psihologia fotbalistica 7

8/18/2019 psihologia fotbalistica 7

1/28

CAPITOLUL VII: VINERIFaze fixe, şlefuire

7.1. Hărţi cognitiveVineri, jucătorul ar trebui să ştie definitiv ce rol i-a atribuit antrenorul pentru jocul de sâmbătă.

Uit rareori să le spun jucătorilor că vor juca sâmbătă. Există unii care,dacă află prea devreme, nu pot să doarmă noaptea.

eiss!eiler a avut un anumit somnifer, prescris de un medic, care i"a spuscă tableta are efecte stimulatoare a doua #i, fără a fi substanţă dopantă. $sta, %n condiţiile %n care majoritatea somniferelor te fac atât de &greu'. $m băut %mpreună o (albă de bere. )ipi de genul lui *ogts erau supermotivaţi +i toţi au băut"o, pentru a putea dormi. Există, deci, tipi, care, dacă află prea devreme că vor juca, nu mai potdormi. $ce+tia trebuie aruncaţi %n apă adică +edinţa ec(ipei are loc la ora11.--, aflând, a+adar, %n #iua meciului că vor juca. ar majoritatea sunt altfel. /ajoritatea trebuie să +tie totul sigur, să aibătrasată o linie clară, ei +tiind că vor juca %ncă de la ultimul antrenament, din #iua premergătoare jocului. 0ricum, titularii +tiu, ultimul antrenament fiindefectuat cu prea puţin timp %naintea meciului +i prea solicitant.

epp Herberger a mers până acolo, %ncât, %n martie2aprilie, s"a deplasat cu

illi c(ul# la /ilano, urmărindu"i %mpreună pe italieni. 3u acea oca#ie, l"au observat cu atenţie pe ivori. El, italo"argentinian, a fost primul care a purtat jambierele lăsate +i tricoul deasupra c(iloţilor. eci, %nmartie2aprilie, l"au observat +i Herberger i"a spus lui c(ul# &Uită"te, ăstava fi omul tău4 0 să"ţi trimit toate datele de care ai nevoie. $cum, prive+te"l,timp de 5- de minute, doar pe acest om. 6ici nu contea#ă re#ultatul. oarurmăre+te"l4' ar c(ul# era unul dintre cei care a %ncercat să se impună. eci, regula este că jucătorii au nevoie de mai mult timp +i că ar trebui să +tie mai din vreme. $tunci, ei vor dormi mult mai lini+tiţi.

Punctul de greutate al antrenamentului este reprezentat de exersarea şirepetarea fazelor fixe, a căror execuţie specială este stabilită n funcţie deadversar.

*inerea antrenăm ceea ce numim fa#e fixe, adică ultima pregătire a unorlucruri speciale.

!


2/28

8entru că fa#ele fixe sunt acele lucruri pe care le pot sc(imba de la o săptămână la alta +i pe care adversarul nu le cunoa+te. /ingea stă lini+tită,iar eu pot să"mi surprind adversarul. 9n joc, de"abia dacă pot să"l surprind. Ec(ipele se cunosc atât de bine, %ncât surpri#ele %n joc sunt rareori posibile. $dversarul poate fi surprins de formabună a unui anumit jucător, dar nu de jocul %n ansamblu. e aceea, este necesară pregătirea tactică. 9n acest context, trebuie păstratun ec(ilibru %ntre gândul &cum %mi impun jocul:' +i gândul &cum %micalcule# adversarul, cu punctele sale forte +i cu cele slabe, %n planul meu:' acă %mi supralicite# adversarul, făcându"l elefant, re#ultatul %n rândul jucătorilor mei va fi teama. )eama de e+ec, nu respect faţă de adversar, ci supra"respect. acă, %nsă, spun &dacă %l evaluăm după ultimele trei jocuri, el nu mai esteun adversar pentru noi', re#ultatul va fi aroganţa.

$poi, jucătorul resimte brusc teamă %n timpul jocului, %n momentul %n careconstată că lucrurile nu stau c(iar a+a.;i apare ceva nebunesc, pentru care nu am nici o explicaţie psi(ologicădacă atitudinea jucătorului dinaintea meciului nu este cea normală, el nu se poate transforma %n joc, iar excepţiile nu fac altceva decât să confirmeregula. 8entru asta, nu există vreo explicaţie logică pur +i simplu, atitudinea nu a fost cea potrivită, ea nemaiputând fi controlată %n timpul jocului.

Herberger a spus mereu & acă out"siderul urcă %n +a, va călări'.;i aceasta este realitatea dacă subestime#i adversarul, dacă ceva dinatitudinea ta nu este %n regulă, devii mai %ntâi surprins, ulteriornemai#butindu"ţi transformarea. igur, se poate ca norocul să"ţi vină %najutor +i să %nscrii un gol timpuriu, dar asta nu este regulă. $poi, out"siderul urcă %n +a +i se %ntâmplă ceva ce nu am prevă#ut, nu am scontat.


3/28

(n cazul jucătorului de fotbal, asta nseamnă că el ncearcă să integrezeinformaţiile ce i-au fost furnizate de antrenor n conceptul său desprecomportamentul n timpul jocului, deja existent.)acă acest concept nu conţine faptul că, n ciuda unei pregătiri optime şi amarii superiorităţi de joc a propriei ec#ipe, adversarul poate nscrie unul saumai multe goluri, un gol marcat de adversar va genera o mare nesiguranţă.*a rezultă din faza de tranziţie, n cadrul căreia jucătorul se străduieşte să-şicorecteze +#arta spirituală şi să se adapteze noilor condiţii date.

n important ajutor este reprezentat, pentru jucătorul a cărui ec#ipă estecondusă n mod neaşteptat, simpla indicare a folosirii diferenţiate, n funcţiede corp, a mingii cu mâna şi cu piciorul"

pre deosebire de un joc ca, de exemplu, basc#etul, fotbalistul controleazămingea cu piciorul, nu cu mâna. (n ciuda marii iscusinţe, nu este niciodată posibil să controlezi mingea la fel de bine cu piciorul cum o controlezi cumâna. /mplicit, mai rare sunt golurile marcate n comparaţie cu, de exemplu,#andbalul. iar şi nfrângerile nete, la mari diferenţe, cu mai mult de !0goluri marcate, se ntâlnesc mai rar n fotbal.1radul de control al balonului cu piciorul, incomparabil mai mic decât cel cumâna, explică de ce clara superioritate a unei ec#ipe nu este neapăratexprimată n numărul golurilor marcate. 2caziile de gol +sută la sută ,sistematic create, şi un pic de noroc duc, n jocul de fotbal, şi la un marenumăr de goluri marcate. (n egală măsură, o conjunctură norocoasă l poateajuta pe cel aflat n inferioritate să nu ncaseze mai mult de unul sau două

goluri.(n general, pentru evitarea unor asemenea nesiguranţe, este suficient să-iarăţi jucătorului n faţa oc#ilor un principiu de bază, lămuritor"

(n cazul n care controlez mingea cu piciorul, niciodată n-o s-o pot stăpâni lafel de bine cum aş face-o cu mâna. )e aceea, surprizele sunt posibile şi ncazul marii superiorităţi.

&unoaşterea unor asemenea principii de bază elementare ar trebui să fieaduse la cunoştiinţa jucătorului ncă din tinereţe, pentru că ele se integreazăsimplu şi sistematic educării sale de ansamblu, servind, totodată, stabilizăriisale psi#ice n condiţiile situaţiilor de joc.

n exemplu tipic şi actual pentru o situaţie n care defensiva adversă,inclusiv portarul, nu avea, deoseori, nici un plan, este dat de variantaloviturii de la colţ a lui 3a4ern 56nc#en n sezonul !77'-!778, mingea fiindtrimisă n spate, la al doilea stâlp. )upă ce, ani buni, loviturile de la colţ

8


4/28

fuseseră executate n faţa porţii sau la stâlpul +scurt , de unde mingea era prelungită cu capul, nimeni nu a avut un plan pentru această situaţie de jocnouă, astfel ncât jucătorii lui 3a4ern ajungeau demarcaţi, liberi şi, astfel,uneori, nscriau goluri.

+9ărţile cognitive explică, aşadar, de ce principiul simplu +eficient esteceea ce nu e prevăzut de adversar este atât de eficace. :stfel, un jucătorcare sare peste minge poate oferi purtătorului balonului exact acel micavantaj de care are nevoie pentru a da o pasă de gol, tot aşa cum elanul scurt,la loviturile de pedeapsă, pot surprinde portarul nepregătit.5ăsuri simple pot să ducă la un succes relativ facil, atâta timp cât adversariişi ec#ipa adversă nu s-au pregătit şi poziţionat pentru asta.(n egală măsură de importantă este şi educarea teoretică n anii timpurii, carese reduce la titluri sau propoziţii scurte.)e exemplu, afirmaţiile cu +dacă şi +atunci sunt perfect compatibile unei bune pregătiri n basc#et"- )acă alerg pe un atac rapid, atunci port mingea nainte, n mijloculterenului.$:rgument" )in mijloc am desc#ise două variante de a pasa, la stânga şi ladreapta, apărătorul neputând să intuiască intenţia atât de bine%.- )acă efectuez un atac n superioritate numerică, atunci un joc cu paserepetate este cel mai eficient mijloc.$:rgument" 2 pasă corectă este mereu mai rapidă decât cel mai rapid

jucător, astfel ncât un coec#ipier poate să devină liber%.- )acă joc mpotriva unei ec#ipe care practică apărarea +om la om ,driblingurile şi ncercările de a pătrunde individuale spre coşul advers suntcât se poate de indicate.$:rgument" (n cazul apărării +om la om , am de-a face cu un adversar stabil;dacă reuşesc să trec de el, drumul spre coş este desc#is%.- )acă joc mpotriva unei ec#ipe care practică apărarea + n zonă , indicatesunt pasele rapide şi sc#imbările de poziţie prin sprinturi fără minge.$:rgument" :părătorii sunt răspunzători pentru o anumită zonă, n cadrulcăreia trebuie să marc#eze adversarul; critice sunt zonele de acoperire ncare apărătorii se +suprapun . )acă atacanţii ncrucişează des n acele zone,ei năucesc adversarii şi sincronizarea acestora. (n momentul trecerii,atacantul trebuie preluat fulgerător de apărătorul din următoarea zonă.:stfel, creşte şansa ca, ntr-un moment, un atacant care nu se află marcat să primească mingea şi să nscrie un coş.


5/28

)acă jucătorii integrează aceste afirmaţii cu +dacă şi +atunci n #ărţile lorcognitive, ei se pot mula imediat, n cazuri extreme, noii situaţii. /aravantajul, pe care şi-l propune un adversar prin introducerea unei variantetactice, poate fi imediat zdrobit.

&u cât mai mare şi mai perfecţionat este repertoriul te#nic al unui fotbalist profesionist, cu atât mai mult posibilităţi are el n situaţii de joc şi mai mareeste şansa pe care o are de a ajunge la succes.2 importantă premisă a unei largi palete de variante este dată, de exemplu,de posesia +ambelor picioare , deoarece adversarul nu se poate #otăr peacoperirea unei părţi, el fiind nevoit să acorde atenţie tuturor posibilităţilor.>ot atât de important este pentru un antrenor să-şi pregătească ec#ipa,mental, pe situaţii de joc variabile, sc#imbătoare. ?euşita unui antrenor de a-şi convinge jucătorii de necesitatea unui asemenea antrenament mental şi dea le transmite asta direct sau prin intermediul unui ajutor extern, depinde densuşirile, de educaţia, de experienţă, de modul n care este angajat şi, nu nultimul rând, de timpul avut la dispoziţie pentru acest gen de muncă.

3el mai %nsemnat rol este dat de faptul că transmiterea tacticii este reali#atăcât se poate de simplu, titlul de campioană fiind unicul ţel. Există unii jucători care, dacă sunt adu+i %n faţa tablei, nici nu"+i potimagina cruciuliţele +i cercurile proiectate pe teren. Ei nici n"au ce să cautela tablă, pentru că, astfel, ei devin nesiguri.

e aceea, aceste %nţelepciuni puse pe tablă trebuie predate cu cât mai puţintimp %nainte ca indienii să iasă cu săgeţile la ră#boi +i să se +tie cu cine se stă de vorbă %n faţa tablei. =a 3ampionatul European din 15>>, ?inus /ic(els a lucrat foarte mult cumaterial )* +i cu material video, numai că el a avut la dispo#iţie excelenţi speciali+ti ai televi#iunii olande#e, care, mai %ntâi, au anali#at meciulconform opticii +i indicaţiilor sale, disecând, tăind +i montând momente dinmeciuri, dar numai punctele"c(eie ale acestora +i nu mai mult de 5- deminute. $poi, %n al doilea rând, el a discutat separat, pe grupe, cu portarii, funda+ii, mijloca+ii +i atacanţii. upă aceea, a combinat funda+ii cu mijloca+ii, mijloca+ii cu atacnţii, iar %n final, toată lumea laolaltă. e aceea, discuţia finală nu a fost altceva decât o repetiţie +tim că procedăm bine, a+a că o să facem astfel.

@


6/28

acă, sâmbăta, discuţia finală este un lung discurs, jucătorii devin atât denelini+tiţi +i excitaţi, %ncât nici nu mai sunt capabili să asimile#e vreoinformaţie. ar unii sunt atât de nelini+tiţi %ncă de vineri, %ncât nu mai potasimila nimic %ncă de atunci. Ei trebuie pregătiţi, conform principiului picăturilor, din timpul săptămânii.3red că, atunci când vine vorba de tactică, primul lucru care trebuie săconvingă este simplicitatea. 9n al doilea rând, trebuie să mă gândesc cum o spun +i când o spun:;i apoi, trebuie să mă gândesc la metodele de a spune. /ario @agallo a imaginat un platou ca fiind un teren de joc, pre#entându"lbra#ilienilor săi, care sunt atât de %ndrăgostiţi de joc. 8e teren au fosttrasate toate liniile, plantând mici jucători din lemn. 9n 157-, la 3upa /ondială, bra#ilienii erau atât de bucuro+i să joace4 $+a că, la urma urmei,ei c(iar au pictat mustăţi +i bărbi acelor figurine, căci, pentru ei, acesta eraadevăratul fotbal. 8riveau terenul de sus, %nţelegând toţi dacă


7/28

;i, apoi, s"a %ntâmplat ce se poate %ntâmpla cel mai rău pentru unautomobilist a ajuns %n pană, la lumina ro+ie a semaforului.;i a fost nevoit să tragă frâna de mână, să accelere#e, să ambreie#e. ;itocmai acum, de câteva ori, motorul i s"a blocat. in spate se au#eauclaxoane, %njurături, #gomot.

eara, s"a a+e#at %n pat, supărat, gândindu"se la modul %n care totul trebuia să meargă rotirea c(eii %n contact, tragerea frânei de mână, accelerare. $sta a povestit"o mereu. upă aceea, la meciul contra anemarcei, D nter


8/28

evoluţia fotbalului spaţiul devine tot mai %ngust, timpul tot mai scurt, iar presiunea din partea adversarului tot mai puternicăF deci, trebuie săacţione# +i să joc mai rapid4

/mportant este ca jucătorul care se pregăteşte mental să stăpânească binesecvenţele pe care le parcurge mental, să le efectueze de mai multe ori corectşi, astfel, să şi le imagineze fără greşeală.

)eci, pentru un jucător are sens să creeze mai ntâi fundamentul unuiantrenament de detensionare $aici este potrivit cu precădere antrenamentulautogen% sub ndrumare de specialitate, pentru ca, apoi, să integrezeelementele antrenamentului mental viziunilor sale.

:jutorul experţilor măreşte eficienţa acestor procese de nvăţare şi ne păzescde greşelile care, mai târziu, cu greu vor putea fi nlăturate.)ar, #aideţi să ne ntoarcem ncă o dată la fenomenele mereu observabile aleout-siderului, care marc#ează un gol neaşteptat"(ncă din timpul pregătirii meciului, trebuie luată n calcul c#iar şi redusa posibilitate a golului marcat de adversar, care să devină, astfel, parte a +#ărţiicognitive a propriilor jucători.(n acest sens, cu siguranţă nu e suficient ca antrenorul ec#ipei să dea un sfatadecvat, pentru că acest fapt are loc, de regulă, prin avertismentele atât de

des citate de mass-media" +Au subestimaţi adversarulG Au-i permiteţi să văsurprindă, pentru că şi el poate să nscrie goluriG 1ândiţi-vă la meciul de&upă de acum trei aniG5ai mult, jucătorul trebuie să integreze aceste posibilităţi activ n ale sale+mape cognitive $de exemplu, prin apelarea la cunoaşterea principiilor de bază, aşa cum au fost ele nfăţişate mai sus%, astfel ncât să se afle n situaţide a pregăti meciul contra unui adversar n principiu inferior la fel deconcentrat şi de stabil psi#ic cum o face mpotriva unui adversar de acelaşicalibru. )e-abia atunci va găsi un răspuns potrivit c#iar şi la situaţii de joc şila rezultate surprinzătoare.2travă pentru psi#icul ec#ipei este atunci când antrenorul cere ca adversarulsă nu nscrie vreun gol. )acă, totuşi, el face acest lucru, toate celelalte sfaturişi indicaţii şi pierd puterea, deoarece principalul fundament, de a rămânefără gol primit, nu mai există.

)acă integrarea la timpul potrivit a diferitelor posibilităţi n +mapelecognitive nu mai are loc, există pericolul +contaminării reciproce a tuturor

H


9/28

jucătorilor. :stfel, nesiguranţa crescândă se transmite de la un jucător lacelălalt.

e poate observa, apoi, cum ec#ipa se +dezintegrează pe teren, deoarecesincronizarea temporală nu mai este cea optimă şi pentru că s-a pierdutsiguranţa că jucătorul coec#ipier a luat startul la momentul potrivit şi pedirecţia potrivită. 2ricum, acţiuni individuale reuşite #rănesc speranţa căfoaia se va ntoarce, totuşi, n beneficiul propriei ec#ipe.

7.G. Dândirea sistematică exemplul aIer -J =everKusen:semenea situaţii produc la mulţi antrenori un sentiment de leşin, eineputând să intervină cu măsuri concrete şi concret ndreptate n ceea ce se petrece.

entimentul de neajutorare perceput rezultă din dificultăţile pe care le areomul de a se abate de la gândirea liniară şi să se ndrepte spre aşa-numita+gândire sistematică .)oar de curând consacră ştiinţa o mai mare atenţie unor asemenea procesecomplexe.&u toate că şi procesele sistematice au reguli şi legi, ele sunt greu de cuprins.


10/28

&omplexitatea ntâmplării care nu permite introducerea cu succes a gândiriiliniare practicate cu atâta plăcere de om, a gândirii n categorii simple decauză-efect, face atât de dificilă evaluarea corectă a viitoarelor evenimente.

n exemplu n acest sens, cunoscut tuturor, este prognoza vremii. Până nziua de azi, cercetătorilor meteorologi le-a fost greu, şi ncă le mai e, sănimerească previziuni pentru un spaţiu temporal de mai mult de '= de ore./nfluenţele asupra evoluţiei vremii sunt atât de numeroase, iar efectelecumulate ale factorilor implicaţi sunt atât de complexe, ncât, n cazulmodului de observare sistematic, se poate accepta o legătură ntre bătăilearipilor unui fluture ntr-o zonă a pământului şi apariţia unei furtuni ncealaltă zonă.

n alt exemplu poate fi dat de evoluţia acţiunilor la 3ursă sau de piaţa detransferuri a fotbaliştilor profesionişti.&omună le este multitudinea celorlalte sisteme care au efect asuprasistemului, fapt care face atât de greu pronosticarea rezultatului ulterior aldezvoltării.


11/28

media repre#intă, practic, un ecou al mediului %nconjurător privat al jucătorului, căci nu numai soţia +i familia, ci +i cercul de prieteni +imaga#inul unde"+i face cumpărăturile, toţi exercită o influenţă. 9n momentul %n care Delsdorf i"a cau#at acea gravă accidentare lui 3(a, soţia lui Delsdorf a fost privită tâmp %n măcelăria unde obi+nuia săefectue#e cumpărăturile.

$#i, lucrurile decurg identic +i cu ec(ipa naţională. 9n timpul unui3ampionat /ondial, antrenorul are de"a face %ntr"o #i mai mult cu mass"media decât cu propria ec(ipă. ;i nici nu poate trăi fără nenumăraţiasistenţi. /ai devreme am spus că mai bine a+ face totul singur, pentru că, atunci, +tiucum am făcut +i, dacă vom pierde, măcar am comis propriile mele gre+eli,nefiind tragicul purtător al gre+elilor altora.

istemul +familie pune, n cadrul literaturii de specialitate psi#ologice aultimilor ani, una dintre cele mai interesante teorii, deoarece aici a fostrealizată pentru prima oară, n legătură cu măsurile terapeutice, ncercarea dea nu mai privi problemele psi#ice ale unei persoane n c#ip izolat, ci ncontextul mediului social n care respectiva persoană a crescut şi s-adezvoltat./mpresionant este mereu, n timpul muncii terapeutice, modul n care unclient $sau un pacient% şi dă seama cu stupefacţie că problema sa are o

anumită +tradiţie n familia sa.Ia o observaţie mai atentă, o asemenea legătură ntre problemele psi#ice$adică sufleteşti% şi sistemele familiale nu este câtuşi de puţin de mirare, pentru că, la urma urmei, n timpul creşterii, un copil nu nvaţă c#estiunielementare, cum ar fi limba $cu sau fără dialect%, regulile de comportamentsau te#nici culturale cum ar fi socotitul, scrierea, citirea sau mâncatul cucuţitul şi furculiţa $sau cu beţişoarele%. 5ai mult, fiecare copil care creşte

nvaţă n familie şi temele despre care nu ai voie să vorbeşti $astfel, ele devinteme +tabu %, modul n care abordezi conflictele şi multe altele.

&u precădere evidente devin interrelaţiile n momentul n care se observă cese ntâmplă n familiile n care, de exemplu, tatăl este bolnav de alcoolism"!. >ipicului comportament al alcoolicului i aparţine autoevaluareanerealistă, conform căreia ţine sub control consumul său de alcool.:bsenţa conştientizării bolii este simptomatică pentru această imagine a bolii.


12/28

'. (n mod consecvent, anumiţi membri ai familiei au tendinţa de a nlocuilipsa autocontrolului cu controlul străin. :sta cuprinde năţzuinţa de a nuavea alcool n casă, dar, c#iar dacă totuşi acesta ar exista, de a ascunde sticla.)acă alcoolul este oferit la petreceri externe, de exemplu n cercurile de prieteni, partenera ntreprinde ncercarea de a-şi opri soţul, de la un momentdat, de la continuarea băuturii şi de a-l convinge să plece acasă.&onflictele intrafamiliale vor fi ignorate sau neabordate, pentru că, dacă elear fi puse pe tapet, s-ar risca următorul exces de băutură al alcoolicului.&ăci, n cele din urmă, tipicul +alJi are nevoie mereu de un motiv de a bea,c#iar dacă este vorba despre sărbătorirea zilei mamei n :frica.

&odependenţa, care se dezvoltă prin contactul şi lucrul intens cudependenţii, este, deci, marcat prin comportament de controlare şimanipulare, ca şi prin evitarea consecventă a conflictelor. &opii dinasemenea familii suferă din plin de intense sentimente de ruşine şi devinovăţie.

entimentele de ruşine apar din situaţiile n care trebuie să-şi vadă tatăl, nmod normal un tip puternic, ca un beţiv, plângăcios, neajutorat şi penibil.

entimentele de vinovăţie rezultă din experienţa de a fi fost deseori motiv deceartă ntre părinţi şi de efectuare a unui nou +tur alcoolic din partea tatălui.&opiilor nu le este posibil să recunoască faptul că aceste certuri nu au preamulte n comun cu ei, ci că ele sunt folosite drept teme de ceartă ntre părinţi, care ignoră tensiunile existente n căsnicia lor, extinzându-le asupra

copiilor.)ar cum se reprecutează procesele sistematice asupra randamentului uneiec#ipe, cum poate fi el influenţatK

Vreau să efectuez ncercarea de a descrie mai bine această interacţiune a maimultor sisteme mai mari sau mai mici, folosindu-mă de exemplul lui > V3a4er 0= IeverJusen. :legerea acestei ec#ipe rezultă din aceea că, ncalitate de membru al clubului şi de abonat la stadion, urmăresc curegularitate, de mai bine de !' ani, meciurile de acasă ale ec#ipei. :stfel, potsă comentez totul din perspectivă proprie.)upă ce, n !7F7, ec#ipa a reuşit, sub conducerea lui Lillibert Mremer, promovarea n !.3undesliga, ec#ipa a luptat mai ntâi, mai mulţi ani, cusucces, mpotriva retrogradării, până când, sub conducerea lui )ettmar&ramer, i-a izbutit pentru prima oară stabilizarea la mijlocul clasamentului.2cuparea unui loc de &upa *E:, imediata participare la competiţie şicâştigarea trofeului, n !7HH, sub conducerea lui *ric# ?ibbecJ, au

!'


13/28

reprezentat o creştere constantă şi continuă a randamentului şi a performanţei. 5ai ales că, până atunci, sporiseră constant şi continuu şiinvestiţiile clubului n ec#ipă.:stfel, pe lângă cunoscuţi jucători din 1ermania şi din străinătate, au fostangajaţi renumiţi antrenori, tot aşa cum la IeverJusen au mai fost aduşifoarte talentaţi tineri şi amatori, acestora din urmă acordându-li-se şanse ntrei-patru meciuri de 3undesliga. (n fine, ntr-un timp scurt $de aceea nici nuau existat mutări ale meciurilor%, pe locul vec#i a apărut un nou şi modernstadion.Părea posibil de planificat şi viitorul succes, drept care s-a trecut la un nouefort financiar.&u atât mai surprinsă a fost lumea, cu cât nivelul de joc nu a crescut, iarsuccesul scontat nu a venit.(n locul acestora s-au auzit ironii ale concurenţei, care vorbea despre+fotbaliştii funcţionari $trimiterea fiind făcută la prestaţiile deseori palide şinicidecum angajate% sau despre +clubul-plastic , evidentă fiind pizma faţă de potenţa financiară asigurată de 3a4er :1, concernul care se afla n spateleclubului.Pentru observatorii constanţă a devenit evident fenomenul că jucători foarte buni se adaptaseră ntr-un interval de timp relativ scurt nivelului scăzut alec#ipei din IeverJusen, n loc să contribuie la creşterea nivelului acesteia.)a, se dovedise, c#iar, că, după un nou transfer la alte ec#ipe, ei au fostcapabili să-şi regăsească forţa din trecut. &a exemplu poate fi numit

internaţionalul Lolfgang ?olff, care venise de la 9amburger V la 3a4erIeverJusen. :ici, el a etalat prestaţii oscilante, pentru ca, după unintermezzo n străinătate, să devină cel mai bun jucător al lui Marlsru#er &

n sezonul !77'-!778.)in nou au fost cedaţi jucători, cumpăraţi noi staruri, introduşi tineri şiresponsabilizaţi jucători cu experienţă. &onsecinţa a fost reprezentată de onouă ocupare a locurilor de jucători şi de antrenori.

)upă epoca timpurie a lui )ettmar &ramer şi de activitatea ulterioară a lui*ric# ?ibbecJ, următorul apogeu temporar a fost atins prin angajarea lui?inus 5ic#els, antrenorul 2landei, campioană europeană n !7HH; cuajutorul unei capacităţi recunoscute pe plan internaţional, s-a ncercatatingerea mult doritului mare succes.


14/28

)upă scurt timp, clubul s-a despărţit din nou de ?inus 5ic#els şi a transferatrăspunderea lui Durgen 1elsdorf, un antrenor tânăr, care, după ani buni ca jucător al lui 3a4er, cunoştea ec#ipa şi clubul ca pe propriile-i buzunare.


15/28

istemul +ec#ipă a fost, aşadar, influenţat atât n sens pozitiv, cât şi n celnegativ, de subsistemul +duo $MirstenN>#om%.)irecţia curbei randamentului a mai fost influenţată de al doilea sistem+ec#ipă , adică formaţia adversă" dacă adversarul reuşea să ani#ilezesubsistemul +duo , avea bune şanse de a câştiga meciul, deşi, din punctul devedere al lotului, era dotat mult mai slab.

)ar cum s-a ajuns la situaţia ca nici unui antrenor al acestui club să nu-ireuşească, n ciuda condiţiilor financiare bune şi a ac#iziţionării de excelenţi jucători, să folosească la parametri optimi potenţialul existent şi săstabilizeze ec#ipa la un nivel de randament conform potenţialului sportivK)e ce nu s-a reuşit, graţie unei creşteri a randamentului, să modifice n sens pozitiv imaginea negativă a ec#ipeiK )e ce nu a reuşit managementulclubului B care, spre deosebire de multe alte cluburi, a muncit cu adevărat profesionist B să creeze premisele unui viitor ncununat de şi mai multsuccesK

?ăspunsul la aceste ntrebări ar putea fi găsit n evidenţele dinamicii internea marilor ierar#ii, cu toate fenomenele ei avantajoase şi dezavantajoase,apărute şi n contextul prezenţei a nenumăraţi ntreprinzători şi agenţi de jucători. istemul +ec#ipă este cuprins n mai marele sistem +departamentde fotbal şi n şi mai marele sistem +club .> V 3a4er 0=, n calitate de club stimulat de fabrică $adică de concernul

+3a4er %, este strâns legat de sponsorul principal" colaboratorii 3a4er :1din diferitele trepte ierar#ice ocupă funcţii n cadrul clubului. :stfel, trebuie plecat de la faptul că, la 3a4er :1, sisteme puternice şi exercită influenţa şiefectele asupra ec#ipei.(n timp ce, n cazul ntreprinderilor comerciale, datorită câmpurilor ierar#iceaferente, influenţa şi puterea nu şi fac atât de mult simţită prezenţa, ntr-unclub, preşedintele său poate avea asupra ec#ipei profesioniste de fotbal o maimică influenţă decât &onsiliul de :dministraţie al departamentului, tot aşacum fizioterapeutul poate să cunoască mai mult despre c#estiunile interneale ec#ipei decât managerul ei. *ste posibil ca un antrenor fizic să devină preşedinte de club $vezi 3orussia 5Onc#engladbac#%, iar un investitor potentsă efectueze transferuri de jucători n mod discreţionar $vezi c#alJe 0=%.*ste posibil ca şi un jucător să exercite o influenţă mai mare decâtresponsabilii clubului, aflaţi n posturi de conducere şi de răspundere. nexemplu cu adevărat negativ poate fi )iego 5aradona, care a putut dictacluburilor pentru care a jucat toate condiţiile, astfel ncât să vină la

!@


16/28

antrenamentele la care dorea şi, c#iar, să participe la meciurile pe care leconsidera de cuviinţă $vezi, de exemplu, perioada de la 3etis evilla%.

:semenea fisuri n sistem nu trebuie niciodată să se răsfrângă n daunaec#ipei, ele nlesnind adoptarea de soluţii creative. )ar există marele pericolca sistemul +ec#ipă de fotbal să ajungă n mişcare scăpată de sub control şica, astfel, să se efectueze trecerea de la ordine la #aos.

&ât se poate de observabile sunt efectele acestor interdependenţe alesistemelor la IeverJusen.

Au rareori, n cadrul marilor ierar#ii, problema recunoscută este orientareaexagerată faţă de treptele ierar#ice superioare propriei trepte.)eseori există plângeri, conform cărora, n aceste cazuri, se asumă prea puţine responsabilităţi, respectivul funcţionar fiind motivat n acţiunile salemai degrabă de teama faţă de eşec decât de speranţa de succes $vezi capitolulV/, motivaţia randamentului%.?ăspunderea este asumată, deci, numai atâta timp cât nu este legată de unrisc personal prea mare.

n risc general este generat de a fi tras la răspundere pentru greşelilecomise. Au de alta, dar, n funcţie de climatul de la locul de muncă şi desituaţia financiară a acestuia, mari greşeli pot să aibă consecinţe grave, care

nsă pot să apară şi numai n urma unor greşeli minore.

2 anumită protecţie este dată de lobb4, care trebuie să fie, mai ntâi, bineinformat, iar apoi să aibă legături cu factorii de decizie.

n randament n muncă maxim nu poate fi atins, ce-i drept, cu un asemeneacomportament, fiind nsă suficient pe termen lung un randament mediu pentru a atinge un rezultat mulţumitor. 5ai mult, ntr-o ntreprindere, artrebui ca fiecare individ să aibă un randament constant şi calculabil timp de80 de ani.

:lta este situaţia fotbalistului profesionist. )e la el se aşteaptă să ofererandament maxim n decursul unui timp scurt, adică de câţiva ani.2 motivaţie prin teama faţă de eşec l mpiedică să ajungă la acest randamentmaxim. (n acest caz, antrenorul, cu ntreaga sa competenţă profesională şi cuautoritatea sa, este cel mai indicat să-l ajute pe jucător să-şi modifice stareamotivaţională şi să tindă la maximumul randamentului.

!C


17/28

)acă jucătorul va primi posibilitatea de a-şi construi un lobb4 n afaraec#ipei, dar n mediul format de club, posibilităţile antrenorului de a exercitainfluenţă asupra jucătorului se reduc drastic.&u cât mai mulţi sprijinitori bine intenţionaţi alcătuiesc acest mediu, cu atâtmai numeroase şi necalculabile devin influenţele sistemului.)acă, n asemenea condiţii, jucătorului i se permite să joace mereu numai pasa sigură, dar ineficientă, sau să adopte driblingul fără riscuri, el nu vaatinge niciodată randamentul maxim.(n plus, pe termen scurt sau lung, coec#ipierii săi se vor adapta acestuicomportament, pentru că, n caz contrar, sporeşte riscul de a fi apreciaţinegativ n comparaţie cu colegul lor care evoluează +fără greşeală .?ezultatul este o ec#ipă care acţionează temător, care rămâne mult sub posibilităţile sale de joc reale.

(ntrutotul paradoxală devine situaţia când un director al 3a4er :1, nvestitca responsabil al concernului pentru sport, emite critici ntr-un interviu" +(nultimii ani, antrenorii noştri s-au comportat de parcă ar conduce o afacere cusubstanţe sintetice. )e aceea, sunt bucuros că l avem pe domnul tepanovic.Vreau să avem o ec#ipă care să nu creeze impresia că este vorba despreangajaţi comerciali ai 3a4er :1. Vreau, deci, oameni extrovertiţi. :staimplică, desigur, şi anumite riscuri, aşa cum am şi constatat acum.


18/28

(n acest fel, el se amestecă masiv n domeniul de competenţă al antrenorului,a cărui autoritate este subminată. Iui )ragoslav tepanovic nu i-a mai rămasaltceva de făcut decât să pornească mpotriva acestuia o luptă pentru putere.:stfel, el şi poate menţine influenţa asupra jucătorilor, condiţie sine ua nona randamentului ec#ipei, care, de fapt, se aşteaptă de la el.

:semenea fenomene sunt, desigur, observabile nu numai la IeverJusen. )eexemplu, nu i-a căzut bine unui club ca 3a4ern 56nc#en ca, după biruirea pantei descendente de la sfârşitul sezonului !77!-!77', anumiţivicepreşedinţi fără funcţii clare să se amestece, bazându-se pe reputaţia lor şidotaţi cu multă putere, n evaluarea şi aprecierea jucătorilor. )ar poate cătocmai această constelaţie a dus ec#ipa la bine meritata răsplată a titlului decampioană.?ămăsese de văzut care va fi efectul trecerii vicepreşedintelui Eranz3ecJenbauer n funcţia de antrenor. Aumai că, având o extraordinarăcompetenţă fotbalistică şi beneficiind de o aură deosebită n cadrul clubului,de care era independent, extinzându-şi carisma şi asupra mass-media,trecerea nu a reprezentat nici o problemă creditarea sa cu puteri depline.:stfel, s-au creat cele mai bune premise pentru o creştere a randamentului ncadrul ec#ipei, sistemul +ec#ipă putându-se stabiliza la un nalt nivel alrandamentului.

Eranz 3ecJenbauer a atins pe termen scurt la 56nc#en ceea ce i reuşise de-

a lungul multor ani lui 2tto ?e##agel la Lerder 3remen" să-şi construiască oneobişnuită poziţie de forţă n cadrul clubului. (n probleme de ec#ipă, 2tto?e##agel decidea singur, transferurile de jucători fiind decise după discuţiicu managerul Lilli IemJe. Aimeni altcineva nu exercită o influenţă asupra jucătorilor, care ştiu, astfel, că trebuie să se descurce cu un antrenor dur.&ooperarea dintre antrenor şi ec#ipă devine mai uşoară şi mai eficientă.)acă apar probleme de randament, cauzele din cadrul sistemului aproape

nc#is sunt mai uşor de identificat şi de biruit.

>otuşi, există asemenea fenomene sistematice nu numai n fotbalul profesionist.(ncă de la copii şi juniori, angajamentul nemijlocit al părinţilor, decisiv pentru păstrarea activităţii fotbalistice, pot să ducă la apariţia unor fenomenesimilare. Părinţi care, n timpul antrenamentului şi al jocului, ncearcă săexercite influenţe asupra comportamentului copiilor şi a deciziilorantrenorului, dar care nu-şi trag copiii la răspundere acasă, amestecă

!H


19/28

sistemele şi mai mult dăunează randamentului copiilor decât servescacestuia.

7.J. tructuri de grup +i dinamici de grupă privim sistemul +ec#ipă ca un grup mic. 1rupele mici sunt astfel

definite, ncât numărul membrilor este atât de limitat, ncât toţi membrii secunosc ntre ei, având contact personal n toate activităţile grupului.(ntr-o grupă mică putem determina roluri diferite, dar tipice, acestea fiind preluate de membrii grupului.

>eoria clasică a grupului deosebeşte două structuri"

!. tructura de grup formală,'. tructura de grup informală

Prin structură formală se nţelege mpărţirea rolurilor, care sunt definite prinalocarea oficială a unor sarcini precise şi care reprezintă fundamentul pentrurandamentul unei grupe. )e aceasta aparţin repartizarea jucătorilor peanumite posturi, aşteptându-se de la ei etalarea comportamentuluicorespunzător rolului alocat"

n jucător de câmp, care joacă mingea cu mâna, poate fi conştient deurmătorul necaz, deoarece el a ncălcat comportamentul care i s-a cerut nmomentul atribuirii rolului.

Posibil, el va intra c#iar ntr-un confclit al rolurilor, şi anume atunci când ştiecă antrenorul său aşteaptă de la el acea atitudine n ciuda spectruluieliminării de pe teren, astfel ncât decisivul gol ncasat să fie evitat.(ntrucât cei doi nu se pot nţelege cu privire la aşteptările legate decomportamentul său de rol, el se află ntr-o clasică situaţie de conflict $vezicapitolul //%.

Prin structura informală a unei grupe se nţelege repartizarea de roluri carereprezintă o alocare neoficială a sarcinilor interne de grup.*xemple tipice n acest sens sunt rolurile starului iubit şi cele ale staruluimuncitor.

tarul iubit este acela care atrage majoritatea simpatiilor dintre toţi membriigrupului. &ontactele cu el B numite, n limbajul de specialitate,+interacţiuni $din latinescul +inter care nseamnă ntre şi +agieren , care

nseamnă a acţiona% B sunt, n mod normal, mai numeroase decât cele cu alţ

!7


20/28

membri ai grupului. :stfel, el este, de exemplu, de mai multe ori invitatdecât ceilalţi la petreceri private, mulţi membri ai grupului vor să stea lângăel sau, n cazul nnoptărilor, mulţi vor să mpartă camera cu el.

tarul muncitor, pe de altă parte, se află n centrul interesului de grup atuncicând vine vorba despre lic#idarea de sarcini importante pentru grup.)eoarece el este privit drept un expert, contactele interne de grup devin totmai numeroase n aceste faze.

)e exemplu, starul muncitor poate fi ntrebat dacă există tensiuni crescândentre antrenor şi ec#ipă.

/mediat, datorită competenţei sale deosebite, el poate să devină mediator şisă contribuie la rezolvarea problemei.:pare evident faptul că există o deosebire ntre faptul dacă căpitanul uneiec#ipe este ales de componenţii ec#ipei sau dacă este numit de antrenor")acă este numit de antrenor, el şi va exercita rolul ca rol n cadrul structuriide grup formale. *l nu reprezintă scala de valori internă a ec#ipei, ci este perceput ca prelungirea braţului antrenorului, ale cărui indicaţii trebuie să letranspună n practică, n calitate de principal responsabil, pe terenul de joc.)upă trecerea sa ca antrenor al lui 3a4ern 56nc#en, Eranz 3ecJenbauer l-anumit imediat pe Iot#ar 5att#Qus, argumentându-şi decizia prin experienţa pozitivă din timpul &upei 5ondiale din !770, când ambii au cooperat bine şi

cu succes n aceeaşi constelaţie a rolurilor, ei câştigând titlul. 2 decizie astfelargumentată nu poate fi atacată şi are o mare forţă sugestivă.

(n cazul n care căpitanul este numit de ec#ipă, el şi preia rolul cu precăderen cadrul structurii de grup informale, c#iar dacă, n acelaşi timp, este

percepută ca un rol formal, definit prin statutele fotbalului.(n momentul alegerii prin intermediul coec#ipierilor, se poate ajunge la odecizie n favoarea starului iubit sau n cea a starului muncitor; dar poateexista cazul ca un jucător să cumuleze ambele atribute.2ricum, n momentul atriburii unui rol care necesită calităţi de conducător,un mic grup decide mai degrabă după criterii de randament decât după celede simpatie. Ia o asemenea alegere, este vorba nainte de toate, despre persoana care a conştientizat cel mai bine normele grupului $deci, +regulile jocului interne% şi care le poate reprezenta n exterior.

'0


21/28

(n funcţie de decizia antrenorului B dacă el permite jucătorilor să aleagăcăpitanul sau dacă l numeşte personal -, va dobândi sau nu influenţă asupradinamicii de grup n cadrul ec#ipei sale.

Prin dinamică de grup se nţeleg procesele dintre membrii unui grup mic,care sunt exprimate pe plan verbal $deci, prin cuvinte% sau pe plan non-verbal, prin gestică, mimică sau limbajul corpului. Aoţiunea +dinamică ne avertizează deja că, n cazul acestei acţiuni avemde-a face cu procese cât se poate de vii, c#iar brizante.

9n fotbal există situaţia ca jucătorii să asimile#e simpatie +i antipatie, pentrucă %n joc este păstrarea locului %n divi#ie. au jucătorii sunt legaţi de ţelulcomun vrem să devenim campioni4 acă totul decurge altfel decât se a+teptase, ec(ipa se va de#integra, maiales %n ca#ul e+ecurilor +i atunci când ţelul comun este pierdut sau deneatins. 9ntr"o ec(ipă există unele lucruri care se mu+amali#ea#ă. ar, %n momentul%n care ţelul este ratat, adevărul iese la lumină +i totul se de#integrea#ă.

*xperienţa ne nvaţă că, pentru o ec#ipă retrogradată, este foarte greu să promoveze imediat, la fel ca şi pentru o proaspătă campioană, care vrea sărepete succesele din ultimul sezon. *xemple mai noi din 3undesliga suntEortuna )usseldorf, care, imediat după retrogradarea n liga secundă, a căzut

şi n liga a treia, sau E& Maiserslautern şi Vf3 tuttgart, care, după cucerireatitlului, s-au confruntat cu mari greutăţi n a repeta succesele din sezonul precedent. &erceturile interne din sânul ec#ipei şi-au găsit drumul spremarile titluri ale presei sportive, consecinţa fiind dată de transferurile de jucători şi de sc#imbările de antrenori.

)acă, aşa cum am reliefat mai sus ţelul comun nu mai strânge ntr-unmănunc#i forţele dinamice de grup B fie pentru că ţelul a fost atins sau ratat,vălul este dat la o parte şi vec#ile conflicte reizbucnesc cu ve#emenţă.

2mogenitatea unui grup $coeziune se lasă reconstruită n ceea ce priveşterezultatele câştigate prin intermediul experimentelor social-psi#ologice, princonfruntarea cu un +duşman exterior %.:gresiunile comise, de exemplu, mpotriva lui 3a4ern 5unc#en n modregulat pe alte stadioane $+da-ţi-le pantalonii de piele josG % concură laridicarea gradului de coeziune a jucătorilor munc#enezi, acesta fiind cusiguranţă un efect pe care fanii adverşi nu intenţionează să-l atingă.

'!


22/28

:lţi +duşmani exteriori pot fi reprezentanţii presei, ai televiziunii sau foştiantrenori ai ec#ipei.

(n anumite condiţii, c#iar şi membrii de bază ai clubului pot să preia acestrol, prin aceea că, datorită declaraţiilor publice făcute despre ec#ipă, ei numai sunt iubiţi, ajuntând ec#ipa să iasă din criză. Premisa este ca aceştia să

ntoarcă ec#ipa mpotriva lor, fără a vărsa ulei n foc, prin faptul că, datorităintervenţiei unilaterale, jucătorii dezbinaţi nu mai sunt porniţi atât de multunul mpotriva celuilalt.

7.C. 8uterea(n cazul n care coeziunea unei ec#ipe de-a lungul unor mai multe meciurinu poate fi refăcută şi dacă ţelurile stagionale tind să devină de neatins,multe cluburi apelează la măsuri drastice, sc#imbând antrenorul.5otivul pentru care această soluţie se bucură de mare apreciere se explică prin aceea că, n general, după o sc#imbare de antrenor, se pot constatacreşteri ale randamentului pe termen scurt. 5otivele sunt clare"

eseori, sc(imbările de antrenori sunt eficiente, oricum %n primele săptămâni, deoarece jucătorii nu mai au nici o scu#ă, ei fiindresponsabili#aţi. *inovatul a plecat, a+a că ei nu mai au nici o scu#ă, nici un pretext.

(n plus, n cazul unui nou antrenor, cărţile se amestecă din nou, ncepândlupta pentru posturi.

Vec#ea mpărţire a rolurilor este abolită, apare nesiguranţa viitorului, care poate fi biruită doar printr-un randament convingător. Pe scurt, jucătorii sestrăduiesc să se impună.

)e-abia n cursul viitoarelor săptămâni, jucătorii se acomodează cucaracteristicile noului lor antrenor, i nvaţă aşteptările faţă de fiecare n parteşi ştiu să se orienteze n funcţie de asta, dezvoltând totodată curajul de ancepe lupta pentru putere, premisă a mbunătăţirii rolului lor n cadrulec#ipei.

n jucător poate să dobândească puterea prin diferiţi factori.

)ar din ce rezultă putereaK &are sunt aceşti factori de putereK

''


23/28

Ia nceputurile omenirii, superioritatea corporală prin putere şi viteză a fostcu siguranţă un factor de putere decisiv, ce #otăra care dintre bărbaţi deveneaconducătorul #oardei.

lterior, o dată cu dezvoltarea primelor unelte, şi-a făcut apariţia un noufactor de putere" aşa-numita putere a experţilor.2 situaţie tipică n care puterea experţilor a jucat un rol decisiv esteaterizarea forţată a unui avion ntr-o regiune n care nu se poate umbla" toţi pasagerii sunt dependenţi n totalitate de capacitatea te#nică a pilotului lor dea revigora aeronava sau de calităţile botanice ale unui pasager, care poaterezolva problemele de nutriţie ale grupului sau de medicul care călătoreşte

mpreună cu grupul, acesta salvând viaţa pilotului rănit.(n această situaţie descrisă, experţii au puterea de a decide n legătură cuviaţa sau cu moartea pasagerilor, deoarece aceştia sunt n totalitatedependenţi de ei.&u cât grupul are mai puţine variante, cu atât mai mare este dependenţa deun expert şi mai mare e, n consecinţă, puterea unuia asupra celuilalt.*xtrapolând asupra unei ec#ipe de fotbal, asta nseamnă că un antrenor poatefi total dependent de un singur jucător, când acesta din urmă are, deexemplu, calităţi de conducător de joc, deci când el poate avea influenţădecisivă B pozitivă sau negativă B asupra randamentului ec#ipei şi,concomitent, când nu poate fi nlocuit de alţi componenţi ai ec#ipei.

)acă jucătorul puternic şi foloseşte puterea n interesul ec#ipei $deexemplu, dacă are grijă ca antrenamentele să fie intensive şi ca varianteletactice să fie studiate până la perfecţiune şi să fie transpuse pe terenul de joc%, el devine un pilon de bază al angrenajului ec#ipei. 1raţie naltei salecompetenţe fotbalistice şi a stilului său de joc pus n interesul ec#ipei, ca şi aatitudinii sale profund profesioniste, 3ernd c#uster poate fi un exemplu nacest sens.)acă, nsă, şi foloseşte poziţia de forţă exclusiv ntru satisfacerea proprieinăzuinţe de putere, poate deveni indicată despărţirea c#iar şi de acest jucătorieşit din comun, tocmai n ideea de a spori randamentul de ansamblu al

ntregii ec#ipe. unt nenumărate exemplele n acest sens, n care o ec#ipă şi-a pierdut singurul star, dar care, totuşi, a realizat rezultate mai bune decâtcele de până atunci.

/nvers, puterea unui antrenor asupra jucătorilor este maximă când, n calitatede expert al antrenamentului, i revine unica putere de decizie referitor lacomportamentul faţă de jucătorii săi. (ntr-un asemenea caz, jucătorii sunt n

'8


24/28

totalitate dependenţi de deciziile sale şi sunt obligaţi să se orienteze nfuncţie de indicaţiile şi perceptele sale. (n caz contrar, există pericolulsancţiunilor.:ntrenori care au promovat cu o ec#ipă sau cei care au câştigat deja un titlucu o ec#ipă sunt consideraţi aproape +experţi ai succesului şi sunt tare doriţi pe piaţa transferurilor. )acă succesul poate depinde numai de gradul deexpert al unui antrenor, asta e o altă c#estiune. (n acest caz, se ridică problema referitoare la cunoştinţele şi nsuşirile care aparţin acesteicategorii.&ert este, oricum, că jucătorii trebuie să aibă sentimentul că sunt antrenaţi deun expert. &ât de mult poate exercita influenţa această credinţă ncompetenţa unui antrenor asupra forţei de joc a fost dovedit ntr-un modimpresionant, n sezonul !77'-!778, de o ec#ipă din !.3undesliga $3a4erIeverJusen% şi de una din '.3undesliga $Eortuna MOln%":mbele ec#ipe au jucat cu succes n fruntea ligilor lor, iar 3a4er, n plus, şin &upa 1ermaniei. )upă timpuriile anunţuri de despărţire, care urmau săaibă loc la sfârşitul sezonului, de antrenorii aftig şi ?oggensacJ$contractele celor doi expirau şi nu urmau să fie prelungite%, ambele ec#ipeau trecut la o dramatică fază a căderii randamentului. 2biectivele stagiunii,despre care se credea că aproape fuseseră atinse, se aflau, acum, n mare pericol.*ste de la sine nţeles că, n cazul unor asemenea decizii ale conducerii,credinţa n competenţa şi n puterea antrenorului poate fi pierdută foarte

uşor.2 dovadă a +pauperităţii fiecărui jucător este aceea că, ntr-un asemeneacaz, el nu este capabil să recunoască partea sa de vină la această dramă, nicisă se motiveze suficient şi să atingă un randament optim, luând nconsideraţie cele reuşite până atunci, dar şi perspectiva succesului.

n alt mijloc de putere deseori folosit n fotbalul profesionist este folosireamass-media.

8resa +i televi#iunea permit mereu să fie folosite. $sta e corect, uneorinecesar, dar mereu periculos. 3ine nu poate ar trebui să renunţe. $sta e, desigur, o temă care nu ar trebui repre#entată negru pe alb. 9n timpul interviurilor, ai nevoie de un sentiment, apropo de cât de departe ai voie sămergi. eseori m"am confruntat cu situaţii artificiale, inventate. 8entru că #iari+tii +tiau că nu voi spune nimic, ei m"au provocat, aceste provocări mergând

'=


25/28

până acolo, %ncât au#iseră asta +i asta, +i mă %ntrebau care e părerea meadespre cele au#ite.Uneori am +tiut să trec peste aceste situaţii dificile.

Uneori am fost nevoit să fac asta, numai că au existat +i ne%nţelegeri. eexemplu, o ne%nţelegere a fost consemnată la =everKusen, pe vremea cânddomnul /ast +i firma sa, &


26/28

(n acest caz se potriveşte analiza de trans-acţiune $>::%, care s-a dovedit afi un foarte practic instrument de diagnosticare şi de influenţă.

&onceptul >:: porneşte de la aceea că fiecare om are trei stări diferite de+eu "

!. *ul din copilărie,'. *ul adult şi8. *ul părinţilor

*ul copilăriei conţine stările noastre sufleteşti din acea vreme. *le se ntindde la copilul adaptat şi cuminte, peste copilul natural şi jucăuş, până lagolanul rebel şi ncăpăţânat.)iferitele stări sufleteşti se exprimă, n cazul adulţilor, prin comportamentsubordonat, jucăuş, dar şi ncăpăţânat sau lipsit de sens.

*xprimări tipice pot fi considerate următoarele"

+ igur, domnule antrenor, o să sting imediat ţigara. )e fapt, nici nu-mi placeG $copil adaptat%

+:#, nu putem juca mai mult 1ame-3o4K $copilul jucăuş%

+)acă n-o să joc azi, o să spun mâine, ntr-un interviu, părerea mea despre

antrenor $copilul rebel%*ul părinţilor cuprinde, pe lângă aspectul critic-moralizator, şicomportamentul grijuliu şi protector. unt stările sufleteşti pe care le-am preluat, n copilărie, de la părinţii noştri.

*xprimări tipice sunt"

+)omnule antrenor, nu vă faceţi probleme. (n următorul meci o să reuşim precis . $partea părintească grijulie%

+)omnule antrenor, trebuie să-i abordaţi mai mult pe jucători n timpulsăptămânii. )acă nu, n-o să reuşim mare lucru n acest sezon . $Partea părintească critică%

*ul adult coordonează celelalte două stări de +eu şi testează dacă acesteasunt potrivite realităţii.

'C


27/28

iar tânărul aflat n proces de maturizare spre stadiul de adult recunoaşte căunele dintre modurile de comportamente ale sale nu sunt potrivite, deoareceuna dintre regulile de viaţă predate de părinţii săi, cum ar fi +Au contraziceniciodată un om mai n vârstăG , nu corespund situaţiei sale actuale. )eexemplu, profesorul i cere să pârască un coleg c#iulangiu sau, dacă nu,managerul va propune un transfer la un alt club, inacceptabil pentru copil. :venit, deci, momentul ca tânărul adult să nceapă să-şi facă o imagine proprie a modului n care pot fi folosite aceste reguli şi să adopte deciziiindependente.

n exemplu tipic al sc#imbării eului din copilărie n eul adult este dat de jucătorul care a primit din partea antrenorului răspunderea pentru ceilalţi.)rept care nu mai este potrivit să se furişeze noaptea din cantonament $eulcopilăriei%.

Pe de altă parte, un jucător are desc#is transferul spre eul copilăriei nmomentul n care se accidentează.


28/28

celui al eului părintesc, la câmpul adult% l invită pe jucător să se comporteca un adult, suveran şi cu simţ de răspundere.

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	mec17
View:	221 times
Download:	1 times

psihologia fotbalistica 7

Documents