Adrian Năstase salută hotărîrea lui Ion niescu de a candida la prezidenţiale din partea PDSR-Adrian Năstase, preşedinte executiv al PDSR, salută reconfirmarea'

mesajului adresat de preşedintele Ion Ijiescu la conferinţa naţională a acestei formaţiuni politice, potrivit căruia dacă actualul şef al statului va candida la prezidenţialele din 1996 o va face sub sigla PDSR.

Năstase a precizat, joi, la finalul Delegaţiei permanente a PDSR, că declaraţia preşedintelui Iliescu la recenta conferinţă de presă de la

Cotroceni "stinge comentariile inimoşllot* care îi recomandau actualului preşedinte să se prezinte la scrutinul electoral din acest an ca independent.

El este de părere că hotărîrea lui Iliescu de â candida sub culorile PDSR este de natură ”să elimine consumul de energie'al analiştilor politici şi al ziariştilor*1 care au formulat asemenea aserţiuni. (Rompres)

♦ Agenda/2♦ Rom vmturilor B♦ Viaţa politica/f ,♦ Artă-cultură/S♦ Omul şi societatea /6♦ Publicitate/7-9 :♦ Diverse /IO ' /.♦ Varietăţi/II •♦ Sport/12♦ fnvâţămmt-ştiinţă /13 + liconomia/I4♦ Eveniment/] 5♦ Ultima oră/16 ____

ANUL VII NR. 1637 ISSN 1220-3203

SIMBATA-DUMINICA 6-7 APRILIE 1996 16 PAGINI 300 LEI

m e t e o )

Vremea va fi în general frumoasă cu cerul variabil. Vîntul va sufla în general slab din NE. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 15 şi 18grade. Ieri, la Cluj- Napoca, la ora 12, se înregistrau 15 grade, iar presiunea atmosferică era de 733 mm Hg, în creştere.

Meteorolog de, serviciu: loan GIURGIU

De ce d em is io n ează

VALER CHIOREANU

După generalul Pitulescu, fostul şef al IGP, iată că un alt general român demisionează . dintr-un post foarte important. Este vorba

despre . Victor Negulescu, şeful Direcţiei de , Contraspionaj al M.Ap.N. Doi dintre pilonii siguranţei' ţării au ajuns, la scurt timp unul după celălalt, la trista concluzie că trebuie să demisioneze. Şi cu toate ' că, la prima vedere, cazul Pitulescu -apare ;mai „spectaculos în desfăşurarea şa, nu există deosebiri fundamentale între motivele care i-au determinat să facă pasul amintit. - ' •.. :: •^Fostul şef ăl IGP a explicat pe îndelete de ce a dorit să-şi’ părăsească postul'din poliţie. El ajunsese la concluzia'că, datorită unor factori exteriori IGP,' precum şi existenţei unei mafii alcătuită şi condusă - după toate regulile de funcţionare ale unor asemenea organizaţii, sprijinită de factori de presiune aparţinînd atît Puterii, cît şi Opoziţiei, nu poate asigura o funcţionare corespunzătoare instituţiei în fruntea' căreia se află. Pentru a fi măi convingător, generalul,: Pitulescu a oferit mai multe exemple de cazuri de compţie, care nu au putut fi soluţionate, cei în cauză reuşind să evite, beneficiind de certificate de sănătate “îngăduitoare”, aplicarea corectă a legii în legătură cu aceşti infractori, au fost amintite.de presă nume de oameni aflaţi în sferele înalte ale puterii şi chiar dacă apelul adresat acestora de a facilita încălcarea legii nu a dat rezultate, simplul fapt că cineva întreprinde o asemenea acţiune este semnificativ" Şi explică o stare, de lucruri care a dus, în final, la demisia generalului.Este adevărat, fostul şef al

(continuare în pag a 4-a)

Duminica Tioriiicr-Cu şase zile înainte de Paşte, Isus a pomii spre Ierusalim.

Âflînd că vine în sfîntă cetate, poporul L-â întîmpinat cu ramuri verzi de finic. Oamenii şi-au aşternut hainele ca un covor în calea Lui, bucurîndu-se şi strigînd: "Osana fiul lui David. Bine este cuvîntat împăratul care vine .în numele. Domnului". Intri nd în biserică, El i-a dat afară pe cei care vindeau la tarabe, spunînd: "Casă Meă este casă;de rugăciune” s: .f- v '.

Isus venea înarmat cu puterea dragostei şî a iertării,'aducea. pacea şi porunca dumnezeiască a slujirii şi a jertfei pentru semeni. Pe Isus îl slăveau în acea zi, cu cinstire omenească, cei ce nu înţeleseseră tîlcul adînc al propovăduirii Sale... Poate singuri copiii, ale căror glasuri nevinovate spuneau şi ele, pierzîndu-se în zgomotul mulţimii: "Binecuvîntat este cel ce' vine întru numele Domnului”. Poate numai ei înţeleseseră cu inimile lor curate pe adevăratul Isus. "Căci din gura pruncilor a ieşit laudă”. Alături de. dumneavoastră la această, mare sărbătoare, dorim tuturor să rămînă mereu asemeni copiilor, în curăţia gîndului, înţelepciune si pace. -

ADEVĂRUL DE CLUJ

P.U.N.R. crede că va înfrunta)0] Convenţia în turul doi Ia Cluj j

JDirectorul cam paniei

electorale a P.U .N.R., loan Gavra, apreciază că partidul său va cîştigă turul doi al alegerilor •

J Y T i r c t f c s

"Un pui de cuc s-a înstâpînit în sediul nostru

L: Domnule O priţă, este i a r o “ n o a p te a sc riito rilo r” ?

R .: Nu atît o “noapte”, cît o nouă luptă! Se întîmplă acum un lucru destul de n e p lă c u t . pen tru n o i, sc riito rii. Se întîm plă că sîntem puşi astăzi în situaţia de a anula un contract de asociere cu o firmă, care, tentată de aspectul şi poziţia centrală a sediului asociaţiei noastre, ne-a promis marea cu sarea, în sensul sprijinirii activităţilor culturalc pe care le o rg an iz ăm , ca să-i

deschidă

î . : Nu v re a u să fiu p o e tic , ■ dec i în t r e b : C u l tu ra a d e v e n it o MARFĂ?!

R.: Motivul pentru care se fac asemenea asocieri este foarte sim plu. A sociaţia Scriitorilor este o asociaţie profesională non-profiţ, care are în program ul său de ac tiv ita te o se rie de iniţiative culturale ce nu se pot realiza decît cu bani. Mă refer la prem iile anualeperm item să-şi

reprezentantă. E vorba de SC acordate celor mai bune “Safeguard’ , administrată dc , Doriri SERGHIE domnul Radu Geomolean. (continuare în pag a 6-ja)

locale din Cluj-Napoca; unde va I avea de înfruntat Convenţia | Democratică. P.U.N.R. amînă să j declare oficial candidatura lui | Gheorghe Funar, pînă la , declanşarea . cam paniei electorale. •.. Potrivit afirmaţiilor lui Gavra, I candidatul C.D.R., Radu Sârbu, | va fi sprijinit activ de U.D.M.R.' | din prim ul tur. D eputatul | P.U.N.R. spune că are . informaţii despre un protocol încheiat la Bucureşti între ■ U.D.M.R. şi Convenţie, fără să I ofere amănunte despre acesta. | loan Gavra crede că etnicii j maghiari , "care află în biserică | pe cine să voteze”, n-au primit ■ încă indicativul , astfel - explicîndu-se procentul relativ V mare al lui Liţiu în sondaje. I

loan Gavra este sceptic în | privinţa şanselor ca P.D.S.R. să | ajungă la o înţegere în Cluj cu i U.D.M.R.-ul, ”dar dacă o vor . face, fraţii noştri la guvernare vor avea numai de pierdut”. I P.U.N.R. mizează pe votul I lucrătorilor din platform a | industrială, partidul apărînd j

-interesele acestora i

Acuzaţiile au curs gîrlăIeri, conform celor stabilite de

Banca Naţională a României, s-a desfăşurat adunarea generală a acţionarilor ‘ Băncii "Dacia Felix”, începînd de la ora 10, la Casa Tineretului, în sala de Spectacole.J Ordinea de zi a cuprins cinci puncte: situaţia constatată de BNR la societatea bancară “Dacia Felix"; Hotărîrea BNR de decădere a unor persoane:..; Hotărîrea BNR privind introducerea măsurilor speciale de supraveghere -a. societăţii bancare-“Dacia Felixr S:A.; Măsuri organizatorice pentru accelerarea recuperării creanţelor B.D.F. şi de redresare cît mai urgentă a ■situaţiei economico- financiare a băncii; Stabilirea numărului de membri în consiliul de administraţie; Alegerea preşedintelui, administratorilor şi cenzorilor., Prezidiul, comisiile de lucru şi

ordinea de zi au fost propuse de către dl Vasile Dumitru, preşedintele interimar al BDF. Cu rezerve şi opuneri neglijabile, judecînd după numărul de voturi, propunerile au fost votate favorabil. ■

Ordonanţa prezidenţială adusă de dl Sever Mureşan nu a fost băgată în seamă

în .timp ce se vota componenţa comisiilor de lucru, dl Sever Mureşan, principalul client al BDF, fost acţionar majoritar Ia adunarea generală din noiembrie 1995, s-a adresat dlui Vasile Dumitru cu o ordonanţă: prezidenţială a Tribunalului Cluj

care, conform celor declarate de . .dl Sever Mureşan în prima pauză a adunării generale, a fost dată joi, 4. aprilie, şi se referea la stabilirea dreptului de ăcţionar al firm elor SITA şi ASTRA; eliminate de către consiliul de* administraţie al BNR din rîndul

: acţionarilor- Cu o zi înainte,-la conferinţa de presă de la Radio

: Cluj, dl Sever Mureşan; întrebat de reprezentarea la AGA'a celor două firme, a afirmat că mandatul a fost încredinţat avocaţilor (Nicolae Cerveni .şi Mihaela Burzo). întrebat, vineri, de ce a păstrat tăcerea asupra ordonanţei -

' prezidenţiale, d l Seyer Mureşan - a spus că nu doreşte să procedeze

ca alţi “bancheri" care-şi spală. rufele în presă. Ieri, doi executori

; au dorit să pună în aplicare ordonanţa, dar accesul în sală al dlui Sever Mureşan a fost blocat.1 Dl Vasile Dumitru a susţinut că

• se intrase deja în lucrările adunării generale, iar acţionari din sală nu s-au sfiit să spună: vezi-ţi, domnule, de treabă!, lăsa- ţi-ne în pace! etc.' Două noi

' tentative de a aduce ordonanţa la , cunoştinţa acţionarilor au fost sortite eşecului, deşi au fost şi

; voci care au cerut citirea ordonanţei. La un-moment dat, dl Dumitru l-a reclamat pe dl Sever Mureşan “că-i tot face semne” să iasă afară. Sala şi-a p ro te ja t' prin vociferări, preşedintele interimar., ■>

După incidentele cu ordonanţa, nu s-au ivit, în prima parte fenomene neprevăzute. Dl Petru Jurjuţ. a anunţat prezenţa. (564 acţionari prezenţi în sală, ■

Maria SÂNGEORZAN(continuare în pag a 16-a) •

Un sondaj măsluite?!)

%Caius CHIOREAN

Petru Liţiu, deputat PL-93, afirmă că rezultatele sondajului de opinie oferite de Iuliu Păcuraru, preşedintele PD Cluj, postului de radio PROTV sînt mistificate. El a declarat că, din-' tr-o discuţie referitoare la sondaj avută cu Cristian Rădulescu, deputat PD, acesta ar fi recunoscut că Petru Liţiu se află înaintea lui Radu Sârbu, după Gheorghe Funar. Deputatul PL- 93 a precizat: ”I-am spus lui Păcuraru că a m anipulaK rezultatele, şi el ă ris”.-

Deşi în opinia lui Petru Liţiu între Radu Sârbu, candidatul CDR la Primărie., şi Iuliu Păcuraru există 6 mare incompatibilitate (relevată de poziţiile divergente avute într-o emisiune la Radio-sonic), el crede că liderul PD Cluj "încearcă să se apropie de CDR pentru a obţine un post de viceprimar".

Petru Liţiu declară că, în condiţiile în care Radu Sârbu şi Iuliu Păcuraru'"au idei accentuat de stînga” şi "nu oferă soluţii”, el e gata să propună un program de administrare eficient.

. în condiţiile polarizării forţelor politice Tdin Cluj, "UDMR va avea un rol de arbitru”, apreciază; deputatul PL-93. El afirmă că un candidat unic al unei eventuale . alianţe extra-CDR ar fi automat ' 1 propulsat în turul doi, ţinîndu-se seama, bineînţeles, şi de voturile , m aghiarilor. Nemulţumit d e , fap tu l că Iuliu Păcuraru şi Romulus Zamfir îşi menţin în continuare candidatura . la Primăria Cluj, Petru Liţiu nu vede oportunitatea unei noi rundele discuţii, deşi afirmă că liderii PAC, PD, PL-93, şi-Partidulului Republican se vor mai întîlni.

Ioana GLIGOR

a d e v ă r u l AGENDA sîmhătă-duminică, <6-7 aprilie 1996 ( i

• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Eutihie Patriarhul Constantinopo- lului; Sf.Irineu de Sirmium; Cuv. Platonida; Calendarul greeo-calolic: SS.Eutihiu, arhiep, Constantinopo- lului (+582) şi Irineu, ep.m. în Sirmium; Dreptul Lazăr. Pomenirea morţilor; Calendarul romatţo-

catolic: Sîmbătă Sfîntă.• Mîinc: Calendarul ortodox: (+)

Intrarea Domnului în Ierusalim; Sf.Mc.Gheorghe Mărturisitorul; Sf.Mc. Achilina; (Dezlegare la peşte); (Denie); Calendarul grecocatolic: Duminica floriilor - Intrarea lui Isus în Ierusalim; Ss.Gheorghe, ep. în Melitene; Caliopiu, ni.(+ 304); Calendarul romano-catolic: + învierea D.N.Isus Christos - Pastele. Sf.Ioan Baptist de la Salle, pr.

• PREFECIURA.COfeniULJUDETEAN: i 19-64-16 i 1PR1MÂR1A CLUJ-NAPOCA; 19-60-30

• PRIMARIA DFJ: 21-17-90 PRIMĂRIATURDA; 31-31-60 -i

• PRIMĂRIA CÎMPIAHIRZII: 36-80-01 PRIMÂRIAHUEDIN: 25-1548 - ;

• PRIMĂRIA GHERLA; 24-19-26 ' ’ , POLITIA. CLIJJ-NAPOCA 955 şi 1 43-27-27 . ' .

POUŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA; 1349-76

POLIŢIA DEJ;21-21-21- P0LIJIA TURDA: 31-21-21 ‘ j• POLTJ1A CÎMPIATURZ31: 36X2-21 -

POLITIA HUEDIN: 25-15-38 ! PCOŢIA GHERLA; 24^14-14 POMPIERII: 981

• P R O T E C T IA aW -Â CLUJ-NAPOCA; 19-50-29 i

SALVAREA; 961 .SALVAREA CFR: 19-8S-91 INTERNATIONAL: 971

• INTERURBAN; 991• INFORMAŢII: 931

DERANJAMENIE:921 ORA EXACTĂ; 958 ’•

• REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE DISPECERAT: 19-8748

• REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02

• RECMAUTqNOMÂADQMEMULUI PUBLIC DISPECERAT: 1544-78 S.C. "SALPRBST1 S A DISPECERAT: 19-55-22 ,

• COMENZI SPpOALE PENTRU/ TRANSrORTRETOUURI: 11-10-12

in t 132 |• DISTRIBUITA GATFJjOR NATURALE;

INTERVENŢII GA2E 928; DISPECERAT 433424 ! . . ,

• REGISTRUL ĂUTO ROMÂN: 19-21-00.

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA principalele direcfil

Irenuri accelerate, rapide şl Infcrdty•BAIA MARE,SATU MARE(prin Dej):15,05 i '•BISTRIŢA: 15,43 . 1 •BRAŞOV (prin Dej); 1,49 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 0,0t; 4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Sibiu - Piatra Olt); 11,42 (prin Petroşani - Craiova): 10,00 •BUDAPESTA; 0,28; 16,14; •GALAŢI (prin Ploicşti-Buzău): 9,33 •IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14; •ORADEA; 2,45; 16,43; 21,00 •SATU MARE: 4,04 •SIBIU; 15,30•SIGHETU MARMAŢIEI; 6,11

TIMIŞOARA (prin Albalulia):5,19; 17,30; 22,49; 23,08 ;(prin Oradea) :15,16

TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 INFORMAŢII GARĂ; 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

ORARUL CURSELOR TAROM

Din 1 aprilie 1996 Plecări din Cluj-Napoca -

8,20 şi 18,50 'Plecări din Bucureşti - ;

6,50 şi 17,20. d e l u n i p î n ă v in e r i .

Sîmbătă:. ■,Plecări din Cluj-Napoca -13,05 Plecări din Bucureşti - 11,35Preţ bilet; români - 54.700 lei

străini - 55 dolari.TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in zilele.de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta In zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskok, cu plecare din Ouj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.

INFORMAŢIIAutogara I: 14-24-26 Autogara II: 13-44-88

Programul policlinicii fără plată

“Familia Sfîntă”8-12 aprilie 1996,

Medicină generală: dr. I. Boilă 9 ,1 1 (10-12), dr. G. Răfan 10 (12- 14), dr. M. Suciu 10 (10-12), dr.. C. Ioviţă 9 (12-14), dr. C. Popa;11 (12-14), dr. S. Loga 9 (15-16); Interne: dr. F. Gherman 10 (10- 12), dr. A. Iancu 10 (11-13), dr. ! Gs. Szakacs 10 (14-16); Pediatrie: dr. R. Mitea 9 (13-14), dr. M. Fritea 9 (15-17), dr. D. Lapea 10 (13-14); Reum atologie: dr. F. Bayradar 10 (15-17), dr, I. Alb 9 (12-14), dr. C. Zotta 8 (14-16); Ginecologie: dr. C. Fodor 9, 11' (10-12); Chirurgie: dr. C. Cosma 9, 11 (10-12); Psihiatrie: dr. I. Bădescu 10 (13,30-14,30); Dermatologie: dr. II. Radu 11 (12-14); Psihologie: Psiholog L. Boilă 9 (15-17).

Program area bolnavilor de luni pînă vineri, între orele 12- 14, te le fon I6-*78-22 sau la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr. 3, bl. D12, ap. 12.

« F A R M A C IAFarmacii de serviciu: sîmbătă, 6

aprilie: Farmacia ur.2 "Perla” ,' str.Gh.Doja nr.37, telefon 19-48-54, orar 8-20, Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-14, Farmacia nr.27 "Mercur” , Aleea Detunata nr.l, telefon 14-51-37, orar8-13,Farmacia nr.57, Cart. MănăşturII Compl. Union, telefon 16-56-15, orar 8-13, Farmacia ”Zea", P-ţa

Unirii nr.27, telefon 19-75-96, orar9-15; duminică, 7 aprilie: Farmacia nr.2 "Perla”, str.Gh.Doja nr.37, telefon 19-48-54, orar 8-20, Farmacia n r .l , P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-14. Farmacii cu serviciu permanent:

Farmacia "C orafarm ” , str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05. Garda de noapte: Farmacia nr.2

"Perla", str.Gh.Doja nr.37, telefon19-48-54, orar 20-8.

5 - 1 1 a p r i l i eREPUBLICA - Obsesia - SUA -

premieră (2 serii) (9; 12; 15; 18) * VICTORIA - Poliţia n-a văzut nimic-Hong-Kong-premieră (11; 13; 15; 17; 19) * ARTA -A tît de aproape de c e r-S U A (ll; 13; 15; 17; 19) * MÂRÂŞTI - sala A: 5- 7.04 - Minciuni adevărate - SUA (13; 15,30; 18,30); 8-11.04 - Ace Ventura - Un nebun in Africa - SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Numele de cod: Răzbunare-SUA (13,30; 15,30; 17,30) * FAVORIT

-Labirintul nopţii-Franţa (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX - Frum oasă şi răzbunătoare - SUA - premieră; TINERETULUI - Podurile din Madison County - SUA - premie­ră; Minciuni adevărate - SUA.

DE J: ARTA - Pasăre de noapte- Italia; A gentul 007 co n tra Goldeneye - SUA - premieră.

CÎM PIA TUR7.II: MUNCI­TORESC - Ju ra an ji - SUA - premieri; Suspecţi de serviciu - SUA -prem ieră.

G H ER L A : PACEA - Ace Ventura - Un nebun In Africa - SUA - prem ieră; P ro fu ’ de englţză - SUA - premieră.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga”

(strada Clinicilor 2); Orar: zilnic:8 - 13,45; 14,30 - 21,sîmbătă: 8- 14, duminica: închis.,

■ Biblioteca ' judeţeană "OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR; luni-vineri: 8-19,45; sîmbătă’. 9- 13,45; duminica - închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni- sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca ‘Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri- 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16 :

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu j l ) . Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14;- sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ . Bibliotecă Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.' ■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hcrmann Obcrth" (str. Memoranduinuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.‘ ■ Biblioteca "Valeriu Bologa"

ă Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

Sîmbătă, 6 aprilie 1996Programul 1: 7,00 La prima oră; ;

8,50 Ba da, ba nu !; 9,50 Serial: Drumul spre Avonlea; 10,40 Matineu muzical; 11,25 Emisiune de -ştiinţă; Pas cu pas; 12,15 Ecranul - magazin cinem atografic; 13,05 Pleiade - repere istorice; 14,00 Actualităţi; 14,10 Tranzit 105 ;19.15 Teleenciclopedia; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film: O femeie curajoasă; 22,25 Şcoala vedetelor în concert; 23,30 Actualităţi; 23,50 Serial: Perla neagră; 0,35 Roată văd lumea cu ochii - cîntece din folclorul bihorean; 1,10 Live in The New World. Concert cu Paul McCartney (p il). : :

Programul 2: 7,00 Intîlnirea de sîmbătă - Program al Studioului TVR Cluj-Napoca; 12,00 MTV Disco Dance; 13,00 TVR Timişoara;13,30 Est Meridian, magazin de sfîrşit de săptămînă - TVR Iaşi;15,55 Desene animate: Ursuleţii inimoşi; 16,20 Serial: Dedublarea;17,05 Itinerare spirituale; 17,30 Planeta cinem a; 18,00 Serata muzicală; 20,30 Pariaţi pe campion;21.00 TVM Mesager; 21,30 Box. Campionatele europene - semifinale (înregistrare); 22,30 Serial: Santa Barbara; 23,15 Alfa şi Omega - ştiri şi reportaje din viaţa cultelor; 0,15 Jazz Alive Show.

TVR CLUJ-NAPOCA (Pr.2 ,7.00 -12,00): Intîlnirea de sîmbătă: jurnal în retrospectivă; rubrica în limba germană; rubrica în limba maghiară; magazin de sfîrşit de săptămînă; desene animate; viaţa sportivă, cîntece care rămîn; incursiune în necunoscut; muzică; umor; informaţii utile; concursul emisiunii.

PRO TV: 8,00 Desene animate; ,9,30 Serial: Flipper; 10,00 Film: Domnii preferă blondele (r); 12,00 Serial: Dosarele X (r); 12,50 Doar o vorbă să-ţi mai spun ... (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Fort Boyard;14.15 Desene animate: Duckman;14,40 Stelele Olympiei; 15,00 Lumea filmului; 15,25 Tenis ATP Magazin;-15,50 Sport extrem; 16,15 Serial: Seaquest; ‘17,00 Fotbal Divizia Naţională; 18,50 Motor

Sport Magazin; 19,25 Ştirile Pro Tv;19,55 Doar o vorbă să-ţi mai .spun. ...; 20,00 Film: în slujba armelor (SUA); 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 , Serial: NYPD Blue - viaţă de poliţist;23,00 Serial: Suspect de crimă; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Sport la minut: ştiri sportive; 0,30 Fotbal Campionatul Spaniei; 2,00 Muzică: Top 10 TMZ; 3,00 Serial: NYPD Blue - viaţă de poliţist (r); 4,00 Serial: Suspect de crimă (r); 5,00 Sport; 6,45 Fort Boyard.

CBN; 10,00 D eschiderea programului; 10,05 Teleprichindel (reluare); 10,30 Film pentru copii: "M rs.D oubtfire” ; 11,50 Lumi

p'eaator

■ Muzeul Naţional de Artă(Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri:9-17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

paralele - film SF (reluare): "Conan Barbarul” ep.2; 13,30 închiderea em isiunii; 18,00 D eschiderea programului; 18,05 Caleidoscop (film docum entar): "Panoram a italiană’ - Lorenzo M agnificul” ;18,30 Desene animate; 19,00 Film artistic: "Zbor prin iad”; 21,00 Ora locală i (ştiri); /2 1 ,3 0 Film documentar; 21,50 Top 10; 22,30 Film artistic:. ”Eating Raoul” (cu: Mary Wpronow, Paul Bartel, Robert Beltran,iregia Paul Bartel); 0,00 Ora locală (ştiri); 0,30 Muzică.

Duminică, 7 aprilie 1996 P ro g ra m u l 1: 8,00 Bună

dimineaţa; 9,00 Emisiune pentru copii: Trei pentru o mască; 10,00 Lumină din lumină; 11,30 Viaţa satului; 12,55 Alfa şi Omega - ediţie specială; 13,40 Serial: Visînd la Jeannie; 14,10 Actualităţi; 14,30 V ideo-m agazin; 17,10 Floarea florilor - muzică populară ; 17,35 A doua alfabetizare; 17,50 Serial: Star Trek; 18,45 A doua Românie; 19,15 Robingo; 20,00 Actualităţi; 20,50 Film: O treabă bine făcută; 22,40 Tragerea Loto 6/49 şi Noroc; 22,50 Filmele sâptâm înii; 22,55 Box. Campionatele europene - finale (Danemarca) (înregistrare); 23,25 Actualităţi; 23,40 MTV. 3 from 1; 0,10 Film serial: Setea (Grccia); 0,50

Nocturnă lirică P ro g ra m u l 2 : 7,00 5 x 2

Magazin duminical TVR W 13,00 MTV QreatestHits; 14,00 Un zimbetpentru vîrstă a treia; 14,30 Film serial: Dedublarea; 15,30 Repriza a treia: Fotbal Oivizia Naţională, etapa 30; Box - CE din Danemarca; 19,30 Serial: Puterea, pasiunea; 20,00 a patra în tîln ire a şcolilor şi academ iilor europene 4e teatru;21.00 TVM Mesager; 21,30 Descoperirea planetei; 22,00 Udo Jurgens în concert; 22,15 La puterea

■ a doua; 23,00 Serial: Santa Barbara;23,45 C hristos pe ^M untele Măslinilor - oratoriu op. 85 d c L. van Beethoven.■ PRO TV: 8,00 Desene animate;9,30 Serial: Insula misterioasâ;10,00 Film: în slujba armelor; 12,10 Serial: Seaquest (r); 12,50 Doar o Vorbă să-ţi mai spun ... (r): 12,55 Ştirile Pro Tv;-13,00 Serial: Frinde- ţi-1 pe Smart!; 13,40 Serial: B aby M; 14,40 Baschet NBA; 15,30 Interviurile Barbarei Walters; 16,00 Fotbal II Calcio; 17,45 Faţă în faţă cu Ilie Şerbănescu; 18,30 Serial: Beverly Hills; 19,25 Ştirile Prp T v ;19,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun...;20.00 Film: Henry şi June (SU A );21,50 Ştirile Pro Tv; 22,10 Sierial:

.Verdict: crimă; 23,00 Sport la m in u t::ştiri sportive; 23,15 Autom obilism Formula 1 MP al A rg en tin e i - Buenos Aires; 1,00 Baschet N B A .

CBN: 10,00 Deschiderea p r o g r a ­mului; 10,05 Film artistic ( re lu a re ) : “Zbor_ prin iad”; 11,30 F o l c l o r ; 12,30lnchiderea programului. 1 8 , 0 0 Deschidere? programului; 18,05 T o p10 (reluare); 19,00 Ora locală ( ş t i r i ) ;19,15 Reporter special; 20,00 F i l m artistic: "Culoarea roşie a i u b i r i i ” (Franţa 1995, cu: I re n e Jacob, J e a n Louis T rintignant. Un f i lm d e Krysztof Kjieslowski); 21,30. F i l m documentar; 21,45 Penalty; 2 2 , 3 0 C oncert Led Zeppelin; 0 , 0 0 închiderea programului. /

iramul stafiilor deU N I P L U S R a d i o

Sîmbătă,'6 aprilie6.00-10,00 Un alt început: 6,00-7,00

VOA; 8,00-8,30 BBC. 10,00-14,00 Show-biz Express (Rona). 14,00-14,30 BBC. 14,30-18,00 Weekend magazin (Tania). 18,00-19,00 BBC. 19,00-21,00 Coca Cola Planet Live -în concert Boyzone (Felix Moldovan). 21,00-21,30 BBC. 21,30-23,00 Music by Request (Gabi Chira). 23,00-6,00 Disco Fever, l’arty on 88.3 FM. ■ ,

Duminică, 7 aprilie6.00-10,00 Un alt început (George

Vereş). 10,00-12,30 Show-biz Express (Ştiri Uniplus la orele 10,00, 11,00 si12,00) (Felix Moldovan). 12,30- 13,30 Miracolul sunetelor (Cristian Mureşan).14,00-14,30 BBCJ 14,30-18,00 Weekend Magazin (Tania): 17,00-17,30 Sport (Ioana Cosma); 16,00-17,00 Top Ten.18,00-19,00 BBC. 19,00-21,00 Top Slow (Horaţiu Nicoară). 21,00-23,00 Overdose Uniplus. 23,00-6,00 Music by Night (Andreea Katonna).

RadioSonicFM S8,7 MHt

Sîmbătă, 6 aprilie8,00-11,00 Sonic Matinal (ştiri, sport,

meteo, utilitare, muzică) (Anca Mateş).

Programul Radio ClujSîmbătă, 6 aprilie: 6,00 Bună dimineaţa (vă spune Ioana Kanya).

8,00-10,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00-11,00 Dor călător prin Transilvania: muzică populară din fonoteca Radio Cluj, redactor Florin Munteanu. 11,00-13,00 Actualităţi, sport şi muzică. 13,00 Radiojurnalul (Bucureşti). 13,15 M icrofonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064/ 18.72.66. 14,00 închiderea programului de dimineaţă. 16,00 Emisiunea în limba maghiară, 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 Bilete de papagal, talkshow de şi cu Virginia Fctinca. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară Ia cerere. 22,00 închiderea programului.

Duminică, 7 aprilie: 8,00 Din grădina cu flori multe, redactor Florin Munteanu. Radioduminica. Divertisment - magazin radiofonic I» 909 şi 1593 Khz. Apărătorii gliei transilvane, realizator: mr Şcrgiu Vitalian Vaida. 13,00 Radiojurnal. 13,30 Universul creştin, redactor Lucia Stana Sevianu. 18,00 Buletin de ştiri. 18,05 Cursive sonore, divertisment duminical. 20,00 Din grădina cu flori multe, muziţâ populară la cerere, redactor: Florin Munteanu. 21,55 Buletin de ştiri. 22,00 închiderea programului.

11.00-12,00 CD Sonic (Călin Andrei).12.00-14,00 Emisiune în limba maghiară. 14,00-16,00 Super Sonic (Dj.Dreams). 16,00-17,00 Music News (Dj. Magic). 17,00-18,30 O amintire şi-un surîs (emisiune pentru vîrstă a (reia) (Vasile Truţa). 18,30-20,00 Seif Control (emisiune pentru adolescenţi) (Marina Lup). 20,00-22,00 Emisiune în limba maghiară. 22,00-8,00 Saturday Night Fever (Dj.Dreams).

Duminică, 7 aprilie.8.00-9,00 Caleidoscop (Cătălin

Berindean). 9,00-11,00 De Ia femeie la femeie (Georgeta Todoruţ). 11,00-12,00 Music Box (Călin, Stănescu). 12,00-14.00 Emisiunea în limba maghiară.14.00-16,00 Boum Top Sonic (Dj.Magic). 16,00-17,00 Super Sonic (Dj.Dreams)., 17,00-20,00 Groapa cu lei (Cozmin Guşă şi Anca Mateş). 20,00-22.00 Emisiune în limba maghiară.22.00-6,00 Muzică în pijama (Daniel Boroştean). '

V Sîmbătă,6 aprilie

7,00-7,20 Ra- }v MW#*?.:.<■■■■■:" * diojumal România

Aclualitâti. 7,20- B S a 1*,00 Radio-

program Primul salut” . 11,00-13,00 Muzică, ştiri, publicitate. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,30-16,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări ^i reportaje despre evenimentele de peste zi). 16,00-16,30 Divertis Radio Show. 16,30-17,00 Muzică, ştiri, publicitate. 17,00-18,00 Greierii şi mâmăliga.r. 18,00-19,00

' Program preluat RFI. 19,00-21,00 Top Remember - Dan Creta. 21,00-22,00 Muzică, ştiri, publicitate. 22,00-5,00 Divertisment, concursuri, show nocturn (Radioprogram live).. 5,00-8,00 Muzică, ştiri, publicitate.

Duminică, 7 aprilie '8.00-11,00 Radioprogram "Primul

salut". 11,00-11,30 Agenda culturală.11,30-12,00 Divertis Show. r. 12,00-13.00 Muzică, ştiri, publicitate. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-14,30 CD Prompt (emisiune dc răspunsuri la întrebările d-voastră). 14,30-18,00 USA Top 40.

'18,00-19,00 Program preluat RFI. 19,00-23.00 "Musica Magica" - Ştefan Coroian. 23,00-24,00 Muzică, ştiri, publicitate. • /

Teatrul de păpuşi Puck

prezintă duminică, ora 10,30 Tip şi T»p (secţia română).

Opera Română. prezintă duminică, 7 ap rilie ora 18,30 - Madama Butterfly.

S.C. Dental R0VA- S0C0L0V

Calea Moţilor 106 , ap . 5 .Tratamente

stomatologice complexe:> terapie> protetică [ceramiţă]> chirurgie (rezecţii. implante]

Programări la tel.: 4 3 0 0 2 8Zilnic orar: 9-19

sîmbătă 9-14 Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%.

POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

slr. Pascalj nr.S, cart Gheorgheni

1NTFJINE -'CA RD IO IjOGIE N E U R a IO G IE ■ PSIHIATRIE • ENDOCRI­

NOLOGIE • REUMATOLOGIE • ECOGRAFIE-ALERGOLOGIE • D E R -

■ MATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDIE - O .R .L •

OFTALMOLOGIE • GINECOIjOGIE1 ONCOLOGIE

PEDIATRIE * UROLOGIE ACUPUNCTURA

LABORATOR .(Biochimie < Bacteriologie Im unologie - Paraatologie Determinare R h > T este de sarcină < A ntigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pen tra dep ista rea cancernloi de col u terln < Investigaţii pentru sterilitatea feminină ţi m asculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 .M e d ic d e gardă: o re le 2 1 - 7 Rezervare, consultaţii

la teL 41.41.63. j

ALIANŢA ANTISU1CIDLI FELIN E

Sufletulnostru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonulvicţiL

41 41 63Z i l n i c î n t r e o r e le 2 0 - 2 4 .

( 3 ) simbătă-duminică 6-7 aprilie 1996 RQZA VÎNTURILOR ADCVARUL'd e ca m

RUSIA: "ELTÎN ÎN ARENA ELECTORALA PENTRU UN DUEL CU ZIUGANOVfi

Comisia electorală a I înregistrat oficial la 3 aprilie | candidatura preşedintelui■ Boris Elţîn la un nou mandat,■ candidatul comunist fiind I desemnat ca singurul său | adversar veritabil într-un | scrutin pe care toţi analiştii îl

Iprezintă deja ca un duel:

“Am un rival dificil, puternic, dar nu mi-e frică de el, vreau să-l înfrunt”, a declarat şeful statului imediat după înregistrarea candidaturii sale de Comisia Electorală Centrală, la ; Moscova, referindu-se la comunistul Ghennadi Ziuganov.

Stimulat de creşterea popularităţii sale în sondaje - al doilea în cş priveşte

I intenţiile de vot în cadrul primului tur cu 18 procente faţă de ' 25 de procente exprimate pentru Ziuganov şi cu un decalaj de 3 procente în cel de-al doilea tur -, candidatul-preşedinte a ţinut să dea un efect spectaculos intrării sale în campanie.

| “Soarta Rusiei depinde de rezultatul acestui vot” , a avertizatei.

Anunţindu-şi candidatura la jumătatea lui februarie, Elţîn s-â prezentat deja ca un bastion- împotrivacomunismului. Potrivit ■analiştilor, el ar trebui să ; continue să joace pe două planuri - cel al bipolarizării opţiunilor şi al menţinerii stabili tătii. , , '

“Strategia campaniei sale va fi de a-i convinge pe alegători că nu există decît doi candidaţi veritabili, apoi de a-i convinge pe cei indecişi că, între două rele, Elţîn reprezintă răul mai mic”", a precizat Michael McFaul de la Fondation Camegie din Moscova. Şi pentru acest expert, prima parte a operaţiunii a “reuşit deja remarcabil”. Şeful statului, care de-acum două luni şi-a intensificat intervenţiile pe toate fronturile, este ajutat de faptul că Ziuganov este pentru moment singurul contracandidat

" tIIIIIIIIIII

A F Pd in 3 a p r i l ie 1 9 9 6

II

IIIIIIL .

înregistrat pentru scrutinul din iunie “Urmează să vedem acum a doua etapă”, continuă Michael McFaul. “Echipa lui Elţîn nu va spune ‘ priviţi toate lucrurile minunate pe care le-am făcut’, ci ‘ candidatul nostru’ reprezintă stabilitatea’. Nu alegeţi între bine şi foarte bine, ci între rău "şi mai rău”.

La 3 aprilie, Elţîn nu a evitat de altfel să afirme că alegerea rivalului său comunist ar însemna eliminarea “participării la conducerea statului”, făcînd apel la “bunul simţ şi la dragostea de ■ ţară” a concetăţenilor săi.

Şeful statului a făcut astfel’ apel la cei indecişi, care reprezintă o treime din electorat după cum arată sondajele. Un electorat, potrivit analiştilor, mai curînd “neideologic”, puţin

interesat de politica de zi cu zi, speriat de “schimbările revoluţionare” şi care se decide în general în săptămînă ce precede scrutinul.

Elţîn va trebui deci să se prezinte ca un candidat al “statu-quo-ului” în faţa unui Ghennadi Ziuganov care în ultimele săptămîni şi-a sporit numărul declaraţiilor foarte ortodoxe - “noi nu sîntem social-democrâţi” - pentru a-i atrage de părtea partidului său pe toţi nostalgicii. “O eroare monumentală” de strategie afirmă McFaul, care consideră că, dimpotrivă, candidatul comunist ar trebui să caute “deschiderea”.

Acum, preşedintele- candidat trebuie deci să se organizeze cît mai bine pentru | primul tur. Democraţii, » divizaţi, intenţionează deja să JJ facă front comun. Proiectul de I coaliţie “forţa a treia” - care | merge de la naţionalistul moderat Aleksandr Lebed, pînă la reformatorul de B opoziţie,Grigori Iavlinşki - se | află afundat în negocieri interminabile. .

. în ceea ce-1 priveşte pe ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski, care provoacă în mod regulat surprize, strategia Kremlinului va consta din a-1 “pune în umbră”, chiar cu riscul de a favoriza la nevoie apariţiile televizate'ale lui Ziuganov, potrivit expertului de la Fondation Carnegie.

“G-7” ADERA GLOBAL LA CONCEPTELE ECONOMICE ANGLO-SAXONE

l

lllllllll

j

Miniştrii din “G-7”, aprobînd la Lille (Franţa) evoluţia spre o descentralizare sporită a economiei mondiale şi o mai mare flexibilitate,a<

-pieţei muncii - au aderat în mod global la concepţiile economice anglo-saxone, chiar dacă ţările europene' înţeleg să păstreze o anumită identitate socială. .

Printre cele şapte ţări cele mai industrializate, Gennania şi Franţa au apreciat de fapt că este necesar cu siguranţă să se adapteze la o evoluţie ineluctabilă, dar că trebuie de asemenea păstrate o serie de cuceriri sociale care sînt o componentă a culturii şi istoriei lor.

Se pot “trage învăţăminte de la Statele Unite în materie de flexibilitate”, dar modelul american “nu poate fi copiat”, - a spus ministrul german al economiei, Guenter Rexrodt, în timp ce preşedintele francez Jacques Chirac, a pledat pentru “modelul social european” şi menţinerea salariului minim.

Aşadar, reuniunea de la Lille a consacrat evoluţia economiei mondiale: muncitorii trebuie să înveţe “să slăbească centură de siguranţă” pentru a se adapta la o mai mare “flexibilitate”

a muncii, au subliniat miniştrii francezi ai muncii şi finanţelor, Jacques Barrot şi Jean Arthuis.

Declaraţia finală a preşedinţiei franceze apreciază de altfel că “mondializarea-schimburilor şi expansiunea tehnologiilor informaţiei sînt purtătoare de mari promisiuni” şi că trebuie “favorizată apariţia locurilor de muncă ale viitorului ameliorînd supleţea economiilor noastre”. în consecinţă, vor trebui “să fie

revizuite anumite reglementări devenite neadaptate”, efectuînd “reforme de mare amploare”.

Potrivit afirmaţiei secretarului american pentru’ probleme sociale, Robert Reich, a existat un consens în ce priveşte necesitatea / . continuării orientărilor economice actuale, a revenirii la o creştere mai puternică, a _ continuării deschiderii pieţelor. Dar mai ales, cu toţii au recunoscut “legătura dintre flexibilitatea şi creşterea utilizării forţei de muncă” . “Securitatea locului de muncă”, poate fi asigurată dacă muncitorii sînt mai bine pregătiţi, ceea ce le-ar permite “să treacă de la un loc de muncă la un altul”.

Primirea favorabilă de care s-au bucurat tezele americane se

explică fără îndoială prin faptul că Statele Unite au venit la Lille cu rezultate economice măgulitoare: 8 milioane de locuri de muncă create, o rată a şomajului redusă la 5,6 la sută. “Cu aceste succese aveam ceva de oferit”, a apreciat secretatul american al comerţului, Ronald Brown. Cu atît mai mult cu cît compatriotul său, Robert Reich, pledînd pentru menţinerea . “protecţiei” categoriilor celor mai defavorizate, a prezentat un liberalism “cu faţă umană”, mai susceptibil să ob ţină: adeziunea europenilor: tezele lui Robert Reich sînt adeseori , reluate de Barrot. Dar miniştrii din “G-7” au părăsit oraşul Lille conştienţi de' dificultatea de a transmite mai departe mesajul.- Declaraţia finală se doreşte “o adeziune” de opinie asupra: mondializării şi flexibilităţii. O opinie care suscită totuşi neîncredere prin incertitu­dinea locului de muncă, cUm a demonstrat mişcarea socială din luna decembrie din Franţa. De altfel, organizatorii manifestaţiei împotriva “G-7” au rezumat această neîncredere scandînd: “inegalităţile în stil american - nu, mulţumim”.

ACCIDENTUL AVIATIC DIN SUDUL CROAŢIEI RELIEFEAZĂ RISCURILE IMPLICĂRII S U A ÎN BOSNIA

Prăbuşirea în sudul Croaţiei a avionului în care se afla Ron Brown, ministrul american al comerţului, reliefează pericolele politice şi fizice ale implicării Statelor Unite în Bosnia.

Accidentele militare legate de ■ desfăşurare a 20.000 de militari americani în ’ cadrul, forţei conduse de NATO cifrată la

'60.000 de membri şi care sprijină aplicarea acordurilor de pace de la Dayton în Bosnia au fost minime, în ciuda temerilor iniţiale că aceşti militari ar putea deveni ţinta unor unităţi sîrbe, musulmane sau croate. Un soldat

k—,a fost ucis în urma exploziei unei mine, iar altul într-un accident de automobil. Cinci au fost

răniţi. Ron Brown este cea de-a patra oficialitate americană care şi-a pierdut viaţa de c în d . administraţia Clinton a preluat în mod hotărît iniţiativa, după peste doi ani de activitate febrilă, în încercarea de a pune capăt celui mai tragic conflict din Europa din perioada postbelică ’ şi în reconstituirea statului devastat din Balcani. în multe privinţe efortul SUA, care a pus capăt celor 42 de luni de război şi a oferit Bosniei şi populaţiei ei o nouă trezire la viaţă, a fost impulsionat de prima tragedie survenită în august 1995. Trei o ficialităţi americane şi-au pierdut viaţa cînd automobilul francez blindat în care călătoreau

s-a prăbuşit într-o rîpă adîncă în apropiere de Saraievo. Un soldat francez din cadrul forţelor ONU şi-a pierdut de asemenea viaţa. C ele trei înalte oficialităţi americane care au sfîrşit tragic

R e u te r d in 3 a p r i l ie 1 9 9 6

făceau parte din misiunea de pace din Bosnia condusă de Richard Holbrooke, secretarul de stat adjunct pentru afacerile europene." Ei au fost nevoiţi să călătorească cu automobilul pe şoseaua periculoasă de lîngă Saraievo deoarece sîrbii bosniaci nu garantau securitatea zborului cu avionul. Decesul lor a survenit într-o perioadă în care

iniţiativa SUA a fost primită cu mai mult interes de aliaţii SUA; şi de facţiunile beligerante din Bosnia comparativ cu proiectele anterioare. Profund afectată de sfîrşitul tragic al Oficialităţilor americane, administraţia - şi în mod " deosebit Richard Holbrooke - şi-a intensificat eforturile de instituire a păcii, concretizate în semnarea acordului de pace mediat de SUA.

Din luna ianuarie, TFOR şi-a îndeplinit cu succes principala sarcină a separării armatelor bosniace beligerante şi a asigurării retrocedării teritoriului cucerit, în conform itate cu prevederile tratatului de pace.

în prezent, eforturile internaţionale se axează pc încercarea de a ' reconstrui

, infrastructura Bosniei, sistemul economic şi poljţic - un obiectiv important care expune riscurilor Statele Unite şi aliaţii săi, ca de altfel şi Bosnia, dacă nu este conştientizat. în acest context a

' survenit accidentul lui Brown. Un susţinător neobosit al intereselor comerciale ale SUA în plan internaţional, Brown, în vîrstă de 54 de ani, conducea o delegaţie de aproximativ 12 preşedinţi de com panii americane aflaţi în misiune comercială în Balcani. Urmau să discute proiecte de reconstrucţie din Bosnia.

A C F N riO W îA » E rR11S4

■s VI IO N AL M R S « K S O

î n a c e a s t ă p a g i n ă

p u b l i c ă m m a t e r i a l e f u r n i z a t e

d e A g e n ţ i a N a ţ i o n a l a d e P r e s ă

R O M P R E S , p r e c u m

ş i d i n a l t e s u r s e .

II ^ i ■■ - C are e atitudinea 'a u to r i tă ţ i lo r Republicii I Moldova faţă de hotărîrca | Dumei de Stat a Rusiei vizînd | denunţarea acordurilor cu■ privire la crearea CSI?■ - Chiar în ziua de 15 martie,I cînd Duma a declarat caduc | acordul de la Belovejskaia■ Puscia, am autorizat Ministerul I de Externe să declare că efectul.■ juridic al sus-numitei hotărîri Ie s te nul pentru Republica | Moldova. Cu alte cuvinte,■ Moldova respinge orice î tentative de a reanima fostul

MIRCEA SNEGUR: “FIECARE STAT ARE DREPTUL DE A DECIDE INDEPENDENT DACĂ ADERĂ SAU NU LA NATO"

■ imperiu.| - C are sînt poziţia şi | intenţiile Moldovei faţă de

procesele de in teg rare aI fostelor republici sovietice?I - Republica Moldova a lăcut | publică de la tribunele■ diferitelor foruri internaţionale \ opinia sa în această chestiune.■ Considerăm că orice integrare | este binevenită atunci cînd o

ţară sau alta îşi realizează în cadrul ei interesele sale. în cazul CSI noi pledăm doar pentru o largă cooperare economică, neparticipînd la structurile politico-militare. Aceasta este poziţia noastră principială.

- C are sînt obiectivele primare ale Republicii Moldova pe planul politicii-externe? Care este starea de lucruri în relaţiile Moldovei cu Consiliul Europei, Uniunea Europeană, NATO?

- Fireşte, principalul obiectiv constă în afirmarea în continuare a Republicii Moldova pe arena internaţională, asigurarea factorului extern pentru consolidarea independenţei statale. Am stabilit şi dezvoltăm relaţii de cooperare cu toate organismele internaţionale şi cu toate statele în care ne sînt respectate interesele şi care, la rîndul lor, manifestă dorinţa dc a' conlucra activ cu noi. în vara anului trecut am aderat la

Consiliul Europei, fiind de fapt prima ţară din CSI care a fost admisă în acest organism. Cu Uniunea Europeană am semnat în 1994 Acordul de Parteneriat şi Cooperare, acord ce este în curs de ratificare de cătrc parlamentele ţărilor membre ale UE. De

la această structură. Republica Moldova consideră că extinderea Alianţei nord-atlantice spre est nu periclitează securitatea ei.

" ’ - . C are este viziunea conducerii Republicii Moldova asupra perspectivelor aplanării conflictului transnistrean şi

Răspunsurile preşedintelui Republicii Moldova, Mircea Snegur, la întrebările corespondentului

ziarului independent "Kauno Diena" din Lituania; Moldpres

menţionat că la ora actuală relaţiile noastre cu acest organism se realizează prin Acordul Comercial Interimar, semnat anul trecut. Cu Alianţa nord-atlantică, ca şi celelalte state europene nemembre, colaborăm în cadrul Parteneriatului pentru pace, avînd semnat şi un program individual. Referitor la extinderea NATO spre est, considerăm că fiecare stat are dreptul de a decide independent dacă aderă sau nu

retragerii contingentului de trupe ruseşti de pe teritoriul Moldovei?

- Diferendul transnistrean a fost inspirat din exterior, neavînd un substrat'de ordin tehnic sau religios, ci doar coloratura politică, conferită de forţe nostalgice după Uniunea Sovietică. Soluţionarea lui constituie un proces dificil, la care îşi dau concursul OSCE, avînd în tara noastră o misiune

specială, reprezentanţii preşedintelui Federaţiei Ruse şi al Ucrainei. Dialogul politic pentru care ne pronunţăm univoc continuă, în acest sens este deosebit de importantă Declaraţia comună din 19 ianuarie a.c. a preşedinţilor Republicii Moldova, Federaţiei Ruse şi Ucrainei cu privire la urgentarea soluţionării consecinţelor conflictului. în el s-a accentuat că Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova. în a doua jumătate a lunii mai este preconizată o întîlnire la v îrf a conducerii Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse cu participarea mediatorilor. Există şansa reală ca ea să devină una a soluţionării definitive' a disensiunilor.

La 21 octombrie 1994 a fost semnat Acordul moldo-rus privind retragerea Armatei a14-a a Federaţiei Ruse staţionate pe teritoriu l M oldovei, în raioanele ei estice. Spre regretul

nostru, Acordul nu a fost ratificat încă de către Duma de Stat a Rusiei. Nutrim speranţa că acest lucru se va produce în viitorul apropiat, | deoarece admiterea Federaţiei Ruse în Consiliul Europei a fost condiţionată şi de ratificarea timp de şase luni a acordului respectiv.

- ©ire este actuala stare a relaţiilor Republicii Moldova cu România?

- Considerăm că relaţiile se dezvoltă ascendent.

Parcurgem calea integrării spirituale şi economice. Aceasta cu atît mai mult cu cît avem o istorie, tradiţii, limbă comună. Contracarăm orice tendinţă de românofobie la care se dedau, din păcate, anumite forţe. Cei doi şefi de stat consideră de datoria lor să impulsioneze aprofundarea legăturilor bilaterale pe multiple planuri.

sîmbătă-duminică, 6 -7 aprilie 1996

r Candidatul CDR la primăria municipiului Cluj-Napoca

f! ÎNVINGĂTOR ÎNAINTE DE LUPTARecent, într-un interviu

publicat în “România liberă”, Radu Sârbu, candidatul CDR Ia funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca, crede cu un optimism agresiv că va cîştigă alegerile locale din primul tur de scrutin. Pe' ce se. bazează? Pe două sondaje de opinie despre care nu ne spune cine le-a făcut, în ce condiţii, pe ce eşantion s-a lucrat, cine le-a finanţat etc. Pînă nu sînt legimitate

, public, prin publicare şi asumarea de către o autoritate în materie a responsabilităţii caracterului ştiinţific a datelor, aceste sondaje nu valorează absolut nimic.

Dacă am trece peste aceste cerinţe, ceea ce âr fi o greşeală de neiertat, şi am lua în discuţie rezultatele sondajelor invocate de dl Radu Sârbii, am afla lucruri stupefiante. Iată ce proporţii au fost atribuite

I preferinţelor alegătorilor potenţiali din municipiul nostru: 34% CDR, 19% PUNR, 8-10% PD, 20% UDMR, 18% nehotărîţi, sub 5 % celelalte partide, inclusiv PDSR. Făcînd o adunare elementară obţinem 100% fără celelalte partide, inclusiv PDSR. Cum să avem încredere în sondajele de opinie pe care îşi motivează dl Radu Sârbu victoria sa sigură cînd datele lor mr rezistă la o verificare

simplă adunare? Se

IIIIIIIIIIIIIIIIIII

II1

III1

III• prmtr-o ■. ştie că sondajele, făcute pînă I acum în judeţul Cluj si în

S = = = * ;:

municipiul Cluj-Napoca; sondajele verificate prin cercetări făcute Ia nivelul Transilvaniei şi înţregii ţări, PDSR-ul a obţinut în jur de 10% din preferinţe în mediul urban şi peste 15% în mediul rural clin judeţul Cluj. Aceste date sînt un alt motiv ce pune foarte serios sub semnul întrebării credinţa în victorie a candidatului CDR.

A doua observaţie serioasă se referă la certitudinea cu care ctede dl Radu Sârbu că va cîştigă alegerile din primul tur de scrutin. El nu ia în considerare, ca pe un posibil concurent, pe nici unul dintre ceilalţi candidaţi la primăria municipiului Cluj. Mai întîi, ţrebuie spus că este improbabilă victoria unui anume candidat, indiferent care, din primul tur de scrutin. Este o judecată simplă şi evidentă pentru cine ştie cît de cît structura de forţe politice din municipiul nostru şi îi cunoaşte pe cei ce şi- au prezentat candidaturile la funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca. Dacă ar fi să cîntărim sec cifrele şi popularitatea, atunci dl Funar ar putea să fie un posibil victorios din primul tur de scrutin. Dar structura factorilor politici din Cluj-Napoca' este într-o schimbare continuă, aducînd în faţă alte formaţii şi alte

1 personalităţi. De pildă, la vechile ' alegeri dl Ion Iliescu era cu cîteva

procente bune în urma dlui Emil Constantinescu. în preferinţele - actuale din sondaje, cei doi sînt sensibil apropiaţi, printr-un avans

spectaculos înregistrat de dl Ion Iliescu. Totodată, anumiţi factori au acţionat în sensul reducerii popularităţii actualului primar al Clujului şi simbolizării lui negative. PDSR-ul, cu ing. loan Rus, un candidat tînăr, plin de energie, ambiţios, manager priceput al reprezentanţei Mercedes din Cluj, universitar cunoscut nu numai de studenţi, dar şi de cadrele didactice universitare, cu experienţă în conducerea- organizaţiilor de tineret, vine din urmă asaltînd viguros primăria Clujului. Şi dl Liţiu este cunoscut, poartă cu sine o parte din prestigiul armatei, are o experienţă parlamentară şi este destul de abil în a stabili alianţe ce să-i fie favorabile. Dl Radu Sârbu se leagă dogmatic de obţinerea unei victorii facile. Acest fapt nu îl recomandă ca pe un luptător.

Apoi, al doilea tur de scrutin va fi o luptă pe viaţă şi pe moarte în care vor conta nu doar personalităţile celor ce candidează, ci mai ales relaţiile dintre partide şi formaţii politice. Alianţele nu se fac ţinîndu-se seama de culoarea ochilor şi de simpatii. Contează extrem de mult calculele referitoare la cine .va obţine puterea la judeţ şi la . nivelul ţării. Nu faci o alianţă ca să fii trecut pe linie moartă. în ceea ce mă priveşte, consider că în turul doi vor ajunge dl Funar şi dl Rus. Dacă unul dintre ei va ajunge în turul doi şi celălalt nu, cred eu, atunci PDSR-ul şi PUNR-ul' vor cădea la o

înţelegere pentru a cuceri primăria municipiului Cluj- Napoca.

A treia observaţie se referă la modul în care dl Radu Sârbu gîndeşte relaţiile cu electoratul maghiar, reprezentat de UDMR şi considerat că reprezintă 20% din electoratul posibil. El spune că acest electorat va susţine candidatura sa. Aş vrea să-i spun dlui Radu Sârbu că, în urma unei cercetări Complexe desfăşurată în decembrie, a reieşit că cei. care acordă o mare atenţie problemei naţionale, chiar mai mare decît PUNR sînt cei ce îşi afirmă preferinţele electorale faţă de CDR. De pildă, întrebaţi dacă sînt îngrijoraţi de posibilitatea pierderii Transilvaniei cei mai îngrijoraţi au fost tocmai simpatizanţii CDR. Printre cei mai moderaţi în această problemă au fost PDSR-işti. Dacă aşa stau lucrurile atunci nici cei ce optează pentru CDR nu vor saluta o alianţă cu UDMR-ul şi nici UDMR- ul nu va fi prea încîntat de o alianţă cu CDR. Bineînţeles, UDMR-ul poate ajuta pe oricare dintre candidaţii la primăria municipiului Cluj- Napoca. Se impune însă o condiţie: ceea ce vrea UDMR-ul să fie dorit şi de etnicii maghiari, altfel forţa UDMR-ului se va diminua simtitor. Achim M1HU

1IIIIII

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

"Gheorghe Funar şi Petru Liţiu nu se vor bate în turul doi pentru primăria Clujului”

în ultima vreme au apărut în presă interpretări ale sondajului efectuat de G.I.S.O.P. Ia cererea PD Cluj care acreditează ideea cîştigării alegerilor locale de către actualul primar, în dauna candidatului CDR. Faţă de această situaţie, ne exprimăm următorul punct de vedere:

a. Gheorghe Funar, cu cele 37% din votaţi creditat în acest moment nu poate cîştigă Primăria Cluj-Napoca. Campania electorală care urmează şi în care vor fi dezvăluite abuzurile d-lui Ghe. Funar şi proasta administrare a banului public nu va creşte . acest procent, ci, din contră, fl va scădea considerabil.

b. Dl Petru Liţiu, candidatul PL ’93, beneficiază în acest moment de un plus de credibilitate datorită confuziei care persistă încă în memoria unei părţi a populaţiei Clujului, cum că domnia sa, ar fi candidatul Convenţiei Democratice. Dl Petru Liţiu nu este candidatul Convenţiei Democratice, iar campania electorală, risipind această confuzie, îl va aşeza pe dl Liţiu la un procent apropiat de acela al partidului pe care-1 reprezintă (2-3%), procent care va fi departe de a-I propulsa în turul 2 .

c. Candidatul Convenţiei Democratice, dl RADU SÂRBU creditat în acest moment conform acestui sondaj, cu 15%, fără nici o campanie elcctorală este plasat foarte bine, chiar peste aşteptările noastre. Desigur, campania electorală, avînd în vedere forţa Convenţiei Democratico şi simpatia de care se bucură în rîndul populaţiei clujene, şj îndeosebi personalitatea şi calităţile de manager ale d-lui RADU SÂRBU, va face din domnia sa Primarul aşteptat al tuturor clujenilor.

Biroul de presă al CDR Cluj-Napoca

i Luare de poziţie a PAC. Cluj, v în urma datelor furnizate

de GIS0P în mass-medla locală“în urma rezultatelor sondajului de opinie comandat de

P.D., şi realizat de GISOP-Bucureşti, pe locul doi în topul preferinţelor electoratului clujean se află dl. arhitect ROMULUS ZAMFIR".

Să nu credeţi că este o glumă, sau că dorim să vă inducem în eroare, dar după un elementar calcul matematic, folosind “rezultatele reale” publicate de către “Grupul Independent de Sondare a Opiniei Publice” în mass-media locală, joi 4 aprilie 1996, potrivit cărora Gheorghe Funar (PUNR) beneficiază de 37 % din opţiunile electoratului clujean, Radu Sîrbu (CDR)15 %, Petru Liţiu (PL-93) 14 %, Iuliu Păcuraru (PL) 14 %, ar rămîne 20 % împărţite după cum afirmă cei de la G1SOP între loan Rus (PDSR) şi Romulus Zamfir (PAC), uitînd însă să precizeze procentajul fiecăruia dintre aceştia, probabil pentru a semăna confuzie în rîndul^lectoratului sau, ne place să

. credem, doar dintr-o simplă omisiune tehnică. însă noi ne facem datoria de a informa corect şi la timp electoratul şi ţinînd cont de faptul relatat în zilele anterioare în mass-media că dl loan Rus beneficiază doar de 1% din opţiunile electoratului, rezultă că dl arhitect Romulus Zamfir se află pe locul 2 în topul preferinţelor electoratului clujean, după actualul primar, cu un procentaj de 19%. < -

Departamentul Electoral-lmagine^ P.A.C. - Cluj

DE CE DEMISIONEAZĂ GENERALII?urmare din pag. 1

IGP s-a “bucurat" de atenţia deosebită a celor ce se simţeau ameninţaţi dc acţiunile poliţiei conduse de el. Demisia a fost acceptată şi s-a găsit, relativ repede, un înlocuitor, ceea ce probează că nimeni nu este dc neînlocuit, doar corupţia rămîne. Viaţa îşi urmează cursul “fircsc”., Cazul generalului Ncgulcs- cu este, totuşi, puţin deosebit ca urmare a caracterului strict sccrct al activităţii direcţiei pe

care a condus-o. Fostul şef al Direcţiei de contraspionaj şi-a motivat demisia prin ceea ce a numit “neîmpliniţi care nu-i aparţin în totalitate” Nemulţumit parcă de explicaţia prea genefală, Negulescu revine, dar explicaţiile sale nu oferă detalii: “Explicarea (cauzelor gestului -n.n.) constituie o chestiune complexă, sensibilă, dar nu este vorba despre ceva personal şi nici dc faptul că mă apropiam de “vîrsta pensionării". De aici am putea dcducc că există la nivelul dirccţici pe care a condus-o o

anumită stare de lucruri nu tocmai prielnică îndeplinirii atribuţiilor specifice. Aici ar

. trebui căutate adevăratele motive ale gestului generalului. Să ne amintim că după Revoluţia din Decembrie, în România a intrat cine a vrut şi cine n-a vrut; în orice caz, s-au format reţele de spionaj care au dat şi vor da mult de furcă, serviciilor speciale ale ţării. Generalul Negulescu a aproximat (probabil)dimensiunile răului şi, ajungînd la concluzia că nu-1 poate anihila, şi-a înaintat demisia.

Un mucalit ar putea să întrebe dece generalii demi­sionează şi parlamentarii, de exemplu, nu. Răspunsul este foarte simplu. Generalii pot fi traşi Ia răspundere pentru ceea ce nu fac say pentru ce se întîmplă rău din cauza lor, pe cînd parlamentarii pot dormi liniştiţi în sălile de şedinţe, fără teama că electoratul îi va sancţiona - dacă sc orientează bine în complicatele afaceri politice din perioada dintre alegeri.

S .O .S . ■ Rom ânii din Ungaria (ţfill)

în ciuda situaţiei economico-sociale deosebit de dificile cu care se confruntă în ultim ii ani, Ungaria cheltuieşte importante sume de bani atît pentru , întreţinerea propagandei revizioniste, cît şi pentru întreţinerea speranţelor m inorităţilor maghiare din statele vecine. Formele sînt variate şi cultivă o serie de valori specifice culturii maghiare. între acestea se remarcă presa scrisă şi audio-vizuală în cuprinsul căreia se găsesc zilnic relatări, articole sau reportaje din teritoriile

' statelor vecine cu populaţie minoritară maghiară, ostilitate faţă de actualele stări de lucruri, inclusiv în ce priveşte anularea efectelorTrianonului. Cel mai activ în această privinţă este postul naţional de radio Budapesta. Acesta difuzează zilnic, timp' de o jumătate de oră, cu începere de la 21,30 ora noastră, emisiunea "Hotarok nelkul” (Fără hotare), reluată ă doua zi dimineaţa, la ora 5,40, într-o formă puţin prescurtată. Ea tratează în principal despre viaţa maghiarilor de peste hotare şi înspecial "situaţia dramatică” a celor din România. Aşadar, avem de-a face, zilnic, cu o emisiune de propagandă ântiromânească, plină de calomnii şi minciuni. Din păcate, faţă d e , afirmaţiile tendenţioase, inexacte, grave

' ş i pline de otravă presa românească r : rămîne' indiferentă. Or, se ştie că

/tăcerea poate fi înţeleasă ca un răspuns afirmativ, în sensul

.că ne însuşim tezele şi consideraţiile emise. Credem că, pentru reciprocitate şi nu numai, postul naţional de radio, studioul TV România internaţional, ca şi posturile teritoriale din reţeaua publică ar trebui să îşi introducă în program emisiuni similare; zilnice, de cel puţin 15-20 de minute, dedicate românilor din Ungaria, Transcarpatia său Voivodina jugoslavă. Asemenea emisiuni ar confirmă acestora că nu sînt

u itaţi şi abandonaţi, ar înţelege sentimentul' că aparţin unei culturi majore, cu care se pot mîndri şi în sînul căreia ocupă şi ei un loc. Spre deosebire de tonul şi conţinutul emisiunii radioului budapestan, aceste emisiuni româneşti vor trebui să cuprindă multă muzică, documentare istorico-' culturale, reportaje, anunţuri şi note pe marginea situaţiei şi vieţii de zi cu zi/d in teritoriile menţionate.' Ele au menirea, în cazul românilor din Ungaria, în primul rînd, să oprească procesul dispariţiei lor definitive. (Ni se pare destul de interesantă emisiunea TV ”A doua Românie”. Din păcate, însă,' realizatorii ei sînt interesaţi aproape exclusiv de situaţia diasporei româneşti de pe alte continente, iar evenimentele ce se petrec chiar sub ochii noştri, în Grecia, Bulgaria, Jugoslavia, Ungaria, Transcarpatia îi lasă indiferenţi. Poate că s-ar impune o reorientare a strategiei în sensul perceperii mai realiste a condiţiei pe care o au românii d in teritoriile imediat învecinate şi, deci, al acordării unui spaţiu de emisie adecvat în primul rînd acestora. Cei care au plecat peste mări şi ţări au condiţii materiale, dar şi social-politice mult mai superioare pentru a-şi cultiva pe mai departe limba şi tradiţiile ; 'culturale*

'-strămoşeşti. Oricum, situaţia lor de dezrădăcinaţi de acum ejte rezultatul unei decizii

- personale. Statul român poate redeveni, oricînd, din nou, ţara lor. în,schimb, românii din aceste teritorii, rămaşi, în ciuda vicisitudinilor politice, în vetrele de baştină, trebuie . ajutaţi şi înţeleşi. Or fi deosebit de educative, reuşitele românilor din .alte părţi, căci despre nereuşite şi ratări nu a fost vorba în . niciuna dintre ediţiile acestei' emisiuni, dar soarta românilor care cu adevărat constituie ”A doua Românie” trebuie să ’ ’ ne dea mai mult de gîndit).''

Dan BRUDASCU

Soarta şvabilor din Ungaria, văzută de Ia fata locului

într-o scrisoare adresată d-lui Franz Wesner, Maria Merez de la Uniunea Germanilor din Ungaria (Verdand der Ungarndeutschen) spune: “ între timp Geza Hambuch (fostul conducător al şvabilor din Ungaria) a fost schimbat, prin urmare nimic bun nu se întreve­de aici. A fost înlocuit, deoarece Geza Hambuch a spus'ce a spus şi ambasadorul Arnot: Germanii au avut în România întotdeauna mai multe drepturi decît au avut în Ungaria”. Dar iată ce spunea ambasadorul Germaniei la Budapesta, Alexander Arnot, într-un interviu acordat ziarului Magyar Hirlap şi reluat de ziarul Uniunii germanilor, Neue Zeitung: “Situaţia minorităţii germane, pe care regimul ungu­resc o moşteneşte, nu este bună. Germanii din Ungaria şi-au pierdut identitatea, şi-au pierdut limba. Şi s-au pierdut pe ei înşişi pentru că li s-au luat şcolile. în

comparaţie minoritatea germană din România şi-a menţinut identitatea, care are o bogată viaţă culturală,. şi situaţia lor este mult mai bună decît'a germanilor din Ungaria... în timp ce ungurii din România, Slovacia şi Voivodina au putut să vorbească în continuu ungureşte, în Ungaria minorităţile nu şi-au putut păstra identitatea. în 1944-45 s-au închis şcolile germane, în 1960 s-au închis şcolile slovace, sîrbe şi croate... Modelul pentru minoritatea germană de aici, dar şi pentru alte minorităţi este numărul şcolilor ungureşti din ţările vecine.” Dacă în România ar fi bărbaţi prin Parlament şi prin Executiv altfel ar arăta România, altfel ar fi privită. Pînă atunci, România va fi în continuare înjosită pe plan internaţional sub privirile umezi şi blînde ale reprezentanţilor actualL

Octavian CĂPĂŢÂNĂ

( ş ) sîmbiti-duminicâ, 6-7 aprilie 1996 A R T Ă -C U L T U R ĂADEVĂRULc g e C l m

rIIIIIIIIIIIIIIIII

iIIIIIIIIIIIIIIIIIIIL

IN T R A D IT IA R O M Â N E A S C A

Marea sărbătoare a “Intrării lui Isus în Ierusalim”, marcînd triumful credinţei în Dumnezeu şi precedînd calendaristic DUMINICA LUMINATĂ A PAŞTILOR era celebrată prin tradiţia românească în două zile: SÎMBATA FLORIILOR, sau MOŞII DE

FLORII, numită şj SÎMBĂTA LUI. LAZÂR, urmată de DUMINICA FLORIILOR,, sau STAURELE FLORILOR.

Spun sfintele cărţi că în acea SÎMBĂTĂ sacră, Cristos, în marea sâ milă pentru lacrimile Martei şi ale Măriei din Vitania, care-şi jeleau fratele mort, Lazăr, aşezat în mormînt de patru zile a săvîrşit minunea, înviindu-1 şi arătîndu-şi încă o dată puterea divină. într- adevăr, credinţele, mitologia populară, colindele, paremiologia populară- marchează acea mare minune a SÎMBETEI FLORIILOR.

Inegalabilul folclorist al celuilalt veac, SIMION FLOREA MARIAN consemna la 1874 o colindă cu această temă:

---------

r

. - ~ w

* i

iM Ite>{

C ru c e v o t iv ă p e z id u r i d e b is e r i c i “ero ilo rfără m orm inte" - B rădet, Bihor, 1917.

“Viftanie, frumos nume,Poţi să te lauzi în lume

, C-a dobîndit omul bine Cu trei raze dintru tine,Trei raze de resmarac ' - >Le-a primit Domnul cu drag.

Sunt trei fraţi din doi părinţi Cu bun nume-mpodobiţi:Lazăr, Marta şi Maria

Domnul făcător de bine Călători cale bună Cu-apostolii dimpreună , .

în spaţiul carpato-balcanic, tradiţia, întărită şi perpetuată de memoria colectivă a satelor păstrează două legende: aceea despre

La mormînt s-au adunat, Isus tare s-a rugat,Pe Lazăr de l-a sculat:

Lazăr, cît l-a auzit El îndată c-a ieşit Tot cu giulgiuri învelit. Treizeci de ani a trăit,

Slavă Domnului să fie Pe la toţi cu.bucurie"Si nouă de veselie!

“Lazăr cel sărac”, iar a doua fiind “Lăzărelul”, care a generat şi obiceiul “Lăzăritului” sau “Umblatul cu Lăzăriţa” , în SÎMBĂTĂ FLORIILOR. .

Se spune, aşadar, că în această zi care precede FLORIILE se comemorează moartea lui “Lazăr cel sărac”, care, bolnav, sărman, alungat de soţie, de frate, de săteni, găsind milă doar la cîinii ca- re-i lingeau rănile şi-i dădeau să roadă ciolane, ca şi la ţiganii lăutari, care i-au cîntat în ceasul morţii - a fost ridicat de îngeri, la cer, pentru bunătatea lui, pentru umilinţa şi onestitatea lui, izbăvindu-1.

Această legendă cunoscută în fiecare zonă a ţării, în fiecare sat, în fiece casă - o învaţă copiii din fragedă vîrstă. Nu este altceva decît o alegorie, o “învăţătură” pentru întreaga viaţă: ea reprezintă antagonismul dintre bine şj rău, dintre onestitate şi îngîmfare, dintre umilinţă şi aroganţă, care ne domină întreaga existenţă.

“Lăzărelul”, obicei generat de legenda lui Lăzărel care a rugat pe mama sa să-i facă plăcinte, sau azimă, dar aceasta n-a avut vreme căci nu terminase torsul cînepii şi l-a trimis flămînd, cu oile la păscut. El s-a urcat într-un copac, ca să taie frunzar pentru hrana oilor, dar şi-a tăiat craca pe care şedea, a căzut din copac şi a m urit'

în pofida contextului de snoavă populară,' legenda relevă aspecte profund etnografice. în tradiţia satelor, în cutumele (legile) acesteia exista calendarul fix, obligatoriu pentru toate activităţile umane. Torsul cînepii şi a inului, spre exemplu se îndătina să se facă în lunile de toamnă, pînă la Crăciun. în “Păresimi” (denumire cu etimologia din “Quadragesima”) adică în cele 40„de zile ale “Postului Paştilor” - se urzea şi se ţesea pînza necesară pentru .înnoirea veşmintelor, a textilelor destinate împodobitului locuinţelor pentru marea sărbătoare a PAŞTILOR. încălcarea acestui calendar era pedepsită atît de comunitatea socială în “STRIGAREA PESTE SAT”, obicei şi judecată colectivă de care nu scăpa nici un membru al satului, dar mai ales de Dumnezeu “căci lenea - ziceau bătrînii - mănîncă omenia şi te ceartă cu CEL SFÎNT”. ,

Iată de ce, legenda “Lăzărelul” prezintă, moartea acestuia nu ca o pedeapsă a lăcomiei (“mort de dor de plăcinte”) ci ca una a nerespeetării “rostului, timpului fiecărui lucru, fiecărei munci”._ Icoanele pe sticlă ne oferă nu rareori vizualizarea fanteziei populare, scena “Intrării lui Isus în Ierusalim” fiind combinată cu imaginea lui “Lăzărel” urcat în copac.

Pentru pomenirea întreitei comemorări a celor trei LAZĂRI, în SÎMBĂTA FLORIILOR, (considerată şi una din cele mai mari sărbători a morţilor) se făceau ofrande, se dăruiau azime, plăcinte, colăcei, pentru copii, oameni săraci, bolnavi, bătrîni. În Bucovina, la MOŞII DE FLORII se dăruiau şi diferite piese tradiţionale: pînză, ulcele, ştergare, adică tot ce amintea “recuzita” şi “obiectul” de oftandă la înmormîntări. Pe valea Someşului se îndătina să se dea

*1

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

J

rA C A PEM iTpE MUZICĂ I

{ T I I V E R I D I R I J O R I || Cu regretai de a nu fi putut fapt observabil şi la concertul sâ “scape” unui novice preocupat |

vecinilor şi săracilor aşa numitele “Florii”, prescuri antropomorfe (ca 8-ul),-ulcică cu miere sau cu lapte “căci la acea zi toţi morţii stau la porţile Raiului şi nu pot intra decît cei pentru care s-a dat pomană” . -

Obiceiul “Lăzărelul”, păstrat doar în tradiţia zonelor de sud ale ţării, ca şi la aromâni, fărşeroţi, bulgari, greci, macedoneni - demonstrează o interinfluenţă carpato-balcanică.

în zorii SÎMBETEI FLORIILOR, 3-5 fetiţe “colindau pe la case”, “lăzăreau”, una îmbrăcată în mireasă7 exprimîndu-şi mesajul prin mişcare şi gesturi, celelalte fiind “cîntătoare”, incantînd cîntecul lui “Lăzărel”, "cel mort de dor de plăcinte”.

în preziua FLORIILOR “nu e bine să te speli pe cap că încărunţeşti” - spuneau bătrînii satelor, dar “în ziua de FLORII e bine s-o facă că înfloreşti ca florile”. “La morminte se ducea apă neîncepută şi salcie verde”, iar de pecîmp se culegeau flori de primăvară, “brînduşi, sovîrf, ca şi coaja de măr pădureţ, din pădure” pentru'a pregăti “vopsele pentru ouăle de Paşti”.

Numeroase, semnificative erau toate aceste rituri, simboluri, legende care pregăteau omul pentru celebrarea neamului, pentru purificarea spiritului, dar mai ales pentru a fi primit, izbăvit, binecuvîntat de “DUMINICA LUMINILOR” şi ÎNVIEREA DOMNULUI! , '

Dr. Maria BOCŞE Muzeul Etnografic al Transilvaniei

■ M i 'U '• - '* ‘i * /> !

„ » \ K { 1 , - 7 > ' *v

* * ft. ' ' x ‘

Florile pămîntului pe blidele Floriilor - Vama, Oaş, 1970.

Convorbiri desnre artăCreaţia vestimentară si moda -

f 9 .

surse generatoare de spectacol

*-S

i if c .

Absolventă a Liceului clujean de Arte Plastice, apoi a Secţiei Tapiserie - specialitatea Creaţie vestimentară - din cadrul Acade­miei de Arte Vizuale “Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, Rada DUDEA “vede” în modă acel "ceva” ce conferă corpului uman o sursă generatoare d e ' spectacol. Prin acest spectacol, omul devine, concomitent, crea­tor de artă, obiect artistic şi public consumator de artă. Fie că ne propune toalete pentru seară sau. îmbrăcăminte de zi, pentru sezo­nul de primăvară-vară; fie că dialogăm despre participările, c a . şi creator, la ediţii ale TIB sau la Tîrgul Internaţional de la Pecs (în perioada în care şi-a desfăşu­rat activitatea Ia “Someşul”), unde produsele create de ea s-au bucurat de succes; fie că vorbim despre participări încununate de satisfacţii artistice la parade ale niodci desfăşurate la Bistriţa, la “Transilvania Fashion”, în cadrul Balului Operei sau, cel mai. recent, la “Fashion for you - 1996” de la Cluj-Napoca (la acestea, din urmă în calitate de creator al cunoscutei firme clujene DECO MOD) - notăm că

Vă propunem astăzi cîteva consideraţii despre un alt gen de artă - creaţia vestimentară - uo carte zidită în timp şi rezultată din nevoi, aptitudini, disponibilităţi şi evenimente, uşor ezoterică, fiindcă numai moda îi poate întoarce file le”. Elementul şocant nu este un păcat în creaţia vestimentară, dimpotrivă! Dar el trebuie resimţit ca un inefabil produs al imaginaţiei creatoare a artistului - este de părere tînăra şi agreabila noastră interlocutoare, artist plastic şi creator^ care duce creaţia vestimentară pînă în pragul identificării acesteia cu arta: Rada DUDEA.

Rada DUDEA caută în elementul simplu şi discret valorile ARTEI. Dacă la Balul Opeffei, colecţia de rochii d e ' seară create de interlocutoarea noastră a primit , Premiul II, la recentul eveniment monden “Fashion for you - 1996” , colecţia gîndită ş i ' materializată de Rada DUDEAi a fost răsplătită cu Premiul I. Este vorba despre o elegantă colecţie de primăvară, realizată dintr-o combinaţie de material mat cu lucios, pe nuanţe crem, cu veste “surpriză”, pentru a căror decorare creatoarea şi-a căutat inspiraţia în natură. De aici şi aerul proaspăt, v ital,' originalitatea distinsă a modelelor pe care DECO MOD ni le propune prin intermediul creatoarei sale. Cu o preferinţă nedisimulată pentru culorile tari şi combinaţiile acestora, mereu în căutarea ideii şi a formei care să îmbine utilul cu frumosul, artista sq simte răsplătită în efortul său numai atunci cînd visul sau veghea creatoare răspund gustului general, împlinindu-se, adică, în lansarea unei mode. Căci, în op in ia , domniei sale, “moda -răspunde

nevoii narcisiste a omului de a-şi găsi şi sublinia armonia şi individualitatea”. Imaginînd linii, volume şi îmbinări de culori, artista face apel ia moşteniri şi reluări din clasic, prelucrîndu-le la ora zilei. Chiar dacă, în prezent/ creatorul este copleşit de abundenţa încercărilor diletante. Dacă avem în vedere numai Clujul, spre exemplu, se vede clar cine lucrează cu creatori profesionişti şi cine nu ­mai subliniează d-na Dudea. Dincolo de rolul cultural al creatorului vestimentar, mai intervine conştiinţa răspunderii acestuia în actul creator.

în fine, crede Rada DUDEA, “moda poate deveni artă plasti­că din moment ce este SCULP­TURA pe măsura trupului uman care-i este soclul, este PICTURA prin armonia culori­lor, este ARTĂ CINETICA, AFIŞ, poate fi MUZICĂ şi POEZIE”. Aprecieri la care subscriem, căci avem în faţă un creator care se distinge prin refuzul de a deveni vulnerabil, iubind deopotrivă viaţa concretă, peisajul, arta.

Michaefa BOCU

I audia recitalul de pian DANIEL■ GOIŢI, joi 4 aprilie am optat | pentru o altă manifestare ce■ începea la aceeaşi oră, concertul J Orchestrei simfonice a Academiei I de Muzica, avînd la pupitrul | dirijoral doi foarte tineri■ protagonişti. '■ Afirmaţi deja ca şi I compozitori, IULIA CIBIŞESCU | (examen de licenţă la “dirijat

I orchestra” cu Simfonia a IV-a de Schumann) şi VALENTIN

| LAZAR (încă student, clasa prof.■ George Sbârcea şi Gh.* V. J Dumănescu - Brahms, Simfonia • a H-a) sînt abia la începutul | “alfabetului tehnicii dirijorale”.■ (Odată, într-un intervin, un dirijor î japonez de 30 de ani mărturisea I cu modestie: “Sînt încă un dirijor- | bebeluş.. ”, iar la Filarmonica din

IViena circulă gluma că dacă nu ai 60 de ani, nu poţi fi invitat să

I dirijezi celebra orchestră■ simfonică vieneză!). Desigur .dirijatul se învaţă în timp, cu I multă trudă, fiind cea mai | complexă profesiune muzicală -

studenţilor, unde cei cîţiva ani diferenţă între Iulia Cibişescu şi Valentin Lazăr, au fost deja sesizabili, sub aspectul maturităţii gîtjdirii muzicale. Nu dorim însă a analiza acum minusnrile şi plusurile celor doi foarte tineri muzicieni, căci ei se află abia acum la linia de start într-o competiţie de-o viaţă.

Dorim însă să tratăm un alt subiect, cel al orchestrei studenţilor, al ţinutei şi repertoriului lor. Indiscutabil, ceea ce se doreşte a fi realizat în* perspectivă -atelierul de lucru - aflat abia acum la primii paşi, este o idee salutară, ce aştepta de mult a fi pusă în’ practică. Credem însă că studiul efectiv, “antrenamentul” de a cînta într-o orchestră simfonică, ar trebui făcut cu unul dintre maeştrii consacraţi ai baghetei (şi doar avem nume de primă mărime!); de la ţinută, poziţia corectă în orchestră pînă la problemele de respiraţie, de frazare, de ascultare conştientă a celorlalte compartimente, dinamică, tempo, stilistica interpretării, etc., această sumedenie de elemente e normal

încă de poziţia coatelor! Luaţi . individual sau , chiar pe ■ compartimente (foarte buni | cornii şi corzile grave!), studenţii ■ Academiei de Muzică sînt ~ talentaţi şi bine pregătiţi; cîntatul I în orchestră se învaţă însă, la fel | ca oricare disciplină, ba poate e ■ cea mai importantă daţ fiind ; ■ viitorul cel mai probabil al I acestor instrumentişti, de a | ajunge membri ai unor orchestre ■ simfonice. A lăsa însă ■ “descoperită” o simfonie de J Brahms, fără nici o logică ! muzicală, cu stridenţe dinamice . de-a dreptul expresioniste şi M i I secundare îngroşate la nivel de | “temă”, ori a lăsa la voia ■ Mmplării schimbările de tempo ! la Schumann, nu credem că este I nici pedagogic, nici în favoarea | Muzicii..

Nădăjduim însă că programa Ide învăţămînt mai poate fi I îmbunătăţită spre beneficiul I unanim .

Cristina Monica ■ BOTA |

^Actualita tea. culturală Actualitatea * culturală Actualitatea culturală i*#,

SimpozionPrimăria municipiului Cluj-

Napoca, în colaborare cu Arhivele Statului Cluj, organizează luni, 8 aprilie a.c., la ora 12,00, în Sala de sticlă, simpozionul cu - tema “ECONOMUL - 110 ANI DE LA ÎNFIINŢARE”, dedicat celui dintîi Institut românesc de Credit şi Economii din urbea noastră. Acest institut a avut un rol de excepţie în viaţa politică, economica şi culturală a românilor într-o perioada grea a istoriei lor. Cu ocazia manifestării va fi abordată şi problema reconstituirii şi reluării activităţii Despărţămîntului Cluj al ASTREI. în cadrul simpozionului

vor conferenţia: d-na Mariana Marian, de la Arhivele Statului, şi d-nul ec. Nicolae Trifoiu. O expoziţie documentară, sub acelaşi generic, prezentată de d-na Lucia Augusta Şerdan - director adjunct al Arhivelor Statului Cluj, va întregi manifestarea. Va fi lansat volumul I al lucrării intitulate: “Studii asupra băncilor româneşti din Transilvania” (1867-1918), apărută sub coordonarea prof. univ. dr. Mihai D. Drecin, prorector al Universităţii din Oradea.

Semnal editorialAu apărut volumele 3 şi 4 ale

broşurii cu titlul “Meditaţii pentru Săptămînă Mare” , de pr. dr.

Eugen POPA. Celor interesaţi le comunicăm că lucrările pot fi găsite .la Librăria “Viaţa Creştină” de pe B-dul Eroilor.

Recital de sonateMarţi, 9 aprilie a.c., la ora

18,30, în Sala Studio a Academiei de Muzică ‘‘Gh. Dima” va avea loc un recital de sonate, susţinut de Beres Melinda - vioară şi Cipriana Gavrişiu - pian. In program • lucrări de L, van Beethoven. Recitalul este programat în cadrul celei de a XXXI-a ediţii a Stagiunii de recitaluri şi concerte a Academiei de Muzică. •

Grupaj realizat de M. BOCU

a d e v ă r u le i e

OMUL SI SOCIETATEA sîmbătă-duminică, 6-7 aprilie 1996 (V

rIIIIIIIIIIIIIIIIII

7 A P R IL IE 1 9 9 6mediu în dezvoltarea unor efecte adverse asupra stării de sănătate a populaţiei.

Recomandările făcute de Comitetul Ştiinţific de experţi ai

Organizaţia Mondială a Sănătăţii are ca deviză pentru Ziua Sănătăţii din acest an “ORAŞE ■ SĂNĂTOASE PENTRU O VIAŢĂ MAIBUNĂ”, deviză — " z „ ■ a — S —

ZIUA SĂNĂTĂŢIIdin ţara noastră. i ■*—

în cadrul raporturilordintre organismul uman şi mediul său înconjurător, alături de mediul natural, un rol deosebit, de important revine modului artificial creat şi dezvoltat de om.

O.M.S. în lucrarea “Concern for Europes Tomorrow” (Griji pentru Europa de mîine) arată că relaţia dintre factorii de mediu şi sănătate este deosebit de complexă, mai ales datorită'existenţei unor cauze multifactoriale a diferitelor boli, influenţei stilului de viaţă, factorilor sociali şi economici, care fac uneori greu de cuantificat implicarea expunerii de

Centrului European de Mediu şi Sănătate al O.M.S.-ului consideră una dintre cele mai mari priorităţi , locuinţa şi mediul urban.

Odată cu apariţia industriilor, fenomenul de conccntrare demografică s-a accentuat foarte mult, industria avînd nevoie de forţă de muncă'sporită, in acest context a apărut noţiunea de “urbanizare” a localităţilor.

Desigur că, dezvoltarea urbană constituie un motiv de satisfacţie,. aceasta rezultind din condiţiile superioare de viaţă şi muncă pe care oraşul le oferă locuitorilor săi.

Un factor de risc al mediului de viaţă urban îl constituie poluarea mediului, ca urmare, atît a creşterii numărului de surse, poluate cît şi a posibilităţii de

acţiune concentrată1 a poluanţilor. Este vorba în primul rînd de întreprinderile industriale dar şi de mijloacele de transport, de unele activităţi casnice şi gospodăreşti, de folosirea tot mai intensă a unor substanţe

chimice ’ şi radioactive : în producţie, cercetare,

_____ dar şi în viaţa de zicu zi.

Dată fiind relaţia de strînsă dependenţă dintre starea de confort şi sănătate a unei comunităţi şi condiţiile de habitat ţinîndu-se seama de prezenţa factorilor de risc în întreaga lume se depun eforturi pentru găsirea unor soluţii de care să se ţină cont la amplasarea şi dezvoltarea localităţilor.

Nivelul de civilizaţie şi educaţie sanitară a populaţiei, •are un rol deosebit de important în comportamentul ecologist al acestora, singurul în măsură de-a revitaliza factorii de mediu natural şi din mediul de viată.

DIRECŢIASANITARĂ

"Un pui de cuc s-a înstăpînit în sediul nostru"

urmare din pag. 1

cărţi scrise de membrii noştri, la şezătorile literare din teren, la contribuţia noastră firească în cadrul Festivalului Internaţional “Lucian Blaga”. Ca să obţinem banii necesari funcţionării unor asemenea programe culturale şi, la urma urmei, ca să.putem exista într-un centru urban de felul Clujului, nu avem alte soluţii decît apelul la sponsorizări şi asocierea în scopul unor obiective culturale. Este exact ceea ce am făcut cu firma “Safeguard”.

f.: înţeleg că această colaborare s-a poticnit?..., R.: După un început promiţător, au apărut

defecţiunile în executarea contractului. Anul 1995: afost de-a dreptul sinistru în privinţa colaborării. Nu ştiu ce afaceri învîrte domnul Geomolean cu cele şase-şapte firme ale sale şi, în fond, nici nu mă interesează. Mă interesează doar faptul că s-a “întronat” în sediul nostru, extinzmdu-şi sectorul dincolo de cele două camere în care am găzduit firma “Safeguard”. , Sigur că influenţa filmelor americane e apreciabilă, dar n-am înţeles de ce trebuie să suportăm noi, scriitorii, să vedem patronul unor firme păguboase instalat în sala noastră de şedinţe care, prin contract, trebuia să rămînă de folosinţă comună. Instalat, cum spuneam, în capul unei mese de 10 metri lungime şi pozînd, în faţa diverşilor lui asociaţi şi colaboratori, într-o figură de afacerist prosper, cînd el nu ev în stare să-şi plătească obligaţiile pe care şi le-a asumat. Sincer vorbind, am chiar un sentiment ăl vinovăţiei, în sensul că Asociaţia Scriitorilor, permiţîndu-i să se

instaleze într-un spaţiu privilegiat, n-a făcui aecit să-i ridice creditul în faţa unor colaboratori care poate nu ştiu că domnul Geomolean dă din colţ în colţ şi se tînguie de fiecare dată cînd îl întrebi de datorii. ’ - .' î.: Totuşi, cum s-a ajuns la aceasta situaţie?

. R.: Situaţia asta am adus-o mereu la cunoştinţa membrilor noştri, atît prin scrisori informative, cît şi prin rapoartele susţinute la adunării^ generale. Ei bine, la recenta adunare generală s-a hotărît să

. curmăm o colaborare atît de lipsită de viitor şi din cauza căreia multe din acţiunile culturale de pînă acum au avut de suferit, fie amînări, fie sub aspectul calităţii. ' ... A -

. î.: Sînteţi un “luptător”. Cum ve'deţi soluţia care să rezolve neînţelegerea?

R.: După cum aţi putut constata la ultima conferinţă de presă, nici-noi, gazdele, nici voi ziariştii, n-am putut intra în sala de şedinţe decîţ pe ocolite, pentru; că dl Geomolean s-a înstăpînit pe cheia încăperii şi pur şi simplu, la ora respectivă, a dispărut cu cheia în buzunar. Asta, şi altele, mă fac să cred că în mintea lui s-a înfiripat un plan pe care l-aş numi “al puiului de cuc”: puiul de cuc,

, atunci cînd se trezeşte plantat în cuib străin, aruncă locatarii afară şi se înstăpîneşte în casă. Ei bine; pot să te asigur că Asociaţia Scriitorilor va şti să-şi apere drepturile într-un sediu pe care scriitorii clujeni îl gospodăresc de peste patruzeci de ani şi din care se exercită şi astăzi influenţa culturală aşteptată de publicul cititor.

Cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca

UN PEtiGT Ci NU SE DiCUUlĂ iSIQU

în deschiderea şedinţei de jo i, 4 aprilie 1996, a Consiliului local al municipiului C lu j-N ap o ca , a avu t loc ce rem o n ia înmînării diplomei de “Cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca’’ înalt Prea Sfinţiei Sale George Guţiu, arhiepiscop al Diecezei greco-catolice Cluj-Gherla.

Mulţumind Consiliului local şi domnului

primar Gheorghe Funar pentru semnul de cinstire, arhiepiscopul George Guţiu a rostit frumosul gînd de a închina această onoare ce i se face memoriei episcopului luliu Hossu, precum şi “iubiţilor păstoriţi” din Chij, cei care de şase ani, sub ploaie, ninsoare sau vînt ascultă cuvîntul liturghiei sub cerul liber.

Clubul Ecologic “Transilvania”

g . © . S i s & m m s w Mîn aceste zile filiala Someş a Regiei Autonome

Apele Române a început o amplă campanie vizînd igienizarea şi amenajarea malurilor Someşului pe tronsonul ce străbate municipiul Cluj-Napoca. Acţiunea antrenează un mare număr de forţe şi constituie un efort deosebit din partea acestei regii avînd în vedere numeroasele rampe ilegale de gunoaie ce sufocă malurile rîului şi mijloacele tehnice modeste de care regia dispune. Din acest motiv se face apel la populaţia oraşului să sprijine eforturile regiei în acţîunilc de igienizare şi ulterior de întreţinere a curăţeniei malurilor rMui.

La aceste acţiuni şi-au anunţat participarea şi membrii Clubului Ecologic “Transilvania” care avertizează pe toţi cei care depozitează ilegal gunoaie pe,malurile Someşului şi în Canalul Morii (în special firme private), că nu vor scăpa de drasticele sancţiuni şi campania de defăimare care se impun ca măsuri faţă de iresponsabilitatea ;l°r- ' '<■! ' ' ’

^ Cristian POP Lîn judeţ, funcţionează 21 de centre

de subscriere la F-P.P.Subscrierile în judeţul Cluj'au

atins un procent de invidiat - 96,1. Aceasta poate însemna că locuitorii Judeţului au subscris masiv, dar e posibil ca procentul să reflecte şi atractivitatea Clujului pentru locuitori din alte judeţe. Dacă subscrierile vor depăşi 100 la sută, atunci este sigur că au venit persoane din alte judeţe care aii subscris la centrele din Cluj (lucru foarte posibil, avînd în vedere statutul. de centru universitar al Clujului, dar şi tendinţa rudelor şi cunoştinţelor din sfera judeţului de “a .veni la Cluj”.

Fondul Proprietăţii Private Banat Crişâna (nr.l) a organizat în judeţ 21 de centre de subscriere unde întirziaţii îşi pot

; depune titlurile de privatizare (carnete cu certificate şi cupoane) pînă la sfîrşitul lunii aprilie a.c..

La F.P.P. Banat Crişana, Filiala Cluj, în perioada 1 octombrie 1995 - 31 martie 1996 ău fost înregistrate 74,252 cereri de subscriere.

în luna aprilie, toate centrele de subscriere, inclusiv cele organizate de CEC, Poşta Română, bănci şi ■ FPP, funcţionează în program normal,

preluînd subscrieri numai pentru fondurile proprietăţii private.

Spre a nu repeta fenomenul cozii din ultimele zile, ca data' trecută, este bine ca “restanţierii” să se gîndească la depunerea actelor în perioada mai prielnică a-primelor două săptămîni.

FPP1, filiala Cluj, ne-a rugat să publicăm un număr de telefon unde cetăţenii pot obţine informaţii, gratuit.. Acesta este: 19-34-00.

F aginăfreâlizată de #lavilS E R G H IE i

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

C*

Prin anii ’60-’70, cînd încă mai erau fotografii color prin compartimentele de tren, peste tot se putea vedea imaginea statuii lui Matia Corvinul, pe fondul Bisericii Sf. Mihail, ca simbol al Clujului. Statuia are aproape 100 de ani de cînd se confundă cu oraşul de pe Someş, cu destinul oamenilor lui. Ea a pătruns treptat în conştiinţa publică, s-a imprimat în minţile oamenilor. Evident, nu a fost un ordin de undeva pentru aceasta.

De ce s-a amplasat în 1902 statuia la Cluj? Fiindcă cel reprezentat atît de maiestuos era, după tradiţie, un fiu al oraşului. Copilul, botezat Matia (Matthias) şi nu Matei, fiul lui Iancu de Hunedoara şi al Elisabctci Szilagy, se născuse la 24 februarie 1443 (chiar cînd cădca în calendarul catolic ziua apostolului Matia), probabil în casa în care funcţionează azi Institutul de Arte Vizuale “Ion Andrecscu”.

plăcuţă de contracarare a greşelii .cuprinse în grupul statuar, în care steagul Moldovei este închinat la picioarele regelui, de către unul din generalii săi, deşi armatele lui Ştefan ccl Mare biruiserâ

Gîndul amplasării statuii a apărut într-un moment istoric propagandistic, ce nu interesează aici, însă după amplasare, ea a devenit un simbol. Artistul - loan Fadrusz - era cunoscut pentru talentul său si fusese premiat 1 p e n t r u ' m onum entul realizat. Cîtă vreme a existat ■;I m p e r i u.l Austro-Ungar, sadică pînă în ..................... :........................... ....................1918, statuia a servit ideologiei oastea lui Matia, la Baia, în 1467. naţionaliste maghiare, tradiţiei, '"EVidcnl, în anii dictatutului de la Sfintei Coroane, deoarece Matia Viena (1940-1944), aceste mici

rămas un simbol al oraşului.Astăzi, la aproape un secol de

la amplasare, s-ar cuveni să evităm greşelile trecutului şi să punem în valoare statuia ca simbol româno-maghiar. într-

deoarece nu putea face asta ca suveran ungar, dar s-a mîndrit întotdeauna cu rădăcinile sale romane, cu descendenţa contrafăcută - din familia Corvina, în vreme ce, tot pe

a t u n c i ,

Clujul şi statuia regelui Matia Corvinul

era considerat cel mai mare rege pe care l-a avut Ungaria spre finalul evului mediu. După unirea Transilvaniei cu România, statul român a avut înţelepciunea să păstreze statuia, s-o pună chiar în valoare, cu foarte mici modificări faţă de trecut: au fost înlocuite simbolurile şi înscrisurile ungureşti şi, prin grija lui Niciflac Iorga, s-a adăugat o

inovaţii au fost înlăturate de către regimul horthyst, s-a revenit la inscripţionarea maghiară şi la utilizarea statuii ca mijloc de propagandă. După 1944 a urmat • o perioadă tulbure, de ascensiune a/comunismului, de lozinci - “internaţionaliste” (rostite mai mult în alte limbi decît româna),, dar statuia, cu două cuvinte latine pe soclu - Mathias Rcx - a

; adevăr, regele Matia, chiar dacă < nu a fost român, a fost în mod cert de origine românească pe linie paternă, iar prin meritele excepţionale ale tatălui său şi ale sale a ajuns la cel mai înalt rang posibil pe pămînt, în Regatul

• Ungariei, unde se născuse. în acca vreme, calitatea etnică

■ interesa mai puţin decît apartenenţa politică la Regatul Ungariei şi decît calitatea de creştin. Regele Matia nu a evocat direct originea sa românească,

maghiarii erau prezentaţi ca descendenţi ai hunilor. în

; . esenţă însă, ca} urmaş al unei

f a m i l i i................. ...r o m â n e ş t i ,regele era deplin îndreptăţit să invoce o ascendenţă romană generică. Pe de altă parte, în cadrul grupului statuar, unul din generalii care privesc cu admiraţie la suveranul lor este' bănăţeanul Pavcl Chinezul (adică Cnezul), acela care învinsese în mai multe rînduri ostile turceşti (inclusiv la Câmpul Pâinii, în 1479) şi se acoperise de glorie. Şi el era, probabil, de origine română, ca şi zecile de mii de cnczi şi cnezi-nobili care apărau

cu succes graniţa sudică a Ungariei şi, în fapt, Europa, înaintea asalturilor otomane.

în aceste împrejurări, datoria noastră de cetăţeni ai urbei este să apărăm statuia de confiscări, de exagerări sau de marginalizare. Ea nu este a nici unei persoane şi a nici unei naţionalităţi sau etnii. Ea este a României şi a Clujului şi îi reprezintă deopotrivă pe toţi locuitorii oraşului. De aceea, s-ar cuveni ca grupul statuar să stea în plină lumină, inclusiv noaptea, soclul său să f ie , restaurat de către specialişti, curăţat dc licheni etc. Un asemenea suveran de influenţă umanistă, dc origine româno-maghiară, cârc .a domnit peste 30 de ani (1458- 1490) şi la moartea căruia se spunea că odată cu el murise dreptatea, sc cuvenea să fie reprezentat sculptural, iar noi, astăzi, în preajma anului 2000, trebuie să. avem ileccnţa să preţuim acest lucru.

( 7j sîmbătă-duminică, 6-7 aprilie 1996 PUBLICITATE ProeramiV SZ SH r'H Z 1

LICITA TJE PUBLTCĂ *

C onsiliu l local al m unicipiului

C l^-N apocacu sediul în strada Moţilor nr.1-3

scoate la licitaţie studiul privind iluminatul local pentru semnalele de intrare în municipiul Cluj-Napoca, dinspre Oradea, Turda, Dej, Zalău şi la următoarele monumente:

1.Crucea de pe Cetăţuie /2.Şcoala Ardeleană3. Matei Coiyin4. Baba NovacS.Sfintul Gheorghe omorînd balaurul , f)^Glorie Ostaşului Român7. Mişcare a Memorandistă8 . Bust Horia - Piaţa Gării9. Bust Lucian Blaga - Piaţa Păcii.

la Direcţia de Gospodărie Comunală camera 4, începînd cu data de 10 aprilie 1996,

Preţul achiziţionării documentaţiei este de 10:000 lei plătibili la caseria Consiliului local sau cu dispoziţie de plată în contul 50044305857 Banca Naţională - Trezoreria Cluj. v

Dată limită de'depunere a ofertelor va'fi 16 aprilie 1996 ora 12,00 la registratura Consiliului local. r : ;

Licitaţia va avea loc în data de 17 aprilie 1996, ora 9,00 îii sala de sticlă a Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca. (760342)

SG ALIMENTARA SA Cluj-Napoca

urează distinsei sale clientele, tuturor } colaboratorilor şi întregului său personal,

S Ă R B Ă T O R I F E R IC IT E cu ocazia Sfintelor Paşti.

(240810) CHRISTOS A ÎNVIAT!

Imprimeria ARDEALUL Cluj-Napoca

Brdul 21 Decembrie nr.146 ORGANIZEAZĂ LICITAŢIEîn data de 6.05.1996 ora 1000 la sediul

unităţii pen tru vînzarea de: -AUTOCAMION tip ROMAN, 10 to., an

fabricaţie 1991.Preţul de pornire a licitaţiei este de 40.000.000 lei.

- AUTOCAMIONETĂ tip ARO 320 - 0,8 to., an fabricaţie 1979.Preţul de pornire a licitaţiei este de 2.000.000 lei.

-Balanţă etalon, an de fabricaţie 1979. Preţul de pornire a licitaţiei este de 714.279 lei.

In fo rm a ţii s u p l im e n ta r e (241762) I® te le f o n 4 1 3 8 7 1 7150.

THE PEOPIE TECHNOLOGY FDUMDATIQN, USA

FUNDAŢIA PONZIO. CLUJ-NAPOCA

A N U N Ţ Ă

în cep erea în scr ier ilo r p en tru

"M.A.D;I.R: 1996 INTERNSHIP PROGRAM FOR THE ADVANCEMENT

OF SOFTWARE ENGINEERING _ TECHNOLOGY' *

Pot să se înscrie studenţi, cadre didactice, profesionişti, din domeniul software-ului, care

cunosc bine limba engleză şi programarea ' în C/C 11. ...

Amănunte despre program, ce fel de informaţii trebuie trimise comitetului de selecţie şi în ce ;

mod, le găsiţi, începînd de marţi, 9 aprilie 1996; în "home-păge" la adresa Web: "http://

www.symbolic.com/ptf'.

Răspunsul candidaţilor trebuie trimis sub formă unui fişier text, condensat cu"pkzip", ataşat unui

e-mail, la adresa "office@simbolic.eunet.ro" , .; pînă cel tîrziu marţi, 16 aprilie 1996.

[ s " c S ^ " c e M S P L J■ Efectuează gB TRANSPORT INTERNAŢIONAL DE MĂRFURI |I cu autoutilitare avînd sarcina utilă cuprinsă | I între 2,4-3,5 tone şi 20 mc - 38 mc. II Informaţii: telefon 413075. I

* m m m m m ■ ■ ■ ■ J

*** Licitaţie publică ***

Tribunalul Clujprin Serviciul Executori

Judecătoreşti -Vinde la licitaţie nuhlică

în data de 22.04.1996 ora IO: -apartamentul nr.2, cudouă camere

şi dependinţe s ituai în Cluj, str.Einstein nr.9, în data de 2S.Q4-. 199fi ora 8:

- apartamentul nr.53, cu două camere şi dependinţe situgt în Cluj, str.Pata (N.Titulescu).nr. 11- 15.

Licitaţiile vor avea loc la camera 43 a Tribunalului Cluj. ■'

Relaţii ^suplimentare la telefon19 3 190 - începînd cu ziua de20 04.1996 - orele 14-15.

‘ (584846) i

Vinde utilaje frigorifice pen tru magaziile, * v im p o r t I ta lia :

♦LĂZI FRIGORIFICE (300* 700 litri)VITRINE FRIGORIFICE ORIZONTALE (1,2-2 metri lungime)

♦VITRINE VERTICALE giP COCA-COLA) -ALIMENTARE 220 V; #

OFERIM GARANŢIE ŞÎ P0STGARĂNTIE Cluj-N apoca, B -dul E ro ilo rffosta Dr. P. Groza)

n r . l l (1h curte) te l./fax :064-430

r

O f e r ă s p r e î n c h i r i e r e u r m ă t o a r e l e

t i p u r i d e a u t o v e h i c u l e :

- Autobetoniere - 2 buc. / L

- Autotren 20 to. -1 buc. \

- Autocamion 10 to. -1 buc. i

- Dubă izotermă 6 to. -1 buc.

- Dubă izotermă 10 to. -1 buc.

- Autocisternă 17,5 to. -1 buc.

T e le fo n 1 3 4 2 2 6 1 3 4 2 3 0 in te r io r 1 4 3 , -

în tre o re le 7 30-1 5 00.

™TRfl tlSlLVfi G EN ER A L]import export |

| Caută de urgenţă spaţiu pentru~depozitare B | m ărfuri alimentare în oraşul. Turdă. Solicită: fl I suprafaţă 100-150 mp., încălzire , curent, apă, B B telefon etc. - BI Angajează GESTIONAR pentru depozit. ® B Informaţii la depozitul din Cluj, str.Traian ■ J

Vuia nr.208, telefon 145.488 (761234)

Societatea Comercială AG0BD S.R .L.=0vinde prin magazinele sale din

; C luj-N apoca, P -ţa 1848 n r . l , tel. 437429 sau 437430 g (Zona C lu ja n a - C arbochim ) şi str.L ivezii 63 . Ş

Im portan t ," M o b ilă în r a t e " f ă r ă d o h în d ăVinde in rate, din stoc şi pe bază de comandă toate tipurile de mobilă: biblioteci, dormitoare, camere de tineret, comode TV, mese pliante, mobilă de bucătărie. - -Societatea noastră mai comercializează: parchet, lac; aracet, diluant, prenadez, palux, săpun pentru protecţia muncii, deroetc.... *

M A TRIM O N IALE

• Cetăţean german, cu firme în România, situaţie materiala foarte bună, puţin vorbitor al limbii române caută tînăra pînă la 23 ani, frumoasă, atrăgătoare şi serioasă pentru prietenie, căsătorie. Prezentare duminică7 aprilie 1996, B-dul 21 Decembrie nr. 100 (Lenin) între orele 12-14. (013039)

• Licenţiată, 27 ani, fără obligaţii fizic plăcut, situaţie materială bună, doresc cunoştinţă tînăt cu situaţie similară în vederea căsătoriei. Oferte serioase la CP. 918 OP. 13. (006134) . ,

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

Efectuăm | TRANSPORTURI

(INTERNATIONALE20 tone, 80 m3 ,

pe relaţia ITALIA .Tel. 064/ 415224;

415236. Fax 414116. Tel. celular 018623272.

(241749)

r AGENŢIE IMOBILIARA 1 AMBIENT

vînzări, cumpărări, închirieri^ apartamşnte, case, terenuri, k T e l . 1 5 - 2 5 - 2 0 . J-

S tr .M u n c i to r i lo r 8 / 7 .^

• Magazin vad comercial deosebit vînd sau asociere. Tel.13-85-94 (012997) ;

• Vînd Raba Izotermă 30 t. Informaţii . tel. 43-75-89 (013046) • ' '

• Vînd maşină de îngheţată germană. ; Tel 13-82-36. (023530) ■ \

• Vînd storcător industrial de fructe şi legume m arca. “Vitamat” capacitate 150 kg/ oră. Vînd Audi 100 benzină 1800 cmc, ân fabricaţie 1984. Tel. 19-44-62 între orele 18-21. (005849)

• Vînd dozator bere şi dozator de suc marca Siemens. Tel. 15-54-07. (006190)'

•' Cumpăr firmă cu capital mixt înfiinţată pînă la 31 XII 1994, fără activitate pînă în prezent. Tel. 41-00-13 orele 18-21.(012823)

• Vînd vitrină frigorifică. Tel. 15-42-34 (012978)

• Vînd mochetă import Belgia, 12000 lei/mp fără tva. Tel. 19-88-17 (012984) *

De vînzare casă 150 mp în Alba lulia; stare foarte .bună; actualmente i sediu de firmă; Informaţii la tel. 43-24-36 sau 13- 74-27. (006004) .

• Vînd SRL benzinărie. Tel 13- 05-36 (023422) ■ ' ; :

• Vînd SRL iulie 1994. Tel 17- 46-66 (023554) ‘ ;. \ \ ;

• Vînd urgent din stoc tablă zincată 0, 4-0,-5 . x 1000 x 2000, preţ 3100 lei/kg, inclusiv TVA. Asigur transport direct la beneficiar. Telefon 059/47-01-19.(023708) ; „ î ,

• Vînd talon-motor Mazda 626 LX din 1986 si cîntar electronic. Tel 17-54-40. (P23736) \

• Vînd vitrină frigorifică si pistol preturi. Tel 15-40-25. (023647)

• Vînd gheretă metal. Tel 17-10-11. (023682)

• Vînd în Sînnicoara 18 ;ari teren construcţie + grădină posibilităţi apă, gaz, curent. Tel. 23-17-26 (006173)

• Vînd 500 mp teren construcţii arteră principală în Cluj. Informaţii sat Căpuşul Mic nr. 245. (023579)

•. Vînd teren 220 mp, ultracentral. Tel 19-47-75. (023645)• ♦ Vînd .teren arabil, capăt

Grigorescu, preţ ‘convenabil. Tel.16-99-03 dimineaţa. (006087)

âeEcfiTi'U1' PUBLICITATE Program: S T t i l «mbia-duminica, 6-7 aprilie i yyj fsT

N u» os

^ A M A T O CPRODUCĂTOARE DE ECHIPAMENTE

PROFESIONALE CATVE L E C T R O N I C P R O D .

Cinj-Napoca, Str.Constanţa nr.6 (LiaN.Bălcescn, în curte), Tel/Fax: 064 - 432520 Vă oferă: convertorul Yamato 100 Ch cu telecomandă, care constituie o soluţie ideală

de modern izareatelevizoruluid-voastrâ, indiferent de marca sauvîrs ta lui. Recepţionează,memorează şi regăseşte 100"de programe transmise de televiziunea prin cablu, selecţionarea’sefacede pe un singurcanal (canalul 2) disponibil pe oricetip detelevizor, alb-negru sau color.

Cu numai o fracţiune din costul unui televizor nou, îl puteţi moderniza pe cel existent, ataşîndu-i acest aparat robust, fiabil, cudesign plăcut, uşordeinstalatşicomod defolosit.

D S e r v i c i i f u n e r a r e p r i n R E Q U I E M

sicrie - coroane, accesorii, transport ■_

Str.Universitătii 7-9Telefon 431704 Ş

Str.Potaisa 13 ŞTelefon 431719 luHi-vini'ri 7-19

sîmbătă - duminică 8-13 Urgenţe după program

Telefon 433276.

• Vînd apartament 3 camere confort 1, telefon. A4eea Vidraru nr. 1-3, BL C6 , sc. 2, et 7, ap. 109, Mănăştur. (023726)

• Vînd urgent schelet metalic cu 2 boxe pentru garaj. Tel 14-44-32. (023728) ’

• Vînd apartament 4 camere Mănăştur. Tel 42-50-23; 16-85-54 seara. (023729) . '

CENTRUL DE CALCUL ELECTRONIC Str. Republicii nr. 107

PRIMUL CENTRU AUTORIZAT DE INSTRUIRE ÎN INFORMATICĂ DIN CLUJ

Organizează, din luna aprilie, cursuri de• Calificare (formare) în meseriile:

-PROGRAMATORI 390 ore- PROGRAMATORI AJUTORI 300 ore- OPERATORI 210 ore

• Iniţiere: .- UTILIZATORI PC 150 ore

Relaţii la telefon 124185 si 195477. (584807)

Creditare Asistent!

Pregătire Afaceri :

• Vînd teren 2000 mp cartierul Zorilor. Tel. 41-21-87. (006171)' • Vînd teren în Borhanci.

Informaţii la tel 15-57-83. (023707)

. • Vînd casă particulară una cameră bucătărie, baie, 54 mp, teren 30 mp str. Lemnului nr. 3 tel. 13-32-48. (006070)

• Vînd apartament 4 camere strada Pata. Tel. 13-17-60. (006140) - -

• Vînd apartament 4 camere şi mobilă Ludovic. Tel. 17-87-77 (012767)

• Vînd apartament duplex în vilă, aflat în construcţie, Grigorescu. Tel. 42-07-59 orele 18-21. (012924)

• Vînd apartament trei camere, Plopilor. Tel. 12-19-58. (012942)

• Vînd 45 ari teren în comuna Feleacu. Tel. 15-09-25 (012975)

• Vînd urgent apartament 3 camere Mărăşti, 45 milioane. Tel. 43-17-78 (012992)

• Vînd casă comuna Badu str. Viilor nr. 201 (gaz şi apă) (013035)

• Vînd casă plus antice, grădină, livadă in localitatea Boju, la 20 km dc Cluj-Napoca. Tel. 18-84-70 (013047)

‘ * Vînd apartament 4 camere str. Pata pentru pretenţioşi. Telcfcm 15-51-70 după ora 15. (013064)

* Vînd casă cu grădină şi 900 mp teren, situate pe arteră principală în Cluj, multiple utilităţi, 75 milioane ncgodabil. Informaţii sat Căpuşul Mic nr. 245.(023580) . . .

• Familie serioasă, intelectuali, îngrijim bâtrîni contra locuinţă (eventual cumpărare cu uzufruct viager). Variante. Tel. 13-26-19 (012859)

• Vînd apartament confort, dotări excepţionale, pentru pretenţioşi. Tel 43-81-40 zilnicorele 8-17. (023659)

FirmaSOFTWARE LINK SRL

Angajează uţIN G IN E R |

cu experienţă pentru £ asamblare calculatoare. Informaţii latelefon:

4 2 5 5 2 0 .

• Vînd apartament 3 camere finisat confort 1. Str. Răsăritului nr. 103 bl. R3 ap. 1 orele 17-22 (Mărăşti) (005884)

• Vînd apartament 3 camere, confort str. Pata. Tel. 13-92-22; 15- 28-29. (005903)

• Vînd urgent 4 ■camere str. Dejului nr.- 1 efc 2 ap. 5 Mărăşti. (005919)

' ■ * . Vînd apartament 2 camere parter în Grigorescu. Informaţii tel. 18-72-74 orele 8-20. (005948)

• Vînd 2 camere Mărăşti str. Jiului nr. 4 et 4 ap. 12 ocupabil imediat prej.3<l, milioane. (005975)

• Vîfid apartament 3 camere Zorilor str. Pădurii nr. 16 bl. M4 sc. 1 fam Meseşan. (005982)

• Vînd apartament trei camere finisat, parter înalt, Grigorescu, 60 milioane negociabil. Tel. 42-06-50 (005987)

• Vînd garsonieră confort I str. Parîng nr. 37 bl. T2 ap. 93 vizibil după masa. (006028)

• Vînd casă şi grădini cu livadă în satul Comşeşti situat între Turda şi Cluj. Informaţii tel. 13-98-87 sau sat Comşeşti nr. 14 (006030)

• Vînd apartament 3 camere confort 2, fără balcon, Mănăştur, preţ 32. 000. 000 lei. Str. Tazlău nr. 3 ap. 31 tel. 15-20-86. (006056)

• Cumpăr urgent apartament în Mănăştur. Telefon 14-88-93. (006(558)

; • Vînd urgent apartament 2 camcre. Tel. 16-93-89. (006152) .

• Vînd garaj mctalic. Tel. 16-07- 24; 16-31-35. (006168) . . .

• Vînd garsonieră, finisată cu râmînere în spaţiu 1 an str. Cemei nr. 2 et. 2 ap. 37 şi Opel Ascona înmatriculat,- cu carte. (006065)

• Cumpăr urgent 2 camere decomandate orice zonă. Tel. 16- 39-07.(006096)

• 'Cumpăr apartament 1 cameră sau locuinţă confort 2. Tel. 16-39- 07. (006097)

• Vînd 2 camere. Tel. 12-20-67. (006126)

• Cumpăr casă modestă + grădină, indiferent de zonă. Tel.43-81-83 (006132) \-

• Vînd garsonieră confort redus în Gheorgheni, str. Crizantemelor nr. 17 ap. 32 zilnic. (006136) "

• Cumpăr garsonieră. Proprietarul poate s-o elibereze peste sase luni. Tel. 19-92-03. (006139) *

• Cumpăr apartament cu una sau două camere cartier Gheorgheni. Ţel. 14-10-12. (006141)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 pe str. Tulcea'nr. 28 bl.

,L4 sc. l e t 2 ap. 6 (006144)• Vînd garsonieră confort 1, str.'

Parîng nr. 11 bl. XI sc. 2 et 3 ap. 99 (006145)

• Vînd apartament 1 cameră confort sporit, finisat, parter, Calea Floresti. Tel. 17-11-43 după ora 14. (006147)

• Vînd 2 camere confort I, parchet şi telefon. Str. Bucium nr. 13 et 3 ap. 14 zilnic orele 17-20. (006154) ;

• Vînd apartament cu 4 camere ultracentral etaj i. Tel. 13-48^68 (006174)

; Lichidez urgent gospodărie. Vînd foarte ieftin. Informaţii sîmbătă duminică, luni orele 11-18 tel. 13-73-26. (006183)

• Vînd urgent garsonieră confort 1 Mărăşti, etaj 2. Tel. 19-49-59 (006193)

• Cumpăr urgent apartament 2 camere Zorilor, Mănăştur. Tel.. 14-44-94(006194) ~

• Vînd convenabil apartament 2 camere confort. Tel. 19-49-59. (006195)

• Vînd apartament trei camere confort carjier Gheorgheni. Tel. 15- 72-70.(006199)

• Cumpăr garaj zona Mănăştur. TcL 12-13-19. (006200) /, • Cumpăr apartament cu 1 cameră sau garsonieră. Ofer 10-13 mii DM Tel. 12-13-19. (006201)

• Vînd 1 hectar teren în satul Mănăstirea. Tel. 14-43-27 (012739), • Vînd teren 2000 mp, fundaţie casă str. Lombului nr. 4. Tel. 41- 01-78. (012790)

• Vînd urgent 2 camere Grigorescu. Tel. 18-86-30 (012915) ;

• Vînd apartament 4 camere ultrafinisat, str. Anina nr. 19, sc. II, et II, ap. 15. Vizibil zilnic orele

. 17 21. (023718) _ _ . . j .:, ^ . .

• Vînd garsonieră confort III str. Lăcrimioarelor nr. 10 ap. 94, Relaţii orele 16-19 (012939)

• Vînd teren 5 8, ari lîngă Avicola ClUj. Sat Popeşti Vale: 191. (012950)

; • Vînd apartament două camere în cartierul Gheorgheni. Str. Băişoara nr. 13 ap. 104 sc. 3 (012971)

• Vînd cabană, pămînt, casă cu grădină în Mărişel. Preţ avantajos. Tel. 17-10-01 după. orele 18. (012983)

• Vînd teren arabil 58 ari şi grădină 17 ari, în satul Sînicoara. Tel. 23-16-61 (012994)

• Vînd apartament 3 camere. Tel. 15-79-14 (012996)

• Vînd apartament 3 camere Calea Mănăştur nr. .70 ap. 13. Tel. 18-81-68 vizibil ora 10-12(013024)

• Vînd 20- ari teren agricol Dîmbu 'Rotund. Tel. 17-44-16(013025). • Vînd o cameră, bucătărie,

închiriată pînă în iunie şi 500 mp teren în zona Pietroasa. Telefon 15- 10-72 (013042). .

• Vînd garsonieră confort I str. Stephenson nr. 1-3 ap. 45 (013044)

• Vînd 4 camere et 1. Tel. 17- 44-88 (013045)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 Gheorgheni. Tel. 14-14- 40(013081)' • Cumpăr casă. Tel 18-03-09. (023370)

. • Vînd apartament 2 camere, confort 1, Gheorgheni. Tel 15-68- .67. (023397)

, • Cumpăr casă cu teren, singur în curte, orice zonă. Tel 16-39-07. (023408) . ; -

• Vînd apartament 3 camere pe str. Sesuliii. Tel 42-02-20. (023534)

• Cumpăr apartament 1 cameră (garsonieră), 28. 000. 000. Tel 14- 44-94 (023557) '■

• Cumpăr apartament 2-3 camere zonă liniştită. Tel 31-62-77. (023575) '

•* Vînd garsonieră confort 1, în Mănăştur. Str. Bucegi nr. i4, ap. 11, după orele 18. (023606)■ • Vînd garsonieră. Str. H.

Barbusse nr. 3, et 3, ap. 47, lîngă Farmec. (023613)

• Vînd garsonieră confort I. Tel 16-74-97. (023690)

• Vînd convenabil cotă de 18/32 parte din casă împreună cu teren 5288 mp în Căpuşul Mic nr. 165. Relaţii la tel 19-40-66. (023699)

• Vînd garsonieră ultrafinisâtă, pentru pretentiosi. Tel 42-07-63; (023702)

• Vînd “Vila de aur” din Poiana Braşov. Informaţii comuna Mărişel satj str. Stăneşti nr. 576. (023710)

• Vînd apartament cu o cameră Calea Mănăştur nr. 91, Bl. D9, ap. 61. Vizibil între orele 17-20. (023711)

• Cumpăr garsonieră. Tel 41-28- 99 între orele 17-20. (023712)

• Cumpăr apartament cu o cameră în Cluj sau garsonieră în zona Pasteur. Tel 16-19-71. (023717)

• Vînd casă 1 cameră, bucătărie, bucătărie de vară, 4 focuri de gaz ş i , anexe, 800 mp teren. Str. Al. Sahia nr. 16. (023719)

• Cumpăr casă cu grădină în zona Jahcorgheni, A. Muresanu, centru.. Tel 19-78-33. (023720)

• Vînd apartament 2 camere confort I. Str. Tulcea nr. 11, ap. 14, zilnic. (023725)

• Vînd PC 486. Tel. 17-69-09. .(006191) . ____ v - .

• Cumpăr Dada 1360-1310. Ofer 3,7-7 milioane Iei. Tel. 13- 51-64.(005970) '

• Cumpăr talon BMW 316, 318 an 1978 -1982. Tel. 14-10- 12,(006142)

• Vînd VW Passat 1979 pentru piese 950 DM. Telefon 41-42-64. (006159)

• Vînd Audi 80 20E roşu tip nou. Tel. 15-24-83 <012991)

• Vînd Mercedes 200 diesel, fabricaţie 1990, înscris. Tel 18- 94-45.(023624).

• Vînd Mercedes Combi an fabricaţie 1980. Str. Lombului nr. 6. (023683)

• Vînd Ford Tranzit superinălţat, stare perfectă. Tel 16-81-71.(023735)

P R IN Ţ Igâjggjflgjj W: 137523 A*

A 0

0X4/100-745$ZnTrOv 0X4/120-773$ §0»

• Vînd videocameră Panasonic M3000 cu memorie de' imagine, trucaje, geantă, acumulator şi televizor color sport Philips. Tel. 13-85-94 (012998)

» Vînd frigider combină, preţ 650 mii negociabil. Tel 15-04-10. (023648)

• Vînd tractor U650,4 ani, plug, disc, remorcă. Tel 16-47-34 sau str. Batozei nr. 24, Mănăştur. (023506)

• Vînd vin alb, 200 litri, calitate. Tel. 16-32-32 orele 17-19. (012855) : . .

• Vînd Volkswagen Jetta cu cutie automatică în stare foarte bună. Informaţii la telefon 32-16- 35(12828)

• Vînd VW Golf II diesel Tel.12-36-94. (005911)

• Vînd Audi 100 pentru piese. Tel. 061/73-33-80. (005967)

• Vînd Mercedes 230 an 1982 neînmatriculat, stare impecabilă. Tel. 19-01-22. (006073) ,, • Vînd , VW Transpoirter 81 model nou pe benzină; Ford Escort 1984 benzină motor 1600; ambele neînmatriculabile. Preţ foarte avantajos. Tel 19-79-53 pînă la ora 15 sau str. Gh. Asachi nr. 11 seara. (006123) - * .

• Vînd bloc motor chiulasă asamblată, vibrochen Dacia 1400. Tel. 12-75-96. (006125)

• Vînd Lada 2105 fabricată în 1983 1500 cmc,.roşie. Tel. 12-03- 80(012853), 4 Vînd ax came bun la mărcile Citroen BX 17, 19, Visa 17, Peugeot 309, 205 *: capace ax nou. Str. Cehoslovaciei nr. 21, tel. 17- 54-76; 17-99-40. (012898)

• Vînd Ford Fiesta, microbus, flex. Tel. 41-40-80; 14-98-27; 15- 27-88.(012941)

• Vînd Jeep Cherokee an- fabricaţie 1990, 63. 000 Km, stare . excepţională, preţ 25. 000 DM negociaţi. Tel 15-73-03 (012956)

• Vînd Mercedes Cobra 240 diesel, rulat în Germania. Tel. 23-13-15 (013029)

• Vînd Dacia 0 km. Tel. 14-42- 42 (013041) '" • Vînd microbus 15 locuri, benzină model Dodge, 1986, înmatriculat, preţ 14 milioane. Tel. 18-40-59 (013060)

• Vînd 2 VW Broscuţe model 1951, 1973. Tel. 18-24-90 (013073) \ -

• Vînd piese Renault Tel 41-42- 57. (023723) • •

• Vînd mobilă, sobă fontă şi teracotă, vană fontă 1, 70 obiecte sanitare. Tel. 13-92-62 după ora 18 (013043)

• Vînd telefon Panasonic nou, fără fir, cu robot. Tel 43-77-19. (023515) •

■ • Vînd mobilă, ieftin. Tel 41- 04-00.(023741)

• Vînd cărucior landou, magnetofon Akai GX4000D şi benzi. Telefon 41-42-64. (006158)

• Vînd televizor color Sony, Black Triniton, 63 cm, stereo,, teletext. Td. 18-70-23 (013080)• Vînd familii albine, centrifugă,

lăzi. Str. Belgrad nr. 13 (006146)• Vînd frigider Arctic.. Zilnic ore

16-21 str. Bucureşti nr. 70 ap. 33 (006148)

• Vînd maşină de spălat, mobilă de bucătărie, dormitor. Tel. 14-36- 72.(006162)

• Vînd PC486 multimedia + acccsorii. Tel. 15-03-80 după orele 12. (006170)

• Vînd tractor U650 cu remorcă 5 t Tel. 13-97-50 (012784)

• Vînd dublu deck Technics şi amplificator 2 x 40W. Tel. 14-51- 74(013050)............

• Vînd pui ciobănesc-german excepţional, vaccinat, 12 săptămîni. Tel. 13-87-77 ; 13-29-16. (005754)

• Vînd pui Ciobănesc german. Tel. 16-51-60. (006100)

• Cumpăr repatriere. Tel. 14-23- 65. (012646)

t Vînd 2 fotolii si 1 fotoliu pat Tel. 18-58-55 (012781) . ■ .

• Vînd urgent pianină în stareperfectă. Tel... 065/13-67-53.(012800) \.V » Vînd mobilă bucătărie. Telefon 16-77-60 (012845) \

• Vînd masă ping-pong. Tel 43- 81-02 după ora 17 (012958), v Vînd urgent căţei ciobănesc german cu pedigree. Ocazie, deosebită Tel. 19-04-94 str. Vasile Lupu nr. 94 după ora 18 (012989)

• Prenotări pentru căţei american canadian, ciobănesc german alb. Familia Kovacs. tel. • Tinca 113,- judeţul Bihor. (013048)

• Vînd cazan pentru ţuică, cărucior rabatabil pentru copii; ambele noi. Tel. 15-34-61 (013072)

• Vînd chitară. Tel 14-47-55. (023425)

• Vînd fin, cantitate mare. Telefon 16-88-01 zilnic după ora 17. (023639)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartament 4 camere ICRAL cumpârabil cu 3 camere + garsonieră tot ICRAL sau alte oferte. Tel. 19-44-62 str. Padin nr. 9-13. (005850)

• Schimb apartament cu două camere pe str. Horea, excepţional cu casă particulară plus grădină. Ofer diferenţă. Tel. 43-81-83. (006131)

• Schimb apartament 2 camere cu garsonieră. Tel. 14-22-24 (012954)

• ' Schimb apartament 3 camere decomandate în Zorilor cu 2 camere, exclus Mănăştur, Grigorescu, Zorilor. Tel 12-89-68. (023488)

• Schimb garsonieră confort I plus diferenţă cu apartament 2 camere Tel 18-02-16 duminică orele 9-17 (023641) ________

ÎNCHIRIERI• Dăm chirie ieftin!! Td. 43-

00-81(006185) :

• Caut urgent*chirie. Tel. 43- 00-81.(013066)

‘ • Caut chirie. Td. 19-85-65 (013067)• Caut, ofer chirii. Tel. 43-09-

„ 4 J k (M S 9 9 » -. - * V .r,- - “ -

( 9 ) simbaia-dumillica, 6-7 aprilie 1996 PUBLICITATE PrOgramt ■V IN E R I 8 - 1 6 9 - 1 4 .

A D E V Â R U Lde Cliaj

. Ofer chirie. Tel. 19-85-65 (013068}

• Dan în chirie spaţiu. Informaţii Btr. Mărgâritarilor nr. 27 (006151)

> • Dau în chirie spaţiu birou* firmă Tel. 12-36-06 (012811) '

• Dau in ch irie locuinţă avantajos (lei sau valută)!! Tel. 13-03-81 (006186)

• închiriez garsonieră confort III , plata anticipat maxim 2 ani. Str.

Girbău nr. 10 ap, 66 M esaroş(006175) : , .. : \ ’

• Dau chirie locuinţă. Tel 19-92- 87 (0235 1 0)

• Primesc în chirie studentă, elevă. Tel 14-69-53. (023614)

• Dau_în chirie apartament 2 camere, centru. Tel 13-27-51; 13- 27-52.(023738)

« Solicit chirie. Tel. 14-86-06 (013054)

• Solicit chirie. TeL 15-49-47.(013057)

• Doresc chirie. Tel. 16-58-10(013058)

• Caut chirie valută. Tel. 13-02-81 (013065)

• Caut să închiriez casă sau ap artam en t n e in o b ila t, cu telefon. O fer 200 DM/lună. Tel 41-42-67 în tre o re le 19-22. (023300)

• T ransport marfă. Tel. 14- 67-36. (005873)

• SC Salto Casino Continental angajează body guard. In fo rm aţii-în incinta Casinoului zilnic după ora 20. (006068)

■ • C ăutăm asociat pentru mărire capital social la societate mixtă înfiinţată în decembrie 1994. Inform aţii teL 064/14-15- 64 sau 12-33-56. (006117)

* A n g a jăm v în ză to a re prezentabilă. Str. Ilaşdeu nr. 3 orele 13-15. (006165) .

* A ngajăm m ăcela ri, tran şa to ri, cu o vechim e în domeniu de peste 2 ani, vîrsta maximă 35 ani. Tel. 42-55-12 orele 7,30-12 şi 16-19. (006166)

* Achiziţii sticle şi borcane. Str. Gh. Dima nr. 33 o ra r 9-17. (006197)

• A ngajăm vînzătoare la en gros cu experienţă de lucru pe ca lcu la to r. T el. 19-94-66(012979)

• C u ră ţă m co v o are şi tapiţerie la domiciliu. Tel 19-10-02.(023620)

• Angajez ospătari, bucătari. În tîln irea lun i, o ra 10, s tr . Gheorgheni nr. 98, restaurant Prietenia. (023687)

• M ie rcu ri ex cu rsie la Budapesta. Tel 41-37-06 şi 16- 91-65. (023732)

• Angajez manipulant la depozit en-gros. Tel. 15-54-07. (006189)

• Angajăm urgent ajutor de bucătar şi om de ordine la intrare, la un restaurant deschis recent. Tel.43-25-22; 43-25-17. (013053) -

• Angajăm tinere pentru servicii de spălat, călcat. Informaţii str. A. Şaguna nr, 36 (D ubălarilor) Curăţătorie. (013062)

• SC Triect, Calea Turzii nr. 200, angajează şoferi cu vechim e minimă 3 ani, categoriile C, E şi şo feri cu vechim e de 3 ani în transport internaţional. Telefon 43- 81-28 orele 8-16. (023497)

> Angajez zugravi, faianţari. Tel 41-05-22. (023722)

• U. A. P. Oficiul Interjudeţean anunţă concurs în data de 12 aprilie1996 pentru ocuparea postului de vînzător gestionar. Relaţii la tel 19- 54-61.(023733). . •

• Ofer împrumut. Tel. 14-38-74 (013069)

• Ţin evidenţă contabilă pe calculator. Tel. 41-32-64. (012241)

• Ofer 1-2 locuri în maşină, pînă Ia Dusseldorf, prin Cehia, în data de 9-10 aprilie . Tel 15-00-82. (023629) .

• Caut sâ închiriez casă, urgent. Tel. 19-73-47. (005976) :. • Caut chirie, garsonieră zona centrală, mobilată, cu telefon. Ofer 250 mii lei. Tel. 17-06-12 seara.(006128)

• Caut de închiriat garsonieră sau apartam ent. Tel 14-58-77. (023685)

DIVERSE

• C a u t fem eie p e n tru îngrijirea unui bitrJji. Tel. 15- 78-69.(006198)

• Caut femeie pentru menaj şi îngrijire doi copii în USA, vîrsta în tre 35-50 a n i Tel. 18-40-59(013059)

• Donez urgent iubitorilor de animale un boxer femelă, 2 luni, vaccinat, d ep arazita t Tel. 13- 35-33 sau 19-08-94. (013049)

• Căutăm femeie pentru menaj, v îrs ta 35-45 ani, două z ile pe săptăm înă. Z ilnic tel. 42-06-16 orele 9-10. (013036)

• Doresc gazdă. Sînt singură, tata decedat, mama m-a părăsit, am 17 ani, muncesc ‘ orice în casă. Ofer 50. 000 lunar. Telefon 19-57-25.(006129)

• Toţi păgubiţii Ae SC Sigo SÂ' sînt convocaţi în 9 aprilie 1996 orele 17 la Sala Sporturilor. Comitetul de sprijin. (013027)

PIERDERI* P ie rd u t b ra c g e rm an ,

culoare alb cu urechi m aro, lîn g ă H o te l T ran s ilv an ia . Răspunde la numele de BilI. O fer recompensă. Sunaţi Ia tel. 13-55-85 sau 16-37-91. (O) ;

• Găsit cîine brac. Tel. 16-46- 84(012988)

• P ie rd u t, în zona P ia ţa Unirii, cîine talie mare, culoare g ri, p ă r neted, pată a lbă pe piept. Anunţaţi orice informaţie la tel 18-73-20. Recompensă mare. (023745)

• Pierdut certificat înmatriculare auto 4-CJ-4151 seria H nr. 605122 Se declară nul. (006156) ^

• P ierdut contract locuinţă ICRAL nr. 500682 pe num ele Nemeş Ana. îl declar nul. (006161);

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Torda Adriana. O declar nulă. (013019)

• SC Myrell Impex SRL pierdut ştam pilă d reptunghiulară. Se declară nulă. (023704)

DECESE COMEMORĂRI

. • Transport marlâ cu camion de6 tone Ia preţ avantajos. Telefon17-44-74. (005851)

• Achiziţionăm sticle şi borcane la adresele str. Gh. Dima nr. 33, str. Ion Meşter nr. 12, str. Aurel Vlaicu nr. 25, str. Caracal nr. 17 zilnic între orele 9-17. (006196)

• Şcoala de coafor începe o nouă seric de şcolarizare. Str. David

i Francisc nr. 7 tel. 18-22-74. (012966)

• Reînnoirea vânii cu smălţuire germană si color. Alb 77 mii lei Tel. 13-07-02 (013014) • v ;

. • Cu durere în suflet anunţăm încetarea din v iaţă a iubitei n o a s tre T E R E Z IA B O IT A , m am ă, so ţie şi b u n ică . Înmormîntarea va avea Ioc luni, o ra 12 în C im itiru l cen tra l. Familia. (006157)

• Cu adîncâ durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, bunic şi frate KRAUSZ M IH A IL , fo st t îm p la r la IPL L ib e r ta te a , înhum area va avea loc în data de 8 aprilie 1996 orele 15*din C apela M are a. C im itiru lu i c en tra l. Fam ilia în d u re ra tă . (006164)

* Cu inima zdrobită de d urere aducem Ia cunoştinţă încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic ZSEJKI LUDOVIC în vîrstă de 68 ani Înhumarea va avea loc în data de 8 aprilie ora 14 la Capela din Cimitirul central. Amintirea lui va rămîne veşnic în sufletele noastre. Familia îndurerată. (006172)

• Cu adîncă durere anunţ încetarea din viaţă a celei care a fost soţie şi mamă devotată GEORGESCU BIANCAr în vîrstă de 41 an i inmormîntarea va avea Ioc în sa tu l Valea Drăganului luni, 8 aprilie ora12. Te vom păstra veşnic în amintirea noastră. Soţul Dan, fiul Dănuţ. Dumnezeu să te odihnească. (006177)

* Cu adîncă durere în inimă anunţăm stingerea din viaţă a scumpului nostru tată ZSEJKI LUDOVIC Ludovic şi M aria. Odihneascâ-se în pace. (006179)

* Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru tată , socru şi punic ZSE JK I LUDOVIC, în v îrs tă de 68 a n i. F iu l A lex an d ru , n o ra A dina şi nepoţica Andreea. Odihnească- se în pace. (006180)

• Cu inimile pline de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru ta tă , socru şi bunic ZSEJKI LUDOVIC. Fiica M anuela , g in ere le Dorii şi nepoţelurA ndrei Odihneascâ- se în pace. (006181)

• Zdrobiţi de durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru ta tă , socru şi bunic ZSEJK I LUDOVIC la vîrsta de 68 ani. Amintirea lui va răm îne veşnic în sufletul nostru. Fiica Edit cu soţul W. P. F. Lonis şi copiii Francois şi Peter Lonis. (006182)

• Cu adîncă durere anunţăm împlinirea, la 8 aprilie 1996, a 7 ani de la decesul celui care a fost col. re z . ŞEU CH EA CORNEL, scumpul nostru soţ, tată şi bunic. Familia (012758)

- • Cu inimile îndoliate de durere anunţăm încetarea din viaţă în data de 04. 04.1996, a. iub itu lu i nostru so ţ şi ta tă , PURICE BĂDIN. Nu-1 vom uita n iciodată. Fam ilia îndoliată . (013020)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ şi ta tă , COVACI L A U R EN ŢIU , (L E N Ţ I), la numai 49 a n i Înm ormîntarea va avea loc azi, 6 aprilie, ora 14, de la C apela V eche a C im itiru lu i M ă n ă ş tu r . Odihnească-se în pace! Soţia Cheţa, copiii Valentin şi Lucia. (013026)

»~Cu adîncă durere anunţă încetarea din v iaţă a dragei noastre mătuşi, STEFANOVICI ANA. Inm orm întarea va avea loc în ziua de 6 aprilie, orele 14 la Cimitirul Central. Dumnezeu să o odihnească. Nepoţii Victor şi Simona. (013075)

• Cu adîncă durere anunţăm treceţ-ea în nefiinţă a iubitei noastre mamă, bunică şi soră, RUSAN LAURENŢIA MARIA (L O L A ), la 69 de an i. D um nezeu să -i dea odihnă veşnică. Înmormîntarea va avea loc în ziua de 8 aprilie, ora 13, la Cimitirul C entral. Familia îndurerată. (023724)

Se împlineşte un an de la dureroasa despărţire de scumpa mea soţie, POP ANA, mamă şi bunică. A t r ă i t to a tă v iaţa pentru noi şi a plecat cu gîndul la noi. Fie ca florile şi dragostea noastră să-i vegheze somnul dulce. Soţul şi fiul cil familia. (012842) ,

• A nunţăm în ce ta re a fulgerătoare din viaţă a mamei şi bunicii noastre, COLCER ANICA. În m o rm în ta rea va avea loc la Topa Mică în data de 6 aprilie, o ra 12. Familia îndurerată. (023737)

• Cu inim a zd rob ită de durere şi supărare anunţ cu profundă uim ire prieten ii şi cunoştinţele că m-a p ă ră s it pentru totdeauna scumpa mea s o r ă . geam ănă., V IO R IC A FODOREAN, un suflet nobil. Un zîmbet şi o veselie a creat în jurul ei chiar şi în momentele grele din viaţă. Bunătatea şi b lînde ţea , iu b ire a fa ţă de sem eni nu ’ le vom u ita niciodată. Plecarea ta lasă un mare gol în familie. Dar cel mai mare gol îl lasă în sufletul meu, sora ta geamănă. Deşi la capătul pămîntului, în California, am simţit multe din suferinţele tale. Cîte zile voi avea te voi purta în inima, sufletul şi în gîndurile mele pînă la revederea noastră în ceruri. Dormi în pace, suflet blînd. Nora Topan. (023739)

• Din ţară străină, îmi plec fruntea In faţa fotografiei lui şi- 1 rog pe cel care a fost tatăl meu PĂLUŢIU RUSAN, să mă ierte că nu am fost lîngă el, să-l conduc pe ultimul său drum , dar îl rog pe Dumnezeu să-i dea odihnă veşn ică acum , la îm plinirea a 6 sâptăm îni de cînd - ne-a părăsit. în d u rera ta L u ciana , Rom a - < I ta l ia . (006124)

• Sîntem alături de familia Puşcaş în greaua suferinţă a pierderii tatălu i lor. Asociaţia de locatari str. Viilor nr. 11.(006130)

• Sîntem ală turi de d-ra conf. Gabriela Rusu la trecerea în nefiinţă a mamei d ra g i Familia Basarab. (006138)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune fam iliei S ţăcescu în aceste momente grele p ricinuite de trecerea în nefiinţă a celui care

-a fo st co lonel STĂCESC U OCTAVIAN. Cuscrii Fătăceanu şi familia M orna. (006155)

■ • 'Sîntem .alături de finul nostru Ia pierderea soţiei dragi BIANCA GEORGESCU. Dragă fină, nu te vom uita niciodată. G elu, L uci, S ilv iu , R alucâ.(006176)

• Aducem un ultim omagiu celui care a fost bunul nostru coleg şi prieten ALEXANDRU PO P, p lec a t p re a dev rem e dintre n o i Dumnezeu să-i dea odihna veşnică^ Sîntem alături de fam ilie şi le transm item sincere condoleanţe. Colegii de la Sculărie SC A rm ătura SÂ Cluj (006184)

• Sîntem ală turi de colega noastră Nadina Lefter în marea durere pricinuită de pierderea ta tă lu i Colegii de la Şcoala Alexandru Vlahuţă. (006187) .

• Colegii de serviciu de la UM 02565 ai domnului colonel Gheorghe Popa sînt ală turi de dînsul la încercarea grea prin care trece la decesul.tatălui. (006192)

• Sîntem ală turi de colegul nostru Pbp T. loan, la marea durere pricinuită de m oartea tatălui drag. Colegii de la SCPP Cluj. (013004)

• îm p ă rtă şe sc 'cum plită durere a d-nei Suzana Gocan la d e sp ă rţire a de so ţu l iu b it. S incere condo lean ţe . F arm . Elena Cimponeriu (013021)

• Sîntem alături de colegul şi prietenul nostru, Florin Purice, în aceste clipe grele. Colegii de echipă de la ARDAF şi SPOR, precum şi conducerea Clubului ARDAF (0 2 3 7 0 6 ),

• Lacrim i şi flori pentru d ra g a n o a s tră vecină ARGHIUŞ MARIA, p lecată de timpuriu în eternitate. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Vecinii scării a IlI-a (013022)

• Sîntem alături de familia în d u re ra tă pen tru p ierderea celei care a fost soţie şi mamă, M A R IA A R G H IU Ş şi exprim ăm în tre ag a n o astră com pasiune. F am ilia L ung. (013023)

• Sîntem alături de colega n o a s tră A rgh iuş L ia n a , în m area d u re re p ric in u ită de p ierderea mamei sale d rag i. C o lec tivu l C lin ic ii de Neuropsihiatrie a Copilului şi Adolescentului. (013030)

• Sîntem alături de familia Nicula- Sofia şi îm p ă rtăş im marea lor durere la trecerea în e te rn ita te a ta tă lu i d rag . Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul SC Peco SÂ Cluj-Napoca. (013031)

• Sîntem alături de colega n o a s tră N icula Sofica, în momentele de grea încercare cauzate d e : p ierderea ta tă lu i drag. Colegii de la Depozitul II SC Peco Cluj. (013032)

• Sîntem alături de familia K rausz Jozsef şi M ariana în momentele grele cauzate de dţce^ul tatălui şi socrului drag. Sincere condoleanţe. Din partea co le g ilo r-d e serv ic iu de la “Frigorifer” (013055) .

• Regretăm nespus trecerea în nefiinţă a Celei care. a fost ELENA «RUSU, suflet blînd şi ales. Colegei noastre, conf. dr. G a b rie la R usu, în tre a g a noastră compasiune Colectivul C a ted re i de Lim bi m oderne UMF, Cluj. (013070)

y • Un ultim omagiu fostei n o aste c o lo c a ta reŞT E FA N O V IC I ANA. D um nezeu s-o od ih n ească . Asociaţia de locatari Albac 10. (013074)

• Un ultim omagiu celui care a fost colegul nostru CÂNDEA VALER Din partea colectivului SDV Libertatea SA (013076)

• Ea a răm as’acum ca o icoană/ Din zile bune, căci frumuseţea moare/ Ca floarea în a tim p u lu i b u lb o an ă / L ăsîndu-^ i sem nelenecruţătoare/ Să-şi scape peste- a m orţilo r genune/ Cosiţele- aurii ea trebuia/ Să-ncununeze- alt cap prin vreo minune/ Cu frumuseţea ei ce se-ofllea/ în ea- nfloresc acele ore sfinte/ Ce-s pline de-al trecutului fior/ Un sînge stins nn arde ia r fierbinte/ Nu nasc fru m u se ţile d in scrumul lor/ Ca pe-o icoană a ales-o firea / Ca să-i are te-n vreme ofilirea/ O, nimeni doar minunea va păstra / Pe-a mea m ătuşă în cerneala mea. Cu d ra g o s te p e n tru a mea m ă tu ş ic ă , FO DOREAN U VICHI, cea mai bună şi dulce din lume, din partea'nepotului Mihai Fodoreanu. Fie-i ţâ r i na u şo a ră . Te voi iub i m ereu. (023617)

• Lacrimi şi flori la dispariţia d in tre noi a nepreţu itu lu i şi dragului nostru ta tă , NICOLA GHEORGHE. Dumnezeu să-I odihnească în pace! Fiica Sofia eu soţul Vasile, nepoata Dana cu soţul Sorin. (O)

• Cu nestin să d u re re comemorăm în 12 aprilie, la împlinirea celui de-al 2-lea an, trecerea in eternitate a dragului n o s tru V IR G IL SlED A N . P a ra s ta s u l va fi o fic ia t duminică, 7 aprilie, o ra 11, la Capela Slinta M aria din Calea M ă n ă ş tu r . . A m in tire a lui răm îne veşnic vie în sunetele n o a s tre . Fam ilia în d u re ra tă . (023703)

• C u m ul t i d u re re ne d e sp ă rţim de n ep o tu l nostru d ra g , SANDU. Sîntem a lă tu ri ' d e -fa m ilie şi Ie îm p ărtăş im m are a d u re re , in aceste m omente deosebit de grele. Nil te vom uita niciodată. Livia şi Cheţi cu familiile. (023625)

• S în tem a lă tu r i de bunu l n ostru coleg, F lo rin Purice, în m are a d u re re p ric in u ită de decesnl d ragu lu i său ta tă . Cu toată compasiunea, colegii de Ia Sun im prof SRL şi R o ttap rin t SRL Cluj-Napoca. (023705)

• P ro fu n d în d u re ra ţ i de d is p a r iţ ia , p re m a tu ră a . v e rişo are i noastre ARGHIUŞ M A R IA , s în tem a lă tu r i de fam ilia în d o lia tă . Fam ilia C araba (023713)

• S intem a lă tu ri de familia A rg h iu ş V asile în^ aceste momente grele. Familia Turcu. (023714) -

• S întem a lă tu r i de colega n o a s tră A m bruş L e tiţia în m are a d u re re p r ic in u ită de p ierderea tatălu i drag. Colegii de Ia 'S C N ap o p an SA C luj. (023734)

• A ducem un pios om agiu celui care ne-a fost naşul nostru, ing. IOAN FLOREA. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Familia Rusu Lazăr. (023740) '

• C u com pasiune, ne a lă tu ră m d u re r i i colegei noastre, prof. Adriana Rusan, Ia decesul mamei sale. ColectivulŞcolirnr. 10 Cluj. (023742) '

• Sîntem a lă tu ri de familia A rg h iu ş în m are a ' d u re re pricinuită de pierderea soţiei şi m am ei' d ra g i, ARGHIUŞ M ARIA.- D um nezeu s-o odihnească în pace. Colegele de serviciu: Ida , M arika, M aria. (023744) -

•S -a u scurs 6 săptămîni triste de la trec e re a în e te rn ita te a celu i m ai m inunat so ţ şi ta tă GIURGIU TRAIAN. Exemplul său m in u n a t ne va răm îne m îng îiere şi m odel în v ia ţă . D um nezeu să -l ie r te şi să-l odihnească în pace Parastasul -va avea loc duminică, 7 aprilie 1996, o ra 12, la B iserica M ă n ă ş tu r - c im itir. Fam ilia: A nda, C laud iu şi B ianca. (006153) .

• Un an de la plecarea dintre noi a d ra g e i n o astre so ră şi m ătuşă, OLTEAN AURELIA. S ă -ţi fie som nul lin în lumea um brelor, LILA dragă Familia Iaitaciuc. (012702)

- • Au trecut doi ani de cînd a plecat dintre noi cel mai bun soţ, tată şi bunic SIMI FĂRCAŞ.'Nu te vom uita niciodată. Familia Fărcaş. (012945)

• Pioasă aducere aminte la 20 a n i, re sp ec tiv 19 ani/de cind drag ii noştri MAXIMILIAN şi D O IN A BENDO RFEANU , îm p ă r tă ş in d ace laşin e în d u ră to r , d estin , dorm som nul de veci. Fam ilia . (023325) '

* D o r nestins la 3 ani de la decesu l d ra g u lu i n ostru ing. C R A IN IC PAUL. Fam ilia îndurerată . (023660)

• P rim ăv e rile v o r în flo ri, toamnele vor plînge peste tristul tău mormînt, dragă Buni LILA,' acum cînd se Împlineşte un an de c ind ne-ai p ă ră s it . O ana, C risti, M iţă, Puşa şi Adi, Buni C h e ţi (023691)

• Azi, 6 aprilie, se împlinesc 16 ani de cînd a plecat dintre noi cel c a re a fo st POPESCU GHEORGHE soţ şi tată iubitor. Un pios om agiu, o lacrim ă şi o floare în memoria lui. (023716)

• Cu adîncă durere anunţăm în ce ta re a d in v iaţă a iubitului n o s tru CUCURUZANG H E O R G H E , ta tă , so c ru şi bunic. Înm orm în tarea va avea loc dum inică o ra 13 la capela cim itirului din Cordoş. Familia. (O)

A D E V A R U LcBe DIVERSE sîmbătă-duminică, 6-7 aprilie 1996

M e d i t a t ia - h r a n ă a s u f l e t u l u i

de bază este condamnată de toată ştiinţa penală modernă. Ţinerea în comun, ca o fază dintr-un regim însă, ca etapă bine. reglementată, care să reducă la minim posibil, contagiunea,

penitenciară un adevărat : devine, dimpotrivă, o necesitate, mijloc de luptă contra Al doilea sistem a apărut în criminalităţii, în acest scop s-au distins

• Problema penitenciarelor a început să fie dezbătută şi sub aspect funcţional, căutîndu-se să-se stabilească care este regimul, sistemul cel mai potrivit pentru a face din viaţa

reprezentanţii penitenciarului, nu au putut ameliora acest sistem. La scurt timp a apărut sistemul aubumian, după care deţinuţii sînt ţinuţi noaptea izolaţi în celule. individuale, iar ziiia în comun, dar cu obligaţia de a păstra cea mai completă tăcere; Conceput de

Sisteme penitenciare în Occidentin

Occident patru sisteme după care se desfăşoară viaţa în penitenciare. Sistemul ţinerii în comun ■ este cel mai frecvent, dar este apreciat ca • fiind cel mai primitiv. în acesl sistem, contactul dintfe infractori fiirid inevitabil, inevitabile sînt şi consecinţelc sale funeste. Chiar atunci cînd condamnaţii sînt aşezaţi în grupuri x , omogene, contagiunea jrămîne. Din cauza acestui contact, închisorile de altădată au fost denumite "piepiniere de criminali”, ”şcpli ale crimei” şi alte calificative similare. Ţinerea în comun ca sistem

Philadelphia şi a fost conceput de Howard. Mai este numit sistem celular absolut, pentru că deţinuţii-sînt ţinuţi izolaţi zi . şi noapte, pentru a se evita orice contact între ei. Experienţa a dovedit că acest sistem este profund dăunător pentru starea fizică şi morală a deţinuţilor: izolarea completă, nu numai că slăbeşte pe om, dar îl duce cu paşi repezi, spre nebunie.

. Fiziceşte, de asemenea, deţinutul sfîrşeşte, din cauza unei debilităţi continue, prin a deveni tuberculos. Temperările de amănunt ca: plimbarea zilnică, convorbirile cît mai frecvente cu preotul închisorii şi cu

Elam Lynds, acest sistem a fost aplicat în închisoarea din Aubum, statul Ncw-York.; El s-a dovedit a fi mult mai convenabil decît sistem ul; philadelphian. Totuşi,aplicat,iun'ea lui,; în chip permanent, pînă la eliberarea deţinutului, face ca acesta să fie puţin pregătit pentru a relua contactul cu viaţa liberă.

Sistemul cel mai; conform cu finalitatea pedepsei şi cu principiul individualizării repiresiunii s-a dovedit a fi sistemul irlandez, denumit şi progresiv, după care executarea pedepselor privative de libertate străbate mai multe faze, care,: treptat, treptat, uşurează regimul.

Executarea începe cu o scurtă fază de izolare completă zi şi noapte, pentru a trece apoi la faza mixtă de izolare nocturnă şi ţinere în comun în timpul zilei. Dacă infractorul este bine notat, atunci el, după un timp oarecare (proporţional cu pedeapsa), va fi trecut în­tr-o colonie penitenciară şi, în cele din urmă, va putea fi eliberat condiţionat, înainte de expirarea pedepsei.

Primele trei . faze sînt,

deci, injra- ; penitenciare, ; este extra-iar a patra

penitenciară. Conceptul de Henderson a fost aplicat mai întîi la Manochie, în insula Nortfolk, dupăţ care a fost adoptat şi perfecţionat de Walter Crofton, în închisorile din Irlanda. în ţara noastră lucrurile sînt din ce în ce mai complicate: recrudescenţa infracţională a făcut insuficiente spaţiile de încarcerare - şi de aici - găsirea celui mai eficace sistem de redresare socială a condamnaţilor a devenit o problemă.

Colonel de justitie Ion GHERCIOIU

1

IIIIII

IIIIIIIIIIIIIIIIIIII!

i

BUNI GOSPODARI ŞI INVESTITORIîn centrul civic al municipiului Turda, de cîţiva ani

funcţionează, cu bune rezultate S.C. ”Mezelarul” S.R.L. Patronii acestei societăţi, buni profesionişti, s-au străduit şi au reuşit să contribuie prin activitatea ce o desfăşoară la mai buna aprovizionare a populaţiei cu preparate din carne proaspătă şi de bună calitate.

Discutăm cu soţia patronului, doamna Lina Boncuţiu. ~- Pe lingă magazinul in care am înţeles câ desfaceţi mai

multe sortimente de salam, pastă pentru mici, tocaturi, cîrnaţ de porc proaspăt şi afumat, de ce facilităţi mai dispune S.C. "Mezelarul” .S.R.L?

- în spatele magazinului dispunem de o sală de tranşare, de preparare a produselor, sală pentru dezinfecţie, de fierbere şi zvîntare a produselor, etichetări şi afumătoare.

Peste tot se vede mîna iscusită a gospodinei: curăţenie de farmacie, ordine desăvîrşită. -

- Cîţi oameni şi-au găsit un Ioc de muncă prin înfiinţarea societăţii?

- 11.'Avem un maistru măcelar, vînzători, contabil.- Necazuri?- De trei ani am înaintat primăriei o cerere, prin care ăm

solicitat un spaţiu pentru înfiinţarea unui punct de sacrificare. Nu am primit.

Pentru aşa ceva nu s-a "găsit” spaţiu, zicem noi. Dar pentru deschiderea unor bufete şi bufeţele, pentru restaurante şi fel. de fel de activităţi ce nu interesează în primă urgenţă cetăţenii s-au găsit. Pentru o activitate utilă, nu!

Ion CORDOS

l i Ucigaşul invizibil din arahide"Foarte mulţi dintre dv. - citind acest titlu - o

să exclame, pe bună dreptate: ”Ei nu, că e ceva de groază cu omul ăsta! După ce că ne-a speriat cu aluminiul şi cu fumatul, acuma ne sperie cu arahidele?”

Nu, nu este.vorba de nici o sperietură, ci, daţi-mi voie să relatez faptele în nuditatea lor. Şi să vă previn! ' , <

Ş-o luăm de la început: în 1959, firma Rosetti importa din Brazilia în Anglia făină de arahide, pentru hrana animalelor şi a păsărilor. Rezultatul: în 1960 au murit, la fermele specializate în creşterea lor, 100.000 de curcani. Ce au constatat cercetătorii englezi de la Centrul de Cercetări Veterinare din Weybridge? Această boală, care a ucis curcanii - "Turkey X Disease” (boala X a curcanilor) - s-a datorat unor micotoxinej produse de un mucegai - Aspergillus flavus - care, în condiţiile transportului'pe apă (umiditate şi temperatură crescută şi pe substratul adecvat, alcătuit din făina de arahide - proteine, lipide, glucide - s-a dezvoltat în bune condiţii.: Aceste micotoxine,: denumite aflatoxint, reprezintă acest ucigaş invizibil, la care mă refeream în' titlu. Un microgram 0,001 mg din aflatoxina Bj, ucide un boboc de raţă. Asta n-ar fi nimic, dar aflatoxinele ucid şi oameni! Nu dintr-o dată, ci treptat, dar sigur. Introduse odată cu arahidele, care datorită unor condiţii improprii de conservare sau a unor ambalaje inadecvate (cum ar fi pungile1 de celofan), au mucegăit, aflatoxinele au efecte hepatotoxice, producînd

hepatite necrozante difuze, efecte hepato- cancefigene (carcinom hepatic) şi mutagene.

Cum le recunoaştem, o să mă întrebaţi: arahidele infectate cu acest mucegai - '

^Aspergillus - (şi mai sînt şi alte specii), prezintă• în primă fază, cînd apar pete de mucegai la-

suprafaţa boabelor, modificări calitative, mai . ales ale gustului şi mirosului. '

Ce recomandăm: evitaţi să consumaţi, sau şi mai grav să daţi copiilor arahide, aflate sau vîndute în ambalaje de celofan care prezintă mirosuri străine sau gust de rînced. Preferaţi arahidele, prăjite şi sărate, aflate în ambalaje de plastic cu pereţi groşi, impermeabili la umiditate şi vidate. La fel de sigure sînt şi arahidele în conserve de tablă vidate. Cu menţiunea că şi aceste ambalaje să nu aibă termenul de valabilitate depăşit.; .

De veţi avea "norocul” să cumpăraţi un ambalaj conţinînd arahide cu gust rînced, nu îl relurnaţi celui care vi le-a vîndut, ci prezen- taţi-vă cu el la Poliţia Sanitară, că mai departe, ştiu ei cum să procedeze.; Spre liniştea npastră, a9eşti semeni ai noştri veghează ca România să nu ajungă ”lada de gunoi a Europei”, unde- toate produsele improprii consumului,în ţările respective, sînt aduse la noi, de acei afacerişti veroşi,'care în goana lor după profit Realizat cu orice preţ, nu ezită să pună în pericol sănătatea noastră sau, şi mai criminal, pe cea a copiilor noştri. ■ , , . ' -

loan MARINESCU Institutul de Cercetări Chimico-

Farmaceutice Cluj-Napoca

în atentia asociaţiilor de locatari

” SÂLPREST” Ş I IN T E N Ţ IA DE SALT CALITATIV

♦ îşi majorează societatea "Salprest” tarifele? ♦ cum se pot obţine pubele pentru reziduurile menajere? ♦ sîntem pregătiţi pentru sortarea gunoiului? ♦ atenţie la impostori ♦ ;

- La întrebările de mai sus ne oferă cîteva; lămuriri domnul fîugen Vereş, director de producţie la SC "Salprest” Cluj-Napoca:

♦ în perioada 1 aprilie. - 1 noiembrie tariful care se va percepe populaţiei pentru, ridicarea şi transportul: reziduurilor menajere este de 890 lei (faţă de 850 lei- curent). Nu este vorba de o majorare de tarif ci doar de o taxă . de 40 lei pe care o încasăm pentru că doririi s ă : angajăm un om pentru întreţinerea punctelor gospodăreşti. în contul acestei taxe, în cursul lunii aprilie s e : va efectua şi dezinfectarea punctelor gospodăreşti. Este necesară întreţinerea PG-

urilor pentru că la multe găsim grămezi de moloz, aparate şi obiecte de uz casnic, de toate felurile, de care cetăţenii se debarasează în acest mod.

Menţionez că administratorii care nu vor fi mulţumiţi de acest serviciu prestat, pot să ne aducă la cunoştinţă nemulţumirile şi eu sînt dispus să le înapoiez această sumă de 40 lei. -

♦ Pentru cei interesaţi, vreau să precizez că avem la dispoziţie un număr de .1000 pubele din; plastic (la mîna a doua) care se pot vinde (valoarea unei pubele este de 112000 lei plătibili în 4 rate) sau închiria (la'o chirie de 4000 lei/ lună).

♦ Societatea "Salprest” intenţionează să treacă la

'colectarea gunoiului menajer pe

sortimente; sînt pregătite în : acest sens cartierele Gheorgheni şi Grigorescu >- pînă la data de 1 iunie dorim să materializăm această intenţie. Dar vreau să subliniez că fără sprijinul populaţiei nu vom reuşi, efortul este zadarnic dacă nu se vor respecta de către cetăţeni inscripţionările ,de pe vasele de gunoi.- ♦ Domnul ;director Vereş a ţinut să atragă atenţia că persoanele care se prezintă la asociaţiile de locatari şi, sub pretextul că facilitează vînzarea-cumpărarea de pubele, pretind diferite sume de bani, nu au nici o legătură cu angajaţii de la "Salprest”.

La Iclod continuă săpăturile arheologice

Întîlnire pe cît de neaşteptată, pe atît de plăcută în vecinătatea comunei Iclod cu directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, domnul Gheorghe Lazarovici, aflat pe teren să urmărească îndeaproape, la faţa locului, continuarea săpăturilor arheologice din zonă. De Ia domnia sa am aflat, printre altele, că în timpul vacanţei elevilor,

. membrii cercului "Prietenii muzeului" al Şcolii generale Iclod împreună cu o echipă de arheologi de la Liceul "Nicolae Titulescu” din Craiova, între satele Livada şi Iclod au efectuat noi săpături, în urma cărora au ieşit la suprafaţă obiecte de o marc valoare istorică şi arheologică, care vor fi expuse la muzeul din Iclod. Astfel, micii arheologi din Iclod, conduşi cu multă pricepere de prof. Aurel Bulbuc au descoperit platforma unei locuinţe de suprafaţă (colibă). Materialele descoperite ,sînt prelucrate la baza de cercetare din cadrul Şcolii generale din centrul de comună. Prin grija unor sponsori acneroşi, harnicii arheologi de la şcoala din Iclod au fost dotaţi cu un modern calculator, aliniindu-se şi ei la cerinţele cercetării actuale din ţara noastră.

Să mai amintim faptul câ săpăturile arheologice din împrejurimile comunei Iclod sînt sprijinite de Mjnisterul Culturii şi Regia Drumurilor Naţionale. Asupra cercetărilor cfcctuatc îi vom informa pe cititorii noştri într-un număr viitor.

SZEKELY Csaba

La Biblioteca din Gherla, cititorii sînt serviţiLa începutul acestei .

săptămîni, l a . Biblioteca orăşenească din Gherla cititorii care s-au prezentat pentru a împrumuta cărţi au fost serviţi prompt şi operativ. Bibliotecarele, însă, au fost cu banderola pe mînă. Greva japoneză declanşată de

Asociaţia Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice din România (ABBPR) pe o perioadă de două săptămîni nu afectează activitatea zilnică a instituţiei. La Gherla, de exemplu, fiind în vacanţă, elevii pur şi simplu au asaltat , biblioteca orăşenească, copiii dornici de lectură apelînd:cu

multă- încredere la serviciile celor trei angajate ale filialei gherlene. Deci, la Gherla, bibliotecarele sînt în grevă japoneză, dar se află la datorie. Nemulţumirile lor nu afectează activitatea cotidiană a instituţiei, orarul fiind respectat. SZ. Cs.

A j u t o r u m a n it a r d e ţin u ţ ilo rîn cadrul unei vizite

efectuate de preşedintele Partidului Creştin-Democrat al Romilor, domnul Rudi Varga în Penitenciarul Gherla, dînsul s-a referit la condiţiile grele pe care le au foarte mulţi romi afară, în comparaţie cu situaţiile create pentru ei dincolo de gratii. într-adevăr, dacă în libertate .mulţi se

confruntă cu probleme sociale, în închisoare le sînt create condiţii cotidiene de trai. Au îmbrăcămin­te, mîncare şi locuri de muncă. Lucrează la investiţii, producţie, în fabrica de mobilă. Faţă de cei aflaţi afară, mai sînt şi ajutaţi prin diferite organizaţii internaţionale de caritate. La sfîrşitul săptâmînii trecute, de exemplu, la Penitenciarul Gherla a sosit un

lot de ajutoare umanitare de la o organizaţie de caritate Blythswwod, din Scoţia, constînd în îmbrăcăminte, lenjerie de pat şi diferite produse igienico-sanitare. Este a doua oară în acest an, cînd organizaţia de caritate scoţiană vine în sprijinul deţinuţilor din Penitenciarul Gherla.

Şcoala alpiniştilorClubul de Speologie Politehni­

ca Cluj organizează, în perioada 16-21 aprilie, la Şuncuiuş, acţiu­nea ŞCOALA DE LUCRU LA ÎNĂLŢIME, prima de acest gen, desfăşurată sub tutela Federaţiei Române de Speologie. Ea se adresează speologilor -şi alpiniştilor din ţară, care doresc să se instruiască în domeniul activităţilor ce se pot desfăşura utilizînd tehnicile specifice alpinismului şi speologiei. Vechile tehnologii care utilizează schele pot fi înlocuite, în unele situaţii, cu tehnica lucrului în coardă. Avantajele sînt evidente: reducerea timpului de lucru şi a preţului de cost. Ele fac din această activitate una de mare interes pentru viitorul apropiat. Acţiunea e finanţată de Direcţia Judeţeană de Tineret şi Sport Cluj. (Gigi FRĂŢILA)

Pagină realizată de Flavia SERGHIE

( j j ) sînibătă-duminică, 6-7 aprilie 1996 VARIETĂT1 AkBOWEŞ]MASţUlwij€§© * 0 8 mm 1

I........ ..-..... - t S I f\II

n\iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiih i

Trăiască femeile noastre şi ale voastrelj i

H im u f is t ic c a fa s ta e r@ liic ăVreţi sa fiţi frumoase, dorite, apreciate?

Practicaţi gimnastica anaerobică, cea care vă lasă fără aer, dar vă conferă un aer distins- cianotic, unic şi, adesea, irepetabil. Respiraţia e totul, ştiut fiind că cine nu respiră s-a dus... Dar Dumneavoastră respiraţi, nu riscaţi să vă-ngrăşaţi! ~

' ' * ,

Cînd vă sună ceasul deşteptător, săriţi din pat direct in aerul tare, sănătos, pătrunzător, al dormitorului şi cu mişcări rapide, cu genunchii la gură şi guriţa spunînd anumite cuvinte, alergaţi la baie, fredonaţi un cîntecel siberian fără balalaică, lăsaţi-o în debara, şi daţi drumul la apa caldă, care are menirea prin temperatura sa plăcută eschimoşilor, să vă pună în mişcare sîngele lenevit de căldura pătucului. Această apă, veţi observa, prin conţinutul său, aprobat de Ministerul Sănătăţii, lasă, după spălare, un bronz ruginiu absolut excitant, bătînd de la distanţă fardurile maronii.

Fuga-fuguţa, înapoi în dorm iţo ire , cu delicatele Dvs: oscioare troznind fermecător şi ne îmbrăcăm cu mişcăfi iuţi, cît mai gros şi neatractiv pentru că oricum feminitatea vă respiră prin toţi porii, cu condens.

♦ • Direcţia Mcătărie, tot cu melo-terapie,

cîntecele de genul: “Fire-ai, să fii gaz metan/ mă alinţi cu mercaptan; măi dorule, măi!”, sau “Dom’ primar, la noapte vin să dorm la ţine!”. Deci, înţolite mişto, să dea damblaua în casele de modă, care mai mult dezbracă femeile, punem de-un ceai, ungem pentru copii ce-avem de uns, important e să fie ceaiul fierbinte, la fel ca apa

din oala cea mare cu care vom spăla copiii.

Mergem să-i sculăm să meargă la şcoală şi la gripă virală^ ne-ncălzim cînd îi pleznim, ducem apa la baie, copiii tot acolo şi surde la prostiile ce le plîng', le facem igiena parţială pe unde apucăm. îi îmbrăcăm pe rînd, pe toţi de-odată şi alergăm, cu noi în faţă, ca ghid, în bucătărie* unde e cald şi strimt. După ce copiii papă tot şi auzim cum le sună ceaiul în burtică, batem tare la bunică. Ea nemaifăcînd gioghing de pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, a dormit îmbrăcată, nu mai trebuie nici spălată. îi dăm copiii, număraţi, la mînă şi-i trimitem la şcoală cu observaţia ca ea să rămînă la poartă, fiindcă s-a văzut un caz în care copiii au împins-o pe bunica în clasă şi ei s-au dus la film şi substituirea nu s-a observat decît la pauza mare, cînd elevul-bunica s-a dus în sala profesorală să ceară o cafea şi o ţigară.

* V ..

Rotim larg braţele, dăm un strigăt uşor decibelic, să ne curăţim plămînii de bioxidul de carbon acumulat peste noapte, potolim adrenalina cii mici monologuri, în'timp ce ne luăm paltonaşul, cizmuliţele de cînd eram adolescente şi coborîm, numai pe scări, tot în numele sănătăţii şi-ai mamei celui care a inventat lifturile în staţionare. Cu această idee de bază sub căciuliţă, sprint prelung la autobuz! Wrestlingul de-abia începe! Să aveţi o zi bună, ne întîlnim şi mîine, la coadă la lapte, bai-bai!

Sigur că-i bai...' EDERA

ptr. conformitate Cornel UDREA

w II I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I J I I I I I I I I

J .

|_€slurrR@ d iv e rs e d a a l f ă d a t ă jSe cunosc

> Mă întreb care din noi doi o sâ împuşte iepurele cel mai gras?

- Desigur tu!- Dc ce? . '- Eşti mult mai mincinos decît

mine.

Dezamăgire- Tînăra soţie: - Aş voi să fiu

una din cărţile tale, ca să fiu mereu lîngă tine.

- Soţul: - Mi-ar face mare plăcere, dar atunci aş vrea să fii “Calendarul Universul”. ,

- De ce?- Pentru că se schimbă în

fiecare an... .

- Care e cel mai încăpăţînat instrument muzical?. - Toba, trebuie s-o baţi ca să

cînte. ....

Soţul: Cartofii sînt fierţi doar pe jumătate.

Nevasta:.Mănîncă şi tu numai jumătatea fiartă.

Medicul grăbitMedicii mari sînt aproape

întotdeauna distanţi. Într-o zi, cînd celebrul profesor G. îşi terminase consultaţiile şi se pregătea să iasă în oraş, întîlni în sala de aşteptare un bătrînel care-

,i cerea două minute de atentie.

- Ce ai d-ta? întreabă, doctorul grăbit. >

- Nici eu nu ştiu, doctore. Mănînc bine...dorm bine...■<■ Doctorul nervos:

- Bine, bine, vino mîine: am să-ţi dau eu ceva sâ-ţi treacă toate.

La poarta Raiuluiîntr-o zi, Binefacerea şi

Recunoştinţa s-au întîlnit la poarta Raiului. Sfîntul Petru crezu că au sosit împreună şi încearcă să le felicite.

- Nu te grăbi, Sfinte Petre, au răspuns zînele; de-abia aici, în poarta Raiului, ne-am întîlnit întîia oară.

loan FELEA

Curiozităti,9

curiozităti...• Depozit documentLa sediul Inspectoratului

judeţean silvic Vrancea există un “depozit- document”. Din iniţiativa unor inimoşi silvicultori (Mircea Diaconu, Mihai Giurcă şi alţii) s-au colectat şi expus rondele de la arborii cei mai vîrstnici din munţii Vrancei. între ultimele “documente” sînt rondelele de la 2 brazi doborîţi de vînt în bazinul Zabala.’Cercurile inelelor de creştere arată o vîrstă “venerabilă” de 250 ani!

• Smaraldeîn Japonia se produc

“smaralde” artificiale. Dar acestea au culoarea, duritatea, reflecţia luminii şi transparenţa aproape identice cu cea a smaraldelor naturale. Deosebirea, diferenţierea se face foarte greu cu aparatură specială.

• Cărbune■ Ş-a estimat că rezervele de cărbuni (de pămînt) ale Terrei sînt de un milion de milioane tone şi că această : cantitate la ritmul actual ar asigura consumul pe o perioadă de 370-380 ani! Estimare^ nu precizează cu ce se vor . înlocui la epuizare!.

• ScufundareO vale numită San

Joaquin din California (SUA) în ultimii 25-30 ani s-a scufundat cu cca.-8 m.! Geologii au ajuns J a concluzia că scufundarea văii s6 datofează deplasării straturilor de apă şi petrol.' Zona este una din regiunile fertile agricole din California. -<

loan N. URECHE (INU)

; S U - I n 1..

f•' jar

cExponate din Muzeul satului din Iclod *

I.P E TC U

Femeile din armata indoneziana

trebuie să fie virgineAutorităţile indoneziene au decis'

că femeile care intră în forţele militare şi poliţieneşti trebuie să fie, obligatoriu, virgine, informează REUTER.

Şeful po liţie i, generalul Banurusman Astroemitro, a convins o comisie parlamentară că va trebui verificată virginitatea femeilor care vor să fie admise în academiile militare, deoarece, pînă acum, multe dintre aspirantele la statutul de ofiţer au renunţat la şcoală după ce au descoperit că sînt însărcinate.

Generalul a spus că, atunci cînd o femeie e admisă într-o academie militară, întreaga comunitate din care provine dă o petrecere în cinstea ei. “ în tim pul acestor petreceri, femeile care au un iubit rămin cu cîte o «amintire» care devine vizibilă după cîteva luni” , a explicat Banurusman felul în care cadeţii de sex feminin renunţă la educaţia militară.'

Ca o concesie - făcută p reocupărilo r exprim ate de parlamentari, generalul a spus că, dacă va fi cazul, v irg in itatea aspirantelor va fi verificată de un medic de sex feminin.

EVOLUŢIAPOPULAŢIEI ÎN 1995

La sfîrşitul anului trecui, conform estimărilor, populaţia României era de 22651 mii iocuitori. Rata natalităţii a continuat să se reducă, aiungîn’d la 10,6 născuţi vii la 1000 de locuitori (10,9 în 1994), în timp" ce rata mortalităţii a crescut nînă la , 11,9 la sută decedaţi la 1000 de locuitori (11,7 în 199 4). ' ;

Structura stării civile a populaţiei a fost influenţată favorabil de atenuarea divorţurilor de la 1,74 la 1000 de locuitori în 1994 la 1,54 divorţuri la 1000 locuitori în 1995 şi menţinerea aceleiaşi proporţii a căsătoriilor (6,8 căsătorii la 1000 de locuitori).

Rata mortalităţii infantile, deşi estimată a fi în scădere faţă de 1994, se menţine încă la un nivel ridicat, comparativ cu alte ţări europene. In 1995 a crescut gradul de cuprindere în sistemul educaţional a populaţiei în vîrstă de 3-23 ’ăni, de la 61,6 la sută în anul şcolar 1994/1995 Ia 64,5 la sută în anul 1995/1996. Populaţia şcolară înscrisă în anul şcolar 1995/ 1996, în învăţământul public şi privat, a fost de aproximativ 4742 mii faţa ­de 4709 mii în anul 1994/199$, reprezentînd 21 la sută din populaţia' ţării, astfel îneît, la 1000 locuitori revenea un. număr de 1618 elevi (1594 în anul precedent) şi 165 studenţi (163 cu un an înainte).

Un tînăr trimis la închisoare pentru că s-a dat drept spionUn australian în vîrstă de 29

de'ani a fost condamnat la nouă luni de închisoare deoarece s-a dat, timp de cinci ani, drept agent secret, pentru a o face pe fosta lui iubită să întreţină relaţii sexuale cu el, informează REUTER. Tînărul a inventat şi şi-â asumat cinci identităţi de spion. El g folosit “agenţii secreţi” pentru a-i da ordine fostei, lui iubite, ordine care implicau întotdeauna relaţiile sexuale cu “spionul”. La un -moment dat, tinerei i s-a ordonat chiar să facă

sex oral cu “agentul secret”, pentru a-1; vindeca de o boală incurabilă fictivă.... De-a lungul celor cinci ani, femeia încercase să lege relaţii amoroase cu alţi cinci bărbaţi, însă “spionul” a avut grijă să distrugă - aceste legături,

• trimiţîndu-i tinerei rapoarte false despre numeroasele infidelităţi

r ale iubiţilor ei. . ”Tribunalul a decis că tînărul

se face vinovat, printre altele, de manipularea unei tinere inocentc, cu un înalt simţ patriotic!

ORACOLUL de uv DELFI

Pacjărjă realizată de BuBiu P E TR U Ş

G A L A “M I S S U N I V E R S I T A S ” 1996!Anunţuri simpatice, afişe ce-ţi iau privirea,

bannere colorate te cheamă ta Gala Miss Universitas 1996!

După parcurgerea probelor preliminare din- seara zilei de joi, în această seară'Sala Sporturilor, este gazda finalistelor concursurilor de miss, desfăşurate în acest an la universităţile clujene. Agitaţia e mare! Sală e pregătită, bannerele sponsorilor sînt prezente ca o dovadă a sprijinului şi încrederii acordate de numeroase firme studenţilor organizatori!.

A început spectacolul Gala “Miss Universitas", oferit de către studenţii de la A.E.G.E.E. şi Fundaţia Nicolae Titulescu. Strădania lor a fost mare, afişele promiţînd prezenţa unor cunoscuţi artişti: Dem Rădulescu, Anca Ţurcaşiu, Gheorghe Gheorghiu, Daniela Gyorfy, “Timpuri noi”, Nadine, etc.

Tocmai de aceea am dorit, înainte de, spectacol, să aflăm părerea unui membru din juriu, a d-nei Mihaela Rus - director general la VITRINA FELIX MEDIA. -

Rep.: Cura credeţi că va fi spectacolul?M.R.: Apredez foarte mult munca pe care

studenţii de la Fundaţia Nicolae Tituleşcu şi A.E.G.E.E. au depus-o/şi sînt sigură că spectacolul va fi foarte bun. Eu sper din tot sufletul să mai vină studenţi şi tineri de toate vîrstele, tineri cu inimă, ca să fie şi ei răsplătiţi.

Rep.: Din în tîln irile avute de dum neavoastră cu studenţii, cum i-aţi caracteriza gîndindu-ne că şi dvs. aţi terminat uu de mult I.S.E.-ul? , .

_ M.R.: îi caracterizez ca fiind foarte sufletişti, extraordinari şi mă surprinde că s-au angajat lao muncă extrem de grea pentru umerii lor care sînt fără experienţă încă. -

Rep.: Din dialogurile avute cu ei dau dovadă de m aturitate şi credibilitate la această vîrstă?

M.R.: Da, de foartă multă maturitate, de simţ comercial, de simţ artistic şi de foarte mult bun simţ.

Rep.: Dvs. aţi mai dori. să fiţi studentă?M.R.: Nu pentru că nu-mi plac examenele!Gala a debutat cu prezentarea concurentelor,

fetele au emoţii şi fiecare din ele speră la mult rîvnitul titlu: MISS UNIVERSITAS 1996!

După febra pregătirilor,.emoţiile de început şi speranţele de reuşită puse în acest spectacol, prima seară nu au reuşit să răsplătească pe deplin organizatorii. Spectatorii, contrar aşteptărilor în număr destul de mic, au reuşit să susţină spectacolul, au încurajat concurentele, au cîntat împreună cu Gheorghe Gheorghiu şi Anca Ţurcaşiu, s-au bucurat de prezenţa Nadinei.

La final “Timpuri Noi” a reuşit să animeze atmosfera, fanii lor părăsind tribunele pentru a se aşeza în faţa “scenei”.

Organizatorii speră ca astăzi, la ora 18,00 Ia decernarea titlului Miss Universitas 1996 sala să fie arhiplină.

, Liana HORINCAR

chimiiOamenii de ştiinţă americani au

făcut un studiu aprofundat şi au conchis că, într-adevăr, cel mai bun prieten al om ului este cîinele, deoarece îi asigură echilibrul psihic, in form ează ' REUTER.La experiment au participat 240 dc cupluri, fiecare dintre cele 480 de persoane, fiind puse în diverse situaţii stresante, de la vorbitul în ' pub lic pînă la a face calcule m entale. Toţi subiecţii au fost . însoţiţi pe rînd în timpul testelor de

• un prieten, de soţ (soţie) şi de un.cîine. în timpul experimentului,specialiştii au măsurat reacţiile la stres ale “cobailor”, umani şi au '. descoperit câ prezenţa clinilor era de departe cea mai relaxantă pentru subiecţi, care şi-au putut controla , cel mai bine reacţiile psihologice la stres citul alături se afla patrupedul. Din acest punct de vedere, cea mai stresantă prezenţă s-a dovedit a fi ' cea a parteneru lu i de v iaţă a subiectului. , •

Specialiştii au mai constatai i.i personalităţile care pot beneficia cel mai mult dc pc urma prezenţei unui cîine sînt cele cu un nivel înalt ik ostilitate faţă de societate, cele agresive şi furioase. Acest gen de indivizi au m are nevoie de un prieten care sâ îi accepte aşa cum . sînt, fără sâ îi judece, un prieten ' cum numai un cîine poate fi.

• r* rv trrvw or** -f >

ADEVARULe le O C bjb

SPORT sîmbătă-duminică, 6-7 aprilie 1996

Ieri, vineri 5- aprilie, s-au împlinit 100 de ani dc la prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne.Inaugurarea acum 100 de ani a celor mai importante întreceri sportive pe plan mondial s-a datorat celui care

Centenarulolimpiadelor

modernea fost ilustrul promotor, francezul Pierre de Coubertin.

Prima ediţie a avut.loc, aşa cum era firesc, pe pămîntul vechii Elade, Grecia de azi, leagănul anticelor întreceri de- acum peste doua milenii. In vara acestui an, Ia Atlanta (S.U.A.) va avea loc ediţia centenară. Firesc ar fi fost ca această ediţie să se desfăşoare tot pe pămîntul vechii Elade dar, din păcate, şi financiarul, politicul, interese adiacente superioare, greu de descifrat şi înţeles au deturnat ediţia jubiliară, transferînd-o peste ocean. Dincolo de orice argumente .de ordin organizatoric superioare oferite de statul numărul unu al lumii, spiritul fair-play a fost întinat. /

De-a lungul timpului de la ediţia inaugurală a Jocurilor Olimpice moderne şi pînă la zi, sportivii tricolori s-au afirmat cu strălucire în cele 22 de ediţii desfăşurate, bilanţul medaliilor cucerite de România înscriind mica noastră ţară, comparativ cu marile forţe din sportul mondial, pe locuri fruntaşe. Nu î vom face acum pomelnicul acelor nume ilustre care au adus glorie tricolorului. Vom face acest lucru începînd de luna viitoare într-un serial al Jocurilor Olimpice moderne şi participarea sportivjlorromâni la ele.

(v.m.)

CUPA CUPELOR

Săptămînă europeană - a semifinalelor fotbalistice s-a încheiat joi prin disputarea primei manşe a partidelor din CUPA CUPELOR. Două manşe favorabile oaspeţilor. Concret:

• DEPORTIVO LA CORUNA - PARIS ST. GERMAIN 0-1. Am urmărit disputa pe micul ecran. Un joc pe contre, cu multă mişcare, cu şarje la ambele porţi, fireşte cu ratările de rigoare. Formaţia franceză s-a dovedit mai insistentă la toate capitolele. în momentul cînd se părea că întîlnirea se îndrepta spre o “remiză”, în ultimul minut de joc Djorkaef a avut un scurt sprint paralel cu latura careului mare, un şut năpraznic de la apro­ximativ 20 de metri şi balonul, s-a înfipt la vinclu, în stînga, Paris Şt. Germaio obţinînd victoria luînd o serioasă opţiune pentru calificarea în finală, partida retur de peste două săptămîni urmînd să aibă'loc la Paris.

• FEYENOORD ROTTER- DAM - RAPID VIENA 1-1. Hotărît lucru fotbalul olandez trece printr-o criză. După ce

. micrcuri Ajax a capotat acasă în laţa formaţiei greceşti Panathinaikos, joi Feyenoord a ire huit să sc mulţumească doar cu un egal şi partida retur, care înseamnă calificarea în finală, sc anunţă foarte grea, la Viena schimbîndu-sc puţin datele problemei.

Divizia Naţională de fotbal - 30

AVANCRONICĂ... SUBIECTIVĂAzi, sîmbătă, 6 aprilie, etapa cu numărul 30.Ca de obicei,

la modul subiectiv, încercăm să anticipăm ce anume s-ar putea înregistra în cele nouă partide ale etapei.

.• PETROLUL - UNIV. CRAIOVA . în primul rînd este vorba de o revanşă pentru acel 0-3 din tur. în al doilea rînd totul atîrnă de recenta confruntare Cîrţu-club-jucători şi replica universitarilor din Bănie în acest context. “Găzarii” au prima sansă.

• F.C. NAŢIONAL - DINAMO. “Bancarii” trec prin- tr-o eclipsă de formă pentru moment. Dinamoviştii sînt în ascensiune. Deci un meci deschis triplei'variante pronosportiste.

• A.S. BACĂU - RAPID. La Bacău au înclinat steagul atît F.C. Naţional cît şi un iversitarii- craioveni în retur. Va fi rîndul giuleştenilor oare? • Meci-cheie pentru ambele echipe, băcăuanii pentru a. nu-şi complica situaţia cu retrogradarea, giuleştenii pentru a nu pierde contactul cu Steaua. Ce va ieşi Vom vedea.

• “ POLI” IAŞI - CEAHLĂUL. De salvarea de la retogradare 'nu mai poate fi vorba. Rămîne, deci, doar1! orgoliul ieşenilor. Cu o excepţie- să nu fie vorba de o “mică înţelegere” de ajutor moldav. ' •

• “POLI” TIMIŞOARA - OŢELUL. Violeţii de pe Bega

au de luat o revanşă pentru acel 0-1 din tur. Le acord prima şansă.■ • “U” - FARUL. Pentru alb-

negrii este vorba de o singură variantă - victoria. Altfel, lucrurile se complică rău de tot. De reţinut: la meciul de azi de pe Stadionul “Ion Moina” copiii pînă la 16 ani au in tra re gratuită.

• STEAUA - F.C. ARGEŞ. Pentru piteşteni valabil versul din Infernul lui Dante: “Lasciate ogni speranza, voi ch’entrate" (“Lăsaţi orice speranţă, voi care intraţi”).

• SPORTUL STUDENŢESC - GLORIA. Totul depinde de modul cum bistriţenii au recuperat oboseala după partida de cupă de miercuri.- Meci pe muchie de cuţit pentru trupa lui Andone.

• F.C. INTER - F.C. BRAŞOV. “Ultimul tren din Gunhill” pentru trupa lui Cornel Ţălnar. Nu se admite nici “remiza” măcar. ■ Prăpastia retrogradării este cumplit de aproape. Chiar şi victoria va ridica, în continuare, mari semne de întrebare. Va fi “întrajutorare” ca între vecini? ‘ '

Victor ROMAN

Începînd cu duminică, 7 aprilie ora 15, turneul final masculin

Heculae POP: “Avem o singură idee, să cîştigăm”

Motociclism: Marele Premiu al malaiezieiEdiţia 1996 a campionatului

mondial de motociclism viteză a debutat duminică pe circuitul de la Shan Alam (3,505 km), în jungla din apropiere de Kuala Lumpur. La clasa 125 cc (29 de tururi) lupta s-a dat între Stefano Perugini şi Peter Oettl (ambii Aprilia), dar pe ultimul tur campionul mondial “Haro” Aoki (Honda) a reuşit să-l depăşească pe german. Plecat din pole-position la clasa 250 cc (31 de tururi), dublul campion mondial Max B iaggi a avut vreme de nenumărate “numere” pe o roată în faţa standurilor, chiar aşa ienninînd cu 15 secunde avans in faţa campionului din 1993, Tatsuio Harada (Honda)., De la etapa inaugurală a clasei 500cc (33 tururi). a lipsit vice campionul mondial Darryl Beattie, accidentat în teste, întreruptă în turul 11 din cauza ploii, cursa a fost dominată de “m aşinăriile” H onda, care au obţinut 4 din primele 5 locuri (excepţia constituind-^ multiplul c am p io n 'la Superbikes, Scott Russell - pe Suzuki). Avînd probleme mecanice, campionul en titre Michael Doohan a încetinit spre

final, victoria revenind italianului Luca . Cadalora după ce compatriotul său Loris Capirosi a părăsit circuitul pe targa. Mîine duminică, 7 aprilie se dispută la Sentul, MP al Indoneziei. Clasamente: 125 cc: Perugini 25, Aoki 20, Oettl 16, Tokodume 14, Alzamora 12p etc.; 250 cc: Biaggi 25, Harada 20, D’Antin 16, Jacque 14,Ruggia 12 etc;500 cc: Cadalora 25, Bănos 20, Checa 16, Russell 14, Doohan 12 etc.

Radu C. MUNTEANU

-Campania băim âreană a “ U” ARDAF este deja cunoscută. Să ne oprim asupra ei în datele esenţiale.

-La Baia Mare, “U” ARDAF a lovit trei ţinte importante. în primul rînd, echipa a revenit la pofta de joc şi la valoarea care a' consacrat-o, încrezătoare în propriile ei forţe. Doi, la Baia Mare am făcut jocuri frumoase, am îneîntat publicul spectator. Trei, rezultatele bune pe care le-am obţinut, E o performanţă ca la primele cinci echipe din ţară să pierzi un singur set, doar trei seturi peste 10 şi restul sub 10. Lucru care nu este la îndemîna oricui. -

-Jucătorii?-Cel mai mult m-a surprins, în

sensul bun al cuvîntului, Stelian Grozav, strălucitor aproape tot- turneul. Au jucat bine şi Vlaicu, Piţigoi, Oprea, Dudaş. Oamenii de bază au jucat la valoarea lor.

-Celelalte echipe?■ -Ca surprize plăcute, Universitatea Timişoara. Echipă studenţească care, raportat la condiţiile pe care le are, s-a autodepăşit. Prin victoriile lor asupra' băimărenilor au deschis lupta pentru locul IV. Apoi, Baia Mare, mai puţin în jocul cu Timişoara. M-a surprins atitudinea de non-combat a celor de la Elcond Zalău şi al celor de la Fibrex. Echipă mai mult de casă, mai puţin de teren neutru.

-Dinamo? ■,-Nu s-a prea angajat să se bată,

şi-a păstrat rezervele fizice şi' psihice pentru noi, să dea tunul cel mare. în trei zile ei au jucat 14 seturi, oboseala s-a instaurat în jocul lor, odihniţi ne-ar fi dat o altă replică.

-în premieră absolută, Ia un turneu final în România vor oficia a rb itr ii candidaţi la ecusonul internaţional..., -Sînt în acest sport de peste

30 de ani şi nu ţin minte să fi întîlnit arbitri străini la un turneu final. Eu merg pe valoarea echipei, indiferent de arbitraje. ■

-Un pronostic al locurilor 2- 6. Primul fiind al “U” ARDAF.

-Ne dorim locul 1, dar nu stabilim ierarhii pentru nimeni. Ierarhia în partea superioară o stabilim bătîndu-i pe toţi. Noi sîntem profesionişti, jucăm ca- nişte profesionişti, avem o singură idee, să CIŞTIGĂM. .

DE AICI SE PORNEŞTE1. “U” ARDAF 15 13 2 40-9 28 '2. Dinamo 15 11 4 38-22 263. Fibrex 158 7 28-26 234. B. Mare 15 6 9 22-33 21 :5. Timişoara 15 5 10 22-34 206. Elcond 152 13 16-42 17

OFICIALII Delegat al F.R.V. este domnul

Dan Gîrleann, secretar general al FRV; din partea Colegiului Central de Arbitri este prezent domnul Vasile D um itru, preşedinte; arbitri: Gheorghe Viş^n (Bucureşti), Cornel Malaxia (Tîrgovişte), Ramiro Carpente (Spania), Georgios Andronikidis şi Alexandros Varthalitis (ambii din Grecia), Lubomir Snahnican (Slovacia), Achille Sânte şi Paolo Barbera (ambii din Italia), Mullem Raiek şi Bernstein Meir (din Israel), Sorina Niculescu, Mihai Armeanu şi Florin Dragomir (toţi din Bucureşti), Mirel Zaharescu (Galaţi); arbitrii Colegiului judeţean Cluj, preşedinte domnul Niculae Ştefan.

PROGRAMUL celor cinci zile va fi cunoscut abia astăzi, 6 aprilie, după ora 18, cînd va avea loc tragerea la soiţi. Duminică, luni, marţi, joi meciurile vor începe la orele 15,. 17 şi 19, vineri, 12 aprilie la ora 10, miercuri, 10 aprilie este zi de pauză.

LOTURILE “U” ARDAF CLUJ: Piţigoi,

N eculae Pop: antrenor pentru titlul de campioni naţionali

Foto: Ion PETCU

Mărginean, Stoian, Vlaicu, Sanislav, Tvardochlib, Oprea, Dudaş, Grozav, Man, Agoston. Coste, Togan, antrenor Neculae Pop;. DINAMO: Bălan Rădulescu, DrăguşinDumitrescu, Iancu, Şerbanv Ştefan, Dumitru, Chermeş, Vlădoianu, Popescu, antrenori Veneriu Tătaru şi M arian Păuşescu; FIBREX: Ionescu , Horfaş, Pardos, Dincă, Buruş, Mocanu, Ocneanu, V işan , Crăciun, Văsuică, C ojocaru, Nicolae, antrenori Aurel Cazacu şi N. Buruş; “U” EXPLORĂRI BAIA MARE: Podar, O ros, Boţea, Pop, Alexa, Sindereştean, Bâlc, Bucureşteanu, P ricop , Fînăreanu, Crăciun, antrenori Mircea Spătăceanu şi Adrian Arbuzov; UNIVERSITATEA TIMIŞOÂRA: Ardelean, Balint, Păun, Pricop, Pîslaru, Racsov, Deneş, Giurgiu, M ergheş, Norocea, Lazăr, antrenor Sorin Grădinara; ELCOND ZALĂU: Contoş, Briscan, Iancu, Abraham, Zadacencu, Lazăr, Păun, Ilieş, Stoica, Boroeanu, antrenori V asile", Ştreng şi Mircea Sumurducan.

Demostene SOFRON

Pase subiective:După cupele europene.*.

• Ne'bate Dumnezeu în fel şi chip fără pic de milă. Şi poate o merităm! După iama asta lungă, mai lungă decît comunismul, ne-au pus la amară încercare meciurile din cupele europene, cam mult prea departe de fotbal!

• Marţi seara la Munchen ploua şi ningea ca acum o juma’ de veac la Stalingrad. Şi tot aşa luptau nemţji, în timp ce spaniolii au fost mai aproape de artă şi spectacol, cu cei doi Gică în frunte şi pe un teren rupt din Iad.

• Jocul a avut un moment numit Busquets. înaintea golului doi al nemţilor, el a degajat ca apucat de patru ori la rînd, în loc să ţină mingea, să-i scoată din vrie pe nemţi şi să-i lase pe ai tui să... sufle! Aşa a venit golul doi, pe un contraatac, după graba lui infantilă. Noroc cu Hagi, care a egalat!

• Joi seara două bătăi: Ajax Panathinaikos si. Juve - Nantes!

Francezii au jucat orice - rugby, handbal, box thailandez - nu şi fotbal; italienii au practicat un surogat englezesc, cu centrări pînă-i lumea, fără fentă, desenul la firul ierbii,-ideea tactică adică esenţa fotbalului italian (doar la începutul reprizei secunde au jucat astfel, dar francezii erau în 10!). Ce-i drept Ferri merita eliminat de cum a păşit în teren, dar arbitrul englez care a mîncat cu siguranţă carne de bovină dementă a încurajat şi ţinut cu forţa, cu brutalitatea, cu bătaia, nu cu jocul, cu eleganţa şi rafinamentul tactic.

• Ajax a evoluat stereotip, crezînd că golul va veni oricum.

; Grecii au fugit de două ori distanţa Atena Amsterdam, dar au avut şi cele mai clare ocazii de gol! Au înscris şi au învins de drept ’

Viorel CACOVEANU

IndyCar World Series: Surfers’ Paradise.Anticipatul duel al Unser -Michael Andretti întîrzie să se

materializeze, ultimul remareîndu-se prin acroşarea fostului coechipier de la Newman Hass, Paul Tracy. Protagoniştii cursei australiene au fost din nou Scott Pruett şi în special Jimmy Vasser (la a doua victorie de sezon şi din carieră), care a obţinut şi cele două puncte suplimentare pentru pole-position şi cele mai multe ture la conducerea cursei. Debutantul canadian (20 de ani) Craig Moore a obţinut prima clasare pe podium. Fostul campion mondiV de motociclism Eddie Lawson a terminat al 7-lea, în spatele brazilianului Maurizio Gugelmin şi Christian Fittipaldi, respectiv a suedezului Ştefan Johansson (toţi foşti piloţi de Formula 1).

Clasament după 3 etape: J. Vasser (Reynard-Honda) 47, Scott Pruett (Lola-Ford) 42, C. Fittipaldi (Lola-Ford) 28, A. Ribeiro (Reynard-Honda)* 25, Al. Unser jr. (Penske-Mercedes), 25, G. De Ferran (Reynard-Honda) 21, C. Moore (Reynard-Mercedes) 20. în relativ anonimat, cursa “Dura-Luba 200” de lâ Phoenix (în Indy Racing League) a fost adjudecată de olandezul Arie Luyedyk (fost cîştigător în Indianapolis 500 m care a terminat înaintea lui Scott Sharp si Mike Groff.

Radu C. MUNTEANU

Prohibiţia^Pe adresa A.P.S. Cluj a sosit

Ordinul cu numărul 8/1996, privind prohibiţia pescuitului, ordin al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. în ordin se specifică, printre altele:

Sc instituie măsuri de prohibiţie pentru pescuitul sportiv al tuturor speciilor dc peşti, crustacee, moluşte şi alte vieţuitoare acvatice după cum

urmează:• în apele colinare şi de şes,

în Dunăre şi Delta Dunării, pe perioada de 60 de zile cuprinsă între-22 aprilie şi 22 iunie

• Se interzice pescuitul în apele de munte al păstrăvului indigen fintînel şi coregon în perioada începută Ia 15 septembrie 1995 şi pînă Ia 30 aprilie 1996.

• Este interzis pescuitul păstrăvului curcubeu, a lipanului, în perioada 1 aprilie - 31 mai 1996, respectiv pentru anul 1997 în perioada 1 ianuarie -31 mai.

(V.p.)

Micii şahişti din JucuDe cîţiva ani, la diferite competiţii şcolare organizate la nivel de

judeţ - dar şi naţional -, tot mai des am avut ocazia să remarcăm evoluţia elevilor Şcolii generale din Jucu de Jos, o unitate de învăţămînt cu rezultate bune şi în desfăşurarea procesului instructiv- educativ. în domeniul sportului, elevii din această mare comună de pe valea Someşului Mic au deja o tradiţie. Aproape că nu există acţiuni la nivel de judeţ, unde copiii din Jucu să nu ocupe locuri fruntaşe. Indiferent că este vorba de handbal, tenis de masă sau şah. Şi asta datorită priceperii şi profesionalismului dascălului de sport Anton Bereschi, un adevărat şlefuitor de talente, care de peste 20 de. ani conduce destinele sportului şi a mişcării fizice din zonă.

De astă dată am dori să scriem despre activitatea şahiştilor din Jucu. în perioada vacanţei de primăvară-micii şahişti îndrumaţi de profesorul Anton Bereschi au susţinut zeci de simultane, stînd ore întregi la masa de joc. în curînd, membrii cercului vor participa la faza judeţeană a copiilor, unde şi în anii trecuţi au avut evoluţii foarte bune, pe care le urmăm să le obţină şi în continuare, concluzionînd că şi în mediul rural se pot realiza performanţe sportive cu elevii. Este nevoie doar de preocupare şi, nu în ultimul rînd, de multă, multă muncă..

SZEKELY Csaba

Două clujence Ia lotul naţionalMihaela Jucan şi Finta

Agnes sînt clujencele ce au fost convocate, recent, Ia reuniunea lotului naţional de karate-tradiţional. Cantona­mentul echipei României începe în data de 11 aprilie la Poiana Braşov şi marchează începutul pregătirilor pentru Campionatele Europene ce se vor desfăşura în luna mai la Bucureşti. De menţionat că această primă convocare vine ca o recunoaştere a evoluţiilor bune pe care cele două sportive le-au avut la categoria inferioară de vîrstă.

(M.H.)

a e j e v A r u X ] c § < e C T b & b j I(13) sîmbătă-duminică, 6-7 aprilie 1996 ÎN V Ă T Ă M ÎN T S T H N T Â

J f Pe marginea unei analize a Consiliului Judeţean Cluj ^

1Idealul educaţional al scolii româneşti

întregul sistem de învăţă- 1 mînt general obligatoriu din I judeţul Cluj, prin reţeaua | unităţilor, structura, conţinutul • şi desfăşurarea procesului J instructiv educativ,- este anco- I rât în procesul de reînnoire şi | modernizare, prefigurat în ■ obiectivele şi straţegia refor- . mei învăţămîntului. Idealul

educaţional al şcolii româ­neşti, potrivit Regulamentului şcolar, constă în dezvoltarea liberă,'integrală şi a'rmonîoasă a individualităţii umane, în formare^ . ; personalităţii autonome sl creative - se

■ spune într-un material pe tema ! coordonatelor şcolarizării

elevilor din clasele primare şi gimnaziale din judeţul Cluj. Materialul a fost supus analizei în cadrul Delegaţiei permanente a Consiliului Judeţean Cluj, fiind

| contabilizate cu această ocazie• 'propuneri privind | fundamentarea /cifrei de I şcolarizare şi reţeaua de | mvăţămînt pentru anul şcolar I următor:'

■f. Cîteva au fost aspectele1* care ne-au reţinut atenţia. în | ‘ cuprinsul materialului | . prezentat de Inspectoratul | Şcolar Judeţean şi pe care vi

le împărtăşim: în conformitate cu -. art. 22 din 'Legea învăţămîntului, elevii din actualele clase a Vl-a vor susţine la încheierea studiilor generale un examen de

( capacitate la disciplinele:| Limba şi literatură română,' i Matematică, Istoria românilor,■ Geografia României; -elevii | aparţinînd" minorităţilor | naţionale din clase cu predare,■ în limba maternă vor susţine■ şi o probă la limba şi literatura

l Jmaternă; în localităţi izolate din mediul rural, c u ; condiţii defavorizate, în temeiul art. 158 din Legea învăţămîntului funcţionează unităţi şcolare cu efective de elevi,, pe clasă, sub limita minimă de 10 elevi. La propunerea Inspectoratului Şcolar, Ministerul Învăţămîntului a aprobat funcţionarea în judeţ a 236 astfel de unităţi şcolare. Menţinerea acestora necesită cheltuieli bugetare suplimentare, în -plus, în aceste şcoli funcţionează multe cadre didactice necalificate. Există în intenţia Inspectoratului Şcolar întocmirea unui studiu cu privire, la comasarea şcolilor mici,

-organizarea în centrele de. comună a şcolilor cu program p re lung it pentru elevi, cu asigurarea condiţiilor de cazare şi masă, organizarea transportului în comun la domiciliul elevilor etc. Faţă de acestea, domnul prof. dr. V ictor Romulus Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj. a susţinut materializarea centrelor şcolare din -mediul rural ca alternativă la şcolile şi clasele cu efective foarte reduse şi care, uneori, nu beneficiază de prestaţia unor cadre didactice calificate. S-a mai făcut propunerea ca, prin colaborarea dintre Consiliului Judeţean, Inspectoratul Şcolar şi Poliţie să se asigure atît protecţia spaţiului şcolar cît şi a elevilor, la şcoală şi pe drumul spre şi de la şcoală; Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a propus ca - în cadrul Inspectoratului şcolar să ia fiinţă un birou, în care să. fie cooptaţi manageri şi reprezentanţi ai agenţilor economici de stat şi particulari. Biroul să funcţioneze ca un centru de consultantă

pentru părinţi, unde aceştia ar putea să-şi definească opţiunea legată de cea mai potrivită şcoală pentru copiii lor. , . ^

în altă ordine de idei: în judeţ funcţionează 93 de clase cu predare intensivă a limbii engleze, 41 de clase cu limba franceză, 3 clase cu limba italiană, 8 clase cu limba spaniolă, 1 clasă cu limba rusă şi 14 clase cu limba germană; Din datele statistice rezultă că, la nivelul judeţului, an de an au rămas elevi neşcolariza(i!: 341 în anul 1994,166 în anul 1995 şi 56 în acest an şcolar. Apariţia Legii nr. 61/1993 cu privire la acordarea alocaţiilor de stat pentru copii - condiţionat de situaţia frecvenţei elevilor la şcoală - a avut efecte favorabile în diminuarea numărului de neşcolarizaţi, mai ales în rîndul elevilor proveniţi din familii l e ţigani. Părerea Inspectoratului Şcolar este că şi acordarea ajutorului social ar trebui condiţionată de frecvenţa la şcoală a elevilor pentru familiile care au copii de vîrstă şcolară. ^

Învăţămîntul special din municipiul Cluj-Napoca este cuprins într-un Program Naţional de colaborare cu Spania, avînd creat la Şcoala ajutătoare nr. 1 “Centrul Pilot pentru integrarea copiilor cu nevoi speciale în comunitate”; De la începutul acestui an, la Şcoala specială nr. 1 sînt şcolariz.aţki22 de co jii ai străzii, care. au cu 2-3 ani depăşită vîrstă clasei pe care o frecventează.

M. BOCU

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

D in n c u d e s p re a S u m in iuAluminiul, metalul uşor şi argintiu,

. care face parte din viaţa noastră de zi cu zi, are o istorie scurtă. Dacă prin 1870 un inel de aluminiu era mai scump ca un inel de platină, începînd din 1900 producţia de aluminiu a crescut de lă cîteva tone pe an, pînă la cîteva milioane de tone, în vremurile noastre.

întrînd în epoca “lutului” (cel din care a fost creat şi omul), strămoşii noştri au învăţat să fabrice vase de lut ars, apte pentru pregătitul mîncăriisau pentru a stoca alimentele şi apa . constatări:

metale, cantităţile de aluminiu ingerate erau mai scăzute. Odată cu începerea, în secolul nostru, a producţiei de aluminiu, ca metal, pe scară industrială şi deci şi a producţiei de obiecte de menaj (oale, pahare, farfurii, tacîmuri) asistăm la o adevărată explozie biologică, omenirea începînd iar să crească în înălţime.

Această ipoteză de lucru a cercetătorilor care au investigat fenomenul se bazează pe următoarele

de băut. Odată cu acest fapt, ei au început să înghită zilnic aluminiu. Proporţia acestui element în argila din care se confecţionau oalele este de cca 9%. În timpul pregătirii alimentelor, o. parte din sărurile insolubile din aluminiu, din pereţii vaselor, se solubilizau sub acţiunea acizilor organici din legume şi fhicte şi erau ingerate odată cu mîncarea. Şi de aici o constatare ciudată: oamenii de Cromagnon, care utilizau aceste vase, aveau o înălţime medie de 180 cm, iar înaintaşii lor - ncandcrthal icnii - care nu le cunoşteau - o talie medie de 155-158 cm.’O altă bizarerie â apărat în antichitate şi în Evul Mediu, cînd statura locuitorilor a început din nou să scadă. O armură purtată de un soldat egiptean, de pe vremea faraonilor sau de un soldat roman din timpul lui Cezar, Ia fel şi ca cele din Evul Mediu (nu întîmplător!), azi cu greu ar încăpea pe un adolescent. De ce? Pentru că, în vremurile amintite, vasele din lut ars erau concurate : puternic cu cele executate din diverse

organism aluminiul este un antagonist al fosforului, de care depinde procesul de creştere a scheletului. ,

- Aluminiul participă la formarea ţesutului epitalial şi conjuctiv şi de asemenea a ţesutului osos. Aici a apărut întrebarea dacă nu cumva excesul de aluminiu este cel care determină alungirea oaselor şi a tendoanelor.

- Aluminiul activează pepsina şi tripsina, cele 2 enzime care stimulează procesul de digestie şi, indirect, creşterea şi dezvoltarea organismului.

Unii cercetători, deşi recunosc efectul stimulator al aluminiului asupra creşterii unor plante, în condiţii experimentale, nu recunosc acest efect asupra animalelor sau oamenilor (Underwood, “Traces Elements in Human and Animal Nutrition” Acad. Press, New Yorfc, ed. a IV-a, 398-409, 430-458).

Alţi sceptici (In privinţa influenţei aluminiului asupra creşterii mediei de înălţime a populaţiei), atribuie acest

efect altor factori, inexistenţi în - secolele trecute: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, reducerea efortului fizic, creşterea nivelului radioactivităţii, creşterea frecvenţei situaţiilor stresante, saturarea atmos­ferei cu radiaţii electromagnetice care fac parte dintr-un spectru din ce în ce mai larg. Nici unul dintre aceste

- fenomene nu "poate explica, integral creşterea în înălţime a populaţiei în secolul nostru. Mai ales că toţi aceşti factori nu existau atunci cînd populaţia Terrei a început să crească, odată cu apariţia veselei de iut ars.

Mai am o nedumerire: populaţia: din municipiul Slatina, care inhalează de un număr bunişor de ani vapori de aluminiu şi praf de alumină, de cînd s-a pornit combinatul de aluminiu, ar trebui să aibă un procent de “lungani”, de ambele sexe, mai mare decît Piteştiul, de exemplu. Ori nu s-a făcut » acest studiu, ori înca nu mi-a căzut , mie sub ochi

Ce urmează pentru secolul XXI omenirea trece tot mai mult la confecţionarea de vase emailate, inox sau din sticlă terraorezistentă. Daca ipoteza de lucru a cercetătorilor fenomenului de creştere în înălţime a ■ populaţiei, în strînsă corelare cu conţinutul de aluminiu ingerat odată cu alimentele, este valabilă, atunci vom asista la o reducere a înălţimii medii. Şi mîncînd din această veselă modernă, q să ne crească CE? Sperăm, ca cel puţin - nivelul de trai!

farm. loan MARINESCU

C o n c u r s r a d i o f o n i cDepartamentul Ştiinţă-învă-

ţămînt-Educaţie din Societatea , Română de Radiodifuziune şi Organizaţia “Pentru Copii Noştri” a lansat, în data de 3 aprilie a.c., un concurs radio­fonic cu tema “Drepturile o- mului încep cu Drepturile co­pilului”. Acest concurs se va desfăşura în perioada aprilie - august şi se adresează tineri­

lor, în vederea diseminării preve­derilor Convenţiei ONU referi­toare la Drepturile copilului. Cîş- tigătorilor acestui concurs le vor fi oferite zece locuri în tabăra de vară de la Roşu - Delta Dunării. - Pentru a putea deveni parteneri de dialog sînt necesare doar două condiţii: să aveţi vîrstă cuprinsă între 7 şi 18 ani şi să urmăriţi emisiunile radio de Drepturile

omului realizate de redactorul Doina Gâdei din cadrul De­partamentului Ştiinţă-învăţă- mînt-Educâţie. Informaţii suplimentare la: tel. (01)323- 82-71 (Doina Gâdei, Departa­mentul Ştiinţă-Învăţămînt- Educaţie), 336-39-55 şi 336- 82-00 (Gabriela Chelaru sau Roxana Ovezea, Organizaţia “Pentru Copiii Noştri").

L ic e u l “ f i le x c m c l r u P o p iu l l c i r i o n r f

La o masă mai mult amicală decît rotundă, discuţiile purta­te cu'directorul liceului “Al. Papiu Ilarian”, dl Izidor Haţegan şi cu directorii ad­juncţi, domnii Petre Stăvariu şi Vasile Stăhiescu, m-au ajutat să descopăr personalita­tea şi performanţele acestei

. şcoli româneşti care după: ;1989 “a reînviat din pro-

pria-i cenuşă”.Dat în folosinţă în urmă cu

30 de ani sub denumirea de “Liceul nr. 2 Dej”, cu profil teoretic (secţie reală şi secţie umană) şi beneficiind de un personal didactic de excepţie, şcoala cunoaşte o dezvoltare deosebită. Din nefericire, acest drum ascendent se întrerupe în 1977 cînd liceul a fost transformat în “Şcoala genera­lă nr. 1 Dej” cu zece clase şi cu toate clasele de liceu seral, în 1990 redevine “Liceul Teoretic”, iar cu începere din

1991 Liceul “Alexandru Papiu Ilarian”, alegerea numelui revolu­ţionarului paşoptist născut în 1827 în satul Bezded, nu departe de Dej nefiind întîmplătoare sau lipsită de semnificaţii. “Dorin- du-ni-1 patron spiritual al liceului nostru, vrem să dovedim că rămînem fideli marilor idealuri ale neamului". “Crez care. onorează deopotrivă dascălii şi elevii acestei şcoli”.

Chipul nou al liceului este dat de noua configuraţie a structurii şcolare, de profilurile celor 22 de clase. Începînd cu anul şcolar 1995/96 liceul funcţionează cu următoarele clase: două clase a V-a, una cu predare intensivă a limbii franceze şi una de educâ- ţie-fizică cu două secţii - baschet (fete) şi volei (băieţi); patru clase a IX-a cu profilurile: informatică, chim ie-biologie, filologie, educaţie-fizică; o clasă a IX-a seral cu profil chimie-biologie. .

“Printre sarcinile pe care le am

specifice funcţiei de director adjunct, declară dl Stăvariu, pe lîngă activitatea de performanţă sportivă, mă preocup de organi­zarea şi conducerea activităţii administrativ-gospodăreşti în' şcoală. în strategia conducerii şcolii sînt jalonate direcţiile de

Radiografie dejeanâ

dezvoltare cu noua Lege a învăţă­mîntului pe. o anumită perioadă de timp. Convins fiind de faptul că un învătămînt de calitate nu se poate realiza decît în strînsă legătură cu. o dotare dintre cele. mai performante, am elaborat un plan care să cuprindă moderniza­rea cabinetelor şi laboratoarelor în care se studiază potrivit profilurilor înscrise în planul de învăţămînt al şcolii”. Un exemplu sugestiv în această direcţie îl constituie laboratorul de informa­tică dotat cu 12 calculatoare, toate legate în reţea.

Remarcabil este şi noul labora­tor de chimie cu 40 de locuri. Cu un mobilier conceput de dl profesor' Stăhiescu, mesele tfle lucru ale elevilor sînt dotate cu instalaţii de gaz, apă, curent electric, truse de chimie, instalaţii pentru electrochimie etc; O nişă prevăzută cu ventilator, pentru eliminarea vaporilor toxici şi sistemul periodic al elementelor aplicat pe perete, din faian(ă colorată, asigură laboratorului, - prin aspect şi funcţionalitate, un standard european. Realizat cu

sprijinul primăriei şi Inspectora- tului şcolar, laboratorul contribu­ie la optimizarea procesului educaţional.

După terminarea modernizării celorlalte utilităţi specifice profi­lurilor filologie, sport etc. va apa­re cu siguranţă, necesitatea mări­rii zilei de muncă în şcoală. Deja în laboratorul de informatică este activitate de dimineaţa şi pînă' seara. Aşa s-a născut ideea înfiinţării unei “pensiuni şcolare”, care să deservească elevii şi cadrele didactice. Fiind şi unicul liceu din Dej care are clase cu profil sportiv, pensiunea ar permite asigurarea mesei sporti­vilor cu un meniu caloric cores­punzător. Cu fondurile alocate de primărie, prin contribuţii proprii şi în colaborare cu “Romcons”, producător, practic un imens laborator alimentar, pensiunea s-a materializat şi funcţionează. Prin conjugarea mai multor factori - preţuri accesibile, regim

alimentar sănătos, cadru civi­lizat (fără tutun şi alcool), o mai bună utilizare, a timpului liber etc., pensiunea contri­buie şi la însuşirea de către cbpii a unui comportament civilizat j la masă şi în societate.

Ar mai fi multe de spus despre acest liceu. Despre cabinetul de biologie* geografie, matematică, fizică...

Despre bibliotecă şi colecţia ei de carte veche..."Despre revista “Adolescenţii”, dascălii şi elevii performanţi,, despre realizările sportive... “Vrem şi vom face din unitatea noastră un liceu modern, care-să beneficieze de cele mai bune condiţii de instruire şi educaţie...” promite dl director Haţegan! Promit şi eu să revin.

. Magdalena VA1DA Foto: prof. Romulus

x ' MARGINEAN

i Cele mal recente i |apariţii ale editării' I Nemlra || Constantin Frosin - “Dicţionar i ■

de argou francez-român”. Apărut I în Colecţia Dicţionarelor Nemira, I | volumul oferă, în peste 270 dc J I pagini, tuturor celor interesaţi de ţ* lumea francofonă (turişti, amatori de '| lectură sau de filme, traducători) o |I lucrare completă, de strictă actuali-1

tate, care nu ocoleşte nici unul dintre.I domeniile vieţii modeme. Dicţiona-1 | rul priveşte nivelul vorbit, viu şi |■ colorat al limbii franceze, găsind t

echivalentele cele mai potrivite dinI argoul limbii române. în aceeaşi I | colecţie a apărut anul trecut un I . dicţionar de argou al limbii engleze. i :■ Gerard Messadie - “Viaţa mea ■| amoroasă şi criminală cu Martin || Heidegger”. Bazat pe un qui-pro-1I quo, respectiv pe falsa identitate de­

clarată de un profesor de filosoDe I de la Universitatea din HambuTg, | ce se recomandă neştiutor drept ■ Martin Heidegger, al cărui discipol era, romanul lui Messadie - apărut I în Colecţia Babei - narează procesul | de emancipare a tinerei eroine,.

1 Grethe, care se Iasă cucerită de se-1 | ducătorul străin. Rutina, somnolenţa || vieţii ei banale se risipesc sub im-1

pactul ciudatului discurs al profeso-I rutul, iar Grethe, devenită iubită şi I | elevă, se descoperă capabilă de amc-1I ţitoarc trăiri şi experimentează o Ii- ■

bertate din ce in ce mai lipsită deI oprelişti şi care va culmina cu omu-1 | cidcrca. Stilul modem al scriitorului j■ lui Messadie, alternanta planurilor.' epice şi ironia recomandă romanul •| ca pe o carte contemporană de suc-1 • | ces. Romancier şi eseist, Gcrald i

Messadie a publicat, între alte Iu-1I crări, seria “L'homme qui devient I | Dieu” (1988-1991), “Requiem pour |I Superman” (1988), “Histoire g6îi6-, i [_ralc du Diable” (1993). (Mediajax)j

A D E V A R U Ld e C B ui ECONOMIA $unbătă»diiiniiiicâ, 6 -7 aprilie 1996 ( 14}

PRIMĂVARĂ CU CINTEC

IIIIIIIIIIIIb

Agricultorii au intrat în alannă. Pe vremea aceasta, anul trecut, lucrările agricole erau avansate. Suprafeţe mari erau semănate, se pregătea terenul pentru porumb. Timpul ne-a făcut figura* dar nici noi nu ne-am lăsat mai prejos. Creditele pentru agricultură cu dobîndă subvenţionată,. . sînt' inoperative din cauza condiţiilor şi garanţiilor care trebuie depuse pentru obţinerea lor. Formalităţile ce trebuie efectuate,descurajează pe potenţialii producători agricoli care ar fi dorit să obţină credite. Parcul de tractoare şi maşini agricole care trebuia să inlre în lucru, este departe de a fi funcţional., Febra electorală, a devenit determinantă majoră ,şi a_ activităţii economice. Dar discuţiile, dezbaterile parlamentare, nu rodesc grîu, porumb, legume sau fructe. Aici există alte legi, care, nerespectate, periclitează grav suportul nostru alimentar.

Speranţele izvorîte din belşugul anului trecut, s-au transformat în dezamăgire. Pîinea nu este mai bună, dar este mai scumpă. Produsele lactate sînt “lungite” pentru a ajunge, legumele se aduc de pe alte meleaguri la preţuri imposibile pentru majoritatea populaţiei. Iar pînă o să reuşim să oferim trufandale din producţia proprie, o să ne ajungă din urmă toamna.

Plătim poliţe pe care singuri le-am semnat. După toate previziunile, vom avea

un an agricol dificil. Normal ar fi ca singura noastră politică să

„ fie politica pîinii. Dar, normalitatea, a devenit la noi o . stare incertă. Nu avem criterii să putem alege. Dacă neghina va inunda griul, pînă vom învăţa să alegem pîinea va mai trece timp.

în calendarul lucrărilor agricole figurează numeroase urgenţe, unele rămase încă din toamnă. Una dintre cele mai urgente acţiuni este, la ora actuală, efectuarea arăturilor. Datorită sosirii foarte devreme a iernii, lucrările agricole au fost întrerupte, fără a mai exista condiţii pentru reluarea lor, rămînînd nearate 71.130 ha (56 la sută din suprafaţa ce se însămînţcază în această primăvară)''. Dispunem însă de 2896 de tractoare aparţinînd proprietarilor particulari şi 1888 ale agromecurilor şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat. Dacă acestea ar funcţiona mai bine şi ar avea asigurată motorina necesară (aproximativ 1950 tone), în două săptămîni arăturile ar putea fi încheiate. în

această primăvară urmează sa fie însămînţate aproape 127.000 ha cu diferite culturi. Avem însă fertilizate suprafeţe mici. îngrăşămintele chimice sînt scumpe şi, cu toate facilităţile acordate, nici particularii, nici societăţile comerciale nu se înghesuie să

ZONA MONTANA ŞI DESTINUL ROMÂNIEI Si­

le cumpere. Asemănătoare |este şi situaţia cu procurarea seminţei de calitate. în ceea ce priveşte aprovizionarea cu pesticide, atît penţru campania agricolă de primăvară, cît şi pentru întreg anul 1996, s-a manifestat o preocupare bună pentru asigurarea necesarului. Rămîne ca acestea să ajungă acolo unde trebuie.

Fără să intrăm în alte amănunte, subliniem doar că actuala campanie agricolă va fi extrem de dificilă. Trebuie recuperate şi restanţele din toamnă şi este: nevoie să efectuăm şi întregul volum de lucrări specifice primăverii. Dacă nu vom reuşi, avem toate şansele ca anul agricol să fie compromis:

Dispersată în 28 de judeţe, din cele 41 de judeţe ale ţării, zona montană ocupă 74 mii km2, cuprinzînd 86 de oraşe, 687 de comune care grupează 3202 sate.

Densitatea medie a locuitorilor acestei zone este de 47 loc/km2, în comparaţie cu 10 locuitori/km2 din munţii Europei şi 80 d e ’ locuitori/km 2 din zonele industriale ale României. în unele judeţe, ca Harghita, Maramureş, Bistriţa, Hunedoara, Covasna şi Suceava, suprafaţa zonei montane cuprinde între 87-64 %, din teritoriul total al acestora.

Resursa principală a acestei zone o reprezintă pădurile şi

-vegetaţia forestieră care însumează peste 4 milioane hectare, din cele 6,6 milioane deţinute de România. Mediile agrare, reprezentate în principal, de păşuni, fineţe şi în mai mică măsură de arabil sau livezi, însumează peste 3 milioane de hectare. Relevant este faptul că pajiştile, cu o pondere de 72 % din agricol, reprezintă cea de-a doua resursă economică de bază, capabilă să ofere condiţii de creştere a ovinelor şi taurinelor în condiţii relativ eficiente. Depopularea zonei, ar însemna să privăm economia naţională şi implicit balanţa furajeră a ţării, de valori inestimabile, accelerînd degradarea ecologică a zonei.

Un exemplu ilustrativ în acest sens, îl reprezintă Elveţia. Aici. cu ani în urmă, în zonele montane mai înalte şi mai dezavantajate, a avut loc o depopulare rapida a munţilor. Efectele n-au întîrziat. să apară: vegetaţia ierboasă

RETAM (ROURAL ECO - TOURS AGRO - MONTAN) este o Asociaţie neguverna­mentală, creată la Cluj, cu raza de acţiune în Transilvania şi în speţă în Munţii Apuseni.

La întîlnirea de la Agrarîa. 1995 din Cluj (simpozionul despre Agroturism) d-na magistru Barbara Neidhart, reprezentanta unei organizaţii neguvernamcntalc ă Austriei de Jos, a su- —

decizia dezvoltării acestei regiuni pe baza unui plan ce cuprinde ca puncte esenţiale: dezvoltarea agriculturii, meşteşugurilor, in­dustriei, circulaţiei turistice, sec­torului reclamă şi nu în ultimul rînd coordonarea tuturor grupu­rilor de iniţiatori din regiune.

Intîlnirile avute la Camera Naţională de Agricultură a Austriei de Jos, coordonator dl Merkl - conducător al reclamei turismului din Austria de Jos

asociaţiei noastre, Roural Eco - Tours Agro - Montan, în aceeaşi idee, Spania vine cu o iniţiativă de colaborare tot pe linie de agroturism, prin intermediul unui program european “ECOS OUVERTURE”. Contactul cu structurile spaniole care promo­vează turismul rural s-a realizat prin intermediul reţelei andaluze RAAR (Red Andaiuza de Aloja-

- mientos Rurales), care adminis­trează un lanţ de peste 20000 de

Asociaţiei “Rural Eco - Tours Agro - Montan” cooperarea, ca unitate pentru aplicaţie. Acest program, în cadrul

'proiectului “Trashumancia” desemnează un cadru pentru dezvoltarea modelelor turis­tice, pornind de la resursele etnologice şi culturale, propu- nînd un produs - test, bazat pe moştenirea transhumantă - ’ activitate sezonieră tradiţio­nală, comună Europei Centrale

... si Medite-gerat o coo­perare. cu organizaţiadînsei,astfel >...............iT.rr'ncă a fost posibilă organizarea unei vizite de lucru, perioada (24-27 septembrie 1995) cu. sprijinul direct al d-nei‘ magistru şi al d-lui H.F. Schott, dar şi cu colaborarea Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj'..■ Scopul deplasării în Austria a fost vizitarea unor între­prinderi - rurale, ă şcolii dc specialitate pentru economie ecologică rurală şi gospodă­rească OTTENSCHLAG; în- tîloiri.cu d-na directoare Leonorre Rcnner cu dl Karl Moscr, deputat, delegat, supraveghetor al Uniunii Naţionale “Bauerlichcr Gasteringe" din Austria dc,

■ Jos, d-na Gabriclle Hofbaucr Hofmann - conducător afaceri al Uniunii Naţionale “Bauerlichcr Gasteringe und Private Vermictcr” în Nicdcr Ostercich, o iniţiere în proble­ma “Managementul Wald- vicrtcl” - manager general este dl Richard Grcindl. Ideea alegerii unui manager în această regiune au avut-o în 1981.

Richard Grcindl a luat

Cine ne va deschide uşa spre Ev re p a fMagistru Barbara Neidhart - Camera Naţională de Agricultură a Austriei de Jos Departamentul “Formare şi Consultanţă Gospodărească” au fost salutare.

Ca urmare a colaborării cu partea austriacă, ani fost contac­taţi în legătură cu o întîlnire internaţională, care va avea loc în acest an, în luna octombrie, în Waldviertel.

Scopul acestei întîlniri va fi un schimb de experienţă eficient între oameni din toate ţările care lucrează în domeniul dezvoltării regionale.

Pentru achiziţionarea fondurilor - din ce în ce mai limitate - grupurile locale sînt în dezavantaj faţă de competitorii lor - structuri naţionale sau internaţionale bine organizate.

Avantajul structurilor descentralizate dc acest fel se regăseşte în condiţii care nu pot fi schimbate prin ele însele, fiind, dc multe ori, contraproductive pentru ele.

Izolarea lor împiedică un schimb dc experienţă şi, în acelaşi timp, solicită eforturi extreme pentru dezvoltare.

în urma contactării dircctc a

pensiuni, hoteluri şi baze de agrement din Andaluzia şi coor­donează întreaga activitate turis­tică din sudul Spaniei. Oaspeţii spanioli, domnii Placido

.Caballero, Julio Ibarra, Augustin Nuno, conduşi de Klaus Ehrlich, preşedintele RAAR, au vizitat Transilvania, la iniţiativa Asocia­ţiei Rural Eco - Tours Agro - Montan. Scopul vizitei a fost evaluarea potenţialului turistic transilvan, în vederea viitoarei colaborări, cît şi a schimbului de experienţă reciproc. Rezultatul vizitei s-a concretizat printr-un protocol prin care se stabileşte cooperarea în domeniile: schim­buri de turişti între România şi Spania, schimb de informaţii turistice, extinderea ariei turismu­lui rural, marketing şi vînzarea produsului' turistic pe piaţa internaţională. Acesta a fost pri­mul grup de spanioli care au vizi­tat zona transilvană, fiind plăcut impresionaţi de potenţialul turis­tic pc care îl avem. Ca urmare a accstui fapt, în momentul demarării Programului ECOS OUVERTURE, Fundaţia “CAJA RIOJA” al cărci preşedinte este dl Julio Grandc Ibarra, a propus

rane - care să alimen­teze şi să remodeleze Încurajînd turismului

originalul, dezvoltarea ecologic, prin crearea unei valori economice pentru moştenirea culturală, socotită ca “lipsită de valoare”, asigură transferul de metodologie, “know-how” şi training pentru partenerii români.".

Din experienţa cumulată în 5 ani de activitate se desprind următoarele:

Promovarea conceptului de agroturism trebuie făcută după concepte deja verificate şi care implică:

a), crearea de ferme şi pensiuni apropiate de standardele europene

b). renunţarea la promovarea de idei populiste

c). pentru primii 10 ani (prevăzuţi de Legea 145) aplicarea tarifelor pentru consum dc apă, energie, combustibil, tarife telefonice, să se facă la regim dc consum casnic:

prof. Radu GEOMOLEAN,

preşedintele asociaţiei Rural Eco - Tours Âgro - Montan

crescută în timpul verii, dar nepăscută şi necosită, era, an de an, acoperită de un strat gros de zăpadă, care sub propria greutate se autotasa împreună cu vegetaţia supraterestră, formînd aşa numitul “fim”. Primăverile tîrzii şi bruşte, antrenau prin alunecare firnul ş i. odată cu vegetaţia şi sistemul radicular, decapînd covorul vegetal împreună cu

care contribuie şi mai mult la degradarea pajiştilor.

Fenomene similare au avut loc şi în Statele Unite, în special în zona montană a statului Vermont

în ambele cazuri, pentru reconstrucţia, ecologică şi repopularea zonelor montane, au fost făcute eforturi materiale şi financiare extrem de mari, pe baza unor strategii şi programe

stratul subţire de sol. în lipsa acestui covor protector, în cîţiva ani, eroziunea de suprafaţă şi apoi

' cea de adîncime, determină o degradare ireversibilă şi totală a pajiştilor. După acest proces Icgic, în faza următoare, încep procesele de alunecare a pădurilor de conifere din etajul imediat superior, cu efecte economice şi ecologice dezastruoase.

în mod lent, peisajul îmbracă înfăţişare selenară. Are loc colmatarea rapidă a reţelei hidrografice, a bazinelor de acumulare a apei, concomitent cu accelerarea torenţialităţii si a inundaţiilor.

Pe suprafeţele de pajişti cu o pantă mai puţin accentuată, dar necosite sau păscute, prin suprasolicitarea acestora de către speciile de taurine în anii anteriori, prin a căror dispariţie scad şi posibilităţile de fertilizare organică, în locul gramineelor şi leguminoaselor valoroase se instalează gramineele cu tufă deasă, în special nardetele şi apoi o serie întreagă de specii1 de buruieni nevaloroase sau toxice

de redresare m inuţios şi competent gîndite, dar a căror materializare a durat mai mult de un deceniu.. Este uşor de înţeles, că în cazul

declanşării unor procese similare în România, prin depopularea montană, nu dispunem nici pe departe de posibilităţile materiale ale Elveţiei şi SUA.

De aceea, singura noastră şansă şi cea mai ieftină, eşte de a preveni asemenea situaţii, învăţînd din istorie şi din experienţa a numeroase ţări adoptînd o politică economică care să vizeze stoparea exodului montan şi a agresării pădurii. O astfel de politică trebuie să urmărească îmbunătăţirea semnificativă a condiţiilor de viaţă pentru locuitorii muntelui, prin alocări materiale şi financiare, proporţionale cu ponderea factorilor de nefavorabilitate din diferite zone, acţiune care presupune organizarea unor proiecte de dezvoltare ce nu pot suferi amînări prea îndelungate.

prof. univ.-Victor TĂTARU

Facultatea de ştiinţe economice \

TTTrŢ FONDUL MUTUAL AL OM 1 OAMENILOR DE AFACERI

iBtlt iDTiltSAFI INVEST

Fondul Mutual al Oamenilor de Afaceri administrat de. SAFI INVEST S.A. comunică următoarele date privind activitatea Fondului şi valorile la zi valabile de luni,08 aprilie 1996:

A. Situaţia FMOA la data de -Număr unităţi de fondîn circulaţie: 4.858.215 echivalent tip C-Valoarea activului net: 485,8 miliarde lei -Valoarea la zi a CI: TIP A: 800.000 LEi

TIP B: 200.000 LEI TIP C: 100.000 LEI TIP D: 50.000 LEI

B. Rentabilitatea Certificatelor de Investitor:•In anul 1995: 120%-în anul 1994: 494%-în ultima săptămână: 1,5%

. -Faţă de 1 ianuarie 1996: 22,4%

(763235:

15) sîmbătă-duminică, 6-7 aprilie 1996 EVENIMENT

c ’em . cititorilor)• O.K. a compărut fără voia

lui în instanţă. Fiind lipsit complet de condiţii materiale pentru a-şi angaja un avocat, întreabă: instanţa îi poate asigura asistenţă juridică gratuită? Legea dă răspuns favorabil: cel care nu e în stare să facă faţă cheltuielilor unei judecăţi, fără a primejdui propria sa întreţinere, poate icere asistenţă juridică. Apărarea se face de către un avocat delegat de. Colegiul avocaţilor. Cererea de asistenţă juridică va fi făcută în scris instanţei'şi va arăta pricina la care se. implică şi starea materială. concretă. Ea va fi însoţită de dovezi scrise privitoare la veniturile şi greutăţile pe care le are. Instanţa va cerceta cererea putînd solicita lămuriri işi dovezi sau informaţii de la autorităţile: locale," după care va dispune fără dezbateri, prin încheiere, în camera de consiliu, aprobarea. I

• • C.I. este reclamant într-o cauză civilă. Deşi a făcut nenumărate demersuri pentru a alia domiciliul pîrîtului, n-a reuşit să obţină nici o dată. In acest cazi ce trebuie făcut pentru ca judecata să aibă loc? Cînd ‘reclamantul învederează că a făcut tot ce i-a stat în

putinţă pentru a afla domiciliul pîrîtului, preşedintele instanţei poate încuviinţa citarea acestuia prin publicitate. Citarea prin publicitate se face afişînd citaţia la uşa instanţei, cu 15 zile înaintea termenului de judecată, în cazuri urgente preşedintele va

• scurta acest termen. Dacă pîrîtul se înfăţişează şi dovedeşte că a fost citat prin publicitate cu rea credinţă, toate actele de procedură ce au urmat încuviinţării acestei citări, vor fi anulate, iar reclamantul care a cerut citarea prin publicitate va fi condamnat la amendă şi despăgubirea părţii vătămate.

• P.A. întreabă, ce este cererea reconvenţională? Dacă pîrîtul are pretenţii în legătură cu cererea sau cu mijloacele de apărare ale reclamantului, el poate face cerere reconvenţională, adică îşi prezintă punctul său de vedere. Cînd reclamantul şi-a modificat cererea de chemare în judecată, cererea reconvenţională se va depune cel mai tîrziu pînă la

termenul ce se va încuviinţa -pîrîtului. Cererea recpnvenţio- nală se judecă odată cu cererea principală. Cînd numai cererea principală este în stare de a fi

; judecată, instanţa; o poate judeca separat.

• E.D. s-a despărţit dc soţ prin sentinţă judecătorească. Copilul a rămas în îngrijirea ei. Soţul refuză să-i plătească pensia de întreţinere stabilită de instanţă. E posibil'aşa ceva?

Pensia" stabilită de judecătorie are caţacter de autoritate de lucru: judecat.

.Pentru a-l convinge că lucrurile aşa stau, amintiţi-i că nerespectarea - hotărîrii judecătoreşti constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare. : :

• Procesele sînt obositoare, tracasante. Ce se întîmplă, întreabă, X.I.,; daca o parte so lic ită ; în mod * repetat amînarea pricinii i fără o motivare plauzibilă?; Potrivit art. 154 C.p.p.; partea care în orice chip a pricinuit amînarea judecăţii, va fi obligată, la cererea părţii potrivnice^ să-i plătească o despăgubire pentru paguba provocată. Despăgu­birea nu se înapoiază chiar dacă partea care a dobîndit-o, cade în pretenţiile sale.jurist Ion GHERCIOIU

Dorul de casă l-a dus în... penitenciarPentru foarte mulţi tineri,

stagiul militar constituie un eveniment ide referinţă în viaţa lor. Amintirile plăcute sau mai ptlţin plăcute din armată rămîn momente memorabile peiitru majoritate^ celor care se lasă la ' vjatră. ' Spunem majoritatea] fiindcă pentru unii, această perioadă se termină nu itocmai fericit.

Aşa este .cazul tînărului în vîrstă de 21 de ani din municipiul Brăila. Mlădiu Mirel Florin; care - militar fiind - a ajuns în închisoare. Nu i-a plăcut mediul din cazarmă, astfel că,- a ales calea dezertării. A lipsit nejustificat din unitaiea militară 20 de zile, iar cel care a anunţat poliţia, ă fost chiar tatăl său. De acum încolo, tînărul soldat va ocupa un loc în celula penitenciarului..

Pentru comiterea infracţiunii de dezertare, tînărului din, muriiqipiul' Brăila i sc va prelungi “sejurul” de sub comandă.

SZi Cs.

Din "Cartea Albă a Securităţii"

Consiliul Securităţii Statului*12 decembrie 1969Strict Secret

63. Vischi Iosif, născut la 29martie 1946,;în Cluj, de profesieinstrumentist^ colaborator OSTA,a plecat'la 1 iaprilie 1969 în RSFIugoslavia, pentru un cbntract dedouă luni : De acolo a plecat cuformaţia Primo Bella în RFG, deunde nu s-a mai întors. Nu a ! Atrimis colete OSTA. în cursul lunii noiembrie'a.c., a trimis o scrisoare OSŢA, prin care anunţă că este angajat pe un vas german, urmînd să fadă o croazieră, după

care se va reîntoarce în ţară.; Propunem să i se prelungească viza.

NOTĂ

65. Korossy loan, născut la 26: decembrie . 1926, în Cluj,! colaborator OSTA, a plecat la 12; mai 1969 în Elveţia, cu formaţia:

, Jean Ionescu, pentru un contract : de 3 luni. După terminarea, angajamentului nu s-a mai întors;

în ţară. în prezent s-ar- afla în RFG. Organele noastre au avizat favorabil plecarea sa. Propunem să fie trimis în justiţie.

69, Baciu Ilie, fost student la Conservatorul din Bucureşti, născut la 6 septembrie 1943, în comuna Mociu-Gherla, fiul lui Ilie şi Maria, necăsătorit, neîncadrat politic. Organele noastre au avizat favorabil deplasarea sa! în luna noiembrie 1968, a participat la un concurs

internaţional în Spania,! unde a obţinut premiul 3. La isfîrşitul concursului, prof. Dermota de la Academia de Muzică din Viena, care a făcut parte din juriu, i-a oferit o bursă în Austria, pentru

; specializare, pe care Badiu Ilie a acceptat-o. în acelaşi Itimp, a cerut aprobarea din; partea Conservatorului din Bucureşti pentru a urma, timp d ţ un/an, cursurile Academiei de i Muzică din Viena. După absolvirea cursurilor, a continuat sa rămînă în Austria, solicitînd io nouă prelungire a vizei,de şedere, prin intermediul ambasadei f române din Viena. Propunem aprobarea şederii acestuia în Austria.

II

Oamenii se războiesc - peştii mor

Un fa p t,; aproape fără precedent, s-a petrecut la Geaca. Aici, există una dintre marile ferme piscicole din judeţ a S.C. “Piscicola”. Ani în şir, ferma ă livrat Clujului mii de tone de peşte.

Legea nr. 18, a fondului funciar, a declanşat un război, deja declarat,. între întreprinderea amintită şi săteni, sau mai exact reprezentanţii acestora. Descrierea desfăşurării ostilităţilor, ar ocupa prea mult spaţiu. Nici n-ar fi interesantă. Sînt însă dezastruoase consecinţele acestora. în cîteva zile din această săptămînă, s-au transportat la Fabrica de făinuri furajere din Dej peste 20 de tone de peşte mort la preţul dc 39 lei!

Paguba reală este însă mult mai mare. Iazul în care, din cauza unor neînţelegeri şi dezordini locale, au murit zeci de tone de peşte era populat cu reproducători de mare valoare, suficienţi pentru a produce' puietul necesar întregii Transilvanii. Unui reproducător îi sînt necesari 7 ani şi o îngrijire de specialitate pînă cînd ajunge la maturitate. Dacă raportăm pierderile la aceste date, pagubele sînt mult mai mari. Să mai amintim un lucru - cu promisiunea că vom reveni, pe larg, asupra acestei teme într-un număr viitor al ziarului nostru, că faţă de 160 tone de peşte cît se livra înainte de 1990 Clujului, anul trecut nu s-au livrat decît 50 tone.

Ion RUS

încep lucrările de primăvară:

Atenţie la muniţiile j neexplodate! |

• A nul trecu t au m u rit 7 cop ii • Care sînt punctele fie rb in ţi din judeţ? • j

Telefoane de urgenţă: 195029, 195007 •

Fiecare primăvară, venită mai devreme sau mai tîrziu a consemnat descoperirea unor muniţii sau elemente de muniţii rămase neexplodate din timpul războiului. Volumul cel mai însemnat de acţiuni pirotehnice - pentru neutralizarea acestora se suprapune cu perioada lucrărilor agricole de primăvară: arat, semănat, curăţirea păşunilor, pădurilor dar şi amplificarea lucrărilor în balastierele de nisip de pe cursurile de apă. Nu sînt cxcluse situaţii de acest gen în lucrările de construcţii, drumuri, de colectare a deşeurilor din metal^ş.a.

Zonele cele mai “bogate” în asemenea urme ale războiului sc găsesc pe axa Cluj-Napoca, Turda, Cîmpia Turzii, cu comunele adiacente. în acest an au fost desfăşurate 7 acţiuni dc identificare, ridicare, transport şi distrugere a unor

muniţii depistate pe iraza municipiului Cluj-Napoca (3), Turda (l), Ceanu Mare! (I), Jucu (l) şi Aiton (l).

Reamintim m odul, de comportare în asemenea situaţii: se anunţă cea-mai apropiată unitate de poliţie sau protectie civilă Ia telefoanele 195029, 195007 :sau interurban 25, se interzice accesul în zonă a oamenilor, animalelor şi vehiculelor, se sistează orice lucrări, se interzice mişcarea, lovirea, atingerea, introducerea în foc sau încăperi, transportul. Facem cuvenitelerecomandări, deoarece curiozitatea, inconştienţa şi nerespectarea acestor minime măsuri au curmat în cursul anului trecut vieţile a şapte copii din diferite judeţe ale ţării, cel mai mic avînd doar 5 ani.

Colonel loan SAVIN

Din expoziţia internaţională de grafică satirică "OMNIUM" - Galaţi : V irg il T O M U L E Ţ

DA1MLER-BENZ AG nu acordă dividende

Compania gerrpană Daimler-Benz.AG-a confirmat miercuri faptul că a înregistrat în anul 1995 pierderi în valoare de 5,7 miliarde mărci (3,85 .miliarde dolari), Aim( pentru prima oară în ultimii 45 de ani în-situaţia de a nu jiutea plăti dividende acţionarilor săi, informează REUTER. j ' Valoarea pierderilor este ceva mai mică decît estimările anterioare ale companiei, care se aştepta da acestea să se ridice la 6 miliarde mărci. Cu toate acestea, rezultatul negativ, de anul trecut reprezintă o puternică lovitură pentru conglomeratul industrial care este,într-un fel, un simbol al economiei germane.

Daimler, care include compania producătoare de automobile, Mercedes Benz, a declarat că speră, săobţină din nou profituri în accst an. ' ... ' . . -

Rezultatele firmei au fost grevate de niveţul ridicat al costurilor de restructurare, care s-au cifrat la 5,1 miliarde mărci. Din acestea, 3,9 miliarde mărci reprezintă costul restructurării companiei AEG AG şi renunţarea la firma olandeză producătoare de avioane, Fokker NV, care a dat faliment în luna; februarie.

; ; MEDIAFAX

■SI

{

W B ş m mm S S m m

Pierderi de 1,7 miliardeCompania franceză Renault SA a anunţat , că divizia sa de'

automobile a înregistrat în 1995 pierderi de 1,71 miliarde de franci (338,4 milioane dolari), faţă de un profit de 289 milioane dolari în 1994, informează REUTER.

în ansamblu, compania Renault a înregistrat un profit de 2,139. miliarde.franci, ca urmare a rezultatelor bune înregistrate de divizia de autocamioane şi autovehicule utilitare.

Conducerea firmei Renault a declarat că-fluctuaţiile de pe pieţele valutare au produs companiei pierderi de aproape un miliard dc franci. La aceasta, s-au adăugat costurile legate de lansarea pe piaţă a noului model Megane. •

Preşedintele companiei,' Louis Schweitzer.' a declarat reporterilor că rezultatul slab de anul trecut al diviziei de automobile este explicabil p rin trrO seric de factori conjuncturali, acest lucru nefiind în nici un caz un indicator structural pentru situaţia firmei. • ,

pIIIIIIIIIII

IIlllIlIEllIlIll::II1

Ib

- — r r - = = = z z — “ ” " 1 B . N . R , c o n t r a B . D . F .Moment festiv: <£> .

Dezvelirea bustului lui Alexandru Vaida-Voevod

în prezenţa unor oficialităţi clujene şi a unui numeros public, ieri, la ora 13, la Cluj- Napoca a avut loc festivitatea de dezvelire a bustului lui Alexandru Vaida-Voevod, personalitate marcantă a istoriei neamului. Bustul, operă a sculptorului Cornel Medrea, realizat prin grija Fundaţiei' culturale "Alexandru Vaida-Voevod” şi a Primăriei Cluj-Napoca, a fost amplasat vizavi de casa în care a locuit acest mare om politic român.

"Omagierea d-lui Vaida- Voevod se impune prin î n t ­reaga sa activitatea pusă în slujba idealului naţional şi a realizării Marii Uniri, el fiind una dintre personalităţile cele mai proeminente ale munici­piului nostru din acea "vre­me”, a afirmat, cu acest prilej, primarul Gheorghe Funar. Sau^ după cum s-a exprimat IPS Bartolomeu Anania, arhiepiscopul Clujului şi Feleacului, "cînstindu-i memoria nu numai prin placa

'ce se află peste drum, în casa în . care a locuit, ci şi prin acest monument, implatităm un semn al istoriei noastre naţionale, nu doar al istoriei Clujului, pentru că Alexandru Vaida-Voevod aparţine întregii noastre istorii”.

Personalitatea lui Alexandru Vaida-Voevod a mai fost evocată de domnii Petre Rebreanu, protopopul greco-catolic al Clujului, Stelian Mândruţ istoric, prof. Alexandru Şerban, îngrijitor al - memqriilot acestuia, scriitorul Mircea Vaida- Voevod şi prof. univ. dr. ing. loan Vida Simiti, consilier municipal PNŢCD, acesta din urmă afirmînd că ”nu vom accepta niciodată nimănui revendicarea personalităţii lui Alexandru Vaida-Voevod în scopuri de dezinformare şi propagandistic electorale”, Alexandru Vaida-Voevod rămînînd ”cine şi ce a fost şr' al cui a fost”.

M.TRIPON

lurmare din pag. 1)

reprezentînd 39.716.875:000 lei capital social, ceea ce înseamnă ■ 87 la sută din total). Adunarea a fost apreciată ca statutară', făta SITA şî ASTRA. Mici discuţii au fost iscate în jurul ordinii de zi, cîţiva acţionari dorind să facă propuneri de completare a propunerilor. Prezidiul a replicat că propunerile trebuiau făcute la registratura BDF, iar un acţionar a afirmatcă a încercat să facă propuneri referitoare la ordinea de zi şi n-a avut cum să intre la executivul băncii.

D u p ă c in c i an i, Banca Naţionala a Rom âniei constată num ai nereguli

Fără a se iubi prea mult între ei, foştii aliaţi, actualii divorţaţi ai BDF, au avut o reacţie identică în ceea ce priveşte lanţul de acuzaţii adus de Banca Naţională a României. Timp de două ore, într-o manieră impresionantă, dl

. Dan Popescu a prezentat situaţia BDF, aşa cum a fost constatată

vde BNR. Raportul de la punctul l ai ordinii de zi a cuprins 49 de pagini, structurate în 15 capitole, în opinia BNR, încălcarea legilor/normelor/reglementărilor a început odată cu înfiinţarea Băncii “Dacia Felik”, toate cele cinci subscrieri de capital fiind amendate. Au urmat-la rînd acuzaţii peste acuzaţii, întinse pe parcursul a cinci ani, 1991-1995. BNR a pus artileria grea pe BDF, într-un mod surprinzător. Părea că, pentru prima dată de la înfiinţare, Banca Naţională a României ia cunoştinţă cu glorioasa ; “primă bancă particulară din România”. A fost - pentru prima oară cînd am fost tentată să mă erijez, în.raport cu

' bucureştenii, în apărător al Băncii “Dacia Felix”. Oricît de multe păcate s-au săvîrşit în BDF, oricît de mulţi profitori sau fraieri s-au pricopsit sau ău fost victime, este de mirare că Banca'Naţională a României constată cu atît de mare întîrziere gravele încălcări ale legii consemnate în toamna anului 1995! Mai curînd a fost

. BNR în situaţia lui Pi lat din Pont, fiind evidentă tendinţa de a se

“delim ita” de ceea ce s-a întîmplat în bancă. Or, este cam greu de separat răspunderea, deoarece presupunem că în cinci ani au fost făcute, obligatoriu, controale, iar amenzile de cîteva sute de milioane de lei, date în 1994-1995 nu pot justifica poziţia “cu ochii închişi” ai BNR

" la controalele anterioare celui din toamna lui 1995. Asupra celor semnalate în cuprinzătorul raport al BNR, cu siguranţă, vom reveni. Deocamdată reţinem că atacul a fost'total, necruţător. Inamicul nr. I s-a relevat a fi dl Sever Mureşan, secondat de dl Mircea Horea Hossu şi de executivul şi unii administratori ai băncii.

Presa a fost adm isă în sală

Adunarea generală din toamnă am apreciat-o a fi înăbuşită, săbiile rămînînd în teacă. De data asta a fost scoasă la atac artileria grea. Probabil pentru a avea un

. mai mare impact asupra opiniei publice (efecte pozitive nu cred să aibă), în sală a fost admisă şi presa.

Urare de Sfintele PaştiCea’ mai'Sfîntă sărbătoare a creştinătăţii, ÎNVIEREA

DOMNULUI, să vă găsească în linişte, pace, unitate şi bimă înţelegere. '

SFINTELE PAŞTI să coboare peste neamul românesc bucurii si să ne dăruiască-sănătate. -

"CRISTOS A ÎNVIAT!” ' " • ;Gheorghe FUNAR, primar al municipiului

Cluj-Napoca

C e n t r e d e p r e s ă pentru' n u n t a Nadiei C o m ă n e c i .

.Cu prilejul căsătoriei Nadiei Comăneci cu Burt Conner, se

; constituie un centru de presă, care va oferi informaţiile necesare reprezentanţilor mass-media. Centrul de presă va funcţiona zilnic, între orele 12-13, în perioada 19-25 aprilie, cu excepţie zilelor de

sîmbătă şi duminică, la.Polo-Club (fostul club Ilie Năstase).

în ziua de 19 aprilie, ora 12, cînd va fi difuzat primul comuni­cat de presă, reprezentanţii mass- mediă vor depune la centrul de presă cererile scrise "pentru acordarea acreditărilor la diferite­le momente ale nunţii. Relaţii

suplimentare, pînă la deschi­derea centrului de presă, se vot lua de . la M inisterul Tineretului şi Sportului, di­rector general Paul Novac, telefon 21L12.65, şi de la ofiţerul de presă al Nadiei Comăneci, Geo Raeţchi, tele­fon 222.87.44 şi 222.87.66.

A început primulcongres al "Alternativei

României'Vineri, a început la sala Dalles f -

din Bucureşti, primul congres al ’ partidului "Alternativa României . Participă, alături de membrii Comitetului de organizare al partidului, delegaţi din 22 de filiale teritoriale. Vor fi alese prin vot structurile de conducere ale partidului şi vor fi adoptate statutul şi documentele programatice. Proiectul de statut prevede o preşedinţie colectivă formată din trei preşed in ţi. Structurile naţionale de decizie sînt Consiliul N aţional şi Comitetul Director. Congresul va ?’ asigura o conducere de tranz ne f care să organizeze- şi sa I pregătească partidul pentru E alegerile locale. Congresul [ extraordinar din toamnă va \ adopta variantele îmbunătăţite aie programului şi statutului şi va definitiva structurile de conducere în vederea alegerilor parlamentare^ (ROMPRES)

După avizul Curţii Constituţionale

de ia Chişinău»Vicepreşedintele parlamentului

de la Chişinău, Dumitru Diacov, a calificat recenta hotărîre a Curţii Constituţionale - prin care Decretul Preşedintelui Republicii Moldova “Despre conducerea Ministerului Apărării” a fosi declarat neconstituţional” - drep “o victorie”, relatează agenţii MOLDPRES.: El a apreciat, în cadrul uns conferinţe de presă, că aceastt decizie “demonstrează c ' - Moldova a păşit ferm p e cale democraţiei si -a dreptului” . |

(ROMPRES

t e l e v i z i i A E i i l o r p r i i * e a /fo lis .

Sîmbătă, 6 aprilie 19968.00 Seriale -CANALE 5 şi

RETE 4; 14,10 înapoi în trecut- PRO 7; 15,50 High Tide-PRO 7; 16,40 Misiune imposibilă-PRO 7;17,30 Rezervaţia Panda din Sichuan-documentar-PRO 7;20,00 Roata norocului-CANALE 5; 21,40 Vînătoarea hoţului-' RETE 4; 23,45 Pilat din Pont - RETE 4. ’

Duminică, 7 aprilie 199610.00 Desene animate-ITALIA

1; 11,00 Galapâgos-documentar -CANALE 5; 12,00 .Compania

, călătorilor - magazin-CANALE 5;13,15 Supertop - magazin muzical-CANALE 5 ;. 14,20 Smokey şi banditul-RTL; 16,45 Winnetou -2- -PRO 7; 19,10 Casa Vianello-CANALE 5; 20,50 Desene animate-RETE 4; 21,30O- fantomă cu prieten - ITALIA 1; 23,30 Legenda lui Tarzan- ITALIA 1. ■

PORTALtXPORT - MPORT B.R.L

Sîmbătă, 6 aprilie 1996 PORTAL 17,45 Buletin informativ; 8,00

Cartoon Network; 10,00 Buletin informativ; J 10,15 A i - Divertisment matinal - reportaje, serial; 11,20 Picătura si-pisica albastră -ITALIA 1; 13,20 -A 1 -Muzică; 13,55 Buletin informativ; 14,10 înapoi în trecut -PRO 7; 15,50 A 1- Serial; 16,20 A 1- Observator-Ştiri;, 17,30 Documentar - Rezervaţia Panda din Sichuan -PRO 7; 18,35 Buletin informativ; 18,45 A 1-

' Documentar - seriale-reportaj; 20,45 Buletin informativ; 21,00 Made în America-PRO 7; 23,00 Cliffhanger -PRO T, 1,05 A 1- Film. ■

PORTAL 21Program Cartoon Network;

21,00 Buletin informativ; 21,50 Un alibi perfect-RAI DUE; 23,35 A l- Muzică; 0,30 Cîmpul - CANALE 5.

Obs.:Traduceri simultane pe ambele canale.

Duminică, 7 aprilie 19967,45 Buletin informativ; 8,00

Divertisment matinal- desene animate; serial- muzică; 11,00 D o c u m e n ta r -G a la p a g o s - CANALE 5; 12,00 Documentar- în compania călătorilor-CANALE 5; 13,15 Buletin informativ;13,30 A 1- Muzică - seriala teleshopping; 15,00 Un mesaj către fiica mea-RETE 4; 16,30 A 1- Muzică; 17,00 King-Kong-

ITALIA 1; 18,35 O nevastă pentru soţul meu-PRO 7; 21,00 Buletin informativ; 21,15 Alamo -13 zile pînă la victorie-RTL 2;0,20 Nume de cod “Alexa”- RTL2. \

PORTAL 2.Program Cartoon Network;

21,00 Buletin informativ; 21,30O fantomă ca prieten-ITALIA 1;23,30 Legenda lui Jarzan- ITALIA 1.

Obs.: Traduceri simultane pe ambele canale.

VOX; 18,35 O nevastă pentru soţul meu-M6 ; 0.55 Crima din memorie-M 6 . •

s.c.TV CABLU sjISîmbătă, 6 aprilie 1996 -

9,00 Maddie şi David-RETE 4;10,15 Nu doar moda-CANÂLE 5; 11,20 Picătura şi pisica albastră-ITALIA 1; 13,30 Forţa iubirii-RETE 4; 15,00 Gladiatorii-RETE 4; 17,00 Stelele modei-RETE 4; 18,15 Un noroc căzut din cer-ITALIA 1; 20,45 Benny Hill show-ITALIA 1;21,00 Mr. Cooper-ITALIA 1;21,50 Un alibi perfect-RAI DUE;

. 23,40 Hanul blestemat-M 6 .Duminică, 7 aprilie 1996

9,55 Dragoste, tobe şi trompete-SAT 1; 11,25 Disney time-RTL; 12,40 Trei pe^un drum-RTL; 14,20 Smokey şi banditul-RTL; 16,20 Ring Credle-

Sîmbătă, 6 aprilie 1996 , 9,30 Jazz; 10,15 A fost odată ... pt. cei mici; 10,40 Uite casa, nu e casa î-reportaj; 11,30 Hai să ne consolăm reciproc-film (r); 18,32 Aerobic; 18,40 Un om îşi învinge destinul - interviu; 19,06 Tezaur sătmărean; 19,25 Dumitru Fărcaş - Melodii populare; 19,40 Fotolii pe roţi pentru handicapaţi- Made In Satu Mare; 20,00. Desene animate; 20,10 Bulevard Germania- reportaj DW; 20,45 Trei destine - serial; 21,15 Ultimul an fericit -film; 22,50 Reuniune de familie -film; 0,25 Donna Ewin-film sexy.

Duminică, 7 aprilie 19969,30 I o n . Caramitru -

microrecital şi interviu; 9,40 Expoziţia artiştilor plastici din Ţara Oaşului- repottaj; 10,15 Uite casa, nu e casa!-, reportaj, p. 2 ;11,25 Reuniune de familie-film (r); 18,00 Selecţîuni NCN; 20,00 Desene animate; 20,24 Video show; 21 ,20 Dreptatea‘care doare-film; 22,45 Umbra Emmei- film.

CNA împotriva pornografiei şi violenţeiConsiliul Naţional al Audiovizualului va sesiza Parchetul

Generai în legătură cu ofensiva pornografiei şi a violenţei I n tot mai multe programe ale posturilor de televiziune publice şi private, dar mai ales ale celor.de televiziune prin cab lu - informează un comunicat al Consiliului Naţional a l Audiovizualului, semnat de preşedintelui acestuia prof. u n iv . dr. Titus Raveica. ' : ^

CNA, în calitatea sa de garant al interesului public va so licita de asemenea, Parchetul General ca - în conformitate cu L eg ea audiovizualului nr. 48/1992 - să ia în considerare prevederile ce se aplică-în-cazul încălcării art. 2, al. 4, care interzice difuzarea de manifestări obscene, contrare bunelor moravuri şi al al. 2, ce interzice incitarea la violenţă publică - se precizează în comunicat. «

Prăbuşirea urnii avion de transport “IL-76”

Moscova - Un avion de transport “IL-76”, aparţinînd companiei ruseşti“Krasnoiarskie Avialinii” (una din multiplele companii apărute după dezagregarea Aerofloţ-ului n.n.) a dispărut, vineri dim ineaţă, de pe ecranele radarelor, înainte de aterizare pe aeroportul Elizovo, anunţă agenţia ITAR- TASS.

Serviciul de presă al Ministerului rus pentru situaţii excepţionale a declarat că avionul “IL-76”, avînd Ia bord

5 membri, ai echipajului, 5 pasageri şi 50 tone p ro d u se alimentare, efectua cursa c u nr. 752 pe ruta Novosibirsk- Petropavlovsk-Kamciatka. E l a dispărut de pe e c r a n u l radarului de control în j u r u l orelor 6,00 (ora M oscovei), la 40 kilometri de aeroportul Elizovo. ■ -

La operaţiunile de c ă u ta re , -declanşate de M in is te ru l pentru situaţii excepţionale, participă două elicoptere - u n “KA-27” şi un precum şi un avion “AN-12 ”.

Autorizata prin S.C. nr. 123/1991, judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. 6Ub nr. J /12 /308 /1991 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

ILIE CĂLIAN (redactor şei);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct);

| MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct).

Secretar de redacţie de serviciu: luliu PETRUŞ

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16lOnn* 1.1 P __r 1 AfT f\ A . 197.307Telefoane:Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 1

Secretariat-redactor^ef, redactori şefi adjuncţi,: 19 1 . 6 8 1 ; fax» 192.828; Secretariat de redacţie: 197.418; Redactori: 197.490,192.127 şi 197.S 07

Garamond— Tipografie s.r.L ___

t ip a r u l e x e c u t a t l a3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7 * Tel. 40 (0)64-199898.154264 ' ~