psihologia fotbalistica 6

8/18/2019 psihologia fotbalistica 6

1/26

CAPITOLUL VI: JOI

Statistica echipei

6.1. Motivaţia generalăÎn vederea pregătirii următoarei etape de campionat, de sâmbătă, estenecesară prelucrarea şi antrenarea statisticii echipei.Şi este adecvat să alegi alcătuirea echipei în funcţie de forma în care

plănuieşti „11!le de start.În acest fel, "ucătorilor implicaţi le este clar, în acelaşi timp, cine va trebui săfie re#ervă şi cine se află în pericol de a fi „e$ilat în tribune.%stfel, consecinţele distincte se pot numi frustrări la anumiţi "ucători sau,dimpotrivă, o motivaţie deosebit de mare în perspectiva colaborării laantrenament.

Atunci când este vorba despre motivaţie, avem de-a face, de fapt, înainte detoate, cu motivaţia pozitivă, cea care dă natere forţei, tăriei morale.

Motivaţia trebuie să aibă loc fie personal, fie în grupuri mici, dar, cu precădere, trebuie să se deruleze concomitent. !"istă #ucători care trebuie $încălziţi%. &ar atunci când vorbim despre$încălzire%, putem găsi o similitudine cu anii precedenţi, când ţăraniiîncălzeau motoarele tractorului, înainte de a porni la lucru.

Avem #ucători care trebuie să se încălzească pentru meciul de sâmbătă încăde duminica precedentă. 'i să nu uite că, în fiecare zi, căldura poate să

dispară. Alta era situaţia, cu ani în urmă, cu (elmut )a*n. +a el, cu cât era timpulmai lung, cu atât mai mare era pericolul să se rupă arcul. acă se gândeamai puţin la sarcină, intra pe teren mai nonalant i era capabil, dacă e"istaaceastă nevoie, să dărâme ziduri.ei din prima categorie trebuie să tie din vreme dacă vor #uca, astfel încât

să aibă posibilitatea să se pregătească în linite i încet. Asta ţine dedomeniul motivării i cred că noi, antrenorii, mai putem să învăţăm mult. Amă baza e"clusiv pe simţul meu ar însemna prea puţin.

&eacţia "ucătorilor apropo de şansele pe care le au de a "uca pot fi cât se poate de diferite.%m putea să credem că "ucătorii opriţi pentru „11!le de start simt siguranţă,etalând un randament solid în timpul antrenamentelor. 'eilalţi, re#ervele,sunt mai degrabă reticenţi, poate chiar fără chef, opunându!se ideii de a

participa efectiv la şedinţa de pregătire.

1


2/26

(ar nu mereu este aşa, reacţia "ucătorilor depin#ând de starea motivării şi detipul de motivare aplicat.

)oţiunea de „motivare, deseori folosită în cronicile sportive, provine dinlatinescul „movere, care înseamnă „a se mişca.*n motiv este dat de raţiunea mişcării pentru acţiunea umană, "ucând un rolcentral în evaluarea morală a acţiunilor.%ceastă evaluare a acţiunilor în funcţie de motivele care stau la ba#a lor areo mare importanţă şi în "urisprudenţă.(e e$emplu, dacă un om a omorât un alt om, pedeapsa sa depinde demotivul care l!a îndemnat să facă asta. 'a posibile motive intră în discuţieurmătoarele+

! crimă cu premeditare, din aşa!numite motive "oase, cum ar fi lăcomia,vanitatea ş.a.m.d.

! crimă cu premeditare, menită să escamote#e o altă faptă, astfel fiindînlăturat un om în cunoştinţă de cau#ă -complice sau victimă

! crimă cu premeditare din raţiuni sentimentale -aici poate fi luată înconsideraţie o bruscă şi pe termen scurt pierdere a autocontrolului

! crimă cu premeditare din plăcere sau pentru plăcere! crimă cu premeditare în scop de autoapărare! crimă fără premeditare în scop de autoapărare! crimă fără premeditare printr!un accident -de e$emplu, cu

automobilul, care nu a putut fi evitat, sau din cau#a

! negli"enţei şoferului -de e$emplu, conducere cu alcoolemie de /,0 lamie sau! din cau#a negli"enţei crase -de e$emplu, conducerea cu vite#ă

e$agerată într!o #onă cu trafic liniştit.

'onsecinţele pot să meargă de la achitare până la pedepse cu închisoarea petermen lung sau chiar pe viaţă, respectiv la internarea de durată într!oinstituţie psihiatrică.(ecisiv este modul în care "udecătorul evaluea#ă motivele faptei.

%semănător se petrec lucrurile în timpul unui meci de fotbal, atunci când,mai întâi, arbitrul este nevoit să decidă motivul care a stat la ba#a comiteriiunei abateri. Şi în acest ca# este de mare importanţă dacă "ucătorul a comisabaterea intenţionat sau nu.%stfel, un "ucător poate intra în picioarele unui adversar, pentru că terenuleste umed şi alunecos, deci el nu mai poate să frâne#e acţiunea la momentuloportun. au el poate să acţione#e „sentimental -impulsiv, deoarece, în

2


3/26

prealabil, el însuşi a fost victima unui fault dureros sau pentru că elconsideră că atacantul advers, aflat în cursă liberă spre poartă, trebuie opritcu orice preţ. %stfel, el apelea#ă la aşa!numitul „fault în postură de ultimapărător.

oată lumea a comis un astfel de fault. 'i toţi ţi-ar spune/ $0u pot să facaa ceva ec*ipei mele, lăsându-l pe #ucătorul respectiv să alerge spre poartanoastră. ine vrea să câtige trebuie să facă i asta%. 'i procedeul arelegătură cu suprafaţa de pedeapsă, faultul trebuind comis la o oarecaredistanţă de aceasta.

ei mai e"istă i #ucători care nici nu pot, de genul acelora care nu potasta din interiorul fiinţei lor. n asemenea e"emplu este *a 2um 3un.

0umai că numărul acestora este redus. 'i, oricât am întoarce problema,ma#oritatea comit asemenea faulturi pentru ec*ipa lor/ $Asta e sarcina

mea, să am gri#ă ca împotriva ec*ipei mele să nu se înscrie vreun gol%.'i probabil că aceasta e i indicaţia antrenorilor/ $0u avem voie să primim

gol4% ar ce se întâmplă dacă, totui, cade vreun gol, dei antrenorul tocmai spusese că $omul tău nu are voie să marc*eze%5 n acel moment, îi intră înrol toate/ datoria, răspunderea, dar i altele, cum ar fi/ $0u-l las să alerge

i să scape%.

7dată, i eu am fost la un pas de a e"ploda. 0e aflam cu !intrac*t 8ran9furt în deplasare la M:nc*engladbac* i îl văd pe !;ald +ienendemarând de la linia mediană.'i aveam un taur ca funda central, unul foarte rapid, aa cum fusese$taurul% )ot*.

0umai că acesta nu putea să ţină ritmul cu +ienen. Aa că n-a făcut altcevadecât să alerge împreună cu el,


4/26

e altfel, în conceptul de antrenament german e"istă o contradicţie. 0elamentăm împotriva #ocului defensiv, iar în timpul antrenamentelor, ?= la

sută din totalul e"erciţiilor vizează #ocul ofensiv. @ucăm contra 1, iar în atac, unul e în plus. @ucăm < contra 1, < contra , Bcontra , > contra , 6 contra B, i5 Ccopul e"erciţiului este dat de

superioritatea numerică în atac.'i de aceea avem un rezultat evident/ suntem slabi în #ocul defensiv, pentrucă am e"ersat prea puţin. Cituaţiile de inferioritate numerică sunt prea rarantrenate.

În ceea ce priveşte alte consecinţe care derivă din asta, competenţa deci#iei oare tribunalul federaţiei germane, care, în momentul în care măsoară

pedeapsa, se străduieşte să desluşească motivele pe care "ucătorul le!a avutcând a comis abaterea.

(ar şi din punctul de vedere al spectatorului se face o diferenţiere înevaluarea unui "ucător, dacă o anumită acţiune, cum ar fi, de e$emplu, ceadescrisă mai sus, a repre#entat o acţiune cu motivaţie pur egoistă -faultrevanşard sau una în slu"ba echipei -fault în postură de ultim apărător.%propo de motive, se diferenţia#ă şi nevoile avute, care pot însemna, şi ele,impulsul spre acţiunea umană.4ricum, în ceea ce priveşte efectele nevoilor, este vorba mai degrabă de aînlătura o deficienţă, care s!a de#voltat fie în organism -de e$emplu, foamea

sau setea, fie în psihicul individului -de e$emplu, necesitatea recunoaşteriisociale.În rândul nevoilor se diferenţia#ă nevoile primare, a căror satisfacere estevitală pentru viaţă -organismul, şi nevoile secundare, unde satisfacerea mai

poate fi amânată.5ai poate fi definită şi o a treia grupă, unde satisfacerea slu"eşte perpetuăriispeciei. 'u precădere este vorba despre nevoia de se$ualitate.6mportanţa noţiunilor „motiv şi „nevoie se „încalecă parţial şi de!abia potfi diferenţiate în limba".

6.. Motivaţia randamentului(acă un om sau un fotbalist se comportă ca un tip motivat, trebuie să neîntrebăm dacă el e motivat „primar sau „secundar.„7rimar înseamnă că el e impulsionat la acţiune „intrinsec -adică direct,din interior, în timp ce „secundar înseamnă „e$trinsec -adică indirect, dine$terior.

8


5/26

%mbele modalităţi de motivare sunt, în fotbalul profesionist, strâns legateuna de cealaltă.În timp ce un fotbalist devine activ în momentul în care intră în "oc motivat

primar, deoarece "oacă fotbal de plăcere, un "ucător motivat secundar seanga"ea#ă în meci din cau#a aşteptatelor recompense emoţionale saumateriale.

'hristoph (aum, recunoscut în branşa sa şi ca artist al motivării, a reali#atasta într!un mod e$emplar pe vremea când antrena pe 9' :;ln.7entru a fi sigur că însuşi ultimul "ucător va merge la treabă motivat „până învârful unghiilor şi pentru a le arăta clar "ucătorilor săi care este recompensasub forma de premiu, care urma să!i aştepte în ca#ul unei victorii în faţa luinchen, el a lipit pe pererţii vestiarului mai multe bancnote.%sta, completat cu comentarii adecvate, reuşeşte să crească voinţa de luptă şi

de victorie a echipei sale dincolo de motivaţia secundară, astfel încât să aibăsucces şi în calitate de out!sider.

n cazul în care comunicarea lipsete, nici nu sunt posibile motivarea imotivaţia. Cunt două domenii care au o strânsă legătură unul cu celălalt. 'inu este doar c*estiunea că ceea ce spun este de la sine înţeles, că ceea ce

spun are mână i picior, ci important e cum o spui i când4'i, apoi, mai trebuie să ne gândim cine spune.nii antrenori au un asemenea avanta# al carismei i al autorităţii, încât ei

pot să spună i prostii pe care alţii nici n-ar avea voie să le spună. arnumai pentru că a fost spusă de un om cu carismă, ea nu mai este prostie, ciultima treaptă a înţelepciunii.

%vanta"ul motivaţiei primare re#idă din aceea că îl determină pe "ucător săfie independent de factorii e$terni. %şa!numita „atitudine profesionistă aunui "ucător, strâns legată de dorinţa sa de a "uca fotbal la un nivel individualînalt are ca efect faptul că, la antrenamente şi în viaţa de #i cu #i, dă totul

pentru a!şi menţine prospeţimea şi randamentul. În consecinţă, el se vastrădui să se hrănească sănătos să doarmă suficient, să!şi do#e#e

antrenamentul ş.a.m.d.'u totul alta e situaţia la "ucătorul motivat secundar, care răspunde din altemotive solicitărilor unei asemenea vieţi. *n asemenea "ucător se va orientamai degrabă în funcţie de consecinţele comportamentului său care ar puteasă apară independent de randamentul lui pe teren. ?l va respecta orele deodihnă şi cele de somn cu precădere dacă va trebui să se teamă că va fi

@


6/26


7/26

'i în asta rezidă pericolul pentru el, deoarece crede că tie totul cel maibine, acesta fiind motivul pentru care nu ascultă, ci doar vorbete. ăcioricum el tie totul mai bine4'i urmează două-trei propoziţii rostite de #ucător, iar antrenorul tie de#a cevrea să e"prime următoarea propoziţie a #ucătorului.

Eentru că totul i se pare prea lung, el întrerupe propoziţia i spune/ $! preamult4%e-i drept, are dreptate în afirmaţia pe care o face, dar nici nu l-a câtigat

pe interlocutor. Acesta din urmă se simte neînţeles, neacceptat, nereceptat. e aceaa, acceptarea #oacă un rol atât de mare la #ucători, acceptarea lorca indivizi. Aa ceva este, de fapt, datoria unui antrenor4

eoarece fiecare este un individ, diferit faţă de ceilalţi până în cel maiîndepărtat ung*er al fiinţei sale, #ucătorul are dreptul să fie tratat ca unindivid, iar antrenorul are datoria să-l trateze astfel.

ar nu pot să fac asta dacă nu pot să ascult. 'i asta e o slăbiciune mare,c*iar o slăbiciune a profesorului la coală. Ce spune F i nu tiu dacă esteadevărat, pentru că nu am avut nici un profesor în familie F că profesorii,după o e"perienţă de decenii, trebuie să se comporte i acasă, cu copiii lor,la fel de bine i de corect.

Erobabil că ascultatul este cel mai dificil aspect, deoarece toate acestediscuţii sunt limitate temporal. Giua are numai B de ore i unii se plictisescatunci când toată această vorbărie se tot repetă când ea ar fi trebuit să fieterminată. 'i atunci, antrenorul intervine/ $2la-bla-bla, sunt de acord cutine, dar asta am discutat de#a. 2asta4%

Astfel, recunoaterea nici nu e"istă, recunoatere de care tânărul om arenevoie pentru a-i elibera încă o dată forţele i pentru a se maturiza.

În cadrul cercetării motivării psihologice se deosebesc motivarea generală-ei îi aparţin teme cum ar fi cele tratate mai sus sau, de e$emplu, teoriafrustrării şi a agresiunii sau teoria conflictului, enunţate în capitolele 6 şi 66şi motivarea randamentului, pe care o vom studia acum.(in punctul de vedere al tipurilor principale, cercetarea motivăriirandamentului face deosebire între persoane care sunt motivate prin+

1. peranţa succesului sau2. Deama de eşec.

În acest conte$t, modul de a trata situaţiile de solicitare sunt cât se poate dediferite.

E


8/26

nainte de toate, e"istă o categorie care se află între #ucătorii titulari i #ucătorii de rezervă, anume #ucătorii-problemă. Atâta timp cât lucrurile merg bine, ec*ipa câtigă, iar titularii #oacă, nue"istă, de fapt, nici o problemă cu ei.

Aceste probleme apar în cazul reculurilor, eecurilor, accidentărilor saunerevenirea titularilor. ar e"istă i alte cazuri.Hândiţi-vă la tânărul !ffenberg la 2aIern MJnc*en, care s-a dus la ec*ipăcu mentalitatea $*op, vin i eu acum4% Având un fel de a fi vesel inonalant, el se atepta ca totul să decurgă aa cum îi imaginase în celemai semeţe vise. 'i a fost nevoie ca el să fie adus cu picioarele pe pământ,înapoi la realitate, înainte de a avea un randament ma"im.

*n "ucător, care aleargă singur cu mingea la picior spre poarta adversă şicare are drept unic gând să bage neapărat mingea în poartă, va căuta cel mai

scurt drum spre succes şi va avea, astfel, o bună şansă de a transpune intenţiaîn realitate.

7e de altă parte, un "ucător care, aflat în aceeaşi situaţie, se teme să fiedeposedat de fundaşi sau să fie stopat de portar, are relativ puţine şanse săaibă succes, deoarece temerile îl fac mai degrabă e#itant, astfel încât oca#iade gol este, curând, ratată.

În general, e$istă persoane care, graţie speranţei, sunt motivaţi să aibă

succes, evident cu mai mult succes decât cei care sunt motivaţi prin teamafaţă de eşec.*nuia sau altuia îi reuşeşte o prestaţie ieşită din comun de!abia când nu maiare nimic de pierdut şi nimic de ce să se teamă, nici măcar de o prestaţie

proastă pe teren.

n acest conte"t, am o amintire potrivită, referitoare la #ucătorii 7e9land iHreiner. Amândoi au fost $eliberaţi% cu onoruri de 2aIer +ever9usen.

!"ista un restaurant bun, portug*ez, în +ever9usen, aa că totul era foartebine organizat.

!ram aproape triti că cei doi #ucători urmau să plece. e-i drept, astfel, am primit i bani, pentru că 7e9land fusese vândut la Earis, de unde urma să primească bani frumoi. Eortarul Hreiner mai bea cu plăcere un pa*ar i nute puteai baza mereu pe el în meciuri.

'i s-a întâmplat următorul lucru/ #ucam ultimul meci la 2raunsc*;eig, iera greu pentru toate ec*ipele acolo, c*iar i pentru 2aIern MJnc*en4

F


9/26

eci, cu 2aIer +ever9usen, câtigăm acolo net, cu


10/26

*n asemenea comportament, privit din afară, puţin anga"ant, dovedit de unii "ucători nu numai la antrenamente, ci şi la meciuri, nu dovedeşte mereu lipsamotivaţiei randamentului.5ai degrabă s!ar trage conclu#ia că "ucătorul aparţine tipului de motivaţie 2,deci că el este impulsionat cu precădere de strădaniile sale de a evitagreşelile. (acă are şi tendinţa de a!şi menţine nivelul cerinţelor scă#ut -dee$emplu, el nu riscă nici măcar să vrea să a"ungă pasa oarecum imprecisă acoechipierului său, astfel încât nimeni să nu!i poată reproşa culpa acelei pasegreşite, el va crea în e$terior impresia unui "ucător care e prea puţin dispusla efort.e poate ca antrenorul, supărat şi care are de"a nişte dubii referitoare la acest

"ucător, să!i mai dea şanse, una după alta, eventual în momentul în care alţi "ucători lipsesc din cau#a accidentărilor. 'ândva, el îşi va rata definitiv ocarieră care, conform calităţilor sale, ar fi trebuit să fie frumoasă.

?$perienţele negative contribuie la întărirea problemei sale, astfel încât el nuva fi a"utat nici de schimbarea antrenorului, nici de cea a echipei.9oarte des afectate de acest fenomen sunt tinerele talente, care, graţie primeilor foarte reuşite apariţii, au intrat sub luminile rampei publice şi în centrulinteresului cluburilor şi agenţilor de "ucători, vă#ându!se confruntate cu mariaşteptări apropo de viitoarele lor prestaţii.(acă ei nu reuşesc să relative#e, rapid, pentru ei înşişi aceste aşteptărisupradimensionate şi dacă nu!şi vor de#volta un nivel al cerinţelor realistfaţă de ei înşişi, curândul lor eşec poate fi de"a programat.

Ha suprafaţă iese, cu toate strădaniile, aşa!numitul „campion mondial alantrenamentelor, care poate fi găsit şi în alte discipline sportive+ în condiţiide antrenament, el reuşeşte să dea un randament ieşit din comun, pentru ca,în regim de concurs, să rămână regulat sub nivelul posibilităţilor.Întru spargerea bloca"ului de randament este necesar un spri"in concret, de

psihologie sportivă, care impune e$istenţa unor şedinţe, deoarece oasemenea problematică are cau#e cu precădere adânci.4 altă diferenţă gravă între aceste două tipuri de "ucători motivaţi airandamentului mai constă şi în mai marea răbdare de care dau dovadă

"ucătorii motivaţi prin speranţa în succes de a renunţa la succese pe termen

scurt în favoarea celor pe termen lung.

%sta poate însemna pentru un fotbalist, de e$emplu, să introducă o tehnicănecunoscută pentru el sau o variantă tactică în condiţii de stres -"oc decampionat şi, astfel, să renunţe la acţiuni spectaculoase până în momentulîn care stăpâneşte sută la sută noile variante, putând, în consecinţă, să leintegre#e fără probleme în acţiunile de ansamblu.

1/


11/26

Încercarea lui ?rich &ibbecI de a introduce o apărare de patru la nchen a eşuat nu în ultimul rând din cau#a faptului că succesul acesteivariante tactice a fost aşteptat de fiecare "ucător şi, implicit, de opinia

publică prea devreme şi că a şi fost cerută prematur.*n alt e$emplu în acest sens este dat de tinerii "ucători talentaţi, care, întruatingerea succesului pe termen scurt, sunt „încăl#iţi prea devreme, fără să

beneficie#e de timpul necesar pentru un "ucător succes pentru a învăţa şi a sematuri#a.

6.


12/26

Eentru ei, nici o muncă nu era îndea#uns de dificilă, drept care ei voiau săaibă răspunderi. ar nu orice fel de răspunderi, ci acelea care însemnauconducere. *iar se plângeau dacă nu li se dădea nici o răspundere.Kârsta nu #uca nici un rol în acest sens, ci, presupun, temperamentul.

n faţa oc*ilor îl am pe @upp 3apellmann, care a i avut probleme dinaceastă cauză.

Azi, el este dr. @osep* 3apellmann, un bun medic ortoped. +a MJnc*en aavut probleme în momentul în care venise de la Aac*en via 3:ln, devenindîntre timp i component al ec*ipei naţionale.

+a 2aIern e"ista o ierar*ie, condusă de Cepp Maier, 2ec9enbauer i Herd MJller. e-i drept, 3apellmann nu era un out-sider din punctul de vedere al fotbalului, ci un out-sider din cel al studentului la medicină faţă de fotbalitii e"clusiv profesioniti. 'i el avea cerinţe de conducere4 0umai că respectivele posturi fuseseră de#a date. 2ineînţeles că această

c*estiune l-a iritat, iar vârsta nu #uca nici un rol.erinţa de a conduce este pe undeva în #ucător. e#a în timpul colii e"istă

purtători de cuvânt sau lideri ai claselor, ei fiind, pur i simplu, acceptaţi decolegi.

!"istă oameni care intră, *olul *otelului este, probabil, prea mare, dar eiintră în încăperi mai mici i au această strălucire.

+a fel stau lucrurile i în fotbal.

4 situaţie optimă de motivare repre#intă premisa pentru o stare care să

permită de#voltarea "ocului. 9ără bucuria de a lucra cu mingea, fotbalul lanivel înalt nici nu poate fi conceput, oricare ar fi nivelul de anga"ament.Docmai spre sfârşitul unei serii de "ocuri oficiale, spre sfârşitul unui se#onsau în timpul unui turneu, când mişcările "ucătorilor devin tot mai grele, iarînalşta solicitare din timpul meciurilor de"a "ucate îşi va fi cerut tributul,antrenorul este silit să!şi motive#e din nou "ucătorii, să!i poarte iarăşi laoriginile sportului pe care!l practică, la starea "ocului propriu!#is.7otrivite sunt, în acest ca#, diferite măsuri. ?le se pot întinde de la o e$tremă

A se lucrea#ă foarte puţin cu minge şi mai mult fără ea, până în momentulreinstaurării foametei după minge A până la cealaltă e$tremă -punctul de

greutate este pus pe e$erciţiile de "oc.

@ocul $> contra % este un #oc tipic de fotbal profesionist. Antrenamentul la profesioniti este atât de organizat i de serios, încâtbucuria vine prea $din scurt%. n cazul e"erciţiului $> contra %, #ucătoriiîi aduc bucuria reciproc. el care nu poate #uca pe stânga primete toatemingiile pe piciorul stâng, aa că el a#unge mai mereu în mi#loc.

12


13/26

Aveam la MJnc*en doi suedezi contiincioi i capabili pentru luptele din 2undesliga/ 2#:rn Andersen i onnI orstensen. +a acest #oc, ei se aflaumai mereu la mi#loc. eilalţi erau atât de rafinaţi i dotaţi te*nic, încât

#ucau baloanele de o asemenea manieră, care să nu le permită suedezilor săle #oace mai departe.oncepţia lui 2ec9enbauer ca antrenor al ec*ipei naţionale eraurmătoarea/ când #ucau $> contra %, el nu trebuia să a#ungă niciodată lami#loc. Atunci, Matt*Lus i ceilalţi au aran#at totul astfel încât să-l aducă lami#loc. ar i el era mult prea iscusit i prea versat te*nic pentru a cădea

pradă. eci, acesta e un #oc minunat pentru fotbalitii profesioniti, care au gri#ă, ei înii, să producă bucurie.oreenilor le-a lipsit tocmai bucuria de a #uca, mai ales într-un turneu cu

patru #ocuri pe săptămână. )evenind, am a#uns în situaţia de a #uca $> contra % ca unic e"erciţiu în

cadrul unui antrenament. ai mingea #ucătorilor, terenul este limitat, acolo se află apte bărbaţi, aa că, după două minute, apare automat râsul.

Eoţi să iei cu uurinţă fiecare antrenor, care nu înţelege nimic din asta, laun antrenament i să-i spui/ $@ucătorii sunt atât de supăraţi4 e fapt, suntcătrăniţi4 &ar feţele le sunt atât de lungi4 Au nevoie de un timp dublu decâtcel normal pentru a se bărbieri, pentru că feţele le sunt atât de lungi4%'i încep să #oace $> contra %, iar după două minute începe să răsune$(allo4%, se aud râsete, mingea e #ucată din nou printre picioare i pestecap i iarăi se face ceva nou. &mediat se simte adevărata bucurie4

(e mai multe ori s!a indicat faptul că tipul de motivaţie al unui "ucătore$perimentat se află ancorat relativ puternic în structura personalităţii sale.e pun întrebările „ce se poate înţelege, de fapt, prin noţiunea de structură a

personalităţiiJ şi „cum se de#voltă o personalitateJ

&ată ce a învăţat 2erti Kogts de la (ennes eis;eiler i (ennes de la Cepp (erberger/ $0u devii un #ucător cu personalitate, pentru că asta eti de laînceput i pentru că trebui să-ţi câtigi acest loc%.

Acesta este, de e"emplu, cazul lui AndI M:ller, care a fost nevoit să seimpună, pentru că nu a putut să beneficieze de o cale liberă i netezită, în

sensul/ $Atenţie, acum vine personalitatea, care va agita imediat coroana4% Mai întâi, el trebuie s-o ia, impunându-se în faţa coec*ipierilor, aa cum o face liderul clasei în faţa colegilor săi elevi. !l nu devine conducător pentrucă ceilalţi îl înscăunează, ci pentru că se impune.

13


14/26

n cazul lui Matt*Lus, este evident/ când a #ucat, în tinereţe, pentru 2aIern MJnc*en, el nu a îndeplinit niciodată înaltele ateptări la meciuriledecisive. Erin transferul i evoluţia în &talia, el a crescut i, la revenireaacasă, a îndeplinit mereu toate ateptările.

5ai "os trebuie să încercăm să oferim răspunsuri la întrebările legate deapariţia personalităţii.

6.B. Esi*analiza i incontientul *nul dintre cele mai cunoscute modele, descris aici prin e$emple întrăsăturile sale fundamentale, a fost de#voltat de igmund 9reud în teoria sa

psihanalitică.

'onform acestui model, personalitatea umană cuprinde trei instanţe+

tadiul „?, adică impersonal,tadiul „?* şitadiul „*7&%!?*.tadiul „? cuprinde toate impulsurile umane, în timp ce, în stadiul„*7&%!?*, sunt conţinute toate normele societăţii asimilate de fiecareindivid, deci şi ceea ce numim „conştiinţă.'onform opticii lui 9reud, aceste norme a"ung în familie de la tată la fiu,astfel încât acesta din urmă învaţă, în timpul creşterii, ce este bine şi ce esteinter#is.

(upă această teorie, tatăl este, în calitate de „cap al familiei, răspun#ător pentru respectarea regulilor societăţii în interiorul familiei sale şi este obligatsă sancţione#e încălcările regulilor scrise şi ale celor nescrise.Şi astă#i sunt obişnuite ameninţările proferate de mamă, „aşteaptă până vinetatăl tău acasă, şi atunci o să ve#iK, ele ba#ându!se pe clasica împărţire arolurilor într!o familie, conform cărora tatăl nu are doar putere de deci#ie, cişi obligaţia de a interveni în calitate de instanţă de pedepsire în educaţiacopiilor.

Drebuie să spunem că 9reud şi!a de#voltat teoria în timpul secolului al 1G!

lea, în plină epocă victoriană, caracteri#ată de un sever patriarhat în familii şide o pronunţată pudicitate, deci de o trecere a se$ualităţii la capitolul „tabu.5oda vestimentară de atunci, hainele acoperind aproape întregul corp, neoferă oca#ia de a bănui ce şi cum se întâmpla la acea vreme. Şi în maremăsură, întru păstrarea rigidelor norme sociale, o contribuţie a fost adusă de

puterea statului şi de cea a bisericii.

18


15/26

%stfel, devine clară şi problema cu care a trebuit să se confrunte şi s!ore#olve instanţa „?*, a cărei sarcină este de a lega cerinţele din „?-impulsurile şi cele din „*7&%!?* -respectarea normelor+(eoarece nevoile se$uale sunt native la fiecare om încă de la naştere, darcum e$primarea acestor nevoi conform vârstei nu este tolaretă aşa cum esteea pre#entă, e obligatoriu să se a"ungă la permanente conflicte între instanţe.

*n e$emplu tipic în acest sens se găseşte în creşterea şi educarea sugarilor şicopiilor mici, care, când nu sunt îmbrăcaţi, se apucă cu plăcere de organelegenitale. (e multe ori, ei au fost, şi sunt, împiedicaţi de adulţi să facă asta,fie prin faptul că li se împing mâinile de acolo, fie prin vorbe sau priviri, sauchiar „împachetaţi, astfel încât să nu li se ofere posibilitatea de a continuaaceastă activitate „nelalocul ei.(e#voltarea unui pregnant sentiment de ruşine şi împărţirea corpului în #one

„permise şi în #one „tabu se află în stadiu incipient.

'ondiţiile vremurilor de atunci sunt, probabil, un motiv că igmund 9reud s!a ocupat, în cadrul muncii sale terapeutice şi a celei ştiinţifice, atât de larg cutema se$ualităţii. %stfel, chiar şi în #iua de a#i, e$istă un tratament

psihanalitic orientat după opera lui 9reud, care transpune toate perturbărilesufleteşti ale vârstei adulte nu numai în copilăria timpurie, ci şi, îndeosebi, laevoluţia deran"ată a se$ualităţii.'ât de mari erau influenţele acelor vremuri poate fi observat, printre altele,

în perceptele bisericii catolice, valabile şi a#i, acestea tolerând se$ualitateadoar în interesul perpetuării speciei umane, autosatisfacerea, adulterulş.a.m.d. fiind declarate păcate.

5ult mai satisfăcătoare apare şi teoria subsidiară, dar nu întrutotul serioasă,conform căreia şi „? intenţionea#ă să se înmulţească.

(ar cum re#olvă instanţa „?* dificila sarcină de a aduce cerinţele lui „?la un numitor comun cu cele din „*7&%!?*J

În acest sens, 9reud a de#voltat o altă teorie, care spune că conştientulomului funcţionea#ă pe trei planuri diferite+L 7lanul conştientului,L 7lanul preconştientului şiL 7lanul inconştientului.

1@


16/26

%stfel, conştientul conţine tot ceea ce e$istă în gândurile noastre, preconştientul înglobea#ă ce nu se află acum în gândurile noastre, dar care,în funcţie de necesităţi, poate fi preluat oricând în conştient.

(e un deosebit interes este domeniul inconştientuluiK%ici este trimis, conform teoriei analitice, „materialul trăit, care este atât deincomod, încât trebuie e$clus din celelalte două domenii. %cest proces estedenumit „îndepărtare.Îndepărtarea poate să nu ne fie conştientă, dar, chiar şi aşa, să ni se e$primeîn vise sau în renumitele eşecuri ale lui 9reud. 4ricum, ele au nevoie deînsemnătate, pentru ca materialul fundamental să poată fi interpretat direct.?$emple ale unor eşecuri tipice au fost enunţate de însuşi 9reud+„... 4 femeie recunoscută ca fiind energică povesteşte+ soţul meu l!a întrebat

pe medic care este dieta pe care trebuie s!o respecte. (ar medicul i!a spus că

nu are nevoie de dietă, el putând să mănânce şi să bea ce vreau eu, astfelîncât această promisiune repre#intă e$presia de nerecunoscut a unui programconsecvent.

*n alt e$emplu din propria!i practică a fost următorul+4 femeie se afla în faţa deci#iei de a efectua, împreună cu soţul ei o călătoriede trei săptămâni în străinătate.În timpul terapiei, ea a relatat în repetate rânduri afirmaţiile defăimătoare laadresa bărbatului ei, a cărui simplă pre#enţă îi provoca un disconfort

corporal.


17/26

&epede m!am străduit să îl asigur că starea de fapt era, desigur, inversă+după cinci şedinţe, urma nota de plată. ?l a întâmpinat gafa mea cu umor,terapia putând să înceapă.

Între timp, e$istă descoperiri din cercetarea creierului, care pot primi şi altemodalităţi de e$plicaţie. (e e$emplu, dintre cele două noţiuni inversate, înnici un ca# nu trebuie una să provină din inconştient. e pare că, înmomentul alegerii noţiunii false, cau#a a fost dată de similitudinea fonetică,tot aşa cum vorbitorul ar fi putut fi preocupat de un alt gând, care conţineanoţiunea folosită, dar care poate să sară din domeniul conştient al lumiigândurilor sale.'ercertătoarea lingvistă Melen Heuniger a strâns în cartea ei, avândelocventul titlu „Borbirea e tăcere, argintul este aur, 8./// de asemeneaaserţiuni.

(intre acestea citea#ă „(er piegel+ „% fost una dintre orele stelare aleradiodifu#iunii germane. În momentul în care s!au au#it ultimele acorduri alesimfoniei -h!5oll!5esse lui Cohann ebastian


18/26

7uţini ştiu că ei pot să înveţe modul de a interveni în propriile vise. %ceastămetodă este denumită Pa visa clar şi ea iese la suprafaţă, de e$emplu, cândcineva fuge în vis de o altă persoană, fără a ştii despre cine e vorba. %poi, else poate decide să stea nemişcat, astfel să identifice urmăritorul, eventual a!laborda. (eseori, din aceasta re#ultă încheierea acestor vise repetateîmpovărătoare, dar şi o constatare, care are pentru împricinat un efect po#itivşi când acesta este trea#. În timpul psihoterapiei este mereu impresionant sătrăieşti modul în care, după mai multe şedinţe, visele tot mai bine amintite,înglobând teme cu care fiecare individ s!a confruntat de"a în timpul terapiei,oferindu!se astfel posibilitatea apariţiei amintirilor din copilărie, carefuseseră Puitate sau îndepărtate. *nul sau altul se mai minunea#ă că în visulsău apăruseră alte personae cu proiecţie de uriaş, la fel mese, scaune şi clanţede uşă neobişnuit de înalte+ este uimit când poate să constate că, evident,este vorba de perspective ale copilăriei sale şi despre evenimente pe care le!a

trăit aşa sau asemănător. (e multe ori, aceste poveşti din vise contribuie laefectuarea unor paşi mai departe în aceste terapii, deoarece prelucrarea lordegrevea#ă ulterioare alte prelucrări.5aterialul îndepărtat poate fi observat şi ca urmare a teoriei analitice, dar şi

pe alte căi.%ici sunt numite, prin intermediul e$emplelor, doar două dintre fenomenelemai cunoscute+Pproiecţia şi Ptransmiterea.

7rin Pproiecţie se înţelege fenomenul, conform căruia o atitudine propriesau un sentiment sunt Paruncate asupra celuilalt -comparabil cu undiaproiector, graţie căruia o imagine este Paruncată pe pân#ă.%cestuia i se adaugă faptul că te simţi temător sau furios, fără ca unuia să!ifie conştient acest lucru. În loc de asta, se consideră că celălalt percepeteama sau mania, atribuindu!i astfel propriile sentimente.4 altă definiţie, mai glumeaţă, a noţiunii este oferită de chul# din Dhun+P(acă #ăreşti o durere de stomac pe faţa altuia, atunci aceasta este o

proiecţie. )u este dificil să!ţi imagine#i câtă confu#ie poate apărea prin intermediul

proiecţiilor+

*n fotbalist, care, în general, are probleme cu autorităţile, consideră că a perceput la arbitru, pe care nu poate să!l sufere ca persoană a autorităţii,antipatie la adresa persoanei sale.Hui nu!i este conştientă propria supărare în nici un fel fundamentată pânăacum de comportamentul arbitrului.

1F


19/26

(upă un fault comis de el, arbitrul dictea#ă o lovitură liberă pentru echipaadversă. Cucătorului i se pare că a #ărit un rân"et ironic pe faţa arbitrului şi sesimte urmărit personal de acesta. (e aceea, el reacţionea#ă cu multă ură şi cuîn"urături la adresa arbitrului.'ontinuarea poveştii nici nu mai trebuie relatată.'ât se poate de picantă devine întreaga afacere dacă, în această situaţie, şiarbitrul cade pradă propriilor proiecţii. ?le pot să conţină, pe lângă altenesiguranţe, şi perceperea unei lipse de respect generale la adresa arbitrilorşi a sa, din partea "ucătorilor, pe care, în general, îi consideră lipsiţi dematuritate şi aroganţi, fără a le respecta, în consecinţă, personalitatea.

Într!o asemenea combinaţie de proiecţii ce trec dintr!o parte!n alta, se pot presupune A fapt care, în mod normal, nici nu pot fi conceput A apariţia unoragresiuni ale arbitrului împotriva "ucătorului, aşa cum, de altfel, s!a mai

întâmplat pe stadioanele germane.

otul devine problemtic, i astfel pot să apară #ucătorii-problemă, înmomentul în care #ucători tineri nu primesc ocazia să dovedească ceea ce

pot.

u ani în urmă vorbeam despre oamenii pe #umătate puternici. !i erau percepuţi astfel, pentru că noi nu le ofeream posibilitatea de a fi puternici. ar ei erau mult mai puternici decât credeam. &ar asta #oacă un important rol în întreaga educaţie din timpul tinereţii. Asemenea #ucători devin deseori #ucători-problemă, care, din punctul devedere al personalităţii, sunt născuţi să devină căpitani, dar care pot să fiedoar ad#uncţi, pentru că, înaintea lor, a fost altcineva.

'u cât o persoană îşi afirmă mai puţin valoarea, cu atât mai mult le oferăcelorlalţi oca#ia unor proiecţii. (oar când intră într!un contact deschis, sediminuea#ă numărul proiecţiilor, iar modul de comportament cu acea

persoană devine mai drept prin prisma personalităţii individuale a acesteia.

7rin „transmitere se înţelege un fenomen, în care presupunerile îndreptateasupra unor importante persoane de referinţă -de e$emplu, dorinţa desiguranţă, protecţie sau recunoaştere din partea părinţilor sunt transferateinconştient altor persoane considerate potrivite.

(esigur, şi toate e$perienţele proaste, trăite în timpul copilăriei alături de persoane de referinţă, pot fi transferate inconştient asupra altora. %stfel, un

1G


20/26

tată permanent nedrept şi ranchiunos poate să!l determine pe fiul său să secomporte cu bărbaţi mai vârstnici în permanenţă suspicios, pândind reacţiaacestora, dacă îl vor privi distant sau nu.

%semenea transmiteri sau transferuri au loc deseori în ca#ul alegerii partenerilor.?vident, manifestăm tendinţa inconştientă de a ne căuta parteneri care auaceleaşi însuşiri ca părinţii noştri. În ca#ul în care căsnicia părinţilor noştrieste una reuşită, avem, şi noi, mari şanse pentru un parteneriat de lungădurată. (acă, însă, această căsnicie nu e reuşită, ne aflăm în marele pericolde a repeta de#astrul părinţilor noştri fie în parteneriatul nostru, fie în maimulte alte relaţii. &eproşuri dure ale celuilalt, cum ar fi „eşti e$act ca tatăltău sau ca mama taK, te ating atât de puternic, încât declanşea#ă următoareacri#ă.

(e o asemenea dilemă scapă numai cel care se de#voltă dincolo de ceea ce a primit în casa părintească -de e$emplu, prin biruirea constructivă a cri#elor parteneriale şi care a învăţat să!şi recunoască propriile părţi inconştiente. Înacest sens, de a"utor este spri"inul primit din partea unui prieten binevoitorsau a unei rude. 7rocesul va fi înlesnit, desigur, şi graţie spri"inuluiterapeutic.

7otrivite pentru aceste transmiteri şi transferuri sunt, în general, persoanelecare sunt asemănătoare, din punctul de vedere al criteriilor principale,

persoanelor ţintite iniţial. %semenea criterii pot fi vârsta, se$ul, structuracorpului, fi#ionomia, starea vocii, stilul vorbirii, gestica ş.a.m.d.9iecare cunoaşte următoarea situaţie+ întâlnim un grup de oameni şi ştimimediat că unul este îngro#itor de simpatic sau de antipatic, chiar dacă nudeţinem nici un fel de informaţii despre unul sau despre altul. ?ste posibil canoi să trăim cu această persoană aceleaşi e$perienţe ca acelea trăite cu„persoana iniţială, pentru simplul motiv că structura personalităţii acesteiaeste asemănătoare. ?ste, însă, la fel de posibil să primim din partea persoaneiun răspuns în legătură cu propriul nostru comportament. (eoarece, dacă necomportăm deschis şi prietenos, este mai mare posibilitatea de a primi şi noi

acelaşi tratament deschis şi prietenos, decât dacă ne!am comportaneprietenos şi re#ervat, acest din urmă fapt fiind rapid receptat de „anteneleinterlocutorului nostru.

În consecinţă, este importantă respectarea a două reguli de ba#ă alecomportamentului nostru faţă de alţii+

2/


21/26

1. (acă am de!a face cu o persoană care, până atunci, mi!a fost străină,încerc să desluşesc dacă ea îmi aminteşte de cineva din trecutul meu şi cinear fi acea persoană. %stfel, evit procesele de transmitere şi transferare, care

pot împovăra relaţiile mele cu acea persoană.2. (acă am de!a face cu persoane care, până atunci, mi!au fost străine,

pornesc de la premisa că voi deveni pradă a proceselor de transmitere şitransfer. )u toate sentimentele -în sens po#itiv sau negativ sunt mereuvalabile persoanei mele.%stfel devin mai liber şi pot să mă descurc atât cu reproşurile şi

presupunerile gratuite, cât şi cu admiraţia şi tumultul în "urul persoanei tale.7e scurt+ nu trebuie să luăm totul personal.

'ele mai cunoscute situaţii de transfer şi transmitere se află în domeniulsportiv în relaţiile antrenor!sportiv, în care e$istă, de regulă, o pregnantă

diferenţă de vârstă. 7entru antrenorul de fotbal, asta înseamnă că îşi priveşte "ucătorii, în mod inconştient, ca pe nişte copii sau nepoţi, în timp ce, invers, "ucătorul îşi transferă aşteptările asupra tatălui -bunicului.7roblema în conducerea unei echipe de fotbal devine astfel evidentă+(eoarece fiecare "ucător şi fiecare antrenor are o biografie individuală, însânul unei echipe se potrivesc doar puţine fenomene de transmitere şitransfer. (acă, în plus, transmiterile sunt complementare, antrenorulreacţionând ca un părinte -prin pedepse sau prin bunăvoinţă, se vorbeştedespre o transmitere şi despre o retransmitere.

Şi chiar când transmiterile se potrivesc între ele, se pune întrebarea dacăaceasta repre#intă un avanta" pentru de#voltarea viitoare a "ucătorului.În fine, fenomenele de transmitere înseamnă mereu că relaţii importante nuau fost clarificate şi că anumite trepte de de#voltare încă nu au fost absolvitecu succes. ?$istă marele pericol ca un "ucător să stagne#e în de#voltarea

personalităţii sale, pentru că, prin comportamentul său, generea#ă reacţii deretransmitere din partea antrenorului, "ucătorul trăind permanente repetiţiiale trăirilor pe care le cunoştea din casa părintească şi care nu l!au dus maideparte.

acă alegem un grup de aa-numiţi antrenori de succes, găsim diferitetipuri i, în consecinţă, diferite căi spre succes.

!"istă mari diferenţe în ceea ce privete persoana antrenorului, modul încare acţionează, cum influenţează el #ucătorii i ec*ipele, dar nu numai

#ucătorii i ec*ipele, ci i responsabili ai cluburilor, suporterii i ziaritii.

21


22/26

ipul însui este limitat, ca într-o ramă, în care se dezvoltă i în care trăietediferite metode de influenţare.

4 treaptă de de#voltare tipică în acest conte$t este dată de pubertate, carerepre#intă nu numai un timp al maturi#ării corpului, ci şi o fa#ă a procesuluide eliberare de părinţi. (acă aceste procese nu sunt încununate de succes A„copilul poate să vorbească cu părinţii săi în calitate de adult şi, astfel, va firespectat de aceştia !, ele vor influenţa fi#ionomia relaţiilor îndeosebi cugeneraţia mai veche şi cu instituţiile percepute ca fiind puternice sausuperputernice. ?$istă un mare pericol să se a"ungă la conflicte de autoritate,care se e$primă în comportamentul tinerilor, un comportament încăpăţânat,ostil, temător sau provocator.(acă asemenea secvenţe de de#voltare nu se vor încheia cândva cu succes,ele îl vor însoţi pe individ de!a lungul întregii sale vieţi. În acest sens, se pot

constata uneori, la "ucători şi la antrenori maturi, trăsături de personalitate şimoduri de comportament care nu corespund nici vârstei, nici rangului.

Au avut dificultăţi cu li Ctein i la 2ielefeld, i la ec*ipa naţională, i la !intrac*t 8ran9furt, el fiind de mic un copil-problemă, dar i o personalitate. n acest caz, el are nevoie de un singur ef. e-i drept, i cu el va mai depăilimita, va evada din tipare, deoarece el este i va rămâne un #ucător-

problemă. ar, dacă trage în angrena#, trage i întreaga ec*ipă după el.Krea succesul i îl urmărete cu obstinaţie.

%cestui fapt i se mai adaugă şi acela că, în colaborare cu un anumit antrenor,un "ucător poate să împlinească o evidentă maturi#are a personalităţii.

@ucătorii-problemă reprezintă o poveste cât se poate de interesantă,deoarece, deseori, antrenorii se împiedică de acetia. eseori, aceti

#ucători-problemă sunt personalităţile care decid un #oc, c*iar dacă, prinatitudinea lor, îi pot distruge ec*ipa.

!u, personal, am avut ca tânăr antrenor la uisburg un anumit renume în

rândul colegilor de breaslă/ $u îi preiei mereu pe cei dificili4% ntr-adevăr, i-am luat pe cei care, aidoma lui 7verat*, aveau cap/ mai întâi, pentru că, într-adevăr, aceasta este o provocare, i în al doilea rând, pentrucă dintotdeauna am avut sentimentul că, dacă-l convingi pe acel om, nu maiai multe de făcut, pentru că el vrea succesul.

2reitner a reprezentat, i el, o asemenea problemă, el fiind capabil sădistrugă o ec*ipă sau, în egală măsură, s-o poarte spre victorie. Cau 8ran9

22


23/26

Mill la ortmund, olfram utt9e mai târziu, la CaarbrJc9en, au fost #ucători de acelai tip.

+a vremea lor, 7verat* i (ennes eis;eiler puteau să spună doar $da% sau $nu%. 'i, dacă dinspre eis;eiler venea un $nu%, el era îndea#uns de puternic să #oace fără 7verat*. &ar dacă în cauză ar fi fost un alt antrenor, el ar fi trebuit să-i spună #ucătorului $da%, fie că-i convenea sau nu. Atunci, 7verat* ar fi condus clubul, nu în dezavanta#ul acestuia.

7e lângă fericita adăugare a structurilor de personalitate potrivite una cucealaltă, premisa de ba#ă a unei asemenea de#voltări po#itive este dată decontinuitatea relaţiei antrenor!"ucător pe o perioadă mai lungă, corespun#ător vechii durate a anga"amentului unui antrenor cu un club.

(e a"utor pentru antrenor este să se dea el însuşi pe bra#dă, mai ales dacăînvaţă ceva mai mult despre părţile inconştiente ale structurii personalităţiisale şi dacă ştie să le şi prelucre#e. %stfel, el are posibilitatea să înţeleagă dece „nu poate faţă de un anumit tip de "ucător, având, totodată, şansa săschimbe ceva şi, în atare condiţii, să devină multilateral în competenţa sa.

n unele dizertaţii, am afirmat/ $Ee templul lui Apollo din elp*i stă scris/unoate-te pe tine însuţi4%

nainte de a intra în angrena# i a îmbrăţia această meserie, antrenorii artrebui să se autoanalizeze cât mai mult i mai adânc posibil. !ste greu, dar,în acelai timp, e o premisă deosebit de importantă.

Apoi, mai este important să-ţi dezvolţi propriul tip, nu în c*ip actoricesc, ciîn felul următor/ pe cât posibil, biruirea slăbiciunilor i, cât mai mult

posibil, accentuarea i cultivarea calităţilor.

Am trăit o e"perienţă cu un antrenor din MalaIsia, căruia i-am spus/$onduci ec*ipa de trei ani, ba nu, de patru ani. 0u văd nici o diferenţă,

nu-ţi văd amprenta, nu văd nimic%.'i i-am spus mai departe/ $ţi voi arăta încă o dată. imp de cinci zile îţi voi

pregăti ec*ipa după-amiaza, urmând să punem două puncte de greutate/unul pe atac i celălalt pe apărare.

Apoi, vom vedea, după cinci zile, la #oc, dacă e"istă vreo diferenţă%.

23


24/26

Ce observă clar că băieţii au între 1? i 1 de ani, fiind capabili să înveţemult mai repede, nu au, sau au prea puţine, pre#udecăţi i, în sârguinţa lor,vor să înveţe totul.

n a asea zi e #ocul i de-abia acum se poate vedea ceva. Aceea esteamprenta, semnătura. acă tii ce vrei, le i poţi e"plica ce vrei. Astfel,

găseti i e"erciţii care duc la îndeplinirea acestui scop. &ar prin repetare, ovei putea automatiza mai mult sau mai puţin. rebuie să pot să văd ce auînvăţat, pentru că, aici, s-a derulat un proces de învăţare. Antrenamentuldoar nu este o terapie menită să ocupe timpul, pentru că ei nu se antreneazănumai pentru a se antrena. Antrenamentul trebuie să fie progresiv. 0eantrenăm pentru a deveni mai buni.

?$istă un percept biblic+ „Bedem paiul din ochiul celuilalt, nu bârna dinochiul nostru.

&e#olvarea dilemei re#idă din discuţia dintre cei doi oameni implicaţi, pentru că, într!adevăr, percepţiile altora despre propria!ţi persoană te a"ută săafli ceva despre tine însuţi, să înveţi unele aspecte despre sine, până acumnecunoscute.

%sta devine evident cu a"utorul aşa!numitei „ferestre Cohari+

?*'onştient 6nconştient

'onştient ?vident 7ata mea oarbă%HD'?B%6nconştient ecretul meu 'eva ascuns

„9ereastra Cohari descrie modul în care fiecare dintre noi cunoaşte părţi ale propriei personalităţi, care pot fi cunoscute şi de altcineva+ aceasta este partea evidentă a personalităţii noastre.%poi, e$istă domenii ale personalităţii noastre, care ne sunt conştiente, dar

pe care alţii nu le cunosc sau nu le recunosc. %cesta este secretul nostru.5ai departe, e$istă domenii, pe care nu le cunoaştem nici noi, nici altcineva+

în acest ca#, avem de!a face cu ceva ascuns.

6nteresant este şi al patrulea domeniu, căci, în acest ca#, este vorba despre,fapt pe care nici nu vrem să!l concepem în viaţa cotidiană, e$istenţa unoraspecte ale personalităţii noastre ce ne sunt necunoscute, dar care sunt

percepute de altcineva. %ceasta este pata noastră oarbă.

28


25/26

(eci, avem nevoie de a"utorul celorlalţi, astfel încât să mai ştergem din pataoarbă, să ne facem „fereastra ceva mai clară şi, în consecinţă, să necunoaştem mai bine. 6ndicate sunt în acest sens în nici un ca# doar cei pecare!i privim ca prieteni. 5ai degrabă, acestui cerc îi aparţin cei care, faţă denoi, adoptă o atitudine neutră sau, chiar, critică. ?i au prea puţinăcompetenţă pentru a ne vorbi personal şi să ne aducă în situaţia de a neoglindi înapoi propriile vi#iuni, pentru că, în acest ca#, ei riscă, prin feluldeschis de a pune problema, să nu ne câştige prietenia sau ceea ce uneoriconsiderăm a fi prietenia. Ha urma urmei, chiar şi critica constructivă ţine de

prietenie.

4ricum, greu rămâne pentru noi să cercetăm dacă, într!adevăr, am aflat cevanou despre noi sau dacă ceilalţi au deviat spre noi propriile probleme. 5ulte„alte contacte sociale multiple şi multe legături ne oferă cele mai bune

posibilităţi de a avansa în acest domeniu.

?$emplul care încheie acest capitol descrie două tipuri de personalităţi deantrenori e$trem de diferite+

Am urmărit doi coreeni/ aa-numitul antrenor principal al ec*ipei naţionaleolimpice i asistentul său. ntre ei e"istă o diferenţă de vârstă deapro"imativ 1= ani.nul are o personalitate tip buldog, mucător/ mic, un tip coleric, bănuit delegături cu mafia i cu alte organizaţii, uns cu toate alifiile, dar având cevacare-i oferă posibilitatea dacă nu să încânte, măcar să biciuiască, astfelîncât să ducă la randament.elălalt era mai degrabă tipul intelectualului, care fusese un #ucător foartebun i care desc*isese larg oc*ii, urec*ile i nasul, învăţând, asimilând iabsorbind totul ca un burete, el nefiind, însă, capabil, în acel moment, săadauge amprenta personală la tot ceea ce învăţase. ncă mai era un

sârguincios, mai mult #ucător i învăţăcel pentru a putea conduce un întregangrena#.ei doi erau tipuri total diferite, care aveau, implicit, tipuri diferite de

succese i de perspective de succes.

upă ce l-am lecturat pe Ma" Mer9el, simt nevoia să spun că este prototipul antrenorului dur i încăpăţânat, al câinelui, fapt care-i aduce i avanta#e, idezavanta#e.

2@


26/26

Antrenorului îi aparţine neapărat i propria filosofie. esigur, nu e"istăînlocuitor pentru victorie. Asta am citit i la !ric* )ibbec9, că nu e"istă

substitut pentru succes. !"istă i o carte scrisă de generalul McArt*ur dupărăzboiul din oreea/ $0u e"istă substitut pentru victorie4%

!u însumi am adus în Hermania această concepţie, devenită laitmotiv în fotbalul nostru. &ar în cazul în care cunoatem asta de la originile sale, nu putem avea decât bucurie.

8iresc, filosofia că victoria nu poate fi înlocuită de nimic este comunătuturor. Ee de altă parte, însă, ponderea i importanţa victoriei i aînfrângerii este diferită pentru fiecare antrenor în parte. !"istă antrenoricărora eecul le intră sub piele, dar nu i mai departe. !i nu suferăinfarcturi, pentru că eecul nu le pătrunde prea adânc.

'i e"istă alţii, care, pur i simplu, sunt rupţi în două.'i mai e"istă $pătura de mi#loc%.

Am cunoscut i antrenori, care, de fapt, nici nu erau antrenori, aa cum eraacest antrenor al ec*ipei olimpice a oreei de Cud, el neputând fi catalogatantrenor, deoarece îi lipseau cunotiinţele de specialitate i cunotiinţele în

general. ar el era tipul antrenorului-manager, capabil să organizeze, săcreeze premisele succesului i să-i $biciuiască% pe oameni în direcţia

succesului, fără a izbuti asta prin intermediul antrenamentului specializat. !l creează mediul propice i îi $biciuiete%, comportându-se cu #ucătoriiaidoma unui urs HrizzlI.

Aceti $câini tari%, cum sunt ei denumiţi în Hermania, dei e"istă mii dealte formulări e"agerate, sunt capabili să producă succese rapide, având, încazul victoriilor, o ec*ipă care plesnete de încredere în sine. ar acesta edoar înveliul. Eentru că, dacă la aceste ec*ipe apar înfrângerile, ele sedezintegrează la fel de repede.eea ce spun poate fi e"emplificat de Ma" Mer9el, care, într-un an, a a#unscu 8 0Jrnberg din zona retrogradării la titlul de campioană, pentru ca, înanul următor, cu aceeai ec*ipă, să retrogradeze. 'i erau aceiai #ucători,

înlocuit fiind doar unul, în privinţa altuia s-a înelat, fiind vorba despre unmi#loca, o e"cepţie care confirmă regula.

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	mec17
View:	218 times
Download:	0 times

psihologia fotbalistica 6

Documents