P R E Ț U R I Ș I C O N C U R E N ȚĂ

L EC T. UN I V. D R . M I HA E L A I ACOBFA B BV ▪ A S E BUCUR E Ș T I ▪ 2 0 1 4 - 2 0 1 5

CURS 1. O SCURTĂ INTRODUCERE ÎN TEMATICA PREȚURI ȘI CONCURENȚĂ

ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI DISCIPLINEI / LOR

CADRUL GENERAL AL DISCUȚIEI

CUVINTE DE REFERINȚĂ

PRELEGERI

BIBLIOGRAFIE

EVALUAREA FINALĂ

2

ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI DISCIPLINEI / LOR

Este important pentru student să înțeleagă din parcurgerea disciplinei / lor faptul că în

științele economice au de-a face cu patru tipuri de judecăți economice,diferite în natură și prezente înlănțuit în procesul de predare a conceptelor și principiilor:

- judecăți economice teoretice;

- judecăți economice istorice;

- judecăți economiceantreprenoriale;

- judecăți economice tehnice.

3

ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI DISCIPLINEI / LOR

Judecăți economice teoretice:- sunt general valabile, validitatea lor este independentă de loc, timp și persoane, sunt

de natură a priori, logic-deductivă și nu se pretează la validare a posteriori, empirică,fiindcă acțiunile umane nu posedă constante controlabile și manipulabileexperimental;

- ele surprind aspecte de bază ale realității, de cunoaștere rațională a ordinii acesteia;

- fără acestea, niciun demers științific sau de cunoaștere, în general, nu ar avea sens.

Ex.: legile cererii și ofertei, legea calculului economic

(A priori și a posteriori = termeni folosiți în filosofie pentru a distinge între două tipuri decunoaștere / justificare / argumente:

- cunoașterea a priori este independentă de experiență – De ex.: „Toți burlacii sunt necăsătoriți”.

- cunoașterea a posteriori este dependentă de experiență sau de dovezi empirice – De ex.: „Unii

burlaci sunt foarte nefericiți”.)

4

ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI DISCIPLINEI / LOR

Judecăți economice istorice:- se referă la circumstanțe particulare de loc, timp și persoane din trecut;

- ele nu sunt independente de cele teoretice, ci se bazează organic pe ele;

- conțin însă elemente – înțelegere și relevanță – care vizează descifrareaevenimentelor trecute irepetabile pe care nu suntem capabili să le așezăm subimperiul (și să le explicăm prin) regulilor sau legilor, dar care au nevoie de acesteapentru a fi decriptate în mod legitim.

Ex.: criza economică prezentă a fost provocată de manipularea ratelor dobânzilor și deexpansiunea nesustenabilă a activităților economice, mai degrabă decât dedereglementarea piețelor financiare și excesul de sofisticare financiară cuplat cuopacitatea produselor derivate dezvoltate (în SUA și nu numai); programele de austeritatepublică (traductibile și printr-o igienizare a finanțelor statului) nu au putut ajuta laredresarea economică, dat fiind faptul că nu au fost combinate și cu stimulente puternicepentru relansarea sectorului privat (anume prin despovărare fiscală și reglementară) etc.

5

ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI DISCIPLINEI / LOR

Judecăți economiceantreprenoriale:- privesc la rândul lor diverse circumstanțe particulare de loc, timp și persoane, dar de

dată aceasta din viitor, un viitor fundamental inaccesibil din prezent, indiferent desofisticarea mijloacelor științifice utilizate;

- deci, ele nu sunt „științifice”, ci mai degrabă „pariuri”, au nevoie de cunoaștereeconomică teoretică, una care nu este însă de ajuns și nu pot fi formulate legitim excatedra;

- singurul lor „test” este „piața”.

Ex.: urmărind evoluțiile principalilor indici de pe piața de capital românească, dat fiindclimatul economic general de până acum și date fiind datele structurale ale economiei deaici înainte, apreciez că o investiție într-un portofoliu X de acțiuni îmi va aduce unrandament între x1 și x2 etc.

6

ASPECTE DE „ORDINE” ÎN STRUCTURAREA STUDIULUI DISCIPLINEI / LOR

Judecăți economice tehnice:- se referă la mecanisme operative care susțin dinamica economică generală, au succes

doar dacă se sprijină pe o cunoaștere temeinică a legităților teoretice careguvernează realitatea în ansamblu, s-au dezvoltat fie antreprenorial (prin selecție depiață între instrumente concurente), fie birocratic (prin reglementări procedurale,motivate de eficiență, dar netestabile la piață);

- codifică practici, pot fi „legiferate”, dar într-un sens juridic.

Ex.: tehnicile contabile din sfera privată sau din cea publică, lansarea unei oferte publicede cumpărare pe piața de capital sau procedurile care țin de procesul de privatizare aunei unități economice de stat etc.

7

CADRUL GENERAL AL DISCUȚIEI

Tema 1. Mecanismul prețurilor

Tema 2. Strategii de adaptare a prețurilor la cerințele pieței

Tema 3. Stabilirea prețurilor în întreprinderi. Metode bazate pe costuri

Tema 4. Fundamentarea și actualizarea prețurilor de ofertă

Tema 5. Metode de fundamentare și corelare a prețurilor produselor noi

Tema 6. Particularități ale formării prețurilor în unele ramuri ale economiei

Tema 7. Sistemul prețurilor în România

Tema 8. Prețurile în cadrul schimburilor economice internaționale

Tema 9. Sistemul informațional al nivelului și evoluției prețurilor

Tema 10. Politica de protecție a concurenței economice

Tema 11. Prețurile și practicile anticoncurențiale

8

CUVINTE DE REFERINȚĂ

„Tuturor ne place foarte mult să fim incluși în această categorie [intelighenția], dar nu toțiîi aparținem… Sunt considerați ca făcând parte din intelighenția toți cei ce nu muncesc (șiau oroare să muncească) cu brațele… (inclusiv cei care nu sunt decât niște manualevorbitoare, neavând nici cunoștințe solide, nici o viziune personală asupra procesuluieducativ).

… Dacă nu vrem să desființăm această noțiune, e bine să n-o demonetizăm. Unintelectual nu se definește prin filiația profesională și ocupație. O bună educație și ofamilie bună nu produc nici ele, obligatoriu, un intelectual. Intelectualul este un individale cărui interese și a cărui voință se concentrează în spațiul spiritual al existenței, asta deo manieră stabilă, lipsită de intermitențe, nedeterminată de circumstanțe exterioare șiadeseori dăinuind în pofida lor. Intelectualul este acel om, a cărui gândire refuză oricemimetism.”

Alexandr Soljenițîn. Arhipelagul Gulag II. 2008. București: Univers, pp. 213-214.

9

PRELEGERI

Curs 1. O scurtă introducere în tematica Prețuri și Concurență

Curs 2. Persoană, proprietate, piață, prețuri. Despre calculul economic în capitalism și însocialism și despre birocratism

Curs 3. Mecanismul prețurilor în economie. Despre cerere și ofertă, intervenționism șipiață liberă

Curs 4. Stabilirea prețurilor în întreprindere. Despre costuri care fixează prețurile (șiprețuri care formează costurile)

Curs 5. Metode de fundamentare a prețurilor. Despre o serie de particularități:actualizarea prețurilor de ofertă, prețurile produselor noi, prețurile în diverseramuri ale economiei, prețuri în cadrul schimburilor economice internaționale

Curs 6. Sistemul prețurilor în România. Despre provocările tranziției de la economiaplanificată centralizat la cea de piață, dar și de la economia de lagăr socialist lacea integrată european

10

PRELEGERI

Curs 7. Paradigme concurente: „concurența perfectă” versus „concurența liberă”. Desprecritica teoriei neoclasice a monopolului

Curs 8. Politici și legislații antitrust și pro-concurență. Despre cum drumul spre etatismeste pavat cu bune intenții despre piață. Comparație între SUA și UE

Curs 9. O deomogenizare a practicilor anticoncurențiale. Despre bariere la intrare,discriminări prin preț și acorduri verticale, acorduri orizontale (fuziuni și fixări deprețuri)

Curs 10. Ctrl+Alt+Del în cazul Microsoft. Despre politica pro-concurență sau pro-concurenți

Curs 11. Politica concurenței în România. Despre armonizarea la cadrul general al UE șiunele spețe recente de notorietate

Curs 12. Precizări asupra examenului la P&C

11

BIBLIOGRAFIE

Moșteanu, T. și colectiv (2000), Prețuri și concurență, Editura Didactică și Pedagogică, BucureștiMoșteanu, T. și colectiv (2005), Prețuri și concurență. Sinteze teoretice și aplicații practice, Editura

Universitară, BucureștiMoșteanu, T. (2000), Concurența, abordări teoretice și practice, Editura Economică, BucureștiMoșteanu, T. (2001) Prețuri, echilibru concurențial și bunăstare socială, Editura Economică, BucureștiMoșteanu, T., Alexandru, F., Cataramă, D. (2006) Concurența economică și integrarea europeană, Editura

Tribuna Economică, BucureștiAlexandru F., (2003), Fiscalitate și prețuri în economia de piață, Editura Economică, BucureștiArmentano, D.T. (1999), Antitrust and Monopoly. Anatomy of a Policy Failure, The Independent Institute,

Oakland, USAArmentano, D.T. (2007), Antitrust. The Case for Repeal, Ludwig von Mises Institute, Auburn, AlabamaKirzner I.M. (2007),Market Theory and The Price System, Ludwig von Mises Institute – printed on demand,

Auburn, Alabama, http://mises.org/document/3075Shapiro M.M. (1985), Foundations of The Market Price System, University Press of America, Boston, USA,

http://mises.org/document/3135Legislație specifică domeniuluiwww.consiliulconcurentei.rowww.ajutordestat.roAlte referințe bibliografice recomandate pe parcurs

12

EVALUAREA FINALĂ

60% - notă examen scris

40% - notă seminar

Obs! Punctajul de la seminar se va lua în calcul doar în cazul obținerii noteiminime de promovare la examenul final scris (nota 5).

13

Vă mulțumesc pentru atenție!

14