1. O întreprindere A fabrică şosete pe care le vinde cu 20 um perechea. Un concurent B gândeşte că este capabil de a intra pe această piaţă astfel că directorul tehnic a evaluat după cum urmează unitatea factorilor productivi necesari pentru a ajunge la diferite volume de producţie săptămânale. Q Ore de muncă Mat. prime (Kg) Ener gie factu rată Ore de între ţin. Ore maşin ă 500 1000 750 225 5 20 650 1200 1000 400 15 25 800 1400 1275 500 23 29 950 1600 1575 650 28 32 1100 1800 1975 1000 42 39 Întreprinderea B utilizează o mână de lucru în parte clandestină pe care o plăteşte cu 5,5 u.m/h ţinând cont de pierderile pe 1 kg de materii prime de calitate medie şi cumpărată fără factură egale cu 5 u.m, ora maşină este egalată la 10 um şi ora unui muncitor calificat este plătită la 25 u.m, energia facturată este egala cu 0,038 um/kw. a)Calculaţi costul variabil mediu şi costul marginal. b)Pentru care volum al producţiei combinarea factorilor variabili este mai eficientă? c)Care volum al producţiei va permite întreprinderii B să-şi maximizeze beneficiul său? Rezolvare: a) 1
Transcript
1. O întreprindere A fabrică şosete pe care le vinde cu 20 um perechea. Un concurent B gândeşte că este capabil de a intra pe această piaţă astfel că directorul tehnic a evaluat după cum urmează unitatea factorilor productivi necesari pentru a ajunge la diferite volume de producţie săptămânale.
Întreprinderea B utilizează o mână de lucru în parte clandestină pe care o plăteşte cu 5,5 u.m/h ţinând cont de pierderile pe 1 kg de materii prime de calitate medie şi cumpărată fără factură egale cu 5 u.m, ora maşină este egalată la 10 um şi ora unui muncitor calificat este plătită la 25 u.m, energia facturată este egala cu 0,038 um/kw.
a) Calculaţi costul variabil mediu şi costul marginal.b) Pentru care volum al producţiei combinarea factorilor variabili
este mai eficientă?c) Care volum al producţiei va permite întreprinderii B să-şi
b) CV min =18,65 pentru 950 unităţi de producţiea) Pentru un nivel al producţiei cuprins între 950 1100 unităţi de produse.b)
4. În t1, costul mediu total este de 1600 um/buc, din care 20% reprezintă costul fix mediu, iar volumul producţiei obţinute este de 800 de bucăţi În t2, în condiţiile aceluiaşi cost fix global, producţia fizică sporeşte cu 25% Cunoscând că nivelul costului marginal este de 240 u m, să se determine:
a) costul fix global şi pe unitatea de produs, în cele două perioade;b) costurile variabile globale şi pe unitatea de produs în t1 şi t2 ;c) sporul total al costurilor variabile, antrenat de evoluţia producţiei în
intervalul t1 – t2.
Rezolvare :
a) - pentru perioada t1 :CM1 = 1 600 u m Q1 = 800 buc CMf1 = 20% x 1 600 = 320 (u m / buc )Cfg1 = CMf1 x Q1 = 320 x 800 = 256 000 u m
- pentru perioada t2 :Cfg2 = 256 000 u m = Cfg1
Q2 = Q1 + 0,25 x Q1 = 1,25 x Q1 = 1,25 x 800 = 1000 buc
b) - pentru perioada t1 :CTg1 = CM1 x Q = 1 600 x 800 = 1 280 000 bucCv = 80 % x CTg1 = 80% x 1 280 000 = 1 024 000 buc
- pentru perioada t2 :
Cmg x (Q2 - Q1) = CTg2 – CTg1
CTg2 = CTg1 + Cmg x (Q2 – Q1) = 1 280 000 + 240 200 = 1 328 000 u m
Cvg2 = CTg2 – Cfg2 = 1 328 000 – 256 000 = 1 072 000 u m
2
c) ΔCvg = Cvg2 – Cvg1 = 1 072 000 – 1 024 000 = 48 000 u m
5. Funcţia costului total al unei firme este:
CT = 182 + 56 x Qîn care CT – costul anual total global (milioane lei) Q – producţia (milioane tone)
a) Care este nivelul costurilor fixe?b) Determinaţi costul mediu fix, costul total mediu şi costul variabil
mediu, atunci când producţia atinge 10 milioane tone c) Care este costul marginal?d) Care este preţul de vânzare practicat de firmă dacă rata marjei
convenţionale asupra costului variabil este de 40%? Care este profitul net al firmei dacă producţia de 10 milioane tone se desface la acest preţ?
d) Marja asupra costurilor variabile este destinată acoperirii cheltuielilor fixe şi asigurării unui profit Deci:
sau CF + π = CV x m
Preţul de ofertă: CV + CF + π = CV + m x CV = CV x (1 + m)
Pr = 560 x(1 + 0,4) = 560 x 1,4 = 784 (lei)
Preţul unitar este :
sau: π = VT – CTVT = Pru x Q = 78,4 x 10 = 784 mil. lei
3
CT = 182 + 56 x 10 = 742 mil. leiπ = 784 – 742 = 42 mil.lei
APLICATII REZOLVATE:
1. Un produs parcurge toate verigile de la producţie la desfacerea cu amănuntul. Care este preţul cu amănuntul dacă preţul de vânzare al producătorului este 9500RON (preţ de factură), adaos comercial la societatea de en-gross este 25%, adaos comercial la societatea de en-detail este 35%? Care este TVA inclusă în preţul cu amănuntul?
PA = PG + ADAPA =9866,49 + 35% ·9866,49 = 13319,76 RONPAf = PA + TVAPAf = 13319,76 · 1,19 = 15850,51 RON
TVA = · 15850,51 = 2350,75 RON
2. Preţul cu ridicata negociat al unui produs destinat consumului populaţiei este de 4500 Ron /buc.. Acesta se vinde unui comerciant en-gross ce îşi formează preţul incluzând un adaos comercial de 20% la preţul de aprovizionare. Detailistul acceptă acest nivel de preţ şi afişează preţul cu amănuntul stabilit pe seama unei marje de adaos comercial de 25% la preţul de aprovizionare. Să se calculeze preţurile la care se negociază tranzacţiile între agenţii comerciali, preţurile înscrise pe facturi incluzând TVA, nivelul preţului plătit de consumatorul final,TVA încasată la bugetul de stat de la fiecare plătitor de TVA şi TVA cuprinsă în preţul de achiziţie.
PA = PG + ADAPA = 5400 + 25 % ·5400 = 6750 RONPAf = PA + TVA · PAPAf = 6750 + 19% v 6750 = 6750 + 1282,5 = 8032,5 RON
TVA = 1282,5 RON
TVA colectată = 1282,5 – 1026 = 256,5 RON
TVA cupr. în PAf = · 8032,5 = 1282,5 RON
3. Un produs parcurge în circuitul său de la materia primă la consumatorul final 5 stadii. În tabelul de mai jos se prezintă datele necesare pentru stabilirea preţurilor negociate şi a celor facturate:
- RON -Stadiul
Preţ de cumpărare facturat
Din care TVA
PC fără TVA
Valoarea adăugată
PV negociat
TVA colectată
TVA datorată
Preţ de vânzare
5
facturat
I 251 100II 150III 120IV 80
Se cere completarea tabelului determinând următorii indicatori:a) preţurile de vânzare negociate;b) preţurile de vânzare facturate;c) TVA pe stadii şi TVA datorată bugetului de stat.
Rezolvare :TVA colectată = 40 + 19,09 + 28,50 + 22,80 + 15,20 = 125,59 RONTotal valoare adăugată = 211 + 100 + 150 + 120 +80 = 661 RONTotal TVA: 661 · 19% = 125,59Numărul de etape parcurse: 5Număr de plătitori de TVA: 5 (0, I, II, III, IV)Stadiul I: PV negociat = PC fără TVA + VATVA din preţul de cumpărare = 251 · 19/119 = 40 RONPC fără TVA = 251- 40 = 211 RONPV negociat = 211 + 100 = 311 RONTVA colectată = 311 · 19% = 59,09 RONPV facturat = 311 + 59,09 = 370,09 RONTVA datorată la buget = 59,09 – 40 = 19,09 RONStadiul al II-lea: TVA din preţul de cumpărare = 370,09 · 19/119 = 59,09 RONPC fără TVA = 37,09 – 59,09 = 311 RONPV negociat = 311 + 150 = 461 RONTVA colectată = 461 · 19% = 87,59 RONPV facturat = 461 + 87,59 = 548,59 RONTVA datorată la buget = 87,59 – 59,09 = 28,50 RONStadiul al III-lea: TVA din preţul de cumpărare = 548,59 · 19/119 = 87,59 RONPC fără TVA = 548,59 – 87,59 = 461 RONPV negociat = 461 + 120 = 581 RONTVA colectată = 581 · 19% = 110,39 RONPV facturat = 581 + 110,39 = 691,39 RONTVA datorată la buget = 110,39 – 87,59 = RON
6
Stadiul al IV-lea: TVA din preţul de cumpărare = 691,39 · 19/119 = 110,39 RONPC fără TVA = 691,39 – 110,39 = 581 RONPV negociat = 581 + 80 = 661 RONTVA colectată = 661 · 19% = 125,59 RONPV facturat = 661 + 125,59 = 786,59 RONTVA datorată la buget = 125,59 – 110,39 = 15,20 RONTabelul iniţial se completează cu valorile rezultate din calcule:
Determinarea TVA este mai facilă dacă se aplică procedeul sutei majorate:
Dacă vom considera, de exemplu, stadiul al III-lea TVA se calculează astfel:TVA aferentă preţului de vânzare:
RON
TVA aferentă preţului de cumpărare:
RON
TVA datorată la buget = 110,39 – 87,59 = 22,80 RON
4. Un importator din România întocmeşte declaraţia vamală din care rezultă că valoarea în vamă a produsului importat este de 0,5 $/buc.
Regimul fiscal la frontieră cuprinde:- Taxa vamală = 20%- Accize = 185%- TVA- Marja importatorului care este de 10% la valoarea în vamă.
Importatorul vinde cantitatea importată – 1 000 de bucăţi – la doi angrosişti. Unul dintre ei (A) a declarat adaosul comercial de 5 % la preţul
7
de aprovizionare, iar celălalt (B) a declarat adaosul comercial de 7% la acelaşi preţ.
Engrosistul A are un magazin propriu de desfacere, iar preţul afişat se stabileşte cu o marjă de adaos de 3% la preţul de gros.
Engrosistul B vinde produsul la un detailist (C). Pentru a – şi vinde marfa, va stabili un preţ şi o marja de adaos astfel ca nivelul preţului cu amănuntul să fie acelaşi cu cel al angrosistului A, prin magazinul său propriu. Care este acest nivel de preţ? Care este marja de adaos a detailistului C?
Rezolvare:Importatorul
Preţul de import: valoarea în vamă = 0,5 $/buc x 1 000 buc = 500 $TV = 20% x 500 $ =100 $Acciza = 600 x 185/100 = 1 110 $Preţul de import fără TVA = 500 + 100 + 1 110 = 1 710 $Preţul de import cu TVA = 1 710 + 1 710 x 19% = 1 710 + 324,9 = 2 034,9 $Marja importatorului = 10% x 500$ = 50 $Preţul importatorului = 2 034,9 + 50 + 50 x 19% = 2 034,9 + 50 + 9,5 = 2 094,4 $Sau pe elemente = 1 710 + 50 + 1 760 x 19% = 2 094,4 $Deci preţul importatorului fără TVA = 1 710 + 50 = 1 760 $Preţul importatorului cu TVA = 2 094,4 $
Engrosistul APreţ de gros- fără TVA = 1 760 + 1 760 x 5% = 1 760 + 88 = 1 848 $- cu TVA = 1 848 + 1 848 x 19% = 1 848 + 351,12 = 2 199,12 $Preţul de detaliu- fără TVA = 1 848 + 1 848 x 3% = 1 848 + 55,44 = 1 903,44 $- cu TVA = 1 903,44 + 1 903,44 x 19% = 1 903,44 + 361,65 = 2 265,09$
Deci PA = 2 265,09 $
Engrosistul BPreţ de gros- fără TVA = 1 760 +1 760 x 7% = 1 760 + 123,2 = 1 883,2 $- cu TVA = 1 883,2 + 1 883,2 x 19% = 1 883,2 + 357,8 = 2 241 $ Marja detailistului C = 1 903,44 - 1 883,20 = 20,24 $
8
Preţul detailistului C- fără TVA = 1 903,44 $- cu TVA = 1 903,44 + 1 903,44 x 19% = 2 265,09 $
APLICAŢII REZOLVATE:
1.Un producător doreşte fundamentarea preţului unui produs în conformitate cu mutaţiile din interiorul şi exteriorul întreprinderii sale. În acest scop, economiştii din întreprindere au la dispoziţie următoarele informaţii
Nr.crt. Articole de circulaţie Mărimi înainte de actualizare Costuri actualizare % Suma(mii lei) % Suma(mii lei)
1. Mat.prime şi mate.directe 1500 2487
2. Deseuri recup. (se scad) 0,85 -12 0,90 -23
3. Salarii directe 300 336
4. Contributii pt.asig.soc. 24 72 30 101
5. Contributii la fd.de somaj 4 12 5 17
6. Chelt.cu intre.funt.utilaj 60 230 58 263
7. Chelt.comune sec.de fabr. 105 403 101 458
8. Chelt.cu modele si SDV-uri 70 56
Cost de sectie 2575 36959. Chelt.generale ale intrepr. 12 309 10
Principalii factori care au determinat modificări ale costurilor şi preţurilor sunt următorii:
1) Creşterea preţurilor materiilor prime şi materiale directe cu un coeficient mediu de 1,733 ori.
2) Creşterea indicelui de utilizare ( de scoatere) a materiei prime de la 0,88 la 0,92%.
3) Creşterea coeficientului de recuperare a materialelor refolosibile, de la 0,85% la 0,90%.
4) Creşterea productivităţii muncii cu 5%.5) Indexarea salariilor cu un procent de 12%, ca măsură de
protecţie socială împotriva inflaţiei.6) Majorarea cotei de contribuţii pentru asigurări sociale, de
la 24% la 30%.7) Creşterea procentului de contribuţie la fondul de şomaj,
de la 4% la 5%.8) Reducerea cotei de repartizare a cheltuielilor cu
întreţinerea şi funcţionarea utilajelor, de la 60% la 58%.9) Reducerea cotei de repartizare pe produs a cheltuielilor
comune ale secţiilor, de la 105% la 101%. 10) Reducerea cheltuielilor cu S.V.D.-urile cu 20% ca
urmare a măsurilor luate pentru o mai bună folosire a acestora.11) Reducerea cotei de repartizare a cheltuielilor generale ale
întreprinderii de la 12% la 10%.12) Înlocuirea I.C.M. (5%) cu T.V.A. (18%)13)
Rezolvare: În funcţie de aceste modificări intervenite, articolele vor fi
redimensionate astfel:
1. Materiile prime şi materialele directe vor suferi două influenţe:
10
- una din majorarea preţurilor de 1,733 ori, ceea ce va determina creşterea cheltuielilor la:
1500·1,733=2.600 mii lei - alta din creşterea indicelui de utilizare a materiei prime de la 0,88%
la 0,92%, care va face să se reducă proporţional consumul specific şi, drept urmare, scade nivelul cheltuielilor cu materiile prime şi materiale directe la:
(0,88/0,92) ·2.600=2.487 mii lei
2. Deşeurile recuperabile, cresc datorită creşterii procentului de recuperare de la 0,80% la 0,90%. Deci mărimea lor va fi 2.487 mii · 0,90%=23 mii lei.
3. Salariile directe vor fi influenţate, atât de creşterea productivităţii muncii, cât şi de indexare.
Creşterea productivităţii muncii (cu 5%) ar avea drept efect reducerea, într-o anumită măsură a salariilor pe unitate de produs. Dar, având în vedere fenomenul inflaţionist actual, în general, nu se pot reduce salariile pe unitate de produs. El ar trebui să crească însă cel mai mult proporţional cu creşterea productivităţii muncii, pentru a nu anula criteriul de eficienţă economică a activităţii.
Deci, dacă salariile au fost indexate cu 12% influenţa va fi: 300·12%=36 mii lei. Din această creştere se justifică, din punct de vedere economic, doar suma de 15 mii lei (adică 300·5%, procentul de creştere al productivităţii muncii), cealaltă parte (21 mii lei=300·7%) având influenţă negativă asupra costurilor produsului şi asupra preţurilor.
În aceste condiţii de indexare salariile directe actualizate sunt: 300+36=336 mii lei.
4. Contribuţia pentru asigurări sociale creşte, atât ca urmare a majorării cotei de la 24% la 30%, cât şi prin creşterea bazei de calcul (salariile). Ea va fi de: 336·30%=101 mii lei.
5. Contribuţia la fondul pentru ajutorul de şomaj, va creşte şi ea datorită creşterii procentului de la 4% la 5% şi datorită creşterii bazei de calcul şi va fi de: 336·5%=17 mii lei.
6. Cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor vor fi influenţate, în sensuri diferite, de reducerea procentului de repartizare de la 60% la 58% şi de creşterea bazei de repartizare (cheltuielile privind salariile, inclusiv contribuţiile). Deci suma se va calcula astfel:
11
(336+101+17) · 58%=454 * 58%=263 mii lei.
7. Cheltuielile comune ale secţiilor sunt influenţate şi ele de modificarea cotei de repartizare,
de la 105% la 101 % şi a bazei de calcul. Suma va fi de: (336+101+17) · 101%=454 * 101%=458 mii lei
8. Cheltuielile cu S.V.D.-urile, reduse cu 20% vor fi:70 – (70 ·20%)=70-14=56 mii lei.Având în vedere aceste modificări, costul de secţie actulizat va fi
de 3695 mii lei.
9. Cheltuielile generale ale întreprinderii actualizate vor fi rezultatul modificării cotei de repartizare, de la 12% la 10% şi a bazei de calcul (costul de secţie). Suma va fi de:
3695 · 10%=369 mii lei.Costul complet actualizat va fi: 3695+369=4064 mii lei.
10. Profitul.În condiţiile preţului de producţie iniţial, de 3462 mii lei, care asigura
o rentabilitate de 20%(profit de 578 mii lei), produsul s-ar realiza datorită modificării factorilor de mai sus, cu o pierdere de 602 mii lei (3462-4064). Dar, în realitate, în general, nu s-a ajuns ca produsele să se realizeze cu pierderi pentru că, pe fondul lipsei de concurenţă dintre producători, aceştia au majorat preţurile în mod corespunzător cu excepţia preţurilor care au fost limitate de către stat.
Dacă se urmăreşte realizarea ratei de rentabilitate iniţială, adică de 20% profitul va fi: 4064 · 20%=813 mii lei.
11. Preţul de producţie în condiţiile noilor mărimi ale costurilor şi profitului ar trebui să fie de: 4064+813=4877 mii lei. Pentru a fi operant acest preţ, trebuie să facă obiectul negocierii, deci să fie acceptat de către beneficiari.
12. Taxa pe valoarea adăugată, (în procent de 19% din preţul cu ridicata, de livrare, adică 5% · 3644=182 mii lei) este de 4877 ·19%=926,63 mii lei.
13. Preţul cu ridicata inclusiv TVA, ce se achită de către beneficiari, ar trebui sf fie de: 4877+926,63=5803,63 mii lei.
12
Rezultatele din calculele de mai sus sunt trecute în ultima coloană din tabelul nr.14 pentru a putea fi comparate uşor cu cele iniţiale.
APLICAŢII DE REZOLVAT:
1. Un producător doreşte fundamentarea preţului unui produs în conformitate cu mutaţiile din interiorul şi exteriorul întreprinderii sale. În acest scop, economiştii din întreprindere au la dispoziţie următoarele informaţii:
- antecalculaţia de fundamentare a ultimului preţ de ofertă:
Nr. crt.
Articole de calculaţie Valori(Ct0)
% lei1. Materii prime şi materiale directe — 20.0002. Materiale recuperabile (se scad) 0,7 1403. Salarii brute directe 5.8504. CAS 15 877,5
5. CIFU 57 3.834,66. CCS 110 7.4007. Cost secţie 37.8228. CG 12,5 4.727,79. Total cost complet 42.549,8
Se înregistrează următoarele modificări legate de variaţia producţiei şi a pieţei:1. preţurile materiilor prime cresc, indicele preţului fiind Ip = 300%.;2. indicele de utilizare a materiilor prime creşte de la 0,89 la 0,94;3. proporţia materialelor recuperabile creşte la 0,8%;4. ca urmare a renegocierii contractului de muncă salariile cresc cu 15%;5. indicele productivităţii muncii scade cu 40%;6. proporţia CAS plus contribuţia la ajutorul de şomaj este stabilită la 20%;7. CCS scade la 98%. Se cere:
a) actualizarea costului;
13
b) preţul de ofertă al produsului ştiind că în perioada de bază rentabilitatea a fost 10% şi se doreşte menţinerea aceleiaşi mase a profitului pe produs.
2. Antecalculatia de preţ pentru un produs este următoarea:
Elementele care impun actualizarea costului sunt următoarele:- indicele de utilizare a materiilor prime scade de la 0,88 la 0,86;- coeficientul de recuperare a materiilor prime refolosibile scade de la 0,92 la
0,90;- productivitatea muncii scade cu 8%;- CAS se modifică de la 15% la 17%;- cota de repartiţie a CIFU s-a redus la 55%;- cota de CG creşte la 14%;- pe baza acestor elemente să se calculeze costul actualizat, profitul din preţul
de ofertă, precum şi noul preţ de ofertă, ştiind că se doreşte menţinerea acestei rate de rentabilitate pe produs.
APLICAŢII REZOLVATE:
1) Să se construiască un barem de preţ (pâna la preţul de factură) pentru un produs realizabil în 6 sortimente; se cunosc: costul sortimentului 1 (C1) este 400.000 lei, costul sortimentului 6 (C6) este 900.000 lei, rata profitului este
1. Să se stabilească preţul cu ridicata al producătorului pentru un rulment cu greutatea de 2,2 kg.Corelarea se face cu două tipuri de rulmenţi care au greutatea de 1,8 Kg şi respectiv de 2,4 Kg şi care au preţurile de producţie stabilite de 480Ron/buc. Şi respectiv de 540Ron/buc.
Nr.crt. Specificaţie U.m. Produs nou(Pn)
1 Greutate(G) kg 2,2 1,8 2,42 Preţ de
producţie(P)Ron/buc. 520 480 540
Rezolvare:
Aplicând relaţia pentru interpolare se obţine:Pn = P0 + (P1 – P0)(xn-x0) / (x1-x0)=480+(540-480)(2.2-1.8)/(2.4-
15
1.8)=520 Ron/buc.
APLICATII REZOLVATE:1. A)Calculaţil indicele sintetic al preţurilor şi dererminaţi infIuenţa
modificării preţurilor a trei produse (A,B,C) asupra valorii totale a producţiei (desfacerilor) cunoscandu-se următoarele date :
Tabelul nr.1PRODUSE Valoarea productiei
in perioadaCurentă ( )
Indicii individuali
ip=
ABC
1.6001.3001.200
1,81,41,5
Având date privind producţia valorică din perioada curentă (ponderată cu cantităţile din aceeaşi perioadă) se foloseşte indicele mediu armonic.
P= = =
p== 4.100/2617.45== 1,56ori. Deci producţia valorică a sporit (pe seama creşterii preţurilor) de 1.56 ori sau la 156.64 la sută sau 156.64 la suta faţă de perioada de bază.
Sporul total (∆p) sau influenţa totala a creşterii preţurilor asupra producţiei se calcu1eaza astfel:
∆p = = 4.100- 2617.45=1482.55mil.RON,
se datorează modificării preţurilor celor trei produse. Pe produse influenţele sunt:- produsul A : 1.600- 888.88= 711.12 mil. RON- produsul.B: 1.300 – 928.57=371.43 mil. RON- produsuI C : 1.200 – 800=400 mil. RON
16
Tabelul nr. 2PRODUSE Valoarea
desfacerilor din perioada de baza (
)mil. lei
Indicii individuali
ip=
ABC
2.2001.5001.600
1,61,31,5
Dispunand de date valorice din perioada de bază (calculate în funcţie de cantităţile sau ponderile din aeeeaşi perioadă) se foloseşte indicele mediu arithmetic.
Ip= =
Ip= = = 1,4849 ori
Deci desfacerile de marfuri au crescut in perioda curenta faţă de perioada de bază de 1,4849 ori sau la 148,49 la sută pe seama creşterii preţurilor. .
Sporul total (∆p) sau influenţa totală a modificării preţurilor este:
∆p = - = 7870- 5.300= 2570 mil. RON
şi se datorează creşterii preţurilor celor trei produse. Pe produse influentele sunt: ,
- produsul A :3.520 - 2.200 = 1.320- produsul B : 1.950- 1.500=450- produsul C : 2.400 - 1.600=800Total influente 2.570 mil RON,
B)Caracterizaţi dinamica desfacerilor de mărfuri şi analiza influenţelor modificării preţurilor şi a volumului fizic al produselor pornind de la urmatoarea situaţie:
Tabelul nr. 3
17
PRODUSE UM Perioada de bazaCantitati / Pret unitar(q0) (p0) mii lei
Perioada curentaCantitati/ Pret unitar (q1) (p1)mii lei
ABC
kg.mbuc.
6.000 28.000 63.000 20
5.000 8
9.000 9
6.000 20
Pentru a caracteriza evoluŢia desfacerilor de mărfuri este necesară exprimarea valorică a cantităţilor vândute din aceste trei produse, care nu se pot însuma fiind date în unităţi naturale diferite (m, kg, buc.)
Modificarea totală a desfacerilor de mărfuri, în perioada curenta faţă de perioada de bază, determinată atat de modificarea preţurilor, cât şi de modificarea volumului fizic se calculează cu ajutorul indicelui valorii sau valoric (Iv).
Iv= =
Iv= = = 2,0083
Deci, desfacerile de mărfuri, exprimate valoric, au crescut în perioada curentă faţă de perioada de bază, datorită modificării preţurilor şi volumului fizic de 2,0083 ori sau la 200,83 la suta sau cu 100,83la suta.
Sporul absolute (∆v) este de:
∆v= = 241.000 – 120.000= 121.000 mil. RON
Analiza influentei factorilor.
a1). Influenta volumului fizic (q).
18
In practica statistica. si de analiza, de regula, s-a procedat la inlocuirea mai intai a factorului cantitativ (voIum) si apoi a celui calitativ (pret).
Iq= = =
Iq= = 1,5333 ori sau 153,33%
Deci, pe seama volumuIui fizic, ca urmare a creşterii acestuia, desfacerile de mărfuri au sporit la 153,33 la suta sau cu 53,33 la suta, în perioada curenta faţă de perioada de baza.
Influenţa în sumă absolută a volumului fizic (q ) se calculează astfel: ∆q= = 184.000 - 120.000 = 64.000 mil. RON
a2). Inflllenţa preţurilor.
Pentru a calcula influenta celui de-al doilea factor un, factor odata inlocuit se mentine inlocu
Ip= = 241000 / 184.000= 1,3097 ori sau 130.97 % .
Rezultă că pe seama majorarii preţurilor desfacerile de mărfuri au crescut de 1,3097ori sau cu 130,97la.suta. Sporul desfaceri!or pe seama cresterii preturilor:
∆q= = 241.000 – 184.000= 57.000 mil.RONInfluenta insumata a celor doi factori trebuie sa dea sporul
valoric al desfacerilor de mărfuri, adică: .
∆q+∆p= ∆v= 64.000 + 57.000 = 121.000 mil. RON
b1)Influenţa preţurilor
Ip= =
Ip= = = 1.5 ori sau 150,00%
19
Sporul desfacerilor datorat crersterii preturilor este de: ∆p= = 180.000- 120.000= 60.000 mil. RON Se observă că determinand influenţa preţului cu un indice
ponderat cu cantităţile din perioada de bază(şi nu din cea curentă) altul este rezultatul. (adica 60.000 mil. RON in loc de 57.000 mil. RON.cat a rezultat în primul caz).
Daca mai întai calculăm influenţa preţului (sau determinăm indicele de preţ cu ponderi din perioada de bază), trebuie apoi să calculăm influenţa volumului fizic, folosind
preţurile perioadei curente. Astfel nu se respectă egalitatea:
∆q+ ∆p = ∆v (64000+ 60000=124000#121000)
b2).Influenta volumului fizic.
Ip= = = 1,3388 ori sau 133,88%
Deci, majorarea volumului fizic a determinat dupa acest calcul, o crestere a desfacerilor de rnarfuri la 133,88 % sau cu 33,88% .
Influenta in suma absoluta:
∆q= = 241.000 - 180.000= 61.000 mil. RON
Calculând astfel infIuenţa celor doi factori prin însumarea ei ,se obţine acelaşi scor valoric a1 desfacerilor de mărfuri, dar influenţa factorilor este diferită.
Făcand o recapitulare a rezultatelor vom avea:∆v= = 241.000 - 120.000= 121.000 mil. RONa1) : ∆q = = 184.000 - 120.000 = 64.000 mil.
RONa2): ∆p = = 241.000 - 184.000 = 57.000 mil.
RON Suma
influentelor=121.000mil. RON ,b1) : ∆p= = 180.000 - 120.000= 60.000 mil.
RON b2) : ∆q= = 241.000 - 180.000 = 61.000 mil.
RON Suma influenţelor= 121.000 mil. RON
20
Privind aceste rezultate se poate pune întrebarea: care este influenţa reală a preţurilor (60.000 sau 57.000?), pentru a se adopta anumite măsuri (indexari,compensari) şi care este influenţa volumului fizic (64.000sau61.000?). Incercand un raspuns la această intrebare, putem spune că fiecare procedeu de calcul al indicilor de preţ sau al indicilor volumului fizic şi, în general, al tuturor indicilor are anumite limite.De aceea se impune calcularea indicilor de preţ ai volumului fizic prin mai multe procedee de calcul, deoarece prin aceasta indicii nu se exclud, ci se completează. In. mod concret, dacă indicii preţurilor se calculează prin două procedee (folosind ponderile din perioada curentă şi din cea de bază), şi indicii volumului fizic trebuie calculaţi folosind preţurile din cele doua perioade diferite. Efectuand calculele în doua variante se poate aprecia mai bine evoluţia fenomenelor sub acţiunea diferiţilor factori, iar organele abilitate îşi pot fundamenta mai riguros deciziile.
In exemplul de mai sus rezultă o diferenţă de 6.000 mil RON (60.000 -57.000 sau 64.000 - 61.000) care după primul procedeu de substituire a factorilor în analiza influenţelor (inlocuirea mai intai a volumului) se atribuie factorului calitativ (preţului), iar dupa al doilea procedeu de substituire se atribuie factorului volum. Aşa cum apreciază statisticienii, mărimea dezvoltarii (evoluţiei) unui fenomen nu se poate descompune exact pe factori. O parte din influenţa va fi rezultarul interacţiunii factorilor.
2. Se dau următoarele informaţii:
Denumire bunuri şi servicii
Valoarea prod. consumate în per. de
bază exprimată în preţ. anului de bază
Indicele preţurilor
- bunuri alimentaregrupa 1grupa 2grupa 3
105603015
130%115%135%
- bunuri nealimentare
grupa 1grupa 2
21012090
180%165%
- serviciigrupa 1grupa 2
1569
190%140%
21
Total 330
a) determinaţi indicii de preţ pe categorii de bunuri şi servicii şi indicele general;
b) în perioada de bază veniturile totale sunt de 300 lei; în anul curent, veniturile cresc cu 12%, iar pentru creşterea de preţ la grupele 1 se acordă compensaţie; determinaţi valoarea compensaţiei şi veniturile curente;
c) calculaţi indicele veniturile reale şi interpretaţi rezultatele.
Rezolvare:
Denumire bunuri şi servicii
Valoarea prod. consumate în per. de bază exprimată
în preţ. anului curent (p1q0)
Indicele preţurilor(p1/p0)
Valoarea prod.
consumate în per. de bază exprimată în preţ. anului
de bază (p0q0)
- bunuri alimentare
grupa 1grupa 2grupa 3
105603015
126,43%130%115%135%
132,7578
34,520,25
- bunuri nealimentare
grupa 1grupa 2
21012090
173,57%180%165%
364,5216
148,5
- serviciigrupa 1grupa 2
1569
160%190%140%
2411,412,6
Total 330 157,95% 521,25
a)
22
b) veniturile nominaleVN0 = 300 leiVN1 = 300 + 300 x 12% + compensaţieCompensaţia acordându-se pentru bunurile şi serviciile din grupa 1,
trebuie calculat indicele mediu al preţurilor pentru produsele şi serviciile din această grupă:
I =
Compensaţie grupa 1 = (pentru grupa 1) = 186 × (164,19% - 1) = 119,4sau
ceea ce exprimă o scădere a volumului fizic al consumului, compensaţia şi creşterea de salariu nefiind suficiente pentru menţinerea consumului din perioada precedentă.
