Psih. Varstelor Curs Dppd

7/18/2019 Psih. Varstelor Curs Dppd

http://slidepdf.com/reader/full/psih-varstelor-curs-dppd 1/70

CAMELIA STANCIU

STADIALITATEA DEZVOLTĂRIIUMANE

PERIOADA ADOLESCENŢEI, TINEREŢII, VÂRSTEI

ADULTE ŞI VÂRSTEI A TREIA

1



CAP. I PERIOADA ADOLESCENŢEI

„Adolescenţa nu este doar o perioadă importantă a vieţii, ci şi singura perioadă

când putem vorbi despre viaţă în sensul complet al cuvântului.” de Michel Houellebec

Adolescenţa (adolescence) reprezintă o perioadă de tranziție de la perioada copilăriei

la stadiul adult, în timpul căreia individul se maturizează sexual.1

La Roma, în perioada republicană, copilul nu era înregistrat și nici numele lui nu era luat

în evidență pnă în momentul în care îmbrăca ! toga virilis", la 1#$1% ani. &upă acest

eveniment era trecut în listele de cetăţeni. 'n timpul lui arcu Aureliu (sec. al $lea) se

introduc registrele o*iciale de na+teri. nă la % ani, copiii erau supraveg-eaţi de mamă,

apoi treceau sub autoritatea tatălui. opiii î+i însu+eau modul de viaţă tradiţional, inclusiv

activităţile obi+nuite ale adulţilor. Asistau la muncile cmpului, îi însoţeau pe păstori +i

plugari, +i încercau să$+i a/ute părinții, după puterile lor. 0etele primeau o educație di*erită

de băieţi.

&upă vrsta de % ani, ele continuau să rămnă în casă, pe lngă mama lor, de la care

învăţau treburile casei (pregătirea -ranei). La 1#$1% ani, educaţia în *amilie lua s*r+it. &e

la copilărie, care dura pnă la 1#$1% ani, se trecea direct la tinereţe, marcată de asumarea

drepturilor +i datoriilor speci*ice cetățenilor. rsta adolescenţei nu era marcată cu nimic.2

Adolescenţa apare azi ca o !vrstă tampon", de trecere de la copilărie la starea de adult, dar

+i de rupere de mediul *amilial +i de pregătire pentru trecerea în cel al vie ții sociale, pe

cont propriu +i după reguli aleatoare.3

Caracteristici generale ale e!l"#iei a$!lescent"l"i

&upă ie+irea din pubertate, are loc în mod intens ie+irea din societatea de tip

tutelar, *amilial, +colar +i intrarea în viaţa cultural 4 socială mai larg a +colii +i c-iar a

ora+ului.

1 At5inson, L.R., At5inson, .R., 6mit-, 7.7., 8em, 9.&., 2::2, ntroducere în psi-ologie,

7d.;e-nică, 8ucure+ti, p. <=#2 Radu, >.,1<<?, si-ologia vrstelor, 7d. ;ipogra*ia 0undaţiei!Romnia de mine", 8ucure+ti, p.??3 idem, p. ?#

2



&in punctul de vedere al @rsulei c-iopu=, adolescentul trece prin cteva stadii B

!readolescenţa 4 în această etapă se conturează +i se adnce+te mult individualizarea,

conturndu$se caracteristicile con+tiinţei +i ale con+tiinţei de sine C este o *ază de intensă

dezvoltare psi-ică încărcată de con*licte interioare. 0enomenul care ne interesează este cel

de individualizare care se intensi*ică att pe plan intelectual, ct +i pe cel de relaţionare.

ărerile personale încep să *ie argumentate +i capătă deseori o validare de generaţie. 'ncepe

să crească interesul pentru probleme abstracte +i de sinteză, dar +i pentru participare la

roluri mai deosebite. 'n acest stadiu experienţa a*ectivă se nuanţează +i se impregnează de

valori.

Adolescenţa propriu " #isă sau marea adolescenţă (1#D1E ani la 2: ani) 4 se caracterizează

printr$o intelectualizare intensă (dezvoltarea gndirii abstracte), prin îmbogăţirea +i lărgireaîncorporării de conduite adulte. Adolescentul caută mi/loace personale de a *i +i de a apărea

în oc-ii celorlalţi. ndividualizarea +i con+tiinţa de sine devin mai dinamice de

!demnitate" +i !onoare". Apropierea de valorile culturale este de asemenea largă. ntensă

este +i socializarea aspiraţiilor, aspectelor vocaţionale, pro*esionalizarea ce se conturează

treptat, cuprinznd în esenţă elemente importante ale concepţiei despre lume +i viaţă.

Adolescenţa prelungită cuprinde tineretul de/a integrat în *orme de muncă +i tineretul

studenţesc (de la 1ED2: ani la 2? ani). 6ub o *ormă sau alta, independenţa este dobndităsau pe cale de a *i dobndită la această vrstă, *apt ce duce cu sine un plus de energizare +i

dilatare a personalităţii.

Adolescenţa este cuprinsă între 1= +i 2: de ani, urmată de postadolescenţă pnă la 2? de

ani, se caracterizează prin *oarte multe sc-imbări +i trans*ormări, de aceea a *ost

considerată o a doua na+tere sau un moment esenţial în dezvoltarea psi-ică umană.?

Adolescenţa +i în mare măsură +i postadolescenţa sunt tot vrste ale învţării. . &ebesse

spune căB !6ituaţia de +colar sau licean rămne comună tuturor adolescenţilor " în toate

ţările civilizate. Acest *apt *avorizează, pe de o parte, o dezvoltare cognitivă remarcabilă,

iar pe de altă parte, *ormarea culturii generale.#

e planul dezvoltării biologice, adolescentul tinde spre ec-ilibru +i spre adoptarea

unei con*ormaţii apropiată de cea a adultului, în sc-imb în plan psi-ologic, trans*ormările

= c-iopu, @., erza, 7., 1<<?, si-ologia vrstelor. iclurile vieţii, 7ditura &idactică +i

edagogică, R. A$ 8ucure+ti, p. 2:%

? reţu, ;.,op.cit., p.2%: (apud Le-alle,1<EE)# idem, p. 2%1

3



sunt extrem de rapide, spectaculoase +i de maximă complexitate cu salturi la nivelul unor

*uncţii, cu evoluţii mai lente la nivelul altora. &iversitatea dezvoltării psi-ice generează noi

conduite +i noi modalităţi de relaţionare cu cei din /ur, *orme originale de înţelegere +i

adaptare. ;raversarea acestei perioade nu se *ace în mod lent, dimpotrivă, tensionat,

adeseori cu existenţa unor con*licte +i trăiri dramatice, cu *rămntări interne pentru găsirea

surselor de satis*acere a elanurilor, a aspiraţiilor +i cu tendinţa de a evita teama *aţă de

piedicile ce se pot ivi în realizarea proiectelor sale de viitor.%

;reptat, dezvoltarea psi-ică, a intelectului îl maturizează în deosebi sub raport social +i

cultural, îl *ace să devină avid de cunoa+tere +i de participare cu responsabilitate, în deplină

cuno+tinţă de cauză, la activităţi cu caracter social, se antrenează în elaborarea de lucrări

originale în literatură, artă, +tiiţă, te-nică.

De%!ltarea &i!l!gic' a a$!lescent"l"i

;rans*ormările din planul *izic, de+i nu sunt spectaculoase, imprimă caracteristici

stabile, asemănătoare adultului. Ast*el, unele măsurători pun în evidenţă *aptul că între 1=

+i 2: de ani creierul atinge aproximativ greutatea maximă +i se apropie de *inalizare

osi*icarea di*eritelor părţi ale craniului. &ar procesul de osi*icare al sc-eletului se

realizează progresiv +i se înc-eie între 2: +i 2? de ani ca ulterior, pnă la bătrneţe, să se producă modi*icări în compoziţia c-imică a ţesutului osos.E

oncomitent, se dezvoltă volumul mu+c-ilor +i se măre+te *orţa musculară. F dezvoltare

mai intensă se înregistrează, la începutul perioadei adolescenţei, la nivelul mu+c-ilor mari

ca apoi, întregul proces să se extindă +i la nivelul mu+c-ilor mici, ceea ce in*luenţează

per*ecţionarea +i coordonarea mi+cărilor *ine. e la mi/locul perioadei, se constată +i o

stabilizare relativă a cre+terii adolescenţilor în înălţime +i greutate, dar, *recvent, acest

*enomen se corelează cu alimentaţia +i cu condiţiile de activitate. rin unele măsurători, s$a

pus în evidenţă o cre+tere în înălţime, între 2:$3: cm, iar greutate, =$? 5g anual. 'n *uncţie

+i o cre+tere statuară mai timpurie +i mai rapidă.<

ercetările e*ectuate au demonstrat existenţa unor di*erenţe, ce sunt speci*ice sexului. a

atare, tot mai evident adolescentele capătă o în*ăţi+are generală *eminină, concretizată în

proeminenţa bustului +i con*ormaţia bazinului, dezvoltarea +oldurilor, au craniul mai mic,

%

erza,7., 2:::, si-ologia vrstelor, 7d.ro-umanitate, 8ucure+ti, p. 1E?E idem, p. 1E#< idem, p.1E%

=





&ezvoltarea identităţii în condiţii de dependenţă sau în situaţiile în care se menţin *orme

in*antile ale independenţei este mai puțin spectaculoasă. 0ormele dependenţei materiale,

emoţionale, de con*ort +i apartenenţăC +i de mentalitate, valori pot provoca *rustraţii +i

con*licte între adolescent +i părinţi.

&ezvoltarea intelectuală a adolescentului re*lectă lăcomia pentru ac-iziţii de cuno+tinţe +i

disponibilitatea pentru con*runtarea de idei cnd se apelează la *orme verbale precise +i

relevate. nteligenţa se maturizează la 1#$1E ani, atinge un nivel maxim de operativitate.

Adolescentul vrea să *ie unic, prin modul pe care îl adoptă, în a se iscăli, dar mai presus de

aceasta, el aspiră la admiraţia +i respectul celor din /ur.

u a/utorul gndirii +i al limba/ului se operează cu simboluri, imagini, concepte,

sc-eme +i reprezentări, generalizări +i abstractizări care organizează direcţiile mi+căriiintelectuale, pnă la vrsta de 1%$1E ani, gndirea se realizează după o *ormulă

combinatorie ipotetico$deductivă, complexă. @nii autori spun că la 1#$1E ani, inteligenţa

atinge nivelul maxim de operativitate +i implicarea acesteia în rezolvările de probleme

denotă maturizarea ei. Adolescenţii de *orţa inteligenţei +i gndirii, mani*estă tot mai

*recvent pre*erinţe pentru învăţarea bazată pe argumentaţie +i asociaţii complexe în

detrimentul învăţării prin memorare. Apelarea, din această perspectivă, la utlilizarea

expresă a *ormelor inteligenţei concretă, abstractă, și socială exprimă potenţialulindividual al *iecăruia +i di*erenţele ce apar între adolescenţi, +i se a/unge, ast*el, la

activităţi mai mult sau mai puţin originale +i creative ce de*inesc personalitatea tnărului.

ei cu inteligenţă medie sunt lipsiţi de siguranţă, prudenți, mai puţin sociabili, dar

autocritici pnă la devalorizarea activităţilorC cei cu inteligenţă slabă, sunt mai siguri +i mai

puţin ezitanţi, mani*estă o sociabilitate mai bună +i o oarecare expansiune socială, iar

adolescenţii cu retarduri intelectuale sunt slabi creativi +i se relaţionează *ără o

*undamentare realistă evidentă. Literatura psi-ologică evidenţiează că tinerii inteligenţi

sunt activi, creativi, sociabili, agitaţi, cu tendinţa de a atrage atenţia, debordanţi +i dornici

de a învinge plictiseala. Adolescenții *oarte inteligenţi +i *oarte creativi mani*estă

comportamente mai independente +i cu dorinţe de autoper*ecţionare. Aceștia sunt mai

noncon*ormi+ti, *enomen activ în respingerea aspectelor convenţionale +i de a*irmare a

autorităţii ce pot duce după . &ebesse, la ceea ce el a numit criza de originalitate.

#



si-icul nu apare în a*ara relaţiei, ci este o *ormă sau o expresie a vieții de relaţie un caz

particular al conexiunii universale a lucrurilor, dar și ca expresie de natură in*ormațională

la celelalte două constituente ontologice ale universului materia +i energia.11

'n aparatul psi-ic conceput de 6.0reud, 7ul sau ego$ul este componentă structurală avnd

rolul de a pune de acord cerințele sinelui cu exigențele realităţii +i ale supraeuluiC el este

att con+tient ct +i incon+tient, *iind super*icial *aţă de sinele care este pro*und.12

E*(ansi"nea (ers!nalit'#ii +i c!(!rtaent"l"i

Adolescentul rămne în continuare dependent de *amilie, dar se străduie+te tot mai

mult să iasă de sub tutela ei, iar pentru adulţi apar di*icultăţi în adoptarea celor mai

*avorabile *orme de relaţionare cu adolescenţii pentru a evita eventualele con*licte.6ituaţiile extreme, cum ar *i un climat prea indulgent sau negli/at, ca +i al unuia prea rigid

cu interdicţii exagerate, nu *acilitează dobndirea autonomiei personale, deoarece se

menţin stările tensionale +i se reduc motivele pentru o implicare activă a adolescentului în

propria sa socializare. Relaţiile dintre *amilie +i adolescent se deteriorează, ceea ce

determină repercursiuni negative +i asupra adaptării generale a tnărului din perioada de

vrstă ulterioară. 0amilia este +i ea a*ectată deoarece îi scade *orţa de in*luenţare +i este tot

mai des evitată în luarea unor -otărri de către tnăr. osibilităţile reduse de adaptare +i deintegrare, neputinţa adolescentului la structurile social$pro*esionale +i *recvențele

insuccese, e+ecuri, dezamăgiri, anxietăţi pot genera comportamente ne*aste, deviante +i

c-iar de suicid. &impotrivă, cnd *enomenele de autodescoperire, de autoapreciere, de

autocunoa+tere sunt realiste +i însoţite de satis*acţii, cnd are posibilitatea de a$+i valoriza

propriile calităţi, comportamentele cunosc o ascensiune continuă spre adaptare la mediul

încon/urător. ersonalitatea nu evoluează în mod linear, ci cu oscilaţii, cu perioade de

inegalitate +i c-iar dizarmonii din care se dezvoltă o serie de structuri pozitive sau

negative, dependente de condiţiile *actorilor educaţionali sociali +i de cei ce ţin de

dobndirea unor particularităţi ereditare.

Cri%a !ral' a a$!lescen#ei

11 Aniţei, ., 2:1:, 0undamentele psi-ologiei, 7d.@niversitară, 8ucure+ti, p. E312 odrea, ., 2::#, maginea de sine +i personalitate în adolescenţă, 7d. Aliter, 0oc+ani, pag.1=

%



Adolescenţa, de/a bogată în zdruncinări anatomice +i *iziologice, nu este scutită,

nici de trans*ormări *iziologice +i psi-ologice. -iar cnd *amilia supraveg-ează cu gri/ă

apariţia primelor indicii *izice ale începerii pubertăţii, ele sunt totu+i suprinse de un

cortegiu de excentricităţi caracteriale care o însoţe+te.

0enomenele psi-ologice a*ectate +i caracteriale care însoţesc libertatea, *iind speci*ice

adolescenţei,prezintă o asemenea similitudine la aproape toţi indivizii, înct pot *i grupate

sub denumirea generală de Gcriză".

Fricum am numi$oB criză de origine /uvenilă, criza vrstei ingrate sau a vrstei di*icile, ori

pur +i simplu criza adolescenţei, această etapă a evoluţiei psi-ologice este banală în sine,

cu toată gravitatea mani*estărilor ei exterioare. 'n timp ce modi*icările anatomice +i

*iziologice ale perioadei de pubertate se e*ectuează lent, acceasta criză izbucne+te adeseacu brutalitate.

riza cuprinde e*ectiv, la un moment precis al existenţei lor +i în grade di*erite

mai bine de două treimi dintre adolescenţi. rsta medie de apariţie acestei crize este între

12 +i 1= ani la *ete, 1= +i 1# ani la băieţi. 7a poate surveni +i mai devreme.

@neori cauza ei poate *i o puternică emotivitate naturală, o cultură intelectuală mai

vastă sau pur +i simplu o repetare întmplătoare a unor +ocuri a*ective. ;inerii înc-i+i într$

un climat *amilial su*ocat +i ostil oricărei in*luenţe din a*ară trec prin aceste crize trziu, pela 1# sau 1E ani. La o vrstă mai avansată, crizele sunt *oarte violente, greu de suportat +i

lasă urme mai sensibile asupra caracterului.

Relatările literare *ăcute de unii scriitori despre propria lor criză ne arată că aceasta

se produce în general brusc. 7 zadarnic să sperăm că vom suprima criza /uvenilă

îndepărtnd de adolescent toate împre/urările care ar putea declan+a un +oc emoţional. 7ste

deasemenea inutil ca părinţii să$+i asume răspunderea morală a acesteia atunci cnd

evenimentul declan+ator este cauzat de ei, deoarece într$un asemenea caz ei n$ar *ace dect

să grăbească o reacţie inevitabilă.Hguduierile psi-ologice ale adolescenţei sunt de/a latente

la copil +i î+i au originea tot în trecutul ei.

riza aceasta comportă trei etape succesive, *oarte di*erite între eleB perioada revoltei,

perioada înc-iderii în sine +i perioada exaltării. e măsură ce tnărul înaintează în vrstă,

amintirile pe care le$a păstrat despre începutul crizei de originalitate se +terg. 7le se

estompează pe nesimţite +i sunt înlocuite de preocupări mai actuale. uţin cte puţin se

constituie +i ia na+tere un întreg trecut.

E



Lund în considerare drumul parcurs de gndirea sa de la primul contact cu lumea

exterioară +i pnă la evadarea din atmos*era *amilială, adolescentul î+i dă seama de

inconsistenţ stărilor su*lete+ti prin care a trecut. &evine mai puţin sclavul senzaţiilor de

moment, +i înainte de a trece la acţiune, începe să dorească să le compare cu cele pe care

le$a resimţit de/a altădată.&ndu$+i seama că o dată cu trecerea anilor el s$a sc-imbat *oarte

mult, bănuie+te că +i senzaţiile viitoare vor putea modi*ica /udecata +i comportamentului

ei.'+i pierde din intransigenţă +i ziua în care teama de viitor este temperată de aminirea

tuturor celorlalte momente de panică princare a trecut, criza de originalitate este pe punctul

de a se termina.

Partic"larit'#i ale !in#ei a$!lescen#il!r

'ncorporarea valorilor +i a idealurilor îl *ac din nou pe tnăr să *uncţioneze ca un

tot. 6e simte valoros, demn, dezvoltă un sentiment de autopreţuire. >oi capacităţi cognitive

se c+tigă în relaţie cu maturitatea. intea devine capabilă de noi teorii +i ipostaze asupra

lumii. ;inerii sunt capabili să se piardă în sinele celuilalt, să se îndrăgostească. ierd

controlul con+tient al situaţiei, ceea ce reprezintă o caracteristică de bază a dragostei

mature.13

7xistă o importantă evoluţie a motivaţiei pentru învăţare în acest stadiu, care însă persistă distincţii între grupările de adolescenţi. otivaţia extrinsecă se îmbogăţe+te +i

dobnde+te o valoare socilaă mai mare dect în stadiul anteriorB

• înţeleg *aptul că societatea actuală cere mai multă competenţă pe care, în mare

măsură, +coala o asigurăC

• încep să aibă convingeri că pregătirea de vr* este o garanţie pentru un viitor

pro*esional sigurC

• gradul de pregătire asigură un loc important în societateC

• notele *oarte mari susţin reputaţiaC

• cu premiile, medaliile, titlurile pentru reu+itele la concursuri +i olimpiade c+tigă

stima celorlalţi. 1=

Acţionează +i o motivaţie negativă, cu intensităţi di*erenţiate, la grupări di*erite de

adolescenţi, cum ar *iB *rica de insucces, de pierdere a reputaţiei, de pedeapsă, de

13 untean, A., 2::#, si-ologia dezvoltării umane, 7d.olirom, a+i, p.23%1= reţu, ;., 2::<, si-ologia vrstelor, 7d olirom, a+i, p. 2<2

<



dezamăgiri provocate părinţilor etc. @. c-iopu observa că toate planurile motivaţiilor sunt

socializate, iar latura lor morală este intensi*icată(1<E<). otivaţia intrinsecă a învăţării

este constituită dinB

a. interese cognitive de durată +i pro*undeC

b. interese creativeC

c. satis*acţia depă+irii obstacolelor în rezolvarea problemelor, a neclarităţilor, a

volumului prea mare de cuno+tinţe +i a dezordinii lor.

@nii liceeni însă mani*estă o selectivitate restrictivă prea timpurie. &in cauza timpului

insu*icient, a volumului prea mare de cuno+tinţe de învăţat, a exigenţelor prea ridicate ale

pro*esorilor, a solicitărilor crescute ale unor examene semni*icative, unii adolescenţi

negli/ează în mod deliberat unele materii +i limitează posibilităţile de a$+i *orma culturagenerală +i de a$+i dezvolta toate capacităţile cognitive.

'n strnsă legătură cu dezvoltarea motivaţiei se realizează +i un anume grad de

maturizare a mecanismelor voluntare. Acest nou nivel al dezvoltării voinţei se exprimă în

cteva planuri caracteristice pentru adolescenţă +i postadolescenţăB

voinţa este implicată puternic în opţiunea pentru viitoarea pro*esie +i în des*ă+urarea

pregătirii din această perspectivă. 1?

• este mani*estată *recvent în des*ă+urarea în *apt a autonomiei +i independenţei pecare adolescentul +i le cucere+te de$a lungul acestei stadiu +i le ampli*ică mult în

postadolescenţă.

• este anga/ată în realizarea unor activităţi auto*ormative care devin în acest stadiu

mai numeroase +i ţintesc mai ales calităţile de ordin su*letesc.

Adolescentul este înclinat să respingă tutela *amiliei +i să$+i construiască singur destinul.

ai ales în postadolescenţă aceste aspecte sunt mai accentuate.1#

De%!ltarea c!n+tiin#ei $e sine +i !rientarea (r!-esi!nal'

roblema principală a perioadei pubertăţii +i adolescenţei este aceea a identi*icării

de sine (personale) sau a dezvoltării con+tiinţei de sine.

1? dem, p. 2<31# dem, p. 2<=

1:



&ezvoltarea con+tiinţei de sine este prezentă +i în perioada +colară mică +i se conturează pe

baza rezultatelor activităţii +i a compensaţiei +i raportării acesteia la ceilalţi +i la cerinţele

lor.

erioada pubertăţii +i a adolescenţei repune problema dezvoltării con+tiinţei de sine

datorită pe de o parte modi*icărilor ce survin în sistemul general de cerinţe ce se mani*estă

*aţă de puber +i adolescent, iar pe de altă parte, datorită sc-imbărilor prin care trece

personalitatea cu structurile +i substructurile sale.

ercepţia de sine alimentează ideea de sine. 'ntruct în pubertate +i adolescenţă percepţia

de sine se modi*ică +i se corectează mereu, procesul de autoidenti*icare continuă.

I. 9ames a *ost primul care a acordat atenţie dialecticii dezvoltării con+tiinţei de sine +i

distanţei dintre JeuJ +i JsineJ. ersonalitatea totală al cărei nucleu devine JeulJ +i JsineleJeste prin aceasta, duală. onstă din JeulJ $ cel ce cunoa+te +i este con+tient de JsineJ $ care

este cel cunoscut.

6inele cuprinde trei *eluri de elementeB

$ sinele corporal, material $ se re*eră la corp, ve+minte, cămin, cărţi, obiecte, prieteni,

vecini, deci sinele corporal se re*eră la tot ceea ce posedă o persoanăC

$ sinele social $ constă din reputaţia +i recunoa+terea unei identităţi anume, consideraţia pe

care o obţine o persoană în mediul său, cum suntB onoarea +i reputaţiaC$ sinele spiritual $ se exprimă prin con+iinţa propriei activităţi, a tendinţelor +i a

aptitudinilor psi-ice.

Acesta este teritoriul actelor de voinţă +i reprezintă trăirile prin care omul se simte mai

pro*und în sine însu+i att prin percepţia lumii, ct +i prin procesele intelectuale pe care le

posedă. 6inele are o natură socială în toate accepţiunile +i elementele sale componente.

denti*icarea vocaţională se mani*estă la puberi mai mult ca descoperire de aptitudini,

capacităţi, abilităţi, apoi ca pregătire activă direcţionată $ pregătire pentru examene de

admitere în instituţii de învăţămnt.

iaţa socială este încărcată de experienţă +i modele pro*esionale (vocaţionale).

Integrarea s!ci!(r!-esi!nal'

Ann 8irc- (1<<%) apreciază că se pot identi*ica două tipuri de opinii cu privire la

abordarea adolescenţei. 'n primul rnd, opinia tradiţională consideră adolescenţa ca o

11



perioadă de dezvoltare dominată de agitaţie +i revoltă, stres +i *rămntări, acumulare de

presiune datorită trans*ormărilor *izice, emoţionale, cognitive, sociale.

'n al doilea rnd, opinia sociologică caracterizează perioada adolescenţei în acela+i

mod, însă pune accent pe cu totul alte cauze, precum nevoia de independenţă, sensibilitatea

*aţă de evaluările celorlalţi, con*uzia de rol.1%

Adolescenţa este una din cele mai importante perioade din viaţa +i evoluţia personalităţii

umane. 6ensul dezvoltării îl constituie deplina integrare socială, înţelegnd această

integrare sub toate aspectele ei. Ast*el spus, adolescenţa nu este numai perioada care

-otăre+te viitorul *iziologic +i psi-ologic al adolescentului, ci +i perioada care -otără+te

viitorul lui pro*esional +i social.

Adolescentul mani*estă o puternică tendinţă spre a*irmare de sine, de autorealizare,de impunere a propriului eu. maginea de sine poate *i în concordanţă cu caracteristicile +i

capacităţile reale ale personalităţii, sau dimpotrivă, pot apărea situaţii în care imaginea de

sine să nu concorde cu realitatea, în sensul supradimensionării sau subdimensionării

acesteia.

Adolescenţa se înscrie ca o etapă principală în *ormarea idealurilor pro*esionale, ca

*iind vrsta la care se pregăte+te +i se *ormează decizia pentru pro*esiune, vrsta a*irmării

de sine, a *ormării +i consolidării1E

viitorului adult. 6e intensi*ică procesul identi*icăriivocaţionale. Această identi*icare vocaţională nu realizează însă întotdeauna o

compabilitate între interese +i aptitudini. 'n acest caz, o bună consiliere +i îndrumare a

tnărului îl va a/uta să depă+ească cu bine perioada căutărilor.

'n cadrul liceului, primele clase o*eră posibilitatea demarării unui proces de urmărire a

evoluţiei elevului, a structurării unui stil de muncă, a conturării posibilităţilor sale, a

intereselor sau *ormelor de activitate spre care aderă. @ltima clasă de liceu devine pentru

adolescent un nou moment de decizie.1<

unca in*luenţează viaţa adolescenţilor în mai multe privinţe. ;raseul educaţional,

deprinderile +i cuno+tinţele asimilate se re*lectă +i au impact asupra aspiraţiilor de muncă

ale adolescenţilor. 7i î+i aleg *recvent prietenii dintre colegii de +coală +i adesea dintre cei

care au acelea+i preocupări educaţionale.

1%

Kolu, 0., 2:1:, si-ologia dezvoltării umane, 7d.@niversitară, 8ucure+ti, p. 2:=1E dem,p.22%1< dem,p.22E

12



ornind de aici, alegerea prietenilor modelează +i este modelată de opţiunile academice +i

vocaţionale, de abilităţile +i interesele comune.

6tudiile întreprinse pe adolescenţi privind speranţele, obiectivele +i aspiraţiile lor de viitor,

des*ă+urate în cadrul unor culturi variate, au demonstrat că sunt *oarte interesaţi de

educaţia lor +i de viitoarea ocupaţie. &e exemplu un studiu e*ectuat pe un e+antion de

studenţi din Kermania a indicat că găsirea unui loc de muncă era principala lor preocupare

(0oester +i 0rideric-, 1<<#). 'n Flanda, 8osma (1<<2) a raportat că, în timpul interviurilor

luate pe tema indentităţii, adolescenţii s$au re*erit cel mai *recvent la +coală ca viitoare

ocupaţie ca *iind cele mai importante elemente pentru ei. La urma urmei, a avea !un loc de

mună real" +i a *i plătit pentru munca depusă reprezintă un pas important către autonomie,

independentă +i statutul de adult. unca in*luenţează viaţa adolescenţilor în mai multe privinţe. ;raseul educaţional, deprinderile +i cuno+tinţele asimilate re*lectează +i au impact

asupra aspiraţiilor de muncă ale adolescenţilor.2:

&incolo de contextul +colar, primele contacte cu munca ale adolescenţilor au loc *recvent

în contextul *amilial. restarea de treburi casnice +i primirea de *eedbac5 direct +i indirect

constituie unele dintre cele mai timpurii experienţe de muncă pentru copii +i adolescenţi.

&e asemenea, cei din urmă experimentează indirect lumea muncii prin intermediul

relatărilor părinţilor +i a reacţiilor acestora *aţă de locul lor de muncă. &ezvoltareavocaţională a unor adolescenţi are loc treptat +i în *inal a/ung să practice meseria pe care

+i$o doreau atunci cnd erau copii. Le place ceea ce *ac, sunt per*ormanţi în domeniul în

care lucrează +i sunt răsplătiţi pentru asta. 'n cazul altor adolescenţi, este posibil ca

dezvoltarea vocaţională să nu aibă aceea+i evoluţie pozitivă. 6$ar putea ca ei să lupte din

greu pentru a$+i găsi un loc de muncă, să a/ungă să le displacă ceea ce *ac +i să se simtă

recompensaţi mai puţin dect merită.21

'n societăţile occidentale, copiii +i adolescenţii sunt încura/aţi să exploreze piaţa muncii,

pregătindu$se pentru a se anga/a +i a deveni cetăţeni productivi. ulte tatonări au loc

neo*icial +i includ activităţi extrapro*esionale, cum ar *i -obb$urile +i activităţile

des*ă+urate în timpul liber. &e asemenea, mulţi adolescenţi a*lă in*ormaţii despre diverse

ocupaţii prin intermediul programelor +colare.

6peciali+tii în domeniul carierei au subliniat *aptul că rolurile de adolescent în

timpul liber +i de adolescent$elev, care au cel mai mare impact în adolescenţă, le o*eră

2: Adams, R.,K., 8erzons5, 2::<, si-ologia adolescenţei, 7d.olirom, a+i, p.13E21 dem, p.13<

13



multe ocazii de a se pregăti pentru piaţa muncii. Molland (1<<%) a precizat că activităţile

des*ă+urate în timpul liber sunt alese în baza unor *actori de personalitate +i a unor interese

care g-idează o eventuală selecţie a viitoarei ocupaţii. 'ntr$adevăr, adolescenţii nu prea *ac

distincţie între timpul liber, +coală +i muncă (ondrace5 +i 65ori5ov, 1<<%). Adolescentul

este receptiv la orice aspect al vieţii care îi o*eră posibilitatea de a explora +i a învăţa.

7xperienţa în muncă /oacă un rol important în maniera în care se autode*inesc adolescenţii.

on*runtarea cu realitatea muncii plătite îi poate stimula să analizeze cu seriozitate, de

multe ori pentru prima dată în viaţă, cine î+i doresc să *ie (sau să nu *ie) sau ce ar putea *i

pe piaţa muncii. Fricum, există păreri controversate în legătură cu impactul pe care îl are

experienţa de lucru în adolescenţă, dacă este un *actor pozitiv, negativ sau neutru în

dezvoltarea viitoarei cariere. @nii părinţi consideră că este rezonabil să$+i lase copiii săînveţe. Alţii consideră că activitatea plătită determină un respect mai mare *aţă de muncă +i

subliniază valoarea acesteia ca modalitate de a obţine lucrurile pe care cineva +i le dore+te.

ărinţii nu sunt singurii care s$ar putea să aibă păreri di*erite în ceea ce prive+te răspunsul

la întrebarea dacă munca stimulează o dezvoltare sănătoasă a adolescenţilor. ercetătorii

au obţinut rezultate relativ di*erite în stadiile lor despre munca în rndul adolescenţilor,

realizate în ultimele două decenii.22

DECI/IA ŞI ORIENTAREA ŞCOLAR0 ŞI PRO1ESIONAL0

DECI/IA

0iecare tnăr trebuie să$+i cultive capacitatea de a lua decizii. 6tarea de indecizie

este periculoasă +i va duce la ruina multor tineri. &acă nu veţi *i -otărţi, temeliile

caracterelor voastre vor rămne zidite pe nisip. 7xistă unii care au ne*ericirea de a se a*la

întotdeauna de o parte gre+ită, în timp ce &omnul dore+te ca ei să *ie oameni loiali, care să

poată distinge binele de rău.23

&ecizia de carieră reprezintă procesul care duce la secţia unei alternative de carieră

din mulţimea de variante disponibile la un moment dat.2=

Pr!-esia reprezintă specialitatea (cali*icarea) pe care o persoană o dobnde+te prin studiu.

22

dem, p.1=:23 I-ite, 7., 2:11, inte, caracter, personalitate, 7d.!iaţă +i sănătate" , 8ucure+ti, p.#32= Lemeni, K., iclea, ., 2:1:, onsiliere +i orientare, 7d. A6R, lu/$>apoca, p.1%:

1=



Oc"(a#ia este specialitatea, activitatea pe care o des*ă+oară e*ectiv o persoană, într$o

unitate economico$socială, +i care reprezintă pentru aceasta o sursă de existenţă.2?

&ecizia exprimă conceptualizarea unei opţiuni de rezolvare a obiectivelor +i direcţionarea

con+tientă a activităţii. Arată trecerea de la intuirea empirică a unei soluţii la decizia

raţională, bazată pe analize +i alegerea din mai multe variante conturate. >u este o simplă

-otărre luată, ci aceea legată de in*luenţarea directă a activităţii elevilor, relaţiilor,

metodologiei. 'mbină elemente *undamentale (obiectivul, variantele de soluţionare,

-otărrea luată), complementare (in*ormaţiile, controlul aplicării ) +i auxiliare

(comunicarea deciziei), arată că luarea unei -otărri nu este un proces linear, continuu, ci

apar mereu perturbări, întreruperi, reveniri, reconsiderări, repetări, omisiuni de in*ormaţii

pe parcursul acţiunii, dependente de operaţiile cognitive implicate în sistemulin*ormational asupra des*ă+urăriiB percepere, analiză, comparare, interpretare, sinteză,

generalizare, concretizare. Antrenează *actorul psi-osocial (relaţii, stări, opinii, valori) în

rezolvarea situaţiilor conturate, prin depă+irea contradicţiilor. &e unde +i aprecierea că

decizia este, de *apt, rezolvarea unei situaţii problematice.2#

&ecizia instrucţională

&in punct de vedere al teoriei instruirii, decizia este un proces de alegere în moddeliberat a unei linii de acţiune pentru a a/unge la rezultatele proiectate, la obiectivele

prestabilite.

F de*iniţie operaţională a deciziei este dată de . 9inga (1<<3)B activitate con+tientă de

alegere a unei modalităţi de acţiune, din mai multe alternative posibile, în vederea realizării

obiectivelor propuse.

La nivel instrucţional, decizia are un caracter mai complex dect în alte domenii,

deoarece procesul vizează elevul în *ormare. onsecinţele deciziilor au in*luenţă directă

asupra personalităţii viitorului adult.

Actele de decizie au un rol reglator, ele ne*iind un produs al unei -otărri arbitrare, ci al

unui proces logic care trebuie să parcurgă o serie de etape cum ar *iB obiective, variante

(alternative), criterii (selecţie), decizie, acţiune, control, rezultat actual +i rezultat dorit.

6emni*icaţiile generale ale deciziei educaţionale suntB

2? idem,p.1#=2# 9oiţa, 7., 2:::, anagement educaţional, 7d. olirom, a+i, p.??

1?



• din punct de vedere social, indivizii pregătiţi de +coală vor activa după absolvire

într$o colectivitate unde se vor integra în maniera în care au *ost solicitaţiC

• din punct de vedere moral, decizia educaţională poate sc-imba în bine sau în rău

un destin +colar +i uman pentru o lungă perioadă a existenţei.

2%

&ecizia de carieră

'n general, decizia de carieră se consideră a *i doar punctul *inal, de selecţie e*ectivă a

alternativei optime, *ără a se avea în vedere întregul proces prin care trece o persoană

pentru a realiza această alegere.

'n cadrul deciziei de carieră se disting trei componente a*late în permanentă interacţiuneB

&ecizia de carieră

1.onţinutul deciziei 2.rocesul decizional

e decizie urmează să iauN um voi lua această

decizieN

3.ontextul deciziei

are sunt *actorii care îmi in*luenţează deciziaN2E

onţinutul deciziei de carieră se re*eră la problema e*ectivă, care necesită luarea unei

decizii. 7xemple de probleme de carierăB

•

alegerea +colii +i a pro*ilului de studiu (liceu teoretic, real, +coală de arte,*acultatea de medicină, etc.)

• alegerea unei pro*esii (inginer, contabil, medic, +o*er, pro*esor etc.)

• alegerea unui anumit traseu educaţional (un liceu de artă 4 o *acultate de artă +i

design 4 masterat în design vestimentar)

2% ucu, 8., R.,2::1,nstruirea +colară,7d.olirom,a+i,p.1=#2E Lemeni,K.,iclea,.,2:1:, onsiliere +i orientare,7d.A6R,lu/$>apoca,p.1%:

1#



• alegerea unor modalităţi de *ormare a competenţelor pro*esionale (activităţi de

voluntariat, noviciat etc.)2<

rocesul decizionalB

&emersul decizional propriu$zis cuprinde o serie de etape care au o pondere mai mare sau

mai mică în economia deciziei de carieră, în *uncţie de conţinutul +i contextul deciziei.

rocesul decizional

1. &e*inirea deciziei +i identi*icarea alternativelor

2. 7xplorarea +i evaluarea ?. Reevaluarea

deciziei

alternativelor existente

3. lanul de carieră =. mplementareadeciziei

&e*inirea deciziei +i identi*icarea alternativelor presupuneB

• con+tientizarea necesităţii de a lua o decizie de carierăC

• de*inirea conţinutului decizieiC

• identi*icarea alternativelor existente pentru decizia dată.

7xplorarea +i evaluarea alternativelor existente presupuneB

• suprapunerea peste caracteristicile personale (valori, interese, abilităţi +i

deprinderi)C

• concordanţa cu a+teptările persoanei (stilul de viaţă dorit, mediul de activitate

a+teptat, nivelul educaţional implicat etc.)C

• susţinerea de care ar bene*icia din partea persoanei semni*icativeC

2< dem,p.1%:

1%



• costurile +i bene*iciile implicate de alegerea variantei respective.3:

lanul de carieră se poate re*eri laB

• modul în care se vor dobndi cuno+tinţele +i deprinderile necesare pentru

practicarea domeniului ales (exempluB traseul educaţional +i *ormele de dezvoltareadiacente)C

• modul în care se vor explora o*ertele educaţionale sau ocupaţiile (exempluB

consultarea materialelor scrise, vizite la +colile, *acultăţile sau locurile de muncă

vizate etc.)C

• modul în care se va *ace promovarea personală (exempluB curruculum vitae,

scrisoarea de intenţie, pregătire pentru interviu etc.)31

mplementarea deciziei presupune aplicarea planului stabilit. Aceasta implică att

consecvenţă, ct +i *lexibilitate în adaptarea la situaţii nea+teptate. lanurile e*iciente sunt

cele care ţin seama de aceste evenimente nea+teptate +i permit o reevaluare +i o readaptare

a planului.

Reevaluarea deciziei permite corectarea anumitor di*icultăţi apărute în di*erite etape, cum

ar *iB

• necorcondanţe între di*erite etape ale procesului decizional (exempluB

necorcondanţă între planul de carieră +i modul în care aceasta a *ost pus în

aplicare)C

• aspecte de*icitare ale procesului decizional (ex., evaluarea incompletă a

alternativelor).

mportanţa deciziei rezidă în interacţiunile multiple dintre carieră +i celelalte aspecte ale

vieţiiB stilul de viaţă, starea de bine, exercitarea rolurilor, prestigiul etc.

ontextul deciziei este dat de totalitatea *actorilor interni +i externi care in*luenţeazăconţinutul +i procesul decizional.32

1act!rii interni care in-l"en#ea%' $eci%ia $e carier'

3:

idem, p.1%131 idem, p.1%=32 idem, p. 1%#

1E



uno+tinţele despre sine, deprinderile, caracteristicile de personalitate, valorile +i

interesele reprezintă reperele cele mai importante în alegerea carierei +i sunt rezultatul

procesului de autocunoa+tere.

uno+tinţele educaţionale +i ocupaţionale sunt rezultatul comportamentului explorator

mani*estat de către elevi în vederea obţinerii in*ormaţiilor despre alternativele +i pro*esiile

de interes.

iturile sunt credinţe *alse despre carieră, despre procesul de alegerea a carierei +i despe

strategiile care asigură succesul pe piaţa muncii.

7xemple de mituriB alegerea carierei este un proces ireversibilC odată ce ai ales o carieră,

nu te poţi răzgndiC există o singură carieră potrivită pentru tineC valoarea ta ca persoană

depinde de cariera taC +tii totul despre cariera pe care vrei s$o urmeziC succesul în carieră

depinde doar de per*ormanţele tale academiceC ca să ai succes în carieră, trebuie să ai

multe diplomeC trebuie să alegi între a avea o carieră +i a avea o *amilie.

7xemple de stereotipuriB

• stereotipurile de genB pentru *emei sunt potrivite domeniile umaniste +i pentru

bărbaţi sunt potrivite domeniile te-nice.

•

stereotipurile despre +colile +i pro*esiile pe care elevii le au în vedereB coalaaceasta este pentru copii care provin din *amiliile cu baniC ro*esia de manager îţi

aduce mulţi bani, etc.

Abilitatea decizională este o strategie, o procedură de acţiune implicată în rezolvarea

problemelor de carieră +i în selectarea alternativei optime.

1act!ri e*terni care in-l"en#ea%' $eci%ia $e carier'

ărinţii in*luenţează decizia de carieră +i dezvoltarea carierei copiilor prinB

disponibilitatea de a acorda suport pe parcursul procesului decizionalC o*erirea unui *eed$

bac5 în legătură cu alternativele de carierăC acordarea autonomieiC acceptarea opţiunilor

copiilorC expectanţe realiste legate de carieră, care devin *actor motivator pentru alegerile

copiilor +i nu în ultimul rnd, o*erirea unor modele pozitive de comportament, legate de

alegerea +i dezvoltarea carierei.

odelele de carieră sunt persoane semni*icative, aceste sunt modele din antura/ul copiilor,

din mediul *amilial sau persona/e promovate prin intermediul mass$media. n*luenţa

1<



acestora asupra deciziilor de carieră ale copiilor se realizează prin o*erirea suportului

in*ormaţional +i psi-ologic, prin orientarea +i modelarea comportamentului decizional.

Krupul de prieteni in*luenţează decizia de carieră prin expunerea adolescentului la

valorile grupului. 0ormarea +i menţinerea miturilor +i a stereotipurilor legate de carieră

sunt legate în mare parte de presiunea grupului de prieteni.

Fportunităţile se re*eră la posibilităţile materiale +i *inanciare, la resursele in*ormaţionale

+i de *ormare existente, la situaţiile +i activităţiile de învăţare care consituie mediul de

cre+tere +i dezvoltare al copiilor.

As(ecte rela#i!nate c" $eci%ia $e carier'

;ranziţia reprezintă trecerea de la un stadiu la altul +i presupune totalitateamecanismelor +i a trans*ormărilor care *ac posibil acest proces.

erioada +colarităţii între # +i 1< ani este marcată de tranziţii multiple. &in punctul de

vedere al carierei, cele mai relevante +i importante suntB

• trecerea de la mediul +colar la mediul muncii între 1E$1< ani, care implică

modi*icarea rolurilor persoanei +i apariţia unor noi cerinţe sociale.

• tranziţia de la un ciclu de învăţare la altul, ce implică sc-imbări în contextul de

învăţare +i cerinţele mediului +colar +i social.

ndecizia de carieră poate să *ie tranzitorie, normală +i c-iar necesară în procesul alegerii

carierei. rocesul decizional implică parcurgerea etapelor deB autocunoa+tere, explorarea

educaţională, ocupaţională, dezvoltarea de abilităţi +i evaluarea alternativelor, în care

momentele de indecizie alternează cu momente de certitudine. Acestea sunt stări

temporare care în *inal conduc la cristalizarea unei decizii educaţionale sau ocupaţionale.

>u necesită o intervenţie specială, dar adolescenţii pot bene*icia de pe urma suportului

in*ormaţional +i psi-ologic pe care îl acordă mediul.

ndecizia poate să ia două *ormeB

$ndeci#ie ca moment absolut normal al procesului de deci#ie a%lat în des%ăşurare.

Adolescentul este în căutarea de in*ormaţii despre sine +i despre traseele educaţionale +i

ocupaţionale, evaluează alternative, abandonează +i caută variante etc.

$ndeci#ie ca mani%estare a indecisivităţii. ncapacitatea de a lua o decizie se datorează unei

lipse de strategii de evaluare a in*ormaţiilor, a variantelor, *ie a anxietăţii legate de situaţia

2:



de decizie. Acesta se mani*estă printr$o dependenţă de alte persoane, evitarea sau amnarea

deciziei +i lipsa de încrederii în sine.

Stil"ri $eci%i!nale

6tilul decizional reprezintă modalitatea proprie de a rezolva o situaţie ce presupune

alegerea între mai multe alternative. @n stil decizional de*icitar poate distorsiona sau

împiedica prelucrarea in*ormaţiilor legate de sine +i domeniile de activitate, ast*el înct

rezultatul este unul dezadaptativ +i cu repercusiuni serioase asupra posibilităţii de

plani*icare a carierei. Adolescenţii pu+i în *aţa unei situaţii de decizie legată de carieră pot

mani*esta siluri decizionale di*erite.33

6tiluri decizionale3=

6tilul decizional aracteristici

plani*icat abordare raţională a deciziei, ec-ilibrată sub raportul practicăriicognitive +i emoţionaleB ! 6unt organizat +i îmi *ac planuri."

agonizantinvestire de timp +i energie în adunarea datelor +i analizaalternativelor, ceea ce determină o supraîncărcare +i amnareadecizieiB !>u mă pot decide."

impulsiv acceptarea primei alternative disponibile, *ără a căuta altele sau aaduna in*ormaţieB !&ecid acum +i mă gndesc mai trziu."

ituitiv *undamentarea deciziilor pe sentimente +i trăiri neverbalizateB"6imt că a+a e bine."

delăsător amnarea oricărui proces de evaluare +i acţiune în privinţa problemeiB !ă voi gndi mine."

*atalist a lăsa decizia pe seama mediului sau sorţiiB !e va *i, va *i."

compliant acceptarea deciziei altuia în locul deciziei individualeB !&acă crezică e bine..."

paralitic acceptarea responsabilităţii pentru decizie, ulterior mani*estndincapacitate în iniţierea procesuluiB ! tiu că trebuie, dar pur +isimplu nu pot să o *ac"

Di-ic"lt'#i (e care le (!t 2nt3(ina a$!lescen#ii 2n l"area $eci%iei $e carier'

• &i*icultatea de a iniţia procesul decizional în sine, datorităB motivaţiei scăzute de

implicare în procesul decizional, indeciziei generale ca o consecinţă a anxietăţii,

33 8ăban, A.,2::1, onsiliere educaţională, 7d.Ardealului, lu/$>apoca, p. 2223= idem, p. 223

21



mani*estă în toate tipurile de decizii, convingerilor iraţionale (mituri) legate de

alegerea carierei.

• Lipsa in*ormaţiilor despreB *azele des*ă+urării procesului decizional,

caracteristicile personale relevante pentru luarea unei decizii optime (interese,

valori, abilităţi), alternativele ocupaţionale posibile, strategiile prin care ar putea

obţine in*ormaţii legate de carieră.

• nconsistenţa in*ormaţiilorB in*ormaţii contradictorii +i ambigue despre sine sau

despre alternativele decizionale (note mari la o disciplină de studiu pe parcursul

liceului, dar notă mică la bacalaureat la aceea+i disciplină), con*licte interne

(interese pentru două domenii pro*esionale di*erite, cum ar *i teatru +i +tiinţe

economice), con*licte externe (discrepanţe între scopurile părinţilor +i cele aelevului).3?

'n cazul în care indecizia de carieră este rezultatul unei lipse in*ormaţionale sau a unei

di*icultăţi de comportament pe care le experimentează adolescentul, se impune intervenţia

specială pentru remedierea lor. resiunea exercitată asupra adolescentului de către +coală +i

*amilie în momentul de indecizie pot să conducă la adoptarea +i implementarea prematură

a unor decizii mai puţin potrivite.

'n luarea unei decizii, este importantă propria experienţă, însă aceasta, pentru a alunga

posibila naivitate, trebuie *undamentată pe *apte +i date reale. olectarea +i procesarea

in*ormaţiilor, ca punct de plecare al procesului decizional, reprezintă con+tientizarea

situaţiei care are nevoie de o decizie. asul imediat următor este cel al evaluării opţiunilor.

F mai bună decizie depinde în mod direct de calitatea in*ormaţiei. 7levul dore+te

să *ie in*ormat cu privire la *actorii existenţi, cu toate că, în acel moment, el poate să nu

perceapă relevanţa lor în procesul decizional. Rolul in*ormaţiei este de a reduce

ambiguitatea, ceea ce se întmplă indi*erent de caracterul ambiguu iniţial al acesteia.

&i*icultăţi +colare apar la orice vrstă. 'nsă pubertatea marc-ează o peroiadă de

sc-imbare în raport cu +colaritatea. 6e pot observa declinuri sau e+ecuri +colare bru+te, cu

att mai spectaculoase cu ct sunt înregistrate de elevi pnă atunci străluciţi. 7xistă situaţii

inverse, cnd tnărul nu acorda iniţial atenţie învăţării pentru ca ulterior, în mod subit să

investească *oarte mult studiu.3#

3? Lemeni, K., iclea, ., op.cit., p. 1E33# lerget, 6., op.cit., p. 22?

22



F persoană obi+nuită î+i petrece aproximativ o treime din viaţa activă lucrnd, în

contextul în care programul de lucru este de E ore pe zi.

Alegerea unui /ob doar de dragul de a avea un loc de muncă, pentru că e la modă sau

pentru a avea un venit poate părea o soluţie de compromis, însă pe termen scurt. e termen

lung acest lucru înseamnă să te simţi plictisit +i să devii pla*onat. 'n acest *el devii

demotivat +i stresat, *actori ce au impact în ceea ce privește sănătatea, dar +i în ceea ce

prive+te per*ormanţele la locul de muncă.

De(rin$eri $e cercetare 2n g3n$irea critic'

A observa înseamnă a vedea +i a remarca cevaC a privi ceva cu atenţie pentru a remarca

diverse elemente.

A descrie înseamnă a de*ini o situaţie.

A compara înseamnă a examina lucrurile, a le găsi un gen proxim +i o di*erenţă speci*ică.

A identi%ica înseamnă a arăta sau demonstra cum este cevaC a recunoa+te ceva ca

individualitate.

A asocia înseamnă a opera conexiuni mentale între situaţiiC a le conecta pe baza unei relaţii

de cauzalitate.

A in%era înseamnă a *ormula o opinie pe baza in*ormaţiei disponibile +i a evidenţeiC a

a/unge la o concluzieC a sugera indirect că o a*irmaţie este adevărată.

A pre#ice înseamnă a anticipa un eveniment.

A solicita înseamnă a *ace o cerere o*icialăC a *ace ca o lege, normă, etc. să *ie e*icientă

într$o situaţie datăC a *olosi ceva deoarece este relevant sau potrivitC a utiliza ceva în

practică.&eciziile pe care le luăm presupun întotdeauna alegeri, care pot *i bune sau mai puţin bune,

dar care, de *iecare dată au consecinţe *aste sau ne*aste asupra noastră sau asupra celor din

/urul nostru. -iar dacă gndirea critică este ceva ce posedăm de/a într$o măsură mai mare

sau mai mică, este totodată o pricepere pe care o putem ameliora prin exerciţiu.

0enomenul insuccesului +colar trebuie tratat cu toată responsabilitatea de *actorii

educaționali, pentru că e*ectele sale negative se *ac simţite pe multiple planuriB +colar,

*amilial, social +i individual. nsuccesele +colare ale elevilor reprezintă +i insuccese aleinstituției +colare, iar în cazul în care, cu ocazia examenelor naţionale (bacalaureat,

23



capacitate) se înregistrează procente scăzute de promovabilitate, se poate pune problema

e*icacităţii sistemului educațional în ansamblul său. @nii autori consideră că insuccesul

+colar marc-ează, în primul rnd inadaptarea +colii la elev, deci ar trebui considerate

obiectivele +i *inalităţile învăţămntului. entru părinți, insuccesul +colar este dintr$un

anumit punct de vedere, mai dramatic, pentru că poate semnala un posibil insucces

pro*esional, o situaţie economică modestă +i un statut social in*erior pentru copil, atunci

cnd va cre+te. 7l mai semni*ică e+ecul proiectului parental cu privire la viitorul

copilului.3%

Orientarea +c!lar' +i (r!-esi!nal'

onsilierea este un proces în care un pro*esionist stabile+te o relaţie bazată pe încredere cuo persoană care are nevoie de spri/in.3E

onsilierea asigură asistenţa individului în explorarea +i înţelegerea propriei identităţi, îl

spri/ină în dezvoltarea unor strategii de rezolvare a problemelor +i luarea deciziei.3<

iller (1<E<) susţineB !onsilierul are rolul de a a/uta elevii, a promova +i a dezvolta

abilităţile de comunicare +i cooperare, a o*eri in*ormaţii despre muncă +i domeniile

ocupaţionale." =:

C!nsilierea (riin$ cariera

'n consilierea privind cariera se pot distinge mai multe *orme de intervenţie. Ast*el,

psi-ologia vocaţională se ocupă de cercetarea modului de adaptare la opţiunile vocaţionale,

avnd ca obiect comportamentul +i experienţa persoanei în mediul de muncă.

onsilierea privind cariera ia parte în rezolvarea problemelor de carieră, dezvoltă

+i aplică intervenţii bazate pe cercetările psi-ologiei vocaţionale.

@tilizează +i termenul de !orientare vocaţională", pentru a desemna tot o *ormă de asistare

în domeniul carierei, dar di*erită de consilierea privind cariera.

Frientarea implică îndrumarea elevului pentru a realiza decizii speci*ice, *iind o intervenţie

ţintită, în cazuri particulare.

3% 6ălăvăstru, &., 2::=, si-ologia educaţiei, 7d. olirom, a+i, p. 23=3E

losca, ., ois, A., 2::1, onsiliere privind cariera, 7d. &acia, lu/$>apoca, p. <3< idem, p. 1:=:idem, p. 2?

2=



onsilierea privind cariera cuprinde o serie de activităţiB evaluarea personalităţii, a

valorilor, a motivației, identi*icarea aptitudinilor. onsilierea are în vedere îndrumarea

elevului spre o pro*esie sau o *amilie de pro*esii pentru care aceasta dovede+te că are

înclinaţii +i aptitudini. Acest tip de intervenţie constă în evaluarea e*ortului de pregătire

necesar al elevului, al alegerii celor mai adecvate *orme +i *iliere de dezvoltare, al

conceperii unui plan de *ormare pro*esională.

Fbiectivele consilierii privind cariera pot *i structurate pe trei componenteB

autocunoa+tere, dezvoltare vocaţională, cunoa+tere +i plani*icarea a carierei.

Aceste obiective au în vedereB autocunoa+terea +i descoperirea de către elevi a propriilor

interese, aspiraţii +i potenţialul de care dispun pentru a$+i de*ini propria identitateC

dezvoltarea unei imagini de sine pozitive, a autoacceptării +i a sentimentelor de preţuire personalăC *ormarea deprinderilor de a avea o atitudine pozitivă care se răs*rnge asupra

comportamentuluiC dezvoltarea aptitudinilor sociale +i a abilităţilor interpersonale, de

colaborare, a capacităţii de a comunicaC dezvoltarea capacităţii de autodiri/are +i de

rezolvare a problemelor propriiC *ormarea capacităţii de analiză, a competenţelor dobndite

prin învăţare, în vederea orientării spre o anumită carierăC *ormarea abilităţilor de a lua o

decizie privind alegerea +colii, pro*esiei +i asumarea responsabilităţii *aţă de integrarea

pro*esională +i socială în condiţiile o*erite de piaţa munciiC învăţarea unor te-nici de plani*icare a propriei cariere, de concepere +i monitorizare a planului de acţiune.

M!$ele $e c!nsiliere (entr" carier'

Activitatea de consiliere pentru carieră se re*eră la procesul complex de asistare

specializată a individului în momentele cruciale ale traseului său educaţional +i

pro*esional, prin *urnizarea de in*ormaţii precise +i susţinerea sa în luarea deciziilor care îi

a*ectează evoluţia ulterioară pe planul carierei.

odelul elaborat de arsons în 1<:< constă în trei asumpţiiB

• oamenii sunt di*eriţiC

• mediile muncii sunt di*eriteC

• există posibilitatea ca prin studiul acestora să găsim similarităţi care determină

!potrivirea" individ$ mediul muncii.

2?



odelele personaliste au *ost criticate datorită caracterului lor statistic în abordarea

problemelor legate de carieră +i a insensibilităţii la impactul *actorilor sociali +i economici

în determinarea comportamentului vocaţional.

odele dinamice au la bază ideea că dezvoltarea unei cariere presupune parcurgerea mai

multor etape pe parcursul desăvr+irii identităţii vocaţionale. @n loc important în cadrul

acestor modele i se atribuie procesului actualizării imaginii de sine, conceptualizată ca o

rezultantă a interacţiunilor continue dintre *actorii individuali +i cei situaţionali.=1

odelul cognitiv al consilierii pentru carieră (eterson, 6ampson +i Reardon,1<<1)

postulează existenţa unei relaţii de cauzalitate directă între e*icienţa în luarea deciziilor, pe

de o parte, +i soluţionarea problemelor legate de carieră, acurateţea procesării in*ormaţiei

despre sine +i problematica ocupaţională, plani*icare +i abilităţi decizionale.=2

Te!rii ale $e%!lt'rii carierei

Fpţiunea unui tnăr pentru o anumită carieră, realizată *ără nici un spri/in extern, este un

proces di*icil, adesea asociat cu alegeri gre+ite, ezitări, abandon, amnare, toate acestea cu

un serios impact asupra viitorului său pro*esional. 0iecare ne alegem viitoarea meserie în

*uncţie de anumite criterii. Ast*el, există în general mai multe tipuri de alegeri din partea

tinerilorB• social orientateB prestigiu, succes, poziţieC

• altruisteB spri/inirea *amiliei, a categoriilor de*avorizateC

• egoisteB con*ortul personal, c+tigul material, muncă u+oară +i *ără responsabilităţiC

• *rustranteB alegerea unui traseu pro*esional opus dorinţei celor cu care intrăm în

con*lictC=3

•

con*ormisteB acceptarea soluţiei găsite de altcineva +i plierea aspiraţiilor în acestsensC

• narcisisteB motivate prin plăcerea în sine, riscul pe care îl implică, satis*acţia

*urnizată.

ulţi părinţi î+i supraapreciază copiii +i le impun trasee educaţionale +i *iliere pro*esionale

la care ace+tia nu aderă cu convingere sau pentru realizarea cărora vor *ace *aţă cu greu, cu

=1 odar, ;., 6tanciu, ., otru+, A., 2::<, onsiliere educaţională +i vocaţională, 7d. &imitrie

antemir, ;rgu ure+, p. <#=2 idem, p. <%=3 idem, p. 1::

2#



e+ecuri repetate sau rezultate mediocre, *apt ce se va răs*rnge +i asupra satis*acţiei sau

reu+itei lor în muncă.

ărinţii trans*eră adesea copiilor nemulţumirile lor pro*esionale, stereotipurile cu

privire la muncă sau propriile aspiraţii nerealizate, *aptul avnd e*ecte ne*avorabile în

alegerea +i realizarea carierei acestora. onderea în care copiii ţin seamă de dorinţa

părinţilor cu privire la *iliera +colară de urmat +i pro*esia viitoare scade pe măsură ce

ace+tia sunt inclu+i în niveluri mai înalte de +colarizare. ;oţi cei abia ie+iţi de pe băncile

liceului +i$au pus, la un moment dat întrebări cu privire la care pro*esie ar *i cea mai

potrivită pentru ei.==

Alegerea +i !rientarea carierei

'n domeniul psi-ologiei carierei, există o multitudine de concepte care de cele mai

multe ori sunt ulilizate într$o manieră nediscriminativă. Ast*el, se vorbe+te despre alegerea,

orientarea, consilierea, dezvoltarea, educarea, managmentul carierei.

&acă la cele mai sus adăugăm +i conceptele de orienare +colară +i pro*esională, orientare

vocaţională, reconversie pro*esională, vom înţelege că situaţia devine +i mai di*icilă. >u ne

propunem să întreprindem acum o amplă dezbatere terminologică.

&eocamdată, dorim să di*erenţiem primii doi termeni, +i anume pe cei de alegere +iorientare a carierei.

Alegerea carierei implică opţiunea individului pentru o pro*esiune sau pentru anumite

tipuri de posturi, poziţii etc. mportante pentru ea sunt, după noi, momentul cnd se *ace o

asemenea opţiune, *actorii care o in*luenţează +i caracteristicile alegerii ca atare.

t prive+te momentul alegerii pro*esiunii sau carierei, acestea se plasează de obicei la

începutul vieţii pro*esionale active a individului. &acă pro*esiunea ini+ial aleasă nu este

potrivită sau satis*ăcătoare pentru individul respectiv, ea poate si sc-imbată ulterior.

&in perspectiva acestui prim aspect, alegerea carierei se situeaza la debutul vieţii

pro*esionale, pe cnd orientarea, nu a carierei, spunem noi, ci a cursuluiDtraiectoriei

carierei are loc mai trziu, după o perioadă de practicare a pro*esiei respective. =?

u re*erire la *actorii care in*luenţeză alegerea carierei, constatăm nu doar multitudinea, ci

+i varietatea lor extremă. >umai că ace+ti *actori sunt de cele mai multe ori exteriori

individului, c-iar mai puţin con+tientizaţi de el. ;nărul, a*lat în -ţi+ul +i păien/eni+ul

== idem, p. 1:1=? Hlate, ., 2::E, ;ratat de psi-ologie organizaţional$managerială, 7d. olirom, a+i, p. 3?#

2%



ecestor *actori, incapabil încă de a se cunoa+te pro*und, insu*icient in*ormat +i poate

insu*icient motivat, *ace o alegere care poate *i corectă, *ericită, dar +i întmplătoare,

gratuită, o alegere care îi reprezintă întru totul sau nu$l reprezintă deloc. Frientarea

carierei, imprimarea unui alt curs +i alt ritm al ei constituie expresia matrităţii depline a

individului, rezultatul experienţelor acumulate de$a lungul timpului, al succeselor +i

insucceselor trăite +i traversate pe parcursul practicării uneiDunor pro*esiuni. ursul

carierei, cel puţin ca tendinţă, este întotdeauna orientat pozitiv, constructiv, această

orientare *iind reprezentativă pentru identitatea pro*esională a individului.=#

&in punctul de vedere organizatoric, educaţia +i *ormarea deprinderilor pentru

dezvoltarea carierei presupunB

•

educaţie pentru carieră în ateliere de lucru (simularea alegerii anumitor cariere saumodele ale dezvoltării personale)C

• dezvoltarea deprinderilor privind alegerea carierei integrate di*eritelor discipline

+colareC

• lecturi +i teme aplicative despre posibilităţile unei dezvoltări reu+ite în di*erite

cariereC

• sesiuni de in*ormare, proiecte despre carieră, simularea anumitor situaţii speci*ice

unor pro*esiiC

• utilizarea *acilităţilor pentru anga/areB pro*ile pro*esionale, sisteme electronice de

mediere a muncii, de (auto)evaluare etc.C

• exersarea !pe viu" a demersurilor pentru anga/areC

• parcurgerea asistată a pa+ilor reali ai anga/ării.

'nainte de conturarea unui plan de educare +i dezvoltare a cariere, vor trebuii identi*icate

resursele în mod realist +i anticipate posibilele obstacole.=%

denti*icarea resurselor +i a obstacolelor (. 9igău) =E

nterne 7xterne

Resursetalent, aptitudini, deprinderi,cuno+tinţe, perseverenţă, motivaţie,interes

*amilia, prietenii, instituţiilespecializate în consiliere, +coala

Fbstacoletema de e+ec, ezitarea, amnarea,neîncrederea în sine, emotivitatea,îndoiala

resurse *inanciare modeste,experienţă în muncă redusă, nivelde +colarizare insu*icient, lipsă de

=#

idem, p. 3?#=% 9igău, ., 2::1, onsolierea carierei, 7d. 6igma, 8ucure+ti, p. <%=E ibidem

2E



spri/in +i încura/are

iaţa pro*esională are un aspect ciclicB începe cu gndurile +i experienţele care duc

la alegerea unei pro*esii, continuă cu implicarea în cariera aleasă +i se *inalizează cu

retragerea din viaţa pro*esională. Această evoluţie nu este liniarăB de$a lungul vieţii, adultultrebuie să ia decizii critice, iar adesea apar momente de îndoială +i criză.

6uper (1<?%) +i Maving-urist (1<#=) au împărţit acest ciclu într$o serie de stadii, ce au la

bază maniera de implicare pro*esională în di*erite momente ale vieţii.

Ast*el, &. 6uper, lund în considerare interacţiunea dintre activitatea de autocunoa+terea a

oamenilor +i alegerea ocupaţiei potrivitr, identi*ică următoarele cinci stadiiB

• stadiul de cre+tere (:$1= ani) 4 /ucndu$se, copilul experimentează o serie de roluri

+i activităţi pregătitoare pentru viaţa de adultC• stadiul de explorare (1?$2= ani) 4 adolescenţii î+i identi*ică nevoile, interesele,

abilităţile, oportunităţileC spre *inalul stadiului, tinerii aleg pro*esia potrivită +i

încep c-iar s$o exerciteC

• stadiul de implementare (2?$== ani) 4 c-iar dacă la început apar unele *luctuaţii

pro*esionale, în a doua /umătate a stadiului, cariera devine stabilăC ace+tia sunt

poate cei mai creativi ani sub raport pro*esionalC=<

• stadiul de menţinere ( =?$#= ani) 4 se pune accent pe menţinerea poziţiei dobndite

în anii anterioriC

• stadiul de declin (#?O ani) 4 o dată cu diminuarea capacităţilor *izice +i mentale, se

alterează statutul pro*esional, iar activitatea de muncă se s*r+e+te.

R. Mavig-urst pune accentul pe ac-iziţia de aptitudini +i capacităţi necesare integrării

omului în viaţa pro*esională +i stabile+te +ase stadiiB

•

identi*icarea (?$1: ani) 4 copiii se identi*ică cu părinţii lorC?:

• ac-iziţia unor deprinderi *undamentale (1:$1? ani) 4 la +coală, copii încep să

înveţe cum să$+i dozeze timpul, e*ortul, cum să *ie atenţi, concentraţi, etc.C

• identi*icarea pro*esională (1?$2?) 4 are loc alegerea ocupaţională +i pregătirea

pentru aceastaC

=< Kolu, 0., op.cit., p. 2#3?: idem, p. 2#=

2<



• devenirea pro*esională (2?$=: ani) 4 adulţii î+i per*ecţionează capacităţile cerute

de pro*esia lorC

• menţinerea unei societăţi productive (=:$%: ani) 4 se atinge nivelul de vr* în

planul cariereiC• contemplarea unei vieţi productive +i responsabile (peste %: de ani) 4 apare o

atitudine contemplativă, meditativă +i retrospectivă cu privire la realizările din anii

anteriori.?1

Te!riile l"'rii $eci%iei !ca#i!nale

8. Milton elaborează un model complex, pornind de la premisa că deciziavocaţională a omului e determinată de un input provenit din mediul social. Acest input este

veri*icat de către individ prin testul disonanţei. &acă disonanţa are un prag scăzut de

toleranţă, atunci individul se a*lă în situaţia de a$+i veri*ica premisele pe care s$au bazat

opţiunile sale pro*esionale. &acă individul descoperă că aceste premise nu se pot

mani*esta, atunci se a*lă în situaţia de a căuta o altă alternativă pro*esională. rocesul se

repetă pnă în cnd alternativa ocupaţională trece testul de disonanţă.

9. Prumboltz a *ormulat teoria luării deciziei vocaţionale din perspectiva învăţăriisociale.

7l consideră că luarea deciziei se modelează social, în *uncţie de întăririle +i *eedbac5$urile

pozitive +i negative ale celorlalţi. 7voluţia unei cariere este un proces de învăţare care

durează toată viaţa. 'n acest proces intervin *actori precumB zestrea genetică +i aptitudinile

speciale, condiţiile de mediu, experienţele învăţate +i situaţiile de învăţare, abilităţile

rezolutive +i modalităţile de abordare a unei sarcini.?2

;eoria expectanţei a lui . room explică luarea deciziei pe baza compensaţiilorB o muncă

interesantă, sanse de promovare, siguranţa locului de muncă, salariul, libertatea de acţiune.

Atunci cnd cineva ia o decizie, e de a+teptat să se gndească la mai multe rezultate. entru

*iecare rezultat, individul *ace o evaluare, stabilind ct de dezirabil este acesta.

&ezirabilitatea unui rezultat constituie o valenţă +i indică poziţia a*ectivă *aţă de acesta,

pre*erinţa pentru un anumit tip de per*ormanţă. 'n a*ară de acest aspect, omul estimează +i

în ce măsură alternativele vocaţionale îl pot a/uta să a/ungă la per*ormanţa dorită. Această

?1 ibidem?2 idem, p. 2#1

3:



estimare a alternativelor vocaţionale se produce în *uncţie de experienţa +i stereotipiile

privind anumite ocupaţii. 'n urma acestui proces, se stabile+te posibilitatea ca printr$o

alegere vocaţională să se atingă rezultatul dorit. Această posibilitate este denumită

instrumentalitate +i ea re*lectă convingerea *iecăruia că, atunci cnd ne anga/ăm în anumite

activităţi, vom obţine ceva care ne e convenabil.

ombinnd valenţa cu instrumentalitatea unei alternative vocaţionale, se a/unge la

stabilirea acelei alternative cu cel mai mare grad de dezirabilitate. 6copul este de a$l *ace

pe om să înţeleagă modul în care se *ace o alegere ocupaţională. e baza acestui model, se

con+tientizează mai bine propriile a+teptări, speranţe, convingeri, valenţe, interese.?3

In-l"en#e negatie

onţinutul orientării +colare +i pro*esionale trebuie să o*ere argumentele cele mai

puternice pentru a$i a/uta pe cei care ezită încă sau care au *ăcut o alegere gre+ită.

Frientarea +colară este o acţiune complexă, att prin numărul *actorilor implicaţi

(pro*esori, părinţi, sponsori, speciali+ti, etc), ct +i prin *aptul că *ace parte integrantă din

procesul instructiv$educativ. Responsabilitatea realizării orientării +colare revine +colii,

dirigintelui, pro*esorilor, dar, nu în ultimul rnd, consilierului care î+i des*ă+oară activitatea

în cabinetele special amena/ate în +coli. 6copul lor este de a realiza o bună in*ormare +iorientare a tinerilor.

roblema aptitudinilor +i a alegerii +colii +i ulterior a pro*esiunii a devenit o

problemă educativă de cel mai larg interes. ai ales în clasele terminale ale ciclurilor

+colare, munca diriginţilor a devenit un suport solid al orientării elevilor. >u numai

in*ormaţiile *urnizate, ci, mai ales, contactul elevilor cu diverse sectoare de activitate /oacă

un rol esenţial în consolidarea pre*erinţelor pro*esionale care stau la baza opţiunilor

tinerilor.

Goda" are e*ecte negative mai ales prin consecinţele ei, numărul mare de nereu+iţi la

concursurile de admitere care creează tot att de multe insatis*acţii pentru cei în cauză +i

pentru părinţi.

ass$media poate *urniza in*ormaţii obiective, veri*icate +i actuale privitoare la

*uncţionarea di*eritelor sectoare ale vieţii economico$sociale +i la cerinţele care există pe

piaţa muncii.

?3 dem, p.2#2

31



Frientarea +colară +i pro*esională este in*luenţată negativ de a+a numita !modă a

pro*esiunilor" +i de !s*aturile" prietenilor +i colegilor.

oda pro*esiunilor exprimată prin opinia publică este un *enomen de psi-ologie socială,

cu e*ecte negative asupra procesului de orientare +colară.

6unt ani +i c-iar perioade mai întinse în care anumite pro*esiuni !sunt la modă" +i au e*ecte

de in*luenţare a pre*erinţelor +i opţiunilor elevilor +i părinţilor.

Activitatea de consiliere este destinată adolescenţilor pentru a$i a/uta să ia o

-otărre în privinţa vieţii lor pro*esionale. 7a se des*ă+oară în trei planuriB

• stimularea e*orturilor active de in*ormare asupra meseiilor, carierelor +i propriei

persoaneC

•

a/utorul în obţinerea de lămuriri asupra *ormelor de pregătire, exigenţelor meseriilor, debu+eelorC elaborarea unor date descriptive asupra aptitudinilor,

personalităţii, intereselor +i a motivaţiilor individului +i

• examinarea împreună cu el a acestor in*ormaţii în a+a *el înct el să le integreze în

planurile sale de *ormare +i carieră.

CAP. II PERIOADA TINEREŢII

SU4ETAPELE TINEREŢII

32



Limita in*erioară se suprapune peste perioada de la 2: la 2= de ani, perioadă în care

există cteva categorii de tineriB unii care se a*lă în producţie, alţii care$+i e*ectuează

studiile superioare, iar a treia categorie este a celor care lucrează +i continuă studiile serale.

a atare, perioada cuprinsă între 2: +i 2=$2? de ani este o perioadă de trecere spre statutul

social virtual de adult.

+tigarea statutului social de adult ec-ivalează cu dobndirea autonomiei

economice (prin remuneraţie$salariu), iar acest *apt creează o autonomie (independen ță)

*oarte mare, precum +i condiţia organizării condiţiilor de trai în contextul acestei

independenţe.

6ituaţia tineretului la această vrstă se consumă sub semnul provizoratului, al

oportunităţilor sociale. 'n perioadele de criză economică, aceasta are cele mai puternicein*luenţe asupra tanărului care găse+te greu de lucru.

&. Levinson nume+te perioada de la 1% la 22 de ani vrsta de adult tnăr +i consideră

că se caracterizează prin coexistenţa statutului de adolescent cu cel de adult tnăr.

onsideră că este o perioadă de tranziţie dominată de trecerea tnărului de la starea de

copil$bărbat la aceea de bărbat tnăr.

erioada tinereţii implică o dilatare la limita sa superioară, în zilele noastre, *apt ce

determină oarecare nonconsecvenţe în determinarea acesteia de către di*eriți autori. 'nacest sens, &aniel Levinson consideră că vrsta adultului tnăr se re*eră la o distanţă de

dezvoltare psi-ică între 1%$1E ani la =? de ani, cu o oarecare di*erenţă între cele două sexe,

în sensul că pentru bărbaţi această vrstă se consumă între 2: +i =: de ani. entru subetapa

de adult tnăr, de la 1E$1< ani la 22 de ani, autorul citat consideră că e speci*ică vigoarea

*izică evidentă, dublată de inteligenţă, memorie, di*erite abilităţi, aptitudini deplin

utilizabile.

F mare stăpnire a propriilor posibilităţi +i *orţe creează un sentiment de *orţă +i

vigoare *izică +i spirituală, antrenate în a lupta pentru ţeluri propuse +i pentru constituirea

*amiliei +i stabilirea locului în societate.

rin toate acestea, perioada tinereţii este esenţială în supravieţuirea speciei. ?=

;inereţea este perioada în care, după ce în strati*icarea *ormaţiunilor sociale (*amilia,

pro*esia) se *ace debutul pro*esional, are loc o contribuţie importantă, o cotă de muncă,

economii +i contribuţie la bunăstarea și nivelul de trai tribului, adică a acelei părţi a a

?= c-iopu, @., erza, 7., 1<<?, si-ologia vrstelor. iclurile vieţii, 7ditura &idactică +iedagogică, R. A$ 8ucure+ti, p. 2#3

33



speciei cu care se identi*ică tineretul. 'n terminologia anglo$saxonă aceasta este perioada

de /unior ??.

7ric5 7ric5son a caracterizat vrsta tinereţii (ca vrstă mi/locie în ciclurile vieţii) ca

*iind dominată de ampli*icarea identităţii sociale +i de anga/are, implicarea pe acest plan

*ăcndu$se prin sarcini sociale.

'n acela+i timp, tinereţea se caracterizează prin trăirea intensă a experienţei dragostei +i

începutul vieţii de *amilie, ceeea ce duce la dezvoltarea intimităţii. a atare, acaeastă

perioadă se dezvoltă între pendularea dintre intimitate, izolare +i starea în care eul simte

necesitatea de a se lega de noi persoane, grupuri, organizaţii, cauze etc. 6e dezvoltă

calitatea +i capacitatea de partener +i, legat de acest statut, se dezvoltă di*erite *orţe morale

interne intime care /usti*ică +i alimentează sacri*icii +i compromisuri.&ragostea +i munca capătă un loc central în structura de conţinut a personalităţii.

&. Mall. ;. 8. 6c-neider și M. >gren, Proll pun în evidenţă *aptul că tinereţea este ultima

etapă în care /oacă rol central +i$+i pun amprenta evenimente deosebite ca +coala

obligatorie, ma/oratul, prestarea serviciului militar etc., căsătoria +i condiţia parentală.

'n concepţia @. c-iopu +i a lui 7. erza, tinereţea, inclusiv tendinţa u+oară de

dilatare a acesteia la limita superioară, se extinde între 2= +i 3? de ani. Aceea+i autori

consideră că perioada tinereţii se poate împărţi în trei subetapeB• etapa de adaptare, între 2= +i 2E de ani, se poate caracteriza ca perioadă de

ucenicie, stagierat. Adaptarea este pro*esională +i *amilială.

• a doua perioadă este cuprinsă între 2E și 32 de ani, de implantaţie, în care se

intensi*ică experienţa pro*esională +i se dezvoltă +i statutul de părinte, dat *iind

*aptul că adeseori apare un al doilea copil în *amilie.

• a treia subetapă, între 32 și 3? de ani, este o perioadă de stabilitate relativă a

adaptării, a valorilor, conduitelor +i aspiraţiilor *ormulate între timp.

7tapa cuprinsă între 2= +i 3? de ani, în ansamblu, posedă încă un potențial de

opozabilitate, dar +i capacităţi *lexibile de adaptare.

Adaptarea pro*esională pune tnărului sau tinerei numeroase probleme. ;nărul se întreabă

ce +tie, ce poate +i acestea raportate la ce ar vrea să *acă, sub semnul aspiraţiei spre

autorealizare, *ericire +i independenţă. 7xistă tipologii *oarte numeroase privind tinereţea.

omun însă acestor tipologii este *aptul că întreaga conduită este dominată de e*orturi de

?? idem, p. 2#=

3=



învăţare practică productivă, ca +i de o puternică dorinţă de autoa*irmare, aspiraţii de aport

social +i productiv. ai neclare sunt situaţiile privind modul cum să se realizeze toate

acestea.?#

rocesul adaptării este întreţinut relativ de experienţa de adaptare din perioada

adolescenţei, în care pro*esorii numero+i, cu stilurile lor di*erite de cerinţe +i discipline, au

contribuit intens la dezvoltarea acestor tipologii adaptative.?%

Acumularea treptată de experienţe de muncă va modi*ica tipologia iniţială. Activitatea

practică in*luenţează *oarte mult antrenarea tinerilor în viaţa socială, *apt ce creează o altă

ierar-ie de valorizare dect aceea din viaţa +colară.

6ubetapa cuprinsă între 2= și 2E de ani, de identi*icare primră pro*esională se exprimă

pe linie de di*icultăţi de evoluţie prin cunoa+terea treptată a programului de muncă, astilului, ritualului, sistemului de organizare, c-iar +i a ritmurilor biologice (orele de somn,

masă +i de odi-nă) +i adaptarea la acestea. 'n ierar-ia muncii, tnărul are rol auxiliar,

di*icultăţile de adaptare se resimt mai mult ca tensiune internă +i structurare a

responsabilităţilor +i aspiraţiilor spre acestea. &e *apt, perioada de identi*icare primară

pro*esională nu este încărcată de *oarte multe responsabilităţi stabile, ori, tnărul are o sete

de responsabilităţi clare +i *erme. ntegrarea lui în colectivul mare al întreprinderii sau

instituţiei, în roluri sociale +i în obiectivele +i perspetivele acesteia, este de asemeneacentrală.

;inerele *ete au în genere în această primă subetapă a tinereţii o disponibilitate

a*ectivă mare +i aspiraţii spre alcătuirea unui cămin.

6ubetapa de la 2E la 32 de ani devine de implantaţie mai consistentă în muncă +i de

identi*icare verticală mai complexă în cerinţele pro*esiunii. 6$a reu+it adaptarea la orarul

de muncă, la *el adaptarea la ritualul muncii. ?E

'n *amilie, responsabilităţile educative +i gosodăre+ti se multiplică.

6ubetapa de la 32 la 3? de ani aduce un nou cerc de integrare socio$pro*esională.

6tatutul social pro*esional este din nou în progres, experiența pro*esională devine mai

suplă.

?# idem, p. 2#??% idem, p. 2##

?E idem, p. 2%:

3?



ele mai sus menţionate pun în evidenţă *aptul că perioada tinereţii se caracterizează prin

intensi*icareaa sinuoasă a identităţii pro*esionale +i a integrării di*erenţiate în rolurile +i

statutele sociale dobndite pe care le cuprinde viaţa socială la un moment dat.

Caracteristici -i%ice

La începutul stadiului tinereţii, cre+terea *izică s$a înc-eiat +i *uncțiile organice pe

deplin dezvoltate. 'ntre 3: +i =? de ani, înălţimea rămne nesc-imbată +i greutatea rămane

constantă, ceea ce indică *aptul că organismul este pe deplin *ormat +i consolidat.

0orţa musculară este maximă între 2: +i 3: de ani +i scade u+or după 3: de ani,

începnd cu mu+c-ii picioarelor +i ai spatelui. 7ste, totodată, perioada vieţii cu cele mai

puţine probleme de sănătate. 8olile cele mai *recvente sunt in*ecţiile căilor respiratorii +i

cele cu transmitere sexuală. ;inerele sunt, în general, mai sănătoase, dar nivelul sănătăţiidepinde att de zestrea eredităţii, ct +i de *actori precum nivelul educaţional, nivelul

socio$economic, statutul marital.

Caracteristici (si)ice

'n general, tinerii care au avut în adolescență o e!rie bună o păstrează +i acum.

7xistă două tipuri de ac-iziţiiB

• conţinuturi cognitive corespunzătoare unor interese +tiinţi*ice +i culturale largiC

• cuno+tinţe legate de sarcinile de muncă, dezvoltndu$se amplu memoria

pro%esională.

La tinereţe se atinge gradul cel mai înalt de păstrare a celor memorate. ?<

Iagina#ia tinerilor a/unge la desăvr+ire din punctul de vedere al combinatoricii

imaginative +i al procesărilor speciale, care duc la depă+irea aspectelor cunoscute.

&atorită motivaţiei pro*esionale, poate să crească mult originalitatea imaginaţiei

creatoare +i să se des*ă+oare în condiţiile unor relaţii mai strnse cu gndirea, ceea ce dă un

spor de calitate +i de rigoare produselor ei. i în acest stadiu, imaginaţia contribuie mult la

realizarea *uncţiilor proiective ale personalităţii.

M!tia#ia 2n'#'rii este actualizată +i încă puternică, a+a înct susţine, mai ales în

primul substadiu, activităţi ce satis*ac interese culturale +i +tiinţi*ice +i, din ce în ce mai

mult, pe cele pro*esionale. 6e dezvoltă operațiile mentale de ansamblu +i se *ormează

numero+i algoritmi speci*ici. otivația învăţării pro*esionale poate *i mai puternică, cu o

mai mare *orţă de declan+are, sporind atracţia pentru învăţare.

?< reţu, ;., op.cit., p. 31<

3#



La tineri domină învăţarea practică legată de cerinţele reale ale locului de muncă. La

*el, învăţarea independentă este mai amplă dect cea instituţionalizată.

F altă particularitate distinctivă a învăţării este aceea că ea devine accentuat

selectivă, con+tientă +i voluntară.#: ;nărul decide de ce, cum +i ct va învăţa.

>ivelul de organizare +i calitatea des*ă+urării învăţării sunt mai ridicate la cei cu o

+colaritate îndelungată +i o pro*esie care solicită competenţa intelectuală.

R. I-ite ( 1<%?) stabile+te ? coordonate de cre+tere +i maturizare ale perioadei tinereţiiB

1. stabilizarea identităţiiC

2. desc-iderea către relaţii interpersonaleC

3. apro*undarea intereselorC

=. umanizarea valorilor +i constituirea unui sistem propriu de valoriC ?. gri/a *aţă de ceilalţi, prin depă+irea egocentrismului perioadelor anterioare.

onsumul de alcool este, de asemenea, o problemă de sănătate serioasă printre adulţii

tineri.#1 7*ectul primar al alcoolului este că acesta produce o încetinire graduală a reacţiilor

creierului +i sistemului nervos.

0umatul este un alt risc pentru sănătate.

8olile psi-ice +i tulburările rezultă din vulnerabilitatea individului din stresul

cotidian. @na dintre cele mai cunoscute boli care apar la s*r+itul adolescenţei +i începutul perioadei adultului tnăr este sc-izo*renia.

7xistă două perspective de abordare a sănătăţii mentaleB

rima este perspectiva socială, raspunsul *aţă de cerințele grupului +i rolul social.

A doua perspectivă este cea psi-ologică, unde sănătatea mentală cuprinde starea de bine,

de *ericire +i satis*acţie. 6ănătatea mentală înseamnă a reu+i să găse+ti o potrivire între tine

însuţi +i lumea încon/urătoare.

6exualitatea deţine un rol important în dezvoltarea cognitivă. otrivit teoriei lui 0reud,

sexualitatea constituie baza tuturor comportamentelor, iar stadiul în care se situează tinerii,

cel genital reprezintă cel mai înalt stadiu de dezvoltare.

;eoria motivaţiei sexuale (9o-n itc-ell, 1<%2) susţine că la baza comportamentului

sexual se a*lă o serie de nevoi ce se cer a *i satis*ăcute, ca de exemplu nevoia de intimitate,

#: idem, p. 321#1 Kolu, 0., op.cit., p. 23%

3%



nevoia de apartenenţă, de putere +i control, de supunere, curiozitate, pasiune +i extaz,

nevoia de /oc aprobat social.#2

'n viziunea autorilor erza 7. +i erza 0.7., perioada tinereţii este între 2?$ 3? ani.

7ste o perioadă de stabilizare +i maturizare biopsi-ică deplină, în care subidentităţile

sociale, pro*esionale, maritale, parentale se ec-ilibrează prin c+tigarea unui statut +i rol cu

in*luenţe pertinente pentru evoluţia personalităţii +i comportamentului tnărului.

R. ucc-ielli analizează *actorii psi-osociali,#3 cu accent pe cei socio$a*ectivi +i

educaţionali, care determină tulburări comportamentale la tineri +i arată că acestea se

exprimă în situaţii caB respingerea societăţii, denaturarea percepţiei sociale a altora,

imposibilitatea de a aprecia +i ă prevedea consecinţele ce decurg din unele acte +iimposibilitatea de a mai accepta un rol social pe care l$a avut înaintea comiterii actelor

delictuale.

@lterior, spre s*r+itul perioadei tinereţii (3? ani), *enomenul se atenuează +i are

loc o repliere spre situaţiile de lini+te, con*ort +i implicare în activitate.

ornind de la nivelul psi-icului uman, personalitatea tnărului este constituită din patru

subsistemeB

• subsistemul operaţional, din care rezultă acordul dintre realitate +i cerinţele

acesteia cu înglobarea regulilor de viaţă, de conduită +i trăirile interneC

• subsistemul emoţional, al trebuinţelor biologice, psi-ologice +i socio$culturale ce

*acitează instalarea de reacţii de acceptare sau sancţionare a trăirilor interioare +i a

e*ectelor din planul comportamentalC

• subsistemul structurilor sinelui, care cuprinde perceperea, reprezentarea, idealul de

sine +i nevoia de a*irmare de sineC

• subsistemul valorilor, care se bazează pe cunoa+terea +i înţelegerea regulilor +i

idealului de viaţă.#=

aloarea de sine, demnitatea sinelui la niveluri di*erite de con+tientizare îl *ac pe

tnăr capabil de a /uca roluri multiple. 6e dezvoltă un ego +i un sine puternice. 7ste capabil

acum de o dragoste matură, deplină, adevărată, pană la capăt, iube+te doar din bucuria de a

#2 idem, p. 2#3

#3 erza, 7., erza, 0.7., op.cit., p. 2:<#= idem, p. 213

3E



iubi. &ragostea este un proces în care *iinţa umană anga/ată se prinde cu întreaga viaţă.

6tarea matură a acestei perioade este numită de 7ric5 7ric5son capacitate de a genera.

ndividul care atinge această maturitate poate genera muncă, experienţa dragostei, trăind

satis*acţia e*orturilor împlinite. unca îi dă încredere în sine, sentimentul importanţei +i al

priceperii.#?

CAP. III PERIOADA VÂRSTEI ADULTE

Caracteristici generale ale (eri!a$ei

erioada adultă (3?$#? ani) a *ost mai puţin studiată ca stadiu sau perioadă

di*erenţiată deoarece vreme îndelungată psi-ologia generală î+i centra atenţia pe

caracteristicile subiecţilor din această etapă.#? untean, A., op.cit.

3<



'n ultimele trei decenii, o serie de autori au simţit nevoia să raporteze datele

acumulate la cele ce îi caracterizează pe copii +i adolescenţi.ediul de viaţă în care s$au *ormat +i dezvoltat adulţii în etapele ontogenezei a

*ost di*erit *aţă de cel al generaţiilor tinere +i el a in*luenţat evoluţia psi-ică ulterioară. rin

urmare, condiţiile sociale, economice, culturale, +colare +i de comunicare +i$au pus

amprenta asupra dezvoltării în copilăria +i adolescenţa adulţilor +i au modelat *elul de a

gndi, de a simţi, de a *i +i de a acţiona. u toate acestea, se pot desprinde o serie de trăsături universale umane

determinate de coexistenţa generaţiilor în acela+i mediu social$cultural +i caracteristici

generale *ormate sub amprenta structurilor individuale. Asemenea însu+iri dau posibilitatea

de a aprecia stadiile de psi-ologie umană într$un context mai larg.

6ocietatea contemporană antrenează un număr tot mai mare de oamenii în producerea unor bunuri materiale +i spirituale, ceea ce contribuie la dezvoltarea psi-ică

generală a omului zilelor noastre. &in acest punct de vedere, se pot remarca di*erenţe

privind aportul *iecăruia +i potenţialul psi-ic uman de la o etapă la alta de viaţă.Lund în considerare aceste aspecte, se pot evidenţia, pe vrste, di*erenţe de

aspiraţii pro*esionale, de stil de viaţă, de statute +i roluri sociale. 'n *elul acesta, se

conturează ca etape de aport +i dezvoltare psi-ică semni*icativă pe vrste raportate la anii

cronologici +i de speci*itate a tipului de activitate.'n literatura de specialitate sunt consemnatre două tendinţe contradictorii privind omul

adultB rima este axată pe ideea că după perioadele copilăriei +i adolescenţei dezvoltarea

încetează, iar după o lungă perioadă de platou, caracteristică vrstelor adulte, începe

declinul vieţii.A doua, este centrată pe *aptul că +i în această perioadă (+i ulterior) se acumulează

experienţă (mai ales pro*esională) +i cuno+tinţe ce semni*ică o dezvoltare continuă.Această ultimă idee a c+tigat tot mai mulţi adepţi +i cercetările e*ectuate au

con*irmat că după 3? de ani, omul este creativ, cu stabilitate în activitate, cu aspiraţii +i

pulsiuni interioare ce îi propulsează dezvoltarea +i exprimarea comportamentală

complexă.oncepnd vrstele sub *orma piramidei dinamice, I. 6tern a a/uns la concluzia că

în anii adulţi, vr*ul se caracterizează prin diminuare, iar I-ite consideră că în perioada

adultă se continuă concentricitatea din vrstele de cre+tere. K. Allport avansa ideea că

vrstele adulte se di*erenţiază de celelalte perioade prin unele trăsături speci*ice, cum suntB

con+tiinţa de sine largă, relaţii +i raporturi intime, securitate emoţională *undamentală,

=:



preocupare obiectivă, obiectivare de sine, armonie relativă cu propriile ac-iziţii din

experienţa personală. Adoptnd drept criterii de di*erenţiere tipul *undamental de activitate +i tipul de

relaţii implicate, ca +i principalele mani*estări biopsi-ice, se pot desprinde următoarele

subperioade ale vrstei adulte##B1. S"&(eri!a$a a$"lt', c"(rins' 2ntre 5676 $e ani, în care domină stabilitatea +i

activismul creator în pro*esie. 6e intensi*ică per*ecţionarea, reciclarea +i se adoptă strategii

ale conduitei ce pun în valoare potenţialul individului. 6tatutele +i rolurile sociale încep să

*ie încărcate de responsabilităţi în care apare aspiraţia spre un loc ct mai ridicat în ierar-ia

socială. reocuparea pentru *amilie, mai ales cea cu copil, este de asemenea, intensă +i

duce la o cre+tere relativă a conţinutului subidentităţii maritale +i parentale. ;otu+i, la

începutul subperioadei, statistic, se înregistrează cele mai mari des*aceri de căsătorii, caulterior (după =: de ani) să se revină la ec-ilibrul caracterizat prin înţelegerea extinsă +i

stabilitate emoţională. 2. S"&(eri!a$a a$"lt', $intre 7666 $e ani, se caracterizează printr$o implicare

mult mai mare în responsabilităţi pro*esionale +i sociale, ceea ce determină o dilatare a

subidentiţăţilor respective. 'n acest context, subidentităţile de soţ +i de părinte se vor

diminua u+or dat *iind c+tigarea în independenţă a copiilor, care au devenit mari.

arcurgerea acestei etape este mai di*icilă la *emei, datorită substratului biologic, -ormonalce duce la indispoziţii +i anxietăţi. 6e instalează o u+oară criză de in*erioritate, determinată

de menopauză, pe un *ond de discon*ort *izic ce creează tensiuni +i *rustrări.i la bărbaţi apar *orme de melancolie cu dominanţe depresive. Acestea sunt legate

de o anumită *ragilizare nervoasă, ca e*ect a oboselii acumulate în timp, dar mai cu seamă,

pot *i raportate la trăirile tensionale +i con*lictuale determinate de con+tientizarea *aptului

că unele *uncţii, att *iziologice ct +i psi-ologice, intră într$un u+or declin. @n alt

*enomen, mult mai important, prive+te erodarea succesului general de care persoana se bucura pnă acum +i o atenţie mai redusă ce i se acordă de către persoanele de sex opus.

Amintirile îl răscolesc +i ele deseori pe adultul de această vrstă, ceea ce determină un grad

de impresionabilitate relativ mare în relaţie cu evenimentele sau cu persoanele la care se

mani*estă anumite asemănări cu cele cunoscute anterior, ori trec prin situaţii ce par a se

repeta. 'n multe privinţe, aceste stări sunt asemănătoare celor prin care trece adolescentul

care se a*lă în pragul unei iubiri nemărturisite sau a uneia neîmplinită din cauză că nu a

găsit rezonanţa necesară în partenerul de sex opus.## erza, 7., erza, 0.7., op.cit., p. 22#

=1



3. S"&(eri!a$a a$"lt', c"(rins' 2ntre 6686 $e ani, se prezintă printr$o relativă

diminuare a *orţelor *izice. 7voluţia *eminină este +i mai critică la începutul ei +i într$o

anumită măsură devine di*icilă +i pentru bărbaţi. ontinuă diminuarea subidentităţii de

părinte, dar rămne activă implicarea în activităţi social$culturale. 6pre s*r+itul etapei,

scade +i subidentitatea pro*esională datorită apropierii pensionării. La nivelul *amiliei se

instalează mai multă lini+te +i ti-nă, ca urmare a ie+irii la pensie, *apt ce duce la

modi*icarea orarul zilnicC apariţia nepoţilor contribuie la cimentarea stărilor de lini+te +i la

revenirea în prim$plan a unor aspiraţii legate de cre+terea +i viitorul acestora. Acest aspect

lărge+te intimitatea *amiliei, iar regulile de toleranţă +i intoleranţă se bazează pe o mai

mare circulaţie a a*ecţiunii. Relaţiile dintre soţi sunt legate de aspectele de securizare +i

nevoia de spri/in din partea partenerului, mai cu seamă atunci cnd unul din ei trece prin perioade de criză, stări de discon*ort biologic, etc.#%

Sc)i&'rile 2n (lan &i!l!gic

La cele mai multe persoane, există pe durata acestei perioade un nivel *uncţional

organic stabilizat, ca o condiţie de *ond a des*ă+urării bune a tuturor activităţilor. M. 8. 9

ames constată acestă stabilitate pnă către #:$%: de ani, care se datorează sistemului

nervos autonom +i -ipotalamusului.

e *ondul acestui ec-ilibru organic se organizează unele sc-imbări discrete

începnd cu vrsta de =: de ani, a+a cum ar *i cele privind modi*icarea tensiunii arteriale,

*uncţionarea inimii sau a aparatului respirator. La nivelul sistemului nervos central, ie+irea

din *uncţie a unor neuroni, proces care începe c-iar de la 2? de ani, se accentuează de$a

lungul substadiilor adultului. 6e produce, de asemenea, declinul *uncţiilor glandelor

sexuale, mai înti la *emei, apoi la bărbaţi. ierderea de ţesut osos, care începe c-iar de la

3: de ani, se accentuează u+or la =: de ani +i mai departe. La *el, tonusul muscular scade

u+or în primul substadiu +i se resimte mai mult în ultimul, adică al adultului tardiv.

&in cauza acestor *enomene se produc +i modi*icări ale siluetei, adică se îngroa+ă

mi/locul, cre+te greutatea corporală +i poate apărea c-iar un început de grbovire. niţial,

aceste trans*ormări sunt mai discrete, dar începnd cu ?: de ani devin mai evidente unele

sc-imbări *izionomice, cum ar *i accentuarea trăsăturilor, încărunţirea +i rărirea părului,

apariţia ridurilor.

#% idem, p. 223$22%

=2



;oate aceste sc-imbări au ritmuri di*erite la diverse persoane în *uncţie de zestrea genetică

a *iecăruia +i de stilul propriu de viaţă. 7le au ecou în planul vieţii psi-ice, îndeosebi în

ceea ce prive+te imaginea de sine, +i stimulează găsirea unor modalităţi de compensare.

Caracteristici (si)ice

ercetările de început (1<?<) asupra gndirii +i inteligenţei la adulţi au dus la concluzia că

la această vrstă se produc scăderi continue +i semni*icative. &ar în 1<#3 Kut/ar +i în 1<#%

RQsler +i apoi alţi autori au criticat sever perspectiva accentuat biologică din care au *ost

*ăcute aceste măsurări +i estimări. riticile s$au re*erit laB

1. 6$au aplicat exact acelea+i teste ca +i la tineri, iar cercetările au relevat mai degrabă

particularităţile adaptării la probe dect caracteristicile propriu$zise ale gndirii.2. 'n 1<#?, R. eili considera că deosebirile constatate între tineri +i adulţi sunt

relativ mici +i pot *i u+or compensate la ace+tia din urmă.3. 0appo în 1<#? +i apoi RQsler în 1<#% au arătat că cercetările transversale, care le$

au înlocuit pe cele longitudinale, ce ar *i *ost cele mai potrivite, au estompat *aptul

că, pnă la ?: de ani, se pot constata cre+teri ale randamentului intelectual.=. 8auer în 1<## repro+ează *aptul că nu s$au avut în vedere *actori precum pro*esia

+i stilul de viaţă, care in*luen ează puternic randamentul intelectual.ț

?. 'n *ine, M. LQe a subliniat că, în ceea ce prive+te mani*estarea gndirii +i

inteligenţei la adulţi, trebuie să se aibă în vedere, în mod obligatoriu, *actori

precumB instrucţia +colară anterioară, cali*icarea pro*esională, antrenamentul

intelectual în sarcini pro*esionale, măsura în care timpul liber este *olosit +i pentru

dezvoltarea capacităţilor intelectuale.ercetările ulterioare asupra gndirii +i inteligenţei adulţilor au dus cteva concluzii

deosebit de importante att din punctul de vedere al orientării strategiilor de cercetare, ct

+i al interpretării rezultatelor obţinute.

ani*estarea capacităţilor intelectuale la adult este puternic in*luenţată de pro*esie.

F muncă în care persoanele sunt constant solicitate intelectual va duce la menţinerea +i

c-iar la sporirea acestor capacităţi.

Randamentul intelectual este mai înalt la cei care au avut o instrucţie +colară mai

bună +i mai îndelungată +i mai ales dacă e*ectuează o muncă intelectuală.

6trăduinţa oricărei persoane de a obţine o cali*icare superioară este un important

*actor de ridicare a nivelului gndirii +i inteligenţei.

apacităţile intelectuale ale adultului prezintă următoarea dinamicăB

=3



− sunt unele abilităţi cognitive care, *iind implicate în sarcini simple,

curente, tind să staţioneze. Ast*el sunt rezultatele din aplicarea testului

Raven sau ale testelor de vocabularC− cele solicitate de pro*esie sau puse în lucru în activităţile din timpul liber

înregistrează c-iar unele cre+teri, a+a cum sunt posibilităţile de

ac-iziţionare de cuno+tinţe, care păstrează un bun randament pnă la =E$#:

de ani +i c-iar mai mult. La unele persoane, aceste cre+teri sunt constatate

pnă la <: de aniC− toate capacităţile cognitive care sunt slab implicate în activităţile unei

persoane scad în mod cert.

Aceste rezultate au permis să se evalueze mai bine comportamentul pro*esional al

adulţilor +i să se pună în valoare toate disponibilităţile acestei perioade de viaţă.

6emne de întrebare au apărut +i în legătură cu estimarea capacităţilor de memorare

ale adulţilor. Au apărut îndoieli cu privire la conservarea acesteia, dar investigaţiile care au

urmat au scos în evidenţă cteva aspecte pozitive speci*ice pentru memoria adulţilor, +i

anumeB

− memoria logică este *oarte bine conservată +i cea mai amplu solicitată

pentru toate tipurile de situaţiiC− organizarea materialului de memorat atinge acum cel mai înalt nivel

depă+ind celelalte vrsteC− selectivitatea materialului de memorat este mai accentuată la adult +i este

*ăcută mai ales din perspectiva celei mai *recvente solicităriC− la adulţii anga/aţi pro*esional se continuă procesul dezvoltării memoriei

pro*esionale care excelează mai ales în reţinerea acelor date care se re*eră

la strategii +i proceduri de lucru, la în*runtarea riscurilor, la in*ormaţii mai

noi +i direct implicate în des*ă+urarea muncii.&ar sunt înregistrate +i unele scăderi ale memoriei, mai ales dincolo de mi/locul stadiului

adult, +i anumeB

− recunoa+terile +i reproducerile sunt mai puţin prompte după ?? de aniC− memoria spontană scade după =? de ani C− memoria de scurtă durată scade puţin după =:$=? de ani.

ornindu$se de la scăderile memoriei consemnate mai sus, s$a pus problema dacă se

păstrează capacităţile pentru învăţare cu att mai mult cu ct adulţii în+i+i au poziţii di*erite*aţă de acest aspect. 6$au conturat două puncte de vedereB

==



a) destul de mulţi sunt cei care spun că ceea ce au avut de învăţat au reu+it să

*acă în stadiile anterioare, iar acum au înc-eiat cu ast*el de activităţiC b) adulţii care sunt mai atenţi +i mai receptivi la toate tipurile de sc-imbări

din lume +i la *aptul că societatea contemporană promovează educaţia

permanentă rămn desc-i+i la programele de învăţare, care pot *ie să le

permită să ţină pasul cu noutăţile în domeniul lor pro*esional, *ie, datorită

mobilităţii pro*esionale, să participe la reciclări +i recali*icări, *ie să$+i

menţină orizontul cultural$+tiinţi*ic. Acest ultim aspect este o condiţie

generală att pentru integrarea în societate, ct +i pentru un nou mod de

raportare la sarcinile pro*esionale.

&inamica generală a capacităţilor de învăţare la om indică o cre+tere evidentă pnă

la 21 de ani, un relativ platou pnă la 3: de ani, o scădere lentă după 3: de ani, dar tot

relativ lentă +i după =? de ani, pnă către %? de ani.

ercetări *oarte importante asupra învăţării la adult a *ăcut M. LQe. Analiza

propriilor rezultate, dar +i ale altor cercetări i$au permis lui M. LQe să a*irme că, pnă la

?: de ani, se poate învăţa cu bune rezultate aproape orice. Adulţii nu sunt in*eriori *aţă de

alte vrste, în ceea ce prive+te capacitatea de învăţare, numai că destul de mulţi învaţă mai

puţin dect ar putea +i nu *ac nimic pentru a$+i conserva aceste capacităţi. 7ste de

asemenea adevărat că dinamica învăţării are +i aspecte individuale, de care trebuie să se

ţină seama.

&acă se compară modul de învăţare al adulţilor cu cel al persoanelor mai tinere, se

constată unele caracteristici *avorabile pentru obţinerea unui bun randament, +i anumeB

− adultul poate deseori să realizeze mai u+or unitatea dintre analiza mai

abstractă +i cea concretă a unor probleme, se poate mi+ca mai u+or între

aceste planuri, dispunnd de o experienţă pro*esională mai variată +i maiamplăC

− reu+e+te adesea să extragă mai repede ceea ce este important +i

semni*icativ dintr$un material ce trebuie învăţatC− cei cu o +colaritate mai îndelungată reu+esc să se orienteze cu succes în

sursele variate de in*ormareC− disting mai repede aspectele aplicative ale cuno+tinţelor pe care +i le

însu+escC

=?



− tind să pro*ite, în cadrul programului de învăţare, de acele secvenţe care$i

a/ută să$+i însu+ească noi metode +i procedee pentru a *ace *aţă exigenţelor

pro*esieiC− cer mai accentuat ca alţii rigoare +i precizie în ceea ce li se cere să înveţe

+i tind să re*uze ceea ce nu este prea clarC6tarea Adult, reprezintă acea optică obiectivă +i rece asupra realităţii, individul este

centrat pe momentul actual al situaţieiB hic et nunc, acumulează di*erite cuno+tinţe prin

experimentarea proprie asupra di*eritelor cazuri, a observat atent, a analizat +i selectat

in*ormaţii valide din exterior, a luat -otărri ori a tras concluzii într$o manieră lucidă,

raţională, *ără pre/udecăţi sau implicare emoţionalăB &u amestecă munca cu emoţiile.

6peci*ic acestei stări este orientarea spre raportul cauzal (cauză +i e*ect), spre inducţii +i

deducţii, ceea ce se poate cu u+urinţă remarca în expresiile verbale care sunt clare, *erme +i

conciseB 'e anume(), !uteţi trece la elemental central al discuţiei), 'are ar %i ideea)

nterogăriile pline de obiectivitateB ineN eN @ndeN ndN umN permit eleborarea unor

soluţii sau alternative reale +i pertinente la situaţia dată, mai mult, a*lat în situaţii de

alegere, individul adult analizează, compară +i stabile+te rezultatul după prelungirea acestei

stăriB postură dreaptă, destinsă, gesturi desc-ise, neutre asociate unei voci calme +i clare.

Această stare poate *i subdivizată, însă permite o polarizareB pozitivă +i negativă.

Adultul pozitiv$ este desc-is +i receptiv la exterior, adună in*ormaţii pe care le trece

printr$un *iltru neutru, colaborează bine cu situaţii con*lictuale, iar deciziile sunt luate doar

în urma unei analize detaliate asupra situaţiei. Această *aţetă permite dezvoltarea unui

ec-ilibru între 7ul opil +i 7ul ărinte.Adultul negativ$ reprezintă o extremă a acestei stări, individul este extrem de analitic,

att cu propria persoană, ct +i în relaţiile cu ceilalţi, ceea ce îl va priva de latura umană a

existenţei +i$l va trans*orma într$un robot, ast*el că aceasta poate a/unge să pre*ere

ma+inile în locul oamenilor.on*orm teoriei analizei transpersonale, toate aceste stări coexistă, dar *iecare î+i

păstrează independenţa, nu se vor amesteca. 'n *iecare moment, în *uncţie de caracteristica

situaţiei, dar +i de speci*icul individului, are loc o trecere de la o stare la alta, ceea ce

in*luenţează semni*icativ maniera de relaţionare, de comunicare, de abordare a unei

probleme, de mediere a con*lictelor etc. entru o înţelegeră mai bună, speciali+tii analizei

transpersonale au reprezentat cele trei stări prin intermediul unor s*ere suprapuse, avnd

=#



alături expresii tipice pentru exempli*icarea manierei de simţire, gndire +i comportament

tipice energiei respective.

;oate aceste trei stări, cu subdiviziunile +iDsau polarizările a*erente sunt prezente în

*iecare dintre noi +i în *uncţie de situaţia dată, poate predomina una sau alta. Analiza

detaliată asupra cantităţii de energie predominată la un individ a permis elaborarea acelor

egograme (reprezentarea prin linii verticale pornind de la starea cea mai *recventă, cea mai

utilizată, pnă la cea mai puţin apelată), acestea plecnd de la o ipoteză că !atunci cnd o

stare a 7u$lui cre+te în intensitate, o alta sau altele trebuie să coboare pentru a realiza

compensarea. &istribuţia energiei psi-ice se produce ast*el înct cantitatea totală de

energie rămne constantă.

Aceste reprezentări gra*ice nu pot *i apreciate ca pozitive sau negative, *aste orine*aste, ci doar caracteristice *iecărui individ. 'n condiţii de sănătate mintală, individul

reu+e+te să ec-ilibreze +i să adapteze energia caracteristică unei stări în *uncţie de

speci*icul situaţiei, în caz contrar egogramele vor indica unele dezec-ilibre cu

predominanţa unora sau altora din stări, ceea ce va dezvolta rezultate ne*aste. &e pildă,

pentru o persoană -iper$critică, cu o slabă capacitate de adaptare, reprezentarea gra*ică a

cantităţii de energie va indica cote crescute pentru stare ărinte >ormativ, urmată de cea a

opilului Adaptat, pentru celelalte stări se vor înregistra cote scăzute, neînsemnate. &easemenea, egograma unui individ dependent de a/utorul celorlalţi, care î+i va o*eri

disponibilitatea doar pentru a$i menţine pe ceilalţi aproape, va avea cote crescute a stării

opil Adaptat, în timp ce energia caracteristică celorlalte stări va *i *oarte scăzută.#E

#E ocanu, L., Leancă, A., 2::<, si-ologia comunicării, p. 3E, =1

=%



CAP. V PERIOADA VÂRSTEI A TREIA

4'tr3ne#ea $inaica in!l"#ie 9 e!l"#ie

&in punct de vedere *izic se poate spune că există o relaţie între vrsta cronologică

+i biologică, în sensul că, înaintarea în vrstă a omului î+i va pune amprenta asupra

organismului său, aspectul *iind de cele mai multe ori relevant în aprecierea vrstei unui

om. >u se poate spune, însă, că lucrurile se petrec la *el din punct de vedere spiritual.

Ast*el, poţi *i JbătrnJ la vrsta a doua, dar să$ţi păstrezi tinereţea spirituală pnă la adnci

bătrneţi.

*ătrâneţea este perioada în care se evidenţiază mani%estări de declin, dar care nu se

des*ă+oară liniar, ci oscilant, cu disocieri +i remedieri, la care concură *actori multipli de

ordin *iziologic, social, *izic +i psi-ologic.

Respectul +i protecţia, realizate în cadrul unei societăţi, pentru vrstele extreme,

vulnerabile, precum copilăria +i bătrneţea, evidenţiază nivelul de civilizaţie la care a a/uns

societatea respectivă.

Kerontologul *rancez ic-el -ilibert propune ca bătrneţea să nu mai *ie privită

ca o perioadă de stagnare, a+a cum sunt ma/oritatea oamenilor tentaţi să o considere, ci cao etapă *irească în neîntreruptul urcu+ al vieţii pnă la moarte.

=E



6e poate spune că această perioadă a îmbătrnirii combină o serie de elemente

contradictorii. Ast*el, un om a/uns la această etapă a vieţii acumulează o întreagă

experienţă, bene*iciind de un plus de înţelepciune, de ec-ilibru, de cunoa+tere, o mare

selecţie a valorilor, dar în acela+i timp se con*runtă +i cu o regresie biologică +i uneori

socială. n *azele de regresie, destructurarea intelectuală in*luenţează destructurarea

a*ectivă +i invers, iar +ocul a*ectiv al ie+irii din pro*esie (pensionarea) in*luenţează

structurile de personalitate.

&acă se iau în considerare doar parametrii biologici, bătrneţea poate *i

identi*icată cu o perioadă de descre+tere, caracterizndu$se prin diminuarea masei

metabolice a persoanei +i mărirea celei inerte, modi*icarea matricei intercelulare,

diminuarea per*ormanţelor.n urma unor studii psi-ologice s$a demonstrat că *iinţa umană nu este *ăcută pentru

dezinteres +i inactivitate, iar diverse stimulări (*izice, intelectuale) îi pot întreţine ec-ilibrul

vieţii. (iaget 9., Ro+ca Al.).

&acă prima /umătate secolului SS a *ost dominată de teorii prin care bătrneţea

era văzută ca o stare de regres biologic, cu timpul s$a impus ca necesitate o nouă viziune în

studiul vrstei a treia, o nouă evaluare a conceptului de bătrneţe.

Aceasta presupune *orţa necesară la nivelul *iecărui om pentruB reevaluarea critică a per*ormanţelor saleC a re*uza optimismul nereal -azardat, re*eritor la vrsta a treiaC

$ a accepta cu luciditate ireversibilitatea evenimentelor +i construirea unor semni*icaţii

din cele ce le$au rămasC

$ a încerca activarea elementelor psi-ice compensatoriiC

$ a nu lăsa procesul îmbătrnirii să genereze con*licte între dorinţă +i putereC

$ dozarea stresului, a e*ortului prin exerciţiu continuu.

6tudiile au demonstrat că un minim de succes +i de responsabilitate acordate unui om pot

întrzia spectaculos apariţia îmbătrnirii precoce.

+mbătrânirea nu înseamnă numai involuţie, ci şi evoluţie, nu reprezintă numai pierdere de

in*ormaţie, cre+tere de inerţie, ci +i procese progresive, noi posibilităţi de autoreglare,

compensare +i acomodare.

As(ecte te!retice c" (riire la 2&'tr3nire

=<



+mbătrânirea este un %enomen comple, reprezentnd trecerea treptată +i inevitabilă

a organismelor vii în starea de bătrneţe +i este unul din procesele *undamentale care

caracterizează materia vie, de aceea nu poate *i explicată printr$o singură teorie. ;otodată,

îmbătrnirea constituie un %enomen universal, care trebuie investigat nu numai ca o etapă

terminală a ontogenezei, ci ca un proces dinamic +i complex cu debut latent +i la vrste

*ragede.

area responsabilitate a *enomenului rezultă din tipuri de intensităţi di%erite de

îmbătrânire-

a îmbătrânirea %i#iologică, unde vrsta biologică este armonizată cu cea cronologicăC

b) îmbătrânirea ne%i#iologică / în care vrsta biologică depă+e+te vrsta cronologicăC

c) îmbătrânirea patologică, care ampli*ică îmbătrnirile ne*iziologiceCd) patologia speci%ică senescenţei, care agravează îmbătrnirile Jne*iziologiceJ +i

contribuie la îmbătrnirea patologică.

auzele senescenţei trebuiesc di*erenţiate de e*ecte, iar aceasta rămne o problemă actuală

în cercetarea +i terapia *enomenului involutiv, gerontologiei, geriatriei +i psi-ologiei.

Ast*el, s$au di*erenţiat două categorii de teorii care încearcă să eplice procesul

îmbătrânirii-

/ prima categorie consideră îmbătrnirea ca *iind consecinţa acumulării evenimentelor +ileziunilor aleatoare ce scad capacitatea organismului de a menţine ec-ilibrul *iziologicC

$ a doua categorie consideră îmbătrnirea un rezultat al unui program de dezvoltare

controlat genetic plecnd de la ipoteza că îmbătrnirea este programată pe baza in*ormaţiei

înscrisă în anumite gene.

;ot re*eritor la îmbătrnire, 6pencer A. Rot-us (1<E<), arată că ereditatea are un rol

important în acest proces, ast*el acei oameni ai căror părinţi +i bunici au trăit pnă la E: $

<: de ani au o +ansă mai bună de a atinge +i ei această vrstă.

n acela+i timp, Rot-us arată că *actorii de mediu au la rndul lor un rol important în

procesul îmbătrnirii, ast*el, oamenii care *ac în mod regulat exerciţii de mi+care se pare că

trăiesc mai mult. 8olile, stresul, obezitatea, *umatul, alcoolul pot contribui la accelerarea

îmbătrnirii. 6pencer A. Rot-us enumera mai multe teorii biologice ale îmbătrnirii, prin

careB

0eoria îmbătrânirii celulare con*orm căreia îmbătrnirea apare din cauza *aptului că

celulele î+i pierd capacitatea de a se reproduce +i de a se întreţineC

?:



0eoria radicalilor liberi emisă în 1<?# +i completată în 1<<3 de pro*esorul dr. &en-om

Marman, con*orm căreia radicalii liberi produ+i în exces de di*erite surse exogene precumB

expunerea la soare, tabagismul, poluarea radioactivă, utilizarea unor medicamente în

exces, au e*ecte nocive, agresive, provocnd uzura biologică, îmbătrnirea +i o patologie

cumulativă, moleculară, macromoleculară +i subcelulară.

&e asemenea, sistemul de interrelaţii de ampli*icare, stres / u#ură /îmbătrânire $ moarte

celulară, este important în procesul involutiv. 6tresul apare ca o discrepanţă percepută

subiectiv între solicitări +i autoevaluarea capacităţilor proprii. Răspunsul la situaţii

stresante mobilizează întreaga *iinţă umană pusă în *aţa unor cerinţe inedite de adaptare.

ercetările lui eerson în 1<E< +i utlir în 1<<1 au evidenţiat că stresul duce la uzură

celulară, biologică, *iind implicat direct în îmbătrnire +i senescenţă. roblema care se pune este de a stimula stresul pozitiv care solicită optimul disponibilităţilor adaptative ale

individului, +i a atenua stresul negativ care induce tulburări de adaptare (depresia generată

de pensionare).

0undamentală din punct de vedere biologic +i psi-ologic în procesul îmbătrnirii este

scăderea capacităţii de adaptare la nivelul *uncţionării di*eritelor organe, la nivelul

metabolismului celular +i la nivelul *uncţiilor psi-ice.

7ste important de adăugat că trebuie să se *acă distincţie între îmbătrânire, care este un proces continuu, dinamic +i bătrâneţe, care reprezintă o etapă distinctă în cursul

ontogenezei. rocesul de îmbătrnire trebuie privit ca o rezultantă a unor *enomene de o

mare diversitate +i de o rară complexitate.

n ciuda numeroaselor cercetări, esenţa procesului de îmbătrânire rămâne o necunoscută

pentru stadiul actual al cunoştinţelor noastre.

@na din problemele care s$au pus cu privire la procesul îmbătrnirii este momentul

începerii lui +i recunoaşterea primelor semne psihologice şi medicale de îmbătrânire. F

altă problemă ar *i cnd se consideră oamenii pe ei însu+i ca *iind bătrniN ;endinţa

generală a oamenilor este de a se considera multă vreme ca *iind la vrsta mi/locie,

deoarece nu$i prea plăcut să te vezi bătrn.

ercetările care s$au e*ectuat în această privinţă, sugerează *aptul că, abia după ce oamenii

au trăit mai multe sc-imbări, pe care noi e considerăm speci*ice îmbătrnirii, cum ar *i

pensionarea, pierderea soţului sau a soţiei, pierderea prietenilor, o sănătate +ubredă, sunt

dispu+i să accepte *aptul că sunt bătrni. (.. &arle, 6. Kluc5sberg, R. Pinc-la, 1<<1)

?1



n psi-ologie se *olosesc două criterii de apreciere a vârstelor- biologic +i

cronologic, ultimul *iind cel mai *recvent utilizat. 6e poate spune însă că, adevăratul test de

maturitate nu este dat de vrsta ee care o are o persoană, ci de *elul cum reacţionează ea în

di*erite situaţii inedite (A.6. Rot-us, 1<E<)

Actualmente s$a stabilit ca vrsta de #? de ani să *ie limita de la care o persoană se

consideră ca *iind vrstnică (L. 7năc-escu, . arcu, 1<<<).

6tudiile de psi-ologia vrstelor subliniază existenţa a trei mari cicluri ale vieţii (A. Ro+ca,

1<%#, @. c-iopu, 1<E1, 7. erza, 2:::).

a) 7tapa $aB ciclul de creştere şi de#voltare din primii 2: de ani ai vieţii (:$2:), cuprinde

a rndul său următoarele stadiiB copilărie :$1: aniC pubertate +i adolescenţă 1:$2: ani.

b) 7tapa a $a sau ciclul adult se extinde pnă la #? de ani. uprinde următoarele stadiiBtinereţea $ 2:$3? de aniC adult timpuriu $ 3?$== de aniC adult mediu $ =?$?= de aniC adult

prelungit (tardiv) $ ??$#= de ani.

c) 7tapa a $a sau ciclul vârstelor de regresie se extinde de la #? de ani pnă la moarte.

6tadiile sale suntB

de trecere $ #?$%: de aniC prima bătrneţe $ %:$<: de aniC perioada marii bătrneţi $ peste <:

de ani.

!rocesul de îmbătrânire di%eră mult de la un individ la altul în *uncţie de B

$ zestrea geneticăC

$ in*luenţa *actorilor de mediu +i ecologici bene*iciC

$ in*luenţa *actorilor patologici.

;oti ace+ti *actori *ac ca unele persoane să atingă vrsta marilor longevivi, în condiţii *izice

+i psi-ice bune, iar alţii, dimpotrivă, să prezinte o deteriorare rapidă, precoce.

!erioadele bătrâneţii considerate ca perioade postadulte, se caracteri#ea#ă prin-

$ acumulare de oboseală +i uzură internă, scăznd *uncţionalitatea psi-icăC

$ pensionareaC

$ reducerea *amiliei prin plecarea copiilor creează modi*icări în privinţa stilului de viaţăC

$ coeziunea matrimonială intră în crize prin deceseC

$ bolile de degenerescentă ce creează o anumită vulnerabilitate în raporturile cu ceilalţi.

?2



1ârsta a treia este o perioadă specială, %ragilă ce necesită un studiu complex,

multidisciplinar, multinivelar, dar integrativ din toate perspectiveleB biologică, psi-ologică

+i socială.

M!$i-ic'ri &i!l!gice s(eci-ice 3rstei a IIIa

n această etapă a vieţii au loc importante modi%icări biologice, din care cele mai

semni*icative ar *iB scăderea energiei intelectuale (a libidoului) +i a e%icienţei adaptării,

îmbătrânirea %i#iologică se realizează *ără seisme prea evidente, deoarece, organismul

antrenează rezervele compensatorii +i parcurge *orme de ec-ilibrare proprii extrem de

complexe.

n îmbătrnire un rol important revine degradării celulelor, ţesuturilor +i a organelor. nurma îmbătrnirii celulelor +i ţesuturilor se mani*estă în exterior o serie de caracteristici

dintre care cea mai evidentă este modi*icarea aspectului general al pielii care î+i pierde

elasticitatea determinnd *enomenul ridării, mai ales în zona *eţei +i a minilor.

6peci*ic este +i procesul de încărunţire, ce devine evident spre ?:$?? de ani, mai ales la

tmple.

i+cările devin mai greoaie, lipsite de supleţe +i *orţă datorită diminuării mobilităţii

articulaţiilor pe de o parte, iar pe de alta, datorită atro*ierii lor.La nivelul organelor interne au loc de asemenea *enomene de degradare, mai ales la nivelul

cordului +i plămnilor, dar în general are loc o scădere a *uncţionalităţii organelor interne

determinnd o serie de boli pe care oamenii le întmpină la această vrstă.

rocesul de îmbătrnire este ampli*icat de modi*icările -ormonale ce survin mai ales după

#? de ani. Reducerea capacităţii organismului de a satis*ace exigenţele alimentare *oarte

mari ale creierului determină degradarea +i îmbătrnirea 6.>., regresia *iind mai accentuată

spre %:$%? de ani.

odi*icări importante au loc +i în ceea ce prive+te somnul +i *uncţiile sale recuperative.

Ast*el, dacă înainte de 2 ani un copil doarme cel puţin 1= ore, dintre care = ore +i /umătate

somn paradoxal, la ?: de ani +i după se doarme % ore, din care doar o oră de somn

paradoxal.

F dată cu înaintarea în vrstă are loc +i o modi*icare a caracteristicilor temperamentale,

îmbătrnirea aducnd după sine o diminuarea a reactivităţii +i mobilităţii, conturnd un

temperament cu note *legmatice.

?3



;oate aceste aspecte constituie baza biologică a expectanţei de viaţă care se poate

modi*ica. 7xistă tot mai multe remedii +i modalităţi de tratament ce crează o îmbunătăţire a

condiţiei generale de viaţă, o mai bună sănătate a oamenilor în vrstă, determinnd o

cre+tere a longevităţii +i a mediei de vrstă.

Re(re%entarea s!cial' a &'tr3ne#ii

Abordnd această problemă a repre#entării sociale asupra bătrâneţii +i bătrnilor,

sugestivă pare a *i concluzia la care a a/uns 6imona de 8eauvoirB despre bătrneţe +tie toată

lumea, dar ce este ea cu adevărat numai bătrnii +tiu.

n urma unei anc-ete e*ectuate pe un e+antion de ?: de persoane, cu structură strati*icată s$au extras cteva concluziiB reprezentările sociale ale bătrnilor +i ale celorlalţi indivizi ce

aparţin altor categorii de vrste sunt di*erite, însă ele se îmbogăţesc odată cu înaintarea în

vrstă +i c-iar se apropie de imaginile bătrnilor prin acumularea de in*ormaţie +i

experienţă. Ast*el, pnă la vrsta adolescenţei nepoţilor, bătrnii sunt bunicii minunaţi,

înţelepţi, buni, genero+i, totdeauna mulţumind dorinţele acestora, mediind con*lictele cu

părinţii. Această imagine se menţine +i mai trziu, dar este eclipsată de noi constatăriB

zgrcenie, irascibilitate, neputinţă, incoerenţă, nerăbdare. nsă prima reprezentare estedominantă, păstrnd rolul de a orienta în continuare comportamentul celor tineri în virtutea

acelui sentiment de datorie pentru rolul bunicilor în cre+terea +i îngri/irea nepoţilor, de

respect pentru anii, nevoile, necazurile prin care au trecut, pentru Jpărul albJ, de înţelegere

c-iar, pentru toate aceste modi*icări ce intervin la nivelul personalităţii bunicilor, ce ţin mai

mult de a*ectiv +i mai puţin de cognitiv.

8ătrneţea înseamnă uzură, deteriorare, modi*icare, dar nu întotdeauna +i nu în primul rnd

boală.

2entimentul neputinţei se acutizează pe măsură ce regresia *iziologică se accentueazăB

posibilităţile de constatare a lumii exterioare *iind din ce în ce mai reduse, se instalează

sentimentul de izolare, care sperie în cele mai multe cazuri. 7l însă are +i alte surseB

pierderea rolului social, proiectiv, a prestigiului, a responsabilităţii sociale, a rolurilor +i

statutelor în *amilie, abandonul în instituţiile de ocrotire.

8ătrnii se tem de singurătatea în su*erinţă +i, mai ales, de aceea din clipa morţii, pentru

care, de alt*el, se pregătesc material +i spiritual.

?=



;otu+i nu puţine sunt cazurile de autoizolare, de retragere din lume, din viaţa socială, dacă

nu există motive su*icient de puternice care să$i scoată din apatie, din blazare.

;otodată, la vrsta a $a s$a sesizat o anumită disonanţă cognitivă între valorile realităţii

trecute, cea a ţinerii lor, pe care le regretă +i pe care le consideră superioare în comparaţie

cu cele prezente, disonanţă pe care n$o mai pot ec-ilibra pentru că mecanismele învăţării

sunt a*ectate +i pentru că îi opre+te sentimentul că s$a sc-imbat ceva pe care nu pot +i nu

vor să$l înţeleagă.

2entimentul de abandon constituie o *aptă cu urmări deosebite asupra personalităţii

abandonatului. >imic nu poate /usti*ica un asemenea gest întruct, în general, în relaţiile

interumane din cadrul *amiliei apar în prim plan aspecte de natură a*ectivă, care înglobează

*oarte multe elementeB a*ecţiune, mare apropiere su*letească, gri/ă, spri/in, puternicăsu*erinţă +i atracţie interpersonală. 7*ectele psi-otraumatizante ale abandonatului sunt

incontestabile.

entru menţinerea ec-ilibrului psi-ologic, a sănătăţii psi-ice a individului, este necesară, în

primul rnd, menţinerea unor relaţii normale inter$*amiliale. 6tarea de abandonat se poate

asocia cu instalarea unor stări depresive, a unor atitudini de autoizolare, de autodepreciere

+i autodevalorizare, de aceea se impun măsuri de acţiune educaţional terapeutică, orientate

în direcţie suportiv$compensatorie.-iar dacă prin acţiune /udecătorească cel ce a comis *apta de abandon î+i reia obligaţiile

nu înseamnă că, automat, +i celelalte e*ecte, cum sunt mai ales cele de natură

psi-otraumatizantă, sunt total +i de*initiv înlăturate. Fdată abandonat, membrul *amiliei se

poate con*runta în continuare cu Jteama de abandonatJ întruct relaţia sa cu cel ce a comis

*apta de abandon nu mai este încărcată cu elemente psi-oa*ective de natură securizantă, ci

ea se menţine mai ales datorită Jregla/uluiJ /uridic.

Abandonul în lumea umbrelor trecutului, ce se extinde tot mai mult în comparaţie cu cea a

prezentului care se îngustează, este adeseori singura modalitate de existenţă a celor

vrstnici.

;otu+i ei au nevoie de iubire +i mai pot încă să iubească, c-iar daca se tem să recunoască

acest lucru. 8ătrnii trebuie imaginaţi +i cunoscuţi prin prisma nevoilor, dorinţelor,

sentimentelor +i intereselor lorC atunci poate îi vom înţelege mai bine +i îi vom a/uta mai

mult.

??



Pr!cesele c!gnitie +i a-ectie

;oţi oamenii su*eră la un moment dat de o îmbătrânire psihologică, dar se întâlnesc şi

bătrâni care la vârste înaintate 3peste 45 de ani păstrea#ă o bună adaptabilitate a

%uncţiilor psihice. 6c-imbările care intervin la vrsta a treia există, ele nu pot *i contestate

de nimeni, dar unele sunt mai problematice, altele mai puţin.

65inner (1<E3) argumentează că multe din căderile psi-ice care se produc la vrsta a treia

sunt datorate mai mult unui 6mediu de îmbătrânire6, decât unei persoane ce îmbătrâneşte.

Ast*el, în multe cazuri tendinţa oamenilor este de a recurge la abandon, renunţare,

considernd că la vrsta lor nu mai este potrivit să *aci anumite lucruri, pentru că nu s$ar

cădea.n unele cazuri schimbările cognitive, considerate ca *iind ireversibile, pot *i consecinţele

altor probleme psi-ologice, cum ar *i de exemplu depresia. &acă tratăm depresia,

per*ormanţele intelectuale pot să crească, ca urmare sc-imburile nu sunt ireversibile (. 6.

Albert, 1<E1, . Lăzărescu, 1<<=).

@n *actor important care participă la determinarea modi*icărilor psi-ologice +i tulburărilor

psi-ice este conştienti#area îmbătrânirii, cu incertitudinile pe care le generează privind

perspectivele de viitor.Alţi *actori care condiţionează declinul psi-ic la vrsta a treia suntB natura subiectivăC

structura anatomo $ *iziologică a individuluiC

$ condiţiile de mediuC

$ rezistenţa organicăC

$ 6.>.. etc.

n privinţa capacităţilor cognitive, pro*esorul Iamer 6c-aie a e*ectuat cercetări ample

a/ungnd la concluzia că se poate observa un slab declin după vrsta de #: de ani, dar

pentru cei mai mulţi oameni acesta se mani*estă după E: de ani.

!rocesele de cunoaştere complee sunt in%luenţate de eperienţa cultural/intelectuală, dar

şi de capacităţile %uncţionale constituite în timp-

a) Memoria / degradarea ei este mai pregnantă pentru 6&C

b) 7ândirea / devine mai lentă apărnd un bradipsi-ism de *ondC

c) Atenţia dinamică- concentrarea devenind mai di*icilă, cu *luctuaţii +i distributivitate

scăzută.

?#



d) 8imba9ul devine mai rar +i pot apărea modi*icări de voce cu pauze mai lungiC

e) :motivitatea, nervozitatea, irascibilitatea devin mai pronunţate, apar *enomene de slabă

cooperare, anxietate, capricii etc.C

*) $nteligenţa poate să se menţină relativ activă, operativitatea nespeci*ică se conservă

relativ bine în prima etapă între #? $ %: de ani, dar scade mulţimea ideilor, se mani*estă

momente de !vid intelectualJ, urmate de momente de con+tientizare a declinului.

:istă însă multe persoane în vârstă care reuşesc să/şi conserve luciditatea şi echilibrul

psihic general, rămânând active, cooperante, deschise la nou şi cu o adaptare bună.

n privinţa a%ectivităţii, emoţiile devin mai primitive, stările depresive au o *recvenţă mai

mare a persoanele în vrstă determinnd dezec-ilibre interne +i perturbnd relaţiile

individului cu cei din /urul său, crend *enomene de dezadaptare (depresia însoţită de ostare de teamă *aţă de ideea morţii +i regretul pentru perioadele *ericite din viaţa

individuală, accentuarea stărilor depresive după pierderea partenerului sau a cuno+tinţelor

de vrstă apropiată, ideea de inutilitate, sentimentul de *rustrare, pesimism, in-ibare,

ne*ericire, nelini+te, negativism, greutăţi de comunicare $ toate determinate de depresie).

'n cadrul tulburărilor a*ective la vrsta a treia se realizează +i *enomenul de -ipertro*iere a

sinelui, ca urmare a raportării la propria persoană a tuturor *aptelor, totodată are loc

/usti*icarea comportamentului prin dilatarea drepturilor personale +i atro*ierea sensibilităţii.rintre modi*icările care se produc mai apar +i -ipoamneziile, care pot apărea +i pe *ondul

unor nevroze +i psi-oze ca *enomene secundare, iar în stările grave apar amneziile. ot să

apară +i idei ipo-ondrice, cnd persoana se crede bolnavă somatic +i consideră că nu i se

acordă atenţia cuvenită, sau nu este crezută.

n plan comportamental, persoanele cu ast*el de tulburări se mani*estă caB nervoase,

iritabile, cu sentiment de *rustrare, di*icultăţi adaptative, di*icultăţi de integrare în colectiv,

lipsă cooperare, egocentrism accentuat.

rin urmare, aspectele psi-ologice pot a*ecta structura psi-ică a vrstnicului, în toate

aspectele eiB senzoriale, cognitive, a*ective, motivaţionale +i comportamentale.

Senescen#a (ers!nalit'#ii

Fmul, *iind o *iinţă integrată în mediul social, psi-ismul său va exprima

interacţiunile sale cu acest mediu, în îmbătrnire survenind dereglări de integrare din cauze

?%



di*eriteB sc-imbări de roluri +i statut, lipsa de înţelegere a antura/ului, scăderea capacităţii

de adaptare a vrstnicului, toate avnd răsunet în psi-ismul acestuia.

2enescenţa personalităţii este marcată de modi%icarea atitudinilor *aţă de noua situaţie pe

+irul *iziologic, pe care subiectul o resimte drept critică +i *rustrantă, de modi*icare a

perspectivelor viitorului +i preocuparea *aţă de *enomenul morţii.

!sihologia senescenţei are trei aspecte generale 3'. *ogdan, ;. <chiopu-

1. 'aracterul di%erenţial / se re*eră la *aptul că îmbătrnirea se realizează di*erit de la o

persoană la alta, dar +i la nivelul aceleia+i persoane de la un sistem la altul, de a o *uncţie

la alta.

2. !olideterminarea senescenţei psihologice = subliniază importanţa interacţiunilor

subiectului cu mediul său, ceea ce *ace ca nivelul îmbătrnirii să depindă mai puţin devrstă +i mai mult de particularităţile genetice, somatice, morale, sociale sau culturale ale

vrstnicului.

3. 'aracterul relativ al de%icienţelor = spre deosebire de cea patologică, senescenţa

*iziologică normală se instalează *ără seisme prea evidente, deoarece organismul în

general, +i psi-ismul în special, antrenează rezerve compensatorii +i ec-ilibrări speci*ice

deosebit de complexe.

8a nivelul personalităţii distingem două aspecte principaleBa) atitudinea sau sistemul de atitudini ce se elaborează în raport cu situaţia existenţială

complexă a vrstniculuiC

b) accentuarea unor trăsături de personalitate, care pune la această vrstă au *ost mai

mult sau mai puţin controlate. n *uncţie de primul aspect vrstnicii se pot grupa ast*elB

1. situaţia eistenţială este percepută ca dezarmantă sau cople+itoare $ în acest cadru se

vor dezvolta modele de îmbătrnire cu risc patogen crescut *avoriznd trăsăturile

egocentrice, introversive, depresive +i anxioase, tendinţe -ipocondrice.

2. situaţia de vârstnic este percepută constructiv (sanogen) $ se dezvoltă modele de

îmbătrnire optime, vrstnicii demonstrnd o personalitate ec-ilibrată, reinvestindu$+i

*orţele într$o activitate pe măsura condiţiilor personale, *amiliale +i sociale.

3. situaţia de vârstnic este re%u#ată, se neagă voit de*icitul ei $ se dezvoltă modele cu un

risc patogen crescut, dar spre deosebire de prima grupă ei rămn la nivele de activare ce le

depă+esc posibilităţile (suprasolicitare impusă de un J-iperegoJ), expunndu$se unor

?E



căderi, Jsomatice sau psi-ice +i mai greu de depă+itJ ulterior. (. 8ogdan, 1<EE, .

Lăzărescu, 1<<=).

n privinţa celui de$al doilea aspect al senescenţei personalităţii, acesta î+i are suportul în

%ragili#ările subsistemelor integrate personalităţii. Ast*el, adultul analitic devine bătrn

cicălitor, circumspectul devine bănuitor, meticulosul devine stereotip, strngătorul devine

avar (. 8ogdan, 1<EE, . Lăzărescu, 1<<=).

n ansamblu, îmbătrnirea psi-ologică este un proces multidimensional, în care sunt

implicate *enomene de a nivel biologic, psi-ologic, pnă a structuri sociale (*amiliale,

mediul ambiant) în contextul cărora se des*ă+oară îmbătrnirea, dar nu se poate spune că

există un tipar sau un pattern universal valabil de involuţie.

I(lica#iile (si)!l!gice ale retragerii $in actiitate :(ensi!n'rii;

Fdată cu retragerea din activitate sau cu pensionarea are loc o scădere a nivelului de trai,

la această situaţie materială adăugndu$se +i una social$psi-ologică. Retra+i din muncă, dar capabili, disponibili intelectual +i cultural, oamenii în vrstă sunt pentru societate o

cantitate remarcabilă de experienţă, inteligenţă, aptitudini de rezervă, ce s$ar putea utiliza

mai bine.

>e#anga9area pro%esională constituie un eveniment complex cu un impact puternic asupra

persoanelor în vrstă, întruct se întrerupe brusc *luxul de energie, expansiunea socială

antrenată prin exercitarea pro*esiunii care pnă în acel moment întreţinea un ec-ilibru

adaptativ.

2tructura :gouiui se con*runtă cu un nou context psi-ologic al mediului în care se

mani*estă o criză a intereselor +i a capacităţilor pro*esionale antrenate pnă la pensionare,

la care se adaugă +i o criză de prestigiu.

'ri#a intereselor se exprimă printr$o antrenare pe prin plan a dorinţelor latente culturale +i

de loisir $uri, ast*el casa, căminul sunt neapărat centrul de greutateC de multe ori are loc o

reorganizare a locuinţei, o organizare a programului zileiB $ cresc orele de plimbare +i de

drumuri pentru procurarea celor necesare vieţii de *iecare zi.

?<



n etape mai avansate (după %:$%? de ani) se mani*estă o evoluţie mai pregnantă a

proceselor de îmbătrnire. Aceste etape sunt încărcate de melancolie, involuţie (pot *i

depresive, delirante +i demenţiale în cazuri de psi-opatologizare)C uneori are loc a+a

numitul sindrom catard ce se mani*estă prin negaţia (nu voi muri niciodată, vei su*eri

enorm etc.). on+tiinţa de îmbolnăvire devine tot mai dură prin con+tientizarea pierderii

*orţelor *izice, mentale +i morale *aţă de scopurile +i dorinţele privind realizările de viitor,

mai mult sau mai puţin apropiat. Au loc modi*icări de caracter, a*ectivitate, -ărţuieli,

insensibilităţi, egoism etc.

;oate aceste lucruri se pot întmpla la persoanele în vrstă sănătoase, dar după cum +tim,

bătrneţea este marcată de multe ori de boală, slăbiciune, dezorientare, iar aceasta

înseamnă dependenţă de alţii. n unele cazuri dependenţa este mare (din cauza di*icultăţilor de deplasare), în sc-imb personalitatea î+i conservă identitatea +i continuitatea, conduita

devenind însă limitată.

'n ultimii ani s$au lărgit preocupările pentru bătrni, îmbogăţindu$se condiţiile culturale +i

ocupaţionale ale acestora, s$au e*ectuat progrese importante în geriatrie $ sanatorii de

tratament general pentru bătrni.

;otodată se *ac e*orturi pentru organizarea unui con*ort material +i psi-oa*ectiv mai bun în

casele de bătrni, de+i *amilia +i numai *amilia este cea care poate întreţine la bătrnicondiţia viabilă de identitate +i apartenenţă a con+tiinţa de sine

&e prin anii T#:, în ţările dezvoltate, con*runtate cu un proces tot mai accentuat de

îmbolnăvire demogra%ică, +i$au *ăcut loc noi orientări în politica *aţă de bătrneţe, ast*el, s$

a putut înregistra o evoluţie de la o concepţie bazată aproape exclusiv pe asistenţă, la o

concepţie bazată pe autonomie şi calitatea vieţii, pe menţinerea persoanei vrstnice în

cadrul său obi+nuit de viaţă. Această nouă orientare a avut mai multe raţiuniB mai înti

cre+terea continuă a numărului de persoane vrstnice +i în acest cadru, cre+terea proporţiei

marilor vrstnici. Aceasta a adus un contingent crescut de persoane vrstnice cu variate

grade de dependenţă, ceea ce înseamnă o cre+tere a nevoilor de îngri/iri, care depă+eau

capacităţile asistenţei pe paturi.

>ependenţa este un proces de mare compleitate, inclu#ând componente bio / medicale,

mor%o /%uncţionale, psihologice, sociale, socio /%amiliale şi socio $ culturale, economice?

acest proces include o orientare de grade de de%icite, de la de%icite uşoare sau

monode%icite până la dependenţa totală sau pierderea autonomiei. 6e va considera că un

#:



individ este dependent dacă prezintă una, mai multe, sau toate din următoarele

caracteristiciB

$ nu se poate deplasaC

$ nu bea singur, trebuie alimentat totalC este incapabil de a se spălaC nu se poate îmbrăcaC

$ are incontinenţă urinară simplă, permanentăC

$ prezintă dezorientare care poate antrena o conduită periculoasă.

&ependenţa este o caracteristică normală a omului trăind în societateC ea devine

JpatologicăJ numai atunci cnd obligă persoana dependentă să recurgă la o altă persoană

pentru a$+i putea realiza activităţile necesare vieţii zilnice. rin urmare, dependenţa este un

*enomen complex în cadrul căruia intervin *actori *iziologici, mentali +i de mediu social +i

economic. &e asemenea, dependenţa poate *i privită ca o noţiune complexă care traduceincapacitatea de a$+i administra propria viaţă, de a *ace opţiuni.

a o concluzie, cunoaşterea şi măsurarea dependenţei devin aul central al orientărilor

politice sociale în îmbătrânire.

n urma cercetărilor, s$au delimitat patru mari grupe de dezavanta/e (de dependenţă

descrescndă, dependenţă esenţial *izică +i di*icultăţi în e*ectuarea activităţilor cotidiene)C

de asemenea au *ost identi*icate +i proporţiile celor patru grupe, ast*elB

1. ersoane obligate să stea în pat sau *otoliu $ 2,=UC2. ersoane care nu sunt obligate să stea în pat sau *otoliu, dar a%u nevoie de a/utor

pentru toaletă sau îmbrăcat $ 3,1UC

3. ersoane care nu necesită a/utor pentru toaletă sau îmbrăcat, dar necesită a/utor

pentru a$+i putea părăsi domiciliul $ 12UC

=. Alte persoane $ E2U.

@n grad mai avansat de restrngere a capacităţii de a$+i realiza di*eritele activităţi

domestice care să permită unei persoane să rămnă la domiciliul său c-iar singură, pune

problema instituţionalizării persoanei a*ectate de un asemenea grad de dependenţă.

rivind repartiţia persoanelor vrstnice cu dependenţe severe între domiciliu +i instituţii,

studiile realizate în di*erite ţări, o*eră următoarele dateB circa trei pătrimi se a%lă la

domiciliu şi o pătrime în instituţii (xxx geriatrie, p. =::$=:%).

In-l"en#a -ailiei as"(ra 3rstnic"l"i

#1



entru bătrn, *amilia reprezintă un *actor un *actor vital esenţial, conduita acesteia

in*luenţndu$i în mod apreciabil starea de sănătate, calitatea acesteia, starea de sănătate.

@amilia şi numai %amilia întreţine la bătrâni condiţia viabilă de identitate şi apartenenţa

la condiţia de sine.

Retragerea persoanei vrstnice din activitatea pro*esională, din circuitele sociale a*erente

acesteia, îi impune retragerea +i pierderea de responsabilităţi pro*esionale +i sociale, ceea

ce îl determină la o centrare accentuată pe relaţiile de *amilie, unde găse+te de multe ori o

insu*icientă înţelegere.

6$a stabilit pe baza experienţei +i a cercetărilor că sistemul de relaţii în cadrul *amiliei,

climatul psi-ologic +i a*ectiv in*luenţează dezvoltarea +i *ormarea organizaţiilor tinere,

sănătatea generaţiei de mi/loc +i cu deosebire a celei vrstnice.F serie de mutaţii impuse *amiliei de corelaţia societăţii contemporane a determinat

sc-imbarea statului *amilial al persoanei +i a rolurilor derivate din acest statut$

responsabilităţii, drepturi, autoritate, grade de autonomie. 6e produc sc-imbări în

atitudinea membrilor nevrstnici ai *amiliei, care nu mai respectă statutul anterior al

vrstnicului +i acest lucru n$ar *i încă att de ne*avorabil vrstnicului , ct este brusc-eţea,

lipsa de tact +i de pregătire cu care se *ace această sc-imbare. 6$a stabilit deci, clar, că

%amilia in%luenţea#ă prin comportamentul ei şi prin po#iţia ei %aţă de vârstnic, sănătateaacestuia, însă in%luenţele pot%î po#itive sau negative.

ercetările psi-o$sociologice au constatat că există o mai bună stare de sănătate a

bătrnului care î+i petrece duminicile în mi/locul unei *amilii compusă din trei generaţii,

dect a aceluia+i care trăie+te departe de ai săi (la propriu +i la *igurat), singur. i totu+i,

cercetările sociologice e*ectuate într$o ţară vest$europeană constată că dintre persoanele

vârstnice trăind singure, numai BC păstrea#ă contacte cu %amilia. @amilia

multigeneraţională de astăzi seamănă tot mai puţin cu cea din trecut, ea su*eră mutaţii cu

un determinism complex, ast*el, *amilia$alianţă tradiţională +i c-iar legăturile de snge se

trans*ormă evolund spre J*amilia$*uziuneJ +i *amilia monoparentală, tipuri care devin tot

mai *recvente coabitarea scade, asistenţa publică, preiau o parte din obligaţiile tradiţionale

care reveneau *amiliei.

0amilia care î+i izolează cu u+urinţă +i *ără /usti*icare bătrnul comite nu numai un act de

nerecuno+tinţa, ci îi subminează acestuia sănătatea, grăbindu$i regresia, *avoriznd

îmbolnăvirile. 6$a stabilit că i#olarea sa %i#ică şi a%ectivă constituie un %actor cau#ator sau

#2



precipitant al involuţiei. Rămnerea bătrnului pe ct este posibil în *amilie sau ct mai

aproape de aceasta, cu contacte strnse este o premisă de bază pentru menţinerea sănătăţii

sale. edicul, comunitatea, grupurile asociative de benevoli, serviciile de a/utor a

domiciliu sunt prg-iile punerii în practică a acestei cerinţe esenţiale pentru sănătatea +i

calitatea vieţii unui bătrn.

F *amilie în care relaţiile au *ost construite pe temeliile *ire+ti ale dragostei +i

stimei, ale respectului reciproc +i întra/utorării, ale compre-ensiunii, trebuie să găsească

antidoturile mutaţiilor ne*avorabile bătrnului, pentru ca acesta să li se adapteze treptat,

*ără +ocuri +i seisme.

6tudii psi-o$sociologice în di*erite ţări vest$europene asupra suportului *amilial ai

vrstnicului de*icient, arată că acest suport este (poate *i) realizat *ie de către partenerul deviaţă (3#U din cazuri) *ie de către copii sau *raţi D surori. 6arcina îngri/irii este preluată mai

*recvent de *emei +i de un singur membru al *amiliei +i mai rar de către un sistem *amilial.

odi*icările demogra*ice determinate de îmbătrânirea populaţiei au determinat apariţia

vrstnicilor în mai multe generaţii $ părinţi, bunici, străbunici, vrstnicul a*lat la s*r+itul

vieţii avnd adesea un descendent direct ale cărui calităţi *izice sunt în declin (copii unei

persoane de E:$<: de ani au +i ei vrste între #:$%: de ani). Ast*el, străbunica de <: de ani

a/unge în îngri/irea unei nepoate de ?? de ani, care se împarte între îngri/irea proprieimame de %? de ani +i a nepoatei de 1? ani.

&e aceea, înainte de a /udeca posibilitatea rămnerii în *amilie a unui vrstnic dependent,

trebuie identi*icate di*icultăţile reale ale *amiliei în a$+i asuma supraveg-erea, îngri/irile,

suportul moral. 0ie că mediul bătrnului dependent este *amilia, *ie că este instituţia de

long se/our, nevoile sale se cer satis*ăcute în toate componentele lor, corporale +i de igienă,

autonomie +i mobilitate, securitate, comunicare, ata+ament valorizare.

0amilia este locul de învăţare a a*ectelor, a înţelegerii mutuale a sentimentelor ca ascultare

a celuilalt, a dăruirii de sine, dar +i a contrariilor acestoraB agresivitatea, dispreţul,

nesocotinţa, distractivitatea. &umai un climat călduros psiho/%amilial poate %i garanţia

unei vieţi pline şi a %ericiri pentru sine însuşi şi pentru alţii. 7ste di*icil totu+i de a evalua

armonia *amilială +i violenţa psi-ologică precum +i apariţia acestora ca e*ect al unui

dezec-ilibru al structurii *amiliale. >e multe ori o realitate con%lictuală stă la ba#a unui

plasament instituţional al vârstnicului, %amilia ascun#ând în acest ca# motivele reale ale

plasamentului.

#3



Instit"#i!nali%area

&e+i tendinţa din prezent este de a trans*era îngri/irile din instituţii în comunitate, în

*amilie, reţeaua de instituţii ca internare pe termen lung ori rămne ca o soluţie necesară

impusă de evoluţia îmbătrnirii demogra*ice +i de cre+terea numărului de persoane cu

grade mari de dependenţă, cu -andicapuri severe.

>imensiunea acestor instituţii re#ultă din echilibrarea a doi %actori de presiune- pe de o

parte, presiunea %amiliilor de a *orţa un trans*er al persoanei vrstnice către instituţiile

publice, pe de alta, opo#iţia autorităţilor, a celor ce *inanţează, de a limita dezvoltare

instituţiilor cu puteri în *avoarea unui trans*er al îngri/irilor în comunitate, în *amilie, ladomiciliul persoanei, soluţiei nu numai umană, dar +i mai economică +i avnd avanta/ul

mobilizării de resurse multiple.

Analiznd tendinţele *amiliei de a *orţa instituţionalizarea, se constată următoarele

motivaţii-

/ de ordin obiectiv, di*icultatea *amiliei adulte de a se ocupa de îngri/irea a 2$3 generaţii,

copiii proprii, bunici +i uneori străbuniciC restrngerea condiţiilor de locuit în noile medii

urbane, deteriorarea psi-ică +i *izică a vrstnicilor care necesită îngri/iri +i supraveg-ere permanentăC

$ de ordin subiectiv- relaxarea legăturilor parentaleC tendinţa tinerilor de a uita gri/a +i

datoriile pe care le au *aţă de vrstnicii lorC o anumită psi-ologie individualistă,

pragmatică, care respinge aspectele triste ale vieţii, ca bătrneţea, moartea, omiţnd că +i

acestea *ac parte din viaţă, c-iar cnd privesc pe proprii lor membrii vrstnici ai *amiliei.

!lasamentul este considerat şi ca o deresponsabili#are a %amiliei? un plasament corect

trebuie să se %acă potrivit nevoilor persoanei şi la dorinţa acesteia. Această separare a

motivaţiilor obiective +i subiective devine utilă, *iindcă a/ută la orientarea acţiunilor pentru

atenuarea sau eliminarea *actorilor subiectivi.

&ecizia de instituţionalizare este un act de mare răspundere, de aceea există o omisie

entrală de 7tică edicală ce stabile+te că B

$ lasamentul unei persoane vrstnice într$o instituţie este o decizie de viaţă, importantă

care anga/ează viitorul persoanei +i are repercusiuni, a*ective +i *inanciare.

#=



$ ersoana vrstnică este o persoană matură +i responsabilă (trebuie tratată ca atare). 7a are

dreptul de a decide liber modul său de viaţă +i locul de trai. ntrarea în instituţie ca +i

alegerea acesteia trebuie în principiu să rezulte totdeauna din propria sa decizie.

$ nd decizia de plasament nu poate emana de la persoana vrstnică, ea trebuie să *ie

obiectul unui studiu apro*undat +i să rezulte dintr$un consens între antura/ +i ec-ipa

medico$socială.

@amilia, medicul, asistenţii sociali sunt cei care decid instituţionali#area? această decizie

va *i totdeauna urmarea unei re*lexii etice. 7a va privi persoanele vrstnice cărora le vom

zice JinstituţionalizabileJ, adică avnd indicaţii pentru această *ormă de asistenţă +i

ocrotire. n ordinea Jurgenţei socialeJ aceste categorii de vârstnici locuind singuri, %ără

%amilie, din momentul reducerii, pierderii autonomiei +i în lipsa altor *orme de a/utor, rudeîndepărtate, prieteni, vecini, persoane anga/ate contra cost, reţelele de îngri/iri la domiciliuC

vârstnici trăind singuri sau în %amilie, cu tulburări psihice importante (de tipul

demenţelor), cu comportament ce generează riscuri pentru persoana însă+i +i pentru

antura/, cu mani*estări de agitaţie, agresivitate, stări grave deliranteC vârstnicii ţinuţi la pat,

cu incontinenţe ano$vezicale, *ără condiţii de îngri/ire în mediul *amilial.

n deciderea plasamentului, ori de cte ori persoana vrstnică poate participa la decizie, în

ma/oritatea cazurilor, dorinţa cea mai pro*undă a acesteia este de a se întoarce la domiciliuCuneori trebuie să se ţină seamă de această dorinţă, mai ales în cazurile în care condiţiile de

la domiciliu sunt ct de ct corespunzătoare +i se poate institui o *ormă de a/utor +i

supraveg-ere.

e de altă parte, se poate trece peste această dorinţă, numai dacă anc-eta socială

evidenţiază lipsa condiţiilor care să asigure securitatea medicală +i socială a persoanei în

cauză. @n *actor de in*luenţă a deciziei îl constituie, în a*ara *amiliei, existenţa serviciilor

de asistenţă a domiciliu. 7xperienţa arată însă, că este mai bine să se autorizeze o

întoarcere la domiciliu, c-iar într$o situaţie mediocră, dect să se impună un plasament cu

consecinţe uneori catastro*ale,

2chimbarea bruscă de mediu poate determina o degradare, bătrnul neavnd în unele

cazuri, mi/loacele necesare unei readaptări prompte. @neori el nu supravieţuie+te acestei

sc-imbări (Jmoartea *amilialăJ).

7voluţia ne*avorabilă a bătrnului imediat după întoarcerea într$un cămin, duce uneori la

nedumerirea +i nemulţumirea *amiliei care se simte într$un *el vinovată, dar proiectează

#?



această vinovăţie asupra personalului de îngri/ire, considernd că nu î+i *ace datoria cum

trebuie +i pot să o*ere con*licte serioase.

n privinţa bătrnului, asistăm la decompensări cardiace rapide, la instalarea de depresii

grave ce pot duce c-iar la suicid, negativism alimentar, stări con*uzionale, pierderi

ponderale, alterări ale constantelor bio$amorale, lipsă de răspuns terapeutic.

auzele pot *i multipleC a *ragilitatea psi-ologică +i biologică a organismului vrstnic

(diminuarea capacităţilor de adaptare, epuizarea rezervelor *uncţionale, con+tientizarea

îmbătrnirii, a regresiei +i perspectiva s*r+itului) se adaugă Jstresul sc-imbării mediului

ambiantJ precum +i unele condiţii ce ţin de căminB privarea de obi+nuinţe, limitarea

contactelor cu cei apropiaţi, impunerea unei alimentaţii cu care nu este obi+nuit,

con*runtarea cu personalul de îngri/ire, care îi apare străin, mai ales cnd se comportă rece+i distantC toate acestea perturbă brutal psi-icul persoanei vrstnice, dereglndu$i

*uncţionalitatea unor verigi somatice.

:ste, deci, de evitat întotdeauna 6amplasamentul inadecvat6 sau 6neconsimţit6. e de altă

parte, trebuie, ca mediul de *amilie să respecte unele principii în situaţiile în care, vrnd

$nevrnd, îl con*runtă adesea cu decizia de instituţionalizare a unui vrstnic a*lat în

supraveg-erea sa. &acă plasamentul instituţional este indicat, medicul va insista pentru

pregătirea pacientului din punct de vedere psi-ologic, spre a se evita sau atenua tulburărilede adaptare.

E!l"#ia a-ectiit'#ii la 3rsta a IIIa

7xistă o anumită dezvoltare sau evoluţie a a*ectivităţii pe parcursul vieţii , ast*el, pe

măsură ce ne maturizăm, în urma diverselor experienţe plăcute sau neplăcute asistăm la

conturarea unor *orme a*ective tot mai complexe.

La bătrneţe, însă, lucrurile stau puţin di*erit. Ast*el s$a observat că are loc o anumită

involuţie a proceselor psi-ice, iar a*ectivitatea nu este ocolită de acest *enomen,

dimpotrivă, tulburările ei *iind dominante î+i pun pecetea pe întregul comportament al

persoanelor mai în vrstă. 6e poate spune că emoţiile devin mai primitive, iar dintre

tulburările a%ectivităţii, stările depresive sunt întâlnite cel mai %recvent, ele determinnd un

dezec-ilibru att în plan intern, ct +i extern prin perturbarea relaţiilor individului cu cei

din /urul său, crendu$se *enomene de dezadaptare.

##



;otodată, avnd în vedere că la bătrneţe ne con*runtăm cu boala, cu apropierea morţii, se

pare că la ma9oritatea persoanelor în vârstă starea de depresie este însoţită şi de o stare

de teamă %aţă de ideea morţii regretând perioadele %ericite din viaţa individuală, iar aceste

stări se pot accentua după pierderea partenerului sau a cuno+tinţelor de vrstă apropiată.

&e multe ori se întmplă ca bătrnii să *ie marginalizaţi, izolaţi sau neluaţi în seamă, poate

c-iar bruscaţi tocmai de acele persoane ce e sunt apropiate +i dragi, acest lucru

îndurerndu$i pro*und, crendu$îe sentimente de *rustrare +i inutilitate.

n general, persoanele depresive se mani*estă prin pesimism +i in-ibiţie, ne*ericire +i

nelini+te, negativism *aţă de conversaţii +i greutăţi în activitatea de concentrare. 8ătrnul

preocupat cu precădere de propria persoană trăie+te o tensiune neplăcută +i devine iritabil

la situaţii nesemni*icative. 6e pot întlnii două categorii de depresiviB agitaţii +i retardaţii.rimii sunt nervo+i, acuză *recvent ce*alee, insomnie, nemulţumire, iar ultimii sunt lenţi,

vorbesc încet sau rar, au mi+cări stngace, nu au po*tă de mncare +i trăiesc sentimentul de

abandon. Alt %enomen care se mani%estă în cadrul tulburărilor a%ective la vârsta a treia

este cel puţin de hipertro%iere a 2inelui, ca urmare a reportării la propria persoană a tuturor

*aptelor, +i de /usti*icare a comportamentului prin dilatarea drepturilor personale +i

atro*ierea sensibilităţii. ersoana în cauză se comportă ca +i cnd nu$+i aparţine sie+i,

emoţiile sunt reci +i lipsite de vioiciune, lucrurile se des*ă+oară Jca în visJ +i este in-ibatălatura comunicaţională. Acestea se întmplă mai ales în cazuri mai grave cnd intervine

sindromul de depersonalizare ce se exprimă

printr$o pierdere a identităţii personale. Acesta se poate accentua după stresuri prelungite

mani*estndu$se asociat cu alte dezordini psi-otice cum ar *i ipo-ondria, isteria etc.

ani*estările personalizării sunt mai *recvente la *emei, dar se pare că *enomenele nu sunt

att de violente ca la bărbaţi. n situaţii mai di*icile, toate aceste tulburări pot degenera +i

mai mult determinnd la nivelul comportamentului mani*estări aberante, precumB părăsirea

temporară a domiciliului, vagabonda/, *uga de colectiv sau se pot asocia cu, consumul de

alcool, c-iar tentative de viol asupra persoanelor mai tinere, de pre*erinţă minore. ;oate

aceste abateri de la conduita (morală) normală semni*ică o proastă adaptare +i integrare în

colectiv, o lipsă de cooperare +i un pronunţat egocentrism. La această vrstă pot să aibă loc

omucideri, automutilări +i c-iar sinucideri, prin îndreptarea unei agresivităţi asupra

propriei persoane sau asupra altor persoane.

#%



n urma unor studii de specialitate, s$a evidenţiat *aptul că sinuciderile au o *recvenţă mai

mare la bărbaţii trecuţi de vrsta de ?? de ani, în sc-imb la *emei se remarcă o scădere netă

a acestui *enomen după vrsta de #? de ani.

Revizuind tabloul acestor mani*estări la vrsta senectuţii, în cazul nostru privind mai ales

a*ectivitatea, nu ne rămne dect un sentiment sumbru *aţă de această etapă *inală din viaţa

noastră, /usti*icnd parcă sentimentul nostru de teamă *aţă de această vrstă +i c-iar dorinţa

de a nu o atinge niciodată. &incolo, însă, de toate aceste nea/unsuri, *iecare vrstă, inclusiv

a treia, are *armecul +i *rumuseţea sa, avanta/ele +i dezavanta/ele sale. La bătrneţe putem

*i în acela+i timp mult mai deta+aţi de mărunţi+urile vieţii, încununaţi de mai multă

înţelepciune +i o mare capacitate de a ierta, lucru destul de di*icil în etapele mai timpurii

ale vieţii.

#E



4i&li!gra-ie

• Adams, R.,K., 8erzons5, 2::<, si-ologia adolescenţei, 7d.olirom, a+i

• Aniţei, ., 2:1:, 0undamentele psi-ologiei, 7d.@niversitară, 8ucure+ti

• At5inson, L.R., At5inson, .R., 6mit-, 7.7., 8em, 9.&., 2::2, ntroducere în

psi-ologie, 7d.;e-nică, 8ucure+ti

• 8ăban, A., 2::1, onsiliere educaţională, 7d. Ardealul, lu/$>apoca

• lerget, 6., 2::E, riza adolescenţei, 7d.;rei, 8ucure+ti

•

reţu, ;., 2::<, si-ologia vrstelor, 7d. a $a revizuită +i adăugită, 7d. olirom• Klava, A., Klava, ., 2::2, ntroducere în psi-ologia pre+colară

• Kolu, 0., 2:1:, si-ologia dezvoltării umane, 7d. @niversitară, 8ucure+ti

• 9igău, ., 2::1, onsolierea carierei, 7d. 6igma, 8ucure+ti

• 9oiţa, 7., 2:::, anagement educaţional, 7d. olirom, a+i

• 9urcău, >., eg-ie+an, K.., 2::1, si-ologie generală

•

Lemeni, K., iclea, ., 2:1:, onsiliere +i orientare, 7d. A6R, lu/$>apoca• itro*an, . (coord.), 2::1, si-opatologia, psi-oterapia +i consilierea copilului.

Abordare experienţială, 7d. 67R, 8ucure+ti

• ocanu, L., Leancă, A., 2::<, si-ologia comunicării, 7ditura Romived

ublis-ers, 8acău• odrea, ., 2::#, maginea de sine +i personalitate în adolescenţă, 7d. Aliter,

0oc+ani

• untean, A., 2::#, si-ologia dezvoltării umane, 7d.olirom, a+i

#<



• iaget, 9., n-elder, 8., 2::?, si-ologia copilului, 7d. artier

• losca, ., ois, A., 2::1, onsiliere privind cariera, 7d. &acia, lu/$>apoca

• odar, ;., 6tanciu, ., otru+, A., 2::<, onsiliere educaţională +i vocaţională, 7d.

&imitrie antemir, ;rgu ure+• Radu, >.,1<<?, si-ologia vrstelor, 7d. ;ipogra*ia 0undaţiei !Romnia de

mine", 8ucure+ti

• 6ălăvăstru, &., 2::=, si-ologia educaţiei, 7d. olirom, a+i

• c-iopu, @., erza, 7., 1<<?, si-ologia vrstelor. iclurile vieţii, 7ditura

&idactică +i edagogică, R. A$ 8ucure+ti

• c-iopu, @., 1<<%, &icţionar de psi-ologie, 7d. 8abel, 8ucure+ti

• ;urcu, 0. ;urcu, A., 1<<<, 0undamente ale psi-ologie +colare, 7d. ALL

• erza, 7., erza, 7.0., 2:::, si-ologia vrstelor, 7d. ro Mumanitate, 8ucure+ti

• I-ite, 7., 2:11, inte, caracter, personalitate, 7d.!iaţă +i sănătate" , 8ucure+ti

• Hlate, ., 2::E, ;ratat de psi-ologie organizaţional$managerială, 7d. olirom, a+i

Date post:	10-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	loredanasim
View:	246 times
Download:	2 times

Psih. Varstelor Curs Dppd

Documents