Noul guvern, rezu lta t al coaliţiei m ajoritare C D R -

I [)SD - U D M R , va trebui* ^ se b a ze ze pe un nou.

acord politic, a a n u n ţa t, luni, V ic to r C io r b e a ,

- ^ ^ t n ie r u l d e s e m n a t d e

El a sp u s c ă a c o rd u l d even i o p e ra tiv treb u ie s ă - p o lit ic , n e g o c ia t în t r e c ît ş i d e p reşed in te le a les , sem n at în tre C D R si U S D s e s p r i j in e p e o n o u ă partide le de la guvernare , Em il C onstan tin escu .

Membrii coaliţiei guvernamentale vor încheia un acord politic“a fo s t în d e p l in i t ” ia r în ţe le g e re politică, susţinerea Executivului din C io rb e a a p re c iz a t că m om entul cînd a c e s ta va n e c e s ita te a u n u i a c o rd

e s te îm p ă rtă ş ită a tît d e c ă t r e p r e ş e d in te le P N Ţ C D , Ion D iâconescu ,

lo ri ■ D iâ c o n e s c u a d e c la ra t, la rîndul său , că acordu l politic va .fi sem n at

în a in t e d e a în c e p e funcţionarea propriu -zisă a E xecutivu lu i, în circa d ou ă săp tă m în i, avînd în v e d e re că echipa guvernamentală tre b u ie s ă fie investită de P a rla m e n t. -

f Agenda/2 . ţ Roza vînlurilor/3 4 PolHică/4 t Artă - Cultura/S 4 Omul şi societatea /6 t Publicitate/7-H f Sport/12-I3♦ Economm/14 + Evenmeni/I5♦ Ultima oră/l 6 y

r -i 2 ir 1 i jr = < î i' • >: . ţ

ANUL VII l\IR. 1834 ISSN 1220-3203

MARTI 26 NOIEMBRIE 1996

16 PAGINI 500 LEI

Vremea va fi rece/cerni va fi temporar acoperit, iar vîntul va sufla slab Ja moderat din sector nordic. Local vor dldsa precipitaţii mixte, cu deosebire după-amiaza.. în zona de munte ninge. Dimineaţa vor fi -2° ' - 0°C,-iar dupi-amiaza +2° - +4°C. Dimineaţa pe yii, temporar va fi ceaţă. Meteorolog N. Mitei.

în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi.

Se "umbla” la Centfitutie?ILIE C A L IA N

ltimele informaţii referitoare la activitatea subterană a negociatorilor viitorului guvern ne-au adus cîteva veşti neliniştitoare, .

Primă a r fi mărirea numărului de miniştri, ministere şi departamente - ceea ce e cu totul altceva decît promisiunile privitoare la'reducerea cheltuielilor aparatului administrativ al statului-, noile ministere înseamnă iioi miniştri, adjuncţi, directori etc., cu cheltuielile lor. Poate că aceste noi ministere sînt utile pentru ajustarea procesului de privatizare şi

^ r e s t ru c tu r a r e economică - deşi n-am înţeles de ce, de exemplu, dacă rămîne Agenţia Naţională de Privatizare, ar mai fi necesar un Minister ăl Privatizării, sau invers. Şi, mai ales, cum rămîne cu ideea predării-primirii ministerelor de la vechii miniştri la noii miniştri? Desigur, problema este rezolvabilă,

■ cu condiţia ca unii dintre noii miniştri să stea pe tuşă pînă se rezolvă această chestiune - pe tuşă însemnînd fără salariu, : ! pentru că nu pot fi încadraţi în “schema” unor ministere care - nu există şi nici funcţionarea paralelă nu e posibilă.

'în'legătură cu noile ministere - dintre care, repet, unele s-ar putea dovedi într-adevăr necesare - problema pare a li alta: nevoia urgentă de a împăca pretenţiile tuturor partidelor, oferind fiecărui Veleitar cîte-un os, dacă riu un ciolan adevărat -cîte-un minister Tară portofoliu, cîte-un -subsecretariat de stat, dar să fie ceva, chiar dacă miroase foarte mult a Caragiale. Desigur, acum nu se suflă nici un cuvinţel despre puzderia de funcţionari guvernamentali ţinuţMnutil pe banii contribuabilului... r -

Mai interesanta este, însă, cea de a doua veste - anume că se va schimba numirea guvernului în aceea de Consiliu de Miniştri, preferată fiind ca înnodînd tradiţia românească. Ce-i drept, noi am avut - şi înainte, şi după 23 august 1944 - atît prim-ministru al Guvernului, cît şi preşedinte al Consiliului de Miniştri. Numele în sine n-ar fi o problemă importantă: importante sînt atribuţiile. Numai că apare o altă problemă: Constituţia în'vigoare vorbeşte de prim-ministru şi Guvern. Schimbarea denumirii presupune şi schimbarea ; Constituţiei. (De altfel, chiar pactul dintre CDR şi USD privind nominalizarea preşedintelui Senatului de către partide, prin acte scrise şi imperative este contrară Constituţiei, care prevede că preşedintele Senatului este desemnat prin vot!).

întrebarea privind schimbarea numelui Guvernului şi primului ministru prin intervenţii în textul Constituţiei

‘reprezintă o îngrijorare mai mare: nu cumva acesta este pretextul pentru a pune în discuţie şi alte articole ale legii

; fundamentale a statului român? Adică exact ceea ce CDR promisese în campania electorală, că nu va face? '

Dacă încă nici nu s-au constituit toate "comisiile noului Parlament; dacă noul preşedinte încă nu a depus jurămîntul; dacă noul guvern nu's-a prezentat în faţa Parlamentului pentru ă i se aproba componenţa - deci, dacă nu s-au constituit încă legal noile structuri ale puterii şi se agită deja ideea de a se “umbla” , la Constituţie, ce va fi după cp pletora de noi politicieni îşi va intra în pîine?!

A umbla la Constituţie acum, cînd încă nici nu s-au stins ecourile trîmbiţelor electorale, e un semn că nişte puştani ■

, continuare în pagina a 16-a

A venii benzina! ]— ■— •■■■■■ ;

PECO Cluj ore de toatefiind aşteptate alte 200 de tone! Tot ieri, au sosit 130 de tone de benzină Regular, 300 de tone de Prenţium şi 105 tone de benzină fără plumb. M ult aşteptatul combustibil lichid uşor a ajuns şi el la PECO. Un vagon de 40 de tone a intrat deja în depozite şi astăzi vor veni alte 120-130 de tone. (A.V.) ■

Proverbul străvechi conform căruia cine cete nu piere a rămas in vigoare! După deplasarea

^managerului Mircea Corpadea la y^Bcureşti, în depozitele, şi în • ®ţiile-PECO Cluj au intrat de :

toate: benzină, motorină, combustibil lichid Uşor. Ieri dimineaţă au fost distribuite urgent 125 tone de motorină,

Promisiunile electorale nu sînt făcute să dureze

Senatori P.N.Ţ.C.D. cer modificarea Legii caselor naţionalizate si acordarea unor despăgubiri foştilor proprietari industriali

-Restitutio in integrum". Fostul*preşedinte Ion Iliescu J-a întrebat la fiecare din cele patru intîlniri televizate avute cu Emil Constantinescu în Campania electorală dacă acest principiu face parte din programul politic al<P.N.Ţ.C.D. în toate cele patru confruntări electorale, Emil Constantinescu, cel care peste puţine zile devenea preşedintele nou ales al României, a răspuns cu aceleaşi cuvinte. El a spus că Ion Iliescu doreşte să înspăimrtte = populaţia şi că întrebarea lui porneşte de la un neadevăr. în legătură cu Legea caselor naţionalizate, Constantinescu a precizat că ea nu vă f i modificată decît cel mult în sensul de a se asigura despăgubiri şi foştilor proprietari ai unor imobile care au fost demolate. ;

La puţine zile după victoria sa în alegeri; iată că Emil _ Constantinescu este pus în situaţia de a-şi respecta angajamentele electorale. El este pus-la încercare de un grup de senatori aparţinînd partidului din căre face încă parte. Cîţiva senatori; majoritatea din P .N .Ţ .C .D între care şi preotul Matei Boilă din

Cluj, au depus un proiect de m odificare a Legii caselor naţionalizate prin care se cere restituirea integrală a imobilelor fo ş ti lo r p ro prie ta r i sau m oşten itorilo r acestora. Un a lt proiect de lege, care are ca iniţiatori şi pe nouă dintre senatorii P.N.Ţ.C.D., are ca obiect acordarea unor reparaţii foştilor proprietari, ai societăţilor com erciale prelua te abuziv de

, puterea comunistă. Proiectul de lege stipulează reparaţii prin restituiri în natură a bunurilor confiscate în toate cazurile în v care acest lucru este posibil, fă ră încălcarea unor ordini lega l. întocmite, prin participarea, sau prin despăgubiri materializate inacţiuni. ' ■ ■ ■ ■ - J Amîndouă propunerile legislative mai au de parcurs un drum *

i lung pînă la a deveni lege. Chiar Matei Boilă este sceptic în legătură cu şansele ca proiectul de modificare a Legii caselor naţionalizate să fie adoptat în Parlament. Despre raţiunile care I-au îndemnat pe senatorul P.N.Ţ.C.D. să semneze această propunere legislativă, ajlaţi în interviuide mai jos.

Matei Boilă: "Domnul Emil Constantinescu nu a spus că ' legea nu va fi modificată”

[T. m ; i

« S t ...._ ................. ?

- Mijloacele de informaţii din Bucureşti vorbesc despre depunerea unei iniţiative legislative p riv ind m odificarea Legii caselor naţionalizate? .

- Există un proiect de amendare a Legii caselor naţionalizate, lege care, după parerea n oastră , a şa 'c u m am spus-o

-întotdeauna, este un al doilea furt. Este o aberaţie. Ţin să spun că iniţiativa legislativă are grijă să-i asigure în cel mâi înalt grad pe chiriaşi. Să nu poată li daţi în nici un caz arară, chiriaşă le fie stabilită prin lege, nici un fel de nedreptate să riu poată fi tăcută, dacă, bineînţeles, acest proiect de amendare a legii va fi acceptat.

- In i ţia tiv a le g is la tiv ă a fost

introdusă în vechiul Senat?- Nu ştiu precis. Cred că da. Eu doar

am semnat pentru ea. :- Emil Constantinescu a spus totuşi,

în campania electorală, că Legea caselor naţionalizate nu se va modifica? -.

- Nu. . N-a spus. că nu se va modifica legea. A spus că el va respecta întrutotul legile. Cum adică să se pronunţe în această

.chestiune domnul Constantinescu? în ce calitate?

- E ra p re şe d in te le C onven ţie i Democrate la acea vreme?.

- Nici în calitate de preşedinte al C.D.R.~C a iu s C H IO R E A N

. continuare în pagina a 4-a ' "

Medicamentele indigene s-au scumpit, de ieri

J

în fiecare an, la nivel guvernamental, se. renegociază p re ţu l m ed icam en te lo r ' de producţie internă, aceste preţuri fiind supravegheate de Guvernul României. Astfel de negocieri se faceau, îndeobşte, în lunile de vâră - iulie, august. în acest an, nfegocierile au avut loc în noiembrie, iar preţurile au fost liberalizate începînd cu data de 20 no iem brie a.c. La Cluj, medicamentele interne cu preţuri noi aufost eliberate doar-de luni, 25 noiembrie.

D-na G yongyossy A gnes, d irec to r com ercial al S .C .v Napofarm, ne-a precizat că trei ? producători de medicamente din ţară au no tifica t creşteri de pre ţu ri: Sicom ed B ucureşti, Terapia Cluj şi Sintofarm. în medie, preţul medicamentelor a crescut cu 50 la sută. Adaosul comercial, limitat la 33 a rămas acelaşi, cu me;

maximum de adaos se aplică la medicamentele cu preţuri mai mici şi, pe măsură ce creşte p re ţu l, scade, ob ligatoriu , adaosul. Iată şi cîteva dintre preţurile^noi: aspirina - 700 de. lei 20 de bucăţi, algocalminul - 1000 de lei 20 de bucăţi, antinevralgic - 800 de lei 20 de bucăţi, codamin - 2.600 de lei 20 de bucăţi, diclofenat - 1800 de lei 20 de bucăţi ş.a.m.d.

Producătorii de medicamente din ţară s-au plîns, în repetate rîndu ri, de faptul că p re ţu l medicamentelor de provenienţă internă este Toarte scăzut, fiind controlat de guvern, în timp ce preţu l materiilor prime şi al materialelor a crescut continuu, în pas cu dolarul, periclitîndu-le rentabilitatea. în comparaţie cu preţul altor bunuri de consum,^ spun farmaciştii, medicamentele

, chiar scumpite, sînt ieftine. (M S .) ■

D.S.D. dă asigurări că drepturile chiriaşilor nu vor fi periclitateLiderul local al Partidului

Dem ocrat, Iuliu Păcurariu, p roaspă t ales deputat, â declarat ieri—că sînt puţine şanse ca iniţiativa legislativă a senatorilor P.N.Ţ.C.D. să intre în discuţia Parlamentului. ”Nu cred că în acest moment avem timp să ne ocupăm de o astfel de lege. Sînt probleme mult, mult mai importante. Nu

cred că ea va in tra în d ezbaterea ' Parla’m entuluj. Oricum, după cum conducerea partid u lu i a declarat în campania electorală, U.S.D.

, nu va accepta ca interesele • ' chiriaşilor, aşa cum sînt ele

protejate prin legea de acum, să fie într-o cît de mică măsură periclitate”, a precizat Păcurariu. x . (C.C.) ■

PEPSINoul depozit CLUJ

Str. Traian Vuia, Nr. 220 (ALCOfil)

TEL* 416735 Fax: 416624

(3 6 5 7 8 7 )

AGENDA marţi, 26 noiembrie i 996 {2

s:$&?AIărturIses Wwa botez-spre

‘iertarea picatelor,Ş §

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.'Alipie Stîlpnieul; CuV.Stelian Pafaglonul; Calendarul greco- câtolic: S s .A lp iu C hionitu l (Stîlpnicul - s.VII);.Nicon zis "Convertiţi-vă", cuv. (s.X ); Calendarul romano-catolic: Sf.

Ioan Berchmans, student.,• Mîine: Calendarul ortodox:

Sf.M are M c.Iacob Persul; C uv.N âtanail; Sf.O nufrie; C alendarul g reco -ca to lic : Sf.Iacob Persanul, m. (+ 422); .Calendarul romano-catolic: Sf. VirgiJ, ep. -

îi felicităm pe (oii cei care, împăr­tăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

(DfTEEEItQANE■ PREFECTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN:

19-64-16a PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 ,■ PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 k■ PRIMĂRIA CÎMPIA TUR2IIr36-SCW)I■ PRIMĂRIAHUEDIN: 25-15-48• PR1MĂRIAGHERIA24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955si

43-27-27 -• POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA.'.

1349-76 :• POUUADEI:21-2I-21• P0LIT1ATURDA; 31-21-21 .• POUilĂClMPlA TURZII: 36-82-22• P0UT1AHUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA; 24-14-14 ■ .• POMPIERII: 981 '• PROIECŢIA CIVILĂ: 982• GARDAFINANCIARÂCLUJ: 19-52-23

si 19-16-70, int. 158SALVAREA: 961

• SALVAREA CFR: 19-85-91 '• INIERNATlONALiSTl• INTERURBAN: 991 . ■

INFORMAŢII: 931 ' 1 •• DERANJAMENTE: 921 '• ORA EXACTĂ: 958• REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE

DISPECERAT: 19-87-48• SCMONIENAYSA ■' ' >•-'

DISPECERAT: 41-51-71 ' ■REGIA AUTONOMA DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02

■ RECÎAAUTONOMĂ'A DOMENIULUI PUBLICDISPECERAT: 1544-78 , S.C. "SALPREST" S A DISPECERAT: 19-55-22

COM Era SPECIALE PENTRU ' ŢRAJBP0RTREZ1DUUR1:11-10-12 int. 132 '

• SC PRIVAL: 1743-86'■ DISTRIBUnAGAZELOR NATURALE:

1NTERVENTH GÂZE 928; DISPECERAT 433424- >■ i

• REGISTRUL AUTO ROMÂN: V / ; ■- Şefreprezentanţă: 43-38-10

Informaţii: 43-38-11 Hală inspecţii: 43-38-08

HJ TRANSPORTIGiFrR.

PLECĂRI DIN-CLUJ-NAPOCA ’ principalele direcţii ;

trenuri accelerate, rapide şi intercity• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej): 14,57 - •BISTRITÂ: 15,37•BRAŞOV: 1,48 1 •BUCUREŞTI(prin Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu-PiatraOlt): 11,48 •BUDAPESTA: 0,30; 16,09; - •GALAŢI(prinIaşi): 8,07 (prinT'loiesti-Buzău): 11,40 •IASI:0,20; 13,17; 21,21 ; •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07. •SATU MARE: 4,08; 14,57• SIBIU: 11,48; 15,10 •SIGIIETU MARMAŢIEI; 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46; (prin Oradea): 14,35; 16,22; 22,47 •TÎRGU MUREŞ: 16,15 ; 20,29 •INTERNAŢIONAL CRACOVIA:9,46 •INFORMAŢII GARÂ: 952 .

AGENŢII DE V OIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern) '

19-24-75 (internaţional) '

G I J R M E R I E I S M r ^

TAROM : lîiif.-> Cluj Cluj ■> lluc.7.55 8,55 9,25 10,25»; 11,30**

16.55 17,55- 18,15 19,15*; 20^0** 11,30 12,30 12,50 15,00 *** * )L , Mi, J - directe ' :**) Ma, V - prin Satu Mare *** S - pfin Oradea

Preţ bilet: români - 55.000 lei __________ străini - 55 dolari.\ TELEFOANE: 43-25-24;

43-26-69 - pentru externe 1 ) \C A IU : hmi-vinen

Buc. -> Cluj Cluj -> Buc.6.00 7,00 720 ” 8,20

19.00 20,00 20,20 21,20l’rcţ bilet: români - 95.000 lei

străini - 65_doIari.Str.Gheorghe ])oja n r .ll

TELEFOANE: 19-78-06; TEL/FAX: 19-32-21.

B'GURSftg&uiroCURSE INTERNATIONALE

d in A u togara II:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare dîn Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,00.

IN F O R M A Ţ IIAutogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

PROGRAMUL POLICLINICII : FĂRĂ PLATĂ

“FAMILIA SFfiVTĂ”25-29 noiem brie

Medicină generală: dr. I. Boilă 25, 26, 28, 29 (10-12), dr. M. Suciu 27 (10-12), dr. G. Răfan 27.(12-14), dr. C. Popa 28 (12-14), dr.S. Loga29 (14-16), dr. L.Barbăalbă 29 (10-12), dr. L.Rasa 25 (16-17), dr. D. Stănescu 27 (14-16), dr. C. lovită 27 (12-13); Interne: dr. F. Gherman 25 (15,30- 17,30), 27 (10-12), dr.LPatiu 27 (15-:17), dr.A'. Iancu 26 (11-12), dr. C.Duncea28 (17-18), dr. Cs. Szakacs 27 (14-16), dr. C.Vlad 27 (14-16), dr.D.Pirv 25 (15-16); Reumatologie: dr. F. Bayradar 27,29 (15-17), dr. I.Alb26 (12-14); Ginecologie: dr.CFodor 26,28 (10-12), dr.D.Ona 29 (13-15); Chirurgie: dr. C. Cosma*26, 28 (10- 12); Pediatrie: dr.R.Mitea 26 (13-1,5), dr. M. Fritea26 (14-16)TtfrI5ri;upea27 (12-14), dr.M. Bayradar 29 (15- 17), dr. D. Teinpeleanu 25 (13-14); Ecograf: dr.M.Călin 29 (10-12); Dermatologie:, dr. II. Radu 28 (12- 14); Psihiatrie: dr.I.Bădescu 26. (12,30-14,30), dr.C.Ştefan 28 (12-14); Ortopedie: dr. ZPopa 25 (11-12); O.R.L.: dr.C-tin Rădulescu 25 (12-14), dr.LMiiali 29 (12-14); Endocrino­logie: dr. I.Duncea’28 (17-18); Psi­hologie; psih.L.Boilă 26 (15,30-17).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri,, intre orele 12-14, prin telefon la nr. 16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micus nr. 3, bl.12, ap. 12.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian lllaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; ttuminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîm'băta şi duminica - închis, SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; .marţi,

-vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminica închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri:

.9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA'. (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL ' DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbătă duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis._ ■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni- sîmbătă 8 -12.45; 14 - 18.45; duminică: închis■ Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis. .■ Biblioteca' Americană (strada

Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16■ Biblioteca Britanica (strada Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19;- marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi dunfinică: închis■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor

18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13; duminică: închis■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.■ Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19,■ Biblioteca Centrului Cultural

German. ”Hermann Oberth” (str Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a

Universităţii d | Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iarieu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică:; închis.* Biblioteca Surâs Cluj (str. Ţebei nf:

21): Orar. luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbâtă:10-14. Ştiinţe sociale si comportamentale.

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30).'Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis- .■ Muzeul Naţional de Artă,' Secţia

"Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - ăuminică 10 - 17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Istorie a

Transilvaniei (strada C.Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis. .■ Muzeul Etnografic alTransilvaniei

(str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel

Mare 5). Luni - vineri: 9 -1 7 ; sîmbătă şi duminică: închis ’■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada

Emil Isac 23). Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

•15; sîmbătă si duminică între orele 10-14. . •• . '

PROGRAMUL RADIO CLUJ

Marţi, 26 noiem brie-6,00 Bună dimineaţa (va spune astăzi Delia

Bob). 10;00 R adiocircuit - Em isiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj:. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Salonul artelor, rcdactor Oana Cristca. 11,30 Diapazon, redactor Florin Muntean: 12,00 Radiojurnal Radio_ C luj. 12,15 E xclusiv magazin,' ediţia dc marţi: redactori Melania Drăgan şi Constantin Colhon. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul -ascultătorului, redactor Cristian Zoicaş. 18,00 Radiojurnal Radio Cluj. 18,10 Radiofax, rcdactor Cristina Pînzaru. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Dialogurile scrii, redactor Cristina Pînzaru. 20,00 ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe, prezintă: Corina Ionuţ. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

Marţi, 26 noiembrie'6,00-12,00 Radiopro­

gram ”Pritnul salut”. 7,00 Radiojurnal România A ctualităţi. 8,50 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme dc actualitate. 10,50

Plus. Adrian Suciu. 11,30 Revista presei centrale. 11,35-13,00 Muzică, publicitate.13.00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 C aleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele de peste zi). 15,00 “Ce mâi crede lumea”, r. 15,50 Plus.r. 17,00 "Ochiul şi urechea”, comentariu civic. 17,05-19,00 Muzică, publicitate. 19,00-19,05 CD Sport. 19,05-19,30 Muzică, publicitate. 19,30-19,35 Buletin de ştiri. 19,35-21,30 M uzică, publicitate. 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,35-22,00 Muzică, publicitate. 22,00- 23,00 ”Prima ştire”, realizator Cosmin Guşe.23.00-6,00 Muzică, publicitate, ştiri. 24,00, 2,00, 4,00 Retrospectiva ştirilor zilei.

. Marţi, 26 noiembrie Program ul 1: 7,00 TVM,

Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Limbi străine: franceză, engleză; 11,05 Film: Golful Biscaya (r); 12,35 Desene animate: întoarcerea lui Maidanian; 13,05 Muzica pentru toţi; 14,10 TVR Iaşi şi TVR Cluj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 Fii tu însuţi!; 16,45 Convieţuiri; 17,35 Cazuri şi necazuri în dragoste; 18,30 Desene animale: Grendizer, 19,00 Medicina pentru toţi;19.30 Serial: Tarzan; 19,55 Urgenţe în agricultură; 20,00 ActOalităţi; 20,45 Film: Duel sub soare (SUA); 22,30 Reflector; 23,05 Actualităţi; 13,25 Studioul şlagărelor; 23,50 Gong! Emisiune de actualitate teatrală; 0,20 Magazinul notelor blue. . ■

Programul 2: 7,00 La prima oră;8.30 TVR Cluj-Napoca; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Mozaic-satelit; 11,30 Desene animate; 12,00 Teatrul Naţional dc Televiziune prezintă:„Restituiri - Caligula” (r);13.00 Documentar CF1; 13,55 Serialul serialelor; 14,40 Desene animate: Babar; 15,10 Limbi străine: franceză şi engleză (r);. 16,10 Serial: Alejandra;17.00 23 de milioane (p.l); 17,40 Serial: Andrea Celeste ; 18,30 23 de milioane (p.II); 20,00 Cu cărţile pe faţă; 21,00 TVM.^vlesa^er;21,30 Căsuţa cu poveşti; 21,35 Intre da şi nu; 22,05 Credo. Apocalipsa; 23,20 „Actorul din Hamlet” de Mihail Sorbul; 0,50 Ritmuri muzicale.

. PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Serial:'Tinăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut;10.00 Serial: Paradise Beach (r);10.30 Serial: M.A.S.H. (r); 11,00 Film: Coasta lui Adam; 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Film: Oamenii lui Robin Hood (Anglia); 15,00 Serial: Verdict: crimă!; 16,00 Serial: Tînăr şi neliniştit; 16,45 Serial: Maria Jose;17.30 Serial: Grace; 18,05 Sport Ia minut; 18,15 Rătăciţi in tranziţie!;19.00 Ştii şt cîştigi; 19,30 Ştiri; 20,00 Serial: Chicago Hope (SUA); 21,00 Serial: Secrete d& familie; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: Familia Bundy; 22,30 Serii: M.A.S.H.; 23,00 Deşteâptă-te, române! ; 0,00 Ştirile Pro Ţv; 0,20 Sport la minut; 0,40 Serial:

Chicago Hope(r); 1,40 Serial: Secrete de familie (r); 3,00 Film: Coasta lui Adam.

TVR CLUJ-NAPO CA: Pr.2:(8,'30 - 9,20): Radiografii cotidiene. Matineu muzical folcloric. Pr.l (15,05 - 16,00): Jurnal. Reporter în anchetă: O nouă dilemă - costul unei case. Vocea poetului: Dan Damaschin. Anotimpuri muzicale: Suita „Masquarade” de Haciaţurian.

'CBN: 7,00 Film artistic:. Spînzuratu (r); 9,00 Rftrosport (r);

12,00’ Buletin com ercial;, 10,15 Desene animate: Cartea junglei (r);11.30 Caleidoscop; 12,00 Avanpremieră; 17,30 Buletin comercial; 18,00 Caleidoscop; 18,40 Desene animate; 19,00 Serial: Sîntem şapte; 20,00 Exerciţii de sinceritate;21.00 Ora locală, sport; 21,30 Film: Ultimul dinozaur; 23,00 Documentar;23.30 Oră locală (r); 0,00 'Avanpremieră. , •

Miercuri, 27 noiembrie' Programul 1: 7,00 Telematinal;

8.30 La prima oră; 9,30 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Videocaseta muzicală; 10,20 Videolexicon; 11,20 Serial: Andrea Celeste (r); 12,10 Desene animate; 12,40 Reflector (r); 13,10 Muzica pentru toţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,05 TVR Cluj-Napoca; 15,30 Eclesiast’96; 16,00 Actualităţi; 16,10 Magazin sportiv internaţional; 17,00 Melodiile iubirii; 18,00 De Ia lume .adunate'...; 18,30 Desene animate;19.00 Timpul Europei; 19,30 Film serial pentru tineret; 20,00 Actualităţi;20.50 Serial: Ochii care nu se văd;21.50 Noi frontiere; 23,00 Actualităţi j 23;20 Confluenţe; 23 ,50 Serial: Frumoasa şi Bestia; 0,40 Întîlnirea de Ia miezul nopţii.

Programul 2: 7,00 La prima oră;8.30 TVR Timişoara; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Caleidoscop satelit;

' 11,35 Desene animate; l2 ,05 Film: D uel sub soare; 13,50 Serial: Ce/ia;14.40 Gong! (r); 15,10 De l m - ^ “ latina; 15,40 Desene animate;Serial: Alejandra; 17,00 Natura 2‘îft,17.40 Serial: Andrea Celeste; 18,30 Emisiune în limba maghiară; 20,02 Clio; 21 ,00 TVM. Mesager; 21,30 Căsuţa cu poveşti; 21,35 Orizonturi culturale. Emisiune de informaţii culturale pe teme dc actualitate; 22,05 Serial: Santa Barbara; 22,50 Un secol de cinema: Myrna Loy; 23,45 Jazz- fan.

PRO TV : 7 ,00 Ora 7, bună dim ineaţa!; 9 ,00 Serial: Tînăr ţi neliniştit (r); 9,45 Ştiri sportive; 10,00 Serial; Paradise Beach (r); 10,30 Seria): M .A .S.H .; 11,00 Film: Profesoara (SUA); 12,55 Ştirile Pre Tv; 13,00 Film: Oamenii din umbri (A nglia ); .15 ,00 Serial: Verdict: crim ă!; 16,00 Serial: Tînăr ţi neliniştit; 16,45 Serial: Maria Jose;17.30 Serial: Grace; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,05 Sport la minut; 18,15 Serial: Robocop; 19,00 Stii si cîştigi!;19.30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: Change o f Seasons (SUA); 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: Familia Bundy; 22,30 Serial: M.A.S.H.; 23,00 Serial: Lege şi ordine; 0,00 Ştirile Pic Tv; 0 ,2 0 Sport la minut - ştiri sportive; t),40 Film:, Change of Seasons (r); 3,00 Film: Profesoara (i); Film: Biilion Dollar Brain (r).

Redacţia nu îşi asumă respon­sabilitatea pentru schimbările in te rven ite în programele posturilor de televiziune.

Universitatea Popularăprezintă marţi, 26 noiembrie ora 17,30 „Atelierul adolescentului” Workshop cu tema „Eu şi şcoala”. Moderator: cercetător ştiinţific pr. Alexandru Stănescu.

FARMACIIFarmacii cu serviciu perma­

nent: Farmacia ”CORAFARM”, ■str. Ion Meşter nr.4, telefon 17-51-05.Garda de noapte. Farmacia nr.

6 "SPERANŢA", Piaţa A.Iancu nr. 5, telefon 19-64-56, orar 20-8.

L

Programul televiziunilor prin cablu

PORTALEXPORT - IMPORT S.R.L.

Mărfi, 26 noiembrie' V 7,45 Buletin informativ; 8,00

Spurensuhe - Friedrich Wilhelm von Steuben (r)- 2 max; 8,30 - 40 de ani incredibili (r)-' 2 max; 9,00 Buletin informativ; 9,20 Bulevard Germania (r)- 2 max; 10,00 Big Top 40 (r)- 2 max; 10,30 Buletin informativ; 10,45- Regiunije viticole ale Europei (r)- 2 măx; 11,10 Biserica din Boyana, Germania (r)- 2 max; 11,25 Oraşul de pe munte (r)- 2 max; 12,15 Buletin informativ; 16,30 Buletin informativ; 17,00 Ţara sfintă 2 max; 18,00 Buletin informativ; 18,10 Bulevard Germania - 2 inax; 18,50 Pshilogia învingătorului - 2 max; 19,10 Buletin informativ; 19,30 Film: Moartea unui poliţist - 2 max; 21,10 Buletin informativ; 21,30 Program satelit.

i■ " « r 1

' Marţi, 26 noiembrie ■ - 9,15 Serial: Trei destine; 10,00

Matinal NCN; 10,15 Magazin 01- documentar; 10,40 Film: Lungul drum

către casă (r); 17,15 Agenda culturală; 17,30 Paris „lumini”- reportaj; 18,00 Invitatul săptămmii; 18,15 Dedicaţii muzicale; 18,30 Divertisment - documentar, 18,45 Curiozităţi clujene; 19,00 Ştirile serii; 19,10 Sport în direct; 20,15 Desene animate: Bibi şi prietenii lui; 20,25 Film: Fuga de teroare; 21,55 Ştirile nopţii; 22,00 Ecouri mondiale- documentar; 22,30 Film: Vieţi paralele.

O fereastră deschisă spre lume!

Marţi, 26 noiembrie TVC: 9,5$ Deschiderea

programului; 10,00 Nurses On The -Line - Star film; 12,00 Videotext;16.00 Videotext; 18,00 F/X 2 -Orion Channel; 19,50 Lagărul diavolului ~. Orion Channel; 21,35 Petrecere în pijama - Orion Channel; 23,00 Anie „şase cutii de bere” - Orion Channel;

.0,25 Fanteziile nopţii - Adult Channel; 4,30 închiderea programului. '

TVC+: 8,55 Deschiderea programului; 9,00 Program Travel;11.00 Program Discovery; 13,00 Videotext; 15,00 Program Travel;19.00 Program Discovery; 23,00 închiderea programului. . -

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E

Sufletul nostru ladispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii.

4 1 41 6 3Z i l n i c î n t r e o r e l e 2 0 - 2 4 .

' POLICLINICA INTERSERVISAN

str. l'ascaly nr,5, cart. GheorgheniIN TERNE • CARDIOLOGIE NEURO­LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI.

NOLOGIE • REUMATOIjOGIE • ECOGRAFIE'ALERGOLOGIE • DER.

MATOLOG1E • CHIRURGIE* ORTOPEDIE ■ O.R.L. • .

OFTALMOLOGIE • GINECOLOGIE* ONCOLOGIE

PEDIATRIE • UROIDGIE : : : ACUPUNCTURA

LABORATOR ' (B iochim ie - Bacteriologie Inaiologie- Parazito lo ţţie Determ inare Rh • Tute de sarc ină - A n tige i HBS - F.lisa T a l- E xam inări citologice pentru depisUttxV canceru lui de col uteriti - Iavestiţaţu pen tru sterilitate^ feminină ;i masculini) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

' orele 7 - 21 M e d ic d e gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, consultaţii

v la teL 41.41.63. J

22 - 28 N O IE M B R IEREPUBLICA - C rudul

adevăr - SUA - premieră (10; 12; 14; 16; 18; 20) *" VICTORIA - Lupul - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * ARTA - Phenomenon - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * MÂRĂSTI - sala A: Jack-SU A (13; 15; 17; 19); sala B: Inimi neînfricată - SUA (12; 15; 18) * FAVORIT - Ultima decizie - SUA (11; 13,30; 16; 18,30).

NOTĂ: Programul de iarnă al cinematografului Republica este: ora 10 dimineaţa şi ora 19, respectiv

20,00 ultimul spectacol. Vă rugăm să vă procuraţi bilete în funcţie de programul anuntat.

TURDA: FOX - Jack - SUA’ - premieră; TINERETULUI - Tăcerea pieilor - SUA - premieră.

DEJ: ARTA - D racula, un mort inbâreţ - SUA - premieră; Vii sau morţi - SUA - premieră.

CÎMPIA TURZII: MUNCI­TORESC -Misiune imposibilă - SUA - prem ieră; Profesorul tr iz n it: SUA - premieră.

GHERLA: PACEA - Avocatul diavolului - SUA - premieră; Teroare în Beverly HUI» - SUA,- premieră.

S.C. Dental R0VA- SOCOLQV

Calea M o ţilo r 106, ap.5 Tratamente ■

stom atologice complexe: > terapie> protetică (ceramică)

. > chirurgie (rezecţii, imptenîE] Programări la tel.: 430028

Zilnic orar: 9-19: , sîmbătă 9-14

Pentru studenţi, pensionari, şom eri, reducere 20%-*

PROF. UNIV. Dr. MIHAI C Ă 1 U G A R V w D r. AN G ELA CĂLUGĂHU

, Str. Prahovei nr. 11(Sngă biserica Bob) ■

Td.: 42.56.18: tel/faic19,U68

niarţi, 26 noiembrie 1996 ROZA V1NTURILOR15EWRULde Cluj

Italia este pentru România al doilea partener, comercial si al doilea investitor străin, în contextul unei puternice incetiniri a sch im burilo r comerciale ale României şi al

j conjuncturii econom ice, ' ponderea noastră pe piaţaI exportului a crescut în primele | opt luni ale anului la ,15,8 la | sută. Spre deosebire de ceea

ce se întîmplă în alte ţări dinI Est, sîntem cu adevărat la un | pas de Germania, care în | aceeaşi perioadă a înregistratI 16,6 la sută, în timp ce pe ' frontul investiţiilor directe,I echivalente cu peste 205 | milioane de dolari, în faţa | noastră se află doar Coreea de■ Sud sau, mai b ine zis,I Daewoo, care a cumpărat între | altele o mare fab rică de | autoturisme şi un şan tierI naval. ' —

Potrivit directorului ICE dinI Bucureşti, Andreea Ambra, | tocmai această prezen ţă | _ directă în te rito riu a■ întreprinderilor ;m ici şi ' mijlocii, care operează nuI numai în domeniul textile- | confecţii, ci şi în prelucrarea

Slavonia de Est:

INDUSTRIA ITALIMl PRIVEŞTE SPRE BUCUREŞTIlemnului (grupul “Fraţi” are în jproiect o investiţie de ,125 m ilioane de do lari în acest sector), are: o ^contribuţie, hotărîtoare , î n : creşterea schim burilor econom ice. Fenomenul cel mai spectacular p riveşte , oricum , sectoru l textilelor, care, cu 30 de milioane de dolari, reprezintă 15 la sută din investiţiile noastre directe în România, provenind în bună parte din nord-estul Italiei. “Se estimează - explică Ambra - că întreprinderile italiene din acest sector au realizat anul trecut în România mai bine de 34 la sută din totalul prelucrărilor în contul terţilor, faţă de 15,9 la sută în Ungaria, 6,3 la sută în Croaţia6,2 la sută în Bulgaria şi 5,6 la sută în Slovacia". Este ceea, ce experţii definesc drept “trafic de perfecţionare .pasivă”,' o schemă de producţie larg folosită în această ţară de către firme ca “ Ş tefanei” ; “M ârzo tto” , “Benetton” şi GFT, în vreme ce : firma toscană “Incom”, cu marca G.B. Pedrini, S-a angajat direct,

cum părînd . d o u ă . mari întreprinderi (cu peste 3000 de muncitori), cu o cifră de facturare prevăzută pentru 1996 de circa 20 milioane de dolari. .

L ocalizarea p roductivă şi reexportul au fost elementele

cheie ale’ prezenţei italiene în România, dar astăzi unii încep să gîndească, deşi cu timiditate şi cu o perspectivă pe termen lung, din cauza venitului mediu pe locuitor sub 100 de dolari, la potenţarea unei pieţe interne cu 23 de-milioane de clienţi. Ca în cazul societăţii “Nusco” din Nola, care-^format o societate mixtă -- majoritar italiană, împreună cu o mare fabrică proprietate de stat pentru producţia de uşi. Cu 360 salariaţi şi o cifră de afaceri prevăzută pentru anul în curs de7 miliarde de lire.

Ca-,de a ltfe l toate grupele in ternaţionale , m arile între-- prinderi italiene s-au menţinui în

aceşti ani în tr-o poziţie de expecta tivă prudentă, dar interesată, faţă de România, care are posibilităţi deosebit de mari, rămase încă prea mult în urmă în ceea ce priveşte procesul de libe ra liza re şi adaptarea la standardele occidentale. Victoria dreptei în alegerile politice din 3 noiembrie ar trebui, în teorie, să

• accelereze acest proces şi să facă piaţa mai deschisă şi mai interesantă. Zilele trecute a sosit, în slîrşit, mult aşteptata “cale lib e ră” a. Tribunalului din Bucureşti pentru înregistrarea societăţii mixte dintre “New Holland” aparţinînd grupului “Fiat” şi producătorul local de maşini agricole “Semănătoarea”, cu o investiţie totală dc Ş0 milioane de dolari. AGIP, care prevede realizarea unei reţele de 38 de staţii service, continuă să negocieze cu autorităţile române posibilitatea de . a dezvolta cu parteneri locali producţia de uleiuri combustibile, în vreme ce grupul A nsaldo, după ce a finalizat construcţia primei unităţi

a Centralei Nucleare de la C ernavodă, a parafa t un memorandum de înţelegere pentru continuarea colaborării' cu Societatea Română ,de Electricitate în realizarea celei de-a doua unităţi a aceleiaşi centrale.

O semisurpriză este apoi aceea de a găsi la faţa locului Asigurările Generale, care sînt reprezentate pe piaţă prin ? Societatea Generală S.A. După o absenţă forţată care a durat. 45 de ani, în vremea regimului socialist, grupul şi-a reînceput activitatea la Bucureşti în 1993, înregistrînd un excelent succes şi . o creştere preliminară a încasărilor prin emiteri de poliţe de 45-50 la sută în 1996 în dolari şi de 120-130 la sută în lei. Surprinde destul de puţin, în schimb, absenţa operativă a băncilor italiene, excepţie făcînd iminenta deschidere a ac tiv ită ţii Băncii Itâ lo - Române, societate mixtă între Banco di Sicilia,~ San Paolo d in Torino şi ce l mai im portant in s titu t bancar român, Bancorex. ■

Zagrebul îşi extinde influenţa, sîrbii îşi organizează plecarea

* Reintegrarea paşnică a Slavoniei orientale, ultim teritoriu croat ocupat de sîrbi, în sistemul suveran croat continuă, dar, aceştia din urmă, recalcitranţi în_continuare faţă de ideea de a fi într-o bună zi pe deplin' sub tutelă croată,-îşi organizează plecarea. “Zagrebul este'în curs de a-şi extinde cu abilitate influenţa şi este intr-adevăr urgent ca preşedintele croat (Franjo Tudjman) să spună în mod clar.că sîrbii pot,să-rămmâ în Slavonia orientală”, a declarat o înaltă oficialitate a ONU care a cerut să i ; se păstreze anonimatul.

Slavonia orientală, ultim teritoriu croat controlat parţial de seccsioniştii sîrbi, trebuia sâ treacă din nou îh final sub autoritatea Zagrebului, potrivit unui acord semnat la 12 noiembrie1995 între guvernul croat şi reprezentanţi ai sîrbilor paralel cu negocierile de pace de la Dayton. (SUA).Această regiune - teatrul unor lupte crîncene 'm timpul războiului' sîrbo-croat din lţ)91 - este plasată sub

administraţia ONU de la 15 ianuarie 1995. ’ " ■ '

Potrivit ONU, demilitarizarea regiunii a fost efectuată cu>succes, şi au fost deschise centre pentru obţinerea unor documente croate iar peste 20.000 de sîrbi din (Slavonia au solicitat deja documente croatc. Potrivit unei oficialităţi i ONU Graham Day, 6.800 de sîrbi din Vukovar (84.000"de locuitori înainte

, de război, din care .43,7 la sută croaţi si 37. ] la. sulă sîrbi, .ia r majoritari .sîrbi, ;dup| asedierea oraşului) au înaintat cereri pentru a dobîndi naţionalitatea croată, “domovniţa-;-... . - r . -

Majoritatea celoraproximativ100.000 de sîrbi; din Slavonia orientală trăiesc în prezent cu obsesia unor represalii croate, odată regiunea trecută sub autoritatea Zagrebului. Există temeri că majoritatea sîrbilor vor părăsi regiunea imediat după expirarea mandatului ONU. Majoritatea şi-au organizat deja plecarea în Voivodina (nordul Serbiei) sau spre ţări străine. 1T

rus şi im -europeant iffc M e u ter ym m *Procurorul federal Kay Nehm a

avertizat companiile germane că trebuie să-şi înăsprească măsurile d e , securitate împotriva spionajului- industrial efectuat de Rusia şi dc ţările Europei dc Est, care le costă miliarde dc dolari pe an. -

El a declarat că încheierea războiului rece a redus tensiunea militară şi politică dintre Est şi Vest, dar că serviciile străine de informaţii, Şint mai active ca niţiodată în încercarea de a fura secrete de Ia companiile germane. Un studiu a estimat pagubele industriei germane dc către spionaj Ia aproximativ opt miliarde de mărci anual (5 ,31r miliarde dolari) - estimare pe care Nehm’ a numit-o “foarte '

. conservatoare” . —

. #pwlni a încerca să-şi menţină ?^ca şi chiar sâ o sporească, ji ti ile de informaţii ale Rusiei «ordează domenii noi - sectoare carc Pălesc pentru ele”, a declarat Nehm. Riscurile la care se expuneau în trecut fraţii clasici - localizarea şi apoi

furtul sau copierea materialului şi transmiterea acestuia unui agent dc legătură - au dispănit în linii mari în lumea înalt tehnologizată a spionajului anilor’90.

Procurorul german a avertizat firmele mici sau medii că nu doar giganţii industriali sînt vizaţi de spionii străini.

Nehm a prezentat Rusia şi Europa de Est ca cele mai mari ameninţări, dar a adăugat câ economiile care sc dezvoltă rapid în Asia de sud-est şi în ţările comuniste precum Coreea dc Nord şi China sînt şi ele interesate în obţinerea de informaţii despre ceea ce face Germania.

Agenţii nu sînt interesaţi doar dc cercetare, care ar costa milioane dc mărci pentru a fi dezvoltată, ci şi de strategia generală a companiilor şi dc încercarea firmelor concurente de a respecta contractele. Pentru a-şi realiza obicclivele, serviciile străine de informaţii plasează agenţi în cadrul organizaţiilor internaţionale, îhfiinţînd companii mixte împreună cu firme germane şi chiar proprii companii fictive,,? precizat Nehm.

" Capcanele discrim inării pozitive n

Lucrarea “Teoria şi ■practica discrim inării pozitive** apărută recent la- . Budapesta în seria “M inoritas”’ prezintă im portanţă datorită iriteresulufdin ce în ce măi m are pentru această problem ă în regiunea

sociale.

discrim inarea pozitivă, deşi există o mare deosebire, prima avînd caracter juridic, far cea de-a doua social.

Referîndu-ne la cea de-a doua, trebuie menţionat că numai SUA dispun de experienţa ap licării discrim inării pozitive unui întreg grup etnic şi tn această privinţă . opinia publică americană este foarte d iv iza iă . Experienţa se referă la “cota etnică” introdusă de preşedintele Johnson, legată în mod explicit de cetăţenii americani negri, deosebit de -discriminaţi de-a fungui istoriei

americane MJlţi socio ogt au pjs

sub semnul în trebării efecte le discriminări! pozitive, afirmînd că atunci cînd, în sfîrşit, a început sâ se pună' în aplicare, situaţia sociaiă a negrilor s -a ’jm b u n ătă tit, dar i

aceasta s-a datorat mat.! d eg rab ă- -tnjerzicerii discrim inării negative. : Acesta este argumentul cel mai important împotriva discriminării pozitive.

în ceea ce priveşte drepturile pretinse de minorităţile esf-europene, lucra'ea le aduce în mod eronat la num.io' comun cu discriminarea poz.twă Este o diferenţă funda­m entală, căci dacă aceasta din urmă necesită eforturi economice, sacrificii materiale, din partea majorităţii, nici un stat de drept nu ar putea refuza satisfacerea cerinţelor minorităţilor identice din punct’ de vedere social cu m ajoritatea, eventual af.ate într-o situafie chiar

n a 1 oună - de p-ldâ în cazul magn arilor din România Nu se poate exenp! fica, de p dă, cu faptul că în România, din

‘diferite motive, s-au ridicat obstacole în calea reînfiinţării unei universităţi,

' m aghiare (urm înd

intrînd în categoria ", interzicerii, discriminării;

rezoluţiile Consiliului Europei, Acceptarea de

.către naţiunea majoritară a organizării de către minorităţi, pe cont propriu sau cu ajutoru1 patr:et- mam ă, a unui sistem complet de învăţămint nu necesită discrim inare pozitivă, ci aplicarea unui principiu al drepturilor omului .

Nu se poate amina prea mult satisfacerea cerinţelor legitime a 'e naţionalităţilor, dar este limpede că membru minorităţii pot practica aceste drepturi numai pe baza respectării de către majoritate a drepturilor generale aie omului. ■

C IM AIIIŢl i IST 1'IIIIIIII.UI l i

Grecia a anunţat un program important de cheltuieli militare, arâtînd că va aloca aproape 17 ‘ miliarde de dolari pentru reînzetrar^a forţelor sale armate; pînă în anul 2007. Jumătate din această sumă va fi cheltuită pînă în anul 2000, darprogramuînu va afecta obiectivul de

s(APf R euter) «t?

convergenţă al Greciei privind ~ aderarea la Uniunea Economică şi Monetară, a precizat primul

- ministru Costas Simitis după o : reuniune a Consiliului Naţional de Apărare (KYSEA). : ‘ -

Grecia trebuie să-şi sporească puterea dc apărare pentru a.face faţă unei potenţiale ameninţări din partea Turciei. Cele două- ţâri membre ale NATO au ajuns - în luna ianuarie, în prag de război din cauza unei mici insule nelocuite din estul Mării Egce. * _

Demnitarii eleni au precizat că achiziţiile vor proveni în principal din Statele Unite, iar unele arme noi din Franţa, Germania şi probabil Elveţia. Ele au' afirmat câ cel puţin 50 dintre cele 60 de avioane de luptă- preconizate a fi

.achiziţionate vor,fi aparate F-'16, iar restul probabil de fabricaţie franceză-- Miragc

. 2000. Se aşleapfa, de asemenea, ' să fie achiziţionate trei radare ■AWACS E-2C ; circa 200 de -tancuri M1-A2 Abramis, noua- 'elicoptere de transport Chinook SI1470, două submarine: de tip german 209/1400 şi aproximativ 20 de sisteme antiaeriene Ocrlikon de producţie: elveţiană, pentru protecţia aeroporturilor militare. \ Comanda ■ va include, ■: dc asemenea, circa 10 sisteme

. Patriot de apărare aeriană, care vor fi amplasate în apropiere de Atena şi Salonic (nord) şi la sud de insula Creta.

în - vederea creşterii capacităţii navale, şantierele greceşti vor construi trei nave, rapide de atac, două corvete şi patru canoniere. Tipul celor circa 20 de avioane pentru antrenament urmează, să fio decis, dar oficialităţile av făcut cunoscut că va fi probabil aparatul T-37 de fabricaţie americană. Grecia va cumpăra, şi şase noi avioane de transport, probabil Hercules. ■

Cele 18 ţări membre ale Forum ului C ooperării Econom ice A sia-Pacific ’ (APEC) au anunţat la 21

- noiembrie că au întreprins “un pas uriaş” în. direcţia creării unei zone a liberului schimb, dar această declaraţie en tuziastă nu a reuşit să mascheze divergenţele care p ersistă cu priv ire la deschiderea pieţelor pentru tehno log ia 'in fo rm a tic ă . M iniştrii de externe şi ai economici din ţările APEC, au adoptat oficial un proiect-de acord in titu lat “Planul de acţiune de la Manila privind APEC” (MAPA), care va fi supus aprobării la reuniunea de la Subic Bay, începută la25 noiem brie. A cest document, care este expresia dorinţei exprimate de toate ţările membre de a-şi deschide pieţele şi a angajamentului '

colectiv pe care şi l-au luat, reprezintă “un progres enorm” în direcţia desfiinţării progresive a barierelor vamale din regiune.

Dar acest plan este privit cu ostilitate de numeroase grupuri de in terese, începînd cu

Vor submina industria .ţărilor sărace din regiunea Asia Pacific.

Participanţii la reuniunea de Ia Manila au anunţat, dar lără să ofere detalii, o serie de măsuri individuale sau colective în şase domenii de interes: facilitarea

APEC: REUNIUNEA MINISTERIALĂ NU A FOST LIPSITĂ DE DIVERGENTE

organizaţiile ţăranilor mcxicani şi terminîhd cu sindicate canadiene ' din comerţ, care afirmă că va • duce la dispariţia firmelor mici şi mijlocii şi la disponibilizarea forţei de muncă calificate. Există tem eri că m arile corporaţii transnaţionale, carc nu ţin cont de in teresele naţionale, vor distruge mediul înconjurător şi

accesului pe pieţe, promovarea accesului serviciilor pe aceste pieţe, punerea în practică a unui regim deschis pentril investiţii, reduccrea co stu rilo r pen tru oamenii^ de afaceri, deschiderea sec to ru lu i in fra stru c tu rii şi întărirea cooperării economice tehnice./

O parte dintre aceste măsuri

v.or in tra în vigoare la 1 , ianuarie 1997, iar restul în mod eşalonat pînă în anul 2000 ş i-ev en tu a l şi după . această dată, în funcţie ;de , gradul de industrializare a ţărilor vizate. în ansamblu, , membrii APEC au fost cu toţii de acord ca tarifele lor să nu depăşească 15 la sută în anul ' 2000. /

Experţii nu au reuşit sa se pună de acord cu privire la o

„declaraţie comună prin care APEC să se pronunţe clar dacă sprijină sau nu propunerea S ta te lo r U n ite ' p riv ind desfiinţarea barierelor vamale • pentru tehnologia informatică pînă în anul 2000 în întreaga lum e. A cest subiect este considerat de diplomaţi drept unul din principalele obiective ale reuniunii de la Subic Bay.

d g Ec f t r i U I- POLITICĂ_____________ marţi, Z6 noiembrie 1996 (V )

Matei Boilă..♦ "D om nul Emil Constantinescu nu a spus că legea nu va fi m odificată"

. urmare din pagina 1

. E cu totul altă chestiune. Sînt senatori şi deputaţi care spun că

; legea trebuie amendată.- r . - Iniţiativa legislativă pe care şi dumneavoastră aţi semnat-o cere res titu irea in teg ra lă a im obilelor c ă tre fo ştii proprietari?! - Da. Aşa este firesc. Ce înseamnă că eu le dau înapoi doar a zecea parte, d in valoarea caselor? Noi considerăm că- aceasta este o a doua confiscare.' Să fie dat totul înapoi. Dar să stabileşti prin lege măsuri de protecţie a chiriaşilor.' - Există în această iniţiativă stipulat faptul câ un chiriaş nu poate fi dat afară?

- Da.- -; - Timp de cîţi ani?

- Pe termen nelimitat. Se vor prelungi contractele de închiriere cu 5-10 ani şi apoi, chiriaşul nu va putea fi dat afară decît dacă i se - va . oferi ■ o , locuicţă corespunzătoare. ' ,

- . I n ce co n tex t-a ap ă ru t, această iniţiativă legislativă?

- A fost o iniţiativă* a unuia dintre"senatorii noştri care nu a mai fost reales. Eu am semnat-o pentru că mi s-ă părut o chestiune firească şi care repară o mare nedreptate.

- Din informaţii pe care Ie : primim la redacţie reiese că fam ilia d u m n eav o a stră a deţinut p roprietăţi imobiliare in Cluj. Aţi putea fi acuzat câ doriţi să schim baţi legea p en tru că ave ţi un in te res persobal. v

r Nu se pune problema aşa. în primul rînd, nu este adevărat. Părinţii mei nu au avut nici 6 casă. Nici măcar o cameră- Totul este o minciună. Au fost unchii mei care au avut, dar ei au urmaşii lor. Aceste insinuări sînt minciuni de ultimă speţă.

Eu am semnat acest proiect de modificare a Iţgii fiindcă mi se pare extrem de corect şi în concordanţă cu toate principiile de drept, care spun că proprietatea este fundamentală într-un sistem bazat pe economia de piaţă. Eu am scris şi am explicat acest lucru şi atunci cînd a fost adoptată legea. Dar, sincer să fiu, nu cred că iniţiativa legislativă va trece prin Parlament. Nil avem majoritatea pentru ea. U.S.D. este djrect interesată sâ nu se schimbe legea pentru că mulţi dintre liderii acestei a lian ţe au cumpărat locuinţe şi vor să profite de pe urma legii. Aşa îneît nu cred că amendamentul nostru va trece.

- Dar este acest proiect de m odificare a Legii caselor naţionalizate atît de important îneît să fie privit ca o urgenţă noului Legislativ?

- Nu cred asta. El nu va fi discutat probabil prea curînd. N u' cred, cum am mai spus, că el va fi aprobat. Eu am să mai lupt şi pentru 6 altă problemă. Sînt averi care au fost confiscate prin se'ntinţă penală.. Unul din exemple este cel ăl lui, Iuliu Maniu, care a fost condamnat ca trădător de ţară, pentru ca acum toată lumea să accepte că el este unul din ctitorii României moderne. Eu am să mă lupt pentru aceşti bani ştiind că Iuliu Maniu a făcut un testament prin care lăsa toată averea lui Bisericii greco-catolice. Cu banii astfel dobîndiţi, biserica noastră ar putea întemeia încă o instituţie de învăţămînt. ,

- A fost iniţiată de către un ' grup de senatori P.N.Ţ.C.D. o propunere legislativă pentru ac o rd a re a uno r re p a ra ţi i fo ş tilo r p ro p r ie ta r i ai societăţilor Comerciale preluate abuziv „ ! de conducerea comunistă. Aţi semnat şi acest proiect?

- Nu. Din cîte ştiu, acesta este un proiect mai vechi. '

ANL există, dar nu mai funcţionează..Dl Rareş Bogdan, fost director de campanie

electorală al ANL Cluj, ne-a declarat imediat ' după întoarcerea sa de la Bucureşti, unde a participat în . calitatea am intită la şedinţa Comitetului naţional al PAC, desfăşurată sîmbătă, că ”ANL nu s-a desfiinţat, dar nici nu mai funcţionează.” -

Reamintim, că tot sîmbătă şi tot la Bucureşti, aproximativ de la aceeaşi oră, a avut loc şedinţa Comitetului naţional al PL '93, partid care, pe durata campaniei pentru alegerile generale, a făcut parte, alături de PAC, din Alianţa Naţională Liberală.

Totuşi, relaţiile dintre cele două' formaţiuni liberale vor rămîne bune. ”Sperăm ca peste 3 sau 4 luni să facem parte, împreună, din noua alianţă a partidelor liberale", spune Rareş Bogdan. Fostul director de campanie precizează că PAC nu este de acord cu forma propusă de PNL pentru această alianţă, respectiv fuziunea tuturor partidelor liberale sub titulatura Partidul Naţional Liberal, ci pentru păstrarea autonomiei de către fiecare grupare în parte. "Poate Că, în timp, vom ajunge şi la ideea fuziunii”, afirmă dl Bogdan. ' ,

Rareş Bogdan spune că organizaţia locală a PAC va iniţia contacte cu celelalte organizaţii locale liberale, astfel îneît "uniunea liberalilor să se realizeze de jos în sus”. , :

PAC Cluj, după modelul Bucureştiului, va organiza alegeri în vederea stabilirii unei noi conduceri sau a confirmării celei vechi. "Nu se vor căuta vinovaţi, pentru că vinovaţi sîntem toţi”, declară dl Rareş Bogdan. De asemenea, activitatea filialei clujene va fi dinamizată.- "Aceasta înseamnă mai multe apariţii în presă,

Cicrearea unei noi imagini prin atragerea aşa- y numitei clase de mijloc, realizarea de alianţe la nivel local şi altele”, spune fostul director de campanie al ANL Cluj.

El consideră că strategia electorală a ANL a fost una greşită; aceasta fiind una din cauzele majore ale eşecului neaşteptat de sever înregistrat de alianţa liberală în alegerile de la 3 noiembrie.”S-a realizat o suprapunere a programului ANL peste acela al CDR; a noastră a fost tot o campanie pentru schimbare, dar ar fi trebuit să fie mult mai radicală”, precizează dl Bogdan.Tot la capitolul cauze principale ale eşecului, el mai aminteşte încercarea ANL de ”a rupe” electorat'din toate categoriile sociale. "Trebuia mers pe vechiul nostru electorat, reprezentat prin clasa de mijloc”, spune Rareş Bogdan. El nu crede că alăturarea PAC-PL ’93 a fost una greşită, însă recunoaşte că unii membrii.din conducerea naţională a PAC aruncă vina.scorului realizat la 3 noiembrie în spatele PL ’93.

Oricum, sîmbătă la Bucureşti, conducerea PAC şi-a recunoscut în mare măsură vina, dovadă demisiile d-lor M ănolescu, Oniga, Popovici, Otiman, Atanasiu şi Gorun. Dacă demisia d-lui M ănolescu, fost candidat la p reşedinţie, n-a fost acceptată, dem isiile celorlalţi rămîn valabile cel puţin pînă pe 14 decembrie, data viitoarei şedinţe a ConsiKului naţional PAC. Despre Alexandru Atanasiu, Rareş Bogdan spune că este posibil să devină ministru al muncii şi protecţiei sociale, în calitate de

. independent. ”Dar nu va demisiona din calitatea de membru al PAC”, precizează dl Bogdan •

- • Dan BRIE

Partidul Socialist şi-a modificat conducereaPartidul Socialist îşi va

consolida poziţia de partid de stînga, atît la nivel naţional, cît şi pe plan local, prin cooptarea de noi membri, { ne-a declarat d-1 Alexandrul Rus, preşedintele filialei locale; a PS, în urma plenarei1 Consiliului Naţional al acestui partid care s-a-desfăşurat sîmbătă la B ucureşti. Cu această ocazie nu au fost luate în calcul nici un fel de alianţe cu alte partide de stînga, dar partidul lui Tudor Mohora rămîne deschis dialogului pev baze doctrinare cu orice formaţiune politică. • >

D-1 Rus susfine că Partidul Socialist , dezavuează declaraţiile PDSR care se consideră adevăratul nucleu al stîngii: "Dacă ar fi să ne batem, nu ne-am bate cu CDR, ci cu •PDSR” De asemenea, sînt condamnate declaraţiile iui Ion Iliescu care spunea că stînga românească nu are potenţial electoral, iar în seara :. zilei dc 3 noiembrie aprecia câ partidele mici (gen PS, PL ’93, PAC etc) nu vor intra in Parlament.

La plenara C onsiliului Naţional au fost analizate cauzele eşectilui Partidului Socialist în alegerile parlamentare. Ele ar fi de ordin intern şi extern. Cele interne

se referă lâ slabă reprezentare în teritoriu, existînd zone în c a re . partidu l nu • are reprezentanţi, la lipsa de activitate. a unor membri ai partidului şi ,a organizaţiilor teritoriale, la neglijarea unor contacte directe,cu cetăţenii.1 Cauzele externe au apărut ca urmare a fărîmiţării siîngii şi a apariţiei unor partide cu nume şi sigle asemănătoare, fapt care a d e term inat, confuzie în rîndul electoratului. .

Cum greşelile grave nu rămîn nepedepsite, la plenara Consiliului Naţional :au fost eliberaţi din funcţie pe motiv de inactivitate si boală- .2 0 , dintre cei 105 membri .ai-. C onsiliului N aţional, ei rămînînd doar membri ai PS. H otărîrea C om itetului Executiv de a recomanda electoratului PS să îl voteze pe Emil Constantinescu, a determinat unele disensiuni în rîndul : acestu i partid , culm inînd cu dem isia vicepreşedinţilor Gheorghe Cazan şi Cornel Ionescu. în Comitetul executiv, redus de la 17 Ia II persoane, au fost aleşi alţi patru vicepreşedinţi:- Vasile Bostan, Elena Ciocan, M ircea C ranta şi V ictor Dobrescu.

Ioana GLIGOR

Ion Diâconescu şi Radu Vasile vor coordona grupurile parlamentare ale coaliţiei

majoritare din Cameră şi Senat- C oordonarea grupurilor parlamentare ale partidelor din coaliţia de guvernare' va -< reveni, în Camera Deputaţilor,

T lui Ion Diâconescu, iar în ( Sen^t lui Radu V asile, a

anunţat, luni, preşedintele PNŢCD, Ion Diâconescu. -

PNŢCD va desfăşura, astfel, o activitate susţinută, pentru a sprijini iniţiativele G uvernului, atîta timp cît

' coordonarea grupurilor,parla- 'm entare revine preşedintelui

PNŢCD în Camera Deputa- ţilor şi secretarului general al partidului în Senat, a constatat

D iâconescu. Coordonarea g rupu rilo r parlan^gntare este necesară, deoarece acest guvern “areţun caracter ispecial", prin fap tu l că, la realizarea lu i, cbntribuie cinci forţe politice, a spus-preşedintele PNŢCD, arătînd că guvernulare nevoie, în aceste condiţii,“ de un sprijin unitar din partea majorităţii parlamentare”.

M ajoritatea parlam entară, coordonată de PNŢCD, va asigura “forţa omogenă a echipei guvernam entale” ,' a declarat liderul PNŢCD. /"> - -

Radu Vasile a precizai că îşi menţine poziţia “de a nu face

parte difi/actualul Executiv”. In PNŢCD, în calitate de secretar general, Radu Vasile se va ocupa de eficientizarea structurilor organizatorice ale partidului, inclusiv relaţiile cu organizaţiile internaţionale Ia ' care PNŢCD este membru.

înain te de desem narea premierului de către PNŢCD, numele lui Radu Vasile a figurat printre candidaţii partidului pentru această funcţie. De asemenea, numele său a fost amintit în legătură cu portofoliul Ministerului de

’ Interne.

Varujan Vbsganian nu este decis asupra rolului pe care să şi-l asume în viitorul Executiv

Prefectul dc (lorj rcciinoaştc existenţa corupţiei, rccomandînd politica dc “rotaţie” a cadrelorPrefectul dc G orj, Dan

Morcga, a recunoscut, luni, în timpul şedinţei sâptămînalc cu . şefii serviciilor descentralizate

- din Prefectură, câ există mulţi funcţionari corupţi în cadrul acestor servicii. ' '

El a precizat că situaţia a fost generată şi de faptul că mulţi inspectori din cadrul serv iciilo r respeciivc sc ocupă doar dc anumite sectoare, cu carc sc

stabilesc relaţii privilegiate.Morega a recom andat,

pentru reducerea feno­menului, politica de “rotaţie a cadrelor” . El Ic-a spus şefilor de servicii în cauză să nu se team ă că vor fi schim baţi din funcţie, deoarece sînt buni specialişti. Anterior, prcfcctul îi criticase pc aceiaşi pentru neimplicarca suficientă în rezolvarea problemelor cetăţenilor.

L ideru l PAR, Varujan Vosganian, a declarat, luni, că ar accepta portofoliul unui minister economic, însă nu ar dori să fie titularul, unui minister special înfiinţat.- Vosganian susţine că premierul desemnat, Victor Ciorbea, şi ceilalţi negociatori au oferit PAR un minister nou înfiinţat însă, personal, va refuza să devină ministru prin lărgirea structurii guvernamentale. “Noi sîntem pentru simplificarea schemei Guvernului”, a spus liderul PAR,: compleiînd că înfiinţarea unui nou minister “nu are la bază '

dorinţa PAR”. ~Varujan Vosganian a solicitat

negociatorilor ca, în cazul în care PAR nu obţine portofoliul unui minister, să deţină preşedinţia Comisiei de buget-finanţe a Senatului şi preşedinţia Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor. Conducerea Comisiei de buget a Senatului ar reveni lui V osganian, iar la Camera Deputaţilor, Comisia de cultură ar urma să fie condusă de Adrian Iorgulescu.

Conform celor discutate îri tim pul: negocierilor pentru form area Executivului, des­

făşurate sîm bătă, M inisterul Reformei va reveni PNŢCD, prin Ulm Spineanu, renunţîndu-se la ideea creării unui alt minister.

, Surse apropiate negociatorilor au , precizat că' lui Vosganian i s-ar

fi oferit funcţia de director al,- ANP. . .

în tim pul d iscu ţiilo r de sîmbătă, Varujan Vosganian l-a atacat pe prim-vicepreşedintele PNŢCD, Gabriel Ţepelea, pentru activitatea sa la p reşedin ţia Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor în legislatura trecută, au relatat sursele citate. “

PNŢCD îşi reorganizează structura de conducere

Comitetul de Conducere al PNŢCD sc va întruni, în luna decembrie, pentru a valida rcc'cntele hotărîri politice luate ' dc conducerea partidului, a declarat,- luni, preşedintele PNŢCD, Ion Diâconescu.

De asemenea, o parte din noii parlamentari PNŢCD (în total 108 parlamentari) vor fi

încadraţi în activitatea partidului, a precizat preşedintele PNŢCD, a rătînd că reorganizarea partidului este necesară atît timp cît o seric de membri din conducere vor face parte din structurile Executivului.

Completarea actualei echipe dc conducere a PNŢCD trebuie să asigure “o activitate politică susţinută”, a spus Diâconescu.

Constantin IvasiucV^este noul

al PUNR BraşovI- • ■ t . ■

Biroul Executiv Judeţean,’ întrunit în şedinţă sîmbătă, 23 noiembrie, a acceptat cererea-de demisie a lui Gheorghe Dospincscu şi a desemnat noul preşedinte al filialei Braşov-PUNR, în persoana inginerului C onstan tin Ivasiuc, informează corespondentul MEDIAFAX. - ”

G heorghe Boşca, V icepreşedintele PUNR Braşov, a declarat, luni, că membrii Biroului Executiv Judeţean 1-ău : votat în' unanimitate pe Constantin Ivasiuc, consilier m unicipal, deşi fostul p reşed in te , Gheorghe Dospinescu, şi-a'reînnoit candidatura.; “Din punct' de vedere

juridic,-demisia- este un act unilateral.'Dospinescu ar fi vrut să rămînă preşedinte, cu condiţia ca Gheorghe Secară să renunţe la m andatul . de deputat. Inţelegîrid că acest lucru nu e posibil, a candidat din nou. Or, a demisiona în plijiă campanie electorală (5 octombrie a.c.) este un gest de neiertat. Acest demers a fostului preşedinte a creat o bulversare care a dus la pierderea cîtorva sule de voturi”, a afirmat Boşca.

în urma unei riguroase analize, membrii Biroului Executiv Judeţean au admis că rezultatele obţinute de această formaţiune politică în alegeri nu sînt satisfăcătoare. “Nu se poate spune că rezultatele sînt catastrofale; cum susţin unii. Am înregistrat un sem ieşec, pierzînd. un senator, dar sîntem un partid cu reprezentanţi în Parlam ent”, a precizai Boşca,

f i

“Ândre Malraux în Panteonul Republicii” -i“Andre Maliaux în Panteonul Republicii” -

aşa a încheiat preşedintele . Franţei Jacques Chirac emoţionantul mesaj al ţării sale, adresat celui care a glorificat-o prin tot ce a făcut în viaţă şi prin. tot ce i-a lăsat drept moştenire spirituală. - . : ■ - ^ r ■ :

La 20 de ani de la-moarte, sîmbătă seara, 23 noiembrie, Andre Malraux a fost mutat în Panteon. Franţa recunoscătoare îi găseşte locul aici; alături de Voltaire, Zola, Hugo sau Jean Moulin. Au fost necesari 20 de ani pentru ca elevatul spirit francez să decidă că cel ce l-a îmbogăţit merită sâ stea alături de cei ce l-au făurit.

O ceremonie sobră şi emoţionantă, cum numai francezii ştiu să oficieze. Sobră prin simplitate şi emoţionantă prin mesaj. Sicriul a fost purtat de 6 soldaţi. A fost aşezat în faţa Panteonului. Acolo erau deja portretele Marelui Om, aduse de tineri în cadrul unei procesiuni, în timp ce în eter se transmiteau fragmente din memorabilele lui rostiri. Au fost doi vorbitori: Maurice Schumann, membru al Academiei Franceze, fost ministru, apropiat colaborator al generalului'de Gaule, preşedintele Franţei. Ce puteau spune ei într-o jumătate de oră despre unul dintre cei ce au participat la istoria secolului? despre unul dintre cei ce au cizelat morala secolului? despre cel angajat deopotrivă în artă ca şi în politică, pe cîmpul de luptă sau pe tărîmul scrisului. Ambii au reuşit să îl readucă în memorie pe cel ce a înfruntat m oalea elogiind viaţa, pe cel care printr-un pasionant angajament a sfidat absurdul, pe cel “fascinat de principii într-o lume fără de

"principii”. Jacques Chirac i 1 s-a adresat lui Malraux direct prin acel inconfundabil apelativ “vous” într-adevăr, Malraux era acolo. Acolo, în inima oraşului lumină, peste care coborîse noaptea. Iar lumina se revărsa asupra celor de acolo şi asupra noastră, cei de departe, care participam la această emoţie a umanităţii, emanată fiind chiar de torţa aprinsă de Malraux; La terminarea discursurilor, tehnicienii de la TV-5 realizează o imagine tulburătoare: preşedintele Chirac înclinat solemn în faţa sicriului; avînd.ca fundal Panteonul; uriaşele lui draperii de la intrare se deschislentca la un semnal venit parcă din ceruri, spre a-1 primi pe cel a cărui viaţă a fosto prelungită stare de graţie hărăzită acestui moment. ' A , , . . „

Cu siguranţă specialiştii vor descrie pe larg tot ce s-a întîmplat. De. ce am vrut şi eu -,un nespecialist - să o fac? / ‘

Tîrziu, în noaptea ce a urmat'transnlisiei de pe-TV-5, m-a atras foaia albă spre ă-mi prelungi fascinaţia diiţ. tinereţe pentru acest bărbat inteligent, , fermecător, care a ştiut să facă de toate şi toate la superlativ: să scrie, să lupte, să iubească, să fie politician, om de artă şi moralist.

i:Din imensul lui patrimoniu, ca medic, două nestem ate morale mă dom ină repetitiv : inegalabilul mesaj de solidaritate faţă de seineni din.“Condiţia umană” şi, apoi, celebra rostire “o viaţă nu valorează, nimic, dar nimic nu valorează cit o viaţă”. Sfidătoare sfidare a morţii si mesianic imn al vieţii. ,

N. HÂNCU ■

SOCIETÂ TEA “A VRAM IA N C U ’’ LA ORADEA — n

BIHORUL - TRADITIE ÎN CINSTIREA EROILOR NEAMULUI

. Sîmbătă 23 noiembrie 1996, în salar festivă a Liceului Emanuil Gojdu din Oradea, filiala Bihor a Societăţii “Avram Iancu” şi-a strîns rîndurile să se bucure şi să se reînnoiască sub acelaşi nestrămutat crez lăsat de Crâişorul, Apusenilor: Sâ ne vedem naţiunea fericită, pâstrind întreg respectul pentru bravii înaintaşi, în prezenţa staffului Societăţii “Avram Iancu” din România - prof.univ.dr. I.T.STAN preşedinte, a vicepreşedinţilor, -Al.Ion CRISAN, Petre COTA, Lazăr MORCAN, Vasile CRISTEA, secretar general, dna Marioara Niţulescu, Consiliul Naţional,- poetul Petre Bucşa preşedintele filialei Cluj a. Societăţii “Avram Iancu”, s-a desfăşurat adunarea generală a filialei* care a analizat activitatea de la constituire (23.VI.1994 - 23.XI.1996), şi-a hotărît programul propriu" de activitate . pentru perioada următoare, s-a ales Consiliul

Glialei pe o durată, de patru ani. La această activitate au ţinut să 'fie prezenţi preşedinţii filialelor din Cărei, Huedin, reprezentanţi din Satu Mare (unde urmează să fie constitui­tă filială), Uniunea Vatra Româneas­că, cadre didactice, scriitori.:

Copiii Şcolii generale din Dobreşti- Bihor aii interpretat (antrenînd şi sala) cîntece- de cinstire, recunoştinţă şi nesfîrşită admiraţie pentru eroul

• naţional Avram Iancu. ■Lucrările adunării au fost conduse

de dl prof.univ.dr. I.T.STAN. preşedintele Societăţii “Avram Iancu’:

, din România, care şi-a manifestat bucuria de a veni din nou Ia Oradea, unde a lucrat în tinereţe. Raportul de activitate a fost prezentat de preşedinta filialei Bihor a Societăţii Avram Iancu”, dna Doina Sfârlea,

din care s-a desprins că sînt rezultate bune, gen.bg.Lazăr Cârjan, Petruţa Gelu (dir. Liceului Emanuil Gojdu), prof. Elisabeta Podilă, ing.Ioan Span. A fost prezentat, de asemenea, raportul contabil al Societăţii. Au fost adresate întrebări preşedintei legate de.activitatea din filială, au fost numeroase luări de cuvînt din care s-au reţinut o mulţime de probleme care trebuie atacate de conducerea filialei (departamentul pentru tineret, constituirea filialei la Beiuş, a unor subfiliale bihorene în localităţi locuite de moţi, Vaşcă, Avram Iancu).

Bihorul are o tradiţie bogată în cinstirea eroilor neamului - a fost

concluzia raportuîui. £ a hotărît inaugurarea în anul viitor (aprilie, mai) a unei statui ecvestre . (în Oradea), de 40 m înălţime ÎNCHI­NATĂ CELUI CARE A LUP­TAT ÎMPOTRIVA EXPANSIU­NII MAGHIARE, conducătorul formaţiunii statale româneşti de tip feudal din Crisana cu centrul la Biharia - MENUMORUT.

înainte de a se face alegerea Consiliului filialei s-a evidenţiat faptul că Societatea “Avram Iancu” nu face politică partinică (partidele vin şi se duc), face politica naţională a statului român şi cheamă pe toţi sub această umbrelă. Noi rămînem o societate neguvemamentală (indiferent de

.schimbările din societatea românească) potrivit cu statutul Societăţii. Profesoara Doina Sfârlea a fost realeasă ca preşedinte a filialei Bihor a Societăţii “Avram Iancu”. .

Preşedinte executiv a fost ales directorul de la Curtea de conturi, IOAN TARA, iar preşedinte de onoare a fost ales general de bg. LÂZAR CÂRJAN, comandantul Inspectoratului Poliţiei Judeţului Bihor (simbol al luptătorului pentru artă şi cultură - cum a fost denumit). -Col.(r) Vasile CRISTEA

Secretar general Societatea "Avram Iancu* -

R e c tu r i co tid iene

Două cărţi despre BasarabiaDin colecţia de căiţi cu autografe ale

autorilor de la B iblioteca judeţeană, “Octavian Goga” vă semnalam două lucrări deosebit de importante despre Basarabia.

Prima aparţine membrului de onoare al; Academiei Române, criticul, istoricul literar, şi filosof al culturii, basarabeanul M ihai Cimpoi - “O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia”, Chişinău, Editura: ARC, 1996 şi este o lucrare documentară, ■ amplă şi riguros argumentată privind: apartenenţa scriitorilor de dincolo de Prut la istoria literaturii române: “Dadă am

concepe literatura română ca o grădină,’pe locul ce revine basarabenilor am găsi flori de pîrloagă (după un titlu al lui Pan Halippa) cu chip vegetal mai puţin suav, dar rezistente la intemperii, şi cu. arome tari,-

■unice”. - - = ' ■Remarcabilă; concluzia'PostargumentuluiL-“Câ şi Ardealul,

Basarabia a adus fiinţei româneşti regăsirea de sine. Fiinţa’ basarabeană, ca şi cea ardeleană, a avut vocaţia-“fiinţei adevărate”,, vorba tui Noica, convertind în bine, în spor de realitate istorică chiar ? ceea ce părea s-o primejduiască: răul, înstrăinarea. Or, teroarea istoriei a fost în Basarabia vădit mai cumplită”. îi adăugăm autograful în acelaşi spirit: “Bibliotecii judeţene «Octavian Goga», cu drag,

această deschidere spre A rdeal ca răspuns la deschiderea Ardealului spre Basarabia, la care se adaugă omagiul pentru distinsul cărturar Traian Brad; Mihai Cimpoi, Cluj-Napoca,6.V. 1996, Zilele Blaga”. ' ~

Cea de a doua, aparţinînd ardeleanului dr. Iftene Pop - “Basarabia din nou la răscruce”, Editura DEMIURG, 1995, reprezintă o “Replică la falsul grosolan ‘Moldovenii în istorie” semnat de Petre P.Moldovan,: şi altele asemănătoare” şi o deschidere a diplomaţiei româneşti actuale (pe care autorul o . reprezintă prin activitatea practică şi lucrările publicate cu succes în Occident) despre fraţii noştri de peste Prut Cu . argumentele arhivelor, ale documentelor şi ale scrierilor cu adevărat ştiinţifice ne demonstrează în motto-ul propus: Veritatis simplex oratio est (Adevărul se rosteşte simplu).; Autograful'de pe prima pagină: “Pentru cititorii, Bibliotecii «Octavian Goga» Cu simpatie. I.Pop, Cluj, 25 oct.1996”.

Cele două cărţrprezenlate dezvăluie două feţe - cea culturală şi cea diplomatică - ale deschiderii democraţiei noastre actuale spre afirmarea cauzei noastre comune pe plan internaţional. . , : . ■ ;

loan POP ■

r P rem ii p en tru c lu jen i• în perioada 9-15 noiembrie,

C onstan ţa a fost gazda .F estiva lu lu i - concurs al tea tre lo r de rev istă 'd in România._ Demn de semnalat este fap tu l că cele -mai importanta premii au revenit i clujenilor. Premiul “Nicuşor Constantinescu”i-a fost atribuit lui ' Emil

: Stm garu(conferenţiar,catedra- : de regie de operă, (Academia

de Muzică “Gheorghe Dimâ” Cluj-N apoca), pen tru -reg ia artistică a spectacolului “ în viaţă, ca la piaţă”, pus în scenă la Teatrul dramatic din Baia Mare '(director Anton Tauf). Livia Tulbure-Gunâ (balerină, Opera Română Cluj-Napoca) a ob ţinu t prem iul pen tru

‘coregrafia aceluiaşi spectacol.'. “In v» ţă , ca la piaţă” are Ia

’ bază - tex'te sem nate de clu jeanul- C ornel .U drca, ■ ilustraţia- şi aranjam entele ' muzicale îi aparţin lui Radu Odeşteanu, iar scenografia lui Andrei Şchiopu (tot Operă ; Română Cluj). Practic, o echipă

•de! clujeni, o echipă artistică de profesionişti.

De ce la Teatrul dramatic din Baia Mare? Este întrebarea la care ne-a răspuns Emil S trugaru: “Pentru că la conducerea teatrului se află un clujcan, Anton Tauf, cunoscut

ca actor, r e g i z o r , director de:

mare probitate. Pentru că actorii băimăreni au dovedit că, deşi nu sînt nişte, valori a rtis tice , deosebite,: s în t inimoşi, se ştiu implica artistic, punînd suflet în tot ceea ce fac pe scenă. Condiţiile în care

*ei lucrează, condiţii financiare şi m a te r ia le ; sub raportu l dotării, sînt deosebit de grele, la limita suficienţei. Reuşind în ciuda lipsurilor să facă lucruri deosebite”. Şi încă

Houă lucruri de menţipnat. Prem iul ce l m are, de spectacol, a revenit Teatrului “Fantasio” din Constanţa, iar preşedinte le juriullii a fost maestrul George Sbârcea. ■ D em ostene SO FRON

După cum se va dovedi, Şedinţa din 12 octombrie 1918 de la Oradea, deşi a fost organizată în mare grabă, a fost temeinic pregătită. Invitaţiile către membrii ‘Comitetului Executiv al P.N.R., au fost transmise de către T. Mihali în timp util. Legat de perspectiva, acţiunilor de descătuşare din opresiunea austro-ungairă, ce urma a se declanşa, au fost pregătite două materiale, două proiecte de declaraţii de principii privind autodeterminarea românilor din Imperiul Austro- llngar. Unul a fost pregătit de către Aurel Lazăr, care găzduia , adunarea, iar altul, dactilografiat pe trei pagini, de către Alexandru Vaida-Voevod (care, sigur, se consultase cu T. Mihali asupra conţinutului său), în care

lypintre altele se spunea: “Partea yT&ţiunii române din Ungaria şi

Transilvania numai astfel îşi va putea schimba rosturile şi nevoile sale ca membru integrant al omenirei civilizate, dacă in virtutea dreptului fresc, precizat şi pretins de

prezidentul Wilson şi pe seama popoarelor nem aghiare din Ungaria, drept recunoscut şi de guvernul Ungariei, priri cererea de arm istiţiu a M onarhiei, se recunoaşte- şi părţii naţiunii române din .Ungaria şi Transilvania dreptul pe care îl reclamă de veacuri, de. a hotărî liber asupra soiţii sale.” -

In continuare, proiectul de declaraţie al lui Alexandru Vaida cere sâ se asigure libertate naţiunii române de a fi reprezentată la Congfesiil de pace şi de a-şi organiza o MARE ADUNARE CONSTITUANTĂ, aleasa de întregul popor în baza-votului' universal, precizînd că “numai un for constituit în aşa formă şi în astfel dc condiţii a r dispune de toate atributele şi dc întreaga competenţă, care ar putea croi so a r ta . neamului cu deplină libertate şi ca expresiunea totalităţii părţii naţiunii române din Ungaria şi Transilvania.” t

Despre modul în care a lucrat' Alexandru Vaida-Voevod, “sub coroana unui nuc bătrin din grădina conacului de la OIpret”,

: pentru redactarea proiectului de ' declaraţie şi pentru discursul, în cadrul căruia a fost prezentată; Declaraţia în parlament, aflăm pentru întîia dată din “Tribuna”,

. Cluj nr. 2/1986, prin pana nepotuluii său, scriitorul Mircea Vaida.' :

Cum se va vedea, la Şedinţa convocată de T. Mihali, pe 12 octombrie 1918 la Oradea, îri casa lui Aurel Lazăr (care, iniţial, fusese de părere că aceasta să se organizeze la Sibiu), iau parte opt

’C. Pop, care a prezentat o amplă expunere asupra momentului istoric trăit şi asupra evenimentelor în perspectivă^ pe plan intern şi european. în cadrul aceleiaşi şedinţe, a fost definitivat şi adoptat documentul programatic cu semnificaţie istorică covîrşitoare pentru viitorul naţiunii române; cunoscut sub numele de Declaraţie de autodeterminare, sau Declaraţia de independenţă, care marca..; “Intrarea mişcării de eliberare a

2 . D e c l a r a ţ i a d e a u t o d e t e r m i n a r e

membri ai Comitetului Executiv al P.N.R.: T. Mihali, Al. Vaida, Ş tC. Pop, Aurel Lazăr, V. Goldiş şi dr. Ciordaş, iar ca invitaţi, N: Ivan, Sever Dan, Gh. Popovici şi Gh. Crişan. Datorită vîrstei înaintate şi sănătăţii. precare, Gh. Pop de" Băseşti se afla în imposibilitatea de a se deplasa la Oradea.

, . Preşedinţia adunării, cum reiese şi din Declaraţia elaborată în cadrul acestei şedinţe, a aparţinut celui ’ care a convocat-o, preşedintelui Comitetului Executiv al P.N.R., dr. T. Mihali. Raportor a fost dr. Şt

românilor in faza decisivă, finală.” La baza acesteia a stat un proiect al lui Aurel Lazăr şi Alexandru Vaida, care, fiind considerat prea lung şi prea “tare", a fost redus şi, într-o măsură oarecare, “îndulcit”, după cum îşi amintea Sever Dan, de către o comisie formată în acest scop din V. Goldiş, Sever Dan şi A. Lazăr. în formarea finală, Declaraţia spunea printre altele:

“Comitetul Executiv al P.N.R. din Ungaria şi Transilvania a ţinut şedinţă în ziua de 12 octombrie 1918, la Oradea, sub preşedinţia

deputatului dr. T. Mihali. După discutarea temeinică a situaţiei politice interne şi externe şi după

. multă chibzuire, a căzut de acord, în unanimitate asupra următoarelor declaraţii: Comitetul Executiv al

'P.N.R. din Ungaria şi Transilvania, în faţa situaţiei create prin războiul mondial, în calitatea sa de reprezentant al organizaţiei naţiunii rom âne, constată că- războiul confirmă nedreptăţirea' postulatelor seculare ale naţiunii' române în privinţa deplinei sale libertăţi naţionale. în temeiul dreptului firesc ca fiecare naţiune să poată dispune ea însăşi asupra sorţii sale, drept recunoscut acum şi din partea Guvernului Ungariei prin oferta de pace a monarhiei, naţiunea română din Ungaria şi Transilvania doreşte să-şi afirme acest drept şi, în consecinţă, îşi revendică şi din partea sa dreptul ca, tn deplină libertate şi liberă de orice înriurire străină, ea însăşi să-şi poată determina viitoarea formă de stat, precum şi relaţiile de coordonare în mijlocul naţiuni­lor libere... După suferinţă şi lupte dc veacuri, naţiunea română din

M onarhia Austro-Ungară aşteaptă şi pretinde afirmarea

.drepturilor sale inalienabile la o viaţă naţională integrală.

Despre această declaraţie a libertăţilQt românilor din Transilvania, T. Mihali, care o semnase în numele lor, într-un manifest de mai tîiziu, afirma că este rezultatul... “hotârîrii unanime a conducerii P.N.R. primită şi din partea organizaţiei române a P.S.D. din Ungaria şi Transilvania”. Tiron Albani confirmă cele de: mai sus, afirmînd câ “ ... de astfel, în şedinţa din 12 octom brie a Comitetului Executiv al P.N.R. s-a hotărît acceptarea conlucrării cu secţia română a P.SiD.U.”. Invitaţia pentru * această conlucrare a fost făcută încă din luna septembrie a anului 1918. Spre finele acelui an, dr. Şt. C. Pop afirma că lupta pentru libertate naţională, prin unnare, lua, treptat, un tot mai pronunţat caracter de mase, cuprinzînd toate categoriile socio-profesionale: ţărani, muncitori, meşteşugari si intelectuali.

Prof. Emil LAZĂR ■

A D E V A R U Lde OBuj OMUL SI SOCIETATEA marţi, 26 noiembrie 1996

• In te r v iu c u d l e c o n o m is t R A D U G A V R IL Ă , ş e fu l O f ic iu lu i F o r ţe d e M u n c ă ş l Ş o m a j D e jUna din com petenţele

oficiului din cadrul Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială Cluj, este evidenţa celor care solicită locuri de muncă. Cîţi şomeri sînt înregistraţi la Dej şi căror grupe de vîrstăv sexe şi profesii aparţin cei care solicită locuri de muncă?

- Dejul se confruntă ccl puţin de 20 de ani cu lipsa locurilor de muncă, în special pentru femei. Potrivit statisticilor noastre, numai în ultimii zece ani, numărul celor “neîncadraţi” a oscilat anual în jurul a 1.500-2.000 dc persoane. în momentul de faţă ' însă, nu stafia şomajului ne sperie, ci agresivitatea ci. Avem 4.870 'dc şom eri înregistraţi, dintre care 74% au expirat toate formele de plată. Cu aproximaţie de ± 1%, cei care ni se adresează sînt: 65% între 16-30 de ani, 87% femei, 66% calificaţi în meseriile pentru care au frecventat şcoli locale - operatori chiifiişli, operatori în industria lemnului, constructori : Structuri şi finisori. - ' -' - Ce perspective au aceşti

şomeri?: - Potriyit Legii şomajului -

protecţia asigurata prin-plata . ajutorului de şomaj şi alocaţia de plată, iar în :final, ajutorul social acordat de primării: • Cum şansele ofertei de locuri de muncă sînt minime, c e l. puţin pînă la reorientarea tehnologică a unor unităţi şi adaptarea agenţilor economici la condiţiile economiei dc, piaţă, nu putetn decît să-i’ ajutăm pe şomeri să depăşească handicapul şi prejudecăţile care-i paralizează pc mulţi, pentru a deveni întreprinzători; să înţeleagă ch ,

formula sîn t p ro p r iu l meu patron, poate însemna muncă şi chiar prosperitate. La nivelul Direcţiei s-au conturat unele facilităţi, în sensul-că ne-am ocupat de întocmirea dosarelor (documentaţiilor acceptate de BNR) pentru creditarea micilor întreprinzători. Cîteva societăţi au - beneficiat de aceste credite cu dobîndă mică, condiţia, fiind crearea de locuri de muncă pentru şomeri. Aş vrea să mai adaug că şomeri nu produce, numai actuală conjunctură economică, ci şi lipsa de profesionalism, indisciplina, incapacitatea de adaptare, ■ pretenţiile, ridicole în ce priveşte locul de muncă etc. Pentru aceşti oameni este foarte greu să faci ceva... ■ ■ . ; . - ’ ■.-<■ Se face m ult caz d e ­cursurile de recalificare. S-ar părea că realitatea este cu totul alta... : -

- De regulă, întreprinderile îşi organizează propriile cursuri de calificare sau recalificare. în ce ne priveşte, în momentul în care înregistrăm o cerere suficient de mare din partea firmelor, care se angajează prin contracte ferme să

asigure locuri de muncă cursanţilor, abia atunci putem organiza astfel de Cursuri, numărul de participanţi trebuind să fie de minim 15-20 de persoane. La ora actuală sînt solicitaţi brutarii şi tîmplarii manuali, direcţie în care. ne vom orienta şi noi. ■ - '--v ./

- A bsolvenţii de liceu au deven it o n o u ă -“ca tego rie socială”. Ce le oferiţi celor care nu îşi continuă studiile?» —- Din păcate, nu prea multe. Practic, cei care în termen de 60 de zile de la absolvire, nu se ■“încadrează’’ undeva, primesc ajutorul de. şomaj, cuantumul acestuia fiind de 60% din salariul minim - pe economie', Faceţi singuri calculul!,Sperăm insă, că noua lege a şomajului, aflaţă în lucru la Parlament, să aducă uncie modificări esenţiale., Astfel, se preconizează înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de fyfuncă, care va avea un caracter distinctiv în cadrul ministerului,’ în beneficiul şomerilor, cred eu. Printr-o nouă gestionare, mai puţin rigidă, a fondurilor, se prevede acordarea unor cote m ai:

mari în teritoriu. în felul acesta vor creşte sumele, respectiv procentele pentru organizarea cursurilor de calificare şi recalificare în m eserii noi, pe carc privatizarea în masă le va solicita din plin. De asemenea, pe baza unei înţelegeri, cu Banca Mondială, se vor realiza investiţiile foarte necesare pentru oficiile.teritoriale, mai ales investiţiile dc construire a sediilor...

- Poate aşa va avea şi O ficiu l din Dej un sediu corespunzător!

- Sperăm, pentru că volumul de muncă este mare şi deşi am fost dotaţi în ce priveşte b iro tica , sîntem destul de înghesuiţi ca.spaţiu!

- A v eţi p rob lem e cu “ munca la negru” ?

- Mai avem, dar numărul celor care lucrează la negru a scăzut totuşi. Nc străduim să nu mai exisţe decît contracte cu carte de muncă. Inspectorii noştri abilitaţi, supraveghează perm anent “piaţa muncii", efec tuează controale, dau amenzi de milioane...’ - Particularii apelează la

d-voastră? •- Potrivit art. 28 din Legea

şomajului, firmele au obligaţia ca în trei zile de la vacanţarea unui post să-l comunice oficiului nostru. Problema nu ţine atît de obligaţii cît de avantaje' Făcînd publice aceste posturi, patronii au posibilitatea şi şansa d e 'a “g ă l i” -p e omul cel. mai potrivit. Este ştiut că în Vest, p roprie ta ru l , unei firme serioase nu-şi angajează rudele!

M agdalena VAIDA Foto: Eugen O LARIU ■

f DREPTUL IA PROIECŢIE A CONSUMATORULUI

D-1 Grigore Roman şi d-na Maria Mircea s-au adresat Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din Dej. Ambii au ' cumpărat de la SC “Smarana”, din str. George Coşbuc, cîte o pungă de cafea “Jacobs”, care s-au dovedit a nu avea calităţile, respectivei mărci de cafea. Cele două sesizări au fost înregistrate şi transmise forurilor abilitate să la măsuri în astfel de cazuri.

Domnul Ovidiu Marius Rus, str. Aleea Amurg nr. 5, s-a adresat la rîndul său asociaţiei întrucît domnia sa a cumpărat un motor electric în valoare de 76.000 lei pentru aspirator de la SC “Metex” SA iar motorul s-a ars la prima funcţionare. Certificatul de garanţie emis, valabil pentru trei luni prevede următoarele: “produsul este garantat numai dacă motorul este montat de reprezentanţa Electro-Argeş şi numai pentru repararea produselor, fabricate de Electro-Argeş.” în acest caz, fiind vorba de o suniă mare de bani, garanţia acordată cumpărătorului este practic nulă... Certificatele care însoţesc astfel de mărfuri ar trebui să se prezinte cu. tonii altfel...

Problema cii care s-a adresat dl * Call Adalbcrt, pensionar, asociaţiei, intră în cele privind sfera serviciilor prestate către populaţie. Domnia sa locuieşte în calitate dc chiriaş într-un imobil

1 din str. Simion Bărmiţiu, la nr. 12, imobil administrat de RAI- Dej, căruia i-a solicitat să consolideze zidul despărţitor cu proprietatea vecină deoarece, din cauza

umidităţii excesive, prezintă tendinţe de surpare putînd provoca numeroase pagube. Am expus aceste cazuri pentru că, în general,

- foarte puţini dintre consumatori ştiu că atunci cînd se simt

-nedreptăţiţi sau lezaţi în drepturile lor, ei pot (şi ar fi bine s-o facă!) să se.adreseze acestor asociaţii constituite pe baza Ordonanţei ‘Guvernului nr. 21/1992 şi Legii nr. 11/1994. Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor este în, măsură să le ofere sprijin pentru neajunsurile semnalate folosind toate mijloacele prevăzute de legile în vigoare. .

Deşi, din punctul de vedere al Oficiilor pentru Protecţia Consumatorilor, Poliţiei Sanitare sau Corpurilor de Control din cadrul primăriilor, APC-urile.sînt mai mult “tolerate” decît acceptate, practica societăţilor civile a demonstrat că ele pot fi cît se poate de eficiente. Este nevoie doar de o conlucrare barată pe sinceritate şi transparenţă. în acest fel, se pot .înlătura şi suspi­ciunile care planează de regulă asupra majorităţii organisnielor guvernamentale de control.

Dincolo de activităţile^de control,. de “verigă” ' în transmiterea unor sesizări formulate de consumatori, Asociaţiilor pentru Protecţia Consumatorilor le revine şi sarcina, deosebit de importantă, de .educare a populaţiei. Aceasta, are dreptul sâ pretindă marfă de calitate, prestări de calitate şi o deservire civilizată.

Magdalena VA IDA ■

[— P r im ă r ia C lu j - N a p o c a p r e c i z e a z ă •

m o d i f i c ă r i l e ş i c o m p le tă r i l e .L e g i i 5 0 :

CONSTRUIREA FĂRĂ AUTORIZAŢIEESTE INFRACŢIUNE ’

.. . » - .

. Avîndln vedere adoptarea Legii nr. 125/16 octombrie J 996 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor, dorini să aducem la cunoştinţa cetăţenilor municipiului Cluj-Napoca principalele modificări şi completări ale Legii nr. 50/1991 şi anume:

• Autorizaţiile de construire se eliberează în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor dc urbanism si amenajarea teritoriului aprobate conform legii.

• in vederea creşterii exigenţei în domeniul urbanismului documentaţiile tehnice prezentate pentru autorizare vor trebui să fitf vcrificate de verificatori atestaţi şi să conţină toate avizele şi acordurile legale necesare, obţinute prin grija solicitantului.

Documentaţiile tehnice trebuie semnate de arhitecţi pentru partea de arhitectură şi de inginerie pentru partea de inginerie la lucrările dc construcţii.

Documentaţia pentru -locuinţe parter şi parter şi etaj cu suprafaţă desfăşurată pînă la 175 mp., anexele gospodăreşti, construcţiile provizorii pot fi semnate şi de conductori arhitecţi şi subingineri, după caz.

• Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, executarea fără aulorizaţie sau cu încălcarea acesteia a lucrărilor dc construire, reparare, protejare, restaurare,, conservare, efccluatc la construcţii reprezentînd monumente şi ansambluri istorice, arheologice, dc arhilcclură, artă sau cultură, inclusiv cele din zonele de proiecţie, precum şi continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi lor dc căfrc organele de control abilitate.

• Contravenţiile prevăzute dc lege sînt sancţionate cu amenzi cuprinse între 7.000.000 Ici şi 20.000.000 lei. ' - ‘

Constituie contravenţie şi împiedicarea exercitării controlului dc către organele dc inspccţic şi control abilitate; prin interzicerea accesului accstora sau prin neprezentarea documentelor şi a actelor solicilatc şi sc sancţionează cu amendă dc la 5.000.000 lei la 7.000.000 lei.

Totodată facem pred/arca că eliberarea ccrtificatcior dc urbanism şi a autorizaţiilor dc construire sc face în maximum 20 dc zile dc la depunerea documentaţiilor tehnice conform legii, dacă acestea sînt complete şi se încadrează în prevederile legale în vigoare.

Solicităm în acelaşi timp proiectanţilor să nil angajeze lucrări carc ştiu câ nu pol fi aulorizatc, deoarece nu respectă normele legale.

Pas cu pas44 de copii din două clase

întîi ale Colegiului Pedagogic "Gheorghe Lazăr” din Cluj- Napoca, beneficiază, începînd cu acest an‘şcolar, de un stil de învăţare complet diferit faţă de cel tradiţional.-Este vorba de programul intitulat ”Pas cu pas”, iniţiat şi finanţat de către Fundaţia Soros pentru o societate deschisă din Cluj. Programul mai este susţinut de către asociaţia ”Head Start”, cu sediul central în Tulcea, din care fac parte părinţi ai elevilor şi alte persoane.

Aceste două clase sînt coordonate de către două învăţătoare tinere, fără experienţă bogată, dar cil răbdare şi bunăvoinţă, Şoimiţa Perşa şi Vasilica Cişmaşu. Elevii au un program special, prin faptul că nu părăsesc şcoala la ora 12, ci la orele 16, după ce servesc masa de prînz şi îşi fac temele. Modul tor de organizare în clasă este complet diferit: astfel, ficcare clasă este împărţită în mai multe grupe, fiecare avînd altă activitate. La desfăşurarea orelor participă doi adulţi: pe lîngă învăţătoare, în fiecare zi, ia parte cîte un părinte în calitate de îndrumător.

O altă noutate este înlocuirea catalogului şi a carnetelor de elev cu un caiet individual d e . evidenţă pedagogică, conceput

ca un instrument de legătură întir / > , învăţători, şcoală şi familie. \ J Caietul are mai multe rubrici, cum ar fi observaţii despre evoluţia elevului,-evaluarea cunoştinţelor reprezentată de calificative şi nu de note, mapă cu lucrările semnificative.

. Din toată accastă "distracţie", singura cheltuială a părinţilor este masa de prînz,• care nu este o povară, ţinînd cont de faptul că aceşti copii sînt în siguranţă şi

f supravegheaţi pînă după-amiazâ cînd părinţii lor se întorc de la serviciu. '

Fundaţia "Head Start”, prin statutul său , îşi propune accentuarea individualizării experienţei preşcolare şi şcolare pentru fiecare copil şi stimulează dezvoltarea-prin ritm propriu, încurajează participarea şi implicarea familiei în toate secţiunile programului, în experienţa educaţională, în luarea deciziilor, stimulează organizarea dc activităţi proprii şcoală-familie.' Rigiditatea şi pasivitatea nu îşi au locul în acest mod de învăţare, deoarece copiii au posibilitatea să aleagă activitatea pe care vor să o facă, au dreptul sa se corecteze în tre 'e i, privilegiu ncacordat numai învăţătorului, să se autoevalueze, dezvoltîndu-şi spiritul critic şi, mai ales, cel autocritic.

A lina SUĂTEAN

. - La ultima şedinţă a Consiliului local Gherla, printre alte probleme urgente aflate pe agenda de lucru a edililor locali s-au aflat şi spaţiile şcolare. în urbe mai sînt şcoli care se confruntă cu greutăţi în acest domeniu. Printre unităţile de r învăţămînt care au nevoie de n o i '

rspaţii, se află şi Liceul Teoretic “Ana Ipătescu”. în imediata _ vecinătate a şcolii se găseşte Clubul tineretului, o clădire impozantă, care în ultimii ani a trecut prin multe “seisme”. Dar, 1 cei 21 de consilieri din localitate s-au gîndit să rezolve problema lipsei spaţiilor şcolare din oraş, prin redarea Liceului Teoretic- “Ana Ipătescu” a unui număr de 4 săli din incinta clubului. Astfel, încă în acest an şcolar, unele clase îsi vor continua studiile în

sălile fostului Club al tineretului de pe strada 1 Decembrie 1918.

Considerăm hotărirea luată de consilierii gherleni binevenită. Dacă avem in vedere că, in prezent, la parterul amintitului club mai ? funcţionează un magazin dc prezentare a SC “Somvetra” SA şi o sală de culturism, decizia "edililor din Gherla este justă. Organizaţia tineretului care a patronat clădirea în ultimii trei ani dispune aici de m obilier şi diferite instrumente muzicale în valoare de peste 60 milioane lei, deci şi tinerii diii oraş au nevoie de m club propriu. Consiliul local insa rămîne ferm pe poziţie: patra sal vor-fi cît mai curind redate Liceului Teoretic “Ana Ipătescu, aflat la doi pasî de club.

SZEKELY Csaba

- L r t Turda;

Două copiatoare pentru Casa de culturăîn şedinţa ordinară din 14.XI

a.c., Consiliul local a aprobat transferul, fără plată, a două copiatoare marca“Electromureş”, la Casa de cultură.

Motivarea accstui transfer: în sediul Casei de cultură funcţionează, în prezent trei

birouri notariale. Transferul celo\ y =»• ' două copiatoare favorizează atît populaţia, care nu. mai este nevoită să se deplaseze în alte părţi: pentru copierea actelor necesare, cît şi Casa de cultura (unitate autofmanţată subordonată Primăriei), care poate obţine venituri si din această activitate.

în aceeaşi şedinţă ordinară, Consiliul local, la iniţiativa prim arului in g .. ec. V irgil Blasiu, a aprobat achiziţio­narea unui seif în valoare de 1,5 m ilioane le i, necesar Muzeului dc Istorie, pentru păstrarea în deplină siguranţă a podoabelor descoperite, în

acest an, într-un mormînt din Castrul roman. "

P lata se ifu lu i, potrivii legislaţiei în vigoare, se va face din sponsorizări, venituri proprii şi, în caz dc neacoperire a costului, din subvenţii de la bugetul local.

Ion CORDOŞ

Bancul zilei BulisiTieBubulina, sosită acasă de Ia serviciu, îl vede pe Bulă scriind dc zor.- Ce, te-a apucat scrisul?!- M-a muşcat un cîine turbat.- Păi, fugi repede la dispensar să-ţi faci injecţiile!- Nu, mai întîi fac o listă cu cei pe carc trebuie să-i muşc...

Cules de Ion MARINESCU *

\ . , . T%MWtf9 t t t ’T ’A 'g ' t ' QLJJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătâ9-l;l;tel/faxlţ>-73-(M;SUBREDACŢIATURD A:7 ) m a r ţ i, 2 6 n o ie m b r ie 1 9 9 6 PUBLiLtii/kib lUm.vineriM6;leWîix3WM3;SlJBREI)ACnADEJ:luiii-rineri»-16;tel/fax21-60-75.

A D E V A R U Ld e GDuj

Alege b ă u tu r i le carbogazoase IZVORUL MINUNILOR’ Apa minerala naturală, din

izvoarele M un ţilo r Apuseni - sănătatea fam ilie i !

C O L AADEVĂRATUL GUST AL AMERICII

In sfârsit, o Cola de calitate !Calitate din fructe proaspete : portocale, grapefruit, lămâie

si "tu tti fru tti" !Prospeţim ea, ga ranţia c a U tă tii!

* pentru că sunt produse printr-o tehnologie de îna lt nivel mondial ^♦ pentru că sunt conforme normelor de calitate ale U n iu n ii Europene* pentru că îti sunt oferite în doua variante de prezentare : 2 si 0,5 1

♦ pentru că 'îti dau sansa de a deveni M I L I O N A R cu Super Tombola European Drinks * pentru raportul avantajos dintre calitatea superioara si preţul accesibil.

P ro d u se o fe rite p r in dep o z itu l SC T R A N SIL V A N IA G E N E R A L IM P O R T -E X P O R T SR L, Str. T ra ia n V uia nr. 208, te le fo n : 416.629. (763633)

m o b i l i e rPRODUCE în Cluj

# M o b i l i e r d e b u c ă t ă r i e

# M o b i l i e r d e b i r o u

^ R a f t u r i ' . . ; ; ; ; ..

C a l i t a t e o c c i d e n t a l ă l a p r e ţ u l c e l m a i m i c .

S t r . O a ş u l u i n r . 2 7 C l u j - N a p o c a

( l î n g ă P E C O ) , t e l . 4 3 . 5 4 . 1 8

B A N C A R O M A N A

P E N T R U D E Z V O L T A R E

B R D C L U J 'A n u n ţ ă • ' ®

Vînzarea la licitaţie publică 5 (prin serviciul Executori Judecătoreşti) a:♦ 1 buc. autovehicul transport marfă FIAT

A/ECO, an fabricaţie 1991; capacitate max. 1750 kg; capacitate cilindrică 3908 cmc;

Preţ de strigare: 47.480.400 lei: '♦ 1 buc. autovehicul transport marfă

MERCEDES; BENZ, an fabricaţie 1991; capacitate max.2840 kg; capacitate cilindrică 5958 cmc;

Preţ de strigare: 55.578.800 lei.Licitaţia va avea locîndatade28.11.1996,

ora 10°°, la Judecătoria Cluj, cam.43 - Serviciul Executori Judecătoreşti, .j *

I N F O R M A Ţ I I S U P L I M E N T A R E 1 9 1 7 6 2 .

R E G I A A U T O N O M A

J U D E Ţ E A N Ă

A P Ă - C A N A L C L U J

' ORGANIZEAZĂ

L IC IT A Ţ IE P U B L IC Ă

DESCHISĂ, F Ă R Ă P R E S E L E C T IEObiectul licitatiei: ^

> .

• Achiziţionarea unei staţii PECO mobile;• Achiziţionarea unui aparat pentru

inspecţia şi determinarea defectelor din canalele nevizitabile. ’ ^ ‘'.M-w.vk;-:Surse de finanţare: Surse proprii.Persoana juridică achizitoare: R.A.J.A.C.

Cluj, B-dul21 Decembrie 1989 nr.79, telefon 064-430050, fax 064-430886.Documentele licitaţiei: Se pot procura

contra cost de la R.Â.JXC. Cluj, Bicoul Producţie. ^ ; 'Termenul limită de depunere a ofertei:• 10.12.1996 pentru aparatul de inspecţie

a canalelor; ■ .S * 11.12.1996 pentru staţia PECO mobilă, deschiderea licitaţiei publice:

• 10.12.1996 la sediul R.A.J.A.C. pentru aparatul de inspecţie a canalelor;• 11.12.1996 la sediul R.A.J.A.C. pentru

staţia PECO mobilă. *(761463)

m * i l AM o b i l i I n r a t e

f ă r ă d o b î n d ă !

J § t M S U * M * E D L K 3 E R I J P E ^ U R I | § f

pen tru :• tinerii căsătoriţi • plata in teg ra lă • pensionari

CLUJ-NAPOCA:

♦ Piaţa 1848 nr.l Tel. 437429; Tel/Fax 437430 -♦ Livezii 63 Td. 437444 (Zona Carbochim - Clujana). §

HUEDIN: - ♦ Str.A.Iancu nr.l. ‘ I

Mai găsiţi: PARCHET,PALUX, LACURI,ARACET,DILUANT. Im peste 2 milioane Valoare, se asigură transportul gratuit!

JM/IVSIIM-MFILIALA SILVICĂ CLUJ

l i v r e a z ă p e b a z ă d e c o m a n d ă

a g e n ţ i l o r e c o n o m i c i c u c a p i t a l d e s t a t

ş i p r i v a t p e n t r u d e s f a c e r e

c ă t r e p o p u l a ţ i e , ^

p o m i d e C r ă c iu n sp ec ia |

’ iv j l o i _ i_o ./*l a p r e ţ u r i a v a n t a j o a s e *

INFORMAŢII LA TELEFON 132848'INT. 196; 136445.

SC CASA DE EDITURA ”NAP0CA” SRL

v i n d e :

. 2 M b , 3 0 0 d p i

j I n f o r m a ţ i i l a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i , j

I s t r . N a p o c a n r . 1 6 , s a u l a t e l e f o n |

I 1 9 - 7 4 - 1 8 i n t r e o r e l e 9 - 1 5 . j

m m ®

S im ţi ţ i că nu m a i p u te ţ i tră i

în a cea stă lu m e în co n tin u ă

m işca re?Informaţiile pe care le găsiţi

în paginile ziarului nostru vă pot salva!

MINOLTA

> . ^

Leasing în ţeste 40 de variante pentru copiatoare cu accesorii. Avans de la 30% .

cu 50$ / luna.

MINOLTA ROMANIA SRL

Filiala CLUJStr. Deva nr. 1-7, Cluj, 3400 Tel: 064/19 93 22 Fax: 064/19 90 36 M IN O L T A

(8 6 5 0 6 5 )

A D E V A ffŞ ţJL . D I I B t MâHMTATE Cim-NAPOCAM«ni-vincri8-ltiţsîmbătă!>-W;tcl/faxl9-73-M;SLTÎREDAC’nATIJRI)A: „ „ „ j OZ rmîpitthrie 1996 Mi c 8 e O B B J J ■ r U o L i L , ! I / A l £ luni-vineri 8- (6; tclfa.1 M23;SUBREDAC7TADEJ: luni-wncri» 16; tcVfax21 -60-75. « lâ m , I O nO ICm PUC 7 7 «

Fabrica de mezeluri germano - româna

angajează- contabil - operator; /- tranşatori;

' -preparatori; " • r- muncitor celulă de afum&re-fierbere;- mecanic întreţinere utilaje.

SALARII EXCEPŢIO NALE;Pentru informaţii suplimentare:

str.Gh.Asachi nr.6-8 (cartier Iris).

•, co •O

Dr.MUREŞANconsultaţii acasă la

pacient: ulcer varicos, varice,.boIi de inimă, reumatice, respiratorii (bronşite, astm bronşic), digestive (gastrite, ulcer gastric şi duodenal, colite), tulburări de dinamică sexuală. _

Tel. 19-87-60. ]

str. C.Brincuşi nr.1 _fosta Gheorghieni, C p •“ / H

Importantă companie de afişai stradalo . v ' . \ - c a u t ă

reprezentanţi localip e n t r u o c u p a r e a u r m ă t o a r e l o r p o s t u r i :

1 . A r e a M a n a g e r

C o n d i ţ i i ; ‘ - v â r s t a m a x * 3 5 a n i

, -absolvent Politehnicăsau institut de construcţii

- d o m i c i l i u s t a b i l î a C l u j - N a p o c a

- abilitate & controlul operaţiilor şi în comunicare . '

2 . A s i s t e n t M a n a g e r ^ J

C o n d i ţ i i : k - v â r s t a m a x . 3 5 a n i

- studii superioare- cunoştinţe operare PC- d o m i c i l i u s t a b i l î i î C l u j - N a p o c a

T r i m i t e ţ i C . V . + p o z ă l a C . P . 1 - 4 5 7

p â n ă l a 1 5 d e c . 1 9 9 6(761460)

Cititi zilnic.. .________ 9______________________

ADEVĂRULd e C l u j

i n p i a ţ a C i p a r i u

SC INDUSTRIA SiR M EISACimpia Turzii

S t r . ' L a m i n o r i ş t i l o r n r . l 4 5

Organizează în data de 5.12.1996 ora 1 Oliciiaue pentru vînzarea următoarelor m ijloace fixe:

- m o b i l i e r c a m e r e d e s e r v i c i u .

R E L A Ţ I I S U P L I M E N T A R E

L A T E L E F O N : 0 6 4 - 3 6 8 0 8 5 .

m y

VINDE PRIN MAGAZINELE SALE DIN CLUJ-NAPOCA " ^ r TOATĂ GAMA DE MOBILIER . 'V-rS*.______________

VTNZĂRI IN RATE FARA DOBÂNDĂ ACHITĂRI INTEGRALE

M P P EN A I.Str. Oofului nr. 42Atel.: 433555,136822

ORAR 8 -1 8

-to tu l pentru r - dumneavoastra -

AC Hala Agroalimentarâ

P-ţa Mihai Viteazul etaj.lintrarea prin spatele pietii

. —tel: 1328*- ORAR 9-18IMPORTANT: Pentru primii 50 de clienţi ai. i

magazinului M O D E N A II : -(piaîa Mihai Viteazul) reduceri de pret de 15%La achitări integrale : reduceri de prej de 5% / transport la domiciliu, urcat şi montat GRATUIT!!!

MAI COMERCIALIZĂM: ^parchet; palux , a r a c et , l a c , d il u a n t , CLEI DE OASE §SALTELE RELAXA, ANTIGEL PUR, SCULE DIN IMPORT PENTRU LEMN â

Cel mai mare distribuitor en gros

din ţară de

ÎM B R Ă C Ă M IN T E B A L O T A T Ă IM P O R T V E S T

Vă oferă:* peste 50 de sortimente de îmbrăcăminte

sortată de cea mai bună calitate (în saci transparenţi de 5-10 kg.) , v .

- cămăşi, treninguri, bluze, pantaloni, tricouri, 7?- pulovăre, geci, . £

- sacouri, baloane, paltoane etc. n

Toate sortimentele de sezon disponibile din stoc!,

NOI GARANTĂM PENTRU CALITATEI A L E G E Ţ I C A L I T A T E A !

Birouri: luni-vineri: 8-18, sîmbătă: 8-14

Cluj-Napoca, str.luliu Maniu nr.6. Telefon: 064-194030,193493.

Sunaţi-ne! Dacăsună ocupat, reveniţi! Depozit: luni-vineri: 8-18,

sîmbătă: 8-14. jud. Cluj, sat Vlaha.

V iz ita ţi-n e ş i v ă v e ţ i c o n v in g e c ă a m e r i ta t !

S.C. ART INKS IMPEX S.R.L.Cluj-Napoca

A N G ' A J ' E A Z ' A ' .(doi) agenţi comerciali

CONDIŢII . .♦ studii superioare, de preferinţă economişti♦ cunoaşterea limbii engleze♦ posesori carnet de conducere cat. B♦ disponibilitatea de â călători♦ vârsta până Ia 35 de ani

Vă rugăm să trimiteţi curriculum vitae şi scrisoare de intenţie până la data de 29.11.1996 Informaţii suplimentare la sediul firmei din str. Cîmpeni nr. 28, tel. 433045; 433672, orele 8-16INTERVIUL VA AVEA LOC ÎN DATA DE 7.12.1996

(365740) ORA 10 LA SEDIUL FIRMEI

a i T l & f r l ^ T R t f N S l w & s m

P O A R T A S P R E P R O S P E R I T A T E

▲ V aloarea la zi a Titlurilor de Participare Transilvania valabilă in perioada 25.11-1.12.1996 este de 15.400 Iei.

A C reşterea fată de săptăm âna precedentă este de ' 0,95 %▲ C reşterea fată de 15.02.1996, da ta începerii emisiunii

publice de titluri, este de 54,00 %.

Administrator: SC Globinvest SA; Cluj, tel7 fax: 064/ 19 59 25. T itlu rile de Participare T ransilvania p rin unităţile

Băncii C om erciale Ion Ţ iriac şi ale Băncii T ransilvania ,

N CT> uno!S

TRIBUNALUL JUDEŢEAN CLUJ

s

p r m

E x e c u t o r u l J u d e c ă to re s cPune în vînzare prin licitaţie următoarele bunuri

din patrimoniul SC "AVICOLA” CLUJ SA:1. Ferme pentru creşterea şi exploatarea păsărilor

din Apahida şi Turda; ■2. Teren adiacent fermelor şi obiectivelor ce au

fost cumpărate sau se vorcumpăra;

3. Tronsoane de bateriipentm creşterea păsărilor, cuibare, ventilatoare, cămcioare pentm transport ouă, maşini de sortat şi stanţat ouă, tractoare şi remorci, piese de schimb pentm baterii etc.

Licitaţia va avea loc în ziua de 12 decembrie 1996, ora 10 la sediul unităţii SC "AVICOLA"CLUJ SA pe str.Borzeşti nr.28 Cluj-Napoca.

Licitaţia se repetă în fiecare lună pe data de 12, iar dacă data cade sîmbătă sau duminică, licitaţia va avea loc vinerea anterioară dateK^* anunţate.

IN F O R M A Ţ I S E P O T O B J IN E

L A T E L E F O A N E L E : 1 9 5 6 5 1 .1 9 3 2 1 9 ,192946L

9) marţi, 26 noiembrie 1996 PUBLICITATE ■ CIilJJ-NAPOCA:Iiini-vincri8-16iSÎmbătă9-14;tcl/faxl9-73-04;SUBREDAC’JTA,njRDA::!; luni-vineri8-16;tcl/fax3143-23;SlIBREDACŢIADEJ:luni-vincri8-16;tcl/fax21-6ft-75.1

A D E V A R U LCBuaj

A S I G U R A R E A P d P U l l A R Ă R O M A N A ,} s o c i e t a t e c u c a p i t a l p r i v a t ,

v a o f e r ă o g a m a c o m p l e t a d e s e r v i c i i . d e a s i g u r a r e i n c o n c o r d a n t a c u S t a n d a r d e l e I n t e r n a t i o n a l e .

I n o r i c e m o m e n t p u t e t i i n c h e i a a s i g u r ă r i p e n t r u c l ă d i r i , a u t o v e h i c u l e , ; a l t e b u n u r i , a c c i d e n t e , m ă r f u r i /

t r a n s p o r t a t e , e t c , —Î M P O T R I V A r i s c u r i l o r d e i n c e n d i u , e x p l o z i e , f u r t s i t a l h a r i e , : c a I a m i t a t i / — “ ““— n a t u r a l e s i a l t e e v e n i m e n t e .

■ - C L t / J ,

Str. G h eorgh e EBeritiu, nr 22 tel ./fax.: 0 6 4 i 9 0 9 73

C A B IN E T R A D IO G R A FII

D E N T A R E

Str.Ion Raţiu nr.6 luni-vineri orele 9-17.

R O M A N A

S C A V I C O L A B U C U R E Ş T I S A

Filiala H.D. C/uj-Sălişte ~

;vinde; CCOCOŞ6 I BOSO) |în g r e u ta te d e 1 ,8 -2 k g . la p r e ţu l d e 6 .0 0 0 le i/b u c .

Vînzarea se face de la FER M A SĂLIŞTE, com.Baciu, jud .C lu j.Relaţii suplimentare la tel.430912, 430893.

U N IC A T IN G H E R L A

Societatea Comercială S I ' T I Î T K I S S v S R I, ;

>in<lcprinmat'a/inuljiropriudin<;hcrl>, Mr Irasmuluinr 1 .Ickîou 241277.24' 194 (in carlicruIMR-l dinspalclctahricn dcspirli

O R A R : z iln ic 9 -19 : s îm b ă lă 9 -1 7 .

"M O BILĂ IlN RATE" fâ râ d o b în d â Vinde în rate, din stoc şi pe ba*ă do comandă toate tipurile des

mobila, dormitoare, bibliotoci, camero do tineret, comoda IV, biroun,iriGsopliantcî,mobilădebucâtărio,cotţaro, canapele, fotolii

Vizitaţi-ne ş i nu ve ţi reg reta !

VINZARICUMPĂRĂRI

I N T E R A G E N T S . A .

K

A g e n ţ i e

i m o b i l i a r ă

E v a l u ă r i ş i j

e x p e r t i z e t e h n i c e

SlrlCBrătimu. m.13,,Tel M9204S; 192034; Fox: 193478

P R I M O R D I A L . |vinzări-curapârări-închiricri Ş

Str.Braşovnr.44, td , 14-78-97.

• Cumpăr apartament 1-4 camcre, casc, terenuri. Tel. 19-39- 89.(368778) '. • Vind apartament 1-4 camerc,. case, terenuri; Tel. 19-39-89. (368780)

SC NCO S» CUMC a le a D o r o b a n ţ i lo r nr.3

OrganizeazăL i c i t a ţ i e p u b l i c ă c u s t r i g a r e

p e n tru în c h irie re a d e sp a ţiu . p e n tru activităţi e c o n o m ic e

(250 m p.)Licitaţia va avea loc în ziua de 11

Decembrie 1996, ora 10 la sediul societătii.înscrierea la licitaţie, condiţiile de

participare, datele de amănunt cu privire la desfăşurarea licitaţiei sînt cuprinse în caietul de sarcini care se poate obţine la înscriere, de la secretariatul societăţii, contra cost, zilnic între orele 8-15. O52060)

• V înd ap a rtam en t 2 cam ere Z orilo r 60 milioane.; Tel. 12-15-16 sau 16-72-74.(368770)

• V înd apartam ent parter,, in tra re d in s tra d ă , fin isat. TeL 17-34-25 (369777)

• V înd casă 6 cam ere, canalizare . StK D unării n r. 78, după masa. (370372) •

• Vînd urgent apartam ent 2 camere în cartier Zorilor. Tel 12-83-63. (370409)

• Vînd casă în Grigorescu, superfin isa tă . Tel 17-85-61 după masă. (370411)

Vînd mochetă, linoleum import 17900 Iei/mp. Tel. 19- 88-17. (368745) ;

• Vindem piese auto pentru Aro şi TV în str. K arI M arx nr. 22. (369469)

• Vînd camion Gaz. Tel. 43-04-78 (369747)

• Vînd imobil str. B raşov nr. 16/A. Inform aţii tel. 14- 62-82. (369736)

• Vînd SRL 1994. Tel 15- 73-01. (370141)

• Vînd linie îmbuteliat automată, maşină spălat sticle, impregnator IFA~ tuburi C 02 , casete PVC cu sticle suc, com presor răcire. Informaţii la tel. 13-86-28. (369547)

• Vindem sobe pentru încălzire pe butelie gaz şi* radiatoare electrice 12 elenienţi 399.000 lei. Tel. 19-06-49 str. Eminescu nr. 5. (368784)

• Vînd SRL scutit de impozit pe producţie 2 ani. Tel. 41-05-40 după ora 20. (369784) ' •

Vînd tub oxigen si generator âcetilenă. Tel. 13-98-51 (369726)• Vînd gheretă Oser. Tel. 14-45-

38(369734)• Vînd strung. Tel. 14-83-86.

(369840)

• V înd 2000 m p te ren Ia şosea Făget (in travilan). Tel42-66-30. (370053)

• V înd te re n construc ţie in trav ilan com una G ilău, zonă fo a rte b u n ă , fundaţie co n stru ită p r e ţ negociabil. Informaţii la tel. 442 în Gilău orele 18-20. (368601)

• Vînd copiator Konica nou. Pret excepţional. Tel. 19-57-42,(369829) ...

• Vînd SRL 1995. Tel 14-56-06. (370363)

• Vînd firmă cu restaurant lux în funcţiune. Tel 16-35-12 orele 7,30-11,30. (370369)

• Cumpăr sau închiriez rulotă, pentru firmă. Tel 17-57-05 ora 17- 20 (370382) '

• Vînd teren construcţii 1200 mp + cabană îti Someseni. Tel 1749- 79: (370328) y. V ' y :y \ „

• Vînd teren pe str. Valea Chintăului, pret 7000 lei/mp. Telefon 14-5043.’ (370351)

• V înd 1100 m p teren construcţii, u tilită ţi. Tel 42- 66-30. (370054)

V C u m p ăr ap a rtam en t e cam ere , g a ra j G rigorescu. OP. 1 CP. 1024. (369686)

• Cumpăr 1-2 camere. Tel. 14- 0440 după ora 19. (368723)

• Cumpăr apartament 3 4 camere. Tel. 18-03-89 între orele!8-13 şi 19-22. (368725)

• Cumpăr apartament. Tel. 17- 99-02 între orele 19-22. (368726)

• Vînd apartament 2 camere confort I cartier Mârăşti. Tel. 14-49-58. (368728) / ,

• Vînd garsonieră confort I. TeL 43-5640. (368734)

• Vînd apartament 4 camere cu îmbunătăţiri. Tel. 17-26-78: (368735)- • Cumpăr apartament 3 4

camere decomandate, confort 1, cu telefon; zona Flora. Ofer 52-56 milioane, plata pe loc. Fără interm ediar.. Tel. 16-67-39! (368740) - / y

• Vînd apartament 2 camere etajI ultrafinisat cu terasă amenajată Urgent. Vizibil orele 20-22 str. Dunării nr. 26 bloc H2A ap. 1. (368748)

• Vînd casă, curte. Tel. 42-57-68 (369672) . .

• Vînd apartament 3 camere parter, str. Pietroasa. TeL 14-62* 80.(369687)

, • Vînd urgent apartam ent'3 camere ultrafinisat. Informaţii telefon 42-65-63 după ora 18. (368730) ■

• Vînd apartament cu două camere mobilat, parchetat şi pătuţ de copil. Str. Clăbucet nr. 2 bl. P4 sc. 2 ap. 121 et. 9. 068721)

• Vind apartament 3 camere în Mănăştur. Tel. 16-9045 după ora14.(368751) ;

• Vînd apartament 2 camere tip vagon nefinisat, parter 19000 DM sau echivalent lei. Str. Snagov 5 sc, IV ap. 37, vizibil zilnic orele18-20 cartierul Gheorgheni. (368777) .

• Vînd apartament mobilat, Mănăştur central, 2 camere, etaj 2, confort 2. Preţ 15 mii mărci. Informaţii tel. 16-6548 orele 15-19. (369696)' • V înd apartament 4 camere

confort II cartierul Mănăştur str. Bucegi nr. 6 bl. E3 sc. 1 e t 1 ap. 6 (369704) .

• Cumpăr contract ICRAL sau întreţin persoane contra preluare contract. TeL 13-98-61 după ora 18. (369749) •

• Vînd schimb 3 camere în Mănăştur Tel. 43-05-37. (369751)

• Vînd casă nefinisată în Someşeni Informaţii str. Aviator Traian Dîrjan nr. 16. (369753)

• Vînd casă în Gilău. TeL 17-86-06. (369775)

• Cumpăr apartament 3 camere cu telefon si garaj. TeL 16-53-66. (369778)-'

• V înd apartament 2 camere confort I, str. Fabricii nr. 3(CAR Mărăşti) (369781)

• Vînd urgent apartament 3 camere ultrafinisat cu toate anexele. Tel. 42-52-14 între ora 8- 2 0 (confort mărit, decomandate) (369789) >

• Cumpăr apartament cu 1 cameră, te l. 16-53-66. (369779)

• ..Vînd casă 4 camere, curte, grădină, eventual schimb cu trei camere. Exclus Mănăştur. Tel.'43- 7541 orele 16-20. (369791)

• Vînd apartament 2 camere M ărăsti finisat; Tel. ,15-37-58 (369813)

• Vînd conyenabil apartament 4 camere. Tel. 17-55-80 (369814)

• Vînd apartament 3 cam ere , confort I, str. Vidraru nr. 9-11, bl. C4, et. 6 ap. 106. TeL 16-95-59.(369831) '

• Vînd apartament 3 camere str. A. Vlaicu nr. 44 bl. V I6 sc. 1 ap.27. (369825) :

• V înd apartament 1% cameră Calea Mănăştur. Tel. 1947-75; (369834)" • i V înd apartament 3 camere modificat şi ultrafinisat, cu garaj şi telefon, în zona bună. Telefon 41-27-63 (369837)' ,

• Vînd casă 2 camere, bucătărie, baie, curte, grădină. TeL 13-85-94. (369839) ; v ;

• Vînd, în Feleac, casă 6 camere si anexe. Comuna Feleac n r 514. (370096) ; ' "; • V înd apartament deosebit, pentru pretenţioşi, zona M ărăstj central cu 2 camere decomandate, cu parchet ... hol, . bucătărie, mobilate, boiler electric în baie, balcon închis, pardoseală, gresie, garaj, telefon cu Tir internaţional. Informaţii zilnic între orele 18-21 telefon 43-26-51. (370169)

• -Vînd casă. Tel 13-55-09! (370216) " ' • ; / y

• Vînd apartament 4 camere str, Pascaly, pret 32.000'DM. Telefon15-29-78. (370262) ■ ‘ ; î

• Vînd garsonieră confort I finisată. Tel 16-56-18. (370270)■ • Cumpăr apartam ent 1-2

camere. Plata imediat. Tel 16-96- 21.(370291) ■

• V înd/schimb garsonieră confort sporit, cu apartament 2-3 camere. O fer diferenţă. Str. Dîmboviţei nr. 87, B1. D18, ap. 99.(370314)

• Vînd garsonieră confort 3. Str. lăc rim ioare lo r nr. 6 , ap . 53. (370320) '' • Cumpăr urgent apartament.

O fer 33-34 m ilioane pe loc. Telefon 18-84-85. (370323)

• V înd imobil 2. corpuri de - clădire unul ultrafinisat, celălalt ridicat în roşu + 1000 mp grădină^ str. Traian Vuia nr. 82, la şosea principală. Tel 1543-28. (370332)

• Vînd apartament 3 camere şi garaj în Zorilor. Tel 12-74-05. (370343) ' ■

• Vînd casă 1 cameră, bucătărie, baţe, cu toate utilităţile, 500 mp grădină. Str. Beiusului nr. 8. (370371) ; . y.- • Vînd-casă in Căpusu Mare. Tel16-85-74. (370373) ' ;

• Cumpăr casa ' sau teren. Informaţii tel 18-81-79. (370378)

• Cumpăr 1-2 camere. O fer 55 milioane lei. Informaţii tel 16-37- 92 (370379) ' : ’ ' ; ;

• V înd apartament 3 cam ere; urgent, convenabil, cartier Plopilor Noi. Tel 18-30-59'după ora 16. (370396)

• V înd garsonieră confort I mărit, str. Grigore Alexandrescu nr. 28, ap. 140. Vizibilă orele 14- 21. (370419) -

• Vînd garsonieră confort 3. Str! Zambilei nr. 21, ap. 96, etaj 3; (370436) .' • Cumpăr garsonieră. Tel 12-15-02.(370448) ,

• Vînd garsonieră mobilată, str. Porţile de Fier. ,TeL 1943 -11 .(370452) - '

• V înd A ro 244, m otor de B raşov, în garan ţie . Tel. 15- 7842. (369785)

Pentru a vă asigura în continuare un abonam ent la z iaru l ADEVĂRULu d r e s a ţ i - v â d i n t i m p f a c t o r i l o r p o ş t a l i , o f i c i i l o r p o ş t a l e s a u d i f u z o r i l o r S C " A P E X ” S R L . C i © O l I f l j

în condijule creşterii preţului ziarului la 600 lei exemplarul începînd cu I ianuarie 1997, abonamentul lunar costă 13.000 ici, trimestrial 39.000 lei, semestrial 78.000 lei, anual 156.000 Ici.

Pelin8 a r e ‘lu c e r e a d e p e s te l8 % c a lc u la tă la c o s tu l a b o n a m e n te lo r ,a b o n a ţ i iv o r f i s c u t i ţ i ş id e e v e n tu a le le m o d i f ic ă r id e p r e ţu r ip e p e r io a d a a c H i tă r i ia b o n a m e n tu lu i .

m u

A D E V A R U Lde Cluj PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax I9-73-(M;SUBREI)ACŢFATURDA:

luni-vincri8-16itcl/fai31-43-23;SUBREDACŢIADEJ:luni-vincri8-16îtel/fai21-60-75. marţi, 26 noiembrie 199 6

. • V înd M ercedes 190 D,1987,130.000 k m ,- genţi alum iniu, 9000 D M .. Str. Donaţii nr. 51 tel. 18:55-50. (368593)

• Cumpăr A ro 10,4x4. Tel, 17-07-56 (369756)

• Vînd ieftin Dacia 1310 an fabricaţie 1990, stare foarte bună. Tel 18-93-69. (369794)

• Vînd convenabil BMW 318, injecţie . a lbastru m etalizat. Tel. 17-18-79 (369812) .

. • Vînd R enau lt 5, an 1985,1100 cmc, 4 uşi, neînmatriculat. TeL 19-8895 sau 19-90-71. (369827)

• Vînd Mercedes Cobra 200 D an 1979, în m atricu la t cu carte identitate. P re ţ 4650 DM. TeL 15-85-38 (369844)

• Cumpăr Dacia 1300. Ofer5 milioane lei. TeL 42-68-64, (369845) ' '

• Vînd R enau lt 19, an1990,89.000 km, vama plătită, omologat, pentru pretenţioşi. Tel." 144242. (369850)

• Vînd ieftin Lada. Tel 13- 8948.(370326) ; ^

• Vînd M ercedes. 240 D înm atriculat. Tel 16-58-30. (370346) /

Vînd Ford Scorpio adus recent, vama plătită. Tel 13- 83-43. (370360)

• Cumpăr talon Dacia. Tel 1746-24. (370380)

Vînd piese Mercedes 124. Telefon 24-11-36. (370418)

• Vînd Fiat Regata D, 1911 crac, 1986 înmatriculat, carte. Tel 43-56-95. (370437) : .

Vînd Moskvici marfă 1,1 to, stare perfectă. Tel. 19-88- 95; 19-90-71 (369826)

*. Vînd orice piesă de Mercedes 190F.. Tel. 3240-20. (368733)■ • Cumpăr piese Alfa Romeo 75. Tel. 13-92-38 orele 7-10 sau 20-23.(368737)

• Vînd Mercedes 300D, Cobra, 3900 DM Mercedes -240D, Bot de Cal, 1600 DM înmatriculate. Tel. 1541-55.(368739)

• Vînd dubiţă VW Transporter diesel si televizor color, ieftin.. Tel. 17^63-71. (368742) '

• Cumpăr Dacia avariată.sau defectă înmatriculată. Tel. 23-10-18. (368747)

• Cumpăr Dacia 1300 sau 1100. Ofer pînă Ia 3 milioane, să fie în stare bună de fiinctionare. Tel. 13- 51-81. (368755) '

• Vînd W Golf GTI 1988 1800 cmc i 6 V injecţie 141 CP ABSV Preţ 6000 DM.' T e l, 14-95-13. (368757)

• Vînd urgent Dacia 1325 Liberta si teren Zorilor..T^l. 16- 71-17. (368762) y

• Vînd Mitsubishi Colt 4 uşi 1000 DM, Mercedes 240 diesel 2700 DM, VW Golf diesel 4 uşi 5 viteze 1800 DM. Str. Fabricii de Zahăr 44 (368766)■/• Vînd VW Passat an de

fabricaţic 91. Tel. 18-90-16 zilnic după ora 18. (368782) .*• Vînd Volkswagen Passat stare perfectă. Tel. 16-50-15. (368785)

• Vind urgent Skoda S 100. Telefon 16-02-01. (369745)

• Vind Dacia 1300 an de fabricaţic 1986, cu carte identitate. Preţ negociabil 8 milioane lei. Tel.15-75-25 după ora 16. (369757) ,

• Vind Fiat Croma turbo diesel, motor 2500, d in ' 1987, înmatriculat. Preţ rezonabil. Tel. 43-77-20, după ora 16. (369787)

• Vînd Opel Kadett 1,3 benzină, an 1982, neînmatriculat, cu carte de identitate, stare Jronă. Preţ convenabil. Str. Postăvarul nr. 29.(369760)

• Vînd Ford Sierra an 1988, diesel, stare ireproşabilă. Tel. 42- 51-89.(369767) -

• Vînd Mercedes 200 D, 1977 sau schimb cu Dacia: Tel. 16-79- 88 (369772) ,; • Vînd Dacia 0 km culoare metalizată. Tel. 18-10-29. (369780)

• Vînd BMW 318i an 1985, patru uşi. Tel. 17-5343. (369797)

• Vînd 4 bucăţi cauciucuri nr. 650/15. Tel. 13-45-36 (369800)

Vînd-caroserie Renault 18 str. Calea Turzii nr. 223. Tel. 12-91-11 (369806)

Vînd Opel Ascona an 1978, cu carte identitate. Preţ 4,1 milioane. Str. Gorunului nr. 7 bl. C7 ap. 10. (369808)

• Vînd Renault 19,1989, vama plătită, 7500 DM. Tel. 1741-87 (369816) \ ;

• Vînd Citroen BX 19, diesel, 1900, înmatriculat, 3800 DM. Telefon 1447-55. (369823)

• Vînd Mercedes 250 TD an fabricaţie 1987, înmatriculat, preţ 12500 DM. Tel. 4144-33 orele 9-16. (369835) >

• ■ Vînd autoturismr Mercedes 280 SE Tel. 41-27-63. (369836)

• Vînd Lancia Delta an 1988,1600 cmc, injecţie, alarmă, scaune Recaro, sport, interior complet din piele, 4300 DM. Tel. :16-55-61. (369841)

• Vînd Ford Escort 1,3 1985, două usi,'stare impecabilă, 2900 DM; Relaţii la tel. 43-02-71. (369843) v '

• Vînd O pel Omega 1988 şi înscriere D acia, te l 36-85-74. (367769) : '

• Vînd Audi 80 Quattro turbo, injecţie, benzină, 235 CP, aer condiţionat, tapiţerie piele, 70.000 km, model 1993, service efectuat doar în străinătate,, preţ 28.000 dolari negociabil. Tel 43-26-51 zilnic între orele 18-21. (370170)

Vînd Opel K adett 2 uşi, în stare perfectă 3,5 milioane lei. Str. Mehedinţi nr. 6 6 , Bl. D2,'ap. 47.(370260)- ■ '■

• Vînd 4 cauciucuri de iarnă 205/ 70/14. Tel 15-29-78.(370261). f V.' "

• Vînd Ford Escort 1,6 diesel cu - 2 uşi, 1988, recent înmatriculat, impecabil, preţ 7500 DM negociabil. Tel 17-6143 după ora17. (370317)

• Vînd D acia 1310 an 1990. Relaţii între orele 13-17 în str; Tulcea nr. 6 ,.ap; 18. (370318)

• Vînd Mazda 323 din 1981 preţ 6,5 milioane negociabil. Tel 31- 22-60 între orele 10-18. (370329)

• Vînd convenabil Renault 16 TS verde metalizat, stare perfectă' Tel 41-35-31 între orele 16-23'. (370331)

• Cumpăr Oltcit înmatriculat, cu motor defect. Tel 12-11-97 după ora 18. (370358)

• ■ Cumpăr talon de Renault 25. Tel 15-27-35. (370368) ' ■ • '/

• Vînd Renault 16, pret fix 4 milioane, Tel 42-58-37. (370403). • Vînd Renault 19 din 1992, accidentat. Tel 19-38-40. (370414) ;

• Vînd BMW 323i, neînmatriculat, preţ 2800 DM. Tel 31-52-24.(370417)

• Cumpăr Ford Sierra sau piese de schimb. Tel 16-87-81. (370129) ■

• Vînd 6 anvelope dc iarnă 195/ 65/14,205/60/15,195/70/14, saltea Relaxa, 2 dune, 3 fotolii hol, schiuri, bicicletă cu 3 viteze. Tel 43-81-75.(370439)

• Vînd rulotă camping şi remorcă Dacia. Tel 43-81-75 (370441)'

• Vînd Dacia 1300. Tel 15-79- 68.(370410)

• Vînd Ford Escort XR3Î, preţ 1650 DM negociabil. Tel 16-50-15.(370442) , •

V înd diseman Sony. Tel 43-31-33. (370315)

• Vînd CD Pioneer şi deck Sony, stare excepţională, preţ avantajos.^ Tel 41-44-69. (370440) ; : .

Vînd 386 cu monitor SVGA color sau alb-negru, imprimantă Epson. Tel. 43-15-71 sau 12-89- 53. (368754)

• Vînd tobe electronice. Telefon 85-11-31 Teiuş. (368758) ,

• Vînd combină Class Cohimbus stare perfectă de funcţionare, negociabil. Tel. 25-16-16 orele 8-16. (368768) ■ : :

v • Vînd mobilă veche, televizor color Grundig cu telecomandă, Tele color. Tel. 15-45-58 după ora 17(369695) '

• Vînd maşină de scris electrică marca Olympia şi o pereche de schiuri cop ii.. f e l . 13-78-60. (369742) : ■;: • Vînd maşină de spălat Âlbalux12 Tel. 18-61-62. (369758) ' ,

• Vînd 2 maşini de scris cu monitor, imprimantă şi disc + 2 maşini de cusut, electrice. Telefon 17-55-80. (369815) ; ; :,• Vînd congelator 3 sertare, nou

si friteuză Moulinex. Tel. 15-70- 21. (369817) V

• Vînd cameră video Philips M620 sau schimb cu turn HIFI, variante; vînd geam termopan, mobilă sufragerie Npobaroc. Preţ negociabil. Str. S. Âlbini nr. 111. (369819) . .: • V înd maşină Cusut electrică

import, portabilă. Tel 18-07-86.(370334) - :

Vînd televizor color şi aragaz cu 4 ochiuri. Sţr. Fabricii de Zahăr nr. 65-69, Bl. TC76, apy40 . (370405)

• Vînd tractor 1010 DT cu multe piese schimb. Tel 15-93-93 seara. (370148) - y -

,* Vînd ţuică prune. Tel 16-26- 55. (370374)

• Vînd pătuţ copil şi blană lungă nutrie n r , 4 4 , Tel. 43-73-46(369832) - ’' • Vînd mobilă. Tel. 17-34-76

(369848).• Vînd convenabil haină scurtă

de blană naturală. Tel. 15-3640. (369851)

• Vînd pui cocker spaniol. Telefon 16-44-80. (370330)

• Vînd maşină de cusut Ileana, stare foarte bună. Tel 18-33-86. (370333)

• Vînd 3 :kg Vopsea vernil metalizată. Tel 17-77-05. (370340)

• Vînd canapea şi 2 covoare. Tel ' 15-6045 după ora 16. (370350)' Vînd 300 kg cartofi. Tel 41- 61-96 (370362)

• Vînd canapea, aparat foto Yashca Lens 108 nou, cu o problemă mică (căzută perdeaua aparatului-cunoscătorii rezolvă uşor). Tel 12-24-06. (370376)-

• V înd urgent, ieftin parchet plop uscat. Tel 43-12-95: (370428) '

• Cumpăr clasor monede (sau foi) pentru colecţie. Tel 41-13-22. (370451) ’

SCHIMBURI DE LOCUINŢA

• Schimb 2 apartamente de 3 camere (Mănăştur); cu casă familială. Tel 19-94-72, orele 15-20. (369728) y

• Schimb 1 cameră bucătărie ICRAL, zonă centrală,- cu 2 camere. Ofer diferenţă. Tel 41-91- 82. (370252) ‘ . .

Î n c h ir ie r i

• Dau în chirie spaţiu încălzit 30 mp, str. Calea Turzii. Telefon 12- 91-11 (369805) :

• Dau în chirie casă mare pentru microproducţie, birouri sau locuinţă. Str. Pajistei nr. 21. (370067)

• Dau chirie locuinţă. Tel. 1341-07(368760)

• Dau în chirie apartam ent mobilat cu telefon. TeL 15-52- 60. (368765)

, • în ch iriez a p a rta m e n t 4 camere zona C ipariu, telefon in ternaţional, te rm en lung, p re fe rab il fam ilie, v a lu tă , an tic ip a t, în vilă, even tua l garaj. TeL 19-15-26. (369820)

• în ch iriez u rg en t ap a rtam en t 2 cam ere, m obilat, telefon, c a r t ie r Grigorescu. Relaţii tel. 13-57- 93. (370853)

• Dau în chirie, apartam ent2 camere zona Flora, mobilat, telefon, parcare. Vizibil zilnic oreje 18-20. Tel 17-89-27.(370399)

• Dau în chirie cameră, unei fete. Tel 13-94-25. (370367)

• Caut pentru închiriat casă u&._ apartament. Tel. 14T04-40ora 19. (368724) \

• Caut chirie teren lîngă şosea cca. 500 mp în . Cluj sau iB apropiere. Tel. 42-51-38. (368756)

• Studenţi căutăm de închiriti apartam ent 2 camere maxim300.000 lei. Tel. 1645-55 dupi ora 14. (368761)• • Familie tînără, medici, cauţi de închiriat apartament 2 sas 3 camere. Informaţii Ia teL 42-00-6S sau 15-81-33. (369615)

, • Profesoară, caut apartament 2camere. O fer maxim 250.000. Prefer Gheorgheni, Mărăşti. TeL

■ 1546-88 (369717)• Caut să închiriez o garsonieri

sau un apartam ent 2 camere, mobilate, cu telefon, în zoni .centrală Tel. 19-95-80 interior 145 orele 8-17. (369799)

• Tînăr ofiţer, caut de închiria garsonieră confort redus. Ofei maxim 150.000 lei. Tel 17-54-15(370453)

DIVERSE

• C u m p ăr fîn şi lucernă. Telefon 14-75-66. (368772)

• C u m p ăr papagal care vorbeşte. P reţ foarte bun. TeL17-34-25. (369776) ■

• V înd pui doberman. Preţ negociabil. Tel. 19-59-17. (369849)

• V înd 2 fo to tapete noi, ieftin. O bservator, cămin 5, camera 324. (370397)

• .Cumpăr corpuri bibliotecă tip C olen tina, Tel. 13-97-64. (368642) ' ' /,

• Vînd urgent mobilă Băiţa stare bună. Telefon zilnic 15-81-63. (368686)

• V înd urgent, convenabil, mobilă “Nora”: 1 dulap 1 uşă, 1 dulap 2 usi si 1 vitrină. Informaţii la tel. 17199-26 orele 8-20 . (368732) ,: _ „' • Vînd sobă Vesia. Tel. 1545-

90(369610)• Ieftin! Vînd mobilă veche

folosită. Tel. 18-34-35. (369685)• Vînd blană vulpe polară.

Telefon 1543-32.(369714) .• Cumpăr discuri cu formaţii

Rock româneşti. Tel. 13-78-60. (369743)

• Vînd dormitor, masă, 4 scaune, două fotolii, birou. Tel. 15-96-85 (369746)

•. Vînd aur 14 karate 10 gr. 45000 lei/gr. Tel.' 14-38-74. (369783)

• Vînd două rafturi Billy maro. Tel. 43-7541 (369792)

• Vînd aragaz cu 4 ochiuri, în stare bună. Str. Unirii nr. 2 ap. 34. Tel. 1549-09 (36981.1)

* D au chirie locuinţă. TeL43-00-81 (368759)

• C au t chirie valută. Tel. 19-19-74 (368776)

• O fer chirie u rgent. Tel. 19-39-89. (368779)

• D au chirie locuinţă. Tel 19-19-74 (370248) : y -

• Dau urgent chirie. Tel 19- 85-65.(370344)

• Caut chirie. Tel 19-85-65. (370345) , ,

• C au t chirie urgent. Tel19-39-89.(370446)

• Caut chirie valută. Tel 16-58-10. (370447) ,

• C au t de închiriat spaţiu depozitare producţie, minim 300 m p, cu cu ren t trifaz ic , apă şi încălzire, posibilitate acces autocam ion. U rgent! Tel 13-20-64 orele 8,30-18,30. (370365) , '

• SC H âfa-C luj caută dc în ch iria t spaţiu , pe term en lung , în zona periferică , pentru depozit, atelier, b irou .. Tel 19-67-31 'ora 8-15 (370387)

• Caut chirie. Tel. 14-98-86.(366791) . , y

• Intermediem chirii. Tel. 194)9- 28. (368663)

• Caut pentru închiriat spaţiu comercial sau birouri. Tel. 17-99-02 între orele 19-22. (368727)'

• Dau în chirie apartament ultra central, parter, 5 camere, telefon internaţional, garaj ideal pentru sediu firmă. Tel. 43-25-44 între orele 9-15. (368729)

• Dau ,în . chirie spaţiu ultracentral 60 mp pentru atelier sau depozit. Relaţii la tel. 43-23- 94 sau 13-08-92 între orele 9-17. (369651) ; , ' '

• Caut de închiriat autoturism. Tel 12-71-96. (370309)

• Dau în chirie apartament. Tel.'18-64-32 după ora 17. (368736>

* Dau în ,chirie garaj din cărămidă 45 mp cu trifazic 15KW. în Mărăşti. Tel. 18-59-93. (368722) ’ • ' ;: • închiriez garsonieră Mărăşti. Tel. 41-65-45 între orele 16-21. (368746) ' ■;; • Dau în chirie apartament pe valută in piaţa Mărăşti. Telefon 41-3742. (368752)'■■■.; Dau în chirie pe timp îndelungat apartament 3 camere, mobilat cu tele.fon, situat în Zorilor. Plata în valută. Tel. 18-04-78, (368769)

• Dau în chirie garsonieră nemobilată pe termen lung. Plata anticipat pe uh an. Tel. 13-8941.(368771) v v , Dau în chirie'garsonieră în Gheorgheni. Tel. 15-53-05,(368774) '

• Dau în chirie apartament două camere ultracentral. Tel. 13-14-52(368775)

• Dau în chirie apartament trei camere. Tel. 15-53-94. (369682)

• Dau în chirie apartament două camere. Tel. 1442-66 (369725)

• Dau în chirie apartam ent 2 camere cartier Grigorescu, telefon, tv cablu. Tel. 19-34-19 după ora 15. (369738)

• Primesc în gazdă 2 fete. Telefon 1848-29 (369744) '

• Dau în chirie garsonieră. Tel. 12-19-29 sau 18-94-81. (369807) ,

• Dau în chirie apartament 2 camere, str. Dorobanţilor. Tel 14- 80-70(370284) ^

• Dau în chirie apartament la curte, zonă centrală. Tel, 19-2140,(370335) _ ' .

• Dau în chirie 2 camere confort în casă particulară,Tel 1241-92(370352)

• Dau în chirie garsonieră. Plata anticipat. Tel 16-08-00 ora 18-22- (37035J);

• Primesc în gazdă o studentă anul IV-V, contra meditatii elevă clasa a V-a. Tel 12-24-06. (370375)

• Dau în chirie apartam ent 3 camere, telefon, Zorilor. Tel 42-00-93. (370415)'

Iau în gazdă 2 studente sau 2 studenti, nefumâtori. Tel 18^)840 (370427)

• C aut chirie 2 cam crc cu telefon, nemobilate TeL 19-59-90. (369716).......

• S tudent s tră in , c au t de în ch iria t ap a rtam en t 2-3 camcrc zona Gheorgheni. Tel15-76-72 orele 17-20. (370342)

• C au t chirie lo cu in ţă , u rgen t. Tel 13-41-07. (370426)

• A ngajăm vînzătoare p e n tru m agazin alimentar non-stop. Inform aţii în data dc 27.11.96 pe str. O bservatorului nr. 11 ap. 25 m agazin ABC Zorilor. (368783) ;

• C urs calculatoare: 1.750 lei/oră, 5 luni. TeL 17-34-25;15-29-82. (369766)

• - S tudio de reclame angajează urgent designer ci cunoştinţe Corel 5.0, Ventura4.1 şi Photoshop 3.1. TeL 19- 0247; 19-71-21. (369788)

• SC P ortal Exp-Imp SRL aduce Ia cunoştinţa ab o n a ţilo r d in reţelele de te leviziune p r in cablu din C luj-Napoca şi Tîrgu-Mnrq in ten ţia de m ajo rare a taxei lu n are cu 35% , începînd t i d a ta de 1 ianuarie 1997.(369830)

• Ţ in contabilitate. Tel 14- 5647. (367584)

* A ngajăm vînzători şi merceolog piese auto. Tel 41-12-03. (370269)

* Angajăm agent comercial posesor auto. Tel 12-71-96; 018/62-34-10. (370310)

> Societate comerciali im p o rta to a re de produse cosm etice, angajează

:secretară-casier. Tel 41-3(WV i; 41-30-86; 41-30-67 orele 9-17. (370322) y

' • A ngajez vînzătoarem agazin / alimentar. In fo rm a ţii tel 1744-74.(370353)

• F irm ă ' distribuţie, angajează operator calculator cu experien ţă (contabilitate p r im a ră Windows-Eicel), contabil şef şi.menajeră. Tel19-03-34. (370370)

• Execut deratizări. Tel 17-11-88.(370398) y

• Executăm mobilier peitn b iro u r i, bucătării, magazine, la p re ţu r i mici fără TVA. Ofertă specială pentrn unităţi bugetare. Informaţii Ia lei 14- 21-79,43-81-13. (370431)

• ! Jaluzele aluminiu.1 6 -3 9 -3 4 (3 7 0 4 3 3 ).____J

Salto Bingo Mărăşti angaja1 tinere vîrstă maximă 28 Relaţii tel. 41-33-72. (368680)

• Meditez engleza. Tel.28.(368764)

r T S T T T !! ~ „ ___ - n w m g B S ^ M - T - A - r r aiJ.I-NAPOCA:liini-vincriX-16;,sîmbătă9-l^lcVfaxl9-7.VW;SUBREDAC11ATL'RDA; Ă D ^ ^ l R U Ln i ) m a r ţ i, 26 n o ie m b n e 1 9 9 6 rU&$Lti*liMSf c Iuni-rineri8-)6;teWax^3-2J;SlJBRFmCŢIADEJ:Mi-yincriS-16;leI/f^21-6l)-^. o e O lB J J

| p . Angajez şofer profesionist [ ne camion rabă-basculă. Tel b %î9-05 (370421)

f TÂngajez tîmplâri si ajutori de timplari. Tel. 14-61-68: (368767) :

> Siemens (Emcom) angajează- office girl (activităţi auxiliare la secretariat, curierat). Condiţii limba engleză. Tel. 42-54-70 sau. 42-54-73 oţele 8-17. (369540) ■

« Recondiţionăm planetare, reparaţii cutii de Viteză, cabluri ambreiaj şi frînă. Tel. 13-98-51. (369727): - , - ■ ;• Restaurant Maestro angajează

ospătari si ajutori ospătari. Relaţii latei 43-11-08. (369764)

• SC Prom otest, cu profil comercializare şi montaj instalaţii termice şi sanitare, angajează: director • marketing-vinzări echipamente-instalaţii; clectrician- lutomatist, vîrsta maximă 35 ani. Vă rugăm depuneţi curriculum viate intre orele 9-17 la sediul societăţii din C luj-N apoca str. Garibaldi nr. 5. (369769)

• Angajăm secretară, vîrsta maximă 25 ani. R elaţii azi str. Someşului nr. 46 ora 15. (369793)• Meditez biologie, XI- admitere

Medicină. T e l.! 15-85-96 seara. (369795) ~ ;

Posed spaţiu p + i. Doresc asociere colaborare, producere, distributie panificaţie. Tel. 17-34- 74. Variante. (369798). • Angajăm vînzători-gestionari cu experienţă şi studii de. J^cialitate. Relaţii la tel. 19-45- 65. (369801) :

• îri conformitate cu legea nr. 137/ 1995 GVP Prodcom SRL

anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea Autorizaţiei de Mediu pentru obiectivul birouri,; spaţii de producţie şi depozit din str. Orăştiei nr. 10. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune Ja sediul APM din Cluj, Călca Dorobanţilor nr. 99. (369802)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995 PROTV Cluj anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea Autorizaţiei de Mediu pentru obiectivul spaţii studio tv, situat în str. Gh. Bilaşcu nr, 109. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Chij, din Calea DoroBantilor nr. 99. (369803) '

• Î11 conformitate cu legea nr. 137/ 1995 Elmont Impex SRL

"anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea Autorizaţiei de Mediu pentru obiectivul birouri şi atelier, situat în str. Piatra Craiului nr. 43. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se , vor depune la sediul APM Cluj, din

f a le a Dorobanţilor nr. 99. '(369804) . ’

• Meditez temeinic Limba Română pentru admitere. Tel. 16- 1547.(369818)• Cedez spaţiu amenajat ca bar +

restaurant. Tel. J9-57-42. (369828)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995 SC Contrast Import Export SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea Autorizaţiei de Mediu pentru obiectivul magazin “Contrast” str. Fabricii nr. 1-3 Cluj-Napoca. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99.(369846) . •

• Tîmplar, îmi ofer serviciile. Tel 16-18-67. (370321) ■

• în conformitate cu legea nr. 137/1995, SC G ino& D JS SRL

.anunţă începerea dem ersurilor‘î ’Jru obţinerea acordului de 0/im pentru obiectivul magazin consignaţie dc jocuri electronice recreative în Cluj-Napoca, str. Roswclt nr. 4, judeţul Cluj. Eventualele sesizări, sugestii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (370341)

• Angajez barmană. Tel 17-06- 91.(370324) ' y

• Angajez cu carte de muncă însoţitoare pentru îngrijire femeie în vîrstă, la tară (în provincie) Tel.16-0140. (369833)

• Căutăm fem eie de serviciu pentru casa scărilor. Tel. 41-41-, 31; 4143-69. (369842)

• Angajez vînzătoare magazin alimentar. Informaţii magazin Lavi-Ione SRL, str. Fabricii nr. 1- 3. Tel 41-1444. (370347)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, SC Ellyanca Cominlpex SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul restaurant cu autoservire în T urda,- str. Republicii n ru 6 , judeţul C luj. ' Eventualele sesizări, sugestii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (370356)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, SC Patiseria Rusalca SRL .an u n ţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu ' pentru obiectivul cofetărie „ terasă în Turda, str. Republicii nr. 37, judeţul Cluj. Eventualele sesizări,' sugestii se depun la sediulA PM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (370357) ■ :

• Pop L idia Emilia, cu domiciliul • necunoscut, fostă angajată a.SC M ucart SA Cluj- Napoca, este chemată în data de 3 decembrie 1996 la Judecătoria Cluj-Napoca, sala 95, ora 8 , pentru judecarea cererii de evacuare introdusă de S>C Mucart SA Cluj-Napoca. (370386) ,

• Vind componente calculator. Montez si fac jipgrâde la PC-uri. Tel 13-34-95 sau 13-0845.(370400) -

• Angajăm confecţionere cu experienţă pentru lucru de export. Str. Salcîmului nr. .37, et. 3 , ' clădirea . nouă , România M uncitoare/ Telefon! 42-69-81 zilnic orele 8-16. (370401); ' '

• Angajăm distribuitor marfa cu dubită sau Dacia papuc acoperită. Tel 43-53-53 seara. (370435)

• Angajăm operator facturare pe calculator, cu experienţă: Tel 19- 47-01 sau 19-47-00, (370449)

• Angajăm casier la casierie centrală, cu experienţă minim 3 ani. Tel 1947-01. (370450) v

• Ofer împrumut. Tel. 19-59-90^- (369715) • —

• îngrijesc copil. Tel 17-56-13. (370416). ;. .

• Caut, pentru împcreclierc, căţea experimentată rasa dog germ an. T el 13-56-11 orele20-22. (370364)

• In conformitate cu legea nr. 1 37 /1995, Kcrekes Arpad anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea A cordului de Mediu pentru obiectivul casă de locuit d+p+m din str. Baia Mare nr. 22, Cluj-Napoca. Eventualele sesizări, sugestii şi reclam aţii se vor depune la sediul APM Cluj, din Calea D orobanţilor nr. 99. (369759)

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Alexa Vasile anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea Acordului dc Mediu pentru obicctivul construcţie casă familială în sat Moara dc Pădure, comuna Băişoara. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea D orobanţilor nr. 99. (369821)- ’ ,

• în conformitate cu legea nr.. 137/1995 Vinczi Francisc anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea Acordului dc Mediu pentru obicctivul branşament apă potabilă pentru imobilul situat în comuna Baciu str. Viilor nr. 173. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii sc vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor rir.99 (369824) '

PIERDERI• AczeHleana pierdut carnet de

sănătate. îl declar nul. (368741)• Pierdut omologare RAR a~

autoturismului Nissan Patrol K160 cu nr. înm atriculare CJ03CFS . avînd seria A 0857410. O declar nulă. (368749) :, • Pierdut anexe la contract de închiriere r i r '. 101672, fişa /de calcul, fişa suprafeţei locative şi proces verbal predare-primire. Le declar nule. (369733)

• Pierdut cod fiscal SNC Rezmives cu nr. 2868293. Se declară nul. (369748)

• SC B. V. II. C. U Impex SRL Cluj-Napoca pierdut certificat de înregistrare fiscală nr? 2874970. Se declară nul. (369765): • P ierdut ca rn e t sănătate pe 7

mimele Pop Silvia. ÎI declar nul. (369768)' :

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Persa Ana. O declar nulă. (369770) '

• Pierdut port acte roşu, cu acte pe numele D aroczi Gilda; Ofer recompensă. Tel. 15-97-44. (369771) . , ^

• SC Copy Bell SRL pierdut stampila rotundă. Se declară nulă. (369782) '

• : Pierdut carnet de student pe numele Ciota A lina Ioană. îl declar nul. (369786)

• Pierdut carte de identitate CJ 01 SWK cu seria A nr. 422705. O declar nulă. (369847)

• SC Unident Servcom Impex SRL pierdut certificat de înm atriculare Ia , registrul comerţuluuir. J12/4700/1994. Se declară nul. (370854)

• Pierdut legitimaţie de veteran de război seria CJ nr. 180505 pe. numele Arion Ioan. O declar nulă. (370319) . — .

• Pierdut contracţde, închiriere eliberat dc ICRAL şi*chitanţa reprezentînd . contravaloare apartament pe numele Macovei Ştefan. Le declar nule. (370327)

> • ; Găsit cîine dalmatian. Informaţii tel 43-24-95. (370438)

DECESE COMEMORĂRI

• D upă o scu rtă şi g rea su fe rin ţă a tre c u t la cele veşnice iubita noastră mamă şi bunică, BOJAN FLOARE (născută Vădan), la vîrsta de 83 an i. în m o rm în ta re a va avea Ioc m ie rcu ri, 27 noiembrie, ora 13 de Ia capela veche a c im itiru lu i din M ănăştur. O dihnească-se în pace! F am ilia îndo lia tă . (369796)

• Cu nespusă d u re re în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scum pei no astre m am ă, so acră şi b u n ică , FĂGĂRAŞ ELENA, în vîrstă de 71 ani, decedată în u rm a unui trag ic accident ru tie r . C hipul b lînd şi d ragostea ci n e ţă rm u rită le vom p ăstra veşnic în inim ile noastre , fnm orm întarea va avea loc în27 noiembrie 1996, ora 13, de Ia casa părintească din Turda N ouă. F am ilia în d u re ra tă . (369838)

• Cu m arc durere şi tristeţe în suflet an u n ţăm încetarea din v iaţă, după o scurtă d a r foarte grea suferinţă, a dragei noastre m ătu şi, TĂNASE EUGENIA (JENY). Slujba dc înm orim ntarc are. loc azi, 26 no iem brie , o rele 12, dc la C apela M arc a C im itiru lu i C en tra l C lu j-N apoca. Dumnezeu s-o odihnească în pace. în veci ncm îngîiaţi, L iana M crgcan şi N cjdet. (370325) .

• C u inim ile zd robite dc d u re re an u n ţăm încetarea fulgerătoare din viaţă, după o sc u r tă şi grea su fe rin ţă , a celu i ca re a fost soţ, ta tă , socru şi bunic, UNGUREAN A U REL, în v îrstă de 67 ani. În m o rm în ta rea va avea loc m iercuri, 27 noiembrie, orele13, în A pahida. A na, M ă rio a ra , V irg il şi D ănuţ. (370381) .

» C u inim ile zd rob ite de durere anunţăm stingerea din v ia ţă a celui ca re a fost cel m ai b u n soţ şi ta tă , TARŢA M A R C E L , în v îrstă de 40 a n i D urerea pe care o simţim este şi răm îne nem ărginită. N u te vom u ita niciodată. Înm orm întarea va avea loc în data de 27 noiembrie, ora 12, în localitatea Aghireş-FabricL V eşnic în d u re ra ţi, soţia A nişoara şi copiii M arcela şi Sebastian. (370388)

• C u ad încă d u re re a n u n ţă m încetarea fu lg e ră to a re d in v iaţă a scum pulu i no stru so ţ, ta tă , socru şi bun ic , BOLDIS LU D O V IC , în v îrs tă de 63 an i, pensionar Electrometal. Înm orm întarea va avea loc în d a ta de 27 noiem brie 1996, o ra 13, de la Capela Nouă a C im itiru lu i M ănăştu r. Familia îndurerată. (370434)

*. C u d u re re în suflet a n u n ţă m că în da ta de 23 noiem brie 1996, la vîrsta de 64 a n i, a înce ta t d in v iaţă , după o lungă suferinţă, bunul nostru soţ, ta tă , bunic, frate, cum nat, cuscru, bun prieten, fost pen sio n ar ICSM Â , FABIAN KAROLY. înhum area va avea loc în 27 no iem brie 1996, o ra 13, în C im itiru l C en trş l. Fam ilia îndoliată. (370444)

• Sîntem alături de colegul nostru dir. cc. Mititean Ioan,' în aceste m om ente grele. S incere condoleanţe din p a r te a com partim entu lu i fin an c ia r contabil Elcctromontaj Cluj. (368743)

• D ragă C arm elita , vă îm părtăşim durerea familiei la decesul tatălui. Dumnezeu să-l odihnească. D r. Bot Rodica, Dispensarul Medical C om unal Baciu şi colegele. (368744) .

• Colectivul de muncă dc la IŢ IM aduce un ultim omagiu celu i ca re a fost CIU PE SORIN. Condoleanţe familiei. Dumnezeu să-l odihnească-n pace! (369730)

• Sîntem alături de familia d -lu i p re fec t Ioan Rus în aceste momente grele. Sincere condolean ţe . Fam ilia A lexand ru A pahidcan. (369732)

• Sîntem alături de familia colegului nostru, mecanic şef Fenzeş Eugen în momentele g re le / S incere condoleanţe. Serviciu l mecanic-şcf,

.proicctare-investiţii-encrgctic (369750)

• Sîntem alătu ri de colegul nostru dir. economic Mititean Ioan, în durerea pricinuită dc m o a rtea ta tă lu i d rag . C olectivul SC ELM E lcc trom on ta j C luj SA.(369761)

• Sîntem a lă tu ri dc verişoara noastră, Anişoara, în marea durere pricinuită dc decesul soţului drag, T ARŢA M A R C E L . Sinccrc condoleanţe. Lenuţa şi Dorcl cu familiile. (370430)

• Sîntem ală tu ri de familia Smoliac în aceste clipe grele, la p ie rd e re a su ro ri şi cum nate i d rag i. Fam iliile O nac, T a t, B aciu , M arţiş şi Vincze. (369822)

• Cu m are du rere în suflet a n u n ţ în ce ta rea d in v ia ţă a scum pei m ele soţii, JE N Y TĂNASE. Veşnic în d u re ra t, soţul Sandu. (370337)

• C u d u re re în sufle t ne despărţim de iub ita noastră so ră , cu m n a tă şi m ătu şă , JE N Y TĂNASE născu tă Uţiu. A mintirea ei va răm îne veşnică în inim ile noastre . Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia Uţiu Vasile din Hunedoara. (370338) v 1

• L ac rim i de d u re re la d e sp ă r ţire a de scum pa şi n ep re ţu ita n o as tră m ătu şă , JE N Y TĂNASE. Nu o vom u ita n ic iodată . A n d o ra , Vanessa şi Vali din C anada. (370339)

• S incere condolean ţe şi întreaga noastră compasiune cojegei noastre , ing. Fenzeş M aria , în aceste m om ente grele p ric in u ite de m oartea m am ei d rag i. C olectivul B iroului POS, SC Elm et SA Cluj. (370348)

• Sîntem ală tu ri de colega noastră ing. Penzeş M aria în m area d u re re p ric inu ită de p ie rd e rea m am ei d rag i. S incere condoleanţe. C onducerea Societăţii E lm et SA Cluj-Napoca. (370349)

• Sîntem ală tu ri de nora şi cum nata noastră , T o riţa , în aceste ' m om ente grele pricinuite de m oartea surorii sale. C ondolean ţe în treg ii fam ilii. O dihnească-se în pace. Fam ilia M arian Vaier.(370384)

• S incere condolean ţe familiei preotului Roman, din Somcşeni, la m oartea mamei dragi. Odihnească-se în pace. Fam ilia M arian V aier.(370385). '

• Ne despărţim cu d u re re de cel ca re a fost p rie ten u l no stru , M A R C EL TA RŢA , p re a devrem e p leca t d in tre noi. S incere condolean ţe familiei îndurerate. Familiile Sarea , L chcne şi P aşcalău .(370389)

• Sîntem cu to t su fle tu l a lă tu r i de d rag a n o as tră A nişoara T a rţa , în nespusa d u re re p ric in u ită de p ie rd e rea fu lg eră to are a so ţu lu i d rag . S incere condoleanţe în tregii familii. A ni şi Ionică S tanciu .(370390) :

• Sîntem alături de prietena n o astră A nişoara T a r ţa , în aceste g rele m om ente ale vieţii, p ric inu ite de m oartea soţu lu i d ra g , M A R C E L . Familia Măricş. (370391)

• Sîntem a lă tu ri de colega n o astră A n işoara T a r ţa în m area d u re re p ric in u ită dc p ie rd e re a n eaştep ta tă ' a so ţu lu i d ra g . P e rso n a lu l TESA de la EM A ghireş. (370392)

• A nun ţăm cu d u re re în sufle t stingerea d in v ia ţă a b u n u lu i n o s tru tă tic , so ţ şi bu n ic RĂCIJŞAN IOAN. Înm orm întarea va avea loc în da ta dc 27.11.1996 la o ra 13 la B iserica O rtodoxă d in Som cşeni (lîngă C ăm in). O d ihnească-se în pace. Familia îndurerată. (368781).

• C u p ro fu n d ă d u re re anun ţăm încetarea din viaţă, p re m a tu r , p r in tr -o m o arte fulgerătoare şi tragică, a celui ca re a fo s t' Ţ A R Ţ A M A R C E L , m aistru la E M Aghireş. Condoleanţe familiei d in p a r te a E xp lo a tă rii M iniere Aghireş. (370393)

■ • S incere condolean ţe familiei, la moartea celui care a fost TA R ŢA M A R C EL. O dihnească-se în pace! S in d ica tu l E . M. A ghireş. (370394) ;

• îm p ă rtă ş im d u re re a şi su fe rin ţa colegei no astre de se rv ic iu , A n işoara T a r ţa , p ric inu ită de decesul soţului său şi colegului n o s tru , M A R C E L TA RŢA . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colegii de la A telierul CentraL (370395)

; • Sîntem a lă tu ri de colega n o a s tră su b in g in er Fodoca A na, la d esp ărţirea de ta tă l socru . S incere condolean ţe în treg ii fam ilii. C olectivu l TESA N apochim SA C lu j- Napoca. (370420)

• Un u ltim om agiu celui ca re a fost C IU PE SO RIN . Sincere condoleanţe fam iliei greu încercate. A sociaţia de locatari d in str. A rin ilo r n r.17, Bl. B6. (370423)

• Sîntem alături de colegul nostru prof. Puşcaşiu M ircea în marca durere pricinuită de trecereâ în nefiinţă a ta tă lu i . d rag . C oţectivul cad re lo r didactice de la Şcoala nr. 17 . Cluj-Napoca. (370424)

• Sîntem ală tu ri dc colega noastră înv. Pintican M aria în m area d u re re p ric in u ită de trecerea în nefiinţă a ta tă lu i - d rag . C olectivul cad re lo r didactice a Şcolii n r. 17 Cluj- Napoca. (370425) /

• R eg re tăm d isp a riţia colocatarului nostru BUZE A T RA IA N . C ondolean ţe familiei. Asociaţia locatarilor din s tr . P. M aio r n r. 6 -8 . (369752) ^

• S-au îm plinit 6 săptăm îni de du rere şi neuitare de cînd su fle tu l b lînd şi iu b ito r al m am ei, bunicii şi străbunicii n o as tre d ra g i, ŞIPO Ş LUCREŢIA -CO DREAN A a trecu t în lum ea celor d rep ţi. : Timpul nu poate şterge chipul tău blînd şi dragostea cu care ne-ai în c o n ju ra ţ. C opiii cu familiile. (369852) ;

• P ios om agiu, neştea rsă am intire neuitatului meu soţ, BOGDA.NFFY T. IIUBA, Ia un an de la tre c e re a în eternitate. Soţia. (367812) :

• S-au scurs 6 ani de durere şi do r dc la decesul dragului nostru soţ şi tată, BUTEANU A U R EL. Soţia şi fiul. (370316)

Vie amintire, un gînd pios,o lacrim ă şi o floare la 4 ani : de la trecerea în e tern ita te a celui cc a fost soţ, tată şi bunic iu b ito r, SIMION RUSU din Giula. Parastasul va avea lo r în 30.noiem brie, la C im itirul d in M ăn ăş tu r. Fam ilia. (370407)

• Azi, 26 noiembrie 1996, se împlineşte un an de lacrimi şi d u re re dc cînd m-a p ă ră s it pcutru totdeauna iubitul meu fiu, PUIU BÂGUŢ, la num ai 45 de an i, în tr-u n trag ic ac­cident ru tie r. Dumnezeu să-l , odihnească în pace. M am a în . veci îndurerată. (370408)

A D E V A R U LC B bjI SPORT marţi, 26 noiembrie 1996 (12)

După minutul 90Inteligenţă timp de

70 minute‘ • 54 este un scor lipsit dc orice

; logică, căzut parcă de pe o altă planetă sau copiat de la o finală dintre două Şcoli Generale, unde

- linia de mijloc se confundă cu atacul, iar faza defensivă este practicată la modul de înţelegere colegială. Este U0 rezultat neconform cu ceea ce se joacă acum în Europa, cu . apărare supraaglomerată, -unde primul obiectiv este de a nu primi gol,

• Pînă în minutul 70, echipa . noastră s-a comportat admirabil,' joc. plăcut ochiului, elaborat,'

deschis, cu acţiuni purtate în mare viteză, cu precădere pe laturile

., terenului şi cu angajări pe centrul apărării adverse. Aşa s-au înscris golurile trei şi patru {Olariu şi Mariş), celelalte trei rezultînd în urma unor faze fixe, : -

La 5-1, “U” nu a mai jucat ~ nimic. Prilej pentru moldoveni de

a forţa “cartea atacului” şi de a reduce, din handicap graţie lui Ceclan, gafa de proporţii, ieşire ; neinspirată, coroborată cu

’ anticiparea greşită a traiectoriei balonului, şi apoi de a lupta pentru egalare (!). Mult nit a lipsit.

* După mecij la vestiare, preşedintele Ceahlăului se arăta nemulţumit de arbitrajul ’ medieşanului I. Biro care, în '

-viziunea sa, ar fi dezavantajat ■ formaţia oaspete. “Nu a sancţionat jocul dur al Clujului, iar golul patru a fost din ofside”. Despre neacordarea în minutul 23 a unei lovituri de pedeapsă în favoarea : lui “i r , fault comis de Lefter asupra lui Mariş, şi a evoluţiei penibile a jucătorilor nemţeni pînă la 5-1, d-nul Ştefan nu a pomenit.

Codin SAM O ILĂ ■

CFR a învins o echipă care nu

putea emite pretenţii

v După ultimul fluier al “centra­lului” Ad. Stoica, care a condus bine partida dintre feroviarii clu­jeni şi ÎJnirea Alba lulia, riu am' ratat prilejul de a lua scurte decla- : raţii celor doi antrenori principali.: ; Adrian Coca (CFR): “Â fost

. o partidă plăcută, chiar dacă terenul a fost foarte greu, solicitant din punct de vedere fizic. Am jucat în compania unei echipe care, chiar şi farâ cinci titulari, a prestat un joc foarte bun şi ne-a pus destule probleme. Un punct cîştigat de noi a fost reintrarea lui Minteoan, dar mă nelinişteşte starea de oboseală arătată de echipă, o- stare care nu ar fi trebuit să apară deja. Va

. trebui sâ pun mai mult accent pe pregătirea fizică colectivă şi individuală,-' ;> Rezultatul a fost unul echitabil, iar victoria obţinută de noi, una pe merit”. ;. Iulian Nichimiş (Unirea Alba lulia): “Am fi putut să plecăm cu un punct de la Cluj, dar lipsă lui Pusztai, Marina, Opriţa, Bedreagă. şi Chivu s-a simţit. Chiar şi aşa, consider că am jucat bine, deschis. Dacă marcam pînă' la pauză, probabil că altul ar fi fost rezultatul final. Majoritatea jucătorilor nu au prea jucat pînă acum, iar cel mai bun exemplu esle Furdui, care nu a mai jucat de opt luni de zile. în aceste condiţii nu puteam emite pretenţii”. - ■ v

Cristian B A R A *

F.C. Naţional liderul D.N. IDuminică, la lumina reflectoarelor, pe stadionul din Cartierul I

Cotroceni, Naţionalul şi Steaua s-au întîlnit pentru a-şi disputa fotoliul | de lider a campionatului şi implicit titlul de campioană de toamnă, i Partida s-a desfăşurat în condiţii vitrege, ceaţă, gazon extrem de moale, pe alocuri mocirlos, şi ea a revenit in extremis formaţiei * antrenate de Florin Halagian.. Scorul a fost deschis de Damian | Militaru,'bancarii egalînd graţie acţiunii lui Luţu, finalizată cu mare | noroc de Savu. In ultimul minut de prelungire (92), vedeta i Naţionalului, Radu Niculescu marchează golul victoriei şi... Naţionalul este campioană~de toamnă. La partidă au asistat aproximativ 18.000 I pen.);

Fotbal internaţional19:. Franţa

• Paris St. Germain - Marseillc 0-0;• Montpellier - Nantes 2-2 (Sauzee 33’ pen., Bakayoko 63' - Feni

19, NDoram 61' pen; ' v■ « Monaco - Nancy 2-0 (Ikpeba 36’, Collins 65’); ' . ,

• Cannes - Caen 2-0 .(Abou 25', LeRoy 78');Lens - Strasbourg 1-2 (Dehu 49' pen., - Zitelli 54', Baticle 67

de spectatori.C.S.

P a s e s u b i e c t i v e

Milan- Inter sau

sfidarea valorii!' ' Lupta şi forţa au sfidat şi

ucis jocul şi valoarea. într-un asemenea mare derby!

» Din motivele de mai sus socoţesc. derby-ul unul modest. Argumente: mult prea multe pase greşite, durităţi, cartonaşe, ratări elementare, ţineri; împingeri, prea puţine şuturi şi idei în joc. Un amendament! S-a jucat şi pe un teren bun de răsădit ceapă!

• Scor de drept: 3-1 sau 4-1 pentru Milan.

• Milan joacă încă fără antrenor, nu se simte mîna lui. Şi fară Davids, acest mic Don Quijote, care n-a făcut nimic. Cam la fel Boban... '- - * Inter rămîne - cum am mai

spus - o echipă în care fiecare jucător... joacă altceva. Fiecare cu partitura lu i! Nu e o echipă, ci vreo 7-8 valori, care dau puţin faţă de ceea ce pot! Apărarea în linie e o varză a la Cluj! ■

• Zamorano slab, ca de obicei, stă zadarnic Ia pîndă. Uneori mai păcăleşte şi atît.

• Baggio şi Boban au oferit egalul Interului! ’Viore l CACOVEANU

Lyon - Bordeaux 2-2 (Caveglia 9 ', Giuly 21’ - Ba 14', Diawaa 49’); • ...■ V.,.

• Le H avre- Lille 0-0;• Metz - Nisa 1-0 (Adam 69'); .• Auxerre - Bastia 1-2 (Lepaul 5' - Drobnjak 28’ pen. 70');• Guingamp - Rennes 1-0 (Jozwiak 26');Clasament: PSG 39, Monaco 38, Bastia 33, Bordeaux 31, Metz31,

Strasbourg 31, Auxerre 29, Lille 28 etc.R.C.M.i

Spania - Primera Division -14, vs. * ^ .. y 4a / „ hlul

Cursa de urmărire dintre FC Barcelona şi Real Madrid continuă,

Divizia B de fotbal. Seria a IV-a -18

Deşi a jucat, Industria Sîrmei profită de rezultatele etapei

Liderul; UMT, ca şi o altă candidată la promovare, Şoimii, au pierdut în deplasările lor de la Ştei şi respectiv Timişoara, astfel că ISCT-ul, care a stat şi-a păstrat situaţia în clasament, avută după etapa trecută; In aceste condiţii răm îne ca ultim a etapă să stabilească “cam pioana (ie

-toamnă” , şi d istanţa dintre principalele candidate la promovare. S ticla Arieşul a reuşit, pe teren propriu , o preţioasă victorie care-i era foarte necesară în lupta pentru supravieţuire. De rem arcat ofensiva echipei FC Bihor, care de ,4 etape nu a cunoscut înfrîngerea şi a scăpat de ultimul loc. Mare surpriză la Cugir unde

gazdele, Metalurgistul, revine la comportarea oscilatorie avută în campionatul trecut: ;

V Rezultatele etapei:: Sticla Ariesul Turda - Mobila

Simleul Silvaniei 2-1; Minerul . Stei - U.M.T. 2-0; Motorul I.M.

Arad - Phoenix Baia Mare 2-1; WestPetrom Pecica - Astral Deta

. 4-2; Mecanica Mîrşa - Minerul Baia Borşa 4-0; CPL Arad - FC Bihor O radea 2-4; V ictoria Viitorul Oradea - Armătura Zalău 2-4; Metalurgistul Cugir - FC Telecom Arad 1-2; Electrica Timişoara - Şoimii Sibiu 1-0. I.S.C.T. a stat.

CLASAMENTUL „1. UMT 17 37-18 392. ISCT 17 26-11 39

3; Şoimii . 17 28-16354. Armătura 17 27-18325. Min. Ştei . .17 38-22316 . Metalurgistul "17 25-25 297. Electrica . 18 27-26258. ASTRAL 17 22-23 239. W.P. Pecica 17 29-44 2210. FC Telecom 17 20-26.2111. Phoenix 17 34-28 2012. Victoria 17 28-28 2013. Stic, Arieşul 17 31-412014. Mot. IMA 17 28-30 1915. Mobila 17 21-36 1916. FC Bihor 17 21-271817. CPL 17 16-301818. Mecanica 17 19-221719. M. B. B orşa'17 22-28 17

U ltim a etapă a turului

Sticla Aricşnl Turda -

Mobila Simlcnl Silvaniei

- 2 -1 (2 - 1)Pe o vreme ploioasă cei circa

200 de spectatori, iubitori ai _ _______ ______fotbalului turdean au asistat la un | dar Deportivo la Coruna rămîne în expectativă. în urma rezultatele; joc antrenant cu bune faze de ( etapei a 14-a Real Madrid a făcut schimb de locuri înjclasamentci

catalanii, trecînd pe prima poziţie,Rezultatele etapei: ,• Athlctic Bilbao - FC Barcelona 2-1;• Extremadura - Sporting Gijon 1-2; ’ ■'• Real Madrid - Valencia 4-2;

. • Celta Vigo - Sevilla 4-2;. • Deportivo la Coruna - Logrones'4-1; ■ :

• Hercules Alicante - Compostela 1-0;• Real Betis Sevilla - Tenerife 3-1;• Rayo Vallecano - Zaragoza 1-1;

- * Ovjedo - Real Sociedad 0-0; . '• Espanyol - Racing Santander 0-0; ,

•: «Valladolid - Atletico Madrid s-a disputat ieri, la închiderea ediţiei rezultatul neparvenindu-ne.

Clasament: Real Madrid 32, FC Barcelona 31, Deportivo la Coruna 30, Betis Sevilla 26, Athletic Bilbao 24, Valladolid (uri joc mai V puţin) 23, Racing Santander 22, Atletico Madrid (un joc mai puţin) I 21, Real Sociedad 21; Celta Vigo 20, s.a.m'd. s i

/ ' C . B . ^italia - Seria a-10-a rEtapa-cu numărul 10 a cclui mai tare campionat din lume a

scorului. Marchează Văscan, cu i consemnat rezultate care au dus la o configuraţie a clasamentului cel capul, din zona careului care puţin ciudată: Vicenza 20 de puncte,- Bologna şi Inter 19, Juventw indică punctul de la'-llm. ; I (un joc mai puţin) şi Napoli 16, Sampdoria, Roma.JMilan, Perugia

‘Repriza a doua aduce în teren I cîte 15, Fiorentina 14, Parma 13, Udinese (un joc mai puţin), Lazic două echipe plouate bine, dar | şi Piaceriza 12, Atalanta 9, Cagliari 8, Verona 6 , Rcggiana 4. hotărîte să învingă vitrigiilc i Rezultatele etapei: , .vremii. Pe alocuri reuşesc'acest [ | * Milan - Intemazionale 1-1; 1 >

| • Cagliari - Napoli 1-1;. • Bologna - Atalanta 3-1; *• Fiorentina - Piacenza 1-1; - -• Lazio - Sampdoria 1-1; •, -. ;■ .... .

' • Parma - Roma 0-0; '. ■ v ■ •••••“ '■ ; "■1 •• Perugia - Verona 3-1; " / . • " . ■ . V

, • Vicenza - Reggiana 2-0; ■ . ... - . , ■ / ’Udinese - Juventus partidă reprogrâmată pentru data.de II

decembrie. - '■ ■ .

poartă. Echipa antrenorilor Boca ‘ şi Bălă începe să joace altceva. I

în minutul 25 al meciului, | Vitan lucrează o minge pe partea i stingă a terenului, pătrunde în careu şi lobează mingea peste I portar. Este 1-0 pentru Sticla | Arieşul. Meciul curge spre o |. singură poartă, cea a oaspeţilor, . sticlarii turdeni ratînd noi ocazii prin Căpuşan 1 (lent în aceasta I partidă), Fărcaş şi omniprezentul | V, Rus. |

în minutul 40 se va înscrie şi - J al doilea gol al turdenilor, V. Rus execută impecabil o lovitură liberă de la marginea careului de 1 6 'm făcînd tardivă intervenţia^ portarului advers, v . ,

Mobila iese la contraatac, ia r : în minutul 45 reuşeşte reducerea :

lpcru. Asistăm, în această a doua I parte, la im joc frumos, cu bune j faze de poartă. Ratează copilăreş- | te din bune" poziţii V. Rus (55), . Fărcaş (63) care şutează în bară ‘ o minge din zona careului de I cinci metri, Sărmăşan (67) şi din, | nou Fărcaş în minutul 75. Oaspe- i ţii au o singură ocazie în această . repriză, cînd în minutul 90 Gheti I şutează cu puţin pe lîngă poartă. |

Am asistat la o partidă | agreabilă cu multe faze de poartă |

C.B.IGermania -15

VFL Bochum - Monchengladbach 2-0 (Donkov 15', Kozle 551): în care vio.ara principală s-a 1 • Karlstuher j JJusseldorf 2-0 (Keller 64', Dundee 777; dovedit a fi, de această dată, I • Werder Bremen - Borussia Dortmund 0-4 (Chapuisat 30', Herlicl formaţia turdeană! ’ | 35’, 39’, Pfeifenberger 63’ autogol);

Brigada de arbitri din Bistriţa | * Koln - Hamburg 2-2 (Polster 3', Gaissmcyer 83' - Salihamidzk condusă de 1. Voica a condus , 4', Kmetsch 22');u rm ătoarele’ formaţii: S tic la ' * Bayern - Hansa Rostock 2-1 (Bassler 31' pen., 4 3 '- Akpoborie Arieşul: Mezei - Podar, Fărcaş, | 64');Moldovan, Căpuşăn I, Cărbune, | * Arminia Bielefeld - Freiburg 2-0 (Kuntz 2', Reina 73');

u iiiu id Cldp<. a iuruiui Vitan, Felner, Rus, • Schalke 04 - Munchen 1860 4-1 (Mulder l4 ’, Wilmots jT,(miercuri 4 decembne): Şoimii ; Ti,r. m D’ . . I Anderbru^e 73’ nen.: Max 77’ - Winlcler 45 'V -i. i " ; / - 'Minerul Ştei, UMT - Motorul

' IMA, Phoenix - W. P. Pecica, ASTRAL - Mecanica/Minerul B. Borşa - CPL, FC Bihor - Victoria,1 Armătură - Sticla Arieşul, Mobila - Metalurgistul, FC Telecom - ISCT. Electrica stă.

Eugen HANG ■

Iurişniti (au mai jucat: Peter şi Cucerzan). M obila Şim leul S ilvan ie i:. Boer - Szabo, Cherecheş, Petho, Bărtuş, Opre, Gheti, Văscăn, Pop, Chiş, Lat (au mai jucat: Şoproni, Erdei şi

; Sărcă).Vasile MUREŞAN ■

Anderbrugge 73’ pen., Max 77’ - Winkler 45'); -• St. Pauli - Leverkusen 3-1 (Truelsen 7', Drilîer 15’, Woms 791

autogol - Sergio 87'); . , : '• Duisburg - Stuttgart 3-1 (Osthoff 7’, Vana 48’, Zeyer 78' - Elber

i');Clasament: Bayern 32, Stuttgart 30, Dortmund 30, Leverkusen 30,

Koln 26, Bochum 26, Karlsruher 24 etc. •.

R.C.M.I

Niciodată de cînd jucăm fotbal (şi o facem de mult, de cînd puricele purta potcoave de fier şi sărea cam cit sare M arius Focşanu la duelurile aeriene) nu am cunoscut o . asem enea înfrîngere m onstruoasă. Am reuşit să ne şifonăm prestigiul

^cucerit în “Cupa Presei”, dar nu datorită celor ce au jucat vineri la Dej, ci pentru că o grămadă , din oamenii noştri au preferat tihna oraşului în dauna deplasării - la Dej. Să-i nominalizăm: Dan Brie (după semifinala cu NCN, “ Zimbrul” a părăsit echipa, imbrăţişîrid o v iaţă complet nesportivă), Dorinei Simon (sora lui nu-i mai dă voie să joace cu noi), Mihai Blaga (copleşit dc anii pc carc îi împlinea în ziua meciului, a e z i ta t .s ă facă

deplasarea) şi C risti Bara (singurul ce a primit învoirea

; antrenorului). Atunci, oare de ce nu ne miră scorul final?

Cu toate acestea ar fi trebuit . să cîştigăm. Ghinionul nostru a fost că nici măcar nu am reuşit să ajungem la ora meciului în Dej. Jumătate din echipă a ajuns cînd scorul era deja 3-0 la masa verde, iar cealaltă jumătate de-abia la pauză, cînd era 5-2. în prima parte a jocului ne-am comportat, totuşi, onorabil. Am primit cinci goluri (toate purtînd semnătura domnului d irector Gheorghe Benea) în timp ce noi am reuşit să înscriem de două ori. Dezastrul a venit abia Ia pauză. Sincer vă spun, dc la 10 în sus ne-am plictisit sâ mai numărăm golurile. E drept, am avut şi noi momente

bune, dar ele nu totalizează mai mult de două-trei minute. Ne-a surprins forma în care se afla Bogdan Eduard şi de aceea am răscolit'folclorul şi i-am cules o baladă pe care v-o prezentăm în premieră:

să intre doar în poarta noastră, am fi nedrepţi dacă nu v-am prezenta şi balada lui Marius Focşanu, un trubadur al castelelor na ţionalizate , un . veşnic îndrăgostit de tot ce-i rotund:

“Aho, aho gîndea mocanu’, ,

“M em oriabilul durerii”• "Someş Dej" învinge la scor "Adevărul" •

“Bogdan, Bogdan, Bogdănel, Vîrf de-atac, tras prin inel (de

butoi, n.r.) •■ Cînd spre poartă el’pornea

Nimeni nu-1 putea oprea, Noroc că des se-mpiedeca

.Iară mingea n-o vedea!” Ajunşi în acest punct, de

evocare a sferei ce se încăpăţîna

Iară-i la balon Focşanu Vaca de o-j mulge mine’ Mingea tot acol’ rămîne!”. Jocul cu pase nu am reuşit să

i-1 explicăm lui Marius Focşanu. El ştia una şi bună: că rolul m ijlocaşulu i e să scoată adversarii din joc. Dar rolul fotbalistului care-i atunci? Nu să

- joace fotbal? Totuşi, să nu-i judecăm prea aspru pe cei doi. înainte de meci, văzîndu-1 că se ţine dc fălci, l-am întrebat pe Bogdan Eduard: “Şi ce ţi-a spus medicul stomatolog?” , “Mi-a spus că am un dinte bun, dar restul trebuie să-i scot!” ., Cît despre Focşanu, el a fost felicitat după meci (doar) de adversari. Păi cum să nu-1 felicite, cînd le-a oferit atîtea mingi pe tavă!

S-a dovedit ştiin ţific , prin studii aprofundate, că atunci cînd.o echipă începe rău, termină şi mai rău. S-a dovedit ştiinţific, că mai bine nu ne prezentam la Dej şi răm îneam cu g lo ria unei înfrîngeri la doar trei goluri diferenţă. Aşa, nu avem ce să facem şi vă prezentăm şi ultima baladă, culeasă 'în scîrbă, cea a

lui Codin Samoilă:“Halda mamă să mă vez Adversari cum mai dribict Ce citeşti tu să nu crez’ Important e că driblez”. Ne-am ocupat prea mult de W

şi am omis să vorbim şi desptf . adversari. Dar, ce am mai p«W spune în contextul în care ne-n bătut de ne-a sunat apa în cap? Iarăşi ne-au dominat, atît în te1** cît şi în afara lui. S-au pregătit din nou extraordinar şi n* ”11 toate aprecierile noastre.

După ce ne-a bătut şi şi U nirea Dej, mai avem-' singură speranţă: CFR Cluj. Cr» că în faţa domnului Martin et co- am putea cîştigă şi noi, măcarn* meci.

Mihai HOSSU*

A D E V Ă R U L ]cfle CBmI Im marţi, 26 noiembrie (996 SPORT

E c o u r i la . ..

R o m a n i a - B e l g i a

^ *■» Of/■ < o

r*- V . i;\

"Belgia a fost o necunoscută pentru noi”

Neculae POP (Rom ânia, an treno r principal): "Felicit adversarii pentru contribuţia adusă la spectacolul sportiv, la realizarea unui bun spectacol voleibalistic. Belgia a fost penlru noi o necunoscută, n-am ştiut nimic despre această echipă, am avut doar formularul CEV, care cuprinde. înălţimea, greutatea şi numărul de pe tricouri. Ca să revin la echipa noastră, îmi. felicit jucătorii pentru modul în care au abordat partida şi pentru modul în care s-au implicat în joc. Felicit publicul,

-spectatorii clujeni, foarte buni cunoscători de volei, care au creat o atmosferă propice victoriei. Iar de remarcat îi remarc pe toţi. Fiecare şi-a adus o contribuţie însemnată în şi la obţinerea victoriei”. ’ " ’ ■ ■■

"Practic, echipa nu este construită”

Julien VANDEVOVER (Belgia, antrenor secund): ”Crcd că am jucat în faţa unui adversar foarte puternic. România nu a geeşit, noi însă da, Ia serviciu, în atac, care nu a fost destul de presant. Lucruri ce explică de ce nu preâ'am făcut puncte, - Echipa este nouă, se lucrează împreună numai de o săptămînă. Practic echipa nu este construită. A fost dificil să jucăm şi din . cauza publicului, fără să-l acuz, care a-creat o presiune' defavorabilă echipei noastre. Wijsmans este încă junior, el are L 19 ani; a.debutat astăzi în naţionala Belgiei, este considerat, marea speranţă a voleiului belgian”. , . ' •

Preliminarii C .M .’98Voleiul mondial să grăbeşte. Nu s-au încheiat încă

Preliminariile C.E. pentru Olanda 1997, şi diriguitorii se gîndesc deja la C.M., masculin şi feminin, ce se va desfăşura în Japonia,3-29 noiembrie' 1998. Echipa masculină a României face parte din grupa I, împreună cu Bulgaria, Spania, plus locul 2-din subgrupa D (Ungaria, Slovacia, Belarus şi Bosnia-Herţegovina).

Echipa fem inină a România va 'ăvea ca ad v ersa ră1 Azerbaidjanul, în subgrupa E. în caz de victorie, România va face parte din grupa D, grupă ce mai cuprinde naţionalele Rusiei, Cehiei şi..,Franţei.

Demostene- SO FRON Foto; Io n P E T C V

C Â L Â R I E

D e t t o r i s e i m p u n e î n C u p a J a p o n i e i

Una din cele mai bine plătite curse hipice din lume, (a treia după Dubai Cup şi Breeder’s Cup), Cupa Japoniei organizată la Tokyo s-a încheiat cu victoria “coif-ului irlandez “Singspiel”, antrenat în Anglia şi călărit d e . italo-englezul Frankie Dettori, care s-a impus cu un “nas” în faţa favoritului publicului, calul' japonez “Fabulous La Fouine”

Favorit îna in tea cu rsei, “H elessio” (c îş tig ă to r în octombrie al lui Prix de l’Arc de Triomphe) a terminat Ta egalitate pe locul 3.

Rezultat: 1. Singspiel (F. D ettori); 2. Fabulous La Fouine (M. Matsunaga); 3. - Strategic Choise (T, Quinn) & Helessio (O. Peslier)

RCM

M a s t e r s - u l d e la H a n o v r aF I N A L A Ş i - A M E R I T A T T O Ţ I B A N I I !

'Turneul Campionilor de la Hanovra a luat sfirşit. Şi s-a terminat, am putea spune, apoteotic,; cu o finală de zile mari, cum rar ne este dat să vedem. O partidă în cinci seturi, dintre care trei încheiate la tie-breack, cu răsturnări spectaculoase şi un public de-a dreptul... latin. 'V;..-.-- 1

Pete Sampras a trebuit să înfrunte totul. Suprafaţa de joc gîndită pentru Becker, 20.000 de spectatori care şi-au înconjurat frenetic

favoritul şi, nu în ultimul rînd, un adversar redutabil. A învins în cele din urmă Sampras care încheie pentru a patra oară consecutiv anul ca numărul 1 mondial.

Astfel, după 4 ore şi zece minute scorul final ă fost 3-6, 7-6, ,7-6, 6-7, 6-4 în favoarea americanului. • • '

. . Cristian BARA

B o r i s B E € K E RData naşterii: 22 noiembrie

1967 ’ oLocul naşterii: Leimen,

Germania ' ‘R ezidenţa:! Munchen, y

Germania : ' ,înălţime: 1,90 metri ; Greutate: 85 kilograme Dreptaci ■ - . Valoarea premiilor cîştigate,

în întreaga carieră: ' ,19.528.395 $Cea mai bună poziţie ATP: |

1 (28 ianuarie 1991) I

- r ~ f

tr

P e te S A M P R A SData naşterii: 12 august

1971Locul naşterii: Washington,

S.U.A.Rezidenta: Tampa, Florida,

S.U.A. - ' înălţime: 1,85 metri Greutate: 77 kilograme " Dreptaci •Valoarea premiilor cîştigate

în întreaga carieră:21.859.428 SCea mai bună poziţie ATP:'

1 (12 apriUc 1993) .

* ,rîV*«'A. ‘ V

M e w Y b r k ; G R A F - p e n t r u c s 5 - a o a r ă !

Finala de la Madison Square Garden a opus tinereţea experienţei: numărul 1 mondial contra... viitorului nr. 1; A învins (de data aceasta) Graf, după o luptă de 2h 59’ care în final a căpătat accente patetice. Campioana germană:a început atent; menajîndu-şi genunchiul stîng, şi-a adjudecat setul de debut, apoi şi pe ăl treilea (cu 6-0 !), pentru ca în cel de-al patrulea să fie la un pas de a pierde la fel de clar, Ilingis conducînd cu 5-1.'Steffi a revenit la 4-5, profitînd de crampele adversarei sale, dar elveţianca a reuşit să împingă finala în 5 seturi,, rămînînd cu satisfacţia-că a cucerit inima sălii. Pentru că îniiltimul act nu a fost decît figurantă, Graf reuşind un 6-0 sec ce i-a adus al 5-lea Masters: 6-4, 4-6, 6-0,-4-6, 6-0. , ■ , - -

, în proba de:dublu finala şi-au disputat-o Ârantxa Sahchez/Jana Novotna (favoritele.nr. 1 trecînd cu 6-2,6-2 în semifinale de McGrath/ Neiland) şi Lindsay Davenport / Mary-Jo Fernandez (7-6, .6-3 cu Gigi Fernandez/ Zvereva, finaliste le de anul trecut). Pentru deţinătoarele titlului era ultima apariţie împreună, necazurile trăgîndu- li-se de la turneul olimpic, unde Novotna a criticat-o pe Sanchez pentru abuz de proteste în partida directă la simplu. Cele două s-au întilnit şi în sferturile actualei ediţii; Novotna întreeînd-o cu 6-0, 6-3. Despărţirea a fost să se producă cu o înfrîngere, americancele reuşind să se impună cu 6-3, 6-2.

; ; Radu C. M U N TEA N U

P o r t r e t în m iş c a r e

V a s i l e M o r o v a n

Născut la 15 iunie 1970 în satul M iceşti,, com ., Tureni, Vasile Morovan are la bază absolvirea şcolii profesionale. A;început boxul la 14 ani, sub. bagheta antrenorului Vasile Mîrza, la Carbochim Cluj. Junioratul nu i-a adus nici o performanţă deosebită, dar, odată cu trecerea la senjorai, reuşeşte cucerirea titlu lu i naţional la categoria 63,5 kg.- în anul 1990, în timpul

satisfacerii stagiului militar, este luat de Dinamo Bucureşti şi are şansa de a-i avea antrenori pe C a lis tr a t . Cuţov şi V alentin Vrînccanu.

în anul 1990 îşi recucereşte titlul cîştigat în anul precedent; iar apo i, timp d e ’ trei ani consecutiv cucereşte locul întîi la categoria 67 kg.

Un, fapt in teresan t, fă ră . precedent în boxul românesc, s-a petrecut în anul 1991, atunci cînd Vasile Morovan ar.fi trebuit să lupte în finală chiar cu.fratele ; său , V iorel M orovanr.C um regulam entul nu perm ite disputele între fraţi, ambii finalişti au fost declaraţi învingători.

Urmează un accident stupid la degetul mare de la mîna dreaptă care a necesitat o intervenţie chirurgicală ce l-a obligat la o pauză competiţională de 2 ani. Între timp urmează şcoala de subofiţeri de la Slatina, avînd în

. prezent gradul de plutonier. Tot în această perioadă s-a căsătorit şi acum are o fetiţă.

Reluarea activităţii o face la Carbochim, de data aceasta sub îndrumarea antrenorilor Liviu Baciu şi Vasile Trif, recupferînd pas cu pas terenul, pierdut.

Cîştigă locul I la “Turneul Primăverii" şi la tradiţionalul turneu “Cupa M atrâ” din Ungaria.

Dintre performanţele pe care le-a realizat în perioada în care a boxat pentru Dinamo amintim: Campion mondial la “Olimpiada poliţiştilor” în 1991, vicecampion balcanic în1990 locul I Ia turneele internaţionale din Bulgaria, Finlanda, Germania, locul II Ia “Centura de Aur” Bucureşti- 1992, locul I la “Mănuşa L ito ra lu lu i” şi locul I la “Turneul Primăverii”.

\ E ste m aestru eiperit al sportului din anul 1992,

Toate aceste performanţe au fost posibile şi datorită sprijinului acordat de către Poliţia municipiului Cluj prin-' col. Virgil Ardeleanu şi maior M arian-O lteanu, iar de-la^ Carbochim prin directorul economic Laurenţiu Onuţ.

Coriolan IU G A

Popicăresclc din Gherla

victorioasev - în cadrul penultimei etape a

sezonului de toamnă, la sfîrşitul săptămînii trecute, în cadrai diviziei A la popice feminin s-au întîlnit Ia

. Gherla, Constructorul din localitate şi Voinţa Timişoara. Evoluînd foarte bine, gazdele aii cîştigat cu 2355 - 2103 (6 - 0). Cele mai bune

' jucătoare s-au dovedit Ana Bartac cu 406 p.d., Iudita Beiciu 399 p.d. de la Constructorul şi Ebel cu 388 p.d. de la Voinţa. :;-

De săptămîna trecută, echipa din Gherla are o nouă antrenoare, în

-postura fostei jucătoare din anii ’70, Elisabeta Racz. SZ. Gs.

Jadia se pregăteşte să devină mamă!

■ Nadia Comăneci s-a hotărît să părăsească scena la exac t' douăzeci de ani de la răsunătorul succes repurtat în Sala Forum din Montreal, la Jocurile Olimpice din 1976. Anunţul retragerii a fost făcut la Paris, următoarea etapă

' europeană a trupei Connor după - Bucureşti. M otivul? Vrea să^- dev ină mamă. Sentim ent omenesc, gingaş şi mai ales firesc pentru oricine, darmite pentru aceea care şi-a petrecut toată viaţa

. în sala de gimnastică. . C. S.

Nu sînt de acord cu peiorativul de “tembelizare”. Nimeni nu ne sileşte să privim şi nimeni nu ne opreşte să apăsănJ pe buton. în schimb multe şi diferite sînt binefacerile televiziunii. Informare, divertisment, cultură sînt doar cîteva din obiectivele pe care le Poate realiza.

în domeniul'sportiv ea, televiziunea, poate face - ş i,face .- Minuni. îţi aduce în casă imagini senzaţionale din cele mai diverse competiţii, de la cele olimpice pînă la întreceri şcolăreşti sau crosuri populare.

Mă gîndesc, deseori, că se poate face încă mai mult. Adică să completeze setul de imagini - spectacol pentru privitori - cu

Mtagini şcoală. Să fiu mai explicit. Televiziunea poate fi şi o catedră de învăţare; de predare sau de perfecţionare a unor discipline sportive. Acum vreo cîţiva ani, Jon Ţiriac a avut cîteva excepţionale emisiuni de iniţiere -.în ţcnis. El explica şi apoi demonstra loviturile cele mai importante, le executa corect, crea0 imagine autentică despre modul optim al unei exccuţii tehnice. -

Mulţi copii, tineri;adulţi au stat pironiţi în faţa micului ecran şi apoi au înccrcat să aplice practic cele văzute. Aceste lecţii ale lui Ion Ţiriac cred că s-ar putea relua cu mare eficienţă.

CIVILIZAŢIE şr SPORTPOATE CĂ AR FI BINE»*§

' Cei care iubesc tenisul cred că au fost încântaţi văzînd filmul p e 1 care televiziunea noastră Ua transmis de cîteva ori, despre şcoala de tenis din SUA a lui Nick Boletieri. O adevărată academie a realizat italianul'acolo şi din ea au ţâşnit mari campioni - de la Agassi la ' Sampras. Acest film ar trebui prezentat şi comentat în fiecare lună la orc diferite, pentru a fi văzut de cît mai mulţi copii. s

Copiii şi tinerii'de azi sînt atraşi de artele marţiale, de culturism, unii ar înclina şi spre înot sau schi, dacă posibilităţile materiale­

le-ar permite. Avem atîţia specialişti în arte marţiale, culturism, schi sau înot - specialişti de elită - chiar în oraşul nostru care ar putea realiza emisiuni atrăgătoare. Unii dintre ei chiar au filme realizate în scopul iniţierii sau perfecţionării într-o, ramură sportivă. Ar trebui doar solicitaţi.

Să recunoaştem că sînt destule ore ocupate de televiziunile naţionale, de cele particulare sau locale, cu emisiuni pline de plictiseală şi rutină. Emisiuni neinteresante, ca să folosesc un eufemism. ,

Dacă micii spectatori tot se uita la televizor destul de mult timp, n-ar fi mai bine să vadă - uneori - în loc de filme stupide pline do violenţă şi acuoralitatc - secvenţe şcoală - de marc frumuseţe din unele discipline sportive?

Ar fi un prim pas spre stadioane, săli dc sport, bazine de înot. Şi n-ar fi rău delocf Dimpotrivă.

D orin 'A L M Ă S A N

/VOb=.\££&.IR[ ILSK- ECONOMIA marţi, 26 noiembrie Î996 (14]

N e p u n e m s i n g u r ir 1

I I I

' | Sînt multe lucruri-greu de | înţeles în mişcarea economiei I româneşti. Dacă vrem să ne* dezvoltăm, să progresăm, să ne I înscriem în cursul firesc al | lucrurilor - .ş i cine-n-ar vrea.■ acestea -. de ce ne punem î piedici unii altora? Scriam, cu I mai bine de un an în urmă, | despre situaţia de la Fabrica de I cherestea din Poieni din cadrul . S.C. “Transilva” S.A. (fosta* IFET), care independent de ea I nu se .poate înscrie în | normalitate. Adică produce■ cherestea de diverse specii dc [m asă lemnoasă şi stă în■ depozite mult prea mult. Stocul | depăşea, la un moment dat,| valoric, 2 miliarde lei. Să nu■ vinzi marfă dc atîtea miliarde,* luni de zile, este contrar I oricăror reguli scrise şi nescrise | ale economiei de p iaţă, a | afacerilor în general. Sînt bani* blocaţi care, nerulîndu-se, nu* aduc profit; sînt bani blocaţi şi I în locul lor trebuie aduşi alţii - | prin îm prum uturi bancare■ pentru a plăti furnizorii şi J salariile.I Fabrica realizează multă | cherestea din răşinoase, fag,| alte specii pentru export şi piaţa■ internă (care s-a îngustat foarte■ mult în ultimii şase ani). Cum I exportul, în acest domeniu.| continuă să fie dirijat prin aşa-■ zisele coniigente şi licenţe,- producătorul direct este la* cheremul unor mafii. Nu sînt | împotriva funcţionării unor | societăţi com erciale a specializate pe -anumite ® exporturi, în situaţia în care- I afacerile ' sînt corccte si

î n r o a t e ■transparente. Numai că după 1989 a apărut un furnicar de SRL- uri “căpuşe” cafe nu fac altceva decît să intermedieze.- Fac ceea ce ar putea face, chiar mai bine, societăţile com ercialeproducătoare, sau în cazul • materialului lemnos una sau mai mylte firme de comerţ exterior cu participarea, în calitate de principali acţionari, societăţi specializate în exploatarea şi ' prelucrarea primară a masei

lemnoase.Situaţia de lâ Poieni continuă

să fie în zona nefirescului din cauza pâliticii de acordare a licenţelor care se face, de cele mai multe o ri,;pe criterii mai puţin ortodoxe. Dl ing; Gavril Costea; şeful fabricii, ne spunea că în a dpaa'jumătate a anului a fost practic stopat exportul de cherestea. Licenţele au ieşit la sfîrş it " de octom brie, iar definitivarea contractelor s-a

rea liza t la început de noiembrie. Aşa că au mâi rămas 50 de zile pentru a rea liza exportu l de pe o jumătate de an.

Nu trebuie, neapărat, să fii specialist pentru a înţelege consecinţele unei-astfel de situaţii. Produci ce crezi că s-ar cere şi te trezeşti cînd ai contractul în faţă cu altceva. Dl ing. Costea ne spune că fabrica are în stoc 1.000 mc cherestea de răşinoase, din •care doar 400 mc se înscriu în p revederile contractelor apărute după 1 noiembrie a.c.: şi 1.500 mc. de 'fag, cu specificaţii contractuale pţntru aproximativ 800 mc,- •

Va fi destul de greu în perioada care urmează deoare­ce s-a intrat într-o criză de masă lemnoasă. Am constatat acest lucru văzînd depozitul de buşteni, care la această dată ăr fi trebuit să fie plin pentru a asigura funcţionarea la> capacitate în perioada de iarnă cînd exploatarea forestieră, în pădure, se derulează mai greu. Anul fo restier trebuia să înceapă în septembrie, cum este în tradiţie. Dar acest lucru nu s-a întîmplat, nici în acest an, ca urmare a prelungirii nejustificată a licitaţiilor pentru noile parchete. D atorită derulării neritmice în salturi a producţiei ;şi desfacerii la export, fabrica are mult de suferit? în Ultimă instanţă acestea sercgăsesc în pierderi de sute de milioane de lei anual, cu toate consecinţele ca re-, decurg.

Ion GOIA

w ■ - y ? - :

Intervenţia guvernului, dacă este lim itată, favorizează o creştere economică înaltă

Ritmul rapid de creştere economică înregistrat de Japonia în perioada postbelică reprezintă oare semnul unei reîntoarceri la “capitalismul asiatic” sau e pur' şi simplu rezultatul unor politici economice sănătoase? lată întrebarea pe care şi-o pun azi mai mulţi analişti, inclusiv^ europeni. Asia de est, remarcă unii dintre ei, a devenit un protagonist-cheie în economia globală. Creşterea economică din zonă s-a extins în toată Asia. Ea a cuprins China, India, Vietnam şi a ajuns, prin intermediul APEC,

pînă pe malurile occidentale al Pacificului. . - , În trucît întreprinzătorii străini manifestă tot mai mare interes faţă de regiune, economiştii încearcă să explice m ecanism ul care a permis atingerea unor ritmuri înalte.

Studiul poate ce l mai aprofundat l-au făcut experţii Băncii M ondiale, ale căror concluzii au fost publicate în lucrarea “Miracolul est-asiatic - creşterea economică şi politica internaţională”. După 1960, arată experţii Băncii Mondiale, ritmul:

UROHERB un produsFARMACEUTIC PENTRU TRATAMENTUL

AFECŢIUNILOR DE PROSTATĂBărbaţii mai in vl-rstă au destul dc des probleme cu

prostata: aproape ficcare al doilea bărbat peste 60 de ani are prostata umflată. Semnul îmbolnăvirii este apariţia nevoii de a urina mai des în timpul nopţii şi pornirea foarte greu a iirinii. ■

Pentru aceste probleme în ţările dezvoltate se aplică tratamentul din plante medicinale. Tinctura UROHERB este de acest fel şi se poale cumpăra fără reţetă, de Ia farmacii şi de la magazinele Plafar.

T inctura UROHERB este un concen tra t din plante medicinale folosite în vechile tratamente populare: are efect calmant şi ajută benefic pentru problemele de urinare. Luai iu mod consecvent poate opri sau diminua urinarea frecventă! in timpul nopţii. - .

Nu ,are efecte negative secundare. C onţine num ai componente naturale. Poate fi folosit şi înainte şi după operaţie, In orice stadiu al îmbolnăvirii.

Pentru a obţine efectul dorit se propune o cură cu UROHERB pînă ce semnele îmbolnăvirii se sting, dar nu mai puţin de 6 (şase) săptămîni. Telemobil 018.623.699

de creştere economică în opt ţări est-asiatice (Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Singapore, Hong- Kong, Malaiezia, Thailanda şi Ipdonezia) a' fost de peste două ori mai mare decît în celelalte ţări de pe continent, de trei ori mai mare decît rata de creştere rea lizată în statele latino- americane şi sud-asiatice şi de 25 de ori m ai. mare decît cea înreg istra tă în ţările Africii subsahariene.

A naliza Băncii M ondiale utilizează o multitudine de date pentru a explica “miracolul” unei creşteri economice rapide, care a fost însoţită de reducerea d isparită ţii veniturilor în societate. Sînt abordate unele analize din perspective “neoclasice” şi “revizioniste”, înainte de a sc apela la o abordare funcţională în vederea examinării politicilor economice ale ţărilor est-asiatice. “Neoclasicii” atribuie succcsul economiilor ţărilor din zonă unor politici fundamentale, aplicate într-o manieră raţională.

- El subliniază că ţările care.au , înregistrat o creştere rapidă au creat un climat economic stabil, cu puţine distorsiuni ale preţurilor şi au investit masiv în educaţie, sănătate şi alte servicii sociale. “Revizioniştii”, cum era de aşteptat, au negat faptul că succcsul economiilor est-asiatice s-a datorat modelului neoclasic. Ei susţin că politicile ţărilor din zonă corespund unui model de dezvoltare guvernamental. Statul, precizează “revizioniştii” , a acordat importante stimulente şi subvenţii industriilor cu cel mai mare potenţial de dezvoltare,

deoarece mecanismele pieţei nu reuşesc” să aloce suficiente fonduri pentru sectoarele cele mai promiţătoare. Experţii Băncii Mondiale evidenţiază o abordare

-favorabilă pieţei Asiei de est, care se situează între punctele de vedere neoclasice şi revizioniste. Ei consideră că o intervenţie a guvernului, dacă este limitată, favorizează o creştere înaltă.

. Guvernele-trebuie, după Banca Mondială, să-şi limiteze rolul la patru dom enii:’ asigurarea resurselor umane suficiente, crearea unui cadru competitiv pentru firm ele private , m en ţin e rea , unei economii deschise pentru com erţul in ternaţional şi asigurarea stabilităţii macroeconomice. O intervenţie a guvernului care ar depăşi domeniile respective s-ar putea, dovedi dăunătoare economiei, apreciază experţii Băncii Mondiale, care au ajuns la concluzia că dezvoltarea rapidă a ţă rilo r est-asiatice a fost realizată prin adoptarea unor politici fundamentale carc includ: macrostabilizarea, investiţii în învăţămînt, sprijinirea unui sistem financiar stabil, promovarea unei politici agricole corespunzătoare. Profesorul Paul-, Krugman, de la Universitatea Sandfoed, este totuşi de părere că “miracolul est-asiatic n-a fost realizat numai (prin efortul ţărilor din regiune: ţările dezvoltate din întreaga lume, îndeosebi SUA, au oferit industriei est-asiatice

- pieţe de care aveau nevoie pentru exporturile sale, care au dinamizat. producţia.

Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni ’ 9 luni . 12 luni

BCR 16- 42 45 ’ 42 ; 40 40BANCOREX 22- 60 ' ' 55 55 - 55 55BRD 15 40 42 43 44 45BA* ’ ’ 16 40 43 : 43 ' .43 43Banc Post* : 17 30 35 38 , - - 40Ion Tiriac 11 55 50 45 40

- BANKCOOP* 21 55 50 -50 50 51Bucureşti 18 : 53 53 - . . -

Transilvania 20 52 ;5° 48 - 46Româneascâ 18 - 46 45 ■ . 44. 40 40 <CEC 1 0 - .' - . - ■ 18 -ţAlbina . 22 -53 . 55 : 55 ; 55 55

R a t e l e a n u a l e a l e d o b î n z i l o r a c o r d a t e

d e u n e le b ă n c i c o m e r c i a l e , c u a c t i v i t a f c]

î n j u d e ţ u l C l u j , l a d e p o z i t e l e î n l e i ~persoane fiz ice -

Banca

BCR*

BANCOREXBRD*BA*Banc Post*Ion Ţîriac.BANKCOOP*BucureştiTransilvaniaRomâneascâCECALIANŢAAlbina

lavedere

1622

1516182521

1820

181520

%

1 -lună

51' 604340455555535349

22

5055

3 luni

5355

50,558

485060535548

5260

6 luni

50555145504553

5547

5255

9 luni

4855

51,54652

53

5047

'5255

12 luni

48555250544255

5045405555

- persoane ju r id ic e - %

* L a a ceste b ă n c i d o b în d a în le i se ca p ita lize a ză re zu ltîn d o d o b în d ă e fe c tiv ă m a i m a re d ec ît cea a fiş a tă .

: : i pota fîugaip bancils?sucufsalelejsa n•-K- ~ - r f r 1 »>. .

Cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României

26 noiembrie 1996DENUMIREA VALUTEI

SH IL IN G A U STR IA

D OLAR AUSTRALIA

FRANC BELG IA

D OLAR CANADA

FRANC ELV EŢIA

MARCA GERM A NĂ

COROANA D AN EM ARCA

PE SE T A S SPA NIA

MARCA FIN LA N D EZA

FRANC FRANŢA

LIRA STER L IN Ă

LIRĂ ITALIA

YEN JA PO N IA

G U LD EN OLANDA

CORO AN E N O R V E G IA -

E SC U D O S P O R T U G H E Z

CORO AN E S U E D IA

D O LA R SUA

D S T

ECU

CURSUL IN LEI

334,00

2865,00

114,002639,002783,00

2350,00

612,00

27,94779,00

V j693,00

5937,00

2,36

31,712095,00

557,0023,00

534,00

3531,005074,00

4517,00

Cursul la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca

25 noiembrie 1996VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

un dolar SUA UOO 4.650

o marcă germană 2.900 3.100

” j5) marţi, 26 noiembrie 1996 EVENIMENT a d e v ă r u l

d e C B m j i

, *

Incendiu pe strada Tâşnad nr. 21. La subsolul imobilului D-1.au fost depozitate 10 anvelope. Şi au luat foc. Pompierii au fost pe fază, dar le-a fost foarte greu să stingă tot ce a mocnit ore întregi.

Foto: Ion PETC U

A fost găsit înecat în Someş

Ciupe Sorin Gheorghe, de ' 36 ani, domiciliat în Cluj-

Napoca, str. Arinilor nr. 17,. ap. 6 a 'dispărut Iară urmă în • ziua de 4 noiembrie a.c., în jurul orei, 15, cînd se întorcea de Uf. I.T.I.M-. Cluj-Napoca.

Familia a apelat la Poliţie şi la z iaru l nostru. După două saptămîrii de cerce tări şi investigaţii în 21 noiembrie a.c. a fost găsit cadavrul unui tînăr înecat m apele învolburate ale barajului de pe Someş, din cartierul Grigprescu "Dispariţia misterioasă” a fost elucidată în scurt t im p ,. pe baza semnalmentelor deţinute de poliţie. Era vorba de fostul strungar Ciupe Sorin, care nii a mai ajuns acasă lâ familie. Cadavrul nu prezenta urme de violenţă. A fost transportat la Institutul medico-legal pentru autopsiere. ’ -

val. m.

C ă u t a t d e P o l i ţ i a

d i n C l u j - N a p o c aPortretul robot din imagine

a fost realizat după descrierea făcută de victima unui furt. Infractorul circulă liber, deşi are în palmares 7 furturi din . locuinţe, pe raza municipiului Cluj-Napoca. Ultima spargere ■ a fost apartamentul de pe str. Buştehi nr. 13 de unde a sustras bdni şi obiecte de valoare. Semnalmente: vîrstă28-33 ani, înălţim e 1,68- 1,75 m, părul blond ondulat în spate, îmbrăcat de obicei cu o scurtă de piele maro. Borfaşul esîe dat în urmărire generală pe ţară. Cine poate da relaţii

r

«■

Iv­

eşte rugat să se adreseze Poliţiei municipiului Cluj- Napoca.: . .

PROGRAMUL DE LOTERIE PENTRU OBŢINEREA VIZELOR DE IMIGRARE AMERICANE

PENTRU ANUL 1998 (DV-98)Secţiunea 203 (e) a Legii de

.Imigrare ^din 1990 pune la dispoziţie pe plan mondial55.000 de vize de imigrare cu statut de rezident permanent înS.U.A. De aceste vize vor beneficia persoanele din ţări cuo rată scăzută de emigrare către Statele Unite., Perioada de înregistrare a- cererilor pentru programul DV-98 durează o lui)ă şi va, avea Iod de la 3 februarie 1997 ora 12:00 ziua pînă la 5 martie 1997 ora 12:00 ziua.. '■>.-':v. , ■ ■■

CUM SÎNTALOCATE VIZELE?Vizele vor fi alocate pe şase

regiuni geografice. Un număr mai mare de vize va fi repartizat acelor regiuni cu o rată scăzută de emigrare către SUA," dar se impune .o limită dc 7% - sau 3850 de vize - pentru fiecare ţară participantă.

: Pentru anul fisca l 1998 repartiţiile pe regiuni sînt următoarele: . ,

- AFRICA: include toate ţările de pe continentul african şi insulele adiacente: 21.179 vize. ■ .0‘-

ASIA: sc califică toate ţările cu excepţia următoarelor: China (a tît cei născuţi în regiunea continentală cît şi în Taiwan), India, Filipine, Coreea de Sud şi Vietnam, 7.280 vize.

- EUROPA: include toate ţările cu excepţia Marii Britanii şi teritoriile sale dependente, precum şi Polonia; (Irlanda de Nord se califică); 23.213 vize.

.- AMERICA IM ; NOUD: include o .singură ţară anul acesta: Bahamas (Canada nu se califică peritrii programul pe 1998); 8 vize ’ -

'- OCEANIA: -include A ustralia , Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee şi toate ţările şi insulele din Pacificul de Sud; 844 vize.V-, AMERICA DE SUD, AMERICA CENTRALĂ ŞI ZONA CARAIBELOR: se califică toate ţările din regiune cu excepţia C olum biei, R epublicii D om inicane, El Salvador, Jamaica şi Mexic; 2.476 vize.

CINE NU SE CALIFICĂ?

Persoanele născute în ţări cuo “rată înaltă” de emigrare către SUA nu se califică pentru

acest program.. Ţările cu o-“rată înaltă” de admisie sînt ţările de unde Statele Unite au primit mai mult.de 50.000 de imigranţi îri ultimii cinci ani, în cadrul unor categorii de imigrare: rude de gradul în tîi sau categorii preferenţiale bazate pe grade de rudenie sau contracte de muncă.. Pentru anul , fiscal 1998 ’ următoarele ţări nu vor putea partic ipa la loterie: China (inclusiv Taiwan), India, Filipine, Vietnam, Coreea de Sud, Polonia,. Marea B ritanie şi terito riile ■ dependente, Canada, Mexic, f Jamaica, El Salvador, Columbia şi “ R epublica D om inicană.

-Persoanele născute în Hong Kong şi Irlanda de Nord pot participa ia loteria DV-98. ; "

CARE SÎNT CERINŢELE PENTRU

A PUTEA PARTICIPA LA LOTERIE?

Solicitanţii trebuie:, - să se fi născut într-una din-' ţările admise la loterie

< - să fie cel puţin absolvenţi de liceu, sau să aibă cel puţin doi ani de muncă în ultimii cinci ani într-o-meserie care necesită cel puţin doi ani de calificare sau experienţă. .

Nu se percepe nici o taxă de participare şi nu există formulare speciale; Cererea trebuie să fie bătută la maşină sau scrisă dc mînă citeţ în alfabetul latin şi, trebuie să cuprindă: numele întreg al solicitantului, data şi locul naşterii; numele, data şi locul naşterii soţiei şi copiilor minori care doresc să emigreze;, adresa completă a. solicitantului şi dacă este posibil un număr de telefon; ţara de origine, în cazul în care ea diferă de ţara de naştere, o fotografie recentă a solicitantului de urm ătoarele! dimensiuni 37mm x 37 mm, cu numele solicitantului scris pe spatele fotografiei. Fotografia trebuie lipită de coala de hîrtie cu sco tch tr a n s p a re n t , nu trebuie ataşată cu- capse sau

/a g ra fe , ca re po t d e te r io ra ech ip am en tu l d e 's o r ta r e a s c r iso r ilo r . Cererea trebuie semnată de solicitant. Numai solicitantul principal trebuie să semneze^ cererea şi sa ataşeze fotografia, nu şi soţia sau copiii minori ai acestuia. Toate aceste informaţii trebuie trimise prin poştă ,(simplă sau par avion) la

una din cele şase adrese poştale din Portsm outh, New Hampshi- re . S o lic itan ţii trebuie să folosească codul poştal corect desem nat pentru regiunea de provenienţă/Scrisoarea trebuie trimisă într-un plic cu următoare­le dimensiuni - lungimea între 15, şi 25 cm, iar lăţimea între 9 şi 11 cm. Pe plic trebuie scrise ţara în care s-a născut so ţic itan tu l, numele expeditorului, adresa completă şi ţâra în care are reşedinţa (în alfabetul latin) în colţul din stînga, sus al plicului.

Fiecare solicitant are dreptul să trim ită numai • o singură - scrisoare pe întreaga perioadă de în reg istrare . Trim iterea cmai multor scrisori vă descalifică automat. Scrisorile primite înainte .sau după datele specificate, sau cele trimise la‘oricare altă adresă decît cea corespunzătoare’zonei : geografice nu vor fi luate în considerare. Toate "ce re rile primite în perioada de înregistrare vor primi unnum ăr individual, iar se lecţia va fi făcută la în tîm plare de un com puter^ ' indiferent de data primirii.

CUM VOR FI ANUNŢAŢI

CÎŞTIGÂTORII?■ Fericiţii aleşi vor_ fi anunţaţi :prin poştă în cursul verii 1997 şi vor primi instrucţiuni asupra modului de completare a cererii de imigrare, căreia va trebui să-i dea curs rapid. Programul DV-98 va lua sfîrşit odată cu eliberarea celor 55.000 de vize.

Pentru informaţii suplimentare referitoare la programul DV-98 a fost stabilit un număr de telefon

' - hotline - 1-900-884-8840, la un cost de 5,10 dolari pentru fiecare convorbire, S o lic itan ţii d in străinătate se pot adresa pentru in s tru c ţiu n i’ referitoare .Ţa programul' loteriei la - cea mai apropiată ambasadă sau consulat

-american.Adresele pentru trim iterea

corespondenţei sînt. următoarele: ’ASIADV-98 ProgramNational Visa Center * .Portsmouth, NH 00210 , -u ş a

EUROPADV-98 Program

• National Visa C enter,Portsmouth NH 00212u ş a

OCEANIA DV-98 Program National Visa Center

. Portsm outh, NH 00214• USA T

A M E R IC A DE SUD, AMERICA CENTRALĂ ŞI. ZONA CARAIBELOR

DV-98 Program N ational Visa Center

' Portsm outh, NH 00211 USA . .o ,- ';-

AFRICADV-98 Program - National Visa Center

■ Portsm outh, NH 00213 ' USA

AMERICA DE NORI) DV-98 Program National Visa Center

. Portsm outh, NH 00215 ~u s a ' : :

ESTE NECESAR SÂ SE APELEZE LA

UN A VO CAT SAU UN CONSULTANT?' P u te ţ i . ' partic ipa la

programul loteriei fară nici un a ju to r, doar urm înd in s tru c ţiu n ile . Dacăso lic itan ţii preferă să folosească un ajutor din afară, decizia este la latitudinea lor - Există numeroşi avocaţi şi consultanţi specializaţi în; probleme de imigrare,- care . asistă solicitanţii contra unor

'sume, modice, sau, în unele cazuri gratuit:; Din păcate, există alte persoane, care cer sum e exorb itan te şi fac. promisiuni nerealiste. Selecţia c îş tig ă to rilo r este făcută aleatoriu de un calculator, deci o rice persoană sau serviciu care susţine că poate mări şansele unui solicitant, face promisiuni pe care nu le poate îndeplini. Persoanele care cred eă aii fost înşelate de către o firmă sau consultant am erican în legătură cu program ul lo te rie , pot con tac ta b irou l local de protecţie a consumatorului sau C en tru l N aţional de Informaţii legate de fraude, lă numărul de telefon 1-800- 876-7060 sau 202-835-0519. Departamentul de Stat nu are au torita tea de a investiga acest gen dc reclamaţii. ^

Agenţi 419 LISTA GROAZEI

I Se pare că serialul ce a avut drept scop dezvăluirea | mirşăviilor "agenţilor 419” a avut un ecou deosebit în | rîndul cititorilor. Ni s-a solicitat cu insistenţă să facem

! CONFIDENŢIAL STATUS

cunoscută lista întocmită de anume servicii secrete,J listă care cuprinde pe cei mai de seamă escroci dinI Nigeria. Din dorinţa de a nu- mai avea cazuri de | implicare a unor firm e româneşti (şi clujene,| bineînţeles) în afaceri dubioase, ne-am străduit, am | aflat şi iată de cine trebuie să vă păziţi ca de dracu:

Okota,-Isolo Lagos .• Adedotan, Babatunde (Dr.) , Federal Radio Corporation of

Nigeria ; >■G.P.O. Box 17679

■ DUgbe, Ibadan ’ . ... .• Adckunle, (Prince)• Ademola, Jide Adeola ■• Adu, Richard (Dr.)88/92 Broad Street

REPORTI l IEPTUilBER - DECEMBER 1995

j ■. • Abba, Ibrahim (Alhaji)■ Abiola, Nichoias (D r.).I 9, Okota Palace Way

Lagos• Agu, Frânt (Dr.) ' • •• Ahmed, Sule ••,Akor, Zini;(Prince)C/o Sasha Road Postai Agency 52/54 Shasha Road.Akowonjo .Lagos - *• Akor, Zim (Prince) \52/54 Shasha Road

■ Shasha, Dopemu ■ - Lagos '• Aii, Mamani (Dr.)• Aii, Usman Yusuff (Dr.)• Ama, Kingsley .• Aminu. Jubril (Alhaji)• Amsa, Mohammed (Capt.)• Arinze, Michacl• Ayuba,. Julius (Prince)• Balogun Bankole (Engr.)• Barre, Bashir Said• Băssey; George (Prince)• Bekee, Sydney (Dr.)

■ Bcllo,- A. V , •15, Shohanjo Street

Apapa "AjaoMushin, Lagos. '• Bello,Hassan• Bello, Mohammed (Dr.) ■ •Bello, Saliu (Engr.) " - '• Bello,1 Seyi (Dr.) .• Bello, Usman (Dr.) ‘• Bob-Alli, Ibrahim (Alhaji)-

■ • Braide, T I. :vEastern (Overseas) Agencies Ltd. - 33 randle Road •ApapaP.M.B. 1043 Apapa ’ • Lagos•Briggs, Babălola.'Crystal Consultants9, Ogundana Drive Ikeja, Lagos• Briggs, M.B. (D r) , ,; •.Bundu, Santos D.

' • Bunor, Lawson T'• Chaim, M. (Dr.) - Block 1, Festac Town Lagos.

• Chimas, Valentine 36 Bale Street Olodi - ApapaLagos"" ' ; ■ ■ ' , .• Chidinmâ, Chuks (Dr.)26, Alhaji Olusesi Way . Okota, Isolo

' Lagos. ' , . \• Chinedu, K.C. •

Chinwe,: Unamba (Dr.) ' Chris, J.O. (Engr.)

24, Bambe Street _ off Awoyokun Street ■ Onipanu, Lagos -• Cole, Chizo (Dr.)

! 20, Bankole StreetApongbon, Lagos ...• Danjuma, Laziz (Dr.)Plot 69, Ire Akare Estate Road Isolo, Lagos ,• Davis, Emmanuel (Dr.)BP 06:803 Cotonou,Republic o f Benin• Diboh, Stephen (Prince)

.5, Adejuyigbe Street

o ff Olu-Femi Peters ,■ Ire-Akare.Estate v

Isolo, Lagos -■ V ;• Dimk-ar. Andy '

Duru, Fabian (Dr.)Edet, Oliv.er (Dr.) ;

'238, Kirikiri Road ' Olodi-Apapa •

Lagos : . .: - • 1• Ekechukwu, Frankline A.

(Dr.) . - ■

^ J .. ■ -----— v ^ •> w u w u a u jv LyflgVJa. J , rtU C JU yi^U C O liv e i

• Ekezie, Peter |' - 11, Nwachukwu Drive |

Okota, Isolo ■,/ • / Lagos J

v,. • Emeka, Chukwy. (Prince) I ,, . P lo t , 141B, A dm irality |

Garden / \ ■Lekki Peninsula J

, Victoria Island, , ■• Emmanuel, Dere (Dr.) |• El-Dasuki, Usmand (Engr.) |

.Pentru conform itate , .. Radu V ID A *

G .I. LEŞU |

A D E V Ă R U Lde Gluj ULTIMA ORA 26 noiembrie 1996

ÎENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA . M» ' / îl METEOROLOGIE AERONAUTICĂ BNÎLUJ-NAPOCA

; * î î î . ‘ v c J

H a rta p r iv in d s ta re a p ro b a b ilă a v r e m ii în ju d e ţu l C luj, v a la b ilă p e n tr u 2 6 .1 J .1 9 9 6 în j u r u l o re i 15.

Se “umblă” la Ccnstitutie?urmare din pagina 1

politici nu ştiu ce se poate în tîm p la c înd te jo c i >cu chibritclc. M ă întreb - cu prefăcută mirare - ce sens va fi avînd gestul, cu totul n e o b iş n u it în p ro to co lu l d ip lom atic , făcu t de B ill Clinton, reales preşedinte al SUA, de a transmite mesaje nu n u m a i lu i E m il C o n s ta n t in e s c u , c i şi fostului preşedinte Iliescu, în c a re , a ră tîn d că e “ bu cu ro s” că d-sa îş i va

' continua activitatea politică, sublinia ideea continuităţii în c o la b o ra re a cu S U A . Schim barea e bună, dar nu putem merge to t din rupturi' în rupturi - mai trebuie şi continuitate, mai trebui şi temeinicie îh urmărirea unor d ir e c ţ i i s t ra te g ic e a le dezvo ltă rii R om âniei. Ş i, o ricum , onorab ilii m in is-

' teriabili ă r avea ceva m ai < urgent de făcut decît de a-şi

îm p p p o ţo n a .fu n c ţiile 'cu nume pompoase - azi-m îine toţi vom fi preşedinţi...

Ş / f a în v ă fă m în tu lp r e u n lv e r s lta r c lu je a n lu c r u r ile s e m iş c ă s p r e m a l b in e

Faţa plăcută a reformei: spaţii noi de m văţăm m t jr .1

I I I| Ieri, în cartierul clujean I Aurel Vlaicu - sud a avut loc* un moment pe care l-am putea I caracteriza, pe bună dreptate,| drept unul istoric: âu fost■ efectuate măsurători şi au fost* plantaţi lăruşii care delimiteazăI teritoriui pe care se va ridica - ■ | în 16 luni de Ia data dc 1■ noiembrie a.c.! - noua şcoală J cu 24 de săli de clasă, sală de I sport şi anexe pentru copiii din | cartier, care se înghesuie■ (aceasta e realitatea), în două ? şi trei schimburi, în cele două I şcoli existente în zonă. Concret,| este vorba despre cei peste | 2000 de elevi care învaţă la i Şcoala nr. 5 şi despre cei* aproximativ 1600 de copii de | la Şcoala nr. 24, care învaţă, în | condiţii improprii, în spaţiile■ Colegiului pedagogic şi ale■ Grupului şcolar agricol. . 1 I Au fosţ de faţă reprezentanţi | ai constructorului, beneficiaru-■ lui şi proiectantului: dnii prof.J V. Drăgoi - inspector şcolar ge- I neral şi prof. I. Păcuraru - in- | spector şcolar general adjunct,■ din.partea Inspectoratului Şco- ! Iar Judeţean, reprezentanţi ai I constructorului S.C' “Napoca”

11 I

(firmă care şi-a adjudecat licitaţia de construcţie, desfăşurată în trei etape în cursul lunii octombrie), ai Primăriei municipiului Cluj- Napoca etc. Proiectul aparţine fir-

a concesionat terenul de la Primă­rie contra sumei de 100 de mili­oane, achitabile în mai multe eta­pe. Pentru anul în curs, beneficia­rul a alocat 500 de milioane,

terenului greu, care pune pro- |

I

V •. . ’J Vi i

mei bucureştene PRINCER, care a realizat o lucrare la parametri de unicat; ultramodernă ca struc­tură şi funcţionalitate (săli de cla­să, laboratoare, cabinete, ateliere pentru lucrări de practică) t o

construcţie care -pune în valoare jocul nivelelor, ieşind astfel din

finan ţarea fiind deschisă la B.R.D., cu fonduri de la Ministe-

. rul învătjimmtului. Sînt prevăzu- tc, pe lîngă construcţia propriu- zisă, şi dotările necesare, de la mobilier, aparatură şi echiparea atelierelor, pînă la computere ş i . toate celelalte. Costul estimat al

arhi-cunoscutele tipare ale “cutii- întregii investiţii este de 9,5lor de chibriţuri” de care ne miliarde. (Construcţia va avealovim la tot pasul. , \ 203 .piloni foraţi, cota maximă

Inspectoratul Şcolar judeţean de p înă la -17 m, datorită

bleme deosebite la fundaţie)Un proiect cu totul deosebit

(clădirea şcolii: cu subsol, I parter şi trei etaje, suprafaţă | desfăşurată de 5.317 mp.; sala ■ de sport: parter şi etaj, 922 mp, “ cu grupuri sanitare şi vestiare, I deschidere 18x36 m; centrală | termică proprie), care pretinde ■ şi o execuţie pe măsură, marea _ dorinţă a beneficiarilor fiind ca I ' lucrarea să fie făcută cu suflet-1 şi exigenţă, pentru copii, ştiind a că şcoala este cea mai de preţ _ avere a unei comunităţi. ■• Pentru viitor, în sp iritu l | reformei în care Inspectoratul | Şcolar Judeţean s-a angajat cu . toate forţele, instituţia- a ■ anunţat începerea proiectării I pentru noul amplasament al | Liceului de Muzică, pe Calea ■ Tiirzîi, pe un teren de 5000 * mp., a cărui concesionare a fost I semnată recent. De asemenea, | - au început demersurile pentru ■ amplasarea unei şcoli cu 24 de ! ' săli de clasă şi a unei grădiniţe I de 200 de locuri în cartierul | Zorilor. , |

M ic h a e la B O C U !' Foto: I. PETCU * ■

Ucraina îşi prezintă la NATO stadiul relaţiilor sale cu veciniiRelaţiile Ucrainei cu unii

dintre vecinii săi, în perspectiva extinderii ţJATO, au constituit tema discuţiei , purtate de adjunctul ministrului de Externe al Ucrainei, Anton Buteiko, şi secretarul general al Alianţei, Javier Solana.

Buteiko l-a in fo rm at'pe ,. Solana asupra atitudinii de ' principiu a Ucrainei referitor la neam plasarea de arme nucleare pe teritoriul posibililor noi membri ai A lianţei, informează ambasada Ucrainei în România.

A nterior, au to rită ţile ucrainene afirm aseră că aderarea României la NATO şi semnarea Tratatului de bază

româno-ucrainean sînt procesţ ce ar trebui să se desfăşoare corelat.

Buteiko a prezentat totodali propunerile Kievului privind stabilirea relaţiilor cu NATO pe bază de.parteneriat special, aşa cum se discută şi în cazul Rusiei. În tîln irea Solana- Buteiko a avut loc vineri, la Bruxelles. r'■ Un alt subiect de discuţie l-a constituit şi disponibilitatea U crainei de a-şi continua participarea 1a misiunea de menţinere a păcii în Bosnia- H erzegovina,. mandatată implementarea prevederilor acordului de pace; de la Dayton. . ■

În urma referendumului de duminică,

Rusia declară că a reuşit să evite9

agravarea crizei din Belarusprom ptitudinea intervenţiei R usie i în m ed ie rea

- diferenţelor, care a dus la c> reducere a tensiun ilo r în in terio ru l so c ie tă ţii d in B e la ru s în a ju n u l referendumului; au ev ita t o explozie socială şi uri curs al evenimentelor ca re a r fi dus la o situaţie g rav ă a

.f e la ţi i lo r /d in tfe R u s ia şi Belarus”, s e spune într-un comunicat al serviciului de presă al Kremlinului.• Premierul X ernom îrd in-ă mediat, vineri, un compromis între Lukaşenko şi opoziţia parlam entară,.care a eşuai însă după numai o’ zi. ’■

P reşed in te le rus , Boris Elţîn, a d iscu ta t’ luni, cu premierul Victor Cernomîrdin rezultatele controversatului referendum ce a avut loc în Belarus, duminică, prin care p re şe d in te le A lex an d e r L ukaşenko so lic ita p re ­lungirea m andatului s ă u , precum şi puteri sp o rite pe,ntru Preşedinţie, relatează REUTER.' -

Concluzia la care au a ju n s . cei doi lideri a fost aceea că • e fo rtu rile - R usie i; de dezam orsare a crizei din Belarus au fost încununate de succes.

“A fost e v id e n tia tă

Ziarul nostru foloseşte agenţiilor de presă

serviciile informative ale Rompres şi Mediafax

Pentru copiii orfani şi bolnavi, nu doar bani ci şi..

D u m in ic ă , ' îndrăgita cîntăreaţă Margareta Pâslaru a vizitat leagănul -de copii , din cartierul/Gheorgheni, Spitalul de chirurgie infantilă pentru copii şi încă două case de copii din judeţ. Aici a petrecut cîteva ore în com pania copiilor, încercînd şi chiar reuşind să-i înveselească, cu cîntece şi poezioare. Cu această ocazie a propus să fie introdus un program pentru copiii din spitale, sub numele de - "Adormind cu un zîmbet". Astfel, pensionarii care sînt singuri şi locuiesc în apropierea spitalelor, sînt chemaţi să le spună copiilor poveşti. :

La Bucureşti, Margareta Pâslaru se va în tîln i cu reprezentanţii UNICEF, cărora le va prezenta şi situaţia caselor

de copii vizitate la Cluj. "Voi afla mai multe despre posibilităţile de ajutorare ale acestora şi sper ca în curînd iniţiativa mea să se

.m ateria lizeze", a p recizat apreciata cîntăreaţă. Dar, pe lîngă

. ajutorul din străinătate, dînsa consideră că şi pe plan local interesul ar trebui să fie mai mare.

’ în ideea că banul nu rezolvă totul,' ci "cel mai preţios lucru donaf

este timpul”, toţi cei care dispun de el sînt rugaţi să participe la program. • • '> ■ '''

La conferinţa de presă care a avut loc; dum inică seara, M argareta Pâslaru a fă cu t ' cunoscute planurile de viitor legate atît de munca umanitară pe care o întreprinde, cît şi de cea artistică. ,

^Referitor la motivele plecării din ţară, ea a refuzat să facă o

declaraţie clară, pe motiv că "urmează să scoată o carte în care acest cap ito l este amplu prezentat” şi este inoportun să dezvăluie, de pe acum amănunte.

în ceea ce priveşte reîntoarcerea în ţară,. întârzierea de 13 ani, a fost cauzată, a tît de m otive personale (cum a r.f i educaţia fiicei ei, c îtş i de cele legate de

munca sa). Corporaţia de galerii la care a lucrat a fost în criză pentru o lungă perioadă de timp (de la 46 de galerii s-a ajuns' la 19), acum este doar colaborator şi se ocupă de organizarea de - show-uri şi expoziţii. După ani de zile, abia acum a reuşit să-şi ia cîteva zile libere, urmînd ca pe data de 2 decembrie să se' reîntoarcă în State.

Despre viaţa de familie, singu­rele detalii au fost date referitor la fiica sa, de care cîntăreaţa este foarte mîndră. Măriuca, "născută între cele două serii ale filmului Veronica", este în prezent dublu licen ţia tă a facu ltă ţilo r de Literatură Comparată şi Franceză, moşteneşte talentul artistic al mamei, dar o atrage mai mult partea de bussines. ,

Ca planuri de viitor, peste un

an*de zile , are în vedere organizarea unui turneu prin mai multe oraşe din ţară.

' Jumătate din profitul fiecărei spectacol va fi donat spitalelor şi caselor de copii din aceSî localităţi.

După ultima apariţie disco- grafică în 1993-”Un pod peste xjcean", mîine, la Bucureşti, va avea loc lansarea noului CD. Banii obţinuţi din vînzare vor fi folosiţi în susţinerea progra­melor MA.D.I.R şi UNICEF. Pînă la placare, Margareta n avea un program încărcat cart va cuprinde întîlniri ci p rieten i, colaboratori fi admiratori. în acest răstimp n face înregistrări şi va reata mai multe emisiuni la TVR1.

L. PURDEA Foto: I. PETCU

%

r

Autorizata prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 12/308 din 22.03.1991 cod fiscal 204469 ................ ‘

I L I E C Ă L IA N (rc d a c to r şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

Secretar de redacţie de serviciu: Iu liu P E T R U Ş Tel/fax: 19.74.18

hvR E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s tr . N a p o c a 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307

Redactori: 197.490,192; 127 şi 197.507;M V ' Subrcdacţia T urda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21'.60.75V

T IP A R U L E X E C U T A T L A3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

/te l: 15.42.64; tel/fax: 41.40.S4

G aram ond— tipografie ajJ. —