psihologia comunicarii.doc

7232019 psihologia comunicariidoc

httpslidepdfcomreaderfullpsihologia-comunicariidoc 141

Structura interacţiunii comunicative

Cercetările psihosociologice asupra comunicării au fost ini983395iate la inceputul secolului al XX-lea fiind legate de interesul pentru sporirea eficien983395ei propagandei a publicită983395ii 983391i amecanismelor de influen983395are la nivelul rela983395iilor interumaneComunicarea este un proces - de transmitere impărtăşire a unor informaţii emoţiiidei intre două entităţi sociale intr-un context social dat

Termenul de bdquocomunicare (latcomunico are)işi are originea in latinesculmunisceeace se semnifică bdquoa-ţi face datoria bdquoa fi serviabilStructura comunicării implică unemiţătorunreceptorun tip derelaţie intre unemiţător şi receptoruncanal şi un cod de comunicarebruiajeunmesajo acţiune de

feedbackuncontextin care se desfăşoară interacţiunea comunicativăMesajul - un ansablu de semne perceptibile menite să stimuleze receptorul Pentru a firecunoscut şi inţeles un mesaj trebuie să păstreze un echilibru intre previzibil şiimprevizibil Un mesaj foarte previzibil aduce puţină informaţie receptorului şi sfarşeşteprin a fi neinteresant pentru acesta In schimb un mesaj prea imprevizibil aduce un

plus de informaţie captand atenţia receptorului dar necesită un efort de decodificaresuperior al acestuia efort pe care receptorul nu este intotdeauana pregătit să-1investeascămesaje conotative (de tip solicitare) - care se adresează celuilalt sub forma uneisolicitări a unui ordin explicaţii mesaje referenţiale - care se raporteată la mediu şi la obiectele şi evenimenteleasociate mesaje expresive - care sunt centrate pe emiţător exprimand opinia atitudinea şiemoţiile acestuiamesaje fatice - care servesc la menţinerea optimă a contactului dintre emiţător şi

receptor pe percursul comunicăriiCanalul de comunicare asigură circulaţia mesajului acele mijloace fizice sonore vizuale care au menirea de a stimula receptorul şi de a facilita transmiterea mesajuluiCodul se referă la un ansamblu de semne descifrabile in fnneie de canalnl utiliza şiimplică procesele de encodare şi decodare Acestea presupun identificarea semnelor şicunoaşterea regulilor de asociere a lorBruiaje mdash blocaje care limitează transmiterea optimă a mesajului factoridisfuncţionali care pot genera diferenţe de sens in perceperea mesajuluiRelaţia dintre emiţător şi receptor - se referă la rolurile şi poziţiile fiecăruia dintre

actorii comunicării percepţii reciproce atitudini faţă obiectul discuţiei şi experienţeanterioare trăite impreunăFeedback-ulimplică reglarea permanentă a comportamentului emiţătorului in funcţiede informaţiile pe care le obţine cu privire la modul in care receptorul (destinatarul) areceptat mesajul transmis Natura feedbackului influenţează procesul comunicaţional Acesta spune vorbitorului care este efectul pe care 1-a avut mesajul asupraascultătorului poate fi pozitiv (lauda insoţită de o uşoară atingere pe umăr) sau

1



negative (critici privire dezaprobatoare reacţii comportamentale de iritare) Feedbackulnegativ semnalează despre nevoia unor ajustări de mesajContextul comunicării - fiecare act de comunicare se desfăşoară intr-o situaţieconcretă Există mai multe nivele contextualecontextul explicit(contextul lingvistic(mesajul) şi contextul extralingvistic (gesturi postură mimică))contextul implicit(mediul social-istoric situaţia fizică coordonate ale interlocutorilor)

Variabile implicate in procesul de comunicare

variabile psihologice -in orice situaţie de comunicare dat fiind ansamblulde forţe2 interne şi externe pozitive şi negative actorii urmăresc un dubluscop să atingă anumite obiective şi să evite situaţiile periculoase unindivid care emite un mesaj poate să o facă atat pentru a atinge obiectivulexplicit al comunicării cat şi pentru a evita anumite elemente care ii

creează probleme ndash conştient sau nu el va filtra şi selecta informaţia detransmis

variabile cognitive - reprezentarea despre sine reprezentarea desprecelălalt reprezentarea despresarcină şi context influenţează actul comunicării

variabile sociale şi contextuale - rolurile şi status-urile sociale - conflictulde roluri rigiditatea rolurilor stereotipurile şi prejudecăţile sociale

2



Axiomele comunicării(dupăNeculau 2005)

nu putem să nu comunicăm şi nu va exista niciodată posibilitatea de a nune intalni mdashcomunicarea este inevitabilă oricare ar fi situaţia socială

a comunica e ca şi cum ai face muzică intr-un ansamblu de jazz - toţipartenerii procesului de comunicare sunt in acelaşi timp emiţători şireceptori fiecare emite şi primeşte intr-un flux continuu fiecare seajustează semnalelor care parvin de la ceilalţicomunicarea se realizează simultan prin mai multe canale -expresia

verbală tonul vocea expresia corporală imbrăcămintea - toate transmitmesaje şi semnificaţiicomunicarea trebuie interpretată in funcţie de context - comunicarea nu

poate fi inţeleasă şi interpretată in afara ariilor geografice istorice şiculturale in care s-a produs semnificaţiile pot fi difierite in funcţie decontextul in care s-a produsechivocul şi ambiguitatea sunt caracteristici inerente comunicării-nuputem şti niciodată care este sensul exact al unui mesaj fiecare mesajcomportă mai multe straturi de sens emiţătorii pot transmite prin maimulte canale multiple sensuri iar receptorii pot interpreta acelaşi mesaj inmai multe registre comunicarea poate provoca numeroase neinţelegeri şi

stări de disconfortnu avem acces decat la efectele produse de alţii asupra noastră - nu vomşti niciodată ce au vrut cu adevărat să spună inregistrăm doar efecte -pozitive destabilizatoare şi neutre putem specula asupra intenţiilor darnu vom şti cu adevărat ce au vrut să transmită astfel construim relaţiapornind de la efectele inregistrateaicişiacum

3



comunicarea este o afacere convenţională - comunicarea presupuneanumite convenţii asupra cărora participanţii cad de acord acestea suntprodusul experienţei al negocierii lor asupra sensurilor semnificaţiilor şisimbolurilor comunecomunicarea este un exerciţiu de influenţă - comunicarea produceintotdeauna anumite influenţe voluntare sau involuntare provoacă emoţii

determină atitudini şi reacţii comportamentalecomunicand ne prezentăm sau ne prezentăm mutualmente intr-o relaţie -comunicarea se produce la două niveluri - de conţinut şi de relaţie intreparteneri - şi este mult mai largă decat acţiunea de a informa implicandrelaţii schimb de atitudini generand incredere solidaritate satisfacţiicomunicarea e similară relaţiei dintre ou şi găină

Tipuri de interacţiuni comunicative

la nivel interpersonal - se referă la comunicarea dintre doi indivizila nivel intragrup - se referă la comunicarea in interiorul grupului fiindputernic influenţată deprocesele şi fenomenele intragrupale comunicarea dintre individ şi grup

grup şi individ implică diverse forme de comunicare şi influenţămajoritară şi minoritarăla nivel intergrupuri - interacţiunea comunicativă dintre indiviziiaparţinand la două grupuri sociale(etnice religioase politice profesionale)comunicarea de masă mdashorice formă de comunicare mediatizată prin careun grup specializat colectează prelucrează şi difuzează mesaje cu caracterpublic adresate unei audienţe largi eterogene şi dispersate prin

intermediul unor tehnologii complexe (presă radio televiziune film etc) pe baza unor reglementări tehnice şi juridice

4



Caracteristici ale comunicării interpersonale

bull comunicarea interpersonală (CI) implică două persoane cu roluri şirelaţii variate pe care le au una faţă de cealaltăbull este o interacţiune comunicativă de tip face to face- apropiere fizicăcontact vizual intensbull comunicarea nu inseamnă doar ceea ce verbalizăm aspectulnonverbal intregeşte actul comunicaţionalbull

CI presupune existenţa increderii intre cele două persoane careinteracţioneazăbull Politeţea este o marcă a CI aduce o notă de expresivitate şi căldurătransmiterii mesajuluibull este foarte important ca persoanele care comunică să bdquoinţeleagă şi săbdquorecepţioneze in mod corect mesajul să se tină cont de distorsiunile de mesaj

5



care pot apărea pe parcursul transmiterii acestuiabull CI este puternic influenţată deschimbul anterior de informaţiiorice arspune azi persoana A va fiinterpretat pe baza a ceea ce a spus in trecut şi mai ales pe baza a ceeace vă aşteptaţi să spună acumbull CI se referă la conţinut şi la relaţia dintre două persoane

bull contextulpresupune mediul fizic (forma şi mărimeacamereiluminozitate căldură etc) mediul social precum şi structurasocială (norme sociale reguli şi relaţii sociale)bull identitatea socială şi personală -indivizii sunt membrii ai unui grup şisunt percepuţi prin prismacaracteristicilor atribuite membrilor acelui grup dar in acelaşi timp au oidentitate personală distinctă unică specificăbull

percepţia socială- felul in care o persoană interpreteazăcomportamentul celor cu care intră in contact sau situaţia propriu-zisă deinteracţiune

Autodezvăluirea Teoria penetrării sociale

Procesul prin care actorul social de regulă după iniţierea unei relaţii

transmite celuilalt infortmaţiiconsistente despre propria identitate Cercetătorii au evidenţiat faptul căoamenii in intalniri reale ajung ladezvăluirea unor subiecte intime testand mai intai contextul prinmenţionarea subiectului pe un ton glumeţ pentru a vedea reacţia generalăa celorlalţi la cele spuse dacă ascultătorul nu este ostil la acel subiectatunci vorbitorul va face dezvăluirea

6



Structura autodezvăluirii

bull cantitateade informaţii despre sine vehiculată in relaţia cu celălaltbull calitateainformaţiilor transmise (gradul de intimitate deschidere şisinceritate)bull durata mdash perioada schimbului de informaţii

Teoria penetrării sociale

Irving Altman şi Dalmas ATaylor (1968) au elaborat teoria penetrăriisociale conform căreia

bull A este inţeleasă ca ansamblul relaţiilor interpersonale care seamplifică progresiv dinspre relaţii superficiale spre relaţii tot maiintime(penetrarea socială)creşte cantitatea şi calitatea informaţieiprecum şi durata comunicării

bull

la debutul relaţiei indivizii dezvăluie doar o mică parte din propriainterioritate dar pe măsură ce secunosc impărtăşesc tot mai multe informaţii despre sine)

bull actorii sociali aflaţi in relaţie sunt priviţi ca nişte bdquonegustorisimbolici care evaluează continuu intemeni de costuri şi beneficii utilitatea dezvoltării relaţiei

bull pentru a fi eficientă şi recompensatoare Atrebuie să fie reciprocă şiechilibrată

bull

cand costurile sunt mai mari decat beneficiile (recompensele) seproducedepenetrarea socialăprin care se reduce atat calitatea cat şicantitatea informaţiilor vehiculate intre actorii sociali

Condiţii ce facilitează autodezvăluirea

bull reciprocitatea- intr-un studiu Dalmas ATaylor a observat că studenţii dincampusurile americane ce iniţial s-au deschis intr-o măsură mult mai

7



mare decat colegii lor de cameră furnizand o mai mare informaţie despresine decat au primit de la celălalt au sfarşit prin aşi privi cu antipatiepartenerulbull momentul autodezvăluirii- s-a dovedit că informaţiile importante maiales cele din registrul foarte intim de abia după ce relaţia s+a stabilizat şinu la debutul acesteia

bull socializarea diferită a autodezvăluirii- conform stereotipului bdquofemeiaexteriorizează şi bărbatulinteriorizează bdquofemeia se deschide cu uşurinţă iar bărbatul trebuie să fiedemn şi să nu exprimetotul mai multe studii evidenţiază faptul că femeile tind să se dezvăluiemai mult decat bărbaţiibull diferenţe interculturale ale A-culturile individualiste incurajează Apersonală despre sine cele colectiviste - A relaţională

bull tipul de personalitate -persoanele machiavelice impărtăşesc o viziuneutilitaristă asupra interacţiunilor sociale nu intotdeauna sunt sincere şi A are un rol strategic de a-1 determina pe celălalt să vorbească despresinebull calitatea de bdquo bun ascultător a celuilalt- cei care se dovedesc capabili dea asculta de a empatizacu celălalt care au conduite nonverbale primitoare de aprobare deadeziune

bull sinceritatatea- ii apreciem mai mult pe cei care se dezvăluie intr-omăsură mai moderată dar suntsinceri

8



Importanţa autodezvăluirii

bull A constituie cheia sănătăţii mintale şi a satisfacţiei in relaţiileinterpersonalebull A are o funcţie expresivă ajută indivizii să se exprime să dezvăluie

emoţii ganduri sentimentebull A are o funcţie de clarificarebull A poate avea un scop educativ - cand părinţii dezvăluie copiilorexperienţe pe care le-au trăit nu ofac pentru a dezvălui ceva din viaţa personală sau pentru că au nevoie dea mări intimitatearelaţională ci pentru a oferi un ghid bazat pe experienţa vorbitorului bdquocand eram de varsta ta eram şi eu la fel dar am reuşit să trec peste ăsta

prinbull A are un rol tămăduitor - confesiunea fiind purificatoare şi vindicatoareinhibarea gandurilor şi acomportamentelor determină tensiuni psihofiziologice majorepredispunand intr-o mai mare măsurăla imbolnăviri (cancer boli cardiovasculare scăderea imunităţiiorganismului) reprimarea gandurilor poate determina ceea ce psihologiinumeschiperactivarea informaţiei refulate ndashsituaţii in care cu cat mai mult

ascundem gandurile cu atat ele devin mai active Este bine să invăţămregula deschiderii interpersonalebull A strategică - A prin intermediul interviurilor (vedete) dermină o mai

bună inţelegere apropiere depublic provoacă compasiune creşte imaginea pozitivă etc

9



Comunicarea in cadrul grupului Structuri şi reţele comunicaţionale

grupale

Grupurile reprezintă realitatea primară inevitabilă pentru individ şisocietate In afara grupurilor individul uman nu poate ajunge fiinţăumană propriu zisă şi nu poate trăi decat temporar E cunoscut faptul căprocesul de socializare se desfăşoară in grupuri şi colectivităţi (in familie

grădiniţă şcoală etc) iar entităţile biologice lipsite de interacţiunea cuceilalţi nu numai că nu devin fiinţe sociale complexe dar aşa cumdovedesc cazurile de copii crescuţi in sălbăticie ei nu au nicicaracteristicile fundamentale ale omului mers biped vorbire gandireabstractă Suntem produsele unor grupuri sociale şi acestea constituie unmarcator al distinctivităţii şi identităţii noastre sociale In grupuri prininteracţiunea cu ceilalţi dobandim cunoştinţe ne sunt transmise anumite

valori şi norme atitudini şi chiar opinii Şi această bdquomoştenire grupală ne

marchează interacţiunile sociale ulterioare In pofida convingerii noastre căsuntem persoane autonome şi independente de influenţele celorlalţiaceştia ne marchează comportamentele gandurile şi emoţiileGrupul are anumite caracteristici care il diferenţiază de simpla colecţie sauagregatul de indivizi- grupul este un număr de indivizi reuniţi impreună avand relaţii

unificatoare (legăturile emoţionale sunt influenţate de cat de bine se simt

membri in cadrul grupului)

- relaţii nemijlocite de interacţiune şi dependenţă reciprocă de durată (ingrup membrii interacţionează intre ei suportand influenţe reciproce au

nevoie unii de alţii)

- scopuri şi activităţi comune ce presupun structurarea in status-uri şi roluri

diferite

- valori şi norme comune care reglează comportamentele indivizilor

- membrii impărtăşesc percepţiile modului in care se comportă

10



- conştiinţa apartenenţei la grup sentimentul de bdquo noi

Cercetătorii delimitează căteva structuri şi reţele de comunicare grupale bull structura centralizată- in care un singur membru al grupului primeşteinformaţii de la toţi ceilalţi iao decizie şi o comunică celorlalţi membri ai grupuluibull structura omogenă- in care fiecare membru le transmite celorlalţi

informaţiile pe care le deţine şifiecare prelucrează pe cont propriu informaţia găseşte individual soluţia şio impărtăşeşte celorlalţibullstructura intermediară -in care caţiva membri ai grupului centralizeazămesajele

Comunicarea in cadrul grupului de muncă

Grupul de muncă reprezintă o echipă care realizează o acţiune comună (osarcină) sub coordonarea unuilider (un manager) Desfăşurarea activităţii in cadrul echipelor presupuneanumite avantaje (munca in echipe este mai atractivă ceea ce produce oimplicare este mai mare deciziile sunt discutate şi luate in modcolectiv volumul de informaţii este mai mare şi experienţa este mai diversăşa)

Icircn 1950 Bernard Steinzor a observat că factorul spaţial influenţeazădiscuţiile in grup in jurul mesei rotunde schimbul de informaţii cel maiintens se realizează cu persoana aşezată diametral opus La discuţiileoficiale şefii delegaţiilor stau faţă in faţă atunci cand la un dineu vrem săfacilităm iniţierea conversaţiei intre persoane care nu se cunosc le aşezămde o parte şi de alta a mesei una in faţa celeilalte avand insă grijă calăţimea mesei să nu fie mai mare de 15 m (limita inferioară a bdquodistanţeisociale)

11



Specificul comunicării manageriale

Comunicarea managerială este o componentă fundamentală a activităţiimanageriale Evoluţia managementului a determinat apariţia unor formespecifice de comunicare managerială pentru fiecare etapă in evoluţia saComunicarea managerială reprezintă o formă a comunicării interumaneun instrument de conducere cu ajutorul căruia managerul işi poateexercita atribuţiile specifice previziune antrenare organizare coordonarecontrol evaluare

12



Comunicarea cu persoanele pasiv-agresive

Strategii de neutralizare a agresivităţii verbale

Cum pot fi identificate şi conştientizate comportamentele agresiv-pasive

Agresivitatea pasiv-agresivă se manifestăbull atunci cand opiniile nu sunt exprimate intr-o atmosferă de increderebull atunci cand oamenii işi ascund convingerile emoţiile şi acţiunilebull cand se caută subminarea progresuluibull prin intrigi inşelăciune cand mania primează asupra raţiuniibull cand nu este permisă exprimarea liberă a opiniilor ceea ce determinăcontradicţii intre ceea ce spun şi ceea ce fac (ambivalenţă) acest gen de

13



manie pasivă se soldează cu degradarea relaţiilor cu ceilalţi şi compromite bunele rezultate ale muncii)bull prinmascarea micircniei- sub vorbe aparent civilizate se răneşte tot atat detare ca şi prin spusele directebull prinmicircnia latentă- fiindcă rămane mult timp tăinuită şi latentă saucamuflată poate dura ceva timp pană să-şi facă efectul distrugător este

declanşată de nevoi care nu au fost satisfăcute se exprimă in taină laexterior manifestă o atitudine docilă (bdquolasă că iţi arăt eu ţie)bull princomportament evitantacţiune sau lipsa acţiunii cu finalitate subtilămanipulatoare este conştient plănuită făptuitorul neagă oriceresponsabilitate pentru consecinţe are ca motiv intenţia de a răni de aindispune de a distruge se perpetuează şi are efecte nocive asuprarelaţiei bdquonu-i vina mea că am uitat trebuia sa-mi spuibull oamenii pasivi agresivi sunt şireţi ştiu exact ce şi cum să spună ca să

arunce vina pe seama altora dacă li se răspunde cu aceeaşi monedă setransformă in victime prost inţelese angajatul micircnios intenţionatmunceşte mai prost incurcand dosare şi lăsand să treacă eroriintenţionate intenţionează să provoace mania cuiva negarea maniei potsă folosească riposta bdquonu m-am infuriat nu-şi recunoaşte deschissentimentelebull pentru specificul comunicării cu persoanele agresive (forme demanifestare a agresivităţii pasive şi relaţionarea cu persoanele de acest

tip)

Fenomenul de convergenţă şi divergenţă de limbaj

- 20006000 limbi pe glob un număr impresionant comparativ cunumărul de ţări - 200

14



- mai există un număr semnificativ de dialecte stiluri sau registre aleunei aceleeaşi limbi- jumătate din populaţia globului foloseşte două limbaje in viaţa detoate zilele existăormastandard a unei limbi(acest stil este identificat cuprestigiul educaţia şi puterea in ţările in care existi o politică lingvisticăacesta este stilul promovat in instituţiile publice)şi forme utilizate in

situaţii neoficiale fenomenul de convergenţă a limbajului- corespunde unorschimbări de fond sau formă a discursului cuscopul de a-1 face mai asemănător cu cel al unui interlocutor - efectereacţii comportamentale şi atitudini favorabile din partea interlocutoruluiaprobare socială măreşte similaritatea dintre interlocutori reducedistanţa socială sporeşte claritatea comunicării poate fi interpretată dreptatitudine condescentă sau ridiculizare a interlocutorului fenomenul de divergenţă a limbajului- tendinţa opusă celei de convergenţă

prin care se doreşte de a se distinge de interlocutori prin folosirea unorstrategii de diferenţiere lingvistică - efecte exprimă un dezacord personalşi o dorinţă de afirmare a aparteneţei la grup limbajul căruia este utilizatserveşte ca mijloc de afirmare identitară dorinţă de a menţine distanţamai degrabă blochează comunicarea

15



Vitalitatea etnolingvistică Factorii ce determină vitalitatea

etnolingvistică

Teoria identităţii etnolingvistice

Indivizii adoptă una dintre aceste strategii de limbaj descrise mai sus in funcţiile deprestigiul limbii stereotipurile in-goupout-group şi evaluarea intergrupuri in cadrulcomparaţiilor sociale in scopul accentuării sau menţinerii unei identităţietnolingvistice pozitive şi distincte sunt folosite trei strategii1mobilitate individuală -diferenţierea de grupul cu prestigiu inferior pentru a seasocia unui grup cu prestigiu superior această strategie este insoţită decomportamente de limbaj reflectand valorizarea out-group-ului faţă de in-group - inacest sens caracteridticile lingvistice ale in-group-ului (limbă accent stil) vor fiatenuate in favoara caracteristicilor out-group-ului

2 creativitate socială- redefinirea parametrilor de comparaţie intergrupuri pentru aobţine un rezultat favorabil in-group-ului (de ex Se vor redefini caracteristicilediscursive stigmatizate sau ridiculizate)3competiţie socială- inversarea statutului in-group-ului cu cel al out-group-ului pedimensiunile defavorabile in-group-ului limbajul in-group-ului este utilizat tot maifrecvent atat in situaţii publice cat şi particulare (ex Invers - situaţia din Ucraina) incazul percepţiei unei injustiţii sociale se vor recurge la acţiuni colective in vederearevendicării unor reforme legi lingvistice cu scopul de a asigura o mai bunăreprezentare a in-group-ului la nivel politic economic social şi instituţionalIndivizii vor recurge la una din cele trei strategii descrise mai sus in funcţie de trei

factori permeabilitatea graniţelordintre grupuri va stimula mobilitatea socială (candmembrii altor grupuri sociale sunt acceptaţi fără dificultate in cadrul unui anumitgrup) cand frontierele grupurilor sunt percepute ca impermeabile acest fapt vaintensifica mai degrabă sentimente de afirmare identitarăapartenenţa la mai multegrupuri sociale(grupuri profesionale clase sociale) vor diminua intr-o oarecare măsurăimportanţa identităţii etnolingvistice şivitalitatea etnolingvistică

Vitalitatea etnolingvistică

VE - totalitatea factorilor sociali care fac o comunitate etnolingvistică să dureze incalitate de colectivitate distinctă intr-un context intergrupuri dat desemnează

structura forţa şi stabilitatea unui grup etnolingvistic intr-un context intergrupuri datFactori care influenţează vitalitatea etnolingvistică

1 caracteristicile demografice- corespund numărului indivizilor membri ai grupuluiintr-o regiune densităţii şi distribuţiei lor precum şi ratei de natalitate imigrareemigrare şi de exogamie2 suportul instituţional -existenţa insituţiilor oficiale (mass media educaţie religieguvern) sau neoficiale (familii) in cadrul cărora este utilizată limba acestui grup

16



3 statutul social-aspectul economic social şi prestigiul limbii acestui grup pe plannaţional şi internaţionalVitalitate etnolingvistică subiectivă -corespunde cunoştinţelor şi convingerilorindividuale despre poziţia in-group-ului şi poate avea drept efecte o supra sausubevaluare a vitalităţii in-group-ului tendinţa de a invăţa sau nu limba out-group-ului

Fenomenul dobandirii celei de a doua limbi

Icircnvăţarea celei de-a doua limbi nu este un subiect limitat la sala de curseste diferită faţă de invăţarea matematicii istoriei sau oricărui alt obiectdin curriculum-ul academic pentru că aceasta implică nu doardobandirea de cunoştinţe despre o altă culturăci şiimpărtăşirea acelei

culturiExistă două tendinţe ale acestui procesintegrativitateaşiinstrumentalitateaPrima corespunde unei atitudini pozitive faţă deoutgroup asociată cu dorinţa de a-i invăţa limba pentru a interacţiona şi ase identifica cu memnrii lui cea de-a doua determină inhăţarea limbii dinnecesităţi instrumentale şi practice Aspectele afective ale invăţării şiutilizării limbii out-group-ului corespund unui raport de opoziţie intrepierdere şi caştig de apartenenţă

Atunci cand contectele cu membrii out-group-ului sunt frecvente şi

agreabile locutorul se va simţi competent in limba out-goup-ului şiincrezător in capacitatea sa de a interacţiona armonios cu membrii lui

Acest proces desiguranţă lingvisticăeste asociat atat cu competenţa inlimba a doua cat şi cu aculturaţia lingvistică şi culturală Există douăfaţete ale bilingvismuluibilingvismul aditiv- invăţarea şi utilizarea limbii out-group-ului are ca efectapartenenţa la două grupuri etnolingvistice de ex Utilizarea in situaţiipublice a limbii out-group-ului iar in situaţii neformale a limbii in-group-

uluibilingvismul substractiv- apartenenţa la primul grup este treptat pierdutăpe măsura utilizării limbii out-group-uluiMai multe cercetări evidenţiază faptul că frecvenţa utilizării limbii out-group-ului calitatea contactelor cu membrii acestuia şi siguranţalingvistică sunt asociate pozitiv cu sentimente de identificare cu out-group-

17



ul iar invăşarea şi utilizarea limbii out-group-ului in majoritatea cazurilorse asociază cu expperienţe substractive cu excepţia grupurilor dominante

Comunicarea interculturală Competenţe interculturale

Cultura corespunde ansamblului de practici sociale ce caracterizează un anumit

grup Orice intalnire dintre doi indivizi implică un grad de mai mare sau de mai

mică interculturalitate dat fiind faptul ca fiecare dintre ei aparţin mai multor

grupuri (familie grupuri etnice religioase politice etc)

Gradul de interculturalitate depinde de patru factori

bullconcepţia despre lume mdash corespunde ansamblul convingerilor despre natura şiscopul vieţii şi al relaţiei cu universul Culturile se diferenţiază intre ele infuncţie de-patru dimensiuni individualistă colectivistămasculinitatefeminitate distanţarea de putere şi evitarea incertitudiniibull normele asociate convingerilor şi comportamentului public mdash prin care suntdefinite normele unui comportament adecvat ele răspund la intrebările despreceea ce trebuie sau ar trebui să facem şi ceea ce nu trebuie sau nu ar trebui săfacem ce inseamnă un bdquocomportament adecvat intr-o situaţie specifică

bull codurile -corespund unui ansamblu de sisteme de comunicare verbală şinonverbală adoptat de un grup anumitbull relaţiileşi intenţiile percepute- sunt definite la nivelul unei icircnticirclniri particulare(de ex relaţia de putere dintre participanţi şi scopul interacţiunii)Icircn funcţie de aceşti factori se poate trasa un continuum al gradului deinterculturalitate unde ar putea să fie localizate toate interacţiunile de la maipuţină (de ex doi gemeni unilingvi) la mai multă interculturalitate (de ex unpatron japonez şi un angajat latino american) Icircn această ordine de idei

18



conceptul de bdquostrăin defineşte gardul de similaritate sau apropiere faţă decultura gazdă Relaţiile şi comunicarea interculturală sunt favorizate de prezenţaunor anumite competenţe interculturaleCompetenţe interculturale

bull comportament adecvat-a impărtădi informadii despre sine a căutasubiecte de interes comun a asculta cu atendie a zambi a vorbi clar a puneintrebări a-ţi arăta interesul a fi prietenos

bull cunoştinţe adecvate- incertitudinea legată de icircnticirclnirea cu un bdquostrăinpoate fi redusă prin dobandirea de cunoştinţe adecvate legate de interpretările şisemnificaţiile posibile ale unor situaţii comportamente şi expresii adecvateaşteptările pozitive faţă de comportamentul străinilor asemănări şi deosebiridintre cultura proprie şi cultura interlocutorului

bull o identitate adecvată- se axează pe reladia dintre interlocutori şipoziţionarea socială in raport cualte grupuri sociale decat grupul deapartenenţă măsura icircn care interlocutorii icircşi comunicăintr-un fel sau altul

apartenenţa lor culturalăPsihologia comunicării interculturale ca domeniu interdisciplinar este interesată

de studiul

bull influenţei factorilor culturali asupra comportamentului umanbull factorii care favorizează adaptarea psihologică a indivizilor atunci cand trecintr-o cultură nouă (cand părăsesc grupul de apartenendă pentru a seinstala intr-o nouă societate)

Strategii de aculturaţie a imigranţilor (1

Fenomenul imigrării

Deşi imigrarea este un fenomen foarte vechi ea a devenit de pudin timp un obiect destudiu al psihologilor sociali fenomenul a inceput să fie investigat atunci candproblemele legate de reiaţiile intergrupuri au devenit icircn mod clar manifeste Uneledintre ţările de primire au devenit mai deschise icircn raport cu imigranţii (de ex Canadaeste prima ţară care a făcut publică o politică oficială de multiculturalism alteledimpotrivă au limitat foarte mult drepturile imigranţilor (de ex Marea Britanie sauFranţa care este dată ca un exemplu clasic de politică asimilaţionistă) Ţările gazdăde

primire se confruntă cu problema intergrăriibdquominorităţilor vizibileCa urmare acreşterii fluxului migrator relaţiile dintre grupuri au luat o altă turnură mergand de latoleranţă pană la discriminare ostilitate izbucniri de violenţă sau acte rasisteDelimitările conceptuale ale diferitor termeni utilizaţi pentru a desemna contactul cualte culturi permit inţelegerea diferitor aspecte legate de adaptarea la nouă cultură Astfel termenul debull imigrant- se aplică unor persoane care s-au deplasat in mod mai mult sau mai puţinvoluntardintro

19



societate pentru a se instaladefinitivintr-o altă societatebull refugiat- este persoana care deplasează nu din proprie voinţă sau dorinţă ci caurmare a unorpresiuni socio-economice sau politicebull rezident străin- termenul se aplică persoanelor care se deplasează temporar(muncitori studenţi străini cu permise de şedere de scurtă durată)

Aculturaţiaeste un proces ce determină schimbările in interiorul grupurilor

indivizilor aparţinand celordouă culturi aflate in contact cultura imigranţilor şi cultura societăţii de primireModificarea modelelor culturale a două sau mai multe grupuri ca urmare a contactuluidirect

Fenomenul aculturaţiei

Fenomenul aculturaţiei presupune o serie de schimbări la nivelul atitudinilorcomportamentelor sociale şicomportamentelor intergrupuri in ceea ce priveşte valorile identitatea personală şicolectivă Procesul datpresupune trăirea unei situaţii de stres datorat aculturaţiei Aşa cum arată Vasquezaculturaţia este o stradă cu două sensuri toate ţările gazdă se schimbă in contact cunou-veniţii (de ex adoptarea unui anumit fel de micircncare pizzain America de Nord saudiverse expresii de limbaj) Lucrările lui Graves au demonstrat că fenomenul deaculturaţie implică atat din partea societăţilor de primire cat şi din partea noilormigranţi apariţia unor noi moduri de relaţionare icircn viaţa cotidiană Noţiunea debdquoaculturaţie psihologică avansată de Graves se referă la aceste comportamente şistrategii de adaptare noi

Strategii de aculturaţie a imigranţilor

Strategiile de aculturaţie a imigranţilor au fost clasificate in funcţie de următoarele

criterii(1) importanţa acordată menţinerii propriei identităţi culturale şi a obiceiurilortradiţiilor(2) importanţa acordată contactelor interculturale


Asimilarea - corespunde dorinţei de a-şi abandona identitatea culturală deorigine şi de a se orienta spre societatea de primire aceasta se poate produceprin absorbţia unui grup nedominant de către un grup stabilit ca dominant Unastfel de exemplu este ideea de bdquocreuzet cultural apărată cu ardoare in Franţade către politicieni atunci cand este vorba despre şcoală şi strategii şcolarePoliticienilor francezi le place să spună că imigranţii ar trebui să dorească şi să

20



fie micircndri de a deveni francezi ceea ce in opinia lor inseamnă că ei trebuie săfacă un maximum de efort pentru a se comporta ca un ipotetic francez mediuIntegrarea presupune faptul că identitatea grupului este menţinută in intregimedar că in paralel are loc in cadrul grupului o mişcare pentru a deveni parteintegrantă din societatea de primire In acest caz există numeroase grupurietnice distincte dar care cooperează intre ele in cadrul sistemului social generalModelul canadian al multiculturalismului reprezintă o ilustrare a situaţiei se

vorbeşte de mozaicul canadian adică de un tot coerent format dintr-o icircmbinarede elemente extrem de diferiteSegregareasauseparareasemnifică absenţa relaţiilordintre grup şi societatea de primire asociată cu menţinerea identităţii şi atradiţiilor fie că aceasta esteimpusă de grupul dominant fie din dorinţa grupului non-dominant Cand esteimpusă de grupul dominantaceastă strategie ia forma segregării clasice cand bdquofiecare grup este pus la locul

său Dacă este dorinţa grupului de a-şi menţine tradiţiile şi identitatea distincteasistăm la ceea ce a fost numită strategia separăriiMarginalizareaeste insoţită de confuzie colectivă şi individuală ca şi deanxietate se caracterizează printr-o distanţare faţă de societatea de primiresentiment de instrăinare provocat de pierderea identităţii un puternic stresdatorat aculturaţiei Optand pentru marginalizare indivizii işi pierd contactulatat cu societatea tradiţională cat şi cu societatea de primirebull in general se alege strategia integrării există o dorinţă puternică atat de a semenţine şi dezvolta

moştenirea culturală şi identitatea proprie cat şi de a participa plenar la viaţasocietăţii de primirebull asimilarea nu este posibilă pentru grupurile minoritare cu trăsături fizicedistinctivebull unele studii atestă faptul că dorinţa de asimilare totală este dovada unei stimede sine scăzutebull persoanele varstnice sunt mai mult orientate spre strategii de separare şiintegrare pe cand tineriiintegrare şi asimilare

bull atitudinile de aculturaţie se schimbă in funcţie de durata şederii

Stresul datorat aculturaţiei

21



Cand situaţia de aculturaţie ridică probleme se observă apariţia unei stăride stres (stresul de aculturaţie)Rezultatele studiile atestă faptul că grupurile aflate in situaţia deaculturaţie intampină niveluri variate dedificultate Apariţia stresului de aculturaţie sau dimpotrivă diminuareaacestuia poate fi determinată de următoarele condiţii

bull efectul contextului de aculturaţiebull gradul de acceptare din partea societăţii de primire nu este acelaşipentru toate grupurile de imigranţibull prejudecăţile din societatea de primirebull politicile privind imigranţiibull suportul social din partea unei comunităţi de referinţă (grup de prieteni)bull cunoştinţele anterioare despre ţara de primirebull competenţele lingvistice in raport cu limba ţării de primire ceea ce

facilitează contactele intergrupuribull expunerea personală a indivizilor la situaţia de aculturaţie şi modul incare ei inţeleg aceastăsituaţie (unii imigranţi işi găsesc imediat un loc de muncă alţii suntnevoiţi să inveţe o nouă meserie)bull capacitatea de adaptarebull motivele imigrării (de ex dorinţa de a studia anume in ţara de primiresau faptul că nu au fost admişi in altă parte)bull gradul de rezistenţă la stres şi caracteristicile personalebull varsta

bull experien983395e anterioare de acultura 983395ie

22





bull parazitarea mesajului(gesturile de ilustrare sporesc uneori redundanţaparazitand mesajul De asemenea bdquoooo-urile bdquoaha-urile bdquoihi-urilesegmentează mesajul impiedicand de multe ori comunicareabull intreruperea comunicării

Dispunerea spaţială a interlocutorilor in cadrul interacţiunii

comunicative (distanţele sociale şi delimitările teritoriului)

(1)

Proxemica sau percepţia şi utilizarea spaţiului

Icircn cadrul comunicării nonverbale este foarte important modul in carefolosim un anumit spaţiu Oameniipolitici care ţin un discurs apropiaţi spaţial de auditoriu şi cu privireaindreptată spre cei cărora li seadresează obţin un alt efect decat cei care se plasează la o distanţă

apreciabilă faţă de ei şi menţin privirea in pămant stau cu mainile laspate sau cu o mană in buzunar in timp ce işi rostesc discursulsubliniază Chelceaşi colab(2005)

Termenul de bdquoproxemica a fost propus de către Edward T Hali caredelimitează patru distanţe interumanebull Distanţa intimă(de pană la 40-50 cm) Este un spaţiu accesibil numaipersoanelor foarte apropiate partenerului iubitei sau iubitului celui mai

bun prieten propriilor copii Apropierea interlocutorilor acceptarea lor in

zona distanţei intime exprimă o apropiere psihologicăbull Distanţa personală(50-75 cm) Dacă acest spaţiu este incălcat nesimţim inconfortabilbull Distanţa socială(15-3 m) Este distanţa la care se desfăşoară cele maimulte dintre interacţiunile individuale obişnuite tranzacţiile afacerile cucaracter formal Dispunerea mobilierului unui birou ţine seama derespectarea acestei distanţe

24



bull Distanţa publică(3-6 m) este distanţa in care individul este protejat şipoate deveni defensivdacă este atacat La acest nivel pierdem foarte multe detalii alecomportamentului interlocutorului expresiile feţei direcţia privirii darsuntem indeajuns de aproape pentru a-i urmări acţiunilebull diferenţe culturale- popoarele latine şi cele din Orientul Mijlociu

micşorează distanţele inintercţiunile umane comparativ cu cele nordice Atunci cand converseazăitalienii grecii şifrancezii stau mai aproape unul de celălalt decat americanii Germaniielveţienii suedezii şienglezii preferă un spaţiu mai mare şi se simt stanjeniţi atunci candinterlocutorii incalcă distanţa personală Icircn SUA este acceptată bdquodistanţaintimă intre două femei care conversează iar in ţările arabe sau

mediteraneene această distanţă este acceptabilă şipentru convorbirea dintre doi bărbaţi Aşa se face că in reportajeletelevizate din Iran Irak Arabia Saudită Egipt etc putem observa adesea



(2)

cum bărbaţii merg pe trotuar ţinandu-se de mană ceea ce la noi s-arinterpreta ca un semnal sexualbull statusul interlocutorilor- Hearn scrie că bdquopersoanele care au puteresocială au dreptul de a stabili nivelul distanţei pe care o permit ininteracţiunea cuceilalţibull contextul- cu cat spaţiul fizic in care ne aflăm este mai larg cu atat

tindem să micşorăm distanţa interpersonală Spaţiul in care seconversează va fi mai mare intr-un apartament decat pe stradă şi va fi maimic intr-o incăpere spaţioasă decat intr-una ingustăbull subiectul discuţiei -cand vorbim despre probleme personale sauimpărtăşim secrete menţinem o distanţă mai redusă decat atunci cand

vorbim despre probleme cu caracter general sau cand avem discuţii

25



formale Menţinem o distanţă mai mică dacă suntem lăudaţi decat atunciCand suntem criticaţibull atitudinea interlocutorilor- micşorarea distanţei faţă de cei cu carecomunicăm este un semn de solidaritate Emoţiile pozitive sau negativefaţă de interlocutor pot determina distanţe de interacţiune diferiteprietenii mai aproape decat necunoscuţii persoanele cu care cooperăm

mai aproape decat cele cu care suntem in competiţiebull diferenţele de gen şi de varstă- femeile interacţioneză menţinand distanţepersonale mai micidecat bărbaţii iar cand este vorba despre perechi de sex opus distanţa semăreşte Copiii interacţionează mai aproape de adulţi comparativ cuinteracţiunile cu parteneri de aceeaşi varstăbull impresia de bdquo violare a spaţiului personal

Artefactele asociate corpului (vestimentaţia şi accesoriile)

Icircmbrăcămintea şi accesoriile vestimentare comunică apartenenţapersoanei la genul biologic (bărbat femeie) la o clasă de varstă(tanărmaturbătran) la o categorie socio-economică (patronmuncitor)la o categorie profesională (militar preot etc)Icircmbrăcămintea din Europa Occidentală de azi abia dacă mai aminteşte decea din Evul Mediu cand ndash aşa cum apreciază Francoise Piponnier -majoritatea populaţiei se mulţumea cu un minimum de veşminte adeseacu un singur rand de haine şi ceva lenjerie de corp Stofele şi culoareaerau calitativ mediocre croiala rudimentară stramtă Determinareaculturală a hainelor poate fi urmărită prin semnificaţia culorilor diferităde la o societate la alta Semnificaţia simbolică a unei culori se deosebeştela diferite culturi Iulius E Lips prezintă in acest sens cateva exemple in

26



Africa apuseană albul este bdquoculoarea diavolului nu bdquoculoareanevinovăţiei la tribul Pangave violetul este culoarea morţii pentru tribul

Athuabo din Africa răsăriteană negrul este bdquoculoarea bucuriei

Corpul mişcările şi calităţile sale vizice (kinezica) Gesturile şi

semnificaţia lor

Kinezica sau studiul mişcărilor corpului

Termenulbdquokinesicsderivă de la cuvantul din limba greacă şi desemneazămişcarea Kinezica se ocupă de stadiul mişcărilor corpului in relaţie cuaspectele nonverbale ale comunicării

De ce vorbim cu mainile

27



Gesticularea in timpul vorbirii accentuează sensul şi semnificaţia celorspuse Este absolut dificil să ne ţinem mainile nemişcate in timpul vorbiriiIcircn opinia lui Goldin-Meadowşi colabgestul inlocuieşte anumite explicaţii

verbale cu simboluri şi ar uşura astfel sarcina de explicare verbalăGesturile sunt prezente chiar şi atunci cand vorbim la telefon cu toate căinterlocutorul nu le vede

Cercetările sugerează că gesticularea ne poate ajuta să eliberăm resursecognitive Exprimarea cu ajutorul mainilor eliberează gandirea şi ne ajutăsă ne organizăm mai bine discursul

Strangerea de mană

Se crede că strangerea de mană ca formă de salut şi-ar avea originea intr-oepocă in care acest gest permitea fiecăruia să se asigure că celălalt nu areo intenţie agresivă intr-adevăr era imposibil să saluţi şi să ţii o armă inmană Modul in care se efectuează acest gest dezvăluie anumite aspecte

ale personalităţii

Fiziognomia şi frenologia (1)

28



Chipul omului ne oferă informaţii despre despre viaţa psihică a persoaneiin prezent se acceptă că există trei mari clase de fizionomii a) negroidă (ochi mari şi rotunzi nas cu nări largi buze groase pielea şipărul negru)

b) caucaziană (ochi de mărime medie albaştri nas pregnant buze degrosime medie pielea albă părul blond)

c) mongoloidă (ochi de culoare inchisă nasul scurt buze subţiri pieleagălbuie părul de culoare inchisă)

Puţină istorie

In cea mai veche lucrare de fiziognomonie de numai 24 de paginiintitulatăPhysiognomonicaşi atribuită lui Aristotel se presupunea că dacăfigura unui om prezintă asemănări cu infăţişarea unui animal atunci vaavea şi caracteristicile respectivului animal dacă faţa lui sugerează botulunei vulpi atunci va avea un caracter viclean o figură leonină va exprima

vitejie şamd in lucrareaDespre fiziognomoniea lui Johann KasparLavater (1741-1801) se scrie bdquodacă vrei să cunoşti firea unui om priveşte-ifaţa Autorul un pastor german a formulat o sută de reguli pentru aintreprinde cu succes acest lucru Spovedaniile enoriaşilor lui din Ziirich l-au ajutat să compună un album al feţelor umane la care a adăugatcaracterizări psihologice Icircn a doua jumătate a secolului al XTX-lea CesareLombroso (1835-1909) a incercat să depisteze răufăcătorii după stigmatelefigurii şi după conformaţia craniului Icircn lucrareaUomo criminale(1876)

medicul penitenciarelor din Padova susţinea că infractorii pot fi identificaţidupă maxilarele lor masive proeminenţa deosebită a pomeţilor orbitele şiarcadele supraorbitale exagerat reliefate urechile clăpăuge şi cărnoaseIată cum ii descria Cesare Lombroso pe cei inclinaţi spre viol urechi lungicranii turtite ochi oblici foarte apropiaţi nas turtit lungimea excesivă a

bărbiei Hoţii s-ar identifica prin mobilitatea obrajilor ochii mici ingrijoraţişi in permanentă mişcare sprancene stufoase nasul turtit fruntea joasăUcigaşii in fine s-ar particulariza prin craniu ingust maxilare puterniceumerii obrajilor proeminenţiUn aspect important al comunicării non-verbale il constituie expresiafacială a emoţiei - mimica CDarwin scria că modalităţile de exprimarefacială sunt aceleaşi la toate fiinţele umane Paul Ekman şi colegii săi audezvoltat ceea ce ei numescSistemul de codare a acţiunii facialeCuajutorul acestuia au identificat mai multe acţiuni similare ale muşchilorfaciali la bebeluşi şi adulţi pentru anumite exprmări emoţionale cum arfi de exemplu expresia de dezgust

29




Prejudecata primei impresii

Există feţe pe care nu le putem suporta in mod mai degrabă iraţionalExperimente in psihologie au arătat că creierul işi formează foarte repede oimpresie de acceptare sau de respingere plecand doar de la chipulcuiva Prima impresie absolut instinctivă decide evoluţia relaţiei noastrecu acea persoanăCaracteristicile feţei provoacă celui care priveşte o primă reacţie de

acceptare sau de respingere care aparent nu se mai schimbă in creierulnostru există un mic centru nervos bdquoamigdală cerebrală care se activeazăintr-o fracţiune de secundă şi are drept rezultat o emoţie pozitivă saunegativă provocată dechipul unui om Avand in vedere că emoţia este climatul de bază care necondiţionează raporturile ulterioare cu o persoană este foarte dificil să maifacem cale intoarsă

30



Comunicarea nonverbală in organizaţii

Comunicarea nonverbală in organizaţii contribuie la atingerea scopurilor

sau dimpotrivă poate crea anumite bariereintalnirile de afaceri

bull Statusul partenerilorin cadrul intalnirilor de afaceri trebuie să se acordeo atenţie deosebită statusului partenerilor de afaceri să le fie arătată toatăconsideraţia noastră şi prin semnale nonverbale să menţinem contactul

vizual cu ei să ne aplecăm inainte cand le vorbim sau le ascultămdiscursul se ne exprimăm interesul pentru interlocutoribull Artefacte Trebuie să ne gandim şi la comunicarea artefactuală ce haine

să imbrăcăm in ce incăpere să purtăm discuţiile cum să plasăm mobilacum să fie decorat interiorul bull Competenţele de comunicare nonverbalăReuşita afacerilor depinde in

bună măsură de competenţa de comunicare nonverbală de cunoaştereamodelelor culturale de comunicarebull Semnificaţia strangerii de mană in afaceriUn studiu realizat de Chaplinşi colabdemonstrează că strangerile de mană ne pot trăda dezvăluindanumite aspecte ale personalităţii noastre

bull Semnificaţia gesturilor la americaniInfluenţa tactilului intr-o situaţii de negociere şi mediere

bull Medierea se referă la situaţiile de intervenţie a unui terţ in cadrul uneinegocieri căutand să influenţeze părţile aflate in conflict să cadă de acordsau să adopte o soluţie comune S-a observat că negociatorii care suntatinşi de mediatori cad la o inţelegere sau adoptă propunereamediatorului

31



Influenţa mediatorului este mai puternică atunci cand este insoţită decontact tactil

Strategii nonverbale de manipulare

Influenţa contactului vizual şi a zambetului

bull privirea- privirea determină creşterea numărului de acceptări ale uneisolicitări şi evaluarea comportamentului interlocutorilor in cadrulinteracţiunii comunicativebull contactul vizual- poate fi considerat un comportament nonverbal careconsolidează statutul şi atitudinea dominantăbull influenţa zambetului- zambetul este o trăsătură comportamentalăspecifică fiinţei umane mai mult decat alt comportament nonverbalzambetul ia parte activ la relaţiile noastre de zi cu zi persoana care doreştesă-1 folosească cu bună credinţă va avea numai avantaje dar spuncercetătorii există zambete şi zambete Uşor de pus in practică zambetul

are o forţă persuasivă enormăbull influenţa zambetului asupra evaluării unei persoane -bdquooamenii carezambesc sunt mai frumoşi - s-a dovedit experimental că in foarte multecazuri zambetul semenului influenţează evaluările făcute in raport cuaceştia atunci cand persoanele zambesc sunt văzute ca fiind maiprietenoasemai sociabile dar şi mai inteligente

32



Fenomenul baby face

bull fenomenul baby face -studii de psihologie socială atestă faptul că ni separ mai simpatice persoanele care prezintă caracteristici faciale infantileefect numit bdquobaby face in general oamenii cu faţă de copil beneficiază deanumite prejudecăţii de nevinovaţie de amabilitate de onestitateMecanismul acesta inconştient se explică printr-o teorie numită neotenie

conform căreia suntem atradi in mod spontan de tot ce evocă copilăriadatorită acestui lucru specia noastră a supravieţuit adulţii adoptandautomat o atitudine protectoare şi indulgentă faţă de tot ce ar putea evocatinereţea au tendinţa de a-i alinta sunt considera şi mai agreabili maidrăguţi dar şi mai puţin periculoşi

Conflictul şi comunicarea

O tehnică de dezvoltare a conflictelor este tehnica de comunicareEste unconsens a specialistilor asupra aserţiunii că icircn controlul conflictelor sunttehnicile de comunicare şi analiză

Dificultăţile şi blocajele ce intervin icircntre comunicare dintre persoaneaccelerează şi intensifică de multe ori un conflict Pentru obţinerea unor

relaţii calitative de comunicare este necesar ca părţile să utilizeze tehnicicum ar fi ascultarea activă tehnicile de limbaj şi restructurareadeprinderilor Ascultarea activă icircnseamnă a icircnţelege nu doar cuvintele cidoar a pătrunde dincolo de sensul acestora

Icircn desfăşurarea lui conflictul se bazează pe comunicare Icircn demersulrezolvării conflictului o atenţie deosebită trebuie acordată caracteristicilor

33



comunicării acestea reprezenticircnd cauza cea mai fregventă a construiriiunor situaţii conflictuale

bull icircnţelegerea şi perceperea diferită a unor situaţii şi a elementelor salebull inexistenţ a unui limbaj comunbull blocaje şi distorsiuni icircn comunicarebull lipsa abilit ăţ ilor de a comunica

Specialiştii icircn conflictologie au ajuns la concluzia că oamenii pot fi educa ţ isă -şi dirijeze conflictele mai constructivCicircteva sugestii care pot să icircnveţ ea soluţ iona conflictele

bull să devii conştient de cauzele şi consecinţele violenţei şi dealternativele ei chiar şi atunci cicircnd eşti furios

bull icircnfrunt ă conflictul nu-l evita

bull respecta-te pe tine icircnsuţi şi interesele tale respectă-l pe celălalt şi

interesele salebull cicircnd comunicaţi cu celălalt ascultaţi cu atenţie şi vorbiţi astfel icircncicirctsă fiţi icircnţeleşi

bull pe tot parcursul conflictului trebuie să r ă micircnem o persoană morală

Existenţ a conflictului este o premiză a schimbă rii şi a reechilibr ă riinecesare orice limit ă conţ ine şi posibilitatea depăşirii eiorice conflict poate constitui o sursă de progres o opurtunitate bdquo conflictul poate fipozitiv sau negativ constructiv sau distructiv icircn funcţ ie de ceea ce

facem noi din el Transformarea de această manieră a conflictuluieste totuşi o artă care necesită o pregătire specialărdquo

varianta I -1

Caracteristici ale comunică rii interpersonale

bull comunicarea interpersonală (CI) implică două persoane cu roluri şi relaţii variate pe care le au una faţă de cealaltă

bull este o interacţ iune comunicativ ă de tip face to face - apropiere fizică

contact vizual intensbull comunicarea nu inseamnă doar ceea ce verbalizăm aspectul nonverbalintregeşte actul comunicaţional

bull CI presupune existenţ a increderii intre cele două persoane careinteracţ ionează

bull Politeţea este o marcă a CI aduce o notă de expresivitate şi căldurătransmiterii mesajului

34



bull este foarte important ca persoanele care comunică să bdquoinţeleagă şi săbdquorecepţioneze in mod corect mesajul să se tină cont de distorsiunile de mesajcare pot apărea pe parcursul transmiterii acestuia

bull CI este puternic influenţată deschimbul anterior de informaţiiorice arspune azi persoana A va fiinterpretat pe baza a ceea ce a spus in trecut şi maiales pe baza a ceea ce vă aşteptaţi să spună acum

bull CI se referă la conţinut şi la relaţia dintre două persoanebull contextulpresupune mediul fizic (forma şi mărimea camereiluminozitatecăldură etc) mediul social precum şi structura socială (norme sociale reguli şirelaţii sociale)

bull identitatea socială şi personală -indivizii sunt membrii ai unui grup şi suntpercepuţi prin prismacaracteristicilor atribuite membrilor acelui grup dar in acela şi timp au oidentitate personală distinct ă unică specifică

bull percep ţ ia social ă - felul in care o persoană interpretează comportamentul

celor cu care intr ă in contact sau situa ţ ia propriu-zisă de interacţ iune

2descrie-ti o situatie de comunicare la nivel

Comunicare intergrup ce se realizează icircntre două sisteme diferite care

funcţionează fiecare după propriile reguli Icircn procesul decomunicare celedouă sisteme au alternativ rolul de emiţător şi rolul de receptor (pentruexemplificare se poate considera relaţia dintre două icircntreprinderi diferite -furnizorul de materii prime şi beneficiarul acestora sau relatia dintre oicircntreprindere şi anumite organe ale statului)

Blocajele COMUNICĂRII Blocajele comunicării pot avea o asemenea intensitate incat intre informaţiatransmisa si mesajul perceput sa existe diferente vizibile Comunicareaineficienta cauzează singurătate conflicte probleme in familie insatisfacţiiprofesionale stres psihologic boli fizice si chiar moartea atunci cndcomunicarea este complet intrerupta In raporturile interumane E Limbos identifica patru tipuri de bariere

personale care blochează comunicarea

bull bariere cauzate de contextul socio-cultural (conflictul de valori si lipsa

cadrelor de referinţa condiţionarea si manipularea prin mass-mediaprejudecăţile diferentele culturale)

bull bariere cauzate de frica endemica (infruntarea agresivitatea principiulcompetiţ iei rezistenta la schimbare lipsa increderii in sine)

bull bariere cauzate de atitudinile individualiste (comportament egocentricnecunoa şterea propriei persoane sentimentul de incompetenta sau ineficientalipsa de obiectivitate si realism pasivitate excesiva)

35



bull bariere referitoare la rela ţ iile individ-grup (marginalizarea lipsa deautenticitate izolare)Leonard Saules considera ca in procesul de comunicare pot interveni

bull bariere de limbaj (aceleaşi cuvinte au sensuri diferite pentru diferitepersoane starea emoţionala a receptorului poate deforma ceea ce aude ideilepreconcepute si rutina influenţează receptivitatea dificultăţi de exprimare etc)

bull bariere de mediu (climat de munca necorespunzator folosirea de suporturi

informaţionale inadecvate etc)bull bariere de concepţie (existenta presupunerilor exprimarea cu stngăcie amesajului de către emiţător concluzii pripite asupra mesajuluilipsa de interes areceptorului fata de mesaj)Sidney Shore identifica trei tipuri de blocaje ce constituie reale probleme

in realizarea procesului de comunicare

bull bariere de ordin emoţional (teama de a nu comite greşeli neincrederea fatade superiori colegi dificultatea de a schimba modul de gndire dependentaexcesiva de opiniile altora etc)

bull bariere de ordin cultural (dorinţa de a se conforma modelelor socialedorinţa de apartenenţa slaba capacitate de a transforma sau modifica ideileetc)

bull bariere de ordin perceptiv (incapacitatea de a distinge intre cauza si efectrefuzul de a sesiza de a releva incapacitatea de a defini lucrurile ingustareaexcesiva a punctului de vedere)


Cand situaţia de aculturaţie ridică probleme se observă apariţia unei stări destres (stresul de aculturaţie)Rezultatele studiile atestă faptul că grupurile aflate in situaţia de aculturaţieintampină niveluri variate dedificultate Apariţia stresului de aculturaţie sau dimpotrivă diminuarea acestuiapoate fi determinată de următoarele condiţiibull efectul contextului de aculturaţiebull gradul de acceptare din partea societăţii de primire nu este acelaşi pentrutoate grupurile de imigranţibull prejudecăţile din societatea de primire

bull politicile privind imigranţiibull suportul social din partea unei comunităţi de referinţă (grup de prieteni)bull cunoştinţele anterioare despre ţara de primirebull competenţele lingvistice in raport cu limba ţării de primire ceea ce faciliteazăcontactele intergrupuribull expunerea personală a indivizilor la situaţia de aculturaţie şi modul in care eiinţeleg această

36



situaţie (unii imigranţi işi găsesc imediat un loc de muncă alţii sunt nevoiţi săinveţe o nouă meserie)bull capacitatea de adaptarebull motivele imigrării (de ex dorinţa de a studia anume in ţara de primire saufaptul că nu au fost admişi in altă parte)bull gradul de rezistenţă la stres şi caracteristicile personalebull varsta

bull experienţe anterioare de aculturaţie

Varianta II (Descrie-ti distanţele sociale icircn cadrul comunicării dintre

interlocuitori)

1Dispunerea spaţială a interlocutorilor in cadrul interacţiunii



Icircn cadrul comunicării nonverbale este foarte important modul in care folosim unanumit spaţiu Oameniipolitici care ţin un discurs apropiaţi spaţial de auditoriu şi cu privireaindreptată spre cei cărora li seadresează obţin un alt efect decat cei care se plasează la o distanţă apreciabilăfaţă de ei şi menţin privirea in pămant stau cu mainile la spate sau cu o

mană in buzunar in timp ce işi rostesc discursul subliniază Chelceaşi colab(2005)

Termenul de bdquoproxemica a fost propus de către Edward T Hali caredelimitează patru distanţe interumanebull Distanţa intimă(de pană la 40-50 cm) Este un spaţiu accesibil numaipersoanelor foarte apropiate partenerului iubitei sau iubitului celui mai bunprieten propriilor copii Apropierea interlocutorilor acceptarea lor in zonadistanţei intime exprimă o apropiere psihologicăbull Distanţa personală(50-75 cm) Dacă acest spaţiu este incălcat ne simţiminconfortabilbull Distanţa socială(15-3 m) Este distanţa la care se desfăşoară cele mai multedintre interacţiunile individuale obişnuite tranzacţiile afacerile cu caracterformal Dispunerea mobilierului unui birou ţine seama de respectarea acesteidistanţebull Distanţa publică(3-6 m) este distanţa in care individul este protejat şi poatedeveni defensiv

37





2 Descrie-ţi o situaţie de conflict din mediul profesional Delimitaţi

blocajele Propuneşi căi de soluţionare

conflictul inter-personal Conflictul intre sefi si subordonati soti colegi de muncaetc sunt conflicte in care o persoana o frustreaza pe alta de atingereaobiectivului propus In cadrul conflictelor interpersonale sunt definite douatipuri cel consensual (cand opiniile ideile credintele partilor aflate in conflictsunt incompatibile) si competitia pentru resurse limitate (cand actorii percep cadoresc aceleasi resurse limitate)Reducerea si indepartarea starii conflictuale pot fi realizate daca sunt indeplinite

simultan urmatoareleconditii

- partile fac declaratii sincere- partile recunosc ca singura cale de rezolvare a conflictului este dialogul- partile fac toate eforturile pentru a identifica mijloacele prin care obiectivele potsa devina proprii amanduroraCauzeleconflictelor esentiale sunt multiple bull

lipsa de comunicare bull lipsa comunicarii oneste bull comunicarea defectuoasa( intermitenta indirecta sau trunchiata) bull diseminarea zvonurilor si a informatiilor false

bull diferentele majore dintre sistemele de valori recunoscute de parti bull managementul autoritar

bull managementul improvizat neprofesionist ambiguu ( lipsa de claritate intransmiterea deciziilor existenta unor paralelisme intre posturi si grupuri etc) bull dependenta organizatiei de resurse exterioare acesteia bull imposibilitatea atingerii obiectivelor asumate de organizatie datoritaresurselor limitate sau prost planificate bull lipsa politicii privind dezvoltarea resurselor umane bull perceptiile si interpretarile gresite bull existenta unui climat de neincredere bull competitia profesionala insasi care poate genera dezechilibre in relatiile demunca bull ambiguitatea responsabilitatilorSolutionarea conflictelor trebuie sa parcurga urmatoarele faze

bull recunoasterea existentei conflictului bull

identificarea cauzei conflictului bull adoptarea deciziei de confruntare bull confruntarea primara propriu-zisa bull evaluarea rezultatelor partiale bull adoparea deciziei pentru faza secundara a confruntarii bull confruntarea principala bull evaluarea rezultatelor

39



Exista mai multemetode de solutionare a conflictelor care se justifica fiecare in situatii diferite ca de exemplu

1laquo Aplanarea raquo este justificat in situatiile - cand o actiune rapida este vitala - cand o actiune nepopulara trebuie aplicata - cand managerul are dovezi ca actiunea este in folosul personalului - impotriva persoanelor care obtin avantaje nemeritate

2 ldquoColaborareardquo este recomandata atunci cand - obiectivul este acumularea de noi cunostinte - obiectivul este realizarea unor relatii socio-profesionale importante - obiectivul este realizarea climatului de increderelaquo Colaborarea raquo demonstreaza dorinta partilor de rezolvare a problemelor decautare a solutiilor integratoare si convingerea lor ca administrarea corecta aconflictelor poate conduce la progres Grupurile isi accepta reciproc dar cudificultate obiectivele ideile si solutiile pentru a identifica caile comune de

urmat3 laquo Evitarea raquo se manifesta atunci cand - apar atitudini neprincipiale - nu exista o evidenta cale de rezolvare - sunt necesare informatii suplimentare - altii pot rezolva mai bine conflictul - se asteapta ca problemele sa nu mai fie acuteO privire superficiala asupra ansamblului conduce la impresia ca una dintreparti a cedat iar cealalta si-a dovedit superioritatea in realitate conflictul nu a

fost solutionat caracterul acut al acestuia devenind cronic4 laquo Medierea raquo se poate aplica atunci cand

bull pentru asigurarea climatului de dialog bull pentru a permite salariatilor sa invete din greseli

Metoda ldquomedierii ldquo presupune antrenarea unor persoane din afara organizatieipentru apropierea partilor aflate in conflict Mediatorul se intalneste pe rand cureprezentantii fiecarui grup printre atributiile acestuia pot fi enumerate - pregatirea discutiilor comune - conducerea discutiilor comune

- stimularea empatiei prin incurajarea reprezentantilor partilor sa acceptepunctele de vedere adverse - eliminarea tensiunii dintre parti - formularea propunerilor care sa satisfaca ambele partiMedierea presupune acceptarea explicatiilor argumentarilor si concesiilor

5rdquoCompromisulrdquo se poate aplica atunci cand

40



- sarcinile sunt importante dar rezolvarea lor poate duce la disfunctionalitatimajore - pentru a obtine o solutie temporara - ca ultima solutie atunci cand cooperarea sau competitia sunt nerealizabileldquoCompromisulrdquo presupune acceptarea negocierii si cautarea realizarii unoracorduri



negative (critici privire dezaprobatoare reacţii comportamentale de iritare) Feedbackulnegativ semnalează despre nevoia unor ajustări de mesajContextul comunicării - fiecare act de comunicare se desfăşoară intr-o situaţieconcretă Există mai multe nivele contextualecontextul explicit(contextul lingvistic(mesajul) şi contextul extralingvistic (gesturi postură mimică))contextul implicit(mediul social-istoric situaţia fizică coordonate ale interlocutorilor)

Variabile implicate in procesul de comunicare

variabile psihologice -in orice situaţie de comunicare dat fiind ansamblulde forţe2 interne şi externe pozitive şi negative actorii urmăresc un dubluscop să atingă anumite obiective şi să evite situaţiile periculoase unindivid care emite un mesaj poate să o facă atat pentru a atinge obiectivulexplicit al comunicării cat şi pentru a evita anumite elemente care ii

creează probleme ndash conştient sau nu el va filtra şi selecta informaţia detransmis

variabile cognitive - reprezentarea despre sine reprezentarea desprecelălalt reprezentarea despresarcină şi context influenţează actul comunicării

variabile sociale şi contextuale - rolurile şi status-urile sociale - conflictulde roluri rigiditatea rolurilor stereotipurile şi prejudecăţile sociale

2









3









4






5









6








bull




bull




7







8









9




grupale










diferite



10









11





12







13






tip)



14






15




etnolingvistică









16











17












18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40












3









4






5









6








bull




bull




7







8









9




grupale










diferite



10









11





12







13






tip)



14






15




etnolingvistică









16











17












18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40












4






5









6








bull




bull




7







8









9




grupale










diferite



10









11





12







13






tip)



14






15




etnolingvistică









16











17












18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40









5









6








bull




bull




7







8









9




grupale










diferite



10









11





12







13






tip)



14






15




etnolingvistică









16











17












18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40












6








bull




bull




7







8









9




grupale










diferite



10









11





12







13






tip)



14






15




etnolingvistică









16











17












18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40











bull




bull




7







8









9




grupale










diferite



10









11





12







13






tip)



14






15




etnolingvistică









16











17












18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40










8









9




grupale










diferite



10









11





12







13






tip)



14






15




etnolingvistică









16











17












18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40












9




grupale










diferite



10









11





12







13






tip)



14






15




etnolingvistică









16











17












18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40







grupale










diferite



10









11





12







13






tip)



14






15




etnolingvistică









16











17












18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40












11





12







13






tip)



14






15




etnolingvistică









16











17












18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40








12







13






tip)



14






15




etnolingvistică









16











17












18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40










13






tip)



14






15




etnolingvistică









16











17












18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40









tip)



14






15




etnolingvistică









16











17












18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40









15




etnolingvistică









16











17












18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40







etnolingvistică









16











17












18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40














17












18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40















18








de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40











de studiul






19













20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40
















20









21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40












21







22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40










22








(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40











(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40









(1)







24








(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40











(2)




25







26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40










26






semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40









semnificaţia lor




27






Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40









Strangerea de mană




28






Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40









Puţină istorie





29







30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40










30












31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40















31








32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40











32



Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40






Fenomenul baby face








33













varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40
















varianta I -1







34


















35














36






interlocuitori)







37















39












40





















35














36






interlocuitori)







37















39












40

















36






interlocuitori)







37















39












40









interlocuitori)







37















39












40


















39












40
















39












40















40







Date post:	18-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	doina1993
View:	231 times
Download:	1 times

psihologia comunicarii.doc

Documents