea in din prea area li /ncredere /n %teaa norocli. ,ar tot din acea%t9 ca=9 in1i tr9%9trile %ipatice din /n89ţi1area li. Intre ace%tea: oio1ia! /prietenirea K Peê %ccrDZ toleranţa! %piritlconicati 1iioi.

Credinţa /n noroc n)ar 8i o caracteri=are pentr ţ9ranl ro<n! dac9 acea%t9 credinţ9 ar 8i ni8or9 caceea pe care o ai -9%i /n toate locrile. In noroc crede aproape toat9 lea! c;iar 1i cei ai clţi eropenin %nt lip%iţi de acea%t9 credinţ9. ,ar n toat9 lea ede norocl /n acela1i 8el. Cele ai ici di8erenţieri%8lete1ti %e r9%8r<n- 1i prodc concepţii di8erite /n capetele oene1ti. Unii 9d norocl /n 8or9 concret9! alţii /n8or9 a&%tract9J nii ca n 0oc de 8orţe ecanice anonie! alţii ca o inne cert9 de o 8inalitate a%cn%9J niica o ne-aţie a diinit9ţii! alţii! dipotri9! ca o 0%ti8icare a eiJ nii ca o i-noranţ9 Urc9toare! alţii ca o 8atalitate

tra-ic9J nii ca o niicire a per%onalit9ţii ane! alţii! dipotri9! ca o p<r-;ie pentr ridicarea ace%teia etc.Jn e%te concepţie care %9 ai&9 at<tea a%pecte di8erite ca aceea a norocli. C9ci norocl! /n cele din r9! e%te

/n%91i area pro&le9 a %en%li ieţii oene1tiJ e%te pro&lea cea ad<nc9 a eta8i=icii per%onalit9ţii. C<nd aire1it %9 o&ţii de la n o r9%pn%l %9 %incer la /ntre&area ce crede de%pre noroc! %9 8ii %i-r atnci c9 ai %co%din ad<ncl %8letli %9 p9rticica cea ai crat9 a 8irii %ale. Credinţa /n noroc e%te credinţa /n %ine /n%91i!t9l9cit9 /ntr)o 8or9 concret9 1i ai pe /nţele%l ttror.

Ţ9ranl ro<n crede c9 din 8ecnditatea ne%8<r1it9 a natrii ine 1i %teaa norocli %9. Norocl %9 /n%9n e%te prod%l 0ocli 8orţelor ecanice 1i anonieJ X nici n ţ9ran de pe p9<nt n)a a0n% la ideea 8orţelor



ecanice 1i anonieJ el crede natra diri0at9! c e%te diri0at 1i corpl %9! de 8orţe con1tiente! %a de %8lete.Ţ9ranl ţine %9 cnoa%c9 r9d9cina lcrrilorJ el rea %9 priceap9 de nde a enit /nl9nţirea 8aptelorJ de aceea!el n %e lţe1te c 0ocl 8orţelor ecanice care cer o eplicare a&%tract9! ci a0n-e la per%oni8ic9ri.$er%oni8icarea pe care o d9 ţ9ranl ro<n e%te dintre cele ai ori-inale. Norocl pentr el! tot a1a! ai ale%!nenorocl! X e%te @/plinirea nei e%tiri priit9 prin 8aptele natrii. Unitatea li c natra! de%pre care a

or&it ai %%! %t9 la &a=a norocli. ,e la 8irl de iar&9 1i p<n9 la %teaa de pe cer totcc

%t9 /n 0rl oli iaparte la 8ericirea %a ne8ericirea ace%tia. ,ac9 ol ar aea priceperea %9 citea%c9 %enele cari i %e da!norocl 1i nenorocl n)ar ai %rprinde pe nieni ,ar cei lţi n a acea%t9 pricepere. ,c aceea! norocl e%tene%tatornic! iar nenorocl %e line lanţ. Senele care e%te%c norocl %nt %enele 8ecndit9ţii! /n -enere: X%enele nenorocli %nt %enele contrare 8ecndit9ţii. Intre natr9 1i o trecerea e%te ne%iţit9. C natrarode1te an dp9 an! %& -ri0a pterii ,ne=eie1ti! tot a1a %e 8erice1te 1i ol. Nieni %9 n %e pl<n-9 de noroc.Fiecare trece pe l<n-9 el 9car o dal9 /n iaţa li. C acea%t9 credinţ9 optii1ti ţ9ranl ro<n drea=9 deeacri! /n cida itre-iei pe care natra i)o arat9 c<teodat9. $9<nt ai roditor ca al %9 n e%te altl.

Acea%t9 atitdine %8letea%c9 8ace din ţ9ranl ro<n n &n eleent de cltr9! /ntrc<t prin cltr9 %er9re1te /&l<n=irea orarilor 1i i&irea dintre oaeni. In -enere! poplaţiile a-ricole a orari &la0ine.Ţ9r9niea ro<nea%c9 e%te lip%it9 de r9 1i pi=9 contra altor neari! 8iindc9 ea %e crede cea ai c norocdintre toate. $entr creaţinile ia-inaţiei! de a%eenea! acea%t9 atitdine e%te 8ericit9. $ţin potriit9 e%teacea%t9 atitdine pentr cltiarea re%pon%a&ilit9ţii politice 1i orale. Ţ9ranl ro<n e%te 8oarte /n-9ditor 8aţ9de alţii! 1i de %ine /n%1i. Credinţa li neclintit9 /n 8ecnditatea ne%8<r1it9 a natrii "" 8ace %9 n ia niic /n c;iptra-ic. Irepara&ill n ei%t9 pentr el. Totl %e /ndreapt9 @Nai de ar 8i de ac nainte ai &ine... e%tee1nica li con%olaţie. ,e aceea! /n or-ani=aţia politic9! controll li e%te %la&. Con1tiinţa li cet9ţenea%c9 %8er9de /n-9dinţ9. N9d90dind /n tipri ai &ne! it9 1or p%! aceia cari l)a 89ct %9 %8ere. C<nd e%te /n%9 %9aprecie=e pe aceia cari i)a 89ct &inele! lcr ce %e /nt<pl9 8oarte rar! aceea1i n9de0de /n tipri &ne /l 8ace%9 8ie ea-erat de pretenţio%. /ntr)n re-i deocratic! el a 8i dar e1nic aeninţat de eploatarea celor r9i!8iindc9 a 8i iert9tor c acei cari l)a /n1elat %i nedrept c acei cari i)a 89ct &inele.

A at /n edere! /n ace%te r<ndri! pe ţ9ranl din ec;il Re-at! ai ale% pe acela din Oltenia. C ace%ta%e a%ea9n9 cea ai pţin ţ9ranl ardelean! care n are %& picioarele %ale n p9<nt prea prodcti. Ctoate ace%tea! /n tr9%9tri -enerale ţ9ranl ro<n e%te ca acela1i prettindeni.

II

E%te ţ9ranl no%tr c ade9rat cre1tin X Iat9 o /ntre&are pe care ade%eori a a=it)o pn<nd)%e deinteli-enţii cari tr9ie%c /n lea ora1elor noa%tre. *i n pe ptini i)a a=it d<nd ace%tei /ntre&9ri n r9%pn%ne-ati. Ţ9ranl n)a lat din reli-ia cre1tin9! /i =icea nl! dec<t ritall. Se /nc;in9! %e %poede1te! %e &otea=9!%c cnn9 1i %e /nor<ntea=9! c 8orele pe care le pre%crie &i%erica li Hri%to%! dar /n ad<ncl %9 %8lete%cn -<nde1te 1i n)1i con8orea=9 8aptele dp9 ideall /n9ţ9trii ace%tei &i%erici. Cre1tini%l e%te pentr el oanta de ree rea. /1i adce ainte de el nai /n oentele de neoie. C<nd d9 pe%te el reo &elea are!atnci nai /1i 8ace crce. Crede 1i %e /n8rico1ea=9 de ceea ce are %9 i %e /nt<ple /n iaţa de apoi! 1i contrari%cli ace%tei ieţi /1i 1i ia el oarecare 9%ri! dar c acea%ta e%te departe de a 8i cre1tin ade9rat. Cltlorţilor /l aea 1i %tr9o1ii %9i roanii! cari /n%9 era p9-<ni. Ade9ratl cre1tin e%te acela care cite1te Bi&lia1i Ean-;eliile! care %e %pne %acri8iciilor certe de orala cre1tin9! care /n 8iece oent %e /ntrea&9: %nt %an de acord c %piritl li Hri%to% ,in toate ace%tea n /nt<lni nici r9 /n iaţa ţ9ranli ro<n. El a r9a%p9-<nJ dar n p9-<n care /1i %er&ea=9 ec;ile diinit9ţi ale natrii /n rital cre1tin.

Altl! %a ai &ine =i% alţii! care %9 9 conin-9 de lip%a reli-io=it9ţii cre1tine ia ţ9ran! er-ea aideparte 1i c9ta %9 i)o doedea%c9 /n od eperiental. $rie1te! i %e =icea! la iaţa %atelor noa%tre. /n

acea%t9 iaţ9 preoţii %nt 89r9 reo /nr<rire. ,ac9 pe alocri %nt preoţi c /nr<rire! acea%t9 %itaţie 1i)odatorea=9 n calit9ţii lor de %l0itori ai &i%ericii! ci altor /pre0r9ri. $e alocri ei %nt proprietari de p9<nt 1ine-%tori! pe alocri %nt c;iar diri0enţi de &anc9. $e nde /n%9 a%eenea /pre0r9ri lip%e%c! adic9 ina0oritatea ca=rilor! preoţii a n rol 1ter%. Ţ9ranii /i 9d rarJ iar de a%cltat n)i a%clt9 niciodat9. Ei tr9ie%cpentr &a&e 1i o1ne-i! /n iaţa noa%tr9 ei %nt n anacroni%.

C acei cari /i or&ea a%t8el era inteli-enţi de ora1! cari %cria 1i pe la -a=etele deocrate! prinrare!oaeni linaţi! a pro8itat de oca=ie ca %9 /n9ţ de la ei cea ai lt! de c ptea %9 /n9ţ dc laoricari alţii! 1i i)a /ntre&at dac9 %ocote%c con%tat9rile 89cte /n iaţa %atelor ca pe n cea dc lad9 %a de &laJ

57



dac9 %ocote%c /n -enere credinţa reli-ioa%9 ca 8iind ţ9ranli &ine89c9toare %a n. Unl dintre ei n)a pre-etat%9)i r9%pnd9 pe tonl cel ai ;ot9r<t: Tot ce %e eliinea=9 de %ine e%te n r9. Reli-ia %e cliinea=9 de %ine!prin rare ea e%te n r9. Lpta pentr ei%tenţ9 p9%trea=9 ceea ce e%te 8olo%itor /n iitor. Reli-ia n e%te8olo%itoare! de aceea ea piere /n lpta c celelalte 8ore ale ciili=aţiei. $e iitor! locl ocpat alt9dat9 de ea are%9)" ia 1tiinţa arta 1i orala po=iti9...

N a nici o pornire /potria inteli-enţilor din lea ora1elor! 1i ai ale% n rea %9 %cad /ntr niic peacei cari %cri la -a=etele deocrate. ,ar tonl lor ;ot9r<t! de c<te ori /i ad 0dec<nd iaţa %atelor! prodcea%pra ea n e8ect ai cr<nd /ndoial9 dec<t de conin-ere. *i ace%t e8ect l)a %iţit de i ree.$oate c9 8aptl c9 tr9ie%c o parte a =ilelor ele /ntre ţ9rai poate c9 ocpaţia ea de p%i;olo- %a ai 1tie ce alt9 /pre0rare )a 89ct de lt %9 8i atent Ia relatiitatea 0dec9ţii or91enilor! c<nde%te or&a ca ei %9 -9%ea%c9 ade9rl a%pra celor ce %e petrec /n iaţa %atelor! 1i ai ale% %9 decid9 /nc;e%tinile reli-ioa%e. Or91enii %e trde%c %9 a8le /n iaţa %atelor ceea ce)i preocp9 pe ei! 1i nai pe ei.,ar dac9 or 8i pe le 1i alte preocp9ri Snt or&i! n nai acei cari n)a oc;i %9 ad9! ci 1i acei cari n)aintere% %9 ad9. $e l<n-9 c<te lcrri n trece 89r9 %9 le ede C ţ9ranii trec /n ora1 pe l<n-9 ltelcrri pe care n le 9d! 8iindc9 n le /nţele-! pentr ce n or 8i trec<nd 1i or91enii la %a pe l<n-9 lcrri pecare ei n le /nţele-

Cre1tini%l ţ9ranli n)l 9d or91enii. N e%te nici o i /n aceat9 or&ire! ai ale% c<nd or91enii %ntcre%cţi /n 1o cltrii eropene din Ap%! a1a c %nt de re-l9 cre%cţi oae clţi ro<ni. Cre1tini%l

ţ9ranli ro<n n %t9 de%cri% /n c9rţi Ap%li. Or91enii no1tri n)a! prin rare! de nde %9)" cnoa%c9 Artre&i %9)" %it9 direct! /n contact c ţ9r9niea! dar pentr a1a cea ei %e cred prea inteli-enţi. O&i1ninţa lorde -<ndire /i opre1i %9 %e co&oare ca %9 ia cno1tinţ9 de pterea tradiţiei 1i %9 %e p9trnd9 de i%terlcre1tini%li priiti: cele do9 8ndaente a reli-iei ţ9ranli ro<n Tradiţie 1i i%ter... Reenirea "o&%cranti% c<nd toat9 lea a%t9=i plte1te pe alrile pro-re%li! care dce ia lin9 1i nai la lin9Cine are cra0l %)o 8ac9! /ntr)o ţar9 de pe ac a1a de deocrat9

*i or tre&i tot1i %9 o 8ac9 8oarte lţi! /ntr)n iitor apropiat! 8iindc9 pe iaţa %atelor %e %pri0in9 /nRo<nia &na)%tare ^ or91enilor.

Cre1tini%l ţ9ranilor ro<ni e%te acela care %)a p9%trat /n tradiţia 1i %8letl &i%ericii ortodoe orientale!p9%trat c;iar 1i la ţ9ranii cari %e da drept niţi c Bi%erica Roei! c %nt aceia din c<tea =+e2e aleArdealli. Ortodoi%l e%te cre1tini%l priiti! a1a #m /l d9 tradiţia. Cre1tini%l priiţi e%tereendicat 1i +e #elela"e &i%erici. Fiecare dintre celelalte c;i ar! 8ie catolic9! .ie re8orma"-/ pretinde c9 e%te cl9dit9pe priitia .1i ade9rata /n9ţ9tr9 a li Hri%to%. ,eo%e&irea e%te tot1i are /ntre ele. Cre1tini%l orio+oF are

%8letl pe care i ")a dat tradiţia! pe c<nd cre1tini%l celorlalte &i%erici are %8letl pe care i l)a /prtatin"er,re2ii "eolo!i 1i iniile care %)a in%pirat /n od n+iBi+al din /n9ţ9tra li Hri%to%. $e c<nd ortodoi%leclde contri&ţia con1tiinţelor indiidale 1i %e rea=i9 pe tradiţie! cre1tini%l celorlalte iseri#i es"e 8rctltocai al contri&ţiilor ad%e de con1tiinţele in+iBi+ale( Cs"e de%i-r %&li9 pretenţia indiidli +e areendica +re,"l %9 p9trnd9 p<n9 /n ad<ncl credinţei reli-ioa%e 3i s-3i alea!- ,e cea ade9rat9! c a 89ctLt;ter"(! dar sliml es"e a+eseori 1i n etre periclo%. Ortodoi%l #re+e c9 a#eas"- slim- pretenţie e%teo %&li9 anitate a per%oanei omene3"i( $entr ortodo! ade9rata /n9ţ9tr9 a li Eiri%to% n e%te +e ##eri"+,- Hri%to%!prin interpret9ri i%c%ite ale inţii! ci ea %t9 /n "ra+i2ie( C<ntl li Hri%to% tr9ie1te -raţie 8aptlic9 a 8o%t a=it! a .os" ,rimi" de %8lete 1i a 8o%t tran%i% ai departe! 89r9 %9 ai&9 neBoie +e i%c%inţade%coperitorilor.

Acea%t9 deo%e&ire e%te plin9 de con%ecinţe. Ca .a#e +in ortodoi% o &i%eric9 %ta&il9! 8erit9 de %c;i%e! 1iprin a#eas"a o credinţ9 enit9 %9 %e con8nde c /n%1i %entientl na2ional ai #eli care /i /&r9ţi1ea=9J pe c<ndcatolic i%l %e pierde n sen"imen"l a- al nier%alit9ţii! iar prote%tan ti%l e%te n sen "i mersK le!a" de

per%onalitatea credincio%li. Ortodoi%l! &a=at .iin+ pe "ra+i2ie/ -9%e1te /n tradiţiile 8iec9ri popor 9d9cininatrale! pe care el se ridic9 din %ecol /n %ecol ai c teeiJ pe c<nd &i%ericile #re3"ine ap%ene %nt %tr9ine detradiţiile di8eritelor popoare 1i a+eseori #Diar %e d19ne%c c ele. Bi%erica ortodo9 deine a%t8el o a+eB-ra"-in%titţie de %tat prin care %e /ntreţine continitatea naţional9! #m n e%te o alt9 &i%eric9.

$oporl! la care %e doede1te acea%ta ai &ine! e%te tocai cel ro<ne%c. Ţ9r9niea ace%tia! adic9 parteacea ai neroa%9 a poplaţiei %ale! identi8ic9 credinţa reli-ioa%9 c le-ea %tr9o1ea%c9. $entr ţ9ranl ro<n!iaţa %tr9o1ilor e%e %8<nt9. Oare n prin ea %)a tran%i% c<ntl li ,ne=e ,ne=el p9rinţilor no1e%te %in-rl ,ne=e! c9ci e%te acela pe care /l d9 tradiţia"

ad



,ar tradiţia %)a tran%8orat /ntr)n %ipl rital! pe care! an dp9 an! /l %9<r1e%c preoţii! 89r9 a ai aea /n el %piritl care /n%8leţea odinioar9 pe apo%tolii li Hri%to% Ortodoi%l %)a tran%8or at /ntr)n ecani%ete! dinl9ntr c9ria a rit ori1ice ideal de iaţ9 Ţ9ranii tocai...

Ţ9ranii! tocai! %9 ede.E%te o p9rere 8oarte r9%p<ndit9 aceea de a %ocoti c9 n ideal e%te c at<t ai i /n %8letl cia! c c<t

e%te ai =-ooto% a8irat. Acea%t9 p9rere e%te r9%p<ndit9! dar n e%te 1i ade9rat9. Ideall! dipotri9! e%teai %per8icial c<nd ine prea de% pe &=e. Idealrile ii %nt ad<nci 1i t9cte! ca 8ndrile 9rii! c9ci atncie%te %en c9 ele r9%ar din %8letl neali! n al indiidli. Indii=ii %nt =-ooto1i in a%piraţiile lor! pe c<ndnearile %nt t9cte. Credinţa ortodo9! c deo%e&ire! n e%te de natr9 %9 prooace ani8e%t9ri =-ootoa%e.In ea n %e inentea=9 niic. anitatea re8oratorilor n)arc ce c9ta /n %<nl ei. Ortodoi%l /nclin9 ai lt%pre i%terl %acri8icili! dec<t %pre tr8ia inţii. ,ar e%te el! din acea%t9 ca=9! ai pţin i A p9%tra c%8inţenie tradiţia! r<nd le-ea %tr9o1ea%c9! e%te oare n %ipl ecani% etern! 89r9 ideal de iaţ9 Crio%ecani% $rin el %)a /ntreţint continitatea %entientli naţionalJ 1i c aparenţa li de e%t<nt ort. el aprtat tot1i /nl9ntrl %9 8lac9ra ne%tin%9 a i&irii de nea. Mecani%l ace%ta ort /l -9%i tran%8or<nd)%e /r. 8iece oent de -rea cp9n9 /ntr)o /ncordare de &raţe pentr ap9rarea o1iei 1i a neali. Li /idator9 Ro<nia Mare. 9rirea noa%tr9 de a%t9=i. C ite0ia ţ9ranilor! ţi 1i %eriţi! %)a c<1ti-at toater9=&oaiele noa%treD. Or91enii n pot /nţele-e acea%ta! 8iindc9 ei a pierdt din %8letele lor i&irea de tradiţie 1ii%terl %acri8icili pentr le-ea %tr9o1ea%c9. Ei n pot /nţele-e pe aceia cari /1i ar%9 %<n-ele pentr a

con%era cea %8<nt: tendinţa lor e%te e1nic %pre n9lca %c;i&9rilor! de la care a1teapt9 toate 8ericirile iitoare.

Aceia cari or %i ad< deo%e&irea %8letea%c9 dintre ţ9ran 1i or<1an./n tipl ltili no%tr r9=&oi! or -9%i lte date preţioa%e /n

cartea ,in ri)oiul de "eînt"ei"e Note 1i i!p"esii din ca!panie, %cri% de preotl N . Hodoroa&i. 8o%t con8e%or al Re- ># in8 1i &rie. "4)a de

artilerie! la1i. "#2.".

Ţ9ranii %nt altinteri. Ei %nt con%eratori din na1tere! 8iindc9 a %iţl tradiţiei.C<nd arele itropolit Andrei *a-na"3 a oit %9 a%i-re continitatea a1e=9intelor &i%erice1ti din

Ardeal! pril %9 -<nd a 8o%t %9 /ncredinţe=e condcerea celor &i%erice1ti adn9rii popore)nilor ţ9rani. Cei de 0o% a re%pectl continit9ţii! c9ci ei %nt deprin1i c tradiţia ortodoi%li. Ei dore%c! 1i /n a1e=9intele l)e1ti! %ta&ilitatea pe care o con%tat9 /n a1e=9intele dne=eie1ti. E%te c neptinţ9! dp9 credinţa ţ9ranliortodo! ca r<ndiala lii %9 8ie l9%at9 pe %eaa in%piraţiei prili enit. Nai la n popor 89r9 8ric9 de,ne=e %e pot %c;i&a le-ile dp9 o =i pe alta. ,e aceea! ca o prote%tare /potria celor ce %e petrec a%t9=i lanoi! in ra %t9p<nirii ecl%ie pe care a do&<ndit)o or91enii /n iaţa politic9! er-e printre ţ9rani =ic<toareaplin9 de o aar9 ironie: @/n Ţara Ro<nea%c9 toate %nt c ptinţ9J %a 1i ai poplar: Kpoliticienii or91eni@a -9%it %at 89r9 c<ini.

III

,ac9 p9rerea c9 ţ9ranl no%tr e%te lip%it de cre1tini%! lat9 ca o con%tatare de 8apt! n e%te deloccon8or9 realit9ţii! n e%te ai pţin ade9rat /n%9! c9 lat9 ca o prorocire pentr iitor! ea tre&ie %9 ne

/n-ri0ea%c9 /n od %erio%. ,in %8letl ţ9ranli ro<n e%te %pt9! an de an! tradiţia credinţei reli-ioa%e. N prinreo propa-and9 direct9! X o a1a iprdenţ9 a 1ti %9 o eite ori1ice politician ro<nJ cea ai lt: /n or&9politicianl e%te ap9r9torl ei! X dar prin %c9cinea oral9 a reii! prin concr%l /pre0r9rilor! /n iaţap&lic9 a Ro<niei de a%t9=i toţi 8actorii par coali=aţi %pre a 8ace c neptinţ9 continitatea tradiţiei /n %8letlro<ne%c: continitatea tradiţiei pe toate t9r<rile de actiitate! 1i /n pril r<nd pe acela al politicii. $e

celelalte t9r<ri! i0locl prin care %)a a0n% la acea%t9 atitdine antitradiUonali%t9 a 8o%t 1coalaJ X 1coalaiitaţiei dc tot ce %e ede /n Ap%: oda 1i %no&i%l. $e t9r<l politic! i0locl a 8o%t crearea partidelorpolitice per%onale. Snt 1i /n celelalte ţ9ri eropene partide politice. ,ar /n ai toate ace%te ţ9ri partidelerepre=int9 intere%ele nor anite cate-orii de prodc9tori %a cet9ţeni ai ţ9rii! iar 1e8ii lor %nt %iplicondc9tori! pe c<nd la noi lcrrile %nt pe do%. La noi! 1e8l creea=9 partidl! iar cate-oriile de cet98eni! ca %9)1i poat9 ap9ra intere%ele! %nt o&li-ate %9 trate=e c 1e8l. Fiecare 1e8 de partid poate =ice: de la ine /ncepe%tati. ,e 8apt! a 1i =i%)o toţi c<ţi ne)a -ernat p<n9 a%t9=i Kdin tipl 8anarioţilor /ncep<nd. Cine oie1te %9)1i dea %ea9 p<n9 nde er-e acea%t9 coedie! tra-ic9 pentr noi! n)are dec<t %9 a%i%te la 1edinţele

59



$arlaentli c<nd %e di%ct9 r9%pn%l la Me%a0l Tronli. Naiitatea c care oratorii partidli de la -ernatri&ie%c 1e8li lor toate actele ari i%torice X 1i acea%ta r<nd pe r<nd! partid dp9 partid! dp9 c in la-ern X /ţi /nin-e p<n9 1i %entientl de indi-nare. A%clt<nd apolo-ia oratorilor! te %iţi ic 1i %la&!cet9ţean al nei ţ9ri or8ane de n trect i%toric.

La politica de partid %e ada-9 apoi politica ereilor a1e=aţi /n Ro<nia. In toate ţ9rile %nt %tr9ini cari 8ac

politic9. Nic9ieri /n%9 n)i -9%i co&9t<nd din principi tradiţiile naţionale! ca 8iind nedrepte 1i reacţionare.In An-lia %nt lţi erei /n partidl 1i c;iar printre lor=ii con%eratori! 8n 7erania! pre%a con%eratoaretr9ie1te din %&%idiile ltor ind%tria1i erei. In Italia! Franţa 1i Un-aria! ereii %nt ri%ipiţi /n toate partidele1i /1i 8ac c;iar o <ndrie %9 treac9 drept ltracon%eratori. Nai /n Ro<nia ei %nt anticon%eratori. Tot ceainte1te! c;iar de departe! i&irea pentr tradiţie! e%te din principi d19nit de concet9ţenii no1tri erei.$re%a cond%9 de ei e%te toat9 radical9 1i antitradiţ0onali%l9. Ace%t 8apt e%te 8oarte caracteri%tic. ,intre %tr9iniia1e=aţi /n ţar9 la noi! ereii %nt cei ai di%ciplinaţi %8lete1te! 8iindc9 ei %nt cei cari ţin ai %tr<n% la tradiţiilereli-ioa%e. Tradiţionali1ti /n %8letl lor de erei! ei %nt tot1i antitradiţionali1ti ca cet9ţeni ro<ni Tradiţiaro<n9 n le in%pir9 /ncredere 1i ca atare %e cred /ndrept9ţiţi %9 o di%credite=e. S9 le 8ace din acea%t9 politic9reo in9 N. Ei n pol 8i ai patrioţi dec<t /n1i1i ro<nii. ,ac9 ace1tia! de /ndat9 ce 8ac politic9! %ocote%c c9lea /ncepe de la ei! 1i c9 trectl n alorea=9! de ce n)ar aea drept 1i %tr9inii %9 8ac9 a&%tracţie de o tradiţiela care n)a participat Faptl tre&ie /n%9 con%tatat! pentr a aea /nţele-erea %t9rii noa%tre de a%t9=i. Alt9eplicare nici n are epnerea li aci.

,in ace%t concr% de /pre0r9ri a re=ltat atitdinea antitradiţionali%t9 pe care a lat)o /ntrea-a noa%tr9iaţ9 p&lic9. A 8i con%erator e%te a%t9=i pentr n t<n9r ro<n cre%ct /n 1colile de ora1 o craţi r1ine. /n$arlaent! nici n %e ai poene1te n a1a c<nt r-initJ /n pre%9! el %ere1te ca teren de coparaţie.Ro<nl n)are ce con%era /n toate direcţiile! el 1tie c tre&ie %9 8ieJ n ai %tra1nic re8orator ca el nei%t9... @,ac9 a1 8i e ini%tr! a1 8ace a1a 1i pe dincolo! X ace%t re8ren /l a=i pe%te tot locl! /n c<rcia dea;ala! ca 1i /n %aloane.

/ntr)o a%eenea entalitate n pot intra principiile politicii con%eratoare. C9ci politica con%eratoare e%tepolitica eperienţei 1i a pro-re%li eolti. C natra n trece de la o %pecie anial9 la alta! dec<trecapitl<nd /n or-ani%l no 8ncţinile or-anice ale %eriei li a%cendenteJ c edcatorl /1i potrie1tei0loacele de in8lenţare dp9 <r%ta 1i condiţiile acelia pe care are %9)" crea%c9! iar n dp9 pre8erinţele %aleper%onaleJ tot a1a! dp9 principiile politicii con%eratoare! n popor tre&ie %9 8ie -ernat ţin<nd)%e %ea9 detradiţiile li c<1ti-ate. N e%te p<r-;ie ai pternic9 pentr a pne /n i1care ener-ia ni popor! ca aceea8orat9 din deprinderile trecte. C9ci ace%tea %nt 8ncţinile care a r9d9cini pro8nde! pe c<nd celelalte %nt

aparente. Ca o 9%r9 de eleentar9 preedere! a1adar! /n %tatele tinere! ai ale%! %e ipne politicacon%eratoare. Acea%t9 politic9 are -ri0a de a /&n9t9ţi le-ile 1i in%titţiile trecte! /nainte de a inoaJ reaper8ecţionarea adini%traţiei! 1coalei 1i 0%tiţiei cno%cte cet9ţenilor! /nainte de a le-i8era altele noiJ acea%t9politic9! c n c<nt! cere de la acela care -ernea=9 ai lt o copetenţ9 /n lcrri eperientate! dec<t o

/ndr9=neal9 /n planri noi. S)ar p9rea c9 %tatele tinere tocai de o a1a politic9 ar aea neoieJ 8iindc9 /na%eenea %tate tinere &9r&aţii! de la cari poţi a1tepta planri noi! %nt rari...

C toate ace%tea! la noi %ta lcrrile de)a)ndoa%elea. Ae pţini &9r&aţi cari %9 poat9 per8ecţiona le-ile 1iin%titţiile trecte! 1i 8oarte lţi &9r&aţi cari %9 8ac9 le-i 1i in%titţii noi. B9r&aţii no1tri politici %nt toţire8oratori din n9%care. Nici n n poate aplica le-ea 89ct9 de n predece%or. Fiecare! pentr ca %9 %e poat9i1ca! are neoie de ;aina li proprie! adic9 de le-ea li per%onal9.

,e aceea! con%eratori%l e%te ;lit! 1i e%te /&r9ţi1at deocrati%l. C9ci prin deocraţie %e /nţele-e lanoi dreptl de a %c;i&a a1e=9intele ţ9rii! 89r9 nici o re=er9. Tip de cinci=eci de ani! de la /ntronareaparlaentari%li! nici n)a 89ct altcea dec<t %9 %c;i&9. $rin rare. Ro<nia e%te ţara deocraţiei.

Ori1icare ro<n! care i1i a ptea 8ace n partid per%onal /n = %9! %a care a ptea 9car pentr n oent%9 %e ipn9 i dintre partidele ei%tente! are dreptl %9)1i /ncerce norocl pn< %9 i %e ote=e o le-e a liper%onal9. E%te acea%ta n &ine! e%te I acea%ta n r9 X N %t9 /n c9derea noa%tr9 %9 ne d9 p9rerea.1 ,ac9ar 8i %9 0dec9 dp9 =onl ce circl9! c9 /n nele cercri I %)ar %iit lip%a ni M%%olini! care %9 creţeato%8era politic9! ar1 8i %9 =ice! e%te n r9J dar /nc9 o dat9 n)ae %9 ne d9 p9rerea.1 Tot ce pte8ace! e %9 dori ţ9rii noa%tre %9 ai&9 parte in politic9 nai de &9r&aţi -eniali! 8iindc9 roll ace%tora are %9 8iedin ce /n ce ai -re pe iitor

c la j8aţa



$9rerea pe care ţine %9 ne)o epri9 e%te acea priitoare atin-erea pe care o %8er9 reli-io=itateaţ9ranli ro<n p% /n ace%tor condiţini de iaţ9 politic9. Ţ9ranl tradiţionali%t ortodo %e -9%e1te /n 8aţa neipolitici antitradiţionali%te. El! o&i1nit %i re%pecte a1e=9intele politice a1a c o 8ace 1i c cele reli-ioa%e! einitat ac %9 piard9 re%pectl pentr a1e=9inte 1i %9 re%pecte /n %c;i& per%oanele care -ernea=9. C<ndtrail %9 a0n-ea odinioar9 -re! 1i acea%ta %e /nt<pla 8oarte de%! el era /nclinat %i arnce ina pe nedreptatea

le-ilor! X ac el a 8i /nclinat %9 arnce ina pe nedreptatea nor aniţi oaeni. Nedreptatea nor aniţioaeni a 8i ai -re de %portat dec<t nedreptatea le-ilor *i ceea ce e%te ai -ra: c<nd nedreptatea e%te p%9pe %eaa nor aniţi oaeni! pe cari /i poţi edea 1i pip9i! ea e%te n nai ai -re de %portat! dar creea=9o %tare de %8let %pecial9 de reolt9 Ol nedrept e%te r<t alt8el dec<t le-ea %%ţint9 de tradiţie! ai ale% c<ndceli ce %8er9 i %e o8er9 ptinţa %9 %e r9=&ne. ,eocraţia X a1a c %e /nţele-e la noi X dce la /n9%prirearei dintre cet9ţeni! 1i /n pril r<nd la propa-area ei /n r<ndrile ţ9ranilor.

Ura dintre cet9ţeni %e /n9%pre1te prettindeni! /n Eropa! ni %e a =ice ,eci e%te n r9 nece%ar! de care n)a 8i %c9pai /n tot ca=l. ,a! a1a e%te. E%te /n%9 r9 1i r9. N e%te or&a aci de ra pe care o cnoa1te 8iecaredin iaţa de toate =ilele: acea proocat9 de otie crat e-oi%te. Acea%t9 r9 de cele ai lte ori %e a%cnde. Sea%cnde tocai ca %9)1i a0n-9 %copl. Aci e%te or&a de ra politic9! aceea care %e ani8e%t9 c o%tentaţie 1icare! pentr a)1i a0n-e %copl! are neoie de a8i1area nor principii 1i idealri. In iaţa politic9 ra e%te%tindard de lpt9 1i e%te nede%p9rţit9 de dorinţa de pedeap%9. F9r9 dorinţa de pedeap%9! ra ar i c;iar 1or depotolit. Fiecare popor r91te. Fiindc9 rea %9 pedep%ea%c9J 1i pedep%e1te Fiecare dp9 c i)a 8o%t

=&ci9rilc %8lete1ti din trect 1i ai ale% dp9 edcaţia pe care i)a dat)o reli-ia. $l99deala a%cn%9 a %eteide a pedep%i ine din reli-ie. Acea%ta e%te -ro=aa ar9 de care di%pne reli-ia 1i c care ea %e r9=&n9 c<ndlea o crede oart9.

Un proer& 8oarte r9%p<ndit =ice: %pne)i c cine te adni ca %9)ţi %pn cine e1ti. C aceea1i dreptate %)arptea =ice: %pne)i ce r91ti ca %9)ţi %pn cine e1ti. Mai ale% ace%ta e%te n ade9r c aplicare la popoare 1i lacla%e %ociale. Fiecare -rpare de oaeni! prin 8ell de r9 c care %e ani8e%t9! ne la%9 %9 p9trnde in cele aiintie re%ortri ale %8letli %9. tn r9! ca %entient de repl%ie! %e re%8r<n- prin contra%t %entientele deatracţie. Ur91ti pe acela care te /piedic9 %9 a0n-i la aceea ce i&e1ti! tn politic9! r9%8r<n-erea e%te %tr9e=ie. ,eaceea! ra politic9 con%titie n eleent caracteri%tic pentr cnoa1terea %8letli ţ9r9ne%c! /n -enere.

Ce r91te ţ9ranl ro<n Aceea ce tradiţiile trectli 1i! /n pril r<nd! tradiţiile reli-ioa%e! l)a /n9ţat%9 ra%c9. Tradiţiile! n ipl%inile e-oi%te natrale. Ura! prod%l ace%tora din r9! e%te ne-li0a&il9. E%tepartea le-at9! c =ice poetl! de o <n9 de p9<nt. Aceea pe care o %iţi! 1i e%te conta-ioa%9! e%te operatradiţiei. ,ar tradiţiile n %nt ele oare preln-irea ipl%inilor e-oi%te natrale N)1i clti9 Fiecare popor

tradiţiile care conin /nclinaţinilor %ale e-oi%te Tradiţiile tran%8or9 totdeana ipl%inile. Fiindc9 le pn /n%ericil ro<n.

Ţ9ranl ro<n e%te n adorator al natii. /ntrea-a %a Fire %t9 %& 8arecl 8ecndit9ţii ace%teia. N e%teţ9ran care %9 n ia! drept %en al norocli! ar9t9rile dc &o-9ţie ale natrii. Mi)a ie1it c plin /nainte! =iceţ9ranlJ adic9 natra i)a dat a /nţeie-c c9 /i a er-e &ine. *i c toate ace%tea ţ9ranl ro<n n r9re1te&o-9ţia natrii 1i /n con%ecinţ9 n r91te pe acei cari %nt %t9p<nii ace%tei &o-9ţii! tntre tradiţiile %ale n -9%irena analoa-9 c aceea a Ar-onaţilor plecaţi /n c9tarea l<nii de ar! c -9%i la elenii ec;iJ nici c aceeaa cceririi arli din Rin! din le-endele Nie&eln-ilor. tn ani8e%t9rile %ale n e%te cea care %9 ne dea %9

/nţele-e c9 el ar pi=i pe aceia din alte ţ9ri &o-ate. Tradiţiile n)" <ni pe%te ;otare! %pre p9<ntrile plinede %oare! c /pin- tradiţiile pe ţ9ranl altor ţ9ri. Acea%ta din ca=9 c9 tradiţia l0 reli-ioa%9 /l /piedic9.Ortodoi%l i a ip% ideall a%cetic aY prielor conit9ţi cre1tine. $e 8aţ9! X adic9! aceea ce /n%ean9pentr el: /n 8aţa li ,ne=e! X el n)1i a epria l9coia. Scena! pe care o ede a1a de%eori pictat9 pepereţii &i%ericilor de la ţar9! a %8<ntli care prie1te la or<ntl de%c;i%! nde din toate &o-9ţiile p9<nte1ti

n %e 9d dec<t oa%ele -oale! p9r<nd a =ice: acea%ta e%te tot ce r9<ne din iaţa oli X e%te %cena cea aipro8nd %9pat9 /n %8letl ţ9ranli no%tr. @N)o %9 9 /n-rop c &anii e%te or&a c care %e <n-<ie 1i cel ai%9rac ţ9ran la net /n ra nei pierderi &9ne1ti. ,in inidie n r91te! a1adar! ţ9ranl. Nici din i%onei%!adic9 din teaa ce i)ar in%pira)o lcrrile noi. Nici din cr=ie natral9. Mai ale%! nici 8iindc9 %e crede %perioraltora! n %prao /n 8ell de%cri% de 8ilo=o8l Niet=%c;e. Ţ9ranl r91te pro8nd! c toate ace%tea! c<nd

/pre0r9rile /i r9%cole%c tradiţiile reli-ioa%e ale %8letli.*i aci eni la ceea ce /ncep%e ai %%. Cre1tini%l a /n9ţat pe oaeni %9 %e i&ea%c9 /ntre ei. C

deo%e&ire cre1tini%l priiti e%te %eto% de i&irea 8r9ţea%c9. ,ar tot cre1tini%l! ai ale% cre1tini%l

61



priiti! e%te %eto% de pedep%irea celor ce /piedic9 /n8r9ţirea. Al9tri de credinţa /n /p9r9ţia cerli! e%te tota1a de tare credinţa /n 0decarea celor r9i. *i c /n tipl cre1tini%li priiti cei r9i era p9-<nii!

0decata celor r9i /n%ean9 cr9ţirea p9<ntli prin 8oc 1i potop! a1a c %e de%crie /n Apocalip%c.Apocalip%ele %nt %crierile cele ai citite de credincio1ii ortodoc1i. 9ile pe care le a de pl9tit p9c9to1ii %ntc lt ai c;initoare dec<t /ncerc9rile la care %nt %p1i p9c9to1ii /n pr-atoril catolicilor ap%eni.

_nc;ipirea orientalilor ortodoc1i! edcat9 de edeniile Apocaiip%elor! ede lea /n ro1. Cea ai ic9 /ncercare de re8orare %ociali e%te 9rit9 la proporţiile nei cata%tro8e. Tradiţia e%iani%li priiti %erede1teapt9 la 8iece prile0. E%te de%tl concr%l /pre0r9rilor! pentr ca %i)1i ia =&orl. A%t8el! %te de aniţ9ranl r% a 8o%t 8aora&il ttror reolţiilor! 8iindc9 e1nic el era /n a1teptarea ni Me%%ia. Ortodoi%leplic9 pan%lai%l 1i &ol1ei%l. In ltia reolţie r%ea%c9! %ecera 1i ca=aa[5 %nt e&leele prtate lapiept de reolţionari! ceea ce n e%te o /nt<plare! 8iindc9 de ace%te in%trente %e %ere%c 1i apocalip%ii pentra il%tra di%tr-erea lii.

Ţ9ranii ro<ni 1ti pe de ro%t cele %cri%e /n Apocalip%e. ,ar /nc;ipirea lor n e%te /n8ier&<ntat9 ca la r1i.Tradiţiile apocaliptice %nt teperate la ei de i&irea ne%tr9tat9 c9tre le-ea %tr9o1ea%c9J de /prenarea8ericit9 /ntre reli-ie 1i naţionali%. Focl 1i potopl! /n /nc;ipirea lor! %nt ;9r9=ite d1anilor din a8ar9!

/nc9lc9torilor de ;otare. *i iat9 c9 ac acea%t9 /prenare 8ericit9 aeninţ9 %9 %e %89r<e. Noile /pre0r9ritind %9 de%part9 tradiţia reli-ioa%9 de tradiţia naţionali%t9. $artidele noa%tre politice! prin propa-anda lor la%ate! tind %9 re/nie=e /n %8lete nelini1tea /n care a tr9it cre1tinii priitii. @Ţara %e dce de r<p9. @Mer-e

%pre catacli%. @Totl e%te ptred. @S9 d9 8oc ptre-aili. @Bcre1tii %nt Sodoa Ro<niei. @Ridicaţi)9! oaeni &ni! p<n9 ai e%te ree... $arc9)i a=i pe pro8eţii Apocalip%li. *i toate ace%tea /n neledeocraţiei

E%te r1ino% 1i! ai pre%% de toate! prie0dio%.S9 a1tept9 cinţirea partidelor politice per%onale N. Ae cea ai &n de 89ct. In loc de

cinţirea celor de %%! care poate n a eni reodat9! %9 ne /ntoarce priirile la cei de 0o%! Ia cei c %8letl%9n9to%! 1i %9)i /nden9 %9 %e arate a1a c %nt.

Sc9parea ta! prin tine! ţ9rane *i c %c9parea ta! %c9parea Ţ9rii /ntre-i din ro&ia partidelor per%onale.

Ţ+RANII *I $ARTI,ELE $OLITICE I

$ril are ade9r pe care tre&ie %9)I re%ta&ili /n iaţa noa%tr9 p&lic9 e%te ade9rl care rea=9re%ta&ilirii centrli de -raitate /n er%l politicii noa%tre. Mincina c care %nte o&i1niţi %n9: oaenii deordine! con%eratorii politicii ro<ne1ti! %nt cei de %%! &oierii proprietari de p9<ntJ reolţionarii! deo)craţii %nt cei de 0o%! /n %pecial ţ9ranii.

Ade9rl e%le dipotri9: %in-rii n9%cţi c n %8let coi ator! /n %tatl ro<n! %nt cei de 0o%! ţ9ranii. Ei%nt %in-rii cred /n %8inţenia ordinii. $riii no1tri deocraţi a ie1it d r<ndrile &oierilor. La noi deocraţia a

/ncept c cei de %%. Boierl are n %8er9 ca donl %9 8ie c n cap ai %% dec<t d<n%lJ iar &oierna1l n%8erea ca el %9 8ie ai 0o% ca &oierl are. ,reptri e-ale %)a dat pentr cei de %%J dreptri 89r9 r9%pndere!&ine/nţele%. ,e aceea! la noi deocraţia %e con8nd9 c @a 8i la ptere. @A 8i la ptere! adic9 a 8i deopotri9 ccei ai ari. M

tn ţara ro<nea%c9 toat9 lea rea %9 8ie la ptere! a8ar9 de ţ9r9nie. /ntre&aţi pe n ţ9ran! dar pe n

neao1 ţ9ran! din orice n-;i al ţ9rii! cine e%te ini%tr %a ce partid politic e%te la ptere! 1i eţi edea ni-noranţa! ci di%preţl li de a r9%pnde la o a%eenea /ntre&are. ,in tot ce cite1te %a i %e cite1te de prin 0rnale! 8aptele c care %e lad9 politicienii de a 8i contri&it la &inele ţ9rii! %nt cele ai indi8erente pentr ei.N e%te 8o%t ini%tr! 8o%t pre8ect! 8o%t deptat! care %9 n cread9 8ericirea ţ9rii le-at9 de per%oa lorJ %in-rţ9ranl e%te iper%onal 1i tot1i c /ncredere /n iitor ţ9rii. Toat9 lea ora1elor noa%tre a1teapt9 %c;i&area ce%)ar ptea 8ace /n -ern 1i /n ordinea %ocial9! ca pe n pro-re%J ţ9ranl %in-r ţine la %tatornicia ordinii c care%)a deprin%. ?ocl c @de)a reolţia! pentr a a0n-e la a%a priile-iaţilor! n)l cnoa1te ţ9r9niea. Ea 8acereolţia c<nd cere 8atalitatea! c a 8o%t /n "#4'! pentr a /ntrona aceea ce e%te drept! adic9 aceea ce e%te de



lt intrat /n deprinderile ei de a -<ndi! 1i n pentr a eperienta. Ţ9r9niea /1i ar%9 %<n-ele pentr ţar9!pentr p9<nt! pentr credinţa %tr9o1ea%c9! dar niciodat9 de dra-l dictatrii topi1tilor. Reolţia ţ9r9niiitrece de aceea drept reacţine /n oc;ii deocraţilor de ora1. Ace1tia %e i1c9 1i %e reolt9! ori de c<te ori e%te n1e8 care %9)" aţ<ţe. Laţi deocraţilor de la ora1 1e8l! 1i reolţia lor %e %tin-e de la %ine. Reolţia ţ9ranilore%te anoni9! ca 1i cata%tro8ele natrii. Ţ9ranii re%tarea=9 ec;ea ordine! pe c<nd ceilalţi %c;i&9 /n n9de0dea

de a)1i /nlţi 1an%ele norocli.tn politica ttror popoarelor! e-oi%l /ntreţine lpta dintre partide 1i dintre cla%ele %ociale. ,ar e-oi%l

%in-r d9 lpta 89r9 -lorie. anitatea oli cere -loria. $e acea%ta o d9 nai credinţa /ntr)n ideal. Idealli /i %ta de%c;i%e do9 per%pectie op%e. $er%pectia dorinţei: ce n)a 8o%t poale tot1i %9 8ie! c9ci ol e%te %t9p<npe ordinea %ocial9. $er%pectia tradiţinii. ce a 8o%t e%te 8ire%c %9 %e contine /n ai &ine! 8iindc9 ol e%teprod%l! iar n %t9p<nl ordinii %ociale. $ria e%te per%pectia deocraţiei reolţionare de toate nanţeleJ ceade a doa! a con%eratori%li d toate nanţele. Ţ9ranii de prettindeni tr9ie%c /n per%pectiacon%eratori%li. Nici o topie n i)a 89ct! p<n9 ac! %9 pn9 dorinţa /naintea tradiţinii. C;iar /n i0loclnei ne&nii -enerale c e%te carl /n R%ia! ţ9ranii a r9a% con%eratori. Utopi1tii r1i ne%c! din acea%t9pricin9! pe ţ9rani! 8iinţe dotate c in%tincte! 89r9 raţine. $oate c dreptate. ,ar in%tinctele a 1i ele aanta0elelor. In%tincte r9t9cite de i%ri n ei%t9J dar raţine r9t9cit9 de i%ri! prea ade%eori. Cine poate %pne caredintre ele da o &%ol9 %i-r9 ieţii %ociale

Ţ9ranii repre=int9 ade9ratl eleent con%erator /n %tatl ro<n. C toate ace%tea! n partid con%erator

ei%t9 la noi! 89r9 participarea ţ9ranilor! cea ai lt: p<n9 ai ieri! /n opo=iţia c ţ9ranii. ,e nde proineacea%t9 cid9ţenie

II

/nainte de a ar9ta politica ţ9r9niii! 8aţ9 de celelalte cla%e %ociale! e%te &ine %9 ne /nţele-e a%pra ceea ce%e ne1te partid politic! 8iindc9 prin or-ani=area partidelor 1i prin lpta dintre partide %e cno%c a%piraţinile1i idealrile %pre care %nt atra1i cet9ţenii ni %tat.

Ce e%te dar n partid politicFo%tl ini%tr al li Ion C. Br9tian l>!dl. E-en St9te%c"' a de8init odat9! la o /ntrnire p&lic9! partidl

ca o colectiitate dc per%oane ce r9re%c /ndeplinirea nor anite intere%e. A%t9=i! nii p&lici1ti copletea=9de8iniţia a%t8el: $artidl politic e%te o a%ociaţie li&er9 de cet9ţeni! niţi /n od peranent prin intere%e de idei

coneJ a%ociaţie ce r9re1te %9 a0n-9 la pterea dc a -erna pentr reali=area ni ideal %ocial. ,ineplic9rile care %e da ace%tei de8iniţii! %)ar p9rea c9 principala caracteri=are a partidli politic %t9 /n oinţali&er9 a cet9ţeanli de a %e a%ocia! de a 8ora o a%ociaţie c n anit %cop politic! iar intere%ele 1i ideilecone %ere%c ca i0loc de peranenti=are! adic9 de drat9 pentr a%ociaţia 89ct9J c n c<nt! partidlpolitic e%te o creaţie olntar9! iar n ie1it9 /n od natral din iaţa politic9 a ni popor. Ni %e ada-9 c;iar c9interenţia oinţei 8ace ca partidl %9 %e deo%e&ea%c9 de nit9ţile %ociale natrale: cla%a %ocial9! 8ailia! ca%ta!popor %a naţine! din care cinea 8ace parte c oie! 89r9 oie! pe c<nd din partid 8ace parte nai c oie.

Acea%t9 caracteri=are ni %e pare -re1it9. Noi crede c9 oinţa li&er9 0oac9 n rol %ecndar /n 8orareani partid politic. $artidele politice %e 8orea=9 /n od natral ca 1i celelalte nit9ţi %ociale! prin intere%e 1iidealri %ociale cone care %ta dea%pra oinţei indii=ilor cet9ţeni. oinţa li&er9 a cet9ţeanli are roil %9

/n -9%irea i0loacelor de lpt9! adic9 pentr a a0n-e la -ern! dar n pentr a con%titi /n%1i partidl. Inpartid cinea intr9! prin credinţele 1i idealrile %ale intie %8lete1ti! care %nt departe de a %e 89ri dp9ale-erea oinţei. Bine/nţele%! ae 1i cet9ţeni cari din intere%e per%onale! din r9tate %a pro%tie! intr9 /ntr)n

partid nepotriit %8letli lor! dar ace1tia! 1i c<nd %nt lţi! n %c;i&9 natra partidli. Natra ade9rat9 apartidli i=&te1te /n cele din r9 %9 eliine pleaa adnat9 la /nt<plare! 1i partidl %e con%titie dp9cerinţele idealli! iar n dp9 oinţa cet9ţenilor. C c<t tr9ie1te ai lt! c at<t n partid %e pri8ic9 1i %eor-ani=ea=9 potriit deo%e&irii a%piraţinilor 1i idealrilor peranente.

8n ţ9rile de cltr9 pţin /naintat9! -9%i la /nceptl ieţii partidelor lte ca=ri de r9t9ciri incon1tiente.79%i cet9ţeni /n%cri1i! c oinţ9 li&er9! /ntr)n partid! dar aparţin<nd c %8letl alti partidJ cet9ţeni! cari /1i=ic /n p&lic deocraţi! reolţionari! dar cari /n practica ieţii %nt con%eratori. Ace%te r9t9ciri! c c<t cltra

/naintea=9 1i prin rare cet9ţenii dein ai con1tienţi! c at<t ele %nt ai pţine 1i ai 89r9 iportanţ9.

6&



Aceea ce con%titie pterea ni partid %t9 /n pre%ti-il credinţei! iar n /n di&9cia oinţeiJ partidl e%te ie1it dinte;nica politicii odee! 1i el e%te prettindeni! nde acea%t9 te;nic9 e%te in%talat9! c %a 89r9 oinţacet9ţenilor.

7re1eala de a con%idera partidl ca o a%ociaţie li&er9! /n 8ell a%ociaţiilor contractale de coerţ! proinedin il=ia pe care o d9 con%ltarea oinţei cet9ţenilor prin %8ra-il electoral. ,p9 toat9 aparenţa! cet9ţenii! /n

iaţa politic9! %e con%lt9 1i ;ot9r9%c care intere%e %nt de ap9rat 1i care nJ pentr care intere%e tre&ie1te npartid 1i pentr care n. O %ipli aparenţi /n%9. Ea n are o iportanţi ai are dec<t o are con%ltarea oinţei%oţilor /n in%titţia c9%9toriei. Un partid n ie%e din a%ociaţia li&er9 a cet9ţenilor! c ei in%titţia c9%9toriei n)a ie1it din deli&erarea priilor oaeni a%pra ieţii de 8ailie. E%te ec;ea -re1eal9 pe care o 8ace 1i ?ean?acVe% Ro%%ea"6! c<nd pne ori-inea %tatli /n contractl %ocial al oaenilor priitii. $artidl e%te onece%itate cert9 de iaţa politic9. iaţa politici %e %%ţine pe lpta dintre credinţe! pe care nici o oinţ9cet9ţenea%c9 n o poate /piedica %a 9car %c;i&a. /nainte de a 8i con%eratori de partid! %nt credinţelecon%eratoareJ /nainte de a 8i reolţionari de partid! %nt credinţele reolţionare.

Toate credinţele ace%tea n)1i a ori-inea /n con1tiinţa indiidal9! ci /n con1tiinţa %ociet9ţii. N pentriaţa indiidal9! ci pentr iaţa %tatli %nt ele nece%are. ,e aceea! n rareori ede ideea de partidlipe=ind)%e pe 9%ri ce ea %e li&erea=9 de in8lenţa priilor ei propa-atori. $riii /nteeietori ai nipartid a ptt %9 ai&9 intere%e per%onale de ap9rat pe care ei le)a ip% partidli lor! con%erator %adeocratJ acea%ta n /n%enea=9 /n%9 c9 pe iitor partidl /nteeiat de ei are %i le re%pecte oinţa. $artidl a

eola contra oinţei /nteeietorilor! pentr a)1i ra lo-ica ideii %ale proprii. Cet9ţeanl /nteeietor de partida 8o%t n incident /n iaţa partidli. Aceea ce tr9ie1te /ntr)n partid e%te raţinea politic9 pe care el o

/ntrpea=9.Eeple de c partidl eolea=9 independent de oinţa acelora cari l)a /nteeiat %e pot -9%i /n toate

ţ9rile. Nici nde /n%9 n ae eeple ai caracteri%tice ca /n ţara noa%tr9. La noi toate partidele %)a /nteeiat de c9tre e&rii cla%ei &oiere1ti. Boierii a 8o%t! /n tot ca=l! na1ii ttror partidelor. $rin acea%ta ei n)a 89ct dec<t %9 re=e o&iceil p9<ntli care 8ace din ni1ie o ocpaţie &oierea%c9! /nainte de orice. $riiinelţiţi c ec;ea ordine a %tatli ro<n a 8o%t &oierii. $riii ap9r9tori ai tradiţiei! ne-re1it! tot &oierii.$riii %ociali1ti! ni;ili1li 1i anar;i1ti! &oierii. Boierii %nt la ori-inea ttror partidelor. ,ac9 partidele ar 8i %9con%i%te /n a%ociaţia li&er9 a cet9ţenilor! ce 8ericit9 ar 8i 8o%t a%t9=i cla%a &oierea%c9 a%i-rat9 prin pla%area ei /ntoate partidele. ,ar partidele dein n aceea ce or /nteeietorii lor oca=ionali! ci aceea ce %e coace /n %<&relelor de ideal. Boerii a 8o%t treptat! treptat.

/nl9traţi de la condcerea ttror partidelor. Cei dint<i a 8o%t /nl9traţi &oierii %ociali1ti. A cno%ct ltia

-eneraţie a ace%tora: Fraţii Radoici"#. 7eor-e% ,iaand24! Ion $rocopi2"! a%ile Mort=n22 etc. Toţi ariproprietari de o1ii! tineri c enitri %i-re 1i /nde%tl9toare! c care /1i peritea n con8ort lo%: /n ca%a8iec9ria: ta&lori! &i&lioteci &o-ate! %o8ale 1i patri coode. In 8ndl %8letli lor era ec;ea &n9tate%tr9o1ea%c9 a &oierli condc9tor de ţ9raniJ niic din patia proletarli reolţionar. La ore 8ie din =i!con8erinţe 1i articole incendiareJ iar re%tl tipli! petrecanie c &anii o1teniţi. In i%toria partidli %ociali%tdin Ro<nia ei or 8ora! de%i-r! n %ipl incident. Aceea1i %oart9 o or aea 1i &oierii din celelalte partide.In $artidl Li&eral! in8lenţa lor e%te /n cr% de di%pariţie. Cond% la /ncept de ari proprietari! ace%t partide%te ac din ce /n ce ai lt /n %ericil capitalli o&iliar! /n %pecial &ancar. C ace%t capital e%te deţintde eleente %tr9ine! ereie1ti /n pril r<nd. $artidl Li&eral a pierde repede p<n9 1i aintirea ec;ilor

/nteeietori &oieri! pentr a %e pre8ace /ntr)n partid al &r-;e=iei ora1elor! de%c;i% &o-9ta1ilor de tot 8ell! 89r9cloare de naţionalitate. Apropierea ace%tei pre8aceri a 1i %iţit)o condc9torii actali ai partidli! cari %ntle-aţi prin tradiţie de &oieri. ,e aci! anti%eiti%l lor. Anti%eiti%l lor /n%9 n a /nt<r=ia c o clip9 eolţia$artidli Li&eral. C $artidl Con%erator acela1i lcr. ,e la $artidl Con%erator pre8acerea are o

iportanţ9 1i ai are. /n partidl tradiţiei condcerea 0oac9 n alt rol ca /n partidele care /1i propnreali=area dorinţelor de e-alitate 1i 8ericire nier%al9. Tradiţia %e &a=ea=9 pe pre%ti-il eperienţei. Iareperienţa /n politic9 %e incarnea=9 /n deprinderi. Cari deprinderi aparţin ol[ care condce

Reolţionarl %e lţe1te c ol &ine dotat per%onal! 8a%cinatorl: con%eratorl cere tradiţiaoli! n nai talen li. ,e aci iportanţa lptei pentr 1e8ie /n partidele con%erat I%toria $artidliCon%erator /n Ro<nia a 8o%t i%toria lptei pen 1e8ie. Cine prie1te la %pra8aţ9 politica Ro<niei a niacea% lpt9! o lpt9 %tearp9. Cine p9trnde /n%9 ai ad<nc /n /nţele-ere politicii Ro<niei! %e opre1te tocai la



acea%t9 lpt9 pentr 1e8i din $artidl Con%erator. Ea e%te 8irl ro1 al /ntre-ii poli[ : ro<ne1ti. $artidl tradiţiein -9%e1te la /ncept eco dec<t /n

con1tiinţa c<tora capete &oiere1ti! /n care pro&a&il tradiţia %e con8nd9 c dreptrile c<1ti-ate la aere. Mariiproprietari %nt priii condc9tori ai $artidli Con%erator ro<n. E%te epoca li Bar& 2( 1i La%c9rCatar-i23. Snte /nc9 /n politica Ro<niei

edieale.C $etre $. Carp25 con%eratori%l intr9 /n o no9 8a=9. Ideea tradiţinii %e l9r-e1te 1i %e lipe=e1te.

Adini%traţie cin%tit9J 0%tiţie dea%pra intere%elor de partidJ %t<rpirea a&=rilor c 8ierl ro1J /propriet9rirea ţ9ranilor /n o1iile %tatli! pentr a le %%tra-e pe ace%tea de la tra8icl dintre politicieniJdennţarea oralei politiciani%liJ acordl /ntre 8ora pre%cri%9 de le-e 1i 8ondl %8lete%c al poporli!adic9 %8inţirea eperienţei! X iat9 pro-ral prin care $etre Carp oia %9 adc9 o er9 no9. Acea%ta! la rarelor! era /nceptl eropeni=9rii con%eratori%li ro<n. Carp era &oier cre%ct /n 1coala Ap%li.$artidl li n era nai partidl proprietarilor ari! ci al proprietarilor 1i intelectalilor.

O /ncercare ai departe 89c Tae lone%c 2>J /ncercare oprit9 /n%9 la 09tatea drli din ca=ar9=&oili! 1i ai pre%% de toate din ca=a per%onalit9ţii li Tae lone%c. $re8acerea partidli contin9 %9 8ie

/n cr%. Ea a a0n-e la 8a=a ;ot9r<toare! c<nd ţ9r9niea a intra ca 8actor con1tient /n iaţa politic9. $<n9ac ţ9r9niea e%te n 8actor pa%i! %a ai pe ro<ne1te! e%te coad9 de topor pentr re1ita politicii celorlaltecla%e %ociale! c<nd n e%te pr 1i %ipl nealta a&iţio1ilor de toat9 <na. Ţ9r9niea a da $artidli

Con%erator con%titţia li de8initi9. iitorl 1e8 al con%eratorilor a tre&i %9 ai&9 /ncrederea pl-arilor ari1i iciJ 1i ca %9 ai&9 /ncrederea ace%tora a tre&i %9 8ie /n tradiţia pl-arilor. ,e alt8el! a8ar9 de Tae lone%c!toţi condc9torii $artidli Con%erator a 8o%t de pro8e%ie a-ricltori! n nai ari proprietari de o1ii. Al.Mar-;iloan2'! actall 1e8 al $artidli Con%erator! e%te n a-ricltor. Mani8e%tl pe care d<n%l l)a adre%aipl-arilor ari 1i ici! c oca=ia ltielor ale-eri pentr parlaent! indic9 /ndea0n% /ncotro er- a%piraţiile%ale.

C participarea con1tient9 a ţ9r9niii la iaţa politic9 a /nceta incina /n care tr9i politice1te a%t9=i.$a%iitatea ţ9r9niii a 8o%t principala ca=9 a ioralit9ţii Ro<niei de ieri! 1i toi ea e%te rana care aeninţ9de=oltarea %9n9toa%9 a Ro<niei de <ine. Toate partidele noa%tre de -ern9<nt a cert p<n9 acotrile nilor 89c<nd parad9 de %entiente con%eratoare. /naintea ţ9ranilor partidele enea c crceacre1tinea%c9J c cinţenia %tr9o1ea%c9 a pl-arliJ c tradiţia 1i c i&irea de o1ie! pe c<nd la Bcre1ti /ncl& %e pnea ia cale c<1ti-rile pentr capitall &ancar! c<nd n %e a8i1a c;iar reendic9ri %ociali%te. E%tereea ca acea%t9 incin9 %9 /ncete=e. C ea n poate /nceta prin orali=area partidelor care pro8it9! ea

tre&ie %9 /ncete=e prin tre=irea celor ce a 8o%t e1nic inţiţi. Ţ9r9niea are datoria %9 ia%9 din pa%iitatea dep<n9 ac. $entr /nt9rirea ei 1i pentr /nt9rirea 1i iitorl neali /ntre-it /n Ro<nia Mare! ea tre&ie %9participe la iaţa politic9 a ţ9rii. Locl ei e%te al9tri de aceia cari a /n %8let 1i n nai pe &=e credinţelecon%eratoare. /n $artidl Con%erator ea n are neoie %9 cear9 /n%crierea c petiţie /naintat9 la cl& c 8acpoliticienii de e%erieJ /n $artidl Con%erator ea e%te de lt prin %entiente 1i creaţie.

C tre=irea con1tiinţei ţ9r9ne1ti a /ncepe o no9 perioad9 /n i%toria $artidli Con%erator ro<n.Acea%t9 no9 perioad9 a eni! c %a 89r9 oinţa politicienilor ţ9r9ni1ti de a%t9=i. C9ci /nc9 o dat9! di&9ciaoinţei n poate /piedica lpta dintre credinţe. Credinţa con%eratoare are r9d9cini ad<nci /n %8letlţ9ranli. E%te de%tl ca ace%te r9d9cini %9 -9%ea%c9 /pre0r9ri prielnice de iaţ9 pentr ca din ele %9 crea%c9!la lina =ilei! trnc;il politicii con%eratoare.

m

Cea ai neroa%9 cla%9 a poplaţiei noa%tre! pe%te '5P D ace%teia! ncitoriea a-ricol9! a 8o%t p<n9a%t9=i repre=entat9 nai /n od indirect /n politica ec;ii Ţ9ri Ro<ne1ti. Intere%ele a-ricole a 8o%t /n parterepre=entate! c9ci /n nele lor a or&it arii proprietari! dar intere%ele a-ricole 1i intere%ele poplaţieia-ricole n %nt acela1i lcr. Cele dint<i %nt 8oarte liitate /n coparaţie c cele din r9: ele prie%c ar8a!n %8letl prodc9torli a-ricol. Marii proprietari a ap9rat! c<t a ptt! ar8a a-ricol9J %8letlprodc9torli a-ricol! n l)a ap9rat nieni! 8iindc9 n l)a /nţele% aceia cari a 89ct politic9.

Tocai acea%ta a tre&i %)o 8aci ţ9r9niea con1tient de

65



<ine.S)a di%ctat 8oarte lt! in tipl din r9! a%pra cla%elor %ociale 1i a%pra lptei de cla%9. C deo%e&ire

di%cţia a deenit aprin%9! c<nd %)a a8irat c9 1i ţ9r9niea are intenţia %9 /nceap9 o lpt9 de cla%9. C lpta decla%9 a ncitoriii din 8a&rici! lea politic9 %)a de%prin% 1or! &a c;iar a recno%ct)o ca n cea natral. Ntot a%t8el c lpta de cla%9 a ţ9r9niii. Cei ai lţi &9r&aţi politici de la noi! toleranţi p<n9 la incon1tienţ9 c

/perec;erile de cinte c<nd e%te or&a de politic9! %)a %iţit datori %9 prote%te=e contra lptei de cla%9! ca&a=9 a politicii ţ9r9ne1ti. A %iţit p<n9 1i ace1tia c9 /n c<ntl de cla%9 a ţ9r9niii %e cprinde cea ai ltdec<t %e cprinde /n cla%a proletarilor de ora1! /n cla%a capitali1tilor %a /n aceea a ne-%torilorJ n cea plin deprie0die! dac9 ar 8i p% /n i1care. C;iar /n r<ndrile ţ9r9ni1tilor /nţele-erea n e%te deplin9. Unora li %e pareideea de cla%9 a ţ9r9niii prea lar-9! pentr a %eri drept pro-ra politicJ altora! dipotri9! prea %tr<t9! iaraceia cari o prie%c! o con%ider9 ca o idee reolţionar9! 1i %e %it o&li-aţi %9 dea eplicaţii dac9 n c;iara%i-r9ri /p9ciitoare.

A dreptate toţi %9 %tea pţin la -<ndri! c<nd e%te or&a de /nţele%l cla%ei ţ9r9ne1ti. Ţ9r9niea! /n ŢaraRo<nea%c9!e%te cea ai lt dec<t o cla%9! e%te o&<r1ia cla%elor %ociale. $e c<nd celelalte cla%e %ociale 1i)a

/ncept 8orarea prin o di8erenţiere de intere%e proprii! di8erenţiere care le)a a0tat %9)1i do&<ndea%c9 8iecarecon1tiinţa nit9ţii! cla%a ţ9r9nea%c9 a r9a% a%a oo-en9 din care %e tra-e /ntre- neal! 89r9 con1tiinţa alteinit9ţi dec<t aceea a /n%1i neali. Toate celelalte cla%e a -9%it /n iitarea celor ce %e petrecea airea n

/nden 1i o protecţie! pe c<nd ţ9r9niea! niic. ,in li&erali%l eropean a pro8itat icii &oieri! c9rora li %)a

de%c;i% drl %pre 8ncţini! c<nd n /&o-9ţirea direct9 din &-etl %tatliJ a pro8itat ne-%torii! c9rora Ii%)a /n8iinţat in%titţii de creditJ a pro8itat %tr9inii de prin ora1e! c9rora li %)a /nle%nit ii-raţinea! X dar n)apro8itat deloc ţ9ranii. $<n9 *i pţin neroa%a ncitorie ind%trial9 a 8o%t prote0at9! lţit9 le-iloriitate de airea. Con1tiinţa intere%elor de cla%9 era linat9 de politica Eropei! c<nd era or&a de intere%elecla%elor %prap%e. $ro-re%l 1i ciili=aţia lcra pentr toţi aceea cari aea cea de cert /n Ro<nia! pentrtoţi 89ritorii de re8ore &r-;e=eJ nai pentr ţ9rani! n. C<nd Eropa a /ncept %9 %e intere%e=e de ţ9raniiro<ni! a 89ct)o n pentr a ridica pe ţ9rani! ci pentr a %ala /n%1i %tatl ro<n de la o cata%tro89. ,e aceea!n e%te de irare c9 ţ9r9niea %e -9%e1te 89r9 o con1tiinţ9 de cla%9. *i c<nd o a%eenea con1tiinţ9 %e tre=e1te! ne%te de irare dac9 lea cealalt9 %e %ite nelini1tit9. N ar 8i o politic9 ai potriit9 c intere%ele peranenteale %tatli ro<n! ca aceea %pri0init9 pe con1tiinţa cla%ei ţ9r9ne1ti. Acea%ta o %it prea &ine &9r&aţii no1tripolitici! 1i c deo%e&ire pro8e%ioni1tii politici! cari tr9ie%c din politic9.

N)a apcat &ine ca acea%t9 con1tiinţ9 %9 %e tre=ea%c9! c9 lin-1itorii ei a 1i lat)o /nainte. ,e c<ţia aniae dea-o-ia ţ9r9nea%c9. a tre&i a1teptat %9 treac9 ea! pentr ca %9 intr9 /n ordinea natral9 a

lcrrilor. Snte pe cale %9 intr9. Mintea ro<nli ine la r9! dar ine totdeana %i-r. Aceea ce %ene1te a%t9=i politica ţ9r9nea%c9 e%te politica pe care 1i)o /nc;ipie%c politicienii or91eni c9 o dore%c ţ9ranii. *ic politicienii de la ora1 /1i /nc;ipie%c pe ţ9rani ca pe ni1te copii! politica dea-o-ilor e%te %ipl9. Ei proitţ9ranilor tot ce %e ede c oc;ii la %ate! re=er<nd)1i pentr d<n1ii ceea ce prodce -ernarea la Bcre1ti.Adic9 ţ9ranii %9 8ie tot coad9 de topor! ca 1i ai /nainte! c %in-ra deo%e&ire ca /n loc %9 8ie /n pro8itlpartidelor ec;i! %9 8ie /n pro8itl oaenilor noi. A1a de copii n %nt /n%9 ţ9ranii. ,ea-o-ia a re1it /n anii dinr9 la %ate! 8iindc9 ţ9ranii ade9raţi n)a prea at r<nd la or&9. C<nd ace1tia or or&i! or aţidea-o-ii.

$olitica ţ9r9nea%c9 /1i a -9%i o teelie %9n9toa%9! c<nd a 8i a1e=at9 pe intea 1i inia ţ9ranli. $oliticape care ţ9ranl o /nţele-e a 8i %in-ra politic9 dra&il9. O a%eenea politic9 a d roade at<t pentr ţar9 c<t 1ipentr ţ9rani. Ea 8iind /nţelea%9 de ţ9rani a 8i 1i rat9 de ţ9rani! n nai la &ene8icii! ci 1i la %acri8icii. iaţapolitic9 a /ntre-li nea ro<ne%c a do&<ndi /n ea n 8actor! pe care a ptea %9 %e %pri0ine 1i %9 %e de=olte.,atoria tltor intelectalilor e%te %9 contri&ie la tre=irea con1tiinţei ţ9ranilor! pentr ca ace1tia %9 a0n-9 %9 %e

/nţelea-9 ei pe ei /n1i1i. $entr /plinirea ace%tei datorii! %cri 1i e r<ndrile de 8aţ9. A at atenţia /ndreptat9 a%pra %8letli ţ9r9ne%c! /n tot tipl ieţii ele. A %cri% 1i or&it ade%eori de%pre %8letlţ9ranli ro<n N)a pretenţia %9 adc ltil c<nt! pe care ţ9ranii %9 1 re=e ca pe n c<nt deean-;elieJ a pretenţia /n%9 %9 %pn aici n c<nt cin%tit! pentr care /ndr9torii ţ9r9niii /i or 8i <inerecno%c9tori.

Mentalitatea ţ9ranli ro<n %e a%ea9n9 c aceea a /ntre-ii ncitorii a-ricole de pe 8aţa p9<ntli.$rin entalitate! /nţele- adl pe care cr- de o&icei ar-entele cia! c<nd e%te %9)1i eplice ro%tl lii 1i allcrrilor. $e do9 %pra8eţe de teren poate %9 cad9 o cantitate e-al9 de ploaie! dar dac9 n teren e%te /nclinat 1i



altl e%te la acela1i niel! ploaia c9=t9 pe nl 1i ploaia c9=t9 pe cel9lalt ia cr%ri di8erite. $e nl 8ace1ioaie repe=i! pe altl %e pierde 89r9 r9. Tot a%t8el 1i cno1tinţele /n intea a doi oaeni di8eriţi. ,p9

/nclinaţia pe care le)o d9 adl o&i1ninţei! e%te 1i direcţia conin-erilor. Mncitoriea a-ricol9 de la %ate are oentalitate deo%e&it9 de a poplaţiei de la ora1. Airea! nde ora1ele %nt ai ec;i! deo%e&irea e%te ai ad<nc9de c e%te la noi. La noi! ora1ele /n &n9 parte %nt locite de proprietari 1i ncitori a-ricoli! care nai

iarna locie%c la ora1! pe c<nd ara %e /napoia=9 la ocpaţiile lor a-ricoleJ c toate ace%tea! deo%e&irea e%te 1i lanoi de%tl de ad<nc9. ,e altinteri! c c<t trece reea! c at<t 1i ora1ele noa%tre! prin /nlţirea ne-%toriii%ta&ile din l9ntrl lor! cap9t9 o 8i=ionoie deo%e&it9 de aceea a %atelor! tn ce con%i%t9 acea%t9 deo%e&ire C nc<nt! a ptea %9 =ice: ncitoriea a-ricol9 a %atelor /1i 8orea=9 /nl9nţirea ar-ent9rii dp9 proce%lprodcţiei natraleJ poplaţia or91enea%c9! dp9 proce%l %c;i&li. La ţ9ran! ar-entele %e na%c nl dinaltlJ la or91an! ar-entele %e %c;i&9 nl c altl. Ţ9ranl cat9 r9d9cina %a i=orlJ or91anl!ec;ialentl. Ţ9ranl /nclin9! /n lip%9 de eplicare! %pre i%tici%! iar or91anl %pre topieJ n e%te atra% dein8initl creaţinii! pe c<nd cel din r9 de inde8initl con%trcţiei %ociale. Ţ9ranl i-norant crede /n innedne=eia%c9! or91anl /n noroc politic. Eperienţa e%te doeditoare pentr ţ9ran! c<nd /n ea %e cprinde

/ntrea-a /nl9nţire de la ca=9 la e8ect! c;iar dac9 n %e repet9J eperienţa pentr or91an e%te doeditoare! c;iarc<nd e%te 8ra-entar9! /n%9 dac9 %e repet9. ,e aceea! ţ9ranl %e conin-e din eeple indiidaleJ or91anl dina&%tracţii.

,eo%e&irea acea%ta a 8o%t con8irata prin o lţie de 8apte. In %coale le eleentare entalitateaţ9r9nea%c9 ie%e totdeana /n relie8 8aţ9 de cea or91enea%c9. Copill de ţ9ran prinde 1or /nl9nţirea -enetic9 alcrrilor! dar e%te nilateral. ,e aici pre8erinţa li /n ale-erea carierelor! %pre preoţie! pro8e%orat 1i! /n -enere!%pre ideali%. Or91anl e%te ai %per8icial /n /nţele-erea lcrrilor! dar c n ori=ont de%c;i%. El %e lţe1tec %pra8aţa lcrrilor! are /n%9 o %pra8aţ9 ariat9. $re8erinţa li er-e %pre coerţ. Cltra popoarelora-ricole eolea=9 /ncet 1i e%te naţional9J cltra popoarelor c ora1e ari eolea=9 repede 1i e%te co%opoliţi!tn alc9tirile lor %ociale! ţ9ranii re%pect9 tradiţiileJ or91enii! dipotri9! a idolatria not9ţilor. Acea%ta a 1i89ct pe nii i%torici %9 con%idere popoarele a-ricole ca retro-rade! iar popoarele c ora1e 1i portri de coerţ!ca pro-re%i%te. O caracteri=are 1or de %%ţint! 8iindc9! de re-l9 a-ricltra e%te ai ec;e dec<t coerţl.

Acea%t9 deo%e&ire de entalitate %e con%tat9 aproape 89r9 ecepţie la toate popoarele. Ea %t9 la &a=ai%toriei nier%ale. $entr a /nţele-e /n%9 politica di8eritelor cla%e %ociale! acea%t9 deo%e&ire n e%te /ndea0n%.$olitica poplaţiei a-ricole depinde n nai de te;nica ocpaţinii! ci 1i de /pre0r9ri i%torice. O politic9con%ecent9 entalit9ţii o /nt<lni 8oarte ade%eori! dar n totdeana . Snt ca=ri /n care poplaţia a-ricol9 n

a0n-e %9 ai&9 1i o politic9 con%ecent9! din ca=a a%eririi /n care %e -9%e1te. C<teodat9! ea e%te a%erit9%8lete1te reli-ieiJ iar alt9dat9! e%te at<t de %la&9 econoice1te! c9 in8lenţa ei e%te nl9. A%t8el! la erei! poplaţia-ricol9 credea! c /ntre- poporl li ?a;e! c9 Me%%ia aea %9 in9 %9 r9%toarne toate a1e=9intele de pep9<ntJ prin rare! aci tradiţia era 8orat9 /n %pirit reolţionar! 8apt care eplic9 pentr ce 1i a%t9=i ereii!indi8erent de ocpaţia lor pro8e%ional9! a1teapt9 &ineţ de la ori1ice reolţie. Tot a%t8el la poplaţiile a-ricolea%erite cceritorilor: politica e%te ip%9! iar n ie1it9 din 8irea %8letli lor. Unde /n%9 a%eenea /pre0r9rii%torice lip%e%c! ncitorir a-ricol9 r9<ne con%ecent9 politicii potriite %8letli ei. Acea%t9 politici are /nod 9dit tendinţe con%eratoare! tn cr%l i%torici -9%i totdeana %atele op%e ora1elorJ pe c<nd ace%tea dinr trec de partea deocraţiilor reolţionare! %atele r9<n credincioa%e tradiţiei.

tn ceea ce prie1te ţ9r9niea ro<n9! r9toarele con%ide)caţini ne 8ac %9 conc;ide c9 pentr 8irea ein e%te o politic9 ai potriit9 dec<t cea con%eratoare. /pre0r9rile i%torice n)a /piedicat! ci dipotri9 a%porit de=acordl dintre intere%ele %ale 1i acelea ale politicii or91ene1ti. $<n9 la Unirea $rincipatelor %& od9

C=a! n)a at propri)=i% o politic9 de partid /n ţara noa%tr9. ,e atnci! politica ce %)a 89ct /n ec;il Re-ata 8o%t politica &r-;e=iei eropene! adic9 o politic9 or91enea%c9! tn celelalte ţintri ro<ne1ti! de %& coroana;a&%&r-ic9 1i de %& pterea ţari%t9! /nc9 1i ai pţin %)a at /n edere poplaţia ţ9r9nea%c9. In ec;ilRe-at! prin politica de partid! /n a8ar9 din Re-at! prin 8orţa /pre0r9rilor! % )a 89ct politica &r-;e=ieior91ene1ti. S)a centrali=at adini%traţia ţ9rii pentr a %e 1ra de9r%area &-etli /n%pre ora1eJ %)a /n8iinţatin%titţii de creditJ %)a /nlţit 1colile la ora1! /n care 8iii de or91eni a /n9ţat pro8e%ini li&erale 1i coerţJ ai&ine de o 09tate de %ecol %)a ipioi=at in%titţii li&erale care a 8olo%it nai ora1elor! 1i %)a itat cde%9<r1ire %atele. Ţ9ranii a 8o%t lip%iţi de de%centrali=area conal9! prin care ei ar 8i ptt p9%tra 1i pentr

67



%ate c<te cea din &irrile pl9tite %tatliJ 1colile %atelor a 8o%t cl9dite n dp9 cerinţele ţ9r9niii! ci dp9ideall &r-;e=iei ap%ene. Ţ9ranl! dp9 politicianl no%tr! a 8o%t ai /nt<i de=r9d9cinat din %8letl %9! 1iapoi 89ct %9 intre c de)a %ila /ntr)o ideolo-ie c totl %tr9in9 li. Re=ltatl Se ede de toat9 lea. ,reptricet9ţene1ti pentr ţ9rani n ei%t9! 8iindc9 ei n le)a practicat niciodat9. Conele rrale =ac /n i=erie!8iindc9 tip de ai &ine de cinci=eci de ani &-etl lor % )a pr9dat de politicienii ora1elor. Bi%erica 1i 1coala

%9tea%c9 %nt 89r9 roade! 8iindc9 %piritl /n care ele %)a de=oltat a 8o%t otr9itor. Ţ9r9niea %t9 a%t9=i! /nec;il Re-at! tot a1a de r9! dac9 n ai r9! ca /n ţintrile %&0-ate ai /nainte de n-ri 1i r1i.

,ar r9l cel are n e%te tocai ace%t re=ltat. Mi=eria actal9 a %9tenilor n)ar 8i o prie0die pentriitorl Ţ9rii! dac9 in%lit)ţinile or91ene1ti! introd%e /n ltiii cinci=eci de ani! 1i &ote=ate ca li&erale 1ideocratice! ar 8i %incere 1i %olide. $olitica &r-;e=iei li&erale e%te 1i ea o tre&inţ9 odern9! 1i n %e pteaeliina c de%9<r1ire din ro%tl ţ9rii. C &r-;e=ia n poate tr9i /n ecii ecilor /n od i=olat deprodc9torl ţ9ran! ar 8i enit de la %ine reea ca pro%peritatea &r-;e=iei %9 c;ee ţ9r9niea la iaţ9! 1i ocp9n9 dreapt9 /ntre cla%ele %ociale %)ar 8i %ta&ilit atnci din no. ,in nenorocire! 8alnicilc noa%tre in%titţiior91ene1ti! c toat9 te;nica lor li&eralo)deocratic9! %nt crate incini. A /nl9trat politica potriit9entalit9ţii ţ9r9ne1ti! 89r9 %9 introdce politica %incer9 a entalit9ţii &r-;e=e eropene. A introd% le-ileli&erale ale coerţli! dar c anti%eiti%l la &a=9J a introd% otl nier%al! dar c 8rarea rnelorJ aoor<t -o%pod9riile rrale pentr a /nlţi in%titţiile de credit! dar n)a l9%at li&era concrenţ9 /ntre ace%tein%titţii! ci a 8aori=at pe nele! pe cele alor no1tri! 1i a pri-onit pe altele! pe acelea ale ader%arilorJ a

/ncra0at ind%tria naţional9! dar n pentr a eni /n 8olo%l poplaţiei rrale! c ar 8i 8o%t drept! 8iindc9 ea89cea %acri8iciile!ci pentr a eni /n 8olo%l politicienilor cari era pen%ionarii ace%tei ind%trii naţionaleJ acentrali=at adini%traţia ţ9rii! dar n /n <inile nei &irocraţii cin%tite! ci /n <inile partidli 1i aleparti=anilorJ c n c<nt! a aiţ9rit! /n 8or9! &r-;e=ia eropean9! dar /n 8ond a r9a% la o&iceirileciocoie1ti din trect. In c;ipl ace%ta! a tran%8orat iaţa politic9 /ntr)o =9p9ceal9 89r9 leac. ,enirilepartidelor noa%tre a a0n% %9 ai&9 /nţele%ri tocai de)a)ndoa%ele! de c %nt airea.

In Aerica de Nord %e nea odat9 partid deocrat! partidl care era pentr %claie. La noi! acea%t9a&%rditate e%te -enerali=at9. La noi toate partidele a etic;ete 8al%e. $riii &oieri 1i copii de or91eni! eniţi de la%tdii din %tr9in9tate! c<nd a /n8iinţat partidele! a adoptat denirile eropene ca o recla9! a1a c9 toatepartidele noa%tre %nt li&erale 1i deocrate! pentr a n r9<ne de r1ine 8aţ9 de pro-re%l Eropei. Toate /n%9n %)a ţint de proi%inea 89ct9 prin recla9.

E%te n %en &n c9 ţ9r9niea! c<nd a 8o%t %9)1i &ote=e partidl ei! c toate c9 dea-o-ii n)a lip%it de lacereonia &ote=li! n)a aler-at la nele de li&eral 1i deocrat! ci 1i)a dat nele de %ipl partid ţ9r9ne%c.

Bnl ei %iţ a /nin%. Ardelenii! &coinenii 1i &a%ara&enii! c<nd 1i)a &ote=at partidele lor pentr a intra /niaţa Noli Re-at! n)a at norocl %9 /nceap9 tot a1a de &ine. La ei toţi a 8o%t o /ntrecere dp9 etic;etadeocraţiei. Ei ne)a dat a%t8el a /nţele-e c9 n in la %<nl patriei)e ca %iplii ţ9rani ro<ni! ci ca oaenipolitici linaţi de pro-re%l Ap%li! a<nd idealri /naintateJ ca 8o1ti cititori! 9 ro-! ai pre%ei &r-;e=edeocrate din Bdape%ta %a Mo%coa $entr a 8i c totl iparţiali! tre&ie %9 ad9-9 /n%9 c9 /ntrecerea8raţilor no1tri! ardelenii /n %pecial! dp9 deocraţie! e%te /n &n9 parte datorit9 1i pre%ei noa%tre din ec;ilRe-at. $re%a noa%tr9 eercit9 o teroare c<nd e%te or&a de propa-anda deocraţiei. C deo%e&ire pre%a cond%9de intelectali erei e%te 89r9 crţare a%pra ace%ti pnct. Erel e%te deocrat de c /ncepe a /n9ţaal8a&etl. $entr el! o politic9 de con%eraţie ro<nea%c9 n ei%t9! 8iindc9 pentr el tradiţia 1i %8letlro<ne%c %nt %iple crio=it9ţi ale trectli! de care ol clt tre&ie %9 %e r1ine=e. Acea%ta n /piedic9! peacela1i intelectal ere! %9 %%ţin9 tradiţia c<nd e%te or&a de %ta&ilirea ereilor /n ţara ro<nea%c9. Ţ9r9niean)are neoie %9)1i =ic9 deocrat9 8iindc9 ea e%te ,eo%l /n%1i! pe care /l lin-1e%c politicienii deocraţi. Eapoate aea 1i cra0l %9 8ac9 politica prodcţiei a-ricole! care e%te politica cea ade9rat9 a con%eraţiei tradiţiei

ro<ne1ti.A tr9it /ndea0n% /n il=ia dp9 care credea c9 %c;i&<nd 8ira de la ca%a noa%tr9 politic9! o adce

/n ea &o-9ţia 1i 8ericirea. A %c;i&at n nai 8ira! dar a %c;i&at 1i di%po=iţia /nc9perilorJ a p%lcrrile din pod /n piniţ9 1i pe cele din piniţ9 /n podJ &o-9ţia 1i 8ericirea ro<nli tot n)a enit. E%tetipl ac %9 l9%9 ca%a /n pace 1i %9 ne -<ndi la o-orl prodcţiei. $olitica ţ9r9nea%c9 e%te politicaprodcţiei reale! n a %c;i&li 1i a %peclei din <n9 /n <n9. /n %9n9tatea ei %t9 con%erarea nealino%tr.



I

A&=l care %e 8ace c c<ntl deocraţie /n lptele noa%tre politice K/nţele- pe acelea d%e de e&riipartidelor de la -ern e%te at<t de re%pin-9tor! /nc<t el are %9 8ie pentr 0deca iitoriii %enl caracteri%tical necin%tei! /n care politice1te tr9i priii ani dp9 r9=&oi. ,e re-l9! toate /n1el9cinile care %e coit prin

=rpare de ne! prin recla9 incinoa%9 1i adeeniri criinale! dac9 n %nt c;iar pedep%ite! %nt tot1iaeninţate de le-e! 1i ar9tate c de-etl ca iorale! nai /n1el9cinea care %e 8ace /n nele deocraţiei %e&cr9 de o pri9 de /ncra0are! /n

loc %9 8ie pedep%it9. C<nd te ne1ti deocrat la noi a%t9=i ni o&li-i la niic! /n %c;i& /ţi iei toatedreptrile! in pril r<i dreptl de a -erna. ,ac9 n e1ti deocrat tre&ie %9 dai -aranţii E1ticon%iderat ca n %tr9in necno%ct. ,eocratl %e crede di%pen%at %9 dea -aranţii! c9ci pentr el -arantea=9poporl A%t8el e%te o /ntrecere intre politicieni! care %9 %e nea%c9 ai /nt<i deocrat pentr a %c9pa de-aranţii 1i a %e pne %& %ctl poporli

C /n r<ndl celor din popor %nt p1i 1i ţ9ranii! neap9rat! e%te &ine ca ace1ti ţ9rani %9)1i dea %eaa!dac9 8irea 1i inter%ele lor %e potrie%c 1i pot er-e al9tri c 8irea 1i intere%ele ace%tor politicieni deocraţi! 1i /nca= c9 n! dac9 e%te &ine ca ţ9ranii %9 r9<n9 toleranţi 8aţ9 de ace1tia din r9 pe iitor. Nele deocrat ine!89r9 /ndoial9! de la de!os care /n%enea=9 poporJ dar n toţi cari %e ne%c 8iii poporli! %a %e tra- dinpopor! lcrea=9 1i %pre &inele li. Ţ9ranii or 8ace politica lor proprie ţ9r9nea%c9! nai c<nd or /nceta %9 8ienelte oar&e /n <na altora. ,ac9 ace1ti alţii pornce%c %a lin-1e%c! lcrl e%te totna. Unealt9 /n <nalin-1itorli e%te /nc9 ai r9. C9ci ro& c %ila e%te drero%! dar n e%te o r1ineJ %9 te dai /n%9 ro& de &n9oieceli ce te /nc<nt9 c or&a! e%te o r1ine. Ţ9ranii! dac9 or %9 ai&9 /n i0locl lor eleente clte 1i cin%tite! %9

/nceap9 prin a aln-a pe aceia cari /i lin-1e%c. ,reptatea ţ9ranli n)are neoie de lin-1ire. Ea %e poate %pnepe 8aţ9! lipede 1i cin%tit! 8iindc9 dreptatea ţ9ranli e%te n nai a ţ9ranli! ci e%te a Ţ9rii /ntre-i. Aceia carilin-1e%c n)a con1tiinţa crat9. Ei a%cnd totdeana cea.

S9 ede ce a%cnd deocraţii.Alc9tirea %tatli /n care tr9i noi ro<nii a%t9=i e%te aceea1i c a %tatelor eropeneJ e%te! /n od cin%tit

%p%! con%8inţirea raportrilor de ptere re=ltate din ine-alitatea natral9 1i din ine-alitatea prod%9 i%torice1te /ntre e&rii cla%elor %ociale. Raportrile ace%tea din ptere con%titie%c o ierar;ie! pe care %tati no%tr necon%tr<n-e %9 o prii. Ae n %eranJ ae &o-aţiJ ae oaeni c dreptri c<1ti-ate! 8iindc9 a o1tenitpe alţii cari la r<ndl lor aea dreptriJ ae priile-iaţi de %<n-e! de tradiţie 1i c;iar de noroc. Al9tri deace1tia! ae %p1iJ %9raciJ de=o1teniţi! 89r9 no&leţea de %<n-e! 89r9 tradiţie 1i c;iar 89r9 de noroc. ,ac9 nprii de &n9oie acea%t9 ierar;ie! ei%t9 o 0%tiţie de %tat! care ne)o adce ainte! 1i ne pedep%e1te! dac9 oc9lc9. ,e alt8el! pentr cei ai lţi dintre noi n e%te neoie %9 interin 0%tiţia! 8iindc9 ei%t9 o&iceil 1i1coala care ne /naţ9 de ici %9 o re%pect9 1i c;iar %9 ne 8ace ap9r9torii ei. In principi! ae! &ine/nţele%!li&ertatea %9 n recnoa1te ierar;ia %tatli! 1i c;iar %9 ie1i din %tat! dar acea%t9 li&ertate n ne 8olo%e1te lacea. Sl9&ind ierar;ia %tatli no%tr! /nt9ri pe aceea a altor %tate ecine! de cele ai lte ori d1ane! 1ieperienţa de p<n9 ac ne)a /n9ţat c9 tot ai &ine e%te /n %tatl no%tr! dec<t /ntr)ni %tr9in. Acea%t9eperienţ9 ne)a deprin% c;iar %9 8i patrioţi 1i %9 8ace %ericil aratei! adic9 %9 %eri drept pa9=9con%olid9rii trectli. $rin rare! alc9tirea %tatli! /n care ne -9%i! ne %tr<n-e ca n cle1te. S9 n 8ie oarenici o ie1ire Nici n i0loc de a /ndlci 9car %tr<n-erea cle1teli ,aJ de aceea tocai e%te dat9 oli inteapre9=9toare. Snt do9 ie1iri %i-re 1i linoa%e! pe care intea oenea%c9 le)a de%coperit /ntr t<r=i! dar le)a de%coperit /n %8<r1it 1i care 8orea=9 8iecare ideall nei politici di8eriteJ al politicii con%eratoare 1i a politicii%ociali%te. Cea dint<i prie1te ine-alitatea dat9 de natr9! 1i de i%torie! ca pe n 8apt indi%cta&il! 1i %e9r-ine1te %9 per8ecţione=e pe o! pentr ca ace%ta! /n loc de a %8eri! %9 tra-9 8oloa%e din ine-alitateacondiţiilor %ociale! prec tra-e 8oloa%e din aceea a condiţiilor %8lete1ti. Con%eratorl! /n loc de a %e r9=&oi cnatra 1i c i%toria trectli! %e r9=&oie1te c d;l cel r9 din %8letl oaenilor. $entr el! pro&lea %9r9ciei1i a nedrept9ţilor %ociale e%te o pro&le9 de oral9. In ierar;ia! prod%9 i%torice1te! n e%te a&%rditate: natran poate 8i a&%rd9J ei%t9 /n%9 iper8ecţii preenite din in%tinctele 1i patiile oene1ti. $rin reli-ie! oral9 1icltr9! ace%te in%tincte 1i patii %e pot /nl9tra. ,e aceea! con%eratorl tinde prin politica %a %9 /nno&ile=e

/nainte de toate! %8letl oli! 89c<nd)" reli-io%! oral 1i clt! 8iind conin% c9 /n acea%t9 /nno&ilare %t9i0locl care adce /ndlcirea cle1teli alc9tirii %tatli. $olitica %ociali%t9 e%te c totl op%9. $entr %ociali%tine-alitatea dintre oaeni 1i cla%e %ociale e%te o a&%rditate. Oaenii %nt 8iinţe %ociale 8iindc9 %nt ncitori! 1i

69

te<nd



ca ncitori %nt e-ali. ,ac9 8iecare o ar prii inte-ral prod%l ncii %ale! atnci ar di%p9rea dintreoaeni ori1ice r9 de ine-alitate. Atnci n)ar ai 8i cla%e %ociale 1i n)ar ai 8i ierar;ie. Statl trect! care e%te1i cel pre=ent! e%te o alc9tire a1a plin9 de nedrept9ţi! 8iindc9 el n)a 8o%t &a=at pe principil ncii. /ndat9 ce %ea a1e=a /n%9 nca la &a=a alc9tirii %ale! atnci nedrept9ţile or di%p9rea. Statl iitor a 8i %tatl ncii.Acea%ta a %p%)o cel dint<i! poate! %ociali%tl Sainl)Sion26 1i ac de cr<nd! c ai lt9 claritate!

econoi%tl a%triac Anton Men-er2#

! /n cartea pe care a trad%)o donl Bo-dan),ic9(4

%& titll Statul *iito"K1i tip9rit9 =ilele ace%tea de Cultu"a Naţională, Bcre1ti. Con%eratorl con%ider9 dar c9 %tatele %nt prod%enatrale /ntocai c %nt toate 8iinţele pe p9<nt. Ol -9%e1te de la na1tere! pre-9tit9 de natr9!or-ani=area %a %ocial9! a1a c /1i -9%e1te 1i or-ani=area &iolo-ic9. N)o poate /nloci dp9 oie! ci cei ltodi8ic9 prin per8ecţionarea)i proprie. Sociali%tl dipotri9 con%ider9 %tatele ca pe ni1te creaţii ar&itrare! pecare ol le poate /nloci dp9 oie prin altele certe de raţine. Cea ai raţional9 8or9 de %tat e%te aceea&a=at9 pe nc9. Oaenii or 8i con%tr<n1i %)o alea-9! 8iindc9 nai a1a or di%p9rea nedrept9ţile ine-alit9ţii 1i%e or /ntrona pacea 1i 8ericirea -eneral9. Con%eratorl e%te continatorl trectli! pe c<nd %ociali%tl e%tereolţionar.

Spre care dintre ace%te do9 politici /nclin9 din 8irea lor ţ9ranii E%te de a0n% %9 tr9ie1ti o =i printre ţ9ranipentr a cnoa1te r9%pn%l. Ol care depinde de &n9tatea cerli! de ploaie 1i de %oare! n prea e%te /nclinat%9 ea-ere=e pterea ncii. Acea%ta o pot 8ace ncitorii ind%triali! cari tr9ie%c /n 8a&ric9. O da! /n 8a&ric9!nca pare a 8i totl! 1i natra niic! 8iindc9 aci n)a r9a% din natr9 dec<t /nl9nţirea ecanic9! pe care ol

a %p%)o 1i %ilit)o %9 re=e in%trentelor de nc9 ,ar ncitorii a-ricoli n %e 8olo%e%c de /nl9nţireaecanic9 a natrii! ci de 8ecnditatea /ntrea-9 a ace%teia. Lcr9torl de 8a&ric9 poate %9)1i ea-ere=eiportanţa ncii! 8iindc9 el %e ede /naintea nei a1ini %p%e care prodce dp9 coand9. Ţ9ranl n %t9

/naintea nei a1ini %p%e. El arnc9 %9<nţa /n p9<nt! 1i apoi lni de)a r<ndl prie1te %pre cer. a eniploaia care tre&ieJ %oarele care tre&ieJ n or eni oare /n-;eţl 1i %eceta C<nd %8<r1e1te =ia de nc9!lcr9torl de 8a&ric9 %e dce lini1tit aca%9J <ine! el are %9 -9%ea%c9 aceea1i a1in9 %p%9! 1i la acelea1i ore %eor /n<rti roţile a1inii 1i or %coate aceea1i cantitate de prod%e. Ţ9ranl n)are acea%t9 lini1te. Colo pe cer %e9d doi nori! ici ca do9 oiţeJ /n 9=d; o =9p1eal9! de pare c9 %tai /n ap9 8iart9J a tnat %rd ndea pe %%c9 d)a&ia %)a a=it... ,oane! ine -rindina Un cea%. dp9 aceea! cerl e%te din no lipede. Soarele %e -9te1te%9 apn9 /ntr)n clc1 8eeric. $e p9<nt %e /ntinde /n%9 p%til -rindinii. *i ac! ţ9rane! d)te lini1tit 1i teclc9J =ia de nc9 %)a %8<r1it. M<ine ei -9%i rodl ncii tale

*i p%til -rindinii! care n ale-e! dac9 ar 8i ea %in-ra ine-alitate pe care o /pr91tie natra ,ar ţ9ranlcon%tat9 la 8iecare pa% c9 nca %a e%te a%erit9 ine-alit9ţilor de calitate! loc 1i tip. Calitatea p9<ntli e%te

di8erit9 de la n loc la altlJ itele n %nt la 8elJ poii n %nt la 8el. $e p9<ntl r9 ori1ice nc9 e%te depri%o%J din ite de nea pro%t n)ai 8olo%J plantele /1i a 8iecare /ntre&inţarea lor di8erit9. or&e1te)i ţ9ranli!

X celi ro<n! /n %pecial! de atotpternicia ncii. ei a=i ce)ţi r9%pnde. ,ac9 n r9%pnde! prie1te lac9t9tra oc;ilor li. Ea e%te %% %pre cer. Atotpternic e%te cel de %%. S8<ntl Ilie. ,e aceea! %ociali%l nprinde /ntre ţ9rani. El prinde /ntre or91enii cari tr9ie%c /ntre =idrile 8a&ricii. Ace1tia %nt totdeana -ata %are8ore=e lea! 8iindc9 lea lor e%te red%9 la ia-inea nei a1ini.

,ar r9<ne pentr ţ9rani deocraţia ,eocraţia e%te! /n ade9r! a treia ie1ire pe care intea oenea%c9a de%coperit)o pentr a %e eli&era din cle1tele alc9tirii %ociale. E%te o ie1ire pţin linoa%9J pţin %i-r9J dare%te i%teaţ9. E%te de%coperit9 de intea reni ne-%tor... de or&e! a1a c %e -9%ea prin 7recia ec;e petipl %o8i1tilor. $olitica deocrat9 rea %9 8ie 1i reolţionar9 1i con%eratoare /n acela1i tip! %a ai &ine =i%!ea rea %9)1i dea aparenţa de reolţionar9! 89r9 %9 %c;i&e /ntr niic &a=a de or-ani=are a %tatli trect. Eae%te concept9 /n %copl de a %ati%8ace %entientl de 9rire a oli. Ierar;ia %tatli ec;i n %e %c;i&9Jdeocratl prie1te deo%e&irea /ntre &o-at 1i %9rac! priile-iat 1i de=o1tenit! cere /n%9 ca! /n principi! tot

poporl %9 ai&9 drept la aere 1i priile-iiJ tot poporl %9 8ie /n <r8l piraidei %ociale! la -ern. C %e poatea0n-e la o a1a inneJ ca top! %a cel pUn lţiea! %9 8ie /n <r8l ierar;iei 1i nai c<ţia %9 r9<n9 lacoad9! de acea%ta n %e preocp9 deocratlJ el proite. *i pentr ca proi%inea %9 ai&9 o aparenţ9 de%erio=itate! el /ncepe prin a pre-9ti il=ia de prea9rire a poporli. Acea%t9 il=ie e%te /nle%nit9 prin c<ntl%eranitate. Seranitate e%te n c<nt a-ic! prin a%ociaţiile ce el le de1teapt9! prin i%toria %a trect9.Seran /n%enea=9 a 8i 89r9 %t9p<n: dea%pra ttror. A1a %)a cre=t re-ii 1i /p9raţii pternici din trect 1ipre=ent. Seranitatea a 8o%t i%l a&iţiei oene1ti /n tot cr%l i%toriei. $c popor %9)" ni %eran! 1i)a=i% deocraţii! /ncep<nd c ?ean Jacques Ro%%ea din %ecoll al III)lea! c9ci atnci! /n principi! i am



acordat tot ce oene1te %e poate i%a ca 9rire. S9racl 10 de=o1tenitl de %oart9 or contina %9 %e poarte 1ipe iitor /n =drenţe! dar %& ace%te =drenţe inia lor a 8i lţit9! c9ci ei 8ac parte din %eranitate. Inprincipi! ei pot totl. Il=ia a prin%. Tip de do9 %ecole Eropa a 8o%t 8r9<ntat9 de or&9ria deocraţilor.C;iar a%t9=i %nt ţ9ri! X /ntre care 1i Ro<nia! X care preţie%c acea%t9 or&9rie. ,ar %nt %ene c9 %8<r1itl ei%)apropie. In ţ9rile clte ale Ap%li pre%ti-il deocraţiei %e ai enţine prin con8=ia pe care lţi o 8ac

/ntre deocrat 1i %ociali%t! 1i prin toleranţa pe care i o arat9 %ociali%l. Con8=ia a /ncept /n%9 %9 di%par9 1i! /n con%ecinţ9! 1i toleranţa. Sociali1tii intran%i-enţi co&at de pe ac deocraţia ai lt dec<tcon%eratori%l! 1i a dreptate. Con%eratori%l e%te o politic9 l9rit9 1i cin%tit9! op%9 %ociali%li! darcare la%9 intact pnctl de edere %ociali%t. ,eocraţia! dipotri9! coproite pnctl de edere %ociali%t prin8al%i8icarea a%piraţiilor poplare. Ea d9 %entientli il=ii! /n loc %9 dea acţinii ar-ente. Ea /&ie poporl%9 lpte pentr c<1ti-area de dreptri politice! c<nd eperienţa a 89ct de lt doad9 c9 dreptrile n)a nici oaloare dac9 ele n %nt %pri0inite pe independenţa econoic9 a per%oanei cet9ţeanli. $%e al9tri dereendic9rile %ociali%te! re8orele predicate de deocraţi apar ca ni1te &a%e de adorit copiii.

La noi /n Ro<nia! tre&ie %9 9rtri%i! pre%ti-il deocraţiei %e enţine dintr)o ca=9 ai pţinonora&il9 dec<t aceea din Ap%. La noi deocraţia tr9ie1te! n din toleranţa %ociali%li! ci din la1itateacon%eratorilor. Ien%a a0oritate a cet9ţenilor ro<ni %nt con%eratori. ,ar lţi dintre ei %nt con%eratorila1i. ,in 8rica de a)1i pierde priile-iile ei %e &otea=9 deocraţi. ,eocraţia n cere n %acri8iciJ dipotri9! eaadce c %ine dreptri. Un deocrat ro<n /1i p9%trea=9 toate priile-iile aerii! na1terii 1i ale cla%ei %ociale din

care 8ace parte! declar<nd)%e totodat9 -ata %9 priea%c9 1i onorrile c care /l a /n%9rcina poporl. ,e /ndatoririle 8at9 de ace%ta din r9 el %e leap9d9! %a! ai &ine =i%! %e pl9te1te /nlţind il=ia %eranit9ţii.A%t8el! de pe ra deocraţiei ro<ne ae! /n principi! o Con%titţie politici &a=at9 be otl nier%al 1i pedreptrile de %eranitate ale poporli! iar! /n 8apt. o ien%9 poplaţie %9tea%c9 lip%iţi de 1coal9! de &i%erici 1i dep<inea cea de toate =ilele.

Tiranl n)1i are locl /n acea%t9 deocraţie. ,eocraţia X /nţele- deocraţia con%eratorilor la1i dinRo<nia! deocraţia &r-;e=9! c %e ne1te /n Ap%! X a%cnde /n 8ond a<narea reendic9rilor ţ9r9ni%te.$entr reali=area ace%tor reendic9ri %nt nai do9 drri: ridicarea oral9 a %8letli cet9ţene%c!p9%tr<nd alc9tirea %tatli natral i%toric! %a /nlocirea %tatli ec;i prin o no9 alc9tire &a=at9 pe nc9.$ril e%te drl politicii con%eratoareJ cel de al doilea e%te drl politicii %ociali%te reolţionare.

Noi crede c9 8irea 1i inter%ele /i or adce pe ţ9rani! 8oarte cr<nd! la drl politicii con%eratoare.

a 8i de%tl pentr acea%ta ca ei %9)1i dea &ine %ea9 de con%ecinţele practice ale %ociali%li. C9ci /nlocriea %tatli de a%t9=i printr)o alc9tire politic9 no9 &a=at9 pe principil ncii! /n care %9 n ai 8ienieni %t9p<n %a %eritor! &o-at %a %9rac! ci toţi oaenii %9 8ie e-ali /n dreptri 1i datorii! e%te /n teorie 1or de

/nc;ipit! /n practic9 /n%9 e%te 8oarte -re de reali=at. Sociali1tii cred c9 pot a0n-e la reali=area idealli lor!de%8iinţ<nd proprietatea indiidal9 1i /n8iinţ<nd pe%te tot to9r91iile de ncitori! 8n ace%te to9r91ii rodlncii n %e a ai capitali=a /n 8olo%l 8iec9ri ncitor /n parte! ci nai /n 8olo%l ttror. Nieni n aaea dreptl %9)1i pn9 n capital deoparte pentr a tr9i din el la &9tr<neţe! %a pentr a 1ra c el iaţacopiilorJ toat9 lea a nci /n to9r91ie! iar capitall ce a re=lta din nc9! $arte %e a di%tri&i e-alttror pentr /ntreţinerea ieţii! iar parte a r9<ne ai departe to9r91iei. /n ace%t 8el or di%p9rea dintre\aeni nedrept9ţile de p<n9 ac. Statele /n%e1i or di%p9rea. Oaenii or a0n-e toţi e-ali la nc9! 1i e-ali la

/p9rţirea pro8itli ce a re=lta din nc9. Neai8iind nieni care %9 $orncea%c9! n a ai 8i nici %tat...

Foarte 8ro%! /n teorieJ dar nde a0n%)a lea %9 %e &cre de o a%eenea 8ericire $<n9 ac nicinde. /n 7erania! dp0 arele r9=&oi din "#"3)"#"6! %ociali1tii a enit la -e prin reolţie. A de%8iinţat ei%tatl -eran ,eloc. ,ipotri9! lţit9 lor! %tatl -eran! care era aproape %9 %e pr9&1ea%c9! a /nioratdin no. Tot a1a /n R%ia! nde tot prin reolţie a a0n% la -ern %ociali1tii etrei1ti! &ol1eicii! tn teorie!&ol1eicii era pentr de%8iinţarea %tatli! dar /n practic9 ei %)a ar9tat cei ai 8anatici parti=ani ai %tatli.Cr<nd dp9 ce a eni la -ern! %in-ra lor preocpare a 8o%t c %9 8ie recno%cţi ca %tat de c9tre celelalte%tate! tn An-lia! /n %8<r1it! de a%eenea. $artidl %ociali%t! a0n% /n lna ianarie "#23 la -ern! departe de a%l9&i atorita iperili &ritanic! %e %tr9die1te %9 o /nt9rea%c9 ai &ine.

71



Eplicarea ace%tei contra=iceri /ntre teorie 1i practic9 e%te8oarte %ipl9. Nici 7erania! nici R%ia! nici An-lia! ori1ic<t %ntele de ari 1i de pternice! n %nt %in-re pe le. Al9trea %nt1i alte %tate! c cari ele %e -9%e%c /n concrenţ9. Un popor! ori1ic<tde /ntin%9 1i de &o-at9 ar 8i ţara pe care o locie1te! n poate ie1i din

or-ani=aţia econoic9 a lii /ntre-i! 89r9 %9 ri1te de a 8i %89r<at.Nai c<nd a0oritatea popoarelor or prii or-ani=aţia %ociali%t9!nai atnci %e a ptea or&i de intilitatea %tatelor 1i or 8ipo%i&ile to9r91iile ncitore1ti. ,ar p<n9 atnci a ai treceree. /n ce prie1te pe ro<ni! %)a ptt or&i n oent! dp9enirea la -e a %ociali1tilor /n 7erania 1i R%ia! de o epoc9 a%ociali%li /n Ro<nia. ,ar c eperienţa 89ct9 /n 7erania1i R%ia n)a core%pn% a1tept9rilor! %orţii de i=&<nd9 pentr%ociali% /n Ro<nia a %c9=t din noD. A%t9=i ele %nt red%e! ca

/nainte de r9=&oi. *i ar 8i 8o%t red%e! c;iar 1i 89r9 &rtalit9ţile pecari le)a %8erit propa-atorii li /n ltiii aniJ &rtalit9ţi conda)nate de toţi &9r&aţii politici ciili=aţi. /n tot ca=l! n ţ9ranii ro<ni

%nt indicaţi %9 pn9 la cale eperienţa %ociali%li Ei a at)))))))))))))))))))D In &ro1ra încot"o !e"e He"!ania astăiACa"tea Roanea%c9! Bcre1ti. "#22 a ar9tat intenţinile %ociali1tilor -erani de dp9

r9=&oi. Ace%te inlenţi %)a i=&it de pterea capitali%li eropean 1i a 8o%t %pl&erate. 7erania e%te /nc9 op%9 /napoierii re-ilionar;ic de dinainte de r9=&oi! dar a pierit. /n acela1i tip! lt din a<ntl %ociali%t pe care l)a at /n priii ani de rep&lic9 1i pe care noi /l con%tata%e in "#2")"#22 prea !ult de su$e"it /n trectl lor de incr%inile d1anilor din a8ar9! de eploatareaneiloa%9 a eneticilor. ,ac9 proprietarii ari de dinainte de epropriere deeni%er9 a1a de odio1i ţ9ranilor!ca=a cra c9 /n are parte ace1ti proprietari era enetici. Lip%iţi de n %tat pternic! ţ9ranii ar 8i ep1i %9 8iedin no eploataţi 89r9 il9 de capitali1tii %tr9ini. Apoi! pentr adini%traţia to9r91iilor a-ricole! adini%traţiecare a tre&i %9 8ie etre de dreapt9 1i de cin%tit9 pentr ca nai a%t8el %)ar a%i-ra ţ9ranii /n contra 8oa )etei! a 8i neoie de oaeni ale1i! c %8lete crate! 1i ai ale% c <inile crate. ,e nde or 8i laţi ace1tioaeni! a1a dp9 o =i pe alta! a%t9=i tocai c<nd %e pl<n- ţ9ranii de %c9derea %entientli datoriei 1i al cin%tei,e la ora1... din cl&rile politice S9)i p9=ea%c9 ,ne=e! de a1a nenorocire

,ac9 alc9tirile politice n %e pot dar %pria! %a 9car transforma dp9 ideall %ociali%t! 89r9 a pne /npericol prop91irea %tatornic9 a neali /ntre- ro<ne%c! r9<ne ca %in-r9 cale cinte pentr ţ9r9nie!

calea politicii con%eratoare! care con%i%t9 /n per8ecUonarea alc9tirilor politice tradiţionale. Statl ro<n e%teprin tradiţie n %tat de ţ9rani. Intere%ele pl-arilor 1i intere%ele cele ari ale %tatli ro<n a 8o%tnede%p9rţite. La o&<r1ie! ele c;iar %e con8nda. /n trectl no%tr! cine aea p9<nt! era ro<n. Cine /1i ap9rac ite0ie patria! aea drept la p9<nt. No&leţea noa%tr9 ec;e a 8o%t o r9%plat9 ilitar9 /n p9<nt. ,eproprietatea de p9<nt %)a le-at la noi toate dreptrile politice. Continitatea 1i con%olidarea %tatli ro<n%nt datorite poplaţiei ţ9r9ne1ti. Cre1terea ace%teia a %tatornicit ;otarele patriei /n trect! 1i tot cre1terea ei a%tatornici noile ;otare ale Ro<niei Mari. N e%te o pro&le9 ai /n%enat9 pentr politica ro<nea%c9 dec<taceea a -9%irii i0loacelor c %9 %e tili=e=e cre1terea poplaţiei ţ9r9ne1ti. /n de=le-area ace%tei pro&leetocai %e de%parte drl politicii con%eratore de celelalte. ,ea-o-ia are aici o %in-r9 de=le-are: /p9rţireap9<ntli la ne%8<r1it. Sociali%l propne de%8iinţarea propriet9ţii indiidale 1i /n8iinţarea to9r91iilor! ca 1ic pn<nd)1i cinea %9r9cia %a /n to9r91ie c alţii are %9 a0n-9 &o-at ,eocraţii! de toate nanţele! %ta la

/ndoial9 /ntre de=le-area dea-o-ic9 1i cea %ociali%t9. Aceia cari %e cred ai i%c%iţi $ropn 8orare decooperatie %9te1ti %& condcerea &9ncilor din Bcre1ti. Acea%t9 de=le-are! dac9 ar re1i %9 %e /n89ptia%c9! ar



aea drept con%ecenţ9 a%erirea prodcţiei a-ricole %& capitali

&cre1teni.Tradiţia indic9 pentr cre1terea poplaţiei ţ9r9ne1ti o alti

de=le-are.,intre ţ9rani %)a recrtat! in trectl no%tr! /nainte de donia

8anarioţilor! toate eleentele celorlalte cla%e %ociale. Noi n a atcla%e %prap%e c dreptri de ccerire! ci cla%e prod%e din%elecţinea celor de 0o%. Credinţa reli-ioa%9! le-ea %tr9o1ea%c9 1ii&irea de o1ie a 8o%t e1nic nede%p9rţite /n %8letl 1i celor ai de 0o% ţ9rani! ca 1i a`Z celor ai de %% &oieri! 8iindc9 ei %e tr9-ea ctoţii din aceea1i o&<r1ie. Cltra! at<t c<t o ae! n %e de%parte dp9cei de %% 1i cei de 0o%. Una e%te pentr toţi. /n toate ani8e%t9rile%piritli ro<ne%c doin9 acelea1i caractere 8ndaentale. La toateani8e%t9rile ţ9ranii ia parte. C n ae dialecte propri)=i% /nli&a noa%tr9! n ae nici di8erenţieri pro8nde de cla%e %ociale. ,ece pe rele ace%tei tradiţii n %)ar /ndrepta 1i politica noa%tr9 /propriet9rirea lat9 ca panace pentr cri=ele re=ltate dincre1terea poplaţiei %9te1ti e%te de 8apt condanarea ace%tei poplaţiila o /ncercire e1nici. Ciili=aţia odern9 de%c;ide ieţii econoice

re%r%e 1i de&1eri ltiple. $ria datorie a oli de %tat e%te nnai %9 8ac9 %9 crea%c9 poplaţia ţ9rii! dar %9 1i %%ţin9 /n acea%t9poplaţie %piritl i al /ntreprinderii! cra0l po%i&ilit9ţilor. $entrace%t %cop are el la di%po=iţie or-anele cltrale ale 1tli! 1coala 1i&i%erica: 1coala ca %9 de%c;id9 ori=ontri inţii! iar &i%erica ca %9 deaptere iniii Ce rol a ace%te or-ane cltrale la ţar9! dac9 noi prinpro-raele noa%tre politice %-er9 ţ9r9niii! ca %pre ideal!%t9p<nirea ni lot de p9<nt! 8ie el c<t de ic ,ac9 renl dinarii no1tri oieo=i %)ar %cla din or<nt 1i ar edea c ra1iiite0ilor li o%ta1i l<nce=e%c a%t9=i pe c<te o pal9 de p9<nt! pe c<nd /n ora1ele ţ9rii %e r9%8aţ9 %tr9inii /&o-9ţiţi! tare irat ar 8i 1i -re ne)ar condana. C are %9 %e /ntre&e el: ţ9ranii din cari %e recrtaodinioar9 8rnta1ii ţ9riiJ 8iii acelor 8eei! din a`leZ c9ror <ini ie1eaţe%9tri a1a de 8ine! c9 89cea adiraţia lii /ntre-i! %9 a0n-i a%t9=inede%toinici pentr nca pe care o 8ace ori1ice %tr9in Unde ne %ntpatrioţii Unde %nt cei c drere pentr iitorl neali

Mare oieod $atrioţii a itat tradiţia! c9ci ei a a%t9=i "D /nde<n9 le-ile. Le-ile %nt 1oare. C<tea cinte tip9rite pe

7&



;<rtieJ otl partidli! 1i le-ea e%te -ata. $rin le-i n %e poate 8acealtcea dec<t /p9rţi p9<nt. Ca %9 %e ridice ţ9r9niea la roll pecare ")a at odinioar9 /n trect! c<nd ea %erea de pl9ad9 de ndei=ora toate 8orţele intelectale 1i orale ale ţ9rii! tre&ie lt9per%i%tenţ9 1i! ai ale%! lt9 preedere. Re=ltatele ace%tei ridic9rin %e 9d de /ndat9 X 1i patrioţii no1tri %nt o&i1niţi %9 %e lade de adoa =i c re=ltatele le-ilor pe cari ei le otea=9 C dar %9 %e apceei de ridicarea %8letea%c9 a ţ9ranilor! prin 1coal9 1i &i%eric9

Mare oieod Ae o %in-r9 n9de0de. a ;9r9=i poate,ne=e ţ9ranilor con1tiinţa tradiţiei! ca %9 /nceap9 ei politic ce netre&ie.

INTELECTUALII *I Ţ+R+NIMEA

Intre intelectali 1i ţ9r9niea noa%tr9 ei%t9 le-9tri pţine! 1iace%te pţine care ei%t9 %nt de n 8olo% /ndoielnic. Ţ9r9niea araea neoie %9 /neţe de la intelectali c %9)1i %porea%c9 prodcţiaprin deprinderi noi de nc9! prin e1te1-ri noi! care %9)ieconoi%ea%c9 tipl 1i o%tenealaJ /n loc de ace%tea! ea -9%e1te laintelectali nai c9rtr9rie 1i ideolo-ie. Mncitorii intelectaliprodctii 1i creatori n)a a0n% /nc9 prin %atele noa%tre! c toat9trda pe care ne)o d9 %9 cl9di localri de 1coal9. In 1colile noa%tre%e /naţ9 carte: carte ca %cop! iar n ca i0loc de a pne pe ţ9ran /n%t9p<nirea nor deprinderi noi de nc9. Ţ9ranl 8orat la 1coalac9rtrarli e%te! /n ca=l cel ai &n! &rd8 de cno1tinţe citite!dar /n practica ieţii e%te acela1i ca 1i %tr9o1l %9! adic9 %9rac lipitp9<ntli.

C9rtrari a e%te 8a=a priiti9 a ncii intelectaleJ e%te 8a=apa%i9 a /nre-i%tr9rii creierli. C9rtrarl e%te n eori=ator decno1tinţe! c<nd n e%te c;iar n eori=ator de cinte. La oca=iiari! el reprodce c &el1- din ltele pe care le 1tie! %pre iirea

celor ce n 1ti. ,aci n)ar eni /n ra Ii alţi ncitori intelectalicari %9 tili=e=e cele eorate de el! c9rtrarl ar 8i nai %plendid9intilitate. ,ar din 8ericire! in alţii dp9 el. A doa 8a=9 a nciiintelectale e%te ideolo-ia. Ideolo-ii -rpe cno1tinţele c9rtr9re1ti 1ile da tendinţe %pre reali=are. Ei %nt poeţii prodctiit9ţii! 89r9 %9 8ie /n1i1i prodctii. Ei /ndean9 la drri noiJ ade%eori la r9t9ciri noi.Ei %nt 8erenţii cari! dp9 ce prooac9 tran%8or9rile %ociale %aeconoice! %e pierd 89r9 r9 in /n89ptirile reali=ate. A treia 8a=9 ancii intelectale e%te creaţia in-enioa%9! prodcţia ade9rat9. Cacea%ta /ncepe rodirea ncii intelectale. Mncitorii intelectali!repre=entanţii ace%teia din r9 8a=e! %nt creatorii de ener-ie /ni0locl oeniriiJ %nt 89ritorii cltrii ni popor. Ei de1i n %ntdeniţi prettindeni c n %in-r ne! a prettindeni acela1i /nţele%. Ei adc te;nicii econoice per8ecţion9rile care or r9<ne! iar%8letli oene%c pl99dirile de -<ndire 1i de %entient pe cari %e%pri0in9 o iaţ9 %ocial9 lar-9 1i ad<nc9. /n deo%e&ire de ideolo-i! cari %ea-it9 %& 8arecl nei idei! ei nce%c dp9 etode o&iectie!

acelea1i pentr toat9 lea! 1i pe care le poate aplica toat9 lea.Acea%t9 din r9 8a=9 a ncii intelectale %e arat9 t<r=i 1i naidp9 o ln-9 pre-9tire c9rtr9rea%c9 1i ideolo-ic9.

Ac /nţele-e pentr ce ea e%te necno%ct9 %atelor noa%tre.Ţ9r9niea noa%tr9 cnoa1te pe c9rtrari din tradiţia 1colii 1i a&i%ericii! 1i nai de cr<nd pe ideolo-i. Iar dintre ideolo-i! /n pril



r<nd pe ideolo-ii politici. A%t8el! n e%te de irare c9 ţ9r9niea %earat9 8oarte %ceptic9 8aţ9 de &ine8acerile ncii intelectale. ,e lac9rtrari ea /naţ9 o carte! 89r9 aplicaţii practiceJ de la ideolo-i %eale-e c planri 1i proi%ini. /n 8apt! ţ9r9niea e%te %ilit9 %9 tr9ia%c9din nca priiti9 a &raţelor! ca 1i ai /nainte. Cea ai lt. Eatre&ie %9 ;r9nea%c9 1i pe intelectali. Acea%t9 %itaţie n poate %9dre=e ai departe. $9<ntl Ţ9rii Ro<ne1ti e%te 9no%J dar oric<tar 8i el de 9no%! a&andonat c e%te la nca priiti9 a &raţelor! ela /nceta /n cr<nd %9 ai 8ie o &a=9 %olid9 pentr /ntreţinereaneali ro<ne%c. $rodcţia a-ricol9 tre&ie per8ecţionat9!ltiplicat9. Acea%ta n %e poate o&ţine dec<t prin concr%l nciiintelectale prodctie. Intelectalii tre&ie %9 ear-9 /n i0loclţ9r9niii. ,ar n c carte /n <n9 nai! %a ca propa-andi1tiideolo-i! ci d<nd eepll ncii prodctie. ,e ce n)o 8ac /nc9 /ntre&area acea%ta 1i)a p%)o 1i alţiiJ r9%pn%rile ia ea n)a lip%it. /n%peciaY! cei ai &ine intenţionaţi ini1tri de in%trcţie p&lici a /ncercat! c r9%pn%l lor! %9 pn9 la cale 1i /ndreptarea. Bnele lor

intenţii /n%9 a r9a% 89r9 prea lte re=ltate practice. S)a trii%con8erenţiari a-ricoli pe la %ateJ %)a o&li-at /n9ţ9torii %9 8ac9 /pre0rl 1colii terenri de cltr9 odelJ %)a trii% %einţe 1iin%trente a-ricoleJ /n %8<r1it! %)a /ncercat tran%8orarea 1colilorpriare 1i %ecndare! /n 1coli &a=ate pe nc9! a1a c %)a 89ct cn deo%e&it %cce% airea! X tote /n%9 de-ea&a. Mnca intelectal9prodcti9 a r9a% %tr9in9! ca 1i ai /nainte! pe p9<ntl 9no% alţ9rii ro<ne1ti. Care %9 8ie oare ca=ele de care %e i=&e%c! 89r9 %cce%!at<tea &ne intenţii

$oate c9 1colile %peciale! /n care %)a 8ort con8erenţiarii a-ricoliJ1colile norale! /n care %nt 8oraţi /n9ţ9torii! n da pre-9tirea cetre&ie %copli r9rit ,e%i-r! o are in9 o are 1coalaro<nea%c9! /n -enere. *coala noa%tr9 aparţine ai lt 8a=eic9rtr9re1ti 1i 8a=ei ideolo-ice. Ea e%te lip%it9 de aparatele 1tiinţi8ice pecare reea de a%t9=i le cere. $ro8e%orl! /n cele ai de%e ca=ri! are /n1coala noa%tr9! drept aparate 1tiinţi8ice! o cret9 1i o ta&l9! tn a%eeneacondiţii! el poate de=olta de pe catedr9 idei! dar n poate iniţia peelei /n etodele ncii intelectale prodctie. A&%olenţii cari

terin9 1coala ni a%eenea pro8e%or pot a-ila %atele! dar at<ta totJ /ndreptarea n %t9 /n pterea lor. Mer-erea lor la %ate a 8i! a1adar!89r9 8olo%. C a 1i 8o%t. N nai la noi ci 1i airea! orinde %)a /ntreprin%! /n condiţini analoa-e. Eepl cla%ic! /n acea%t9 priinţ9!ni)" o8er9 R%ia. Acolo a 8o%t pe la anl "6'3 o pornire i%tic9 aintelectalilor %pre %ate! dp9 c ne %pne Tr-;enie8. O %9 detineri a intrat /n i0locl ţ9ranilorJ a tr9it 1i ncit c ace1tia ailte lni /pren9. Care a 8o%t re=ltatl Ţ9ranii %)a ale%! dp9ra intelectalilor r1i cari era 1i ei nai ideolo-i! c noca&lar ideolo-ic 1i c niic practic. ,ac9 n)a i=&tit %9 apropienca intelectal9 ade9rat9 de ţ9r9niea noa%tr9! ca=a e%te dar c9noi n)a at intelectali pre-9tiţi /ntr)o 1coal9 c tre&ie.

,e%i-r! e%te lt ade9r /n acea%t9 a8irare. C toate ace%tea!n ae /n ea /ntre- ade9rl. S9 8i 8o%t 1coala noa%tr9 c;iar ctre&ie! re=ltatele ei n)ar 8i 8o%t tot1i prea %tr9lcite. ,e altinteri!de1i e%te ade9rat c9 1coala ro<nea%c9 a 8o%t /n -enere ideolo-ic9! na lip%it c toate ace%tea pe alocri pro8e%ori! ade9raţi oaeni de1tiinţ9. $entr ncile a-ricole! a at apoi 1coli c n /niţ9<nt

%pecial. Ne)a enit! /n %8<r1it! a&%olenţi ai 1colilor din %tr9in9tate. ,ece %)a pierdt! pentr per8ecţionarea ncii ţ9r9ne1ti! toate ace%teecepţii 8ericite ,e ce a&%olenţii 1colilor de a-ricltr9 din ţar9 1iairea! 1i)a c9tat ad9po%t /n 8ncţii ale %tatli 1i n %)a d% la ţar9pentr a tran%8ora cltra a-ricol9 priiti9 /ntr)o cltr9per8ecţionat9.



Fiindc9! /n cltra a-ricol9! ei n)a -9%it o renta&ilitate %8icient9pentr pro8e%inea lor. Iat9 ce ne %pn toţi! a%t9=i ca 1i ieri. /ntr)o ţar9einaente a-ricol9! c %e =ice! cei pre-9tiţi %9 8ac9 a-ricltr9dp9 etode 1tiinţi8ice n -9%e%c o renta&ilitate /n pro8e%inea pe care1i)a ale%)o. Iat9! /n ade9r! n crio% parado. Faptl c9 a1a cea e%tec ptinţ9 doede1te c9 n e%te %in-r9 1coala de in9. Snt ca=e aiad<nci la i0loc.

S9 ede care %nt.Mnca intelectal9 e%te /n od a&%olt ai prodcti9 dec<t

nca priiti9 anal9. ,ar ea n e%te totdeana 1i ai renta&il9!din pnct de edere econoic. C<nd nca anal9 e%te ie8tin9!proprietarl de p9<nt e%te /nclinat %9 r9<n9 la ea pentr a n)1i /nc9rca &-etl c c;eltieli noi. Mnca intelectal9 cere! /n ade9r!n pl% de c;eltieli! care intr9 /n cp9rarea de in%trente 1i /nplata ncitorilor de calitate. C<nd nca priiti9 anal9 %t9 /n&el1- la di%po=iţie 1i e%te ie8tin9! atnci ea /piedic9 introdcereancii intelectale. E%te ca oneda cea rea care /nl9tr9 pe cea &n9.

C<nd %e poate /nt<pla a1a cea Nai /n do9 ca=ri! X do9ca=ri nenorocite. /nt<i! c<nd p9<ntl e%te /p9rţit /n propriet9ţi a1ade ici! c9 %t9p<nii lor -9%e%c /n nca priiti9 a &raţelor n i0locai lt dec<t %8icient %9 8ac9 eploataţia tre&incioa%9J X 1i aldoilea! c<nd p9<ntl e%te /p9rţit /n propriet9ţi a1a de ari! c9%t9p<nii lor c<1ti-9 din onopoll /ntinderii! 89r9 %9 %porte c;eltielinece%are pentr cp9rarea de in%trente 1i /ntreţinereancitorilor intelectali $rin rare! cele do9 ca=ri etree. Snttocai cele do9 c9=i pe care le /nt<lni la noi /nainte de areler9=&oi din "#">. A at proprietari prea ici! cari n)aea neoie%9)1i econoi%ea%c9 1i deci %9)1i per8ecţione=e nca! 8iindc9 pentrpţinl ce)" %t9p<nea ei! =ilele lor de nc9 era /n &el1-J 1i aat proprietari lati8ndiari! cari aea p9<nt /nde%tl ca %9)1i poat9perite pe el o nc9 priiti9! 89r9 %9)1i &at9 capl. Ca=rile8aora&ile introdcerii ncii intelectale ar 8i lo%t toate cele cprin%e /ntre ace%te do9 etree! adic9 pe /ntinderile de p9<nt i0locii! ac9ror eploatare dep91e1te pterile de nc9 ale %t9p<nli lor! darn e%te nici a1a de are ca %9 a%i-re ace%tia o renta&ilitate %i-r9

prin nca priiti9. Ace%te ca=ri /n%9 n ei%ta la noi! dec<t /ntr)n n9r 8oarte re%tr<n%! a&ia 'P din %a total9. $roprietateai0locie! poarta prin care %)a introd% prettindeni airea ncaintelectal9 la %ate! no9 ne)a lip%it. *i c toate c9 1tia c9 ne lip%e1te!n)a 89ct niic ca %9 o ae. ,ipotri9! a oprit)o prin le-e.C<nd %)a 89ct pria /propriet9rire a ţ9r9niii %& od9 C=a! aip% prin le-ea de /propriet9rire inaliena&ilitatea lotrilor! adic9a oprit ca ţ9ranii %9 %e di8erenţie=e 1i cei ai ncitori %9 %e%electe=e dintre ceilalţi. Ne)a pl9ct %9)i ae pe toţi /ntr)o %itaţieni8or9! adic9 pe top c p9<nt ne/nde%tl9tor! pe top /n aceea1i%8erinţ9. Intre anii "666 1i "6#> %)a /ncercat o ic9 a&atere. Statl ap% atnci /n <n=are lotri de "4 1i 25 ;ectare! late din o1iile %ale.<n=area ace%tor lotri atr9-ea o %9 de cp9r9tori ţ9rani! ceea cea 1i 89ct ca preţl p9<ntli %9 %e rce. ,ar %tatl n)a per%i%tat.Lotri de "4 1i 25 ;ectare n %)a ai <ndt dp9 "6#>. $oliticaicilor parcel9ri a reenit ca ai /nainte. ,p9 arele r9=&oi din"#">)"#"6 %e 8ace o lar-9 /propriet9rire a ţ9ranilor pe p9<ntlarii propriet9ţi. $oli$ca eploat9rii a-ricole n %e %c;i&9 /n%9! /n

ceea ce prie1te pe ţ9rani. Ace1tia r9<n condanaţi la icaproprietate. Noa le-e de /propriet9rire din "#24 =ice: deocadat9nai pe cinci ani! X l9%<nd a %e /nţele-e c9 dp9 cinci ani lotrile or8i aliena&ile 1i ţ9ranii! /ntre ei! or ptea %9 cpere 1i %9 <nd9... ,arcine ne -arantea=9! oare! c9 dp9 trecerea ace%tor cinci ani n a enio preln-ire! c a enit 1i pentr inal iena&ilitatea pre9=t9 de le-ea



li od9 C=a N)a ptea 8i %i-ri de %c;i&area ec;ii politici!dec<t dac9 a con%ta! /n entalitatea le-iitorilor no1tri! o%c;i&are 8aţ9 de otiele care i)a 89ct %9 procede=e a1a c aprocedat /n trect. Se poale con%tata acea%t9 %c;i&are /ndoiala e%teperi%9! 8n tot ca=l! di%cţia a%pra c;e%tinii n e%te de pri%o%.

E%te c;iar ai r-ent9 dec<t %e pare la pria edere. Mo$elecare a ad% condanarea propriet9ţii i0locii! /n trectl no%tr!decr- dintr)o concepţie %pecial9 de%pre proprietc p9<ntli! pecare o -9%i 8oarte r9%p<ndit9 /n i0locl concet9ţenilor no1triJ araptea c;iar =ice c9 e%te particlar9 entalit9ţii noa%tre ro<ne1ti.C<t9 ree acea%t9 concepţie a dra! /ndreptarea eploat9rii noa%trea-ricole a aea %i lpte din -re. Ea e%te ca=a cea ai ad<nc9 anere1itei ttror &nelor intenţini /ncercate p<ni ac. Menţinerea!%a /ndep9rtarea ei! e%te r9%crcil care a ;ot9r/ de /ntre- iitorlintelectalilor /ntre ţ9rani.

iaţa noa%tr9! ca popor ro<ne%c! a 8o%t le-at9 /n trect denca p9<ntli! /n od aproape ecl%i. N nai c9 %in-ra

&o-9ţie ne enea din aceea ce prodcea p9<ntl! dar 1i /n%91i%i-ranţa noa%tr9! ca per%oane li&ere! %e rc=ia tot pe p9<nt.Ind%trie! capital o&iliar! n aea de nici n 8el. Cine eraproprietar de p9<nt! aea li&ertatea! 1i dipren9 c li&ertatea!dac9 n aea &o-9ţia! aea cel pţin i0locl de a ei%ta. ,in ace%tecondiţini i%torice! particlare no9! a re=ltat o concepţie de%preproprietatea p9<ntli! particlari iar91i nai no9. Noi a 89ctdin p9<nt n at<t n o&iect de proprietate! c<t n %en dedi%tincţine per%onali. Mlt p9<nt cine aea! era &oierJ pţinp9<nt! era ţ9ranJ dar p9<nt tre&ia %9 ai&9 8iecare pentr a trecedrept ro<n /ntre-. Acea%t9 concepţie a r9a% 1i dp< tran%8orarea%tatli no%tr ec;i /n %tat eropean. A /prtat le-i /n careproprietatea p9<ntli e%te p%9 pe n picior de e-alitate c celelalte8elri de propriet9ţi! 1i tot1i c<nd a 8o%t or&a de /propriet9rireaţ9ranilor! a contra=i% %piritl ace%tor le-i. In loc de a /n89pti opolitic9 de prodcţie a-ricol9 ode9! a1a c o cer le-ile econoieipolitice! a /n89ptit ec;ile noa%tre pre0dec9ţi. A /p9rţitp9<ntl! ca %i lţi %entientele! iar n ca %i %pori prodcţia.

A r9rit %9 /propriet9ri pe c<t ai lţi! 8iri %9 ţine %ea9c9 nenorocea pe ace1ti lţi! le-<nd)i pentr toat9 iaţa de o8iriitri de p9<nt in%8icient9! in i0locl or-ani=aţiei capitali%teeropene! noi ne r9rea c /nd9r9tnicie ec;e concepţie edieal9.Aci %t9 eplicarea per%i%tenţei ncii priitie /n eploat9rile noa%trea-ricole.

Snt %ene pentr o %c;i&are de aici /nainte $ţine! pentr o%c;i&are /n &ine. Neroa%e! pentr o %c;i&are /n ai r9.Firiitarea p9<ntli! dac9 nenoroce1te pe tirani! 89c<nd)i %9 %ele-e de o proprietate iprodclii 1i dep9rt<nd)i de alte ocpaţiirenta&ile! 8erice1te /n %c;i& pe o %ea9 de oaeni cari 1i)a 89ct

4 e%erie din eploatarea %entientelor ţ9r9niii. Ideolo-ii dea-o-i! /n ade9r! a o per%pecti9 &o-at9 /naintea lor. Ţ9ranii! ni8ori=aţi /n %9r9cie! %nt cele ai innate eleente pentr /ntreţinerea%piritli reolţionar /n %tat! 89r9 de care roll ideolo-li dea-o-ar 8i c totl 1ter%. ,e aceea! dea-o-ii a tot intere%l %9 8iniţe=e pec<t %e poate proprietatea rral9. A1a nai %e pot prodce condiţiilede i=erie con9! dp9 care ine lpta de cla%9 prin i0loacereolţionare. Reţeta e%te dat9 de lt de Garl Mar (2 1i e%te o reţet9%i-r9. Uni8oritatea de condiţii econoice /n iaţa ncitorilor din8a&ric9! X a pre=i%)o de lt Mar! X a adce dp9 ea con1tiinţa decla%9 1i apoi lpta de cla%9 prin i0loace reolţionare. $re=icerea %)areali=at /ntocai. ,ea-o-ii no1tri n or aea dar o&o%eala %9



inente=e o tactic9 no9. Ei a pe de)a -ata na eperientat9! 1i /nc9c lt %cce%. N a dec<t %)o aplice ţ9r9niii

tn 8aţa intere%elor dea-o-ilor! care %e a8ir9 /n politica noa%tr9prin %ene de%tl de neroa%e! e%te o datorie %9 %e ridice /n prilr<nd intelectalii! pentr a ap9ra ade9ratele intere%e ale ţ9r9niii 1i!prin ale ace%tora! ale neali no%tr /ntre-. Neal ro<ne%c /ntre-are intere%l %perior ca ţ9r9niea %9 n dein9 o cla%9 %ocial9! /n /nţele%l li Garl Mar! %ociali%tlJ o cla%9 care %9 %e a8ire princon1tiinţa %9r9ciei cone dintre e&rii eiJ ci %9 8ie arele re=erorde ener-ie naţional9! de nde! prin o %elecţine a ncii cali8icate! %9prienea%c9 eleentele celorlalte cla%e %ociale %p%e ei. O cla%9%ocial9 /nc;i%9! a ţ9r9niii! c %8erinţele ei proprii 1i c a%piraţiile eiproprii Ce ne&nie Lcr9torii de 8a&ric9! din ca=a te;niciiind%triale oderne! a 8o%t con%tr<n1i %9 %e con%titie /n cla%9 op%9patronilor! 8iindc9 te;nica ind%trial9 i)a o%<ndit %9 r9<n9 toat9iaţa lcr9tori /n condiţii ni8ore 1i %9 n %e ridice ca ai /nainte! laran-l de patroniJ dar ţ9ranii: %nt ei oare /n acelea1i condiţini Cine

opre1te pe ţ9ran %9 %e ridice prin nca %a la ran- de patrona-ricol Sin-r nai politicianl dea-o-. Te;nica a-ricol9! n. Ea!dipotri9! cere o c<t ai ariat9 parcelare a p9<ntli! pentr c9nai c<nd %nt tot 8ell de /ntinderi de propriet9ţi! e%te c ptinţ9pnerea /n aloare a aptitdinilor ncitorilor.

Te;nica a-ricol9! c<nd e%te l9%at9 %9)1i re=e drl natral!adce dp9 %ine totdeana o di8erenţiere a ncitorilor 1i o ridicare



a celor ai dotaţi. ,e aceea! in toate ţ9rile nde te;nica a-ricol9 a8ncţionai noral! ţ9r9niea a con%titit arele re=eror de nde %)a ridicat oaenii cari a prienit cla%ele %ociale de %%. S9 p9%tr9ace%t re=eror! 8iindc9 roll li ne e%te indi%pen%a&il 1i n %e poate /nloci c niic altcea. Intelectalii roani!/n %pecial! a tot intere%l%9 %e ţin9 /ntr)o le-9tr9 %tr<n%9 c ţ9r9niea 1i %9)1i ple -olriledin r<ndrile ace%teia! c9ci altinteri! ei %nt aeninţaţi %9 r9<n9 o%ipl9 aloare decorati9 /n propria lor ţar9.

Yă"ănis!ul. Un Su$let si o politică. ucu"e&ti. Cultu"a Naţionala, 8?;



$SIHOLO7IA $O$ORULUI ROMN

I

$%i;olo-ia %ocial9 are de %cop %9 deterine 1i %9 eplice /n%1irile%8lete1ti ale nei poplaţii. /n%1irile %8lete1ti ale nei poplaţii %ntcondiţionate de trei 8actori principali: de 8ondl &iolo-ic ereditar alpoplaţieiJ de edil -eo-ra8ic 1i de caracterele in%titţionaledo&<ndite de poplaţie /n tipl eolţiei %ale i%torice.

In 8ondl &iolo-ic ereditar %nt cprin%e di%po=iţiile or-anice! ccare indii=ii! cari copn poplaţia! in pe leJ di%po=iţii carere-lea=9 /n od direct 8ncţinile ieţii e-etatie ale poplaţiei 1iprin ace%tea apoi indirect pe acelea ale ieţii %8lete1ti. In ace%t 8ond&iolo-ic ereditar! ceea ce intere%ea=9 %nt di%po=iţiile de8iciente 1ipato-ene! care %cap9 de %& in8lenţa oric9rei edcaţini. Norallintere%ea=9 ai pţin! 8iindc9 el e%te diri0a&il. Anorall! adic9di%po=iţiile &oln9icioa%e! creea=9 piedici 1i 8atalit9ţi pe care nici optere n le poate /nl9tra.

In edil -eo-ra8ic intr9 toate 8orele de ener-ie care

/ncon0oar9 1i prooac9 reacţini /n %8letl poplaţiei: clia! natra%olliJ po%i&ilit9ţile de prodcţie pe terenl nciiJ 8lora 1i 8anaJnatra -raniţelor etc.

tn %8<r1it! /n caracterele in%titţionale %nt cprin%e ani8e%t9riletipice de natr9 %pirital9. Ele %nt di8erite de acelea proocate de8ondl &iolo-ic ereditar 1i de edil -eo-ra8icJ %nt ani8e%t9riaparţin<nd eperienţei i%torice a poplaţiei! care prin tradiţie %e repet9 /n od con%tant /n decr%l nei ln-i drate de tip. In n9rlace%tora %nt: or&irea! o&iceirile orale 1i 0ridice.



conccpţiniie pre8erate /n preţirea lii 1i a ieţiiJ tr9%9trilenaţionale.Actalitatea %8letea%c9 a nei poplaţini e%te condiţionat9 de

c<te1itrei ace1ti 8actori. ,ar n /ntr)o 9%r9 e-al9. $oplaţinile ctrect i%toric. /n %8letl c9rora caracterele in%titţionale a a0n% la ocon%i%tenţ9 pternic9! /1i a actalitatea %8letea%c9. /n pril r<nd!in8lenţat9 de caractere in%titţionale 1i nai in al doilea r<nd deceilalţi 8actori. Fondl &iolo-ic ereditar 1i edil -eo-ra8ic %t9p<ne%c%8letl poplaţiilor tinere! care %nt 89r9 trect i%toric 1i 89r9pternice caractere in%titţionale. Intre cei trei 8actori ei%t9! a1adar! /n ceea ce prie1te in8lenţa lor! o contrarietate. La poplaţinile cin%titţii %piritale incon%i%tente! in8lenţa 8actorli ereditar %i aedili -eo-ra8ic %nt co<r1itoare. La care! dipotri9! in%titţiile%piritale %nt pternice! in8lenţele celorlalţi 8actori %nt red%e.Spiritalitatea e%te ca o ar9trii de i=olare. Ea d9 po%i&ilitate norpoplaţini %9)1i croia%c9 n de%tin propri! eancipat de %& 0-l&iolo-ic 1i -eo-ra8ic al condiţinilor lor de iaţ9. $oplaţiile capa&ilede a%eenea in%titţii %piritale %nt popoarele c cltr9 naţional9!

adic9 %nt popoarele creatoare de ori-inalitate %8letea%c9 /n i%toriaoenirii.

N toate poplaţiile %nt capa&ile de cltr9 naţional9.Spiritalitatea n e%te n prod% al tipli. Snt poplaţii caretr9ie%c ii de ani 89r9 ca /n %8letl lor %9 prind9 r9d9cini caracterelein%titţionale. Ele tr9ie%c /ntr)o e1nic9 copil9rie! a<nd %8letl%t9p<nit! c<nd de in8lenţa eredit9ţii &iolo-ice! c<nd de in8lenţaedili -eo-ra8ic. $oplaţinile care %e ridic9 la o cltri naţional9a /n ele particlaritatea de a)1i cri%tali=a eperienţa i%torici /nin%titţii de natr9 %pirital9! in%titţii care! odat9 /nr9d9cinate!preia condcerea ieţii lor %8lete1ti. $oplaţiile ace%tea re1e%c %9diri0e=e! dp9 norele dictate de oinţa lor. at<t ani8e%t9rile care%ta %& in8lenţa 8actorli ereditar! c<t 1i ani8e%t9rile de %&in8lenţa 8actorli -eo-ra8ic.

$rin rare! p%i;olo-ia %ocial9!care are de o&iect %tdil ieţii%8lete1ti a or-ani%elor %ociale! %e -9%e1te! dp9 poplaţie! /nainteanei ieţi %8lete1ti deo%e&ite. C<nd %tdia=9 %8letl nei poplaţiilip%ite de o ar9tr9 %piritali! o&iectl ei %e redce la %tdierea

ani8e%t9rilor %8lete1ti %iple! pe 09tate &iolo-ice! tn ca=l ace%ta!nele-<nd de %8letl poplaţiei o 8inalitate %piritali proprie! ear9<ne pe pianl tracţinilor %8lete1ti condiţionale de 8actorlereditar 1i de edil -eo-ra8ic. $oplaţiile de %9l&atici! &n9oar9!aproape c9 n pre=int9 p%i;olo-iei %ociale cea intere%ant pentrcercetare: ele %ni! de pre8erinţ9! o&iect de %tdi pentr etno-ra8ie 1i%ociolo-ie.

/n ca=l /n%9 c<nd p%i;olo-ia %ocial9 are %9 cercete=e %8letl norpoplaţii c trect i%toric 1i c in%titţii %piritale &ine /nr9d9cinate!atnci o&iectl %9 e%te c totl %c;i&at. S8letl ace%tor din r9poplaţii are /ntr)in%l realit9ţi %pra&iolo-ice! care tre&ie%c eplicatepe planl nei 8inalit9ţi %piritale. *i aceea ce e%te ai aneoio%: n peplanl aceleia1i 8inalit9ţi %piritale pentr toate poplaţiile! ci peplanl nei 8inalit9ţi %peciale pentr 8iecare poplaţie /n parte. Ace%tae%te ca=l poplaţiilor pe care le ni popoare clte %a naţinicreatoare de ori-inalitate %8letea%c9. ,ac9 la cercetarea %8letli! pecare /l a poplaţiile %9l&atice! o&iectl p%i;olo-iei %ociale aproape c9e%te inei%tent %a %e con8nd9 c o&iectl altor 1tiinţe! la cercetarea

%8letli! pe care l a popoarele clte! o&iectl p%i;olo-iei %ociale nnai c9 e%te ei%tent! dar el %e ltiplic9 dp9 n9rl ace%torpopoareJ ae n o %in-r9 p%i;olo-ie %ocial9 pentr toate popoareleclte! ci ae p%i;olo-ii %ociale di8erite: p%i;olo-ia %ocial9 a poporlien-le=! p%i;olo-ia %ocial9 a poporli 8rance=! p%i;olo-ia %ocial9 apoporli -eran 1i 1i a1a pentr 8iecare popor clt /n parte. Aceea ce

81



e%te o realitate %8letea%c9 /n %8letl ni popor! n e%te 1i /n %8letlalti popor. Fiecare popor clt /1i are %trctra 1i eolţia %8letea%c9proprie %ie1iJ /1i are de%tinl %9.

Ace%te con%ideraţii 8ac %9 /ntreede di8iclt9ţile care /n%oţe%ccercet9rile de p%i;olo-ie %ocial9. C c<t n popor are o cltr9 aiec;e 1i ai ori-inal9 c at<t 1tiinţa de%pre %8letl %9 are de cercetatn o&iect ai %pecial! ai %in-lar. ,atele %tati%tice 1i eperientale!pe care %e 8ndea=9 p%i;olo-ia %ocial9 a ni popor! n pot 8i tili=atela p%i;olo-ia %ocial9 a alti popor 8iindc9 %piritalitatea 8iec9ri popor%t9 de %ine 1i acea%t9 %piritalitate tre&ie ai /nt<i /nţelea%9! pentr aptea /n r9 interpreta datele pe care le d9 %tati%tica 1i eperienţa.C alte cinte! 1tiinţa p%i;olo-iei %ociale n e%te o 1tiinţ9 li&er9! in /nţele%l c9 ea /1i adn9 cno1tinţele cl9dind nai pe &a=apo%tlatelor lo-icii! ci ea %e %&ordonea=9 de la /ncept 8inalit9ţii%piritale /n care %e de%891r9 i%toria poporli la care %e aplic9J eadepinde de ideall pe care /l r9re1te poporl! care /i con%titieo&iectlD.

La popoarele de cltr9 ec;e 1i ori-inal9 di8iclt9ţile ace%tea %e

pot /n parte &iri prin lina pe care o r9%p<nde1te ideall lor caree%te &ine prin% /n in%titţiile pe care le)a in%pirat. La popoarele c ocltr9 ai no9 1i n at<t de ori-inal9! di8iclt9ţile r9<n ari.Aproape de ne&irit. Ace%ta e%te ca=l p%i;olo-iei %ociale a poporliro<n.

Oric<te date %tati%tice 1i o&%eraţii %coa%e din eperienţ9! a aea%tr<n%e a%pra ieţii %8lete1ti a poporli ro<n. /ntrc<: lip%e1tecon1tiinţa clar9 a 8inalit9ţii %piritale a ace%tei ieţi! interpretareadatelor %e a 8ace /n od ne%i-r. ,atele pol cel lt %9 0%ti8ice o8inalitate %pirital9 de=9lit9 prin in%titţii preci%e 1i de%9<r1ite! darc<nd acea%t9 8inalitate n e%te de=9lit9! %a e%te de=9lit9 /n odne&lo% 1i 8ra-entar! atnci ele pot %eri cel lt ca indicii %p%edi%cţiei. Con1tiinţa poporli ro<n are p<n9 ac de%pre 8inalitatea%piritalit9ţii %ale nai indicii 1i /nc9 indicii a-i.

II

C ace%te re=ere ne propne %9 %c;iţ9 /n r<ndrile de ai 0o% c<tea date priitoare la /n%1irile %8lete1ti ale poporli ro<n!%& latra ieţii %ale %ociale 1i econoice.

Ace%te dale %nt o&ţinte! /n cea ai are parte! princopararea ani8e%t9rilor %8lete1ti o&i1nite ro<nli! c acelea pecare le -9%i la popoarele clte ap%ene. Acea%t9 coparare %)ar 8iptt 8ace 1i c ani8e%t9rile %8lete1ti ale poporelor /necinatero<nli 1i acea%ta ar 8i 8o%t poate de recoandatJ a pre8erat tot1ipe cealalt9! 8iindc9 acea%ta %e poate 8ace pe &a=a ni aterial aipreci% 1i ai controla&il. /n a8ar9 de acea%ta! c /n iaţa %ocial9 1ieconoic9 a poporli ro<n a 8o%t! /n tipl din r9

Acea%t9 dependenţi de ideal n -9%i li lente 1tiinţele! !8ai9 de cele ateatice!

dp9 8ilo%o8ia naţional)%ociaii%t9! /p9rt91it de -ernanţii de a%t9=i ai 7eraniei Kcop.

,aD n9tkmal -s:t)itlis;sche 8eut<hhnd aud die WissenschMft. Heidel&er-cr Reden on

Reic;%ini%ter R%t nd $ro8e%%or E. Griec. "#(>.

ai ale%! tendinţa de a %e iita in%titţiile din Ap%! copararea alea%ade noi are aanta0l de a il%tra tocai! in per%pectia ace%tei tendinţe

de iitare! nele din cele ai caracteri%tice di%po=iţii ale %8letliro<ne%c.

,atele noa%tre %nt! a1adar! c prec9dere! do&<ndite prin etodacoparatii.

/ncepe c acelea care %e ipn de la pria priire.

8%





%nt op%e Cine e%te 89r9 per%eerenţ9! e%te 1i 89r9 r9&dare. Cineiproi=ea=9 n e%te con%erator.S9 eain9 ai de aproape neper%eerenţa la lcr. Ea e%te /n

ade9r real9 la ro<n! dar c condiţia %9 n o etinde la orice 8el delcr. Snt lcrri pe care ro<nl le /ncepe c -re 1i le la%9 1or!dar %nt lcrri pe care ro<nl daci le /ncepe! n le ai la%9niciodat9. Un ro<n proprietar de p9<nt e%te cel ai per%eerentncitor a-ricol. Fie c<1ti-l li c<t de ic! el n %e /ndr9 %9)1ip9r9%ea%c9 o-orl. Acea%t9 per%eerenţ9 a ncitorli ro<n de a n%e de%p9rţi de lotl %9 de p9<nt! c;iar c<nd lotl e%te ic 1i n)ia%i-r9 %&%i%tenţ9! e%te! pentr prop91irea econoiei naţionale! opiedic9 %erioa%9! dp9 p9rerea nora.

Al9tri de per%eerenţ9 la lcrl din a-ricltr9! %)ar ai pteacita 1i alte ca=ri de per%eerenţ9 la poplaţia ro<nea%c9. E%te drept /n%9 c9 a%t9=i ace%te ca=ri %nt ai pţin neroa%e ca /n trect! 8ntrectl ro<ne%c! c;iar cel ai apropiat! %e /nt<lne%c re-ini /ntre-idedate la ocpaţii pro8e%ionale continate din tat9 /n 8i. C era%atele de a-ricltori! era %ate de pe%cari! rotari! cio&ani! c9rţa1i!

iticltori etc! care /n a0oritatea locitorilor lor n %c;i&a deocpaţie. A1a c /&r9c9intea era 8iat9 pe re-ini 1i nieni naa cra0l %9 o odi8ice! a1a era 1i c 8ell de nc9. Un &9n9ţean!n n-rean! n ntean! n oldoean etc. n era /n trectlno%tr %iple deniri -eo-ra8ice! ci era caracteri=9ri de port 1i deocpaţieJ era tipri %ociale.

Neper%eerenţa la lcr 1i)a 89ct apariţia de a&ia /n %ecoll al "#)lea! deodat9 c /nnoirea or-ani=aţiei %tatli ro<n. Ace%te /nnoiri deor-ani=are a de%c;i% dr lţiii de politicieni 1i de %l0&a1i la %tat.S)a 89ct din @politic9 1i din @%l0&9! pro8e%ini de nc9 1oar9!care /n %crt9 ree a concrat c %cce% pe toate celelaltepro8e%ini. $oliticienilor 1i %l0&a1ilor le tre&ia /n%9 o %pecialitate. $eacea%ta n ic)o ptea ipne tradiţia %tatli ro<n! care tocai %e /nnoia. Specialitatea tre&ia or-ani=at9 prin iitaţie dp9 alte %tate%tr9ine. A%t8el /ncepe epoca iproi=aţiilor pro8e%ionale. $entr a)1i-9%i o /ntre&inţare 1i deci o 0%ti8icare la plata pe care 1i)o la din&-etl %tatli!doritorl de politic9 1i de %l0&9 tre&ia el /n%1i %9)1ide8inea%c9 ro%tl actiit9ţii. El n ptea %9 8ac9 acea%ta ai &ine dec<t

inoc<nd ceea ce %e 8ace airea. A1a %e 8ace /n Franţa! deci a1a tre&ie%9 %e 8ac9 1i /n Ro<nia.

$er%eerenţa Ia lcr %e %%ţine la toate popoarele printr)n%in-r i0loc. $rin %elecţinea candidaţilor la pro8e%ine. Selecţinea%)a operat /n trect prin tradiţia de 8ailie. A%t9=i ea %e operea=9 prinoinţ9! /n od raţional. Unde pro8e%inile %e ocp9 89r9 %elecţie! aeneper%eerenţa la lcr.

La noi! ace%ta a 8o%t ca=l. Cele ai r<nite pro8e%ini! %l0&ele de%tat! %)a ocpat 89r9 %elecţie! pentr otil ci ele! /n cea ai areparte! era iproi=aţii %-erate de aceea ce %e 89cea airea in Eropa.Iproi=aţiile a tre&it %9 %8ere apoi corect9ri! adic9 iproi=aţii atre&it %9 %c;i&e de ocpaţie. C %l0&ele la %tat era cele aidorite dintre pro8e%ini! e%te 1or de /nţele% pentr ce neper%eerenţa%)a l9ţi /n nca ro<nea%c9.

79%i! a1adar! 1i la acea%t9 caracteri%tic9 ceea ce a -9%it ai /nainte la indiidali%. O nepotriire /ntre 8actorl ereditar 1i8actorl in%titţional. Ro<nl e%te! prin natra %a ereditar9!per%eerent la lcr! c e%te 1i r9&d9tor! con%erator! tradiţionali%t!dar acea%t9 natr9 ereditar9 a li a 8o%t perertit9 de o -re1it9 iaţ9in%titţional9! iitat9 dp9 %tr9ini. F? e%te neper%eerent 8iindc9in%titţiile %tatli l)a o&li-at la iproi=aţii.

I

8*



Caracteri%licele %8lete1ti de%pre care a or&it p<n9 aci %ntcondiţionate /n od direct de 8actorl ereditar 1i /n od indirect de cel-eo-ra8ic. $entr a le de8ini pe a<ndo9 /n od preci%! ar tre&i %9ae date %tati%tice %pri0inite pe neroa%e 9%r9tori antropolo-ice1i p%i;olo-ice! ceea ce! din ne8ericire! lip%e%c. ,e)a&ia de doi! trei ani %)aintrod% 1i /n 1colile noa%tre priare 1i %ecndare 8i1a indiidalit9ţiieleli din care ae c<tea date priitoare Ia tipl p%i;olo-icro<ne%c! date /n%9 c totl in%8iciente pentr %copl no%tr. $entrpreci=area indiidali%li ro<ne%c! ne)ar 8i de 8olo% 9%r9toricare %9 %e raporte=e la eolţia per%onalit9ţii 1i /n %pecial acelea care arindica procentl celor e-ocentrici. ,e a%eenea! de are 8olo% ar 8i9%r9torile care %ta&ile%c proporţia %pranoralilor! noralilor 1i%&nor)alilor /n colectil ro<ne%c. N ae nici de nele! nici dealtele. Sin-rele date %tati%tice pe care le ae 1i le pte 8olo%i pentr%copl no%tr %nt datele priitoare la raportl dintre n9rl eleilorcare %e /n%cri /n 1coli 1i n9rl eleilor care a&%ol9 1coala. Ace%traport e%te iitor. Interpretarea li ne dce la con%tatarea c9 %8letlro<ne%c! /ntr)o c;e%tine a1a de %erioa%9 c e%te aceea a edcaţiei!%e ani8e%t9 /ntr)n od ece%i %&iecti) Cea ai ic9 -retate iit9 /n calea edcaţiei e%te oti de /ntrerpere. Marea a0oritate aeleilor no1tri n a0n- %9 practice carierele pe care le indic9 titlatra1coalelor /n care ei a pornit %9 %e /n%crie! ci practic9 ceea ceiproi=aţia le)a d9rit.

Acea%ta %e poate edea din r9toarele date %tati%tice pe care le /prt9 din cartea donli Io%i8 I. 7a&rea((: Jcoala "o!#-nească, st"uctu"a &i politica ei, "#(")"#(2! Tipo-ra8ia Toroţi!Bcre1ti.

R9<nerea pe dr! adic9 p9r9%irea 1coalei /nainte de a&%olire /ncepe de la /n9ţ9<ntl priar. In cel rral ai lt dec<t /n celr&an.

Intre anii "#2"Q"#(2 a 8o%t /n%cri1i /n edie anal9 /n 1colilerrale K1colile a 8o%t "" "43 /n "#2"Q"#22 1i "( ''' /n "#("Q"#(2 nn9r de elei /ntre " 235 #"3 1i " '#5 4('. A at a%t8el /n tiplace%tor =ece ani n n9r de aproiati "> 444 444 /n%cri1i. ,intre

ace1tia! a a&%olit aproiati nai '(4 444. In edie anal9 '4444. $entr ace1ti '4 444 a&%olenţi anali! a /ntreţint /n edieanal9 25 444 de /n9ţ9tori.

In 1colile r&ane! %itaţia e%te cea ai &n9! dar 89r9 %9 %edep9rte=e prea lt. Aci! /n aceia1i ani! a at 2 22' 444 elei /n%cri1i! dintre care a a&%olii "'3 444. Ace%te 1coli %nt /n n9raproiati " 444 1i a pe%te ( 544 /n9ţ9tori.

*colile priare /n%9 n prepar9 pentr cariere practice! ci ele dao cltr9 eleentar9. A%pra lor n tre&ie in%i%tat. Tot1i!di%proporpa dintre n9rl eleilor /n%cri1i 1i al eleilor a&%olenţie%te o indicaţie preţioa%9 c;iar 9r-init9 la 1coala priar9.Iproi=aţia /ncepe de 0o%.

,9! dp9 acela1i ator! datele %tati%tice a%pra acelia1i raport!con%tatat la 1colile celelalte: %ecndare! norale! pro8e%ionale!%perioare etc.

In cr%l anilor "#2"Q"#(2! a 8o%t /n%cri1i /n 1coala %ecndar9 de%tat K1coli edii! -ina=ii! licee de &9ieţi 1i 8ete n n9r de " 23(#"". A a&%olit /n cr%l ace%tor ani aproiati nai #5 444.

La /n9ţ9<ntl %ecndar particlar! acela1i raport: " (#5 #"6 /n%cri1i! "4' 254 a&%olenţi.A %ocotit la /n9ţ9<ntl %ecndar! ca a&%olenţi! pe eleii care

a terinat ltia cla%9 de lice! iar n pe &acalareaţi! c9ci dac9 ar 8i8o%t %9 con%ider9 pe &acalareaţi! di%proporţia ar 8i 8o%t ai are.

85





S8letli ro<ne%c i %)a ai atri&it /nc9 alte lttecaracteri%tice. S)a %p% c9 e%te nedi%ciplinat /n ceea ce prie1te ncape terenl econoic. $e c<nd celelalte popoare din Ap% p9%trea=9ncii n rit re-lat! ca de cea%onic! poporl ro<n cnoa1te ncade=ordonat9! %& 8ora ai lt de 0oc. Ro<nl n nce1teetodicei /n %altriJ are ln-i perioade de odi;n9! iar la neoie d9 pe&r<nci 1i 8ace nc9 de %cla. Apoi! ca de o alt9 caracteri%tic9 a%8letli ro<ne%c! %)a or&it de lip%a %piritli coercial. Mareaa0oritate a poplaţiei de %at! /n Ro<nia! n 1tie alora lcrrilordp9 aloarea lor de %c;i&! ci nai dp9 aloarea lor %&iecti9 de=. Un ţ9ran ro<n inde aproape pe niic prod%ele pe care le are /ncantitate are %i d9 n preţ di%proporţiont de are pentr ar8a decare are a&%olt9 neoie. ,e a%eenea! e%te c;eltitor c tipl! /ntr)o9%r9 c n %nt popoarele din Ap%. Tipl e%te pentr Ro<niaorice! nai oneda n. La t<r- %t9 1i %e toce1te cea%ri /ntre-ipentr n lcr de niic. Tot a1a la petrecere! pierde =ile 1i nopţi /ntre-i.

$e l<n-9 ace%te caracteri%tice! care %nt de8aora&ile! i %e aiatri&ie %8letli ro<ne%c lte altele 8aora&ile. Se %pne de%pre elc9 e%te priitor! tolerant! i&itor de dreptate! reli-io%.

$ro&lea cea are a cno1tinţei %8letli ro<ne%c n %t9 /n%9 /n enerarea de /n%1iri 1i de8ecte. Enerarea n d9 caracteri=areatotal9 1i e%enţial9 pe care o r9ri. O a%eenea caracteri=are inenai dp9 ce ne d9 %eaa de 8ncţinea pe care o a ace%te /n%1iri1i de8ecte /n nitatea %8letea%c9 a poporli ro<n. Care e%te8inalitatea %pirital9 a ace%tei nit9ţi %8lete1ti E%te acea%t9 8inalitate /nrdit9 c aceea a popoarelor &r-;e=e! atnci 0decarea /n%1irilor1i de8ectelor %e a 8ace /ntr)n 8el: e%te /n%9 acea%t9 8inalitate deo%e&it9!poporl ro<n aparţine la n tip de 8inalitate %pirital9 deo%e&it deacela al popoarelor din Ap%l eropean! atnci 0decarea /n%1irilor1i de8ectelor %e a 8ace /ntr)alt8el. Aceea ce apare ca /n%1ire %a de8ect /n pril ca=! apare /n ca=l de al doilea di8erit. Fiecare tip de8inalitate %pirital9 %e %ere1te de i0loacele %ale proprii. N tot ceaanta0ea=9 %piritl &r-;e= e%te /n%1ire /n %ine. pentr orice poporde pe leJ ci nai pentr popoarele care %nt de la natr9 croite pe%piritl &r-;e=. Acelea care %nt de la natr9 de n tip di8erit or

0deca /n practica ieţii lor /n%1irile &r-;e=e ca tot at<tea de8ecte.$rin rare! totl depinde de criteril pe care /l ipne 8inalitatea%pirital9 a poporli. C9 /n i0locl 8iec9ri popor %e poate -9%i oinoritate de indii=i adapta&il9 ori1ic9rei 8inalit9ţi %piritale! acea%tan con%titie n ar-ent contra a8iraţiei noa%tre. O a&%olt9identitate de %trctr9 %8letea%c9 n ei%t9 niciodat9 /ntre toţiindii=ii ni popor. Tipl 8inalit9ţii %piritale e%te ;ot9r<t dea0oritate. Minoritatea ea /n%91i n)are intere% %9)1i ipn9 8inalitatea%a deo%e&it9! 8iindc9 atnci ea pne /n pericol iitorl poporli /ntre-!prin rare! 1i iitorl %9 propri. Nai poporl care -9%e1te /n8inalitatea %a %pirital9 condiţii prielnice pentr nca 1i de=oltarea%8letea%c9 a a0orit9ţii e&rilor %9i! nai acela e%te %i-r deiitor. $oporl c o Finalitate %piritali corcit9 din di8erite tipri e%ten popor pierdt pentr i%toria oenirii.

Iat9 dar area pro&le9! a1 =ice tra-edia! dac9 n iar Fi tea9c9 %e a a&=a de ace%t c<nt! X pe care o ridic9 cno1tinţa %8letliro<ne%c. La care tip de Finalitate %pirital9 %a pe %crt: la care tipde cltr9! aparţine %8letl poporli ro<n

Aceia care %)a ocpat p<n9 ac de c;e%tini care enea /nle-9tr9 c p%i;olo-ia poporli ro<n a eitat %9 r9%pnd9 direct laacea%t9 /ntre&are! dar a adoptat o p9rere /n od tacit. Ei acon%iderat c9 %8letl poporli ro<n dac9 n aparţine /n odl9rit prin ani8e%t9rile %ale la tipl poporelor ap%ene! tre&ie

87



tot1i %9 aparţin9 ace%ti tip! c9ci... ideall cltrii oene1ti n e%tealtl! dec<t cel repre=entat prin ace%t tip.E%te /n%9 tipl! crede noi! ca acea%t9 /ntre&are %9 %e pn9 /n

od de%c;i% 1i %9 i %e dea n r9%pn% o&iecti! a1a c %e cine /nar-inile 1tiinţei! @89r9 r9 1i 89r9 p9rtinire.

Ace%t r9%pn% n tre&ie -r9&it. E%te /nc9 prea deree! dac9 ela eni pe%te =ece ani. C9ci pentr n a%eenea r9%pn% n)a aloaredorinţele noa%tre! ci a aloare docentele 1i raţionaentele1tiinţi8ice.

$ro&lea tipli la care aparţine %8letl ro<ne%c n tre&ieapoi %9 Fie coplicat9 c /ntre&area: care tip de cltr9 e%te %perior%a in8erior N e%te or&a %9 ale-e ce e%te de pre8erat! ci %9 %ta&ilice e%te real 1i ade9rat. ,e altinteri! n tip de cltr9 %a. c %)ar=ice ai preci%! n tip de Finalitate %pirital9 n e%te prin %trctra %aproprie %perior %a in8erior! ci e%te prin potriirea pe care el o are cnatra %8letea%c9 a poporli. Acela1i tip de cltr9 ridic9 %apr9&1e1te n popor! dp9 acordl %a de=acordl /n care el %t9 c%8letl %9. Marele iperi &ritanic %)a ridicat 1i %e %%ţine prinirtţile %piritale ale &r-;e=ieiJ acelea1i irtţi /n%9 %)a ar9tat %la&epentr a %%ţine alte ipre%ii. ,e aceea! /n Eropa de a%t9=i! tipl decltr9 care %e %pri0in9 pe irtţile &r-;e=e e%te %p% la o a%pr9critic9 1i %e or&e1te c;iar de declinl li.

I

$ro&lea pe care o pne p%i;olo-ia poporli ro<n! %ocoti c.la /nceptl cercet9rilor pornite pentr a)i a8la %olţionarea.

tre&ie %9 n 8ie coplicat9 c di%cţini 8ilo%o8ice a%pra de8iniţieicltrii /n -enere 1i a%pra cla%i8i c9rii tiprilor de cltr9. Tipl decltr9 pe care %8letl poporli no%tr a r<nit %91 reali=e=e B.ae /naintea noa%tr9! &ine caracteri=at. B%te tipl cltrii eropeneoccidentale. Spiritalitatea care in%8l9 ace%t tip e%te iar91i de%tl de&ine cno%ct9. In %pecial! e%te &ine cno%ct9 8inalitatea ace%tei%piritalit9ţi! care pe terenl ieţii politice! econoice 1i %ociale poart9denirea de %pirit &r-;e=. S9 9r-ini cercetarea noa%tr9!deocadat9! la eainarea ani8e%t9rilor %8lete1ti ale poporli

no%tr /n lina criterili pe care /l ipne %piritl &r-;e=. S9 ne /ntre&9! prin rare! n la ce tip de cltr9 aparţine noi ro<niiJ /ntre&are la care e%te -re %9 r9%pnde c i0loacele 1tiinţi8ice pecare le ae a%t9=i la di%po=iţieJ ci %9 ne pne /ntre&9ri ai ode%te!1i ane: ei%t9 n acord /ntre caracterele %8lete1ti ale poporliro<n! at9t c<t cnoa1te din ace%t caracter 1i %piritl &r-;e= ,ineperienţa pe care o ae p<n9 ac! pte a8ira oare c9 %piritl&r-;e= o8er9 poporli ro<n Ka0orit9ţii li! &ine/nţele% condiţiiprielnice! pentr a%i-rrea iitorli S9 r9%pnde deocadat9 laace%te /ntre&9ri! iar pe celelalte! ai pretenţioa%e! %9 le l9%9 /n%arcina iitoriii.

$entr a /nle%ni -9%irea ni acord! %a a ni de=acord! /ntre%8letl poporli ro<n 1i %piritl &r-;e=! %9 ne recapitl9 pe%crt tendinţele ace%tia din r9. Spiritl &r-;e= adce pe terenlieţii politice: %entientl de %pnere 8aţ9 de opinia a0orit9ţii 1i aipre%% de toate re%pectl 8aţ9 de o&li-aţiile li&er contractate. N ei%t9coerţ! 1i pentr &r-;e= coerţl e%te pe pria linie! nde n e%teţinere de an-a0aente. $e terenl ieţii econoice! %piritl &r-;e=

8ace din li&era concrenţ9 n 0dec9tor %pre la /p9rţirea&ene8iciilor. Cine re1e1te /n concrenţ9! are drept la &ene8icii. Cinee%te /nin% /n concrenţ9! n)are drept %9 inoce ori-inea %a de 8ailie%a ori-inea %a etnici. Lpta %e d9 /ntre indii=i c dreptri e-ale. $eterenl ieţii %ociale! %piritl &r-;e= 8ace din iniţiatia indiidal9%prea irtte a pro-re%li. $entr a p9%tra cltl ace%tei irtţi! el

88



8ace din proprietatea indiidal9 n 8ndaent al %ociet9ţii. /nre=at! a1adar: %pnere la opinia a0orit9ţii 1i re%pect pentro&li-aţiile contractateJ concrenţi li&eri intre indii=i e-aliJ cltiareainiţiatiei indiidale prin a% !rarea propriet9ţii indiidale.

S9 ede acordl ace%ti %pirit &r-;e= c %8letl poporlino%tr.

$e terenl ieţii politice acordl e%te 8oarte a-. La noi e%te n8apt recno%ct c9 le-ile! care %nt o&li-aţii contractate prinrepre=entanţii a0orit9ţilor cet9ţene1ti! n %e re%pect9. N %e re%pect9nici de aceia care le 8ac! nici de aceia pentr cari %e 8ac.

tn principi! %)ar ptea =ice c9 nere%pectarea le-ilor! acolo nde %econ%tat9! e%te datorit9 edcaţiei cet9ţene1ti necoplete. Ace%ta n e%teca=l la noi. La noi nere%pectarea le-ilor e%te o ani8e%tare direct9 aindiidali%li %&iecti. Roanl con%ider9 nere%pectarea le-ii can titl de 9rire 1i de ptere.

$e terenl ieţii econoice acordl e%te 1i ai a-. Li&eraconcrenţ9 n e%te c<t1i de pţin intrat9 /n orarile poporlino%tr. Ro<nl cere &ene8icii pe &a=a doe=ii c9 e%te ro<n! tn nici o

alt9 ţar9 n %e repet9 a1a de% epre%inile: 8i al poporli! 8i alţ9rii... Snt 8i al ţ9rii! deci tre&ie %9 a o parte ia &ene8icii. ec;ilde%cendent al r9=e1ilor! ca nl ce are /n %<n-e ilenara a1e=are a%atli pe %piţele de rdenie! /1i cere dreptl ce i %e cinte lao1tenire.

Nici pentr iitor %9 n ne 8ace il=ii! /n ceea ce prie1teadaptarea %8letli ro<ne%c Ia li&era concrenţ9. S&iectiitateacaracteri%tic9 ace%ti %8let %e a /potrii /ntotdeana.

$e terenl ieţii %ociale! aci nde %e prodc! /n ţ9rile din Ap%!cele ai %eni8icatie ani8e%t9ri ale %piritli &r-;e=! acordl e%tec de%9<r1ire inei%tent. 7e%tl iniţiatiei indiidale! /n %copl de a%%ţine pro-re%l %ocial prin /ntreprinderi ri%cate 1i prin inenţii! e%tecel ai pl9p<nd l9%tar al %8letli ro<ne%c! tn decr% de aproapen %ecol! c toate %t9rinţele! 1coala n I)a ptt 8orti8ica. *coalaro<nea%c9! or-ani=at9 dp9 pro-raele 1coalei &r-;e=e din Ap%! aoit %9 8ore=e cet9ţeni de iniţiati9! cari prin nc9 /nd<r0it9 %9cree=e n coerţ 1i o ind%trie naţional9. Ea a a0n% la cea 0%tcontrari. S8letl tineriii 1colare ro<ne1ti din =ilele noa%tre K"#('

%t9 /ntr)n coplet de=acord c %piritl &r-;e= pe ace%t teren! tn locde o nc9 indiidal9! pornit9 din %pirit de iniţiati9! a1a c cere&r-;e=ia ap%ean9! ideall tineriii noa%tre 1colare! de toate -radele!er-e /ntr)o direcţie op%9. Tineriea noa%tr9 n 8-e de nc9! darrea o nc9 /n condiţii %pecialeJ rea o nc9 89r9 li&er9 concrenţ9!care %9 %e

89



r9%pl9tea%c9! n dp9 prod%l ei! ci dp9 intenţiile ncitorli.Tineriea noa%tr9! /n contra %piritli &r-;e=! care con%ider9 pe oca o 8orţ9 %alariat9 anoni9! rea dipotri9 %9 8ac9 din olncitor n e&r al arii 8ailii naţionali%te ro<ne ortodoe!c9reia ,ne=e i)a ;9r9=it pe ecii ecilor %9 ncea%c9 pe p9<ntlpe care locie1te. ,e aceea! /n pro-ral de re8ore al tineriiinoa%tre n %e -9%e%c reendic9ri reali=a&ile pe planl o&i1nit al9%rilor le-i%latie! ci %e -9%e%c reendic9ri care cer tran%8or9riradicale! /ntr)n tip incalcla&il. Tineriea noa%tr9 rea o no9Ro<nie. $e c<t9 ree acea%t9 no9 Ro<nie e%te nereal/=at9! ea %ecrede 8rat9 de n patrioni le-iti 1i! prin rare! %e credenedrept9ţit9.

Atitdini analoa-e c aceea a tineriii 1colare ro<ne le /nt<lni1i la alte popoare. La r1i! /n %ecoll al "#)lea! 1i la -erani! /n ailte r<ndri. Tot1i! n c aceea1i %eni8icaţie. Aceea ce e%te%eni8icati ia ro<ni e%te /pre0rarea c9 atitdinea tineriii e%tedatorit9 corpli didactic c;iar al 1colilor /n care acea%t9 tinerie a8o%t cre%ct9 1i pe care %tatl le)a or-ani=at /n %pirit &r-;e=. Adic9

%tatl ro<n a ip% 1colilor %ale! prin pro-rae! %piritl &r-;e=! darace%t %pirit a 8o%t tr9dat de /n%1i corpl lor didactic. S& antaanaţionali%li! e&rii ace%ti corp didactic a %trecrat /n iniatineretli tendinţe anti&r-;e=eD. Unii prin propa-and9 direct9! alţiiprin toleranţ9 pa%i9. Mentalitatea tineriii noa%tre n e%te naccident roantic! ci o 8atalitate ereditar9.

II

Ace%te con%ideraţii le)a ep% /n di8erite %crieri! /ncep<nd cCultu"a "o!#ni &i politicianis!ul, ap9rt9 pentr pria oar9 /n anl

D Snt caracteri%tice! tn acea%ta priind cintele c care pro8e%orl N. la nl din

cei ai il1tri e&ri ai corpli didactic roan! %8<r1e1te con8erinţa %a ţinţi in

%einarl de li&i roanice! de %& direcţinea li En%t 7aill%c;e-!" Unier%itatea din

Berlin: con8erinţa Acţi tocai a%pra t 8lerli ro<ne%c: @,er nee Krani%c;e Staat

a&er .. artet a8 die Srnde einer. ;o88en ;D nic;t al& 8een Ue&er%et=n- in%

Rani%c;e In ?ene! on ir il% $olitier %cit Un-e ;ei%% er%e;nlen A-en&lice! ird

in ;d;erer For der oll%tindi-e Or-ani%l patriarc;ali%enen eit = nee Le&en 8tlr

irlic; 8rc;t&are Taten %te;en Ru!inische Scele. on pro8. N. Ior-a! ?ena . Letp=i-!"#((.



0#43. A at /n%9 ncpreederea %9 a%ocie= /n %crierile de p<n9 ac!la %piritl &r-;e=! politica li&eral9! ceea ce a atra% dp9 %ine 4

con8=ie re-reta&il9. Mlţi cititori a interpretat cele %cri%e de ine cao critic9 la adre%a partidli politic li&eral ro<n 1i ca o pledoarie /n8aoarea partidelor con%eratoare. In 8apt! n 89cea o -re1eal9 deraţionaent! 8iindc9 %piritl li&eral 1i %piritl &r-;e= er- /pren9din pnctl de edere al idealli lor politic 1i econoic! tot1i 89ceao are -re1eal9 de etod9 ae%tec<nd con%ideraţii priitoare la

intere%e reelnice de politic9 c con%ideraţii cari priea o arepro&le9 de cltr9 ro<nea%c9. 7re1ita interpretare! prin rare! %)a prod% din ina ea. Ac! /n %tdil de 8aţ9! la% la o parte tot ce arptea atin-e intere%ele actale ale partidli politic li&eral 1i pn! ca opro&le9 de %ine %t9t9toare! pro&lea cea are a 8inalit9ţii %piritalero<ne1ti! /n 8ora ei cea ai re%tr<n%9 pentr oent: e%te %8letlpoporli ro<n /n acord %a /n de=acord c %8letl &r-;e=

,e %olţinea pe care oaenii de 1tiinţ9 or da)o ace%teipro&lee! depinde orientarea noa%tr9 politic9 1i cltral9 /n iitor.

Snte noi! ro<nii! /nrdiţi %8lete1te c &r-;e=ia occidental9!atnci ceea ce ne r9<ne de 89ct e%te %9 aplic9 principiile lorpolitice 1i econoice! /n od %incer! /nl9tr<nd! pedep%ind c;iar c&rtalitate! toate apc9trile care ne dep9rtea=9J o 8i &r-;e=i%inceri! n de parad9.

Snte noi! ro<nii! dipotri9! %tr9ini %8lete1te de &r-;e=iioccidentali! atnci ceea ce ne r9<ne de 89ct e%te ca! /nainte de acopia le-i 1i in%titţii &r-;e=e! %9 /ncepe prin a ne %tdia pe noi /n1ine! ca %9 ede cine %nte 1i ce pte.

R1ine n e%te pentr poporl care %e 1tie deo%e&it %8lete1te depopoare -lorioa%e 1i pternice! dar e%te r1ine pentr poporl care n)are cra0l %9)1i cnoa%c9 8irea 1i de%tinl.

0pa"ul tn anul 8?EK su( eida Societăţii Ro!#ne de %iloso$ie

91





de=oltare pe &a=a principiilor con%tittie! ele rein la 8ilo=o8ie iar91i

de c<te ori ace%te principii n ai %nt /n 9%r9 %9 %t9p<nea%c9ateriall pe care 1tiinţa %pecial9 are datoria %9i de%crie 1i %91eplice. $%i;olo-ia %)a -9%it de ai lte ori /n acea%t9 %c;i&9toareatitdine 8aţ9 de 8ilo=o8ie. Mecanica /nc;eie tocai ac cicll ei /ntr)o 8or9 cla%ic9. Contopit9 ai /nt<i /n %peclaţinile eta8i=icii liAri%totel! ecanica %e eancipea=9 de 8ilo=o8ie! c 7alilei 1i ,e%carte%Japc9 n dr %eparat! ce p9rea c9 o dep9rtea=9 pentr totdeana de8ilo=o8ie! /n tipl %ecolelor al III)lea 1i al l)lea! pentr a reenidin no a%t9=i la 8ilo=o8ie c cercet9rile ecanici1tilor relatii1ti.Mateatica a trect prin o perioad9 8ilo=o8ic9! ori de c<te ori %)ainentat n no i0loc de calcl. Fi=ica! c;iia 1i &iolo-ia! dea%eenea! a at oentele lor de atracţine 1i de repl%ine 8aţ9 de8ilo=o8ie! dp9 c era pro&leele de re=olat. C<nd %e pnea /ndi%cţie pro&lea atoilor /n 8i=ic9 1i c;iie! %a pro&leaeolţinii %peciilor /n &iolo-ie! aea /n od 8atal 1i o 8ilo=o8ie 8i=ic9!c;iic9 %a &iolo-ic9. I%toria n 8ace dar o ecepţie. ,ac9 a%t9=i %eor&e1te din no de o 8ilo=o8ic a i%toriei! a1a c %e or&ea c n %ecol /n r9! dp9 ce do9)trei -eneraţii de i%torici /1i 89c%er9 din%epararea i%toriei de 8ilo=o8ie n pnct de pro-ra! ca=a tre&iec9tat9 n /ntr)o /&l<n=ire %&it9 a i%toricilor pentr 8ilo=o8ie! ci /ntr)n 8apt c lt ai iportant. Ace%t 8apt con%i%t9 tocai /n /n-r99direa nor pro&lee noi! pe care i%toricl n le ai poatere=ola! 89r9 a %e /n9lţa pe%te aloarea principiilor con%tittie alepropriei %ale 1tiinţe! adic9 89r9 a cerc a0torl 1i altor 1tiinţe. C<ndprincipiile propriei %ale 1tiinţe %e -9%e%c in%8iciente! ol de 1tiinţ9i%toric9 tre&ie %9 8ac9 apel la 1tiinţa /ntrea-9 oenea%c9J el tre&ie %9copare 1i %9 tili=e=e tot ceea ce a deenit cno1tinţa oenea%c9p<n9 ac! pentr a /nin-e di8iclt9ţileJ 1i /n ca=l ace%ta el 8ace8ilo=o8ie. C9ci atitdinea 8ilo=o8ic9 n %t9 /n altcea dec<t /ncp9nirea cno1tinţelor oene1ti late ca totalitate! 1i %copl8ilo=o8iei n e%te altl dec<t copletarea 1tiinţelor %peciale! princontri&ţia ce ele /1i pot adce reciproc na alteia! /n ederea nei%in-re 1tiinţe ni8icatoare.

S9 ede pro&leele -rele pe care le /nt<pin9 i%toricl dea%t9=i! 1i c9rora li %e cat9 %olţinile /n 8ilo=o8ia i%toriei. C ace%te%olţini. de re-l9! n %nt /nc9 -9%ite! i oi 9r-ini %9 indic /n odcritic eleentele care pot %eri la -9%irea lor! l9%<nd pentr o alt9oca=ie 8orlarea lor. Snt do9 cate-orii de pro&lee: nele care %ere8er9 la 8ondl aterial al i%toriei 1i altele care %e re8er9 la etode.Acele care %e re8er9 la etode decr- /n od natral din acelea care%e re8eri la 8ond 1i le oi ni 8oarte pe %crt la %8<r1it.

,in pria cate-orie 8ac parte pro&leele pe care le ridicipre=enţa /n iaţa %ociali a a8init9ţilor iateriale dintre oaeni! c%nt acelea de ra%9! cltr9 1i naţionalitate. Ace%te a8init9ţi! de1i 89r9 oteelie 9dit9 aterial9! /nr<re%c tot1i iaţa %ociet9ţilor 1i prodce8ecte de cea ai are iportant9. I%toricl %e -9%e1te /naintea lor ca /naintea nei realit9ţi a%cn%e! pe care tre&ie %9 1i)o de8inea%c9 /nod re-re%i! adic9 pornind de la e8ectele ei %pre natra ei! 1i n de lanatra ei %pre e8ecte! c e%te ai 1or! 1i /nc9 dac9 poate eltotdeana %9 deterine 9car /n od preci% e8ectele. A8init9ţi %ocialeiateriale ei%ta 1i pentr i%toricii ec;iJ pre=enţa lor tocai anece%itat %i%teele de 8ilo=o8ie a i%toriei pe reri: a%t8el a 8o%ta8init9ţile orale 1i reli-ioa%e! &a=ate pe o&iceiri 1i pe do-e releate%a certe de ideall anitar. ,ar ace%te a8init9ţi a ptt 8i de8inite1i introd%e c /nţele% /n 1irl 8aptelor i%torice prin po%tlarea niideal nic oral)reli-io% anitar. I%toricl ec;i la ca de la %ine /nţele% c9 8orţele orale 1i credinţele reli-ioa%e! dp9 care %e deo%e&e%c

9&



/ntre ei oaenii 1i care adc 1i con8licte /ntre popoare! a n %in-r ţel

1i o nic9 realitate. Morala cea ade9rat9! ca 1i anitatea! ca 1ireli-ia cea ade9rat9! %nt 8iecare na 1i aceea1i. ,ac9 iaţapopoarelor pre=int9 di8erenţe 9dite 1i %p9r9toare c<teodat9 dinpnct de edere oral 1i reli-io%! er%l ei tot1i e%te eplica&il: eae%te o pre-9tire pentr iaţa din iitor! per8ect ordonat9 de le-ileoralei anitare 1i de do-ele cre1tine. Filo=o8ia i%toriei din trectptea -9%i dar /n ace%te a8init9ţi ai cr<nd n a0tor dec<t o-retate. *i -raţie pre=enţei ace%tor a8init9ţi /n ade9r! n Bo%%et(5!n oltaire(> 1i n Herder(' a ptt %9)1i eplice cr%l 8aptelori%torice. Unl -9%ea %& ani8e%t9rile i=i&ile ale oli politic %ocialr9rirea ni plan diinJ altl n pro-re% oral 1i altl o /n9lţare%pre anitate. Faptele i%torice le diri0a 8iecare /ntr)o ordineraţional9! 1i deci eplica&il9! %er ind%e tocai de a8init9ţileiateriale care plana dea%pra oaenilor.

C totl altinteri %e pre=int9 a8init9ţile de ra%9! de cltr9 %i denaţionalitate. In ace%tea din r9 %)a re9r%at lte eleente dinacelea care intra odinioar9 /n 8ondl a8init9ţilor con%tatate de i%toria

ec;e! dar /n od radical tran%8orate! ane: eleentele orale 1ireli-ioa%e intrate /n noile a8init9ţi n ai coner- %pre n ţel nicJ nai con%titie%c o ordine ideal9 /nalt9 1i aceea1i pentr toat9 lea! ci%e /ndreapt9! X %e t<r9%c! c ar =ice ladiir Solo0e88 (D X %preţelri deo%e&ite. Fiecare ra%9! 8iecare cltr9! 8iecare naţionalitate /1iare enirea %a pe le! le-at9 n de ideall /nalt! ci de r9d9cinilep9<nte1ti. C %)a prod% acea%t9 are 1i radical9 tran%8orare! oa8l9 a%t9=i de la i%toricii cari or %9 8ac9 8ilo=o8ie. Ei ne %pn c9 /nEropa! c deo%e&ire /n cea ai no9! a8init9ţile iateriale a pierdt! /ncetl c /ncetl! din caracterl lor %pranatral! %a ai &ine =i%tran%cendental! pentr a la! /n %c;i&! n caracter de ianenţ9. Inloc de a %e ai c9ta ordinea lo-ic9 1i ideal9 /n nore %perioare 8iriioene1ti! 1i! prin rare! /n loc %9 %e con%idere iaţa %ocial9 actal9 cao copie iper8ect9 dp9 ceea ce ar 8i %9 8ie ea! c<nd ideall oral!anitar 1i reli-io% %)ar reali=a coplet! /n Eropa ai no9 a prin%din ce /n ce ai lt conin-erea c9 directia ieţii oene1ti %t9 /n /n%91i 8irea popoarelor! c9 din acea%t9 8ire ie%! r<nd pe r<nd!raportrile %ociale 1i politice de care %9 %e preocpe i%toricl. Morala!

reli-inea cre1tin9 1i ideall anitar n %ta la cap9tl ieţii ttrorpopoarelor ca n ţel con! ci ţell 8iec9ri popor %t9 /n direcţiaproprie /n care /l /pin- 8orţele %ale l9ntrice. iaţa i%toric9 pierdea%t8el caracterl pra-atic pe care ea /l aea /n i%toria ec;eJ 8apteletrectli n ai %ere%c ca eeple de c tre&ie %9 ne prt9 /niitor! ci 8aptele trectli %nt eri-ile ni lanţ! care deterin9 1ilea-9 pre=entl de iitor! dp9 le-i l9ntrice li! a1a c %e deterin91i %e /n1ir9 nele dp9 altele di8eritele 8a=e ale cre1terii ni or-ani%anial. Neroa%e %coale de i%torici 1i 8ilo=o8i a contri&it %9 /nr9d9cine=e acea%t9 conin-ere. Cea ai %tr9lcit9 dintre ele a 8o%t1coala ;e-elian9! care %e contin9 1i a%t9=i. Ne/ntrectl eta8i=ician7.. Fr. He-el(# a identi8icat raţionall c reall i%toric 1i a con%tritdin a<ndo9 a1a identi8icate o %in-r9 i1care dialectic9! care %ede%891r9! n dincolo de o. /n re-inile transcendentale.ci /n o /n%1i ca o cre1tere a ii natral9. Aceea ce e%te real e%te 1i raţional:%t9rile i%torice i=or9%c din aceea1i nece%itate lo-ic9 ca 1i eleenteleni raţionaent.

_pre0r9rile care a a0tat la r9%p<ndirea ace%tei conin-eri /n

%piritl eropean! n e%te locl aici %9 le epne c de)a9nntl.$entr /nţele-erea re=ltatli con%tatat ai %% nici n e%te neoie.E%te de%tl %9 ad9-9 c9 8ilo=o8ia li He-el a 8o%t precedat9 de oln-9 perioad9 de cercet9ri 1tiinţi8ice! /n ra c9rora atenţia olide 1tiinţ9 era atra%9 %pre eplicarea ori-inii! pe care ar ptea)o aeaor-ani%l anial! li&a0l! popoarele! reli-iile! ciili=aţia 1i iaţa /n

9*





dp9 iaţa %a din copil9rie. Ra%a n e%te dat9 dintr)o dat9! ci apare pe

9%r9 ce %e de%891oar9 /n tip di%po=iţinile %8lete1ti ale celor ce o

con%titie%c. C<t tip drea=9 acea%t9 de%891rare Un %ecol! do9trei... $oate in8init de lte %ecole! dac9 ra%a e%te &o-at9 Jn

di%po=iţini. Ho%lon Steart C;a&erlain3"! %criitorl care a 89ctdin ra%9 c;eia de eplicare a /ntre-ii i%torii eropene! crede c;iar cira%a n nai c9 %e cnoa1te prin trecerea tipli! dar c9 ea %e 1icon%titie realente prin tipJ c9 adic9 ra%a n)ar 8i dat9 de U /ncept!ci ea ar 8i n prod% al %elecţi nii tipliD. Atnci c ce drept 0dec9 i%toricl 8aptele ieţii popoarelor pe &a=a criterili de ra%9$e dreptl pe care /l are 8iecare ideali%t %9 0dece lea pe &a=aidealli %9. I%toricl care atri&ie ra%ei e8ecte deterinante! 89c<nd%i decr-i din caracterele ra%ei otiele de actiitate politici 1i %ociali!n e%te n i%toric de %pecialitate! ci n i%toric ideali%t care /ntre-e1te8aptele i%torice prin o ipote=9 care %e %pri0ini n at<t pe 8apte de8inite!c<t pe dorinţa %a de a edea realitatea /n con8oritate c ideall. H.St. C;a&erlain a%ea9n9 ndea ra%a c c<pl de in8lenţ9 alni a-net. Apropie cinea! =ice d<n%l! n a-net de o -r9ad9 de

8iri1oare de etal! /ndat9 ace%tea ia o anit9 direcţine 1i 8orea=9o 8i-r9 deterinat9! c n pnct central &ine 8iat! din care porne%ctoate liniile de direcţine. C c<t a-netl %e apropie ai lt! cat<t 1i 8i-ra deine ateatice1te ai preci%9 1i toate 8iri1oarele din-r9ada tind %9 %e -rpe=e /ntr)o nitate ideal9! a<nd toate o po=iţiere-lat9 /ntre d<n%ele. Apropierea a-netli a tran%8orat dar%ipla -r9ad9 de 8iri1oare din nere-la /n care %e -9%ea /ntr)o8or9 aronic9. Ace%tei apropieri de a-net %e a%ea9n9 %electareacaracterli de ra%9! =ice C;a&erlainD"D. ,aci e8ectele pe care leprodce /n i%toria real9 %electarea nei ra%e pre %e a%ea9n9 %a nc apropierea a-netli e%te o c;e%tine de di%ctat. N toţi i%toricii!&a c;iar cei ai lţi %nt de alt9 p9rere! ceea ce ne 1i 8ace %9 nin%i%t9 ai departe a%pra ei. A%e9narea /n%9 e%te de inne! dac9 /n loc de a c9ta /n i%toria real9! o c9t9 /n i%toria %cri%9. Acicore%pnde /ntocai a%e9narea li C;a&erlain. ,e /ndat9 ce ni%toric 1i)a 8iat &ine n ideal de ra%9! ace%t ideal are a%pra datelor 1iideilor ce %nt de interpretat o in8lenţ9 de 8ell ace%teia a nia-net. Ideall %c;i&a tot ce n i %e potrie1teJ /n 0rl li n r9<n

dec<t datele 1i ideile care %e pot di%pne /ntr)o nitate aronic9!

/ntocai ca 8iri1oarele de etal. Ra%a! prin rare! are 8oarte ltaparenţa de a 8i n a-net! n /n i%toria 8aptelor reale! ci /n i%toriacare ni %e %crie de%pre 8aptele reale. Ea odi8ic9 n 8aptele /n%e1i! ciinterpretarea 8aptelor. I%toricl care rea=9 idealli de ra%9 /ntre-e1te 8aptele i%torice c o nitate i=or<t9 din intea %a proprie.El 8ace o ideali=are a i%toriei! /ntocai c 89cea acei dinpreer-9torii %9i! cari /ntre-ea 8aptele i%torice /n nitatea planlidiin.

,ar teoreticienii ra%ei dp9 priele %cce%e o&ţinte de7o&ineaDD2! 7ploit=DD 1i H. St. C;a&erlain! pentr a n citadec<t pe cei ai il1tri 1i cari atr9%e%er9 /n 0rl lor o pleiad9 /ntrea-9de %criitori de toat9 <na! %nt a%t9=i din ce /n ce ai p9r9%iţi. Ca=areelniciei lor %t9 /n pro-re%ele &iolo-iei. Acea%t9 1tiinţ9 a %pl&erat!r<nd pe r<nd! toate ar-entele inocate /n %pri0inl ei%tenţei ra%eloroene1ti 1i a 89ct pe i%toricii 8ilo=o8i %9)1i cate n alt criteripentr di8erenţierea popoarelor. Ei l)a -9%it /n cltr9 1i /nnaţionalitate. A%t9=i ra%a n e%te poenit9 dec<t ca o copletare a

96

D H. St. C;a&erlain! ,ie Crundla+cn des ?1?. @ahrhvndelis.re=ate Hi Noa Revist&

Români, II! pa-. ">5 ţi r9toarele. ;p cit..pa-. 2#(. N.R.R . II. pa- ">6



nit9ţii de cltr9 1i de naţionalitate. N %e pot inenta ra%e pe de)a

/ntre-l. La &a=a 8iec9rei ra%e tre&ie %9 ei%te! pe l<n-9 oarecaridi8erenţieri anatoice 1i 8i=iolo-ice! 1i oarecari di%po=iţini p%i;olo-ice&ine de8inite. C cltra 1i naţionalitatea! i%toricl /nclinat %9ideali=e=e /1i poate la ai are li&ertate! /n-r9dirile realit9ţii %nt aciai ici! iar dreptrile idealli c lt ai ari.

Snt i%torici cari 9d i%toria oenirii nai prin pri%a cltrii.C<nd prie1te cinea la 8aptele i%torice! =ice cel ai r9%p<ndit atordin acea%t9 -rp9! O%ald Spen-lerDDD3(! con%tat9 8ore nen9rate!care c<nd ie% la %pra8aţ9! c<nd di%par prin 8el de 8el de con8licteJ nal)<rte0 de /nt<pl9ri /n clorile cele ai deo%e&ite. Acea%ta n

poate 8i o&iect de 1tiinţ9! 1i nici n e%te. 4 priire ai p9trn=9toarede%coper9! %& aparenţele dier%elor date! n 8enoen peranent care%e poate r9ri 1i /nţele-e: ace%ta e%te 8enoenl arilor cltri.Nai dp9 ce cinea intr9 c /nţele-erea /n 8irea ace%tor cltri 1i%ite prin ce %e deo%e&e%c ele /ntre ele din pnct de edere 8i=io-noic1i or-anic! nai atnci d9 de ro%tl 8aptelor i%torice. Nai atnci!8iecare -<nd! 8iecare oper9 de art9! 8iecare r9=&oi! 8iecare per%oan9 1i8iecare epoc9 apar /n /n%en9tatea lor %i&olic9J i%toria toat9! ca nor-ani% de o %trctr9 1i /p9rţire adira&il9! iar n ca o /n-r99dire de 8apte 89r9 ordine 1i nece%itate. *i ce %nt cltrileCltrile %nt or-ani%e. I%toria e%te &io-ra8ia dier%elor cltri. /ntocai c di8eritele ani8e%t9ri ale ni o! ale ni anial! %aale nei plante %nt deterinate de or8olo-ia ace%tor or-ani%e! a1a1i ani8e%t9rile pe care le)a /nre-i%trat i%toria poporli c;ine=! %apoporli -rec! %nt deterinate de or8olo-ia cltrii ace%torpopoare. rea cinea %9 cnoa%c9 %trctra pe care o are or8olo-iacltrii! n)are dec<t %9 re=e etodele coparate din &otanic9 1i=oolo-ie. /n 8enoenl de %cce%ine! de atin-ere! de lpt9 1i de%prapnere a di8eritelor cltri %e re=9 tot conţintl i%toriei.,ac9 %)ar ptea eliina lcrrile %ecndare! care %e <r9 la %pra8aţ91i /pe%triţea=9 c niicri a1a)nita i%torie a oenirii! atnci %)arptea o&ţine tipl cltrii /n 8ora ei pr9! ideall ce %e re-9%e1te /n8iecare cltr9 particlar9! c<nd acea%ta e%te red%9 la e%enţial.Cltra e%te a1adar! rea=9 Spen-ler! 8enoenl 8ndaental alori1ic9rei i%torii. Ideea cea pro8nd9! dar a1a de pţin ţint9 de %ea9!pe care a p%)o 7oet;e 33 la &a=a %tdiilor %ale or8olo-ice a%pranatrii! aceea %9 ne %erea%c9 1i no9 /n %tdil 8aptelor din trectloenirii. S9 n c9t9 a p9trnde i%toria c lo-ica analitic9 a inţii!ci %9 ne /ncrede intiţinii 1i re%iţirii. @Clea pe care o poateatin-e ol. a =i% 7oet;e! e%te adiraţia! 1i c<nd 8enoenl8ndaental a a0n% %9 ne pn9 /n adiraţie! atnci %9 8i lţiţiJla cea ai %% n pte a0n-e 1i ai departe n tre&ie c9tatJ acie%te ;otarl. Un 8enoen 8ndaental e%te acela in care %e arat9 clardinaintea oc;ilor ideea deenirii. A%t8el a 9=t 7oet;e tipl planteipre /n 8iecare plant9 ce)i %ta dinaintea oc;ilor prin aceea c9 1tie %9

%epare 8ora e%enţial9 de 8orele trec9toare. El %iţea intiti ideeadeenirii c toate

ariaţinile din lea plantelor. Tot el! /nainte de ,arin 35! a %iţitintiti 1i tipl erte&ratelor! ca 8enoen 8ndaental. Acea%t9etod9 tre&ie %9 o aplic9 /n i%torie. Ea ne a dce la -9%irea

97

D Le Coic de 7o&inea! Essai sur A>tni+alM des nces humaines. 2 oi.. $ari%! "663.

DD 7ploit=! La lutte des nces. $ari%! Reinald

DDD O%ald Spcn-ler! 8er Unter+an+ des "endlandes, MUnc;en! "#2"!". pa- "(5 ţi

r.

D ,anile%! Russland urni Europa, pa-. #"! -9%i%e =ece care ar Ti rai in

r9toarea ordine cronolo-ic9: e-iptean9! c;ine=i! %eit9 ec;e! indian9! iranic9! idaici!

-reac9! roan9! ara&9! eropean9.

DD T;. I( Haerin-! 8ie Slruklur der Bclt+eschichtc. Phitosophi<he nmdk+unţ = einer

Deden e<hichtsphilosophtc. Td&in-en! "#2"! pa-. 2#(.



or-ani%elor de cltr9 care %nt %in-rele care a o iportanţ9

pentr ol de 1tiinţ9! 8iindc9 ele %nt %in-rele care eplic9 8aptelei%torice. *i Spen-ler -9%e1te c9 reie% din i%toria de p<n9 acr9toarele or-ani%e de cltr9: c;ine=9! &a&lonian9! e-iptean9!indian9! eropean9 antic9! ara&9! eropean9 de Ap% 1i &d;i%t9. tntotal opt. C cea r%ea%c9! a%t9=i de)a&ia la /ncepi! no9. La ace%tea%)ar ai ptea ad9-a /nc9 trei! care %)a %tin% 89r9 %9 a0n-9 laatritate: per%an9! nettit9 1i it1an9. ,o9%pre=ece cltricon%titie%c dar ritl cel pro8nd 1i peranent al ieţii i%torice dep<n9 ac. Nai do9%pre=ece! 1i /nc9 din ace%tea patr ne<r%tnice%a nei=&tite. Opt cltri pentr /ntin%l ocean al ieţii popoarelor,e%i-r! prea pţin! c a o&%erat at lţi! tn tot ca=l! o %in-r9cltr9 pentr toat9 Eropa antic9! 1i o %in-r9 cltr9 X 1i aceea aEropei din Ap%! X pentr toat9 Eropa ode9! e%te %rprin=9torde pţinD. T;. L. Haerin- care a %cri% n ol /ntre- pentr a ar9taar&itrarl din concepţinea li Spen-ler! atra-e /n %pecial atenţineaa%pra ace%ti n9r prea red% de cltri: Oare nit9ţile naţionale 1init9ţile de ra%9! de%pre care Spen-ler n poene1te deloc! n %nt eleoare tot a1a de iportanteDD tn ca=l ace%ta tre&ie %9 %pori

n9r 8actorilor cari condc i%toria. ,ar c;e%tinea n9rli arptea 8i l9%at9 la o parte! ca o c;e%tine care a 8o%t %olţionat9 di8eritde parti=anii teoriei! c;e%tinea e%enţial9 e%te aceea care prie1tedirect natra cltrii! tn ce con%i%t9! %trict or&ind! cltra Are ea oa1a natr9 ca %9 poat9 0ca roll pe care i)" atri&ie Spen-ler! 1i aceicari /p9rt91e%c teoria li ,p9 Spen-ler! a 9=t de8iniţia cltrii.Ea e%te n or-ani%! /ntocai ca o plant9 %a n anial. ,ar planta 1ianiall cprind! 8iecare /n parte! di8erenţieri %peci8ice! c9cialtinteri n ar %ta 8i ecare de %ine! ci %)ar con8nda. Ce di8erenţieri

%peci8ice are in %ine cltra! pentr a o deo%e&i de celelalte or-ani%e!pre%pn<nd ci ar 8i ade9rat ci o cltri ar 8i ca n or-ani% Laacea%t9 /ntre&are parti=anii teoriei n a n r9%pn% preci%. Spen-ler! /n %pecial! r9%pnde prin coparaţii poetice. 4 cltr9! =ice el! %e na1te /n oentl c<nd din priitiitatea %8letea%c9 1i e1nica copil9rie aoenirii %e tre=e1te n %8let are care! din ceea ce n)aea 8or9! ia o8or9! din aceea ce era 89r9 ar-ine 1i etern! deine 9r-inii 1ireelnic. Ea /n8lore1te pe p9<ntl nei ţ9ri deterinate! pe care

r9<ne prin1i dc r9d9cini ca o plant9. O cltri oare! c<nd acel%8let a reali=at /n 8or9 dc popoare! de li&i! de do-e! de art9!de%tat! de 1tiinţ9! toat9 %a po%i&ilit9ţilor pe care o aea in %ine 1i prinacea%ta a reenit iar91i la priitiitatea %8letea%c9 din care a plecat.Toat9 iaţa ei! adic9 toi 1irl epocilor i%torice e%te plin de lpta ad<nci1i pitia1e a ideii! X a tipli de cltri! X contra 8orţelor ;ao%li /na8ar9 1i contra incon1tientli din9ntr. Fiecare cltri %t9 /ntr)nraport %i&olic c ateria 1i c %paţil /nllntr 1i contra c9rora ea %ereali=ea=9. Odat9 lpta ideii a0n1i la %8<r1it! acea%ta a<nd)1ireali=at9 /ntrea-a %9 a po%i&ilit9ţilor %ale! cltra deodat9 /nţepene1te 1i oare! %<n-ele ei %e /nc;ea-9! 8orţele i %e pierd! 1i ea %epre8ace /n ciili=aţine. $e trnc;il ei ort pot /nc9 tip de %ecole %9%e ţin criciie)i %cate! a1a c %e ţin a%t9=i /n E-ipt! /n C;ina! /n India1i /n lea I%lali... Fiecare cltri /1i are o copil9rie! o tinereţe! oatritate 1i o &9tr<neţe! ca 8iecare o /n parteD. *i a1a ai departe!Spen-ler. Toate l9ririle %ale n ie% din cercl coparaţinilorpoetice. La acea%ta tre&ia! de alt8el! %9 ne a1tept9 din oentl ce

el %)a dat ca ra1 al %coalei li 7oet;e. ,ar 1i lţi alţi i%torici! carin aparţin 1coalei li 7oet;e! %nt tot a1a de pţin preci1i. Ca=aace%tei nepreci=ini ine din 8aptl ci natra cltrii n e%te aceea ani lcr %ta&il 1i ;ot9r<t! care %9 %e poat9 de8ini dpi docente! cie%te aceea a ni raport de 8orţe %a de tendinţe! e%te o coner-enţ9 de8orţe ateriale 1i %8lete1ti! pentr a c9rei /nţele-ere e%te de neoie %i

98

> ;p. cit., pa- "5?)I53.



interin ipote=a. *i ipote=a n o poate tili=a c pro8it dec<t o inte

8ilo=o8ici! pe care n %e /nt<pl9 totdeana %)o ai&9 poeţii. Analo-ia cor-ani%l pe care o adopt9 cei ai lţi dintre ace1tia! X 1i pe carea 9=t c9 o are 1i Spen-ler! n e%te o ipote=9! ci o il%traţine! carepoate %eri cel lt ca i0loc de apropiere. E%te n 8apt net9-9dit c9 /ntre di8eritele ani8e%t9ri %8lete1ti ale e&rilor ni popor! %aaleY ni -rp de popoare! ei%t9 o corelaţine de 8actori! care d9ipre%ia de or-ani%. ,ar acea%t9 corelaţine ei%t9 /ntre 8actoriiori1ic9ri edi &iolo-ic. N ei%t9 &cat9 de ţar9! pe p9<nt! care %9n ai&9! /ntre anialele care o locie%c! plantele care cre%c pe d<n%a! 1ieleentele inerale din care e%te con%titit9! o %tr<n%9 corelaţine.Acea%ta n /n%ean9 /n%9 cltr9. /n cltr9 ei%t9 cea ai lt.Ei%t9 /ntre 8actorii %8lete1ti 1i ateriali o coner-enţ9 de a1a natr9c9 din ea re=lt9 n pl% de ridicare %8letea%c9! de ani=are. N e%tecltr9 89r9 pl%l de ridicare %8letea%c9! c n e%te or-ani%anial 89r9 pl%l de con%erare a ieţii. Medil &iolo-ic e%te acela /ncare %e /ntreţine iaţaJ edil cltral e%te acela /n care %e contin9ani=area! adic9 %coaterea la lin9 a di%po=iţinilor care 8ac

nca prodcti9. Toat9 pro&lea cltrii %t9 dar /n cnoa1tereacondiţinilor care /ntreţin /n o r<na de a %e /ndep9rta de iaţaanial9! /n care %e na1te. Utili=area raţional9 a &o-9ţiei edilico%ic! %electarea tendinţelor a8ectie! atracţia %pre creaţinileori-inale ale raţionaentli 1i ia-inaţinii! enerarea 8aptelororale etc! toate ace%tea %nt ani8e%taţinile ace%tei r<ne.Fndaentl cltrii n %t9 /n nici na din ace%te ani8e%taţini lat9 /n parte! ci /n coner-enţa lor! c<nd acea%t9 coner-enţ9 /ntreţinecontinarea operei de ani=are. Cltra n iplic9 ni8oritatea!dipotri9 ea o eclde. Mai ale%! ea o eclde /n prodcţine. Unpopor care ar prodce pe acela1i tipar! /n ecii ecilor! acela n %)arptea ni popor clt. ,e aceea! n e%te deloc n %en de cltr9per%i%tenţa nor popoare de a prodce! %ecole de)a r<ndl! acelea1i8ore de oale! acelea1i de%enri pe p<n=9 %a acelea1i con%trcţii deca%e. Cltra /ncepe de c<nd %e a%i-r9 n pl% de iaţ9 ideal9! adic9de ori-inalitate. C<nd locitorl nei ţ9ri are po%i&ilitatea %9 adireani de)a r<ndl ori-inalitatea %eenilor %9i! 1i tot1i %9 %it9 /nrdireaace%tei ori-inalit9ţi c %8letl %9 propri! atnci el tr9ie1te /n

i0locl nei cltri.

/n ace%t /nţele%! ne-re1it! teoria care 8ace din cltr9 8actorlperanent al i%toriei popoarelor cprinde /n %ine o are parte deade9r. Cltra e%te atnci pentr n popor ceea ce e%te con1tiinţapentr iaţa indiidal9J o /n=e%trare a poporli c anticipaţiniideale care! /nle%nind 1i inten%i8ic<nd iaţa! adc o ridicare %8letea%c9 /n oenire. I%toricl! de /ndat9 ce con%tat9 ace%t pl% de ridicare%8letea%c9! rea %9)i 1tie ca=a! 1i atnci a0n-e %9 de%copere cltra.O&i1nit /n%9 %9 le-e e8ectele de n %&%trat real! dac9 n c;iarper%onal! el cade 8oarte 1or /n i%pita de a -9%i 1i cltrii n trpi=i&il. Atnci cltra deine plant9. Ea n e%te plant9! c n e%tenici %ipl9 a&%tracţie! ci e%te n raport real de 8actori! care c<nd %eprodce /1i are e8ectele %ale. N anit9 cli9! nici anit9 ţar9! nicianit9 ra%9! nici anite oente %8lete1ti! nici anit9eperienţ9 i%toric9 etc.! ci toate ace%tea la n loc /ntr)n anitraport. $entr a 8ia ace%t raport! interpretarea docentelor l9%atede <inile %tr9o1ilor n e%te de)a0n%. I%toricl tre&ie %9

/prte lte alte cno1tinţe din toate doeniile 1tiinţei. El areneoie %9 1tie la ce re=ltate a a0n% &iolo-l /n cercet9rile %ale a%prain8lenţei cliei 1i %olliJ la ce re=ltate a a0n% p%i;olo-l /ncercet9rile %ale a%pra di%po=iţinilor %8lete1tiJ la ce re=ltate a a0n%%ociolo-l /n cercet9rile %ale coparate a%pra ieţii la di8eritepopoare... *i c<nd a 1ti toate ace%tea! /nc9 n e%te de)a0n%: el a ai

99



tre&i %9 ni8ice! prin ipote=ele %ale proprii! toate re=ltatele -9%ite de

alţii. $entr acea%ta i%toricl /n%9 tre&ie %9 8ie 8ilo=o8. Iat9 de cepro&lea cltrii aparţine /n 8ilo=o8ia i%toriei.

$ro&lea central9 de care %e ocp9 8ilo=o8ia i%toriei din tiplno%tr o 8orea=9 /n%9 pro&lea naţionalit9ţii. C ea %e 1i lea-9totdeana cele do9 pro&lee tratate p<n9 aci. $entr eplicareanaţionalit9ţii! ra%a 1i cltra %ere%c ca i0loace. Naţionalitatea areprec9dere a%pra ace%tor do9 din ca=a intere%elor practice care %elea-9 de re=olarea ei. Ra%a 1i cltra pot prii di8erite eplic9ri! care%e pot di%cta din pnct de edere teoretic! 89r9 %9 %c;i&e cea /nordinea practic9 a ieţii %ociale!ele %e di%ct9 in %8era %enin9 a 1tiinţei!pe c<nd c naţionalitatea n e%te tot a%t8el. ,in naţionalitate decr-dreptri 1i datorii reale. ,e aceea! di%ctarea naţionalit9ţii e%te /n celeai de%e ca=ri cond%9 de patii 1i n de lo-ica dreapt9

C tot roll ei predoinant! naţionalitatea n are tot1iec;iea 1i nier%alitatea pe care o a ra%a 1i cltra. A8ar9 dep9rerea li H. St. C;a&erlain! care con%ider9 c9 ra%ele %ntprod%ele %elecţinii 1i n %nt date de la /nceptl i%toriei oenirii!ai toţi ceilalţi i%torici %nt pentr ec;iea ra%elor. Tot de aceea1i

ec;ie %e &cri 1i cltra. Orinde %)a /nt<lnit circ%tanţe8ericite de edi co%ic 1i de di%po=iţini %8lete1ti a 8o%t n /nceptde cltri. Naţionalitatea ine c lt ai t<r=i. Ea e%te n prod% altiprilor c totl noi! al ltielor do9)trei %ecole. C r9%p<ndirea eipe %pra8aţa p9<ntli! aceea1i particlaritate. Naţionalitatea e%te opro&le9 eropean9! %a cel lt eropean9 1i aerican9. /n celelaltecontinente %a n ei%t9 deloc! %a /1i 8ace de)a&ia apariţinea. In8ora cea ai crat9 o -9%i nai /n Eropa 1i /n Aerica de Nord.

Ace%te do9 8apte: data recent9 1i /n-%tiea -eo-ra8ic9 %nt!dp9 p9rerea noa%tr9! do9 indicii %i-re! care ne pn pe releproce%li i%toric din care a ie1it pro&lea naţionalit9ţii. Ce %)apetrect /n Eropa! /n ltiele do9)trei %ecole! 1i %)a petrect naiaici 1i n pe re%tl -lo&li Ce caracteri=ea=9 iaţa popoareloreropene! /n deo%e&ire de iaţa altor popoare care n %e preocp9 denaţionalitate $entr a aea n r9%pn% la ace%te /ntre&9ri! cel ai&n i0loc e%te %9 ne adre%9 ai /nt<i la c-et9torii %tr9ini deEropa! 8iindc9 particlarit9ţile Eropei apar ace%tora aiipre%ionante! 8iind deo%e&ite de acelea /n care a cre%ct ei. ,p9 ce

o edea ipre%ia etra)eropenilor! ne o copleta cercet9rile cdatele procrate de i%toricii eropeni. ,intre c-et9torii %tr9ini! celai cali8icat pentr a ne da n r9%pn% lţitor e%te indianlRa&indranat; Ta-ore3>! n %pirit de%c;i% pro&leelor ari 8ilo=o8ice!etre de &ine dotat de natr9 1i &ine pre-9tit prin 1coala ieţii.Ta-ore a 9=t aproape toate continentele. ,in coparaţia ieţiidi8eritelor popoare el a r9a% ipre%ionat ad<nc de iaţa popoareloreropene! dar n ipre%ionat /n &ine! c ne)a 8i a1teptat! 1i c %e /nt<pl9 de re-l9 c etra)eropeniiJ dipotri9! Ta-ore crede peeropeni c9 %nt r9t9ciţi din calea cea &n9 a ade9ratei cltri.Cltra cea ade9rat9! =ice el. %t9 /n ridicarea oli /ntre-! adic9 aoli inte 1i ini9 laolalt9. O a%eenea ridicare e%te o ridicarearonic9 1i deplin9. Eropeanl a p9r9%it /n%9 acea%t9 cale. Cltrali a %89r<at nitatea oli 1i a ridicat din el nai ceea ce d9pterea 1i c<1ti-l aterial. $opoarele eropene r9re%c 8iecarepentr %ine pterea! iar n /ntinderea oralei 1i a i&irii: ele n or %9dein9 per8ecte! ci pternice. ,e aceea! /n Eropa a1ini%l a /nlocit 8ro%l 1i orall. Lea aci %e %trie1te care %9 a0n-9 aipternic 1i ai &o-at. N tot a%t8el e%te /n lea a%iatic9! nde %erea=9 tradiţini orale 1i reli-ioa%e. Ideall indianli Ta-ore e%teper8ecţionarea oral9 a oli. Acea%t9 per8ecţionare treptacon%titie area i%torie a oenirii: n o lpt9 de /ntrecere /n[

popoare! ci de%9<r1irea aroniei /ntre toţi oaeniiJ n naţini!

100





ca=l la poplaţinea 7reciei antice! 1i tot1i %9 n ae /n ra lor o

naţine. I%toricl en-le= Ra%a Mir! pentr a cita nai pe cel dinr9 dintre i%torici care %)a ocpat de acea%t9 c;e%tine! dp9 ceeainea=9! r<nd pe r<nd! contri&ţinile pe care le)a ptt adcera%a! reli-inea! li&a 1i tradiţinea! 1i pe care le -9%e1te 8oarte /n%enate pentr 8orarea naţinii! a0n-e la concl=ia tot1i c<a&%olt nece%ar9 n e%te nici na dintre ace%tea 1i p9rerea %a propriee%te c9 naţinea %e cientea=9 ai ale% prin aintirea %8erinţelor 1ilptelor cone din trect! adic9 prin /pre0r9ri de 8apt. $entr ceolande=ii! &n9oar9! con%titie%c o naţine $rin ra%9! li&9 1ircli-ine! ei a cele ai %tr<n%e a8init9ţi c -eranii 1i /n El Media 1i aparţint %tatli -eran. Ei %)a con%titit /n naţine prin &aiade %<n-e 1i de %8erinţe pe care le)a dat)o lpta pentr li&ertate d%9contra Spaniei. Aintirile acelor %8erinţe n pot 8i itate %a%c;i&ate. $entr ce eleţienii con%titie%c o naţine! de1i ei %nt trei8ra-ente rpte din cele trei ari popoare ecine Ei a deenitnaţine prin /nd<r0ita 1i ln-a ap9rare a li&ert9ţii lorD. *i tot a1a /nlte ca=ri. N ei%t9 /pre0rare care %9 r9<n9 con%tant9 1inece%ar9 /n toate ca=rile! a8ar9 de /pre0rarea de a 8i %8erit! ceea

ce e%te /n%9 o /pre0rare con9 /n de=oltarea oenirii /n -enere!pentr a ai 8i ţint9 /n %ea9. ,in %8erinţ9 a ie1it! n nainaţinea! dar toate in%titţinile oene1ti! 89r9 ecepţine.Ipo%i&ilitatea acea%ta! de a raporta 8aptl 8or9rii naţinii la nanit cople de /pre0r9ri eterne! a 1i 89ct ca i%toricii %9 n 8iede acord a%pra datei c<nd /ncepe 8orarea naţinilor /n Eropa.,p9 nii! naţinile ar /ncepe iediat dp9 c9derea IperiliroanJ dp9 alţii! cea ai t<ri! deodat9 c /n8iinţarea ariloronar;ii ap%eneJ /n %8<r1it dp9 alţii! cr<nd de tot! de la /nceptl%ecolli al l)lea.

O /nţele-ere a naţionalit9ţilor 1i a naţionali%li eropean e%teipo%i&il %9 8ie do&<ndit9 prin coparaţinea /pre0r9rilor eternei%torice. /ntocai c 8orţa de eplo=ine a pl&erii de p1c9 n %)arptea niciodat9 eplica din copararea i0loacelor care %ere%cpentr a prooca epo=inea! tot a1a 1i tendinţele politicii eropene n%e pot eplica din /pre0r9rile eterne care le pn in i1care.Tre&ie %tdiat9 eolţinea %8letea%c9 a oli din care porne%c

ace%te tendinţe! c9ci nai prin dinaica %8letli oene%c /pre0r9rile i%torice eterne pot do&<ndi o iportanţ9. S8erinţele /ndrate! credinţa con9 %a li&a con9 n tre=e%c 8n ori1ice ocon1tiinţa naţional9! ci nai /ntr)n anit 8el de o: /n acel

%%cepti&il de a reacţiona la ace%te in8lenţe. Ol eropean! prin /ntre-l cople de /pre0r9ri /n care a tr9it! cople /n care intr9n nai /pre0r9rile enerate ai %%! ci 1i lte altele de ordin%ocial 1i econoic a c<1ti-at n %8let no 8aţ9 de ol celorlaltecontinente 1i nai cno1tinţa ace%ti %8let no ne d9 /nţele-ereanaţionali%li. Acea%t9 cno1tinţ9 n tre&ie /n%9 %9 o a1tept9 de lai%torie! ci de la 8ilo=o8ia i%toriei.

,in per%pectia 8ilo=o8iei i%toriei ae ai lte /ncerc9ripentr /nţele-erea naţionali%li. Cele ai ec;i /ncerc9ri n trectot1i dincolo de %ecoll al lll)lea. Naţinile a ptt 8i 8orate 1iai /nainte! dar re8leinea 8ilo=o8ic9 a%pra naţionali%li n)a /ncept dec<t 8oarte t<r=i. Io;. 7otl. Fic;te36 e%te poate cel dint<i carea /ncercat o eplicare lar-9 din pnct de edere 8ilo=o8ic! tn iarnaanli "64')"646! prin rei%tele %ale Redcn an die deutsche Natioti, %edete la lin9 pria doctrin9 coplet9 a naţionali%li! care

10%

D Rairoa Mir. Naiionalisme el mtematkmalisme, trad. ari-n. $ari%! "#"". pa- >3



lţe1te 1i a%t9=i pe 8oarte lţi naţionali1ti de conin-ere! tn

acea%t9 doctrin9 %e o-linde1te! /n ade9r! caracterele e%enţiale ale%8letli eropean odern! /n deo%e&ire de %8letl pe care /l /nt<lni /n re%tl oenirii. Sin-ra -re1eal9! X dar ne-re1it o are -re1eal9 X! care i %e poate ipta li Fic;te! e%te c9 el a atri&it lte dincaracterele e%enţiale ale eropeanli nai -eranli! 1i a 89cta%t8el din naţionali% n apana-i al a%pira)&nilor poporli-eran! /n loc de a %e -<ndi la continentl /ntre-J dar con%ecinţeleace%tei -re1eli %nt 1or de eliinat a%t9=i. Meritl li Fic;te r9<nede a 8i nierit /n od 0%t i=orl l9ntric din care ţ<1ne1te credinţanaţionali%li.

Ace%t i=or e%te denit de Fic;te: atonoia con1tiinţei.,enirea %e poate di%ctaJ /nţele%l ei /n%9 core%pnde ade9rli.Caracterl e%enţial al eropeanli odern e%te /ncrederea %a 89r9ar-ini /n pterea con1tiinţei. O con1tiinţ9 li&er9! atono9 /n actele%ale! %eran9! e%te cel ai are &n pe le. Nici ol antic! niciol celorlalte continente n a acea%t9 /ncredere /n con1tiinţ9.Eropeanl rea li&ertate 1i 0%tiţie! pentr a)1i /p9ca con1tiinţaJanticl 1i etra)eropeanl! c<nd a oit %a oie%c li&ertatea 1i

0%tiţia! e%te pentr a 8i pe placl diinit9ţii . Eropeanl a1teapt9 totpro-re%l de la actiitatea con1tiinţei %ale! de aceea reendic9rile %aleper%i%tente a 8o%t acelea care %e raporta la li&ertatea ace%teia. Etra)eropeanl a1teapti totl de la %pranatral. Ci acea%t9 /ncredere 89r9ar-ini /n pterea con1tiinţei n e%te o %ipl9 anitate a %8letlieropean! c pare %9 cread9 Ra&indranat; Ta-ore! ci e%te oconin-ere ad<nc9 ie1it9 din eperienţa ieţii %ale i%torice! acea%ta e%te1or de doedit. Eropeanl n)ar 8i ptt tr9i 89r9 actiitatea li&er9 acon1tiinţei. ,in acea%t9 actiitate a ie1it inenţinile 1tiinţi8ice 1iaplicaţinile ind%triale! a ie1it toate i0loacele de ap9rare 1i deadaptare ale ieţii eropene. Un i=or a1a de 8ecnd ptea 1or %9 8ie 1idiini=at. Ace%t lcr %)a 1i /nt<plat /n Eropa. $e c<nd la celelaltepopoare etra)eropene creaţi nea %t9 /n pterea 8iinţelor%pranatrale! /n Eropa creaţinea e%te atri&tl -eniilor. 7enilcreator X con1tiinţa deplin9 1i atono9 X e%te %prel ideal aleropeanli. Naţionali%l li Fic;te ine dp9 ideall -enili! careera aproape pe%te tot cltiat /n Eropa! ai ale% /n ra 1coaleiroantice 1i a 8ilo=o8iei antieneJ naţionali%l li Fic;te n e%te

dec<t ideall -enili! tran%plantat din con1tiinţa indiidali /ncon1tiinţa colectii a poporli. O con1tiinţ9 li&eri 1i atonoi apoporli /ntre- /n cele din ri a0n-e %i 8ie con%ideraţi ca o %prei8orţ9 de c9tre eropean. Filo=o8ii cei ari ai %ecolli al __I)lea! dinFranţa! pre-9ti%er9 /nde%tl drl. ?ean ?acVe% Ro%%ea!in%piratorl roanticilor! or&i%e /n /e Cont"at social \n repetater<ndri de oinţa naţional9! de con1tiinţa naţional9 1i de %eranitateanaţional9.

$entr 8ilo=o8ia i%toriei tipli no%tr! pro&lea naţiona)li%li n %e %8<r1e1te /n%9 c /nţele-erea ori-inei! pro&lea cea are /ncepe! de aci /nainte! c /ntre&area: care %nt dreptrile iitoare alenaţionali%li /n i%toria politic9 a Eropei E%te naţionali%l ni0loc! %a e%te n %cop ,ac9 e%te n i0loc! atnci tilitatea lipoate 8i di%ctat9 dp9 tip 1i loc! el poate 8i enţint %a poate 8i /nlocit! dp9 c cer alte intere%e %perioare ale oeniriiJ dac9 e%te /n%9 n %cop! atnci el 8orea=9 criteril 0dec9ţii noa%tre! 1i dp9 el

tre&ie %9 /ndrept9 pe celelalte intere%e ale oenirii! 8n pril ca=!a aea naţionalitatea /n %ericil ra%ei! %a /n %ericil cltrii!&n9oar9J /n ca=l de al doilea! a aea ra%a 1i cltra /n %ericilnaţionalit9ţii. Snt do9 pncte de edere di8erite 1i c con%ecinţeetre de dier-ente.

10&



E%te net9-9dit c9 a0oritatea p&lici1tilor conteporani

/p9rt91e%c cel de al doilea pnct de edere! care e%te: pnctl deedere al li Fic;te! dp9 ce eliin9 din el -erani%l. ,p9p9rerea ace%tor p&lici1ti! nitatea cltrii naţionale e%te edil celai prielnic care pne /n aloare di%po=iţinile %8lete1ti ale nicet9ţean odern! iar %eranitatea naţional9 e%te reali=area celei ai /nalte a%piraţini oene1ti! a1a c dorea Fic;te pentr patria %a /nin%9 la ?enaD. Se cere nitatea cltrii! pentr c9 nitatea e%te 1ipentr con1tiinţa indiidal9 o condiţine indi%pen%a&il9 de creareJdac9 -enil e%te prin ecelenţ9 creator! ca=a %t9 /n aronia nitar9 a8ncţinilor %ale. Se cere apoi %eranitatea naţional9 pentr ca %9 %edea con1tiinţei poporli po%i&ilitatea de a)1i eercita toatedi%po=iţinile %ale %ociale. Un popor ro&it econoice1te %a-eo-ra8ice1te! ori lip%it de -raniţele %ale natrale! n poate %9)1ieercite di%po=iţinile /nn9%cte: c9ci con1tiinţa %a ar 8i ca 1i con1tiinţani indiid 8l9<nd %a &olna. Con1tiinţa %ocial9 tre&ie %9 8ie dar%eran9 pe i0loacele de ei%tenţ9 aterial9. $oporl)naţine tre&ie%9 tind9 a aea /ntre p9<ntl de care nca %a are neoie 1i! /nacela1i tip! %9)1i or-ani=e=e ace%t p9<nt /n a1a 8el /nc<t toate

&o-9ţiile ateriale %9 pro8ite conaţionalilor. /n %8<r1it! c cel ai /nalt ideal e%te ideall naţional! datoria oli politic odern e%te %9-r9&ea%c9 naţionali=area nitar9 a locitorilor patriei %ale! 1i %9 n)1icon%idere roll terinat dec<t c<nd toţi copatrioţii %9i! %iţind 1i-<ndind Ia 8el! or con%titi o nitate &ine di8erenţial9 de toatecelelalte nit9ţi ale poplaţinii -lo&li. Sitaţinea pe care ar 8i %9 ocon%tate i%toricl! de pe%te c<tea ii de ani! dac9 ideall naţional %)arra /ntocai! ar 8i aceea a nei lţii de %eranit9ţi naţionale!a1e=ate na l<n-9 alta! a<nd)1i 8iecare con1tiinţa %a 1i cltra %anaţional9. La n a1a iitor %)a -<ndit! de%i-r! 8o%tl pre1edinte alStatelor Unite! il%on3# c<nd a prop% planl nei %ociet9ţi anaţinilor %erane! care %)a 1i /n89ptit 1i /1i are %edil la 7enea.

Snt contin-enţe tot1i care /piedic9 reali=area ace%ti plan9reţ 1i care a /ncept %9 dea de -<ndit p<n9 1i celor ai %inceriparti=ani ai naţionali%li. A%t8el! Leon Bor-coi%D[! pril dele-atal Franţei /n Con%ilil Societ9ţii Naţinilor! dele-atl naţinii! caredp9 p9rerea ltora repre=int9 politica naţionali1ti intran%i-ent9!de1i

optii%t /n re=ltatl 8inal al Societ9ţii Naţinilor! con%tat9 ca9r9cine -ret9ţile c care opera ace%teia are de lptat. Naţinile%erane n or %9)1i liite=e araentl =ice dan%l! iar Societateae%te lip%it9 de i0loace de con%tr<n-ere Toate ;ot9r<rile ei %ntrecoandaţini orale nai pentr -ernele e8ectie alepopoarelor care pot %9 le aplice %a n! 1i / n totl atri&Unilecon8erite ei %nt ne%i-re 1i in%8iciente c<t9 ree eperienţa n a%ta&ili liitaţinile raţionale care tre&ie ad%e principili8ndaental al %eranit9ţii 8iec9rei naţini /n parteD. ,arliitaţinile %eranit9ţii naţionale n 1tir&e%c ele oare /n%1iprincipiY naţionalit9ţii Alte critici loe%c 1i ai -ra atoritateaidealli naţional. $&lici1tii din 1coala %ociali%t9 ari%t9 8ac dinnaţionali% n corolar al ideolo-iei &r-;e=e capitali%te: o ar9 de%pecl9 pentr oli-ar;iile %t9p<nitoare. Un p&lici%t! c;iar ne%ociali%t!c e%te ai %%)citatl ,aid ?ane HUI! n %e %8ie1te %9 atri&ier9=&oaielor de /ntre-ire naţional9 ca=e c totl 0o%nice. ,ac9 n)ar 8iintere%ele econoice /n 0oc! n)ar 8i nici con8lictele dintre naţionalit9ţi!a8ir9 el. R9=&oaiele odee %nt r9=&oaie econoice. Aratele 1i8lotele odee %nt p9=itoarele aanta0elor c<1ti-ate 1i a-enţii deeectare a pr9d9cinilor iitoareDD.

tn %8<r1it! principil naţionalit9ţii e%te p% /ntr)o -rea dile9 prindo9 8apte ari i%torice pe care le pre=int9 Eropa dp9 areler9=&oi ondial: &ol1ei%l din R%ia 1i pretenţinile inorit9ţilor

10*

6 Re den an die deutsche NationF Cop. 8i aier Leon! Philosophie de Gchie.

[ *edinţa Acadeiei de 1tiinţe orale 1i politice d $ar. 2 inie "#22 K =emps, R

?in "#22DD O ?. HilI. La n!cvtisiructton de / Europe, pa-. (2.



etnice ri%ipite prin di8eritele %tate naţionale. Bol1ei%l! de1i %e

pretinde %ociali%t! n rennţ9 tot1i la %eranitatea naţional9 aR%iei. 7ernl %oietelor cere ca naţinile Eropei %9 re%pecte8ora de %tat! 1i cltra pe care 1i le)a ale% cet9ţenii r1i. Ace1ticet9ţeni n or %9 ai&9 proprietate indiidal9 1i oral9 &r-;e=9.Con1tiinţa lor %ocial9 le ipne or-ani=aţinea coni%t9 1i o oral9li&er9. C ce drept pot %9 interin9 celelalte naţini ale Eropei ca %9%c;i&e ordinea cea no9 a R%iei C dreptrile care decr- dinintere%ele %perioare! ale Eropei! %a ale oenirii ,ar %nt oareintere%e %perioare celor naţionale

Al doilea 8apt care tr&ri ideall naţional con%i%t9 /n preten)pnile inorit9ţilor de a 8ora %i ele Va%i)naţini dpi odellpopoarelor ari. ,aci naţionali%l eropean e%te a8irarea de%9)<r1it9 a li&ert9ţii de con1tiinţ9 indiidali 1i %ociali! cine poate liitan9rl nit9ţilor .naţionale Ce poate le-itia o naţionali=are c de)a %ila O naţionali=are c de)a %ila e%te n non%en% pentr cre=lpolitic eropean! care a a8irat %ecole de)a r<ndl li&ertatea 1i dreptlper%oanei de a di%pne de %ine. ,ac9 tot1i %e 8ace naţionali=are c de)

a %ila! e%te ci %e adite ci /n i0locl Eropei ei1ti per%oane care pot 8ilip%ite de dreptri 1i de l i&ertateIati o lţie de pro&lee pe care i%toricl 8ilo=o8 din tipl

no%tr a aea %9 le re=ole.

,o9 %nt etodele prin care el poate %9 a0n-9 la %olţionarealor: etoda eplicati9 1tiinţi8ic9! 1i etoda recon%trcti9indiidali%t9. Metoda eplicati9 e%te a%t9=i! /n r<ndl i%toricilor!pţin /ntre&inţat9. Ea a 8o%t /n 8aoare o dat9 c 7io. Batti%taicoD 1i Monte%VieDD52! /n %ecoll al III)lea! %ecoll 1tiinţelor8i=ico)ecanice. A%t9=i! etoda eplicati9! c toate /ncerc9rile niLaprec;tDDD5( 1i alţii! n re1e1te %9 %e introdc9 /n cercet9rilei%toriceJ ea e%te re=erat9 ecl%i %ociolo-ilor. I%toricii o ţin /n preapţin9 %ti9! iar c<nd o %tiea=9! n o aplic9. Faoarea lor e%te departea etodei recon%trctie! dp9 care 8aptele i%torice %ntindiidalit9ţi %in-lare 1i care tre&ie de%cri%e ca atare. Scopli%toricli! dp9 acea%t9 etod9! e%te %9 recon%titie 8aptele petrecte /n realitatea lor %in-lar9! iar eplicarea %9 in9 nai /n ar-inile%inte=ei ace%tei realit9ţi. Filo=o8ii . indel&and53 1 i H.RicertD55 %nt principalii teoreticieni ai ace%tei etode. ,p9

p9rera ace%tia din r9! 1tiinţele care %e ocp9 de 8aptele natrii pot /nloci 8aptele prin a&%tracţini! 1i apoi a&%tracţinile le pot a1e=a /n%i%tee de relaţini lo-ice pe care %9 le con%idere ca le-i! 8iindc98aptele natrii pot 8i anali=ate 1i red%e /n eleente ni8ore! pe c<nd8aptele i%torice! nept<nd)%e de%copne in eleente ni8ore! npot 8i /nlocite prin a&%tracţini. ,e aceea! i%toricl n poate

-enerali=a 1i eplica prin ca=e! c poate ol de 1tiinţ9 natral9Jcel lt el poate %9 recon%titie.

C acea%t9 etod9! %olţinea care a1teapt9 pro&leeleenerate ai %% e%te 1or de /ntre9=t. Ea a 8i o %olţine%&iecti9 %pri0init9 pe atoritatea oral9 a i%toricli 1i c c<t a 8i

105

6 Principi di una scien)a nuova K"'25 66 8e i

Hespril des is K"'36.

DDD Garl Laprec;l! "lte und neue Rkhtun+ in der eschkhts'issenscha!l KFrei&r-.

8ie Iulturhistorische Methode KFrei&r-. Cop. E. Bern;ei! ehruch der hist. Methode

und der eschkhtsphihsophic K"#46

J6> Praeludien i ! DDDDD H. Ricert. 8ie Cren)en der natur'issenscha!uichen Ge+ri!!siUun+. Eine

+ische Einleitun+ in die historischen Bissenscha!ien, 2. A8l. "#"(.





c<1ti-i din %ipl9 intiţine. H. Taine a 8o%t n are i%toric! 8iindc9 a

8o%t n de%9<r1it p%i;olo-. Anali=a %8letli n e%te de a0n%. $entra 8i &ine aplicat9! etoda eplicati9 iplic9 1i o &n9 orientaţine /ncnoa1terea natrii! c care ol %t9 /n le-9tr9. ,e aceea! %e /nţele-epentr ce ea e%te prea pţin practicat9 de i%torici! dar pentr ce! /n%c;i&! ea e%te indicat9 %9 %erea%c9 /n od ecl%i i%toricilor8ilo=o8i. N e%te 1tiinţ9 ai %tr<n% le-at9 /n pro-re%l ei de etod9!c e%te 8ilo=o8ia i%toriei.

0"hi*a pent"u Jtiinţa si Re$o"!a Sociala n". l, 8? ;; ,p. 8[-E

107





natri. Fiecare 0deţ era ţint ci /1i are e1te1-arii %ii %peciali. Unl%e recoanda prin olariJ altl prin pe%cari! altl prin t<plari 1i a1a8iecare c o cate-orie de ncitori %peciali! ca 1i c ar 8i 8o%t 8iecared9rit c anite a&ilitaţi de la natri.

A%t9=i di8erenţierile de nci a pierdt /n are parte le-9tralor %tr<n1i de di8erenţierea &o-9ţiei p9<ntli. Ciili=aţia! prin /nlţirea i0loacelor de tran%port! a e-ali=at condiţiile /n care %eprodc e1te1-rile. In ori1ice colţ al ţ9rii %)ar a8la e1te1-arl! el /1i are ateriall tre&incio%! c cea ai are /nle%nire. Aanta0ele%itaţiei -eo-ra8ice %)a red%. In acela1i tip %)a red% 1i aanta0eletradiţiei. Aproape ci n %e ai /ntrea&9 nieni dac9 e1te1-arle%te! %a n! continatorl nei tradiţii.

In %c;i&! di8erenţierile de nc9 la care a a0n% popoarelea%t9=i %nt /n %tr<n%9 le-9tr9 c di8erenţierile %8lete1ti pe care le ade la natr9 popoarele /n%e1i Fiecare popor di%pne de o anit9&o-9ţie %8letea%c9. Felriea 1i calitatea ace%tei &o-9ţii condi ţionea=98elriea 1i calitatea ncii pe care o -9%i la Fiecare popor /n parte.C9ci circlaţia de &nri ateriale 1i cltrale 1i pe care ciili=aţia a

/ntin%)o pe%te /ntrea-a %pra8aţ9 a p9<ntli a ad% dp9 %ine nre=ltat %prin=9tor pentr lea ec;e: acea%t9 circlaţie! departe dea ni8ori=a nca di8eritelor popoare! dipotri9 a di8erenţiat)o 1iai ad<nc. $opoarele care ai /nainte ree! din ca=a lip%ei deateriale! %e re%tr<n-ea la practica ni ic n9r de e1te1-ri!a%t9=i %e a<nt9 pe toate terenrile actiit9ţii econoice. Lip%a deateriale n ai e%te o piedic9. Fiindc9 ace%te ateriale circl9.Ran-l 8iec9ri popor! /n prodcţia ncii! at<rn9 de &o-9ţia%8letli! iar n de &o-9ţia p9<ntli.

Acea%t9 %c;i&are! reali=at9 prin circlaţia &nrilor ateriale1i cltrale pe /ntrea-a %pra8aţ9 a p9<ntli! a ad% dp9 %ine o%c;i&are /n /n%91i preţirea ncii. Mnca n ai e%te di%preţit9 1icon%iderat9 ca o poar9 ip%9 %9racli! ci e%te con%iderat9 ca Fiindepre%inea cea ai 8idel9 a Fiinţei oene1ti. C pol %e cnoa1tedp9 roadele %ale! a1a 1i ol dp9 nca %a. tn nc9 %t9 /nţele%lieţii oene1ti.

,c noa preţire %e lea-9 1i noile tendinţe /n or-ani=area ncii.,ac9 /nainte ree! ptea 8i l9%ate pe %eaa condiţiilor

-eo-ra8ice 1i a tradiţiei! ale-erea 1i practicarea ni e1te1-.acea%ta n %e ai poate 8ace a%t9=i. Un &9r&at de %tat pre9=9tor ştjc

c9! /n concrenţa dintre di8eritele popoare ncitoare! aanta0ele-eo-ra8ice 1i tradiţia n pot ţine piept per8ecţinilor te;nice. Iarper8ecţinile te;nice n pot 8i reali=ate dec<t de ncitori de%toinici.

A1a %)a a0n% la conin-erea c9 or-ani=area ncii 8iec9ripopor tre&ie %9 8ie 89ct9 dp9 n plan 1tiinţi8ic! /n care %9 %e ţin9%ea9! /n pril r<nd! de di%po=iţiile %8lete1ti ale acelora carince%c. Fiecare popor con%titie o totalitate or-anic9! /n=e%trat9 canite /n%1iri %8lete1ti &ine di8erite 1i /n od con%tant tran%i%e!prin le-ile eredit9ţii! din -eneraţie /n -eneraţie. ,onnţele! oric<t de8ier&inţi ar 8i la n &9r&at de %tat! ele n %c;i&9 prea lt /n 8ondl /n%1irilor %8lete1ti ale poporli. $reederea! de care or-an=iareancii are neoie! o poate do&<ndi nai acela care n %e ia dp9dorinţe! ci dp9 con%tat9ri &ine eri8icate. Nai ace%ta 8ace o oper9dra&il9.

O a%eenea preedere intenţionea=9 %9 o dea 1tiinţa cea no9 ap%i;ote;nicii.

2. X $%i;ote;nica e%te 1tiinţa care %e ocp9 c aplicaţinileade9rrilor p%i;olo-ice pe terenl de actiitate oenea%c9! /n carete;nica ncii are n rol ;ot9r<tor. Ea r9re1te! /n %pecial! %9de%copere condiţiile optie /n care nca %e poate reali=a c pro8it

109



oral 1i aterial! at<t pentr indiidl care nce1te! c<t pentr-rpl %ocial al ace%tia.Ca 1tiinţ9 aplicat9! p%i;ote;nica pre%pne! pe de o parte! n

n9r de ade9rri de p%i;olo-ie! iar pe de alt9 parte! anite%copri practice de /n89ptit. C c<t ade9rrile de p%i;olo-ie! de lacare %e pleac9! %nt ai teeinice 1i c c<t! de a%eenea! %coprile de /n89ptit! la care %e tinde! %nt ai &ine de8inite! c at<t 1i operap%i;ole;nicianli e%te ai %i-r9. $e &a=a nor ade9rri p%i;olo-ice1&rede n %e poale a0n-e la reo preedereJ 1i lot a1a o preedere npoate 8i! c<t9 ree aplicaţia e%te /ndreptat9 %pre n %cop ne&lo%. Unp%i;ote;nician cnoa1te! &n9oar9! /n od teeinic p%i;olo-iat<n9rli pe care oie1te %9)" /ndrepte %pre o carier9! dar n cnoa1tedeloc %trctra pro8e%inilor 1i edil %ocial! /n care t<n9rl a aea%9)1i eercite ncaJ /n ca=l ace%ta preederea li a 8i 8oartepro&leatic9. Tot a1a! /n ca=l contrar c<nd %e cnoa1te &inepro8e%inea! %a edil! dar n %e cnoa1te p%i;olo-ia acelia care aaea %9 8aci nci. $%i;ote;nica e%te ca ar9tra ni pod! care e%te%i-ri nai daci cele do9 capete ale ace%tia %e rea=99 pe alri

%olide. C alte cinte! p%i;ote;nica %e practici /n od til! c<nd la&a=ele ei %ta! de o parte! datele %i-re ale p%i;olo-iei 1i! de alt9 parte!%copl ;ot9r<t al oli eperientat care 1tie ce tre&ie. ,o9cerinţe! /n cele ai lte ca=ri! -re de /ndeplinit. C9ci p%i;olo-ia! /nnele priinţe! e%te /nc9 la /nceptl ei! iar %copl /n%pre care tre&ienca /ndreptat9 n e%te ;ot9r<t! /n =ilele noa%tre! totdeana de oleperientat. Tot1i! %enele care pree%te%c o aplicare din ce /n ceai tili a p%i;ote;nicii %e /nlţe%c. A&ia n9%ct9! /nainte de r9=&oilondial! p%i;ote;nica %e &cri a%t9=i! la popoarele clte! de o 8oartelar-i r9%p<ndire. S& condcerea in%tittelor de p%i;ote;nica /nStatele)Unite ale Aericii! /n An-lia! /n 7erania! /n Bel-ia! /n R%ia! /n $olonia! /n Letonia! /n A%tria! /n Spania! /n Franţa 1i Italia! /n?aponia etc! %e orientea=9 %pre nca pro8e%ional9 potriit9aptitdinilor lor intelectale 1i oraleJ %e %elecţionea=9 lcr9torii dinind%trieJ %e raţionali=ea=9 %ericiile din in%titţiile p&lice 1i din /ntreprinderile particlareJ %e prein accidentele de nc9J %e adcper8ecţion9ri /n te;nica in%trental9 pentr ca ele %9 core%pnd9 laecani%l corpli oene%cJ /n %8<r1it! %e /ncearc9 %9 %e or-ani=e=e

pe &a=e 1tiinţi8ice nca naţional9 /nl9ntrl 8iec9ri %tat. Rareori1tiinţ9 care %9 8i 8o%t ai &ine enit9 pentr %piritl epocii noa%tre cap%i;ote;nica. ,e aceea! lte din in%8icienţele %ale %nt trecte cederea! din ca=a arelor aanta0e pe care re=ltatele ei 8ac %9 %e /ntread9.

$%i;ote;nica! /n ade9r! e%te aceea ce %e poate ni o 1tiinţ9reolţionar9. Ea de%c;ide drri noi ncii oene1ti! pe toateterenrile! /ncep<nd c cel econoic 1i %8<r1ind c cel edcati.Ori-inalitatea %a %t9 /n per%pectia no9 pe care ea o introdce /nalori8icarea oli ca 8iinţ9 prodc9toare. Ol a 8o%t de c<ndlea ncitor. ,ar ncitor con%tr<n%! n ncitor din in%tinct. Cancitor con%tr<n%! el n 1i)a ale% nca! ci a priit)o 8orţat %a prin /nt<plare. $otriit9 aptitdinilor! niciodat9J %a nai /n odecepţional. C;iar c<nd %)a cre=t li&er /n ale-erea ncii %ale! oln)a 8o%t de 8apt li&er! 8iindc9 i)a lip%it cno1tinţa real9 a aptitdinilorde care inteli-enţa 1i ener-ia %a oral9 ptea`Z %9 di%pn9. Ale-ereaera 89ct9 dp9 ipre%ii %&iectie 1i dp9 pre0dec9ţile doinante /nedil %9 %ocial! iar n /n od li&er. In od li&er n poate 8ace

ale-erea dec<t ol care ;ot9r91te /n deplin9 cno1tinţ9 de %ine! dp9n eaen o&iecti 1i &ine controlat a`lZ di%po=iţiilor %ale %8lete1ti.

Ace%t eaen o&iecti /l i0loce1te p%i;ote;nica.

(. X Eaenl p%i;ote;nic a 8o%t! /n practic9! precedat deeaenl edical.

110



/nainte de a %e /n8iinţa in%tittele de p%i;ote;nica! %& condcereac9rora %nt or-ani=ate a%t9=i! /n di8erite ţ9ri! orientarea 1i%elecţionarea pro8e%ional9! prec 1i raţionali=area %ericiilor p&lice1i a /ntreprinderilor particlare! /pren9 c 9%rile de preenire aaccidentelor de nc9! X a 8o%t 1i e%te /nc9 o&iceil ca di8eritelein%titţii p&lice %9 %pn9 pe aceia care %olicit9 de la ele %ericii 1i /n%pecial 1colile p&lice! pe candidaţii elei! la n eaen edical! princare %9 %e con%tate %9n9tatea lor 8i =ic9.

Ace%t eaen edical tre&ie %9 %e enţin9 1i de aci /nainte! can eaen ante!e"ăto" acelia de p%i;ote;nica. El e%te poarta princare %e intr9 /n cno1tinţa %8letli. F9r9 %9n9tate 8i=ic9 n ei%t9&ne di%po=iţii intelectale 1i orale. ,ar eaenl edical n poate /nloci eaenl p%i;olo-ic al p%i;ote;nicianli. Aceia cari credcontraril! contin9 89r9 %9 1tie ec;ea pre0decat9 r9%p<ndit9 deeta8i=ica ateriali%li! X dp9 care di%po=iţiile %8lete1ti %nt%iple propriet9ţii ale ateriei %a /nc9 1i ai r9: %nt %iple &recare rea=9 i1c9rii corprilor ateriale. ,i%po=iţiile %8lete1ti n%nt nici propriet9ţile! 1i c at<t ai pţin n %nt nici &rele

ateriei. Ele /1i a le-ile lor! care tre&ie%c cno%cte! /n a8ar9 dele-ile ateriei. ,in eaenl edical al 8ncţinilor 8i=iolo-ice! nre=lt9 o preedere a%pra rolli pe care /l or aea ace%te 8ncţini /n de%891rarea ncii pro8e%ionle a cia. $ro8e%inea cere n nai%9n9tate or-anic9! ci ea cere 1i o dinaic9 %pecial9 p%i;olo-ic9:inteli-enţ9! ptere de atenţie! de a&%tracţie! de eorie! de%i&oli=are! /n%1iri de teperaent 1i caracter etc. 1i! ai pre%% detoate! o corelaţie aronic9 /ntre di8erite -rpri de 8ncţini%8lete1ti. Cei ai 8ro1i oc;i!din pnct de edere edical! n %nttocai aceia care de%coper9 8r%eţea o&iectelor din natr9 1i /nc9ai pţin aceia care i0loce%c arti%tli arta pictriiJ c nicirec;ile cele ai %9n9toa%e n 8ac! din acela care le po%ed9! n=icant. In -enere! %9n9tatea deplin9 corporal9! %a c %e =ice /nod poplar trpl care ple%ne1te de %9n9tate! e%te pentr ncapro8e%ional9 n in%trent 8oarte ediocr. Eaenl p%i;olo-ic e%tesinu"ul care poate %9 dea o preedere /n de%891rarea nciipro8e%ionale! 8iindc9 nai el p9trnde /n 8ineţa ecani%li ace%teide%891r9ri. O nc9 pro8e%ional9 %e de%891r9 dp9 le-i ai

coplicate de c %e de%891r9 cre1terea corpli la di8erite <r%te.Cine n le cnoa1te e%te ep% la %rpri=e 8oarte nepl9cte. Candidaţiicei ai &ine recoandaţi! din pnct de edere edical! pentr 1colileilitare! %nt de%coperiţi ai t<r=i ca o8iţeri r9iJ tot a1a! cei ai &inerecoandaţi! din pnct de edere edical! ca %9 8ie ipie-aţi 1icondc9tori de locootie /n %ericil c9ilor 8erate! %nt de%coperiţi!ai t<r=i! ca oaeni 89r9 r9%pndere! dp9 ra c9rora %e /nlţe%caccidenteleJ tot a1a! /n adini%traţia p&lic9! /n coerţ 1i ind%trie! ceiai &ine recoandaţi din pnct de edere edical! ade%eori n)a nicio re1it9 /n cariera lor! &a /nc9 a0n- %9 a-a&onde=e dintr)o ocpaţie /n alta. Eaenl edica %)a practicat! de altinteri! c lt /naintea eaenli p%i;ote;nic 1i tocai din ec;ea li practic9 %)adoedit in%8icient. Acolo nde el ai per%i%t9 %9 8ie /n od ecl%ipracticat! acolo i-norarea %a /nl9trarea eaenli p%i;olo-ic %er9=&n9 /ntr)n od de%tl de drero%. Socoti c9 e%te de datorianoa%tr9 %9 ar9t9 acea%t9 r9=&nare! 8iindc9 n loe1te pe ceiinoaţi! ci pe toat9 lea.

Acolo nde e%te /nl9trat eaenl p%i;olo-ic! recrtarea

candidaţilor la o pro8e%ine 89c<nd)%e nai pe &a=a certi8icatliedicaY! X acolo %e %ite totdeana neoia ca! de /ndat9 ce ncandidat a intrat /n eerciţil pro8e%iei %ale! %9 %e in%titie n ca=ier%pecial! /n care %e adn9 de%pre d<n%l tot 8ell de in8oraţii. Adic9 %ein%titie a%pra pro8e%ioni%tli n %erici de %piona0. Fi1ele

111



indiidale ale candidaţilor! certe de eaenl p%i;olo-ic! n %e 8ac /nainte de eerciţil pro8e%inii 1i c -aranţia etodelor o&iectie1tiinţi8ice! ci %e 8ac a&ia după ce %)a intrai /n eerciţil pro8e%inii 1idp9 etodele condanate de cel ai eleentar %iţ oral. Medicla de%c;i% porţile 1coalei ilitare ni candidat %9n9to%J 8iindc9 /n%9ace%t candidat %9n9to% n)a 8o%t eainat din pnct de edere %8lete%c!a1a c9 n %e 1tie dac9 el are %entientl r9%pnderii! per%i%tenţa la /ncordare! %pontaneitatea 8aptei etc. 1i c eperienţa doede1te c9lţi dintre cole-ii li /n ade9r n a ace%te /n%1iri! atnci ineMini%terl Ap9r9rii Naţionale! dp9 ce candidatl a ie1it o8iţer! c n%erici de in8oraţii a%pra per%oanei li! pentr a)1i copletacaracteri=area pe care n a ptt)o da edicl N era ai potriit cain8oraţiile %9 %e ia de la intrarea candidatli /n 1coal9 ,e la <r%tade "")"2 ani n %e ai prodc %c;i&9ri radicale /n inteli-enţa 1icaracterl t<n9rli! a1a c9 %e poate 8ace n ca=ier! n do%ar! n pro8il!de la /ncept! pe &a=a 8i1elor p%i;olo-liJ n ca=ier o&iecti 1i 89r9 %98ie /n0o%itor pentr pre%ti-il per%oanei o8iţerli. La ce neoie%pionarea per%oanei pe care ai at)o /n <n9 pentr eainare! /n

od 1tiinţi8ic! de la <r%ta de "" ani p<n9 la atritate.M9 -r9&e%c %9 adao- c9 /n in%titţia aratei noa%tre ca=ierl

o8iţerli a 8o%t 9r-init la cali8icaţiile de %erici date nai decoandanţii o8iţerli! eit<nd)%e celelalte in8oraţii de natr9inti9 %8letea%c9! tn alte ţ9ri! cprin%l ca=ierli e%te ai lar-.C;iar la noi! nii ini1tri ai Ap9r9rii Naţionale recr- 1i la in8oraţiicare dep91e%c cali8icaţiile de %erici. ,e a%t9=i /nainte /n%9! 9%rilelate de coandaentl %perior al liceelor 1i 1coalelor noa%treilitare! de a %e proceda la eaenl p%i;olo-ic al ttror eleilor! dinliceele 1i 1colile ilitare de toate -radele! or 8ace a%eenea %ericii dein8oraţii c de%9<r1ire de pri%o%. Ca=ierl iilor al 8iec9ri o8iţerro<n a cprinde nai ceea ce 9%r9toarea 1tiinţi8ic9 a %pnede%pre inteli-enţa 1i caracterl li! 89r9 r9 1i 89r9 p9rtinire. ,e aceea!tre&ie %altat9 c %ati%8acţie 9%ra or-ani=9rii ni la&orator dep%i;olo-ie eperiental9 1i aplicat9 la *coala pre-9titoare de o8iţeridin Bcre1ti! care! /n8iinţat c concr%l Unier%it9ţii din Bcre1ti!actiea=9 a%t9=i /n cadrele nei p%i;olo-ii %trict 1tiinţi8ice! %tdiind

o&iecti per%onalitatea 1i aptitdinile pro8e%ionale ale iitorli o8iţer.,e a%eenea! e%te 8oarte /&cr9tor 8aptl c9! a%t9=i! la liceelenoa%tre ilitare! %e 8ac cercet9ri /n a%9 /n ederea cnoa1terii c<tai eacte 1i c<t ai coplete a eleli.

tn a8ar9 de in%titţia aratei! la noi /n ţar9 ae 1i in%titţia /n9ţ9<ntli p&lic! care recoand9 1i practic9 /ntr)o lar-9 9%r9eaenl p%i;olo-icD. N ai ainte%c de cno%ctele la&oratoare dep%i;ote;nica de la Aiaţia ilitar9! de ia STB.! de la UF).R.! de la Ca%aCentral9 a A%i-. Sociale etc ! care recoand9 1i practic9 /ntr)o lar-99%r9 eaenl p%i;olo-ic. Apoi! ac de cr<nd! Ministe"ul Muncii, Sănătăţii &i Oc"oti"ilo" Sociale, prin anteproiectl %9 de le-epre=entat $arlaentli /n %e%inea din "#(5Q"#(>! pent"u p"eăti"ea p"o$esională, e'e"cita"ea !ese"iilo" &i a co!e"ţului, acord9p%i;ote;nicii locl pe care ea /l erit9 /n or-ani=area nciinaţionale. A%pra ace%ti proiect o reeni ai pe lar- cea aideparte.

Sin-ra in%titţie de %tat care /n ţara noa%tr9 /nc9 %e enţine

re8ractar9 eaenli p%i;olo-ic! /nţele-<nd %9)1i recrte=eper%onall de %erici nai prin eaene edicale! e%te in%titţiaC9ilor Ferate. Acea%t9 in%titţie are n %erici de %elecţionare! /n%9%trict edical. $er%onall pe care ace%t %erici /l recrtea=9 e%te! 89r9 /ndoial9! plin de %9n9tate din pnct de edere 8i=iolo-icJ din pnct deedere %8lete%c /n%9! el la%9 lt de dorit. C9ci nai a1a

11%





drept %in-rl o&iect al p%i;ote;nicii. Ura1ii in-inerli Talor%ocote%c 1i a%t9=i c9 /n or-ani=aţia ncii oene1ti 8actorl caretre&ie %9 prie=e oric9rei con%ideraţii e%te pro8itl /ntreprinderii.Raponali=area con%i%t9 pentr ei /n %i%tel de or-ani=are al nciicare d9 ail de pro8it. S8letl lcr9torli! in%trentl delcr! ateria pri9! con8ecţionarea 1i coerciali=area! toate %nt penl 1i acela1i plan. In-inerl le con%ider9 drept eri-ile ni lanţ deoperaţii ecanice! /ndreptate toate %pre n %in-r %cop: prodcţia c<tai renta&il9. Cerinţele per%onalit9ţii ncitorli! intere%ele orale1i i%torice ale -rpli %ocial! din care ncitorl 8ace parte! pentr eln contea=9! c9ci ecanica n)are patrie! nici ideal. In-inerl e%tepreocpat de ceea ce el poate calcla.

,e%i-r 1i acea%t9 preocpare /1i are iportanţa %a. Ea e%te preanilateral9 /n%9! pentr a 8ora /ntre-l o&iect al p%i;ote;nicii.Acea%t9 1tiinţ9 r9re1te %9 -9%ea%c9! /r pril r<nd! i0loacelete;nice prin care di%po=iţiile %8lete1ti ale oli %e pot reali=a c<t aiariat 1i ai rodnic pe terenl nciiJ e%te o 1tiinţ9 aplicat9 pentr a%eri! /n pril r<nd! /n9lţarea cltrii %8lete1ti 1i nai /n al doilear<nd! pro-re%l ind%trial.

3. X $rincipall %cop al p%i;ote;nicii e%te de a i0loci nciini popor condiţiile cele ai prielnice de reali=are. Orientareapro8e%ional9 a a&%olenţilor de 1coal9J %elecţionarea cenicilor 1i ancitorilor /n -enereJ raţionali=area ind%triei! coerţli! a-ri)cltrii 1i a %ericiilor p&liceJ preenirea accidentelor de nc9 deorice natr9J co&aterea 1oa0li! a noadi%li pro8e%ional 1ireedcarea celor doediţi iproprii ncii 8olo%itoare! toate ace%tepro&lee de care %e ocp9 p%i;ote;nica %nt! /n lti9 anali=9!coponentele arii pro&lee care con%i%t9 /n diri0area nciinaţionale. /n locl tradiţiei 1i a /nt<pl9rii din trect! p%i;ote;nicain%talea=9 preederea ded%9 din cercet9rile 1tiinţi8iceJ preederea.

n nai pentr iitorl di8eriţilor indii=i! ci 1i pentr iitorlpoporli /ntre-.

La noi /n Ro<nia! pro&lea diri09rii ncii naţionale! capro&le9 de %tat 1i c -<ndl &ine intenţionat de a o re=ola ca0torl p%i;ote;nicii! e%te pentr pria oar9 p%9 /n di%cţie prinanteproiectl de le-e pent"u p"eăti"ea p"o$esionali, e'e"cita"ea!ese"iilo" &i a co!e"ţului, de care a ainl ai /nainte.

Ace%t anteproiect di%pne /n8iinţarea de in%titie p%i;ote;nice pel<n-9 Ministe"ul Muncii, Sănătăţii &i Oc"oti"ilo" Sociale, /n %copl &inepreci=at de a %eri or-ani=9rii ncii naţionale. Ace%te in%titte oraea %9 i0locea%c9 /n con8oritate c art. (":

Z . O"ienta"ea p"o$esională, ca"e tinde să dea $iecă"uia posi(ilitatea să-&i aleaă p"o$esiunea sau nu!ai ocupaţia cea !ai pot"i*ită aptitudinilo" sale t"upe&ti &i su$lete&ti.

%(O"ania"ea &tiinţi$ică a uceniciei, ca"e tinde să ăsească cele!ai (une !etode de p"eda"e a unei p"o$esiuni, în cel !ai scu"t ti!p. cucea !ai "edusă s$o"ţa"e, cu !ini!u! de cheltuieli &i cu !a'i!u! de"anda!ent.

&( Selecţia p"o$esională, ca"e tinde să dea înt"ep"inde"ilo" de o"icecateo"ie= atelie"e, uine, case de co!e"ţ, ad!inist"aţii pu(lice etc. posi(ilitatea să-&i "ec"utee 7 după !etode siu"e &i o(iecti*e 7luc"ăto"i, tehnicieni &i pe"sonalul ad!inist"ati* cel !ai apt &i !ai pot"i*it.

*(O"ania"ea &tiinţi$ică a !uncii, ca"e tinde să ăsească, pent"u

$ieca"e p"o$esiune sau ocupaţie, !etodele cele !ai (une de luc"u, p"inca"e luc"ăto"ii să poată a)une la !a'i!u! de p"oducţie. Ai condiţiilecele !ai p"ielnice pent"u sănătatea lo" t"upească &i su$letească.

5(O"ania"ea &tiinţi$ică a înt"ep"inde"ilo", ca"e tinde să ăseascăcea !ai "aţională o"ania"e a di$e"itelo" înt"ep"inde"i. în a&a $el ca

11*



pe"sonalul selecţionat, după cele !ai siu"e c "i te "i i, inst"uit &i educatdupă cele !ai (une !etode &i luc"#nd după cele !ai e$icace p"ocedee, să poată coope"a înt"-o unitate desă*#"&ită de acţiune, asiu"#nd (una $uncţiona"e &i !a'i!u! de "anda!ent înt"ep"inde"ii.

6( 5"e*eni"ea accidentelo" de !uncă &i "educe"ea p"o$esională aaccidentaţilo", ca"e tinde să studiee, sp"e a "eco!anda înt"ep"inde"ilo"&i instituţiilo" inte"esate, !i)loacele &i !etodele cele !ai pot"i*ite pent"u p"e*ede"ea accidentelo" &i "eeduca"ea accidentaţilo".

In%tittele p%i;ote;nice %nt la di%po=iţia or-anelor Mini%terlipentr tot ce intere%ea=9 or-ani=area ncii. Ele or p&lica n&letin! care %e a triite 1colilor pro8e%ionale. cr%rilor pro8e)%ionale! c9inelor de cenici 1i ttror /ntreprinderilor ind%triale 1icoerciale intere%ate.

Scopl preci=at prin art. ("! 8iind deocadat9 co<r1itor pentrin%tittele! care de a&ia %nt la /nceptl actiit9ţii lor! anteproiectl leredce %ericiile o&li-atorii! prin art. (>! (' 1i (#! la or-ani=area1tiinţi8ic9 a ceniciei 1i la orientarea a&%olenţilor de 1colipro8e%ionale. Reali=area /ntre-li pro-ra pre9=t /n art. ("

r9<ne %9 %e 8ac9 treptat prin le-ile iitoare.At<t c<t %)a %ta&ilit tot1i ca o&li-atori /n anteproiectl de 8aţ9!

con%titie pentr or-ani=area ncii naţionale n are pro-re%.Or-ani=area 1tiinţi8ic9 a ceniciei! dac9 ea %in-r9 %)ar o&ţine 1i /nc9ar 8i lţitor. Ea ar /n%ena pria are re8or9 /n practicae%eriilor de la noi.

Ucenicia e%te! /n ade9r! in%titţia de &a=9! care! prin a&%enţa ei!a iciat coplet iaţa noa%tr9 econoic9. Epnerea de otie aanteproiectli o %pne 89ţi1. A /p9nat ţara c 1coli pro8e%ionaleteoretice din care a ie1it po%tlanţi la 8ncţini! dar n e1te1-ari.A ocolit drl ceniciei! care a d% pe alte popoare la pro%peritate.L9%at9 la oia /nt<pl9rii 1i ne%%ţint9 prin tradiţie! cenicia a 8o%tla noi n ad9po%t! c<teodat9 p9rinte%c! ade%eori neilo%J niciodat9 o1coal9 %i-r9 pentr pnerea /n aloare a tinerilor cari recr-ea laea. Or-ani=area ei e%te a%t9=i po%tlatl oric9ri /ncept %erio% denc9 pe terenl a1a de pţin eplorat al e%eriilor. Anteproiectlre=er9 /n acea%t9 or-ani=are! ca parte de cola&orare a p%i;ote;nicei!eaenl p%i;olo-ic al cenicli la intrarea %a /n atelierl patronli!

prec 1i %prae-;erea pre-9tirii pro8e%ionale a acelia1i cenic petot tipl c<t el %e -9%e1te la patron. $artea acea%ta de cola&orare!re=erat9 p%i;ote;nicii! e%te coponenta 1tiinţi8ic9 a or-ani=9riiceniciei 1i e%te de 8apt ;ot9r<toare pentr iitorl cenicli. Eaadce dp9 %ine! c<nd a 8i %incer reali=at9! 1i n ne /ndoi c9 ea a 8i%incer reali=at9! do9 con%ecinţe ai iportante: a ridica pre%ti-ilcenicli 1i a %pori %iţl de r9%pndere la patron.

Ucenicl e%te p<n9 ac n copil care /1i cat9 norocl. Nicip9rinţii care /l adc! nici patronl care /l prie1te n a o deo%e&it9%tii pentr aptitdinile li. Ade%eori el nici n a0n-e %9 dea lalin9 aptitdinile pe care le are! 8iindc9 e%te p% la %ericii %tr9ine denca de e%eria1. Car9 ap9 in ca%9J /n-ri0e1te de copiii iciJ 8acecr%e pe la clienţiJ e%te %eritorl nepl9tit al patronli. ,e ac /nainte %itaţia cenicli %e %c;i&9. Certi8icatl de aptitdineintrodce /n %8letl cenicli n ic -r9nte de /ncredere /n %ine!care /i d9 cra0l %9 cear9 edcaţia ce i %e cine. Apoi 1i patronl! dinca=a certi8icatli! e%te o&li-at %9 re8lecte=e la r9%pnderea pe care 1i)a lat)o.

C acea%t9 %c;i&are de raport /ntre patron 1i cenic! ceniciaa 8i pe iitor c totl a ltcea de c a 8o%t p<n9 ac.

,ar a%eeni con%ecinţe n %e or prodce! a %9 ne o&iecte=enii $o%i&il %9 n %e prodc9. ,e re-l9 /n%9 ele %)a prod%. Maitoate tran%8or9rile ari /n iaţa econoic9 1i %ocial9 a oenirii a

115



8o%t r9%9rite din a%eeni ici -r9nţe de /ncredere! introd%e 1i /ncolţite pe ne1tite /n %8letl -eneraţiilor tinere.

5. X ,i%po=iţiile %8lete1ti ale indiidli X ele %a cenic X npot 8i /n%9 p%e /n aloare de p%i;ote;nician! dac9 edil %ocial /n caretr9ie1te indiidl e%te re8ractar c totl %piritli de nc9 ordonat91i cin%tit9. /n i0locl %9l&aticilor! di%p1i la lene 1i ;oţie! c;iar cel aipricept p%i;ote;nician n a ptea %coate pro8e%ioni1ti cali8icaţi. /ni0locl nei %ociet9ţi /p9rţite in ca%te! nde nca e%te con%iderat9ca o r1ine! n poate 8i or&a de diri0area ncii naţionale.

Acea%t9 le-9tr9 dintre p%i;olo-ia indiidli 1i p%i;olo-iaedili %ocial n)a 8o%t /ndea0n% lat9 /n con%ideraţie /n priii ani dede=oltare a p%i;ote;nicii. $riii p%i;olo-i cari %)a ocpat dep%i;ote;nica tr9ia /ntr)n edi /n care nca ordonat9 1i cin%tit9intra%e de lt /n tradiţie. Ca=l lor ecepţional era lat drept n ca=-eneral. ,e aceea! ei n re8lecta a%pra ace%tei latri a c;e%tinii. Eila! ca de la %ine /nţele%! c9 din dia-no=a aptitdinilor con%tatate lan candidat pro8e%ioni%t! /n od noral %e poale preedea re1ita

%i-r9 a ace%tia. Con%idera nai partea p%i;olo-ic9 a ieţiiindiidli! n 1i partea %ocial9.

Ace%t nilaterali% a /ncetat a%t9=i /n p%i;ote;nica. Cei ai lţip%i;ote;nicieni anali=ea=9 di%po=iţiile %8lete1ti din a&ele pncte deedere: /nt<i! c %nt date ele prin o1tenire de la natr9 1i aldoilea! c %nt /nt<pinate K/ncra0ate %a /n9&1ite de edil%ocial. $%i;ote;nicienilor r1i! c deo%e&ire! le reine eritl de a 8i /nl9trat nilaterali%l de p<n9 aci. Ar-entele pe care ei le)aad%! /n con-re%l de p%i;ote;nica ţint la Mo%coa /n # %epte&rie"#("! pentr a deon%tra deo%e&irea dintre aplicaţiile p%i;ote;nice /nţ9rile -ernate de re-il &r-;e= 1i ţ9rile de %& re-il dictatriiproletariatli %oietic! a 8o%t ipre%ionante 1i %nt /nc9 acelea care1i a%t9=i l9re%c! ai &ine dec<t oricare altele! nilaterali%l ec;iip%i;ote;nice p%i;olo-ice! 8aţ9 de cea no9 p%i;o%ocial9. Ele %nt ad%ede p%i;ote;nicienii r1i c intenţinea de a doedi aanta0elere-ili %oieticJ %e pot /n%9 repeta /n orice di%cţie! /n care e%teor&a de a ar9ta aanta0ele 1i de=aanta0ele care re=lt9 pentr

aplicaţiile p%i;ote;nice! din ato%8era oral9 /n care e%te dat nipopor %9)1i reali=e=e di%po=iţiile %8lete1ti natrale. $%i;ote;nicieniir1i a re1it %9 atra-9 atenţia a%pra le-9trii nece%are dintrete;nica ncii 1i orala poporli care nce1te.

A%pra ace%tei le-9tri! c ecl%i9 re8erire la poporl no%tr!ne crede datori %9 in%i%t9 1i noi c c<tea cinte.

Medil no%tr %ocial n e%te printre edirile prielniceaplicaţinilor p%i;ote;nice. Ne tre&ie /nc9 lţi ani de edcaţie! p<n9ce nca ordonat9 1i cin%tit9 %9 a%i-re re1ita ni pro8e%ioni%t. Netre&ie lţi ani de edcaţie c;iar pentr a deprinde lea noa%tr9c ideea nei orient9ri pro8e%ionale %incere. Ae de lptat c lte-ret9ţi.

In pril r<nd! ae de lptat c %entientl de nepl9cere pecare /l %ite ro<nl! /n -enere! c<nd i %e cere %9 %e la%e a 8i eainatdin pnct dc edere %8lete%c. La noi! c;iar eaenl edical /nt<pin9 re=i%tenţ9. La /nceptl anli 1colar! lţi p9rinţi re8=9%9)1i adc9 copiii la i=ita edicli! pe care nii o con%ider9 ca o%%picine! iar alţii ca o /n0o%ire. Eaenl p%i;olo-ic a aea de

lptat! c at<t ai lt! c ace%t %entient dc nepl9cere. $9rinţii credor&e1te /n inteli-enţa ca 1i /n talentele copiilor lor. C %9 le pn9 ei /nri%c reptaţia Un copil -9%it! la eaenl p%i;olo-ic! ca de&il deinte! e%te con%iderat pierdt n 8iindc9 el /n realitate e%te de&il deinte! ci 8iindc9 %e 1tie ace%t lcr de toat9 lea. C realitatea!p9rintele crede c9 %e poate aran0aJ ceea ce n poate el prii! e%te

116



p&licitatea. A%cnderea ade9rli! c<nd ace%ta e%te ne8aora&ilcopilli! tat9 pria datorie ia care %e crede ţint p9rintele C9 ace%tade9r! %e a r9=&na ai t<r=i! 89c<nd pe copil %9 %8ere /ntr)opro8e%ine nepotriit9 li! de a1a cea n %e ţine %eaa. In edilno%tr %ocial teaa de %ancţini! c;iar c<nd %ancţinile in din parteanatrii! n ei%t9.

tn al doilea r<nd! o are -retate o con%titie %piritl de cla%9!care cere! /n notarea alorilor! priile-ii pentr 8iii de no&ili 1i &o-aţi.$%i;ote;nicianl r%! I.N. Spielrein! /n con-re%l de la Mo%coa din"#("! a p% /n pria linie acea%t9 -retate! %ocotind)o a 8i ca=a8al%i8ic9rii /ntre-ii 1tiinţe a p%i;ote;nicii /n ţ9rile c re-i &r-;e=.Aci! =ice p%i;ote;nicianl r%! te%tele %nt 89cte /n a1a 8el! c9 elep9rtine%c tipl de inteli-enţi c9rtr9rea%c9 a &r-;e=li! 8aţ9 de tiplde inteli-enţ9 natral9 a proletarli. *t Spielrein citea=9 /n %pri0inlp9rerii %ale te%tele 8olo%ite la recrtarea aratei aericane! prin care8iii de &r-;e=i a re1it %9 ocpe cele ai lte locri de o8iţeri. Lanoi! /n Ro<nia! de o 8al%i8icare a p%i;ote;nicii prin %piritl de cla%9n %e poate or&i!/ntrc<t %nte la /nceptl ace%tei 1tiinţe. Tot1i! la

noi %piritl de cla%9 e%te o -retate de care tre&ie %9 ţine %ea9. Ela introd% /n in%titţiile noa%tre p&lice n %i%te de alori8icare aeritelor care ai t<r=i a 8i o piedic9 c care or aea lt delptat p%i;ote;nicienii. ,p9 ace%t %pirit de cla%9! de%toinic lainteli-enţ9 1i la caracter! e%te! de o&icei! n acela pe care natra ")adotat c di%po=iţii 8roa%e %8lete1ti! ci acela care are l%trl cert delea de %%. La eaenele de aditere /n 1coalele pro8e%ionale! delte ori candidaţii %nt pre8eraţi dp9 cno1tinţele lor /n i%torie! /nliteratr9 1i /n li&i %tr9ine! iar n dp9 /n%1irile natrale ale%8letli. *i c /n ţara noa%tr9 1colile pro8e%ionale a con%tititpentr 8iii de %9raci %in-rl dr pe care %e ptea a0n-e lapro8e%ine! ne pte eplica ac pentr ce ace%te 1coli pro8e%ionale! /n loc de e%eria1i! ne)a dat nai po%tlanţi de %l0&e la %tatJ ceidotaţi de natr9 a 8o%t /nl9traţi! pentr a %e 8ace loc candidaţilorl%triţi /n %piritl cla%ei a1a)=i%e de %%.

Ace%tea 1i lte alte -ret9ţi tre&ie /nin%e! /nainte cap%i;ote;nica %9)1i prodc9 roadele. Noi n9d90di %l le ede /nin%ec<t de cr<nd.

$oporl no%tr are neoie de o ad<nci /nnoire %8letea%c9.Acea%t9 /nnoire n poate eni dec<t prin pnerea /n aloare a

117



/n%1irilor date li de natr9. El tre&ie a0tat %9 %e de%copere pe %ine1i %9)1i accelere=e edcaţia. *tiinţa cea no9 a p%i;ote;nicii e%te tocaienit9 %<)i dea ace%t a0tor. $ornit9 din preocparea de a %poripro8itl aterial /n /ntreprinderile coerciale 1i ind%triale! acea%t91tiinţ9! c c<t %e de=olt9! tinde %9 dein9 ailiarl cel ai de preţ aloperei de edcaţie. Intre o&iectl cercet9rilor %ale 1i opera edcaţieie%te! /n ade9r! o le-9tr9 %tr<n%9. ,e o parte 1i de alta! acela1i ideal:e%liaţia 0%t9 a 8actorli oene%c pe c<pl ncii 1i al cltrii.

0nalele de 5siholoie: *al.88.8?EW. p. E-8[



TI$UL RASIAL ROMNESC ,U$+ IN,ICELE CEFALI

I. /ntre&inţarea din ce /n ce ai lar-9 a etodelor eţ entale /nde=oltarea 1tiinţei p%i;olo-iei a er% paralel c ad< cirea 1ieten%inea cno1tinţelor de%pre 8aptele ieţii %8lete1ti Mai /nt<i!ace%te etode a /nle%nit p%i;olo-ilor o cnoa1tere o&iecti9 de%preraportrile dintre 8aptele de con1tiinţ9 1i 8apte[ corporale! X ec;eapro&le9 a raportli dintre %8let 1i corpJ X apoi! acelea1i etode aad% pe p%i;olo-i %9 recnoa%c9 le-9 inti9 /n care %t9 con1tiinţa nnai c corpl indiidli! dar 1i c edil /ntre- etern. ,p9 ode=oltare! de aproape n %ecol! pe &a=a etodelor eperientale!p%i;olo-ia a i=&tit %9 dea cno1tinţe reali=a&ile /n aplicaţii practice!a1a c da 1i celelalte 1tiinţe care %e %ere%c de ace%te etode. ,e la o1tiinţ9 c caracter ai lt 8ilo=o8ic! /n care doina preocp9ri denatr9 ideolo-ic9 1i eta8i=ic9! p%i;olo-ia a deenit a%t9=i o 1tiinţ9 /ncare %ocietatea -9%e1te /ndenri 1i i0loace pentr a)1i /&n9t9ţi8ncţionarea celor ai ariate in%titţii! tn or-ani=area 1colar9J /nor-ani=area nciiJ /n or-ani=area ap9r9rii naţionaleJ 1i orinde e%te

or&a de a %e or-ani=a n plan de lcr! la reali=area c9riadi%po=iţiile %8lete1ti ale 8actorli o 0oac9 n rol! X adic9 aproapepe%te tot! cno1tinţele p%i;olo-ice %nt de 8olo%. Tinerea lor /n %ea9eit9! /n tot ca=l! -re1elile coi%e /n trect.

Mltiplicarea aplicaţinilor practice n)a %l9&it /n%9 intere%lpentr cercet9rile teoretice /n p%i;olo-ie. ,ipotri9: re=ltateleo&ţinte /n iaţa practic9 %nt cele ai %olide! propte pentrpro-re%l teoretic al p%i;olo-iei. Ele %nt! de 8apt! tot eperient9riJ /n%9 eperient9ri care %e 8ac totdeana /n condiţii noi 1i apropiate derealitate! c n %e pot 8ace c in%trentarl ni

119



la&orator! 8n practica peda-o-ic9J /n practica o8iciilor de orientarepro8e%ional9J /n docentarea i%toricli! a a-i%tratli 1i aedicli etc! pot 8i %rprin%e eeple de corelaţii 1i dependenţe%8lete1ti! a1a de deon%tratie! /nc<t pot 8i 8olo%ite direct pentreplic9rile teoretice. $%i;olo-ia teoretic9 %a aplicat9 are c p%i;olo-iaeperiental9 o le-9tr9 c lt ai %tr<n%9! de c are practicaind%trial9 c 1tiinţele ei teoretice.

,e aceea! /n lecţinile ele de p%i;olo-ie! ţinte la Facltatea deFilo%o8ie 1i Litere din Bcre1ti! /ntre anii "#4" 1i "#34! c deo%e&iredp9 "#24! a 89ct n loc din ce /n ce ai etin% eepli8ic9rilorlate din aplicaţinile practice ale p%i;olo-iei. Unde enea r<ndl %9 %edeon%tre=e /n od eperiental le-ile eoriei 1i ale atenţinii! apre8erat %9 8ac acea%t9 deon%traţie prin eepli8ic9ri late dinpractica 1colar9! care era ai intere%ante 1i ai 1or de /nţele% dea%clt9torii ei! dec<t %9 recr- la /nre-i%tr9rile ce %e ptea citi peaparate. A recr%! /n acela1i %cop! la con%tat9rile p%i;ote;nicii!pentr a /nedera %trctra per%onalit9ţii oene1ti! prec 1i la

con%tat9rile i%toricilor! %ociolo-ilor 1i antropolo-ilor! pentr a da de /nţele%l pe care /l a di8erenţierile dintre oaeni. A /ncercat! c nc<nt ca! /n od indcti! din ani8e%t9rile concrete ale ieţii%8lete1ti %9 adc pe a%clt9torii ei la cnoa1terea natrii 1i ro%tliace%tei ieţiJ iar n %9 le da de8iniţii do-atice din care ei %9 tra-9apoi concl=ii! a1a c %e o&i1nie1te /n 1tiinţele dedctie.

Acea%ta e%te calea pe care o rea=9 ai toţi p%i;olo-ii 1tiinţi8icide a%t9=i! 1i pe care o cred ca 8iind! de aici /nainte! %in-rarecoanda&il9.

Intre con%tat9rile 89cte /n ltiii ani! de i%torici! %ociolo-i 1iantropolo-i! /n direct9 le-9tr9 c p%i;olo-ia! e%te 1i aceea care %ere8er9 la roll pe care /l are "asa /n iaţa oenirii. $%i;olo-ia teoretic9n a dat! ai /nainte! o deo%e&it9 iportanţ9 pro&leei pe care o pneei%tenţa ra%eiJ ci ea a con%iderat ra%a ca o noţine til9 cla%i8ic9rii!89r9 a cprinde /ntr)/n%a altcea dec<t %a indii=ilor oaeni! pe%tecare e%te %praordonat9. $ractica a doedit c9 acea%t9 /nţele-ere eraprea re%tr<n%9. ,in eolţia politic9 a popoarelor! i%toricii a con%tatat

c9 noţinea ra%9 cprinde /n ea cea ai lt dec<t o %ipl9etic;etare. ,p9 nii! ra%a are o iaţ9 a ei proprie! deo%e&it9 de iaţaindii=ilor pe care)i /n%ea=9. Acea%t9 iaţ9 proprie /1i are cre1terea1i declinl %9! indi8erent de odl c cre1te 1i apne iaţaindii=ilor! /n parte. Apoi! dp9 alţii! ra%a ar aea /ntr)in%a! dp9%trctra ei %8letea%c9 1i corporal9! anite irtţi pe care niic /nle n le poate /piedica %9 %e ani8e%te! 8n %8<r1it! ra%a ar 8i c;eiacare ne)ar da eplicarea pentr ce nele popoare %nt capa&ile depro-re%! iar altele nJ pentr ce -9%i /n trectl i%toric al oenirii!n99liri de popoare! /n tot 8ell de direcţii! 1i care ai toate %8<r1e%c!dp9 ce popoarele de o anit9 ra%9 /1i -9%e%c %& %oare locl care lee%te potriit. La toate ace%te a8iraţii %e opn ne-re1it contra)a8iraţii. Snt i%torici care t9-9die%c ra%ei at<t o iaţ9 proprie! c<t 1iirtţi %peciale. ,ar acea%ta n redce /ntr niic iportanţapro&leei. ,ipotri9! o 9re1te. Tocai 8iindc9 ei%t9 o di%cţie /ntre parti=anii 1i detractorii ra%ei! 1tiinţa e%te datoare %9 cercete=e 1i%9 ia o atitdine.

,p9 r9=&oil ondial din anii "#"3)"#"6! pro&lea ra%ei %t9 laordinea =ilei /n toate ţ9rile din Eropa 1i din ce /n ce ai ipn9tor pe8iecare an. La noi! ea a 8orat o&iect de cercetare 1tiinţi8ic9! /n od%plientar! pe l<n-9 nele catedre din /n9ţ9<ntl nier%itar! 1iane! la catedrele ocpate de donii pro8e%ori Iuliu Moldo*aaW8 1i

1%0



%". Q/aQner56 de la 8aclt9ţile de edicin9 din Cl0 1i Bcre1tiD. /nin%titte %peciale pentr %tdil ra%ei! a1a c ei%t9 /n nele capitaledin Ap%l Eropei! la noi n ae /nc9 n /ncept p<n9 ac.

,in pnct de edere teoretic! %tdil ra%ei a 89ct parte! /nc9 delţi ani! din pro-ral lecţinilor de p%i;olo-ie! ţinte de ine laFacltatea de Litere din Bcre1ti! ace%t %tdi 8iind %tr<n% le-at deacela al eredit9ţii. O atenţie deo%e&it9 i)a acordat /n%9 /n ltia

Re=ltatele cercet9rilor 89cte de dl. pro8e%or 1uliu M<tldovan 1i de cola&oratorii

%9i a 8o%t p&licate in Guletinul eu+enie *i iopolitic. editat de A%t 1i de In%tittl de

i-ien9 1i i-ien9 %ocial9 din Cl0 1i care apare c /ncepere din anl "#2'. tn le-9tr9 c

Guletinul, %nt p&licaţii %eparate c re=ltatele cercet9rilor /ntreprin%e de donii: dr. 1.

Moldovan, P. RSmneanţu, 1. L&cSoaru, ;. Com*ia, M !lo+ ţa.... Re=ltatele cercet9rilor

donli pro8. Lr. Rainer %e -9%e%c /n oll Enuile anthropolo+iue dans trois villa+es

roumains des Carpathes. "#('! Iprieria .Monitorl O8icial.

ree! n nai 8iindc9 a1a era crentl /n 1tiinţa pe care oepnea! dar 1i 8iindc9! prin le-i8erarea ncii pro8e%ionale! catedrade p%i;olo-ie! 8iind le-at9 de In%tittl de p%i;ote;nica de pe l<n-9

Mini%terl Mncii! era o&li-at %9 in%i%t a%pra tipolo-iei ane!care con%titie &a=a te;nicii de orientare pro8e%ional9. In p%i;ote;nican %e poate a0n-e la -enerali=9ri tile politicii de %tat! dac9 n %e ţine%eaa de tiprile de per%onalitate pe care le pre=int9 poplaţinea.Or-ani=area raţional9 a ncii n e%te o or-ani=are in a&%tracto!&n9 de aplicat /n orice ţar9! dp9 practica in-inerea%c9J ci e%teraţional9 nai dac9 e%te 1i naţional9! adic9 core%pn=9toare tiplide o! repre=entat /ntre e&rii poplaţiei. Fiecare popor /1i arenitatea %a de 9%r9! /n ceea ce prie1te aprecierea /n%1irilor li: lacarte! la r9=&oi! la nc9 anal9 1i la ocaţii de ordin %perior. Iat9)9 a%t8el! c %pnea! o&li-at %9 acord! /n lecţinile ele! n loc c<tai lar- pro&leelor de tipolo-ie! care indirect 9 adcea lapro&lea ra%ei. Un loc c<t de lar- /n%9 /n lecţini teoretice n era dea0n%. Tre&ia naidec<t cercetat9 pro&lea ra%ei pe te"enG c9ci aiciera or&a de pro&lea ra%ei la poplaţia "o!#nească, lcr care princ9rţi n era de -9%it. Ie1irea pe teren era /n%9 /prenat9 de -ret9ţi.Tre&ia c<tea in%trente de 9%r9toare! cel pţin. Apoi! i0loaceateriale de tran%port. In %8<r1it! tineri c ent=ia%! -ata la nc91i!/n acela1i tip! pricepţi. A at 8ericirea %9)i -9%e%c pe ace1titineri c;iar /n 0rl e. *e8l de lcr9ri al la&oratorli! d. l.-M. Nestoi W? , dipren9 c o ec;ip9 dintre licenţiaţii 8aclt9ţii! doi%pre=ecec toţii! %)a ar9tat di%p1i %9)1i ia a%pra lor %arcina ace%tor cercet9ripe teren. Meritl principal e%te al lor. Il recno%c c pl9cere. $entracoperirea c;eltielilor a 89ct apel la 8o1tii no1tri elei! la cno%cţi1i la atorit9ţile care aea /nţele-ere pentr a%eenea cercet9ri. Apriit! /n ra apelli! %&%cripţii /n %9 de >44 444 lei! /n decr%de patr ani. Mlţi ttror c recno1tinţ9. $rintre %&%criitoria 8o%t: pro8e%ori! directori de 1coli! /n9ţ9tori /n are n9r!directori de internate! oFiţeri 1i coandanţi de nit9ţi!pre8ecţi!priari 1i alţii. ,e a%eenea. Banca Naţional9 a Ro<niei! Mini%terlde Edcaţie Naţional9 1i de Interne! Re=idenţiile re-ale din Bce-i 1i,n9rea.

Cercetarea tipli ra%ial! al ni popor n %e poate /ncepe printoate a%pectele li dintr)o dat9. Fiinţa an9 pre=int9 di8erite a%pecte1i toate tre&ie cercetate etodic pentr a aea o deterinare preci%9a tipli ei ra%ial. O a%eenea cercetare dep91e1te i0loacele de carepoate di%pne o ec;ip9! 8ie ea c<t de neroa%9. ,e aceea! %e ipne oale-ere %a ai &ine =i% o /n%criere pe ai lţi ani a lcr9rilor peteren. Ec;ipa la&oratorli de p%i;olo-ie din Bcre1ti a ;ot9r<t! /ncon%ecinţ9! %9 %e re%tr<n-9 la cercetarea tipli ra%ial ro<ne%c %&r9toarele 1a%e a%pecte: indicele ce $alieG cu"(a c"e&te"iiG tipul

1%1



!o"$oloicG tipul pe"sonalităţiiG intelienţaG tendinţele ca"acte"oloice.Bine/nţele%! la ace%te a%pecte %e or ptea ad9-a 1i altele pe iitor.

,in re=ltatele o&ţinte! d9 a%t9=i pe cele priitoare la indicelece8alic. $entr ce /ncepe c ele 1i pentr ce < 8o%t! dintre di8eriteleindice ale capli oene%c! ale% nai indicele ce8alic $re8erinţapentr indicele ce8alic n %e datorea=9 8aptli c9 el d9 9%r9torilecele ai preci%e 1i cele ai caracteri%tice. $reci%e %nt 9%r9torile89cte pe &a=a indiceli 8rontal! 8acial %a na=al. /n ceea ce prie1te-radl de caracteri=are a tipli ra%ial! de a%eenea: /n epre%ineaoc;ilor! /n con8oraţia rec;ii! /n pro8ill 8eţei! /n 8ora na%li 1i a&9r&iei etc. 1i ai ale% /n cloarea pielii 1i a p9rli pte -9%icaracteri=9ri ai ar9toa%e de c le poale da indicele ce8alic. A 8o%tale% tot1i indicele ce8alic 1i ne -r9&i %9 d9 re=ltatele o&ţinteprin i0locirea li! 8iindc9 ace%te re=ltate core%pnd ai lt dec<toricare altele la cerinţele reii noa%tre! /n anii pe care /i tr9i!pro&leele priitoare la 8iliaţia popoarelor 1i ai ale% pro&leele

priitoare la -radl de ato;lonie! pe care /l are 8iecare popor /nre-inea /n care e%te a1e=ai! %nt a1a de iperio% p%e la ordinea =ilei! /nc<t pentr nii! %ipla /nt<r=iere de a le da n r9%pn% con%titie nact de nepatrioti%. H9rţile antropolo-ice %)a ridicat la ran-l detitlri de proprietate. *i %nt popoare care n)1i a /nc9 /n re-l9;9rţile lor antropolo-ice. $entr con%tatarea 8iliaţinii 1i ai ale%pentr 8iarea ;otarelor /n care a ieţit %tr9o1ii prei%torici!i0locl cel ai practic /l ae /n 9%r9torile dp9 indicele ce8alic.Ace%tea %e pot 8ace pe capl oaenilor ii! ca 1i pe ;arcele celor orţi!indicele ce8alic con%i%t<nd /n raportl dintre diaetrl tran%er%al 1ilon-itdinal al cranili! dien%ini care r9<n aproape inaria&ile1i dp9 oartea oli! 8n a8ar9 de acea%ta! %in-rele 9%r9toriantropolo-ice 89cte la noi p<n9 ac %nt tot dp9 indicele ce8alice.A1a c9 %e cine a eni c copletarea %a c corectarea celor pe carele ae din trect! /nainte de a pre=enta re=ltatele altor 9%r9torinoi.

Sper9 /n%9 c9! /n cr%l ace%ti an c;iar! o ptea pre=enta 1i

re=ltatele 9%r9torilor 89cte pentr deterinarea tipli ra%ialro<ne%c %& celelalte cinci a%pecte! enerate ai /nainte 1i ane: /n9lţiea! tipl or8olo-ic! tipl de per%onalitate! inteli-enţa 1itendinţele caracterolo-ice! 8n tot ca=l! re=ltatele ttror cercet9riloror 8i p&licate de d. I.-M. Nesto", /n od a9nnţit! pe c<t %e aptea de cr<nd! /n ole %eparate>4.

II( Metoda tili=at9 de ec;ipa la&oratorli de p%i;olo-ie! pentr9%rarea celor do9 diaetre ale cranili! p%e /n raport deindicele ce8alic! e%te etoda indicat9 dc cno%ctl antropolo- -eran R. Martin>" /n /ch"(uch de" 0nth"opoloie, ediţia a Il)a! ?ena! "#26.,p9 criteril indiceli ce8alic! capetele oene1ti! c c<t %nt airotnde! adic9 a cele do9 diaetre craniene ai e-ale! c at<t %ntai apropiate de nitate! adic9 de indicele 100; c c<t %nt ailn-ieţe! adic9 c c<t diaetrl lon-itdinal /ntrece pe celtran%er%al! c at<t %nt ai dep9rtate de nitate 1i a! prin rare!n indice ce8alic %& 8>>. E%te %ta&ilit! c9 indicele ce8alic %& K e%tecaracteri%tic tipli doli;oce8alJ indicele ce8alic /ntre K-[8, tipli

e=oce8al Kacel c capl i0lociJ [8-[K, tipl &ra;ice8al Kcaplrotnd 1i %crtJ iar de la [K tn sus, tipl ;iper&ra;ice8al Kcapl 8oarte%crt 1i lat.

8n ra con%tat9rilor ltor antropolo-i! ace%te alori atin%e deindicele ce8alic a 8o%t p%e /n le-9tr9 c di8eritele tipri ale ra%ei.

1%%



Ec;ipa a adoptat r9toarea cla%i8icare a tipli de ra%9 dp9indicele ce8alic. Rasa !edite"aneană KHoo editerrane%: craniln- 1i /n-%t! c indicele ce8alic de la E-KG "asa no"dică KHoonordic%: capl ln-eţ! c indicele ce8alic de la K-?G "asa dina"icăGindicele ce8alic edi de la 6")6>J "asa alpină= indicele ce8alic 65)6'.,in acea%t9 cla%i8icare %e ede c9 ra%a editeranean9 e%tedoli;oce8al9J ra%a nordic9! e=odoli;oce8al9J ra%a dinaric9!&ra;ice8al9 1i ra%a alpin9! ;iper&ra;ice8al9.

1%&



Sin-r indicele ce8alic n %pne niic %i-r a%pra /n%1irilor %a%c9derilor nei ra%e. El tre&ie copletat c 9%r9torile 89cte dintot 8ell de a%pecte ale ieţii! 8iindc9 din eainarea totalit9ţiior-anice! nai! %e poate tra-e o concl=ie. C toate ace%tea! %ntlţi p&lici1ti! 1i ai ale% p&lici1ti politici! care ie% din acea%t9re=er9 1i a%i-r9 89r9 e=itare c9 doli;oce8alia e%te totdeana /n%oţit9de /n%1iri! iar &ra;ice8alia de %c9deri. Toate a%i-r9rile de ace%t 8el%nt 89r9 aloare 1tiinţi8ic9. Indicele ce8alic e%te n raport /ntre do9dien%ini! 1i niic ai ltJ el r9<ne con%tant! c<nd dien%inilecre%c %a %cad deopotri9! ceea ce arat9 c9! pentr el! oll e%teindi8erentJ el preci=ea=9 nai 8ora cranili. $entr a pro-no%tica /n%1irile! n e%te de%tl a 9%ra 8ora cranili! ci tre&ie at /nedere 1i coplel /n care 8ncţionea=9 acea%t9 8or9. ,e aceea!p<n9 la cnoa1terea ace%ti cople! e%te &ine a n ea-era%-e%tinile pe care nii p&lici1ti politici ni le 8ac /n le-9tr9 cindicele ce8alic. Are ace%t indice de%tl9 iportanţ9 pentr 1tiinţ9!c;iar dac9 e%te l9%at /n ar-inile %eni8icaţiei %ale reale. $rininterpretarea datelor cle%e pe &a=a li! pte alc9ti /n od practicpriele ;9rţi antropoli-ice! ceea ce! ai ale% la noi! n e%te tocai dedi%preţit.

$e l<n-9 c9 a tili=at o etod9 acreditat9 1tiinţi8ice1te! ec;ipa ac9tat %9 eecte 9%r9torile /n n9r c<t ai are 1i /n localit9ţic<t ai neroa%e din ţar9. A 8o%t i=itate /ntre anii "#(')"#3" /ntotal (>2 localit9ţi! dintre care (43 centre rrale! 1i 56 r&ane. /ncentrele rrale a 8o%t eectate 9%r9torile a%pra copiilor! 8eeilor1i &9r&aţilor! /ncep<nd de la trei ani 1i er-<nd p<n9 la cele aiad<nci &9tr<neţe. /n centrele r&ane 9%r9torile a 8o%t e8ectatea%pra 1colarilor de toate <r%tele 1i a%pra %oldaţilor din ca=9ri.

Reda localit9ţile nde a 8o%t eectate 9%r9torile:

". ?d. Al&a f Aidl de %%! Bci! Mo-o1! Sard. S9%cior!*p9lnaca! inţl de ?o%.

%(?d. Arad f Arad! Bteni! 7ra;onţ! Ine! N9da&! Siria.&(?d. Ar-e1 f Co%te1ti! Oar0a! Tite1ti! alea M9rli.*(?d. Bac9 f Bac9! Bor=e1ti! C9iţi! ,o8teana! Ne;oe1ti!

One1ti! Te%cani.

5(?d. Baia

6(?d. B9lţi7(?d. Bi;or8(?d. Boto1ani

9(?d. Br9ila

10( ?d. Bra1o

11( ?d. B=9

1%( ?d. Ca;l

1&( ?d.Caliacra

1*( ?d. C<pln-

15( ?d. Cara%

16(?d. Cern9ţi17(?d. Cetatea Al&918(?d. Cic19(?d. Cl0

%0(?d. Con%tanţa

%1(?d. Corli

%%(?d. ,<&oiţa

%&(?d. ,ol0

1%*





*0(?d. N9%9d

*1(?d. Neaţ

*%(?d. Odor;ci

*&(?d. Olt

**(?d. Or;ei

*5(?d. $ra;oa

*6(?d. $tna

*7(?d. R9d9ţi

*8(?d. R. S9rat

f ancic9ţi.f Arel laic! ,ea! ,o&ra! Haţe-! Hne)

doara! Ilia! L9p1nic! Or91tie! $i!Sari)%e-et=a! *i&ot! Spini.

g Mal! $ia $etrii! Ţ9nd9rei! 9deni.f Belce1ti! Bcii! Cirea! Ia1i! Ln-ani!

l9deni.f Balote1ti! Br9tIe1ti! Bcre1ti! C;irno-i!

Hotarele! ?oiţa! Olteniţa.g I%ail.f C;i1in9! Lo=oa.f Bor1a! Ied! S9cel! Si-;et! ad.f Bcra! Btoe1ti! Cioro&oreni! Clo1ani!

7ria! Ilo9ţ! $9tle! Stre;aia! T.Seerin!8in0leţ! 8in0l Mare! ia1. pi C9p1l

de c<pie! C;i;erl de %%. ,eda!I&9ne1ti! Ureni1l. f Bereoie1ti)

Un-reni! Boteni! C<pln-!Cor&i! ,one1ti! ,ra-o%laele! Nc1oara!

Topoloeni. f Bi%triţa! Mocod! Nepo%!$rndl B<r-9li!

Re&ri1oara! Rodna! Soe1. f Bica=!Borca! Bro1teni! Cracaoani! Han-!

$iatra Neaţ! Ro=no. f Felea-! Mere1ti!S9cel! S<n-eor-il de

$9dre.f B9l9ne1ti. ,eleni!B=e1ti!Slatina!Spineni!

T9peni.g I-n9ţei.f Al&e1ti)$aleolo-! B9ne1ti! Hoor9cil!

Ocina! $loie1ti. f B<r%e1ti! Balote1ti!

Foc1ani! 79-e1ti!?ari1tea! Odo&e1ti! Str9oane! Urec;e1ti!idra.

g Horodnicl de ?o%! R9d9ţi! Stra0a!Sceiţa. f Bold. Bda! C<rli-ele! 7ole1ti!M9rtine1ti!

R. S9rat! Si;lea! oiţa.

1%6



*9( ?d. Roan

50( ?d. Ro anali

51( ?d. S9la0

5%( ?d. Sat

Mare

5&( ?d. Seerin

5*(?d. Si&i55(?d. Soe156(?d. Soroca57(?d. Storo0ineţ58(?d. Sceaa

59(?d. T<rnaa Mare

60(?d. T<rnaa Mic9

61(?d. Tecci

6%(?d. Teleoran

6&(?d. Ti-;ina

6*(?d. Tii1 Toronlal

65(?d. Trei Scane

66(?d. Tlcea

67(?d. Trda

68(?d. Ttoa

69(?d. <lcea

70(?d. a%li

71(?d. la1ca

,lcc1li! 7al&eni! Mirce1li! Oni1cani!$orce1ti! Roan.Cr1oara! ,9&leni! Redea! i1ina ec;e.Bo&ota! Bcii! C9rei! ,onin! 91ad!al9.Ard%at! F9rca1a! Hidea-a! Mo-o1e1ti!S9t9rel! Sat Mare.T9ţii de S%.Areni1! Caran%e&e1! F9-et! 79o0dia!7li&oca! L-o0! Me;adia! $l-oa!Tere-oa.Al aor. Boita! $oiana! S9li1ie. C9i anlMare! ,e0! Ileanda! Ta-a. C;re1ti.

Ad<ncat9.Ar&ore! Ili1e1ti! Slo&o=ia $rncli!Sceaa! Ude1ti.Rpea! Saro1l! *eica Mare! <n9toriCr9cinell de ?o%. Iet! La%l9lRo<ne%c.Bo-;e1ti! Le%pe=i! Lie1ti! Matca! Mnteni!Tecci.$iatra! Sl9e1ti! T. M9-rele! <rtoape deS%.C91ani! Ti-;ina.C;eere1! Colo1l Mare! I=in!?9dani! ?e&el! Tii1oara.Breţc! Boro1nel Mare! Calnic! Mic8a)l9.$eci nea-a.Ara Ianc! Bi%tra! Lna! Ocoli1! S9lciade ?o%! idra. B9l9&9ne1ti! B<rlad!

7riiţa! $ripone1ti. Unte1ti! $e1ti.C<ineni! C<pln-! L9de1ti! M9cica!Mi;9e1ti! Re-ele Carol II! *te1ti.B;9e1ti! Ipatele! Sole1ti! a%li.Ar%ac;e!Cor&ii Mari!,r9-9ne1ti.7ir-i!Naip! Sili1tea.



S)a 9%rat /n total 8E [WK %&iecte! &9r&aţi! 8eei 1i copii deori-ine etnic9 "o!ani. Calclarea indiceli ce8alic! prelcrarea 1iinterpretarea aterialli pentr ace%t total a`Z drat =ece lni8iind tili=ate 34 per%oane.indicele ce8alic! -9%it pe /ntrea-a ţar9 Kedil rral 1i r&anJ &9r&aţi1i 8eei /n edie aritetic9 e%te [,8 adic9 &ra;icc8alie. ,in totallde "3( 65> %&iecte:

3 5#(! adic9 (!2P %)a -9%it dol i;oce8aliJ (> 626 adic9 25!>P %)a-9%it e=oce8aliJ 3( 362! adic9 (4(P %)a -9%it &ra;ice8aliJ 56 #5(!adic9 34!#P %)a -9%it ;iper&ra;ice8ali. F9c<nd o repartiţie! dp9 %e1i dp9 edil rral 1i r&an! %)a -9%it:

$entr &9r&aţi din /ntrea-a ţar9 Kedil r&an 1i rral indicelece8alic /n edie aritetic9 [.

$entr 8eei din /ntrea-a ţar9 Kedil r&an 1i rral indicelece8alic /n edie aritetic9 [.;.

Tot /n edie aritetic9! l<nd %eparat edil rral 1i edilr&an ae:

5ent"u (ă"(aţi din /ntrea-a ţar9:





Indicele ce8alic! pe di8erite /p9rţiri ale ţ9rii! /n edie aritetic9! %e pre=int9 /n odl r9tor:

I. tn Muntenia=

1&0



B9r&aţi /n edil rral B9r&aţi /n edil r&anII. tn T"ansil*ania=

63!3 6(.#

B9r&aţi /n edil rral. B9r&aţi /n edil r&an 65!3 65!6

1&1





B9r&aţi /n edil rral B9r&aţi /n edil r&an 6(!3 63!5

1&&



I. In Moldo*a=B9r&aţi in edil rral......................6"(B9r&aţi /n edil r&an.....................6((

. In anat=B9r&aţi /n edil rral......................65/*

B9r&aţi /n edil r&an.....................65!3I In uco*ina=B9r&aţi /n edil rral......................6(!6B9r&aţi /n edil r&an.....................6(.>

II. In asa"a(ia=B9r&aţi /n edil rral......................6"!>B9r&aţi /n edil r&an.....................62(

III. In Do("oca=B9r&aţi /n edil rral......................62!3B9r&aţi /n edil r&an.....................62(

$entr 8eei! /n edil rral -9%i: /n Mntenia! 632: /n Tran%ilania! 65!>J /n Oltenia! 6"!'J /n Moldoa!6(J /n Banat! 65!"J /n Bcoina! 6(!>J /n Ba%ara&ia! 6"!#! /n ,o&ro-ea! 62()

Tot pentr 8eei! dar /n edi r&an: /n Mntenia! 63!3J in Tran%ilania 63!'J /n Oltenia! 65!3J /n

Moldoa! 6(!#J /n Banat! 65!#J /n Bcoina! 632J /n Ba%ara&ia! 6(!'J /n ,o&ro-ea! 63.$<n9 aci a at indicele ce8alic dp9 edia aritetic9! adic9 89c<nd edia /ntre repre=entanţii celorpatr cate-orii ale indiceli ce8alicJ doli;oce8ali! e=oce8ali! &ra;ice8ali 1i ;0per&ra;ice8aliJ e%te 8oarte intere%ant

/n%9 de 9=t c %e reparti=ea=9 pe ţar9 8iecare din ace%te patr cate-orii. Unde predoin9 n tip 1i ndealtl Iat9 ce con%tat9.

$e ţara /ntrea-9! dp9 c a ar9tat ai /nainte! predoin9! adic9 ine /nt<i la r<nd! ;iper&ra;ice8allc 34!#PJ dp9 el &ra;ice8all c (4(PJ e=oce8all c 25!>P 1i la %8<r1ii! doli;oce8all c (2P

$E ŢINUTURILE ŢRII

I. In Muntenia=

B9r&aţi! edil rral: 3(!3P ;iper&ra;ice8ali: 2#(P &ra;ice8aliJ 2(!#P e=oce8ali 1i (2P doli;oce8ali.

B9r&aţi edil r&an: (#!"P ;iper&ra;ice8aliJ ("!#P &ra;ice8aliJ 25!6P e=oce8aliJ (!2P doli;oce8ali.Feei! edil rral: (6(P ;iper&ra;ice8aliJ (2!#P &ra;ice8aliJ 2'!2P e=oce8aliJ "!3P doli;oce8ali.Feei edil r&an: 32!>P ;iper&ra;ice8aliJ ('(P &ra;ice8aliJ "6!'P e=oce8aliJ 4!#P doli;oce8ali.

II. în T"ansil*ania=

B9r&aţi! edil rral: 5(P ;iper&ra;ice8aliJ 2'!>P &ra;ice8aliJ "']P e=oce8ali 1i "(P doli;oce8ali.B9r&aţi! edil r&an: 3"!>P ;iper&ra;ice8aliJ ("!'P &ra;ice8aliJ 23!#P e=oce8aliJ "(P doli;oce8ali.Feei! edil rral: 5(!'P ;iper&ra;ice8aliJ 2#!3P &ra;ice8aliJ "5!'P e=oce8aliJ "!2P doli;oce8ali.Feei! edil r&an: 52(PJ ;iper&ra;ice8aliJ ((!>P &ra;ice8aliJ "(!>P e=oce8aliJ 4(P doli;oce8ali.

III.în Oltenia=

B9r&aţi! edil rral: 34(P ;iper&ra;ice8aliJ 2>!"P&ra;ice8aliJ 26(P e=oce8ali 1i 5P doli;oce8ali.

B9r&aţi! edil r&an: 35!6P ;iper&ra;ice8aliJ 2#!>P&ra;ice8ali: 2"!#P e=oce8aliJ 2!'P doli;oce8ali.

Feei! edil rral: (5!3P ;iper&ra;ice8aliJ (4!#P&ra;ice8aliJ 2'!#P e=oce8aliJ 5!6P doli;oce8ali.

Feei! edil r&an: 3#!2P ;iper&ra;ice8aliJ (((P&ra;ice8aliJ ">(P e=oce8aliJ "!2P doli;oce8ali

1&*



I. în Moldo*a=

B9r&aţi! edil rral: 25!'P ;iper&ra;ice8aliJ 2#!>P &ra;ice8aliJ (#(P e=oce8aliJ 1i 5(P doli;oce8ali.B9r&aţi! edil r&an: (3!2P ;iper&ra;ice8aliJ (4!6P &ra;ice8aliJ ("!6P e=oce8aliJ (2P doli;oce8ali.Feei! edil rral: 2'!6P ;iper&ra;ice8aliJ ('!>P &ra;ice8aliJ (4P e=oce8aliJ 3!>P doli;oce8ali.Feei! edil r&an: (5(P ;iper&ra;ice8aliJ 34!6P &ra;ice8aliJ 22!>P e=oce8aliJ "!"P doli;oce8ali.

. în anat=

B9r&aţi! edil rral: 53!>P ;iper&ra;ice8aliJ 2'!(P &ra;ice8aliJ ">!'P e=oce8ali 1i "!3P doli;oce8ali.B9r&aţi! /n edil r&an: 53!"P ;iper&ra;ice8aliJ 2#!'P &ra;ice8aliJ "5(P e=oce8aliJ 4!'P doli;oce8ali.Feei! /n edil rral: 5'P ;iper&ra;ice8aliJ (4(P &ra;ice8aliJ ""!#P e=oce8aliJ 4!>P doli;oce8ali.Feei! /n edil r&an: 5(P ;iper&ra;ice8aliJ (3!"P &ra;ice8aliJ ""!>P e=oce8aliJ "(P doli;oce8ali.

I. în uco*ina=

B9r&aţi! /n edil rral: (>2P ;iper&ra;ice8aliJ (3!3P &ra;ice8aliJ 2'!>P e=oce8aliJ "(P doli;oce8ali.B9r&aţi! /n edil r&an: (5P ;iper&ra;ice8aliJ (3P &ra;ice8aliJ 26!"P e=oce8aliJ 2!#P doli;oce8ali.Feei! /n edil rral: (3(P ;iper&ra;ice8aliJ ('(P &ra;ice8aliJ 2>!3P e=oce8aliJ "!6P doli;oce8ali.Feei! /n edil r&an: 33!3P ;iper&ra;ice8aliJ (6!#P &ra;ice8aliJ "3!#P e=oce8aliJ "(P doli;oce8ali.

TII( în asa"a(ia=

B9r&aţi! /n edil rral: "'!#P ;iper&ra;ice8aliJ 25P &ra;ice8aliJ 3#!>P e=oce8aliJ '(P doli;oce8ali.B9r&aţi! /n edil r&an: 2((P ;iper&ra;ice8aliJ (4!3P &ra;ice8aliJ (6(P e=oce8aliJ '(P doli;oce8ali.Feei /n edil rral: "6(P ;iper&ra;ice8aliJ (3!'P &ra;ice8aliJ 34(P e=oce8aliJ >(P doli;oce8ali.Feei! /n edil r&an: (>(P ;iper&ra;ice8aliJ ('!'P &ra;ice8aliJ 222P e=oce8aliJ ((P doli;oce8ali.

III. în Do("oea=

B9r&aţi! /n edil rral: 2>!#P ;iper&ra;ice8aliJ 2#(P &ra;ice8aliJ (52P e=oce8aliJ 6!3P doli;oce8ali.B9r&aţi! /n edil r&an: 26(P ;iper&ra;ice8aliJ (4P &ra;ice8aliJ (6!>P e=oce8aliJ (!"P doli;oce8ali.

Feei! /n edil rral: (42P ;iper&ra;ice8aliJ 23!3P&ra;ice8aliJ (>!>P e=oce8aliJ 6(P doli;oce8ali.

Feei! /n edil r&an: (62P ;iper&ra;ice8aliJ ('!"P&ra;ice8aliJ 23!'P e=oce8aliJ 4!4P doli;oce8ali.

$rin rare! pe ţara /ntrea-9! dp9 predoinanţi! ae la indicele ce8alic! ordinea rat ore:;iper&ra;ice8all! &ra;ice8all! e=oce8all 1i la r9 doli;oce8all.

,p9 proincii /n%9! ordinea di8er9. /n Oltenia! Mntenia! Tran%ilania 1i! ai ale%! /n Banat predoin9;iper&ra;ice8all! at<t la &9r&aţi! c<t 1i la 8eeiJ in apoi &ra;ice8all! e=oce8all 1i la r9 doli;oce8all. /nBcoina! ordinea %e enţine la 8el la &9r&aţiJ la 8eei /n%9! /n edil rral! ine /nt<i &ra;ice8all 1i apoi;iper&ra;ice8all. /n Moldoa! /n Ba%ara&ia 1i /n ,o&ro-ea /n od %eni8icati predoin9 e=oce8all! dp9care in &ra;ice8all! ;iper&ra;ice8all 1i la r9 doli;oce8all.

,ac9 raport9 re=ltatele do&<ndite la tipl de ra%9 1i coneni a atri&i ra%ei alpine indicele ce8alic 65)6'J ra%ei dinarice indicele 6")6>J ra%ei nordice indicele '>)'# 1i ra%ei editeraneene indicele %& '>! atnci

con%tat9 c9 la noi /n ţar9 ra%ele! dp9 predoinanţa indiceli lor ce8alic! %nt di%tri&ite a%t8el: /n Mntenia! Tran%ilania! Oltenia 1i Banat! ae ra%a alpin9! la &9r&aţi 1i 8eei! at<t /n edil rral! c<t

1i /n edil r&an. /n Moldoa ae ra%a nordic9 la &9r&aţi /n edil rral 1i ra%a alpin9 la &9r&aţi /n edil r&an! iar la

8eei at<t /n edil rral! c<t 1i /n edil r&an ae ra%a dinaric9. /n Bcoina! ae pe%te tot ra%a alpin9! a8ar9 de 8eei! /n edil rral! care aparţin ra%ei dinarice.

1&5



In Ba%ara&ia 1i ,o&ro-ea! ae pe%te tot predoinant9 ra%a nordic9! a8ar9 de 8eei! /n edil r&anJace%tea aparţin ra%ei dinarice.

E%te de la %ine /nţele% c9! pentr %ta&ilirea tipli de ra%9! indicele ce8alic n 8ace dec<t %9 dea indicaţii!care or tre&i eri8icate 1i copletate prin 9%r9tori antropoetrice 1i p%i;olo-ice 89cte din alte pncte deedere. Ec;ipa la&oratorli are! prec a ai %p%! de pe ac! la cartoane! 9%r9tori priitoare la alte

cinci a%pecte a?e 8iinţei oene1ti! care a1teapt9 %9 8ie pre=entate 1i p&licate.

Copar<nd re=ltatele ep%e ai %%! c acelea pe care le ae de la alţi cercet9tori! con%tat9 nelepotriiri 1i nele ari deo%e&iri. ,eo%e&irile %e eplic9! /n pril r<nd! prin 8aptl c9 9%r9torilecercet9torilor de p<n9 ac a 8o%t eectate a%pra ni colecti de poplaţie prea red%. A 8o%t 9%ra[ denii nai c<tea %te de indii=i. Vito" /e(eltc", %in-rl a a0n% la 5 444. M9%r9torile 89cte de ec;ipala&oratorli a atin% ci8ra de 8E [WK. E%te ceaJ dar! de%i-r! n %)a a0n% c ele dec<t %9 %e contre=e ;artade8initi9 a tipli ra%ial ro<ne%c. $entr a %e a0n-e la o ;art9 de8initi9! or tre&i /nc9 lţi ani de nc91i /nc9 lte ec;ipe de tineri ent=ia1ti.

Cercet9rile tre&ie /n%9 continate 1i /ntr)n od c lt ai inten% ca p<n9 ac. ,ac9 &-etl ţ9rii n

perite /n8iinţarea ni in%titt %pecial pentr %tdil tiprilor ra%iale ro<ne1ti! a tre&i tot1i ca /n 1colile%perioare %9 %e 8ac9 ace%ti %tdi n loc c<t ai /n%enat. C9ci! 89r9 o %olid9 docentare antropolo-ic9!clea%9 pe teren! din care %9 %e arate potenţiall ncii 8i=ice 1i intelectale! de care di%pne prin ereditate!din -eneraţie /n -eneraţie! niic teeinic n %e poate pl9ni pentr iitorl no%tr. $e &a=9 nai de ideolo-ii!8ie ace%tea c<t de &ine intenţionte! n %e poate a1e=a politica ni %tatJ 8iindc9 politica de %tat cere preedere! iarideolo-iile n da preedere! ci dorinţe. 5"e*ede"ea "eultă din constata"ea pe te"en a in*enta"ului "asial de ca"edispune popo"ul. $e &a=a ace%ti inentar! or-ani=area pro8e%inilor %e a 8ace /n con8oritate c "ealitatea 1i! /ncon%ecinţ9! %e or /ncra0a /ntreprinderi ind%triale /n re-inile nde poplaţia ncitoare are aptitdinilecerte pentr ind%triile /ntreprin%e! iar n dp9 capricil capitali%tliJ or-ani=area 1colar9! pe 1coli teoretice1i practice! %e a 8ace! de a%eeni! /n con8oritate c aptitdinile tineretli! aptitdini con%tatate /n od cin%titprin con%iderarea carnetli de %9n9tate %a a liretli &iotipolo-ic. /n decr% de ai lţi ani! iar n dp9 n%i%te oarecare ela&orat de n peda-o- din %ipla li citire de c9rţiJ /n %8<r1it! /ntrea-a orientare a politicii de%tat! /n ceea ce prie1te /&n9t9ţirea %t9rii %anitare a poplaţiei! a%i%tenţa p&lic9! 9%rile de e-enieD 1i tot

ce e%te le-i8erare de n caracter ai -eneral! %e a 8ace /n con8oritate c tendinţele $unda!entale ale "asei,%in-rele care pot %9)i a%i-re o continitate pe perioade ln-i i%torice.

,ar o 1tiinţ9 a antropolo-iei c aplicaţini a1a de a%te n %e tran%8or9 ea /ntr)o 1tiinţ9 nier%al9!di%proporţionat de /ntin%9 pentr intea oenea%c9

,eloc. Antropolo-ia! c;iar /n /nţele%l lar- pe care i)" d9 noi! %ocotind)o ca o 1tiinţ9 a oli! care n %e9r-ine1te la latra %oatic9! ci /&r9ţi1ea=9 pe o /n /ntre-ie! %8let 1i corp! n e%te ai nier%al9 de ce%te ecanica 1i de c %nt lte alte 1tiinţe. Toate 1tiinţele %nt la 8el de nier%ale 1i Ia 8el de propor)ţionatepentr intea oenea%c9. Sin-ra deo%e&ire! care pne antropolo-ia /ntr)o cate-orie aparte! e%te c9 ea cere dela acela care o clti9 concr%l ai ltor aptitdini intelectale 1i /n pl% c9 ea ai cere lt9 r9&dare. Toate1tiinţele cer r9&dareJ nici na! /n%9! ca ea. Re=ltate de8initie /n antropolo-ie n %e pot o&ţine de la n an laaltl 1i nici c;iar la cap9tl ieţii ni %in-r o. $ro-re%l /n ea ine c /ncetl! dp9 o nc9 %%ţint9 pe ailte -eneraţii.

Acea%t9 din r9 -rea condiţie a 8i ea oare /nin%9 1i /n ţara noa%tr9! a1a c a 8o%t /nin%9 /n alte ţ9ri

Iat9 /ntre&area pe care i)o pn! %8<r1ind acea%t9 conicare. $rin /prtrile contine pe care le)a 89ctp<n9 a%t9=i de la cltra Ap%li! ne)a deprin% %9 8ace 1tiinţ9 pe repe=eal9J de a&ia /ncepe o cercetare 1ioi naidec<t %9)i annţ9 /ncoronarea plin9 de %cce%. ,orinţa mea cea ai ie e%te ca %9 pierde ace%tedeprinderi! /nc9 p<n9 ce ele n %e or ad<nci prea lt /n practica noa%tr9 pro8e%ional9.

Re*ista %undaţiilo" Reale:, n". ,8?8. p. 8K-EE

1&6







coplet pnctele per%onale de -<ndire ale o&%eratorli. ,ea%eenea! a %ocotit ne %ati%89c9toare %i %ipla pre=entare are8lecţiilor de%pre /n%1irile ni popor! re8lecţii con%trite pe dateetra%e de%eori din i%toria politici a aceli popor.

/n %tdil no%tr! a c9tat %i /ntre-i 1i neori %i dep91ietodele ec;i! tili=<nd! de data acea%ta! etoda e'pe"i!entali 1i a!ăsu"ăto"ii di"ecte, pentr a reţine date c<t ai o&iectie 1i pentr aeliina c<t ai lt din %&iectiitatea la interpretare. C9ci datelecle%e prin etode o&iectie n %e pretea=9 dec<t la interpretarea pecare /n%e1i ace%te date o conţin.

Faţ9 de alte procedee de %tdi! acea%t9 etod9! /n preci=areatr9%9trilor %oato)p%i;ice ale ni popor! pare! de%i-r! no9 1i /ndr9=neaţi. $entr a 0%ti8ica! /ntr)o 9%ri oarecare! ale-erea ace%ticriteri etodolo-ic Keperient 1i 9%r9toare /n le-9tr9 c 8iinţaan9! %9 ne 8ie /n-9dit n %ar ecr% a%pra 9%r9torii1tiinţi8ice /n doenil ieţii p%i;ice! adic9 /n acel doeni care! pentrlţi! pare ineplora&il.

*

$rincipial! /ntre&inţarea eperientli 1tiinţi8ic 1i a 9%)r9torii! /n %copl de a %ta&ili raportri cantitatie /ntre %t9rile 1i8aptele ieţii %8lete1ti! e%te de dat9 recent9 /n p%i;olo-ie. $<n9 /nltil p9trar al %ecolli trect! p%i;olo-ii %e lţea! 1i niidintre ei %e lţe%c 1i a%t9=i! c %ipla desc"ie"e a ieţii %8lete1ti!tili=<nd! pentr acea%t9 de%criere! o etod9 de anali=9 raţional9a%pra datelor o&ţinte prin intiţie per%onal9.

M9%r9toarea %)a introd% /n p%i;olo-ie o dat9 c introdcereaeperientli. C9ci eperientl prin el /n%1i e%te o initaţie la9%r9toare. $rin el! p%i;olo-l r9re1te %9 ai&9 n r9%pn% decon8irare %a de in8irare la ipote=a pe care el 1i)o 8ace de%preanite raportri de dependenţ9 /ntre %t9rile 1i 8aptele ieţii %8lete1ti!raportri ce n pot 8i o&ţinte dec<t prin i0locirea 9%r9torii!a#eas"a pt<nd %9 prile0ia%c9 X ai lt dec<t etodele care %e&a=ea=9 pe o&%eraţie 1i intiţie X date o&iectie 1i lt ai aproapede realitate. Apropierea de realitate 1i ad<ncirea ei ni %)a p9rt po%i&i l9n at<t prin o&%erarea ei 1i prin re8lecţii a%pra ei. ci prin de%cinderea /n /n%91i realitatea! /n ederea ine%ti-9rii %peci8icit9ţii ei.

A8ar9 de ţoale ace%te con%ideraţini de ordin -eneral! 8actorlcare a at n rol de%tl de ;ot9r<tor in adoptarea etodei eperi)entale /l con%titie 8aptl c9! /n ltiii 54 de ani! n aprecia&il n9rde ade9rri %i le-i /n le-9tr9 c iaţa %8letea%c9 a 8o%t de%coperite%a preci=ate! n at<t prin intiţini per%onale! %i nici prino&%eraţini! ci prin e'pe"i!ent. In orice ca=! ol de 1tiinţ9con1tiincio% a /ncercat de%eori %9)1i eri8ice intiţinile 1i o&%eraţi nile! n prin alte intiţini 1i o&%eraţini! ci prin eperient 1i9%r9toare direct9.

II

In ace%t %pirit de c9tat9 o&iectiitate 1i c o&%erareacondiţinilor care ni %)a p9rt optie pentr o /n-ri0it9 eectare!%nt /ntreprin%e 9%r9torile p%i;olo-ice 1i antropolo-ice! 89cte /nederea cnoa1terii ieţii %8lete1ti 1i corporale a poporli ro<n! /n

/a(o"ato"ul de 5siholoie e'pe"i!entali al Faclt9ţii de Filo%o8ic 1iLitere din Bcre1ti! de ai &ine de "4 ani 1i p%e! /n anl "#3>! /n 8a=ade terinare! %& condcerea Co!isiunii de 5siho !et"ic &i 0nt"opoloieB, in%titit9 %& a%piciile Con%ilili Naţional deCercet9ri *tiinţi8ice de pe l<n-9 Acadeia Ro<n9.

1&9



A1adar! cercet9rile noa%tre n)a /ncept anl ace%ta dp9 n planno de lcr! ci ele %nt continarea eperientelor 1i 9%r9torilor /ncepte /nc9 din anl "#(3 de c9tre o ec;ip9 8orat9 din licenţiaţi aiFaclt9ţii de Filo%o8ie 1i Litere din Bcre1ti! cercet9rile

1*0

D Acea%ta Oi%ine %e copne dintr)n p%i;iatra Kdr. C. $ar;on! n %ociolo- K,.

71ti! n 8ollori%t K,. Caraco%te! n pro8e%or de 8ilo%o8ie a cltrii KN. Ba-da%ar %i trei

p%i;olo-i KC. R<dle%c Motr! l.)M. Ne%tor %i $aelc

DD Ne 8ace o pl9ct9 datorie pre=ent<nd ec;ipa de cola&oratori! c9ci lor le reine!

/n &n9 parte! eritl de a 8i acceptat o %arcin9 in-rat9 1i lip%it9 de recopen%e! %arcina de

a colecta 1i prelcra ateriall: Mi;ail Crc9nean! Mar-areta ,ollin-;er. ,e%pina Ene)

Cri%te%c! Ra1ela Feli. Siion 7eor-e%c. ictoria 7;eor-;i! alentin ?e0! $etre

Marine%c! ,itr $ope%c 1i *te8an Sore%c. Toţi ace1tia 8orea=9! a%t9=i! 1i ec;ipa de

lcr a Coi%inii de $%i;oelne! copletat9 c 7;. Bron=etti 1i ,. M%ter.

tn a8ar9 de acea%t9 ec;ip9 Va%i)perancnt9! %nte c deo%e&ire recno%c9tori

ttror acelora care! de)a ln-l anilor! ne)a %pri0init n nai c /nţele-erea 1i

con%ideraţia lor pentr e8ortrile noa%tre! dar 1i c colectarea e8ectii



8iind iniţiate 1i cond%e direct de c9tre l.)M. Ne%tor! con8erenţiar dep%i;olo-ie eperiental9! c a%i%tenţa ne/ntrerpt9 a 8o%tli lorpro8e%or con! C. R9dle%c)Motr.

Ceea ce iniţiatorl ace%tor %tdii a r9rit e%te! de 8apt! alc9ti)rea nei 0nt"opoloii so!ato-psiholo' "o!ane&ti, e8ect<nd)%e9%r9tori 1i cercet9ri eperientale a%pra r9toarelor %ectoare%oatice 1i p%i;ice:

A) Secto"ul so!atic= I. /n9lţieaJ 2. 7retateaJ (. Capacitateaital9J 3. Coe8icientl italJ 5. Indicele or8olo-icJ >. Indicele ce8alic.

E) Secto"ul psihicG I. Inteli-enţa Kincl%i ritl -<ndiriiJ 2.Tipl de per%onalitateJ (. Tendinţele p%i;oneroticeJ 3. Ia-inaţiaKincl%i tiprile de ia-inaţieJ 5. Spiritl de o&%eraţieJ >.S-e%ti&ilitatea.

$arte din re=ltatele o&ţinte /ntre anii "#(3)"#34 a 8o%t ep%ede C. R9dle%c)Motr /ntr)o conicare 89cta la Acadeia Ro<n9 /n anl "#3". Ele %e re8erea la Tipl ra%ial ro<ne%c dp9 indicelece8alicD 1i pot 8i re=ate a%t8el:

M9%r<nd)%e craniile Kdiaetrl tran%er%al cranian 1idiaetrl antero)po%terior cranian la n n9r de "3( 65' ro<niK&9r&aţi adlţi! 8eei 1i copii de a&ele %ee! c <r%tele /ntre ()"44ani! din /ntrea-a ţar9 1i aplic<nd)%e 8orla indiceli ce8alic dp9 R.Martin! a 8o%t %coa%9 edia aritetic9 pe /ntrea-a ţar9: [,8, ca"eindic9 ("ahice$alie.

Repartiţia pe tipri ra%iale dp9 indicele ce8alic X a 8o%t cea deai %%:

1*1



,oli;oce8aliMe=oce8aliBra;ice8aliHiper&ra;ice8ali

= 32% = 25,6%

= 303 % = 40,9%

1*%



de dale. Citi! a%t8el! pe r9torii pro8e%ori %ecndari: 7;eor-;e Bron=etti KCSpina! Lcia Bcţa KBcre1ti! Fan ,ţle%c KCraioa! N.

Minai K7ir-i! I $apadopni KT.)Seerin!Marin S9ndle%c KBcre1ti.IC. Stoica K,ea.

Oa-il no%tr %e /ndreapt9 in acela1i tip 8i c9tre toţi acei condc9tori de %coale 8i in%titţii care a /nţele% %9 ne %pri0ine.

D Conicarea a 8o%t p&licat9 tn Rei%ta Fndaţiilor Re-ale. Anl III! nr. 3."#3". e=i p. "53)"'4. tn oll de Kaţi.

Ace%te date! re8eritoare la indicele ce8alic! %nt /n%9 p"o*io"ii. ele priind n colecti de nai "3( 65'indii=i. /ntre tip! %)a ai e8ectat neroa%e 9%r9tori! coplet9nd)%e aprecia&il colectil! colectarea dedate contin<nd 1i a%t9=i. Re=ltatele de8initie or 8i pre=entate /n %crt9 ree.

ffl

$re=ent9! de data acea%ta! sche!atic, re=ltatele o&ţinte din eperientele 89cte c teste psiholoice /nle-9tr9 c preci=area 8recenţei tipului de intelienţă la ro<ni 1i a di%tri&ţiei rapidit9ţii /n -<ndire lacolectiele ro<ne1ti.

$rin inteli-enţ9! /nţele-e n $acto" !ental i"educti(il &i constant, dato"ită că"uia sunt posi(ile contu"ă"ilede "apo"tu"i loice la o!. ,eci! n orice 8el de e8ort intal! de care! de alt8el! e%te capa&il9 orice 8iinţ9 an9! ci

#ndi"e loică. Acea%t9 de8ini ţi ne o %ocoti potriit9 n nai pentr preci=area raportrilor %iple 1i de

orice 8el /ntre oaeni! n nai pentr adaptarea adecat9! de%9<r1it9 1i c ai de &ene8ici aloli! ci! ai ale%! pentr a caracteri=a creaţinea 1tiinţi8ic9! doedit9 drept cea ai iportant9 /n pro-re%lcltrii oene1ti. Ea e%te /n%9 ai re%tr<n%9 8aţ9 de /nţele%l pe care /l are de o&icei inteli-enţa. A pre8eratacea%t9 de8iniţine re%tr<n%9! deoarece 9%r9toarea inteli-enţei X /n planl no%tr de lcr X a 8icopletat9 c cercet9rile /ntreprin%e a%pra tipli de per%onalitate! ia-inaţiei! %piritli de o&%eraţie 1i%-e%ti&ilitaţiiD.

Te%tele tili=ate a 8o%t /n n9r de patr: " te%tl de -<ndire lo-ic9 /ah:G 2 le%tl de inteli-enţ9Qiii[.D! ( te%tl de -<ndire lo-ic9 Monnin:: 1i 3 cno%ctl te%t de inteli-enţ9

0!e"ican 0"!h aplicai de aericani pentr %elecţionarea aratei /n r9=&oil ondial din "#"3)"#"6.

Toate ace%te te%te a 8o%t trad%e!

odi8icate! eperientate! adaptate 1ietalonate /n edil ro<ne%c de c9tre

La&oratorl de $%i;olo-ieeperiental9! prin -ri0a li l.)M. Nc%tor

1i a ec;ipei %ale.

Aplicaţinile pe teren a 8o%teectate! /n &n9 parte! de c9tre ec;ipa

La&oratorli indicat ai %%. In%9!c a a8irat! la colectarea

aterialli a cola&orat 1i o %erie de

pro8e%ori %ecndari de 8ilo%o8ie! cpreocp9ri %iilare.

Colectil eainat /n%ea=9 n

n9r de 5# 6"' indii=i! el 8iind

con%titit din 1colari! elei de %coaleilitare Ko8iţeri 1i %&o8iţeri! %oldaţi!

%tdenţi! cenici! edici! o8iţeri!pro8e%ori! 8ncţionari! /n9ţ9tori etc.

<r%tele ace%tor indii=i a ariat /ntre"4 1i 33 ani. /n ace%t colecti %nt

1*&

D A ai ale% acea%ta de8iniţine! a<nd /n edere 8i aplicaţinile pe care re=ltatelenoa%tre le pol aea la or-ani=area pro-raelor 1colare de orice 8el. /ntrc<t colectiele pecare le)a at noi /n edere pot 8i /nlocite c colectiele repre=entate de cla%ele 1colare.

DD ?.)M. La;! Un teste d>intetli+ence to+iuc KLe traail ;ain! l)re

annce.nr.2."#((! p. "2#)"3#.DDD /prtat de la National In%titte o8 Ind%trial $%c;olo- din Londra.DDDD ?eanne Monnin! Ouelues donnees sur 1es !ormes d>intelli+ence KL[Annee

p%c;olo-iVe! Trente)CViee Annee! "#(5! $ari%! Alean! pp IIR)"3'.

D Sio8ine Ro de Montte&ert! a Mttrminauoo des aptitvdes par la mimode des lests

K"#2>. $ari%. ,eiac;a et Nie%tteDD Ace%te te%te! tili=ate pentr depi%tarea inteli-enţei! n %nt altcea dec<t caiete

care conţin ariate tee pe care %&iectl le re=oli apel<nd la -<ndirea %a lo-ici. Red9eeple de a%eenea tee:

a Aici %nt ai lte cinte. S&linia=9 c<ntl care n %e potrie1te %i 8ie /pren9 c celelalte:

LEMN ,O$ $IATR+ CORABIE $LUTA" ' 2 # ( ""

c Cercetea=9 cintele de ai 0o% 1i %&linia=9 apoi do9 dintre ele care /n%enea=9 aproape acela1i lcr:

SABIE CHEIE MASA 7HEM LANŢ CARTE $ALO* CREIONd Ordonea=9 /n inte cintele de ai 0o% 1i %&linia=9 daci /nţele%lpropo=iţ;inii e%te ade9rat %a neade9rat:

%% =ia pe %oarele cer nai %tr9lce1te

Ade9rat Neade9ratc F9 o crce tn dreptl celi ai potriit r9%pn%:

,e ce lea pre8eri atoo&ill tn locl traaili[[ $entrci:atoo&ill e%te 89ct din aterial ai %cp atoo&ill e%te ai coodtraaiele n %nt prea %i-re 4 tn eerciţil de ai 0o%! ada-i n c<nt care %iai&i le-9tri c toate

celelalte:STE?AR $LO$ TEI $AR CIRE* ...

E%te de la %ine /nţele% ci teele %e di8erenţia=9! atit prin arietatea lor! c<t 1i prin-retatea lor -radaţi. Un caiet de inteli-enţi are >4)244 tee! iar re=olarea li ia%&iectli /ntre 2)( orc. 8iri _ntrerpere! %&iectli neliitind)i)%e tipl de lcr! ci

li%<nd)i)%e la di%po=iţie /ntre-l tip de care are neoie pentr re=olarea teelor. Ace%ttip d9 /ndicaţ;i a%pra rapidit9ţii tn -<ndire.





8n linii -enerale! %eni8icaţia literelor 1i ci8relor noa%tre e%te r9toarea:

Af

ecepţional de inteli-ent " f ecepţional de rapid /n-<ndire

Bf

8oarte inteli-ent 2 f 8oarte rapid /n -<ndire

Cf

inteli-ent Kpe%te noral 3 f rapid /n -<ndire Kpe%tenoral

,f

noral ca inteli-enţ9 3 f rapiditate noral9

Ef

%la& ca inteli-enţ9 5 f lent /n -<ndire

Ff

8oarte %la& 6 g 8oarte lent /n -<ndire

Red9! ac! ai 0o%! %eni8icaţia coplet9 a celor 36 de 8orle! care! /n concepţia noa%tr9! repre=int9tot at<tea tipri de -<ndire:

A " f ecepţional de inteli-ent 1i ecepţional de rapid /n -<ndireJA 2 ss ecepţional de inteli-ent 1i 8oarte rapid /n -<ndireJ A 3 f ecepţional de inteli-ent 1i rapid /n -<ndire

Kpe%te noralJA 3 f ecepţional de inteli-ent 1i c rapiditate noral9JA 5 f ecepţional de inteli-ent 1i lent /n -<ndireJA> f ecepţional de inteli-ent 1i 8oarte lent /n -<ndireJ

B " f 8oarte inteli-ent 1i ecepţional de rapid /n -<ndireJB 2 as 8oarte inteli-ent 1i 8oarte rapid /n -<ndireJB 3 f 8oarte inteli-ent 1i rapid /n -<ndire Kpe%te noralJB 3 f 8oarte inteli-ent 1i c rapiditate noral9JE 5 f 8oarte inteli-ent 1i lent /n -<ndireJB 6 ss 8oarte inteli-ent 1i 8oarte lent /n -<ndire.

C " f inteli-ent Kpe%te noral 1i ecepţional de rapid /n -<ndireJC 2 f inteli-ent Kpe%te noral 1i 8oarte rapid /n -<ndireJ C 3 g inteli-ent Kpe%te noral 1i rapid /n -<ndireKpe%te noralJ

C 3 f inteli-ent Kpe%te noraY 1i c rapiditate noral9JC 5 f inteli-ent Kpe%te noral 1i lent /n -<ndireJC 6 f inteli-ent Kpe%te noral 1i 8oarte lent /n -<ndireJ

, " g noral ca inteli-enţ9 1i ecepţional de rapid /n -<ndireJ, 2 f noral ca inteli-enţ9 1i 8oarte rapid /n -<ndireJ, ( f noral ca inteli-enţ9 1i rapid /n -<ndire Kpe%te noralJ, 3 f noral ca inteli-enţ9 1i c rapiditate noral9J, 5 f noral ca inteli-enţ9 1i lent /n -<ndireJ, > f noraY ca inteli-enţ9 1i 8oarte lent /n -<ndireJ

E " f %la& ca inteli-enţ9 1i ecepţional de rapid /n -<ndireJE 2 g %la& ca inteli-enţ9 1i 8oarte rapid /n -<ndireJE ( f %la& ca inteli-enţ9 1i rapid /n -<ndire Kpe%te noraYJE 3 f %la& ca inteli-enţ9 1i c rapiditate noral9JE 5 f %la& ca inteli-enţ9 1i lent /n -<ndireJE > f %la& ca inteli-enţ9 1i 8oarte lent /n -<ndireJ

F " g 8oarte %la& 1i ecepţional de rapid /n -<ndireJF 2 f 8oarte %la& 1i 8oarte rapid /n -<ndireJ F ( f 8oarte %la& 1i rapid

/n -<ndire Kpe%te noralJ

1*5

f %per8iciali



F 3 f 8oarte %la& 1i c rapiditate noral9J F 5 f 8oarte %la& 1i lent /n -<ndireJ F > f8oarte %la& 1i 8oarte lent /n -<ndire.

I

Re=ltatele %tdili no%tr eperientaY a%pra inteli-enţei la colectil cercetat X care! repet9! a 8o%talc9tit din 1colari! 8ncţionari! %tdenţi! %oldaţi! cenici! elei o8iţeri 1i %&o8iţeri etc. X le red9! prin ediiariteticeD 1i tipri! /n ta&elele 1i -ra8icele ce rea=9! ta&ell I repre=ent<nd re=ltatele pe ţara /ntrea-9.

Concl=iile iediate care %e de%prind din ta&ell I %nt r9toarele:". /ntre- colectil! de 5# 6"' indii=i Kr&an)rral! 8eei)&9r)

&aţi! toate <r%tele f /pren9! arat9tipul D E, adic9 no"!al caintelienţă &i "apid în #ndi"e Kpe%tenoral.

/ntrc<t ta&elele de &aree dp9care a 8o%t apreciate randaentele indiidale X din care! apoi! a 8o%t %coa%e ediile aritetice 1i tiprile Xa 8o%t con%trite din acela1i aterial Kde la cei 5# 6"' indii=i! concl=ia! la ace%t pri colecti! n poate 8i d%9

ai departe! pentr c9 ace%t colecti n poate 8i coparat c altl! din ţar9 %a %tr9in9tate! cercetat c acelea1ietode. $te deci a8ira nai c9. din colectil no%tr -lo&al! reie%e 8recenţa tipli , &( ,e /ndat9 /n%9 ceace%t colecti /ncepe %9 8ie intenţionat 1i %tati%tic di8erenţiat. X pe %ee 1i pe edi Kr&an)rral X!coparaţinile dein po%i&ile 1i concl=inile pot 8i ai lar-i.

2. Copar<nd! în colecti*ul nost"u, pe (ă"(aţii din /ntrea-aţar9 Ktoate <r%tele! edil r&an 1i rral /pren9 c $e!eile dinaceea1i cate-orie! %e conc;ide c9! /n ceea ce prie1te intelienţa.edia aritetic9 a &9r&aţilor K5"!43 e%te ai ridicat9 dec<t ediaaritetic9 a 8eeilor K36!#3J deci! &9r&aţii! indi8erent de edi 1ide <r%t9! doede%c o -<ndire lo-ic9 cea ai de=oltat9 dec<t8eeile. Re8eritor la "apiditatea -<ndirii! %itaţia %e pre=int9 la 8el.

/ntrc<l edia la &9r&aţi K5>(4 e%te cea ai ridicat9 dec<t la 8eei K52!''. E%teade9rat! tot1i! c9 at<t &9r&aţii! c<t 1i 8eeile 8ac parte din acela1i tip de inteli-enţ9

K,! noral! dar ace%te tipri %nt la"i, ele /n-lo&<nd neroa%e cla%e de %&lipri. In ace%t %en%! ediaaritetic9 e%te ai %eni8icati9! ea 8orl<n)d)ne concl=ia c9 (ă"(aţii sunt în !edie ce*a !ai intelienţi &ice*a !ai "apii în #ndi"e dec#t $e!eile. $reci=9! c toate ace%tea! c9 a%eenea concl=ie e%te ala&il9 a<nd inedere totalitatea colectili de &9r&aţi! 8aţ9 de acela al 8eeilor! /ntrc<t! /n ca=ri i=olate! ne-re1it pot 8i&9r&aţi in8eriori 8eeilor.

(. ,ac9 &9r&aţii %nt di8erenţiaţi %tati%tic pe edi Kr&an! rral!atnci din ta&ell I reie%e c9 (ă"(aţii din !ediul u"(an Kcei "3 #('indii=i! laţi ca totalitate! %nt !ai intelienţi Kedia aritetic9 f55!35 1i !ai "apii în #ndi"e Kedia aritetic9 f 5##' dec<i cei2# 466 indi*ii din !ediul "u"al Kpentr inteli-enţ9 edia aritetic9f 3#!45J pentr rapiditate! edia aritetic9 f 55!"#. ,e alt8el! di8e)renţierea e%te aci ai net9: /n edil r&an %e con%tat9 8recenţatipli C (! pe c<nd /n edil rral %e contrea=9 pl , (.

3. Oper<nd aceea1i di%criinare pentr 8eei! late! dea%eenea! ca totalitate! tra-e concl=ia c9! de1i cele > >52 8eeidin edil rral 8ac parte din acela1i are tip K, 3 ca 1i cele 6 6(68eei din edil r&an! tot1i $e!eile din !ediul u"(an sunt, în!edie, !ai inteliente &i !ai "apide în #ndi"e dec#t $e!eile din!ediul "u"al. /ntr)ade9r! at<t ediile aritetice pentr inteli-enţ9pre=int9 di8erenţe K52(' pentr edil r&an! 8aţ9 de 33!"6 pentredil rral! c<t 1i ediile aritetice pentr rapiditatea /n -<ndireK53!6' pentr edil r&an! 8aţ9 de 3#!#' pentr edil rral.

1*6

D Media aritetica a 8o%t calclat9 plec<nd de la ^centila. edia repre=ent<ndin%i1i centila A%t8el! /n ta&lol "! edia aritetici 54.36 /n%eani o aloare %itaţi intrecentilele 54 %i >4

Iar tipl e%te %ta&ilit prin raportarea celor dol centile Kna pentr inteli-enţi!cealaltl pentr rapiditatea /n -<ndire la ta&lol de %i&oale redat anterior.

U f r&anJ R f rral



/n -eneral! din di%cţinea prtat9 la pnctele "!2!(!3! %e pot 8ace trei dedcţini c caracter -lo&al:I( Colectil eainat arat9 o inteli-enţ9 noral9 1i o rapiditate /n -<ndire pe%te noral! ceea ce 8ace %9

%e atri&ie colectili o ioicine /n -<ndire.II( B9r&aţii! indi8erent de edi! %nt! /n edie! %periori 8eeilor! at<t ca inteli-enţ9! c<t 1i ca rapiditate

/n -<ndire.

III(Colectil proenit din edil r&an X at<t &9r&aţi! c<t 1i 8eei X e%te ai inteli-ent 1i ai rapid /n

-<ndire dec<t colectil proenit din edil rralD.

Socoti /n%9 nece%ar %9 accent9 c9 %eni8icaţia ediilor aritetice! pre=entate /n dier%ele ta&ele! ne%te a&%olt9! ci ea! pentr a ptea 8i o&iecti 1i 1tiinţi8ic interpretat9 /n ceea ce prie1te deterinarea

inteli-enţei ni colecti! tre&ie p%9 /ncorelaţine 1i c alte cercet9ri eectate

a%pra ace%tor colectie. C9ci o atitdine ental9 e%te 8oarte ade%eori condiţionat9 de /ntrea-a %trctr9%oalo)p%i;ic9 a indii=ilor ce con%titie%c colectiele.

Totodat9! preci=9 c9 eplicarea ai lar-9 a ace%tor re=ltate Kta&ell I! interpretarea lor ai o&iecti9 1iai cprin=9toare n poate 8i po%i&il9 K%ic nai prin ci8rele edii redate /n ta&lo. ,intr)n a%eeneata&lo! n reie% de%tl de lipede otiele pentr care ediile aritetice a ie1it a1a 1i n alt8el. Seni8icati arr9<nea! a%t8el! ta&lol lo(al de di%tri&ţie a inteli-enţei! pe cele 6 tipri KAX F! ta&lo din care %9 %e poat9dedce 1i eentalele depla%9ri K%pre %t<n-a %a %pre dreapta a cr&elor de tip Ha*ss, repre=entate de n %pirit

o&iecti. /n ace%t %en%! %ocoti nece%ar %9 red9! /n procente de a%t9 dat9! /n ta&ell II! dist"i(uţia intelienţei

plec<nd de la ecepţionali KA 1i er-<nd c9tre 8oarte %la&i KF! pentr ca %piritele analitice %9)1i

reordone=e ateriall Kdp9 cel ai arc procent 1i %9 -9%ea%c9 eplicarea ediilor aritetice din ta&ell I.

TABELUL II

Dist"i(uţia $o"!elo" de #ndi"e 0 7%,pe /ntrea-a ţari

Colectil ,i%tri&ţia inteli-enţei

Medil

N) A B C , E F

KUr&an

9rl Ecepţie Foarte

%a KN nai de inteli)

Inteli-enţi

Norali

Sla&i Foarte

Rral

Se

inteli)

-enţi

-enţi %la&i

U R

# 5#6"'

bf " >>" n g"3"63

n f""332

a %""('

n f"2433

n f #.lll

2.'6P 2(.'"P

"#."(P "#42P 24."(P "5.2(P

U R

33"45

n f "232

i f"4>(>

n f6D"4

f6.3"2

n f>(5'

2.62D 23."2P

"#.52P "#?4'D 24.4>D "3.3"P

U #

"3#('

n f >"3 n f 3(>5

n f2#3"

g f 2'>#

n f 254(

n f "'35

3.""P 2#.22P

"#.>#P "6(3P ">.'>P "".>6P

R d 2#466

n f >26 n f >(32

n f 5>>6

a f 5>2"

d f >(35

n f3363

2.">P 2".64P

"#.36P "#(2P 2".6"D "5.3"P

U R

9 "5543

n * 1 9 n f ('32

n f 26("

a f 2#5(

a f ( "4> n f 2'2(

2.'4P 22.(#P

"6.2>P I#?45P

2O?4(D "'(>P

U 9 6 6(6 n f (26 n f 22>#

n f "'(4

n f ">53

n f "5>#

n f "266

(.'"P 25.>'P

"#('P "6.'"D "'.'5D "3('P

1*7

D Cercet9torii care! /naintea noa%tr9! a 8o%t preocpaţi de acea%t9 pro&le9

K$re%%e. Ana%la%i. ,88! $intner! 7i%t)Clar8c! Al. Ro1ea etc. a tra%!c toţii! conc;i)

=ia ci indii=ii din edil r&an %nt %periori ca inteli-enţ9 celor din edil rral,in pnctl de edere al 8ra-entelor de poplaţie cercetate! atorii %enalaţi a

coparat re=ltatele cercet9rilor 89cte direct in edil r&an! c re=ltatele o&ţinte direct

din edil rral 1i a -9%it c9 /n edil rral e%te in8erioritate.Noi /n%9 a eainat pe toţi indii=ii no1tri K1colari! ilitari! 8ncţionari! %tdenţi

etc. chiar fn medial urban, adic9 dupi ce acel 8enoen de i-raţine %electi9 a 8o%t /ndeplinitJ 1i atnci. /n colectiele noa%tre 8iind nero1i indii=i provenind din edilrral! dar care tr9ie%c ac /n cel r&an! pro&lea di8erenţelor de inteli-enţ9 pe edi nai poate 8i eplicat9 prin i-raţinea %electi9! /ntrc<t /n colectiele r&ani=ate! noi

a -9%it 1i inteli-enţi 1i non)inteli-enţi. A1adar! %pre ora1 %nt atra1i n nai inteli-enţii!ci 1i cei non)inteli-enţi. ,e alt8el! c;iar Ana%ta%i (Differential Pschoh!. "#('! opinea=9 c9 npoale 8i nier%al ala&il9 concl=ia c9 i-raţinea prie1te nai poplaţia rral9 &inedotat9 din pnct de edere intal

In ceea ce ne prie1te! n /ncerc9 /nc9! in acea%t9 pre=entare de aterial doar. oeplicare a in8eriorit9ţii inteli-enţei indii=ilor din edil rral. ,i%cţia pro&leei a 8i89ct9 %eparat! dp9 ce o 8i ep% toate re=ltatele %tdili no%tr eperiental 1i dp9ce o 8i ad9-at aterialli pre=ent date %plientare de control

KIndicaţini l9ritoare %e pot de%prinde din articoll %enat de Al. Ro1ea:

"nteli!enţa tn mediul rural-urban, /n Rei%ta de $%i;olo-ie! oi. II. nr. 2! "#(#. Cl0.



R 9 > >52 n f #l n f "24(

n f" " 4 2

n f "2#3

n f "5('

I 325

"('P "6.46P

">('P "#.35D 2(."4D 2".32P

T

$re=ent9 ac re=ltatele %tdili no%tr eperiental pe p"o*incii.

$roinciile %nt ordonate al8a&etic! iar di%cţia a 8i prtat9 at<t pentr &9r&aţi 1i 8eei /pren9! c<t 1i%eparat! pe %ee. Ta&ell III %e ocp9 de &9r&aţi 1i 8eei laţi /pren9! r&an 1i rral ae%tecat! toate <r%tele!

/n coloana lti9 red<nd cla%i8icarea proinciilor dp9 cea ai are edie aritetic9 la inteli-enţ9. /n ;arta nr. " de la pa-ina r9toare! %nt pre=entate acelea1i re=ltate.,in ta&ell III/ reie%e c9! /n colectil eainat de noi! (ănăţeanulB e%te! /n edie! ai inteli-ent dec<t

ro<nii din celelalte proincii. Al ll)lea loc /l ocp9 olteanul. Acea%ta! indi8erent de %e 1i de edi.Ca rapiditate /n -<ndire! (ănăţeanul e%te /n 8rnte! pe c<nd (uco*ineanul %e pla%ea=9! ca tepo de -<ndire!

/n al H)lea loc.$reci=9! repet<nd! c9! indi8erent de proincie! ro<nii din colectil eainat de noi a ar9tat o

inteli-enţ9 noral9 1i c9 di8erenţele /ntre ediile aritetice! %enalate /n ta&ell III! n adc %c9deri /ncalitatea -<ndirii nora dintre proincii.

$entr eplicarea ai lar-9 a datelor din ta&ell III! red9! /n ta&ell I! di%tri&ţia inteli-enţei.

$reci=9 ci prin oltean! &9n9ţean 1.a..d ! /nţele-e colecti*ele re%pectie! care a 89ct o&iectl cercet9rilor noa%tre. $entr interpretarea ri-ro% o&iecti9 a di8erenţelor de niel intal dintre proincii! a %e edea 1i capitoll III! in care %e di%ct9

inteli-enţa la roani pe depre%ini 1i 8ore de %ol -eo-ra8ice.

1*8



In "aelele rm-"oare/ +i.eren2iem #ole#"iBl +in "aell III!+is#"n+ rel"a"ele lo" ,e ,roBin#ii/ +ar ln+ se'ele se,ara"( aell T seo#,- +e (ă"(aţi, ran 3i rral m,ren-(

on#lia #are se ,oa"e +es,rin+e +in eFaminarea +a"elor #,rinse n"aell T es"e a#eea #-/ n me+ie/ (ănăţeanul ara"- o in"eli!en2- ,2in mai

a##en"a"- .a2- +e romnii +in #elelal"e ,roBin#ii/ .-r- ns- #a +is"an2ele s-.ie a,re#iaile? t"ansil*ăneanul se #lasi.i#-( n me+ie/ al THlea(

TABELUL I

Dist"i(uţia $o"!elo" de #ndi"e 07%, pe proincii: (ă"(aţi ] $e!ei, u"(an ]"u"al

Colectil ,i%tri&ţia inteli-enţeiA B C , E F

$roincia Ni

Ecepţi)

Foarte inteli) Norali

Sla&i Foarte

nilK N

onal de

inteli)

-enţi

inteli)

-enţi

-enţi %la&i

Banat #22 nai 5" n f 23# n f 24# " g "56 n ) " > " n D #3

55(D 2'P

22!>'P "'!"3D

"'! 3>P "4. 24P

Bcoina "3>"

n f >" n f 344 n f 2>' n f 262 i D2 52 n f 3##

3!"6P 2'!(6P "6!26P "#!(4D

"'. 25P "(. >2P

,o&ro-ea "#"'

n f 56 n f 545 n f (>> n f (>( n ( '5 n f 254

(?4(D 2>!(3P "#!4#P "6.#3D

"#(>P "("3P

Moldoa #452

n f2 " 5

n f2 4 l 2

n f "'D>

n f "'>6

1 f2 4 " #

n f "2'2

2.(6P 22.2(P "#5"P "#((P

22! (4P "3Q"5P

Mntenia 2'335

n f '>5 n f >225

n f 5" 6 2

n 5(4(

n f 5546

n f 33>2

2!'#P 22.>6P "6!66P "#(2P

2 404 'P " >!2>P

Oltenia '5'5

n f "5> n f ">"4

n f "54>

n ) "36(

i ">"5

i f "245

208>P 2"25P "#.66P "#(6D 2"(2P "5!#"P

Tran%ilania

'"4#

nf "'> n m ">5#

n f "(43

4 "2#>

i f "> " >

i f "456

2.36P 2(.(3D "6(3D "6.2(D

22. '(P "3. 66D

TABELUL

Reultate pe p"o*incii= B9r&aţi! !ediul u"(an &i "u"al î!p"eună.

$roincia N Media aritetic9 Tipl Cla%i8icare

Intel i-enţ9 RapiditateBanat ' " 5'.4# >2(2 C ( "Bcoina " 2"> 53.>' 5>Q( , ( II,o&ro-ea " 22" 5(.'3 56.## , ( I I IMoldoa ' 5#( 3#.#3 5>!"> , ( Mntenia " ' 3 " " 54!2> 5>.'' , ( IOllenia >534 3#25 55.>4 , ( ITran%ilania 5 ''' 3#!"' 5#!3( , ( II

Re8enior la ite=a -<ndirii! (ănăţeanul %e arat9 ai rapid dec<tceilalţi! iar olteanul reie%e! /n edie! ai lent /n -<ndire.

,i%tri&ţia inteli-enţei &9r&aţilor! pe proincii Kedil r&an 1irral /pren9! e%te pre=entat9 /n ta&ell I! /n ederea interpret9riiai adecate a ediilor aritetice din ta&ell .

TABELUL I

Dist"i(uţia $o"!elo" de #ndi"e 07%.pe p"o*incii, &9r&aţi! !ediul u"(an

&i "u"al

Colectil ,i%tri&ţia inteli-enţeiA B C , E F

$roincia

N9) Ecepţi) Foarte Inteli) Norali

Sla&i Foarte

rl KN onal de

inteli)

-enţi

inteli)

-enţi

-enţi %la&i

Banat '6"

n f (# n ) 2 2 3 n ) "64 g a "(" n "((

n ' 5



3.##P 26.>6P 2(45P ">!''P ">.#4D #>4P

Bcoina

2">

n f 5' n ( 35

n22# n f2 l 6

n 2

nZ ">"

3!>#P 26('P "6!6(P "'.#(P ">!#3P

"(.23P

,o&ro-ea

"22"

n tf(> n f ((5 n f233

n f 226 n f2(3

n f "(5

2!#5P 2'!33P "#!#6P "6!>'P "#.#4P

" " Q >P

Moldoa

' 5#( n f "'6 n ) "'4>

n "365

n f "3'3

n f" 'D

n f "4">

2(3P 22!3'P "#(>P "#!3"P 22(3P "((6P

Mntenia

" ' 3 n f 3P n 34(2

n f ((4#

n f( 3 I '

n f (3#J

nD 2>>3

2!65P 2(.">P "#04"P

"#!>(P 24Q(>P

"5(4P

Oltenia > 534 n D" (' n f "3 2 "

n ( " 6

nZ " 2'4 n f "(#"

n D 44(

2?4#P 2"!'(P 24."5P "#!32P 2 ".2'P

"5(3P

Tran%ila)

5 ''' n f "2#5

")" " 2 #5

n "4'4

n a "45(

n "('

n f 6(#

nia 2!3>P 22.32P "6(2P "6.2(P 2(.6>#"

"3(2P

/n ta&ell II! red9 %itaţia $e!eilo", pe proincii! edil r&an1i rral /pren9.

Feeia (ănăţeancă arat9! a1adar! /n colectil 8einin eainatde noi. o inteli-enţ9 cea ai ridicat9 dec<t a celorlalte 8eei

proincialeJ iar 8eeia olteancă arat9 edia aritetic9 cea ai%c9=t9.

Ca rapiditate /n -<ndire! 8eeia din anat e%te in 8rnte! iar8eeia din T"ansil*ania e%te! /n edie! cea ai /nceat9 dintre con%oreleei din celelalte proincii c poplaţine ro<nea%c9.

TABELUL II Re)ultate pe provincii. Feei: mediul uran *i rural mpreun&

Media aritetici

$roincia N Inteli-enţ9 Rapiditate Tipl Cla%i8icareBanat "3" 52?,> 55 (4 , ( IBcoina 235 36!'# 36."3 , 3 I,o&ro-ea >P 54.33 5 " ( 6 , 3 IIIMoldoa " 35# 36(# 52!6( , 3 IMntenia "4 4(3 36!>( 5((( , 3 Oltenia I 4(5 35.'# 5((( , 3 IITran%ilania " ((2 5 " ( 2 35.'4 , 3 II

$entr interpretarea ai aproape de realitate a datelor dinta&ell II! red9! /n ta&ell III! re=ltatele /n le-9tr9 c

di%tri&ţia inteli-enţei.

TABELUL III

8istriuţia !ormelor de +ândire 3" L#,pe provincii$ 8eei! mediul uran

*i rural

Colectil ,i%tri&ţia inteli-enţei

A B C , E F

$roincia

N9) Ecepţi)

Foarte Inteli) Norali

Sla&i Foarte

rl K N onal de inteli) -enţi %la&i

inteli) -enţi

-enţi

Banat " 3"

n f " 2 g g25 n ) 2 # g g 2 ' n f 2# n f" #

6 5" P "'.'(P 245'P "#."5P 245'P "(.36P

Bcoina

235 n f 3 n f 55 n f (6 n f >3 n f 3> n f (6

"!>(P 22!35P " 5( "

P

2>."2P "6!'6P " 5 5 "

P,o&ro-ea

>#> n f 22 n "'4 g^ " 2 2

n D "(5 n f" ( 2

n f"" 5

(.">P 23.3(P "'((P "#.34P "6!#'P ">52P

Moldoa

" 35# n f (' n f (4> n f 26" n f 2#3 n f 265 n f25>

2(3P 24.#'P "#2>P 24!"5P "#5(P " '5 5P



Mntenia Oltenia

Tran%ilania

"4 4(3 " 4(5 I

((2

n f 2># 2.>6P n

" # "(3P

n f (>3 2(5P

n 2 "#( 2"(>P

n f "6#Y

"6.2>P n f

(>3 2'((P

n f " 6'( "6.>'P

n f "66

"6.">P n f

2(3 "'('P

; D I 66> "6(4P

n (f 2 " (

24(6P n D 23(

"6.23P

n f 2 4 "

24.46P

n D 2 2 3

2".>3P n f

2(6 "'('P

I '#6 "']2P n

f 242 "#("P n f

2"# ">!33P

Socotind intere%ante 1i coparaţiile pe %ee! /n interiorl aceleia1i proincii! red9! /n ta&ell I! ediilearitetice re%pectie! p9%tr<nd ordinea al8a&etic9 a proinciilor 1i condc<nd)ne dp9 datele pre=entate /nta&elele 1i II.

TABELUL I Co!pa"aţii înt"e se'e

Media aritetici

$roincia Sel Tipl

Inteli-enţi Rapiditate

Banat................. c8 5'?4# >2(2 C (

9 52?4> 55(4 , (Bcoina .. . oD 53!>' 5>?4( , (

9 36!'# 36."3 , 3,o&ro-ea . . . C8 5(!'3 56.## , (

9 54.33 5"(6 , 3Moldoa . . . c8 3#!#3 5>."> , (

9 [ 36(# 52.6( , 3Mntenia . . . c8 54!2> 5>!'' , (

9 36.>( 5( (( , 3Oltenia 4D 3#.25 55!>4 , (

9 35!'# 5(.#( , 3Tran%ilania . c8 3#!"' 5#!3( , (

9 5 " ( 2 35!'4 , 3

Ta&ell I prile0ie1te r9toarele con%tat9ri:a) anat= &9n9ţeanl e%te! /n edie! 1i ai inteli-ent 1i ai rapid /n -<ndire dec<t &9n9ţeancaJ tot1i!

di8erenţa n e%te are la inteli-enţ9J ) uco*ina &coineanl apare! /n edie! cea ai inteli-ent 1i ai rapid /n -<ndire dec<t &coineancaJ#) Do("oea= 8aţ9 dc do&ro-eanc9! do&ro-eanl e%te! /n edic! cea ai inteli-ent 1i ai rapid /n -<ndireJ

d Moldo*a= oldoeanl n %e di%tanţea=9 prea lt! cainteli-enţ9! de oldoeanc9 K3#!#3 8aţ9 de 36(#J la rapiditate /n-<ndire! e%te /ntrc<ta %perior oldoeanlJ

e Muntenia= nteanl reie%e! /n edie! cea ai inteli-ent 1iai rapid /n -<ndire dec<t nteancaJ

4 Oltenia= olteanl e%te! /n edie! %perior oltencei! at<t ca inteli-enţ9! c<t 1i ca tepo de -<ndireJ- T"ansil*ania= de1i di8erenţele de edii n %nt aprecia&ile! tot1i tran%il9neanca apare! /n edie! ai

inteli-ent9 dec<t tran%il9neanlJ /n %c;i&! tran%il9neanl e%te ai rapid /n -<ndire dec<t tran%il9neanca.,p9 c %e con%tat9! re=ltatele pe proincii con8ir9 re=ltatele coparatie pe ţara /ntrea-9: /n edie!

&9r&atl are n %i%te de -<ndire cea ai or-ani=at calitati dec<t 8eeiaJ tot &9r&atl arat9 1i n tepo ceaai rapid de -<ndire. Accent9 tot1i c9! din re=ltatele noa%tre! di8erenţele /ntre %ee n %nt aprecia&ile.

Ta&elele 1i I reda pe &9r&aţi Kta&ell ! pe proincii! dar %eparat pe edi Kr&an)rralJ acela1i

lcr pentr 8eei Kta&ell I.Ace%te date din ta&ell %nt! /ntr)o !ăsu"a oarecare! di8erite de cele redate /n nele din ta&elele

anterioare! re8ertoare la proincii. /n cprin%l aceleia1i proincii! %itaţia e%te! neori! alta dec<t aceea care a re=ltat din copararea

proinciildr !nlre ele! l<nd edil r&an c cel rral /pren9.A%t8el: /n anat 1i Muntenia or91enii %nt! /n edie! pţin in8eriori %9tenilor! at<t ca inteli-enţ9! c<t 1i ca

rapidit)]le de -<ndireJ /n toate celelalte proincii! %9tenii %nt! /n edie! ini]nori or91enilor.Ta&ell I /n89ţi1ea=9 %itaţia pentr 8eei.

151



TABELUL ICo!pa"a"ea !ediului u"(an cu cel "u"al, pe p"' >vi nci^ 8eei

Media aritetici Tipl

$roincia Sel

Inteli-enţi Rapiditate

Banal U 52(' >((# , (R 54( 3#(5 , 3

Bcoina U 53!>6 53.3( , 3R 35(6 35.2' , 3

,o&ro-ea U 5((( 52."> , 3R 35(# 54.36 , 3

Moldoa U 5((4 53.2' , 3R 3((5 54.36 , 3

Mntenia U 5 " ( 6 55(( , (R 3(!"4 54.#' , 3

Oltenia U 54Q5> >4.e' , (R 3(!(3 54( , 3

Tran%ilania U 56!3' 3'!33 C 3

- R 3>.>3 33.5> , 3

Concl=ia care %e de%prinde din ta&ell I e%te aceea c9! /n edie! or91eanca! /n a&%olt toate proinciile!e:%te %perioar9 %9tencei! at<t ca inteli-enţ9! c<t 1i ca tepo de -<ndire. Mai %ocoti nece%ar %9 preci=9 c9! pec<nd la nele proincii di8erenţele de edii aritetice la inteli-enţ9 n %nt prea %eni8icatie! la altele X celeai neroa%e X di%tanţa /ntre or91ean *[ %9tean e%te aprecia&il9.



I

$enlr a 1ra operaţinile de eentale di8erenţieri aia9nnţite! din pnct de edere -eo-ra8ic! red9 datele noa%treeperientale prelcrate 1i pe )udeţe.

In ace%t %en%! /n ta&ell II /n1iri al8a&etic 0deţele Ro<niei /n actalele ei -raniţe K"#3'! pl% 0deţele din Bl-aria care a 1ipoplaţine ro<nea%c9J /n dreptl 8iec9ri 0deţ! ad9-9 ediacenţi le lor la inteli-enţ9 1i rapiditate /n -<ndire! %i&oll tipli de-<ndire 1i interpretarea ci8relorJ iar /n ;arta nr. 2! pte citi intitidatele ta&elli II.

TABELUL IIHentilele de intelienţă ţi "apiditate în #ndi"e, pe )udeţe. Toate *#"stele.

Mediul u"(an ţi "u"al î!p"eună. ă"(aţi &i $e!ei !p"eună.

?deţl Nr. Centila

Nr.

indii) Tipl Interpretarea

cri.

=ilorKN

Inteli)

-enţ9

Rapi)

ditate

" Al&a >22 3#(( 56Q(> , ( Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate pe%te noral2 Arad >(5 35(' >2.35 , ( Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate pe%te noral( Ar-e1 " (#3 5""5 552' , ( Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate pe%te noral3 Bac9 '6" 3>."3 5'.'> , ( Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate pe%te noral5 Baia 543 35."# 5(?2 , 3 Inteli-ent9 noral9

Rapiditate noral9> Bi;or 354 52.'3 5>Q(6 , ( Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate pe%te noral' Boto1ani " 42' 3#(5 3>!"' , 3 Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate noral96 Br9ila ''5 5 " ( 3 5#Q " , (

Inteli-enţ9 noral9Rapiditate pe%te noral# Bra1o 5## 56.6' 3'(2 C 3 Inteli-enţ9 pe%te noral

Rapiditate noral9"4

B=9 " 34( 52Q' 5(.34 , 3 Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate noral9II

Caliacra ">" 54.(" 5((5 , 3 Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate noral9?deţl Nr. Centila

Nr.

indii)

Tipl Interpretarea

cri.

=ilor

KN

Inteli)

-enţ9

Rapi)

ditate

"2

C<pln

-)Bco

"3# 55.'3 5"!'3 C 3 Inteli-enţi pe%te noral

Rapiditate norala"(

Cara% 224 >4(4 >5Q(5 C ( Inteli-enţi pe%te noral

Rapiditate pe%te noral"3

C;ic 3> 5((# 5(5" , 3 Inteli-enţi norali

Rapiditate norali"5

Cl0 366 53(( 5(.'6 , 3 Inteli-enţi noral

Rapiditate norali">

Con%tanţi " 454 52Q"6 5'!>3 , ( Inteli-enţi norali

Rapiditate pe%te noral"'

Corli I (4# 53.>( >(."2 , ( Inteli-enţi norali

Rapiditate pe%te noral

15&



I

"6

,/&oiţa " >34 35.'# 5(."" , 3 Inteli-enţi norali

Rapiditate norali"#

,ol0 2 ('" 3#Q(5 56Q# , ( Inteli-enţi norali

Rapiditate pe%te noral24

,oro;oi #5> 3>(4 52(( , 3 Inteli-enţi norali

Rapiditate norali2"

,ro%tor 222 3#?4( 5>.#> , ( Inteli-enţi norali


F9-9ra1 53' 3(!3" 36(5 , 3 Inteli-enţi norali

Rapiditate norat2(

Falci ("4 3#!2 5>(2 , ( Inteli-enţi noral


7or0 " 46> 35(# 5"!#6 , 3 Inteli-enţi norali

Rapiditate norali

25 Hnedoara '62 3#(3 5#.25 , ( Inteli-enţi noraliRapiditate pe%te noral

2>

Ialoiţa " 323 3>!>5 5>Q3 , ( Inteli-enţi noral

Rapiditate pe%te noral2'

la1i '4> 5(.'4 56!33 , ( Inteli-enţi norali


Il8o )."'(( 54!#6 55!#( , ( Inteli-enţi norali

Rapiditate pe%te noral?deţl Nr. Centila

Nr.


cri.

=ilor

KN

Inteli)

-enţ9

Rapi)

ditate

2#

Marare1

## 54!6> 53.#4 , 3 Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate noral9(4

Me;edinţi

2 (53 54(( 53(3 , 3 Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate noral9(

"

Mre1 2#5 54(( 5(.'> , 3 Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate noral9(2

M%cel " (2> 3'(6 53.>" , 3 Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate noral9((

N9%9d "(( 5"!3' 562( , ( Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate pe%te noral(3

Neaţ 36( 362" 53!#' , 3 Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate noral9(5

Odor;ei 26 5544 53!"" , 3 Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate noral9(>

Olt '>4 35(> 56.>2 , ( Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate pe%te noral('

$ra;oa ( 4>4 3#?42 55!"( , ( Inteli-enţ9 norali

Rapiditate pe%te noral(6

$a >(5 3#.#' 56."5 , ( Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate pe%te noral(#

R9d9ţi 236 55(3 56(' C ( Inteli-enţ9 pe%te noral


R )S9rat >6" 3>!># 5' (> , ( Inteli-enţ9 noral9


3"

Roan 5'> 36!#" 5( 2> , 3 Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate noral932

Roana:

" "32 35(" 53!3' , 3 Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate noral93(

S9la0 (44 54."' 5'.#' , ( Inteli-enţ9 noral9


15*



I

33

Sat)Mare

2(" 54.3" 5( (( , 3 Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate noral935

Seerin (4> 52.'( 56.>" , ( Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate pe%te noral?deţl Nr Centila

Nr


crt.

=ilor

K N

Inteli)

-enta

Rapi)

ditate

3>

Si&i 35( 55(> 55(3 C ( Inteli-enţa pe%te noral


Soe1 2(> 35.'4 55."5 , ( Inteli-enţ9 noral9


Sceaa 264 5"!(# 5>(3 , ( Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate pe%te noral3#

T<rna a)

Mare

2>3 5(.#2 5'045 , ( Inteli-enţ9 noral9


T<rna a)

Mic9

(>( (#(> 54.>5 , 3 inteli-enţi norali

Rapiditate norali5"

Tecci '#2 3'?4> 53!#6 , 3 Inteli-enţi norali

Rapiditate norali52

Teleoran " (35 362" 5>!3( , ( Inteli-enţ9 norali

Rapiditate pe%te noral5(

Tii1)

Toronta

3"3 5>."5 >";8 C ( Inteli-enţ9 pe%te noral


Trei)Scane

"4' 56!'3 3#!>' C 3 Inteli-enţ9 pe%te noral


Tlcea 542 53.#2 52!3> , 3 Inteli-enţi norali

Rapiditate noral95>

Trda 23( 54(( 55!#5 , ( Inteli-enţ9 noral9


Tloa 3>5 36(# 5'(( , ( Inteli-enţ9 noral9


56

<lcea '2( 54(6 5' ;; C ( Inteli-enţi pe%te noral

Rapiditate pe%te noral5#

a%li 353 36!46 5((3 , 3 Inteli-enţ9 noral9

Rapiditate noral9>4

la1ca " >3> 3>!'4 5>(2 , ( Inteli-enţ9 noral9


,e1i! /n -eneral! /n ta&ell II 1i /n ;arta nr. 2 Kp. "#3 re-9%i

ca acelea1i tipri la"i de -<ndire di%ctate /n capitolele anterioare!

tot1i ace%t la&ei arat9 1i ei%tenţa nor di8erenţe %en%i&ile /ntre 0deţe!

/n ceea ce prie1te inteli-enţa 1i rapiditatea /n -<ndire. A%t8el! ca %9

l9 nai c<tea eeple: pe c<nd 0deţl Cara% are! /n edie!

centila >4 K>4(4 la inteli-enţ9 1i %e cla%i8ic9 /nt<il! 0deţl T<rnaa)

Mic9 arc! /n edie! centila 34 K(#(>! cla)%i8ic<nd)%e ltil. ,i8erenţa

/ntre ace%te do9 0deţe e%te de do9 centile! pril 0deţ KCara%

89c<nd parte din -rpa celor! /n edie! pe%te noral de inteli-enţi!

iar al doilea KT<rnaa)Mic9 %it<nd)%e! /n edie! /n -rpa celor

norali ca inteli-enţ9.$re=enţa nor a%eenea di8erenţe nea cond% la clasi$ica"ea din

ta&ell III! cla%i8icare care prie1te nai intelienţa. ?deţele n ai%nt pre=entate! de a%t9 dat9! al8a&etic! ci /n ordinea cla%i8ic9rii.

155



?deţl Centila lainteli-enţi

:ia%i)

icare

Ar-e1 5"

?OS

22

Il8o 54.#6 2(Marare1 54.6> 23Me;edinţi 54(( 25Mre1 54(( 25<lcea 54(6 2>Sat Mare 54!3" 2'Trda 54(( 26Caliacra 54(" 2#

?deţl Centila lainteli-enţa

:

ia%i)

icar

e

7or0 35(# 54Arad 35(' 5"Olt 35(> 52,/&oiţa 35!'# 5(Soe1 35!'4 53Roanaţi 35(" 55Baia 35!"# 5>Fi-irai 3(.3" 5'T<rna a)Mici (#(> 56

E%te nece%ar %9 preci=9 /nc9 o dat9 c9! de1i /ntre anite 0deţe %nt di8erenţe de do9 ccntile Kca=l 0deţelor F9-9ra1 1i T<aa)Mic9! c centila edie 34! 8aţ9 de priele "3 0deţe c centila edie >4! tot1i 0deţele c centile cea ai ici n %nt

Harta nr. 2 ,i%tri&irea tiprilor de -<ndire pe 0deţ

156



in8erioare! ci ele %e %itea=9 doar! /n edie! pe linia nei inteli-enţeno"!ale.

II

O pro&le9 care intere%ea=9 n nai pe ol de 1tiinţ9! ci 1i peoaenii de %tat! pe edcatori 1.a..d.! e%te aceea a elitelor 1i ain8eriorilor. C9ci! pentr /nţele-erea 1i interpretarea 0%t9 a %i%telide -<ndire al ni colecti! n e%te %8icient9 cnoa1terea nei atitdinientale edii! ci eplic9rile concldente le da tocai procenteleeentale de %periori 1i in8eriori.

/n ace%t %en%! a %ocotit til ca /n ta&elele I! 1i I %9red9 %itaţia pe ţara /ntrea-9 Kta&ell I! pe proincii Kta&ell f &9r&aţiJ ta&ell I f 8eei 1i pe 0deţe Kta&elele II! III 1iI! %ocotind elit9 pe indii=ii c %i&oll A! de la " la >! iarin8eriorii pe aceia K8oarte %la&i care a %i&oll F! de la " la >! ci8relerepre=ent<nd rapiditatea /n -<ndire.

TABELUL I +litele &i in$e"io"ii,

pe înt"eaa ţa"i

Colet li l Elitele K Al X > 1i In8eriorii

K F I X >

Medil Sel N9rl n %KN

U R 9 5# 6"' A ) " >>" 2.'6

F ) # " " " "52(

U R oD 33 "45 A f t 232 2(2

F ) > (5' "3.3"

U c8 "3 #(6 A K>"3 3.""

F B " '35 I I . > 6

R r. 2#466 A >26 2!">

F B 3 363 "5.3"

U R 9 "5543 A f 3"# 2.'4F D 2 '2( "'(>

U 9 #??(6 A f (26 (.'"F l 266 "3('

R 9 > >52 A f #" " ( 'F f " 325 2"!32

Ta&ell I ne prile0ie1te r9toarele concl=ii Kcare! de alt8el!ne %nt! /n parte! cno%cte 1i din ta&elele din pa-inile anterioare:

a) la colectil no%tr de 5# 6"' indii=i K&9r&aţi 8eei! r&an rral! procentl in8eriorilor K"5!2(P /ntrece c lt procentl%periorilor K2!'6PJ

)indi8erent de edi Kr&an %a rral! n9rl ai are deecepţional de inteli-enţi KA %e -9%e1te la (ă"(aţiG ace1tia arat9! /nedie! 8aţ9 de 8eei! 1i n n9r ai ic de 8oarte %la&iJ

#) indi8erent de %e! edil care conţine ai lţi ecepţionalie%te cel u"(an.

Ta&ell red9 datele pe proincii! 8iind or&a de bărbaţii dinedil r&an 1i rral! laţi /pren9.

Eainarea datelor din ta&ell ne perite r9toarelere8lecţii:

a la a&%olt toate proinciile! &9r&aţii in8eriori %nt /n n9r aiare dec<t &9r&aţii ecepţional de inteli-enţiJ

TABELUL +litele &i In$e"io"ii, la &9r&aţi! pe p"o*incii, U &i R

î!p"eună.

$roincii N Bilele %i In8erioriin

*Banat '6" A) ( # F ) 3##

#.>4





,i%tri&ţia pe )udeţe a ecepţionalilor K%i&oll A 1i a celor8oarte %la&i K%i&oll F poate 8i %tdiat9 /n ta&ell TI! 0deţele8iind di%p%e al8a&etic. $entr a %e de%prinde ai cate-oric aloarea in%ine a procenta0li! a %ocotit til %9 ai red9! Ia 8iecare 0deţ! at<tn9rl total de indii=i eainaţi /n acel 0deţ VN)/ c<t 1i 8ra-entelede ecepţionali 1i %la&i Kn.

AECLUL TII Dist"i(uţia pe )udeţe a e'cepţionalilo" 0 &i a celo" $oa"te sla(i %. ă"(aţi

&i $e!ei î!p"eună. Mediul u"(an î!p"eună cu cel "u"al. Toate *#"stele î!p"eună.

Nr

.

cr

t

?deţl Nr.

indii=iloreainaţi

KN [

$rocenta0n _

" And >(5 A f "( 2?(5F f "55 23!3"

2 Ar-e1 " (#3 A f (6 2!'(F f 245 "3.'"

( Al&a >22 A f "3 2.25F f "2( "#.''

3 Bac9 '6" A f " 2 "(3F . "(3 "'.">

5 Baia 543 A 6 "(#F f 6( ">.3'

> Bi;or 354 A ) " 2 2.>'F f 5' "2!>'

' Boto1ani " 2'4 A f 2# 2(2F f "(5 "(."5

i Br9ila ''5 A f 2# (.'3

" " # "5(5

# Bra1o 5## A f 23 3.4"F f 3> '!>6

"4 B=9 " 34( A ) ( 5 2!3#F f "66 "(!34

I I Caliacra ">" A f 2 ".23F f 25 "5((

Nr

.

ctt

.

?deţl Nr.

indii=ilor

eainaţi

KN

$rocenta0n %

"2 C<pln-)Bc "3# A # >43F "' "".3"

"( Cara% 224 A ) "' '.'(F ) 2 ( "4.3>

"3 Cic 3> AD 2 355F ) 5 "4!6'

"5 Cl0 366 A ) "4 ((#F f 5( "4(>

"> Con%tanţa " 454 A ( I 2!#5F ) "5( "35'

"' Corli " 4(# A f (6 2!#4F f "(3 "423

" 6 ,<&oiţa I >34 A f (" ".6#F f ("# "#!35

"# ,ol0 2 ('" A f 35 ".#4F f (56 "5!"4

159



24 ,oro;oi #5> A f " 2 "2>F ) "5' ">!32

2" ,ro%tor 222 A f 5 225F f (2 "3!3"

22 F9-9ra1 53' A f 5 4.#"F f "2( 22!3#

2( F9lci ("4 A f 3 "2#F f 3 I "(2(

23 7or0 " 46> A f "' " 5 'F f "6( ">(5

25 Hnedoara '62 A f 2> (52F D "26 ">('

2> Ialoiţa I I 323 A f 22 "53F f 25# "6."#

2' laţi '4> A f (4 3(5F f #" "2(#

26 Il8o " " '(( A f 34> (.3>F f "63# "5!'>

2# Marare1 ## A f " " 4 "F f " ' "'."'

(4 Me;edinţi 2 (53 A f > ' 2(5F ) ( 5 ' "".'5

Nr

.

crt

?deţl Nr.

indii=ilor

eainaţi

K N

$rocenta0n %

( " Mre1 2#5 A ) ' 2!34

F D ( # "(52

(2 M%cel I (2> A ( 4 2!2>

F 2 2 5 ">.#'

(( N<%<d "(( A 2 "(4

F f 22 ">(3

(3 Neaţ 36( A 6 "!>>

F f '4 "3.3#

(5 Odor;ei 26 A ) 4 —F ) 3 "32#

(> Olt '>4 A ) " 2 "(6

Fai "(6 "6.">

(' $ra;oa ( 4>4 A '' 2(2

F)3#2 ">Q(6

(6 $tna >(5 A ' MO

F f 6> "((3

(# R9d9ţi 236 A f " 2 3(3

F f (I "2(4

34 R ) S9rai >6" A D "( ".'>

F " " 3 ">.'3

3" Roan 5'> A 2 ( (.##

F f #' ">(3

32 Roanali " "32 A f 24 ".'5

F 2 3 4 2"Q(2

3( Sila0 (44 A)fZ 6 2.>'

160



F ) 5 4 ">('

33 Sat)Mare 2(" A > 2(4

F ( 4 "2!##

35 Seerin (4> A I I ((#

F 3 4 "(Q"'

3> Si&i 35( A " 2 2!>5

F f 5( ""!'4

3' Soe1 2(> A 3 ".'4

F 3 # 24.'>

36 Sceaa 264 A "4 (('

F 3 4 "3.2#

3# T<rna a)Marc 2>3 A ' 2(5

F 2 > #(5

Nr

.

cr

t.

?deţl Nr.

indii=ilor

eainaţi

KN

$rocenta0n %

54 T<rnaa)Mic9 (>( A > ".>5F # I 254'

5" Tecci '#2 A)24 25(Pa 114 "3(#

52 Teleoran " (35 A 2 ' 244F 2 " 5 "5.##

5( Tii1)Torontal 3"3 A f 25 >43F f (> 6.'4

53 Trei Scane "4' A f ( 2(4F f # 6!3"

55 Tlcea 542 A "# (.'6F 3 ' #(>

5> Trda 23( A ) > 2.3'F f 3" ">('

5' Ttoa 3>5 A " ( 2(4F ' 2 "5.36

56 <lcea '2( A f # "23F ) "46 "3.#3

5# a%li 353 A "4 224F f '4 "5!32

>4 ia1ca " >3> A ( ( 244F ( 2 2 "#5>

*i ace%t ta&el! II! di8erenţia=9 %en%i&il 0deţele /ntre ele!prile0ind 1i aci cla%i8ic9ri at<t din pnctl de edere alecepţionalilor! pe de o parte Kta&ell III 1i ;arta nr. (! c<t 1i dinpnctl de edere al celor 8oarte %la&i Kta&ell I 1i ;artanr. 3.

/n ca=l ta&elli III 1i al ;9rţii nr. (! de%prinde idei de%pre

elite pe 0deţe. A%t8el! /n 0deţele Cara%! Tii1)Torontal 1iC<pln-)Bcoina! procentl ecepţionalilor trece de >PJ pe c<nd /n anite 0deţe n)a 8o%t -9%it nici n ecepţional de inteli-entK0deţl Odor;ei %a a&ia 1% Kca=l 0deţelor F9-9ra1 1i Marare1.

161



TABELUL III Krare

Harta nr. ( X ,i%tri&ţia ecepţionalilor la inteli-enţ9 TABELUL III

Clasi$ica"ea )udeţelo", dupi cel !ai !a"e p"ocent de e'cepţionali 0 lainteli-enţ9. ă"(aţi &i %e!ei î!p"eună. Mediul u"(an î!p"eună cu cel "u"al. Toate

*#"stele.

?deţl $ro) Cla%i)centl

8icare

%

Cara% '.'( lTii1)Torontal >??3 2C<pln-)Bucovina >!43 2R9diţi 3.63 (Cic 3(5 3la1i 355 5Bra1o 3.4" >Roan (.## 'Cl0 ((4 6" lcea (.'6 #Br9ila (.'3 "4?deţl $ro) Cla%i)

centl

8icare

_

Seerin ((# ""Sceaa ((' "2Il8o (.3> "(Hnedoara ((2 "3Con%tanţa 2.#5 "5Cor;ii 2.#4 ">Me;edinţi 2.65 "'Boto1ani 2(2 "6Trei)Scane 2.64 "#

Ttoa 2.64 24Ar-e1 2.'( 2"?deţl $ro) Cla%i

)?deţl $ro) Cla%

i)centl

8icare

centl

8icare

% %

16%





TABELUL III Krare

iner%: c c<t procentl de 8oarte %la&i e%te ai are! c at<t 0deţl

re%pecti %e cla%i8ic9 printre priii.

16*



*11&99999�Ta&ell I 1i ;arta nr. 3! c di%tri&ţia celor 8oarte %la&i la

inteli-enţ9! ai 8ac po%i&ile 1i alte coparaţiniJ 1i ane con8rn)tarea 0deţelor a<nd n procent are de 8oarte %la&i la inteli-enţ9!c 0deţele c procente ridicate de u&aţi. A%t8el! din cercet9rilee8ectate /n "#23! de dr. Lii C<peanD a%pra 8recenţei -1ei /nRo<nia! r9toarele 0deţe %e eidenţia=9 ca a<nd cel ai ridicaiprocent de -1aţi:

a) 0deţl F9-9ra1 a 8o%t depi%tat ca a<nd n -1at la '5 delocitoriJ

) /n 0deţele Marare1! T<aa)Mare 1i Trda! %)a -9%it n-1at la "54 de locitoriJ

#) iar /n 0deţele Al&a! Baia 1i Hnedoara! 8recenţa e%te de n-1at la 254 de locitori.

AECLUL IClasi!icarea Dudeţelor dup& cel mai mare procent de Q!oarte slai9 3L# la inteli-ent9. G&raţi *i

Lemei mpreun&. Mediul uran mpreun& cu cel rural. =oate vârstele.

?deţl $ro)

cent

l P

Cla%

i)

8icar

eTSaa)Mic9 25!4' "Arad 23!3" 2F9-9ra1 22!34 (Roanaţi 2""

23

Soe1 24!'> 5Al&a "#!'' >la1ca "#5> ',<&oiţa "#!35 6ialoiţa "6."# #Olt "6!"> "4Marare1 "'."' " "Bac9 "'."> " 2M%cel ">!#' " (Trda ">(' "3

7or0 ">(5 "5Roan ">!63 ">R ^ S9rat ">!'3 "'S9la0 ">!>' "6N9%9d ">53 "#Baia ">.3' 24,oro;oi ">!32 2"Hnedoara ">(' 22$ra;oa ">Q6 2(Teleoran "5.## 23Il8o "5.'> 25Caliacra "55( 2>Ttoa "5!36 2'a%li "5!32 26Br9ila "5(5 2#Me;edinţi " 5 .

" '(4

?deţl $ro) Cla%i)

centl

8icare

%

,ol0 "5!"4 ("<lcea "3!#3 (2Ar-e1 "3!'" ((

Con%tanţa "35' (3Neaţ "3!3# (5, ro% tor "3.3" (>Tecci "3(# ('Sceaa "32# (6Odor;ei "32# (6$a "(53 (#B=9 "(!34 34F9lci "(2( 3"

D ,r. Lii C<pean! Prolema +utei *i cretinismului tn România *i cercet&riiolo+ice asupra +landei tiroide KCl0. Ardeall "#23.



Mre1 "(22 32Boto1ani "(."5 3(Seerin "(4' 33Sat)Mare "2!## 35Ia1i "2(# 3>Bi;or "2!>' 3'R9d9ţi "254 36Si&i ""!'4 3#C<pln-)Bcoa ""!3" 54Cic "4(' 5"Cl0 "4(> 52Cara% "4!3> 5(Corli "423 53T<aa)Mare #(5 55Tlcea #(> 5>Tii1)Toronlal 6!'4 5'Trei)Scane 6!3" 56Bra1o '!>6 5#

Con8rnt<nd ace%te date cI Kcla%i8icarea 0deţelor dp9%la&i! de%coperi c9 )udeţele

indicaţinile noa%tre din ta&ellcel ai are procent de 8oartese!nalate !ai sus sunt p"int"e

p"i!ele ;W. /ntrc<t 8recenţa -1ei e%te in%i%tent corelat9! de c9trecercet9tori! c 8recenţa cretini%li Kodi8icarea -landei tiroidea<nd drept con%ecinţ9 n nai de-enere%centa 8i=ic9! ci 1i "educe"ea

intelientei, e%te %eni8icati 8aptl c9 cercet9rile din "#23 ale dr)liL. C<pean corelea=9 po=iti c re=ltatele noa%tre eperientale dea%t9=i! e8ectate a%pra inteli-enţei la ro<ni.

Corelaţia acea%ta apare c at<t ai pre-nant9! c c<t noi! /ncolectiele noa%tre! n)a eainat -1aţi eidenţi! ci indii=ii no"!ali

K1colari! ilitari! cenici! %tdenţi! 8ncţionari etc. /n %c;i&! datele noa%tre n corelea=9 %ati%89c9tor c re=ltatele

anc;etei e8ectate de dr. 7. AndronoiciD a%pra 8recenţei -1aţilor /n 1coalele priare din capitalele Moldoei. Eplicaţia o -9%i /n8aptl c9 noi! /n Moldoa! n)a eainat inteli-enţa la 1coalelepriare! ci /ncep<nd de la "" ani.

$rincipial! noi n %ocoti acea%t9 pro&le9 drept lic;idat9.Cercet9ri a9nnţite 1i ai %i%teatice or aea de preci=at 1iraportl /ntre 8recenţa -1ei 1i a celor %la&i la inteli-enţ9. /n ace%t

%en%. n depi%ta0 1i n eaen edicaY al -1aţilor d&lat de n ea)en psiholoic K/n tipl trataentli 1i dp9 al po%i&ilit9ţilorintale ale -1aţilor a 8i reelator. Ace%te cercet9ri %nt c at<t ainece%are! c c<t n e%te /nc9 cno%ct9 dependenţa /napoierii intalede condiţinile -eo-ra8ice /n care ieţie%c indii=ii.

III

in %tdil no%tr! a 8o%t preocpaţi 1i de pro&lea eentalelorcorelaţii /ntre relie8! din pnct de edere -eo-ra8ic! 1i p%i;olo-ia8iinţei ane.

intrc<t altitdinea 1i alte condiţini de natr9 -eo-ra8ic9 potaea in8lenţe a%pra nielli intal! X/ndeo%e&i /n 8a=a decon%titire a ace%ti niel X! ni %)a p9rt nece%ar ca /p9rţirea peproincii 1i pe 0deţe %9 8ie corectat9 1i interpretat9 ţin<nd %eaa 1i de

8aptl c9 %nt proincii 1i 0deţe care a 1i /n9lţii Knte! deal 1ic<pie etc! dp9 c %nt proincii 1i 0deţe care aparţin nai nei

D ,r. 7. Andronoici! a !nuence du +olire dans 1es icoles primaires des vilks

capitale6 des departements de Moldavie-Roumanie KBiletin de "[Acadeie de Meoecine de

Roanie. )ee annee! No. "X ( ! "#35! Ma%%on! $ari%! pp 255)2'(





I=ol<nd intenţionat coloanele care %e re8er9 Ia rapiditatea-<ndirii! /ntrc<t ritl actiit9ţii intale n e%te n 8actor cate-oric%pirital! ci 1i nl teperaental! concl=iile ce pot 8i %coa%e dinta&ell XX %nt r9toarele:

1( In edie! ol de nte e%te cea ai %perior cainteli-enţ9 dec<t locitorii din celelalte re-ini -eo-ra8ice. ?deţele dente %e cla%i8ic9 priele Kedia f 53!>6! a<nd cel ai are procentde ecepţionali K3.4(P 1i cel ai ic n9r de 8oarte %la&iK"2(4P. Oli de nte /i rea=9! la di%tanţ9 n prea are.ol dc deal! iar ace%tia /i rea=9 ol de c<pie.

%( ?deţele con%titite din 8ore de %ol di8erite K1i nte! 1i deal.1i c<pie... a locitori care! /n edie! %nt cea ai in8eriori cainteli-enţ9 8aţ9 de locitorii %tatorniciţi /ntr)n %ol nitar din pnct deedere -eo-ra8ic nu!ai nte! %a nai deal! %a nai c<pie.,intre re-inile c 8ore de %ol di8erite! aceea care e%te con%titit9 09tate din nte 1i 09tate din deal are locitori care. in edie!

%nt pţin %periori celorlalţi Kedia la inteli-ent9 f 3#!33. a<nd 1i nn9r ai ic de 8oarte %la&i K"5!>6P.

$ro&lea di%tri&ţiei tiprilor de inteli-enţi pe depre%ini-eo-ra8ice a 8i continat9 de noi! prin cercet9ri %plientare.

I

La capitl pre=ent9rii noa%tre %c;eatice a re=ltatelorcercet9rilor noa%tre eperientale! repet9 c9 %tdil /ntreprin% n %ere=9 la inteli-enţ9.

Materiall docentar! care e%te /n cr% de prelcrare 1i care!%per9! a 8i -ata cr<nd! %e re8er9 la ia-inaţie! %pirit de o&%eraţie!%-c%ti&ilitate! tip de per%onalitate! tendinţe p%i;onerotice./n a8ar9 dedatele antropoetrice! care %e colectea=9 ne/ncetat.

C<nd tot ace%t aterial docentar a 8i p% la pnct 1i c<ndo 8i /ncercat 1i e'plicaţiunile re8eritoare la aterial! el a pteacon%titi! pentr toţi aceia care %tdia=9 iaţa %8letea%c9 a poporli

ro<n Kp%i;olo-! %ociolo-! etnolo-! antropo-eo-ra8! edic! i%toric!8olclori%t! 8ilolo-! peda-o- etc! n &o-at repertori de date %tati%tice ca0torl c9ria ei or ptea n nai %9)1i controle=e 1i %9)1icoplete=e re=ltatele cercet9rilor lor proprii dar! /n acela1i tip! eior ptea %9 dein9 c toţii cola&oratori %olidari la -9%irea ade9rlide%pre iaţa %8letea%c9 1i de%pre %trctra %oatic9 a poporliro<n! 8ntrcat datele noa%tre %nt condiţionate de in8lenţa nornero1i 8actori K-eo-ra8ie! i-raţine! i-ien9 %ocial9! 8recenţaaladiilor 1.a 0n.d.! ele n pot 8i &ine interpretate dec<t a<nd)%e /nedere tocai cnoa1terea ace%tor 8actori! cnoa1tere care a 8ipo%i&il9 prin cola&orarea c cate-oriile de oaeni de 1tiinţ9 %enalaţiai %%. Acea%ta! c at<t ai lt! c c<t! /n %tadil actal alin8oraţiilor noa%tre de%pre 8iinţa an9 1i /n cliatl 1tiinţi8icconteporan! ol n ai poate 8i de%ci8rat prin /ncerc9ri nilaterale1i i=olate! ci din toate pnctele de edere! cercet<nd)%e toate a%pectelecare con%titie%c per%onalitatea. A%t8el! criteril (ioiipoloic ne e%te n /ndreptar 1i indicaţinile etodolo-ice ale &iotipolo-iei! %a alecriteriilor con%titţionali%te! ne or ptea apropia pe toţi! princola&orare! de ade9rl tn le-9tr9 c iaţa %8letea%c9 a poporliro<n.

In a8ar9 de ace%te con%ideraţini! ta&elele 1i ;9rţile pre=entate denoi! prec 1i acelea care or ptea 8i con%trite prin cola&or9ri



c alţi oaeni de 1tiinţ9 a 1i o con%ecinţ9 practic9: ele pot %enala condc9torilor de %tat de8icienţele /n ariate%ectoare! pentr a %e intereni la /nl9trarea lor.

tn re=at: cercet9rile noa%tre eperientale priitoare la inteli-enţa ro<nilor a deci drept re=ltatcon%tatarea nor di8erenţe de niel /ntre colectiele care a 8o%t cercetate! dp9 c colectiele %nt /p9rţite

dp9 %e! ora1! %at! proincie! 0deţ 1i con8i-raţie -eo-ra8ic9.Acea%t9 con%tatare tre&ie interpretat9.Ea ar 8i -re1it interpretat9 dac9 %)ar la drept ar-ent %perioritatea con%tatat9 la anite colectie.

Acea%t9 intenţie de a8irare a anit9ţii n poate 8i %%ţint9 o&iecti! c9ci! pe l<n-9 8aptl c9 di8erenţele /ntreediile aritetice n %nt ari! dar edia %a coe8icientl! el /n%1i n -arantea=9 %perioritatea de inteli-enţ9a oli indi*idual, ci a oli !i)lociu, adic9 a ediei aritetice /ntre in8erior 1i %perior /n totalitateacolectili.

Con%tatarea di8erenţelor -9%e1te o &n9 interpretare! atnci c<nd ele de1teapt9 la oaenii de 1tiinţ9 1i Iacondc9torii de %tat intere%l pentr de%coperirea ca=elor care 8ac ca nele colectie %9 ai&9 n coe8icient deinteli-enţ9 %c9=t! 8aţ9 de altele. Care %nt 8actorii deterinanţi /n %c9derea de niel a ni anit colecti,e-enere%centa 8i=ic9 %a oral9 Medil -eo-ra8ic ,e8icienţele de ordin i-ienic O&iceirile ori in%titţiilepolitico)%ociale C9ci /n condiţii e-ale /ntrea-a poplaţie de pe teritoril nei ţ9ri p9%trea=9! de re-l9! n raportcon%tant /ntre %prainteli-enţi! inteli-enţi! ediocri 1i %&ediocri. O &n9 interpretare e%te aceea care init9 la

eplicarea 1i! pe c<t e%te po%i&il! la /nl9trarea ca=elor care a prod% di8erenţele con%tatate.Acea%t9 interpretare %per9 %)o -9%i 1i pentr re=ltatele pre=entelor cercet9ri.

Cercet&ri e<perimentale asupra inteli+enţei la români, /40, "cademia Româna.

Consiliul Naţional de Cercet&ri tiinţi!ice, Comisia de psiholo+ie ! i antropolo+ie.

P a r t e a a l l - a

PSIHOLOGIE ETNICA, NAŢIONALISM ŞI STATUL NAŢIONAL

C+TRE UN NOU I,EAL *I O NOU+ UMILINŢ+

Un pternic crent ideali%t r9pe1te a%t9=i o &n9 parte din inteli-enţele eropene. Acel ce! etern 1i ideal,care a eercitat contin o in8lenţ9 ;ot9r<toare a%pra de=olt9rii con1tiinţei oene1ti! a -9%it! /n %8<r1it! ono9 8orl9! care %9)" de%prind9 din a-l /n care r9t9cea 1i %9 -1 8ac9 inteli-i&il ttror. Ent=ia%lcaalere%c de odinioar9 %)a co&or<t prin -raţia diin9 a%pra ilei noa%tre %ociet9ţi ateriali%teJ el i=&cne1tein%tincti /n pieptrile nei -eneraţini ie1ite din &la0ini &r-;e=iJ el /niorea=9 1i /nno&ilea=9 totl! p<n9 1ia-itaţinile politicianilor de %port! /n cari! %pre iirea lii /ntre-i! poeţii decadenţi recno%c -e%tri %&lieale ener-iei oene1ti Orop%ita! &9tr<na eta8i=ic9 c<1ti-9 din no %t9p<nirea a%pra %piritelor 1i /n di%cţiine%8<r1ite %e o-linde1te ec;il do-ati%! de care ne credea %c9paţi pentr totdeana. ,e)a&ia intra%er9 /nne-ra reii %peclaţinile %piritali%te a%pra 8aclt9ţilor %8letli! cearta a%pra eului 1i non-eului,

declaaţinile a%pra iperatili cate-oric din oral9 X 1i iat9)le ap9r<nd pe toate din no! ai /ntinerite 1iai adeenitoare! %& 8ora de %peclaţini a%pra calit9ţilor 1i de8ectelor inerente ra%elor! de %perioritate aeleentli arian a%pra celi %eit! de a8ir9ri a%pra cerinţelor iperatie ale %piritli etnic...

*i ca totdeana intere%e e%c;ine %e 8ri1ea=9 %& e%t<ntl ec;ii 1i /n eci candidei poe=ii: eternle-oi% cat9 o /ndrept9ţire pornirilor %ale.

Ade9rri incoplete! a8ir9ri /ndr9=neţe %nt t<r<te din /n9lţiea %enin9 a 1tiinţei! nde ele ar 8i tre&it /nc9 lt9 ree %9 r9<n9! 1i %nt arncate pentr a /ncolţi /n a%a in8or9 a inteli-enţei lţiii. ,in ele





dc d<n1ii 1i %cpii no1tri p9rinţi aea at<tea delicii de pe ra lorO %claie! 9car pe 09tate! ar %ta a1a de &ine tarii noa%tre

La /nt9rire 1i ap9rare naţional9 ne dce ideall etnic 1i%ociolo-ic! X =iceţi oi! apo%toli plini de -lorieJ la o iitoare ilinţ9c9tre %tr9ini! ne r9%pnde i%toria

$e cine tre&ie %9 credeai! %nte n popor prea tolerant.

..Noua Revista Româna, voi. ;, nr. /T, 1 auust8?>>. p. [8-[;.



CT COST+ $E ŢAR+ $OLITICA ANTISEMIT+

Ade9rata ptere de atracţine pe care tendinţele anti%eite oeercit9 a%pra ltora la noi /n ţar9 n %t9 c<t1i de pţin /n /ncrederea pe care o in%pir9 per%onal cei ce %ta /n 8rntea i1c9rii

anti%eiteJ o a%eenea /ncredere n)a adeenit /nc9 pe nieni.$terea de atracţine ine din alt9 parte. O&<r1ia ei e%te! din 8ericire!ai no&il9 dec<t o&<r1ia alianţei anti%eite. Ea %e ani8e%t9 la lina=ilei 1i /n ederea ttror! iar n la /ntneric! prec o&i1nie1teMarele Con%ili %9)1i 0%ti8ice 8ondrile %ale.

oiţi %9 cnoa1teţi acea%t9 ptere ,aţi)9 atnci o%teneala 1i /ntre&aţi la /nt<plare pe pril anti%eit ce /nt<lni ţi X pe nl dincei ce n)a /n capl lor nai 1i nai politic9: X @$rietene! care%nt otiele care te 8ac %9 8ii anti%eit A%cltaţi r9%pn%l! careinaria&il e%te r9torl.

X Ereii %nt n eleent %tr9in 1i /n eci nea%iila&il. Intrareali /n a%a poporli no%tr ar aea ca rare o perertire acon1tiinţei %ociale. Bnele calit9ţi ce ae ar deperi>3 enind /natin-ere c ace%t eleent %tr9in. Ereii n adc c d<n1ii o cltr9%perioar9 celei a noa%treJ din contra! ideall cltrii lor e%te n ideal 0o%nic! 1i care n /ndean9 dec<t la do&<ndirea &nrilor ateriale.Ereii %nt incapa&ili de porniri -eneroa%e! de %acri8iciJ ei %ocote%ctoate &nrile oene1ti ca alori coerciale 1i %e poart9 /n con%ecinţ9.

,e aceea! ei nici n)a /&r9ţi1at cre1tini%l. Cre1tini%l ca%piraţinile li de dincolo de or<nt n poate 8i /nţele% de erei!8iindc9 ace%tora le lip%e1te %iţl pentr ceea ce n e palpa&il!aterial. /n %pecial! noi ro<nii! a aea %9 %8eri lt de pe raacord9rii de dreptri ereilor. Cltra noa%tr9 naţional9 8iind de)a&ia /n 8oraţine! noi ae neoie /nc9 de o



Breme n+eln!a2i ,en"r a ne n"-ri 3i in+iBi+alia( Ames"e#l # s"r-iniinear ,aralia +eBol"area #Diar +e la n#e,"( reie s- Hm nain"e +e"oa"e romni( S- ne #l"iB-m #ara#"erl +# romn/ a3a #m e ni la +a"(# "oa"e #ali"-2ile 3i +e.e#"ele li 3i s- .!im +e ori#e imi"a2ie +,- s"r-ini(P-rin2ii no3"ri nea ,-s"ra" ,rin Bi"e=ia lor o mo3ie s"r-mo3eas#-/ noi s-

l-s-m s"r-ne,o2ilor no3"ri n ,o,or( Ia"- +e #e n ies# ,e eBrei(La a#es" .rmos +is#rs ,ermi"e2iB- ns- a a+-!a rm-"oarea

oserBa2ieK ' ,rie"ene/ mo"iBele "ale sn" .oar"e serioase/ +ar !-ses# #- elen se ,o"riBes# # m,re=r-rile reale ale 2-rii noas"re( Bore3"i #a 3i#m oBreii nar .i n 2ar-/ #i ar s"a la !rani2- a3"e,"n+"e ,e "ine s-#Diie3"i +a#- e ine sa r- s-i la3i s- in"re( Reali"a"ea es"e al".el( CBreiisn" n 2ar- 3i a.ar- " n ,o2i s-" +ai( In.len2a lor e real- .iin+#- ei.ormea- a,roa,e ma=ori"a"ea ,o,la2i nii n #"eBa ora3e ale re!a"li(Prin rmare/ s#Dim-/ "e ro!/ .irl ra2ionamen"li( Tino la reali"a"eK s"e+e mii +e eBrei sn" n 2ar-/ #e .a#i # ei ' Ner-+area ,rie"enlin#e,se n#- +e la ,rimele #Bin"e ale oserBa2iei( +e a#eea n B- mira2i+a#- ,e n "on s#Dima" are s- B- r-s,n+-K ' esi!r/ eBreii sn" n 2ar-3i n ,"em s-i arn#-m n n-re/ #el ml" am ,"ea sili ,e o ,ar"e +in eis- emi!ree/ +ar 3i a#eas"a e nmai n ,alia"iB( C Bores# ins- n !enere/+in ,n#"l +e Be+ere al nei s-n-"oase #on#e,2ini so#iolo!i#e/ aşa #m se!-se3"e n #ele mai ne s#rieri #on"em,orane? #" ,en"r m,re=r-rile +ela noi Ba "rei/ .-r- n+oial-/ s- #-"-m #"eBa sol2ini ,ra#"i#e( e

eFem,l/ re!lamen"area a3e-rii oBreilor n sa"e/ #rearea +# so#ie"-2i#oo,era"iBe/ m-rirea ,ro"e#linii s"a"li .a2- +e s-"eni/ 3i al"ele 3i al"ele/ la#are ne Bom mai !n+i(((

N mai insis"a2i? +is#rsl are s- se s.r3eas#- # +emons"ra2iisen"imen"ale as,ra Bii"orli #m ar "rei s- .ie((( rae 3i iar .rae? iar#n+ .raele n ,rin+/ "o,ii sen"imen"ale( a#- nele 3i al"ele nar aBeaa""a ,"ere +e a"ra#2ie as,ra in"eli!en2elor romne/ mi3#area an"isemi"- ianoi ar i .os" +e la in#e," re+s- n mar!inile ei s"ri#" normale( ar #m s-n o ai-/ #n+ .raele 3i "o,iile sen"imen"ale a s"-,ni" n"rea!a+eBol"are a #l"rii noas"re +in l"ima =m-"a"e a se#olli

,in nenorocire! per%i%t9 a r9<ne pe o cale -re1it9. Cltl8ra=ei contin9 a ne di%tra-e de la /nţele-erea realit9ţii. Solţinilecare la alte popoare %e ipn c o deplin9 eidenţ9! la noi de)a&iadac9 are cinea cra0l %9 le 8ri1e=e pe a%cn%. oiţi 1i de%pre acea%tao doad9 ,e%c;ideţi orice -a=et9 anti%eit9! de pre8erinţ9 @Ap9rareaNaţional9>5 pe tipl con8lictli ro<no)&l-ar. Citiţi)o de la /ncept p<n9 la %8<r1it 1i aeţi %9 8aceţi r9toarea de%coperire.

?decata redactorli de la .Ap9rarea Naţional9 e%te %t9p<nit9 dedo9 etode di8erite! na care %e aplic9 ereilor 1i alta &l-arilor. ineor&a de%pre ace1tia din r9! atnci redactorl %crie articole pe carele)ar %&%crie orice o raţional. A1a /n %9pt9<na trect9 .Ap9rareaNaţional9 aea n articol /n care %e di%cta eentalitatea ni r9=&oic &l-arii 1i ne %pnea aci c9 8orţa ni popor n %t9 c<t1i de pţin /n di%cr%ri 1i aeninţ9ri! ci /n ec;ili&rarea &-etli! /n di%ciplinaaratei! oralitatea 8ncţionarilor etc...

/n alte articole apoi Ap9rarea Naţional9! or&ind tot de &l-ari!ne con%ilia=9 %9 ne /nt9ri statul, pentr a ptea 8ace 8aţ9 oric9ripericol etern. E c intea a1e=at9 1i &n la %8at redactorl anti%eit!de c<te ori or&e1te de &l-ari. ,ar citiţi 1i pe coloana de al9trire=erat9 ereilor Aci "aţiunea de stat di%pare! redactorl n ai ededec<t ro1 /naintea oc;ilor. ?o% 0idanii Nici n ac de la 0idani /nt9rirea %tatli! creditl p&lic! oralitatea 8ncţionarilor...! ace%tea%nt ar-ente re=erate &l-arilorJ ereii n)a dreptl %9 le iapentr d<n1ii

*i c toate ace%tea! de ce n Un &n patriot tre&ie %9 1tie a)1i%t9p<ni re%entientele 1i patiile %ale per%onale! pentr a a%i-raiitorl patriei. N e%te deloc patriotic c<nd cinea! /nainte de acp9ni c e%te ai &ine /n intere%l or-ani=aţinii %tatli %9! /ntreprinde o capanie /n contra nei p9rţi din conlocitorii ţ9rii %ale!aţ<ţ9 la ra0&9 di8eritele p9tri %ociale. /n con8lictl ro<no)&l-ar

17&





OLTENIA?U,EŢELE

Ale-9

Ale-i N9)

ton

nlori o rl

de)

acri1

i

tanti ptaţi

)lor

,ol0 "43(

6(( 3

7or0 34( (3" 2Me;edinţi S i l 32> (llcea 3>3 (#4 2Roana ti 3>4 (63 2Total 2

66"2 ('3 " (

Ta(loul ene"al al alee"ilo" pent"u Coleiul I de Ca!e"ă

,in ace%t iţi con%titţional re=lţi /nci %i n alt r9! /n a8ari de %piritl de coterie %a clientel9J anecrentl %pre 8ncţio)nari%. Ace%t crent e ai pternic /n Moldoa dec<t /n orice alt9 parte a ţ9rii 1i ca=a li%t9 nai 1i nai /n %itaţinea ecepţional9 a ale-9torli din Moldoa. C<nd n9rl ale-9torilor e%te a1ade re%tr<n%! dreptl la ot c 1or %9 %e con8nde c dreptl la 8ncţine.

II. Sitaţinea ecepţional9 a ereilor c c<t %e preln-e1te! cat<t %e 8aori=ea=9 1i introdcerea nor ici o&iceiri iorale 8npractica parlaentar9. Calitatea de cet9ţean ro<n 8iind retra%9ni prea are n9r de locitori ai ţ9rii! ea deine prin acea%ta oar89 c9tat9. N a8ir9 c9 ea a a0n-e c tipl %9 %e cperec preţ 8i de la anite a-enţii de natrali=areJ a1a de r9 ne placea crede c9 n o a0n-e niciodat9J dar c9 cei intere%aţi la

/ncet9ţenire %e or pl<n-e din ce /n ce ai de% c9)i co%t9 prea %cp%ericiile deptatli 1i j! acea%ta o crede...

III( Sitaţinea ecepţional9 a ereilor contri&ie 1i la de=or-ani=area oralit9ţii 8ncţionarilor. /ntr)ade9r! i%toria ne arat9 c9 practica ;at<rli 1i a &ac1i1li n /n8lore1te dec<t /n ţ9rile &o-ate /n le-i deecepţine! c %nt R%ia 1i Trcia. *i lcrl e natral. Fncţionarl trii% %9 aplice o le-e de ecepţine %ite

c9 %t9 /n pterea li %9 8ac9 le-ea ai &l<nd9 %a ai a%pr9! 1i c el e%te o /nainte de toate... Ca=l 0idanilordin ora1l B... care a cp9rat &ilete pentr &all O(olului ca %9 8ac9 n ;at<r dl i coi%ar n e%te a&%olti=olat. Alţii cno%c ca=ri 1i ai intere%ante.

IT( Sitaţinea ecepţional9 a ereilor deprecia=< creditl 1i atoritatea %tatli /n %tr9in9tate. A%praace%ti pnct n in%i%t! 8iindc9 i %e pare c9 a%pra li toţi %nte de acord.

. Sitaţinea actal9 a ereilor deprecia=9 1i pe piaţa intern9aloarea &nrilor ro<ne1ti. $rin eclderea lor de la dreptl de ado&<ndi proprietate rral9 1i /n-r99direa lor /n ora1e! %e /piedic9deopotri9 at<t de=oltarea -o%pod9riei rrale! c<t 1i a celoror91ene1ti. Soll e pe de o parte lip%it de capitall nece%ar! iar pe dealt9 parte ora1elor li %e de%c;ide per%pectia ni proletariatereie%c ai periclo% dec<t oricare alt proletariat. In %itaţineanoa%tr9 actal9! proprietatea rral9 e%te de 8apt n onopol ip%

8iilor de ro<niJ n onopol pentr care ace1tia ade%eori tre&ie %9pl9tea%c9 ai lt dec<t rentea=9D.

$olitica noa%tr9 a-rar9 pare a aeadJ ţint9 %9 8ac9 din Ro<nia n re-at deţ9rani. ,e 8ric9 %9 n pierde p9<ntldin <ini nea acoperit oc;ii pentr an ai edea eperienţa lii /ntre-i.

175

D Calitatea de @proprietar .iri oie na ei1ti pro&a&il nic9ieri ai r9%p<ndiţi ca la

noi. Toţi citi do&<nde%c! prin %cce%ine %a ci%itorie! n io&il rral! %nt o&li-aţi si)l

con%ere c;iar daci n)a nici o aptitdine pentr a l cltiaJ c9ci daci l)ar inde n)ar

o&ţine nici 09tate din aloarea li! din lip%i de concrenţi.

$rintr)o contradicţie caracteri%tici! acritrile Creditli 8inanciar rral %nt tn%i

ne-ocia&ile la &r%ele %tranie.



I%toria ne arat9 c9 ora1ele %nt nl din principalele eleente ale ciili=aţinii oderneJ c9! /n a8ar9 deR%ia 1i Trcia! toate celelalte %tate %e rea=e9 /n pria linie pe de=oltarea ora1elor. *i cel pţin /n R%ia!politica potrinic9 de=olt9rii ora1elor %e ai /nţele-e. R%ia are /n %pri0inl le-ilor %ale de ecepţine re-ilconit9ţii a-rare! !i"uh care a%i-r9 %tatl de plata re-lat a ipo=itelor 1i pe %9teni de rerile -releJ pec<nd noi! care a adoptat principiile indiidali%te ale le-iirilor ap%ene! n ae nici nl din ace%te do9

aanta0e. Statl no%tr a lat pe %eaa li o ttel9 prea oneroa%9! oprind li&era concrenţ9 pentr o parte din&nri 1i! /n acela1i tip! a depreciat aloarea ace%tor &nri. Statl n poate %%ţine ttela %a dec<t printr)n%por de ipo=iteJ o contri&ţie ai lt la %9r9cia -eneral9 a ţ9rii.

TI( $reln-irea %itaţinii actale a aea de re=ltat %9 /nr9d9cine=e /n %8letl ereilor ra /n contraneali ro<ne%c. o aea e1nic la noi /n ca%9 n d1an /nr9t9ţit! 1i /nc9 c tipl n d1an con1tientde r9l ce ni)" poate 8ace. C9ci dac9 ereii de a%t9=i! inclţi /n are parte! -<nde%c nai la p<inea 8ailiei lor!ereii de <ine or aea a%piraţini ai /nalte 1i ace%tea)i or 8ace %9 %it9 /nc9 1i ai peni&il %itaţinea lorecepţional9. Atnci ei or deeni de drept parti=anii i0loacelor etrale-ale pentr a)1i cceri e-alitateapolitic9. /ntre ace%te i0loace etrale-ale! nl %e o8er9 ca ai %i-r: proocarea ni r9=&oi /ntre ro<ni 1ipopoarele /necinate! pentr ca /n ra r9=&oili %9 poat9 do&<ndi pe caQe de t"atat inte"naţional aceea ce n %epoate do&<ndi pe cale pa1nic9. A%t8el! prin /nd9r9tnicia politicii noa%tre anti%eite ne pre-9ti noi /n1inedecepţini 1i ilinţe pe iitor.

TII( /n %8<r1it! dac9 relele enţionate p<n9 aci %)ar doedi ca ea-erate! ei%t9 tot1i nl! care!

/nc9 i=oiat de ar 8i! deon%trea=9 c pri%o%inţ9 pericoll politicii anti%eite.,eocadat9! n o 8ace dec<t a)" indica pe %crt! re=er<nd)ne a reeni a%pra li ai pe lar- c alt9

oca=ine.Mi1carea anti%eit9 c c<t %e a /ntinde /n %traiele de 0o% ale poplaţini. c at<t a la treptat n caracter

reli-io%. Acea%ta a at ioc ai /n toate ţ9rile nde %)a ani8e%tat anti%eiti%l! %. e.! in Franţa! A%tria %i7erania. $rettindeni clericali%l %i anti%eiti%l er- <n9 /n <n9. Nicinde /n%9 roadele ace%teito9r91ii n or 8i a1a de 8ne%te ca la noi.

Bi%erica noa%tr9 naţional9 e%te ade9rat c9 n %)a dedat niciodat9 /n trect la acte de intoleranţ9! iaror-ani=aţia ei actal9! 8iind %& controll %eer al %tatli! e departe de a /ndrept9ţi o preedere pe%ii%t9pentr iitor. Tot1i! &i%erica noa%tr9 naţional9 e ortodo9! 1i ca atare %or9 c celelalte &i%erici ortodoe! cari%nt departe de a 8i at aceea1i linie de condit9 ca &i%erica ro<n9. $e ideea nei do-atici ortodoe %e&a=ea=9 /n R%ia crentl in contra ciili=aţinii ap%ene 1i ra /n contra %tr9inilor /n -enere.

$rincipil %eparaţinii &i%ericii de %tat e%te pentr actalii condc9tori ai politicii r%e1ti o ere=ie. ,p9

p9rerea ace%tora pterea -ernli e %9pat9 la /n%91i teelia %a! dac9 n %e -9%e1te nit c poporl princredinţ9. @C9ci! =ice cel ai in8lent dintre d<n1ii! X poporl nit c %tatl prin credinţ9 %port9 c 1rinţ9orice %arcini 1i cedea=9 lt -ernliD. *i! ada-9! apoi! c9 dac9 %tatele Eropei ap%ene n)a o %oliditate!apoi ca=a e%te politica li&erali%li care a tolerat li&ertatea con8e%inilor

$rao%lanica &i%eric9 r%ea%c9 a adoptat /n %ecoll no%tr o concepţie a %a proprie a%pra %ociet9ţii 1iciili=aţinii. concepţia pan%lai%t9! 1i pe &a=a ace%teia %e rea=9 politica de r%i8icare din =ilele noa%tre.Tendinţele o&%cranti%te! care %t9p<ne%c a%t9=i cercrile dili-ente ale R%iei! c %pri0inl &i%ericii ortodoe! %eenţin 1i %e l9ţe%c.

A%t8el 8iind! ne e%te tea9 c9 1i &i%erica noa%tr9 naţional9! c;eat9 8iind %9 0oace n rol acti /n re=olareac;e%tinilor %ociale! %9 n re=e pilda %rorii ei ai ari. Snt! de altinteri! o lţie de le-9tri intie

care ne lea-9! pe noi de R%ia. In poporl no%tr e! de net9-9dit! 8oarte lt %<n-e %la >5J apoi tradiţinile 1ia1e=9intele ne %nt /n lte priinţe cone c acele ale r1ilor. Aceea1i in8lenţ9 &i=antin9 /n treciJ acelea1i

/pre0r9ri care a 89ct din &i%erica noa%tr9 o &i%eric9 naţional9J aceea1i lip%9 de epoci cltrale 1i de8r9<nt9ri intelectale in %<nl &i%ericii! ceea ce a at de re=ltat la noi! ca 1i la r1i! precp9nirea ritalli

a%pra 8ondli pr reli-io%J din acelea1i otie! aceea1i or-ani=aţie a io&9-iei ţ9ranilor 1i a li&er9rii ace%toraJ

aceea1i credinţ9 /n pterea li&eratoare a ţarli X %9 n it9 c9 /n R%ia ţarl e%te 1e8l &i%ericii! 1i toateactele li %e 8ac /n nele ortodoi%liJ aceea1i /ntocire /n cla%ele %ociale: lip%a nei ari%tocraţii propri)

=i%e! area in8lenţ9 a 8ncţionari%liJ /n %8<r1it! lte alte di%po)=iţini ateriale 1i %8lete1ti %nt cone /ntre noi 1i r1i.

176

DC) $ $o&edoott=r88! Rccual dc Mot<<m. p6t I.



Anti%eiti%l a aea de re=ltat %9 le readc9 iar91i la lina =ilei 1i %9 prepare o reconciliaţine%8letea%c9 /ntre cele do9 popoare. $e ra ace%tei reconciliatini 1i la ad9po%tl prao%lanicei credinţe! %eai pot /nt<pla lte /n acea%t9 ţar9 Anti%eiţii no1tri or 1ti %9 tra-9 toate concl=inile pe care le indic9do-a ortodoi%liJ ei n %nt! de%i-r! oaenii care %9 %e oprea%c9 la 09tatea drli...

,ar ce =ice c9 or 1ti X ei 1ti c;iar de pe ac Cine cite1te =iarele anti%eite %e poate 1or conin-e c9

ra /n contra 1tiinţei 1i a cltrii eropene 8orea=9 o&iectl de predilecţie al ace%tor =iare! p<inea ce %e %ere1te=ilnic lectorilor. Ecelenţa Sa C.)$. $o&edono%t=e88! procrorl -eneral pe l8ir0r9 S8<ntl Sinod ortodo din St.$eter%&r-! ar 8i 8oarte lţit dac9 ar ptea citi articolele di%cipolilor %9i din Bcre1tiD.

S9rana 1tiinţ9 a Ap%li Nicinde n i %)a c<ntat e1nica poenire ai de% ca /n -a=etele noa%tre. A 8o%t1or %9 8ie /nor<ntat9! de%i-rJ /ntre&area e%te nai dac9 la noi ea a tr9it reodat9 o iaţ9 real9

S9r9cia 1i de=ordinea oral9! ca rele pre=enteJ o&%cranti%l ca per%pecti9 X iat9 ce co%t9 pe ţar9politica anti%eit9.

,ar ce oie1ti: %9 d9 la toţi ereii dreptri politiceJ %9 le /p9rţi p9<ntlJ %9)i 8ace deptaţi 1i8ncţionari /n locl ro<nilor...

Niic din toate ace%tea. Con%tatarea n iplic9 /n %ine 1i %olţinea. Un r9 poate 8i 1or con%tatat 1ireedierea li tot1i %9 8ie 8oarte di8icili. Acei ce adopt9 %olţini pripite %nt tot at<t de inoaţi ca 1i cei ce %e

/nd<r0e%c a n prii nici o %olţine.

Ma Norda>'! cel ai /n8ocatap9r9tor al dreptrilor naţinii i%raelite!

o %pne lipede c9 acordarea e-alit9ţii politice ir 8i /n oentele de 8aţ9 n r9 c;iar pentr i%raeliţiD. Ea i)arepne 1i ai lt la per%ecţinea poporaţinii cre1tine.

*i orice o c intea %9n9toa%9 n poate 0deca /n acea%t9 c;e%tine dec<t lot a%t8el.In re=olarea c;e%tinilor %ociale! principall 8actor care tre&ie ţint /n %ea9 e%te tipl. Ol politic

care 1tie preţi tipl poate! prin i0locirea nor ici 9%ri! %9 o&ţin9 re=ltate con%idera&ile. ,ar n e niicai are dec<t iar91i tipl pentr cine n)l 1tie preţi. Cele ai &ne ienţini reali=ate prea t<r=i %e /ntorc

/n contra &ineli p&lic.Con%tatarea ni r9 n iplic9 o %olţine! dar iplic9 o /ndrare %pre %olţine 1i c<nd pre0diţiile

%a 8anati%l o /piedic9! atnci e de datoria oaenilor con1tienţi de ade9ratele intere%e ale ţ9rii %)o a8ire89r9 1o9ire. Tre&ie ca opinia p&lic9 %9 a0n-9 a %e conin-e c9 n ei%t9 o c9l9=9 ai rea pentr pre-9tireaiitorli nei naţini ca adlarea intere%elor 1i re%entientelor de oent. Nai %9l&aticii tr9ie%c %& tirania

pre=entli! it<nd c de%9<r1ire -ri0a =ilei de <ine.Oaenii ciili=aţi! ori pe nde %e a8l9! 1ti %9 pn9 8r< /nclinaţinilor oentli pentr a)1i a%i-ra /n

r9 &nri ai dra&ile.Ţara noa%tr9 a adoptat or-ani=aţinea %tatelor eropene! prin rare ea %)a o&li-at prin acea%ta la toate

%acri8iciile certe de cii)li=aţine. N pte ra /n acela1i tip o politic9 de con%olidare a %tatli 1i o politic9anti%eit9J ci tre&ie %9 ale-e. Anti%eiti%l 9-le1te aorl)propri naţional! e ade9ratJ dar e 1i aiade9rat c9 o acţine ro<n9 n %e poate con%era pe all %t<n- al ,n9rii dec<t %pri0init9 pe n %tatpternic. ,c aceea! n &n patriot n poate apro&a i1carea anti%eit9.

Noua Re*ista Ro!ana:, *oi. ;, n". 8[ 8W septe!("ie 8?>>, p. ;>8-;>W.

177

D Ideile li $o&edono%t=e88 a%pra c;e%tinilor reli-ioa%e %ociale 1i politice le ore=a /ntr)n n ir iitor al Rei%tei.

D e=i %cri%oarea %a p&licaţi ai 0o%M

.







politicii C<nd acea%t9 adaptare ei%t9! n poate 8i or&a de tirania nicini 8el de ocpaţine

Tirania politicii %e arat9 nai /n ca=l c<nd entalitatea celor ce8ac politic9 e%te %rprin%9 /ntr)n %tadi /nc9 de nepre-9tire 8aţ9 depro&leele pe care le ipne o cltri relati /naintaţi. In a%eeneaca=! ol care 8ace politici 0deci c o entalitate /napoiat9J el /1iap9r9 conin-erile %ale politice c /nd9r9tnicia proprie credinţelorin%tinctie! %a Va%i)in%tinctieJ e 8anatic 1i netolerant! c a 8o%t! pereri! toţi %tr9o1ii oaenilor de a%t9=i.

$olitica! /n a%eenea ca=! %ere1te de pretet %a de e%t<nt! /ncare /1i /&rac9 ol no%tr patiile %ale e-oi%te. ,ac9 n)ar 8i politica!ar 8i /n locl ei altcea! 1i pornirile e-oi%te tot 1i)ar -9%i epriarea lor8irea%c9. e%t<ntl e%te indi8erent! %8letl e%te totl.

,eocadat9! /n lea noa%tr9 odern9! %t9 la /nde<n9 politica.$e ea o poart9! /n pril r<nd! crentl tipli! tn ea dar! adic9 /npl99direa pro&leelor 1i a %oiţinilor c caracter politic! tre&ie %9)1i tradc9 pornirile %ale intie ol de a%t9=i. Care e%te /n%9 %8letloli de a%t9=i Clipa de a%t9=i cprinde! laolalt9! 89r9 ale-ere! %8letecare %e di%tanţea=9 /ntre ele prin %ecole de cltr9 Un popor rene1te

/ntr)o nitate total9 %8lete deo%e&ite 1i i %toria %8letea%c9 a poporli%e poate citi n at<t /n cronici! c<t /n ani8e%t9rile li actale. /ntre%8letele a doi cet9ţeni ce conieţie%c al9tri! /n aceea1i clipit9 a =ileide a%t9=i! %nt %ecole de di%tanţ9! din pnctl de edere al de=olt9riilor... *i a<ndoi cet9ţenii 8ac politic9J toţi cet9ţenii 8ac politic9 Ne aiir9 c9 o a%eenea ocpaţine la%9 de dorit

Tirania politicii e%te condiţionat9 de ei%tenţa nei entalit9ţi /napoiate la aceia care 8ac politic9. Acolo nde acea%t9 tiranie %e %ite!acolo! pte =ice c %i-ranţ9! politica e%te nai n pretet.Conin-erile politice n a neoie pentr ap9rarea lor de eplo=iattror patiilor 0o%nice. N %e co&at ader%ari politici 89c<nd %pela -r9J 1i n %e decla9 principii c oc;ii in0ectaţi de %<n-e 1i c%cr<1niţi din dinţi. Toate ace%te ani8e%t9ri %pa%odice %ntincopati&ile c 8ncţinea raţinii! care! /nainte de toate! cere lini1te.Acei ce 8ac /n c;ipl ace%ta politic9! de 8apt! n 8ac nici o politic9! cn 8ac oper9 de ailiari ai 0%tiţiei aceia ce &at 1i c;inie%c pe /nc;i1iiprin &ecirile poliţiei. Toţi ace1ti politicieni! care /nţele- 1i practic9 /nc;ipl ace%ta politica! %nt /n realitate r991iţe de &ar&arie! din trectJ

eeplare care a %praieţit epocii lor core%pn=9toare. Eplo=iilelor p9tia1e %nt! ca 1i eplo=iile lcanice! enite de 0o%! din ad<nclanialit9ţii oene1ti.

La noi /n ţar9! tirania politicii n er-e! din 8ericire! a1a departeJcel pţin n er-e a1a departe /n aparenţ9. Anialitatea c<nd %eani8e%t9 /n politica noa%tr9 p9%trea=9 oarecare decorJ 1i acea%ta e%te oconce%ine de%tl de /n%enat9. Ader%arii n %e in%lt9 ai niciodat9direct! ci ai totdeana indirect prin creatri p%e /n %erici ad);ocJcine intr9 /ntr)n partid n rpe pe 8aţ9 orice relaţine c cei dinpartidele ader%e... ,ar iar91i &l<nd9 n poate 8i! c toate ace%tea!nit9 politica de la noi. Bl<nd9 c;iar deloc! nici 9car ciili=at9! /n%en%l cel ai lar- al c<ntli.

C<tea eeple ne or il%tra ace%t ade9r c pri%o%. /n pre%anoa%tr9 politic9! 1i e%te o pre%9 de%tl de /ntin%9! %e -9%e%c pe 8iecare =iaprecieri 89cte a%pra oaenilor c o actiitate p&lic9. Snt /ntreace%te aprecieri nele 8aora&ile 1i altele de8aora&ile. S)a prod% oaren ca= ca n 0al politic %9 dea o apreciere n 8aora&il9! c9ci ar 8iprea lt ci 9car o&iecti9 8aţ9 de n ader%ar Un ader%ar e%tepentr pre%a noa%tr9! /n ca=l cel ai &n! n nai *i acea%t9 linie decondit9 e%te p9%trat9 n nai c<nd %e 8ace aprecierea actiit9ţiipolitice! ci 1i c<nd %e 8ace aprecierea oric9rei actiit9ţi! &n9oar91tiinţi8ice %a literare. Un ader%ar politic e%te n ader%ar din toate

180



pnctele de edere. ,19nia politic9 n %8er9 nici o atin-ere. $oate 8io tiranie ai de=a%troa%9

Alt eepl. S9 l9%9 aprecierile pre%ei! a c9rei 8al%itate! /n parte!%e ai poate eplica St9 /n%9 oare ai &ine c aprecierile ce %eprodc /nl9ntrl in%titţinilor de cltr9J in%titţini create anepentr prop91irea &ineli 1i ade9rli Ne-re1it! aceia cari copnace%te in%titţini %nt per%oane 8oarte copetente 1i nieni n aredreptl %9 pn9 la /ndoial9 &na lor credinţ9. C toate ace%tea! la o /ntre&are! pe care o 8orlea=9 tacit lt9 le! n %)a do&<nditniciodat9 n r9%pn% %ati%89c9tor din partea ace%tor per%oanecopetenteJ la /ntre&area ane: c %e 8ace c9 aprecierea 8aora&il9a ace%tor in%titţini! c<nd e%te or&a! &n9oar9! de o recoandare depro8e%or! de o ale-ere de e&r al Acadeiei etc. cade ai totdeanaa%pra candidatli care! /nt<pl9tor! c9ci n poate 8i dec<t /nt<pl9tor ca=l! &ine/nţele%! e%te /n%cri% /n partidl politic ala0orit9ţii care condce in%titţinea Care e%te tali%)anl prini0locirea c9ria %e %ta&ile1te acordl /ntre etic;eta politic9 1i dreptlcandidatli la pre8erinţ9 $entr ce at<tea per%oane copetente 1ionora&ile %e %pn in8lenţei ni a1a tali%rnan

,ar! /n %8<r1it! oric<t de r<t e%te 1i aceea ce %e petrece /n %<nlace%tor in%titţini! e%te tot1i p<n9 la n pnct eplica&il.In%titţinile depind de %tat 1i %tatl de politi c9.

Unde /n%9 tirania politic9 are ai pţin9 raţine de a 8i 1i ndetot1i %e -9%e1te /n toat9 %plendoarea ei!e%te /n 8orl con1tiinţei intie aa0orit9ţii concet9ţenilor no1tri. ,e aci pleac9 pe%te tot r9l. Aci e%te! /n ade9r! drero%! dac9 n c;iar ilitor de drero%! c9 o /nt<lni.

Con1tiinţa &nli no%tr ro<n %e pare ci n are alt intere% der9rit dec<t politica %i iar politica. Se a-iţi con1tiinţa conte)poranilor no1tri! care aparţin altor naţionalit9ţi! la /ntreederea at<torintere%e deo%e&ite! pe care le adce c %ine cltra tipli: ro<nlno%tr de a%t9=i! dipotri9! %t9 ne/ntrerpt ;ipnoti=at de acela1iintere%: Ce ai no /n politici _ntre&i pe n %tr9in! ce ai no elr9<ne perple n oentJ ai no /n ce /n art9 /n 1tiinţ9 /nind%trie Ro<nl no%tr n cnoa1te acea%t9 perpleitate: ce aino /n politic9 ne-re1it Mai /ncape or&i $oate 8i altcea aiintere%ant ca politica[D

$olitica a ocpat /ntre- 8orl con1tiinţei noa%tre l9ntrice. or&itoat9 =ia politic9! 1i. c;iar c<nd n or&i! interloctorl no%tr aretot1i conin-erea c9 8ace cel pţin al=ini la politici.

C de n o&o%i C de n ni %e r91te c at<ta politic9,oane n ni %e r91te! 1i n o&o%i! 8iindc9 /n 8ond n c;e%)

tinile propri)=i% politice ne preocpa! ace%tea %nt nai pretetl decare ne %eri! /n 8ond ne preocpi acel cea ce i=or91te ai ad<ncdin %8letl no%tr: pl9cerea pentr intri-9J crio=itatea nere%pectoa%i /ndreptat9 a%pra deaproapeli! pornirea %pre triialitate. Ace%teD %nt8orţele reale cari %%ţin ecani%l acelei polico)anii din 0rlno%tr 1i a%eenea 8orţe enind din ad<nc n o&o%e%c 1or $olitica!c a =i%! e%te n pretet. Sin-ra ei in9 e%te c9 %e pretea=9 prea1or la /plinirea ace%ti %erici.

,ar dac9 n)ar 8i politica ar 8i altcea. Forţele reale ale %8letlitot tre&ie %i ad9 lina! in once ca=.

Ele 9d lina! ia noi. %& ;aina politicii. Hain9 cood9! pe careo poţi /ntoarce c rei. Ai n %8let ne%ocia&il 1i e-oi%tJ n e=i /nle dec<t per%oana 1i intere%ele taleJ tot ce e%te %8<nt pentr alti!

pentr tine e%te n ecitant care te /ndean9 la triialitate! rei %9 dai%ene c9 ei1ti... ce poţi 8ace p%i;olo-ice1te or&ind! odalitatea de aepria aceea ce %iţi ar 8i ţip9tl! r9cnetlJ 1i a1a ai 8ace. dac9 ai 8i cc<tea %ecole /n r9. ,ar e1ti la /nceptl %ecolli al )lea. c<ndţip9tl %i r9cnetl n ai a eco. Atnci /nţele-i c9 %in-rl lcr ce)

181



ti r9<ne de 89ct pentr a)ţi 1ra %8letl e%te %i deii orator politic!%i %crii la -a=ete! dac9 &ani n)ai %9)ti 8aci c;iar o -a=et9... Ai -9%it a%t8el;aina %& care %9)ţi pli&i! ne%p9rat de nieni! la lina =ilei!%8letl t9 de r% %9l&atic.

18%



Acea%ta e%te o&<r1ia tiraniei politice. $olitica! propri)=i%<! nc<1ti-i niic din acea%t9 tiranieJ de-ea&a o ac=a. Ea! ade9ratapolitic9! a /ncepe %9 c<1ti-e nai /n oentl c<nd ani8e%t9rile ein or ai tirani=a 1i eclde pe celelalte ani8e%t9ri ale cltrii! c9ciatnci! deodat9 c ace%tea din r9! a /nceta 1i ea %9 %erea%c9 depretet 1i a /ncepe %9 %e cltie pentr ea /n%91i. $olitica! ceacp9tat9 1i %9n9toa%9! e%te rodl atrit9ţii popoarelorJ tiraniapoliticii /n%9 e%te prod%l perertirii 1i! /n ca=l cel ai &n! alcopil9riei.

Noua Re*ista Ro!#na:, *oi. V, n". I . 8; octo!("ie 8?>E. p. -?.

18&



$ROFETISMUL ?DN CULTURA NOASTR+ NAŢIONALA

I

C oca=inea nei con8erinţe! pe care a at deo%e&ita pl9cere%9 o ţin /naintea %tdenţilor ro<ni de la Unier%itatea din Bdape%ta!la /nceptl lnii ianarie! anl ace%ta. ) con8erinţ9 /n care re=acercet9rile ele 1tiinţi8ice /n aterie de p%i;olo-ie indiidal9 %i%ocial9! 1i a%pra c9ror cercet9ri n ai rein! deoarece ele %ntp&licate /n ol Kpartea I 1i din 5ute"ea su$letească 7 . a atin%1i c;e%tinea cltrii naţionale! 89r9 %9 8i at atnci! prec n anici ac. alt9 intenţine dec<t aceea de a l9r-i %8era cercet9rilor1tiinţi8ice prin aplicarea concl=inilor lor a%pra ni doeni deare iportanţ9 practic9. A%pra ace%tei cltri naţionale oi %9 reina%t9=i.cea ai pe lar- ca atnci. /n%9 tot ca %i de pria dat9 c -<ndl;ot9r<t de a n a8ira dec<t aceea ce %t9 /n pterea ea %9 %%ţin prinar-entare 1tiinţi8ic9. *ti prea &ine c9 ace%t -<nd e%te de natr9 %9ridice lte o&iecţini. Unii or conte%ta teeinicia li. =ic<nd c9 /naterie de cltr9 naţional9! nde ideall 1i a%piraţiile a-ipredoin9! ar-entarea 1tiinţi8ic9 -9%e1te n teren prea ne%i-rpentr a 8i aplicat9J alţii or &9ni %inceritatea li pe otil c9 oric<t

de o&iecti9 ar 8i ea! 1tiinţa ol de 1tiinţ9 r9<ne c toate ace%tea%&iecti! 1i din acea%t9 ca=9 e%te -re ca ade9rl! cel 89r9 &9nial9!%9 ia%9 reodat9 la lin9. *i %e ai poate =ice c9. /n de8initi. /naterie de cltr9 naţional9! n ei%t9 idecat9 o&iecti9! 8iindc9 aciiperatil oral priea=9 ori1ice ade9r teoretic. Toate ace%teo&iecţini le cno%c! 1i ai cno%c /nc9 %i lip%rile proprii ale 1tiinţei%ociale! c<nd e%te or&a de a da %oltini /n c;e%tini a1a de copleec

18*



e%te aceea a cltrii naţionale! dar! c toate ace%tea! ele n i opre%cde a ra planl prop%. N i opre%c! 8iindc9 a conin-erea citoate ace%te o&iecţini %e redc! dac9 n c;iar %e niice%c cde%9<r1ire! din oent ce %e preci=ea=9! de la /ncept! aceea ce %epoate 1i aceea ce n %e poate %%ţine prin ar-entare 1tiinţi8ici: p<ninde poate! 1i p<n9 nde n poate er-e pretenţia oli de 1tiinţ9 /nre=olarea c;e%tinilor de natra aceleia ce oi %9 trat9. C9ci!eident! o di%tincţine e%te de 89ct: partea de ideal cprin%9 /nc;e%tinea naţional9 n %e poate di%cta prin ar-entare %trict1tiinţi8ic9! oric<t de /naintat9 ar 8i 1tiinţa! 1i tot a1a %e poate =ice 1ide%pre lte alte eleente cari re=lt9 din condiţinile %peciale ale8iinţei ni popor: dar ideall 1i condiţinile %peciale con%titie%c eleoare /ntrea-a c;e%tine naţional9 Mi %e pare ai /ndat9 c9 n poporare o c;e%tine naţional9! n din ca=9 c9 ei /1i cnoa1te ideall 1i 8irea%a %pecial9 naţional9! ci din ca=9 c9 el tr9ie1te ca popor al9tri de altepopoare! c cari ine /n contact! 1i c9 din con1tiinţa ace%ti con8lictre=lt9 o c;e%tine naţional9 pentr el.

$rin rare! /n c;e%tinea noa%tr9 %nt do9 8elri de eleente

cari 8orea=9 o&iectl di %cti nii: %nt " eleente re8ractare ar-)ent9rii o&iectie! ane acelea cari %e lea-9 de ideal 1i de condi)ţinile %peciale ale 8irii poporli! 1i %nt 2 eleente acce%i&ile ace%teiar-ent9ri! ane acelea cari re=lt9 din con1tiinţa raportlidintre popoare. Firea ni popor e%te -re de cno%ct! 1i ade%ea ear9<ne nep9trn%9! 8iindc9 ea %e lea-9 de tradiţini ec;i 1i 89r9 /ncept! pe c<nd raportl dintre popoare e%te tot ce poate 8i aicno%ct 1i ai %i-r. Ace%ta din r9 poate 8ora o&iectl neidi%cţini o&iectie. $otriit ace%tei di%tincţini! o 9r-inicercet9rile noa%tre nai la eleentele din a doa cate-orie! 1i oprii pe acele din pria cate-orie nai ca ni1te date ale pro&leei.In con%ecinţ9! n o aea %9 0%ti8ic9 %a %9 co&ate n idealnaţional /n %ine! X ace%ta e%te a1a c /l cere 8irea poporli care ")aprod% X! dar o aea %9 di%ct9 i0loacele 1i planrile prin caren popor /1i /ncearc9 reali=area idealli %9 naţional! 8iindc9 ace%tei0loace 1i planri pn /n ca=9 actiitatea poporli /n raport c altepopoare! raport cno%ct 1i preci%.

Acea%t9 di%tincţine! de altinteri! n e%te inentat9 de noi ac

pentr tre&inţa ca=ei. Ea e%te de lt priit9 /n 1tiinţa %ociala.$entr a n o&o%i pe cititor c lte docentari ne 9r-ini areainti aci %crierile li Rdol8 Star cari introdc acea%t9di%tincţine /n 1tiinţa dreptliD. *i /nainte de R. Stainler! aceea1idi%tincţine o 8ace 1i 8ndatorl 8ilo%o8ici po=itii%te 8rance=e! A-%teCote>#. Ace%ta din r9 con%ider9 ca o&iect de cercetare 1tiinţi8ic9nai aceea ce %e poate redce la raportri %a 8ncţini 9%ra&ile1i la%9 pe %eaa eta8i=icii re%tl ce n %e poate redce la a%eenearaportri 1i 8ncţini. Tot a%t8el 1i noi. Ne a&ţine de la ori1icea8irare care are caracterl de eta8i=ic9! 1i ne 9r-ini nai laaceea ce poate 8i %%ţint pe &a=a con1tiinţelor po=itie. C ace%tere%tricţini ae conin-erea c9 eita toate o&iecţinile pe care9=r9 c9 nii le pot ridica /n contra planli no%tr de cercetare.

*i ac %9 eni ai /nt<i la c;e%tinea cltrii naţionale pentra trece! /n r9! la c;e%tinea pro8eti%li.

tn pril loc. tre&ie %9 l9ri /nţele%l pe care rea=9 %9)Ip9%tre=e /n di%cţinea noa%tr9 terenl de cultu"ă naţională, tn cecon%i%t9 %a ai &ine =i% la ce %cop r9%pnde ei%tenţa cltriinaţionale

185



Cltra! /n -enere or&ind! o 1ti prea &ine /n ce con%i%t9! 8iind)

c9 ea 8orea=9 o&iectl a ai ltor 1tiinţe 1i /n %pecial al 1tiinţeiedcaţinii. Ol! care prin deprinderile li %8lete1ti %e ridic9dea%pra ieţii aniale 1i e%te! prin acea%ta! ai adapta&il ieţii %o)ciale con1tiente! e%te n o cltJ cltra! /n -enere! e%te tocaire=ltanta ttror deprinderilor %perioare %8lete1ti! care cientea=9iaţa %ocial9J %a! c n c<nt ai pedant! cltra e%te ener-iapotenţial9 din care %e reali=ea=9 /n 8iecare oent! /n practica ieţii%ociale! prod%ele %8lete1ti c9rora %ocietatea le atri&ie o aloare detil! 8ro% %a ade9r. *tiinţa! arta! te;nica ncii! oralitatea%ocial9! c toate le-ile ei %cri%e 1i ne%cri%e! cltl reli-io%! toate %nta%t8el prod%ele cltrii: ele n %nt cltra /n%91i: cUltra /n%91i %t9 /nten%inea %a atitdinea %8letea%c9! din care toate prod%ele

enerate decr- ca dintr)n i=or. *tiinţa edca)ţ0nii n)1i a0n-e%copl dec<t atnci c<nd ea re1e1te %9 prodc9 /n %8letl oliacea%t9 ten%ine %a atitdine interna! 89r9 de care toate cno1tinţelec care %)ar /n=e%tra intea ni o n ar 8i dec<t o poar9. Cltra!prin rare! n con%i%t9 /n ela&oraţi ni le /n89ptite! ci /n pterea /n%91i de ela&oraţine! pe care a do&<ndit)o %8letl oene%c /ncontina %a %tr9dinţ9 %pre /n9lţare. C<nd /n9lţarea %e ic1orea=9 %a%e /ntrerpe c totl! atnci! ne-re1it! /n lip%a nei pteri ii deela&oraţine! cltra r9<ne %9 con%i%te /n %a prod%elor ela&orate!c e%te /n ca=l cltrilor antice! adic9 a cltrilor oarte. ,ar c<t9ree o %ocietate tr9ie1te! cltra ei %t9 /r pterea de prodcere 1i n /n lcrrile prod%e. Lcrrile prod%e %nt 9rtria %a cel lt%pri0inl pterii de a prodceJ ele pot di%pare /n%9 89r9 ca pterea deprodcţite %9 %e re%it9 prea ltD.

Cltra naţional9 n e%te de alt9 natr9 de c e%te cltra /n-enere! dar ea e%te tot1i cea ai cople9! 8iindc9 r9%pnde Ia n%cop ai %pecial. Cltra /n -enere pre-9te1te pe o pentr o iaţ9ai per8ect9! /n -enere! pe c<nd cltra naţional9 e%te in%trentlprin care %e pre-9te1te o iaţ9 %ocial9 naţional9. C popoarele tr9ie%c

-rpate dp9 naţini %a! ceea ce e%te totna! c popoarele tind %9tr9ia%c9 /n -rp9rile lor naţionale! cltra naţional9 e%te de oiportanţ9 practic9 ai are dec<t cltra /n -enere. Naţionalitateaprodce /n ten%inea %a atitdinea %8letea%c9! pe care le)a nitnoi cltr9! o di8erenţiere care core%pnde la nece%itatea pe care o%ite n popor de a)1i con%era iaţa %a aparte! /n concrenţ9 1i!ade%eori! /n con8lict c alte naţionalit9ţi. ,ac9 acea%t9 nece%itate ar%c9dea! %a ar di%pare! atnci ne-re1it 1i di8erenţierea cltrii naţio)nale de cltra /n -enere %)ar toci 1i ar di%pareJ dar deocadat9 n%nte a0n1i aci! dipotri9: c c<t /n teorie %e inoc9 ai de%ideall nei anit9ţi totale! c at<t /n practic9 di8eritele coponenteale ace%tei anit9ţi care %nt naţionalit9ţile! /1i a8ir9 ai c i-oareideall lor particlar. $oate c9 /n cele din r9 n no gdeal ai /nalta re1i %9 coordone=e ideall naţional c ideall anitar. ,ar p<n9la iirea ni a%eenea ideal noi %9 ne opri pentr oent la aceeace ne o8eri realitatea pe care o ae /naintea oc;ilor. Naţionalit9ţile

tr9ie%c 1i or %i aitr9ia%c9 1i de aci /nainteJ

iar con%erarea 1i /nt9rirea ieţii lor proprii! 8aţ9 de celelaltenaţionalit9ţi! ele o cat9 /n ceea ce nir9 cltra naţional9. *i /nacea%t9 priinţ9! ele a dreptateJ cltra naţional9 e%te ce ai &nin%trent pentr con%erarea 1i /nt9rirea 8iinţei lor proprii.

186

R. StanDler. Besscn des Rechtes und der Rechts'issechkhte KIn Hinne&er-[% Iultur dere+en'&rl.

D Cop. 5ute"e Su!leteasc&, partea ! pac. (3' ţi r.



Ten%inea %a atitdinea %8letea%c9! de care or&ir9 ai %%!

con%i%t9! /n ade9r! /n %a tendinţelor %a a /ncord9rilor pe carenaţionalitatea le are /n %<n-ele %9! 8ie c9 ele %nt /nn9%cte ei! %a 8iec9 ele %nt c<1ti-ate prin eperienţa trect9. Ace%te tendinţe %a /ncord9ri %nt rele dinaice /n care %e re=9 i%toria trect9 anaţionalit9ţiiJ iitorl naţionalit9ţii n poate aea! /n a8ar9 de ele! o&a=9 ai %i-r9.

$entr %%ţinerea ace%tei concl=ini! 1tiinţa ne d9 de%tlear-ente. N e%te p%i;olo- care %i i-nore a%t9=i c9 o deprindere no9%8letea%c9 n %e poate altoi /n %8letl cia dec<t pe &a=adeprinderilor ec;i! /nn9%cte %a o1tenite! 1i c9 ace%te deprinderiec;i pot 8i neori a&9tte %a deriate din 8ell lor de ani8e%tare!dar niciodat9 %priate c de%9<r1ire. Nici n peda-o-! con1tient depro8e%inea %a! n trece a%t9=i c indi8erenţ9 pe%te di%po=iţinile ccare ine copill pe le. iaţa %8letea%c9 /1i are cr%l %9 8iat denatr9J de %priat n %e poate %pria ace%t cr%! ci! cel lt! elpoate 8i a&9tt %a deriat. A1a 1i c iaţa %ocial9 a naţionalit9ţilor.$entr con%erarea 1i /nt9rirea ace%tei ieţi! 1tiinţa n poate da alt %8at

dec<t pe acela de a tili=a tendinţele 1i /ncord9rile do&<ndite dintrect! ca n 8el de ener-ie potenţial9 pentr a reali=a noi tendinţe 1i /ncord9ri /n iitor. O naţionalitate tre&ie! a1adar! %9 per%i%te /nten%inea 1i atitdinea %8letli %9! 8iindc9 /n ace%tea e%te dat9p<r-;ia cea ai %i-r9 pentr a %%ţine a<ntl %9 1i de aci /nainte.

,ar ac o are 1i -rea /ntre&are! care n %e pne niciodat9c<nd e%te or&a de cltr9 /n -enere! /ntre&area: c %e poate rec)noa1te de c9tre n popor cltra %a naţional9! pentr ca acea%t9 cl)tr9 %in-r9 %9 8ie %%ţint9 1i propa-at9 Cltra /n -enere e%te ai1or de preci=at! 8iindc9 ea n 8ine %ea9 de di8erenţierile edilinaţionalit9ţilor! dar cltra naţional9! care e%te ai cople9! c a8i ea oare recno%ct9 1i pre9=t9

A%pra r9%pn%li ce %e d9 la acea%t9 /ntre&are o in%i%ta ceaai pe lar-! 8iindc9 /n el %t9! dp9 p9rerea noa%tr9! ie=l c;e%tiniinaţionale la noi.

$ril r9%pn% care %e pre=int9 la acea%t9 /ntre&are e%te r9)torl: cltra naţional9 %e recnoa1te dp9 operele naţionale de p<n9ac! 8iindc9 /n ace%te opere %e ani8e%t9 tendinţele 1i n#or d9rile /nn9%cte %a o1tenite ale %8letli naţional. C<nd e%te dar or&a %9%e 1tie ce cltr9 tre&ie continat9 1i propa-at9! r9%pn%l e%tea1ternt pe -ata %& oc;ii 8iec9ria: ori-inalit9ţile ieţii naţionaleani8e%tate p<n9 ac! ace%tea tre&ie%c continate 1i pe iitor!8iindc9 /n ele %t9 di8erenţierea naţional9

Ace%t r9%pn% /n%9 e%te concl=ia ni raţionaent %ipli%t!pentr otil c9 /n el n %e ţine %ea9 de toate datele pro&leei.Cltra naţionali! ca 1i cltra /n -enere! e%te o ener-ie /n cr% dede%891rare! iar n o ener-ie de%891rat9! adic9 tre=it9 1i oart9.Mani8e%t9rile din trect n da dec<t %iple indicaţini X preţioa%e!ne-re1it X dar nai %iple indicaţini a%pra cr%li ace%teiener-ii. ,ac9 /pre0r9rile de de%891rare %e %c;i&9! atnci %e%c;i&9 1i /n89ţi1area cltrii /n iitor: ori-inalit9ţile din trect %ntnai o p<r-;ie pentr ori-inalit9ţile care in /n r9.

In acea%t9 priinţ9! i%toria 8iec9rei cltri naţionale eropene nepoate %eri drept il%traţie. ,ac9 pe la /nceptl erei cre1tine! nlocitor al Franţei %)ar 8i /ntre&at care a 8i direcţinea cltrii 8ran)ce=e pe iitor! de%i-r c9 toate r9%pn%rile 1i le)ar 8i ptt ia-inad<n%l! nai pe acela c9 acea%t9 cltr9 a a0n-e %9 8ie cltracla%ic9 din %ecoll al II)le! n. *i dac9 n 8rance= din %ecoll al??)lea %)ar 8i /ntre&at care a 8i de aci /nainte cltra %a naţional9!de%i-r c9 niciodat9 n ar 8i -;icit d<n%l c9 ea are %9 8ie cltraFranţei conteporane. In actalitatea cltrii 8rance=e conteporane!

187



ne-re1it %e /ntre9d rele cla%ici%li din %ecoll al II)lea 1i

rele perioadei de latini=are de la /nceptl erei cre1tine! dar n 1iiner%: din aceea ce a 8o%t odat9 n e%te i0loc %9 /ntree=i aceea ce aeni /n r9. *i ace%t ade9r %e etinde a%pra ttror cltrilornaţionale. Ten%inea lor %8letea%c9 %e de%891oar9 dier%i8ic<nd)%edp9 /pre0r9rile eperienţei iitoare! n r9<ne /n eci ni8or9. /ncord9rile! %&/nţele%e /n ea! n %nt ca &arele de oţel a c9rorela%ticitate e%te -ernat9 de le-ile ecanice! ci %nt in%tincte or-anice!care tind %9 %e adapte=e la condiţinile noi dc ial 1i adaptareaace%tor in%tincte prcer-e ai totdeana con1tiinţei! con1tiinţa ine 8nri! dp9 adaptare! ca n %ipl artor adi% %9 8ac9 i%toria celorpetrecte.

Toate ace%te a8ir9ri le pte /nedera 1or prin eeple con.trola&ile 1i /prtate 1tiinţei. Care edcator %)ar 9r-ini! oare! la%ipla repetare 1i /nt9rire a ori-inalit9ţilor c care ine copill pele Care inentator de aloare /n doenil 1tiinţei teoretice! %a /ndoenil ind%triei! %)ar 9r-ini %i repete 0decata 1i opera -eniiloranterioare ,e%i-r c9 nici nl. Fiecare 1tie c9 ori-inalit9ţile! oric<tde adirate ar 8i ele! %nt! /n de8initi! nai alori relatie! adic9depind de tipl /n care %e ie%c. Ori-inalit9ţile de ac n %ecolcon%titie%c! de re-l9! a%t9=i o %ipl9 rtin9! din lanţl c9reia %8letltre&ie %9 %e li&ere=e pentr a /nin-e -ret9ţile ieţii.

$rin rare! r9%pn%l pe care l)a 9=t ai %% ne dce pe ocale -re1it9. Cltra naţional9 n %t9 nai /n operele naţionaleprod%e! ci ea le co<r1e1te pe ace%tea prin n pl% de ener-ie ne)tran%8orat /nc9 /n realitate actali. ,in ace%t pl% de ener-ie! i=o)r9%c operele ori-inale ale iitorliJ /n ace%t pl% de ener-ie %t9pterea de adaptare a %8letli naţional... A 8ace din operele prod%e /n trect n ideal e1nic pentr iaţa naţionali e%te a condanaacea%t9 iaţ9 la o rtin9 niicitoare de orice a<nt no 1i ori-inal! e%tea o condana la pietre %i-ri

C toate ace%tea! pe ace%t r9%pn% /1i 8ndea=9 cre=l lor politiclţi dintre acei ce %e pretind i&itori 1i propa-atori ai cltrnaţionale In ace%t r9%pn% %e cprinde toat9 concepţia pro8e)ti%iinaţional prec o edea /ndat9.

,

Mai /nt<i %9 ne /nţele-e a%pra c<ntli pro8eti%.In con8erinţa noa%tr9 de la Bdape%ta n)a /ntre&inţat ace%t

c<nt! dar l)a adoptat /n r9! 8iindc9 el are in 8aoarea %a 1i oanalo-ie i%toric9. $ro8eti%l a 8o%t cno%ct de ereii cei ec;iJ e%tecno%ct de toate popoarele a0n%e /n condiţini de iaţ9 nenorocit9.In ce con%t9 el In acea %tare %8letea%c9! /n care patrioţii ni popor%e %it con%tr<n1i %i pl<n-i a%pra pre=entli! %i lade trectl 1i Xaceea ce e%te caracteri%tic X %i cread9 /n enirea ni iitor %tr9lcit!care /n%9 are %9 8ie identic c... trectl pro8etl ere! de odinioar9!n /nceta %9 %e laente=e a%pra i=eriei pre=entli! pe care el /l-9%ea /ntr totl dete%ta&il 1i! /n acela1i tip! n aea de%tle cintede lad9 pentr trectl onorli %9! pe care /l proiecta apoi ca ora=9 de %peranţ9 /n iitor. Credinţele! ritrile! p<n9 1i rtina trectliera pentr el ideall ce e&ia %l9it! 1i pe care aea %9)" readc9 n Messia in iitor

Ne-re1it! n ae %9 di%ct9 ideall /n %ine! ace%ta con%titiepartea eta8i=ic9 a pro&leei! dp9 c a ai %p%)o! dar ae 5<di%ct9 condiţinile de reali=are a idealli! oricare ar 8i ei. Un ideal"ealiat /n trect ai poate 8i ei n ideal pentr iitor

$ro8e%l crede c9 da. Toat9 raţinea li de a 8i %t9 /n acea%t9credinţ9. Ori-inalit9ţile ieţii naţionale din trect %nt pentr el ca

188



ni1te ar9t9ri! pe cari le)a 89ct de-etl li ,ne=e celor /nţele-9tori!

/n %copl de a 8i rate /ntocai. Cine %e a&ate de la ele n rea &inelepoporli 1i e%te n nele-iit. *i c! de re-l9! acei ce ieţie%c /npre=ent %e a&at! 1i tre&ie %9 %e a&at9! 8iindc9 alt8el ar er-e contratipli lor! ei! toţi ace1tia din pre=ent %nt nele-iiţi. iitorlpoporli e%te coproi%J %8letl naţional %)a de=r9d9cinatJ%tr9ini%l e%te %t9p<n pe%te toate... Ble%te 1i 8oc pe%te toate-<ndrile 1i 8aptele conteporanilor! c9ci ace1tia n 9d pr9pa%tiadinaintea oc;ilor! tn %8<r1it: a eni el! Messia, case are %9 readc9 oiler9t9cite pe calea cea dreapt9! adic9 pe calea cea de lt &9t9torit9 atrectli

Ace%ta a 8o%t cre=l pro8eti%li de odinioar9! 1i a1a propne%9 r9<n9 /nţele%l li /n di%cţia noa%tr9.

C e%te c ptinţ9 acea%t9 %tare %8letea%c9 /n i0locl nipopor tn i0locl ni popor %9n9to%! 1i care %9 %e de=olte /ncondiţini norale! %tarea acea%ta e%te! eident! c neptinţ9. C9ciori1ic<t ar 8i ele de /nclinate! -eneraţinile &9tr<ne! %9 lade acteletrectli! -eneraţinile tinere -9%e%c tot1i /n pri%o%l lor de iaţ9de%tl9 -enero=itate pentr a l9da 1i pre=entl. Apoi! niciodat9 npopor %9n9to% n a1teapt9 enirea li Messia pentr a 8i re/ntor% latrect. S9n9tatea e%te totdeana /n%oţit9 de ai lt optii%.$opoarele care %e de=olt9 /n condiţini norale %nt ai cr<nd /nclinate %pre topi%l reolţionar! adic9 %pre or-ani=9ri %ocialeneeperientate /nc9. A1a! ai toate popoarele ari odee! tni0locl aericanilor de nord! al en-le=ilor! al -eranilor! al8rance=ilor etc! pro8eţi! doritori de re/nierea trectli! n %nt %a!dac9 %nt! %nt ridicoli!dar! /n %c;i&! %nt lţi i=ionari carepropo9die%c! 1i /nc9 c %cce%! re8ore radicale pentr reali=areani ideal iitor. S9n9tatea d9 a<nt 1i optii%J &oala %anenorocirea! recle-ere 1i -<ndri tri%te. $ro8eţi%l e%te 1i el! dealtintrelea! n topi%! dar n topi% de)a)nd9rateleaJ e%tetopi%l celor ce n)a cra0l %9 /n8rnte nepre9=tl ieţii 1i carepentr a %e <n-<ia de pre=ent %e /ntorc c %entientl %pre trect.$ro8eti%l! c<nd pro%per9 /n i0locl ni popor! e%te! /n tot ca=l!n %ipto al nenorocirii ace%tia. Ne/ncrederea pe c9tre o arcpoporl /n %ine /n%1i e%te rana pe care pro8eti%l %e a1a=9 1i din care /1i alientea=9 %olia

*i ce tri%t9 %olie C<ntec de ccae 7r9 rea de &a&9$oporl care cade %& condcerea pro8eţilor /1i pierde treptat

%entientl realit9ţii! 1i con1tiinţa li a0n-e re8ractar9 la ori1icepro-re%. $ro8etl tran%8or9 naţionali%l /n eno8o&ie 1i /nreacţionari%. $opoarele /n i0locl c9rora pro%per9 pro8eti%l %ntpopoare r-i%ite.

,ac9 poporl ere n 1i)ar 8i at pro8eţii X c toat9 /n9lţieaoral9 a ace%tora! de alt8el! X el ar 8i 8o%t /n 8rntea i1c9riicre1tini%li! 1i cine 1tie nde ar 8i a%t9=i. ,ar pro8eţii li a oit c%t9rinţ9 pe Ie;oa cel ec;i al patriar;ilor! 1i a1a! dp9 rapro8eţilor! ereii a r9a% c Ie;oa cel ec;i! /n%9 89r9 patrie.

$ro8eţii erei era! prec %e 1tie! /ndeo&1te c9rtrari.Ae 1i noi pe pro8eţii no1tri. Intil %9)i ni! deoarece ei %e

ne%c pe ei a1a de de%! /nc<t lea toat9 le 1tie nele. *i %ntc9rtrari 1i pro8eţii no1tri! c era aceia ai ereilor. $otriireaacea%ta %9 n ne ire. $oporl no%tr e%te i-norant! /n ceea ce prie1tei%toria li naţional9! /ntocai c era 1i poporl ere din ec;ie!

de aceea 1i la el pro8eţii n %e pot recrta dec<t dintre c9rtrari.Ace1tia %in-ri pot citi docentele ieţii %tr9&nilor.*i ne 0dec9 1i ne ceart9 pro8eţii no1tri! /ntocai c a l9%at

pild9! /n pro8e%inea lor! pro8eţii ereilor. Ţara ro<nea%c9! dp9 ei!1i)a itat a%t9=i datinile 1i le-ile. S8letele conteporanilor %)a /n%tr9inat 1i %)a corpt. Totl e%te ptred. Nai ei! pro8eţii! 9d r9l

189



1i nai ei oie%c &inele poporli ro<ne%c. *i ce tre&ie %9 8ace

dp9 d<n1ii S9 ne re/ntoarce la o&<r1ia %8letli %tr9o1e%c.$ro8eţii ereilor cerea! ai ale%! re/ntoarcerea la cltl ade9rat al liIe;oaJ pro8eţii no1tri! 8iind ai pţin reli-io1i! n da nici opre8erinţ9 reli-ieiD. S9 %iţi! %9 -<ndi 1i %9 tr9i dp9 icoana%tr9o1ilor no1tri! a c9ror %tr9o1i A ec;ilor r9=e1i N. A ec;ilorcoloni1ti roani N. A ec;ilor daci Nici a ec;ilor daci. ,p9icoana %tr9o1ilor traci S9 ne traci=9. S9 p9r9%i ora1ele 1i %9 nedce la ţar9! 8iindc9 a1a tr9ia 1i tracii! %tr9o1ii no1tri. iaţaor91enea%c9 e%te nepotriit9 c 8irea poporli ro<n. Ace%t popor atr9it totdeana prin %ate! X pe c<nd %tr9inii 1i d1anii li /l%t9p<nea iai din ora1e tn cltra de %at %t9 ori-inalitatearo<nli! 1i acea%ta dar tre&ie d%9 ai departe. Locinţ9 de ţar9!entalitate de ţar9! o&iceiri de ţar9... iat9 pro-ral pro8e%linaţional. ,e ce a =ice re%tl lii n ae %9 ne /n-ri0i. Si)1iear-9 %tr9inl drl li! noi /l ae pe al no%tr! acela pe care ni)"&c;ine1te c9rtrarl pro8et din cronicile neali E%te n drplin de col& 1i ne/pietrit! ai ace%t dr a1ternt /n cronici! X%tr9inii de a%t9=i er- al9tri pe dr /pietrit 1i 8ierat X dar ce nepa%9 no9! principall e%te c9 el e%te dr ori-inal ro<ne%c 1i nairo<ne%c.

Nici n -<nd 1i nici o 8apt9! 8ie pornite din cele ai crateintenţini! din oentl ce ele n %nt %cri%e /n i%toria neali!adic9 /n epita8l ortar al neali! n -9%e%c -raţie /nainteapro8etli naţionali%t. O de %tat! arti%t! o de 1tiinţ9! ind%tria1!ncitor! orice ai 8i t! ro<n! n)ai de la pro8et oie %9 dai atenţie la%piritl reiiJ n)ai oie %9 te pleci dorli de elaţine 1i %9 prodciaceea ce lea eropean9 /ntrea-9 adir9J t! ro<n! e1ti pe e1nicier-i%it %9 te1i la p<n=a $enelopei! %9 re8aci aceea ce a r=it odinioar9%tr9o1ii S8letl t9 n e%te ca al altor popoareJ din tine iitorl nai are cea no de pl9%itJ /n tine pterea de creaţine e%te tre=it91i oart9. C o e=i pe ita din co1ar c9 /1i re-9 la &r9 iar&ap91nat9! a1a re-9 1i t 8aptele 1i -<ndirile eroilor %tr9o1i T!ro<n! 8ii /n politic9 pa%i! %a e1nic prote%tatorJ 8ii /n art9 89r9 -%tJ8ii /n 1tiinţ9... adn9tor de ec;i docente! c9ci nai a1a /ţi a%i-ricon%eratori%l t9 de ra%9 La%9 pe %tr9in %9 prodc9 aceea ce%tr9o1ii t9i n)a -<ndit %9

/nceap9: t e1ti de%cendentl tracilor! cep pa%9 A%clt9 pe pro8et 1i nte /&ia c cealalt9 le ca %9 er-i pe rele eperienţei altora! c9cieperienţa %c;i&9 lt pe o 1i odat9 %c;i&at n a %9 te airecnoa%c9 %tr9o1ii traci *i atnci are %9 8ie pieirea ta! 8iindc9 t nai alt9 enire pe ace%t p9<nt! dec<t %9 contini c trpl t9! trpltr9ce%c! c %8letl t9! %8letl tr9ce%c. Ideall t9 e%te /napoi! n /nainte ca Ia celelalte popoare ari 1i optii%te.

Un %8at! %in-r nl! a itat %9 ni)l dea pro8eţii no1tri! 1i ane:ca 1i arata %9 rein9 la or-ani=area ei de odinioar9 In loc de tnri1i p1ti c repetiţie! topoarele 1i coa%ele pe care le <nia a1a de &ineite0ii no1tri %tr9o1i.

Ro<ne oare n)a %o%it tipl %9)ţi adci ainte c9 toţi pro8eţii

de pe le a 8o%t ni1te incino1i,ar iportant de 1tit n e%te ce =ic pro8eţiiJ iportant de 1tite%te c %e prodce acea%t9 %tare %8letea%c9 a pro8eti%li /n caredeine po%i&il9 o %olie a1a de tri%t9 $ro8etl! ca per%oan9! ne e%teindi8erent! X el poate 8i c<nd n in%pirat! c<nd n ne&n %a c<nd ni&ecil! dp9 oca=ie! X n er&ia0l li iport9! ci %entientl

190

D $oate c9 pricina lip%ei de pre8erinţa[ pentr reli-ie %i %tea tn 8aptl ci Intre

ro<nii de a%t9=i %nt ti nii catolici! care %)ar %p9ra dac9 li %)ar propa-a ortodoi%l

%tr9o1e%c.



poplar care /l %%ţine. Mi%inea de pro8et n cere o deo%e&it9

inteli-enţ9J ea cere nai neri care %9 %e ealte %& pre%inea at)o%8erei a&iante. In c;e%tinea de 8aţ9! acea%t9 ato%8er9 l9re1tetotl.

C %)a prod% pro8eti%l la noi Ae de)a 8ace c o epideieenit9 din a8ar9 %a c na enit9 din9ntr! din condiţi)nile de iaţ9ale poporli no%tr

,in nenorocire! 1i dintr)o ca=9! 1i din alta.$ro8eti%l c<nd %e prodce /n iaţa ni popor e%te totdeana

e8ectl nor ari decepţini orale! %8erite 1i /nc9 neitate. O /n8r<n-ere dreroa%9 tre=e1te /n con1tiinţa 8iec9ri popor o reacţinede ap9rareJ poporl /n8r<nt cat9 o deriare pentr or-olil %9naţionalJ /n8r<n-erea de1teapt9 dorl de rean19. *i rean1a e%te dedo9 8elri: c a%cţi1l %pre iitor %a c a%cţi1l %pre trect. C<ndrean1a n)are per%pecti9 de a %e reali=a prin i0loace noi de lpt9!8iindc9 poporl n)are /ncredere /n nepre9=tl iitorli! atnci ea %ere%tr<n-e la dorl de a re/nia trectl. $opoarele! care a&=ic de lalpt9! /1i 9d trectl lor a1a de %tr9lcit! /nc<t /l dore%c preln-it /n

eternitate. A%t8el %)a ar9tat ereii de alt9dat9! a%t8el

191



polonii de a%t9=i! %i a%t8el %e or ar9ta toate popoarele a%e9n9toareace%tora.

,ar poporl no%tr Care %nt accepţinile cari otiea=9pro8eti%l no%tr

,ecepţinile noa%tre n pot 8i p%e al9tri c cele %8erite deereii de odinioar9! d1i /n captiitatea Ba&ilonli! 1i de polonii dea%t9=i! /p9rţiţi ca prad9 /ntre cele trei ari iperii. Noi ai p9%tr9 /nc9 din neal no%tr n trnc;i <n0o% care prie1te %pre cerlli&ert9ţii... C %)a ptt atnci crea la noi ato%8era pro8eţi %li

,ecepţinile noa%tre n)a 8o%t! /n ade9r! a1a de dreroa%e ca laerei 1i la poloni! dar! /n %c;i&! %)a de%891rat /ntr)n tip ai%crt! 1i /n contra%t c oente de %&li9 8ericire! a1a c9 ele a p9rt

ai draatice. ,ecepţinile noa%tre a enit cr<nd /n ra nir9=&oi -lorio% 1i /n i0locl celor ai pl9cte %peranţe. C ai pţinde trei=eci de ani /n r9! or-olil no%tr naţional %e -9%ea pe cle.R9=&oil de independenţ9 1i do&<ndirea re-alit9ţii ne 89cea %9crede c9 a dat /n %8<r1it ieţii noa%tre politice teelii inde%trcti&ile1i c9 pe ele o /ncepe /ndat9 %i1l %pre o nitate cltral9 a ttrorro<nilor. *i ac ce ede Teeliile inde%trcti&ile ale politiciinoa%tre interne prea 1&rede pentr a %%ţine %tatl pe care ni l)aoit. iar %i1l %pre nitatea cltral9 a ttror ro<nilor! n oti dee1nic9 ilire din partea ecinilor a-;iari! tnl9ntrl %tatlino%tr independent: =&ci9rile ni %8let naţional! neec;ili&rat /nciJ iar /n a8ar9! /n %tatl altora! 8raţii no1tri de nea trataţi c %nttrataţi indi-enii %9l&atici din coloniile eropene din A8rica! tn ace%tecondiţini! c era c ptinţ9 %9 n 8ie =-dit9 con1tiinţa noa%tr9naţional9 ,ecepţinile era at<t de aare 1i at<t de &r1te! /nc<t!ineita&il! ele a tre&it %9 8ie 1i ea-erate! tn 8aţa lor! con1tiinţapoporli no%tr! p%9 /n /ndoial9! era con%tr<n%9 %9 alea-9 /ntre do9

%olţini: %a %9)1i pl9%ia%c9 8i-ra ni iilor re-e! c9ria %9)iatri&ie dorl de rean19! %a %9 inoce &ra li Mi;ai itea=l 1i ali *te8an cel Mare.

N e%te ina poporli dac9 el a tre&it %9 rennţe cr<nd la8i-ra iitorli re-e 1i %9 inoce! /n %c;i&! pentr rean1a %a!&rele r9po%aţilor oieo=i.

7raţie ace%tei ato%8ere pe%ii%te /1i are a%t9=i =ia %a de 9rirepro8eti%l roan.

•

,ar ai e%te 1i n alt r9%pn% la /ntre&area: /n ce con%i%t9 1i c%e recnoa1te cltra naţionali! /n a8ar9 de r9%pn%l dat de pro8eţi,e%i-r c9 ei%t9! 1i e%te tocai acela care decr-e /n od lo-ic dinconcepţinea 1tiinţi8ici a cltrii. F .1 a aea! %nte %i-ri! %9 /nlocia%c9! /n cr<nd! tri%ta %olie a pro8eti%l i.

A %p%)o ai %% 1i /n di8erite r<ndri c9 o cltr9! 8ie an9

%a 8ie naţional9! con%i%t9 /n ten%inea %a atitdinea %8letea%c9 aoli! iar n /n prod%ele /n89ptite /n treci. $rod%ele %nt nai9rtria 1i neori %pri0inl cltrii! dar n cltraJ cltra /n%91i e%teo ener-ie /n cr% de adaptare la condiţinile iitorli. $entrpro8eţi%! c a at oca=ia %9 ede! epoca de ar ^ cltrii ni



popor tre&ie c9tat9 /n trect! X pre=entl n are alt9 datorie dec<t%9 rein9 la ace%t trectJ X pentr concepţinea 1tiinţi8ic9 /n%9! epocade ar a cltrii %t9 /n iitor! trectl n e%te dec<t n %tadi de di ;ial 9.

/ntre ace%te do9 concepţini ei%t9 o pro8nd9 dier-enţ9.$ro8eti%l are la &a=9 credinţa Bi&liei c9 oenirea a /ncept c

o %tare de per8ecţine de la care %)a dep9rtat /n r9! prin r9t9cire 1ip9catJ 1tiinţa! dipotri9! are la &a=9 conin-erea c9 oenirea ţcridic9 prin lpt9 1i %t9rinţ9 de la anialitate %pre per8ecţine.$ro8eti%l ede c oroare inoaţinile pre=entliJ 1tiinţa! dipo)tri9! ede /n inoaţinile pre=entli i0loacele indi%pen%a&ile pentr /n9lţarea dorit9 /n iitor.

*i acea%t9 dier-enţ9 %e p9%trea=9 n nai /n /nţele-erea

cltrii! ci 1i in /nţele-erea indiidalit9ţii neali /n%1i.$ro8eti%l crede c9 8orarea indiidalit9ţii neali tre&ie

c9tat9 /n trect! pe c<nd 1tiinţa deon%trea=9! dipotri9! c9ade9rata indiidalitate re=lt9 treptat prin %elecţinc /n decr%ltipli. Str9o1ii %nt de n nea ai pţin neao1 dec<t de%cen)denţii lor. Iat9 ce =ice! /n ade9r! 8ilo%o8l Ho%ton St. C;a&erlain! pecare 1i pro8eţii no1tri /l citea=9 de lte ori: @Unii antropolo-i 1ii%torici pre%pn! 89r9 nici o doad9! c9 /n ipoteticele lor ra%e priitiear 8i 8o%t ai de=oltate caracterele %peci8ice %i di8erenţiale! 1i ci acace%te caractere ar 8i /n %c9dere! ci ar ei%ta dar o er-ere de la;etero-eneitate %pre oo-eneitate. Acea%t9 pre%pnere e%tecontra=i%9 /n%9 de /ntrea-a eperienţ9 care ne /naţ9! !nai cr<nd! ciindiidalitatea e%te n prod% al treptatei di8erenţieri 1i %eparaţini.In contra ipote=ei c9 o 8iinţ9 or-anici apare la /ncept c %enecaracteri%tice! pe care apoi le)ar 8i pier=<nd! %e ro%te1te toat9 1tiinţa&ioio-iei: acea%t9 1tiir.ţ9 ne con%tr<n-e tocai %9 adite ipote=acontrarie: c9 la /ncept neal oene%c %e pre=int9 ca n a-re-ato&il 1i! %)ar ptea =ice! incolor! din care apoi r9%ar di8eritele tipri! caindiidalit9ţi! din ce /n ce ai pre-nante. Acea%ta e%te ipote=a pe careo con8ir9 1i i%toria. $rin rare! n de la pritate de ra%9 %preae%tec de ra%9 er-e de=oltarea noral9 1i %9n9toa%9 a oenirii! cidipotri9! de la ae%tec de ra%9 %pre o di8erenţiere c<t ai are dera%9. /&o-9ţirea ieţii! prin c<t ai lte indiidalit9ţi noi pare a 8ipe%te tot locl %prea le-e a natriiD.

,ier-enţa dintre pro8eti% 1i 1tiinţ9 e%te! a1adar! 8ndaental91i ea condce! /n aceea ce prie1te /nţele-erea cltrii! la do9concepţini diaetral op%e. $ro8eti%l! c ideall %9 /n trect!concepe cltra ca 8iind o cooar9 l9%at9 de %tr9o1i 1i pe carede%cendenţii tre&ie %9 o apere c /nd<r0ire! pe c<nd 1tiinţa! concepecltra ca pe o ccerire /ncept9 de %tr9o1i 1i pe care de%cendenţii atot 8olo%l %9 o contine /n iitor. Cel dint<i ţine %ea9 de ipote=aBi&liei! c9 ol %)a n9%ct! dintr /ncept! dp9 c;ipl 1i a%e9nareali ,ne=e! 1i c c<t e%te ai la /ncept ol! c at<t e ai per8ectJcea de a doa ţine %ea9 de 8aptele de%cri%e de c9tre &iolo-ie! de la,arin /ncoace! 1i din cari reie%e c9 ol e%te o 8iinţ9 per8ecţionat9

prin %elecţinea natrii. Unl /ndean9 la nei1care! %a cel lt lalpta de ap9rareJ cealalt9! la lpt9 de ccerire. Intre ace%te do9 /ndenri! care tre&ie rat

,ac9 cltra naţional9 ar 8i dat9 popoarelor nai ca %9 le %er)ea%c9 lor %pre podoa&a %8letli! %a %pre o di8erenţiere arti%tic9!de%i-r c9 ar 8i indi8erent de ale% /ntre cele do9 /ndenri. ,in

D Ho%ton Stearl C;a&erlain. 8ie nndla+ea des ?1? -ten @ahrunocrts. I. Vt- 24(

K"6##.





altele %nt 8aptele 1i -<ndirile li j! care %e in%pir9 de la %tr9ini! c9altele iar91i %nt 8aptele 1i -<ndirile li .! care n adir9 /nde%tlro<ni%l. *i a1a %e /nt<pl9 de lte ori Ia noi. /n loc %9 /nt<pin9 c ent=ia% 1i %9 %ecnd9 /ncerc9rile de ori-inal itate

ale conaţionalilor no1tri! noi le /nt<pin9 c ne/ncredere 1i lede89i9 c;iar /nainte de a le cnoa1te. Ca elcl care %e /nc;ide lacea ai ic9 i1care din 0rl %9! a1a 1i noi ne /nc;ide /n coa0artinei la cea ai ic9 /ncercare de a ni %e %c;i&a per%pectia ccare ne)a deprin%. Ne)ar pl9cea %9 deeni n popor are! pternic1i &o-at! de care %9 trere toţi ecinii! dar a dori /n acela1i tip %9ni %e la%e neatin%e ec;ile deprinderi %8lete1ti! pe cari le)a do&<nditde pe c<nd era n popor ic! %la& 1i %9rac. A rea! c n c<nt! %9ae toate aanta-iile cltrii odee! dar 89r9 %9 dce 1i %arcinileei. Ar 8i! /n ade9r! ideal! %9 8ie a1a! dac9 ar 8i po%i&ilJ 1i ar 8i po%i&ilnai dac9 a tr9i %in-ri noi ro<nii pe p9<nt. ,ar c n tr9i%in-ri! %9 l9%9 pentr pro8eţii trectli n a1a ideal.

Cltra naţional9! care ne poate 8olo%i! e%te %in-r9 aceea care neridic9 la niell popoarelor ari 1i pternice ale Eropei actale! /ni0locl c9rora tr9i. Atin-erea ace%ti niel %9 8ie %prea noa%tr9dorinţ9. S9 =ice r9a%)&n la tot ce cade %& ace%t niel. Si /ncet9de a ai aea! %& c<nt de naţionali%! o&iceiri retro-rade 1i&ar&areJ %entiente eno8o&eJ oroare de iaţa or91enea%c9... 1i alte

lte a%eenea ori-inalit9ţi care 1i)a at! de%i-r! ro%tl lor /nciili=aţia tracilor! dar care a%t9=i n ai %nt de nici n 8olo%. S9 /n9ţ9 de la %tr9ini c<t pte 1i c pte ai &ineJ 1i dac9 e%te cptinţ9 %9 Ie l9 c;iar /nainte.

,ar atnci ne o pierde nitatea de direcţie /n cltr9J ne o /n%tr9ina 1i ne o pleri=a pterile $e niic n %e /nteeia=9 oa%eenea %pai9. Unitatea de cltr9 n %e decretea=9 /nainte c 1i /n ce 8el are %9 8ie! ci ea %e ipne /n r9 ca o re=ltant9 a /ncord9rilor de care %nt capa&ili oaenii de elit9 ai poporli no%tr.Creaţinile ace%tora a %9 ipn9 c 1i /n ce 8el a 8i nitateacltrii 1i nicidec ideall de la care porne1te teoreticianlnaţionali%t. C cit c"eaţiunile acesto"a *o" $i !ai di*e"se &i !ai de*aloa"e, în acela&i ti!p, cu at#t &i unitatea cultu"ii ce a "eulta *a $i !aidu"a(ili &i !ai $olositoa"e înălţă"ii popo"ului. O nitate oit9 ci0loace arti8iciale e%te o %ipl9 pedanterie! 89r9





I,EALUL NAŢIONALIST

At<ta per8idie 1i at<ta r9 r9%p<nde%c /n 0rl lor 8oile =i%e

naţionali%te! 1i c at<ta e%c;in9rie de %entient condc ele poleica /n contra ader%arilor. X /n contra ea n ai or&e%cJ e %nt: npro%t! n 0idoit! n la1! n tic9lo%! n in-rat! n cer1etor! /n %8<r1it! ncandidat la ini%ter! Xc9ci ai 0o% n poate c9dea cinea /n ŢaraRo<nea%c9 X! /nc<t lţi din cititorii no1tri or 8i a0n% %9 cread9c9 or&a de ideal 1i or&a de naţionali%t n prea er- /pren9 *inii nc)a 1i %p%)o! repet<nd /n acea%t9 priinţ9 do0enile pe care ni le)a 89ct de cr<nd redactorii de la @Facla: Ideal! care %9 /pr91tie /n 0rl li at<ta r9 /ntre oaeni! 1i care %9)ţi pretind9 a tt de%poia decele ai eleentare o&iceiri de &n9)ciinţ9 8aţ9 de ader%ar! acelan e%te n ideal! ci e%te o ne&nie de o 8rio%J prindeţi pe ne&nlnaţionali%t 1i daţi)i la cap N ai pierdeţi reea c ar-ent9ri

*i c toate ace%tea! naţionali%l are n ideal 1i /nc9 nl 8oarte8ro%J printre cele ai 8roa%e din c<te le o8er9 cltra noa%tr9conteporan9. Mai lt c;iar cea ai are parte dintre 8rio1ii carer9%p<nde%c naţionali%l prin r9 %nt %8lete1te ai /nrdiţi c noi!ader%arii lor! adic9 c aceia pe care ei n)i pot poeni 89r9 %9 n)iin%lte! dec<t %nt c indi8erenţii! pe cari n)i poene%c 1i de care n

%e preocp9.Intre 8raţi ra c<nd %e porne1te e%te ai apri-9 dec<t /ntre %tr9ini.

Sa c o 8orlare 1tiinţi8ic9: acei ce a /ntre ei pncte de a%e9nare /1i ea-erea=9 deo%e&irile.

Naţionali%l propa-ai prin ..Neal Ro<ne%c e%te i=or<tdin acela1i ideal! ca 1i cel propa-at de noi prin @Noa Rei%t9 Ro)<na: deo%e&irea e%te nai c9 al no%tr e%te %9n9to%! iar



D Cimono IDltr9%p<ndita%criere a li?. St. Milla%pra iert&ţii8i-rea=9r9toarele r<ndricaracteri%ti

ce late dinil;elH&ldtLe +rand principe, le principedominantauuelaoutissenttous 1esar+umenta peses dansce% pa+es, estl>importanceessentielk etasolve dudiveloppementhumain dans sa plus richediversiti./

naţionali%l din @Neal Ro<ne%c e%te n 8rate %t<rpi tr9 1icare! ca orice %t<rpitr9 n poate tr9i dec<t prin -9l9-ie 1i r9tate!Rdenia /n%9 n ne)o a%cnde: %nte 8raţi! c9ci a1a a oit,ne=e.

$entr d19nia dintre naţionali%l %9n9to% 1i naţionali%l%t<rpitr9! n)i de in9 ideall! e%te de in9 inia oenea%c9 /n careideall /ncolţe1te. Ideall e%te totdeana 8ro%! dar inia poate 8i 1ir<t9. @A plecat %99n9torl %9 %eene %9<nţa 1i na a c9=t pep9<nt &n! 1i alta pe piatra %tearp9! =i%)a M<ntitorlJ 1i a1a %)a /nt<plat c naţionali%l la noi *i poate 1i airea. Noi %9 ne ocp9in%9 de cele ce %e petrec la noi.

Ro<nia de a%t9=i /1i datorea=9 /n &n9 parte independenţa %a ca%tat idealli naţionali%t! ideal de care %eranii Eropei /ncep%er9 %9ţin9 %ea9 c cei pţin n %ecol /nainte de apariţinea @NealiRo<ne%c! de la 9lenii)de)Mnte. Ace%t ideal naţionali%t! &ote=at /nlea diploaţilor 1i a dreptli internaţional c nele de principial naţionalit9ţilor! n a 8o%t in%9 o n9%cocire /nt<pl9toare! /n -enlcelor prod%e de creierl at<tor =-<rie);<rtie! ci el %)a prod%i%torice1te! 1i /n od natral! din i1carea %pre li&ertate! /n care erat<r<te toate %piritele ari ale Eropei Ap%ene. /nainte de a %e /n8iripaideall naţionali%t! pe care norocl /l arnc9 a1a de &ine /n cp9nacelor care de=&9tea a%pra %oartei noa%tre! a ro<nilor! a tre&it %9

8ie! 1i a 8o%t /n ade9r! n alt ideal ante)er-9tor! 1i -raţie ace%tia! celnaţionali%t a ptt -9%i adepţi! 1i /ntre ace1tia! n adept a1a de preţio%ca /p9ratl Napoleon al III)lea. Ace%t ideal ante)er-9tor e%te acelaal per8ecţinii per%oanei oene1ti! care %e concreti=a pentr indiid /ndreptl de a %e de=olta li&er dp9 /n%1irile li 8i=ice 1i orale date denatr9D.

198



Nai dp9 ce ace%t ideal al per8ecţinii 8 recno%ct 1i%ancţionat de practica ieţii politice! X de do-ele cre1tini%li eYera recno%ct 1i %ancţionat de l[. X! nai atnci a ptt 8i or&ade n ideal naţionali%t! c9ci ace%t din r9 ideal n e%te dec<t odeterinare ai %tr<n%9! 1i deci ai po=iti9! a a1a)nitelor /n%1iri8i=ice 1i orale. ec;il ideal cerea /n od a- ca de=oltarea li&er9 aindiidli %9 8ie 89ct9 /n con8oritate c /n%1irile date dc natr9!nol ideal naţiona[i%t preci=ea=9 tocai c9! dintre /n%1irile 8i=ice 1iorale! tre&ie%c /n pril r<nd ţinte /n %ea9 cele ce %e lea-9 deori-inea naţional9 a indiidli. $rin cltiarea ace%tor /n%1iri deori-ine =ic! 1i =ic c drept c<nt propa-atorii noli ideal! %e poatea0n-e ai %i-r la do&<ndirea per8ecţinii per%oanei oene1ti! carede at<tea %ecole e%te cert9 de reli-ie! de oral9! de 1tiinţ9 1i art9.Indiidl care n e%te l9%at %9 8ac9 = de li&a %a atern9! decredinţele 1i de deprinderile li &ne! c<1ti-ate din o1i %tr9o1i!

acela n %e poate per8ecţiona! %a %e per8ecţionea=9 c are aneoinţ9.,aţi! prin rare! cet9ţenilor i0loacele natrale prin care ei %9 %epoat9 ridica! 1i n)i con%tr<n-eţi la i0loace arti8iciale N le r9piţi /n%1irile pe care natra ie)a ad9-at la %8letele lor! ca /n%1iri deori-ine naţional9.

Ace%t ideal naţionali%t a 89ct p<n9 ac de%tle inni&inec<ntate. El a ai 8ace /nc9.

7raţie li! diploaţia eropean9 a rennţat /n lte ca=ri laciili=area cu de-a sila 1i a /nle%nit deliitarea la n loc a celor deaceea1i li&9 1i de aceea1i credinţ9. 7raţie li! %9 %per9 c9 1i 8raţiino1tri din Tran%ilania or a0n-e la dreptl de a /ntre&inţa cai0loace de per8ecţionare i0loacele lor natrale! adic9 naţionale! 1i nor ai 8i %iliţi a /ntre&inţa pe cele arti8iciale! ip%e de a-;iari.

Ace%ta e%te i%toricl idealli naţionali%t.A1a %)a prod% el. 1i c @acea%t9 c;eare"[ ine el /naintea

noa%tr9. Tot ce e%te ideal /n el e%te cprin% de lt /n ideallper8ecţinii per%oanei oene1tiJ epitetl de naţionali%t! care %)aad9-at /n r9! n 8ace dec<t %9 deterine i0loacele prin care

acea%t9 per8ecţine %e poate do&<ndi. Ne-re1it! n e%te dede%con%iderat acea%t9 deterinare! dar! /n de8initi! ea e%te o %ipl9deterinare de i0loace... 8n 8aţa nei con1tiinţe a&%olt %erane Xc9reia %9)i =ice ,ne=e! X c<nd a 8i ca t! oricine ai 8i. %9r9%pn=i ia o 0decaţi %pre9 de 8aptele Ude! atnci n ei ptea %i%capi ar9t<nd nai pa1aportl de ro<n! %a a&onaentl "..Neal Ro<ne%c! ci a tre&i %i pro&e=i ci ai atin% 1i per8ecţinea.

A1a cred! cel pţin! cre1tinii care p9%trea=9 credinţa canoanelorBi%ericii. A1a cred 1i toţi oaenii de 1tiinţ9 %erioa%9. A1a cred 1i toţioaenii de &ine.

A1a cred toţi cei c intea lipede! 8iindc9 ace%ta e%te /nţele%lnaţionali%li %9n9to%J adici al acelia care are ca tat9 le-iti pearele ideal al per8ecţinii oene1ti.

A%eenea naţionali% propa-9 1i noi acei de ia @Noa Rei%t9Ro<n9.

N)a at nici n erit /n de%coperirea li. A 8o%t de)a0n% ca %9de%c;ide %crierile celor ai linaţi oaeni ai eacli pentr ca %9)" a8l9. *i de aceea nici n a cre=t ci e%te de neoie %i in%i%t9

a%pra li! 1i %i repet9 c9 %nte naţionali1tiNaţionali%l 8iind n %ipl i0loc de a a0n-e la per8ecţine!

/ntre&area cea iportant9 pentr noi e%te: ce per8ecţine ai do&<nditprin ace%t i0loc Ai r9a% tot lene1! tot i-norant! tot ioral X 1i /ţi=ici doar9 naţionali%t X atnci lţi! n e%te nici o 8al9. Ce ai89ct pentr a ie1i din lene! din i-noranţ9 1i ioralitate Ce

199



%tr9dinţ9 Ce /ncordare de oinţ9 ai p% pentr a te ridica 1iper8ecţiona Sipla pre8erinţ9 ce ai ar9tat /n%1irilor naţionaleAcea%ta n)i de a0n%. aloarea nei /n%1iri %e 9%oar9 dpire=ltatl ce ai do&<ndit prin i0locirea ei. Ai 8o%t lene1! i-norant 1iioral! 1i in dorinţa de a te per8ecţiona ai repede ai recr% la /n%1irile naţionale! ca 8iind cele ai potriit e! atnci eritl t9 e%teareJ n)ai at nici o dorinţ9 de a te per8ecţionaJ n)ai dat c nici npa% /nainte! ci ai 89ct nai pe n9=ro%l /n ale-erea i0loacelor!atnci n eriţi nici o lad9. Naţionali% de a1a 8el e%te n lcrie8tinJ n co%t9 dec<t or&e %a! ai &ine =i%! cerneal9 1i ;<rtie

@Naţionali% pentr naţionali%: e%te crat9 or&i de claci:@prin naţionali% la per8ecţine! acea%ta da! c<nd %e pne /nainte capro-ra de nci! /n%ean9 cea: acea%ta indic9 cea ai pternicip<r-;ie %8letea%c9 a tiprilor noa%tre. Acea%ta /n%ean9 cinaţionali%l poate 8i o irtte! prin i0locirea c9reia poţi n9=i la celeai ari i=&<n=i.

*i care %9 8ie ace%te i=&<n=i /ntrea&9 1tiinţa 1i orala tipli /nainte! tot /nainte Spre o ai are per8ecţine oenea%c9

Ace%ta e%te naţionali%l %9n9to%J /l ai ne%c nii 1i raţional.

Ac %9 ede 1i pe 8ratele li %t<rpitr9: naţionali%l -9l9-io%1i r9t9cio%! acel care %e 8ace prin @Neal Ro<ne%cD[.

Ace%t naţionali% redce din ideall per8ecţinii tot ce ar nece%itanc9 1i /ncordare! adic9 toat9 irilitatea... $entr el! ideall e%tered% la ate%tarea /n%1irilor naţionale: %9 8i naţionali pr 1i %iplJn naţionali pentr a a0n-e la cea. ,ac9 %nte naţionali n ne aitre&ie niic. irtţile pe care ace%t naţionali% le recoand9 %nttoate de natr9 ne-ati9: n te ae%teca c %tr9iniiJ n adce lade%tr9inilorJ 8ere1te)te de %tr9iniJ n 8ace pe placl %tr9inilorJ ncp9ra de la %tr9ini... tnc;ide)te /n ce e1ti! 1i ce)ai 8o%tJ n /ncerca %9

ie1i a8ar9! c9 e1ti /n prie0die Te /n-;it %tr9inii C9 tocai /n%1iriletale naţionale ar 8i arele cele ai &ne pentr epan%inea ta 1ipentr cceririle tale... nici -<ndJ la a1a cea nici 9car c9 i%ea=9naţionali1tii de la @Neal Ro<ne%c. S9 cceri noi pe %tr9ini prin /n%1irile noa%tre S9 8ace noi ca %tr9ini %9 ne cate pentr /n%1irilenoa%tre prec %tr9inii de odinioar9 c9ta pe %tr9o1ii no1tri roanipentr /n%1irile lor Si /n9lţ9 noi <ndria de ro<n p<n9 a o 8ace%9 %e contopea%c9 c <ndria de a 8i @cei ai oaeni dintre oaeni!a1a c 89cea ei. tot %tr9o1ii no1tri roani! /n 8roa%a or&i: ci*issu! Ro!anusA X A=i ,)ta ce &le%te9ţii A1a cea nai /n pre%a 0idoit9 %e cite1te

$entr naţionali1tii de la @Neal Ro<ne%c! irttea %pre9e%te %terila ca%titate. S9 8i noi ro<ni! c %nte ai no1tri! c ne)a poenitJ a noa%tr9 e%te /p9r9ţia cerli

$oate 8i ace%ta n ideal care %9 lţea%c9 pe oaeni dornici denc9 1i pe oaeni care a /ncredere /n la-a neali lor N!;ot9r<t n. Ace%t ideal e%te al de-eneraţilor! iar n al oaenilor%9n9to1i la %8let. El a 8o%t! de altintreli! totdeana =e%trea celor %la&i.

Un a1a ideal /l -9%i /n antic;itate la pro8eţii ideilor! adic9

%00



la condc9torii ni nea %l9&it 1i ilit prin nenorocireJ iar /ntiprile odee nai la -reci 1i la a-;iari. $entr ace1tia dinr9! @Neal Ro<ne%c! dac9 le)ar 8i trad% /n li&a lor! n)ar 8ideloc o no9 cno1tinţ9! ci! dipotri9! o cno1tinţ9 8oarte ec;e. Ce8ac doar =r&a-iii din Alena c<nd 8ac -9l9-ie /n nele areQ idei.e-aloaniei i%torice Naţionali% 9 la @Neal Ro<ne%c Ce 8acdoar 1i o%%t;i1tii de dincoace /n Un-aria Naţionali% < la ..NealRo<ne%c.

E%te o r1ine ca la coada -recilor 1i a a-;iarilor %9 ne a1e=9noi ro<nii. Naţionali%l a1a c /l /nţele- ace%te do9 popoare!intrate delt /n de-enere%cent9! a ptt %9 ne in8lenţe=e 1i e%tenatral %9 ne 8i in8lenţat 1i pe noi! 8iindc9 /n ţara noa%tr9 a 8o%t lţide ori-ine 8anariot9! 1i totdeana a 8o%t ecini c a-;iariiJ X dar

aceea ce a 8o%t natraY p<n9 ac n e%te natral %9 %e contine peecie.S9 %ctr9 acea%t9 r991iţ9 a in8lenţei 8anariote:

naţionali%l -9l9-io%. Cltra eropean9 ne pne /nainte n idealnaţionali%t %9n9to% 1i plin de /ndenri la nc9.

S91 r9 pe ace%ta.

Noua Re*ista Ro!#na:, *oi. [. n".;.

8?8>. p. EE?-E>



CE SUNTEM *I CE OM MAI FI

In 8roa%a 8ante=ie! p&licat9 /n n9rl trect al rei%tei!Elena 9c9re%c pne acea%t9 /ntre&are: Ce %nte 1i ce o ai 8i

Ce %nte noi! ro<nii! nea ri%ipit pe o %pra8aţ9 are! dar c n%tat ic ca &a=9 de %%ţinereJ c o cltr9 /nc9 n &ine a8irat9J c ntrect -lorio%! dar a1a de po%oor<t Ce ne re=er9 iitorl ce oai 8i In 0rl no%tr a%t9=i! ca 1i alt9dat9! acelea1i n9=inţe e-oi%tedin partea celor pternici! aceea1i ne%ocotire a principiilor de dreptate1i 8raternitate @A1e=aţi /n pra-l Eropei! le-9naţi de i0elii! nelini1ti!nel9riţi!ce ne ai tre&ie1te pentr ca r9d9cinile noa%tre %9 n aitrere /n p9<ntl /n care %)a a8ndatD[D

Inia poetei r9<ne /n /ndoial9 a%pra r9%pn%li 1i -<ndl %9repet9 c;initor: ce %nte 1i ce o ai 8i

,in nenorocire! a%eenea /ntre&9ri n %nt din acelea pe care1tiinţa %9 le poat9 re=ola. *tiinţa! /nainte de toate! n %e preocp9 deca=rile indiidale: 1i noi! ro<nii! pentr 1tiinţ9! con%titi oindiidalitate 8aţ9 de indiidalit9ţile celorlalte popoare. *tiinţa %eocp9 de -eneraY! adic9 de aceea ce poate 8i %ta&ilit prin coparaţine1i indcţine. Sin-rl a0tor ce ni)l poate da 1tiinţa e%te ca %9 ne 8ac9%9 /ntre=9ri! prin analo-iile %coa%e din iaţa altor popoare! care a 8icalea pro&a&il9 pe care a ra)o 1i poporl no%tr. ,e %i-ranţ9 n

poate 8i or&a! ci nai de pro&a&ilitate F9r9 /ndoial9 /n%9 c9 1ipro&a&ilitatea e%te de are iportanţ9. Ce %nte 1i ce o ai 8i

Snte repre=entanţii ni nea care %e -9%e1te /n epoca /n care%)a -9%it lte alte neari /nainte de noi! 1i /n care %e -9%e%c *i %eor -9%i /nc9 lte altele c noi 1i dp9 noi J /n epoca de

B Noua Re*istă Ro!#ni, ot. . pa-. ""'.





Contra ace%tei inerţii n tre&ie /n%9 %9 ne reolt9! c9ci ea e%te o9%r9 de /nalt9 preedere din partea natrii. Ce nere-lat9 ar 8idirecţinea cltrii ni popor! dac9 ori1ice inoaţine! c;iar dac9 ar8i %9 %ocoti nai pe cele &ne! ar 8i rat9 1i iitat9. Fiecare latipl %9: prin acea%t9 le-e a natrii ni %e a%i-r9 drl lini1tit 1i%i-r.

$oeţii! -eniile intelectale 1i topi1tii %ociali! X%nt ai X o %pnc %tr<n-ere de ini9! 8iindc9 9 adre%e= nei poete! X %nt pentrpoporl no%tr de a%t9=i ni1te @%&lii intili. Lcr9torl care are<inile roa%e de o nc9 ecanic9 1i -rea n poate pip9i! 89r9 %9%triea%c9 8lorile -in-a1e de %er9. Noi %nte n popor care ae /nc9<inile prea roa%e de nca &rt9 1i ecanic9. No9 ne tre&ie%c alteeeple de iitatJ no9 ne tre&ie alt -en de inoatoriJ c9ci noi ae8ell no%tr de iitaţie.

$opoarele care %e -9%e%c /ntr)o epoc9 /naintat9 de cltri iitea=i-<ndri 1i 8apte de acelea care a n caracter -eneric

%0*





%06



IN ILELE NOASTRE ,E ANARHIE.

SCRISORI C+TRE TINERI

I

I&ite tinere.E1ti doritor de lini... Bi%erica 1i 1coala ţi)a or&it at<t de de%

de o lini a inţii! care e%te ai pre%% de ori1ice alti lin9! /nc<t aia0n% %i o dore1ti 1i %i te trde1ti c %8letl ca %i poţi a0n-e p<n9 lad<n%a. O lini ai pre%% de toate X ai pre%% 1i dec<t aceea aoc;ilor! care e%te tot1i ea /n%91i o inne X e%te innea innilor!e%te cooara cea ai %8<nt9! pe care o poate do&<ndi n o pep9<nt. *i de aceea t ceri %8atl ttror! r9%8oie1ti c9rţile initaţilor!care /ţi poe%te%c /ncerc9rile din trectJ /ncerci /n%ţi c9r9rileiitorli. Lina cea preţioa%9 in%9 e%te a1a de -re de -9%it

,ecepţionat! 1i c a9r9cinea /n %8let! /ncepi %i te /ntre&i: de cea1a de -re %e -9%e1te ea! oare! lina inţii Ne/ncrederea! dac9 %)a

8ri1at /n %8letl t9! te adeene1te c;iar %9 /ntre&i: ei%t9 ca oare! oa%eenea lin9Tinere! lina inţii ei%t9! dar n pe drl pe care o caţi t

o poţi -9%i. Ea n e%te /n a8ar9 de tine! ci e%te /n tineJ 1i acel care U)oacoper9 e1ti t /n%ţi! n altl.

S9 di%ct9 pţin.,ac9 ai 8i tr9it c c<tea %ecole /nainte! /n tipl de epan%ine a

credinţelor reli-ioa%e! ai 8i c9tat lina inţii tale pe n alt dnirn!dec<t pe drl pe care o caţi a%t9=i. Ai 8icre=t c9 lina inţii talen poate %9 in9 dec<t din reo do-9 a &i%ericii! care 1i

%07





n %cop e-oi%t. T n e=i aceea ce e%te /n inia lor! 1i cre=i /n

principiile pe care le a=iTinere! ace1tia %nt din 1coala li I-na= Loola '"! 0c%itl. pentrcare %copl %c=9 i0loacele $rincipiile 8roa%e! idealrile %nttili=ate de ace1tia nai ca i0loace de oca=ie pentr a te 8ace %9prie1ti %copl... N ita c9 dac9 ordinl 0e%iţilor a di%p9rt. *coala 0e%iti%li tr9ie1te 1i e%te c;iar /n 8loare...

*i ac. i&ite tinere! dp9 ce ţi)a atra% atenţinea a%prar9t9cirilor /n care poţi c9dea! te la% %9 0deci %in-r c<t de -re e%te %9-9%e1ti drl %pre lina inţii! dac9 ace%t dr /l caţi /n a8ar9 detine

/ncepe prin a te eaina ai /nt<i pe tine /n%ţi 1i li&erea=9)te de%& pre0dec9ţile! deprinderile 1i patiile tale proprii! /nainte de a te;ot9r/ %i ai o -<ndire li&eri. O -<ndire li&eri e%te o -<ndite li&erali dinlanţl e-oi%li %i al pie0dec9ţilor C<nd ace%t lanţ t 8i %89r<ai!ori1ice -<ndire a ta a aea darl %i %e tran%8ore intr)o ra=ilinoa%9 a nnţii. ,ar ce -re e%te ca lanţl ace%ta %i ttt%89r<at Cile%&ter8-ii! %i c<te adeeniri n %e lea-9 de d<n%l /n %8letl tiC<nd te cre=i ai aproape de oentl de a 8i eli&erai! atnci te

tre=e1ti ci lcre=i ai c /nd<r0ire ca %91 8aci ai pternic pe%te tineace%t lanţ al e-oi%li 1i al pre0dec9ţilorScri%orile ele X pe care te ro- %i le prie1ti n ca %8atri! ci ca

9rtri%irile ni prieten care a trect odat9 prin acelea1i %t9ri%8lete1ti prin care treci 1i t a%t9=i X /ţi in /ntr)n oent in care!dp9 %p%a at<tor oaeni c eperienţ9! pe%te ţara noa%tr9 &ate n<nt de anar;ie.

Te)ai 8i /ntre&at 1i t poate de nde ace%t <nt de anar;ieJ cine iin9p%te1te a%pra ţ9rii noa%tre 1i cine! odat9 n9p%tit! /l aţ<ţi ,aci nte)ai /ntre&at /nc9. e%te reea ca %i te /ntre&i ac! 8iindc9 <ntl deanar;ie! care &ate pe%te ţar9! &ate 1i pe%te tine. A1 dori %i c9t9r9%pn%l /pren9

$entr ace%t %cop. %i it9 deocadat9 &9nielile 1i incriin9rilecare %e 8ac in 0rl no%tr: %9 it9 c9 ae prieteni %i r90a1iJ 1i %9ne ridic9 dea%pra /pre0r9rilor de oent! 89r9 /n%9 ca %9 lepierde din edere! pentr a le ptea /n r9 0deca 1i /nţele-e. Cadoi &ni prieteni! %9 ne a0t9 reciproc la -9%irea drli %preade9r! %pre lu!ina !inţii. E oi adce din parte)i eperienţa ea!

1i eperienţa altora. X acea%ta c<t9 o -9%e%c prin c9rţi! 8iindc9pro8e%inea i 8ace %i cno%c c9rţile care %e ocpi c 1tiinţa %8letlioene%c X ! t %i adci din parte)ţi %inceritatea iniii! pentr ca /pren9 %9 a0n-e p<ni la ent=ia%l conin-erii. N ae nicin intere% de ap9rat 1i nici n intere% de condanai! ci ae nai %i 0deci toate intere%e %& aceea1i lini o&iectii. C<nd ade9rl a 8i-i%it! drri noa%tre %e pot %epara iar91i. E ţin %9 te %ere%c! iar n%9 " a%ere%cJ 1i t %9 le conin-i: at<t ne e%te de a0n%. C<t tip neo enţine in ace%t -<nd! o 8i pe calea cea &n9.

In 0rl no%tr &ate dar <ntl anar;ieiJ noi tr9i =ile deanar;ie: ne =ic at<ţia oaeni! care n)a deloc o&iceil %9 ea-ere=e. Cee%te oare ade9rat /n acea%t9 a8irare Unde e%te ca=a anar;ieiCine %nt inoaţii

n

Ar 8i =adarnic %9 /ncepe prin a de8ini /n ce con%i%t9 anar;i%lca doctrin9 politic9 pentr a a0n-e /n r9 %9 1ti ce e%te ade9rat /n

a8irarea c9 noi tr9i a%t9=i /n =ile de anar;ie. Concet9ţenii no1tricno%c 8oarte pţine doctrine politice 1i practic9 /nc9 1i ai pţine.C<ntl de anar;ie la noi are n %in-r /nţele%: el /nèan9 lip%a deordine 1i de atoritate. Bate <ntl anar;iei /n ţara ro<nea%c9! /n%ean9: /n ţara ro<nea%c9 n e nici ordine! nici atoritate. Iat9)nedar ad1i %9 di%ct9 @ordinea 1i atoritatea /nainte de a eni laanar;ia din =ilele noa%tre. Bine/nţele% c9 a%pra ace%tor do9 cinten ae %9 /ntinde aci o di%cţie ln-9! c9ci atnci ar tre&i %9 8ace

%09



n /ntre- cr% de drept p&lic! dac9 n c;iar n cr% a%pra cltrii

oene1ti /n totalitate. S9 ne 9r-ini la ceea ce e%te e%enţial 1i adi%de toat9 lea.Ordinea 1i atoritatea %e ipn /ntr)o %ocietate 1i! prin rare! 1i

/n %ocietatea ro<nea%c9 prin nl din ace%te do9 i0loace: prin 8ric9%a prin /ncrederea pe care o a nii /n alţii e&rii %ociet9ţii. $rili0loc e%te acela al %ociet9ţilor %9l&atice! %a al %ociet9ţilor 89r9cltr9! tn ace%te %ociet9ţi 8iecare indiid %t9 ordonat 1i recnoa1teatoritatea o&iceirilor! le-ilor 1i a ierar;iei %ociale! 8iindc9 are 8ric9 %98ac9 alt8elJ e-oi%l 8iec9ria! ţint /n 8r< prin %entientl 8ricii! %econ%tr<n-e /n ordinea 1i %& atoritatea ip%9 de tradiţine %a deinoritatea %t9p<nitoare. tn %ociet9ţile clte! adic9 /n %ociet9ţile /n careactiitatea con1tient9 /nlocie1te actiitatea in%tincti9! ordinea 1iatoritatea %nt enţinte ai pţin prin 8ric9 1i ai lt prin /ncrederea pe care 1i)o acord9 /ntre ei e&rii %ociet9ţii! tn a&eleca=ri /n%9 p<r-;ia care %pri0in9 edi8icil %ocial n e%te o p<r-;ieaterial9! ci o p<r-;ie %8letea%c9 1i oral9J 8rica 1i /ncrederea %ntai pternice dec<t ori1ice lanţ aterial. Laţi 8rica %a /ncredereadin inia lţiii 1i atnci %e niice1te ca prin 8arec 1i 8orţa

aterial9 de care di%pne inoritatea %t9p<nitoare %a condc9toareForţa aterial9 ,ar /n ce con%i%t9 ea oare 8orţa aterial9 ainorit9ţii tn aratele care %nt cop%e tot din acei ce %nt ie1iţidin lţie C %)ar /ntoarce ace%te arate /n contra inorit9ţii!dac9 n)ar 8i cele do9 lanţri %8lete1ti! 8rica 1i /ncrederea! care ţin peloc. Frica reţine pe cei inclţi! /ncrederea pe cei clţi! 1i a1a %e %ta&ile1teordinea 1i atoritatea de care o %ocietate are at<ta neoie pentr a %eap9ra 1i pro-re%a.

$entr ce o %ocietate are /n%9 neoie de ordine 1i de atoritate!pentr a %e ap9ra 1i pro-re%a! e%te 1or de /nţele%. Ap9rarea 1i pro)-re%l n pot 8i o&ţinte dec<t prin %acri8iciile 89cte de e&rii%ociet9ţii 1i! pentr ca ace%te %acri8icii %9 8ie c ptinţ9! tre&ie%c ai /nt<i o ordine 1i o atoritate. Fie c<t de clt9 1i de oral9 o %ocietate!actiitatea e&rilor %9i tre&ie lot1i diri0at9 dp9 o ordine 1iacea%t9 ordine tre&ie %9 8ie epre%inea nei atorit9ţi! c9ci l9%ate /noia lor actiit9ţile di8eriţilor e&ri ai %ociet9ţii pot ai cr<nd %9 %eniicea%c9 dec<t %9 %e adne %pre a 8olo%i ttror. *ti! de altintreli!1i doctrina contrar9. Unii topi1ti! 1i dintre ace1tia tocai teoreticieniianar;i1ti a credinţa c9 actiit9ţile indiidale l9%ate li&er! 89r9 nici oordine ip%9! %e /ndrea=9 ele de %ine %pre 8olo%l ttrorJ daracea%t9 credinţ9 prie1te! de%i-r! ai lt pe oaenii din cer dec<tpe acei de pe p9<nt. Oaenii de pe p9<nt or r9<ne pro&a&il a1ac %nt! c patiile intere%ele lor per%onale! 1i or contina 1i de aci /nainte lpta pen ei%tenţ9J lpt9 pe care a d%)o ei at<ta de /nd<r0ittip de =eci %te 1i %te de ii de ani! de c<nd %pecia an9 a ap9rt /n le.

$rin rare ori1ice %ocietate! pentr a %e ap9ra 1i pentr apro-re%a! a aea totdeana neoie de ordine 1i de o atoritate care %9-arante=e ordinea. ,ar pentr ce %ocietatea naidec<t %9 %e apere 1i%9 pro-re%e=e Acea%ta e%te o /ntre&are la care n)ae %9 r9%pnde!8iindc9 /n realitate ea n %e pne niciodat9. Societatea tr9ie1te 1itre&ie %9 tr9ia%c9J X 1i c ace%t @tre&ie e dat pentr totdeana 1ir9%pn%l a8irati la /ntre&area de ai %%. Me&rii %ociet9ţii!indii=ii i=olaţi! pot r9%pnde oricJ %peclaţinile lor n or%c;i&a! /n%9! /ntr niic iaţa totalit9ţii /n care ei % cprin1i.Societatea %e ap9r9 1i pro-re%ea=9 dp9 le-ile ei proprii! nicidecdp9 oinţa indiidli i=olat.

$rin rare! %ocietatea are neoie de ordine 1i de o atoritatecare %9 -arante=e ordinea! 8iindc9 prin ace%tea ea %e ap9r9 1i %e pne /ncondiţini de prop91ire pentr iitor.

E%te in%9 o alt9 /ntre&are de p%! 1i na dintre cele ai ipor)tante. C %9 8ac9 tran=iţia de la ordinea ip%9 prin 8ric9 la ordinea

%10



ip%9 prin /ncredereJ de la atoritatea a1e=at9 pe 8ric9 la atoritatea

a1e=at9 pe /ncredereLa acea%t9 /ntre&are a r9%pn% indirect orali% %i i%toricii care%)a ocpat c eoiţinea cltrii oene1ti! 1i la r9%pn%l lor ne ore8eri 1i noi. Sentientele oene1ti! =ic ace1ti &9r&aţi de 1tiinţ9! atin-prin ani8e%tarea lor o aloare oral9 din ce /n ce ai %perioar9Kl8ondli din care ele %nt i=or<te. Sentientl de 8ric9! &n9oar9! n%entient /n 8ond e-oi%t! adce c %ine /n iaţa poporaţinii!dipren9 c con%tr<n-erea la ordine 1i la %pnere pa%i9! 1i aniteo&iceiri! din care /n r9 porne%c otie %perioare pentractiitatea ace%tei poporaţini. ,in 8ric9! prin i0locirea ace%toro&iceiri! %e a0n-e treptat la eneraţine! la %ti9! la re%pect... 1i p<n9la %entientl altri%t al /ncrederii. $ril ipl% %8lete%c e%te nipl% e-oi%t! dar e8ectele ace%ti ipl%! concreti=ate /n o&iceiri %adeprinderi %ociale 1i 8or<nd! la r<ndl lor! otie noi pentractiitatea %8letea%c9! %e dep9rtea=9 din ce in ce ai lt de e-oi%lpriiti. Ener-ia %8letea%c9 de%891r<n)d)%e c<1ti-9 n pl% dealoare! ea pare a cre1te la ne%8<r1it. Acea%t9 cre1tere n e%te /n%9altcea dec<t 8enoenl pe care /l -9%i /n i%toria oenirii %&

denirea de pro-re%l cltrii. Cltra oenea%c9 %e alientea=9 deacel pl% de aloare pe care /l c<1ti-9 ener-ia %8letli oene%c!de%891r<nd)%e /n tip 1i %paţi Forele de cltr9 pe care le are npopor din =ilele noa%tre %ni re=ltatele /ndep9rtate! 1i trecte prinat<tea tran%8or9ri! ale prielor ipl%e e-oi%te pe care le)a %iţitoaenii %ociet9ţilor priitie. Bi%ericile de a%t9=i! /n care %e %ere1tecltl nei diinit9ţi &ne 1i drepte! %nt ie1ite din altarele priitie pecare %e %acri8ica 8iinţe ii %pre a o&ţine /&l<n=irea diinit9ţilortete Morarile ciili=ate de a%t9=i! 8orlele de politeţe c care ne-ratl9! o&iceirle pe care ne %pri0ini coerţl! principiile dp9care ne /p9rţi dreptatea... toate %nt i=or<te din eoiţinea%entientelor priitie 1i e-oi%te! eolţine a0tat9 de acel adao% alcre1terii de ener-ie I%toria cltrii ni popor n are la &a=a %aaltcea dec<t r9rirea di8erenţierii 1i a tran%8or9rii treptate a%entientelor pe care le)a at odinioar9 %tr9&nii! 1i pre%tr9&niiace%ti popor. ,intr)n %entient e-oi%t! prin eoiţinea natral9 aieţii poporli! %e de%c;ide calea %pre practica ni %entient altri%t.

$rintr)o a%eenea eolţine natral9 %)a /nlocit 1i de la &a=a

ordinii 1i a atorit9ţii %ociale %entientl de 8ric9 c %entientl de /ncredere. La /ncept! lţiea aea 8rici de %t9p<nJ ai apoi aceea1ilţie aea eneraţine 1i re%pect pentr no&ilJ iar acrr! tot aceea1ilţie! /n %ociet9ţile clte! are /ncredere /n repre=en)lanţn %9i Lo-icade aci e%te aceea1i ca 1i la toate ani8e%t9rile %ociale. Credinţareli-ioa%9 e%te la /ncept /nteeiat9 pe 8riciJ ai apoi pe eneraţine!1i de)a&ia ac! 1i n pe%te lot locl! pe i&ire.

I&ite tinere! a 89ct de%tl9 teorie. S9 eni la c;e%tinile carene intere%ea=9 pe noi de aproape.

In ţara ro<nea%c9 &ate <ntl anar;ieiJ adic9 in ţararo<nea%c9 lip%e1te ordinea 1i c d<n%a 1i atoritatea care %i -arante=eordinea. ,ar c poate 8i a1a cea c ptinţ9 ,aci ordinea 1iatoritatea %ociali! /n -enere! %e rea=ii pe 8rici %a /ncredere! c e%tec ptinţ9 %i lip%ea%c9 ele la noi! c<nd. dac9 n /ncrederea! dar /n totca=l 8rica e%te de%tl de r9%p<ndit9

C toate ace%tea! contradicţia acea%ta e%te 8oarte eplica&il9 1i oei /nţele-e 1i t! i&ite tinere! re8lect<nd pţin a%pra condiţi)nilor /n

care tr9ie1te poporl no%tr. Noi ae le-i con%titţionale! care %e&a=ea=9 pe principil c9 @toate pterile ean9 de la naţine! adic9 pe /ncrederea cet9ţenilor /n repre=entanţii lor! 1i c toate ace%tea n e%ten %entient ai pţin r9%p<ndit /n iaţa noa%tr9 p&lic9 ca tocai%entientl /ncrederii Niic n %e i1c9 la noi prin /ncredere. $rin8ric9! ai cr<nd. C<nd rea cinea %9 adne pe ro<ni la o acţinecon9! n le or&e1te ace%tora de /ncrederea ce tre&ie %9 ai&9 nii /nalţii! ci /i %pene c o prie0die. oie1[o n eepl cla%ic! prie1te la

%11 Vin

nii@



i1carea naţionali%t9. ,in ce tr9ie1te acea%t9 i1care: din cltiarea

%entientli de /ncredere /n iitorl neali no%tr! /nprodcţinile cltrii noa%tre ,eloc! ea tr9ie1te din cltiarea%entientli de 8rici. $rec /nainte ree! %tr9o1ii ni lor-a. %ani C=a'2 ţipa c<t le la -ra: Vin tu"ciiA Vin tăta"iiA a%t9=i lor-a 1iC=a ţip9: ne cot"opesc )idanii@ Aceea1i 8ric9! aceea1i lip%9 de /ncredere /n 8orţele proprii neali *i %tr9o1ii aceia! /ncaltea! poale ci aeadreptal 8iindc9 era -re %i %e opn9 pe acele reri neal no%tr;oardelor &ar&are! dar lor-a 1i C=a de a%t9=i ce dreptate a ei oareNoi! ro<nii! con%titi ien%a a0oritate a poplaţinii! iar %tr9iniicon%titie%c o ic9 parte! 1i tot noi ro<nii ţip9 c9 ne -9%i /na0nl de a 8i /n-;iţiţi" ,ar ltiele i%pr9i ale i1c9rii naUona%tc

Kcond%e de Ior-a 1i C=a c le -9%e1ti oare Alararea lii /ntre-i c ţip9tl c9 ne)a corpt redactorii 0idani de la =iarl 0de*ă"ul@ A=it)ai: o ţar9 /ntrea-9 corpt9 printr)n =iar Ac doiani! /n "#4'! c<nd 8r9 reoltele ţ9ranilor! ai a=it iar91i n ţip9tanalo-J in%ti-atorii %cali a p% 8oc ţ9rii Ce ţar9 eSte oare acea%ta! /n care o <n9 de oaeni pot pne dp9 oia lor c<nd 8oc! c<ndcorpţine...

I&ite tinere! /n ţip9tl pretin1ilor naţionali1ti %e contin9 1ia%t9=i! din nenorocire! ţip9tl de de=n9de0de pe care 8rico1ii nealino%tr l)a dat pe reri E%te o are nenorocire c9 1i a%t9=i e%tea%citat ace%t ţip9tJ dar realitatea n o pte %c;i&a! a1a e%te. Epocanoa%tr9 e%te epoca li Ior-a! 1i a naţionali%li li &a=at pe 8ric9.Cine or&e1te poporli ro<ne%c de /ncrederea pe care el tre&ie %9 oai&9 /n pterile %ale! de r&anitate 1i dreptate 8aţ9 de %tr9ini! acela e%te%ocotit ca <ndt %tr9inilor 1i ca n tr9d9tor! cine /i or&e1te poporli!dipotri9! de catacli%l care /l a1teapt9J cine /l %perie c corpţia&anilor 0idoe1ti! acela e%te o are! acela e%te %alatorl A;.,oane! c<t de ad<nc9 e%te /nc9 8rica /n ace%t popor ro<ne%c! 1i c<tde &ine 1ti nii %9 eploate=e acea%t9 8ric9...

,ac9 /ncrederea ro<nilor /n pterile lor ar 8i ai r9%p<ndit9!pro8eţiile 0alnice ale ni Ior-a %a C=a ar %t<rni n ;o;ot de r<% dela o ar-ine la alta a ţ9rii noa%tre ,ar nde e%te ea! acea%t9 /ncredere *opte1te ro<nli la rec;e e%tea celi ai a&%rdpericol naţional! 1i el! &ietl o! ie1it dintr)n nea at<t de p9ţit! nr<de! ci r9<ne pe -<ndri. @Ai a=it! ro<ne! c9 Mocni Ft%c;cr a

cp9rat n partid /ntre-! care dac9 a eni la -ern are %9 <nd9ţara 0idanilor Ai a=it! 1opte1te d. Ior-a. Bietl ro<n n r<de! cir9<ne pe -<ndri. ai 8rica ce n 8ace ea pe o %9 cread9 *inaţionali1tii < la Ior-a c<t de di&aci %nt d<n1ii /n eploatarea 8ricii

,ar oare nai naţionali1tii < la Ior-a ,ar c<ţi oaeni a1a)=i1ide %tat n 8ac acela1i lcr Mai toate capaniile de r9%trnare contra-ernelor! d%e de partidele noa%tre politice! a la o&<r1ia loreploatarea %entientli de 8ric9 Ne /n-;it %tr9inii Ne pn %tr9iniicontrol pe 8inanţe Ne ro&e1te R%ia Ne ro&e1te 7erania Ne ro&e1teA%tria O %perietr9 e%te totdeana la i0loc! pentr a 8ace calţiea %9 %e i1te 1i pentr a /ndrepta opinia p&lic9 ro<nea%c9 /n%pre n ane crent S9rana opinie p&lic9 ro<nea%c9! pe care%in-r %cornitorl de pericole iitoare o poate condce

*i ac! 0dec9 ţi t! i&ite tinere: pentr acea%t9 realitate %)8letea%c9! %)a 89ct le-i con%titţionale &a=ate pe /ncredere. Ace%te le-i%)a trad% dp9 le-ile popoarelor ap%ene! /n care /ncrederea ei%t9 /nrealitate. @Toate pterile /n %tatl ro<n ean9 de la naţine 1i! prinrare: @atoritatea p&lic9 o eercit9 prin dele-a)ţine acei care a

/ncrederea naţiniiJ @ordinea %ocial9 /n Ro<nia e%te ordineacon%iţit9 de oinţele cet9ţenilor... Se poate n ai are contra%t! ca /ntre aceea ce rea le-ea ro<n9! 1i /ntre aceea ce ei%t9 de 8apt /n%8letl ro<ne%c Le-ea ro<n9 e%te 89ct9 pentr cet9ţenii cari a /ncredere /n pterea lor 1i cari a%clt9 de atoritatea p&lic9! 8i indc9acea%t9 atoritate e%te o dele-aţine a lorJ pe c<nd %8letl ro<ne%ce%te ne/ncre=9tor 1i /n pterile %ale 1i n %e %ite p9rta1 la atoritateap&lic9. Atoritatea p&lic9 e%te pentr el /nc9 stăp#nul tet de

%1%



odinioar9. A1a rea %t9p<nirea! a1a 8ace. Ca poporl ro<ne%c %9 %e

opn9 la ceea ce rea %t9p<nirea! tre&ie %9 8ie la i0loc o tea9 aiare dec<t aceea pe care o in%8l9 %t9p<nireaJ tre&ie %9 8ie teaa de%tr9in. ,e alt9 parte! c e%te poporl 89r9 /ncredere! a1a 1iatoritatea p&lic9. Ne1tiind)%e &a=at9 pe oinţa cet9ţenilor! eao%cilea=9 dp9 /pre0r9ri. Aci e%te &l<nd9! c<nd poporl p9%trea=9ordinea! aci 8ace %9 i %e %it9 pnl c<nd poporl ie%e din ordine.Face poporl ani8e%taţini de dra-o%te pentr 1e8l atorit9ţiip&lice! atnci le-ile ei dein &l<nde 1i deocrateJ coite /n%9 ncriinal din i0locl poporli n atentat contra 1e8li atorit9ţii!atnci! de la o =i la alta! 89r9 tran=iţie! le-ile ei dein a%pre 1iantideocratice. Apoi %e ai /nt<pl9! 1i aci /ncepe partea cea aidreroa%9! ca /n i0locl poporli %9 8ie nii cari %9 ia le-ile /n %erio%1i cari %e opn la %aaolniciile atorit9ţii. Ace1tia /ncep a or&ipoporli de%pre dreptrile li 1i cer ca le-ea %9 %e aplice dp9 %piritl /n care a 8o%t concept9. Ace1tia! dac9 %nt la -e! adic9 %nt tocaiaceia cari con%titie%c atoritatea p&lic9! %nt /ndat9 ac=aţi detr9dare: @%l9&icinea lor periclitea=9 %tatl! =ic ceilalţi! acei ce nie%c%9 le ia loclJ iar dac9 n %nt la -e! atnci %nt ac=aţi de

in%ti-aţie. A1a c9 ace1ti ap9r9tori ai dreptrilor poporli! %inceri %ane%inceri! indi8erent! de1i! /n con8oritate c le-ile ţ9rii! %ntap9r9torii ordinii p&lice! /n 8apt! ei %nt niicitorii ace%tei ordinip&lice.

8iindc9 poporl /n 8apt n cnoa1te 1i n practic9 le-ile care i %)aip%) ,e a%eenea! acei care /n nele atorit9ţii coit %aaol)nicii! /n drept! %nt niicitorii ordinii p&lice! dar /n 8apt %ntap9r9torii ei! 8iindc9 ei ap9r9 atoritatea prin %in-rl i0loc careipne: prin 8ric9.

*i acea%ta %e /nt<pl9! i&ite tinere! /n ţara ro<nea%c9. Ac /nţele-i de ce la noi &ate <ntl anar;iei.

/n ţ9rile de nde %)a copiat 8roa%ele noa%tre le-i! tran=iţia dela 8ric9 la /ncredere %)a operat /ncet 1i teeinic! pe c<nd la noi tran=iţia%)a operat &r%c 1i nai pe ;<rtie. /n ţ9rile din Ap%l Eropeieoiţinea oral9 a %8letelor! acea%t9 p<r-;ie pe care %e %pri0in9ori1ice or-ani=aţine de %tat! %)a 89ct /ncet 1i pe &a=a di8eritelorin%titţini cltrale. /ntre ace%tea! /n pril r<nd! cltl reli-io% a8o%t de cel ai are a0tor. $rin cltl reli-io%! care e%te le-at de

credinţ9 /ntr)o ordine %pranatral9! 1i ideal9 &a=at9 pe dreptate 1ii&ire! %)a /nle%nit /nno&ilarea %entientli e-oi%t de 8ric9! pe care %er9=ia la /ncept ordinea 1i atoritatea %ocial9. @$rec /n cer a1ae%te 1i pe p9<nt! =icea cltl reli-io%: /n cer /n%9 era ordinea ideal91i 0%tiţia %pre9 Acea%t9 credinţ9 /n ordinea ideal9 c;e=91it9 de&n9tatea 1i dreptatea nei Fiinţe %pree a 8o%t 8erentl cel aipternic care a ad% tran%8orarea e-oi%li din %8letelecet9ţenilor. Ne-re1it! ea n a 8o%t nicl 8erentJ pe l<n-9 credinţareli-ioa%9 1i in%titţinile le-ate de ea! a 8o%t 1i celelalte in%titţinilaice de cltr9. Arta! 1tiinţa! de=oltarea coerţli 1i ind%triei!apropierea din ce /n ce ai are /ntre o 1i o prin /nlţirea c9ilorde conicaţie! r9%p<ndirea 1colilor de toate cate-oriile etc! toateace%tea a contri&it deopotri9 /n ţ9rile Ap%li %9 ridice pe o dela %tarea de 8iinţ9 care %e ap9r9 1i a%clt9 de 8ric9! la %tarea de cet9ţeancare are /ncredere 1i %e %pne din conin-ere atorit9ţii eanate dinpterea %a proprie.

,in nenorocire! acea%t9 ridicare n a at loc la noi dec<t pe;<rtie. *i /n acea%ta %t9 tocai principala ca=9 a anar;iei din =ilele

noa%tre.Noi! ro<nii! ae /n toate acţinile ari c<te do9 %oiţini.

8iindc9 do9 %nt 1i &a=ele pe care ne pte a1e=a 0deca. Una e%te&a=a pe care ne)a dat)o ieţii p&lice pe ;<rtie! /n le-iJ 1i alta e%te&a=a pe care o -9%i /n %8letl copatrioţilor no1tri. Ae intere%l%9 9-li e-oi%l 1i deprinderile ataice ale ace%tora /n contraordinii le-ale! atnci or&i /ntr)n 8elJ ae intere%l %9 ar9t9 caoaeni ciili=aţi! /n con8oritate c %piritl le-ilor ce ni le)a dat.

%1&



atnci or&i /n alt 8elJ /n a&ele ca=ri ae dreptate: o dat9 ne d9

dreptate %8letl copatrioţilor! alt9 dat9 ne d9 dreptate le-ea de pe;<rtie[Bine/nţele% c9! de1i ae %olţii di8erite! toţi %nte /n%9 patrioţi

1i toţi ne a-it9 ca %9 ede %olţiile noa%tre reali=<nd)%e. Mai lt /nc9! reo c<ţia dintre noi! de1i trec de la o %olţie etre9 la alt9%olţie etre9! /1i p9%trea=9 tot1i ardoarea patriotic9. ,. N. lor-a!pro8e%or de i%torie la Unier%itate! &n9oar9 ac cinci ani! dintr)ncald patrioti%! dennţ9 le-ile de ecepţine /n contra %tr9inilor! Xc9ci atnci 0deca pe &a=a le-ilor de pe ;<rtieJ 1i tot acela1i d. lor-a!ac! dintr)n /n8l9c9rat patrioti%! %perie ţara c pericoll %tr9inilor! X c9ci ac d<n%l are neoie! ca politician! de apla=ele lţiii

Iat9! /nc9 o dat9! de nde ine anar;ia! i&ite tinere

III

Care)% inoaţii Mai e%te neoie %9)i deni Snte c toţiiJ8iindc9 toţi a contri&it prin 8aptele noa%tre la d9inirea ace%tei%itaţini intolera&ile. A 89ct ie-i! pe care /n%9 n le)a aplicat!

8iindc9 li %e opnea realitatea %8letli no%tr! 1i de alt9 pane n)aat nici cra0l %9 ne d9 cel pţin le-ile potriite ec;ili %8let.A a%cat deprinderile rele 1i e-oi%te! c care enea din trect! c o%erie de /ndatoriri p%e pe ;<rtie! 1i a cre=t c9 lcrrile %e or /ndrepta de la %ine. Lcrrile n %)a /ndreptat deloc! ci. dipotri9!ai r9 %)a 89ct.

$e ;<nie aea le-i /n cari %e %ancţiona toate cceririle ari alecltrii oene1tiJ aea con%acrate toate dreptrile 1i datoriile ccare %e ptea 89li n cet9ţean li&er! dar /n 8apt ra ec;ea prac&c9pe care ne)a dat)o reea. Rtina 1i entalitatea ec;ilor cla%e %ociale!1i n a ttror! ci a acelor cla%e %ociale cari tr9ia din nca altoraJde8ectele ciocoi%li trect: l9coia 1i /n-<8area de %ine. lin-1ireac9tre cei ari 1i di%preţl c9tre cei iciJ toate! toate ace%tea %)acontinat ca 1i ai [nainte c toate c9 le-ile cele noi li %e opnea.,eprinderile cele rele %)a ar9tat ai tari dec<t toate le-ile.Copo=iţia cla%elor de %%! e drept c9 %)a %c;i&at /n aceea ce prie1teper%oaneleJ dar %piritl de &oierie! adic9 di%preţl pentr nca

cin%tit9 a r9a% tot1i acela1i! tn locl ec;ilor ciocoi de &a1tin9 aenit oaeni noi din popor! dar c ace1tia n)a enit 1i n %8let no! ci%8letl a r9a% acela1i ca 1i ai [nainte! tot 8-a de ocpaţini%erioa%e! tot -oana dp9 %l0&eJ cei noi de lte ori a 8o%t /nc9 air9 dec<t cei ec;i. *i a1a le-ile ap%ene a at 8iinţ9 nai pe;<rtieJ /n realitate -ernarea poporli ro<ne%c %)a operai pnni0loacele cno%cte ai dinainteJ prin 8ric9! 8aţ9 de niiJ prin ;at<r!8aţ9 de alţii. S& a%ca ni con%titţionali% de parad9! acontinat %9 tr9i =ilele ni popor oriental.

@Toate pterile ean9 de la naţine! =icea le-ea 8ndaental9 a%tatli ro<ne%c Le-ea de pe ;<rtie. S9 ede ce %)a petrect /nrealitate.

tn realitate! %)a petrect tocai contraril: Toate pterile a 8o%tproprietatea nei oli-ar;ii! care le)a practicat 1i a a&=at de ele /nnele naţinii! 89r9 ca ea! oli-ar;ia! %9 poat9 8i tra%9 9car lar9%pndere. ,ar c ei =ice. tn odl cel ai natral. I%toria ieţiinoa%tre politice din ltiii 34 de ani /ţi a de%l1i totl.

,eodat9 c proclaarea Con%titţinii occidentale 1i c a1e=areape tron a ni prinţ %tr9in! lat din cea ai %tr9lcit9 ca%9 donitoaredin Eropa! X lcrri /nt<plate ac 34 de ani X . le-alente!poporl ro<n %e %ctra de toate %aaolniciile oli-ar;iei deodinioar9! de toate nedrept9ţile 1i de toate deprinderile introd%e /n-ernarea li de c9tre ciocoii 1i de c9tre &i=antinii de alt9dat9Jle-alente! poporl ro<n deenea li&er 1i %t9p<n pe de%tinele %ale: el /1i da de aci /nainte! prin con%iţ9<ntl %9! ordinea 1i atoritatea de

%1*



care %tatl aea neoie: ace%tea toate le-alente! adic9 pe ;<rtie! tn

8apt! dp9 proclaarea con%titţinii 1i a1e=area pe tron a prinţli%tr9in! oli-ar;ia n di%p9r! ci /1i %c;i&9 nai neleJ iardreptrile %ale la %aaolnicii 1i a&=ri r9a%er9 in 8ond acelea1i.Oli-ar;ia /1i p9%tr9 1i /n noa %tare de lcrri po=iţinea de ai /nainte! de1i decorl 8 ac %c;i&ai! tn locl priile-ili care %ecenea protipendadei &oiere1ti ca n drept de na1tere! %e in%titipentr oli-ar;ie priile-il de a 8i /n %tatl)a0or %a de a ocpa 1e8ia /ntr)n partid de -ern9<nt! 1i lcrrile i1i relar9 apoi cr%l deai [nainte. Ne-re1it! pe ;<rtie.

poporl aea dreptl %9 indice prin ale-erea %a pe acei care rD tre&i%9 -erne=e /n nele %9! de 8apt /n%9 poporl /i -9%ea pe ace1ti-ernanţi indicaţi -ata prin or-ani=aţia de partid. $oporl /nor-ani=aţia no9 /ndeplinea nai 8ora cert9 de con%titţieJ /n 8apt!-ernl /l aea oli-ar;ia cea ec;e care %e con%titi%e ac /n partidede -ern9<nt. Boierii ec;i /1i aea partidl lor 1i &oierii noi! adic9a1a)niţii &r-;e=i /&o-9ţiţi lot prin i0loace &oiere1ti! pe al lor!partidl al&ilor 1i partidl ro1ilor! 1i tot &oierii -erna alternati!poporl era c;eat de 8or9! cel lt ca %9)1i arate pre8erinţa pentr

nii %a alţii! dar ca %9)i /nlocia%c9 pe nii 1i pe alţii niciodat9Con%titţia pre9=%e odl c or 8i eercitate toate dreptrilecet9ţene1tiJ Con%titţia or&i%e de: ale-eri! deptaţi! %enatori! ini1tri!ptere eecti9 etc! dar n or&i%e de n %in-r drept X 1i c ar 8ior&it ea! c9ci de n a%eenea drept n or&i%e nici o con%titţie dinle p<n9 atnci X ! ane n or&i%e de dreptl pe care /l apartidele politice de a 8ora -ernl ţ9rii. Ace%t drept r99%e%e%&/nţele%! adic9 pe %eaa tradiţiniiJ 1i natral c9 el n di%p9r! ci 1i)" aro-9 ec;ea oli-ar;ie. $rincipele %tr9in! ad% pe tronl ţ9rii! l)ar 8iptt 8ace %9 di%par9 %a l)ar 8i ptt trece a%pra poporli! dar el noi! %a ai &ine =i% n pt. Oli-ar;ia 8 ai pternic9 dec<t &neleintenţini ale principeli. Or-ani=area de partid r9a%e o a8acereinte9 a /ntocirii &oiere1ti. Boierii ec;i 1i noi /1i alc9tir9 partidele1i ip%er9 pe 1e8ii lor %eranli. Ace%ta 8 o&li-at %9 -erne=e prini0locirea 1e8ilor de partide cari n)1i deţinea a%t8el pterea lor de la%eran! %a de la popor! ci de la cole-ii lor de &oierie! de la oli-ar;iadin care 89cea 1i d<n1ii parte. In Con%titţie %e =icea: @Seranl /1iale-e pe pril)ini%trJ /n Con%titţie %e =icea iar91i c9 @orice

ptere ean9 de la naţineJ dar /n practic9 era tocai contraril.@Seranl nea pn)ini%tr pe ol ip% de partide! adic9 de8racţinile oli-ar;iei! 1i poporl priea de 8ric9 pterea ace%ti pri)i ni%tr! care -raţie parlaentli ale% de adini%traţie era 1i /na8ar9 de orice r9%pndere

*i lcrrile er%er9 a%t8el lini1tit /n ţara ro<nea%c9 tip de 34de ani. $oporl aproape c9 %e o&i1ni%e /n roll de 8i-rant pe care i)lda practica Con%titţineiJ $rincipele! re-ele de ai t<r=i! %eo&i1ni%e 1i el de a%eenea 1i -<ndea c;iar c %9 -9%ea%c9 i0locl ca%9 /pace printr)o alternare re-lat9 la -ern pe cele do9 8racţiniale oli-ar;iei &91tina1e ro<ne: iar oli-ar;ia /n%91i! ce ai or&9 %eo&i1ni%e p<n9 /ntr)at<t c9 /ncep%e a con%idera 8ncţia de pri)ini%tr ca o aere tran%i%i&il9 prin te%taent! 1i /1i ale%e%e /n ace%t%cop 8ailiile care or tre&i %9 &ene8icie=e pe iitor de a%eeneaaere Era c n %e poale ai &ine /n cea ai 8ericit9 ţar9 din leC<nd! iat9! eni ctrerl %ocial din "#4'...

I&ite tinere! cno1ti %pa%ele prin care a trect oli-ar;iaro<n9 /n pri9ara anli "#4'J cno1ti repre%ineaJ cno1ti oro)

rile... Toate %)a %p% 1i %)a %cri% pe lar-! c<nd ai ea-erat! c<nd aiaproape de ade9r! dp9 c era 1i or&itorl! %a %criitorl. ,ar toţic<ţi a or&it 1i %cri%! n)a itat c<ntl anar;ie Anl "#4' n %epoate poeni 89r9 %9 %e poenea%c9 1i de anar;ie. Anl "#4'! =ic nii!e%te /nceptl anar;iei la noi.

A1a %9 8ie oare ,ar p<n9 la "#4' aea noi ordine 1i atoritateOrdinea 1i atoritatea! care de 8apt ei%ta! era ele le-ale! adic9 /ncon8oritate c le-ile noa%tre con%titţionale Sa ordinea 1i

%15



atoritatea ce aea era nai etrale-aleJ pr 1i %ipl &a=ate pe

8rica tradiţional9 a %p%li 8al9 de %t9p<n *i dac9 ordinea 1iatoritatea %talli no%tr n era le-ale! ci nai &a=ate pe 8ric9! dece atnci reoltele ţ9ranilor din "#4'! care aea 1i ele %copl %9ipn9 prin 8ric9 anite cereri! %9 8i 8o%t /nceptl anar;iciAnar;ia con%i%t9 /ntr)n re-re%! a1a! &n9oar9! c<nd ordinea 1iatoritatea &a=ate pe /ncredere %nt /nlocite prin acelea &a=ate pe8ric9! dar la noi ace%ta era ca=l La noi! ţ9ranii prin reoltele lor n /n89ptia nici n re-re% /n o&iceirile ţ9riiJ ei c9ta nai %9 di%loceo&iectil %entientli de 8ric9J de nde p<n9 aci 8rica era /ndreptat9 /n contra lor! ei oia %9 o /ndrepte de aci /nainte /n contra &oierilor...,ac9 ei ar 8i re1ii! ordinea 1i atoritatea din %tall ro<n n ar 8i%8erit! i %e pare! nici o %c9dere dc nielJ ar 8i 8o%t nai /nlociteper%oanele care ar 8i eercitat 8ncţinile atorit9ţii! 1i alta niic. ,cce atnci anl "#4' %9 8ie /nceptl anar;iei Fiindc9 oia 1i ei o dal9!ţ9ranii! %9 ccerea%c9 atoritatea pentr ei 1i %9 ipn9 ordinea /n%tatl ro<ne%c $rin acelea1i i0loace de care %e %erea oli-ar;ia /ncontra lor de at<ta ree S9 8i drepţi 1i %9 n ai ac=9 pe ţ9ranide anar;ie! c<ci ei n 89cea altcea dec<t %9)1i iile=e %t9p<nii.

A; dac9 oli-ar;ia &91tina19 ro<n9 1i)ar 8i /nţele% p<n9 acienirea %a /ntr)alt8elJ dac9 ca! /n loc de a tr9i pe %pinarea poporli.

%)ar 8i p% in %ericil edcaţinii ace%tiaJ daci ea ar 8i i0lociteolţinea orarilor p&lice 1i ar 8i /nţele% ci /nt<ietatea %a /nierar;ia %ociet9ţii e%te o /nt<ietate la datorii %ociale! iar n la @c<1ti-8iri nc9! atnci! ne-re1it! anl "#4' ar 8i /n%enat /nceptlanar;iei ,ar a1a c % )a petrect de 8apt p<n9 aci lcrrile! anl"#4' n)a /n%enat nicidec /nceptl anar;iei! ci cel lt /nt9rireaanar;iei per%i%tente de at<ta aar de ree.

,e altintreii! nici oli-ar;ia /n%91i! /ntrc<t ea a ptt %i %ero%tea%c9 prin e&rii %9i de %ea9! n)a con%iderat reoltele ţ9r9ne1tidin "#4' ca o ade9rat9 anar;ie /ntreptal9 contra %tatli ro<n %acontra cltrii ro<ne! ci ea a con%iderat reoltele ca o %ipl9d19nie /ndrept9ţit9 /n contra e&rilor ei. tn tipl =ilelor depanic9 poţi %9 con%taţi 1i t ci oli-ar;ia % )a pl<n% nai de di%tr-ereaca%elor 1i a ;a&arelor c prodcte! de ciderea per%oanelor! de%9r9cia care aeninţa /n iitor ora1ele... dar de %l9&irea %tatli! %a acltrii ro<ne! niciodat9J ea %in-r9 dar a /nţele% c9 /ntre ei%tenţaei!ca cla%9 diri-itoare! 1i ei%tenţa %tatli %a a cltrii ro<ne nera nici o le-9tri indi%ol&il9. Ţ9ranii reoltaţi! care a p% 8oc 1i aci% in pri9ara anli "#4'! %)a 89ct clpa&ili de crie /n contraper%oanelor! dar n /n contra ordinii %ociale 1 i a cltrii ro<ne1ti!pentr %ipll oti c9 a%eenea &nri nici n %e -9%ea /n calealor... Ace%ta e%te ade9rlJ tri%tl ade9r.

*i ac %9 eni la anii de dp9 "#4'! i&ite Lere Reoltele a8o%t potoliteJ c 1i ce 8el! n e%te oentl %9 in%i%t9 aiciJ c<ntl@anar;ie a r9a% tot1i /n coner%aţia =ilnic9. Ce 8apt %9 %e 8i /nt<plat de atnci care %9 /ndrept9ţea%c9 per%i%tenţa c<ntli@anar;ie Un 8apt /n lea celor de 0o%. /n lea celor potoliţi! nJ

tarl a 8o%t /&l<n=it 1i ei /1i dce ai departe 0-l. ,e anar;ia lin ai poate 8i or&a. S)a /nt<plat /n%9 cea /n iea celor de %%. S9n 8ie oare aci ca=a per%i%tenţei c<ntli A1a cred.

C anl "#4' %e %8<r1e%c 8ro1ii ani dc lini1te pentr oli-ar;iaro<n9: anii de di-e%tine olco9 la %<nl &-etli o8ent /n odalternati de i%ericordia Celi de S%... Con1tiinţele /ncepr9 %9 %e

r=ea%c9J n con1tiinţele celor din oli-ar;ie! ci con1tiinţele celor /n8edaţi oli-ar;iei. C9ci ei%ta 1i de ace1tia! 1i 0nc< 8oarte nero1i.$e ace1tia tre&ie %9)i cno1ti ac pentr ca %9 /nţele-[ %c;i&area ce%e petrece /n 0rl t9.

Oli-ar;ia care a con%titit partidele politice /n Ro<nia! 1i dini0locl c9reia p<n9 ac %e ale-ea i=irii! adic9 pri)ini1trii. erare%tr<n%9 la n ic n9r de 8ailii: &oierii de tradiţie! de o parte!&oieriţii prin reolţinea K de la "636! de cealalt9 parte! /pre0rl

%16



oli-ar;iei /n%9 %)a 8orat c reea o cla%9 neroa%9 de cet9ţeni! o

cla%9 relati c cltr9 1i care %ta /n8eodat9 oli-ar;iei. Me&rii ace%teicla%e! recrta[ /n cea ai are parte prin %elec)ţine din r<ndlpoporli c;iar! con%titia in%trentl prin i0locl c9riaoli-ar;ia pnea /n i1care a1ina %itli. Ei era 8ncţionarii%tatli! ari 1i iciJ ei era deptaţii 1i %enatorii! care ota le-ilecerte de intere%ele celor de %% 1i ade%ea ne-re1it 1i de intere%ele lorpropriiJ ei era 1i electorii care dcea la 9 pe poporl %eranJ ei89cea c n c<nt &c9t9ria con%titţionali%li no%tr de parad9.Intre e&rii ace%tei cla%e /n8eodate era tot 8ell de pro8e%ioni1ti! niide talent! alţii 9r-iniţi 1i ca inte 1i ca atJ era proprietari c 1i89r9 o1ieJ arenda1i /&o-9ţiţi! %a /n -oan9 dp9 &o-9ţieJ eraedici! in-ineri! pro8e%ori de toate -radele de la cei de c9tn p<n9 lacei de Unier%itate! 1i era ai ale% aocaţi. Toţi ace1tia 8ora n 8elde clientel9 a oli-ar;iei. Unii dintre ei! prin talentl 1i nca lor!deeni%er9 indi%pen%a&ili oli-ar;iei 1i din acea%t9 ca=9 ei eracrteniţi 1i ridicaţi p<n9 la po%trile cele ai /nalte. Acea%t9 cla%9 /n8eodat9 /ndeplinea! prin rare! 8orele le-ale /n 1tl 8ndat pe oe1nic9 ile-alitate. Me&rii ace%tei cla%e repr%=en cltra ap%ean9

p%9 /n %ericil oli-ar;iei ro<ne1ti.C era con1tiinţele e&rilor ace%tei cla%e! le la% %9 -;ice1ti t%in-r! e n ai in%i%t. E de%tl %9 %pn c9 la cei ai inteli-enţi@=e8leeaa a0n%e%e de ri-oare! dc c<te ori era or&a de dreptrilepolitice ale poporli. Un eepl /n acea%t9 priinţ9! nl %in-r! darcaracteri%tic! cred c9)ţi a 8i de a0n%.

$e c<nd acela care /ţi adre%ea=9 ace%te r<ndri /1i 89cea %tdiile%ale nier%itare /n Bcre1ti! %e -9%ea la Unier%itatea de aci nl dinpro8e%orii cei ai il1tri pe cari i)a at reodat9 ţara noa%tr9. Ace%tpro8e%or! prin talentl 1i capacitatea %a! eercita o in8lenţ9co<r1itoare a%pra tineretli din aditor! 1i n a 8o%t %tdent care %98i adiat la d<n%l 89r9 ca %9 dc9 /n %8letl %9 c<te cea dinin8lenţa ce %e de%891ra de pe catedr9. Ace%t pro8e%or %e il%tra nnai prin talent 1i capacitate! dar 1i prin %crplo=itate eeplari /n /ndeplinirea datoriilor %ale'(.

$entr niic /n le el n)ar 8i /nt<r=iat c n int de la olecţine annţat9. Era annţat9 lecţinea pentr ora 5 dp9)aia=9 laora 5 8i %o%ea 1i el! 8ie c9 /naintea orei! c c<tea %ecnde nai %)ar 8i

/nt<plat o eclip%9 de %oare %a n ctrer de p9<nt. Niic n)l /piedica pe ace%t pro8e%or de la pnctala /ndeplinire a datoriei. Elera tocai ideall pe care /l /ntre 9=%e poetl antic! care %cri%e%e:

Si $"actus illa(atu" o"(is I!pa*idu! $e"ient "uinat.

C toate ace%tea! ace%t pro8e%or! at<t de %crplo% /n /ndeplinireadatoriilor 1colare! aea o con1tiinţ9 8oarte /p9ciitoare /n aceea ceprie1te datoriile %ale 8aţ9 de poporl ro<ne%c. ,e c<te ori tineretlcare /l a%clta n)a at oca=inea %9)" ad9! =e8lei%ind dreptrileace%ti popor C<nd d<n%l! &n9oar9! 89cea al=ine c<teodat9! 1i89cea de%tl de de%! la 8aptl c9 era deptat! n =icea: ..%nt deptatlcole-ili I de 7or0 %a a%li! ci totdeana: @%nt 1i erepre=entantl ni oa"eca"e cole-i din acea%t9 ţar9! 1i -e%tlcopleta -<ndl... Adic9 n cole-i oarecare /n care a oit %9 9alea-9 -ernl... $oporl ce %9 alea-9 El e%te n popor oa"eca"e,dator %9 a%clte

*i ace%t pro8e%or era il%tr! 1i de la el /n9ţa tineriea Cera con1tiinţele ace%tei tineri i /n%91i! dp9 o a1a in8lenţ9! e%te 1orde /nţele%. ,reptrile poporli n ptea 8i dec<t n %&iect de=e8leele. Cel dint<i enit era /ndritit %9 =ic9: daţi)i -ernl! adic9daţi)i de partea ea oli-ar;ia care %9 9 pre=inte %eranli ca 1e8!1i atnci a 1i Caer9! a 1i Senat! a 1i poporl... $rin rare!con1tiinţele e&rilor ace%tei cla%e i0locii! cla%9 care %e 8ora%e /ntreoli-ar;ie 1i popor! pentr a %eri intere%ele oli-ar;iei /n contra

%17



poporli!de1i ea repre=enta! de 8apt! cltra pe care o aea /n ţar9!

Xcon1tiinţele e&rilor ace%tei cla%e i0locii %e adapta%e de%tl de&ine la cerinţele oli-ar;iei! &a /nc9 neori ai lt dec<t &ine. Era /n%<nl ace%tei cla%e i0locii ncie con1tiinţe dotate c at<ta cini%! /nc<toli-ar;ia

8i ptt 8ace c ele ori1ice ar 8i oit. ,in 8ericire in%i n era toa) a%a

Intre con1tiinţele ace%tei cla%e i0locii era 1i nele /n care &nl %iţ1i %ipatia pentr popor ţinea n =9-a= pternic /n contra =e8leelei1i a cini%li. Era printre a%eenea con1tiinţe: 8ncţionari decarieri!pro8e%ori! edici! in-ineri!aocaţi cin%tiţi!/n %8<r1it! toţi aceiacare prin %ericil %a pro8e%inea lor enea ai de% /n contact cpoporl 1i care /ncep%er9 a %e p9trnde de ade9rl c9 ei%tenţa lor %e%pri0in9 pe nca poporli! 1i n pe ;at<rl oli-ar;iei...

tn r<ndrile ace%tei cla%e i0locii! recrtate! c %p%er9! dinori-ini di8erite 1i a<nd con1tiinţele e&rilor ei la n niel oral a1ade ariat! ctrerl %ocial din pri9ara anli "#4' prod%e oare %p9rtr9. Coe=inea de p<n9 aci a cla%ei %e =drncin9 ad<nc.$re%ti-il oli-ar;iei n ai 8 %8icient ca %9)i ţin9 pe toţi e&riineroa%ei cla%e /n lini1te 1i %eritde. Unii! /n8rico1aţi de i0elia pe

care o ridica%er9 ţ9ranii! p9r9%ir9 pe ec;il %t9p<n 1i intrar9 /n%ericil aceli ce /pr91tia /n 0rl %9 8rica! %e 89cr9 ţ9r9ni1ti 1ipoporani1ti. Alţii! dipotri9! c era 1i natral! %e %tr<n%er9 1i ailt /n 0rl ec;ili %t9p<n 1i cercar9 prin teroare %9 enţin9ec;ea %tare de lcrri. Ace1tia! de1i nii era ie1iţi din popor! 1i de1inii 89cea p<n9 aci parad9 de idei /naintate! /nc9 c;iar de idei%ociali%te! ace1tia %e ar9tar9 cei ai reacţionari 1i cei ai doritori derepre%ine. ,ar partea cea ai neroa%9 a cla%ei %ta /nc9 nedeci%9.Trecerea de partea poporli! 1i c acea%ta ina-rarea nei noi ieţipolitice! era o ;ot9r<re prea /ndr9=neaţ9. $oporl! de altin)ireii!doedi%e c9 n 1tie ce reaJ el rea o %c;i&are! dar c 1i ce 8el n1ti%e %9 %pn9. A%erirea ca 1i p<n9 aci la intere%ele oli-ar;iei! adic9continarea aceleia1i coedii con%titţionale! care drea=9 de ai &inede 34 de ani O a%eenea ;ot9r<re p9rea celor ai ale1i ca o /n-ennc;iare oral9 /nc9 1i ai r1inoa%9! ca acea din trect. Intreace%te do9 n ai r9<nea dec<t r9toarea: e&rii ace%tei cla%ei0locii! recrtaţi prin %elecţine din toate edirile 1i 8iind ai toţi /n=e%traţi c cltr9! %9 ia a%pra lor enirea pe care ar 8i tre&it %)o

ia de la /ncept oli-ar;ia a%pra ei: %9 aplice le-ile c %inceritateJ %98ac9 edcaţinea politic9 a poporliJ 1i! /nainte de toate! %9do&<ndea%c9 înc"ede"ea poporli! pentr ca /n nele poporli! 1ic *oia ace%tia %9 -erne=e. O a%eenea ;ot9r<re era %in-raden9J dar cine %9 o propn9J 1i ai aie% cine %9 ai&9 cra0l %9 ore=e Tre&ia n /nden pternicJ n /nden care %9 in8lenţe=en nai a%pra inţii! ci 1i a%pra iniii at<tor 1o9itori...

,in 8ericire! ace%t /nden eni ai cr<nd dec<t ptea %9 8ien9d90dit. O intri-i de cl& p%e pe cel ai %tr9lcit repre=entant alace%tei cla%e i0locii! pe ol de %tat cel ai capa&il pe care I)a atţara ro<nea%c9! %9 alea-9 /ntre ilinţ9 1i ie1irea din partidloli-ar;iei al&e. El ie1i din partid 1i c acea%ta prod%e /ndenltre&incio%. In c<tea =ile n no partid 8 con%titit %& 1e8ia dliTae lone%c.

Un no partid n ca e&ri! c9ci e&rii li %nt /n cea aiare parte 8o1ti e&ri ai partidli adnat /n 0rl oli-ar;iei al&e!ci n no partid ca %8let! ca tendinţe! n partid care ar 8i tre&it %9 8ie

de la "6>3! de c<nd %)a introd% con%titţia &a=at9 pe principil: @toatepterile ean9 de la naţine. Nol partid! dp9 c<tea lni de lacon%titire! 8 de%tl de pternic ca %9 %e 9%oare 1i %9 /nin-9 ec;ilepartide. *i c ar 8i ptt 8i alt8el Era 1i tipl ca dp9 n 2#4' %9 %etre=ea%c9 /n cla%a /n care %e -9%ea cele ai lte din eleentele clteale ţ9rii noa%tre con1tiinţa datoriilor cet9ţene1ti! 1i c acea%t9 tre=ire %9%e %8<r1ea%c9 o dat9 c @i=iratele pe care oli-ar;ia i%toric9 a%e%edreptl %9 le ipn9 at<t M. S. Re-eli! c<t 1i M. S. $oporli

%18



Ac /nţele-i! i&ite tinere! pentr ce per%i%t9 c<ntl de

@anar;ie /n coner%aţia noa%tr9 =ilnic9 Orice %c;i&are parc pentracei c deprinderi c<1ti-ate o anar;ie. *i %e poate pentr ace1tia oanar;ie ai are dec<t aceea de a ridica /ncrederea poporli laaloarea ni principi de -ernare! in loc de a)I =e8iei%i pe popor!a1a c %e 89cea p<n9 ac

Ac /nţele-i! de a%eeni! pentr ce partidl cel no! care %erea=i9 nai pe /ncrederea poporli X tais!uF X e%te con%ideratde oli-ar;ia i%toric9 ca partidl corpţinii Orice %c;i&are la celeapcate din ec;ie e%te /n 8ell %9 o corpţine: e%te rperea 8irlitradiţional! care %%ţinea a1a de &ire intere%ele nora...

Ade9rl e%te /n%9 ace%ta: tais!uF e%te lic;idarea %t9rii deanar;ie in care tr9ia: 1i lic;idarea acea%ta e%te nai la /ncept p<n9ac.

E%te intere%ant !o!entul lichidă"ii 1i /n a8acerile particlare aleni o! darite /n a8acerile p&lice ale ni popor /ntr)n a%eeneaoent e=i de c<ta actalitate %e &cra pa%inile! e-oi%l!atai%l! de o parte! deprinderile c<1ti-ate prin cltra 10 /ncredereaaltri1ti de alt9 parteJ e=i /ncordarea ttror re%ortrilor %8lete1ti.Cine apc9 %9 o&%ere iaţa ni popor dintr)n a%eenea oentare n %&iect ne%8<r1it de editaţine.

T! i&ite tinere! ai oca=inea 1i %9 o&%eri o a1a iaţ9! 1i %9participi la ea! 8iindc9 a%t9=i n are %9 te la%e nieni %9 %tai deoparteJtoţi a neoie de tine. T! de1i t<n9r! e1ti c;eat c;iar a 8i 0dec9torlcopatrioţilor t9i ai /n <r%t9. In cp9na drept9ţii! pe care oinoc9 8iecare! ;ot9r<rea ta a decide c cine e%te iitorl... ,e aceea!8ii c lt9 &9-are de %ea9. T e1ti 0dec9torl c;eat %9 dea o;ot9r<re! 1i dac9 ;ot9r<rea a 8i nedreapt9 tot t e1ti 1i pril care a8i con%tr<n% %9 o i%p91ea%c9

S9 rel9 1irl celor %p%e ai %%. /n ra ctrerli %ocial din "#4'! oli-ar;ia ro<n9 pierde pe

nl din aliaţii ei cei ai preţio1iJ ea pierde de %& epitropia %a direct9pe acea cla%9 de oaeni care /i %eri%e p<n9 aci drept in%trent laeercitarea pterilor %ale /n or-ani%l %tatli! X pteri care ar 8itre&it %9 eane de la popor 1i %9 r9<n9 pentr popor! dac9 le-ile ar8i 8o%t %incer aplicate. Ma0oritatea ace%tei cla%e cop%9 din &9r&aţi!

pe care %elecţinea i)a ridicat din p9trile %9n9toa%e ale poporli! darcare n a at /nc9 t9ria oral9 ca %9)1i cree=e o iaţ9 politic9 no9 1idi8erit9 de aceea a tradiţinii &oiere1ti! 8orea=9 a%t9=i! c /ncepere dela 23 ianarie "#46. n partid no %& condcerea dli Tae lone%c.Ace%t partid no %e -9%e1te! ca tendinţe! pe calea de i0loc /ntrepartidele oli-ar;iei i%torice! de o parte! care or %9 -erne=e ţara 1i deaci /nainte /n irttea dreptli de a aea dina%tii de pri)ini1tri /ni0locl lor! drept pe care ele l)a ip% tip de 34 de ani CoroaneiJ 1ipartidele crat deocrate! de cealalt9 parte! care 8ac c de%9<r1irea&%tracţie dc roll &r-;e=iei clte 1i or ca poporl %9 %e -erne=eprin el /n%1i! adic9 prin repre=entanţi ale1i din r<ndrile %ale. 8ie dp9pro-ral cno%ct al %ociali%li internaţional! 8ie dp9 acel.

%19



I

ai pţin cno%ct! al poporani%li! %a al ţ9r9ni%li naţional.Faţ9 dc cele do9 partide ale oli-ar;iei i%torice! partidl cel no %edi8erenţia=9 pnn tendinţa li de a aplica le-ile 8ndaentale ale%tatli no%tr /n acela1i %pirit lar- 1i drept /n care ele a 8o%tconcepte de popoarele ap%ene! de la care noi le)a lat! 1i n

con%ecinţ9 partidl cel no oie1te %9 eli&ere=e in%tilţinile 1i8ncţinile politice! /ncep<nd c aceea de pri)ini%tr de %& 0-lintere%elor de 8ailie! pentr a ie reda pe de)a)ntre-l poporli. dp9principil con%titţional! c9 toate pterile ean9 de la naţineJ iar 8aţ9de partidele crat deocratice! %ociali%te %a ţ9r9ni%te! partidl celno %e di8erenţia=9 prin aceea c9 el n rennţ9 la capitall %ocial pecare /l o8er9 cltra 1i eperienţa cla%ei &r-;e=e /n opera ce i %e cerede a con%titi n -e de ordine pentr &inele ttror. C n c<nt:partidl cel no e%te n partid conse"*ato" 8aţ9 de partidele cratdeocratice! care oie%c de aci /nainte %9 rp9 c tradiţinea de a %el9%a condcerea politicii pe <na cla%elor clte 1i &r-;e=e! 1i partidlcel no e%te! /n acela1i tip! de!oc"at 8aţ9 de tradiţia oli-ar;ieiro<ne1ti! care n)a cno%ct p<n9 a=i alt9 politic9! /n a8ar9 de aceea acon%er9rii intere%elor %ale proprii. e aci 1i nele de con%erator)deocrat care %)a dat noli partid. Nele ace%ta indic9 principalaţint9 pe care 1i)a prop%)o partidl cond% de d. Tae lone%c 1iane: pe &a=a principiilor +e ordine 1i dc atoritate adi%e de%ocietatea &r-;e=9 odern9! %9 %e i0locea%c9 poporli ro<n

do&<ndirea dreptli +e a %e -erna pe %ine /n%1i prin repre=entanţii%9i le-ali! adic9 prin acei care a /ncrederea %a. I=&<nda ace%ti partid /n%ean9 dar. ,e de o parte! o -r9&ire /n proce%l de lic;idare a %t9riiile-ale din trect! iar pe de alt9 parte! o /nt9rire a 8r<li ce tre&ieop% radicali%li deocratic care %e annţ9 pentr iitor.

a i=&ti in cele din r9 ace%t partid %9 /n8r<n-9con%eratori%l de cla%9 al nora 1i %9 /n8r<ne=e deocrati%lea-erat al altora X acea%ta n o pte 1ti. Fiindc9 nieni n aredarl %9 prorocea%c9 8aptele %ocialeJ dar aceea ce pte 1ti e%te c9ace%t no partid a core%pn% nei ari nece%it9ţi i%torice. In ade9r! /npre=ia in8iinţ9rii ace%ti partid! politica ţ9rii noa%tre a0n%e%e la nai de in%ta&ilitate. Reoltele din "#4' %pori%er9 anta-oni%ldintre oli-ar;ie 1i ţ9rani 1i! /n acela1i tip! di%tr%e%e coe=ineacla%elor interediare. S% &oierii 1i &oieriţii! c pnii %tr<n1i de8rie! cer<nd repre%ineJ 0o% ţ9rani! %eriţi de neoie! dar c ra /n%8letJ 1i /ntre ei! co;orta =9p9cit9 a 8ncţionarilor! a pro8e%ioni1tilor 1ia ttror celor /n8eodaţi p<n9 aci oli-ar;iei! care n 1tia de partea ci%9 treac9J nii 89c<nd)%e tili la repre%ineJ alţii intr<nd /n r<ndrilea-itatorilorJ alţii cerc<nd %9 a9-ea%c9 prin le-i de oca=ie pe reoltaţi. /n ace%te condiţini nenorocite %e /n8iinţa partidl cert de ec;ili&rlieţii noa%tre %ociale! partidl enit %9 dea o coe=ine ai oral9 1iai %9n9toa%9 cla%elor interediare 1i prin acea%ta %9 /ndep9rte=eanta-oni%l /ntre cei /nr90&iţi. Or-ani=area li de%c;i%e n c<p deactiitate pentr area lţie a acelora care era ac re8ractari latradiţionala ordine ip%9 prin 8ric9 1i! totdeodat9! n de%tl de /ncre=9tori /n ordinea care aea %)o %ta&ilea%c9 acei care prta /n%8letl lor dorl r9=&n9rii.

,ac9 ar 8i %9 prii din dep9rtare lcrrile ace%tea! i&ite tinere!1i ne)a pne /ntre&area: c9ror cla%e %ociale 8olo%e1te! /n de8initi!crearea noli partid X dp9 o atr9 cp9nire ar tre&i %9r9%pnde c9! /n -enere! ttror cla%elor &r-;e=e clte! 1i indirect 1ioli-ar;iei /n ade9r! lic;idarea %t9rii de anar;ie din trect %e 8ace cpreţl pierderii nor priile-ii din partea oli-ar;iei 1i a cla%elor&r-;e=e &o-ate! dar c toate ace%tea lic;idarea pe care o adcepartidl dii Tae Ione%c n di%tr-e! ci /nt9re1te atoritatea cla%elorde %%! 1i prin acea%ta enţine 1i ordinea adi%9 de %ocietatea&r-;e=9. Cla%ele de 0o%! adic9 acelea enite %9 con%titie odat9 1iodat9 partidele deocraţiei /naintate! n a! prin crearea partidlidli Tae Ione%c! dec<t n 8olo% relati! 1i ane ele c<1ti-9 ree:89r9 $artidl Con%erator),eocrat! partidele oli-ar;iei ar 8i ptt /ntinde repre%inea ai departe! 1i ar 8i 89ct le-i /nc9 1i aireacţionare /n contra ncitorilor de toate cate-oriileJ aceea ce ar 8i

%%0



/n%enat pentr ace1tia preln-irea tipli de a1teptare /n %tarea lorde a%t9=i. $artidl Con%erator),eocrat 8olo%e1te /ntr at<tdeocraţiei /naintate! c9 o 8ere1te pe cea%ta de loitrile directe aleoli-ar;iei. S& %ctl deocraţiei)con%eratoare a0n-e 1i deocraţiaradical9! %ociali%t9 1i ţ9r9ni%t9! %D pro8ite de oarecare dreptri

pre9=te prin Con%titţine... ,ar cei care 8olo%e%c ai lt dp9ra cre9rii partidli din 0rl dli Tae Ione%c %nt! prec=i%er9! tocai acei din cla%ele de %%! adic9 e&rii &r-;e=iei 1i aioli-ar;iei. Ace1tia pierd c<tea pri

%%1



ile-ii! e drept! 1i c deo%e&ire pierd %cpl priile-i de a aea 1i ei!al9tri de dina%tia re-al9! de 8iecare 8racţine c8ite o dina%tie de i=iri! dar! /n %c;i&! ei /1i a%i-r9 o netr&rat9 8olo%inţ9 a%pra atli lorcltral 1i aterial! c9ci ei r9<n de 8apt /nc9 elita condc9toare a ţ9rii.$ro-ral partidli dli Tae lone%c core%pnde! /n de8initi! la%olţinea pe care ar 8i tre&it %9 o adopte con1tiinţa cin%tit9 a ori1ic9ripriile-iat al %oartei dp9 reoltele din "#4'! 1i ane: a&andonareapriile-iilor ile-ale! pentr ca! /n %c;i&! poplaţinea ncitoare s-rennţe la tactica reolţionar9 1i %9 priea%c9 ordinea 1i atoritatea%ociet9ţii &r-;e=e.

*i c toate ace%tea! i&ite tinere! e=i ce %e petrece a%t9=i /n iaţanoa%tr9 politic9 Ai crede c9 toat9 lea 1i)a pierdt capl Cele do9partide ale oli-ar;iei i%torice. $artidl Con%erator de %& 1e8ia dli $$.Carp 1i $artidl Li&eral de %& ttela 8ailiei Br9tian! n %e da /n l9tride a /ntre&inţa ori1ice 8el de ar9 /n contra partidli care rea %9a%i-re &r-;e=iei 8olo%inţa le-al9 a%pra atli ei /n contrareendic9rilor ea-erate ale popl aţi)nii de 0o%. Ace%te partide par a)1i=ice /ntocai cintele nepriceptli din poe%te: ai &ine s- in9 dp9

noi potopl dec<t s- ne a&andon9 %cpele priile-ii care %t9tea a1a de8ro% pe erii i=irilor no1tri Mai &ine %9 /nceap9 din no 8ocl la %ate!dec<t %9 n %e noi dreptl %9 ede altern<nd la -ernl ţ9rii cei doirepre=entanţi ai ol i-ar;iei i%torice

*i arele /ntre&inţate de partidele oli-ar;iei $ier=i reea noent de le cnoa1te N)ţi tre&ie ai lt ca n oent! 8iindc9 ele%nt acelea1i c acele /ntre&inţate de oli-ar;ia de pe%te tot locl! 8ie /nFranţa! 8ie /n 7erania! 8ie /n $olonia! 8ie /n Un-aria! 8ie /n R%ia! 8ie 1i /nC;ina $artidele cele noi care di%pt9 oli-ar;iei dreptl la -ern %nttoate partide corpte 1i <ndte %tr9inilor Naţionali%l %9l&atic! %aeno8o&i%l! iat9 %prea ar9 a oli-ar;iei de pe%te lot locl /ndat9 ce%e clatin9 pterea oli-ar;iei 1i /1i 8ace loc /ncrederea poporli /ndreptrile %ale! de /ndat9 /ncepe 1i ţip9tl: %nte aeninţaţi de %tr9iniNi %e corpe 1i ooar9 %8letl %tr9o1e%c.

Oli-ar;ia 1tie ce /n%ean9 1i ce re=ltate da ace%te ţipete! 8iindc9 eale)a practicat c %cce% /n di8erite r<ndri. Ţipetele ace%tea %nt n apel laaliatl cel pternic care a ai r9a% /nc9 de partea oli-ar;ieiJ ele %nt napei la %entientl 8ricii 1i la atai%)

%%%



Ul p9%trat /n %8letl poporli *i ace%t apel ai totdeana re1e1te.$rie1te nai al9tri! la ecini C /1i 8reac9 <inile de &crieoli-ar;ia a-;iar9 dp9 ra 8 roa%elor re=ltate pe care le d9ideall naţionali%t al ni Go%%t; *i dincolo la ecinii r1i! acela1ilcr: alocrata R%ie /nainte de toate *i p<n9 1i /n C;ina acela1ilcr. C<nd nedrept9ţile 1i 8rtrile oli-ar;iei a0n- prea cno%cte!atnci /ncepe ca prin inne i1carea %8<nt9 a &oerilor! care tinde lacr9ţirea iperili cere%c de toate indi%cre)ţ0nile corpţilor deeropeni. A1a pe%te tot locl! i&ite tinere! 1i a1a ne-re1it tre&ie %9 8ie1i la noi. C<nd oli-ar;ia noa%tr9 a %iţit c9 i %e dce terenl de %&picioare! atnci ca prin inne a c<1ti-at teren propa-anda eno8o&9a i%toricli N. Ior-a! care %e /ndeletnicea p<n9 atnci c adnareadocentelor /ntr %ta&ilirea -enealo-iei 8ailiilor &oiere1ti! 1i aeconoi%tli anti%eit A.C. C=a! care c9ta p<n9 aci /n =adar %9-9%ea%c9 pe cinea care %9)" ia /n %erio%. Ac! ca prin inne! Xinnile li "#4' X 8r9 laţi a<ndoi /n %erio%. Le 8r9 %&%cri%eacţini pentr tipo-ra8ia din 9lenii de Mnte! 1i ie1ir9 ca din p9<nt

apo%toli pentr crciada /n contra tr9d9torilor de nea. Toţinele-iiţii 8r9 &9tţi la %t<lpl in8aiei <ndţii 0idanilor 8r9dea%caţi: /ntre ei! ce inne nici n e&r al oli-ar;iei Ior-a 1iC=a con%titirii apoi! dra-9 ,oane 1i n partid naţionali%t)deocratJ n partid c 8rnta1i de aceia care pot 8i-ra oric<nd laale-eri drept candidaţi ai partidelor oli-ar;iei 1i c trpe! X ce aitrpe ite=e X cari pot %par-e oric<nd -earile redacţinilor careatac9 pe i=irii oli-ar;iei

Ace%tea %nt arele oli-ar;iei! i&ite tinere! de pe%te tot locl.Ac /nţele-i de ce ţi)a %p% c9 n)ai neoie dec<t de n oentpentr a le cnoa1te. Ţi)a1 8i ptt %pne c9 n)ai neoie nici %9 8ii /nţara ro<nea%c9 pentr a le cnoa1te! 8iindc9 ele %nt acelea1i la noi! /n Un-aria. /n R%ia. /n C;ina 1i prettindeni nde ei%t9 o oli-ar;iecare poate conta pe aliatl cel pternic: pe neernicia celor lţi!care %e la%9 a ai 8i /n1elaţi.

$artidl deocraţiei con%eratoare e%te pril =9-a= %erio% pecare &r-;e=ia noa%tr9 clt9 /l opne deocraţiei reolţionare 1itendinţelor ea-erate de nielare ale %8letli %la! %8let ce ne /ncon0r9 1i /n parte ne 8orea=9 pe al no%tr. Ace%t =9-a= di%tr%!torentl deocraţiei %ociali%te 1i ţ9r9ni%te ne a innda de toatep9rţile. Un al doilea "#4' n a -9%i arata tre&incioa%9 pentr apotoli r9%coalele 1i 1e8l oli-ar;iei care a ai aea in -<nd %9 =ic9:@/nt<i "ep"i!a"e 1i pe r9 o ai=a! a 8i neoit %9 tac9! 8iindc9 ceilţi de 0o% or apca %9 =ic9 /naintea li: ai /nt<i sup"i!a"ea celor&o-aţi 1i pe r9 o edea

Oli-ar;ia tot1i 8ace tot ce)i %t9 prin ptinţ9 ca %9 d9r<e=9-a=l pe care cr%l natral al ieţii noa%tre politice l)a 8orat /naintea ei pentr ca %9 o apere. Se a-it9J c;eltie1te &ani 1i nc9pentr a reeni iar91i la 8roa%ele tipri dinainte de "#4'! adic9 laalternarea re-lat9 la ptere a celor doi 1e8i de partide i%torice Ceor&ire ,ar! de altintreli! acea%ta a 8o%t /n tot cr%l i%toriei oene1tipolitica oli-ar;iilor! ea a 8o%t o politic9 oar&9 Oli-ar;iile! /noentele %pree ale pericolli! n)a 1tit niciodat9 %9 alea-9 /ntreintere%ele lor ari! peranente! 1i intere%ele lor acce%orii! ele a

pre8erit totdeana pe acele acce%orii. /naintea acelora cari era ari 1iperanente. M<ndria de a prta o ni8or9 %a de a aea n ioc laa%9 al9tri de %eran a at<rnat totdeana /n 0decata lor ai -redec<t preederea prie0diei /naintea c9reia %e a8la. A1a 1i la noi. Maide /ndat9 %e /n oie1te &oierl ro<n c ideea c9 are %9 8ie -ernat den coitet de anar;i1ti ţ9rani! dec<t c ideea c9 are %9 8ie -ernat deoaeni ie1iţi din r<ndrile &r-;e=iei ro<ne! adic9 din r<ndrilecla%ei care %t9tea odinioar9 c o treapt9 ai 0o% dec<t d<n%l ,ac9

%%&



e%te %9 %e pr99lea%c9 cea! %9 %e pr99lea%c9 c toţi 1i c totl! dar<ndria de &oier %9 r9<n9 ne1tir&it9: aci %e /nc;eie toat9 /nţelepcinea &oierea%c9

*i pro&a&il c9 dac9 lcrrile or contina %9 ear-9 c a /ncept! %e or pr99li c toţii 1i c totl. I=&<nda $artidliCon%erator),eocrat! de1i raţional9! n e%te /n%9 %i-r9 /nnecondiţionat. Ea depinde de lte /pre0r9ri. Nol partid e%atacat a%t9=i c /ner1nare de oli-ar;ia de %%! 1i a 8i <ine atacatc aceea1i /ner1nare de deocraţia de 0o%! 8iindc9 acea%ta di r9n a 1ti! %a dac9 a 1ti! n a oi %9 8ac9 deo%e&ire /nl oli-ar;ia ec;e1i /ntre &r-;e=ia no9. Apoi! partidl cel no a aea %9 ai lpte 1ic eleentele cele rele din %<nl %9. Snt c<ţia dintre cei intraţi /nnol partid care p9%trea=9 /n %8letl deprinderile ec;ii oli-ar;iiJace1tia /nţele- c9 enirea noli partid e%te nai %9 %e %&%titie /n8oloa%ele pe care le aea ai /nainte ec;ile partide i%torice... Toateace%te -ret9ţi pot 8i /nl9trate! ne-re1it! dar pot 8i /nl9trate cr<nd!%a ai t<r=iJ 1i terenl ace%ta n e%te indi8erent. ,aci or 8i

/nl9trate ai t<r=i dec<t tre&ie! atnci nol partid al &r-;e=iei na ai aea pterea %9 /piedice torentl pe care el era enit %9)"reţin9 1i %9)" canali=e=e /n%pre &inele ţ9rii: la %patele li %e a ridicaprea pternic9 deocraţia nielatoare! pe care o cere %8letl %la 1i pecare o cere! /nainte de toate! c;iar %8let[ ro<nli neoa1! %8letde=n9d90dit dp9 at<tea %ecole de eaţini. C<nd acea%t9deocraţie nielatoare a deeni pternic9! atnci n %e a -9%i /nţara ro<nea%c9 &9r&at de %tat care! dp9 eepll li Tae Ione%cde a%t9=i! %9 ai poat9 %tr<n-e /n 0rl %9 a0oritatea eleentelorr9=leţe ale &r-;e=iei clte! pentr a le opne deocraţiei %ociali%te 1iţ9r9ne1ti! c9ci /n acel oent /ncrederea ace%tor eleente &r-;e=e /nideall &r-;e=iei a 8i de lt di%p9rt9. Acea%t9 /ncredere! dealtrnintreli! a /ncept %9 di%par9 c;iar de pe ac. Unde %e or&e1teai lt a%t9=i de%pre n partid ţ9r9ni%t! 1i de%pre pre8acerile pe carele a adce otl nier%al! dac9 n /n anite cercri ale tineretli&r-;e= *i are %9 %e or&ea%c9 din ce /n ce ai lt! c c<t a /nt<r=ia lic;idarea pe care e%te enit %9 o adc9 nol partidcon%erator deocrat.

A or&it /n%9 de ridicarea deocraţiei %ociali%te 1i ţ9r9ni%te cade n pericol pe care ni)" re=er9 iitorl! dac9 &r-;e=ia n a 1ti %9%e concentre=e din ree A at oare dreptate $entr ce -ernlcelor lţi %9 8ie n pericol pentr ţar9! iar -ernl celor pţini 1ilaţi din r<ndrile cla%elor clte %9 8ie n 8olo% $e ce /i 8nde=a8iraţinile ele! c<nd /ncerc %9 te prein! i&ite tinere! /n contra-ernli celor lţi

$entr a 8i cin%tit tre&ie %9)ţi 9rtri%e%c c9 /n a8iraţinileele %e ae%tec9! c a e /n%i con1tiinţa! o %9 de con%ide)raţini de ori-ine %&iecti9. A apcai %9 9 deprind c idcea c9tre cltra &r-;e=9 1i or-ani=area %tatli e%te o le-9tr9 indi)%ol&il9 1i n pot %9 8ac a&%tracţie de in8lenţa pe care acea%t9 cltr9i)a l9%at)o /n inte: poate c9 acea%ta 1i con%titie ca=adeterinant9 a pre8erinţei ele Se poate. ,ar tre&ie %9)ţi

9rtri%e%c c9 e oric<t a1 /ncerca %9 8ac a&%tracţie de roll cltrii pecare o are cla%a &r-;e=9! n -9%e%c c ce a1 ptea)o /nloci ai &ine.

,e aceea! r9<n parti=an conin% al partidelor care %e rea=i9pe /ntocirea %ociet9ţii de a%t9=i. ,ar pe tine! a e dreptl %9 te pn%& acelea1i in8lenţe ca 1i ine A e dreptl %9 te prein /n contraidealli pe care ţi)" 8aci t de%pre o %ocietate iitoare! /n care cltraar 8i e-al reparti=at9 1i /n care dreptl la -ernare l)ar aea ori1icare

%%*



e&r al %ociet9ţii ,e%i-r c9 n)a ace%t drept. ,e aceea 1i =icea /n pria ea %cri%oare c9 la %8<r1it drrile noa%tre %e pot %epara.E! de1i r9<n la conin-erea pe care i)o /nteeie= pe 1tiinţapo=iti9 a tipli e! adic9 pe aceea ce a apcat %9 1ti de%pre%8letl oaenilor 1i %8letl popoarelor! t poţi c toate ace%tea %9er-i ai departe! 1i poţi 8ace credit ipote=elor pe care le a8ir9 niioaeni de 1tiinţ9 de%pre aceea ce a 8i /n iitor... S9)ţi ipnconin-erea ea n)a nici n drept.

C toat9 %epararea drrilor noa%tre /n%9! o le-9tr9%8letea%c9 tre&ie %9 r9<n9 /ntre noi. E! parti=an al politicii%pri0inite pe cltra &r-;e=9! %nt dator %9 n it c9 dreptl de a-erna al cla%ei &r-;e=e e%te condiţionat de /ncrederea poporli! 1iare ca 8ndaent &inele pe care ace%t drept /l adce poporli! iar t!parti=an al politicii &r-;e=e %a parti=an al nei alte politici! e1tidator %9 te 8ere1ti de a crede c9 de8ectele ni %i%te de -ernare %nt /nde%tl de pro&ate prin de8ectele oaenilor care or&e%c /n nele%i%teli. Oaenii pot 8i r9i 1i %i%tel &nJ oaenii pot 8i

nepre9=9tori 1i %i%tel poate 8i capa&il %9 or-ani=e=e preederea. Nla cintele oaenilor drept epre%inea intere%elor ari 1iperanente ale neali /ntre-. *i /nainte de toate n te l9%a prin%!prin de1teptarea e-oi%li 1i a atai%li t9! /n cinteleoaenilor. Ridic9 te! c<nd a 8i %9 ;ot9r91ti! dea%pra intere%elor deoent 1i e=i dincolo de ce te /ndean9 %9 e=i apell celorintere%aţi. Atnci pe /n9lţie a incepe %9 %e 8ac9 lin9 /n intea ta!1i ei la 1i ;ot9r<rea de care n ei aea %9 te r1ine=i ai t<r=i.

Ţara noa%tr9 trece prin =ile de anar;ic... Trece c<t9 ree /n%8letl no%tr n %)a 89ct /nc9 o lin9 deplin9 a%pra intere%elor

%%5



ari ce ae datoria %9 ap9r9 Trece! c<t9 ree! /ntre realitatea%8letli no%tr 1i o&li-aţinile cltrii &r-;e=e n ei%t9 n raportde reciprocitate pe caQe %9 ne %pri0ini o nc9 rodnic9 1i cin%tit9.Aceea ce n -<nd -enero% pl9nie1te ine de)" %tric9 n -<nd p9tia1ie1it din /ntneciea e-oi%li. Aceea ce nl cl9de1te! ine altl 1id9r<9. Lcrl 89ct la lina =ilei e%te niicit la /ntnericl nopţii.

Le-enda Bi%ericii de la Crtea de Ai-e1 e%te le-enda cltriiro<ne1ti din ltiii cinci=eci de ani.

i(lioteca Noii Re*iste Ro!#ne:,

ucu"e&ti, 8?8>



I,EEA EURO$EAN+

$oporl ro<n %)a /nt<lnit c 8iinţa Eropei la toate r9%p<ntiileieţii %ale i%torice. In toate oentele li ;ot9r<toare! @Eropa era

ad%9 /n con1tiinţa noa%tr9 p&lic9. *i era natral %9 8ie a1a. Un poporn poate tr9i 89r9 o politic9 etern9. In %pecial poporl no%tr ro<nn poate tr9i dec<t /n at<rn are de 8iinţa Eropei.

,ar c %)a /nţele% la noi acea%t9 Erop9La "636! oaenii politici X 1i dp9 ei toţi ceilalţi ro<ni X o

con%idera ca pe o -ernant9! preocpat9 /n pril r<nd %9 -9%ea%c9n a1ternt pentr popoarele tinere. Era /n pria epoc9 a politiciinoa%tre %entientale. Cre1tea /n re%pectl de @ce a =ice Eropa

Apoi! /n tipl re-eli Carol I! Eropa la /n89ţi1area nic99tar! care %t9 aci c <na lar- /ntin%9! aci c <na %tr<n%9 lacererile dc /prt ale celor no)eniţi la iaţa de %tat.

Era /n %tarea %8letea%c9 a o1tenitorilor e%eli. /prta! /prta 1i iar /prta...

In %8<r1it. Eropa de a%t9=i e%te pe cale %9)1i copn9 o 8i-r9no9. ,p9 c repre=entanţii no1tri la con8erinţa de la er%aille% or8i lţiţi %a n c re=ltatele o&ţinte! Eropa a aea 8i-radiinei @,rept9ţi! a =eiţei c 8aţa %enin9! %a pe aceea a %ar&edei

@Ipocri=ii.*i atnci o 8i pe ia %8<r1itl politicii noa%tre %entientale! 89r9

%9 8i trect /n%9 /n perioada politicii &a=ate pe realit9ţi. $entr aa0n-e la acea%ta din r9! ne tre&ie o %8orţare. Tre&ie %9 neo&i1ni c -<ndl c9 Eropa e%te o realitate independent9 de%entientele noa%tre! X pria realitate de la &a=a politicii noa%treJ

%%7



1i c9 i0locl pentr /nţele-erea ace%tei Erope e%te nai nl: 0decata o&iecti9 a inţii noa%tre.

Scriitorii -rpaţi /n 0rl ace%tei 8oi! ID++0 +URO5+0N`, or %9 /ncerce ac acea%t9 %8orţare. Le dore%c tot %cce%l 1i le proit totconcr%l e. ,ac9 di8iclt9ţile de ordin te;nic n)ar /piedicaapariţia @Noii Rei%te Ro<ne! 8oaia de a%t9=i ar 8ora o cronic9%pecial9 a rei%tei. ID++0 +URO5+0N`, ie1ind /naintea @Noii Rei%teRo<ne c c<tea lni! ne 8ace no9! ec;ilor cola&oratori ai @NoiiRei%te Ro<ne! n are %erici. Ea ne d9 oca=ia %9 a8ir9 /np&lic etoda de -<ndire care ne)a c9l9=it p<n9 ac /n di%ctareac;e%tinilor politice 1i %ociale de la ordinea =ilei. ,e aceea! ro- pe toţiec;ii cola&oratori ai @Noii Rei%tei Ro<ne %9 dea tot %pri0inl lornoii p&licaţini.

Eropa a trect printr)n are r9=&oi 1i e%te -ata %9 intre /ntr)operioad9 de ari tran%8or9rii politice. ,ar nici r9=&oil! care e%teaproape de %8<r1it! nici tran%8or9rile care %e pre-9te%c %9 in9 n%nt opera oaenilor i=olaţi 1i reelnici. Nele oaenilor %ntetic;etele re=atie ale pterilor %ociale care %ta la &a=aor-ani=aţinii popoarelor. Cine rea %9 cnoa%c9 1i %9 pread9 er%li%toric al ace%tor popoare n tre&ie %9)1i piard9 reea /ninind penii 1i l9d<nd pe alţii... Soarele n r9%are 8iindc9 /i c<nt9 coco1l.Cine rea %9 cnoa%c9 1i %9 pread9 tre&ie %9 %tdie=e o&iecti aceeace e%te nece%ar /n raportrile dintre lcrri! X 1i %9 la%e la o parte%entientele! care @%nt nai re8leele %c;i&9toare ale con1tiinţeiindiidale. $opoarele %e i&e%c 1i %e r9%c de pe o =i pe altaJ %ere%pect9 1i %e ile%c %cce%iJ /1i 0r9 credinţ9 *Z /1i calc9 0r9<ntl... %nt capa&ile de toate contradicţinile! 1i ace%tea pn inare /ncrc9tr9 pe acei ce 0dec9 c %iţrile de pe epider9Jpentr aceia care a /n%9 %iţl realit9ţii! popoarele %ta /ntr)oconeine %tr<n%9 1i inaltera&il9! iar ciocnirile dintre ele %nt a%pectele 0ocli de adaptare 1i de o ai &n9 potriire la le-ea lor 8irea%c9.

Siţl realit9ţii oderea=9 /nclin9rile pripite /n ale-erea $rietenilor 1ia r90a1ilor. Snt popoare c o ideolo-ie politic9 $ţin %ipatic9 1icare tot1i %nt de pre8erat ca prietene! din ca=a &nei lor or-ani=9rieconoice 1i %nt! /n %c;i&! popoare c o ideolo-ie politic9 etre de%ipatic9! dar care! prin %trctra lor econoic9 retro-rad9! %nt opoar9 pe %patele prietenilor...

,ac9 ID++0 +URO5+0N` a contri&i %9 /nt9rea%c9 ace%t %iţal realit9ţii /n con1tiinţa noa%tr9 p&lic9! a contri&i prin acea%ta 1i lao ai &n9 orientare a ieţii noa%tre politice.

Contri&ţia a 8i /nc9 1i ai e8icace /n orientarea i1c9rii noa%treliterare! 1tiinţi8ice 1i arti%tice.

iaţa politic9 a Eropei! ca %9)1i -9%ea%c9 o de=oltare pa1nic9!are neoie de o Li-9 a NaţinilorJ iaţa ciili=aţinii Eropei n)are /n%9 neoie de a1a cea! 8iindc9 ea e%te de lt ordonat9 /n od pa1nicprin con%iţ9<ntl tacit al creatorilor de ade9rri 1i 8ore noi! /n1tiinţ9! /n art9 1i literatr9.

9=ţi de departe! toţi ace1ti creatori apar %rprin=9tor dea%e9naţi! ca e&ri ai nei aceleia1i 8ailii %8lete1ti. $e toţi /i

preocp9 acelea1i pro&lee! toţi tili=ea=9 acelea1i etode. ,i8erenţeledintre ei %nt nanţe de coloratr9 care %e pierd c c<t le prie1ti ai /n ad<nc.

ID++0 +URO5+0N` a aea %9 ţin9 ie /n con1tiinţa p&liclino%tr acea%t9 conitate %8letea%c9 de la &a=a ciili=aţiniieropene. Faptl apariţinii ei a da! cel pţin! prile0l de a %e pn: /ndi%cţie o /ntre&are de are iportanţ9 pentr iitorl cltrii

%%8



ro<ne1ti. *i ane! c /nţele-e noi ro<nii dependenţa noa%tr9de ciili=aţinea Eropei ecinii no1tri din%pre R9%9rit! prin -la%lpan%lai1tilor! ne)a 89ct de lt cno%ct re8=l lor de a)1i le-aiitorl de Ap%. Ciili=aţinea Ap%li e%te n ptre-ai! careaeninţ9 %9 %trice -erenii cei &ni ai cltrii r%e1ti! ne %pnpan%lai1tii.

A 9=t nde a a0n% r1ii.La noi %)a -9%it c<ta tip iitatori de)ai pan%lai1tilor! dar

89r9 n %cce% e8ecti. Ro<nii! ca toţi acei ce r9%ar din popoare tinere1i inteli-ente! or %9)1i ani8e%te pre8erinţele! %a! dp9 c %eepri9 da%c9lii lor! %9 alea-9 aceea ce conine -enili lor naţional!aceea ce poate a0ta la prop91irea lor iitoare... ,in /nt<plare!acea%t9 ale-ere a rat p<n9 ac ni criteri 8oarte aria&il.,a%c9lii ro<nilor a ale% aceea ce i)a in8lenţat pe ei per%onal! prin /pre0r9rile edcaţinii lor. A%t8el! /n /prtrile 89cteciili=aţinii eropene %)a introd% o

%%9



-eiecţine! dp9 re1edinţa pe care a at)o ia %tdii /n %tr9in9tate 8iii cla%ei condc9toare a Ro<niei. ,e acir9%crcil ori-inaY Ia carr era ad1i %9 %e /part9 tinerii no1tri! tn re%tl Eropei! calea c00li=aţ0nii era na!%in-r9 1i %paţioa%9J pe c<nd la porţile Orientli! era ai lte. T9&liţe %peciale indica aanta-iile 8iec9reia.,in 8ericire! nieni n)a 8o%t /n pericol %9 %e r9t9cea%c9. ,ipotri9! ltora li %)a /nt<plat %9 %e re-9%ea%c9!

de1i pleca%er9 pe c9i di8erite! t cele din r9 poate c9 ro<nii ar 8i a0n% c toţii la conin-erea c9 r9%crcildin capl drli lor de le-9tr9 c Eropa e%te arti8icial 1i c9 t9&liţele tre&ie%c %priate. /nainte de a a0n-e la acea%t9 conin-ere! %)a prod% /n%9 r9=&oil. T9&liţele n %)a %priat! ci %)a

/nt9rit %antinelele Crţii Marţiale. R9%crcil a lat o /n89ţi1are %ini%tr9. El n ai repre=int9 &ariera 8acticedintre ciili=aţia neo)latin9! an-lo)%aon9! %a an-lo)-erani! ci =idl /nc;i%orii care de%parte lina dc

/ntneric! patrioti%l de tr9dare. Inteli-enţa ro<n9 /ncetea=9 de a ai aea roll al&inei! care =&oar9 li&er9din 8loare /n 8loare... 1i tre&ie %i intre /ntr)o coliie! nde e%te ;r9nit9 dp9 reţete protocolare.

E%te acea%t9 %c;i&are ad%9 de r9=&oi n %ipl incident /n /ndrarea care /1i c9ta ade9ratl ad ID++0 +URO5+0N` r9%pnde c ;ot9r<re: daRe%pir9 aerl /ntre-ii Erope. $9<ntl! pe care %t9 c picioarele! /l rode%c pic9trile de ploaie enite

din toate colţrile Eropei. ,e ce pl9<nii care ne ro1e%c %<n-ele 1i p9<ntl care ne ntre1te! %9 %e &cre deai lt9 li&ertate! de c %)ar &cra intea care ne condce

,e ce noi ro<nii %9 ie1i din arele r9=&oi /n0o%iţi la ran-l de colonie cltral9 a ni popor! 8ie c<t de

pternic 1i de -lorio% acel poporA lat parte la n are r9=&oi! /n care ni %e %pne c9 a %erit c 8olo% ca=a EropeiJ X atnci %9 ni %ela%e cel pţin dreptl %9 de%c;ide cltrii noa%tre o /ndrare li&er9 /n ori=ontl cel lar- al @Ideii eropene.

Ideea eu"opeana:, n". I , ;; iunie 8?8?. p. 8-;



_NTRE MILITARISM SI BALCANISM

*tiinţa politicii n e%te 1tiinţa -eoetriei. ,in principiile politicen %e dedc concl=ini %i-re c %e dedc din principiile -eoetriei.Militari%l poate 8i 8ne%t! dar poate 8i 1i 8olo%itor pentrciili=aţine: dp9 tip 1i dp9 loc.

La popoarele a0n%e! a%t9=i! la de=oltarea ind%trial9 an-lo)aerican9! ilitari%l e%te o piedici /n er%l ciili=aţinii! 8iindc9 elcere %acri8icii intile ind%triei 1i cea ai lt! el enţine n ri%c! /nconcrenţa dintre popoare! care poate 8i pl9tit prea %cp. Acea%ta aep%)o pe lar- 1i /n repetate r<ndri cel ai poplar 8ilo%o8 en-le=!Her&ert Spencer. $opoare ca en-le=ii 1i aericanii! intrate coplet /n8a=a ind%triali%li! n pot 8i %i-re de iitorl lor dec<t prineliinarea ilitari%li! care e%te o r991iţ9 a trectli 1i deci opoar9 pentr ind%triali=are. ,ar acela1i ilitari% e%te o ar9per8ecţi pentr con%erarea 1i pentr prop91irea popoarelor care n)aa0n% /nc9 /n 8a=a ind%triali%li! adic9 pentr popoarele care %elpt9 /nc9 pentr a%i-rarea -raniţelor lor etnice 1i pentr ni8icarealor ca naţini. La pacea de la $ari%! din "#"#! a ie1it ictorioa%eintere%ele ind%triali%li an-lo)aerican. $opoarele c -raniţeleetnice a%i-rate 1i 89r9 preocp9ri naţionali%te! 8iindc9 naţionalit9ţilelor %nt pe deplin recno%cte! 1i)a ip% la $ari% politica lor anti)ilitari%t9. ,e a%t9=i /nainte! r9=&oaiele or di%p9rea din le.Con8lictele politice %e or re=ola prin tri&nalele ar&itrale aleSociet9ţii Naţinilor. Statele n or aea /ntre ele dec<t elaţinea pecalea cea pa1nic9 a coerţli 1i a ind%triei. irtţile r9=&oinice!carecon%titia %<&rele eroi%li oene%c de p<n9 ac! or trece la=eele i%torice ale

%&1



c0 00=aţinii: de a%t9=i /nainte ornenirea a eola prin pace %preideall an-lo)aerican.

Ae! a1adar! o pace &a=at9 pe principii adira&ile din pnct deedere anitar. Filo%o8ia li Hcr&ert Spencer a 8o%t con%acrat9 princel ai are act i%toric al tiprilor noa%tre. Ar tre&i toat9 lea %i8ie lţit9. *i lt9 le! /n ade9r! e%te 8oarte lţit9. Sntlţite! ai /nt<i! toate %piritele lar-i 8ilo%o8ice care deplorar9=&oaiele pentr o&iceirile lor &ar&are. Snt lţite! n acela1itip! 1i %piritele ercantile! para=itele capitali%li! adapta&ile latoate co&inaţinile de %pecl9! 1i care -9%ea p<n9 ac o /n-r9direa per%onalit9ţii lor /ntr)o %ocietate c irtţi r9=&oinice. Sntlţite! apoi! popoarele ici 1i r9=leţe! condanate %9 8ore=ee1nic inorit9ţile de care or&e1te $acea de la $ari%. Ace%tea n orai %8eri c9lc<il ap9r9torli de patrieJ n or ai aea %9pl9tea%c9 tri&tl %<n-eli! ci pe acela al &anli! pentr care %ntai &ine pre-9tite. Snt lţite neroa%ele popoare care! prinnenorocita lor po=iţine -eo-ra8ic9! 1i /nc9 prin ai nenorocita lor

%trctri %8letea%c9! %nt condanate a aea e1nic neoie de oetropoli. Snt lţite! /n %8<r1it! popoarele care %nt /n contra%tc ace%tea din r9! acelea care aparţin ra%ei an-lo)aericane!popoarele care a dep91it 1coala r9=&oili 1i a%t9=i! /ntreprin=9toare89r9 %ea9n! prie%c ca %t9p<ne pe %pra8aţa -lo&li! /ncotro %9)1ia1e=e 8a&ricile 1i &irorile lor de coerţ.

Lea ai cprinde /n%9 1i alte popoare: acelea care %nt pedr de a)1i con%titi -raniţe %i-re! care n)a /nc9 nitatea lor na)ţional9 a%i-rat9! 1i care! /n acela1i tip! n %nt /ndea0n% depre-9tite pentr a 8i ictorioa%e pe terenl ind%trial. Ace%te popoaren pot 8i lţite. enite prea t<r=i! %a /piedicate prea lt de /pre0r9ri i%torice! ele lpt9 /nc9 din -re pentr a)1i cceri n loc%& %oare prin i0locirea irtţilor r9=&oinice. Ace%te popoare! de la 09tatea drli! n pot 8i lţite de $acea de la $ari%.

,e toate popoarele care intr9 /n r<ndl ace%tora din r9! n a%9 9 ocp. Unele dintre ele ne %nt 1i antipatice prin 8aptl c9 /n8rntea lor %)a p% -eranii! X popor care n)ar 8i at neoie %i %e%erea%c9 de ilitari%! 8iindc9 el era /nde%tl de &ine /narat 1i prin

or-ani=aţia %a ind%trial9. L9coia -eranilor! doritori %i ai&i.repede prin ilitari% o ictorie! care ar 8i ptt)o aea %i-rde=olt8ind)%c @/ncet prin ind%triali%! arnci pe%te ace%te din.ri popoare o lini pţin 8aora&ili pentr n %tdi o&iecti deaceea! n ne ocp9 de ele.

Mi ocp /n%9! 8iindc9 a datoria %i l ocp de poporl ero<ne%c. Ce are de c<1ti-at ace%t popor prin eliinareailitari%li dintre i0loacele de prop91ire %ociali

Noi! ro<nii! a %c9pat %i 8i o a doa Macedonie de " ,n9re!-raţie nai irtţilor noa%tre r9=&oinice. Acea%ta o %pn n ac! deoca=ie! ci ara %p%)o /n di8erite r<ndri! /n %crierile 1i /n iecţinileele. Aratele oieo=ilor no1tri ne)a %alat neal /n trect.irtţile r9=&oinice a a%i-rat eleentli ro<ne%c o /nt<ietatea%pra celorlalte eleente care conieţia c el pe p9<ntl dintre,n9re 1i Carpaţi. Ca ne-%tor 1i ca ind%tria1! ro<nl e%tenepre-9tit. Toţi ecinii 1i toate nearile %tr9ine de la el din ţar9 /i%nt %perioare /n acea%t9 priinţ9. Ro<nl a 8o%t e1nic n &no%ta1! -ata la tri&tl de %<n-e! X 1i ţara! ca %9 %e %ale=e! aea prea

de%eori neoie de tri&tari de %<n-e. A%t8el! %alatorl ţ9rii a 8o%tro<nl! n %tr9inl.C;iar /n r9=&oil de 8aţ9! care a 8o%t n nai o /ntrecere de

irtţi o%t91e1ti! ci 1i o /ntrecere de irtţi cet9ţene1ti! cine a a%i-ratRo<niei partea ei de ictorie Bna r<ndial9 /n -o%pod9ria intern9!irtţile cet9ţene1ti ale ne-%torilor 1i %iţl datoriei la 8ncţionariiciili! X %a irtţile de ite0i o1teni ai celor de pe c<pl de lpt9 /n

%&%



oentl c<nd %cri ace%te r<ndri! cine decide de %oarta nit9ţiinoa%tre naţionale: patrioti%l ciil %a patrioti%l ilitar

E%te de a0n% a /nţele-e ace%te /ntre&9ri! pentr a n ai %ta la /ndoial9 a%pra r9%pn%li.

$aci8i%l e%te! de%i-r! n lcr 8oarte 8ro% 1i cinea poate %9cread9 /ntr)in%l 89r9 %9 %e r1ine=e. E%te 8oarte 8ro% 1i rollcapitali%li internaţional! 8iindc9 el de%c;ide lar- calea con8ortliaterial 1i d9 ltor talente oca=ia %9 %e prodc9. E%te adira&il9or-ani=area Societ9ţii Naţinilor! 8iindc9 /ntr)o a%eenea or-ani=are /1i -9%e%c. /n %8<r1it! lini1tea 1i pro%peritatea naţinile ici 1i r9=leţite...C toate ace%tea! neali e ro<ne%c n i)a1 recoanda %9rennţe la portl arelor. ,e1i ace%ta e%te n port /nec;ii! de care%piritele ari @eropene! ent=ia%ate de $acea din $ari%! or or&i /n &at0ocr9! el e%te

j -0n-rl /n 9%r9 %9 apere Ro<nia de &alcani%! X adic9 î pe%triţarea etnic9 in care locie%c popoarele din Sd)E%tl

Eropei)

Cine recoand9 lpta contra ilitari%li rennţ9! /nprincipi! la cre=l naţionali%t. Unit9ţile naţionale %)a 8orat /ncr%l tipli nai -raţie nit9ţii de coand9 ilitar9. Eleentletnic care a at /n pterea %a %eran9 coanda ilitar9 a 8orat%<&rele 8iec9rei naţionalit9ţi de a%t9=i. ,e aceea! n-rii a certp<n9 in ltil oent al a%cen%inii lor naţionale! o arat9independent9. ,e aceea! acolo nde n)a ei%tat o arat9 naţional9care %9 8ac9 o 1coal9 pentr naţionali%! a 8o%t /piedicate 1init9ţile naţionale. Balcani%l e%te re=ltatl prero-atiei pe care 1i)o re=era%e %ltanl trce%c de a aea /n ţ9rile %p%e din Sd)E%tlEropei! nai arat9 trcea%c9. R9=&oil ondial din "#"3X"#"# a8o%t el /n%1i o a8irare a principili naţionalit9ţilor prin i0locireaarelor. $acea de la $ari%! /n%9! care pne cap9t ace%ti r9=&oi! opnen *eto a&%olt ttror precedentelor i%torice de p<n9 ac. Acea%t9pace ridic9 %tatelor dreptl %eran de a /ntreţine arat9 /n %cop deccerire! X deci 1i de ccerire naţional9. Aratele or 8i de aci /naintede%tinate pa=ei nei &ne ordine! X adic9 a1a prec era 1i aratele%ltanli /n Balcani. $opoarele care n 1i)a ccerit /nc9 pe deplin

nitatea naţional9 r9<n lip%ite pe iitor de %pri0inl pternic pe care /l d9dea irtţile r9=&oinice /n ace%t %cop.

,ar %tatele ai di%pn 1i de alte i0loace pentr reali=areaace%ti %cop. Ele pot /nr<ri prin 1coal9 1i &i%eric9! prin di%ciplinareancii econoice etc! /n %8<r1it! prin toate i0loacele pa1nice.Ne-re1it! toate ace%te i0loace %nt &ne 1i %ere%c naţionali%li.Ele %ere%c /n%9 ai lt pentr con%erarea celi c<1ti-at! dec<tpentr ccerirea nia no. C<nd %ere%c 1i pentr ccerire! atnci la&a=a lor ei%t9 de ai /nainte o pternic9 tradiţie ilitari%t9! care %ea%cnde %& 8orele pa1nice. A%t8el! -eranii /n8r<nţi 1i %iliţi lade=arare! de a doa =i dp9 pace de1teapt9 &9nieli /n leacoercial9 1i ind%trial9 8rance=9. S& nol a<nt coercial 1iind%trial -eran! %e 8ri1ea=9 ec;ea di%ciplin9 ilitari%t9 pr%ianade dinainte de r9=&oi. N toate popoarele pot 8ace aceea1i /ntre&inţare de i0loacele pa1nice. *i apoi acea%t9 /ntre&inţare nicin %e poate %%ţine tip /ndeln-at! tn 8aţa ncii

%&&



ind%triale %i coerciale! oaenii de pe /ntre-p9<ntl %ta /ntr)o concrenţ9 internaţional9. Intot ca=l! cceririle %e prodc aici din ca=eindi8erente naţionali%li.

S9 reeni atnci la ilitari% N. Acea%taar 8i o ipo%i&ilitate. $opoarele ari an-lo)aericane n pot %ta pe loc pentr a a1tepta %9 8iea0n%e de popoarele care %e -9%e%c ia 09tateadrli. Militari%l e%te condanat prin $aceade la $ari%! pentr lt tip! dac9 n pentrtotdeana.

Atnci ce e%te de 89ct /ntre ilitari% 1i &alcani% n ei%t9 oare o

ie1ire pentr iitorl neali ro<ne%cTeoretice1te! dp9 1tiinţa politicii! ei%t9! 1i

acea%ta e%te or-ani=area %ociali%t9.

Neal ro<ne%c nept<nd %9)1i ccerea%c9pe deplin nitatea %a naţional9 pe calea arelor!

adic9 pe ec;ea cale i%toric9! pentr a n c9dea /n&alcani%! a tre&i! pentr con%olidarea iitorli%9! %9)1i dea o or-ani=are politic9 %ociali%t9!%in-ra or-ani=aţie /n care con8lictele naţionale %e

/pac9 /n od natral.,ar 1tiinţa politicii n e%te 1tiinţa -eoetriei!

1i deci concl=inile %coa%e teoretice1te dinprincipiile politice n %nt deon%trate prin /n%91idedcţinea lor.

Ideeaeu"opeana:, n".

[. 8>auust8?8?. p.8 -;

AMUR7UL SUERANIT+ŢII

ec;il clt al eroilor! /n care a cre%ct %8letl

popoarelor eropene! /1i -9%i%e o 8or9 8roa%9de %praieţire /n in%titţia %eranit9ţii. $rin%eranitate /nţele-ea eropeanl tot ce era ai

%%! 1i ca ptere! 1i ca a%piraţine. Seranl n)aea%9 dea %ocoteal9 de 8aptele %ale ni9ni! a8ar9 de

,ne=e! X c care el! de altintreli! %e /p9ca

1or. Indii=ii care %e n9%c%er9 pe tronri re-e1ti!%a care lpta %9 %e %ie pe a%eenea tronriJ

oli-ar;iile care deţinea 8r<nele politice /n nelecelor de %<n-e no&il %a /n nele lţiii

anonieJ apoi! aceia cari n deţinea reo 8r<n9politic9! dar %e 1tia creatori 1i /ndr9tori /n

doenil artei 1i al 1tiinţeiJ 8iecare eropean! /noentele de ;ipertro8ie a per%onalit9ţii! aea ca%in-r9 dorinţ9 %9 %e 1tie %eran. In acea%t9 do)

rinţ9 %e %ia %pre lin9 %ea pornit9 din ad<nciler9d9cini ale -i-anti%li oene%c! pria

ani8e%tare a ieţii con1tiente. Seranitatea

/nlocia c de%tl9 pop9 ra0a =eilor de odinioar91i at<tea credinţe /n eroii %iilari =eilor. Eropeanl

/1i aea /n in%titţia %eranit9ţii 8irl decontinitate c trectl ieţii %ale %8lete1ti: cltra

li /1i p9%tra /ndrarea dat9 de cltl

%pranatralli de alt9dat9...

tn acea%t9 priinţ9! con%eratorii ca 1ireolţionarii era de acord. Ap9r9tori ai

%eranit9ţii a&%olte era 1i nii 1i alţii. Nai c9

nii ap9ra pe a re-eli %a pe a %tatliJ iar

ceilalţi! pe a naţinii %a pe a poporli.

*i c<nd lea eropean9 era ai de acord!

iat9 ci o cri=9 %e prodce: &ra /ndoielii /ncepe %9

%e a1tearn9 pe%te 8roa%a 1i %tr9lcitoarea

in%titţie care o1tenea a&%olti%l trectli.

%&*



Eroii X =eii /nc9 1i ai pţin X n)a %iţit neoia %olidarit9ţii. Ei %)a i1cat li&er! dincolo de /n-r9direa89ct9 de le-i 1i /ndatoriri. Un ero care %e /nalţ9 %pri0init pe 9rl altia n ai e%te ero. ,ar eropenii! delt9 ree! a %iţit neoia %olida)rit9ţii. *i acea%t9 neoie ar 8i tre&it %9)i dc9 la a1e=9inte politice dincare ideea %eranit9ţii %9 8ie c tipl ecl%9. /n %ocietatea odern9 nieni n %e i1c9 a&%olt li&er. Re-ii

0r9 credinţ9 le-ilor ţ9riiJ popoarele %nt le-ate de /ndatoririle ecin9t9ţii. Siţl realit9ţii /i %ile1te pe toţi %9 %e

%pn9 ordinii ip%e de %olidaritate.,ar n din acea%t9 parte %e prod%e cri=a! de1i din acea%t9 parte ar 8i 8o%t lo-ic ca ea %9 %e prodc9! intre

%eranitate 1i %olidaritate! lea eropean9 ar 8i tre&it %9 alea-9. Seranitatea repre=int9 poe=ia trectliJ X%olidaritatea! 89-9dinţa iitorli. /n principil %eranit9ţii %praieţie1te trectl! c deprinderile li de a-lori8ica ar&itrarl! eroi%l 1i %pranatrallJ /n principil %olidarit9ţii iitorl proite: dreptl de a c;ea lar9%pndere pe 8iecare pentr 8aptele %ale! 8ie indiid! 8ie popor. Seranitatea era o doctrin9 ne-ati9! c9ci eaap9ra de o con%tr<n-ereJ %olidaritatea e%te o doctrin9 c aplica ni po=itie! c9ci ea te o&li-9 %9 lcre=i /n8olo%l ttror. I%toria Eropei clina%e /n principil %eranit9ţii! 8iindc9 popoarele Eropei ie1ea din)oln-9 perioad9 de ro&ie politic9J 1i 8aţ9 de ec;ea ro&ie! %eranitatea era n idealJ dar pe iitor i%toria Eropeineaia<nd %9 /nre-i%tre=e lptele pentr ie1irea din ro&ie! ci cceririle pa1nice prin nc9! 8aţ9 de ace%tea%olidaritatea e%te %in-rl ideal. ec;il ideal tre&ia %9 oar9! 8iindc9 aea %9 r9%ar9 /n %8letl oenirii nlno. A1a ar 8i tre&it %9 8ie.

$rincipil %eranit9ţii %e pr9&1e1te /n%9 89r9 %9 8ie /nlocit de acela al %olidarit9ţii. El oare prin

ece%ele %ale proprii. 7ene raţinea noa%tr9 e%te %ilit9 %9 a%i%te la ar-l ec;ili ideal! /n a1teptarea aroreiidealli de <ine.

/n ace%t ar-! no9! ro<nilor! i%toria Eropei ne re=er9 n rol principal. S9 /ncepe prin a ne da%ea9 de el! /nainte de a)l eecta.

7eranii a pornit n r9=&oi /n8ior9tor! /n %copl de a)1i 8ace n loc potriit %& %oare. C /nţele-ea eiace%t loc potriit %& %oare! 1ti noi ro<nii prea &ineJ el trecea pe%te ţara noa%tr9 1i %e /ntindea departe p<n9dincolo de Me%opotaia. ,reptl de a porni -ce%t r9=&oi 1i)" la -eranii din in%titţia %eranit9ţii lor naţio)nale) ,in %eranitatea lor neţ9rrit9 decr-ea dreptl de a aea o arat9 neroa%9 1i &ine or-ani=at9! 1iapoi de a _ntre&inţa acea%t9 arat9 in ori1ice %cop ale% de ei. Un popor e%te li&er %9)1i /ntind9 pterea p<n9nde poate. ,ne=e a dat 8iec9ria o enire. Cel ce n)1i /ndepline1te enirea n e%te den %9 tr9ia%c9.?dec9tor al ace%tei eniri e%te 8iecare popor /n parte. 7eranii /1i /nţele%e%er9 enirea prin a %t9p<ni pe alţii.

Iat9 pril are ece% al %eranit9ţii! c care /ncepe cri=a tipli no%tr.tn 8aţa iperiali%li -eran! X a1a c %e ne1te de o&icei ace%t pri ece% al %eranit9ţii ni

are popor X%olidaritatea n aea de op% dec<t de=apro&area c<tora %pirite 8ilo%o8ice c tendinţeanitari%te 1i n9de0dea /n ;ot9r<rile partidli %ociali%t internaţional. Cea dint<i r9a%e! c era 1i depre9=t! o opo=iţie platonic9J X cea de a doa %e doedi a 8i n %ipl it. Sociali1tii -erani! pe cari %ep%e%er9 at<ta n9de0de! otar9 creditele de r9=&oi ca 1i cei ai apri-i ilitari1ti. Ader%arii -eranilor. Aliaţii!ar 8i 8o%t indicaţi %9 /&r9ţi1e=e ideall %olidarit9ţii 1i %9 de%c;id9 oenirii n dr no. Nici ei n ar9 ace%tcra0! tn loc de a dennţa principil /n%1i al r9li! ei dennţar9 nai na din con%ecinţele ace%tia. O&<r1iar9li! de nde porni%e r9=&oil! era dreptl de %eranitate a&%olt9 pe care 1i)" aro-a%e Iperil -eran de a

/ntre&inţa ori1ice i0loc %pre a)1i /ntinde pterea! pe c<nd ilitari%l pr%ian n era dec<t o con%ecinţ9. ,ac9-eranii n %)ar 8i cre=t /n drept %9)1i alea-9 locl potriii %& %oare! ei n %)ar 8i -<ndit %9)1i or-ani=e=e oarat9 pternic9. R9l porne1te deci din do-a %eranit9ţii a&%olte! iar n din calit9ţile o%t91e1ti alepr%ianli.

Aliaţii n)ar9 cra0l %9 dennţe o&<r1ia r9li. ,ipotri9! ei /ncepr9 prin a de1tepta a&iţini noi lacei care n era /nde%tl de %erani a&%olţi. Ei or&ir9 de a%piraţinile /ndrept9ţite ale naţionalit9ţilor ici!

l9%<nd %9 %e /nţelea-9 dreptl 8iec9ri popor de a)1i cltia iperiali%l %9 propri. Nai dp9 ce r9=&oil8 c<1ti-at! a%piraţinile %pre %eranitate 8r9 teperate. Societatea Naţinilor! de care n %e or&ea niic la

/nceptl r9=&oili! o -9%i! la %8<r1it! /n protocoll p9cii. ,ac9 cel pţin ac %)ar 8i con%8inţit principil%olidarit9ţii ,ar n. Societatea Naţinilor e%te.

%&5



ai /nt<i! o %ocietate a ictorio1ilor! pentr a -aranta 8iec9ria dintre ace1tia partea de prad9 pe care o are delat de la /nin1i. Apoi! Societatea Naţinilor nici /ntre ictorio1i n introdce dreptl reciprocit9ţii. Snt /n eae&ri c dreptri neliitate! X %erani ca 1i odinioar9! X 1i e&ri c dreptri liitate. Nai pe %pi)narea ace%tora din r9 %e 8ac eperienţe c principil %olidarit9ţii. Lor li %e ic1orea=9 %eranitatea /n 8olo%l

ttror! pe c<nd e &rii c dreptri neliitate r9<n ne1tir&iţi! ca 1i ai /nainte.Acei care a dictat pacea par a dori o er9 no9 pentr oenire! o er9 /n care ar&itrarl %eranit9ţiia&%olte %9 di%par9 1i %9 8ac9 Ic %olidarit9ţii /ntre popoare! 1i c toate ace%tea! prin ecl%ii%l j care /lpractic9! ei cei dint<i di%creditea=9 opera lor.

Ro<nii! prin /nt<plare! %nt con%tr<n1i %9 ia o ;ot9r<re! i care %e a re%iţi n nai i%toria lor! ci 1ii%toria Eropei /ntre-i. Tratatl de pace ce li %e pre=int9 %pre %enare cprinde di%po=iţini prin care %eliitea=9 dreptrile lor de %eranitate /n 8olo%l Societ9ţii Naţinilor. $e %petele noa%tre %e /ncearc9 eperienţac prin cipil %olidarit9ţii internaţionale. Lea /ntrea-9 /1i are -<ndl aţintit a%pra noa%tr9. ,ac9 SocietateaNaţinilor a 8i ai t<r=i i a1e=9<nt pternic al oenirii! ea /1i a adce ainte c recno1tinţ9 de /ncredereape care i)a ar9tat)o ro<nii %en<nd pacea.. ,ar dac9 Societatea Naţinilor a 8i o creaţine e8eer9 /ni%torii %cri%9! roll de precr%or al iitorli e%te 8oarte 8ro%! iar acela de ltil repre=entant al trectlie%te 8oarte r<tJ /n iaţa real9 /n%9 e%te a1a de -re de ale% /ntre roll de precr%or 1i acela icti9

,e aceea! /nainte de a %e ;ot9r/! ro<nii a dreptl la di%cţie li&er9 1i /ndeln-at9. N li %e poate cere o

;ot9r<re -r9&it9 1i lot 8er9 /ntr)o c;e%tine /n care /n1i1i arii lor Aliaţi %nt! dp9 cr ede! /nc9 ne8iaţi.Soarele noli ideal al %olidarit9ţii internaţionale a poate c;iar <ineJ deocadat9! a%t9=i pe ro<ni /i /n-ro=e1te ar-l %eranit9ţii lor.

.. 1deea europeana. nr. /2. /T octomrie /4/4. p. /-7



INTELECTUALII *I $OLITICA AR,EALULUI

Apell di%cret pe care)" /ndreapt9 a%t9=i &9r&aţii politici aiArdealli intelectalilor din Ro<nia /ntre-it9! cer<nd)le concr%l /n lpta /potria politicii de la Bcre1ti! poate deeni <ine! dp9toate pro&a&ilit9ţile! pe 8aţ9 1i in%i%tent.

Lcrrile %e precipit9 /n politica Ţ9rii Ro<ne1ti ai repededec<t %)ar 8i pre9=t. Snte p<ndiţi 1i r<ţi de nii dintre eciniJil=ionaţi de nii dintre aliaţiJ ne/nţele1i de cei ai lţi &9r&aţipolitici eropeni. /nl9ntrl Ţ9rii! contin9 ec;il politiciani%! ca1i c niic n %)ar 8i %c;i&at /n Eropa. Mi=eria &ate la 1ilenora! pe c<nd alţii n 1ti nde %9)1i pla%e=e pro8itrile de r9=&oi.Oaeni noi %e ridic9 1i r<ne%c la roll de condc9tori! pe care or %91i)" ia %in-ri! 8iindc9 /n Ţar9 n ei%t9 nici opinie p&lic9! niciatoritate recno%ct9. $artidele ec;i %e craponea=9 de antaare-eli! c ri%cl de a)" atra-e 1i pe el la ar-inea pr9pa%tiei. $e%te tot

%e iproi=ea=9. Nic9ieri ol copetinte la locl nde e neoie ded<n%l. /n Ro<nia Mare n e%te nieni lţit.

/n a%eenea condiţii! %)ar ptea ca intelectalii %9 8ie c;eaţi %9 0oace n rol.

Roll cel ai potriit pentr ei! /n %itaţie noral9! ar 8i 8o%t peterenl cltral. Ae neoie de prodcţii %erioa%e /n toate rarilecltrii! pentr a ne con%olida actiitatea intern9 1i a ne da npre%ti-i /n a8ar9. F9r9 lcr9ri intelectale! care %9 ne 8ac9 cin%te /nEropa! /n =adar ladele X 1i poplari=area ladelor noa%tre. S8letlni nea n)1i a8l9 ro%tl %9 pe le! p<n9 c<nd n)1i areo-lindirea /n creaţini dra&ile. C pre-9tirea!dac9 n c %9<r1ireaace%tora! intelectalii ar 8i at de%tl de lcr.

%&7



cone! /n la&oratoare! /n ateliere! /n 1coli 1i /n &i%erici! &ate >S

lt <ntl %9r9ciei...Re1ita politicii Ardealli ar ptea %9 a0te la ridicarea cla%eiintelectalilor roani. ,e allintreli! ei %nt /n tradiţia politiciiArdealli. Acea%t9 politic9 n)a cno%ct pe ciocoii c9rnari caridin /plinitori de &irri %)a 89ct petiţionari de dreptri pentrpoporJ ea n)a cno%ct! adic9! innea lpli /n &lan9 de oaieinne care %t9 la o&<r1ia li&erali%li ro<n. ,e la /ncept ea a8o%t cond%9 de /n9ţ9tor 1i de preot! de icl c9rtrar de la %ate! care%)a n9%ct /pilat 1i %9rac! 1i a1a a r9a% p<n9 a%t9=i. In Ardeal!intelectall e%te %tiat %incer! X 1i acea%ta e%te pria condiţie a neicola&or9ri rodnice! tn Re-atl ec;i! intelectall a 8o%t a%erit canealt9 a politiciani%li. El n poate do&<ndi aci n roi cin%tit! c<t9ree pterea politiciani%li d9inie /nc9. Ardeall! de a%eenea!n poale aea n rol de cin%te /n politica Ţ9rii! c<t9 reepoliticiani%l de dinainte de r9=&oi drea=9. $rin rare! nd1an con! de n)ar 8i 1i alte ca=e! lea-9 pe intelectall ro<ndin Re-at X de Ardeal.

,ar ei%t9 1i alte ca=e! de natr9 ai po=iti9. Ardeall! prinde=oltarea %a econoic9 1i cltral9! e%te c;eat %9 8ie! politice1te!

/n8r<n9tor ece%elor /n iitoarele lpte de cla%e din Ro<nia Mare.,ea-o-i%l ţ9r9ne%c! ca 1i capitali%l eploatator al &9ncilor e%tedeopotri9 89r9 rea=i /n Ardeal. Aci n)a 8o%t ţ9rani de%pia dec9a1e 1i <naţi la nc9 c &icil! pentr ca! din r9=&nare! d<nd)le a%t9=i n de-et! %9)ţi ia <na toat9! c =ice n proer& de%preţ9ranii din ec;il Re-atJ nici pe /&o-9ţiţii de pe%te noapte ai le-ilorde prote0are a ind%triei naţionale n i)a cno%ct Ardeall. Mncaţ9ranli de acolo a 8o%t -rea. dar n &at0ocorit9. Capitall &ancar %)a8orat din econoii! iar n din &-etl 1tli. ,e nca intelectal9%)a 89ct o /ntre&inţare prodcti9J n)a 8o%t nealt9 a %peclei. C<nddar nca intelectal9 a 8i %9)1i reendice dreptrile! ca n a ai /nt<lni /n Ardeal %ceptici%l pe care /l /nt<lne1te dincoace. Oaeniide acolo cred in copetinţ9J oaenii de aici! din%pre Bcre1ti! cred /nnoroc... O to9r91ie c Ardeall e%te dar natral9 pentr intelectali.

Sin-r Ardeall ne poate adce de=ro&irea conal9 de %&in8lenţa -ernelor! c9ci aU ree c<t n o aea atonoiaconal9! n o aea o politic9 %9n9toa%9 /n Ţara Ro<nea%c9! 1inici loc pentr intelectali. $oliticienii din Bcre1ti 89-9die%c de

t00 ree atonoia conal9! dar n ne)o or da niciodat9. Le

ro1e1te! pentr acea%ta! tradiţia 1i intere%l! c9ci or-ani=aţia parti)0-lordin ec;il Re-at tr9ie1te din a%erirea conelor. $riarl e%terepre=entantl partidli /n con9. Nit de -ern! el <n9 0 a ot!aeninţ9 pe opo=ant 1i %ere1te pe parti=an. ,e la r9=&oi k@coace!-ernele din ec;il Re-at nici c at<t n %nt lţite. Ei ornelte c de%9<r1ire pa%ie! 1i de aceea a /nlocit pe priari cpre1edinţii coi%iilor interiare. La %er&area /ncoron9rii =ece ii dea%eenea nelte a ţint locl priarilor. *i nieni n)a %iţit in%ltaad%9 %eranit9ţii poporli! at<t de lt era lea deprin%9 c8al%i8icarea ace%tei %eranit9ţi.

iaţa politic9 din Ardeal n a contina acea%t9 8al%i8icare!8iindc9 acolo conele a tradiţini de independenţ9! c lt aipternice! 1i independenţa lor n ine /n con8lict c intere%eleor-ani=9rii $artidli Naţional! care n e%te clientela ni 1e8 departid.

C atonoia conelor! %e or a8ira /n iaţa noa%tr9 p&lic9a%piraţinile cltrale 1i politice! c<t 1i intere%ele econoice! /n 8oralor clar9 1i peranent9. /n9ţ9torl! preotl! ţ9ranl! proprietarl or

8i /n cona rral9 atono9 8iinţe politice reale! iar n! ca ac!&re. Fiecare a 1ti! atnci! c9! per%i%t<nd /n conin-erile %ale! aaea n re=ltat: repre=entanţii politici %e or 1ti controlaţi. Ţara ado&<ndi n %8let politic! 8iindc9 /n 8iecare din cellele %ale %ociale! a8i o iaţ9 politic9 real9.

,in acea%t9 are re8or9! /n pril r<nd! a pro8ita cla%aintelectalilor. Acea%t9 cla%9! din roll %9 de paria pe care /l are ac!a a0n-e %9 8ie 8erentl /ntre-ii noa%tre ieţi politice.

%&8



Nici n alt partid n pare dar a o8eri o to9r91ie ai %incer9

pentr intelectali! ca $artidl Naţional din Ardeal.$artidl Ţ9r9ne%c din Re-at! care e%te cond% /n parte de inte)lectali di%tin1i! /&r9ţi1<nd tactica lptei de cla%9 1i declar<nd)%e caap9r9torl ecl%i al intere%elor ţ9r9ne1ti! a /nc;i% ltor intelectalidrl cola&or9rii. Apoi!politica %tatli ro<n n poate 8i ecl%ipolitica intere%elor ţ9r9ne1ti. *i c;iar de ar 8i a1a! ţ9ranii n)a neoienai de epropriere! ci de lte alte a0toare! care n pot eni dec<tdin %olidari=area lor c celelalte cla%e %ociale.

,ar poate c9 $artidl Ţ9r9ne%c tinde %9 /ndeplinea%c9! dp9epropriere! 1i ace%t pro-ra Atnci contopirea li c $artidlNaţional e%te o c;e%tine de tip.

%&9



,intre partidele ec;i! intelectalii era prii c cin%te tn$artidl Con%erator. Ace%t partid! /p9rţit /n do9! 8iind a%t9=iparali=at X o parte prin oartea 1e8li! alt9 parte prin o%traci%rnpolitic! X intelectalii li n)1i pot ai &ine /ndeplini datoria c9treŢar9! dec<t %pri0inind oralice1te acţinea $artidli Naţional dinArdeal.

,p9 ce politica Ardealli a 8i re1it %9 -erne=e Ţara!intelectalii %e or ptea retra-e lini1tiţi la ocpaţinile lor! 8iindc9lcrrile or 8i intrat atnci /n noral.

In ce 9 prie1te! /nc9 de ai lte lni cat %9 /ndlce%c

de=a9-irea ardelenilor 8aţ9 dc politica din Bcre1ti. or 8i 89ct 1i ei-re1eli! po%i&ilJ dar toate -re1elile lor %nt %c=a&ile 8aţ9 de lip%a de%inceritate c care a 8o%t /nt<pinaţi de politicienii de aci...

La politicienii li&erali /nc9! pe l<n-9 lip%a de %inceritate! %eada-9 1i aro-anţa Kca %9 n)i =ice ai pe ro<ne1te. Ace1tide%cendenţi ai ciocoilor de odinioar9 a aro-anţa intrat9 /n %<n-e.

Ardelenii! %c;i&<nd Bdape%ta c Bcre1tii! a cre=t c9 inla ni1te 8raţi %l9&iţi de r9nile r9=&oili! c cari %9 %e %89tia%c9 c ar8i ai &ine %9 %e /ndrepte Ţara rinat9 la pn-9 1i r9t9cit9 la %8letJ Xc<nd colo!ei a dat pe%te ni1te l9d9ro1i! care! l<nd)i de %%! leor&ea ca la ni1te prote0aţi! c9 i)a %c9pat din -;earele neţilor 1i alen-rilor. $oliticienii din Bcre1ti %9 8ie oare eroii cno%cţi aiictoriei! /naintea c9rora ardelenii tre&ie %9 %e plece

Cnoa1teţi! de%i-r! acele li-;ioane ici 1i rdare! de care!c<nd te apropii. ai ai are %pai9 1i te a&aţi ai tare ca /n 8aţaanialelor %9l&atice. A1a li %)a /nt<plat 1i ardelenilor. A 89ctpolitic9 cp9tat9 c<t a %tat /n 8aţa ti-rilor din Bdape%ta! dar /n8aţa li&eralilor din Bcre1ti 1i)a pierdt cp9tl.

Il or rec<1ti-a.

Ideea eu"opeana:, n". 8>, ;;-;?octo!("ie 8?;;. p. 8-;







1i n ini%tr c;eat %9 8ie o ln9 la -e a oit %9)1i ai&9 proiectl%9. Nici n ini%tr /n%9 n)a at crio=itatea %9 8ac9 o %tati%tic9 decine rea=9 la nier%itate. Fra=ele lar-i 1i %onore i)a lţit petoţi. La nier%itate in 8iii poporli Ce le tre&ie ini1trilor %9 1tieai lt Toţi %tdenţii %nt 8iii poporli! deci %tati%tica %)a /nc;eiat.N)a at ini1trii crio=itatea %9 %e /ntre&e nici cine rea=9 /n1coalele %ecndare! nde aproape era o datorie %9 %e /ntre&e! 8iindc9etodele /n9ţ9<ntli %ecndar %nt /n are parte &a=ate peindiidalitatea %ocial9 a eleli. Sin-r ini%trl Me;edinţi '3! 89r9%tati%tic9! a at intiţia c9 aci e%te o pro&le9 are de iitor 1i a enitc le-ea /n9ţ9<ntli %ecndar la %ate. ,ar! dp9 Me;edinţi!politica a reenit repede la ec;ea ei atc9! 1i de -ina=ii la %ate n %)a ai or&it. Stati%tica ar 8i dat /n%9 indicaţii! pe care 1i cei ai or&iini1tri le)ar 8i ptt edea. Ea ar 8i ar9tat c9 a0oritatea eleilor delice in din p9rinţi 8ncţionari la %tat 1i din a-ricltori ari. Acea%ta /n ceea ce prie1te pe cei de naţionalitate roani. Eleii de

naţionalitate %tr9in9! prec ţ0 ereii in din p9rinţi coercianţi 1ipro8e%ioni1ti la ora1e. Fiii poporli %nt! a1adar! din cla%e &inedeterinate.

La "#"3 %)a ina-rat politica peri%elor de a-oane 1i a8rnitrilor de r9=&oi. S)a /&o-9ţit politicienii de la -e!8ncţionarii! coercianţii care a <ndt c preţri ridicate $reapţiniJ a0oritatea ace%tora a @cipit naiJ %)a /&o-9ţit toţi%a%arii care a dat &ac1i1ri. ,e 8iecare ie de lei priit9 &ac1i1 depoliticieni 1i 8ncţionari! %)a c<1ti-at n ilion de c9tre %a%ari.Coercianţii %erio1i 1i cno%cţi! erei! ca 1i ro<ni! a r9a% lac<1ti-rile o&i1nite.

Intre "#">)"#"6 ae r9=&oil. Ocpaţia -eran9 dincoaceJnere-la 1i ri%ipa dincolo. Speclatorii iproi=aţi a c<1ti-at 1i aici 1idincolo.

,p9 "#"6 eproprierea 1i! concoitent c ea! %cpireatraili.

$aralel c ace%te 8apte ale politicii! %9 ede ce %e petrece /n%coale le %ecndare.

In "#_S %e /n%cri /n 1coalele p&lice %ecndare din toat9 ţara nare n9r de elei de naţionalitate ro<n9. $roporţinea /nBcre1ti Kcare /i e%te ai cno%ct9 e%te de 25 de elei ro<ni la 2%tr9ini!deci pe%te #4P ro<ni. La 1coalele particlare proporţia e%teai %c9=t9 pentr ro<ni! dar tot1i c lt pe%te 54P.

,in ace1ti #4P ro<ni! /n%cri1i la "#"5! n r9<n /n "#2( ca eleide cla%a a III)a dec<t 35. Re%tl %)a ri%ipit /n decr%l anilor deocpaţie 1i r9=&oi. In %c;i&! eleii %tr9ini Kadic9 noii cet9ţeni ro<nide reli-ie o=aic9 a cre%ct de la "4P la 55P! enind din 1colileparticlare 1i din alte 1coli %peciale pentr a ple locrile r9a%eli&ere. Unde %)a d% eleii ro<ni ,in lip%a de i0loace alep9rinţilor! ei a 8o%t retra1i. Fncţionarii a%t9=i n ai %nt /n %tare %9)1i /ntreţin9 copiii /n 1coala %ecndar9! nde %nt c;eltieli ari. Loclcopiilor de 8ncţionari n)" pot ocpa p<n9 ac nici copiii de ţ9rani!c9ci ace1tia! de1i ridicaţi din %tarea de i=erie de ai /nainte! %nttot1i /n neptinţ9 %9 c;eltia%c9 prea lt pentr copiii lor.A-ricltorii ari! de la /ncepi ai pţini la n9r! %nt a=i ai r9 1idec<t 8ncţionarii. ,aci 8iii noilor cet9ţeni erei n)ar 8i enit %9 ocpe

locl! locl ar 8i r9a% -ol.Cine %nt cet9ţenii ace1tia noi! ai c9ror 8ii a lat locl ro<nilor

Snt &o-aţii erei de dinainte de r9=&oi! %a 9car erei cno%cţi /nlea pro8e%ioni1tilor 1i a coercianţilor N. Snt oaeni noi! ctotl noi. Ei era la "#"5 ici coercianţi! %a ai pine =i% candidaţide coercianţi! iar ac %nt an-ro%i1ti 1i ind%tria1i. Ace1ti oaeninoi! dac9 n era /&o-9ţirea de r9=&oi! nici n)ar 8i ale% pentr copiii

%*&



lor 1coala %ecndar9. ,ac9 ei a trii% copiii lor la 1coala %ecndar9!e%te c9 ei a a%t9=i capitalri pe care copiii lor! lip%iţi de tradiţiaade9raţilor coercianţi! n le pot pne /n aloare dec<t ca iitoriedici! iitori aocaţi 1i ai ale% iitori in-ineriJ prin rare! n at<tei! c<t capitall lor a /pin% pe copii %pre 1coala %ecndar9! de ndeare %9 li %e de%c;id9 drl %pre nier%itate. $9rinţii eleilor ro<ni!care a ai r9a%! n a capitalri de dat /n eploatareJ ţinta lor e%te%9 8ac9 din copiii lor 8ncţionari! c %nt 1i d<n1ii.

Iat9 dar %itaţia. $oplaţia ţ9r9nea%c9 /piedicat9 de la 1coala%ecndar9! prin 8aptl c9 acea%t9 1coal9! a1e=at9 la ora1! cere prealte c;eltieliJ iar cla%ele %ociale! care d9dea /nainte contin-entlcel ai nero% de elei ro<ni! 8ncţionarii 1i a-ricltorii ari!%9r9ciţi 1i de%8iinţaţi. Fncţionarii! ca %9)1i poat9 enţine pe 8iii lor /nlice! /i 8ac %l0&a1i la %tat de pe ac K09tate din =i %e dc la %l0&91i 09tate la lice! adic9 le da ptinţa %9 ia o diplo9! dar n 1i /n9ţ9tr9.

Stdenţii actali din nier%itate %nt eleii intraţi /n -ina=iiprin anii "#"3X"#"5.

Seriile care %e or /n%crie de ac /nainte or 8i eleii cari %)a /n%cri% /n -ina=i /n anii %cce%ii dp9 "#"5! /n anii ocpaţinii 1ir9=&oili! /n anii de i=erie pentr 8ncţionari! tn ace%te iitoare %eriiproporţia a 8i 1i ai 8aora&il9 /&o-9ţiţilor de r9=&oi. Snt de peac cla%e de -ina=i /n Bcre1ti! /n care eleii ro<ni %nt %&24P.

Cine %nt dar inoaţii Mai /nt<i! ei%t9 inoaţi Unii oaenipolitici ar tre&i %9 %pie c9 n ei%t9 inoaţi. $artidl &r-;e=ieili&erale! c deo%e&ire. Sitaţia de a%t9=i e%te prod%l politicii li&erale!8iindc9 de 8apt acea%ta e%te politica ce ne)a -ernat /n ltiii =ece ani.N ae elei de lice 1i %tdenţi de nier%itate ro<ni! 8iindc9politica li&eral9 n recnoa1te cla%elor %ociale alt9 8ncţine dec<t peaceea de a prodce capital! adic9 &ani. Banii /n%9 n)a 8o%l%pecialitatea 8ncţionarilor 1i nici a a-ricltorilor ari ,e%pre partea8ncţionarilor 1i a a-ricltorilor ari n %)ar 8i pti /n8iinţa o &anc9naţional9. Ace%te cla%e %ociale prodcea! n %c;i&! eleentele din

care %e recrta pro8e%ioni1tii 1i intelectalii! 1i pentr care aea1coala %ecndar9 1i nier%itatea. $olitica li&eral9! i=&tind %9%9r9cea%c9 ace%te do9 cla%e %ociale! a ad% %itaţia pe care o ede.Li&eralii! dac9 %nt con%ecinţe c politica lor! ar tre&i %9 %e &cre.iitorii edici! aocaţi 1i in-ineri! cari or ie1i din nier%itate! or8ace ai lţi &ani dec<t acei cari a ie1it /n trect.

Nici partidele noi n)ar aea de ce %9 8ac9 ac=9ri. Ţ9ranii n)aneoie de nier%it9ţi. *i p<n9 ce ţ9ranii or a0n-e la nier%itate!ai e%te tip. $rin rare! /nc;iderea /n9ţ9<ntli nier%itar dece ne)ar pne pe -<ndri $artidele noi ar tre&i %9 &at9 din pale c9%)a /nc;i%! /n %8<r1it! pepinierele de nde r9%9rea pii oli-ar;iilor.

R9<n tot1i de%ti oaeni de &n)%iţ in Ţara Ro<nea%c9!care /n 8aţa %itaţinilor ar9tate %9 8ie p1i pe -<ndri. Acea%t9 %itaţien e%te /n le-9tr9 c anti%eiti%l. Anti%eiti%l n)are ce c9taaci. Firea! reli-ia! politica %eitli n)a nici n ae%tec in tot ceede. Sitaţia de 8aţ9 e%te i=or<t9 din condiţini %peciale 1i n poate8i /ndreptat9 dec<t prin 9%ri %peciale. C 8ra=e anti%eite n %ea0n-e la niic. ,l. A. C. C=a a re1it pentr oent %9 =9p9cea%c9

%piritele! dar! %nt %i-r! n pentr ln-9 drat9. Cri=a n %t9 /n 8aptlc9 8iii /&o-9ţiţilor dc r9=&oi! /n a0oritate erei! a n99lit la lice 1ila nier%itateJ ci cri=a %t9 /n 8aptl c9 de a%t9=i /nainte! tip de celpţin "4)"5 ani! cla%ele %ociale care d9dea p<n9 ac /n od noralpe %tdenţii de nier%itate! %9r9cite prin politica pe care a 89ct)o!n)1i ai pot /ndeplini acea%t9 8ncţine pe iitor. Tip de "4)"5 ani%electarea pro8e%ioni1tilor no1tri a 8i %c;i&at9. iitorii 8ncţionari ai

%**



%tatli or 8i laţi /n a8ar9 de cla%a ec;ilor 8ncţionariJ iar iitoriino1tri edici! aocaţi 1i in-ineri or 8i recrtaţi dintre 8iii celor care ac<1ti-at c 1rinţ9 /n anii de calaitate naţional9. E%te /n acea%t9per%pecti9 n pericol pentr iitorl neali Acei care cred c9Ro<nia de p<n9 a=i a 8o%t ptred9 1i c9 toţi c<ţi a 8o%t 8ncţionari 1ia-ricltori ari /n trect %nt &ni de %p<n=r9toare! aceia de%i-ror r9%pnde c9 n. Ei or =ice! dipotri9! c9 &ine e%te c9

%*5



%)a %8<r1it o dat9 c onopoll pe care /l aea a%pra 1coalelor /nalte8ncţionarii 1i oli-ar;ia. ,ar copiii ace%tor trii1i la %p<n=r9toarepot %9 n ai&9 aceea1i p9rere. E%te 1i -re %9 le cere lor %9 %e %incid9de &n9oie. ,e aceea! /i ede reacţion<nd! pornirea lor n ine dinanti%eiti%! c din eroare %e %pne! ci 0in in%tinctl de con%erareal cla%ei li. Ei %e 9d /nlociţi prin priii eniţi. N %nt /nlociţi deereii din cla%a intelectal9 1i claà &r-;e=9! con%titite de dinaintede r9=&oi! ci de pleaa ereilor. Aci e%te &&a. Fiii ereilor! &ine %itaţide dinainte de r9=&oi! n de1teapt9 antipatieJ dac9 ar 8i 8o%t nai ei!niciodat9 con8lictl n)ar 8i i=&cnit. Mlţiea pareniţilor! ad1i deall /&o-9ţirii de r9=&oi! a de1teptat &9niala /nt<i! 1i apoi ra.Fenoenl ace%ta e%te -eneral /n Eropa Central9. Identic ca la noi %epetrec lcrrile /n 7erania.

Ce %olţie %e poate da Nu!e"us claususl O copil9rie. Ori-inear9li %t9 /n politica -re1it9 pe care o r9. Nu!e"us clausus,aplicat ereilor! n adce de la %ine nu!e"us !a'i!us pentr ro<ni.Apoi! n e%te /ndea0n% ca %9 %e /nlţea%c9 ro<nii. Ca nier%itatea%9 8ie! /n ade9r! dc 8olo%! ea tre&ia %9 po%ede o te;nic9 de /n9ţ9<ntla /n9lţiea tipli! iar %tdenţii care o rea=9 %9 ai&9 la %patelelor o cla%9 %ocial9 /n %tare dc a %porta c;eltielile pe care le cer%tdiile /nalte.

C n c<nt! %olţia n)o poate adce dec<t o alt9 politic9. Cri=anier%it9ţii e%te cri=a care a rat /n od natral dinde=or-ani=area pe care a ad%)o /n cla%ele noa%tre %ociale politicali&eral9.

..Ideea eu"opeana:, n". 88;, 88 8 [

$e("ua"ie 8?;E. p . 8 - ;

%*6





Orientl 1i Eropa antici /ncerca %i reali=e=e prin pterea%pranatralli! Eropa oderni a a%piraţia %i reali=e=e prin

cltra naţionali! tran%8oraţi /ntr)n ideal creator. Cltra naţional9e%te edil %8lete%c de care are neoie eropeanl pentr a)1i p9%traneclintiţi credinţa /n pro-re%. A8iraţi la /ncept ca n de=iderat%entiental! ea a %8<r1it prin a doina politica ttror popoareloreropene. Ultil r9=&oi a con%8inţit locl ei de 8rnte printre arile%copri ale con1tiinţei oene1ti.

E%te iitor 1i! /n acela1i tip! pentr noi e%te 9reţ %9 con)%tat9 c9 la a8irarea ace%ti ideal! a1a de caracteri%tic eropean!poporl ro<n a contri&it din ree 1i /ntr)o &n9 parte. iaţa ce %)a de%891rat aci! /ntre cele trei r<ri din Sd)E%tl Eropei! ,n9rea!Ti%a 1i Ni%tr! a at aceea1i pl%aţie c iaţa Eropei /ntre-i. F9r9rodl ace%tei ieţi lte din cele /n89ptite prin arele r9=&oi n %)ar8i ptt c &ine %8<r1i! 1i poate c9 nici n %)ar 8i pornit din capllocli %9 %e /n89ptia%c9. ,ar %)a pornit! 8iindc9 %e 1tia c9 aci! /ntrecele trei r<ri care ;ot9r9%c neal ro<ne%c! ei%ta de ltpre-9tite %8lete pentr r9=&oil idealli naţional. Se 1tia c9 aci o%c<nteie e%te de%tl ca %9 aprind9 8ocl. *i a1a a 8o%t. Ro<nia a datnl din 8rontrile pe cari %)a re=iat &irinţa 8inal9 a idealli

eropean.Birinţa 8inal9 %9 n ne 8ie /n%9 n narcotic prin care %9 ne

adori con1tiinţa datoriei 8aţ9 de enirea noa%tr9. Ideall naţional!pentr care a lptat 1i a %8erit! e%te reali=at /n noi! at<t pe c<t elne de%c;ide ori=ontri pentr o no9 /n9lţare %8letea%c9! tn ordineaoral9 n ei%t9 8inal! ci nai 8inalitateJ adic9: ten%ine contin9%pre cea ai de aloare. Si ţine trea=9 /n %8letl no%tr con1tiinţaenirii noa%tre. Spre ace%t %8<r1it %i pro8it9 de 8iecare %9r&9toare!care ne adn9 pe lţi la n loc! %pre a cin%ti eoria /nainta1ilor!prin ale c9ror or&e 1i 8apte %8letl poporli no%tr a 8o%t /ndrai /n trectJ 1i la 1coala lor apoi %9 ne pre-9ti! la r<ndl no%tr! %pre /plinirea operei ce ne re=er9 iitorl.

Neroa%e %nt nele /nainta1ilor c cari ne pte <ndri.Naţionali%l a cre%ct la noi din p9<ntl /n%1i al ţ9rii. ,e laill c9rtrar de %al! p<n9 la cel ai /nalt /n9ţat de la ora1 pe care,ne=e ni ")a ;9r9=it! /n 8iecare epoc9 -9%i apo%toli de)ainaţionali%li pe toate treptele %ociale. /n intea ace%tor apo%toli!toate nanţele credinţei. $e tlpina naţionali%li %)a ridicat la noi o

8lor9 %8letea%c9 de o &o-9ţie c /nt<lni 8oarte rar airea. ,intreace1ti apo%toli /n%9! ro- %9)i Fie /n-9dit a eoca %in-ra 8i-r9 aceli din r9 di%p9rt! pe care o p9%tr9 /ntr)o dioa%9 aintire decole-ialitate e&rii Acadeiei Ro<ne! 8i-ra li Andrei B<r%ean.

,i%tin%9 1i %ipatic9 i %e /n89ţi1ea=9 acea%t9 8i-r9 a naţiona)li%li ro<n. N9%ct /n "656! /n ,<r%tele Bra1oli! AndreiB<r%ean! 8ecior de preot! dp9 cc)1i coplet9 %tdiile -ina=iale dinBra1o! c c<tea %ee%tre de lecţini adiate la nier%it9ţile diniena 1i Miinc;en! eni %9 %e a1e=e ca ode%t pro8e%or proi=or tot ia-ina=il nde /n9ţa%e 1i a c9ri i%torie aea d<n%l %9 o %crie! /ntrenoie&rie "6## 1i octo&rie "#42! c o deo%e&it9 pricepere 1i tra-erede ini9. Trect de la "66> ca pro8e%or de8initi la 1coala coercial9! o1coal9 %tr<n% le-at9 c -ina=il Bra1oli! B<r%ean de%891r9 aci oactiitate at<t de prodcti9 c9 el %e ip%e atenţiei ttrorintelectalilor din Ardeal. C<nd @A%ociaţinea pentr literatra 1icltra poporli ro<n! or-anl /n care %e concentra! /nainte der9=&oi! i1carea naţionali%t9 din Ardeal! r9a%9 89r9 pre1edinte!per%oana ii 8 aclaat9 nani /n roll pe care ai /nainte /l

/ndeplini%er9 &9r&aţi de rednicia ni ar;iere ca Andrei *a-na! deerdiţia ni Tiotei Cipari'5 1i de patrioti%l ni 7eor-e Bariţ'>.Mode%tl pro8e%or de la 1coala coercial9 din Bra1o! ale% /n ace%tinteral! /n "#46! e&r al Acadeiei Ro<ne! %e %i la locl ce)i8%e%e /ncredinţat! a<nd din pril oent /nţele-erea rolli pecare /l a1tepta lea de la d<n%l. Locl de pre1edinte al @A%ociaţiniipentr literatra 1i cltra ro<n9 din Tran%ilania n era! /n

%*8



apropierea anli "#"3! o di%tincţie enit9 %9 lţea%c9 o anitate%a %9 dea /ncra0are ni talent plin de 89-9dieli! ci era pnctl de

ir a%pra c9ria %e /ncrci1a 8ocrile acelor ce d19nea cltraro<n9! era locl care a1tepta pe ol -ala de 0ert89. O le /ntrea-9aea dreptl %9 1o9ia%c9 inaintea prie0diilor X 1i lte prie0dii %e-r99dea a%pra ro<nilor din Tran%ilania /n acele clipe! X%in-rl care n)aea dreptl %9 1o9ia%c9 era pre1edintele@A%ociaţinii. Cea ai lt c;iar. C c<t prie0diile %e /nlţea!aeninţ<nd %9 %l9&ea%c9 /ncrederea e&rilor .A%ociaţinii! c at<tpre1edintele tre&ia %9 8ie ai d<r= /n epriarea conin-erilornaţionale. *i a1a a 8o%t Andrei B<r%ean. Re-lat! /n 8iecare an. /ncep<nd ca icepre1edinte din "#4>! prin di%cr%rile de de%c;idere laadn9rile -enerale! el /1i ia a%pra %a ri%cl de c tr<&iţa liin9de0dile ne%tr9tate ale neali ro<ne%c. Feciorl preotli dinp<r%tele Bra1oli! indi8erent la tr9%netele ce %e -r99dea a%pracapli %9! citea re-lat la arile =ile de %9r&9toare ale@A%ociaţinii! /n ean-;elia %8letli %9 naţionali%t! c credinţane%tr9tat9! c care nen9rate -eneraţii de preoţi a citit /n&i%ericile neali ro<n din ean-;elia li Hri%t. .Aceea ce e%te apapentr pe1tiJ aerl pentr =&r9toare 1i pentr toate ieţitoareleJ ce

e%te lina pentr edereJ %oarele pentr cre1terea plantelorJ or&apentr c-etare! aceea e%te naţionalitatea pentr 8iecare popor! =iceael /n arele di%cr% de ia *il9 /n ' a-%t "#46! repet<nd or&ele /nainta1li %9 7eor-e Bariţ. Tot /n ace%t di%cr% care poate 8icon%iderat ca o %inte=9 a conin-erilor %ale! -9%i 1i r9toarelea8iraţii pe care ra1ii or aea %9 le repete dp9 d<n%l.

". X /n%1irea caracteri%tic9 a poporli ro<ne%c e%te dorl %9de lin9! n9=inţa %a %pre /n9ţ9tr9. X 2. ?ert8ele cele ai aripentr cltr9 le)a 89ct cei de 0o%! %9racii. $entr Tran%ilania aiale%! @n din pri%o%l aerilor 8edale! adnate de eacri! nici dincoorile %toar%e de la alţii %)a 89ct in%tittele pentr pre-9tireapreoţilor 1i /n9ţ9torilor! ci din o&oll 8o%tli io&a-. X (. @/ntrec9rtrarii no1tri 1i /ntre %9teni n poate %9 8ie deo%e&ire de intere%e!nici deo%e&ire de a%piraţini. C toţii %nte 8iii aceleia1i 8ailiiJ ctoţii a r9%9rit din aceea1i tlpin9. X 3. @Tot din acelea1i otie npol 8i deo%e&iri nici /n aceea ce prie1te caracterl cltrii noa%trenaţionale. Cltra noa%tr9 n poate 8i dec<t na 1i aceea1i! /nteeiat9pe /n%1irile caracteri%tice ale poporli no%tr.

Oratorl de la *il9! deodat9 c 8ondl conin-erilor %ale! nede=9lie 1i entalitatea -eneraţiei de lpt9tori naţionali1ti dedinainte de r9=&oil pentr /ntre-irea nit9ţii neali. Toţi ace1tilpt9tori a <ndria ori-iniiJ a <ndria tradiţiilor ro<ne1ti.Andrei B<r%ean e%te %i-r pe p9<ntl pe care /l calc9 1i pe or&a $ecare o %pne! 8iindc9 la el niic n e%te iproi=at: pa%l %9 rea=9pe drl &9tt de %tr9o1iJ or&a %a lini1tit9! dar r9%picat9! e%te%p%9 c -<ndl de a 8i %9pat9 /n piatr9 pentr e1nica lare)ainte aiitoriii. C<nd n B<r%ean rea %9 doedea%c9 n ade9r!ar-entl %9 cel ai pternic e%te %co% din tradiţie. A1a a %p%*a-na. arele ar;iereJ a1a dp9 el. Aleandr Moc%on ''J a1a 7.Bani: Aceea ce a le-al intea at<tor ari ro<ni e%te %8<nt. Oentalitate lip%it9 de arora tranda8irie a not9ţiiJ o entalitate%o&r9J 8ie! dar ce teelie %olid9 pentr %olidaritatea 1i continitateancii -<nditorilor pe terenl cltrii naţionale. 7eneraţia! /n nelec9reia or&ea B<r%ean! n)a cno%ct anar;ia -<ndli! &oaia cea aidi%tr-9toare pentr inteli-enţa popoarelor tinere! /n%e1i otielein%piraţie poetice! c9ci Andrei B<r%ean a 8o%t 1i poet! el le -9%e1te tot

/n tradiţie.@$e al no%tr %tea- e %cri% nire! nire /n c-et 1i %iţire. A noa%tr9%tea! pe &olţi cere1ti! lcea%c9 /n eci ere. S8<nta dra-o%te de 8raţi!acea%ta %9 9 /n%8leţea%c9. Un 8alnic -la% r9%n9 din <r8l deCarpaţi! e -la%l ţ9rii noa%tre.

Ardeall no%tr lt i&it! %cp lea-9n p9rinte%c. Ardeallno%tr lea-9n %cp! dar lt nenorocit.

%*9



N %nt er%rile ni %8let aid de ipre%ini ori-inale! dar%nt er%rile ni %8let /n care %)a topit p<n9 /n ad<ncl 8irii a%pi)

raţiile 1i drerile ni nea /ntre- C o deo%e&it9 pl9cere! ainteaB<r%ean poe%tea poplar9 a li $r<%lea cel oinic 1i erele de ar.$r<%lea cel oinic! ca %9 a0n-9 la erele de ar! tre&ia %9 dea-rip%oroaicei. care /l prta pe aripi! o %t9 de &c9ţi de carne %9 n%l9&ea%c9J 1i c<nd tocai era aproape de -ra pe1terii! i %e %8<r1e1tecarneaJ ca %9 n cad9 iar91i /n /ntneric! el n %t9 lt pe -<ndri! ci%coate palo1l 1i taie din coap%a li o &cat9 pe care o di-rip%oroaicei. A1a ca $r<%lea e%te 1i poporl ro<n. In n9=inţa %a dea %e ridica de ia /ntneric la lin9 n arareori a 89ct ca $r<%lea! c%in-ra deo%e&ire c9 &cata de carne n)a 8o%t t9iat9 din coap%9! ci dinpieptl %9. A 8o%t t9iat9! tre&ie %9 recnoa1te noi acei de a%t9=i! dinpieptl ni Andrei B<r%ean! 1i al celor de 8ell li! care c iaţa lorde artiri a c9l9=it n9=inţele poporli ro<n 1i a dat t9ria decare ace%ta aea neoie /n oentele %ale -rele.

Andrei B<r%ean a tr9it ca %9)1i ad9 i%l c oc;ii. Tot el e%tepre1edintele care ţine cuvntul de de%c;idere la A%ociaţine /n "#24.dp9 ce c c<tea lni /nainte! la (" ai "#"#! a%e%e 8ericirea %9priea%c9 la Si&i! la in%titţia ce condcea! i=ita 0l.M.L.L. Re-ele 1iRe-ina ro<niei /ntre-ite. idl de%p9rţitor in"re 8raţi +e acela1i %<n-eac n ai era: /n locl 8r<ntrilor -eo-ra8ice +e ai /nainte era n%tat /n care %e cprindea toţi ro<nii a n loc! niţi n nai /nc-et 1i %iţire! dp9 or&a poetli de mai /nainte! ci 1i /ntr)orealitate politic9 recno%ct9 de toat9 lea. Bcria li AndreiB<r%ean e%te ne%p% de are. @,ar! =ice el /n di%cr%l ace%ti an!dac9 a at 8ericirea %9 a0n-e la ace%te =ile mari/ 3i %9 ne edeoaeni li&eri /n ţar9 li&er9 1i /ntre-it9! tre&ie s- ne +-m %eaa c9ace%t are 8aor e%te /prenat 1i c anite /ndatoriri. Mo1ia%tr9&n9 li&erat9 tre&ie /n-ri0it9 1i cltiat9! altc n ne ar9t9rednici de %t9p<nirea ei. Tre&ie %9 8ace dintr)/n%a o -r9din98roa%9! plin9 de rodiri &o-ate pentr noi 1i pentr alţii! o podoa&9 aace%tor p9rţi de c9tre r9%9rit ale Eropei. Acea%ta o pretind de la noile-ile ne%tr9tate ale pro-re%li! acea%ta o pretinde enirea noa%tr9i%toric9! de a 8i %tra09 neadorit9 a ciili=aţiei oene1ti /n ace%te p9rţiale lii. *i iediat el ada-9: @,ar! %pre a ptea /ndeplini crednicie acea%t9 enire! s,re a a%i-ra pentr toate tiprileei%tenţa 1i pro%peritatea %talli no%tr /ntre-it 1i a 8ace dintr)/n%l n=id de ap9rare al ciilia2iei oene1ti! %e cere o nc9 inten%i9 1i

%tatornic9! 89ct9 c ,ri#e,ere/ care nc9 n %e poate /ndeplini 89r9 opre-9tire %erioas-( Pe l<n-9 &irinţa c are a ite=ei noa%tre o1tiri! %ecere o &irin2- "o" at<t de %tr9lcit9 a cltrii ro<ne1ti! %pre a pteaa%i-ra pentr toate tiprile aceea ce a at norocl a /n89pti 1i ada /n89ptirii noa%tre n ti&r %pecial ro<ne%c.

/n ace%te cinte ae te%taentl politicii cltrale a li AndreiB<r%ean. $ţin tip /n r9! la "# a-%t "#22! el /nc;i%e pentrecie oc;ii. Rareori n te%taent ai 8ro%. Cine cno%c<nd)" nare %9 reendice onoarea de a %e n9ra printre eectorii liBirinţa cltrii cine n)o dore1te

Si"e. Doa!nelo" &i Do!nilo",

Trecerea de la o -eneraţie la alta a %arcinii de a reali=a n ideal a8o%t ade%eori coparat9 c trecerea torţelor din <n9 /n <n9 a1ac %e 89cea in cr%ele din lapada8oriile antice.

+l. Quasi, cu"so"es, *itai la!pada t"adunt, =icea

Lcreti%! /naintea at<tor alţi poeţi oderni.,ar acea%t9 coparaţie core%pnde ade9ratelor 8apte i%torice

nai /ntrc<t %nt 9=te de departe. ,e aproape 9=te! 8aptelei%torice %e petrec di8erit. Intre actiitatea ec;ii -eneraţii 10 actiitateanoii -eneraţii %e interpn incidente neroa%e. 7enera iitoare n e%te-r9&it9 %9 priea%c9 torţa prtat9 de ec -eneraţie! a1a dintr)o dat9Jea o -9%e1te neori c9 linea=9 %la&J alteori c9 n e%te &ine aprin%9J

%50



8oarte ade%eori are dorinţa %9 aprind9 ea /n%91i din no. 7eneraţiaec;e! de a%eenea! tran%ite torţa totdeana c oie &n9. $rea

ade%eori /i par <ni cari a %)o priea%c9 %la&e %a r9 cond%e. Laederea de aproa)/ntre -eneraţii -9%i =i-=a-ri! /potriiri 1i c;iarreol Laartine edea ai &ine c<nd =iceaJ

... Vhu!anni ne *it pas dune idee +I le #teinlchaQue soi" celle Qui la uidee.

C at<t ai lt e%te ca=l -eneraţiilor de%p9rţite printr)nr9=&oi rat de ari tran%8or9ri politice! c e%te r9=&oil din"#"3)"#"6. ,p9 r9=&oil /ntre-irii neali e%te natral dar %9a1tept9 la o %c;i&are /n concepţia naţionali%li no%tr. La /ncercare! /n tot ca=l. Sene pree%titoare %e arat9 de pe a` /ncrederea de %ine e%te are! at<t la aceia care in! c<t 1i la care %e dc!pentr ca o ciocnire %9 n %e prodc9. Tinerii a /n ei prea lţiner9&d9toriJ &9tr<nii a /ntre ei prea lţi lăudat te!po"is acu, nii 1ialţii a in ei prea lt -i-anti% oral ca %9 poat9 trece de &n9oietorţa idealli. Necno%ctl ne %t9 /naint E%te &ine %9)" 9rtri%i%incer! c9ci t9-9dind)" el n di%pare nici n %e ic1orea=9.Necno%ctl /n%9 n e%te a&%rdl. Ori1ic< contra=iceri %)ar prodce /ntre ani8e%t9rile -eneraţiilor %cce%i ale ni popor! o lo-ic9ianent9 ei%t9 tot1i /ntre ele toa 8iindc9 89r9 o a%eenea lo-ic9 n arii c ptinţ9 iaţa /n%91i poporli! lat9 dar n pnct de rea=i dincare pte prii necno%ctl din 8aţ9 1i pte /ncerca o conciliere /ntre el 1i trec

Naţionali%l ro<n! dp9 c a at cin%tea %9 %pn /nainte! /1i are r9d9cina /ntr)o credinţ9 caracteri%tic9 %piritl Eropeioderne. Eropeanl odern are credinţa c9 %t9 /n pl li %9 %c;i&econdiţiile ieţii in care tr9ie1teJ el crede /n pro-re% /ndreptat9 %prelea aterial9! acea%t9 credinţ9 a d% la c<1ti-

te;nicii ind%triale! la a1a)nitl ecani%J /ndreptat9 %pre lea%ocial9 ea a d% la re%pectl atonoiei per%onale! din care a ie1it prinetindere naţionali%l. Eropa e%te ind%trial9 1i naţionali%t9! 8iindc9ea crede c9 inenţinea 1i per%onalitatea %nt 8actorii cei ai pterniciai pro-re%li. C inenţinea 1i per%onalitatea %nt 8actori /ne1nic9 deenire! X de aceea 1i a%pectl pe care /l ia %piritl Eropeie%te acela al nei 8r9<nt9ri. Eropeanl! 9=t de departe! apare ca

8iind perpet /n r9=&oiJ /n r9=&oi c natra aterial9! pentr a o%pne ecani%li din 8a&ric9J /n r9=&oi c a1e=9intele politice 1ireli-ioa%e pentr a a%i-ra li&era de%891rare a atonoiei %8lete1ti.Spiritele conteplatie 1i doritoare de lini1te re-ret9! de%i-r! acea%taJnele c;iar n %)a %8iit %9 or&ea%c9 de o rin9 apropiat9J dar acea%tan /piedic9 %9 %e re=e drl /ncept. Aceea ce ni cltr9eropean9 e%te ar9tra pe care 1i)a dat)o credinţa /n pro-re%.

$opoarele Eropei %nt /n8r9ţite prin acea%t9 credinţ9 /n pro-re%!dar tocai din ca=a ace%tei /n8r9ţiri e%te o lpt9 /ntre ele ai iedec<t airea /ntre popoarele de pe celelalte continente. C9ci pro-re%ladce dp9 %ine /ntrecerea care n conine ori1ic9ri %8let. /nţelepţiiorientali o di%preţie%c. Cei %la&i /n -enere o r9%c. La popoareleEropei /nc9! ea n)arc pe%te tot locl o e-al9 inten%itate! /nararea8iec9ri popor e%te re=ltatl eperienţei. La nl eperienţa a 8o%ttri%t9 1i di8icil9 pe terenl ieţii ateriale! 1i /n con%ecinţ9 din ea are=ltat o pre8erinţ9 pentr /nararea ind%trial9J la altl! eperienţa%)a loit de lte di8iclt9ţi pe terenl politic 1i /n con%ecinţ9 a re=ltato pre8erinţ9 /n acea%t9 direcţie. *i aici! c<te di8erenţe. Un popor a tr9it

i=olat! %a /n ;otare natraleJ altl la /ncrci19ri de drri! /n caleattror r9ilor! n popor 1i)a at pe e&rii %9i adnaţi la n locJaltl 1i)a at pe e&rii %9i ri%ipiţi %a alipiţi la trpri %tr9ine. Cptea /n ace%te condiţii ca toat9 lea %9)1i pn9 pe eri aceea1iar9

$oporl ro<n a 8o%t ;9r9=it de ,ne=e pe n p9<nt &o-at*i 8ro%! a1a c9 eperienţa li in cele ateriale n)a at prile0l %9 8ie

%51



/nteţit9 %pre ind%trie. ,ar /n %c;i& eperienţa at9 /n cele %8lete1tii)a 8o%t din cale a8ar9 de -rea. Ri%ipit! ;9rţit din toate p9rţile! cotropit

c<nd de nii! c<nd de alţii! p<n9 1i /n-ennc;eat $olitice1te ln-iperioade de tip! ar 8i 8o%t n popor niicit! dac9 el n 1i)ar 8i 89ctdin naţionali% o ar9tr9 de ap9rare. Ideall naţional ")a %alat.Ace%t ideal a dat 8orţelor %ale /pr91tiate o cri%tali=are! care ")a %co% lalian. A%t9=i iat9)" popor /ntre-it 1i c o %eranitate deplin9 /ni0locl popoarelor ari ale lii.

Menirea %a /n%9 de)a&ia /ncepe. $<n9 ac el n)a do&<ndit dec<tdreptl %9 ai&9 o enire. Menirea %a ade9rat9 /ncepe c atonoianaţinii /ntre-ite dp9 r9=&oi. ,ar ac /ncep 1i incidentele de careor&ea c9 %e pot /nt<pla! c<nd -eneraţiile /1i trec torţa idealli din<n9 /n <ni. 7eneraţiile ec;i %)a /p9rt91it din %piritl reii lor!1i tot din %piritl reii lor a dreptl %i %e /p9rt91ea%c9 -eneraţiilenoi: r9a%)a oare %piritl reii acela1i

Mi1carea naţionali%t9 a lat /n Eropa di8erite 8ore! dp9 /pre0r9rile i %torice /n care %)a prod% 1i dp9 p%i;olo-ia cla%elor%ociale /n care 1i)a -9%it a-entl de propa-are. /ntr)n 8el a 8o%t ea 1iai e%te /nc9 /n Arenia 1i Al&aniaJ /n alt 8el /n Italia! 7recia! Ser&iaJ1i c totl /n alt 8el /n 7erania! Franţa 1i An-lia. /ntr)n loc ea e%te o

i1care de ap9rareJ /ntr)alt loc o i1care iredenti%t9J /n alt loc!iperiali%t9. La nele popoare o -9%i cond%9 de intere%e dina%tice!la altele de intere%e politice 1i econoice per%onale %a de cla%9J Iaaltele de intere%e pr cltrale. Care dintre ace%te 8ore %e a ipnela noi

Spiritl eropean a deenit apoi %en%i&ii ia lte critici. /nnele idealli naţional c<te 8apte r<te 1i c<te nedrept9ţi n %ecoit $entr o nedreptate ai ale% a /ncept lea eropean9 %9 %eintere%e=e. Mi1carea naţionali%t9! /n &na intenţie de a reali=a airepede atonoia 8iinţei naţionale! n re%pect9 /nde%tl celelalte 8iinţe%8lete1ti! X care a 1i ele dreptl la atonoie.

/n %pecial! ca =rp9 8oarte ade%eori li&ertatea per%onal9! la careare dreptl %9 a%pire 8iecare indiid. Apare c at<t ai nedreapt9acea%t9 din r9 =rpare! c c<t i%toria ne /naţ9 c9 %cce%lidealli naţional a 8o%t /n &n9 parte /nle%nit prin lpta pe care /naintea li a d%)o ideall per%onalit9ţii oene1ti. Atodeterinareanaţinilor n a enit dec<t ca o etindere a atodeterin9rii oinţeiper%onale. Apoi! /ntre 8iinţa naţinii 1i 8iinţa indiidli %nt lte alte

8iinţe %8lete1ti! de natr9 reli-ioa%9 1i cltral9! care toate a dreptl%9 8ie re%pectate 1i cari n %nt /nde%tl. $entr a -aranta de=oltareali&er9 a 8iec9rei naţini! popoarele eropene prin $acea de lacr%aille% din "#"# a creat Societatea Naţiunilo"G

nU e%te oare ac oentl de a ne /ndrepta atenţia 1i c9tre celelalte8iinţe %8lete1ti pe care neoile politice ale oentli le)a arncat /n&ri

Ro<nii de dinainte de arele r9=&oi aea de%tle otie ca %< /nlltre din con1tiinţa lor ace%te critici. $entr ei naţionali%l eratotdeana drept! 8iindcl naţionali%l era /n%1i criteril drept9ţii.,ar ro<nii de dpi r9=&oi or -9%i /n con1tiinţa lor 1i alte otie.Criteril drept9ţii la ace1ti ro<ni a 8i! c %piritl reii! ai %%! 1ia%t8el ei or %iţi! pentr naţionali%l lor! neoia 0%ti8ic9rii.

*i c acea%t9 neoie a 0%ti8ic9rii a0n-e la r9%crcea de nde-eneraţinile Ro<niei iitoare or apca pe n dr altl dec<t celtrect. Naţionali%l de p<n9 ac a 8o%t naţionali%l celor &ineintenţionaţi! in%tinctiJ pe c<nd naţionali%l reii iitoare a 8i alacelor cond1i de raţine: /nţele-<nd prin raţine n cp9tarea-e%tli! ci cp9nirea 0dec9ţii /n intere%l preederii. Teelianaţionali%li! ieri ca 1i a=i! e%te =idit9 pe tradiţii. ,ar tradiţiile!a8ar9 de cele reli-ioa%e care %nt porncile dne=eirii 1i! prinrare! /n eternitate acelea1i! %e =ide%c /n do9 8elri: prin repetarealor oar&9! 89r9 ale-ere! 1i prin repetarea lor linat9! c ale-ere. Ele%nt ţi 1i deprinderile de care are neoie ori1ice %8let indiidal ca %9%e 8ore=e: deprinderi pa%ie! inolntare! 1i deprinderi actie!

%5%





ae %9 proced9 dec<t la 8el. S9<nţa cea &n9 tre&ie alea%9 dinne-;in9. o eliina tradiţiile care n %e potrie%c 8irii noa%tre 1i o

l9%a pe acelea care a0t9 de=olt9rii noa%tre. Tradiţiile enite prinin8lenţe %tr9ine or tre&i cernte: ai ale% dp9 /n89ptireaRo<niei Mari. tn %8letl Ro<niei de <ine n pot tr9i de)a ala&alcani%l 1i in8lenţa Eropei ap%eneJ &i=antini%l 1i ideali%l.Ro<nl de <ine tre&ie %9 %e ;ot9ra%c9 /ntre tradiţia ilinţei!@capl plecat %a&ia n)" taie! 1i /ntre tradiţia <ndriei de o 1i denea. care a %tat /n 8irea li ori-inal9 ai /nainte! 1i care dp9 ce %)apierdt a 8o%t re/niat9 prin in8lenţa ideali%li ap%ean. ,ar aipre%% de toate! tre&ie %9 %e ;ot9ra%c9 ro<nl de <ine ca %9-onea%c9! din practica ieţii %ale politice! tradiţiile 8anarioţilor 1i alepa1alelor trce1ti! adic9 %9 /nceap9 din no %9 cin%tea%c9 prec %ecine lcrl p&lic! re% pu(licG 8iindc9 /n cin%tirea lcrli p&lic %t9%9n9tatea ori1ic9rei tradiţii 1i! prin rare! a ori1ic9ri naţionali%.S8letl Ro<niei Mari n poate 8i o /pe%triţare de otie adnatedp9 &9taia <ntli! ci o nitate de a%piraţii %pre ccerirea niidealJ el a tre&i %9 8ie n cri%tal! n n o=aic.

$entr de8inirea %8letli Ro<niei de <ine X 1i ai ale%pentr -9%irea i0loacelor prin care ace%t %8let %9 a0n-9 la o deplin9

de%891rare! %entientl e%te de n a 0tor %ecndar. Sentientl poaleinti o cale dreapt9 /n iaţa reli-ioa%9! dar n 1i /n iaţa politic9. Elpoate! aci! cel lt %9 pre-9tea%c9 &na di%po=iţie pentr a %e er-epe calea cea dreapt9! c<nd acea%ta a 8i -9%it9J calea cea dreapt9 in%9 /n politic9 o -9%e1te 0decata 1tiinţi8ic9. Iat9 de cc! pe iitor!naţionali%l a 8i raţional la toate popoarele cart %nt enite %9a0n-9 la o deplin9 de%891rare a %8letelor lor.

7eneraţiile trecte a /nţele% naponali%l ca o credinţi i=or<t9din %entientJ -eneraţiile iitoare or /nţele-e naţiona)li%l ca oconin-ere politic9 /nteeiat9 pe 1tiinţ9.

Aci e%te r9%crcea de%pre care or&ea.Care ar 8i 8o%t atitdinea li Andrei B<r%ean in =ilele noa%tre

Mlte pa%a-ii din di%cr%rile %ale! 1i ai ale% din ltiele! i 8ac %9cred c9 el ar 8i 8o%t de partea iitorli. Ade%eori el %)a ar9tat a9r<tde pţinele re=ltate do&<ndite prin propa-anda naţional9 pe care opre=ida. Odat9 a at cra0l %9 dea conaţionalilor %9i de eeplactiitatea altor neari. B<r%ean aea pre%iU<ntl c9%entientl %in-r n adce &irinţa /n iaţa popoarelor. $e iitor a

tre&i @o nc9 inten%i9 1i %tatornic9! 89ct9 c pricepereJ ace%tea%nt cintele liJ ele or r9<ne. N)a 8o%t Andrei B<r%ean nprecr%or! dar n pre%iţi tor a 8o%t! 1i dintre cei ai lipe=i. S&ace%t li -eneraţiile iitoare /l or reendica printre /nainta1i 1i /i orcin%ti eoria.

Si"e, Doa!nelo" &i Do!nilo",

A %ocotit c9 n)a1 8i ptt! /n od ai pio%! cin%ti eoria liAndrei B<r%ean! dec<t in%i%t<nd a%pra /n%en9t9ţii idealli! c9riael 1i)a /nc;inat iaţa /ntrea-9. /i da e /n%i %eaa /n%9 c9 ai /n9lţ9toare i)ar 8i 8o%t cin%tirea dac9! /n loc de a in%i%ta nai! a1 8i 1iep% roadele cle%e dp9 ra nei nci inten%ie 1i %tatornice!89ct9 c pricepere pentr /nt9rirea idealli naţional! a1a c doread<n%l. N)a 8<cl)o e a%t9=i! dar odat9 1i odat9 %e a 8ace 1i acea%ta.Sit c9 n e%te departe oentl c<nd! /n Ioc de 8ra=e %entientale!o aea pentr %pri0inirea naţionali%li ro<n o nc9 1tiinţi8ic9

%erioa%9. La popoarele clte ale Eropei! acea%t9 nc9 e%te /ncept9.a /ncepe 1i la noi! %nt %i-r. *i a /ncepe ai cr<nd dec<t %e crede!8iindc9 ae neoie de ar-entele pternice ale 1tiinţei pentr a ne%%ţine dreptrile naţionale 8aţ9 de alte popoare. $e alrilei1c9toare ale %entientelor! ori1ic<t de ad<nci ar 8i ace%tea! n %ecl9de1te niic dra&il. ,reptrile naţionale %e doede%c a%t9=i prinraţionaent 1tiinţi8ic.

%5*



*tiinţa d9 criteril cel ai %i-r! at<t pentr cnoa1terea! c<t 1i pentrc9l9=irea ieţii nei naţini. A8ir9rile ei n)a neoie %9 8ie /nt9rite

prin ple&i%cit! pentr a 8i ala&ileJ ele %nt ala&ile prin lo-ica lorproprie. $rincipil atodeterin9rii! de%pre care %e or&e1te a%t9=i a1ade lt /n politic9! a 8o%t de lt la &a=a 1tiinţeiJ el n e%te &ine aplicatdec<t /n 1tiinţ9. Cel ai con%ecent aiodeterini%l e%te acela care89ptie1te con8or conin-erilor 1tiinţi8ice.

Fndaentl nei naţini /l con%titie%c: /nrdirea de %<n-eJiaţa c tradiţii 1i in8lenţe coneJ corelaţinile %tr<n%e c p9<ntl1i lte alte le-9tri de inte 1i de ini9! %ta&ilite! /n decr%l neiln-i conieţiri! /ntre locitorii nei ţ9ri. Toate ace%te 8aptecon%titie%c tot at<tea o&iecte de 1tiinţ9. /nrdirea de %<n-e poale 8idi%ctat9! c<t9 ree ea e%te l9%at9 la aprecierea %entientli! ea /ncetea=9 de a 8i di%ctat9 /ndat9 ce a 89ct o&iectl eperienţei dela&orator. *tiinţa a -9%it i0locl %9 ne deon%tre=e de *isu /nrdireade %<n-e /ntre e&rii aceleia1i naţini! 89r9 r9 1i 89r9 p9rtinire. Tota1a 1i c celelalte 8apte. I%toria! -eo-ra8ia! etno-ra8ia! %ociolo-ia!antropolo-ia 1i p%i;olo-ia le %tdia=9 pe r<nd! /n toat9 a9nnţiea 1io&iecti. Celor care or prote%ta tot1i %%ţin<nd c9 %nt le-9tri deini9! la 8ndaentl naţinii! pe care 1tiinţa n le poate eplica! o

r9%pnde: e%te are i%terl care lea-9 iniile oene1ti! /n ade9r!dar el n e%te ai are dec<t i%terl care lea-9 atoii ori1ic9ricorp. A 8o%t 1tiinţa /n %tare %9 treac9 pe%te ace%ta din r9! 1i %9 ne deaeplicarea le-ilor natrii! tot a1a a 8i ea in %tare %9 treac9 pe%tei%terl iniii oli 1i %9 ne dea eplicarea ieţii %ociale oene1ti.*tiinţa n %e opre1te /n%9 la cno1tinţ9. Sa*oi" cest p"#*oi". ,p9cno1tinţ9! preederea. ,e ce poate 8i capa&il %8letl nei naţini! a1ti &ine acela care ede clar /n ace%t %8let.

,ar nde r9<n atnci ent=ia1tii! iproi=atorii 1i &ineintenţionaţii Orinde! nai /n 8rntea i1c9rii naţionali%te! n.

*i acea%ta! n din ca=9 c9! pn<nd)%e cercetarea 1tiinţi8ic9 la&a=a naţionali%li! ol de 1tiinţ9 are a&iţia %9 p9%tre=e pentr ellocl din 8rntea i1c9rii. Ca=a e%te ai ad<nc9. $n<nd)%e 1tiinţala &a=a naţionali%li! condcerea ace%tia tre&ie %9 %e con8ore=eor-ani=9rii ncii 1tiinţi8ice. Ea tre&ie %9 treac9 din <naindiidli /n <na a%ociaţiilor %a in%titţii lor. Un indiid sin!r ,oa"e#on+#e mi3#area na2ionali3"i ,e #i"i Breme a#eaai= mi3#are #onsis"a n"roa"i"+ine sen"imen"ali? +ar +e n+a"- #e . n lo#l sen"imen"li Bine

ar!men"area min2ii/ roll in+iBi+li si( !ra"i# s#a+e( Roll +e #-,e"enieii are a#m #olaora2ia +in"re in+iBiiK or!aniarea mn#ii s,e#iali3"ilor "nins"i""ele mari +e #l"ri O mi3#are na2ionali Ba i n Bii"or ine #on+3i/#n+ n .rn"ea ei Bor s"a ins"i""e ine nes"ra"e +in ,n#" +e Be+ere3"iin2i.i#/ n #are mn#a es"e m,-r2i"- n"re s,e#iali3"i #om,e"en2i(Cn"iasml W= im,roBia2ia n sn" !oni"e +in a#es"e ins"i""e/ +im,o"riB-/sn" #-"a"e/ +ar ele sn" "oBar-3ele/ iar n #-l-ele mn#ii 3"iin2i.i#e(Mn#a 3"iin2i.i#- are neBoie s- .ie n"oB-r-3i2i 3i +e ml"e al"e +is,oi2iis.le"e3"i( O #olaora2ie ro+ni#- eFis"- nmai n"re oameni #are se smea-re#i,ro# 3i #ari/ mo+e3"i 3i ,erseBeren2i/ se s,n +is#i,linei #er"e +es#o,l #omn al o,erei( Un+e n eFis"- s"im- re#i,ro#-/ mo+es"ie 3i ,erseBeren2i/ n eFis"- ni#i ,"in2a nei #olaora 2ii n Be+erea nei o ,er eBas"e( A3a noi/ romnii/ aB neBoie/ n ,riml rn+/ +e o mare +nciclopedienaţionali n in"ele#"all +e la sa"e s- !-seas#- la .ie#e momen" 3i n mo+ 3#no3"in2ele "rein#ioase liK +e #e n se n#e,e o asemenea o,er- Ca araBea as,ra #l"rii na2ionale o mai mare in.len2- +e#" "# ,li#a2iile ,e#ari le m,r-3"iem # +-rni#ie sa"elor( Genera2ia "re#"- a r-mas +a"oarer-s,nsl la a#eas"- n"reare( l Ba +a i !enera2ia +e mine

Ne#esi"a"ea #olaora2iei a .os"/ +e al"min"reli/ sim2i"- #Diar 3i imi3#area na2ionalis"- Be#De( In+iBi+l sa B-" ,e sine "o"+ea ,rea mi#.a2- +e n s#o, a3a +e mare/ #a a#ela al mi3#-rii na2ionale( ar or!aniarea#olaora2iei ,riBea/ n "re#"/ mai ml" !-sir mi=loa#elor ma"eriale +e ,ro,a!an+- 3i n s,e#ial a,-rarea +re,"rilor #3"i!a"e/ +e#" a,ro.n+areaar!men"elor ,e #ari si se s,ri=ine #onBin!erile 3i "en+in2ele na2ionalis"e(Or!aniarea +#ea Ia .ormarea +e li!i sa +e ,ar"i+e ,oli"i#e ire+en"is"e/ iar

%55



n la ins"i"2ii +e #rea2ie na2ionali( oar"e rar #n+ a#es"e li!i sa ,ar"i+e 3ila 3i roll +e a n.iin2a ins"i"2ii( e re!l-/ mi=loa#ele I# ma"eriale n se

ri+i#a a3a +e ss( S"a"l sin!r +is,ne +e mi=loa#e s.i#ien"e ,en"r ass2ine ins"i""e ,o"riBi"e # #erin2ele 3"iin2ei mo+eme( e a#eea/ o mi3#arena2ionalis"-/ n"emeia"- ,e 3"iin2-/ ni#i #- es"e ,osiil s- se n.-,"ias#-+e#" n mi=lo#l ,o,orli #are se #ri +e n s"a" na2ional( La a#eas"-re!l- a .os" 3i Bor .i

%56



ecepmni ne-re1it! dar ace%te ecepţii %nt pl9tite c enore%acri8icii) Noi ro<nii 1ti c ce enore %acri8icii a tre&it %9 1%ncpţinele in%titte de cltr9 pe care le aea /n Tran%ilania /naintede /ntre-irea nealiJ in%titte care era /n%9 departe de a 8i &ineor-ani=ate 1inţi8ice1te pentr a da creaţii /n cltra naţional9.

$opoarele c %tate naţionale pternice %nt %in-rele /n 9%r9 ţiai&9 o i1care naţional9 &ine cond%9! 8iindc9 ele %nt %in-rele care

di%pn de i0loace pentr a %%ţine /nalte in%titte de 1tiinţ9.$rettindeni ede! /n ade9r! %tatele l<nd a%pra lor cltiareanaţionali%li. Acea%ta e%te 1i lo-ic. Li-ile 1i partidele naţionaledi%par din oentl ce %tatl a0n-e %9 adne pe toţi e&rii neinaţini /n con1tiinţa aceleia1i eniri.

,ac9 la noi ai ede /nc9 li-i 1i partide naţionale! ca=aei%tenţei ace%tora tre&ie c9tat9 /n 8aptl %praieţirii trectli.,e altintrelea! denirea de naţional! pe care 1i)o ia partidele lanoi! n indic9 deloc n pro-ra %pecial de actiitate pentr cltiareanaţionali%li! ci n pro-ra politic pentr reea c<nd ace%tepartide or aea %9 -erne=e. Aproape toate partidele 1i a%ociaţiilenoa%tre %nt naţionale! aceea ce /n%enea=9 c9 /n den rnirea denaţional n ai %t9 o di8erenţiere.

$rin rare! cltiarea naţionali%li pe iitor o are %tati prinin%titţiile %ale 1tiinţi8ice. ,e aloarea in%titţiilor depinde aloareai1c9rii naţionale. S9 n a1tept9 o /nt9rire a naţionali%li acolonde %tatl di%preţie1te or-ani=area ncii 1tiinţi8ice l9%<nd)%econd% ne n9de0dea c9 toate a %9 ear-9 &ine 8iindc9 e%te &n9

intenţie la i0loc. C &ne intenţii %e do&<nde1te iertarea de p9cate!poate: niciodat9 /n%9 dreptri la iaţa naţional9. Mnc9 inten%9 1i%tatornic9! 89ct9 c pricepere: iat9 dar tot pro-ral iitor alnaţionali%li. Andrei B<r%ean a pre%iţit ace%t ade9r! iitorl are%9)" reali=e=e.

Discu"s "ostii in &edinţa sole!nă a 0cade!iei

Ro!#ne la ? iunie 8?;, 0cade!ia Ro!#nă, 8?;



I,EOLO7IA REOLUŢIONAR+ _N

CULTURA ROMN+

Snt ai lte ideolo-ii reolţionare! c %nt ţi ai lteinternaţionale %ociali%te. ,eo%e&irea dintre ele e%te ca de la cer lap9<nt. $enltia ideolo-ie reolţionari era aceea a Marii ReolţiiFrance=e de la "'6#J ltia e%te aceea a %ociali%li ari%tJ iariitoarea! care %e annţi! e%te aceea a &ol1ei%li r%e%c. La noi %eae%teci toate trele la n Ioc! at<t de c9tre aceia care %e da dreptreolţionari! c<t 1i de c9tre aceia care co&at %piritl reolţionar.Cea ai lt. Mlţi la noi /1i /nc;ipie c9 deo%e&irea dintre ace%tedi8erite ideolo-ii e%te o c;e%tie de pl% %a in%J c9 adic9 ideolo-iaReolţiei France=e n e%te dec<t n &ol1ei% in 8a19! iar &ol1ei%l1i %ociali%l! treptate ea-er9ri ale principiilor Reolţiei France=edin "'6#. C9 r9rile ace%tei con8=ii %nt pentr politica ţ9rii noa%trede o ecepţional9 -raitate! %e /nţele-e de la %ine! de /ndat9 ce ţine /n%ea9 ci la noi ideolo-iile n %nt ie1ite din a%piraţiile poporli! ci%nt iitate. Faptl c9 partidl li&eral a /prtat ideolo-iaReolţiei France=e 1i a i=&tit %9 a0n-9 n partid de -ern 8ace pelţi %9 cread9 c9 alte partide! /prt<nd ideolo-ia %ociali%t9 %a

&ol1ei%ti! pot Fi 1i ele partide de -e. &a c;iar c9 ele %ntade9ratele prt9toare de pro-re%. N ai departe dec<t ai aniitrecţi! c<ţia dintre teoreticienii partidli li&erai propo9dia /nlocirea pro-rali ace%ti partid c n pro-ra %ociali%t! pentra la /naintea reiiJ iar cea ai /nainte! c<ţia %ociali1ti a intrat /npartidl li&eral! adc<nd ca oti al trecerii lor 8aptl c9 ţara n e%te /nc9 de%tl de ind%triali=at9. ,ac9 ai ad9-9! apoi! c9 pentr8oarte lţi din p&licl no%tr! 1i c;iar dintre p&lici1tii



no1tri! ideolo-ia Marii Reolţii France=e e%te n aceea ce a 8o%t ea Jnrealitate! ci aceea ce cred %ociali1tii! dp9 Garl Mar! de%pre ea! ci atre&it %9 8ie! atnci ede nde poate dce con8=ia. Airea! ndeideolo-iile reolţionare %nt ie1ite direct din a%piraţiile lţiii!a%eenea con8=ii c;iar dac9 %e prodc la nii din p&lic! %a la niidintre p&lici1ti! realitatea ieţii politice re1e1te %l o eliine 8oarterepede: capetele con8=e %e tre=e%c /n 8aţa intere%elor lţiiiJ pe c<ndla noi ideolo-iile ne8iind dec<t iitate 1i propa-anda lor ne8iindcontrolat9 de con1tiinţa cet9ţeanli! con8=ia /1i are 0ocl li&er: /nRo<nia! oricine e%te reolţionar %a n e%te reolţionar! dp9capricil /pre0r9rilor! adic9 dp9 c conine %a n epitetl.Citiţi! 9 ro-! ltiele de=&ateri din $arlaentl no%tr. Cine credeţici /ncra0ea=9 reolţia la %ate 1i la ora1e A-enţii &ol1ei%li N.Ade9raţii reolţionari %nt oli-ar;ii de Ia -ern! 8iindc9 ace1tia /piedici donia le-ilor ,ac9 donia le-ilor ar 8ncţionanetr&rat9! n)ar ai 8i neoie de reolţie. Ce ţari 8ericiţi e%te dar%cpa noa%tr9 patrie Ea are le-ile care /i tre&ie... Nenorocl einai c9 nii a intere% %i n le aplice. Ca %i 8orţ9 pe ace1tia %9 leaplice! recr-e la reolţie. ,ar donia le-ilor o cer 1i /nd<r0iţiicon%eratoriJ o cer ai ale% ţ9ranii. $rin rare! reolţionarii 1icon%eratorii la noi %)ar /p9ca dac9 li %)ar da donia le-ilor... Unii 1ialţii a /n%9 conin-erea c9 ei cer ce n)a 8o%t reodat9 o realitatepolitic9 /n Ro<nia. Iat9 dar con8=ia coplet9: la noi poţi %9 8ii latdrept reolţionar %a drept con%erator! cer<nd donia nor le-i!care %nt 1i n %ntJ %nt pe ;<rtie 1i n %nt /n 8apt.

Mincina ieţii noa%tre politice nici n ptea dce la alt re=ltat.C incina %e apropie de %8<r1it prin intrarea ţ9r9niii /n

iaţa politic9! e%te de datoria intelectalilor no1tri %9 ia pro&lea de la /nceptJ %9)1i dea %eaa de deo%e&irile dintre ltiplele ideolo-iireolţionare! ca pe r9 /n od cin%tit %9 1tie /ndrepta pe acei care lecer %8atl! 1i /n orice ca= %9 1tie 0deca pe aceia care %e pn /n 8rnteai1c9rilor reolţionare.

Intre ideolo-ia &a=at9 pe principiile reolţiei 8rance=e din "'6#!1i ideolo-ia reolţionar9 %ociali%t9 e%te! prec a %p% de la /ncepi!o deo%e&ire ca de la cer la p9<nt. $rincipiile reolţiei 8rance=e %nt /nc;eierea lo-ic9 a reendic9rilor certe de /ntrea-a cltr9

eropean9! /n 8aoarea atonoiei per%oanei oene1ti la /nceptlerei oderne! ideall care a /nc9l=it %8letl Eropei ap%ene a 8o%tcon%acrarea li&ert9ţii oene1ti %& di8eritele ei 8ore: li&ertate decon1tiinţ9! li&ertate de nc9! li&ertate de a%ociere. Ideolo-iareolţiei 8rance=e e%te o prea%l9ire a con1)tiinţei atonoe oene1ti.,ac9 din acea%t9 prea%l9ire a pro8itat o anit9 cla%9 %ocial9! X a1anita &r-;e=ie! X acea%ta n %c;i&9 /ntr niic caracterl /n%1ial ace%tei ideolo-ii. Ideolo-ia reolţiei 8rance=e a 8o%t ie prin ideallli&ert9ţii! indi8erent de intere%ele care %e le-a /n pril oent dereali=area idealli. Ea a dat pro8it &r-;e=iei nai prin 8orţa %ane-ati9! ane! a /nle%nit di%tr-erea tradiţionali%li 8edal! care%e pnea /n calea ridic9rii &r-;e=ieiJ prin 8orţa %a po=iti9 /n%9 ea eradeopotri9 de &ine enit9 pentr toate cla%ele %ociale 1i pentr toatepopoare c;iar. ,e aceea ea a trect -raniţele Franţei! in8lenţ<nd 1inde n ei%ta o &r-;e=ie. Ideolo-ia Reolţiei France=e aea i ţint9edcatoare 1i! prin acea%ta! /n9lţ9toare. Cine credea /n credea /n8inalitatea per%oanei oene1ti. $artidele care a ado acea%t9 ideolo-ien)a 8o%t reolţionare dec<t /n /nţele%l ip pri al c<ntliJ a dat

0o% alc9tirile poli tice care %e /potrie li&erei de=olt9ri a dreptlioliJ /n /nţele%l propri al c8l tl i! ele a 8o%t re8oratoare!adic9 adc9toare de 8ore dra&ile pentr or-ani=9rile politice.R9d9cinile ace%tei ideolo-ii era a1a de ad<nci /n i%toria cltriieropene! /nc<t %cce%l ei i enit 1i 89r9 Reolţia France=9. E%te /ntre&area c;iar dac9 acea%ti ideolo-ie n ne ine ai cr<nd dinAn-lia! dec<t din Franţa. 7erania! de a%eeni! ea a 8o%t anticipat9prin area re 8or reli-ioa%9. $e%te tot locl /n Ap%l Eropei ea

%59



!"

con%titie cre= oaenilor linaţi! tn Ro<nia! de la "636! acea%t9

ideolo-ic contri&ia n nai la re8orarea %tatli! dar la /n%91icon%era ace%tia! prin %pri0inl pe care ea /l dete crentlinaţionali%t.

Bine/nţele%! ideolo-ia n e%te /ntrea-a politic9. C o %in ideolo-ien %e -ernea=9 /n od /nţelept nic9ieri. Speriorit9ţi politiciireali%te a%pra politicii de %entient %t9 tocai /n do= ideolo-iei dp9 /pre0r9rile practice! adic9 dp9 condiţiile de=oltare ale Fiec9ripopor. $entr a 8i /n %piritl Reolţi France=e n e%te de%tl %9 repeţior&9ria li&ert9ţii! e-alit9ţii 1i fraternităţii, %9pate pe e&leaRep&licii France=e! c9ci or&

rar9 pre-9tire %8letea%c9 a per%onalit9ţii oli n e%te de ren8olo%! ei tre&ie /ncept ai /nt<i c acea%ta din r9 c a%i-rarea /nSlţ<ri[ %8lete1ti a oli! ţi l9%at9 or&9ria pe al doilea plan. A1a -U

89ct! de o&icei! partidele de nanţa con%eratoare tn deo%e&ire 0 e

partidele =i%e radicale deocratice. In tot ca=l! ideolo-ia ReolţieiFrance=e n ai e%te a%t9=i dec<t prin tradiţie i%toric9 o ideolo-iereolţionar9. ,e 8apt! ea e%te %&/nţelea%9 /n con%titţia politic9 attror %tatelor eropene. A lpta a%t9=i pentr li&ertatea decon1tiinţ9! de nc9 1i de a%ociaţie /n%enea=9 n a d9r<a! ci acon%era donia le-ilor! c9ci le-ile /n Eropa ean9 din %eranitateaoinţei 8iec9ri popor.

N tot a1a %ta lcrrile /n ceea ce prie1te ideolo-ia %ociali%t9.Acea%t9 ideolo-ie n poate 8i /&r9ţi1at9 89r9 ca /n acela1i tip %9 8ierepdiat9 ideolo-ia Reolţiei France=e. Sociali%l e%te datorit cri=eipe care! pe alocrea! a proocat)o /n iaţa econoic9 le-ile 89cte /n%piritl li&ert9ţii. ,e aceea! el nici n are n caracter con pentrtoat9 Eropa. Ideolo-ia li reolţionar9 a /n8lorit propri or&indnai /n 7erania! %& in8lenţa li Garl Mani. Aci ea 1i)a -9%it o /n89ţi1are ori-inal9 1i con%ecent9 c %ine /n%91i! tn Franţa 1i An-lia!c<nd o -9%i crat9! o -9%i totdeana %& 8ora iportat9 din7erania.

Ideolo-ia %ociali%t9! n nai c9 n %e lea-9 de credinţa /natonoia per%onalit9ţii oene1ti! credinţ9 ce %t9 la &a=a ttrorreendic9rilor care /n%oţe%c pro-ral cltrii eropene! dar eacontra=ice direct acea%t9 credinţ9. $entr ideolo-ii reolţionari8rance=i! or-ani=area politic9 e%te ie1it9 din or-ani=area treptat9 aidealli li&ert9ţii! tn i%toria oenirii! dp9 ei! %)a /n%cri% re-lat 1i /nod aproape 8atal! pro-re%ele pe care Ie)a 89ct /n9lţarea oli! /n8iecare %ecol. $entr ideolo-l %ociali%t! or-ani=area politic9 a nipopor e%te o c;e%tine de 8apt! care n)are nici o le-9tr9 c reali=areaidealli. Or-ani=aţia capitali%t9! =ice Garl Mani/ e%te datorit9 0a8rilor 1i eploat9rii 89r9 il9! pe care o cla%9 %ocial9! &r-;e=ia! le)a89ct /n pa-&a lcr9torilor. F9r9 ace%te 8apte! dc 0a8 1i de eploatare!or-ani=area capitali%t9 n %)ar 8i prod%. $rin alte 8apte or-ani=areacapitali%t9 %e poate din no %c;i&a. Cei intere%aţi la %c;i&are n)adec<t %9 ccerea%c9 pterea 1i apoi prin ptere %9)1i 8ac9 or-ani=areace ie tre&ie. Ideall li&ert9ţii oene1ti %9 n)i %perie. Ol e%te o8iinţ9 care %e o&i1nie1te 1or la ori1ice 8el de iaţ9. C oaenilor dea%t9=i li %e pare natral9 ordine ip%9 de &r-;e=ie! tot a1aoaenilor de <ine are %9 li %e pari natral9 ordinea ip%9 deproletariat. Con1tiinţa oenea%c9 departe de a 8i o 8orţ9 creatoare! ceerit9 %9 8ie %l9it9! e%te[ dipotri9! n re8le al te;nicii econoice! o8orţ9 ce in%pir9 cop9tiire! pe 9%r9 ce cnoa1te %l9&icinea ei

de a %e l9%a cond%9 prin o&i1ninţ9. Garl Mar aea de%pre per%oanaoenea%c9 o idee ai pe%ii%t9 dec<t cei ai reacţionari i%torici. C9cicel pţin ace1tia! c<nd de%poaie pe o de 8orţa creatoare a idealli!pn /n %c;i& proidenţa c planrile ei! adic9 tot la%9 o 8inalitatecon8or9 a%piraţiilor oene1tiJ pe c<nd Garl Mar %pri9 ori1ice8inalitate 1i la%9 %9 doine nai pterea &rt9 a 8aptli. Cine poatepne /n -ennc;i pe alţii are drept %9)1i dicte=e le-ea pe care o rea.A1a %e eplic9 or-ani=aţia econoic9 de a%t9=i. ,ac9 n la /ncept! dar

%60



/n tot ca=l la %8<r1it a 8i li&ertatea! X =icea reolţionarii ec;i. La

/ncept a 8o%t pril! =ice Garl MarJ X 1i ce a ai 8i de ac /ncolo%e /nţele-e de la %ine.

Materiali%l &rtal al li Garl Mar n)a ptt 8i /nţele% dinpril oent de c9tre capetele Eropei ap%ene! care era plinep<n9 la %atraţie de ideali% 8ilo=o8ic 1i de %peclaţii reli-ioa%e.Ideolo-ia %ociali%t9! de la priii ei adepţi c;iar! a 8o%t pre=entat9 ca ocontinare a topiilor coni%te ec;i! 1i nii c;iar a -9%it /ntr)in%a oreini%cenţ9 a coni%li li $laton. $&lici1tii -erani! eercitaţiprea &ine /n dialectica ;e-elian9! a pre=entat)o lt9 ree ca ndeterini% i%toric! eplica&il prin antite=a cate-oriilor raţionaleJp&lici1tii en-le=i a /n9lit)o /n i%tici% cre1tin! iar cei 8rance=i /ntr)n a- %entient de %olidari%. N)a lip%it lt ca acea%t9ideolo-ie %9 8ie identi8icat9 c /n%91i etoda 1tiinţi8ic9! iar cre=l%ociali%t c 1tiinţa econoiei politice. A tre&it %9 a0n-e la r9=&oilondial! pentr ca rei=irea ace%tor 8al%e interpret9ri %9 %e prodc9!1i ca %ociali%l li Mar %9 8ie 9=t /n deplin9 lin9. Ura1lade9rat al li Garl Mar e%te Lenin! pril pre1edinte al Uniniirep&licilor %oietice r%e1ti. Ace%ta! ie1it dintr)o ra%9 %ei)on-ol9!

n aea capl plin de ideali% 1i %peclaţii reli-ioa%eJ el a 9=t &inende %t9 ori-inalitatea concepţiei %ociali%te. Reolţia %ociali%t9 ntre&ie %9 8ie oper9 de conin-ere! ci de /nin-ere. Cine are pterea are%tatl! 1i cine are %tatl are le-ea de care are neoie. $roletariatltre&ie %9 /nin-9! %i c n poate! %a n)are ree %9 /nin-i princonin-ere! aie %9 /nine9 prin teroare. $rin rare! /nt<i dictatra!apoi ordinea %ociali con%iţit9J /nt<i 8aptl &rt al %pnerii! 1i per9 dreptl 0c a cere %ocoteal9 celi ce pornce1teJ /nt<i oarteap9c9to%li 1i nai dp9 aceea /ndreptarea li. Ideolo-ia %ociali%t9!c era pre=entat9 de priii adepţi ai li Mar! era /n%9 o ideolo-iecare %e adre%a raţinii oene1ti! c toate c9 n 89cea prea lt ca= deoJ &ol1ei%l /n%9 nici at<t: el cere de la o %i i %e /nc;ine 8iri %i odi%cte! 1i c;iar %9 oar9 pentr ea! /nainte de a)i edea roadele.

Ideolo-iei &ol1eice /i ai tre&ie /nc9 lt9 ree p<n9 ce %9 8iepriit9 de Eropa ap%eani! c a c9rei entalitate ea %e -9%e1teaproape incopati&il9. ,ar ce n %e poate prii de Ap%l Eropei! %epoate prii prea &ine de R9%9rit. ,e cinci ani a%i%t9 la cel ai crio%8enoen i%toric! care %)a prod% reodat9! ane: o <ni de

reolţionari! lip%iţi de pre%ti-il de care %e &cra alt9dat9atocraţii /ncon0raţi de tradiţii %per%tiţioa%e! ţin %& teroarea lorilioane de %eeni! 8aţ9 de care n)1i ia alt9 r9%pndere dec<t aceeade a pre-9ti donia ni coni%! pe care nieni n ")aeperientat /nc9 pe p9<nt. Tre&ie %9 8ie /n R9%9ritl Eropei oad<nc9 neoie /n o de a %e %iţi pa%i 1i %p%! pentr ca a1a cea %98ie c ptinţ9. Snt oaeni care n reacţionea=9 la aloarea li&ert9ţii!c %nt oaeni care n reacţionea=9 la cloarea ro1ie. R%ia e%tecon%titit9! pro&a&il! /n a0oritate! din a%eenea oaeni Ea eraenit9 tocai de aceea %9 dein9 patria ideolo-iei &ol1eice.

Care %nt %orţii de i=&<nd9! /n ţara noa%tr9! a 8iec9reia dintreace%te ideolo-ii

Tre&ie %9 9rtri%i! 89r9 /ncon0r! ci lte dintre o&iceirilenoa%tre! contractate /n perioada ne8a%t9 a 8anarioţilor! ne tra-ire=i%ti&il %pre &ol1ei%. ,onia &nli)plac de alt9dat9! c<nd od91i /nalţii denitari ai %tatli 89cea ce oia! e%te o nai9 anticipare a&ol1ei%li. Apoi! la noi! ca 1i la &ol1eici! acei ce -ernea=9 n)a or9%pndere real9! din ca=9 c9 le-ile dp9 care ei ar 8i %9 r9%pnd9 n%nt dec<t %iple proi%ini. ,onia le-ilor a1teptat9 de popor la noie%te ca paradi%l pe care /i a1teapt9 r1ii de la &ol1eici. La ace%tea%e9n9ri %e ai ada-9 1i contra%tl i=&itor care ei%t9 la noi! ca 1i lar1i! /ntre o %ea9 de oaeni care c orice preţ or %9 %t9p<nea%c9atocrat 1i o lţie ien%9 care %e coplace /n pa%iitate. N %nt lanoi! c n %nt nici la r1i!

%61



acele cla%e i0locii! /n=e%trate c 9%ra &nli)%iţ! C %entientlde independenţ9 1i r9%pndere! care %9 dc9 lpt politic9 pe &a=aconin-erilor per%onale! a1a c %e dce airea /n Ap%l Eropei.Un a&= p&lic n indi-nea=9 pe nieni: e%te de%tl ca el %9 %e repetede do9 ori! pentr ca %9 dein9 o o&i1ninţ9J o nedreptate 89ct9cia n reolt9: c9ci 8iecare %e crede la ad9po%t c norocl %9J -ri0ade lcrl p&lic de1teapt9 %r<%ri: c9ci 8iecare %e crede de%tl de i%teţca %9 n cad9 /n cr%a pro8itli altia... Snte o ţar9 de oaeni!nii prea ili! alţii care prea %e 0oac9 /ntrna c de)a prea9rirea. /ntocai ca la r1i. ,in o %l9 de oaeni politici la noi! cel pţin 09tate a /n ei a&iţia li Coriolan. Ori e! ori nieni altl! /1i =ic

lţi. Binele e%te a1a de -re de /ndeplinit /n politica ori1ic9rei ţ9ri!nic9ieri /n%9 el n e%te re8=at c<nd ine de la ader%ar! c %e /nt<pl9 la noi. In arta de a onopoli=a ţara pentr %ine! lţi din&9r&aţii no1tri politici pot %9 dea lecţii li Lenin.

*i tot1i! ae credinţa c9 &ol1ei%l n %e a /ntinde /nRo<nia. Acea%ta n 8iindc9 ne)ar lip%i elii li Lenin 1i Trot=lri! ci8iindc9 pa%iitatea poporli ro<ne%c e%te aparent9! n real9. Seai-roa%9 a %&%tratli no%tr oene%c! ţ9r9niea! e%te aorţit9! n /n%9 1i oart9. $e ea apa%9 deocadat9 iarna -rea a nenorocirilortrecteJ ae n9de0dea /n%9 c9 dp9 iarn9 a eni 1i pri9ar9

1deea europeana, nr. T, /2-75

noiemrie /470, p. /-7



E,UCAŢIA UNUI $RINŢ. SCRISOARE C+TRE UN SMERIT

$REOT ,E SAT

M9 /ntre&i! ccernice p9rinte! c de a 8o%t c ptinţ9 toatecte %)a /nt<plat Sereniei Tale n)i ine a crede c9 n prinţt<n9r! 8ro% 1i cinte a ptt de &n9oie %9 rennţe la -loria nitron ce1 a1tepta. N ca a 8o%t d1anii Ţ9rii care a p% la caleacea%t9 are nenorocire a noa%tr9 N ca intri-ile pentrdonie! din partea &oierilor! a ie1it iar91i la %pra8aţ9! ca /nainte deod9 Carol Toate i le pi /n edere! ccernicia ta! 1i /i ceri %9cp9ne%c &ine r9%pn%l! 8iindc9 %cri%oarea ea ai %9 o ar9ţi 1i altorpreoţi 1i ireni! c care S8inţia ta ai ai or&it! 89r9 /n%9 %9 9 1tiţilina nl pe altl.

Ccernice p9rinte! /n %ecretele crtenilor n %nt! a1a c9 pe%tecele %p%e de ini1tri 1i deptaţi /n parlaent! 1i pe care le)ai citit!de%i-r! /n -a=et9! e n)ţi pot %pne altele. Tot ce pot a1terne /n%cri%oarea c9tre S8inţia Ta %nt re8lecţiile pe care le)a 89ci 1i e! caro<n 1i pro8e%or! c oca=ia celor /nt<plate. Ace%te re8lecţii S8inţiaTa are 1i dreptl %9 i le cear9! 8iindc9 %nte a<ndoi deopotri9 de&ni ro<ni! deopotri9 %l0itori la de%9<r1irea edcaţiei tineri ei.

,e allintreli! c;iar de a 8i 8o%t prinţl no%tr /pin% larennţare de o alt9 pricin9! dec<t aceea ce ni %e %pne! ce 8olo% %)o

1ti Faptl iportant e%te c9 a 8o%t /n %tare %9 rennţe. /n %8letlli! ccernice p9rinte! n era /ndea0n% de &ine pl99dit9 oinţa de adoni pe%te Ţara %tr9o1ilor no1tri. A%pra ace%ti 8apt tre&ie %9re8lect9. El e%te -ra! ori1icare ar 8i pricina din care a pornit.

*i a re8lectat! ccernice p9rinte! /n c;ip 8ire%c ai /nt<i laedcaţia ce %)a dat prinţli. Fiecare pro8e%ioni%t e%te /nclinai %9

%6&



ad9 o&iectl pro8e%iei li /nainte de altele. Edcaţia %pecial9 pentrroll ce are ol de /ndeplinit /n iaţ9! ori1ic<t de ecepţional ar 8iace%t rol! e%te pentr tipl no%tr o %trict9 nece%itate. ,e ea niciodra%lele re-e1ti n pot 8i eli&erate. C celi ai /nalt c;iriar; n)ie%te /ndea0n% ;arl diin ca %9 %l0ea%c9 /n &i%eric9! ci /i ai tre&ie 1ipre-9tirea din ree! lot a1a 1i iitorli re-e. Harl diin adcepre%ti-il. ,ar pre%ti-il %e pierde! c<nd n e%te %%ţint printr)ncaracter 8orte 1i printr)o inte pre9=9toare. Edcaţia %pecial9 e%tedeopotri9 de nece%ar9 iitorli re-e ca 1i oric9ri pro8e%ioni%t.

,ar nde e%te 1coala in care iitorl re-e %9)1i priea%c9edcaţia %pecial9 O 1coal9 a re-ilor n e%te oare o crat9 topie

*i i)a ad% ainte de cele /n9ţate /n i%torie. Edcaţia liAleandr cel Mare a 8o%t 89ct9 de arele 8ilo=o8 Ari%totel al 7recieiantice. Ce a reali=at Aleandr cel Mare din 8ilo=o8iD! li Ari%totelFil li Ldoic I a 8o%t edcat de Bo%%et 1i de cei ai il1tri%aanţi ai reii. Fil li Ldoic I a r9a% n cretin 1i nici n)adonii. N ae eeple /n tot cr%l i%toriei din care %9 ede c9 %)apre-9tit n re-e pentr roll li! a1a c %e pre-9te%c ceilalţi ritoripentr o carier9 de ai /nainte 8iat9. Re-ii care a enit pre-9tiţi latron! 1i)a 89ct pre-9tirea prin eritele lor proprii! X /pin1i deocaţinea lor l9ntric9. Eeple dintr)ace1tia ne d9 i%toria. Snt re-icare aparţin nor ane dina%tii il%tre. La at< %9 %e re=e dar1coala re-ilor: la pre-9tirea pe care le)o d9 ocaţinea Tri%t9per%pecti9 pentr popoarele onar;i%te

Re8lect<nd ai lt! ara a0n% %9 cred tot1i! ccernice p9rinte! /n edcaţia %pecial9 a prinţilor. Cred c9 pentr a 8i ai t<r=i n re-e&n! %nt anite deprinderi pe care n prinţ tre&ie %9 le c<1ti-e dincopil9rie 1i! /n tot ca=l! %nt nele deprinderi pe care n prinţ ntre&ie %9 le ai&9! dac9 re ca ai t<r=i %9 n %8ere tri%teeperienţe. ,ac9 /ncerc9rile! de care ne or&e1te i%toria! a dat -re1!ca=a tre&ie c9tat9 /n 8aptl c9 %e 89cea din 1coala prinţilor o 1coal9la 8el c a celorlalţi elei! ai /nc9rcat9! &in/nţele%! n /n%9 o 1coal9%pecial9. Se pre%pnea c9 prinţl tre&ie %9 ai&9 n caracter aioral! o inte ai in%trit9 ca a ttror celorlalţi elei! dar n ncaracter oţetit pentr anite /pre0r9ri 1i o inte in%trit9 canite cno1tinţe. Se cre1tea prinţl! n /n ederea ieţii pe care el

aea %)o ai&9! ci /n ederea 0li pe care 1i)" 89cea ol 1coalei. /n a%eenea condiţii! eraneptinţ9 %9 %e a0n-9 la n re=ltat. C;iar dac9 8il li Ldoic 0!cele&rl del8in! ar 8i 8o%t %9n9to%! edcaţia priit9 de el! %&condcerea il%trli Bo%%el! n i)ar 8i %erit prea lt. Franţa era siai&9 pe tron n are orali%t! dac9 n c;iar n oral 1i n are

%aant! dar n n re-e pre-9tit pentr ocpaţiile %ale %peciale.La noi! ccernice p9rinte! a 8o%t 1i ai r9! c 1coala prinţli

Carol. N nai ci deprinderile care tre&ia %9 i %e dea n i %)a dat!dar! dipotri9! i %)a`Z dat acelea care n tre&ia %9 i %e dea. Marileadn9ri o&1te1ti! de la 09tatea %ecolli trect! a itat %9 pread9printre de=ideratele Ţ9rii pe acela c9 o1tenitorl tronli e%te o&li-at%i ai&9 o edcaţie 8erit9 de o&iceirile crţilor orientale. S)a cre%ctprinţl ca n l9%tar de pa19 oriental. A at o po8t9! i %)a /ndeplinitJ aat o ie1ire inconena&il9! %)a 89ct ;a=J a ar9tat o %l9&icine careptea %9)" pn9 /n r<ndl icio1ilor de <ine! a 8o%t /ncra0at. Linia decondit9 pe care o rea=9 %l-ile 8aţ9 de %t9p<nii lor /n Orient! 1i pecare a rat)o ec;ii no1tri ciocoi 8aţ9 de &ei=adele! a 8o%t 1i linia decondit9 a celor ce enea /n contact c prinţl no%tr. Se /ncra0a%l9&icinile prinţli! pentr ca ai t<r=i %9 %e tra-i 8oloa%e dinacapararea li.

/n c;ipl ace%ta era 8ire%c %i %e /nt<ple aceea ce %)a /nt<plat. /nloc %i %e /n8i-i /n %8letl prinţli deprinderile care l)ar 8i 89ctde%toinic %9 re=e li Carol I 1i Ferdinand I! i %)a dat li&ertatea %9)1icroia%c9 el %in-r deprinderile. /n li&ertate n %e croie%c /n%9

%6*



deprinderile care a0n- la %t9p<nirea de %ine prin /plinirea datoriei!

ci ai cr<nd deprinderile care 9-le%c anitatea eli prin /plinirea &nli)plac. /n locl ni prinţ pre-9tit %9 contine! corice preţ! i%inea Ho;en=ollernilor de Si-arin-en /n Ro<nia! aie1it n prinţ c &ne intenţini! dar 89r9 o oinţ9 8orat9. ,e lapril con8lict c oaenii! c /pre0r9rile %a c propril %9%entient! indi8erent c cine! el a 8o%t /nin% Aea planri 9reţe...!1opte%c aceia care i)a %tal /pre0r. $lanri 9reţe! 89r9 o oinţ9pternic9 1i calclat9! e%te tot ce poate 8i ai de=aanta0o% pentr niitor re-e. Ace%tea %nt &ne pentr n &9r&at poli tic din partidele de%t<n-a. Re-ele! /n reea noa%tr9! /1i are o i%ine %pecial9! pre9=t9prin le-ile Ţ9rii! 1i care n %e acoodea=9 c<t1i de pţin c roll deiproi=ator. Iproi=ator

%65



poate 8i oratorl %a aentrierl de ori1ice cate-orie! dar n Un re-e.Tre&rile p&lice n %e condc ca o partid9 de <n9toare.

*i a%t8el! n)a 8o%t %9 8ie prinţl Carol re-ele no%tr! 8iindc9edcaţinea li a 8o%t o piedic9! /n loc %9 8ie %pri0in &nelor di%po=iţii.Medil no%tr politic! iciat din trect! a i=&tit co<r1ca%c9ocaţinea ni e&r al Ca%ei de Ho;en=olle Si-arin-en.R-ina a 8o%t ai tare ca oţell. Ae /n %8<r1it pe pril

Ho;en=olle! o ca toţi oaenii. Niic ai nielator dec<t edil depetrecere al Bcre1tilor.Iat9 de ce! =icea! ccernice p9rinte! c9 n)are iportanţ9 ca=a

%pecial9 care a 89ct pe prinţl Carol %9 rennţe la tron. Faptl c9 arennţat e%te %in-rl iportant.

N ai tre&ie %9 adao- c9 e%te 1i drero%.Ae /n%9 o <n-<iere! care ne poate %eri ca n9de0de pentr

iitor.Toţi &9r&aţii politici c r9%pndere l)a re-retat! 89r9 %9 pre-ete

de a)" eplica a1a c %e cine.Tre&rile p&lice /1i rea=9 cr%l lor noral.S8inţia Ta! ccernice p9rinte! /n r-a pe care o 8aci c9tre &nl

,ne=e pentr %9n9tatea %cpei noa%tre dina%tii! n ei ita /n%9%9 ad9o-i /n -<nd: Fere1te! ,oane! pe nol prinţ o1tenitor Mi;ai!de &alele cre1terii trpe1ti 1i %8lete1ti! 1i 89)ni)"! ,oane! denra1 al /nainta1ilor %9i Carol I 1i Ferdinand I. Iar c cno%cţiiS8inţiei Tale! preoţi 1i ireni! c care te /nt<lne1ti! or&e1te)le de%oarele care r9%are din ce /n ce ai 8ro% pe cerl Ro<niei! 1i la%9

aintirii dioa%e c9derea %telei de la %8<r1itl anli "#25.

1deea european&, nr. /7, /T

ianuarie /472, p. 1



A$EL LA OR7ANIARE C+TRE INTELECTUALII

,IN+UNTRUL *I AFARA $ARTI,ELOR

Cea ai iportant9 ccerire a inţii oene1ti din tiprile

noa%tre e%te 1tiinţa or-ani=9rii. Cine 1tie %9)1i or-ani=e=e actiitatea!#3"i!- /ntreit 1i /p9trit 8aţ9 de n alti care! de1i acti! n %e 1tieor-ani=a. 7raţie or-ani=9rii! pe n p9<nt %9rac tr9ie%c popoare&o-ateJ iar din lip%9 de or-ani=are! pe n p9<nt &o-at tr9ie%cpopoare /n i=erie. Or-ani=area p9=e1te pe n popor de reolţii! 1i totor-ani=area a%i-r9 ni popor %t9p<nirea lini1tit9 pe%te /ntin%ecoionii. Aceea ce %e ne1te ar9tra cltrii con%i%t9 /n 8orţaor-ani=atoare.

*tiinţa or-ani=9rii ar tre&i %9 %tea /n 8rntea ttror 1tiinţelorpolitice 1i %9 8ie cea dint<i aplicat9.

Noi! ro<nii ai ale%! care ae o ni8icare naţional9 dc /n89ptit! in ra areli r9=&oi! ar tre&i %9 8i priii di%cipoli /n1coala or-ani=9rii... *i c toate ace%tea! %nte /ntre cei din r9!dac9 n c;iar dintre acei ce ocole%c acea%t9 1coal9.

n pl99deala e8ietrini nos"r/ ee"e an Dn,ali +e aBersine .a,o"rior-%ai=H. Na crede "a ea de8el. *antan ţ%ta %9)i 8i nsc"o#iado9, lapria oca=&. Recii=area ?ea;r noa%tre o /acredinţ/in ai cr<ndnorocli dac9t nl pra de orr]tni=ae. Snte dedicaţi

iproi=aţiell Iproi=aţia ne tentea=9 tn 8iece oent! "n Bori ca 1ita 8apt9

Ultiele iproi=aţii %nt /n cr%. $artidl $oporli cade de laptere in c;ip iproi=at! a1a dp9 cra 1i eni%e. Se iproi=ea=9 n-e dc ale-eri! dp9 care a ra iproi=aţia de <ine.

iitorl ţ9rii e%te aeninţat de eeniente -rae! iat9 or&a care%e ade la 8iece pa%. *i or&a n e%te de1art9. Fiecare ro<n %ite c9ato%8era politic9 e%te tr&re. Tot1i! la or-ani=area

%67



iitorli nieni n pne 9rl. Se -<nde%c c<ţia! ne-re1it. ,ar a

-<ndi n e%te %8icient. Or-ani=area %e o&ţine prin 8apte ie1ite din%8let /ntre-! n din -<nd.,e ce %9 8ie ro<nl at<t de re&el %piritli de or-ani=aţieM9 oi %ili %9 r9%pnd la acea%t9 /ntre&are /n c;ip c<t %e poate de

o&iecti! a1a c a cre=t %9 8ac! de altinteri! /n toate %crierile elere8eritoare la p%i;olo-ia poporli ro<n. oi %pne ade9rl de%c;i%!ori1ic<t de crd ar p9rea ace%t ade9r. $entr cltl ace%tei patrii!%ocote%c c9 o8randa cea ai preţioa%9 e%te nai ade9rl.

$ria condiţie a or-ani=9rii e%te re%pectarea aptitdinilor denc9 ale 8iec9ria. Nai acela care 1tie pne pe 8iecare la locl %9!nai acela or-ani=ea=9 de 8apt. ,ar re%pectl aptitdinilor de nc9n e%te n %entient /nn9%ct /n 8iecare. Mlte popoare n)l cno%c. Eline nai c lt /n r9! prin edcaţie! 1i ai ale% prin edcaţiereli-ioa%9. $entr a a0n-e %9 re%pecţi 8ell de nc9 al altia! tre&ieca ai /nt<i %9 cre=i c9 /n%1i 8ell t9 de nc9 lea-9 per%oana ta decea %8<nt. Cine %e crede de%tinat pentr o anit9 nc9! crede 1i /nocaţia altia. Cine! dipotri9! crede c9 -enrile de nc9 %ntprod%l /nt<pl9rii! acela n a aea nici n re%pect de nca altia.Un &n or-ani=ator e%te p9trn% de re%pectl eritli 8iec9ria. Car ptea pne pe ol care n erit9! /n locl celi care erit9 Ar 8ica o tr9dare 8aţ9 de enirea poporli %9J enire pe care ,ne=e /n%1i o c9l9=e1te! prin di%tri&irea aptitdinilor.

Un &9r&at de %tat en-le=! /n%9rcinat c -ernl! %)ar crede ntr9d9tor 8aţ9 de patria %a! dac9 ar pne la /nt<plare pe parti=anii %9i /n rolri pentr care ei n %nt apţi. Fiecare dp9 eritele %ale. 4 dat9ce cinea e%te doedit ca apt la o nc9! e%te l9%at la locl %9! nnai de c9tre acela care ")a p%! ci de toat9 lea. A1a %e do&<nde1tecontinitatea! a doa condiţie a or-ani=9rii.

Ei &ine! ro<nli /i lip%e1te din n9%care re%pectl pentr ncaaltia. El n)i p9trn% de 8iorl reli-io% al ocaţinii. tn credinţa %a!nca e%te o poar9 datorit9 /nt<pl9rii 1i n o enire %8<nt9. ,inacea%t9 ca=9! %per8icialitatea planrilor ro<ne1ti de or-ani=are.B9r&atl de %tat ro<n! /n%9rcinat c -ernl! /1i ale-e cola&oratoriidp9 n alt criteri de c 8ace cel en-le=. $e d<n%l n)l tortrea=9con1tiinţa c9 ar 8i tr9d9tor 8aţ9 de de%tinele neali! ci cel ltcon1tiinţa c9 ar 8i r9 prieten %a r9 1e8 de partid. Ro<nl n 1tie %9pn9 pe cel c erit la locl %9! pentr a do&<ndi o or-ani=areJ el

/ncepe prin a %e crede el /n%1i &n pentr ori1ice. Iar dac9 -9%e1te pecinea &ine la loci %9! nici o re1care n)l /piedic9 %9)" aln-e.Le-enda 9n9%tirii Crtea de Ar-e1 e%te %i&oll -ern9rii ttror&9r&aţilor no1tri de %tat: ceea ce nl cl9de1te a%t9=i! d9r<9 cel9lalt<ine.

,ar %9 reeni ia ltiele iproi=aţii.Eeniente -rae ne a1teapt9. ,in ce parte a %9 %e iea%c9

7re de %p%J 8iindc9 pria 9%r9 pe care &9r&aţii no1tri de %tat alat)o! pentr a ne or-ani=a re=i%tenţa! e%te: %9 %e 8ac9 o ad<nc9 t9cerea%pra lor O ec;e procedare de a-ie era %9 %e tac9 nele%piritelor rele. S9 t9ce dar 1i noi! ca n ca %9 ne %p9r9 r%ita.

,ar de or-ani=at! ne or-ani=9... ,e acea%ta n ai /ncape /ndoial9. $entr a ne repre=enta la Societatea Naţinilor! %e or nicoi%ii noi. Un ini%tr de eterne no a %prae-;ea politicaetern9! tn dell ce pare a %e /ncepe /ntre Franţa 1i Italia! o 8i departea Italiei %a a Franţei N are a 8ace Iproi=aţia ne a 8i1oar9 c9ci 8ie c na! 8ie c alta! r9<ne tot c o %ror9 latin9.

N ae o politic9 inoritar9 con%tant9. ,eci la -ern %e poate

%pne /ntr)n 8el 1i la opo=iţie /ntr)altl. tn ori1ice ca=! a<nareaori1ic9rei %olţii poate ţine Ioc de o real9 %olţie.

tn ceea ce prie1te 1coala! -ri0a ne)a 8o%t lat9 de c<nd ni %)aannţat c9 toat9 lea a c9=t de acord %9 %e rein9 la licel nitar.,e)ac i-noranţa %)a ridicat de dea%pra %atelor.

Concordatl c aticanl e%te /nc;eiat 1i &ine p9=it %& c;eie.Nici n preot ortodo n)are %9)" poat9 /n%9 di%cta p<n9 ce n a 8iotat. A1a a 8i or-ani=at9 noa iaţ9 %pirital9 a Ro<niei Mari.

%68



$olitica econoic9 e%te pe drl cel ai %i-r! adic9 pe acela al

eperient9rii. Ne o or-ani=a! dp9 ce o 8i eperientat /ndea0n%. Ţara e%te de%tl de &o-at9 ca %9 ne pl9tea%c9 eperienţe /ndeln-ate.

tn %8<r1it! ne or-ani=9 c n %e poate ai &ine /n ederea /nt9ririi dina%tiei. C9ci ae pentr acea%ta partidele tn Ro<nia!c<nd =ici partid! =ici tot. $artidl d9 ere! copetenţ9! -lorie. Ina8ar9 de partid! e1ti n paria. Ce ar deeni dina%tia lip%it9 de %pri0inlpartidelor In =adar ar aea de partea ei ilioanele de ncitori de la%ate 1i ora1eJ /n =adar! arata 1i clerl... ,ac9 n)% partidele! dina%tia%e clatin9. $rin rare! ca %9 /nt9ri dina%tia! tre&ie neap9rat %9 /nt9ri... partidele.

Ca ,reBe+ere/ inainie c;iar de a 8i or&a de /nt9rirea dina%i aminiani partidele printr)o le-e draconic9 electoral9! care <ine B 8i opricin9 +e %l9&ire a %tatli ro<n! dar care pe eci! c<t a ti <ne! a8i in%trentl atotpterniciei partidelor. C<t le-ea elect)ral< de a%t9=ia 8i /n 8iinţ9! iaţa politici a Ro<niei a 8i red%9 " lpta dintrepartide. Ale-9torl ro<n n are nici o iniţiati9. El prie1te +#a !a"ade la cl&rile politice li%tele de candidaţi! #are are dreptl %9 le ote=e

%a n. 89r9 in%9 %9 %c;i&e ce dintr)/n%ele C;iar ordinea dc pre8erinţ9a candidaţilor e%te 8iat9 cl&. n de ale-9tor Iniţiatiele iocaic %nta%t8el niicite. ia politic9 p Ro<niei a a0n-e %9 8ie iaţa noror-ani=aţii politicieni! # deprinderi ade%eori %& niell oraleicrente a a=r(!e( +a#- n)a a"ns /nc9. lat9 %in-ra noa%tr9 or-ani=are

ai m- /ntre& p<n9 c<nd acea%t9 donie a iproi=aţieiCi 8olo%e1teMi)o eplic pentr rerile ec;i! c<nd poporl ro<n n era

s"-,n ia ei a#as- 1i #n+ era %ilit %93i iproi=e=e i0loacele de l,"-de8en%i9! +n- o i pe aita. ar as"-i El e%te %eran 1i ##eri"or Unei%c;i&9ri de per%pecti9 i%toric9 tre&ie %9)i rmee o s#Dimare deatitdine %8letea%c9.

Fac apel la r88idterii tariecrorii ai ace%tei ţ9riJ la cei dre partideca 8i ia cei din a8%ri de partide.

Intiatiii no1tri ta i0locit pnl ac /n8r9ţirea nt8a%Mro8cieac c ortal ode e%trope%a.

Lor ie reine datoria %i actie=e ecen%tl rn8riJire p(b la deplinarodire a 0eaM aoctr ncţLcl ţ/ tnrplireD rcai taie de penni.

iar Ro<nia No9 are rt8ari neoie de cepen=areD 8orţelor %aiereale 8i de ade9raţi creaţie.

Iar peer ca or-ani=area acea%ta Di renea%c9! e%te nece%arii ai /8c creareD na ato%8ere 8mete8ti reDpect(4WI 8aţ9 de oac9 ai8aţ9 de 9rit.

Ne ai tre&ie%c oaeni de ade9r ai de cora0.*i acea%ta c<t ai cr<nd! p<n9 no a tna cea%l cel de pe

!at

1deea europeano. m .;>;, 8W iunie p. I

%69







principil protecţiei inorit9ţilor! ci a acceptat o o&li-aţie liitat9

8aţ9 de intere%ele inorit9ţilor! o&li-aţie care rea=9 %9 8ieinterpretat9 /n 8iecare ca= /n parte! 1i care /n od natral %e %tin-e de

/ndat9 ce a di%p9rt condiţile /n care ea a lat na1tere. C alteJ cinte! protecţia inorit9ţilor n e%te n principi de drept! ci o9%r9 reelnic9 cert9 de anite /pre0r9ri.

Acea%ta e%te 1i p9rerea care a tri8at anl trect /n di%cţiile 0care a at loc! la Madrid! a%pra protecţiei inorit9ţilor! /ntrerepre=entanţii di8eritelor %tate participante la Con%ilil Societ9ţiiNaţinilor. C9ci! /n ade9r. /n ace%te di%cţii de la Madrid! p<n9 1i celai etrei%t parti=an al protecţiei inorit9ţilor! dr. Sc;&ert!repre=entantl 7eraniei! a tre&it %9 conin9 c9 de%pre n intcre 5

inoritar n pot 8i date &ne in8oraţii dec<t dac9 %e ţine %ea9 de%itaţia de 8apt in care tr9ie1te inoritatea. $ro&lea inorit9ţ0 4r npoate 8i /nţelea%9 dac9 ea e%te de%prin%9 din totalitatea ieţii politice a8iec9rei ţ9ri. Ea pre=int9 a%pecte particlare 0ridice %ociale!econoice etc! care n pot 8i /nţele%e dec<t /n cadrl ieţii p&lice a8iec9rei ţ9ri.

R9<ne ac %9 cercet9 /n ce ane condiţii intere%eleinorit9ţilor dein o&iecte de o&li-aţie ip%e nor anite %tate! %&%ctl tratatelor de pace 1i a conenţiilor %peciale.

Cercetarea n %e poate 8ace dec<t l<nd 8iecare ţar9 /n parte.Noi %e /n edere Ro<nia! 1i nai Ro<nia. Accent9

acea%t9 liitare pentr a eita ori1ice con8=ie. /pre0r9rile /n caretr9ie%c inorit9ţile /n Ro<nia n %nt acelea1i c /pre0r9rile /ncare tr9ie%c inorit9ţile /n Ce;o%loacia! $olonia %a 7recia. C;iardi8eritele inorit9ţi din Ro<nia n %nt pe acela1i plan. Faţ9 de8iecare inoritate! iaţa p&lic9 a Ro<niei are o atitdine %pecial9.In aterie dc intere%e ale inorit9ţilor n %e poate or&i de o atitdineni8or9. Aceea ce e%te o nedreptate 8aţ9 de inorit9ţi /nCe;o%loacia n e%te 1i /n Ro<nia. Aceea ce e%te o nedreptate /nRo<nia! 8aţ9 de %a1i! n e%te 1i 8aţ9 de a-;iari. Snte /n leaepiric9 a 8aptelor oene1ti! nde indiidali=area 9%rilor e%te deri-oare.

S9 eni la ca=l Ro<niei.In Ro<nia %nt ai lte cate-orii de inorit9ţi. Snt. ai

/nt<i! inorit9ţi c caracterl de a%e ai lt %a ai pţin co)pacte! a<nd li&a 1i tradiţiile cltrale di8erite de re%tl poplaţiei. n r<ndl ace%tora! ae inoritatea %a%9 1i inoritatea a-;iar9.Snt apoi inorit9ţi di%per%ate! dar care re1e%c tot1i %9 iprienor anite localit9ţi caracterl lor propri /n deo%e&ire de acela alre%tli poplaţiei! 8n r<ndl ace%tora %nt %atele 8orate din %<r&i!trci! &l-ari! r1i! cranieni 1i -erani. In %8<r1it! %nt ereii %ioni1ti.care n con%titie%c o inoritate propri)=i%9! ci n -rp de cet9ţeni.care %e declar9 8aţ9 de re%tl poplaţiei! prin oinţa lor li&er9! caaparţin<nd %8lete1te naţinii i%raelite din $ale%tina.

,in ace%te di8erite cate-orii de inorit9ţi! tratatele 1i conenţiile /nc;eiate pe &a=a ace%tor tratate n)a at /n edere dec<t pe aceleacare %e -9%e%c pe teritoriile alipite dp9 r9=&oi. $rin rare! /n %piritltratatelor n intr9 protecţia inorit9ţii %ioni%te! prec 1i a %atelor

8orate din %tr9ini! care %e a8la pe teritoril ec;ili Re-at /naintede r9=&oi.

,ac9 eain9 c atenţie ac %tiplaţinile tratatelor 1i aconenţiilor care %e re8er9 la protecţia inorit9ţilor /n Ro<nia!a0n-e c 1rinţ9 la r9toarea con%tatare. Stiplaţinileprote0ea=9 do9 8elri de intere%e inoritare: intere%e oentane!le-ate de %c;i&9rile prod%e de etinderea teritorial9 1i care prie%c

%7%



pe indii=ii inoritariJ 1i intere%e peranente! le-ate de con%ideraţii

%perioare de ordin oral! 1i care prie%c pe inorit9ţi! ca -rpe.Ace%tea din r9 %nt cele ai iportante. Cele dint<i pot %i 8ie

acte! X 1i %)a doedit ca acte /n ca=l a1a)nit al optanţilora-;iari X! dar o pro&lei de %tat ele tot1i n pot %i con%titie. $e%te=ece ani cel lt intere%ele indiidale %e or %tin-e. ,ra&ile n pot 8idec<t intere%ele care prie%c inorit9ţile! ca -rpe. Ace%tea %in-reintere%ea=9 iitorl Roanici! ca %tat.

C cercetarea lor intr9 /n 8ondl pro&leei inoritare /nRo<nia.

Intere%ele le-ate de inorit9ţi! late ca -rpe! %nt intere%ecltrale /n -enere. Tratatele 1i conenţiile %peciale recno%c ino)rit9ţilor dreptl de a)1i cltia tradiţia reli-ioa%9! li&a 1i o&iceirile! /ntrc<t ace%tea din r9 n %nt incopati&ile c ordinea p&lic9 1i&nele orari. Minorit9ţile a dreptl %9 /ntreţin9 c i0loacele lorproprii 1i /n parte c i0loacele pe care e%te o&li-at să le dea %tatlro<n! in%titţii particlare! /n care li&a 1i reli-ia inorit9ţii %9 %eeercite 89r9 /piedicare. Statl ro<n prie1te de &n9oie 0ri%dicţia Crţii $eranente de ?%tiţie Internaţional9 pentr toate

di8erendele! care %)ar na1te din eercitarea dreptrilor inorit9ţilor!di8erende care n or 8i a0n% la o aplanare /n %<nl con%ililiSociet9ţii Naţinilor! dp9 ce a 8o%t %enalate de renl dintree&rii %9i. Tratatele 1i conenţiile n 8ac /n%9 o enerarea9nnţit9 dc in%titţiile pe care le pot /n8iinţa &eli-eranţi. Incon%ecinţ9! re%tricţia %ni alt8el. Re%tricţia con%i%t in protecţiainorit9ţilor. Statl ro<n poate 8ace ori1ice politici cltral9! cre%tricţia /n%i %9 n 8ie /ndreptat9 acea%t9 politici /n contrapatrionili cltral al inorit9ţilor. Minorit9ţile! prin anearea lor /n %tatl ro<n! a aneat 1i patrionil lor de tradiţii reli-ioa%e!li&9 1i o&iceiri. Ele n %e pot lep9da de ace%t patrioni 89r9 a %ede%pia prin acea%ta de o parte din aceea ce con%titie 8iinţa lor. ,eri%cl nei atari de%pieri 8orţate! tratatele 1i conenţiile pninorit9ţile la ad9po%t! acord<nd)le protecţinea. Statl ro<n npoate 8ace din deo%e&irea de li&9! reli-ie 1i ori-ine etnic9 o ca=9care %9 0%ti8ice o diinare de dreptri pentr cet9ţenii inoritari.

Acea%t9 o&li-aţie e%te clar epriat9 /n tratatele 1i conenţiile%peciale %enate de Ro<nia! 1i a%pra ace%ti /nţele% al protecţiei

inorit9ţilor n poate 8i nici o di%cţie.Tratatele 1i conenţiile cprind cea ai lt. $atrionil

cltraY al nei poplaţii! 8ie ea 1i inoritar9! n %e 9r-ine1te laani8e%t9rile pre=ente! ci el %e /ntinde 1i %pre irtalit9ţile iitorli. Otradiţie reli-ioa%9! o li&9 1i o cltr9 naţional9 /n -enere! ai ltprin aceea ce ele proit a o aloare dec<t prin aceea ce ele reali=ea=9.$rotecţia inorit9ţilor n %e %8<r1e1te dar c protecţia intere%elorcltrale pre=ente! ci ele iplici 1i protecţia celor din iilor.

Aici /ncepe calea %pinoa%9 a di%cţinii. Aci intr9 /n iaţaepiric9 a 8aptelor! nde tre&ie aplicate criterii relatie dp9 loc 1i /pre0r9ri. $roiecţia inorit9ţilor n %e %8<r1e1te dar c protecţiaintere%elor cltrale pre=ente! ci ele iplic9 1i protecţia celor diniitor.

Aici /ncepe calea %pinoa%9 a di%cţinii. Aci intr9 /n iaţaepiric9 a 8aptelor! nde tre&ie aplicate criterii relatie dp9 loc 1i /pre0r9ri. $rotecţia intere%elor cltrale iitoare ale neiinorit9ţi... /n ce /nţele% /n /nţele% de /ncra0are! de a%i-rare %a de%ipl9 toleranţ9 E%te ţint %tatl ro<n %9 a%i-re continitateaintere%elor cltrale ale 8iec9rei inorit9ţi %a nai %9 le pn9 laad9po%t dc per%ecţii Cine ar ptea r9%pnde c o %olţie nic9 laace%te /ntre&9ri Snt inoritari! al c9ror patrioni cltral! oric<t%)ar /ncra0a! n prie0die1te deloc %tatl ro<n 1i %nt inorit9ţi alc9ror patrioni cltral /ncra0at de %tat l)ar pne pe ace%ta /ntr)o%itaţie di8icil9! dac9 n prie0dioa%9. Snt inorit9ţi pre%9rate! cain%le! /n interiorl ţ9rii! 89r9 %tr<n%9 le-9tr9 /ntre ele 1i 89r9 le-9tr9

%7&





acelora care prodcea cltra. Locrile de 8rnte /n acea%t9 ierar;ie

a 8o%t re=erate propa-andi1tilor naţionali1ti. Cel ai /nalt titl de-lorie pentr n literat! pentr n i%toric! %a pentr n o de 1tiinţ9ro<n era titll de are naţionali%t. C toat9 prote%tarea ni TitMaiore%c! ade9rl era a%cltat nai c<nd el coneneanaţionali%li.

Acea%t9 o&ili=are a cltrii ro<ne n ptea %9 /ncete=edeodat9 c /ncetarea opri9rii din partea a-;iarilor. Ea per%i%t9 /nc9. in cadrele ei %nt lţi intelectali. Ace1tia n)1i pot %c;i&aro%tl de pe o =i pe alta. Mentalitatea lor. 8orat9 /n 1coala trec tli!nde %9 %e enţin9 ne%c;i&at9 1i pe iitor. Ei n /nţele- pentr ce1tl ro<n n ai are! ca ai /nainte! intere%l %9 %&enţione=eori1ice prodcţie cltral9! a c9rei intenţie %e doede1te a 8inaţionali%t9! 1i! /n con%ecinţ9!ei cer a%i-rarea ai departe din &-etl%tatli! a a%ociaţiilor! a p&licaţiilor 1i a ttror /ntreprinderilor ccare %e /ndeletnicea /nainte de r9=&oi. C %tatl de a%t9=i are /n%9alte lte /ndatoriri de /ndeplinit 1i n poate contina c%&enţionarea nei propa-ande cltrale deenit9 para=itar9! /nr<ndrile intelectalilor %)a prod% o 9dit9 enerare! care %e tradce

/n acte de a-itaţie contra a-;iarilor! oridec<teori ace1tia or %9)1ialide=e n intere% cltral. Condc9torii 1tli ro<n n pot c1rinţ9 trece pe%te ace%te a-itaţii. C la So8ia! condc9torii 1tli&l-ar %nt in8lenţa[ /n raportrile lor c %tatl %<r&e%c de patrioţiiacedoneni care a 8o%t %iliţi %9 p9r9%ea%c9 etrele lor prin noadeliitare a teritoriilor din MacedoniaJ 1i c la Atena! condc9torii%rli -rece%c n pot dintr)o ca=9 analoa-9 %9 ia%9 de %& in8lenţaii-ranţilor artiri eniţi din A%ia Mic9! c<nd e%te or&a ca %9 le-eraportri c TrciaJ tot a1a 1i la Bcre1ti! condc9torii 1tli ro<nn pot aea o <n9 li&er9 8aţ9 de inoritatea a-;iar9! prec o a8aţ9 de alte inorit9ţi! din ca=a intelectalilor naţionali1ti. Tre&iel9%at %9 treac9 oarecare ree! pentr ca deo&ili=area cltral9 %9 %eprodc9. ,e altintreli! dac9 acea%t9 deo&ili=are er-e prea /ncet!ina n e%te nai a intelectalilor ro<ni! ci 1i a intelectalilora-;iari /n &n9 parte! 8iindc9 1i ace1tia /1i 9d ro%tl lor periclitat /nca=l c9 /ncetea=9 propa-anda contra ro<nilor.

$rin rare! /n ltia anali=9! di8iclt9ţile care /piedic9 o%olţie loial9 a pro&leei raportrilor cltrale dintre inoritateaa-;iar9 1i %tatl ro<n n %t9 at<t /n oinţa condc9torilor %tatliro<n! c<t /n %tarea de %pirit a intelectalilor naţionali1ti ro<ni.Condc9torii %tatli ro<n %nt pri=onierii politicii cltralenaţionali%te 89cte /nainte de r9=&oi. Acela1i lcr %e poate %pne 1ide%pre condc9torii inorit9ţii a-;iare. $ro&lea inoritar9 /nRo<nia e%te o pro&le9 de cltr9. Ea n %e a re=ola dec<t dp9ce. at<t /ntre intelectalii roani! c<t ţi intre intelectalii a-;iari /nţele%l naţionali%li /n cltr9 a 8i altl dec<t acela de p<n9ac.

Pic iacei lepus.8n cltra ni popor naţionali%l ipri9 direcţii deo%e&ite!

dp9 c predoin9 /n /nţele%l li nl %a altl dintre %entientelecare /l con%titie%c. C9ci /n naţionali% %nt ai lte %entiente.,o9 ai eidente. Unl priiti 1i e-oi%t! %entientl de or-oli! 1i

altl! enit /n r9 prin de=oltarea altri%li! %entientl de%olidaritate /ntre oaenii de acela1i nea 1i de acelea1i tradiţii.Naţionali%l! /n care predoin9 %entientl or-olili! e%te! deo&icei! %tr<n% le-at de i1c9rile politice. El e%te o ar9 de lpt9 /n%c;i&area raportrilor de doinaţie /ntre popoare %a /ntre cla%ele%ociale ale acelia1i popor. Naţionali%l de ace%t 8el e%te totdeanaopera nei propa-ande indiidale. $oporl! /n /ntre-iea %a! n

%75



%ite neoia nei de1tept9ri a or-olili. S8letl li colecti e%te

totdeana r9&d9tor. Or-olil e%te le-at de n e indiidal. Acei pţini%nt acei care %it ilinţa r9&d9rii 1i 8ac apei la or-olil naţional! 8ni%toria Eropei! ai toate i1c9rile politice a 89ct = de ace%t apel.Naţionali%l %%ţint pe or-oli 1i)a at roll %9! n rol 8olo%itor!pe care nieni n)l t9-9die1te.

Folo%itor /n politic9! naţionali%l %%ţint pe or-oli e%te /n%9d9n9tor /n cltr9. El c;ea9 la iaţ9 deprinderi care contra=icnorele oralei! 8ro%li 1i ale ade9rli. Cltra diri0at9 denaţionali%l or-olio% e%te o cltr9 de 8aţad9J iperiali%t9 neori!dea-o-ic9 alteori! totdeana pţin re%pectoa%9 de nc9 cin%tit9.Cltra diri0at9 de naţionali%l or-olio% a0n-e /n %crt tip %9)1i8ore=e /n 0rl %9 o carapace de i=olare! neori c;iar c -;ipi!c e%te aceea a aricili.

C totl alt8el e%te naţionali%l /n care predoin9 %entientl%olidarit9ţii. Ace%t naţionali% n e%te prea 8olo%itor politicii! dar e%te /n %c;i& de are 8olo% cltrii ade9rate. Cltra diri0at9 de el%coate la lin9 /n%1irile a%cn%e ale ra%eiJ a0t9 %9 %e reali=e=e

irtalit9ţile de nc9 ale poporli de aceea1i li&9 1i tradiţii.Cltra %%ţint9 pe naţionali%l de %olidaritate e%te o /n8r9ţire denc9! p%9 /n %ericil deocraţiei. Oaenii p9trn1i 0c acea%t9 dinr9 cltr9 %nt %in-rii care inţele- ro%tl nei cooperaţiiinternaţionale /ntre ncitorii intelectali.

*i ac %9 reeni la c;e%tinea noa%tr9.Un are n9r de intelectali ro<ni 1i a-;iari 8ac /nc9 %tra09

naţionali%li or-olio%. Ro<nii con%ider9 ca o 1tir&ire a%eranit9ţii naţionale %tiplaţiile tratatelor care pre9d protecţiainorit9ţilor! iar a-;iarii con%ider9 acelea1i %tiplaţii ca o /ncra0area reendic9rilor lor politice. $entr nii 1i pentr alţii cltra e%te /n%ericil or-olili. $oate 8i /ntre ei o /p9care

C -re! dar n ipo%i&il /p9carea o a adce treptat diinarea n9rli acelora care

a 89ct p<n9 ac %tra0a naţionali%li or-olio%. Ace%t nţionali% /ncepe %9 n ai rente=e. *colile cari /i 8a&rica propa-atorii %nt /ndi%credit. In %c;i&! 1coala ncii %erioa%e 8ace pro-re%e! 8iindc9 pe eao cer neoile tipli. Intelectalii ro<ni! apoi! /ncep %9)1i priceap9

alt8el dec<t p<n9 ac roll. ,e nde p<n9 ac ei /1i eprianai c tiiditate conin-erile! a%t9=i li&ertatea lor de epriaree%te /n cre1tere. C c<ţia ani /n r9! intelectall care ar 8i /ndr9=nit%9)1i a8ire o conin-ere per%onal9 /n c;e%tinea naţionali%li era%ocotit ca ne&n %a tr9d9tor. A%t9=i! lcrrile %)a %c;i&at lt.E%te drept c9 ac=area de tr9d9tor reine 8oarte de% /n p&lici%ticaro<n9 1i c;iar /n parlaentl ro<n! dar acea%ta %e 8ace c 1tiinţattror /ntr)n %cop conenţional! ca ar9 de partid.

Tipl a aplana de la %ine 1i pro&lea iritant9 a inorit9ţilor.,atoria Con%ilili Societ9ţii Naţinilor! care are %& protecţia %a

intere%ele cltrale ale inorit9ţilor! e%te %9 accelere=e acea%t9aplanare. *i el poate %9 8ac9 acea%ta /ntr)n od le%nicio%! preeninddi8erendele! iar n a1tept<nd)le la 0decat9! dp9 ce ace%tea %)aprod%. $reenirea di8erendelor n)are neoie de o procedr9coplicat9! care %9 8ie=e terene 1i %9 /n8iinţe=e in%tanţe decopetenţeJ preenirea are neoie nai de &n9oinţ9 1i deatoritate. Atoritatea o are Con%ilil Societ9ţii Naţinilor. Mai

tre&ie &n9oinţa. Un %8at! la oentl oportn! 1i! ai ale%. o /ncra0are dat9 intelectalilor! care pre-9te%c drl ade9rateideocraţii a ncii /n Ro<nia! ar 8i i0loace %8iciente! prin care %9%e ani8e%te acea%t9 &n9oinţ9.

%76



Ae n9de0dea ci ea %e a ani8e%ta! 8iindc9 de 8apt acea%t9&n9oinţ9 e%te proi%9 de Con%ilil Societ9ţii Naţinilor princrearea In%tittli Internaţional de Cooperaţie Intelectal9.Cooperaţia internaţional9 pe terenl ncii iplic9 de la %inetri8l naţionali%li &a=at pe %entientl %olidarit9ţii.Intelectalii ro<ni ţi a-;iari care %e or deprinde c nca cert9de ace%t in%titt or 8i priii pionieri ai p9cii cltrale dintre ro<niţi a-;iari.

Re*ista de $iloso$ie:. 3V, n". ;.

8?E>, p. 8[?-;>>

%77



I,EOLO7IA STATULUI ROMN

". Statul si di$e"enţie"ile lui, tn spi"itul secolelo" t"ecute si tn spi"itulsecolului nost"u

La ori-inea or-ani=9rii popoarelor /n %tate ae in%tinctl decon%erare al popoarelor /n%e1i. Statl! c;iar cel ai priiti! adce c%ine 8oloa%e aprecia&ile. El 8ace po%i&ili ap9rarea teritorili prinnitatea 1i ierar;ia pe care le r<ndie1te /n a%a poplaţiei. In aldoilea r<nd! /nl9ntrl ace%tei poplaţii! el %&ordonea=9 ani8e%t9rilein%tinctli de ptere ale nora dintre e&ri contra altora la re-licone. ,in o poplaţie aor89 1i 89r9 ptere! el 8ace o or-ani=aţienitar9! p%9 la di%po=iţia nei oinţe. ,e%i-r! /n %tatl priiti!nitatea 1i ierar;ia %nt &rtale. Acei din capl ierar;iei 1i care danitatea %nt de%poţi! iar acei care a%clt9 %nt nai %clai! nii %ntcceritori! ade%eori de %<n-e %tr9in! ceilalţi %nt /nin1i! care %port9toate -ret9ţileJ c toate ace%tea &rtalitatea or-ani=9rii n /piedici8oloa%ele %tatli. Firi %tat! oenirea n)ar 8i cno%ct pro-re%l. Apoi%tatl priiti a ţint c<t tip popoarele a 8o%t 1i ele /n %tarepriitii. C /&o-9ţirea eperienţei! %tatl %)a tran%8orat. Unitatea1i ierar;ia politici a lat /n89ţi19ri ai &l<nde. $opoarele a -9%it /naptitdinile lor de nc9 norele nei ordini politice! /n care&rtalitatea a 8o%t /nlocit9 c o di%ciplin9 ciili=at9! cert9 c;iar decon1tiinţa ni ideal de dreptate pentr toţi.

$e norele ace%tei ordini politice de dreptate pentr toţi! )ustiţia $unda!enlu! "eno"u!, %e 8ndea=9 a%t9=i toate %tatele eropene.Toate a la &a=a lor %tr9dinţa ca! o dat9 c o &n9 ap9rare a%eranit9ţii teritoriale! %9 dea 1i cea ai dreapt9 or-ani=areintere%elor particlare! la care %nt /ndrept9ţiţi e&rii

%78



din care e%le cop% poporl. Statl! in %piritalitatea lii eropene!e%te or-ani=area nei ordini politice! prin i0locirea c9reia %nt p%e /n aloare /n%1irile %8lete1ti 1i &o-9ţiile ateriale ale ni popor.

Acea%t9 lar-9 de8iniţie n caracteri=ea=9 /n%9 /ndea0n% %tatl.Ea 8ace din toate %tatele eropene conteporane o cate-orie deo%e&it9de aceea a %tatelor ec;i. Statl odern e%te n %tat p% /n %ericilpoporli. E%te n %tat deocrat! /n /nţele%l lar- al c<ntli.

Acea%t9 lar-9 de8lniţine la%9 po%i&ilitatea ai ltordi8erenţieri! care %)a 1i prod%. In ade9r! %tatl cel no! =i%deocrat! e%te prin de8iniţie /n %ericil poporliJ /n%9 de8iniţia n%pne ce %e /nţele-e prin popor. E%te con%titit poporl din %aindii=ilor actali ei%tenţi pe %pra8aţa teritorili! 89r9 deo%e&ire detradiţie %a ra%9J %a e%te poporl de la &a=a %tatli! con%titit dinanite tradiţii %8lete1ti 1i din anite irtalit9ţi care a%i-r9continitatea acelia1i %8let de popor /n iitor ,p9 r9%pn%l care%e d9 ace%tei /ntre&9ri ae di8erenţierea dintre %tele poli-lote 1i

%tatele naţionaleJ /nţele-<nd prin poli-lote %tatele /n care n %e a8ir9 /n copo=iţia poplaţiei o nitate %8letea%c9 %a &iolo-ic9.,i8erenţierile %)ar ptea /nlţi dp9 c d9 naţinii n /nţele% aire%tr<n% %a ai lar-.

Apoi! po%i&ilitatea di8erenţierilor! 1i /nc9 a celor ai ad<nci ine1i din 8ell c e%te /nţele% %ericil pe care /l art de /ndeplinit %tatl.E%te %tatl ţint %9 8ac9 nai n %erici de poliţie! adic9 de ap9rarea %eranit9ţii naţionale 8aţ9 de %tr9ini 1i de -arantare a li&ert9ţii8iec9ri cet9ţean inl9ntrl ieţii naţionaleJ %a e%te el dator %9reali=e=e anite nore /n iaţa politic9! econoic9 1i cltral9 apoporli! /ncra0<nd 1i %olidi8ic<nd nele in%titţii! /piedic<ndaltele ,e r9%pn%l care %e d9 ace%tor /ntre&9ri %e lea-9 neroa%edi8erenţieri. A1a %e or&e1te de %tat ind%trial c<nd %e accentea=9roll %tatli de a %%ţine pro-re%l ind%triei! 1i ane: de %tat&r-;e=! c<nd %e p9%trea=9 te;nica prodcţiei capitali%te! 1i de %tat%ociali%t! c<nd %e %pri9 proprietatea capitali%t9J de %tat cltral!c<nd %e accentea=9 roll %tatli de a %%ţine prin toate i0loaceler9%p<ndirea cltrii 1i de %tat a-rar c<nd intere%ele a-ricltrii %ntpre8erate.

La ace%te di8erenţieri ie1ite din 8ncţia atri&ita %tatli de a aean rol norati /n condcerea prodcţiei econoice 1i cltrale! %eai ada-9 di8erenţierile ie1ite din 8orele de -ernare! cno%cte! /n &n9 parte! de lea ec;e 1i care a 1i a%t9=i o are poplaritate!ele 8iind acelea care pa%ionea=9 pe pro8e%ioni1tii politici. Ace%tea %ntdi8erenţierile /n %tat onar;ic 1i rep&licanJ %tat a&%olti%t 1icon%titţionalJ %tat c re-i parlaentar! corporati%t etc.

Elita -<nditorilor eropeni! /ncep<nd din %ecoll al "')lea! a 8o%t8r9<ntat9 de ace%te di8erenţieri! 1i c ea toat9 lea politic9. C9cicon%tatarea di8erenţierilor a er% p<n9 ac de cr<nd! /pren9 c-oana dp9 ideal N %e r9rea at<t cnoa1terea nei anite ordinipolitice! reali=at9 /n iaţa popoarelor dp9 anitele /n%1iri %8lete1ti1i anitele &o-9ţii teritoriale ale ace%tora! ci %e r9rea -9%irea nei8ore ideale de %tat! care %9 8ac9 8ericirea ori1ic9ri popor ciili=at.$otriit 1tiinţelor politice 1i econoice din %ecoli trecţi! %tatl eraconcept ca o a1in9rie... care! c ici odi8ic9ri! ptea 8i adaptat9

la iaţa ori1ic9ri popor. C ace%te ici odi8ic9ri %e /ndeletnicea8ilo%o8ii! tn %ecoll al "6)lea era de od9 ca 8iecare 8ilo%o8 %9 triit9%eranilor! c care era /n core%pondenţ9! c<te n plan de or-ani=are a%tatli. Iar la /nceptl %ecolli al "#)lea! la noi /n Ro<nia! 0ocl dea re8ora %tatl a 8o%t con%iderat a1a de neinoat c9 n era copil de&oier care la /napoierea li de la %tdii din %tr9in9tate %9 n)1i ai&9 /n-eaantanl c &a-a0e 1i o tradcere dp9 ren proiect deCon%titţie pentr n iitor %[.at ro<ne%c.

&5R



La de8iniţia cea lar-9! dat9 ai %%. %ecoll no%tr a ad9-at noicaractere care 8ac ca %tatl %9 prind9 ai &ine r9d9cini /n realitate.Secoll no%tr e%te %ecoll naţionali%li total itar. El rea o aderenţ9total9 /ntre %tat 1i naţine. ec;il %tat)a1in9! adapta&il ori1ic9ripopor! e%te pe 9%ra entalit9ţii %ecolilor trecţi! 1i /n %pecial a%ecolli al "#)lea! care aplic9 ideall con%trcti in-inere%c la iaţapolitic9 ca 1i Ia iaţa ind%trial9J n /n%9 pe 9%ra entalit9ţii liiconteporane. Acea%t9 le ede /n %tat cea ai lt dec<t o %ipl9ordine de con%tr<n-ere. Statl pentr conteporani e%te or-ani=area8ncţinilor naţinii /n%e1i. Statl %e identi8ic9 c enirea naţinii. Nei%t9: %tat ind%trial! a-rar! onar;ic! rep&lican etc. ci ei%t9 %taten-le=! 8rance=! ro<n etc. adic9 %tatl 8iec9rei naţini. Ade9ratadi8erenţiere /ntre %tate e%te aceea pe care o con%tat9 i%toricl! dp9 ce ao&%erat iaţa politic9 a 8iec9ri popor! /n raport c 8ora li de %tat.Con%tatarea acea%ta a i%toricli dce la di8erenţieri ai ad<nci dec %nt acelea poenite. ,e aci re=lt9 c9 %nt popoare c %tateori-inale! norale 1i popoare c %tate anoraleJ re=lt9 c9 %nt %tatecare tr9ie%c din r9d9cinile lor 8ire1ti 1i %tate para=itare! care tr9ie%cprin concr%l nor /pre0r9ri e8eere.

Statl noral 1i c r9d9cini 8ire1ti n 8ace dec<t %9 tran%pn9 /ntr)o ordine 0ridic9 ai /nalt9 aceea ce poporl re%pect9 /n practicaieţii li de toate =ilele.

$er%pectia pe care o de%c;ide %piritalitatea %ecolli no%tr /n /nţele-erea %tatli /ncepe %9 %e 1i /ntread9. Con1tiinţa politic9 a-<nditorilor eropeni cat9 o no9 direcţie. Nieni n ai -<nde1te%9 /&o-9ţea%c9 literatra %ecolli c planri ideale de %tat. Toţi /1i /ndreapt9 cercet9rile ai /nt<i %pre realit9ţi! pentr ca apoi dincnoa1terea ace%tora %9 dedc9 con%titţia %tatli. *i n con%titţia%tatli /n 8ora cno%ct9 p<n9 aci: aceea care poale 8i p%9 pearticole de le-e! ci con%titţia ie! din care %e in%pir9 pro-raele de-ern9<nt 1i dp9 care %e diri0ea=9 prodcţia econoic9 1icltral9 a poporliJ con%titţia dinaic9 real9! care %e /n89ptie1te=i c =i! iar n aceea care %t9 %cri%9 pentr a %eri aintirii i%torice.Con%titţia pe care o cat9 -<nditorl de a%t9=i e%te acea care %epractic9! iar n acea pe care %e 0ri la =ile ari. ,p9 con%titţia pecare %e 0r9 la =ile ari toţi cet9ţenii a dreptri e-ale la cltr9 1i&o-9ţie! in 8apt /n%9! dreptrile ace%tea! c<nd %nt lip%ite de i0loacelelor de reali=are! %nt ca 1i inei%tente. Ce i0loace d9 %tatl pentr cacet9ţeanl %9 a0n-9 la reali=area dreptrilor %ale ,e acea%t9 /ntre&are depinde totl.

7<nditorl conteporan e%te 8r9<ntat apoi! ca 1i /nainte! dedi8erenţierile pe care le ia %tatl politic! de la popor la popor! dar n8iindc9 ede /n ace%te di8erenţieri treptele pe care %e %ie ciili=aţiaoenea%c9! ci pentr c9 /n ace%te di8erenţieri %nt epriatecon%titţiile %8lete1ti di8erite de la popor la popor. Nai naiii aicred a%t9=i c9 o anit9 8or9 de %tal are onopoll pro-re%li. Ocon%titţie deocrat9 poate %9 a%cnd9 %& ea n de%poti% iolent!c 1i o con%titţie ec;e! deodat9! poate %a la%e /n oie li&er9crentele cele ai deocratice.

7<nditorl conteporan c<nd %tdia=9 %tatl! /n di8eritele li8ore! are /ntotdeana /naintea oc;ilor o realitate concret9 de popor!&ine deterinat9. ec;ea etod9 dialectic9! dp9 care 8orele de %tat

%e /n1ira dp9 lo-ica ideilor e%te p9r9%it9. Statl &r-;e= %a %tatl%ociali%t /n a&%traclo n ei%t9. Ei%t9 %tat en-le=! creator al&r-;e=ieiJ %tat al %oietelor r%e! cond% dc %ociali1ti ari1ti:%tat rep&lican 8rance=! 8ndat pe principiile Reolţiei France=eJ%tat 8a%ci%t pentr realitatea de a%t9=i a %8letli poporli italianJ%tat naponal)%ociali%t /n 7erania! dp9 concepţia ra%i%t9 acondc9torilor 7eraniei etc. ,e%pre %tatl &r-;e=! /n %pecial! c<te

&5R



teorii n %)a 89ct /n %ecoll al "#)lea $rin o coplicat9 dialectic9 elera %co% ca o ineita&il9 8a=9 de or-ani=are politic9! in eolţiaori1ic9ri popor. Oenirea /ntrea-9 era %ocotit9 c9 a%cnde /nirtalit9ţile ei ance%trale 8a=a &r-;e=iei! /ntocai c copil9riaoli a%cnde irtalitatea <r%tei de atritate. $e acea%t9 caledialectic9 %)a a0n% departe. ariata poplaţie de pe -lo& era di%p9rt9prin 8arec! 1i /n locl ei ap9rea ordinea pro-re%li %pre deocraţie! /n care popoarele %e /n1ira! ca 1i -<1tele la r<nd! nl dp9 altl.

Or-ani=aţia &r-;e=9 pentr toţi oaenii de 1tiinţ9 de a%t9=i e%teo creaţie a %piritalit9ţii poporli en-le=! 1i trect9 apoi prin /prt la celelalte popoare! la care n)a -9%it totdeana o per8ect9 /nţele-ere. Fa=a &r-;e=iei a 8o%t o 8atalitate i%toric9 nai la poporlen-le=. La ace%t popor! te;nica prodcţiei a-ricole a 8o%t %i it9 %&co<r1itoarea te;nic9 ind%trial9! 1i a%t8el! a1ini%l a deenit ocondiţie! n nai de pro%peritate! ci de iaţ9. F9r9 ind%trie 1icapital poporl en-le= ar 8i pierdt enirea %a i%toric9. Celelalte

popoare eropene n)1i a enirea lor i%toric9 %%ţint9 pe &r-;e=ie.,e aceea! la pria are cooţine! care a 1i 8o%t dat9 de r9=&oil din"#"3X"#"6! celelalte popoare eropene s)a /ndreptat %pre alteor-ani=aţii politice care contra=ic de)a dreptl %piritl &r-;e=. A%t8el!poporl -eran! &n9oar9. La ace%ta ind%tria e%te 8oarte de=oltat98aţ9 de a-ricltr9J c toate ace%tea! politica %tatli -eran de a%t9=ie%te o politic9 /ndreptat9 contra %piritli &r-;e=. Sin-rl poporde%tinat %9 r9<n9 credincio% &r-;e=iei e%te poporl en-le=! 8iindc9el e%te ade9ratl p9rinte %8lete%c al te;nicii econoice capitali%te.Aceea ce %e ne1te

$acea Britanici con%i%t9 in a%i-rarea te;nicii econoice capitali%tepe%te tot p9<ntl.

Secoll no%tr! /n /nţele-erea pro&leei %tatli! tinde! a1adar %9%e eancipe=e de ideolo-ia %ecolilor trecţi. Tipl a&%tract de o! careera la &a=a 1tiinţelor p%i;olo-ice! econoice! politice 1i %ociale!prettindeni e%te /nlocit ac c ol real. In p%i;olo-ie! /neconoia politic9! /n %ociolo-ie! etoda 8ndaental9 con%i%t9 ino&%eraţia ieţii concreteJ ace%te 1tiinţe a deenit indctie. In aceea

ce prie1te %ociolo-ia! pte ad9-a! pentr noi ro<nii! cea ailt. Acea%t9 1tiinţ9! prin etoda ei! e%te n nai %tr<n% le-at9 decercetarea realit9ţilor! dar /n 1coala dli pro8e%or ,. 71ti! ea e%te%tr<n% le-at9 de /n%e1i realit9ţile ro<ne1ti. Anc;etele la %ate /ntreprin%e de d. 71ti 1i ale c9ror prie ono-ra8ii %nt p&licate /n .Ar;ia pentr 1tiinţa 1i re8ora %ocial9 con%titie%c n titl deerit pentr %ociolo-ia ro<n9 1i! /n acela1i tip! o il%trare 8ericit9 anoli %pirit /n%pre care %e /ndrea=9 %ecoll no%tr.

; . Stalul "o!#n după Constituţia din 8?;E &i statul "o!#n "eal eni! dp9 ace%te con%ideraţini! la %tatl ro<n.Cine /1i /nc;ipie1te c9 cnoa1te or-ani=aţia %tatli ro<n!

dp9 ce a citit tetl noii li Con%titţii! prol-at9 c decretl re-alNo. "(>4 din 26 artie "#2(! acela %e /n1eal9. Tetl Con%titţieiro<ne n di8erenţia=9 aproape deloc %tatl ro<n de celelalte %tateeropene! tn ea -9%i acelea1i principii deocrate! pe care le -9%i 1i /n Con%titţia %tatli &el-ian! de1i iaţa politici a naţinii ro<ne e%tec totl alta dec<t e%te iaţa politici a poporli &el-ian.

$entr a cnoa1te or-ani=aţia real9 a %tatli ro<n n e%te /ndea0n% citirea Con%titţiei li! ci ai tre&ie ca la citirea 8iec9riarticol din tetl ace%tei Con%titţii %9 ne raport9 la realitatearo<nea%c9 1i %9 ede ce aplicaţie are dc 8apt 8iecare articol. F9r9acea%t9 raportare a articolelor la realitate! citirea Con%titţiei e%te den intere% pr acadeic 1i ea poate 8i c;iar /nlocit9 c citireaori1ic9rei alte con%titţii deocrate din Eropa: &el-ian9! 8rance=9!

&5R



ce;o%loac9! a%triac9! i-o%la9 etc. 1i c;iar din Aerica:ar-entinian9! &ra=ilian9! &oliiana etc. Bine/nţele%! citirea! a1a c orecoand9 noi! ne dep9rtea=9 de etoda cla%ic9 a coentatorilor dedrept con%titţional! care aea aanta0l de a ne pli&a pe clileidealli politicJ c etoda recoandat9 de noi! /n %c;i&! ae /n%9aanta0l de a ne pre-9ti %9 /nţele-e aceea ce %e petrece pe p9<ntlţ9rii noa%tre! tn ori1ice ca= e%te &ine ca din %tatl ro<ne%c! pe l<n-9partea care %e %cald9 /n lina idealli deocrat! %9 cnoa1te 1ipartea ce %e lea-9 de neoile neali.

Citind Con%titţia /n %piritl ace%tei noi etode! -9%ir9toarele:

La titll I! de%pre teritoril Ro<niei: principil %tatli naţionalnitar 1i indii=i&il. $rincipi /ndr9=neţ! care an-a0ea=9 politica%tatli ro<n /ntr)o direcţie preci%9 de atoritari% naţional! care %e /pac9 -re c principiile nei lar-i deocraţii! tn 8apt! ace%tprincipi /ndr9=neţ n e%te rat p<n9 la cap9t. $olitica noa%tr9naţional9 e%te n coproi% /ntre atoritari% 1i e-alitari%deocrat. Statl naţional nitar 1i indii=i&il e%te ai lt nde=iderat dec<t con%tatarea nei realit9ţi.

Tot ia ace%t titl -9%i c9 teritoril Ro<niei n %e poatecoloni=a c poplaţie de -int9 %tr9in9. $rincipil e%te a-! /n 8ora /ncare e%te dat. El are /n edere nai o te;nic9 a coloni=9rii! 1i anepe aceea a-ricol9! care %e poate con%tata pe %pra8aţa teritorili.Coloni=area prin conce%ionarea nei prodcţii ind%triale! %. e. apetrolli! n e%te pre9=t9! 1i tocai o a%eenea coloni=are poate 8i;ot9r<toare pentr iaţa econoic9 a poporli ro<n: de 8aptind%tria petrolli! /ntreţint9 din capital %tr9in! concrea=9 eportlprodcţiei a-ricole ţ9r9ne1ti. Statl ro<n! din tetl %cri% alCon%titţiei! e%te contra coloni=9rii! /n principiJ cea ai lt: 1i)are=erat acea%t9 portiţ9! 8iindc9 el prin n alt articol al Con%titţieiKart. "# deţine /n proprietate ecl%i9: =9c9intele iniere! prec1i &o-9ţiile de ori1ice natr9 ale %&%olli. ,ac9 %tatl ro<n ar 8ineoit %9 oprea%c9 /n od a&%olt ori1ice 8el de coloni=are! el ar 8itre&it %9 pread9 1i coloni=9rile a%cn%e %& conce%inile ind%triale.

La titll II %nt enerate dreptrile ro<nilor. ,eocraţiacr-e aci /n alri N)a r9a% li&ertate pe care %9 n o ai&9 ro<nl.N)a r9a% -aranţie care %9 n)i 8ie dat9. $roprietatea de ori1icenatr9 e%te -arantat9! doicilil e%te iniola&il! %ecretl %cri%oriloriniola&il! dreptl de petiţionare a%i-rat etc! etc. Niic n lip%e1tedin cnna 8alnic9 a li&erali%li %ecolli trect. Citind ace%te

&5R



articole din titll II! n %tr9in ar ptea aea ipre%ia c9 cet9ţeniiro<ni %nt porniţi pe calea ni actii% e&erant %i c9 %tati lor%ocoate ca o datorie %9)i a%i-re c9 n)i a /piedica /ntr niic! cidipotri9! a l9%a pe toţi %9 %e &cre de o e-al9 ocrotire. ,p9 literaCon%titţiei! %tatl ro<n e%te %tatl li&eral ideal! a1a c l)a i%atteoreticienii li&erali%li. In 8apt! /n%9! lcrrile %ta c totl alt8el.7ernele din %tatl ro<n real pot %9 re%tr<n-9 toate li&ert9ţile! at<tpe acelea de ordin econoic! c<t 1i pe acelea de ordin politic 1i cltral.Starea de a%edi 1i le-ea de ap9rare a %tatli %nt la di%po=iţia-ernelor 1i pot %9 intre /n eerciţi ori1ic<nd! dp9 /plinirea norici 8oralit9ţi! a1a c9 /n aceea ce prie1te li&ert9ţile de ordin politic 1icltral! actii%l e&erant al cet9ţeanli ro<n e%te cel lt nactii% de %ai%on! n n drept peranent. C r9<ne cactii%l li de ordin econoic *i ace%ta e%te 8oarte red%! 8iindc9%tatl real ro<n are! prin -ernele li! toat9 iniţiatia 1i /ntrea-acondcere: %tatl real ro<n e%te! /n ordinea econoic9! antipodl%tatli din Con%titţia ro<n9 %cri%9. Ace%ta din r9 e%te li&eralJacel real e%te interenţioni%t 1i /nc9 interenţioni%t dp9 &nl)plac. Elinterine /ntre creditor 1i de&itor! /ntre proprietar 1i c;iria1! /ntreprodc9torl a-ricol 1i prodc9torl ind%trial! X c<nd rea 1i crea! X prin -ernele %ale! ne-re1it. Cine tr9ie1te /n %tatl ro<nreal! adic9 /n iaţa politic9 a poporli ro<n! n)are neoie de prealt9 eperienţ9 ca %9 %e conin-9 c9 tr9ie1te de 8apt %& o %t9p<nirepe care tre&ie %9 o a%clte! dac9 rea %9 n 8ie pri-onit! %9r9cit 1ipoate ci%.

Titll al Ili)lea din Con%titţie e%te cel ai /ntin% 1i cel aiiportant. El or&e1te de pterile %tatli.

$ril articol al ace%ti titl! art. ((! conţine principil de &a=9!pe care %e ridic9 toate c<te rea=9 dp9 el. Articoll %n9 a%t8el:Toate pterile %tatli ean9 de la naţine! care n le poate eercitadec<t nai prin dele-aţine 1i dp9 principiile 1i re-lile a1e=ate /nCon%titţia de 8aţ9. Naţinea e%te corpl 1i %8letl %tatli. $terilepe care le atri&i %tatli %nt nai pterile naţinii! eercitateprin dele-aţine.

$rin ace%t articol! prec 1i prin acelea care rea=9! naţinean e%te de8init9 /n od direct. E%te de8init9 nai indirect! 1i anear9t<nd)%e cine ale-e pe repre=entanţii naţinii. A8l9 a%t8el c9! dp9Con%titţie! naţinea de la care ean9 toate pterile %tatli e%te

con%titit9 din cet9ţenii ro<ni a0ori. ,e ia <r%ta de 2" dc ani ace1ticet9ţeni! prin ot nier%al! e-al! direct! o&li-ator 1i %ecret! ale- pedeptaţi! 1i de la <r%ta de 34 de ani /n %% pe %enatori. ,eptaţii 1i%enatorii ale1i 8orea=9! pe drate liitate! repre=entarea naţional9.Repre=entarea naţional9 eercit9 pterea le-iitoare. Celelalte pteriale %tatli %nt eercitate tot prin dele-aţinea dat9 de naţine! darpe o drat9 neliitat9. $terea re-eli 1i prin el pterea eecti9 e%tedat9 prin dele-aţie 1i pentr totdeana Ma0e%t9ţii Sale Re-eli Carol Ide Ho;en=ollern Si-arin-en! din &9r&at /n &9r&at prin ordine deprio-enitr9 1i c eclderea perpet9 a 8eeilor 1i co&or<torilor lor.$terea 0dec9torea%c9 1i pterea arat9 %e eercit9 /n nele M.S.Re-eli! dar dp9 le-ile otate de repre=entanţii naţinii.

La teelia %tatli ro<n e%te! a1adar! naţinea ro<n9!con%titit9 /n od le-al din cet9ţenii ale-9tori. Con%titţia nrecnoa1te pentr pterile %tatli alt9 ori-ine dec<t dele-aţia dat9 denaţine! pe drat9 liitat9 1i pe drat9 neliitat9! a8ar9 de ca=l! nl%in-r! 1i ane: @de la data orţii re-eli 1i p<n9 la depnerea 0r9<ntli a %cce%orli %9 la Tron! pterile con%titţionale ale

re-eli %nt eercitate /n nele popo"ului dc ini1tri! /ntrniU /ncon%ili 1i %& a lor re%pon%a&ilitate Kari. 6". In ace%t %in-r ca= %cor&e1te de popor 1i n de naţine. $ro&a&il o inadertenţ9 deredacţine. In ori1ice car! 89r9 con%ecinţe iportante. La %tin-erea diniaţ9 a dina%tiei de Ho;en=olie Si-arin-en! adic9 /n oentl;ot9r<tor! /n care %e procedea=9 la o /ne%tire no9 c ptericon%titţionale re-ale! atnci Con%titţia! prin art. '4! n ai or&e1te

%8&



de popor! ci r9<ne /n re-la -eneral9: naţinea! prin repre=entanţiiei! deptaţii 1i %enatorii! ale-e pe nol re-e.

Acea%t9 /ntronare a naţinii la teelia %tatli n e%te o inoaţie a

Con%titţiei noa%tre! ea %e -9%e1te /n lte alte Con%titţiiconteporane. $entr %tatele naţionale ea e%te c;iar /nţelea%9 ca na8ori% politic. Nicinde /n%9 ea n e%te a1a de departe de a Ti orealitate! c e%te la noi.

Naţinea care delea-9 pterile %tatli e%te la noi con%titit9 /nare a0oritate din ţ9rani. Corpl 1i %8letl %tatli /l d9 poplaţiaţ9r9nea%c9. Cine ar ptea crede /n%9 ace%t lcr! 9=<nd toate c<te %cpetrec /n iaţa politic9 a %tatli no%tr ,ac9 e%te o poplaţie trataţiiitre- /ntr)n %tat eropean! apoi de%i-r ci aceea e%te poplaţiaţ9r9nea%ca din Ro<nia! aceea care con%titie tocai a0oritateanaţinii ro<ne. Statl real ro<n /1i /ndepline1te! pe c<t poate! toate /ndatoririle pe care le are late prin conenţii %cri%e 1i ne%cri%eJ na%in-r9 n o /ndepline1te: aceea care! dpi Con%titţie! /l lea-9 depoplaţia ţ9r9nea%c9. $e tirani! %tatl real ro<n /i tratea=9 ca pe ni1teinori! care pot %9 ai a1tepte. Intere%ele econoice ţ9r9ne1ti in /nra intere%elor coerciale 1i ind%trialeJ 1coala ţ9r9nea%c9 /n ra1coalei &r-;e=e de ora1J intelectalii %atelor. /n ra 8ncţionariloror91eniJ i-iena %atelor! dp9 i-iena r&ani%tic9. Statl real ro<n!

c;iar c<nd %e ocp9 de intere%ele a-ricole ale ţ9ranilor! n are /nedere -o%pod9ria ţ9r9nea%c9! ci eploatarea a-ricol9 /n -enere! a1ac o 8ace &r-;e=l are proprietar. Adic9! de1i! dp9 Con%titţie!%tatl ro<n ar tre&i %9 8ie /n preocp9rile li ai lt n %tatţ9r9ne%c! el e%te tot1i n %tal c preocp9ri &r-;e=e! ca toate %tateleind%triale ale Eropei ap%ene. /prt<nd! /n Con%titţia li%cri%9! arile principii deocratice! el a /prtai c ace%teprincipii 1i %piritl &r-;e=! con%ider<nd)%e n eector al oinţeinaţionale ţ9r9ne1ti! ci edcator 1i diri-itor! c de la %ine ptere! alace%tei oinţe In loc de dele-aţi ai ţ9ranilor! aceia care eercit9pterile %tatli ro<n /1i ia roll de %t9p<ni ai ţ9ranilor. Statl realro<n e%te antipodl %tatli ro<n din Con%titţia %cri%9.

N er-e ai departe c acea%t9 anali=9. A a0n%! dealtintreli! la con%tat9ri pe care toat9 lea noa%tr9 politic9 le)a 89ctc lt /naintea noa%tr9 1i le)a proclaat /n di8erite oca=ini.Antipodl dintre litera Con%titţiei 1i iaţa politic9 real9 n ai%rprinde pe nieni. Opinia noa%tr9 p&lic9 %)a /p9cat c el 1i nai prote%tea=9. Un o politic poate a%t9=i %9 %pn9 /n -ra are! 89r9%9 reolte pe nieni! c9 /n Ro<nia citirea Con%titţiei e%te n acireolţionar. Un altl poate iar91i %9 %pn9 c9 ale-erile li&ere! /n ŢaraRo<nea%c9! %nt o calaitate! 1i nieni n)are %91 tra-9 lar9%pndere. Sentientl de reolt9 contra acelora care ne con%tr<n- %9tr9i /ntr)o e1nic9 incin9 a0n-e 1i el %9 %e tocea%c9 dp9 ooarecare ree.

*i c toate ace%tea! incina tre&ie %9 ia odat9 n %8<r1it. $eincin9 n %e poate cl9di iitorl ni popor.

S)a =i% de%eori! 1i pe &n9 dreptate! c9 %tatl ro<n e%te ocreaţine a politicii arilor %tate eropene. ec;ea %piritalitate aEropei i)a dat %tatli ro<n &ote=lJ l)a 89ct deocrat 1i &r-;e= 1il)a p% a%t8el /n d19nie c tradiţiile naţionale. Noa %piritalitate aEropei a tre&i %9)" 8ac9 %9 rena%c9 la o enire no9! d<nd)icno1tinţa de %ine. A1a /1i a /ndeplini ea datoria 8aţ9 de poporlro<n.

tn con8oritate c noa %piritalitate a Eropei! %tatl ro<n atre&i %9 %e a1e=e pe ade9rata li teelie: pe poplaţia ţ9r9nea%c9. El

a 8i prin caracterele %ale di8erenţiate! 8aţ9 de alte %te! n %Utţ9r9ne%c.

3. Votul uni*e"sal i!pus p"in instinctul de conse"*a"e al nea!ului $oplaţia ţ9r9nea%c9 era tot a1a de neroa%9 1i /ndeplinea

aceea1i 8ncţie %ocial9 pe teritoril ţ9rii 1i /nainte de Con%titţia din"#2(! de ce n)a 8o%t ea p%9 la teelia 1tli dec<t a1a de t<r=i

%8*



,e ce tocai la "#2( /ntre&area e%te 8oarte %erioa%9 1i de r9%pn%l care i %e d9 depinde

/nţele-erea pro&leei %tatli ro<n.

Ţ9r9niea a ccerit po=iţia doinant9 pe care o are /n %Utlro<n! lţit9 otli nier%al. ,ac9 Con%titţia din "#2( ar 8iale% n alt %i%te de otare! ţ9r9niea n)ar 8i pro8itai. otl nier%ala ridicat)o. Fiecare %i%te de otare e%te o ar9 de lpt9 pentr oanit9 cla%9 %ocial9! %a pentr pnerea /n aloare a nei anite8ncţii %ociale.

$ria Con%titţie eropean9 a 1tli ro<n! aceea din "6>3'6! aadoptat %i%tel cen%itar pe di8erite cole-ii. Ale-9torii de Cole-il I!8oarte pţini la n9r! ale-ea cei ai lţi deptaţi 1i %enatori.Ale-9torii de Cole-il al II)lea! ai nero1i ca cei din Cole-il I!ale-ea! /n coparaţie c ace1tia din r9! ai pţini deptaţi 1i%enatori. Ale-9torii din Cole-il III! ai nero1i dec<t acei dincole-iile precedente! ale-ea 1i ai pţini deptaţi 1i %enatori. /n%8<r1it! acei din Cole-il al I)lea! area a%9 a poplaţiei ţ9r9ne1ti!ale-ea c<te n depUt de 0deţ 1i nici n %enator. Intra /n Cole-il I!acei &o-aţi: ari proprietari! ind%tria1i 1i coercianţi. /n Cole-il alII)lea! acei c titlri acadeice! dar 89r9 aere 1i or91enii coercianţiici. tn al I)lea

%85



era -r99dit9 ţ9r9niea! care nici n ota direct! ci indirectJ ale-eadele-aţi pe %ale! 1i dele-aţii ota pe deptatl de 0deţ! tn %i%telcen%ilar ;ot9ra! prin rare! aerea 1i titlrile.

tn interall /ntre "6>3X"#2(! Con%titţia %)a ai odi8icatodat9! 89r9 /n%9 ca %i%tel cen%itar %9 8ie /nlocit. A 8o%t pţin%c;i&at /n 8aoarea titraţilor 1i or91enilor.

Re8ora cea are a Con%titţiei ra %9 %e 8ac9 deodat9 ceproprierea arilor proprietari rrali. ,in ca=a r9=&oili pentr /ntre-irea neali! ea a 8o%t a<nat9 p<n9 la "#2(. C lţi ani /nainte de acea%t9 dat9 %)a p% tot1i /n di%cţie %c;i&area %i%telide ot. otl nier%al n)a 8o%t priit dintr)o dat9. ,ipotri9! el /nt<lnea d19nie pe%te tot. C ai lt9 %ipatie era priit%i%tel otli plral! care peritea celor c aere 1i c titlriacadeice %9 ai&9 otri ai lteJ apoi %i%tel otli pe ora1e 1ipe %ate! prin care %e ap9ra ora1ele de atotpternicia poplaţieirraleJ /n %8<r1it! %i%tel cole-ili nic! la care %e 1i opri%e -ernl$artidli Naţional Li&eral! pe atnci 8oarte in8lent /n iaţa politic9!

1i dp9 care naţinea le-al9 ro<n9 era on%titit< din 1titorii decarte! adic9 din or91eni 1i prea pţini locitori ai %atelor. $e l<n-9ace%te %i%tee de ot! %e ai or&ea! pentr Senat /n %pecial! de%i%tel corporati%t! dp9 care otl ar 8i 8o%t %9 %e dea pe corporaţii 1in pe cole-ii electorale.

Fiecare dintre ace%te %i%tee de ot ridic9! din a%a cea are anaţinii ro<ne! anite cate-orii de cet9ţeni Ia o po=iţie doinant9in %tat 1i la%9 pe altele /ntr)o po=iţie de in8erioritate. E%te 1or de 9=tce r9re1te 8iecare %i%te. otl plral r9re1te %9 dea condcerea%tatli pe <na &o-aţilor 1i a celor c titlri acadeice. otl pecercri or91ene1ti 1i %9te1ti r9re1te %9 dea aceea1i condcere pe<na &r-;e=iei de ora1. otl pe cole-il nic a0n-e /n cele dinr9 la acela1i re=ltat. otl pe corporaţii r9re1te reali=area niprincipi %ociali%t: or-ani=area %tatli dp9 te;nica ncii.

Toate ace%te %i%tee era cno%cte acelora care a alc9titCon%titţia din "#2(! /n %pecial li I.I.C. Br<lian'#! acela care era! dc8apt! dictatorl Ro<niei politice de atnci. Cea ai lt: aceia carea alc9tit Con%titţia din "#2( aea per%onal tot intere%l %9r9<n9 la %i%tel de ot care ar 8i ridicat la o po=iţie doinant9 /n%tat pe aceia c aere 1i c titlri acadeice! 8iindc9 ei /n1i1i eradinlr)ace1tia. C toate ace%tea! %pre %rprinderea -enerala! %i%telcare a re1it %9 8ie introd% /n Con%titţia din "#2( a 8o%t %i%telotli nier%al! %in-rl care pnea ţ9r9niea /ntr)n rol doinant.E%te c at<t ai are %rprinderea c c<t 1ti c9 ţ9r9niea nici nlpta%e pentr a aea ace%t %i%te de ot. otl nier%al! dp9 toateaparenţele! a 8o%t d9rit ţ9r9niii de partidl cond% de I.I.C.Br9tian.

,p9 toate aparenţele!da. tn 8apt /n%9 lcrrile %ta alt8el. I.I.C.Br9tian a conenit la otl nier%al! n pentr a 8ace pe placldeocraţilor etrei1ti din partidl %9! ci pentr c9 n ptea! dp9 /ntre-irea neali! %9 -9%ea%c9 naţinii ro<ne o alt9 8iinţ9 le-al9 /na8ar9 de cole-iile electorale ţ9r9ne1ti. Ace%ta e%te ade9rl pe care /l1ti toţi! c<ţi a cercetat de aproape ori-inile %piritale ale Con%titţieidin "#2(! 1i care! de altintreli! e%te con8irat de toţi &9r&aţii de&n9)credinţ9 care a 89ct politic9 al9tri de I.I.C. Br9tian K,. Al.Lapedat64! 8o%t ini%tr /n -ernl pre=idat de I.I.C. Br9tian! l)a

a8irat c;iar /n cr%l ace%ti an! c oca=ia coeor9rii 89cte laBi&lioteca I.I.C. Br9tian.

Ţ9r9niea n)a 8o%t d9rit9 c po=iţia doinant9 pe care o area%t9=i /n %tatl ro<n! ci ea a ocpat o po=iţie pe care a -9%it)o li&er9.,p9 r9=&oil de /ntre-ire a neali! a8ar9 de otl nier%al! nicin alt %i%te de ot n ar 8i ptt p9%tra corpli electoral caracterlnaţional. A tre&it ca %9 %e identi8ice corpl electoral c poplaţia

%86



ţ9r9nea%c9! pentr ca %tatl %9 %e poat9 a8ira ca %tat naţional! nitar1i indii=i&il. C ori1ice alt %i%te! iitorl %tatli ro<n ar 8i 8o%taeninţat. Nici &o-9ţia! nici 1tiinţa de carte! nici doicilil la ora1!nici te;nica ncii n a%i-ra %tatli ro<n o teelie naţional9. ,eaceea otl nier%al! /n Ro<nia /ntre-it9! n e%te n %i%teoarecare! care %e poate di%cta 1i /nloci dp9 oie! ci e%te %in-rl%i%te care d9 %tatli ro<n po%i&ilitatea %9 8ie n %tat naţional.Acea%ta tre&ie %9 o 1tie odat9 /n od l9rit lea politic9 de la noipentr ca %9 %e 8erea%c9 pe iitor de a)1i ai pierde reea c planride re8or9 a %i%teli electoral. Forţa de perpetare a naţiniiro<ne %t9 /n oo-enitatea poplaţiei ţ9r9ne1ti. ,e aceea! %tatlţ9r9ne%c! creat irtalente de Con%titţia din "#2(! n e%te datoritrenei co&inaţii de partide %a renei ideolo-ii /prtate! cie%te datorit in%tinctli de con%erare al neali.

*tl ţ9r9ne%c e%te! pentr noi ro<nii! %Utl naţional.

3. Ideoloia statului ţă"ănesc In co!pa"aţie cu statul (u"he A1e=area ţ9r9niii la teelia %tatli ro<n n /n%enea=9 /n%9

redcerea 8ncţinilor ace%ti %tat la tre&inţele ţ9ranli. Statlţ9r9ne%c e%te departe de a cere de%8iinţarea ora1elor! c coerţl 1iind%tria lorJ nielarea cltrii ttror cet9ţenilor prin o 1coal9 nic9de %tatJ ni8ori=area /&r9c9intei 1i a 8elli de iaţ9 /n toat9ţara... A%eenea n9=dr99nii! dac9 %e cer de cinea /n neleţ9r9niii! n tre&ie late /n %ea9. ,in 8ericire! ele nici n a 8o%tcerte reodat9 p<n9 ac. Statl ţ9r9ne%c /n%enea=9 cea preci% 1i%iplJ /n%enea=9 aroni=area 8ncţinilor %tatli c intere%eleperanente! orale 1i ateriale! ale poplaţiei ţ9r9ne1ti! n pentr%ati%8acerea intere%elor de oent ale ţ9ranilor ale-9tori! ci pentr%ati%8acerea intere%elor peranente ale ace%tora care %nt /n acela1itip 1i intere%ele peranente ale neali ro<ne%c.

8n %tatl &r-;e= intere%ele ţ9r9niii %nt /n 8ncţine deprop91irea prodcţiei capitali%te. ,e aceea! tot ce ine /n 8olo%l ace%teiprop91iri %tatl &r-;e= e%te -ata %9 /ncra0e=e. Tocai ca=l de lanoi. S)a practicat pe %car9 /ntin%9 arendarea o1iilor %tatli laparticlari! pentr a crea o &r-;e=ie ro<nea%c9! /n loc de a %e /n8iinţa o&1tiile %9te1ti de arendareJ %)a /n8iinţat in%titte de creditpentr ind%trie 1i coerţ! c9rora Ii %)a p% la di%po=iţie capitalriari! 1i n %)a 89ct aproape niic pentr creditl ţ9r9ne%cJ %)a /n8iinţat 1coli %ecndare neroa%e pentr a %coate c<t ai lţipro8e%ioni1ti li&eri! /n %ericil &r-;e=iei! 1i n %)a /n8iinţat 1coli%perioare %9te1ti pentr ţ9r9nieJ %)a ocrotit ora1ele 1i %)ane%ocotit %atele. Statl ţ9r9ne%c a aea %9 re%ta&ilea%c9 ordinea8irea%c9. El a 8ace ca intere%ele celor pţini %9 at<rne dc intere%elecelor lţi. $olitica li e%te politica realit9ţilor! iar n politicaplanrilor de pro-re% Dn iitor! pe care le)a ad% c d<n%a -eneraţiaent=ia%t9 de la "636. Statl ro<n tre&ie %9 %e ridice pe ordinea pecare de 8apt o re%pect9 poporl ro<n! iar n pe ordinea pe care ocere ideall acelora care 1i)a 8oral entalitatea /n 1colile Eropeiap%ene. /nt<i! o teelie %olid9 naţional9 1i apoi 8ere%tre lar-i de%c;i%ela /n9lţie! prin care %9 %e priea%c9 1i la or-ani=area altor %tate.

N e%te locl aci de a da /n a9nnte pro-ral politic al%tatli ţ9r9ne%cJ n pro-ra politic! de al lintreli! e%te o /n%criere deproiecte adaptate ia neoile reii. Cel ai &n pro-ra politic e%te

acela care indici c ce tre&ie %i %e /nceap9.Noi ne lţi %i %c;iţ9 ideolo-ia %tatli ţ9r9ne%cJ adici!

%i%tel de principii care 0%ti8ici oli politic condcerea pe iitor a%tatli /n concordanţi c intere%ele peranente ale ieţii ţ9r9ne1ti.Ei%t9 o ideolo-ie ţ9r9ni%t9 c ei%t9 1i o ideolo-ie &r-;e=9. Ace%tedo9 %nt c;iar op%e.

%87







8ie. dac9 ar 8i at ptinţa %9 %e de=olte /n condiţii norale. Acea%t9ideolo-ie ar tre&i %9 %tea la &a=a pro-raelor noa%tre politice! ca ncre= con ttror oaenilor politici.

5. 5e"icolele ca"e a!eninţa statul "o!#n. De!aoia de la sate &i

pe"sonalis!ul ana"hic al tine"etului intelectual.

C %tatl no%tr naţional n %)a de=oltat /n condiţii norale!ci a 8o%t iciat! c<nd de in8lenţa iperili trce%c! c<nd de in8lenţapoliticii %tatelor eropene! noi tr9i a%t9=i politice1te /ntr)o %tare deproi=orat conenţional. Ae o Con%titţie pe care n o re%pect9.Siţi c9 lcrrile er- din ce /n ce ai r9 1i tot1i n reacţion9!8iindc9 ae %peranţa c9 lcrrile %e or /ndrepta de la %ine. Acea%t9%peranţ9 ne)a 8o%t &9-at9 /n %8let deodat9 c priele /prtri pecare le)a 89ct cltrii ap%ene. N o dat9 a 8o%t a%i-raţi c98orele or prooca c reea /n89ptirile de 8ond. Forele tr9ie%c /n%9 e1te0ite! iar /n89ptirile de 8ond n %e ai prodc. Noi a1tept9.Ce

tn tipl c<t a1tept9! con%ecinţele de=a%troa%e ale proi=o)ratli no%tr conenţional %e adn9. ,o9 dintre ace%te con%ecinţe /ncep %9 dein9 aeninţ9toare. ,ea-o-ia de la %ate 1i per%onali%lanar;ic al a&%olenţilor 89r9 lcr prod1i /n di8eritele 1coli &r-;e=e.

,ea-o-ia de la %ate e%te a&ia la /ncept. Ea %e a -enerali=a8oarte cr<nd! 8iindc9 8iecare ale-ere pentr parlaent ine %9 oaliente=e. ,ac9 n o o /nl9tra! ne a /n-;iţi. C %9 o /nl9tr9 N e%le ea con%ecinţa otli nier%al! care odat9 dat n%e ai poate la /napoi N)a =i% c;iar noi! ai /nainte! c9 otinier%al e%te teelia %tatli no%tr naţional

otl nier%al e%te /n ade9r teelia %tatli no%tr naţional! /n%9 n c9nd %e practic9 /n %piritl /n care %e practic9 ac. Ac el%c practic9 /n %pirit &r-;e=! ca n %c;i& de %ericii. Indiidlale-9tor d9 otl! iar cel care prie1te otl d9! /n %c;i&! n preţ %ao proi%ine. Cet9ţeanl n e%te /ncadrat /ntr)o conitate deintere%e! a1a c cere ideolo-ia %tatli ţ9r9ne%c. N %e pne nici n8r< intere%li indiidal! 8n =ia de ale-eri ţ9r9niea %e crede lat<r-. ,9 oil acelia care proite ai lt. ,in %piritl &r-;e=!

care %t9p<ne1te /ntrea-a politic9 a %tatli! at<t a _nţele% ţ9r9niea: %9pro8ite /n =ia de ale-eri. Bine/nţele%! ea n pro8it9 niic! 8iindc9 n)arecon1tiinţ9 de intere%ele %aleJ ea /1i d9 otl acelia care proite ailt 1i prin acea%ta de%c;ide dr dea-o-ilor. $entr a t9ia drldea-o-ilor! n e%te dec<t n %in-r i0loc! 1i ane: or-ani=areacooperatielor %9te1ti. $rin acea%ta %e 8ace edcaţia ţ9r9niii 1i %ea%i-r9 continitatea nei politici ro<ne1ti. ,ar c<t tip n)aecra0l %9 dennţ9 proi=oratl conenţional /n care tr9i!dea-o-ia /1i a ra drl. La 8iecare ale-ere no9 o aeapartide c pro-rae din ce /n ce ai /naintate! p<n9 ce atoritatea%tatli a 8i c de%9<r1ire coproi%9.

$er%onali%l anar;ic! pe care /l ani8e%t9 a&%olenţii di8eritelornoa%tre 1coli! e%te tot a1a de aeninţ9tor. El drea=9 dc c<ţia ani 1idin ce /n ce /&rac9 o 8or9 ai iolent9. C<teodat9 ia caracterl der9=r9tire. Toate /ncerc9rile 89cte de a)" canali=a %)a doeditin%8iciente. S&enţiiJ ic1orarea <r%tei de ie1ire la pen%ie pentr a8ace locri di%poni&ile /n %ericiile p&liceJ le-ea clliJ 9%ri derepre%ine! toate n)a d% la nici n re=ltai. *i nici n pot %9 dc9.

Ca=a care /ntreţine ace%t per%onali% anar;ic e%te ad<nc9 1i n poale8i %priat9 dec<t deodat9 c %c;i&area ideolo-iei noa%tre politice.

Statl ro<n! tip de aproape n %ecol! a at /n edere nai /nlţirea 1colilor %ecndare. Satele din ec;il Re-at -eea dei=erie 1i i-noranţ9! tot1i %tatl /i /ndrepta pe 8iii %9tenilor %pre1colile de la ora1! prodc9toare de pro8e%ioni1ti 1i 8ncţionari. Era8atal ca de=il=ia 1oa0li %9 %e prodc9. *i c<nd de=il=ia %)a

%90



prod%! anar;ia a p% %t9p<nire pe %piritl a&%olenţilor. Cea analo- /nt<lni %i airea /n Eropa. Intelectalii de ai pe%te tot locl %nt /ntr)o a-itaţie reolţionar9! din ca=a %acri8iciilor pe care tre&ie %9le 8ac9. $o=iţia lor de cla%9 i0locie a 8o%t cea ai =drncinat9 dp9r9=&oi. In alte ţ9ri /n%9 ei a! /n orice ca=! n rol. Lea in 0rl lor %ei1c9! 1i ei %nt /n cele ai de%e ca=ri condc9torii ace%tei li.Nai la noi intelectalii %e a-it9 89r9 ro%t %a a1teapt9 c &raţele /ncrci1ate pe piept. La noi a 8o%t de=il=ia cea ai -ra9! prin 8aptlc9 ea a enit dp9 n r9=&oi ictorio%! 1i in ra nor a%i-r9ri%olene date de %tat. C9ci c pot 8i late! dec<t ca a%i-r9ri %olene! /ndoirea 1i /ntreirea liceelor 1i a 1colilor %perioare At<tanepreedere! ca la noi! de%i-r n %e /nt<lne1te dec<t 8oarte rar! airea.

A&%olenţii 1coalelor noa%tre de toate -radele pl9te%c a%t9=i! c%acri8icil lor! eperienţa 89ct9 de %tatl ro<n c 1colile &r-;e=e.I%toria %e r9=&n9 neilo% /n contra 8irii %ale! a cre%ct la %<n npara=it laco! ideolo-ia &r-;e=9. $ara=itl %)a ţint /n iaţ9 c apttJ cel pţin p<n9 aca. In %c;i&! %tatl ro<n 1i)a pierdt din

%e9! a3a c9 a%t9=i %e ede %ilit %9 a=<rle de la %ine! ca pe ni1te 8rn=ee1te0ite! lte din eleentele de aloare ale tineretli.

At<t pentr /nl9trarea dea-o-iei +e la %ate! c<t 1i pentr /nl9trarea anar;iei din %8letl intelectalilor e%te neoie de o ad<nc9re8or9 a %rli.

Ţ9r9niea 8orea=9 teelia 1tli ro<n! c<nd ea e%te n totor-anic. C<nd /n%9 e%te pleri=at9 in intere%ele ţ9ranilor indiidali!ţ9r9niea e%te n lcan.

Tot a1a 1i tineretl intelectal. *coala &r-;e=9 /nt9re1te per%o)nalitatea oli! 1i n e%te &n ai preţio% pe le ca per%onali)U"ea?dar per%onalitea pre%pne 8alite. In ce %cop %e prodce /nt9rireaper%onalit9ţii $entr a o 8ace %9 pornea%c9 /n lea lar-9! dp9c<1ti-! indi8erent de intere%l ţ9rii! %a /n %copl de a 8i til9 neali!ad<ncind &ra=da pe care a /ncept)o /nainta1ii Ei%t9 o 1coal9 carede=r9d9cinea=9 pe t<n9r din edil %9! 1i a#easU e%te 1coala &r-;e=9a indiidali%li econoic! 1i ei%t9 o 1coal9 care d9 t<n9rli /nr9d9cin9ri c<t ai ad<nci /n edil %9! 1i acea%ta e%te 1coala creat9pe 9%ra intere%elor colectie naţionale. Statl no%tr a at ne,re

ederea %9 alea-9 1coala &r-;e=9! 1i iat9)"

%91



a#m # nmeroase ,ersonali"-2i +er-+-#ina"e/ anarDi#e/ .iin+#- nare s-le +ea +e l#r(

A ,ersis"a n acea%t9 nepreedTe es"e o a+eB-ra"- #rim-( Poli"i#a 3#olar-a s"a"li na2ional romn "reie n+re,"a"- pe Bii"or s,re o sin!r- 2in"-Krea+#erea "inere"li in"ele#"al n mi=lo#l ,o,la2iei sa"elor( a#es""inere" "reie n#e,"- o.ensiBa romnismli(

Noi a3"e,"-m( e

1deolo+ia stalului român. SiIietaiea Romat.â

de Liloso!ie. Gucure*ti. /450

%9%





Ce e%le cltra! iar91i pare c9 1ti c toţii. Ea e%te /n=e%trareanoa%tr9 a oaenilor c acele calit9ţi care ne 8ac %ocia&ili! orali 1i

prodc9tori. Cltra e%te n %pri0in al ordinii. Eident! c c<t ole%te ai %ocia&il 1i ai oral! c at<t el e%te ai de ordine. ,e aceea! /n noţinea lar-9 a cltrii! intr9 de la %ine 1i in%titţia %tatli.Cltra a 8o%t con%iderat9 de lt ca o nece%itate pentr %tat._n8iinţarea 1colilor! /ntreţinerea &i%ericii 1i /ncra0area oralei a 8o%tde lt9 ree /n pro-ral oaenilor de %tat! c9ci toate ace%tea%nt doar adc9toare de calit9ţi! care ne 8ac ai %ocia&ili! ai orali!ai prodc9tori.

,e ce atnci at<ta %rprindere la /perec;erea celor do9cinte! ale c9ror /nţele%ri aproape c9 %e %prapn reciproc nlaltia ,e ce %tatl cltral pare o inoaţie

Fiindc9 prin /perec;erea 89ct9 %e do&<nde1te o nanţare de /nţele%. Statl cltral n e%te %tatl care /nle%ne1te pro-re%l cltrii /n -enere! ci e%te %tatl care /1i 8ace din cltr9 n in%trent pentr /nt9rirea %a proprie. Acea%ta e%te o nanţ9! plin9 de con%ecinţe. Apani lac a1e=at pe ale %t9 lini1tit9! -ata %9 poarte pe ori1icine! /nori1ice direcţieJ dar apa ni lac a1e=at pe /n9lţie e%te o i0elie -ata%9 i=&cnea%c9. Ea poate %9 pornea%c9 /n torente 1i %9 %89r<e tot ce

/nt<lne1te /n cale. Tot a%t8el 1i cltra. Ea e%te o 8orţa lini1tit9 c<nd%ere1te la /n=e%trarea oli /n -enere! 1i e%te 1i o 8orţ9 i0elioa%9c<nd %ere1te n anit %tat. Statl n e%te a oli /n -enere! ci e%teal ni anit popor! al ni anit nea 1i al ni anit teritori.$articlaritatea li e%te ca c;ia de deal! care deterin9 i0eliatorentli.

Cltra! ca in%trent /n %ericil %tatli! %a %tatl cltral!e%te c;earea cltrii la n anit @rol. Ce poate %9 /n%ene=e na%eenea rol! 1i ce r9ri pot %9 decr-9 din el

$oale %9 /n%ene=e r9toarele:Statl %e crede! /n pril r<nd! de%tl de de%toinic %9 indice

cltrii calea ce a aea de rai. Cltra! p<n9 aci! era %ocotit9 c9i=or91te din ori-inalitatea %8letli! ori-inalitate ri%ipit9 /n lar-lori=ont al lii -<nditoare! pentr a %e re9r%a a%pra anoniilor! /n%etaţi %a priitori de &ine8acerile ei. $e iitor! %tatl cltral / 1i iaroll de %elector al creaţiilor cltrii. El ale-e aceea ce)i conine liJ 1i /i conine! ne-re1it! ai lt dec<t ori1ice! aceea ce %pri0in9 nitatea 1iatotpternicia %a. Statl naţional! &n9oar9! dac9 e%te cltral!perite nai cltra naţional9. *i Eropa a%t9=i %e <ndre1te aaea nai %tate naţionale.

$e l<n-9 de%toinicia de a %electa /n creaţinile cltrii!reţin<ndaceea ce conine 1i /nl9tr<nd aceea ce n conine! %tatl cltral aicrede c9 are 1i de%toinicia de a di%tri&i! c e%te ai ;ine!&ine8acerile cltrii. *i aci e%te o di%tincţie de 89ct. Calit9ţile careridic9 pe o /n %ocialitate 1i /n oralitate pot 8i! /n &n9 parte!acelea1i pentr toţi! dar n tot a%t8el %nt 1i calit9ţile care ridic9prodctiitatea. Fiecare o e%te ai prodc9tor dp9 Firea pe care oare! adic9 dp9 c;earea pe care o are /ntr)o pro8e%ine. C<nd %tatl /1i ia a%pra %a roll de a di%tri&i cltra! pnn acea%ta el /nţele-e c9e%te in acela1i tip 1i cel ai &n cno%c9tor al 8irii oaenilor pe careare %9)i /p9rt91ea%c9 din &ine8acerile cltrii. E%te pre%p% atncic9 el a da 8iec9ria aceea ce conine 8irii %ale pentr a 9ri a%t8elprodctiitatea ţ9rii /ntre-i.

,in ace%te do9 de%toinicii pre%p%e decr- c<tea con%ecinţe-rae.

Statl ca %in-r /ndr9tor de cltr9 intr9 /n con8lict cprincipil @li&ert9ţii de con1tiinţ9. In ce con%i%t9 ace%t principi al.0i&ert9ţii de con1tiinţ9 /n a8irarea! %a ai &ine =i% /n credinţa! pecare eacrile de eperienţ9 i%toric9 a /nr9d9cinat)o /n %8letloene%c! c9 ei%t9 n doeni de 8apte /n care ;ot9r<rea %pre9 odeţine ol /n%1i ca per%oan9! indi8erent de ierar;ia %ocial9 /n care eltr9ie1te. Snt 8apte! dp9 ace%t principi! pe care ol e%te li&er %9 le8ac9! dp9 li&era %a con1tiinţ9: 8aptele otiate de caracterl

%9*



per%onalit9ţii %ale. Cltra e%te o %olicitatoare dc 8apte %ociale 1iorale! pentr care ea 1i d9 o otiaţie. ,ar ol! ca per%oan9! dp9

principil li&ert9ţii de con1tiinţ9! e%te li&er %9 alea-9 /ntre ace%te 8apte%olicitateJ 1i ane /ntre acelea care pn /n 0oc /n%1i ad<nclcaracterli %9. Ei%t9 dar n doeni %trict per%onal /n =e%treacltral9 a 8iec9ri o. Ar ptea cinea /n%9 %9 /nt<pine c9 aplicaţiaace%ti principi e%te plin9 de ri%cri 1i c9 pentr indiidl oene%ce%te ai &ine ca %9 rennţe el /n%1i de &n9oie la dreptl pe care i )"

d9 li&ertatea de con1tiinţ9! /nt<pinarea %e poate di%cta! teoreticJ dar /n practic9 n ede deloc po%i&ilitatea ca principil li&ert9ţii decon1tiinţ9! odat9 intrai in deprinderile lii! %9 ai poat9 8i eliinat. /n Eropa cel pţin! n Care atoritate ar ptea %9 eliine! /n Eropa!li&ertatea de #on3"iin2-/ n a#eea #e ,riBe3"e ale!erea reli!inii/ n-oar-Un s"a" #are ar ,ro#e+a +ea sila la #onBersini reli!ioase/ #Diar #n+a#es"e #onBersini ar .i s,re .olosl #onBer"i2ilor/ ar .i Dli" +e n"rea!aCro,-( N es"e s"a"/ #" +e ,"erni#/ #are s- +rn#ine lier"a"ea +e#on3"iin2- n ma"erie reli!ioas-( re,"l +e a3i ale!e iseri#a l ar# n ,rin#i,i 3i #el "riai sl-2 ero,ean( ar a+n#l #ara#"erli omenes# nse m-r!ine3"e la mo"iBarea ni #re reli!ios( Sn" ml"e al"e #reri/ "o"a"" +# s"rns le!a"e +e a+n#l ,ersonali"-2ii( Sn" oameni #are "r-ies# n

ar"- mai a+n# +e#" n reli!ine( Sn" oameni/ iar-3i/ #are "r-ies# n"ra+i2ia .amiliei 3i a neamli/ mai a+n# +e#" n ori3i#e al"- mani.es"are(Po2i #ons"rn!e ,e a#e3"i oameni s- renn2e la lier"a"ea lor +e #on3"iin2-Ai +re,"l s- nlo#ie3"i mo"iBarea ie3i"- +in a+n#l ,ersonali"-2ii/ ,rin omo"iBare s"r-in-/ #Diar #n+ +e .a," a#eas"a +in rm- lear .i lor mai "il-Ia"- o mare n"reare la #are n ,o2i r-s,n+e +in"ro +a"-/ „+:n #oerle!er$/ #m ar i#e .ran#el(

i # "oa"e a#es"ea/ s"a"l #l"ral im,li#- n .ormla sa n r-s,ns ,rom," 3i .-r- reerB-( Cl r-s,n+eK +eas,ra s"a"li/ #n+ s"a"l es"e#l"ral/ n eFis"- lier"a"ea +e #on3"iin2-/ +e#" in m-sra n #are s"a"l o"olerea-( m n eFis"- o lier"a"e ,oli"i#- ,en"r #e"-2ean/ +e#" nm-sra n #are o ,ermi" le!ile s"a"li ,oli"i#/ lo" a3a n eFis"- o lier"a"e+e #on3"iin2-/ +e#" n m-sra n #are o ,ermi"e ni"a"ea +e #l"r- a3"li #l"ral( "l/ #n+ es"e 3i #l"ral/ .iin+#- ,oli"i# es"e ori3i#ares"a"/ are sBerani"a"ea +e,lin-( Ori3i#e lier"a"e/ nl-n"rl li/ es"e ,roBeni"- +in o n!-+in2- a li( a#- el n!-+ie mai ml"e #on.esini ,e"eri"oril s-/ #e"-2eanl se i#e a"n#i #- es"e lier s- alea!- n"re#on.esini( e .a,"( n "o#mai a"" ,e #" se i#e( e3i sn" mai ml"e#on.esini n"rn s"a"/ lo"3i ni#io+a"- n s" #l"ral n ,riBe3"e #in+i.eren2- la ,roeli"isml ,e #are l .a#e .ie#are +in"re ele( Sn"#on.esini .aBoria"e 3i #on.esini "olera"e( n+ a#es"ea +in rm- arn#er#a s- .a#- ,e .a2- ,roeli"ism/ ele ar n"lni le!ile res"ri#"iBe ales"a"li( A#eas"- n!-+in2- es"e a#or+a"-/ n ori3i#e #a/ nmai n ma"erie+e reli!ine( Pen"r ori3i#e al"e mani.es"-ri +e #l"r- n!-+in2a es"e mai ,2in ,e .a2-( "l #l"ral es"e !elos ,e +re,"rile sale +e sBeran( ClBrea #a in+iBi+l s- i se ,le#e/ n nmai # #or,l/ #i 3i # s.le"l(

%95



r

Se /nţele-e de la %ine c9 acea%t9 oinţ9 a %tatli /nt<pin9-ret9ţi. Credinţa /n li&ertatea de con1tiinţ9 n e%te o or&9 de1art9.Snt oaeni care ai cr<nd %e %acri8ic9 dec<t %9 p9r9%ea%c9 acea%t9credinţ9. ,in acea%t9 ca=9 con8lictele pe care le de1teapt9 reali=area%tatli cltral ade%eori /neninea=9 /ntrea-a iaţ9 %ocial9 a nipopor. Mai ale% dp9 8orarea %tatelor naţionale ace%te con8licte %)a /nteţit /n toat9 Eropa. $e terenl &i%ericii 1i al 1coalei ae din no /nEropa rialit9ţi 1i lpte! pe care c c<ţia ani /nainte le cre=%e %98ie aproape pe %8<r1it! ca %iple %praieţiri ale Eli Medi. *i

aceea ce e%te ai -ra e%te c9 a%t9=i /n con8lictele pe care le de1teapt9reali=area %tatli cltral! principil naţionali%li n aicon%titie n aliat peranent /n 8aoarea %tatli! ci ai cr<nd nr90a1. $rincipil li&ert9ţii de con1tiinţ9! /n ade9r! e%te inocata%t9=i n de indii=ii i=olaţi! ci de -rpe de indii=i! de inorit9ţi! care%e pretind /ndrept9ţite la iaţ9 pe &a=a principili naţional. Aproape /n toate ţ9rile Eropei -9%i! 8aţ9 /n 8aţ9. %tatl cltral /n lpt9 catonoi%l inoritarilor. $rin o l9r-ire a principili naţional %)adepla%at i1carea atonoi%t9 a con1tiinţei de pe terenl actiit9ţiiolntare indiidale pe terenl actiit9ţii -rpelor inoritare. Incontra copetenţei %erane a %tatli %e ridic9 dreptl de atonoiecltral9 a inorit9ţilorJ n drept care! dac9 %e acord9! e%te c ltai iportant dec<t dreptl de atonoie a con1tiinţei indiidale.Stati cltral ne)a ;9r9=it dar o pro&le9 c lt ai -re dere=olat! dec<t toate pro&leele li&ert9ţii indiidale c care %elpta%e %tatl politic de odinioar9.

C a ptea %tatl cltral ie1i din ipa%l ace%ta$rin de%centrali=area 8ncţinilor li cltrale. Iat9 %in-ra

%olţie! dp9 p9rerea noa%tr9.,e%centrali=area n /n%enea=9 ;ao%l. Ea /n%enea=9 nai

rennţarea din partea %tatli la aplicarea i0loacelor de coerciţie! pecare le %-erea=9 dorinţa nor &9r&aţi de %tat de a aea c<t airepede! 1i /n con tre c<t ai ipn9toare! nitatea de cltr9 a po)porli. ,e%centrali=area e%te /ntronarea ieţii! c arietatea eicople9. /n locl coe=inii ecanice. Aceia care condc carl cl)traY al %tatli tre&ie %9 %e deprind9 c ideea c9 de%toinicia /ncondcerea cltrii e%te c totl altcea dec<t %lr91nicia i=itili care<n9 c &icil. ,e%centrali=area e%te crearea de centre clt

%96



rale re-ionale /n i0locl c9rora atonoiile cltrale inoritare %9)1i

-9%ea%c9 a8init9ţi 1i deci linii de coner-enţ9 c nitatea %tatli.Niciodat9 n /nt<lni /n natr9 ca=l ni or-ani%! care %9)1ia%iile=e n corp din a8ara li! lpt<nd)%e c el de la nitate ianitateJ ci totdeana a%iilarea %e 8ace lţit9 de%centrali=9rii8ncţinilor! care perite or-ani%li -9%irea a8init9ţii c corpl dina8ar9. O condcere de%centrali=at9 pe centre re-ionale cltrale poate%9 8ie ai /nceat9! dar e%te %i-r i pţin ep%9 la -re1eliirepara&ile. /n iaţa ni popor! n at<t /ncetineala e%te pericloa%9!c<t %nt -re1elile irepara&ile. $oporl ro<n arc! /ndeo%e&i! otie %9ţin9 %eaa de ace%t ade9r.

N e%te locl aci de a intra /n a9nnte a%pra de%centrali=9riicltrale. Ţine /n%9 %9 preeni! de la /ncept! o o&iecţine. Se poateo&iecta! /n ade9r! c9 ai toate pro-re%ele /n /nt9rirea ordinii %ocialele)a do&<ndit %tatele eropene! p<n9 ac! ai lt princentrali=are dec<t prin de%centrali=are. Se ai poate ad9-a! apoi! c91i /n a8ar9 de %tat! ori dc c<te ori o or-ani=are pternic9 rea %9 /nl9tre ri%ipa %a anar;ia din i0locl ei! apelea=9 la centrali=are 1in la de%centrali=are. A%t8el! &n9oar9! or-ani=area ind%triei

ondiale deine ai raţional9 pe 9%r9 ce %e centrali=ea=9. ,e ce n)ar 8i tot a1a 1i c cltra ni popor

N e%te tot a1a pentr r9toarele otie. iaţa cltral9 ne%te %p%9 la acelea1i le-i la care %nt %p%e iaţa politic9 1ieconoic9. Ace%tea do9 din r9 c<1ti-9 prin ni8oritate! pe c<ndcltra pierde prin ni8oritate. Cltra /1i are i=orl /nori-inalitatea %8letli! pe c<nd or-ani=area politic9 1i econoic9 /1ia i=orl /n a%e9narea dintre %8lete. ,rerea cltrii n %e9%oar9 dp9 %pra8aţa ei! c %e 9%oar9 pterea or-ani=9riipolitice 1i econoice! ci dp9 inten%itatea ei. Cltra cre1te /n tip.politica 1i ind%tria /n %paţi. C<te1ele a neoie de n teritori 1i den %8let de popor pentr ca %9 ei%te! dar cltra epri9 c;iarparticlarit9ţile teritorili 1i %8letli de popor! pe c<nd politica 1iind%tria %nt i0loace pentr a pne /n aloare teritoril 1i poporl.Cltra d9 ocaţinea! politica 1i ind%tria nai oca=iile pentr caocalinea %9 %e /n89ptia%c9. Niic ai natral dec<t ca iaţa politic91i econoic9 %9 %e ni8ori=e=e 1i %9 %e centrali=e=e! 8iindc9 ele!con%i%t<nd /n tili=area a%e9n9rilor dintre oaeni! cre%c 1i pro%per9prin te;nic9! pe c<nd cltra! con%i%t<nd /n %iţire ori-inal9! %eenţine nai prin creaţini repetate. O or-ani=are centrali! n 8el deotor central! care %i 8aci %i %e i1te toate rotiţele ecani%li politic1i econoic al nei ţari! de la n cap la altl! e%te o concepţie /ndr9=neaţ9! dar tot1i n a&%rd9J n otor central /n%9 al cltriinei ţ9ri e%te tot ce poate 8i ai a&%rd. Cltra e%te totdeanaato;toni prin r9d9cinile %ale! prin 8rcte nai ea poale %i %e /n%tr9ine=e 1i %i circle. ,ar 8rctele %nt pe c<t9 ree %nt r9d9cinile%9n9toa%e.

,e aceea! de%centrali=area e%te condiţia noral9 a ieţii neicltri. Un %tat are o cltr9 c at<t ai trainic9! c c<t periter9d9cinilor cltrii %9 p9trnd9 pe%te tot /n teritoril 1i /n %8letlpoporli %9. Teaa ci din acea%t9 p9trndere pe%te tot poate %9re=lte o di=aronie! %a o di8icltate pentr nitatea 8inal9 a cltriie%te ne0%ti8icati. Elada ec;e a at o cltri de%centrali=aţi 1i ctoate ace%tea nitatea cltrii ei n ai 8ace /ndoiali a%t9=i. Scria! calt9 oca=ie! r9toarele cinte! pe care! c c<t tipl trece! c at<teperienţa i le doede1te c9 epri9 ade9rl. @E%te naţionali%t. X 1itoţi ap9r9torii %tatli cltral %nt naţionali1ti X ! e%te naţionali%t nacela care! plec<nd de la n anit ideal! rea %9 ipn9 c de)a %ilaace%t ideal ni n9r are de oaeni! ci e%te naţionali%t acela carere1e1te! prin eepll ncii %ale! %9 nea%c9 pe aceia care /nainte %ecredea de=&inaţi. N a8ir<nd %eranitatea idealli! 8aţ9 de toţi 1itoate! adic9 8aţ9 de oaeni 1i p9<nt! ci a8ir<nd %olidaritateaidealli c r9d9cinile co%ice 1i &iolo-ice ale ttror celor ce locie%c

%97





iitorl! 8iindc9 politica e%te /n are parte o te;nic9! 1i te;nica poate tr9i 1i din /prtri -r9&iteJ dea%eenea! ei /1i ai pot perite -ra&9 1i /n ni8icarea econoic9 pentr acela1i oti! dar o -ra&9 /n ni8icareacltral9 a Ro<niei ar 8i o are -re1eal9. Cea ai lt! ar 8i o are prie0die. O ni8icare -r9&it9 a cltriiar 8i! /nainte de toate! o ni8icare pţin dra&il9. Ea %)ar re%iţi de %ilnicirea li&ert9ţii de con1tiinţ9. Copilln9%ct c 8orcep%l are lte 1an%e de a tr9i! dac9 acela care tili=ea=9 8orcep%l e%te n ae%tr /n artaedical9J dar o cltr9 n9%ct9 c 8orcep%l 1i care %9 tr9ia%c9 n %e a poeni! %a cel pţin n %e a poenilt9 ree! 8iindc9 n %)a n9%ct /nc9 &9r&atl de %tat care %9 8ie ae%tr /n arta de a preln-i iaţa cltral9a popoarelor. Cltra e%te trainic9 /n 9%ra /n care %e /pac9 c li&ertatea de con1tiinţ9.

Teaa c9 li&ertatea de con1tiinţ9 /ncra0ea=9 %eparati%l inorit9p[lor 1i prin acea%ta %l9&e1te! dac9 nc;iar /piedic9 pentr totdeana ni8icarea cltral9! n e%te 0%ti8icat9. $e p9<ntl Ro<niei! adic9 al ec;ii,acii! %)a %cr% /n trect lte 8elri dc popoare! care era /n %8letl lor c lt ai dier-ente de c %ntinorit9ţile de a%t9=i 1i! tot1i! %)a contopit c toate /n %8letl ro<ne%c. E%te o 8orţ9 ne%8<r1it9 /n p9<ntlace%ta cprin% /ntre Ti%a 1i Ni%tr! ,n9re 1i Carpaţii de %%! care acin9 1i ni8ic9 tot ce tr9ie1te laolalt9. ,ac9oiţi n eepl de ato;tonie dinaic9! aici /n ,acia /l -9%iţi. Aici tot ce tr9ie1te laolalt9 %e ni8ic9! 8iindc9

/n%1i teritoril %e ni8ic9 /n -raniţele li natrale! ca n or-ani% ria1 -eo)antropolo-ic! c n e%te n altlpe le. Acea%ta eplic9 pentr ce %8letl ro<ne%c! %8letl c ade9rat ato;ton! a 8o%t totdeana tolerant.Le-enda %pne c9 ec;ii %ciţi! nl din nearile care %)a a%iilat /n alatl ro<ne%c de ai t<r=i! n aeaalt9 tea9 dec<t %9 n cad9 cerl pe d<n1ii! c9ci p9<ntl de %& picioare le era de)a prrea %olid. ,ac9 princltr9! noi! de%cendenţii %ciţilor de odinioar9! ne o 1ti ridica %pre cer! atnci nici cerl n)are %9 ne ai in%piretea9. Atnci %tatl no%tr cltral a 8i %tatl eternit9ţii noa%tre.

E<tras din "e*ista Sc"isul "o!anesc:, n". 5,/47

%99



NOTE

". "le<andru Cihac K 625X "66'! lin-i%t ro<n! e&r de onoare al Acadeiei! atoral prili dicţionar etiolo-ic 1tiinţi8ic al li&ii ro<ne.

2 "le<andru Philippide K"65#X"#((! lin-i%t 1i 8ilolo- ro<n! acadeician! %peciali%t /ni%toria li&ii ro<ne! ator al nei teorii de%pre 8orarea poporli 8i a li&ii ro<ne.Scrieri: Principii de istoria limii. ramatica elementarii a limii române. ;ri+inea romanilor.

&(;vid 8ensusianu K"6'(X"#(6 lin-i%t! 8olclori%t! %criitor ro<n! e&r al AcadeieiRo<ne! pro8 ni. la Bcre1ti. A cond% rei%tele @iaţa noa 1i @7rai 1i %8let.Scrieri: Lolckmil. Cum treuie nţeles, =radiţii *i le+ende populareF P&storitul la popoarele

romanice. Vnsemn&tatea lui lin+vistic& *i etno+ra!ic&F Aiaţa p&storeasc& 1n poe)ia noastr&

popular& K2 oi..

*( Lriedrich Niet)sche K"633 X "#44! 8ilo%o8 -eran! /nteeietorl crentli @8ilo%o8iaieţii. Meta8i=icii occidentale i)a op% anali=a -enealo-ici a alorilor. A ela&oratconceptele dc %prao! oinţa de ptere! etea re/ntoarcere. Scrieri: 8incolo de ine *i de

r&u, "*a +r&it-a arathuslra, Aoinţa de putere. enealo+ia moralei. Ecce Komo.

5(heor+he Marinescu K"6>( X "#(6 edic ro<n! acadeician! pro8. ni. ia Rcre1tiE%le 8ondatorl 1colii ro<ne1ti de nerolo-ie! c contri&ţii ori-inale /n doenil8i=iolo-iei! ;i%tolo-iei 1i clinicii %i%teli nero%. A 8olo%it! printre priii! etodaence8alo-ra8icl in %tdil 8i=iolo-iei 1i al 8i=iopatoln-iei %i%teli nero%. A 8olo%it! pentrpria daţi /n le! 8ill /n cercetarea 1tiinţi8ica. Scrieri: Studii asupra evoluţiei *i

involuţiei celulei nervoaseF Celula nervoas&.

A. "dol! Gastian K"62>X"#45! etnolo- -eran. Ca edic /n arina -erani! /ntreprinde

calatorii de %tdii /n A%tralia! A%ia! A8rica 1i Aerica. A 8o%t pro8e%or de etnolo-ie la

Berlin! inteeia=< @Berliner M%e 8r olcrnde. $ne &a=ele %tdili p%i;olo-ic

al 8enoenelor cinice. Scrieri: tiinţa etno+ra!iei.

'. Re8erirea e%te la Con%titţia adoptaţi in artie "#2(.

&00



6. In Mihalache K"662X"#>(! o politic ro<n! nl dintre condcitorii $artidliŢ9r9ne%c K/n8iinţai "n anl "#"6 8i ai $artidli Naţional Ţ9r9ne%c K$ N.Ţ.. /n anl "#2>!al c9ri pre1edinte a 8o%t /ntre anii "#((X"#('! de ai lte ori ini%trJ adept alconcepţiei cooperati%te a %tatli. In anl "#3' a 8o%t 0decat! condanat %i /nteniţai!rind "n /nc;i%oare.

# Nicolae upu K"6'>X"#3>. edic %i o politic roan! pre1edinte ai $artidli Ţ9r9ne%cK"#23)"#2>. In anl "#2> a 8o%t icepre1edintele $.N.Ţ. In anl "#2' a p9r9%ii $.N.Ţ. ţi acreat n no partid ţ9r9ne%c A reenit /n $.N.Ţ. in anl "#('! din care %)a de%prin% din no /n anl "#3>.

10( Constantin Stere K"6>5X "#(>! 0ri%t! o politic 8i acriilor ro<n! pro8. ni. lala1i! ideolo- al poporani%liJ nl dintre condcitorii $artidli Ţ9r9ne%c 1i ai$artidli Naţional Ţ9r9ne%c In anl "#(4 a creat $artidl Ţ9r9ne%c),eocrat. Scrieri: Poporanism sau social-democraţieW. 1n preaDma revoluţiei.

11( Martha Giescu K"6#4X"#'(! %criitoare 8rance=i de ori-ine ro<ni. Scrieri: Papa+alul verde. Aieţi anterioare.

1%( Nunta 8enot Lustei de Coulan+es K"6(4X"66#! ar;eolo- 8i i%toric 8rance=!pro8e%or de i%torie la Sor&ona. A %tdiat i%toria itici a cltrii. E%te /nteeietorl

i%torio-ra8iei o&iectie din Franţa. Scrieri:Cetatea antici, toria instituţiilor politice ale

vechii Lrânte

1&( Martin uther K"36( X "53>! teolo- -eran! re8orator reli-io%! /nteeietorlprote%tanti%li -eranJ pro8. ni. la itten&er-. "n anl "("' a a8i1at cele #5 de te=ecare a arcat /nceptl Re8orei. A trad% Bi&lia "n li&a -erani.

1*( "ndrei a+una K"64# X"6'(! prelat 8i o politic ro<n! e&r de onoare alAcadeiei Ro<neJ itropolit al ro<nilor ortodoc1i din Un-aria 8i Tran%ilania. A 8o%tnl din pre1edinţii Adn9rii Naţionale de la Bla0 K(Q"5 ai "636 8i 1e8l dele-aţiei trii%ela iena pentr a %%ţine pe l<n-9 /p9rat dreptrile ro<nilor tran%il9neni A /nteeiatASTRA. 8iind pril ei pre1edinte. A at n rol iportant /n de=oltarea /n9ţ9<ntli8i pre%ei "n li&a ro<ni din Tran%ilania.

"5 ,e 8apt! e%te %ecera 8i ciocanl.

16( 8on C. Gritianu K"62 )"6#"! o politic ro<n! pri)ini%tr K"6'>X"666.8ondator 8i lider al $artidli Naţional Li&eralJ c rol iportant /n reolţia din ŢaraRo<nea%ca de la "636! /n Unirea din anl "65# 8i "n ccerirea independenţei de %tatK"6'')"6'6.

17( Eu+en Stitescu V18&6' "#45. o politic ro<n! deptat! ini%tr /n ailte -erne li&erale. Scrieri: Situaţiunea politici. Partidul lieral !aţl cu +rupurile politice.

18( tean-@acues Rousseau K"'"2X"''6! -<nditor! %criitor 8i =ician 8rance=.Te=a ta 8ndaentali %e re8eri la %tarea natrali a oli 8i relaţia ei c %ocietatea.Fiinţarea %ocietiţii e%te deterinaţi de contractl %ocial! o /nţele-ere /nc;eiaţi /ntre indii=i!8a pian peda-o-ic! a propo9dit ideea edcaţiei con8ore c natra propri^^ copilli.Scrieri: Contractul social. 8iscurs asupra ori+inii inc+aliliţii dintre oameni. Emil sau despreeducaţie. Con!esiunile.

16( Fraţii Radoici: I. "le<andru Radovici K"6>4X"#"6! o politic ro<n. Aactiat politic! iniţial! ca %ociali%t. A 8o%t priar al ora1li $loie1ti! deptat! ini%tr in-ee li&erale. 2. han Radovici K"6>6X"#46! edic 1i o politic roan. A 89ct parte dini1carea %ociali1ti. ,in "6## trece la $artidl Li&eral. A 8o%t deptat! pre8ect al 0deţlia%li in perioada r9%coalei lir9ne1li din anl "#4'.

17( Ceor+e 8iamand K"6>'X"#"'. %criitor ro<n! adept! /n tinereţe! ai doctrinei%ociali%te tn anl "#44 a intrat /n $artidl Li&erat A 8o%t deptat 1i ini%tr plenipotenţiar.Scrieri: Gestia. Raţiuni de stat. România *i con!lictul european. Cau)ele r&)oiului european *iinteresele României.

%1( 1on Procopiu K"6>(X"#"6. =iari%t! director al =iarli @L[lnde[pendance Ro<ine! deptat

%%( Aasile Morţun K"6>4X"#"#! =iari%t 1i o politic ro<n! ini%tr! nl dintre8ondatorii rei%tei @,acia iitoare K"66( A 8o%t e&r /n condcerea nor rei%te 1i-a=ete %ociali%te %a deocratice. $ril deptat %ociali%t K"666 /n parlaent Me&r /ncondcerea $.S.,.M.R. K"6#()"6#6. tn anl "6## a trect /n $artidl Li&eral.

%&( Garu Catar+iu K"64'X"6>2. o politic ro<n! de orientare con%eratoare.*e8l prili -ern al $rincipatelor Unite KianXinie "6>2. S)a [/potriit /propriet9ririi tiranilor. A 8o%t a%a%inat.

&01



%*( asc&r Catar+iu K"62(X"6##! o politic ro<n! condc9torl $artidliCon%erator! pri)ini%tr Kai)iiie "6>>J "6'" X"6'>: artieXnoie&rie "66#J "6#")"6#5

25 P. P. Carp K"6('X"#"6! o politic ro<n! e&r 8ondator al Societ<ţii.?niea. A 8o%t condcitnrl $artidli Con%erator K"#4' X"#"2! pri)ini%trK"#"4X"#"2. ini%tr /n ai lte -ee con%eratoare.

2> =ake 1onescu K"656X"#22. o politic ro<n! condcltor ai $artidliCon%erator),eocrat. A 8o%t ini%tr /n ai lte -ee. pri)ini%trK"#2" X"#22. Ca ini%tr de eterne! a 8o%t nl dintre iniţiatorii Micii /nţele-eri.

2'. "le<andru Mar+hiloman K"653X"#25! o politic ro<n! n dintrecondc9torii $artidli Con%erator. A 8o%t ini%tr /n ai lte -eecon%eratoare! pri)ini%tr Kartie)octo&rie "#"6 A %enat pacea de laB8tea XBcre1ti K"#"6 c $terile Centrale Scrieri: Note politice

26. CQade Kenri de Rouvro. conte dc Saint-Simon K"'>4X"625! %ociali%t topic8rance=. $ropo<dia n odel de %ocietate /n care %tatl ar 8i 8o%t /nlocit c o..adini%trare a lcrrilor! iar condcerea prodcţiei %i 8ie 89cţi de %aanţi 1i cla%aind%triali Kncitori! ind%tria1i! &anc;eri

&0%



%9( "nton Men+er K[[X"#45! 0ri%t a%triac! pro8. ni. la iena. A a&ordat dreptrile econoice8ndaentale: dreptl la /ntre-l prod% al ncii! la ei%tenţi 1i la nci. Scrieri: 8reptul civil *iclasele s&raceF Noua teorie a statului, trad% de Bo-dan),ici %& titll St9tQ viitorului

&0( . Go+dan-8uici K"6>>X "#(3! i%toric literar ro<n! acadeician! pro8 ni. la Cl0. Scrieri: 1storia literaturii române modeme, ntâii poeţi munteni. Aasile "lecsandri

&1( 1van S. =ur+henievK"6"6 X "66(! %criitor r%. Opere: P&rinţi *i copii, Povestirile unui vinilor. "pele prim&verii. Cântecul iuirii.

&%( Iarl Mar< K"6"6X"66(! 8ilo%o8 %i econoi%t -eran. /nteeietor al doctrinei coni%te. Acond% %trctri internaţionale ale ncitorilor! adept al concepţiei ateriali%te pe care a aplicat)o la%tdil %ociet9ţii ane. A teoreti=at ideea lptei de cla%i %i te=a caracterli ineita&il al reolţieiconi%te. Scrieri: Capitalul. Critica pro+ramului de la otha. Manuscrisele economico- !iloso!ice dinIR44. Contriuţii la critica economiei politice.

&&( losi! area K"6#( X "#'5! peda-o- roan! pro8. ni. la Bcre1ti! %peciali%t /n %tdilproce%elor de 8orare a per%onalit9ţii eleli. Scrieri: coala creatoare. 1ndividualitatea nv&ţ&mântului,coala româneasca, structura *i politica ei.

&*( Constantin Iiriţescu K"6'>X"#>5! =oolo- ro<n! pro8. ni. la Bcre1ti! %ecretar -eneral /nMini%terl _n9ţ9<ntli: ator de anale 1colare. Scrieri: 1storia r&)oiului pentru ntre+irea României ; oi! Palestrica.

&5( @acues Geni+ne Gossuet K">2' X "'43! %criitor 1i prelat 8rance=! epi%cop catolic. ScrieriCuvSntiri !unere. 8iscurs asupra istoriei universale. =ratat de politic& ntemeia>X re Scripturi.

&6Aoltaire KFrancoi%)Marie Aroet K">#3X"''6! %criitor 1i -<nditor 8rance=J %pirit ..ilini%t 1i

raţionali%tJ dei%t. Scrieri: adi+. Naivul, Candid, 8icţionar niosonc. 1storia lui Carol ?11. Secolul lut udovic ?1A.

&7 @ohann ott!ried Kerder K"'33)"64(! 8ilo%o8 1i %criitor -eran! nl dintre priii teoreticieni ai ideiide naţine. Scrieri: Mei a%pra !iloso!ici istoriei omenirii. lasurile popoarelor tn cântece.

&8AladimirSer+heevici SotoioKl65(X"#44! 8ilo%o8! teolo- 1t poet r%. Te=a li principali %%ţine cinier%l e%te p9trn% tot ai lt de lo-o%l diin prin acţinea i%torici a oaenilor. Scrieri: Critica principiilor astracte. 1storia *i viitorul teocratici.

(#. eor+ Bilhelm Ke+el K"''4)"6("! 8ilo%o8 -eran! ator al ni %i%te 8ilo%o8ic ideali%t /nteeiat peetoda dialectici A aplicat ideea de=olt9rii ID _ntrea-a ei%tenţi. Scrieri: Lenomenolo+ia spiritului.timţa h+kii. Enciclopedia *tiinţelor 8ilo%o8ice. Liloso!ia spiritului, Liloso!ia dreptului. Estetica, 1storia !iloso!ici. Liloso!ia istoriei.

&0&





51( Lr. B. =alor K"65>X"#"5. in-iner aerican! nl dintre /nteeietorii%i%teli de condcere %i or-ani=are 1tiinţi8ici a nciiJ 8ondatorl crentli..lalori% Op. pr.: Principii *i metode ale conducerii *tiinţi!ice.

5%( luliu MoUovan K"662X"#>>! edic. pro8. ni. la Cl0! directorl In%tittlide I-ien9 1i S9n9tate $&lici din Cl0. deptat! pre1edintele A%trei.

5&( Lrancisc losi! Rainer K"6'3X "#330! edic! anatoi%t 1i antropolo- ro<n!pro8. ni. la la1i 8i Bcre1ti. /nteeietorl 1colii antropolo-ice ro<ne1ti. A ad%contri&ţii ia cnoa1terea oli conteporan 8n aria -eo-ra8ici carpatici. Scrieri: im!aticele inimiiF Aariailitatea !isurilor !icatului omenesc.

5#. 1 M NesUtr K"#4"X! p%i;olo- ro<n! cola&orator apropiat al li CRidle%c)Motr. A e8ectat neroa%e cercetiri de p%i;olo-ie eperientali. A8o%t redactor la @Rei%ta de p%i;olo-ie eperientaliD[ K"#("! @Analele dep%i;olo-ie K"#(3)"#3(. ?rnall de p%i;ote;nica K"#(')"#3". A cond%La&oratorl eperiental al catedrei de p%i;olo-ie din cadrl Uni er%it<ţii Bcre1ti.Lcriri: Pro!esio+tamele psiholo+ice. ;rientarea pro!esionali

>4. I. M. Ne%tor n a p&licat olele la care 8ace re8erire Motr! pro&a&il contetele%ociale %i politice din anii celi de al doilea ra= &oi ondial ţi din perioada po%t&elici l)a /piedicat.

>" Raat Martin, antropolo- -eran. E%te a lor al %calei de cla%i8icare a clorilor oc;ilor.

El a tili=at doi oc;i arti8iciali c "> nanţe de clori tn %tdil oc;ilor.

6%( Edouan@ 8rumont K"633X"#"'! o politic %i %criitor 8rance=. A 8ondaiperiodicl @La Li &re $arole! or-an de pre%i anti%eit. Scrieri: Lranţa evreiasc&.=estamentul vrui antisemit. Evreii ţi a!acerea 8re!us.

6&( Henri ictor Roce!rt K"6(4X"#"3! %eriilor 8i o politic 8rance=! deptat!ini%trJ ader%ar al Ini ,re8%. Scrieri: Marele oem. 8epravaţii.

6*( A depen 6 a di%p9rea.

65( "p&rarea Naţional&, +a)et& politici! a ap9rt la Bcre1ti /ntre "5 inie "#44 X# 8e&rarie "#4(. la /ncept =ilnic K"#44X"#4"! apoi nere-lat! %& direcţia lai B.$.Ha%de. Cola&oratori: *te8an $etici! ictor Ane%tin.

66( A8iraţie ea-eraţi. In %trctra etnicli ro<ne%c %nt inte-rate or-aniceleente ale etnicli %la! n %i. aţa c %)a deon%trat! predoinanţi e%te coponentalatini.

67( Ma< Nordau K"63#X! edic %i %criitor ere din Un-aria. Scrieri: Parisul su

a neta repulic&. Minciunile convenţionale ale civili)atei.

68( Scri%oarea li Norda e%te p&licat9! /pren9 c alte r9%pn%ri! la anc;etainternaţional9 iniţiali de C.R.)Motr! trii%e de Mo%en! Cleencea! . ndt! GarlLe-er. H. C;a&erlain 8a.! tn @Noa Rei%t9 Ro<ni! ot. 2! nr. "6! "5 %epte&rie "#44.p. 246J nr. "#." octo&rie "#44! p. 23")236.

69( A-%te Comte K"'#6X"65'! 8ilo%o8 8i %ociolo- 8rance=. /nteeietor alpo=itii%li 8i creator al terenli de %ociolo-ie. Ideea %a 8ndaental9: eolţiai%toriei cnoa1te de=oltarea de la 8a=a teolo-ici la cea eta8i=ic9 8i apoi ia cea po=itiiScrieri: Curs de 8/lo%oQie po)itiv& K> olante. Catehism po)itiv.

70( Elena A&c&resc6 K"6>>)"#3'. %criitoare ro<ni de li&a 8rance=i A tr9it la$ari%J e&r de onoare al Acadeiei Ro<ne. Scrieri: Rapsodul 8moviţei. AraDa.

71( 1+naţ' de oola Kc. "3#" X "55>. c9l-9r %paniol! 8ondator al OrdinliCopania li li%% Kie=it con8irat de $apa $al III tn anl "534. A 8o%t pril -eneralal Ordinli ie=itJ ader%ar al Re8orei

7%( "le<andru C. Cu)a K"65X"#3'. %criitor.econoi%t 1i o politic ro<n. pro8.ni. la la1i. acadeician. A /n8iinţat Li-a Ap9r9rii Naţnnal)Creţtine K"#2(. din care %)ade%prin%! apoi. 7arda de Fier. $rin 8=inea Li-ii c partidl li O. 7o-i %)a

&05



8oral $artidl Naţional Cre1tin K"#((. Scrieri: 8espre popmţie. Naţionalitate6 ! G art&.

7&( B9ni ci re8erirea e%te la Ti t Maiore%c.

7*( Simnm MehedinţiK"6>#X"#>2! -eo-ra8 1i etnolo- ro<n! pro8e%or ni. U Ia1i1i Bcre1ti! acadeician. A 8o%t ini%tr al In%trcţiei $&lice 8n -ernl AleandrMar-;iloan K5Q"6 artie)23octQ> no. "#"6. Scrieri: Caracteri)area unui popor prinmunca si uneltele sale. Aechimea poporului român *i le+&tura sa ca elementele alo+ene.Coordonate etno+ra!ice. Civili)aţie si culturi.

'5 =imotei Cipariu K"645X"66'! 8ilolo- ro<n! e&r al Acadeiei Ro<ne. Aparticipat la reolţia de la "636 X "63# din Tran%ilaniaJ a 8o%t director al -ina=ilidin Bla0! pre1edinte al @A%treiJ repre=entant al crentli latini%t. Scrieri: Crestomaţie sau analecte literareF Elemente de limi români dup& dialecte *i monumente vechi.

'>. eor+e Gariţiu K"6"2 X "6#(! i%toric! -a=etar 1i o politic! e&ra alAcadeiei Ro<ne. A /nteeiat @7a=eta de Tran%ilania! @Foaie pentr inte!inii 1i literatriJ e&r 8ondator al @A%trei Op. pr.: P&rţi alese din istoria=ransilvaniei pe dou& sute de ani Sn urmi.

''. "le<andru Mocson K"63" X"#4#! 0ri%t 1i o politic! nl dintre condc9toriilptei de eancipare a ro<nilor din Banat 1i Tran%ilania. A 8o%t deptat tn$arlaentl de la Bdape%taJ pril pre1edinte al $artidli Naţional al ro<nilordin Banat 1i Un-aria Kcreat 8n anl "6># 1i nl din prootorii nirii ace%tia c$artidl Naţional Ro<n din Tran%ilania K"66". A 8o%t pre1edinte al @A%trei.

78 /n anl "6>3 a 8o%t adoptat Statutul de)volt&tor aY Conenţiei de la $ari%! care aeacaracterl de con%titţie.

79 1on 1 C Grilianu K"6>3X"#2'! o politic! pre1edinte ai $artidli Naţional Li&eralK"#4#X"#2'! de ai lte ori ini%tr: pri)ini%tr K"#46X"#"4! "#"3)"#"6. "#"6)"#"#! "#22)"#2>! ilie)noie&rie "#2'. A at n rol ecepţional /n /n89ptirea actli denire a proinciilor ro<ne1ti! a8late %& %t9p<nire %tr9ini! c Ro<nia

64. "le<andru apedatu K"6'>X"#53! i%toric ro<n! acadeician! pre1edinte al AcadeieiRo<ne! pro8. ni. la Ci0! ini%tr de ai lte ori /n -erne li&erale! la Clte. Aela&orat %tdii de i%toria eli edi.

6" . Sac%ie f -la%tr9.



UPRINS

STU,IU INTRO,UCTI: 5siholoia popo"ului "o!an

în concepţia lui C. Rădulescu-Mot"u.

NOT+ ASU$RA ?ITIEI.............................................................III

50RT+0 I

5"o$ilul psiholoic al popo"ului "o!in............................................. "S8letl neali no%tr: calit9ţi 1i de8ecte .................................. "$%i;olo-ia ciocoi%li ................................................................... "($%i;olo-ia ind%tria1li................................................................. 23Ţ9r9ni%l. Un %8let 1i o politica ................................................. (3

5siholoia si "eliia ţă"anului ................................................. 32Yă"anii si pa"tidele politice....................................................... >" Intelectualii &i ţă"ăni!ea ......................................................... 65

$%i;olo-ia poporli ro<n ........................................................... #(Ra%a! cltra 1i naţionalitatea /n 8ilo=o8ia i%toriei ........................ ""4$%i;ote;nica 1i nca naţional9..................................................... "(3Tipl ra%ial ro<ne%c dp9 indicele ce8alic .................................. "54Cercet9ri eperientale a%pra inteli-enţei la ro<ni................. ">'

50RT+0 0 n-0

5siholoie etnică, naţionalis! &i statul naţional ............................. 2 ""C9tre n no ideal 1i o /ilinţ9....................................................... 2 ""C<t co%t9 pe ţar9 politica anti%eit9 ............................................. 2 " 5Tirania politicii ......................... ..................................................... 225$ro8eti%l /n cltra noa%tr9 naţional9 ...................................... 2(2Ideall naţionali%t............................................................................ 23#

&07



Cc %nte *i ce o ai 8i.......................................................... 2(5tn =ilele noa%tre de anar;ie. Scri%ori! c9tre tineri........................... 25#Ideea eropean9............................................................................... 266 /ntre ilitari% 1i &alcani% ................................. ............... ....... ... 2#2Ar-l %eranit9ţii...................................................................... 2#'Intelectalii 1i politica Ardealli................................................... (4"Cri=a nier%it9ţii..................... .................... ..................... .............. . (45Andrei B<r%ean 1i naţionali%l................................................... ("2Ideolo-ia reolţionar9 /n cltra ro<n9........................... .......... (26Edcaţia ni prinţ. Scri%oare c9tre n %erit preot de %at .. ((5Apel la or-ani=are c9tre intelectalii din9ntrl 1i a8ara

partidelor.................................................................................. ((#$ro&lea inorit9ţilor /n Ro<nia 1i roll intelectalilor .. . (3(Ideolo-ia %tatli ro<n.................................................................. (5'

Z . Statul si di$e"enţie"ile lui, tn spi"itul secolelo" t"ecute si tn spi"itul secolului nost"u .................... ................. (5';. Statul "o!#n după Constituţia din 8?;E si statul "o!#n "eal ...................................................................... (>2E. Votul uni*e"sal i!pus p"in instinctul de conse"*a"eal nea!ului . . . . ) ..................................................................... (>'. Ideoloia Statului Yă"ănesc tn co!pa"aţie custatul (u"he ........................................................................... ('4W. 5e"icolele ca"e a!eninţa statul "o!#n. De!aoiade la sate &i pe"sonalis!ul ana"hic al t ine"etului intelectual ................................................................................ ('>

*tl cltral.................................................................................... (64

NOTE................................................................................................ (6#

&08



Te;noredactor: ,OINA NANU Bnde tipar: 25."""."###. Ap9rt: "###.

Te;noredactarecopteri=at9: UNIERS

NCICLO$E,IC Mariana Mareea







minori taţi le 1i! aceea ce e%te /nc9 ai -ra! n arat9 nici cine e%te /ndrept9ţit %9 pornea%c9 pl<n-ere la Societatea Naţinilor /n neleinorit9ţilorJ indiidl inoritar! -rpl inoritar dintr)o anit9localitate %a or-ani=aţia ttror -rprilor care aparţin la aceea1iori-ine etnic9! la aceea1i reli-ie %a aceea1i li&9 Acea%t9 din r9oi%ine ai ale% e%te re-reta&ili! at<t pentr %tatl ro<n! c<t 1ipentr inorit9ţile /n%e1i. C9ci %piritl acelora1i tratate 1i conenţiiipne indii=ilor inoritari! 8aţ9 de %tatl ro<n! o atitdine deloialitateJ 1i c loialitatea e%te n %entient crat per%onal! ri<ne /n d&i daci n inoritar poate 8i /n acela1i tip loial! ca cet9ţeani=olat! 1i iloial ca e&r al nei or-ani=aţii politice eri0at9 caap9r9toare a intere%elor cltrale ale inorit9ţii. Oi%inea e%te! /ncio dat9! re-reta&ili. C9ci! eident! principalele pteri %enatare aletratatelor de pace a oit %i prote0e=e cltra care di oaenilordenitate orali 1i i0loace de a 8i prodctii! dar n 1i cltra care8ace din oaeni ni1te reoltaţi contra %tatli /n care ei %e -9%e%c.O&li-aţia de a 8i cet9ţean loial %e /pac9 8oarte &ine c 8aptl de a 8i

n o c o cltr9 %tr9in9 cltrii pe care o are a0oritateacet9ţenilor! dar acea%t9 o&li-aţie n %e /pac9 deloc c 8aptl de a 8in o c o cltri /ndreptat9 c ri 1i /n %ericil nor or-ani=aţii%peciale! /n contra %tatli. Cltra c %copl /n %ine! /n %erici /nno&il9rii oene1ti e%te na! 1i cltra /n %ericil ni %cop politic!ca in%trent de lpt9 contra %tatli! e%te alta. Cea dint<i e%tetotdeana deni de re%pectJ cea de a doa e%te o ar9 pe care ore%pect9 nai acela care re%pect9 1i %copl pentr care e%te /ntre&inţat9

Ori1ice di%cţie /n pro&lea inorit9ţilor din Ro<nia a tre&i%9 /nceap9 c acea%t9 /ntre&are: ce 8el de cltr9 a oit principalelepteri %enatare %9 prote0e=e: cltra! %cop /n %ine: %a cltra! %coppolitic

$entr ori1ice ro<n r9%pn%l la acea%t9 /ntre&are e%tene/ndoielnic. $terile n ptea %9 oia%c9 protecţia cltrii ca ar9politic9! 8iindc9 acea%ta ar 8i /n%enat c9 ele n)a r9rit %9%ta&ilea%c9! prin tratatele de pace! o %tare de8initi9 /n Ro<nia! cinai n proi=orat. ec;il Re-at ro<n a reendicat /ntre-irea %aca %tat politic pe &a=a a8init9ţii de cltr9 naţional9! pe care o aea cproinciile /necinate din A%tro)Un-aria 1i R%ia. Reendicarea %a a8o%t -9%it9 dreapt9 1i a 8o%t con%8inţit9 prin tratatele de pace: epocareendic9rilor cltrale! c caracter politic! e%te dar /nc;i%9 inRo<nia! pentr aceia care prie%c atoritatea ace%tor tratate depace. /n ori1ice ca= n pterile %enatare pot rede%c;ide proce%ldintre Ro<nia 1i ecinii %9i. $rotecţia o8en%iei cltrale c caracterpolitic! acordat9 de pteri inorit9ţilor! pentr ori1ice ro<n ar /n%ena rede%c;iderea ec;ili proce% de doinaţie cltral9 1i arpne /n di%cţie %eranitatea %tatli ro<n /ntre-it. Acea%t9protecţie ar /n%ena! /nc9 o dat9! pentr Ro<nia! enţinerea niproi=orat.

Ori1ice ro<n! pentr a 8i lo-ic! tre&ie %9 ear-9 /n%9 1i aideparte c ace%t r9%pn% 1i %9 aplice raţionaentl de ai %% 1i lacltra %a proprie. N e%te iertat nici cltrii ro<ne1ti %9 dein9in%trent politic contra inorit9ţilor %tr9ine de ea. Epoca reen)dic9rilor cltrale e%te /nc;i%9 pentr toat9 lea. /nl9ntrl %talliro<n toţi cet9ţenii a dreptl la cltr9! %cop /n %ineJ a dreptl %9n 8ie %iliţi din partea nei cltri! in%trent politic.

A1a ar 8i lo-ic. Acea%ta ar ec;iala! /n iaţa practic9: de=oltareain%titţiilor cltrale /n deplina netralitate politic9. At<t din partea%tatli ro<n! c<t 1i din partea inorit9ţilor %9 n %e r9rea%c9 n%cop politic. Cltra %9 8ie pentr /&o-9ţirea c /n%1iri orale 1iintelectale a oaenilor! iar nicidec pentr %%ţinerea

&1%



Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	loucris
View:	220 times
Download:	0 times

psihologiapoporuluiroman.doc

Documents