Concurenta neloialaPaun Alina-Andreea

Calin MariaClasa a-XI-a B

Concurenta• Concurenţa reprezintă confruntarea dintre agenţii economici (producători sau consumatori)

pentru obţinerea unor condiţii cât mai bune de producţie, desfacere şi a altor activităţi economice în scopul maximizării profitului.

• Concurenţa este o trăsătură fundamentală a economiei de piaţă. Să identificăm, în schema alăturată, condiţiile care fac posibilă concurenţa.

• Concurenţa este posibilă numai dacă:• - preţurile sunt libere;• - agenţii economici dispun de liberă iniţiativă;• - există un cadru democratic ce reglementează „regulile jocului”;• - agenţii economici sunt numeroşi.• Competiţia dintre agenţii economici participanţi la actele de vânzare-cumpărare vizează trei

aspecte: cantitatea, calitatea şi preţul bunurilor aduse pe piaţă.• Factorii care determină amploarea concurenţei• Amploarea concurenţei este determinată de următorii factori:• - numărul agenţilor economici vânzători şi cumpărători;• - puterea agenţilor economici vânzători şi cumpărători;• - gradul de diferenţiere al produselor;• - gradul de transparenţă al pieţei;• - capacitatea societăţii de a stimula creativitatea.• Concurenţa, fiind o confruntare, presupune utilizarea unor mijloace şi instrumente specifice în

vederea atingerii intereselor. Aceste mijloace pot fi economice şi extraeconomice.

• Mijloacele economice pot consta în:• - reducerea preţului ca urmare a reducerii costurilor;• - îmbunătăţirea calităţii bunurilor şi serviciilor;• - diversificarea structurii sortimentale a bunurilor oferite;• - acordarea unor avantaje cumpărătorilor.• Printre mijloacele extraeconomice se numără:• - corupţia;• - spionajul economic;• - şantajul;• - furtul de informaţii şi documente;• - reclama bazată pe informaţii false;• - sponsorizarea.• Concurenţa este o componentă esenţială a pieţei. Simpla existenţă a concurenţei pe

piaţă nu garantează însă un climat economic sănătos. Dat fiind acest fapt, regulile unei economii bazate pe concurenţă trebuie stabilite de o manieră riguroasă.

• În funcţie de metodele folosite în competiţia dintre agenţii economici, concurenţa poate fi:

• - loială, corectă, legală;• - neloială, incorectă, ilegală.• Concurenţa loială• Concurenţa este loială, corectă, legală dacă sunt folosite mijloace economice şi sunt

respectate normele în vigoare.• Concurenţa neloială• Concurenţa este neloială, incorectă, ilegală dacă sunt folosite metode extraeconomice ca:

înţelegeri cu un caracter de monopol, răspândirea de informaţii false despre concurenţi sau sunt încălcate normele în vigoare.

Tipuri de concurenta neloiala• Piaţa cu o concurenţă monopolistică=Mulţi vânzători şi cumpărători• Concurenţa monopolistică se manifestă în cadrul pieţei prin îmbinarea unor elemente specifice

pieţei perfecte cu altele, caracteristice monopolului.• Atomicitate:• Agenţii economici, cumpărători şi vânzătorii, sunt numeroşi, însă au putere economică scăzută.• Produsele similare, dar neomogene:• Produsele de pe piaţă sunt similare, însă nu identice. Produsele se diferenţiază printr-un element

particular (exemplu: bomboane cu căpşuni - bomboane cu fragi).• Accesul liber într-o ramură:• Nu există restricţii pentru un produs la intrarea într-un anumit domeniu.• Fidelitatea clientului:• Este dobândită prin calitatea produsului, reclamă, ambalare, condiţii, servicii post-vânzare.• În condiţii de concurenţă monopolistică, preţul se supune unor tendinţe contradictorii:• - tinde să crească din cauza cheltuielilor promoţionale sporite;• - tinde să scadă prin preocuparea firmelor pentru creşterea vânzărilor.• Pe termen scurt:• - maximizarea profitului total se va realiza la acel volum al producţiei la care costul marginal este

egal cu venitul marginal şi cu preţul (Cmg = Vmg = P);• - firma monopolistă poate exercita putere de monopol prin marca de fabricaţie;• - preţul este mai mare decât costul total mediu şi costul marginal, prin urmare firma obţine

supraprofit.• Pe termen lung, în cadrul pieţei cu o concurenţă monopolistică:• - se înteţeşte concurenţa întrucât în cadrul pieţei intră mai multe firme;• - profitul maxim este obţinut atunci când venitul marginal este egal cu costul marginal (Vmg =

Cmg).

• Piaţa cu o concurenţă de oligopol=Puţini, dar puternici• Principala piaţă cu concurenţă imperfectă în economia de piaţă contemporană este

oligopolul. Caracteristicile acestei pieţe sunt prezentate în schema alăturată.• Firmele aflate în concurenţă pot oferi bunuri omogene sau diferenţiate.• Incertitudine:• Căutători de preţ.• Număr mic de producători:• Oferta este concentrată.• Accesul dificil in ramură:• Avantajele tehnologice sunt foarte bine valorificate, producţia este mare, costurile

sunt menţinute la un nivel scăzut, iar preţul trebuie să fie flexibil.• Interdependenţa între producători:Decizia unuia dintre producători va influenţa şi

celelalte firme prezente pe piaţă.• Produs (omogen sau neomogen) oferit de un număr mic de firme:• Cererea îşi păstrează atomicitatea.• Formarea preţului pe piaţa cu o concurenţă de oligopol= Agenţii economici -

„căutători de preţ”• În condiţii de oligopol, preţul se formează în funcţie de comportamentul firmelor şi

are caracteristicile unui joc strategic.• În cazul oligopolului necooperant orice decizie a unui producător influenţează

deciziile celuilalt.Fiecare firmă va avea un comportament de adaptare.• Interdependenţa şi incertitudinea sunt caracteristicile cele mai importante ale pieţelor

de tip oligopol.Incertitudinea poate fi eliminată în cazul înţelegerilor de tip cartel.În acest caz se urmăreşte maximizarea profitului „reunit”.

• Piaţa cu o concurenţă de monopol= Producătorul rege• Piaţa cu concurenţă de monopol se caracterizează prin dominaţia unui singur producător,

deoarece produce şi vinde un bun economic pentru care nu există înlocuitori. Firma impune cantitatea, calitatea şi preţul bunului respectiv.

• În condiţii de monopol, preţul este un factor endogen. Preţul depinde de:- evoluţia cererii şi a costului de producţie;- veniturile încasate;- mărimea profitului.

• Chiar dacă monopolul exercită controlul asupra preţului, cantitatea cerută nu poate fi controlată. Dacă scade cererea, profitul va scădea şi el. Fiecare unitate vândută în plus aduce un profit egal cu diferenţa dintre preţ şi costul total mediu.

• Situaţia de monopol este temporară, în aceste condiţii sunt luate în considerare şi modalităţi alternative de gestiune:

• - maximizarea cifrei de afaceri • - pentru a împiedica intrarea altor agenţi economici pe piaţă;• - gestiunea în stare de echilibru • - profit nul, practicată de monopolurile publice;• - stabilirea preţului la nivelul costului marginal• - în monopoluri cu administrare publică.• Monopsonul-oligopsonul= Puterea cumpărătorului • Piaţa cu concurenţă monopsonică presupune un număr mare de ofertanţi ai unui bun sau

serviciu omogen, dar un cumpărător unic (spre exemplu, singura firmă de tricotaje dintr-o anumită regiune care se aprovizionează cu materie primă de la fermierii din zonă). În acest caz cumpărătorul determină preţul.

• Dacă pe piaţă există mai mulţi cumpărători, însă numărul acestora rămâne în continuare mic, în condiţiile în care numărul ofertanţilor rămâne mare, avem de-a face cu o piaţă cu concurenţă oligopsonică.

Forme de concurenta neloiala

• CNA a interzis difuzarea spotului publicitar pentru bautura energizanta „One", in urma unei reclamatii primite din partea reprezentantilor „Red Bull". Spotul infatisa mai mai multe cutii de bauturi energizante care erau strivite, singura ramasa intacta fiind cea care continea bautura „One". CNA a tinut cont de opinia Consiliului Roman pentru Publicitate, potrivit caruia „denigrarea altor companii, produse si elemente de marketing, chiar fara a fi mentionate explicit, este interzisa". In general, iin Europa, acest tip de publicitate este privit cu rezerve. uzate, titularul are dreptul la despagubiri potrivit legii.

• Marcile notorii se bucura de o protectie cu depasirea principiului specialitatii, considerandu-se ca este anormal ca tertii sa beneficieze de renumele unei marci in promovarea careia nu au nici un merit. Astfel, cand intreprinderea „pirat” si intreprinderea „piratata” opereaza in sectoare diferite, neloialitatea celei dintai nu se concretizeaza in deturnarea clientelei celei de-a doua deoarece ele nu se adreseaza aceleiasi clientele. Consecinta neloialitatii si a confuziei publicului o constituie castigarea de clientela fara efort propriu.

• Ca un exemplu, pe piata din Romania marca „IBM” a fost inregistrata la OSIM si este utilizata de catre tertii pentru activitati de tip en-gros, case de schimb, valutar, zahar tos, etc.

• Cu toate acestea, in cateva din hotararile judecatoresti pronuntate de catre instantele romane a fost retinut conceptul de „dilutie a marcii notorii”. Este cazul marcii „CHIVAS”, inregistrata pentru produse din clasa 33, unde s-a retinut ca inregistrarea unei marci identice pentru produse din clasa 29, mancare pentru animale, ar duce la dilutia marcii celebre „CHIVAS”.

Brailact, acuzata de concurenta neloiala de catre Danone

• Societatea Brailact ia in calcul posibilitatea de a retrage de pe piata toate produsele ce poarta marca "Brenac Lactate Cremia", dupa ce reprezentantii companiei Danone a acuzat-o, in instanta, de concurenta neloiala si de imitarea marcii "Danone Cremoso".

• Reprezentantii Brailact S.A. sustin, in actele depuse la dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, ca au luat toate masurile necesare pentru modificarea ambalajului de la iaurtul "Cremia", care va fi oprit de la fabricare in conditiile impuse de Danone. Brailact isi argumenteaza decizia de a opri produsul de la comercializare prin faptul ca nu a existat intentia de a crea o confuzie in ceea ce priveste cele doua marci de produse lactate, iar nu in ideea ca "Brenac Lactate Cremia" si "Danone Cremoso" ar fi similare. "S.C. Brailact S.A. este in concurenta directa cu Campagnie Gervais Danone si, sub acest aspect, trebuie sa respecte concurenta loiala si sa evite imitarea frauduloasa a marcii altuia", arata reprezentantii Danone.

• Acestia sustin ca Brailact comercializeaza produse a caror grafica reia elementele principale ale marcii Danone. Mai exact, Danone reclama utilizarea unor coduri cromatice si a unor elemente ce compun imaginea de pe ambalajul "Brenac Cremia", in ideea ca ar exista o identitate intre cele doua produse care vizeaza acelasi public.