+ All Categories
Home > Documents > $ Parafrază despre Ungaria şi România Pe marginea...

$ Parafrază despre Ungaria şi România Pe marginea...

Date post: 31-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 2 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
16
Mica Estonie sfidează apucăturile imperiale ale Moscovei tfag. 3) Pe marginea "Declaraţiei de la Voineasa" pag. 6 $ Parafrază despre mercenari ja p î2 > Cîieva noutăţi în interpretarea Regulamentului de fotbal i@ 3) ■ Rocile ornamentale - o bogăţie imensă, de foarte mare valoare ijag. 14 ) Sub. lupă: “DRIADA*, “S IC O 0/ “DOU31S C INDUSTRISS»,,, g jl Ungaria şi România sint aproape de încheiere^ unui tratat de bază + Agenda/2 : ' Rom miturilor/3 + Politkă/4 , + Artă-culţură/5 Omulşisocietatea/6' Puhlieitate/7-11 Sport/12-13 4 Economia/}4 IÂvniment/15 Ultima oră/l 6 VII NR 1220- .1744 3203 MARTI 13 AUGUSt 1996 16 PAGINI 400 LEI Vremea _ va fi frumoasă şi caldă cu cerul variabil, mai degajat înainte de masă. Vînt slab la moderat din sectorul E: Temperaturile maxime 26°-28° C. Ieri, la ora 15, la Cluj- Napoca se înregistrau 25°C, iar presiunea atmosferică era dc 735 mm Hg, staţionară. (Met. de servici: Carol Pavai.) : în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi. t a miliardarilor MARI A SANGEORZAN - A ctualul sezon estival,' avînd ca vedete f\ fondurile mutuale şi cele două mari ..' \bânci private, aflate între reorganizare şi faliment, a aparţinut, miliardarilor. -Tabloul a fost completat de fulminantul caz Răducan, dar şi de gîlceava guvernanţilor cu BNR, pe tema miliardelor:' Răfuiala electorală a,scos la iveală “afaceri de miliarde”. Majoritatea sumelor de ordinul miliardelor se contabilizează în roşu’ (adică minus) în visteria naţională. Senină, casta conducătoare ne expune bunele sale intenţii, făcînd abstracţie de lucrurile grave caro macină, din interior şi din exterior, socictatea românească. .......... .Aceiaşi inşit reiau refrenele electorale ciclice' ale tranziţiei: democratizare, integrare, reformă, privatizare, justiţie etc., etc. Obosiiă de intensitatea şi monotonia melodiei politico, îirechea electorului tinde să devină surdă. N-am avut parte de un sezon euro-fotbalistic, n-ăm avut parte nici de un centenar olimpic spectaculos, n-avem parte nici de surprize politice. în lume se mai întîmplă cîte un lucru demn de consemnat: un accidentiviatic, legea D ’Amoto, nesfirşitele boli ale hii Elţîn, • neînţelegerile din Cipru... J.a noi, monotonia este greu de rapt. Singura care face excepţie este viaţa financiară. Aceasta ă dovedit că imposibilul i devine posibil, că ulciorul nu merge la nesfîrşit la fintînă. în consens cu cutremurele financiare, Curtea de Conturi a Roimâniei şi preşedintele său, profesorul Ioan Bogdan, scriu negru pe alb lucruri constemante. Prinşi între campanii electorale, politicienii şi guvernanţii nu apucă să citească mai nimic. Ei se aud numai pe ei! - La urma urmei, nici crizele fondurilor şi ale băncilor nu s-ar fi făcut simţite, dacă cetăţeanul n-ar fi fost direct afectat. Contribuabilul de bine se inhibă de-a dreptul cînd află că debitele unor celebri oameni de afaceri, care-au dat mina cu riiaî marii ţării, au creatiţc dc zeci şi sute de miliarde de lei. Cu ce obraz să mai ccară el citeva mii sau zeci de mii la salariu?! Dar dacă vara a aparţinut miliardarilor, cu siguranţă, ■ toamna electoralăva aparţine micului milionar. Acesta va “fi copleşit’ de cuvinte frumoase, de declaraţii pătimaşe şi va avea de ales între un miliardar sau altui! încă 43 de dosare ale foştilor proprietari sînt în curs Revoluţionari Luni, Comisia Judeţeană de aplicare- a . prevederilor Legii 112/1995 a prejuat un nou lot; de 48 dosare ale foştilor proprietari de imobile, naţionalizate.r Majoritatea dosarelor 'se încadrează la articolul 26 din Legea 112/1995 (proprietăţi care au fost despăgubiţi integral înainte de naţionalizare).,De "ta 1 august, de cînd a început acţiunea; după; ce dosarele au trecut pe la Comisia de Evaluare, Comisia Judeţeană a luat în lucru 51 de dosare dintre cele 1112 depuse, dintre care i27 au fost retrimise la 'DAIS, fiind incomplete. Doar 13.dosareau fost soluţionate,. 4 ;fiind respinse. Hotărîreă comisiei poate fi contestată^ în termen de 30 de zile. în cazul celorlalte 9 dosare soluţionate, foştilor proprietari le-au fost restituite imobilele. (L.P.) ■ Două birocraţii, cea europeană şi cea dîmboviţeană, îsi dau mîna Ia Bucureşti Reclama, sufletul comerţului... Foto: IL O IA R llf NN DECEMBRIE 1995 , JUDEMIH CLUJ Ml I SE MAI ALOCĂICI) In ultimii ani, problematica integrării europene este un subiect distinct pe ordinea de zi atît a ţărilor aspirante la Uniunea Europeană, cît şi a celor membre deja. Această problemă nu face obiectul preocupării doar a anumitor foruri internaţionale, ci şi a omului de rînd din ţările comunitare. în 1993, România a semnat Acordul European de Asociere, care, la 22 iunie 1995, a intrat în .vigoare (după ce'ţaia noastră a depus cererea oficială de aderare la U.E.). La nivelul forţelor parlamentare, există un consens exprimat în declaraţia de la Snagov, care poartă semnătura preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, ale-liderilor tuturor formaţiunilor politice din Românii’Acest proiect este susţinut de opinia publică românească, fiind deja cunoscut rezultatul sondajului de opinie dat publicităţii în ; martie 1996. Sondajul s-a realizat la. iniţiativa Comisiei Europene pentru Europarteneriat şi situează România pe. primul loc în ceea ce priveşte dorinţa de aderare (97, la sută din totalul celo» chestionaţi). • . . Integrarea implică îndeplinirea unor cerinţe în mai multe domeniif politic, social, instituţional şi cultural. în iunie 1995, la Cannes, România a prezentat Strategia Naţională privind procesul viitor de integrare în UE. în vederea stabiM unei evaluări exacte a stării societăţii ’ româneşti la aceea oră, s-au întocmit strategii locale de dezvoltare pentru fiecăre i judeţ Elaborarea planului a fost, apoi,- extinsă la nivel de municipii, oraşe şi sate', în pofida dorinţei compatrioţilor noştri de a deveni comunitari, în provincie au ajuns prea puţine fonduri.’ Pe malurile Dîmboviţei, birocraţia comunitară's-a contaminat de cea autohtoni în lipsa unei politici coerente, fondurile C.E. s-au disipat, iar proiectele locale au ajuns în situaţia de a .se opri în stadiul embrionar. LaGherla, distratele locale primează. LaPoieni, einvers Una din priorităţile planului de dezvoltare aferent judeţului Cluj este Programul de dezvoltare al Munţilor. Apuseni. Se află în stadiu cronic de “desfăşurare” Programul de Măsuri Active de Combatere a Şomajului (PAEM), program aplicat în^două localităţi: Poieni şi Gherla. PAEM, componentă principală a programului naţional - Foiţa de muncă si dezvoltare socială în România - organizat cu fonduri PHARE, a început în urmă cu doi ani de zile. Scopul acestui program este sprijinirea procesului dc reformă economică şi socială în România. Fondurile alocate României pentru acest program sînt gestionate de Fundaţia Internaţională de Management (FIMAN), Luminiţa PURDEA continuare în pagina a 16-a de Chimie “Itoluoa Ripan” a fost ca institut naţional Institutul de'Chimie “Raluca Ripan”, din Cluj-- Napoca, a fost reorganizat în . Institut Naţional de Cercetare Dezvoltare, în coordonarea Ministerului Ccrcetării şi * Tehnologiei. Decizia, semnată, de ministrul Doru Dumitru Palade, a fost luată de' Comisia de acreditare, în data de 19 iulie a c., propunerea fiind -făcută de către Colectivul de evaluare pentru domeniul-' chimie-; petrochimic-petrol-gaze. Dl Ghcorghc Asanica, director general al Direcţiei ; Generale Politică Ştiinţei, f- Management şi Reformă din- M.C.T. este implicat în procesul de elaborare a Hotărîrii de Guvern privind - înfiinţarea : - institutului naţional, a cărui denumire va fi stabilită cu ocazia elaborării proiectului de-- H.G.; pe baza a trei variante ■ propuse .de cercetătorii• chimişti clujeni. , . Este al doilea- succes- notabil al cercetării clujene, care a trecut, la un moment dat prin emoţiile unei posibile fuzionări.1 . Institutul de Chimie‘a obţinut acelaşi punctaj, 79, •. ca şi IŢIM. Cum emoţiile' au trecut pentru, cele două cunoscute institute ^clujene, -ne rămîne' doar le rtransmileia felicitări ;şi succese în ■■ confruntarea lor cu tranziţias românească!'! - Potrivit explicaţiilor date de Spitalul clinic judeţean Cluj,; Clinica Dermato Venerologică Cluj, prin jpersoana domnilor doctori Radu Vinenfanu şi Alexandru ■ D. Tătaru şi contrasemnată de conducerea Direcţiei sanitare a judeţului Cluj' prin persoana d-nei directoare (.Albu, “misterioasa boală” mediatizată în exces atît de presă cît şi de posturile de televiziune PRO TV,.şi NCN, este o obişnuită foliculită provocată de parazitul Demodex foliculorum. Redăm, nai, jos integral explicaţiile primite de Ia iaciorii mai sus; menţionaţi.■ “Parazitul-^ Demodex Rîia demodecieă - o banala... foliculită! foliculorum este o varietate dc păianjen minuscul (deci aparţine clasei arachnide, ordinul acaricnilor) care parazitează în mod obişnuit glanda sebacee anexă a firului de păr şi se localizează preponderent pe frunte, nas şi obraji. El poate exista în număr relativ redus, atît pe pielea umană, cît şi a unor animale (ciini, capre, oi ctc.). Fără să producă nici p. boală, ca saprofit. Menţionăm că numai' la dini poate produce, dacă se Hţnâîn-nimiăr marc o boală gnvă.. La (?uv manifestările-.clinice apar numai în condiţiile unei parazitări masive, sînt întotdeauna uşoare ca evoluţie şi constau în foliculite,; iar uneori în acnee rozacee. : . *■ examinări de laborator, în boala este acelaşi tratament ca şi în numită acnee rozacee, fără ca să scabie, deoarece cei doi -paraziţi apară contaminări ihtrafamiliale. fac parte din acelaşi ordin al .Indiferent cît de mare ar fi numărul de paraziţi prezenţi în Foliculita produsă dc Demodex ioliculorum este o boală diferită de scabie (rîiâ), produsă de parazitul Sarcopies scabie şi mult mai, - uşoară. în Clinica Dermatologică din Cluj,parazitul Demodex Ioliculorum este relativ Irecvent, identificat, prin piele ei nu pot depăşi bariera cutanată şi nu afectează în nici un fel organele interne (ficat, plămîni, creier etc.).' ' Tratamentul este' simplu şi înjoUleau'ira^TicSrajpj-in utilizarea acarienilor şi sînt sensibili la aceleaşi insecticide. Eradicarea focarelor de infecţie cutanată prin tratament corect conduce la completa vindecare a celor afectaţi, Iară complicaţii”. Menţionăm că pieile cu blană naturală pentru căptuşeli incriminate ca factor de parazitare masivă au fost complet oprite din fabricaţie începînd cu data de 12 Formă de—-.iulie 1996, precum şi faptul că, c. Practic în baza contfăctului încheiat cu firma externă, încălţămintea; ' produsă din aceste materiale nu? ^ poate fi comercializată prin alte- firme sau pe alte pieţe de către Societatea Comercială “Clujana” '; SA. şi în consecinţă nu s-a produs ' pentru' piaţa internă,"nici oy,. pereche. . //'. ;; Asigurăm . , cu ; toată responsabilitatea că încălţămintea^ produsă şi comercializată1 de? v Societatea (^omerciălâ “Clujana”^ ' SA nu prezinţă nici un pericol de- contaminare a purtătorilor. . Vom reveni; cu - amănunte) suplimentare printr-o conferinţă* de presă în cursul acestei; săptămini. -: Vv’; M--,
Transcript

Mica Estonie sfidează apucăturile imperiale ale Moscovei tfag. 3) Pe marginea "Declaraţiei de la Voineasa" pag. 6 $ Parafrază despremercenari ja p î2 > Cîieva noutăţi în interpretarea Regulamentului de fotbal i@ 3 )

■ R o c i le ornamentale - o bogăţie imensă, de foarte mare valoare ijag. 14 )Sub. lu p ă : “ D R IA D A * , “S I C O 0/ “D O U 3 1 S C IN D U S T R IS S » ,,, g j l

Ungaria şi România sint aproape de încheiere^ unui tratat de bază

+ Agenda/2 : '♦ Rom miturilor/3 + Politkă/4 ,+ Artă-culţură/5♦ Omulşisocietatea/6'♦ Puhlieitate/7-11♦ Sport/12-134 Economia/}4 ’♦ IÂvniment/15♦ Ultima oră/l 6

VII NR 1 2 2 0 -

. 1 7 4 43203

MARTI 13 AUGUSt 1996

16 PAGINI 4 00 LEI

Vremea _ va fi frumoasă şi caldă cu cerul variabil, mai degajat înainte de masă. Vînt slab la moderat din sectorul E: Temperaturile maxime 26°-28° C. Ieri, la ora 15, la Cluj- Napoca se înregistrau 25°C, iar presiunea atmosferică era dc 735 mm Hg, staţionară. (Met. de servici: Carol Pavai.) :■ în pagina a 16-a: harta

privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi.

t a miliardarilorMARI A SAN G EORZAN

- A ctualul sezon estival,' avînd ca vedete f \ fondurile mutuale şi cele două mari ..'

\b â n c i private, aflate între reorganizare şi faliment, a aparţinut, miliardarilor. -Tabloul a fost completat de fulminantul caz Răducan, dar şi de gîlceava guvernanţilor cu BNR, pe tema miliardelor:'

Răfuiala electorală a,scos la iveală “afaceri de miliarde”. Majoritatea sumelor de ordinul miliardelor se contabilizează în roşu’ (adică minus) în visteria naţională. Senină, casta conducătoare ne expune bunele sale intenţii, făcînd abstracţie de lucrurile grave caro macină, din interior şi din exterior, socictatearomânească. ..........

.Aceiaşi inşit reiau refrenele electorale ciclice' ale tranziţiei: democratizare, integrare, reformă, privatizare, justiţie etc., etc. Obosiiă de intensitatea şi monotonia melodiei politico, îirechea electorului tinde să devină surdă. N-am avut parte de un sezon euro-fotbalistic, n-ăm avut parte nici de un centenar olimpic spectaculos, n-avem parte nici de surprize politice. în lume se mai întîmplă cîte un lucru demn de consemnat: un accidentiviatic, legea D ’Amoto, nesfirşitele boli ale hii Elţîn, • neînţelegerile din Cipru...J .a noi, monotonia este greu de rapt.

Singura care face excepţie este viaţa financiară. Aceasta ă dovedit că imposibilul i devine posibil, că ulciorul nu merge la nesfîrşit la fintînă. în consens cu cutremurele financiare, Curtea de Conturi a Roimâniei şi preşedintele său, profesorul Ioan Bogdan, scriu negru pe alb lucruri constemante. Prinşi între campanii electorale, politicienii şi guvernanţii nu apucă să citească mai nimic.Ei se aud numai pe ei! -

La urma urmei, nici crizele fondurilor şi ale băncilor nu s-ar fi făcut simţite, dacă cetăţeanul n-ar fi fost direct afectat.

Contribuabilul de bine se inhibă de-a dreptul cînd află că debitele unor celebri oameni de afaceri, care-au dat mina cu riiaî marii ţării, au creatiţc dc zeci şi sute de miliarde de lei. Cu ce obraz să mai ccară el citeva mii sau zeci de mii la salariu?!

Dar dacă vara a aparţinut miliardarilor, cu siguranţă, ■ toamna electoralăva aparţine micului milionar. Acesta va “fi copleşit’ de cuvinte frumoase, de declaraţii pătimaşe şi va avea de ales între un miliardar sau altui!

încă 43 de dosare ale foştilor proprietari sînt în curs RevoluţionariLuni, Comisia Judeţeană de

aplicare- a . prevederilor Legii 112/1995 a prejuat un nou lot; de 48 dosare ale foştilor proprietari de imobile, naţionalizate.r Majoritatea dosarelor 'se încadrează la articolul 26 din Legea 112/1995 (proprietăţi care au fost despăgubiţi integral înainte de naţionalizare)., De "ta 1 august, de cînd a început acţiunea; după; ce dosarele au trecut pe la

Comisia de Evaluare, Comisia Judeţeană a luat în lucru 51 de dosare dintre cele 1112 depuse, dintre care i27 au fost retrimise la 'DAIS, fiind incomplete. Doar 13.dosareau fost soluţionate,. 4 ;fiind respinse. Hotărîreă comisiei poate fi contestată^ în termen de 30 de zile. în cazul celorlalte 9 dosare soluţionate, foştilor proprietari le-au fost restituite imobilele. (L.P.) ■

Două birocraţii,cea europeană şi cea dîmboviţeană,

îsi dau mîna Ia Bucureşti R e c la m a , s u fle tu l c o m e rţu lu i .. .Foto: IL O I A R l l f

NN DECEMBRIE 1995, JUDEMIH CLUJ Ml I SE MAI ALOCĂ ICI)In ultimii ani, problematica integrării

europene este un subiect distinct pe ordinea de zi atît a ţărilor aspirante la Uniunea Europeană, cît şi a celor membre deja. Această problemă nu face obiectul preocupării doar a anumitor foruri internaţionale, ci şi a omului de rînd din ţările comunitare.

în 1993, România a semnat Acordul European de Asociere, care, la 22 iunie1995, a intrat în . vigoare (după ce'ţaia noastră a depus cererea oficială de aderare la U.E.). La nivelul forţelor parlamentare, există un consens exprimat în declaraţia de la Snagov, care poartă semnătura preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, ale-liderilor tuturor formaţiunilor politice din Românii’Acest proiect este susţinut de opinia publică românească, fiind deja cunoscut rezultatul sondajului de opinie dat publicităţii în ; martie 1996. Sondajul s-a realizat la. iniţiativa Comisiei Europene pentru Europarteneriat şi situează România pe.

primul loc în ceea ce priveşte dorinţa de aderare (97, la sută din totalul celo» chestionaţi). • . . ■

Integrarea implică îndeplinirea unor cerinţe în mai multe domeniif politic, social, instituţional şi cultural. în iunie1995, la Cannes, România a prezentat Strategia Naţională privind procesul viitor de integrare în UE. în vederea stabiM unei evaluări exacte a stării societăţii ’ româneşti la aceea oră, s-au întocmit

strategii locale de dezvoltare pentru fiecăre i judeţ Elaborarea planului a fost, apoi,- extinsă la nivel de municipii, oraşe şi sate', în pofida dorinţei compatrioţilor noştri de a deveni comunitari, în provincie au ajuns prea puţine fonduri.’ Pe malurile Dîmboviţei, birocraţia comunitară's-a contaminat de cea autohtoni în lipsa unei politici coerente, fondurile C.E. s-au disipat, iar proiectele locale au ajuns în situaţia de a .se opri în stadiul embrionar.

La Gherla, distratele locale primează. La Poieni, e inversUna din priorităţile planului de

dezvoltare aferent judeţului Cluj este Programul de dezvoltare al Munţilor. Apuseni. Se află în stadiu cronic de “desfăşurare” Programul de Măsuri Active de Combatere a Şomajului (PAEM), program aplicat în^două localităţi: Poieni şi Gherla. PAEM, componentă principală a programului naţional - Foiţa de muncă si dezvoltare socială în România -

organizat cu fonduri PHARE, a început în urmă cu doi ani de zile. Scopul acestui program este sprijinirea procesului dc reformă economică şi socială în România. Fondurile alocate României pentru acest program sînt gestionate de Fundaţia Internaţională de Management (FIMAN),

L u m in iţa P U R D E Acontinuare în pagina a 16-a

de Chimie “Itoluoa Ripan” a fost

ca institut naţionalInstitutul de 'C h im ie

“Raluca Ripan”, din Cluj-- Napoca, a fost reorganizat în . Institut Naţional de Cercetare Dezvoltare, în coordonarea Ministerului Ccrcetării şi * Tehnologiei.

Decizia, semnată, de m inistrul Doru Dumitru Palade, a fost luată de' Comisia de acreditare, în data de 19 iulie a c., propunerea fiind -făcută de către Colectivul de evaluare pentru dom en iu l- ' chimie-; petrochimic-petrol-gaze.

Dl Ghcorghc Asanica, director general al Direcţiei ; Generale Politică Ştiinţei, f- Management şi Reformă din- M.C.T. este implicat în procesul de elaborare a Hotărîrii de Guvern privind - înfiinţarea : - institutului naţional, a cărui denumire va fi stabilită cu ocazia elaborării proiectului de--H.G.; pe baza a trei variante ■ propuse .de cercetătorii• chimişti clujeni. , .

Este al doilea- succes- notabil al cercetării clujene, care a trecut, la un moment dat prin emoţiile unei posibile fuzionări.1 ■ ■ .

Institutul de C him ie‘a obţinut acelaşi punctaj, 79, •. ca şi IŢIM.

Cum emoţiile' au trecut pentru, cele două cunoscute institute ^clujene, -ne rămîne' doar să le rtransm ileia felicitări ; şi succese în ■■ confruntarea lor cu tranziţias românească!'! ■ -

Potrivit explicaţiilor date de Spitalul clinic judeţean Cluj,; Clinica Dermato Venerologică Cluj, prin jpersoana domnilor doctori Radu Vinenfanu şi Alexandru ■ D. Tătaru şi contrasemnată de conducerea Direcţiei sanitare a judeţului Cluj' prin persoana d-nei directoare

(.Albu, “misterioasa boală” mediatizată în exces atît de presă cît şi de posturile de televiziune PRO TV,.şi NCN, este o obişnuită foliculită provocată de parazitul Demodex foliculorum. Redăm, nai, jos integral explicaţiile primite de Ia iaciorii mai sus; m e n ţ i o n a ţ i . ■

“Parazitul-^ Demodex

R îia dem odecieă - o b a n a la ... fo lic u lită !foliculorum este o varietate dc păianjen minuscul (deci aparţine clasei arachnide, ordinul acaricnilor) care parazitează în mod obişnuit glanda sebacee anexă a firului de păr şi se localizează preponderent pe frunte, nas şi obraji.

El poate exista în număr relativ redus, atît pe pielea umană, cît şi a unor animale (ciini, capre, oi ctc.). Fără să producă nici p. boală, ca saprofit. Menţionăm că numai' la dini poate produce, dacă se

Hţnâîn-nimiăr marc o boală gnvă..La (?uv manifestările-.clinice

apar numai în condiţiile unei parazitări masive, sînt întotdeauna uşoare ca evoluţie şi constau în foliculite,; iar uneori în acnee rozacee. : . *■

examinări de laborator, în boala este acelaşi tratament ca şi în numită acnee rozacee, fără ca să scabie, deoarece cei doi -paraziţi apară contaminări ihtrafamiliale. fac parte din acelaşi ordin al

.Indiferent cît de mare ar fi numărul de paraziţi prezenţi în

Foliculita produsă dc Demodex ioliculorum este o boală diferită de scabie (rîiâ), produsă de parazitul Sarcopies scabie şi mult mai, - uşoară. în Clinica Dermatologică din Cluj,parazitul Demodex Ioliculorum este relativ Irecvent, identificat, prin

piele ei nu pot depăşi bariera cutanată şi nu afectează în nici un fel organele interne (ficat, plămîni, creier etc.).' '

Tratamentul este' simplu şi înjoUleau'ira^TicSrajpj-in utilizarea

acarienilor şi sînt sensibili la aceleaşi insecticide.

Eradicarea focarelor de infecţie cutanată prin tratament corect conduce la completa vindecare a celor afectaţi, Iară complicaţii”.

Menţionăm că pieile cu blană naturală pentru căptuşeli incriminate ca factor de parazitare masivă au fost complet oprite din fabricaţie începînd cu data de 12

Formă de—-.iulie 1996, precum şi faptul că, c. Practic în baza contfăctului încheiat cu

firma externă, încălţămintea; ' produsă din aceste materiale nu? ^ poate fi comercializată prin alte- firme sau pe alte pieţe de către Societatea Comercială “Clujana” '; SA. şi în consecinţă nu s-a produs ' pentru ' piaţa internă,"nici oy,. pereche. . // '. ;;

Asigurăm . , cu ; toată responsabilitatea că încălţămintea^ produsă şi comercializată1 de? v Societatea (^omerciălâ “Clujana” ' SA nu prezinţă nici un pericol de­contaminare a purtătorilor. ■ .

Vom reven i; cu - amănunte) suplimentare printr-o conferinţă* de presă în cursul acestei; săptămini. -: V v’; M--,

S 3 e l c f t i | U K AGENDA ~ ~ l marţi, 13 august 1996 (2^ ~ [

• Azi: Calendarul ortodox'-. Mutarea moaştelor Cuv. Maxim Mărturisitorul, (Odovania Prazni­cului Schimbării la Faţp); Calenda­rul greco-catolic : Sf. Maxim Mărturisitorul, ,cuv: (Aducerea moaştelor sale de la_Lazica la Constantinopol,680). îneheicrea

Sărbătorii Schim bării Ia Faţă Calendarul romano-catolic: Ss. Ponţian.Pp. şiHipolit,pr.m .

. • M îint: Calendarul ortodox: înainteprăznuirea Adormirii Maicii Domnului; Sf. Prooroc Miheea; C alendarul g reco-ca to lic \ Ss. Micheia, pf. (+699 î.Cr.) şi Maxi- milian K.olbe(+1941), Preserbarea Adorm irii M aicii Dom nului; Calendarul romano-catolic-. S f Maximilian Kolbe, pr. m.

• PREFECTyRA,CONSIUUL JUDE1E AN: 19-64-16 '

• PRIMÂRIACUJJ-NAPOCA19-60-30• PRIMĂR1ADEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA UIRDA'31-31-60• PRIMĂRIA CiMPlA TURZII:36-80-01• PRIMĂRIAHUEDIN: 25-1548".• PRIMĂRIA GHERLA-24-19-26 f '*• POLITIA CLUJ-NAPOCA 955 şi } J

43-27-27• POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:• 1349-76 - :• POLITIA DEJ: 21-21-21 .• POLITIA UIRDA31-21-21• POLITIA ClMPIATURZII: 36-82-22 -

POLITIA HUEDIN: 25-15-38 v . -• poiraAomA24-14-w :• POMPIERII: 981 .'• PROIECŢIA aVILĂ CLUJ-NAPOCA.

19-50-29 / . :• GARDA FINANCIARĂ CLUJ: 19-52-23

şi 19-16-70, int 158. .• SALVAREA: 961 ' „

SALVAREA CfR: 19-85-91 . .• INTERNATIONAL: 971 '■ - ' ] X r " '• INTERURBAN: 991 :• INFORMA'!::: 931

DERANJAMENTE: 921 ’ ^ORA EXACTĂ-958

■ REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE DISPECERAT: 19-8748

■ REQAAUTONOMĂDE APĂ CANAL .. MSPECERAT: 19-63-02REGIAAUT0N0MĂÂ DOMENIULUI - PUBLIC DISPECERAT: 1544-78

• S.C. "SALPREST1 SA DISPECERAT: 19-55-22 ■ ; -

■ COMENZI SPEOALEFENTRU . TRANSP0RTRE3DUURI: 11-10-12 ■" ini. 132 : : :

• DISTRIBUnAGAZaOR NATURALE: INIERVENTII GAZE 928; DISPECERAT 433424 -

• REGISTRUL AUTO ROMÂN: ; . Şefreprezentmţi 43-38-10,Informaţii; 43-38-11 ' ‘ " , i. Halăinspecjil: 43-38-08 1

ORARUL CURSELOR TAROM D e l u n i p î n ă v in e r i .

Plecări din Cluj-Napoca .■ 8,20 şi 18,50Plecări din Bucureşti 6,50 şi 17,20 D e l u n i p î n ă s îm b ă tă .

i Plecări din Cluj-Napoca -13,05 F înecări din Bucureşti - 11,35 ' Cursele spre Bucureşti circulă prin Oradea şi durează cca. 2 ore.Preţ bilei: români - 54.700 lei

străini - 55 dolariTELEFOANE: 43-25-24;

43-26-69 - pentru-externe

CURSE INTERNAŢIONALE ; din Autogara II:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, jo t şi vineri la o ra .7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele dc'niarţL,. vineri si sîmbăta la ora 11,00.• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de jo i ora l i .

IN F O R M A Ţ II ' Autogara I: 14-24-26

Autogara î l : 13-44-88

m lRANSPOR'l’t C l RPLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

> ; principalele direcţii ; ‘ trenuri accderate, rapide şi Iritercity

• BAIA MARE,SATU MARF. (prin Dej):14,57 . . ~ •BISTRITA: 15,37 - •BRAŞOV: 1,48 ;

BUCUREŞTI (prin Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,33 '(prin Sibiu-PiatraOlt): II,4& v - . •BUDAPESTA:.0,30; 16,09, •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 ■ ~ i (prin Ploieşti-Buzău): 11,40 ■•IASI: 0,20; 13,17; 21,21 ; ' •ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07• SATU MARE: 4,08; 14,57 •SIBIU: 11,48; 15,10 .• SIGHETUMARMATIEI: 5,55 " '■ •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46; (prin Oradea): 14,35; 16,22; 23,47 r •TÎRGUMUREŞ: 16,15 f2 0 ,29 •INTERNATIONAL CRACOVIA:!,49 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01.(intern) ;

19-24-75 (internaţional)

Tinerii sub 25 de ani nu mai beneficiază de reducerea

. taxei de vizaIncepînd cu data dc 14 august

se desfiinţează reducerea aplicată la taxa :de viză pentru Marea Britanie de care beneficiau persoanele sub 25 de ani. Toţi cei care solicită -viză vor trebui să achite o taxă comună în valoare, de 33 de lire p lătib ilă în lei (165.000 lei în momentul de faţă). Toate celelalte condiţii precum şi alte taxe râmîri neschimbate.

Philips şi Sony vor începe fabricarea video-discului

Compania olandeza Philips Electronics NV şi Sony Corp. vor colabora la producerea noului, video-disc digital (DVD) pentru variantele ROM-l’layer şi disc, transm ite——A sociated Press, recepţionată de Rompres. Un pUrtâtor de cuvînt al companiei a declarat vineri că au -patentai această nouă tehnologie în vederea introducerii pe p iaţă a noilor produse DVD-ROM şi DVD- Video., Platformele DVD vor apare în SUÂ la sfîrşitul anului, iar în Europa la începutul anului 1997. ' ' -

■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 - 13,45; 14,30 - 21,sîmbăta: 8-14, duminica:

.în ch is .■ ■ Biblioteca judeţeană

"OCTAVIAN GOGA" (1 iulie-30 august i996): SECŢIA ADULŢI (P-k Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Marc nr.l), ORAR: luni- vineri: 11-17,45; sîmbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni,- miercuri, joi: 14-19,45; marţi,' vinerir 9- 14,45; sîmbătă si duminică - închis. SALA : DE LECTURĂ (Str. M.

. Kogalniceanu nr.7) va fi închisă pînă la data de 17 august 1996. MEDIATECA (Str. M. Kogălnieeanu nr.7), ORAR; luni-joi:*13-18,45; vineri: 13-17,45, sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE. EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălnieeanu nr.7) va fi închis pînă la data de 17 august 1996: FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminică închis.■ Biblioteca Academiei (strada

Rogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 -18.45; duminică: închis '■ -Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-dummică : închis.-- . ,■ Biblioteca Americană (strada

Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12-- 16■ flibliotcca Britanică (strada Avram

Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri;,9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis : ’■ ■ Biblioteca "H eltai” (strada' Clinicilor 18). Orar. zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -'13; duminică: închis■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin (strada ‘Kogălnieeanu 7 - 9). Orar: marţi:-18 - 19; joi 19 - 20.■ Biblioteca Centrului Cultural

■Francez (strada Kogălnieeanu, 12-14).' Orar: luni, marţi, miercuri, joi; 10-18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis.■ Biblioteca Centrului Cultural

German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Oran luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. , .* Biblioteca " Valeriu Bologa" ă

Universităţii de .Medicină şi Farmacie (Str. Avram lanţu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 7 17; luni şi marţi: închis - ' .; ■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis '■ •■ Muzeul Naţional de Istorie a

Transilvaniei (strada C. Daieovieiu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

(str. Memorandumului nr.21): deschis .zilnic între; orele 9-16," luni închis.

' ■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri; 9-17; sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeul memorial “Emil Isac”

(strada Emil Isac 23). Orar; miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între'orele

9-15; sîmbătă şi duminică între orele lfc 14.■ Parcul Etnografic Naţional

"Romulus Vuia": orele 9-16.

Mărfi, 13 august: 6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Liliana Popa). J0,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio'Iaşi, Radio Tg. Mureş,'Hadio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin de şliri.-11,05 Salonul artelor, redactor Oana Cristea. 11,30 Temă cu yariaţiuni, redactor Liana Goţa. 12,00 Radiojurnal Radio Cluj, 12,15 Exdusivmagazin,ediţia*demarţi: moderator Melania Drâgan. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului, redactor Stana Sevianu. 18,00 Radio Fax, redactor Constantin Mustaţă. 19,00 Radiojurnal. 19^0

parl',dclor Padamentare, redactor Traian Bradea. 20,00 Din grădina cu flori multe, muzică populară la cerere, prezintă: Codruţa Aron Vîrtic. 21^5 Buletin de ştiri. 22,00 închiderea programului.

f a r m a c iir, FARMACH CU SERVICIU PERMANENT: FARMACIA “CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05. .

GARDA DE NOAPTE: FARMACIA nr. 3 ,<HYGIEIA AESCULAP P-ţa. Mihai Viteazul nr. 36, telefon 13- 13-64, orar 20-8.

Marţi, 13 august 6,00-11,00 Radio-

program "Primul salut" 7,00-7,20 Radiojurnal România Actualităti. 8.50-9.00 “Ce mai crede lumea” sondaj pe

teme dc actualitate; 10,50-10,55 Plus. Adrian Suciu. 11,00-11,30 Muzică, publicitate. 11,30-11 5 Revista presei centrale. 11,35-13,00 Muzică, publicitate, ştiri. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13^0-16,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele de peste zi). 15.00-15.05 "Ce mai crede lumea” (r); 15,50-15,55 Plus.r. 16,00-19,30 Muzică, ştiri, publicitate. 19.00-19.05 CD Sport, rubrică realizată de Cătălin Berindean; 19,05-19.30 Muzică, publicitate; 19.30-19.35 Buletin dc ştiri;19.35-21,30 Greierii şi mămăliga.r; 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei.21.35-22,00 Muzică, publicitate. 22,00- 23,00 CD Jazz, realizator Ion Mustea. 23,00-6,00 Muzică, publicitate, ştiri.

Marţi, 13 august 1996 Programul 1: 7,00 La prima oră,'

9,20 Serial: Santa Barbara (s/r); 10,05 Baywatctt (s/r); 11,00 1984 (f/r);'12.55 Desene animate 13,05 Nord şi Sud (s/r); 14,00 Actualităli; 14,10 TVR Iaşi & TVR Cluj-Napoca; 15,35 Jet Mars (da); 16,00 Actualităţi;16.10 Fii tu însuţi!; 17,00 Convieţuiri;-17.55 Cazuri şi necazuri în dragoste: “Dragoste la malul mării”; 18,55 Medicina pentru toţi; 19,25 Taizan (s, ep.25); 19,55 Urgenţe în agricultură;20.00 Actualităţi, meteo, sport; 20,50 Valsul cojii de banană (1); 23,25

,Reflector^ 23,05 Actualităţi; 23,25 Studioul şlagărelor; 23,55 Gong; 0,25 Magazinul notelor blue. Medalion de club (U):‘Dixieland”. :

Programul 2: 7,00 La prima oră;8.30 TVR Cluj-Napoca; 9,20 Ora de muzică... la Constanţa; 10,05 Magazin satelit; 11,30 Don Quijote (d.a.);12.00 Festivalul Tinerilor Creatori - Costineşti ’96 (r);. 13,20 Ritmuri muzicale cu Sting; 14,00 Actualităţi;14.10 Serialul serialelor, 14,55 Ecran de vacanţă: Aventurile jucăriilor din dormitor (d.a.); 15,20 Teleencicfopedia (r); 16,05 Dragostea ': mea, durerea mea (s); 17,00 23 de milioane (I); 17,40 Andrea Celeste (s, ' ep.30); 18,30 23 de milioane (II); 19,50 Fotbal - tineret: România - Israel (d); -21,50 Credo; 23,05 Cei buni si cei răi (f).' PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (s/ r); 9,45 Sport la minut; i0,00 Paradise Beach (s/r); 10,30 M.A.S.H. (s/r);.11.00 Sindicatul crimei (i/r); 12,55. Ştirile Pro Tv; 13,00 Cheers (s/r);13.30 Procesul etapei (r); 16,00 Paradise Beach . (s); 16,30 Tînăr şi neliniştit (s); 17,30 Taxi (s); 18,00, Ştirile Pro Tv; 18,15 Bună seara, România!; 18,45 Cheers (s); 19,20 Doar o vorbă să-ţi mai spun...; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Spitalul de urgentă (s); 21,00 Secrete de familie (s); 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 M.A.S.H. (s); 22,30 Deşteaptă-te, române! (talltshow); 23,45 Sport la 1

minut - ştiri sportive; 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,20 O noapte în Paradis (f); 2,15 Bună seara, România! (r).

TVR Guj-Napoca Prograţnul 1 (15.00-1^.35):

g j M t o rJurnal: Reporterul anchetă: prostituţia meserie îără carte de muncă; Arlechin: Noi talente pe scena Teatrului Naţional din Cluj.

Programul 2 (8.30 - 9.20): Radiografii cotidiene: Maturitate poetului - dialog cu Dan Laurenţiu; Matinee muzicale: Interpreţi îndrăgiţi ai cintecului popular din Transilvania

CBN: 7.00 Film artistic: Dorinţa Fatală (r); 9.00 Bună dimineaţa, Cluj- Horoscop, ştiri, sport, calendarul zilei, rev. presei, dedicaţii muzicale (emisiune realizată de Mihaela Mihale, redactor.Mihai Bacalu); 10.00 Buletin comercial; 10.30 Film artistic. Patul, în flăcări (r); 12.00 Avanpremieră; 17.30 Buletin comercial., 18.00 Programul serii; 18.05. Caleidoscop. Femeia activă, ep.2; 18.30 Film serial- Pasiuni, ep. 7; 19.00 ECOFORUM- emisiune realizată de Mircea Olaru- Zăinescu; 20.00 F jta documentar: Experienţa marilor campioni; 21.00 Ora locală (ştiri+sport); 21.30 Invitaţi în studio - emisiune de Mihai Bacalu; 22.00 Film artistic - Sosesc gîştele sălbatice; 23.40 Reluare Ora Locală; 00.00 Avanpremieră.

Miercuri 14 august 1996 Programul 1: 7.00 La prima oră;

9,20 Santa Barbara(s/r); 10.05 Videolexicon(r) 11.05 Viodeocaseta muzicală; 11.25 Andrea Celeste (f/r) 12.15 Ursuleţii inimoşi (da); 12.40 Reflector(r); 13.10 Muzica pentru toţi. Integrala capodoperelor;- 14.00 Actualităţi; 14.10 TVR Iaşi & TVR Quj-Napoca; 16.00 Actualităţi 16.10 Aceşti pătimaşi minunaţi; 16.25 Ecclesiast ’96; 17.25 Telediscul muzicii populare; 17.35 Jet Mars

Programul televlzlun ilor prin caUlu

PORTALEXPORT-IMPORT S.R.L

Marţi, 13 august 1996 7.45 13ulctin informativ; 8.00

Documentar. Despre lumini şi umbre (R) - 2 .rnax; 8':29 Documentar: Ludwin Alulea (R) -2 max; 8.57 Buletin informativ;9.15 Bulcvaftl Germania (R) - 2 max; 9,55 Documentar: Ultima şansă pentru Sansibar (R) -2 max;' 10,25 Buletin informativ; 10.40 Documentar: Marklin (R) - 2 max;. 11.10 Documentar: S.O.S. Satele pentru copii (R) - 2 max; 11.48 Muzică populară (R) - 2 max; 12.18 Buletin informativ; 16,30 Buletin informativ; 17.00. Documentar; Femeile din Malawi - 2 max; 17.29 Documentar: Marea familie a Muierilor - 2 niăx; 17.5 8 Buletin informativ;18.15 Documentar : Vulcanii lumii - 2 max; 18.57 Bulevard Germania - 2 max; 19.37 Buletin, informativ; 19.45 Documentar:

Comorile pămîntului - 2 max; 19.53 Documentar: Privelişti de sub lupă - 2 max; 20.23 Big Top 40 - 2 max; 21.03 Buletin

, mfo"rmativ; 21.30 Program satelit.

C Iv . C . / -

P

■ Marţi, 13 august 1996 9.25 Bibi şi pnetemiilui - d.a.;

10700 Matinal NCN; 10.15 Platoul European . - doc, (r); 10.45 Alfredo, Alfredo - Film(r); 1715 Agenda culturală; 17.30 Paris “Lumini” - rep.;, 18.00 Invitatul săptăm înii; 18.15 D edicaţii muzicale; 18.30 D ivertism ent-, doc.; 18.45 Viaţa creştină; 19.00 Ştiri NCN; 19.10 Faţă în faţă cu administraţia locală; 20.05 Bibi şi prietenii lui., - d.a.; 20.15 Binecuvîntarea - film; 21.55 Ştiri NCN; 22.00 Imagini din Elveţia; 23.00 Cununaţi în Bufalo Jump - Film. • .. --

(d.a.); 18.00 ’I impui Europei; 18.30 £ Întîmplări din Florida(s); 19.00 i Actualităţi, meteo, teleşport; 19.50 | Fotbal România-lsrael(d); 21.50 | Jucătorul,(s.Anglia ’55, ep. 2); 22.50 | Noi frontiere, (em. de ştiinţă): I “Fenomenul OZN în România”; 23.30 i Actualităţi; 23.50 Confluente; 0.2'C‘" > Întîlnirea de la miezul nopţii. j

Programul 2: 7.00 La prima oră; |8.30 TVR Timişoara; 9.20 Ora de f muzică; 10.05 Caleidoscop-satelit; '=11.30 Don Quijote (d.a. Spania); | 11.55 Valsul cojii de banană (f/r); |13.45 Gong!(r) 14.15 Medicina pentru E toţi(r); 14.45 Puterea banilor (s. ep.7); f: 15.35 Aventurile jucăriilor din | dormitor (da); 16.05 Dragostea mea, I durerea mea (s^ 17.00 Natura 2000. |

’ Emisiune de educaţie ecologică; 17.40 Andrea Celeste (s); 18,30 Emisiune în limba maghiară; 20.00 Pro

. Memoria Dr. Vasile Doroneanţ; 20.30 Formă şi culoare; 21.00 TVM Mesager; 21.30 Tradiţii; 22.00 Santa Barbara (s. SUA, ep. 468); 22.45 Un secol de cinema., Gala,premiului Institutului American de Film în onoarea lui Jack Nicholson, ed 1994; 0.20 Jazz-Fan. Medalion Marius Popp.

PRO Tv: 7.00 Ora ,7, bună dimineaţa1 9.00 Tînăr şi neliniştit (r);9.45 Ştiri sportive; 10.00 Paradise Beach(r); 10.30 M.A.S.H. (s/r) 11.00 Spitalul de urgenţă (s/r); 11.45 Secrete de familie (r); i2.30 Arte marţiale. Secretele samurailor,13.00 Cheers (r),13.30 Rugby Turneul celor3 Naţiuni: Africa de Sud - Australia (r); 14.45 Deşteaptă-te române! (r); 16.00 Paradise Beach (s); 16.30 Tînăr şi neliniştit (s); 17.30 Ta3d (s); 18.00 Ştiri; 18.05 Sport la minut; 18.15 Bună seara, Bucureşti!; 18.45 Chem- (s); 19.20 Doar o vorbă să-ţi nai spun... ; 19.30 Ştirile Pro Tv; 20.00 Stei la (f. SUA) cu John Gooman;21.50 Ştirile Pro Tv; 22.00 M.A.S.H.(s., ep. 146); 22.30 Lege şi ordine (s, ep. 37); 23.30 Rătăciţi jn tranziţie

, (talkshow); 0.20 Sport la minut ştiri sportive; 0.35 Cîntecul micuţei chinezoaice (f. SUA 1961) ai Nancy Kwan.,

POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart Gheorgheni

INTERNE • CARDIOLOGIE NEURO- • L0GIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI­

NOLOGIE • REUMATOLOGIE • EC0GRAF1E • ALERGOLOGIE • DER­

MATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDIE • O.R.L. • '

' OFTALMOLOGIE * ' GINECOLOGIE «ONCOLOGIE :

■ ' PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA ■ v '

IjABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Immoloţic • Parazitolojţie Determinare Rh • Testf de sarcină - Ântigen HBS - Elisa Test - Examinări dtologicc pentrn depistarea cancerului de col ulerin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină ZILNIC, inclusiv DUMINICA'-/

orele 7 - 21 - 1Medie de gardă: orele 21- 7R e z e rv a re , c o n su lta ţii

. l a t e l 4 1 .41 .63 . '

•v-

PROGRAMUL FILMELOR, SÂPTÂMÎNA 8-15 AUGUST 1996

Republica - Inimi furate - SUA-premieră (11; 13; 15; 17; 19; 21) * Victoria - Vampirul din Brooklyn - SUA (11; 13,- 15; 17, 19) * Arta - înainte şi după - SUA - premieră (13; 15; 17; 19); * M irişti - sala A : Dangerous minds - Minţi periculoase - SUA (13; 15; 17; 19); sala B : Mocofanii la Beverly Hills - SUA (9-11- august 1996) (13,30; 15,30; 17,30); Dennis, pericol public - SUA - (13-15 august) (13,30; 15,30; 17,30),* Favorit Spionul Dandana - SUA - (9-11 august) (11; 13; 15; 17; 19); Fair game - Atracţie explozivă - SUA - (12-

15 august 1996) (11; 13; 15; 17; 19). ’

TURDAFox - Trei fraţi păguboşi -

Franţa- premieră;.Tineretului - Pericol 100% -

SUA - premieră;CÎMPIA TURZII Muncitoresc - 9-11 august

1996: Ador încurcăturile - SUA- premieră; ’

12-15 august 1996: Copycat- Crime la indigo - SUA - premieră; *

GHERLA.Pacea ' -. / ' - ■ 8-11 august 1996: Sergent

Bilko - SUA;12-14 august 1996: Războiul

este meseria mea - SUA;15-18 august 1996: Ultima

SUA - premieră. .

Notă: PROGRAMUL DE VARÂ: Cinematograful „Republica" - ultimul spectacol este la ora 21. Cinematograful „ M irâş tF - LUNI este închis. La cinematograful „Arta” primul spectacol începe la ora 13. în scopul atragerii spectatorilor la spectacotelc cinematografice, în perioada 21 iunie - 31 august a.c. se practică tarife reduse pentru copii, elevi, studenţi, militari în termen, veterani 4c război şi soţiile acestora, handicapaţi şi la spectacolul de la ora 15. Biletele se eliberează pe bază de legitimaţie.

ALIANŢA ANTISUICID L I F E L I N E

Sufletul nostru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii.

4 1 4 1 6 3Z i l n i c î n t r e o r e le 2 0 -2 4 .

S.G. Dental R0VA- S0C0L0V

Calea Maţilor 106 , ap.5 Tratamente

stomatologice complexe:> terapie>protetică (ceramică],> chirurgie (rezecţii, implante)

Programări Ia bel. : 4 3 0 0 2 8Zilnic orar: 9-19

■îmbăta 8*14 ' Pentru studenţi, pensionari, şomeri, reducere 20%. \

PBOF. UNIV. Or. SIIHJU CÂUUGÂRODr. ANGELA CÂLUGÂfiU

- Str. Prahovei nr. 11(Ungă bistrica Bob)

Tel.:42.56.18: tel/fax:19 .68

marţi, 13 august 1996 ROZA VINTUR/LOR A K » £ V A V t U E : d e C iu l

Opoziţia creştină din Liban revine pe scena politică(Eeuter)

La patru ani de‘la boicotarea de către creştinii libanezi a

^ alegerilor parlamentare şi de la retragerea lor din politică, mulţi dintre ei şi-au revizuit poziţia şi se pregătesc să participe la scrutinul din această lună.

Problema dacă să-se prezinte sau nu Ja vot divizează încă puternic minoritatea creştină, dar mulţi membri marcanţi ai acesteia, care se Opun guvernului prosirian, au decis să candideze pentru a se asigura că scrutinul va reprezenta un punct de cotitură pentru comunitate şi pentru Liban. '

întrebarea-cheie care şi-o pun este dacă vor putea zdruncina autoritatea Siriei asupra

. Libanului, alegînd candidaţi care doresc să pună capăt la ceea ce ei consideră a fi o îngrădire a suveranităţii naţionale, care a avut loc în ultimii patru ani, sub conducerea unui parlament şi a unor guverne prosiriene. .

Dacă vor avea sau nu succes la scrutinul pentru ocuparea celor 128 de locuri ale Camerei Deputaţilor, aceasta depinde de numărul creştinilor care vor ignora noul apel la boicot, adresat ' în iulie de liderii din exil ostili Siriei şi de un aliat local. Ei au discutat apelul după ce guvernul a , ignorat cererile' privind elaborarea unei. legi electorale

juste, crearea unei. autorităţi neutre care să supervizeze scrutinuf şi prezenţa unor observatori. într-un virulent atac împotriva Siriei, -liderii din exil afirmă că scrutinul se va desfăşura ”în condiţiile unor reglementări ilegale şi va fi supervizat de o autoritate nelibaneză, cu o influenţă politică şi mili.tdră doniinată şi care exercită presiuni pentru a-şi realiza ţelurile sale directe pe

seama intereselor noastre naţionale”. Unii creştini - naţionalişti şi independenţi cunoscuţi* au respins imediat. apelul şi au lansat campanii electorale, arâtind că sprijinul în vederea repetării» boicotului este incert. ”în prezent 15 deputaţi se află în opoziţie. Să presupunem că vor mai intra încă zece. Este bine. Aceşti oameni nu vor intra în parlament ca să stea cu mîinile în sîn. Sînt forte de soc. Ei vor

să lupte şi, dacă vor .intra mai mulţi în parlament, aceasta va însemna o scbimbare”v a explicat analistul.

Alţi comentatori se îndoiesc că opoziţia poate realiza atît de mult. "Sirienii doresc un parlament cu prerogative foarte limitate, care să discute despre problemele municipalităţii şi ale economiei, nu despre politică, precum parlamentele din Egipt şi Irak",: a declarat un editorialist care a

dorit, de asemenea, să-şi păstreze anonimatul. "Ştim din experienţă că nu poţi Schimba lucrurile din. interiorul sistemului...'Este un joc închis în Liban şi în special în parlament nu poţi schimba nimic’Ya declarat el. -

M ajoritatea creştinilor şi numeroşi musulmani au boicotat scrutinul din 1992, în semn de protest faţă de prezenţa celor35.000 de soldaţi sirieni, prin care Damascul şi-a asigurat controlul asupra Libanului după războiul

"civil din 1975-1990. D rept rezultat, noul parlament a fost alcătuit din deputaţi prosirieni.

Mulţi creştini, inclusiv oameni politici ostili Siriei, care* au boicotat alegerile din. 1992, declară acum că respectiva acţiune a fost o greşeală şi că este momentul să reînceapă lupta şi să se facă auziţi. "De ce să lăsăm parlamentul în mîinile prosirienilor? Haideţi să luptăm să intrăm în parlament!”', a declarat un creştin, analist la un cotidian. Intr-o acţiune temerară

-fă ră precedent îm potriva guvernului, zece deputaţi din opoziţie au înaintat o petiţie Curţii Constituţionale In 'vederea abrogării legii electorale, p e ' motiv că este discriminatorie. In

^principiu, aceasta ar face ca scrutinul să fie amînat sau ca actualele reglementări să fie modificate.! ; /

i , ”Prin portul i J Alexandropolis, Bulgaria J l va obţine, în sfîrşlt, i

ieşire

T u r c i a :

Relansarea dezbaterii privind oportunitatea unui dialog cu PKKC 4 f D )

O iniţiativă lansată de primul ministru islamist Necmettin Erbakan în vederea obţinerii- unei reglementări a problemei kurde în Turcia a suscitat o dezbatere privind oportunitatea unui dialog, chiar şi indirect, cu Partidul M uncitorilor din Kurdistan (PKK, separatist). ^

Premierul Erbakan s-a întîlnit de două ori cu scriitorul kurd islamist Ismail Nacar, cunoscut pentru contactele sale cu şeful PKK, Abdullah Ocalan. Acesta duce de 12 ani o luptă armată împotriva Ankarei pentru crearea r Unui stat independent kurd în sud-estul Anatoliei, cii

^majoritate kurdă, situat la

frontiera cu Siria, Irakul şi Iranul, Rebeliunea, care va intra. în cel de-al 13 an, şi represiunea au făcut peste 22.000 de morţi.

I. Nacar- s-a întîlnit'apoi, la închisoarea Elmadag, din apropiere de Ankara cu liderii aflaţi în detenţie ai Partidului Democraţiei Poporului (Hadep, prokurd) care l-au ales ca /m ediator” , a subliniat îa 3 august cotidianul ”Sabah”.

Această iniţiativă a obţinut sprijinul personalităţii nr. 2 a Partidului Căii Juste (DYP, dreapta), condus de Tansu Ciller, viceprim -m inistru şi ministru de externe în guvernul de coaliţie al prem ierului Erbakan, lider al Partidului

Prosperităţii (Refah, islamist).. .Pentru prima dată o oficialitate

politică apropiată guvernului, Mehmet Golham, menţionează explicit posibilitatea unui dialog, chiar şi indirect, cu PKK considerat de Ankara 'organizaţie teroristă”.. însă doamna Tansu Ciller -a

, pronunţat clar împotriva unui dialog cu PKK, contrazicînd opinia lui Golhan: ”Nu se pune problema ca statul să vorbească cu teroriştii într-un moment în care vărsările de sînge continuă”. ”0 politică (în acest domeniu) nu poate fi adoptată imediat de guvern şi de stat”, a adăugat T. Ciller. Preşedintele turc Suleyman Demirel a .respins, la

rindul său, orice idee jde dialog. "Legile arată cum trebuie să fie trataţi bandiţii înarmaţi (rebelii PKK). Nu trebuie şă căutăm o conciliere cu indivizi înarmaţi ascunşi în munţi, oraşe sau cîmpii”, a spus Demirel, citat de cronicarul cotidianului "M illiyet”, Yavuz Donat, cunoscut pentru relaţiile sale privilegiate eu şeful statului.

"Statul nu cedează (în faţa PKK). Problema este complicată şi întreţinută de ţările străine”, a adăugat S. Demirel; El a făcut aluzie în special la Siria, pe care

, în trecut a acuzat-o explicit că susţine PKK.

O posibilă negociere cu PKK "ar face Turcia neguvemabilă”,

potrivit lui Suleyman Demirel, care a avertizat îm potriva creşterii m îniei popu lare împotriva PKK.

Partidul Patriei (ANAP, de dreapta), principalul partid de opoziţie din p a r la m e n t. şi

. Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat) au emis la rîndul lor unele îndoieli cu privire la oportunitatea acestei iniţiative. '

Guvernele turce au optat pînă acum pentru o soluţie militară, respingînd din 1984 orice posibilitate de dialog cu PKK, care afirmă că este reprezentantul a 10-15 milioane de kurzi la o populaţie de peste 60 milioane de locuitori. ■

(A r t ic o l s e m n a t d e V l a d P c h i l ă I n " M e s a f i e r u l ” d i n C h i ş i n ă u n r . 3 € / 1 ( 1 9 0

Cînd auzi schelălăiturile interfrontiştilor din Republica Moldova despre un imaginar „comportament agresiv al naţionaliştilor” vizavi de rusolingvii de la noi, îţi vine să le spui doar atita: nu mai bateţi drumurile, domnilor, cu m utra-m ereu acră pe la Moscova, nici pe la Strasbourg, cu răstălmăciri şi bîrfeli despre adevărata , atitudine a băştinaşilor faţă de voi. Mergeţi, mai bine, să vedeţi cum stau lucrurile la 'acest capitol în oricare republică ex- sovietică, preferabil în una baltică. Se vorbeşte tot mai mult (şi în Est şi în Vest) despre „fenomenul estonian” în atitudinea oficialităţilor de la Talin faţa de rusolingvii lor. . Specificul acestui fenomen .■ rezidă. . în fermitatea, consecvenţa," ba am spune chiar duritatea oficialităţilor

estoniene în soluţionarea problemei alogenilor. După obţinerea mult rîvnitei nea ti mări, estonienii, conştienţi că acest eveniment istoric încă nu a pus punct „chestiunii rusolingvilor”,

După 12 iulie fraţilor mai mari şi mai tari altădată nu le rămîne decît să aspire la obţinerea unui permis de şedere în Estonia, permis care le.acordă şansa de a supravieţui acolo doar „na pticih

mai presus de toate destinul propriului popor, şansele lui de supravieţuire ca etnie mică, cu un vecin, hrăpăreţ şi agresiv -- „virtuţi” pe care acesta din urmă le-a etalat la infinit şi obsedant

ile imperiale ale Moscoveinu le-au dăruit acestora cu hurta: cetăţenia (cum s-a întîmplat la noi), ci le-au pus o serie de. condiţii, între care şi o dată fixată: de expirare a valabilităţii paşaportului, elogiat cîndva de Maiakovski cu o atît de arogantă: inspiraţie. în fine, a sosit şi acea zi, fatală pentru 300.000 de rusolingvi, care constituie- âproape o treime din populaţia Estoniei. Fatală deoarece, în pofida tuturor rigorilor, a „discriminării”, despre care tot trîmbiţează şovinii de la Kremlin, majoritatea covîrşitoare ă ruşilor din această ţărişoară baltică nu vor să se întoarcă în patria lor etnică, prefcrînd-o pe cea vitregă, dar ubi bene. Nu ,vor să o facă; nici măcar cei peste 100.000 care . au optat.pentru cetăţenia Rusiei.- • -

pravah”. Chiar şi eei ce sînt cetăţeni ai Rusiei - în cazul în care grijulia lor patrie istorică îi

■ va asigura cu paşapoarte - trebuie să obţină permisul de şedere în Estonia pentru a beneficia de • anumite drepturi (minus dreptul de vot; de cumpărare a pămîntului şi a altor bunuri ale statului estonian, de a deţine posturi de răspundere etc.), iar pentru a obţine acest permis de şedere trebuie să te conformezi unei groaze de rigori şi exigenţe. In­tr-un cuvînt,-este vorba de o atitudine civilizată faţă de cei ce ; nu se vor adaptaţi legilor unui stat cu adevărat independent.

Ce se mai spune prin culoarele OSCE sau prin cele ale Kremlinului - Talinului nu-î prea i pasă. Fiindcă liderii Estoniei pun

de-a lungul istoriei. în acest context, este înţeleasă deruta, poate chiar disperarea rusofonilor,. puşi acum în faţa reparării unei crime istorice - invadarea, apoi colonizarea şi deznaţionalizarea nemiloasă, de către seminţia loră altor popoare .mai puţin numeroase, dar nu şi ca spirit. Dar, vorba poetului Romulus Vulpescu: „Vine-o vreme, vine-o vamă...”, in ultimă instanţă, odată şi odată, trebuie să se facă regulă acolo unde au tot făcut jocul ursarilor neregula, nedreptatea şi. samavolnicia.. Statul (dacă e ca atare) ce şi-a trimis pe aiurea „misionarii” trebuie să aibă de ei; grijă, nu doar să o mimeze faţă de fiii rătăcitori, mai ales dacă aceştia nu ştiu a se comporta omeneşte în casă străină. Deşi rusolingvilor

din Estonia nu le mai arde de autonomii, greve politice, sabotarea : independenţei poporului ce i-a găzduit, de alte manifestări ghidate de ambiţii imperiale, practic incurabile - tocmai graţie felului cum au fost trataţi de adevăraţii stăpîni şi făuritori ai acestei ţări. Nu le insuflă optimism nici reacţia furibundă a Moscovei: 'cu cîteva zile înainte de 12 iulie. Ministrul rus de Externe a adresat corpului diplomatic estonian o notă în care se spune fără echivoc, precum că „acţiunile Talinului nu vor rămîne fără reacţie adecvată”. Adică: păzea, frăţiori de pe ţărmul Balticii, dacă nu vreţi să fiţi cuminţi! Deocamdată, Estonia nici măcar nu a catadicsit să dea un răspuns acestei insolente ameninţări. Chiar dacă, în rest, discută cu Rusia de Ia egal la egal.'Spre ■ deosebire de alţii, stigmatizaţi şi .ei de vitregiile istoriei, dar

,- care ^preferă. să > rămînă în veşnicie mici, um iliţi şi neajutoraţi. Sau care se simt mari doar alături de „fratele mai mare!” ■ .

i| r D u m a ” n r . : || ; : ' 1C 2/ 1996)- ' : I| Pînă în anul 2000 se vor |I încheia lucrările de extindere ■

a portului în zona ■| A lexandropolis, nordul || Greciei, port prin care | .-Bulgaria va obţine ieşire ■* directă la Marea ligee, a J I declarat presei, şeful regiunii I | Evros. ,”Vom oferi |■ preferenţial Bulgariei o mare ■■ parte din zona portului”, â ■I confirmat intenţia guvernului I | grec şi ministrul adjunct al |■ agriculturii, ; Apostolos ■■ Fotiadis, deputat pentru J I regiunea Alexandropolis. în I | acest fel, apreciază el, va fi |■ redusă importanţa strategică ■J a Strîmtorii Dardanele din !I Turcia. Partea greacă însă nu I | ascunde faptul că aşteaptă din |■ partea Sofiei mai^multe ■* iniţiative şi acţiuni în acest *I sens. Bulgaria trebuie să fie I | mai activă şi în ce priveşte |■ problema creării unei zone ■! economice libere la graniţa !

I comună greco-bulgară în I | zona Ormenion-Svilengrad, |■ consideră generalul Fotiadis, || potriv it căruia , această _■ problemă ţeste, mai degrabă, !| a bulgarilor. Zona în cauză |I poate deveni un Hong Kong I- al Balcanilor, susţin grecii. .■ Extinderea portului ■| Alexandropolis este un |I obiectiv de stat al Greciei, |- sp rijin it de U niunea.■ Europeană. în prima etapă de ■| reconstrucţie sînt investit^ 12 || miliarde de drahme. în |■ prezent se lucrează , la ■J obiective pe mare.. După ■

' I extindere, : capacitatea || portului va creşte foarte mult |■ Concomitent însă, vecina ■■ de la sud a Bulgariei nu-şi ■I ascunde dorinţa de a avea o I | ieşire directă la Marea |■ Neagră, lucru ce se poate ■■ realiza prin construirea unei ■ J m agistrale rutiere I | A lexandropolis-B urgas. |■ Cetăţenii din ambele ţâri ■! susţin o astfel de legătură ! ’ I rutieră. Ziarul "Elefterotipia" I | scria '■ chiar că o asemenea | .■ legătură ar fi mai utilă chiar ■■ decît o conductă de petrol !I pornind din Rusia şi ţrecînd I

• | prin Burgas spre a ajunge în |■ Grecia. Subtextul acestei ■ î afirmaţii este dorinţa Greciei !■ de a: influenţă intr-o măsură I | mai . mare comunitatea |■ grecilor care trăiesc în zonele |I Mării Negre ale fostei Uniuni .■ Sovietice, consideră surse ■| informate. ; || Atena se aşteaptă câ acum, |I după alegerile prezidenţiale'|

din • Rusia, ' construcţia ■| conductei de gaz prevăzută || să ajungă pînă la |I Alexandropoh's să devină de ■ '

actualitate. împreună; cu ■I extinderea portului, cu || legătura rutieră pînă la |■ Burgas şi cu. crearea unei ■* zone de comerţ liber, ■I conducta de petrol constituie |

; | o parte din cadrul unui |■ program ambiţios de ■■ accelerare , a dezvoltării J I economice a raioanelor din I | nordul Greciei.. - ' |■ Se depun eforturi pentru ■~ construcţia' magistralei în J I direcţia'graniţei bulgare, iar I

■ | intenţiile sînt ca, în cel mal |■ scurt timp, numărul | ! locuitorilor o raşu lu i! .1 Alexandropolis (50.000), să I | ajungă lâ 300.000, întnicît în |■ oraşul de Ta Marea Egee se ■

. ! construiesc importante _■ întreprinderi industriale? ■ *

A D E V A R U Lde Ciul POLITICĂ marţi, 13 august 1996 (4

“l i n-am pierdut postul de primar, am pierdut alegerile...”- declară ing. loan Medrea, preşedintele CDR - Turda -

\ în prirpu l tu r d e scru tin p en tru a le g e r ile la fo to liu l d e p r im a r al T u r z ii ,C D R -u l a ie ş it c u un n u m ă r d e v o tu ri co n fo rtab il. T o tu ş i în al d o ile a tu r d e s c ru tin , can d id a tu l C DR , ing . S o rin B ich iş , un t în ă r c a re ş i-a p ro p u s în p ro g ra m u l său e le c to râ l s ă ... în tin e re a s c ă T u rd a , a p ie rd u t în fa ţa c a n d id a tu lu i P D S R in g . ec. V irg il B lasiu , to t cu un n u m ă r m a re de v o tu r i. :

. - Curii vă' explicaţi acest eşec?, l-am întrebat pe ing: loan Medrea. . "

v - Noi ne-am concentrat toată atenţia,-în- campania electorală, pe care am desfăşurat-o în mod decent (?!), să ajungem în turulII. Şi am ajuns.

- Dar aţi pierdut..^ i; - Să ne înţelegem:'noi nu am pierdut locul-de primar. L-â pierdut PUNR-ul pentru că reprezentantul lor a fost primar; Noi am pierdut alegerile. ,■A - De ce?: - Simplu de răspuns: la ccrcrea domnului Bichiş, candidatul

- nostru la fotoliul de primar, deşi am avut un număr de voturi mai mare decît ^contracandidatul nostru, l-am lăsat pe el să-şi facă propagandă. Ne-a asigurat că numai aşa va cîştiga. Se vede că, electoratul a fost de altă părere. Mai ales tinerii. Noi am scontat pe voturile lor. Ori neînţelegîn- du-şi menirea şi rostul lor în schimbarea pe care noi am

propus-o, ei nu s-au prezentat la vot. Am pierdut noi, dar mai ales

. locuitorii urbei.Şi încă ceva: în urmă cu patru

ani, în cadrul CDR-ului, existau .6 partide. Acum au rămas doar două PNL şi PNŢCD. Am pierdut cursa pentru Primărie, dar în schimb, am cîştigat cele,mai multe locuri pentru consilieri şi la nivel de municipiu şi judeţ.

- Ce ne puteţi spune, domnule preşedinte,- despre cele două excluderi din partid?■ - Vă referiţi şi la ing. Trif

Dorin şi la domnul Cordiş Lucian? . ■ ’

— - Exact. -- Domnul ing. Trif, ne-a

solicitat să-l trecem pe lista noastră pentru-a candida la fotoliul de primar. Conducerea noastră, procedînd democratic,'l-a supus la.vot. Nici măcar un vot n-a fost în favoarea domniei sale, Dîndu-ne seama că eei doi urmăresc doar avantaje personale ne-am debarasat de ei. Cu atît

mai mult cu'cît, ne-am convins' că ambii cochetau şi cu noi şi cu candidatul la fotoliul de primar al PUNR-ului. Ei au participat, tot împreună cu candidatul PUNR la negocieri în turul II. Noi nu le-am încredinţat nici un mandat în acest sens. I-am exclus din partid şi conducerea noastră din

~ Cluj a fost de acord cu hotărîrea noastră. Regretăm că n-am reuşit să mai obţinem două posturi de consilieri locali: este vorba, de domnii Felezeu Călin, conf. univ. şi ec. Eugen Mezei. Sînt doi oameni capabili, bine pregătiţi, cunoscători ai problemelor locale, care ar fi putut să-şi aducă apoţtul

■ la schimbarea în bine pe care noi ne-am propus-o prin programul

. electoral.' - Despre alegerile din

. toamnă?■ Sperăm să avem cîte un

candidat şi pentru-deputat şi pentru senator. Ne-am pregătit temeinic’şi în deplină concor­danţă cu' hotărîrile organelor noastre superioare, să participăm

- la o campanie electorală decentă, pentru a convinge electoratul că reprezentanţii propuşi de CDR, sînt cei care, dacă vor fi aleşi, vor putea să aducă schimbarea - în bine, atît în plan politic, cît mai:ales social si economic.

Io n C O R D O Ş s u b re d a c tia T u rd a ■

România participă la cel mai amplu exerciţiuîn Statele Unitedivizată. Forţele de menţinere a păcii urmează să ocupe zonă de separare dintre cele două părţi,

■r să supravegheze respectarea acordului de încetare a focului,

-să acorde asistenţă umanitară, să asigure securitatea civililor din zona-tampon şi să păstreze stabilitatrea regională pe durata negocierilor de pace.

' Din , partea americană^ . exerciţiilor vor fi găzduite de

către Comandamentul american al Forţelor din Atlantic (USACOM), Comandantul USACOM, general John Sheenan, a vizitat, în luna aprilie a acestui an, România. ■

: i Cel mai amplu exerciţiu militar NATO din cadrul Partenerialului pentru Pace (PpP) efectuat pe teritoriul'S taţelof Unite se' desfăşoară, în perioadă 12-30 august, sub, numele dc Cooperative Osprey ’96, în ' Carolina de Nord, cu participarea; reprezentanţilor a 16 state: membre PpP,'printre care se;' numără şi România. 1 ; La aplicaţii participă circa 950 ‘

de militari din 16 state membre: ale PpP, alături de militari .din Canada, Olanda şi SUA!, Exerciţiul se va desfăşura la - -Câmp Lejcune, Carolina de Nord, < avînd drept scop dezvoltarea ■- i nteroperab i lităţi i .forţelor.:: participante. , . - .

Trupele vor exersa tacticile ; combinate dc menţinere a păcii şi de acordare de ajutor umanitar," precum - şi procedurile de.‘ comunicare: la nivelurile plutonului şi companiei, se, arată

într-un comunicat a 1 biroului de presă al ambasadei Statelpr Unite

-la Bucureşti. - , - -- Alături de România, dintre

membrii PpP vor mai participa Albania,' Austria, Bulgaria, Estonia, Gruzia, Kazahstan, Kîrgîstan, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, Slovacia, Ucraina, Ungaria şj Uzbekistan.

Fiecare ţară parteneră va participa cu un pluton de infanterie^ care îşi va păstra identitatea naţională. Exerciţiul se va concentra asupra formării unei forţe şi a pregătirii acesteia pentru operaţiuni de menţinere a păcii într-o zonă de litoral :

Scenariul. prevede localizarea exerciţiului pe o insulă care,' de la declararea independenţei, s-a confruntat, timp de 30 de ani, cu

‘tulburări civile. Ullima lovitură de stat a lăsat ţara fără un guvern central, cu infrastructura distrusă şi cu o populaţie profund

MER Cluj este alături de Iorgovan

MER Cluj consideră “potrivită^ desemnarea lui Antonie Iorgovan,; fost judecător la Curtea Constituţională, drept candidat

din ■-partea Mişcării , la Preşedinţia României. Mişcarea Ecologistăl-a ales pe Iorgovan reprezentant al partidului în cursa prezidenţială duminică în cadrul celui de-al 4-lea Congres naţional al MER.

Dl Grigore Dejeu, viceprimar al municipiului Cluj-Napoca ca şi preşedinte al organizaţiei locale a partidului, ne-a declarat că Antonie Iorgovan întruneşte aprecierile marii majorităţi a fruntaşilor naţionali ai MER. Aceştia îl susţin în ciuda faptului că este sosit de puţine zile în Mişcarea Ecologisţă. “Dl Iorgovan este un bun politician şi cunoaşte bine, administraţia* publică, iar noi aveam nevoie de aşa ceva”, a spus dl Dejeu.) Liderul local al ecologiştilor a

subliniat că îl apreciază în. mod deosebit pe candidatul desemnat duminică de Congresul .MER, pentru calităţile sale umane şi profesionale. El afirmă că Iorgovan cocheta încă.din iarnă cu ideile Mişcării Ecoiogiste.

' Antonie Iorgovan este şi noul preşedinte ^al-MER. Desemnarea sa drept candidat al Uniunii Naţionale d e : Centru, din care MER, face; parte, alături de PDAR şi PUR, va fi făcută doar dacă Iorgovan se va dovedi cu o priză mai bună la alegători/ decît candidaţii propuşi de celelalte două partide ale; alianţei. Un colectiv lector al UNC şi sondajele electorale vor rezolva ecuaţia celui,mai> valoros candidat.

D a n B R IE ■

Nicolae Manolescu este candidatul ANL la PreşedinţieNicolae Manolescu este candidatul'oficial al ANL la Preşedinţia

României. Duminică, la discoteca bucureşteană Black and White, dl Manolescu - profesor de literatura română.la Universitatea Bucureşti - a, afirmat că va candida pentru funcţia de preşedinte sub sloganul electoral “Alegeţi calea dreaptă”. *• , -

în acelaşi timp, pentru a fi sigur că nu rămîne în afara vieţii politice •româneşti, Nicolae Manolescu va candida şi pentru.Parlamentul României, “tintind” funcţia de senator de Iasi. V -

. " V ( D . B . ) ■ -

Petre Roman la Cluj

Domnul Petre Roman - preşedintele Partidului Democrat şi candidat la funcţia de preşedinte al României din partea Uniunii Social Democrate, se va. afla în Judeţul Cluj în perioada14-16 august 1996. ; \

Miercuri 14 august domnia sa va vizita întreprinderi din Gherla şi Dej. La orele 16,30 în sala mare a Primăriei din Dej va avea; loc o întîlnire electorală Ia care sînt invitaţi să participe toţi cei interesaţi. ;

Joi, 15 august dl Petre Roman se,,va afla la Mănăstirea Nicula.

B iro u l d e P re s ă a l P a rtid u lu i D e m o c ra t

C lu j ■

luliu Făcuraru nu îi acordă sanse Iui M a c Manolescu la Preşedinţie- - - . , I ‘ • ■-'> i- V .-■

luliu Păcuraru, preşedintele filialei clujcnc a Partidului Democrat, nu îi acordă prea multe şanse lui Nicolae Manolescu în cursa pentru alegerile prezidenţiale, considerînd că declararea candidaturii acestuia nu va, produce o schimbare Jn opţiunile electoratului. Liderul democrat clujean este convins că într-o campanie prezidenţială contează mai mult omul politic decît' intelectualul. El crede că Manolescu va capta doar electoratul Alianţei Naţionale Liberale, fără ca formaţia sa intelectuală' să infuenţeze în vreun fel opţiunile politice ale păturii culte a societăţii. .- - * " '

în opinia d-lui luliu Păcuraru este exclusă desemnarea unui candidat unic al Opoziţiei. Pentru preşedintele PD Cluj, divizarea electoratului pare imposibilă în momentul în care acesta este polarizat în jurul lui Emil Constantinescu, Petre Roman sau Ion Iliescu: ”0 campanie electorală trebuie pregătită în doi-trei ani de zile; e greu să desemnezi acum un candidat competitiv; la

• Preşedinţie.” . - - - ' > : - •- ' ,J; : -Io a n a G L IG O R ■

Constantinei contează pe li.\CPreşedintele CDR, Emil Constantinescu, consideră că UNC

poate fi “puntea de legătură “intre CDR şi alte formaţiuni de stingă”, cum ar fi USD. i -

Constantinescu a declarat, sîmbătă, în cadrul Congresului MER, că va sprijini, după alegeri, crearea unui puternic grup al parlamentarilor ecologişti. El a menţionat că în CDR există două'partide ecologistc - PER şi FER. . ^

Liderul CDR a evitat să comenteze, la întrebările ziariştilor, o eventuală colaborare între CDR şi UNC (format din PDAR, PUR şi MER), dar a menţionat că “ţara trebuie să fi guvernată printr-o majoritate, care să;ducă mai departe programul CDR”.,

“Orice colaborare, din punctul de vedere al CDR, este condiţională de îndeplinirea programului dc guvernare”, a opinat Constantinescu. ■

PSDR considcrâ €ă o eventuală rem aniere guvernamentală este doar o încercare dc cosmetizare

. O eventuală remaniere guver­namentală reprezintă, în opinia PSDR, “încercări de cSSmetizare a Guvernului, făcute, însă, cam tîrziu”. Conducerea PSDR a declarat, că este foarte puţin impresionată de astfel de schimbări “făcute în ceasul al '12-lea” în Guvern. După părerea Iui Constantin Avfamescu, prim- viccpreşedintele PSDR, atît

ministrul Sănătăţii, Iulian Mincu, cît şi ministrul Tineretului şi Sportului, Alexandru Mironov, trebuiau să fie demişi mai devreme.Emil Puţin, deputat PSDR, a menţionat că s-a ajuns

;‘ ca din Guvernul pe cârc Parlamentul l-a acceptat în 1992 să mai rămînă doar patru-cinci miniştri. ■

PlT.C.D. wea conducerea Convenţiei în BihorConducerea PNŢCD nu este de

acord cu numirea Georgetei Ionescu (FER) în funcţia de preşedinte al CDR Bihor.

Ion Diaconescu, preşedintele' PNŢCD, a efectuat, vineri, o vizită la Oradea. El a declarat că . scopul vizitei sale nu este de a rezolva problemele CDR Bihor; pe. care nici nu are cum să le rezolve într-o vizită.fulger,de cîteva ore. ! 1 1 ;

“Cunosc situaţia din filiala bihoreana a CDR. PNŢCD a părăsit pe bună dreptate şedinţa în care dna Georgeta Ionescu

(FER) a fost aleasă ca ş i ' preşedinte al CDR Bihor. Nu ne-am implicat pînă acum în treburile filialelor, dar nu putem ; fi de acord că CDR Bihor să fie condusă de reprezentantul unui partid fantomă. Nu putem accepta ficţiunea ca FER, cotată cu 0,4 % în sondaje, să conducă CD . Bihor în dauna noastră”, a mai afirmat Diaconescu.• Preşedintele PNŢCD a anunţat

că, în urma discuţiei cu Emil Constantinescu, s-a hotărît ca PNŢCD să-şi exprime dreptul de veto îi cadrul CDR, astfel îneît1

filiala judeţeană a PNŢCD să primească preşedinţia CDR Bihor, iâr PNL să obţină un post de vicepreşedinte.

Ion Diaconescu a precizat că va fi un “veto excepţional” ,- criteriul dominaţiei PNŢCD nefiind impus pe viitor la nivel naţional pentru desemnarea conducerilor , locale ale Convenţiei. “Vom lăsa ca^filiala bihoreană ,a PNŢCD să-şi desemneze reprezentantul. Noi, la Bucureşti, vom analiza situaţia şi vom da hotărîrea finală”, a conchis Diaconescu. ■

Fostul primar al Braşovului, Adrian Moruzi, şi-a autorepartizat o locuinţă din fondul de protocol

Fostul primar al Braşovului, Adrian Moruzi, şi-a autorepartizato locuinţă, cu o lună înainte de expirarea mandatului, printr-o comunicare pe care şi-a adre- - sat-o personal şi a semnat-o, a transmis, corespondentul MEDIAFAX.

Marin Lungu, consilier parlamentar, membru al Comisiei “Apartamentul”, a efectuai în această săptămînă o anchetă la RIAL Braşov. El a constatat că Adrian Moruzi şi-a autorepartizato locuinţă care,,făcea, parte din fondul rezervat protocolului dc stat dintre România şi Ungaria.

Lungu a declarat, într-o conferinţă de presă, că repartiţia a fost primită în data de 12 iuniea.c., iar Moruzi şi-a cumpărat imediat după'aceea locuinţa. . - _ Lungu a afirmat Că a constatat

nereguli în modul în care au fost distribuite 1.411 apartamente în perioada 1993-iunie 1996. Consilierul parlamentar a înaintat Primăriei Braşov rezultatele cercetării, urmînd ca în cazurile în care se constată că a fost încălcată legea să se încheie dosar penal. .

Fostul primar, Adrian Moruzi, a declarat, corespondentului

MEDIAFAX: “Nu - mi-am autorepartizat locuinţa, ci este atribuită dc comisia Consiliului local”. -

Confoîm afirmaţiilor Tui Moruzi, locuinţa pe care a primit-o făcea parte din patrimoniul municipal şi era în administraţia RIAL,- care, în luna martie a.c.,. a cerut schimbarea de destinaţie, din locuinţă de protocol a Ambasadei Ungariei în locuinţă de stat.

Moruzi susţine că locuinţa a fost repartizată printr-o hotărîre a Consiliului local din 12 iunie

Membrii PSM-Gorj stol convinşi că in toamnă e nevoie de o alianţă puternică de stingă'

Membrii PSM-Gorj, au ajuns la concluzia că trebuie să facă o alianţă puternică de stînga pentru alegerile din toamnă,-- 'informează corespondentul MEDIAFAAX..

Pentru cele numai 13.000 de voturi obţinute în iunie, “tovarăşii” au criticat puternic Biroul Judeţean, pe care l-au acuzat ci a acţionat ignorind Biroul Municipal, Judeţul a făcut în iunie doar “propuneri pe uşa din dos”, mai mult, a propus candidaţi superficiali şi necrcdibili. '

în acelaşi timp,' pentru insuccesele din Gorj, vorbitorii au acuzat'şi Centrul, care pare a fi neglijat financiar judeţul în favoarea altora din Oltenia.

„■ Socialiştii gorjeni au mai avertizat asupra pierderii audienţei PSM .în zona muncitorească şi rurală. PSM- Gorj a acuzat şi PDSR pentru insuccesele de la locale. Potrivit afimaţiilor unor socialişti locali, PDSR a furat de la PSM sute de voturi deoarece, în comisiile locale, nu au existat reprezentanţi PSM..

PSM-iştii au opinat că, la alegerile din toamnă, partidul va fi din nou dezavantajat,' deoarccc primarii PDSR ar putea “omite” să împărţi cărţile de alegător membrilor PSM.

La plenara de joi, tovarăşii s-au angajat să strîngâ 3000 dc semnături pentru Adrian Păunescu. *

marţi, 13 august f 996 ARTA-CULTURA A D E V Ă R U Lde Ciui

î n s â r b n t o o r eZiua de 11 august 1996 va rămîne pentru totdeauna

întipărită în memoria tuturor participanţilor la marile manifestări de înaltă simţire şi trăire românească, organizate de Primăria comunei Iara, Exploatarea Minieră Iara si Societatea'“Avram Iancu” din România care au

"r ' avut joc cu prilejul dezvelirii bustului eroului naţional m a r t i r AVRAM IANCU, înfiinţarea subfilialei “Ion' Arion” a Societăţii;“Avram Iancu” din localitatea Iara şi

- sărbătorirea Zilei Minerului. 1 '.Centru] comunei Iara, Stadionul şi

întreaga bază de agrement a Exploatării Miniere a găzduit mii de oameni din

' localitate şi zonele limitrofe din Ţara Moţilor, din judeţele Bjaşov, Mureş,Alba, Cluj, Bistriţa-Nâsăud, Sălaj,Hunedoara, Sibiu, delegaţii ale Filialelor societăţii noastre din judeţele amintite, oaspeţi din domeniul mineritului, oameni politici din P.D.S.R., P.U.N.R., P.R.M., P.D.,'P.S., scriitori, oameni de cultură, mass-media, cadre din M.Âp.N. şi M.I. etc., care au avut un foarte bun prilej nu numai de a petrece un sfîrşit de săptămînă plăcut ci şi de cunoaştere a istoriei, a momentelor ei semnificative legate de localitatea Iara.

. Momentele manifestărilor au început la orele 10 prin ceremonialul militar al gărzii de onoare şi cu participarea'

. fanfarei militareconduse de col. Tichindelean, după care scriitorul Vasile Copilu Cheatră, preşedinte de onoare a filialei Braşov a Societăţii “Avram Iancu” şi inginer Gheorghe Chindrişj directorul Exploatării Miniere Iara, au avut onoarea să dezvelească bustul eroului ca semn de preţuire pentru contribuţia determinantă a celor amintiţi la realizarea monumentului. . -■

: ■ Au fost depuse apoi,coroane, jerbe şi flori la monument pe fundalul muzical al Imnului Eroilor (sub, conducerea coniandantului comenduirii Garnizoanei Cluj, maior Dinte).. Slujba de sfinţire a monumentului, ~de

- binecuvîntare a Zilei Minerului, a fost oficiată de un sobor de preoţi ortodocşi şi catolici în .frunte cu preoţii Arion

. şi Dota.Primarul Comunei Iara, dl Marius Todor a adresat

celor prezenţi bun-venit, prezentînd, totodată, unele dale din istoria comunei. Prof. univ. dr. loan Teodor Stan,

’ care a condus nemijlocit întreaga festivitate, a invitat la cuvînt pe următorii: scriitorul Vasile Copilu Cheatră, prof. Tiberiu Graur care a prezentat un mesaj din partea d-lui prefect Grigore Zanc, dl Todea Enea Ludovic, veteran de război, purtător ăl ordinului “Mihai Viteazu”, prof. Dimitric Poptămaş din Tg. Mureş,, domnul Liviu Gârboan din partea Societăţii “Cultul Eroilor”, prof. Teodor Şandor, lector universitar- ing.. dr. Emil Luca, om din partea

. locului,dr.. loan Mihai Nâstase preşedintele~PRM Cluj, ing. Liviu Medrea „vicepreşedinte PUNR. Vorbitorii au-, omagial jertfa înaintaşilor noştri, care, veacuri de-a rîndul

au lijptat pentru ca aceste meleaguri să rămînă ale noastre, ale românilor, adevăraţii lor stâpîni. în încheiere, scriitorii Petre Bucşa şi Vasile Copilu Cheatră au recitat din creaţia proprie. ; . . ' , . ’

Un moment aparte pentru cei prezenţi a fost constituirea subfilialei “Ion Arion” a Societăţii “Avram Iancu”, prilej cu care preşedintele Socjetăţii noastre a anunţat înscrierea a 156 de membri, fiind: aleasă şi conducerea subfilialei: preşedinte de onoare ing. Gheorghe

Chindriş, preşedinte prof. Oliviu Tolan, vicepreşedinţi Marius Todor şi Visalom Trif, secretar doamna Otilia Popa. Din biroul subfilialei mai fac parte domnii: Eugen Crişan, Marin Cornâcel, Gheorghe Tuţă, Titus Vicovan, Victoria Copil, luliu Arion, Florin Geană, Alex, Filip, Cornel Sicoe, Vasile Arion şi Solomon.Mureşan: La festivitatea de la Iara au mai fost

prezenţi: col. Victor Marincaş, şeful Inspectoratului de Poliţie Cluj, prof. univ. dr. Iustinian Petrescu, prof. univ. dr. Liviu Roman din partea “Vetrei Româneşti”, ing. Vasile Pavel, director general Exploatarea Minieră Teliuc şi ing. Ionel Lazăr, George Coman director general TRANSIGEX Cluj-Napoca, ing. luliu Păcurariu, preşedinte P.D. jud. Cluj, Mircea Arman vicepreşedinte PDSR Cluj, Alexandru Rus, preşedintele PS Cluj, col. Victor Ciulea şi col. Gavril Mărcuş din partea Filialei Tg. Mureş a Societăţii “Avram Iancu,. ing. dr. Marcel Roman, preşedinte PDSR Turda, primarii Vasile Bugnar - Ocna Mureş, Nicolae Pleşa Marcu - Baia de Arieş, Minerva Susana Luca - Băişoara, Vasile Paşca - Beliş.

Ne-au onorat cu prezenţa, de asemenea, ec. loan: Herineanu, col. loan Pogan, ing. Constantin Sicoe, ec.' Victor, Michiş, ing.'Toma Frida, ing.. Vasile Popa, ec.

vHorea Ciortea, prof. Jenica Sătmărean, jrof. Gheorghe Neag, prdf. Nicolae Şteiu, ing. dr. Lucia Roman, Elena Benţa, Marius Trif, loan Gelu Stan, alţi membri ai Consiliului Naţional al Societăţii “Avram Iancu”.\ Pe scena bazei de agrement din Iara s-au perindat apoi

ansamblul folcloric al Clubului Copiilor Huedin- “loan Bota”, ansamblul folcloric din Bistriţa, ansamblul folcloric “Dor Transilvan” al RATUC (director artistic Tiberiu Groza); precum şi cunoscutul prezentator şi om al scenei Nicolae Giurgiu din Turda, soliştii invitaţi Georgeta Fârţală Florea (câştigătoarea marelui premiu al Festivalului Cîmpeni - Găina), Rodica Dobrin din Ocna Mureş, Florentina şi Petre Giurgi din Maramureş, Alexandru Pugna din Bistriţa, Nicolae Turcu din Cluj-Napoca.

: V a s ile C R IS T E A S e c re ta r g e n e ra l a l S o c ie tă ţii

C u ltu ra l-P a tr io tr c e " A v ra m Ia n c u " d in R o m â n ia ■

[ Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară propune:

* Colegiul de* Colegiul de fomicultură - Viticultură

Floricultură

Celor interesaţi să urmeze cursurile Colegiului universitar agricol din cadrul U.Ş.A.M.V. din Cluj-Napoca le putem spune că examenul de admitere constă în probe scrisă la: Biologie (cL a Xll-a) şi Chimie organică (cl.'a X-a), pentru sesiunea septembrie 1996, fiind alocate cite 25 de locuri pentru fiecare specializare. Durata studiilor este de. 3 aniKIa absolvire fiind acordată diplomă de subingincr. ~ '' Colegiul pregăteşte specialişti,.

la nivel universitar, în domeniile Legumicultura - Floricultură şi

Pomicultură - Viticultură, cuposibilităţi de a ; lucra în • producţie," fie ca întreprinzători particulari, fie ca specialişti în exploatările horticole cu capital de stat sau particular. Studenţii care obţin rezultate foarte bune la învăţătură pot continua, la cerere,- studiile la învăţămîntul universitar de 5 ani. într-un timp- relativ scurt (3 ani), tinerilor li se asigură o pregătire teoretică şi practică temeinică într-un domeniu mai restrîns -de activitate, dar cu mare pondere şi perspectivă în agricultura şi în economia naţională. Cunoştinţele

* generale şi specifice însuşite de ‘ studenţi le asigură capacitatea de a folosi cu maximă eficienţă mijloacele teh'nico-materiale, biologice şi ecologice ce le stau la dispoziţie, în procesul de 'producere a culturilor de legume şi flori, respectiv- de p o m i' fructiferi si Vită de vie.

-Un amănunt important: studenţii de la colegiu beneficiază de aceleaşi drepturi şi facilităţi ca şi ceilalţi studenţi ai universităţii,

Absolvenţii îşi pot exercita profesia în calitate de specialişti în sectoarele de profil, angajaţi în unităţi agricole cu capital de stat, în unităţi particulare individuale sau asociaţii de producători. De asemenea, ei pot deveni producători individuali , specializaţi în legumicultură, pomicultură şi viticultură sau .pot lucra ca specialişti horticoli în staţiuni experimentale, complexe de sere, unităţi comerciale de valorificare a produselor - horticole, inspectorate. pentru controlul seminţelor, centre de ' protecţia plantelor, oficii de cadastru şi organizarea teritoriului, grădini botanice, . centre de încercarea soiurilor etc.

; M .B O C U B

•‘[îe i (‘ itrcili minâ filmele americane In Europa de Est?**

Interviu acordat de K. Zanitssi,

regizor şi producător de film e polonez,

publicaţiei bulgare “Reporter"nr. 26/

1996

întrebare: Dv. sînteţi unul d intre cei mai cunoscuţi producători de filme polonezi; aveţi chiar o casă de filme proprie? '. Răspuns: Am învăţat “rolul” de producător de filme atît cît să nu ajung la faliment, iar casa mea de ; filme este pe locul doi în Polonia. Pesprimul loc se află “Eritage” a lui Rabinii, care este, de fapt, şi coproducător al filmului “Lista lui Schindlcr”.

DescoperirearheologicălaCopăceni

Cămin de vizitare a apei din , - perioada romană ... Supravegherea unor lucrări de săpă­turi edilitare din zona Copăceni, comuna

- Sănduleşti din judeţul Cluj ne-a permis ca, împreună cu dl Luca Vasile, prima­rul acestei comune, să identificăm în gospodăria d-lui Harţeg un cămin dc apă roman, semănînd foarte mult ca as-

f, pect cu un sarcofag de copil roman, ■avînd o formă dreptunghiulară şi care prezintă două orificii prin care se tăcea racordul între conducta de apă principala care era situată pe latura din dreapta a căminului de apă şi conducta de ieşire din cămin care se afla în unghi de 90“ faţă de planul primei conducte şi cu un diametru ceva mai mare. Fundul acestui cămin se prezintă ca 0 albie scobită în interior şi boltită în exterior, avînd rolul de a constitui o pernă de apă pentru amortizarea vitezei apei ce cădea din conducta principală spre a o dirija spre conducta secundară, ce primea în acest fel apa cu o viteză mai redusă şi presiu­nea mai scăzută. Acest cămin roman dc “vizitare” a apei mai avea şi rolul de a permite curăţirea impurităţilor, care se depuneau din apă pe fundul căminului. Trebuie să subliniem că materialul de construcţie utilizat nu este roca calcaroa- să care domină orizontul local ci un con­glomerat calcaros, rocă mult mai rezis­tentă. Acest cămin era acoperit cu un capac, pe care încă m l-am găsit şi care. era cu rol de protecţie, ncpermijînd pă­trunderea impurităţilor. Deci acest cămin de vizitare avea şi un rol important de schimbare a direcţiei apei din conducte,. lâră a utiliza “coturilc sau “t’-urile pe care le folosim azi.Noi amănunte tehnice privind acest cămin de apă din perioada romană Ic vom publica după terminarea cercetărilor.

Prof. D orin URSUŢ M uzeul N aţional d e

Isto rie a T ransilvan ie i ■

Cărţile clujenilor Fond Secret. Fond S” Special

SSfOT-COSTEAÎ S-i ISTto»;K!SÂOiWf B j::: 00 ft t(. j

special de protecţie, care i-a permis epurarea din biblioteci-şi trecerea într-un fond special, numit fondul “Secret” .(S) a tuturor cărţilor care puteau să-l deranjeze ideologiceşte. Fondul s-a constituit prin Decretul lege din 2 mai 1945 şi prevedea punerea la index a cărţilor, unor autori fascişti şi legionari, a unor lucrări antisovietice-şi anticomuniste, a unor cărţi, despre Basarabia, Bucovina şi Transilvania (?!!)' a unor scrieri corporatiste, francm asone, filogermane, unele fiind recomandate chiar spre a fi distruse. Mai grav era că erau scoase din circulaţie atlase, hărţi şi ghiduri ale României Mari; cu scopul vădit ca’generaţiile tinere să nu acel specific care să nu fie o imilatie cunoască pînă unde ne-au fost hotarele şi ce J a cinematografiei americane, anume, cine şi cît a răpit din trupul ţării, hărţile î.: Şi totuşi găsiţi timp să fi

O lucrare absolut indispensabilă pentru cei care investighează soarta culturii şi a cărţii în regimurile socialiste (totalitare) este recenta lucrare a unor specialişti de la Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” din Cluj- Napoca, lonuţ Costea, Istvân Kirăly şi Doru Radosav.cu titlul de mai sus/apărută la’Editura Dacia. Este vorba de un “studiu de caz”, cazul Bibliotecii amintite, iar lucrarea este o veritabilă “contribuţie la istoria fondurilor secrete de bibliotecă din România”, cei trei autori realizîrid o adevărată premieră pe teren naţional. Dacă în trecut, în perioada feudală sau iluministă, s-au întocmit unele liste de cărţi prohibite, care puneau în pericol morala pubiică sau religia, începînd cu epoca modernă cărţile au fost lăsate să circule liber, singura.cenzură Im pusă fiind autocenzura. lată însă că imediat după intrarea României în zona de influenţă sovietică, regimul comunist a început să se apere printr-un sistem

Bucovinei şi Basarabiei fiind interzise, precum şi unele cărţi nevinovate, precum Rusoaica de Gib Mihăescu.. Se introducea astfel controlul

. creierelor şi lupta de clasă, un mecanism de control şkcenzură nemaiîntîlnit pînă atunci. Aceste-cărţi au fost trecute într-un catalog special şi consultate doar pe bază de aprobare specială/ care putea fi dată sau nu, şi servite de o echipă tot “specială” de cadre, în legătură (şi oblăduite) direct cu (de) Securitate(a). Se presupune că unii dintre cititorii unor astfel de cărţi puteau intra tn vizorul acesteia şi cercetaţi, la o adică. In etapa ceauşistă la fondul S au fost trecute toate cărţile scriitorilor plecaţi în

.'exil sau a celor din emigraţie, liste întregi de cărţi interzise figurînd într-un capitol special din carte, împreună cu dispoziţiile şi circularele date de Ministerul Învăţămîntului sau de Consiliul Culturii în acest sens. Pe lista fondului “S” mai figurau şi cărţi primite prin donaţii sau intrate pe baza schimburilor internaţionale, ceea ce agravează mult politică secretomană ceauşisto- comunistă. Se consultă cu interes şi ancheta sociologică despre fondul S şi merită subliniat efortul lui Istvân Kirăly de a introduce “cazul” într-o discuţie teoretică, juridică şi culturologică absolut revelatoare.

M ir c e a P O P A I

realizare a filmului sau 0 va vedea in forma sa finală?

R.: Fireşte, am vorbit cu Papa , în legătură cu realizarea acestui film. Suveranul pontif a fost şi dramaturg şi actor,

î.: Despre ce e vorba în film?: R.: Despre-Sărăcia cu care se

confruntă omenirea de la începuturile ei şi pînă în zilele noastre. Eroul filmului este un pictor care abandonează pictura pentru â se dedica luptei împotriva: .

t : în legătură cu Ilollywoodul sărăciei. Problema este de fapt de aveţi vreo reţinere? etică; este vorba, în realitate, de o

R.: Am fost invitat de multe ori reconsiderare a valorilor Ia Hollywood, dar pînă în prezent î.: A existat oare o presiune n-am reuşit să fac nimic. Ţin în politică asupra dv.? Aţi dorit oare continuare la unele proiecte ale vreodată să vă îndeletniciţi cu mele americane şi aş săruta mîna politica?' producătorului care nii-ar permite R.: Presiunefa existat şi există ; . să realizez măcar unul dintre ele. şi în prezent. M-am străduit însă Nu aş vrea să rămîneţi cu impresia să am o poziţie proprie în ce că am pretenţia că Hollywoodul să priveşte problemele de morală, mă curteze. îmi este total neplăcut Politica o las politicienilor întrucît faptul că trebuie să recunosc că în ‘ eu consider că şi aceasta este tot o , prezent filmul american domină în profesie şi într-un stat democratic, lume. Despre ce, de exemplu, poate normal, diversele tendinţe politice j discuta un bulgar cu un portughez, au dieptul la existenţa, într-un avion. Bineînţeles, despre-; .î .: Credeţi că televiziunea un film american care rulează pe -poate sprijini cinematografia să canalele de televiziune, ale celor supravieţuiască? Potrivit două ţări. Fireşte, însă toţi căutăm Proiectului de lege al audio- “

Şi totuşi găsiţi timp să faceţi filme?

R.: Filmul “Gogol” pe care -l-am terminat de curînd a fost selecţionat la Cannes. Am realizat şi cîteva filme de televiziune. Pregătesc filmările la-“Fratele Domnului nostru” după im scenariu al Papei loan Paul al Il-lea. ’

1.: Aţi vorbit cu Papa în legătură cu m odalităţile de

vizualului, în Bulgaria este prevăzut ca 15 la sută din veniturile provenite din reclame şi în bugetul televiziunii să fie alocate cmematognifieL

R-: Nu îmi este clar cum două instituţii “muribunde” se pot ajuta.

: Dar să vedem cum va fi în viitor, în opinia mea, următorul secol va fi dominat de comunicaţiile audio­vizualului şi nicidecum de o cinematografie în spiritul căreia noi sintem educaţi. ■

La Nicula, cu autobuzulNe apropiem cu paşi repezi de marea’sărbătoare Sfînta Măria,

de la 15 august. Pregătirile pentru marele pelerinaj la Mănăstirea Nicula sînt în toi. Dacă înainte de Revoluţie, totul se făcea în mare “taină”, în"această vară organizatorii dau semnalul pregătirilor mult înainte de sărbătoare.

RAGCL Gherla ne anunţă că în ziua de 15 august va pune" la dispoziţia celor sosiţi în localitate autobuze din oră în oră pînă în satul Nicula. Maşinile vor circula în intervalul 6,00 - 22,00 şi vor fi dirijate de organele de circulaţie. Pentru evitarea, aglomeraţiei vor fi amenajate parcări de maşini la. intrarea în satul Nicula.,

Pentru prima dată RAGCL se gîndeşte la miile de oameni „ veniţi din toate colţurile ţării. Este 6 iniţiativă pe care o salutăm cu plăcere.

S Z . C s . '«

A D E V A R U Lde Cluj OMUL SI SOCIETATEA marţi, 13 august 1996 m i

Pe marginea „Declaraţiei de la Voineasa"în această vară a avut loc', la

Voineasa (jud. Vîlcea), din iniţiativa unui pediatru vîlcean, inimosul medic primar, doctor în medicină Dragoş Serafim, o consfătuire de lucru care ă reunit şefi de clinici, medici pediatri cadre didactice dc specialitate; şi cercetăto ri din principalele centre medicale şi universitare ale ţării. Menită să aducă în discuţie oportunitatea lansării -unui nou proiect de lege cu privire la drepturile copilu lu i, consfă tu irea a abordat şi strategia pentru asigurarea sănătăţii copilului,

privită nu numai din punct de spunea, recent, domnul prof. vedere strict medical, ci şi al . univ. dr. Nicolae MIU, şeful complexului de factori de ordiffi^iClinicii Pediatrie II din cadrul social. Noul proiect de“ leger;7MJMF „luliu Haţieganu” Cluj-

N apoca, preşedintele

Miniicii itmdescla viata ccpilutui

>.------------- 1:__:_____________ ^

„p riv in d recu n o aşte rea şi g a r a n ta r e a d r e p tu r i lo r copilului la viaţă, identitate, filiaţiune şi familie” este unul generos, responsabil, vădind preocuparea medicului faţă de respecta rea p rio rita ră a in te re se lo r co p ilu lu i - ne

Consiliului Judeţean Cluj al C olegiului M edicilor din România. Elaborarea noului proiect de lege a fost impusă de .caracterul total anacron al legii din 1970, a mai fost de părere interlocutorul nostru.

Cîteva dintre specificaţiile „Declaraţiei de la Voineasa” m erită să fie Cunoscute cititorilor, motiv pentru care le şi reproducem, selectiv:

1. Se înţelege prin copil orice fiinţă umană sub vîrsta de 18 ani (1). Apreciem termenul de copil ca acoperind mai exact această definiţie decît termenii juridici de „minor” sau „persoană”.i 2. Constatăm că această noţiune este cuprinsă în Constituţia României (2) şi alte documente ce decurg din aceasta.

3. Apreciem faptul că documentele citate în. anexă (1) şi (2) au stat la baza-Planului naţional de acţiune în favoarea copilului (3).

. 4. Remarcăm că documentele la care am făcut referire situează România în rîndul ţărilor lumii care au adoptat principiile filozofice şi juridice cele jnai moderne şi că acestea sînt în concordanţă cu tradiţiile naţionale consfinţite scris, pentru prima oară, în Pravila de la Govora- Matei Basarab 1640. .- 5. Obiectivul activităţii noastre profesionale îl -

constituie circa 6.385.941 copii, care reprezintă populaţia 0-18 ani la 1 iulie 1994 (4). în mod : logic, există un număr de femei care sînt mamele acestor copii, cunoscute sau nu. împreună, cele două categorii formează biosistemul mamă-copil- prima treaptă de integrare în viziunea sistemică a clasificărn factorilor de risc ai copilăriei (6).

6. Situarea masei populaţionale a. copiilor conform datelor oficiale (5), în raport cu familia biologică, este următoarea: în familia proprie -6.279.641 (număr absolut); 98,35 (% din - populaţia infantilă); în afara familiei proprii -106.300 (număr absolut); 1,65 (% din populaţia infantilă)../ " ■ V

7. Cei 106.300 de copii situaţi în afara biosistemului familiilor proprii sînt încredinţaţi

după cum urmează (5): în instituţii specializate ale statului - 98.000 (număr absolut); 92,19 (% din populaţia la risc); în familii substitutive -8.300 (număr absolut); 7,81 (% din populaţia la risc).

8. Apreciem că, aceste cifre reale sînt în discordanţă cu enunţurile din documentele citate la punctele (1), (2) şi (3). -

- 9. Observînd că viziunea sistemică atestă integrarea copilului în următoarele biosisteme(6): a) mamă-copil; b) familie; c) populaţie; d)

. economico-social, putem aprecia că factorii de risc din toate aceste biosisteme pot fi măsuraţi şi controlaţi la diferite trepte de expertiză,-în vederea modificării lor favorabile,, după cum urmează: . - . ‘

a) factorii care ţin de biosistemul mamă- copil - conform cu obiectivele strategice ale unor. programe curente medico-sociale (8); ■

b) factorii de risc aparţinînd familiei - prin ''promovarea principiului „familia - mediu

natural”; -c) factorii care ţin de populaţie - prin strategii.

demografice (8).' Ţinînd cont că limita maximă - a copilăriei este fixată la 18 ani, termenul de scadenţă al prezentei declaraţii este 25 mai 2014;

d) factorii de risc de mediu economic şi social - sînt scalaţi prin doi indicatori sintetici: Produsul Intern Brut (PIB) stopat din scădere(7) şi Indicele de Dezvoltare Umană, care în statisticile internaţionale este defavorabil României.' - , -. -

- : . ’ (va urma)1 Michaela BO C U b

* j

i

__________________________ I

„V isu l u nei nop ţi d e v a ră ..."Foto: E. O LARIU' i u I

Premii şi sancţiuni pentru participanţii la J.O.M inistrul T ineretului şi

Sportului, Alexandru Mironov, a declarat, că antrenorii federali şi responsabilii federaţiilor care nu şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale vpr fi penalizaţi.

Mironov ă precizat că rezultatele obţinute de sportivii români la J.O de la Atlanta sînt “pe măsura posibilităţilor sportului nostru, cu mult peste posibilităţile de bază materială din România”. :

în opinia lui Mironov, ţara noastră s-ar fi situat cu cel puţin trei locuri mai în faţă, la

clasamentul pe medalii, dacă nu li se acorda unor sportivi originari din România dreptul de a participa la Olimpiadă pentru alte ţări.'

Ministrul Mironov speră că sportul . rom ânesc va fi impulsionat prin înfiinţarea Federaţiei Sportului Şcolar şi U niversitar, care fa c e - obiectul unei H otărîri de Guvern “veche de opt luni şi care stă pe masa unui coleg”, după cum a precizat el. Un alt impediment în calea succesului sportului românesc

îl constitu ie lipsa bazelo r sportive, iar cele existente nu perm it o rganizarea u n o r C am pionate Europene şi M ondiale. în acest sens, Mironov a specificat că ar f i necesar ca Sala Polivalentă din Capitală să revină MTS.

Mironov a anunţat că, în ziua de 26 august, în cadrul unei cerem onii ce va f i organizată Ia Palatul Victoria, premierul Nicolae Văcăroiu va înm îna m edalia ţilo r de la Atlanta prem iile şi primele promise.■ .

. Guvernul va subvenţiona

în proportle de 75% dobînzlle la creditele acordate furnizorilor de energie termică

Guvernul a decis, în şedinţa de vineri, subvenţionarea în proporţie de 75% a dobînzilor la creditele acordate regiilor autonome, agenţilor economici şi serviciilor publice care furnizează energie termică, pentru a facilita asigurarea combustibilului lichid uşor pentru încălzire.

Executivul a validat; de asemenea, o hotărîre pentru asigurarea finanţării unor importuri de păcură prevăzute în Programul Energetic Naţional pentru perioada aprilie 1996 - martie 1997. Astfel, RA RENEL este autorizată să contracteze un credit extern de pînă la 160 milioane dolari, în scopul finanţării unei părţi din importul de păcură prevăzut. Ministerul Finanţelor va garanta creditul extern contractat de către RENEL, precum şi dobînda aferentă acestuia.

D istribu irea certificatelor de acţionar

decurge greuCertificatele de acţionar au fost

distribuite, în proporţie de peste 70 la, sută, doar în patru judeţe, respectiv 'Covasna, Prahova, Sălaj şi Suceava, după cum a anunţat ministrul pentru Reformă, Mircea Coşea, la şedinţa de guvern, de vineri.

în Bucureşti distribuirea certificatelor de acţionar decurge greu. Activitatea de inscripţionare a cupoanelor este prevăzută să se finalizeze în jurul datei de 5 septembrie 1996, dacă FPS şi cele cinci FPP-uri vor finaliza acţiunea de validare a capitalurilor sociale. la toate societatile comerciale.*

La Turda:

ftpo potabila, din nou o problema

De cîteva zile bune,- în municipiul Turda, apa potabilă din nou a devenit o problemă. Explicaţiile sînt mai multe. Dar de explicaţii au nevoie oamenii?

Pînă acum, cei de Ia RATACFL,' aveau bunul obicei de a anunţa consumatorii că apa potabilă, dintr-un motiv sau altul, va fi oprită în anumite orc sau zile. Şi oamenii se mai ... descurcau: mai umpleau un butoi cu apă, o cadă de baie, ce mai, ca să aibă la ce se întinde la nevoie! Mai ales pentru animale.. Că aici este baiul: cu oamenii te mai descurci. Ei ştiu şi înţeleg că dc unde nu este, n-ai ce lua. în cazuri extreme, mai apelează la un sifon, la o răcoritoare. Dar cu animalele ce faci?

Să nu cunoască acest lucru elementar domnii de la RATACFL? Vorba unui mucalit: lor ce le pasă. Se termină luna, vine factura şi tot noi sîntem ateia care plătim şi apa de care nu bcncficicm. Dar lor salariul le merge. Şi încă ce salar? Ăsta-i trai, nineaca!

Io n C O R D O S B

Arhitect» consideră că lista caselor• v - 9

declarate monument este inoportunăUniunea Arhitecţilor din România

crede că lista caselor, declarate monument este inoportună şi incompletă şi că va putea fi întocmită exact abia după ce va fi adoptată Legea monumentelor istorice, informează PRO TV.

Această lege aşteaptă dc şase ani să fie adoptată dc Parlament.

Uniunea Arhitecţilor din România consideră că lista clădirilor monument ar trebui să fie doar o anexă la Legea monumentelor istoricc. Arhitccţii cred că nu trebuie interzisă vînzarca accstor casc unor persoane particulare, pentru că acestea ar avea mai multă grijă de ele dccît statul. Cei care proiectează casele dau ca exemplu clădirea

notariatului din Piaţa Amzei. . Aici, deşi funcţionează o instituţie de stat aducătoare de bani, clădirea a ajuns o ruină. Arhitecţii susţin că Ministerul Culturii şi Primăria Capitalei au întocmit o listă nevalabilă. ^

Arhitecţii cred că ar trebui adoptate anumite măsuri care să garanteze că proprietarii unor asemenea case vor avea grijă de ele. Aceste măsuri există în majoritatea ţărilor europene. Ministerul Culturii a întocmit lista caselor monument acum o lună. Lista a fost înaintată la Primăria Capitalei. Victor Ciorbca a remis-o ministerului jicntru a fi rcstrînsă. El spune că numai casele aflate pe listele UNESCO ar trebui protejate.!

Tractorul Braşov şi Rodae tratative în

constituirii unei societăti mixteConducera SC -Tractorul -

SA Braşov şi reprezentanţi'ai societăţii româno-coreene Rodae Automobile negociază condiţiile înfiinţării unei societăţi mixte, informează PRO TV Braşov.

Conform unor surse din interiorul uzinei Tractorul, proiectul de constituire a . societăţii mixte vizează pe deo parte cumpărarea de active, iar pe de alta infuzia de capital. Rodae intenţionează să cumpere pachetul deţinut de FPS (70%) din acţiunile, societăţii braşovene şi să inestească alte 50 milioane de dolari. Pentru retehriolo-

gizarea uzinei, coreenii vor mai garanta un credit de 100 milioane de dolari.

Contractul de înfiinţare a societăţii mixte ar putea fi semnat pînă în luna octombrie a.c; , au precizat aceleaşi surse.

în cadrul programului general de restructurare pe 1996, uzina .Tractorul disponibilizează în prima fază1.000 de angajaţi, care beneficiază, , conform Ordonananţei 13, de.şase salarii de la Guvernaşi de un salariu şi jum ătate de la societate. A lţi 1,000 de oamem sînt ameninţaţi de . şomaj. ■

{Specialistul vă sfătuieşte?)Ciuruirea frunzelor - Coryneunt heiierinckii

Simptome; Ciuruirea frunzelor este o boală foarte răspîndită şi păgubitoare care se întîlneşte în toate livezile de sîmburoase: prun, cais, piersic, cireş, vişin, migdal etc. Sînt atacate frunzele, lăstarii

Mineri şi fructele. Pe frunze, îndată după dezmugurire, se formează pete mici, de 0,5-3 mm diametru, de culoare ceriuşie-brunie, mărginite de un chenar de culoare mai închisă. în scurt .tim p, ţesuturile din dreptul petelor se necrozează, se desprind şi cad, frunza rămînînd ciuruită. La prun petele sînt în general izolate, ele confluînd numai în cazul atacurilor intense, întîlnite la unele soiuri sensibile. în condiţii. de umiditate ridicată, boala apare şi pe lăstarii verzi, manifestîndu-se' prin pete foarte asemănătoare cu cele de pe frunze. în anii următori, scoarţa dirl dreptul petelor crapă, formîndu-se astfel ulceraţii, prin care au loc scurgeri gomoase. La soiurile sensibile, atacul apare şi pe fructe (prune), sub forma unor pete mici, cenuşii, cu marginile de culoare mai închisă, superficiale dispuse mai ales în jurul pedunculului. Această formă de atac nu afectează decît în mică măsură dezvoltarea şi 'Calitatea fructelor. Agentul patogen care , provoacă ciuruirea frunzelor de sîmburoase este o ciupercă. Umiditatea are o foarte mare influenţă asupra patogenităţii parazitului, atît în germinare cît şi în dezvoltarea miceliului din organele atacate. Astfel, pe timp ploios, infecţiile de pe frunze produc pete mari, iar

pe ramuri, leziuni mult adîncite. Peste iarnă ciuperca parazită rezistă sub formă de miceliu în ramuri, iar sub formă de conidii în scurgerile gomoase. de la suprafaţa

-Ulceraţiilor. 'Combaterea: Toamna se

strîng şi se ard frunzele căzute. Se va acorda apoi o deosebită atenţie înlăturării lăstarilor atacaţi. Rănile rezultate în urma tăierilor se vot dezinfecta cu sulfat de cupru 1% sau calaican 3-5%, după care se acoperă cu mastic. Prin aplicarea acestor măsuri de. igienă se limitează mult sursele de infecţie. Pentru prevenirea infecţiilor de primăvară şi vară, se vor aplica- tratamente care variază de la o speciale la alta. în general se Va face un tratament de toamnă, după căderea -frunzelor, cu zeamă bordeleză 3%, tratament, care în ca zu l,, atacurilor puternice (la soiurile sensibile) se repetă primăvara devreme, înainte, dar cît mai aproape de desfacerea mugurilor. După înflorire, stropirile se repetă la 10-15 zile, în funcţie de umiditate. La aceste tratamente, rezultate foarte bune dau şi următoarele fungicide care pot fi utilizate: Cobox: 0,15% (piersic, cais), Polisulfura de bariu: 1% (piersic, cais); Sulfatul de cupru: 0,5%, Dithane: 0,2%, Onefung: 0,25% (piersic, . cais), Sancozeb: 2 kg/ha (prun) Tiuram: 0,3 - 0,4%, Vondozeb: 0,2%, Ziradin: 0,3°/o, Mctoben: 0,07%, Foldin: 0,2%, Folpan: 0,2%, Merpan:. 0,2%, Rovral: 0,15%, Sumilcx: 0,1%, Rubigan: 0,04%r Baylcton: 0,05% etc. •

A u re lia n A B R U D E A N *

7 ) marţi, 13 august 1996 P l[ £ £ [ C I T A J H E auj'N,AP( A:luntvineri l6isîmbiti9' i4;,e!/faxi9'7M4;SUBRE,)AC’ITATi;RI)A:: luni-vineriX-16; tel/fai3W3-23;SUBREDACTIADEJ:]uni-vineri8-16;teI/faic21-60-75. ; -A D E V A R U Lde Ciul

C o n s u m â n d (10Q709)

Sirop concentrat i

IZVORUL MINUNILOR

B ău tu ri r ă c o r ito a r e c ă r b o g a z o a s e în b u te l i i d e 0,5 s i 2 L

O L A

si tu p o t i d e v e n i [ f t l cu S up e r T o m b o laEUROPEAN DRINKS !

Umteazâ instrucţiunile de pe spatele etichetei.

Sute de m ilio a n e lei P R E M II!- ‘ ■ ■ , 'V->, ■ .

Depozit en gros TRANSILVANIA GENERAL IMPORT - EXPORT Cluj -Napoca. Str. Tralan Vuia nr. 208, telefon : 064/416.629 .

SCRECONPLUSSRLdepozit materiale .

construcţii B-dul Muncii nr.l-5,

Cluj-Napoca VINDE:- r

• materiale h id roizolaţii• plăci acoperiş onduline• coame onduline .• tablă neagră şi zincată• vată minerală• var• ipsos• ciment ^• azbociment Sn. . , . . :....... . O• cuie " a• otel beton vi

• bandă laminată.

Abonam entele do care aveţi nevoie vi le oferă

l SC APEX SRL Str.lnoceniiu Micu-Klcin nr.17, - tel. 196213 RODIPET SA P-ţa Garn nr 1-3.

carnet a 45 sa u oficiile poşta le din întregul judeţ.

CLUJ-NAPOCA B-tiul Muncii 14/A

A n e a ie a z ă : ♦ Sudori♦ Instalatori - ^♦ : Lăcătuşi confecţii metalice

Relaţii la sediul societăţii,telefon: 415185sau 415037/47 - (3{>2357}

! SC CASA DE EDITURĂ i "NAPOCA” SRL ! vinde:

J Informaţii la sediul societătii, \ j str. Napoca nr. 16, sau la telefon j I 19-74-18 intre orele 9-15, |

fă ră dobîndĂ?# M i 4 R I » R E 0 U © E R B D E ?

p v n ir i i i - x - rsj• tinerii căsătoriţi _ r-

,« •p e n s io n a ri .. g• piaţa integralaIm peste 2 milioane valoare, se asigură transportul gratuită

f l C O M i Piaţa 1848 n r .l Tel. 437429; Tei/Fax 437430

şi Livezii 63 Tel. 437444 (Zona Carbochim - Clujana)

Mai găsiţi; l’ARCHKT, PALUX, LACUUI,AUACET,I)IL,UANT.

PROTEJEAZĂ Şl SPOREŞTEECONOMIILE DUMVOASTRi

Valoarea nominala a Unitătii de Fond10.000 lei

Valoarea la zi a Unităţii de Fond f18.306 lei

, F o n d u l N aţio n a l de In ves tiţii, administrat de SOV Invest SA, este uii fond deschis de investiţii, la

. dispoziţia oricărei persoane fizice său juridice.

Investind la FNI obţineţi Carnetul de Investitor care vă ajută să luptaţi eficient împotriva inflaţiei pro- ţejându-vă şi, chiar mai mult, sporindu-vă economiile ^ De aceea vă recomandăm investiţia la FNI: este S accesibil, ■ protejează şi sporeşte economiile dum- * neavoastră. " j

.. • '* . - • •Unităţile de Fond îe puteţi cumpăra de la Agenţia J

GELSORtîluj-Napocă, P-ta Cipariu, Nr. 15. . . -

B FONDUL NATIONAL DE INVESTITI!

Autorizat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare cu nr. 159//1995

Relaţii suplimentare la Tel.: 064-414519

Tritrif in M M te ; V S B u n B j r a u u 2 •

E L V IK Ain te rn a ţ io n a l

'4CLUJINAPOCA^sir:A:Vlaicunfrr4ftel.«|l 53388!Cluj Napoca-P-ta Cipariu nr.9, 193447 Huedin 253304 Turda 315523; 433B04 . J**0* . Câmpia-Turzii 433274 **kd»d»mcmic

Achitarea prlnwl w tt In morotfitul «impirirll pfwkmikil

UNICAT IN GHERLA sSocietatea Comercială S C ' T I 7 T K I S S S R L £

- ‘MOBILA mVindeînrate.dm stoc şi pe bază decomandă toate tipurile de

mobilă’ dormitoare, biblioteci,camare d e tirwrtl, axnode ÎV , birouri, mese pliante, mobilă d^busâîâriâi cot|ar9,'Cânapete,-fotolii.

Vizitaţi-ne şi nu veţi regreta!

S.CÂ D R IA TICÂ S.R .L.FIRMĂ ITALIANĂ

Mobilier de calitate occidentală la preţuri româneşti

Şi comercializează materiale şi accesorii de tîmplărie, im port Italia.

Str. Oaşului nr. 27 Cluj-Napoca (lîngă PECO), tel. 43.54.18 wsio>

M O D E N APRETURI MINIME! CALITATE DEOSEBITA....... i ....... , .. ..... , .... - - ... .

/a M O B IL IE RVINDEM ÎN ^y/RATEîLUN ARE FĂRĂ

D0BÎNDĂ^0ATĂ5GĂMĂ^DBM0BILIERM A R T R E D U C E R I D E P R E T P E N T R U :♦ TINERII CĂSĂTORIŢI în ac e s ta n ’♦ ACHITĂRI INTEGRALE . / : ; ,♦ p e n s i o n a r i L a achitări integrale

T R A N S P O R T G RATU IT .MAT VINDEM: ' ‘ Vri v t ; ;

: • parchet • Palux • aracet • clei de oase ;• scule, pentru lemn import •d ilu a n t •prenadez.

A D R E S A : S T R .O A S U L U 1 N R .4 2 A , T EL/FA X * 1 3 6 8 2 2 ; 4 3 3 5 5 5 .

POARTA SPRE PROSPERITATE,▲ Valoarea la zi a Titlurilor de Participare Transilvania

valabilă In perioada 12.08-19.081996 este de 13.370 lei .▲ Creşterea fată de săptăm âna precedentă este de 0,91 % A Creşterea fată de 15.02.1996, data începerii emisiunii

publice de titluri, este de 33,70%. v

Administrator: SC Globinvest SA; Cluj, tel./ fax: 064/ 19 59 25.Titlurile de Participare Transilvania prin unităţile

- Băncii Com erciale Ion T iriac şi ale Băncii T ransilvania' - ■■ CT-.............. 1 - ' .- ^T

QO. ■»■-yj v: ^

' v. . ; . N

Societatea Comercială Cooperatistă pe Acţiuni

’ TELUU’ Aind; Sir.Siniion Bărnuţiu nr.8y

_ jud.Alba . ■■■;vinde prin licitaţie publică:

str.Gării nr. 102, jud.Alba, amplasată la 150 m de staţia CFR, în suprafaţă utilă de 546 mp. + 3 5 mp. anexe şi curte interioară, hala avînd următoarele dimensiuni; . : /

- - lungime _ ~ 48 m - - -- lăţime ; = l l m • ; : - .-înălţime - lOm.

* ’ S- •" ~ . v ; -Hala este prevăzută cu toate utilităţile (curent

trifazic, canalizare, apă curentă, gaz). > >Licitaţia va avea loc în fiecare zi de vineri din

săptămînile următoare.Inform aţii suplim entare la telefon 058/

861099 sau fax 058/ 861916 Aiud, la d-nulMan - mecanic şef. (763490)

\A D E V A R U L D U B I IM IT A T E jCUtJJ-NAPOCA:luni-vincri8-I6;sîmbătă9-l'l;tcl/faxlî>-73-(M;SUBRIÎDACŢIATURDA: m ărfi f i îlIIP IIţt 1996 \ 8 ) d e C lu j mU BLmKjM Mr\m t* luni-vincri8-16;tcl/fax31-13-23;SUBREDACŢIADEJ:luni-\incri8-16jtcl/fax21-60-75. . mart!/ -» €»ugu>l. w J

;d j i

fp .

A cadem ia d e M uzică/ / iGh.Dima" Cluj

anunţă scoaterca la concurs în data de 22 august 1996 a următoarelor posturi:

- muncitor II (Iuthier) - 1 post- fochist.V -p o r ta r i

1 post 1 post

- subinginer I (construcţii) ' - 1 post. v RELAŢII SUPLIMENTARE LA

TELEFON 191241 BIROUL PERSONAL.

POLICOM COMPUTERS

BANKCOOP CLUJAOVO

•N

OFERĂ CU PLATA IN RATE: SISTEME DE CALCUL R&M

IMPRIMANTE STAR, CANON, HP EXTENSII MULTIMEDIA

UpGrade pentru sisteme depăşite TelJFax: 064 - 414434,064 - 413492

Cel mai mare distribuitor en gros

din ţară deÎMBRĂCĂMINTE BALOTATĂ IMPORT VEST

Vă oferă: ^‘ îmbrăcăminte sortată de cea mai bună calitate

(în saci de 5-10 kg.), bogată în sortimente (50 de sortimente) _ •

- câm ăşij tricouri, treninguri, b luze, pantaloni,- pulovăre, geci, paltoane, / - £

- perdele , draperii, sacouri etc .. . v 5 N O I G A RANTĂM P E N TR U C A LITA TE! £

* baloti mari, nesortati, presaţi, în tre 300-350’kg. \

* lavete din bum bac. .Nu uitaţi, pînă în 15 august reduceri la

sortimente de toam nă şi iarnă! Reduceri suplimentare la cantităţi p este

400 kg la toate sortimentele!Birouri:Cluj-Napoca, str.luliu Maniu rir, 6. Telefon:

064-194030.Sunaţi-ne! Dacă sună ocupat, reveniţi!

Depozit:jud; Cluj, sat Vlaha. " .

Ifizitaţi-ne şi vă veţi convinge că a meritat!

Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca( A n u n ţ d e l i c i t a ţ i e p u b l i c ă )

Obiectul licitaţiei: Lucrări de reparaţii la faţadele unor imobile din C luj-Napoca str.Gh.Doja, latura EST, latura VEST, respec- tînd cadrul general al H G. nr.592/1993.

Investitor. Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, Direcţia de Administrare a Imobilelor de Stat.

Sursa de finanţare: Bugetul local. Organizatorul licitaţiei: Consiliul Local al

M unicipiului C lu j-N apoca, D irecţia de Administrare a Imobilelor de Stat, B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 108:

Termenul limită de depunere a docu­mentelor ofertă: 28 august 1996, ora 14.

Deschiderea licitaţiei publice: 30 august a.c., ora 12, Sala mică de şedinţe a Primăriei M unicipiului C lu j-N apoca, C a le a M oţilor nr.1-3. ■. - V ' '> ..0 : r

Documentele licitaţiei:- Documentaţia pentru latura EST:

, ; : 20 .000 lei. . .- Documentaţia pentru latura VEST:

^ ’ 20 .000 lei. Garanţia pentru oferjţa depusă:

- Pentru str.Gh.Doja latura E S T x12.000.000 lei - _

- Pentru str.Gh. Doja latura V E S T :15.000.000 lei.

Documentaţia de licitaţie se poate ridica începînd cu data de 14 august 1996 ora 8 de la sediul D.A.I.S., B-dul 21 Decembrie 1989 nr.108, cam.2, orele 8-10, unde se poate consulta şi Proiectul Studiului de culoare.

Garanţia pentru oferta depusă se achită în contul nr. 246302204305857 deschis la Bănea Naţională Trezoreria Cluj.

Condiţii de participare: Pot participa contractanţii (ofertanţii) care au o vechime în(760497)

I

ADEVĂRUL Un cotidian care satisfacede Cluj gusturile dumneavoastră!

Simţiţi că nu mai puteţi trăi

, în această lume în continuă

mişcare?Informaţiile pe care le găsiţi

în paginile ziarului nostru vă pot salva!

£din întregul judd, sau la SC A IM \ SKI f Ştnlnocenţiu Micu-klcin nnl7|tŞl96213

EX IM T U R STR. NAPOCA NR. 4 TEL: 194886; 192397

t Mamaia • Neptun-Olimp • Jupiter * Saturn * Cap Aurora • Mangalia • Eforie N şi S 9 Venus • v Serii de 6 , 7 , 1 0 zile, la solicitare! Vile şi hoteluri, Ş

a r s e s e * / ' . jşS u p e rv a c a n ţe pe lito ra lu l unde nu

plouă n ic io d ată !La s e d iu l a g e n ţie i o fe r im h ă r ţ i , p lia n te şi

c s r t i tu r is t ic e ! ^> individuali: hotel 4 * / 2 mese/ 275 DEM/ 7 zilehotel 3 * - /2 3 8 DEM/;7 zile; vile: 9-13 $ / zi/pers.M a ri reduceri pentru luna septem brie!> autocar/ 11 zile/ hotel 3 * / 2 mese. Troia,

Pergamon, Efes, Pamukkale, Kusadasî, Izmir. Plecări: 26 .08 /2 .09 /16 .09 . Pret: 1.200.000 lei

i m p o r t a n tLucrătorii în Israel cu probleme .nerezolvatepot apela la telefon

058/861596 orele 19-21, Aiudy judeţul Alba. AO

CLUJ-NAPOCACalea Baciului nr.47 ,Telefon 185015, fax 186966 Organizează licitaţie miercuri 1 4 ,2 1 ,2 8 august

19 9 6 pentru vînzarea următoarelor mijloace fixe:- T ra c to r ru tie r D T 1010;- C e n tra lă de betoane S B M S şi C E D O M A L ;- A u to b e to n ie ră R 19215 ' - 2 buc .;- A u to trac to r R 12215 - 2 buc.; '- S tru n g S M B - 4 0 0 x 1000;- M a ş in ă ru la t file te M V R F -1 2 5 .

_________________________ - ____________ [3oZ3(>6)

s c n v i c b t n

F lO R C S T I S f lFloreşti, str.Abatorului nr.2,jud.Clujîn temeiul legii nr.77/1994 se constituie

"Asociaţia salariaţilorşi membrilor conducerii societăţii comerciale Avicola Floreşti SA” . Potrivit articolului 3 din Legea nr.77/1994, din asociaţie pot face parte:

-salariaţiisocietăţii comerciale cu contract de m uncă în c h e ia t pe perioadă nedeterminată; .

- membrii conducerii societăţii comerciale;- foştii salariaţi care au lucrat minimum un

an şi au plecat din motive neimputabile lor de la SC AVICOLA Floresti SA;

- pensionarii care au avut ultimul loc de muncă la SC AVICOLA Floreşti SA. .

Cei interesaţi pot depune cerere de aderare Ja asociaţie pînă la data de 6.09.1996 la sediul societătii. -

R e la ţii s u p lim e n ta re la te le fo n 064* 1 3 4 0 4 8 in te rio r 12 6 , te le fo n 265113.

a d e v ă r u lC \ .. n iOOA P t t t t t t f t T A T E ................................................................................ ...7 ) marţi, I •» « U g U S l I T T O ti* /luni-\ineri8-16;teI/fax31-43-23;SUBREDAC^DEJ:luni-vineri8-16;tel/fax21-60-75. d e Q B u i

> r

Aveţi probleme financiare?

Doriţi o soluţie/ *rapidă?

apelaţi la sectorul publicitate’ AL ZIARULUI NOSTRU!

HEC COMATvinde j

-ARACET-3990 j- PRODUSE CAUCIUC ' -ECHIPAMENT PROTECŢIECalea Floreşti nr.2, bl.AlG;

(lîngă Calvaria).

Tel. 018623250.

Agenţia DIALOGTel. 190384, 194669;

• Cumpăr garsonieră confort I, ofer25milioane.• Cumpăr 2 camere zonă bună, ofer45 milioane cuplata imediat• Dau în chirie spaţiu ultracentral fără telefon. - Q4 j826)

H S t r | N a p o c a n r . 1 6 | g

T e l e f o n ^ / F a x f l 9 7 3 0 4

MATRIMONIALE• Absolvent facultate, 27/

168/60 plăcut, situaţie, doresc cunoştinţă domnişoară suplă,, drăguţă, pentru 4 p rie ten ie - căsătorie. 0P.1 CP 1110 Cluj. (357741)

•V Cetăţean german din Munchen, ■ in te lec tu a l, necăsătorit, romantic, 1, 82 ni, 80 kg, 35J ani, caut tînără drăguţă, cunoscătoare germană sau engleză, în vederea unei legături matrimoniale. Scrieţi la: str. Rucăr nr. 7, Bl. D’13, ap. 26, pentru Radu. (357827)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI• Vînd urgent 2 camere

confo rt re d u s e ta j 4, p a rc h e ta t, o c u p a b il imediat, Gheorgheni, p re ţ 25 milioane. Tel. 42-56-46 (350290) )

• Vînd urgent 2 camere confort 2 etaj l,.cu balcon, ocupab il im e d ia t zona M inerva. Tel. 42-56-46. (350291) ; ,

• Vînd maşină cusut Singer Babbati. Informaţii la telefon 32-38-55. (341353) V:'

» V înd m aşin ă îngheţată germ ană cu 3 braţe, 3000 mărci. Tel. 14-

.38-34. (349654)

• Vînd ieftin SRL. Tel.. 12-49-56. (350294) -

• V înd m o c h e tă , linoleum im port 12. 000 Iei/mp+TVA. Tel 19-88-17. (032418)

• SC Triect vinde un s tru n g SNB 400, în p e rfe c tă s ta r e de funcţionare. Tel. 43-81-25; 43-81-26 în tre orele 8-16. (357735) .

• C u m p ă r jo c electronic “Chery”. T el’15- 77-66 sau 15-54-07. (357817)

• Vînd urgent teren Făget şi 2 camere Mănăştur. Tel 18-03- 09,(357864)

• V înd casă în Beliş. Cumpăr 2 camere Mănăştur. Tel 1-8-03-09,(357865) :- : • Coop. Electromecanica

Cluj-Napoca str. Horea nr. 35, vinde răcitor bere 2 capete şi vitrine frigorifice -250’ 1 noi; garanţie 1 an. Relaţii Calea Dorobanţilor nr. _ 33-35 tel: 13- 02-16; 13-65-65 (350224) ' :

•’ Vînd SRL înfiinţat în 1994, fără activitate. Tel. 14- 39-35. (350258) ' V

• Vînd Dacia papuc. Ţel. 17-60-04 (350260) -

• Cumpăr ceas taxi. Tel. 42- 54-83. (350272) V

• Vînd tonetă. Str, Horea nr. 63 (350313)

• Vînd teren construcţii: Floreşti 50. 000 mp, Baciu 7. 500, mp, Gherla -5. 000 mp, toate cu p o s ib ilită ţi dc racordare la apă, canal, energie electrică. Tel 42-06-31 sau 42- 53-55 după masa. (357422)

• .Vînd dubă Mercedes 307 D „ înmatriculată. Tel 19-29-20 ora 7-15. (357720) ’■ V '

• Vînd maşină electrică fabricat cornete îngheţată, ladă frigorifică 300 litri. Tel 15-32- 55. (357729) / : . ~

• Vînd cotă parte finnă + magazin pe B-dul Muncii, staţia IJTL-vis a vis de Sinteroln. Tel 12-86-84. (357890) v ■

• Vînd maşini de îngheţată. Relaţii tel. 060/61-47-86; 059/ 34-16-26. (017047) - >./■'-

• Vînd VW LT35 benzină, cu carte. V izibil în curte la rep a ra ţii . frig id ere - s tr .T Dorobanţilor nr; 33 -37;'. 4000 DM negociabil (019783) % ■

• Vînd spaţiu comercial -şi F ia t 850. Tel. 16-85-96 (019809) ; ‘ '

• • Vînd teren 1000 mp. Ţel. 14-32-75.(350220) . '■

Vînd teren în zona Mănăştur şi Zorilor. Tel. 14-09- 64. (350285) -

• Vînd teren str. Cîmpului. Informaţii tel 43-36-99; 16-99- 94, seara. (357649)

: • Vînd instalaţie amplificare , orchestră (400 W). Tel. 13-80- ,81. (349731) y

• Vînd remorcă auto dc 5 tone preţ convenabil. Telefon 13-89-82.’ (350207) '

• Vînd urgent VW LT 28 1987 înmatriculat 2f 8 tone, 7200 DM negociabil. Tel. 17- 45-56. (350212).................... . .

• Vînd teren pe malul lacului Someşul-Cald; cu acces la drum şi la lac. Tel 12-06-65 şi 41-21-92. (357620)

• Vînd teren construcţii 1000 mp front 18 m, str. Timişului nr. 12, p re ţ 25 D M /m p. T el 19-99-61. (357839)

• • Teren pentru construcţii de vînzare, 1500 mp. Telefon 17-36-31.(350206)

• Vînd teren 4300 mp în zona Bccaş Informaţii după ora 18 la " te le fo n 23-11-42. (350283) . . ............. ,

• ' Vînd garsonieră s tr / M igdalului nr. 22 ap. 29 Gruia. (350192) : r 1

• Vînd semicentral 3 camere. Str. Scorţarilor nr. 15 et. 2 ap. 81 (350223)

, • Vînd ap a rtam en t finisat ultracentral, telefon, TV C ab lu ,, in te rfo n , 60 m ilioane . Tel. 13-01-84 (350304)

-> • Vînd apartam ent 2 cam ere Zorilor cu telefon. Tel. 43-84-12. (350306)

• V înd g a ra j, c im en t+B C A , s itu a t la intersecţia P iaţa Cipariu- s t r . M u n c ito r ilo r , 2500 DM. Tel. 14-47-98; 15-68- 05. (350316)

v» Vînd cabană mică tip cam p in g . T el 19-22-64 în tre orele 16-20. (357648)

• Vînd ap a rtam e n t finisat, 74 mp,'3 camere, 2 băi, 2 balcoane, telefon, TV c a b lu , lif t. -Calea D orobanţilo r n r. 93, Bl. X2, sc. 2, et. 6, ap. 43. Tel 41-12-68. (357733)

V înd sau schim b a p a r ta m e n t 4 cam ere f in is a t , m o d if ic a t, cu telefon, etaj II, Zorilor. Ţel 14-87-32 (357739)

. V înd u rg e n t apartam ent cu o cameră, p r e ţ 38 m ilio an e n eg o c ia b il. S tr . A u re l Vlaicu nr. 10, et. 7, ap. 26, după ora 18. (357747) r

• Lichidez gospodărie. De v în z a re b ib lio te c ă , d o rm ito r , 2 canapele şi, dulapuri plus obiecte de uz casnic. Tel 14-62-82 orele 17-20. (357764)

• V înd u rg en t casă m a re , 4 ca m e re , 2 bucătării,'2 holuri, 2 băi, 2 c ă m ă r i , 2 i n t r ă r i , cu telefon, cu rte şi g răd ină 1500 mp, 185 milioane lei, str. T ineretului nr. 12. Tel 14-55-32.(357808)

* Vînd apartam ent 3 c a m e re f in is a t A leea Negoiu nr. 9. Tel 42-65-63 sau 17-38-19 după ora 17. (357821)

• Vînd apartam ent 4 camere confort 1 ca rtie r M ănăştur. Tel 16-65-19. (357798) •

• Vînd urgent 2 camere finisate, etaj 9, Grigorescu. Tel 18-24-16. (357714)

• Cum păr casă zonă str. Cîmpului. Tel 16-85- 86.(357845) -

• Vînd apartam ent 3 cam ere ' co n fo rt I, parchetat, str. Băişoara nr. 7, ap . 8. Tel 14-25-45. (357846)

* Vînd apartam ent e cam ere f in isa t e ta j V, te le fon , TV cab lu ; s tr . Năsăud nr. 6. Tel 41-01-47 ora 20-22 (357851)

• V înd g a rso n ie ră co n fo rt I ‘ im e d ia t ocupabilă, p re ţ negociabil. Tel 17-18-79. (357881) y

• , Vînd apartam ent 2 cam ere (Plopilor Vechi), g a ra j, te le fo n , 15. 000 dolari negociabil. Tel 42- 02-44. (357882)

Vînd apartam ent cu 4 camere, etaj 1, ultrafinisat, str. Negoiu nr. 3. Tel. 16r 20-80 (019787) r

• Vînd apartam ent cu 1 cameră, 42 mp. Tel. 42-00- 11 (019803) . :

• Vînd apartam ent 2 camere central Tel. 13-51- 25 orele 16-19 (019815) '

• Vînd casă 4 camere, 2 băi,- c u r te ,, g ră d in ă , d eo seb ită , î n ' zona Gheorgheni. Tel.' 14-63-94, după masa. (019816)

•. • Vînd, apartam ent 2 camere. Relaţii zilnic str. Dunării n r. 69 ap. 22. P reţ 46 m ilioane negociab il. (019837)

Vînd apartam entca m e re ,- u l tr a f in is a t mobilat. Str. Bucureşti 66 ap. 7. (019843)

inr.

• Vînd casă particulară în sa tu l Topa -Mică com una Sînpaul nr. 45 pe şoseaua principală. (349142)

,•_. Vînd apartament cu 3 camere ultracentral, confort mărit, în localitatea Aghireş Fabrici. Informaţii tel. 13-80-81 sau Aghireş Fabrici nr. 24/A (349730) ’ • ■ - V - ’

• _yînd/schimb apartament 4 cam ere cu două camere+diferenţă. Tel. 16-26- 01. (349970) :

• Vînd garsonieră Zorilor, finisată mobilată. Relaţii tel. 12-91-76. (350019) ’ r' • Vînd sau închiriez 1050

mp. teren intravilan în colonia Hajongard. Telefon 14-50-16. (350040) :: ,

• Vînd casă cu grădină şi dependinţăcartier Iris. Tel. 13- 39-74 (350165) V .

• Vînd urgent 2 camere confort 1-, parchet, lambriuri, .balcon închis, etaj 9, lîngă Flora. Tel. 13-02-26 (350200)

• Vînd apartament două camere finisat, cu telefon, zona Plopilor, parter înalt. Tel. 18- 37-01. (350203)

-• Vînd garsonieră confort 1 finisată,- parter, preţ avantajos. Tel. 43-27-81; 15-97-19. .(350233). 1

• Vînd apartament 3 camere, ultrafinisat, etaj 1, cu garaj, telefon, pe Calea Floreşti şi teren 36 ari. Tel. 17-26-26. (350204); , ;

• Vînd apartament 1 cameră finisat Tel. 42-05-15, (350222)

• Vînd apartam ent trei. camere str. Dunării nr. 30 ap.20. (350232) : - '

** Vînd casă particulară înstr. Poenaru Petracie nr. 9 tel. 43-52-29 între orele 15-20. (350236) '

• Vînd garsonieră parter confort 1 Zorilor. Tel. 15-20- 86.(350249) ' - : .

Vînd apartament 1 cameră str. Someşului nr.. 2-12. bloc . Flacăra, et. 8 ap. 7 zilnic între orele 9-20. (350255)

• Vînd urgent apartament 2 camere cu balcon, str. Fabricii de Zahăr nr. 72 bl. FI sc. 2 ap. 11 parte r v iz ib il ziln ic .' (350256)

C- • V înd garsonieră pe Calea Baciului nr. 47 ap. 25 tel. 18- 47-27 (350261).‘ • Vînd apartament 3 camere f in isa t cu 2 băi, ocupab il imediat în zona str. Pata. Tel. 15-37-58. (350264) ' ' '

• Vînd avantajos apartament 3 camere, cu garaj. Tel. 17-79- 91. (350269) ;

• ’ V înd sau schim b garson ieră ' confo rt 1 cu apartam ent 2 cam ere str. Cojocnei nr. 8 ap. 25 bl. C 14 .. Ofer diferenţă.' Vizibila zilnic ' între orele 16-20. (350276) ‘ ’ ■=.

• Vînd apartament 2 camere confort 2 str. Gr. Alexandrescu nr. 41 ap. 12 e t 1 între orele 18-21.(350277) . ~

■ Vînd garsonieră. Tel.113- ’ 81-95. (350287)

. • Vînd apartament 2 camere str. Tulcea nr. 26 bl. L2 sc. 2 ap. 12 parter preţ- 33 milioane negociab il v iz ib il z iln ic . (350293) ;

• Vînd apartament 2 camere 1 confort 1 în Grigorescu. Tel. 18-99-30 Relaţii după ora 17: (350295) "

. • Vînd apartament de patru camere etaj 1 str. Tăşnad nr. 21 bl. P8 sc. 1 ap. 5 între orele 19-21. (350299) : ?

• Vînd urgent apartament 3 cam ere confort, cen tral cu garaj, 77 milioane negociabil. Tel. 41-01-49. (350300) J :

• Vînd casă cu grădină-în" str. între Lacuri nr.' 61A lîngă. “Casa Tineretului”. (350308)

• Vînd apartament 3 camere confort 2 cartier Gheorgheni, A leea A lbac nr. 3 ap. 27. Relaţii la telefon 41-92-27 între orele 16-20. (350311)

• Vînd casă cu teren 810 mp, gaz, lumină, apă. Str. Pop Retegan nr. 26 miercuri şi jo i orele 10-20. (350317)

• Vînd apartament 2 camere confort I, 53 mp, cu garaj, str. Luceafărului nr. 7, ap. 12. Tel 12-48-41. (032577) f ..

• Vînd apartament 2 camere şi mobilă. Str. Bucium nr. 1, et. 8, ap. 33. (357287)

• V înd casă mare sau schimb cu una mică. 'Variante.. Str. Kovari nr. 73. (357492)

, • Vînd apartament 3 camere finisai Str. Bucureşti nr. 70, Bl. D17, sc. HI, ap. 87. (357547) -

• Vînd urgent apartament 3 camcre decomandate, confort I, 2 balcoane 2 băi. Str. Brăila nr. 10, ap. 38 , în tre L acuri.

.(357635). ___ _____ .... .

P R T N T i ^ ' S5 l i» 432680

A M D /133

2 .• Lei

P E ■ J J LII MQNUOR

— AMU/ IOO

5x8 6 .gfMP-ll»

3 .1 3 0 . 6 6 LEI +TVÂ

- • Vînd 3 camere Pata. Tel 15-74-25.(357666)

• Vînd garsonieră confort I.Str. Parîng nr. 11 ,'Bl. X I, sc.II, ap. 114, zi lui c' după ora 16. (357730) : ‘ ^ '

C um păr ap artam en t nefinisat între Lacuri, Mărăşti, Mănăştur central, parter/etaj I sau caut c h i r i e '1-2 cam ere finisate, nemobilate, aceleaşi, _ zone. Tel 12-22-61 (357742),

• V înd ap a rtam e n t , 3 camere, beci, garaj, parcare. , Str. Bucureşti nr. 70, ap. 20, zilnic după ora.15. (357791)

• Vînd apartament .2 camere confort 2, în Gheorgheni, str. B râncoveanu. Tel 15-64-19 după ora 16. (357792) .

• V înd ap a rtam e n t 3 camere. Str. -Ialomiţei nr. 11,Bl. S9, sc. II, ap. 19. (357800)

; • V înd. ap a rtam en t 2 camere. Tel 14-88-65 după ora - 18. (357810) ~ ; V ^' • Cumpăr' apartament 2

camere etaj I-II, nefinisat. Tel17-28-60. (357828) ''

• Vînd apartament 2 camere ; cartier Zorilor. Tel 12-74-36 ora 15-22. (357829).; V

_ • Vînd garsonieră confort I. Tel 14-39-19. (357837) ;

• Vînd urgent apartament 4 camere. Tel 41-52-18. (357841)■ •_ Vînd casă cu grădină, apă,

gaz, curent, str. Pctârlaca nr.16, lîngă fabrica “A rieşul”,- Cîmpia Tur/.ii. Vizibilă în tre ' 13-23 august, o rele 15-20. (357842) • ; - :

• V înd garsonieră confort 1 mărit. Str. Gr. Alexandrescu nr.' 28, ap. 167 (357847) > ■>; 1

; ■• V înd ap a rtam en t 2 camere. Tel 43-24-08 in terio r' 139, Marius. (357849)"

• .V înd ap a rtam en t 2 camere, .33 m ilioane. A leea , Peana nr. 12, ap. 21. (357850) -

• Vînd apartament 3 camere ■■ confort unic, Grigorescu. Tel18-93-88. (3578,54);. • Vînd urgent, avantajos^ 4

camere et. 10, str. Mehedinţi.Tel 15-31-68 (357867) , ’ ’

• Vînd urgent garsonieră/ confort 2 G heorgheni. Str. Băişoara nr. 9A, et. 3, ap. 49, între orele 17-20. (357878)’ • Vînd, în Huedin, casă m are, grădină foarte m are, , poziţie deosebită, la şoseaua. E60 Cluj-Oradea. Telefon 41- v 67-02 'interior 280; 16-80-47. (357887)

• Vînd garsonieră Aleea, Detunata nr. 9 et. 2. Tel. 18-80- 96 (019775) ; . .

• Vînd apartament 2 camere strada Clăbucet nr. 2 bl. P4 sc.1 ap, 37, cartier M ănăştur^. Inform aţii întrb orele 10-20. ' (019777) v. . -

• • Vînd urgent garsonieră confort I str. Cojocnei nr. 16 ap. 14. (019784)

• Vînd apartam ent t r e i . camere, la etajul I, confort I, î n ' Baciu. Informaţii la tel. 13-39- 73 sau în comuna Baciu la nr. 518, (0J9786)

A D E V A R U LM m - PUBLICITATE CIUJ-NAPOCA: luni-vincri‘8-16; sîmbătă^ I4;'tcl/fex 19-73-04; SUBHEDACŢIAT[JRDA;| luni-vincriS-I6;tcl/fax31-13-23;SIJBREDACnADEJ: luni-vineri 8-16; t cl/fax 21- W)-7 5.

marţi, 13 august 1996 (10 ]• Vînd Audi 80 cu carte de

identitate sau lalofnil, anul fabricaţiei 1980.-T eri 7-06-00. (357871) r

• Vînd urgent Dacia 1410 TLX cu 5 viteze, an fabricaţie

• Cumpăr urgent apartament • Vînd Trabant 601. Telefon2 cam ere. Tel. 17-12-31 18-80-80 seara.. (350257) .(019792) . • Vînd avantajos Aro 320D

' • V înd apartam ent- 3 din 1992 şi Audi 80. Tel. 19- cam ere, central confo rt I, 22-83; 19-15-66 vizibil str. convenabil. Tel. 13-73-13 -Minerilor nr. 49. (350221)(019811) • Vînd la preţ avantajos - 1989. Tel 16-85-77 după ora

Vînd^casă cu grădină 356 Opel' Kadett neînmatriculabil, 16.(357875) ... mp, în cartier Gheorgheni. Tel. Ford Escort diesel înmatriculat, • Vînd urgent Aro 10. Tel14-55-85 (019812) .;'■>■ Lada Niva înmatriculată. Tel. 41-33-06 în tre 'o re le 18-22.• • Vînd casă cu 7 ari dc 14-74-62 după ora 20. (350229), (357880) ■ " '

păiriînt, în satul Someşul Rece : ■ Vînd piese Renault 9. Tel. ' • Vînd Opel Kadett an 1974.43-27-78 în tre o rele 9-15. şi piese de schimb, preţ 1500(350235) 1)M. Variante. Str. Ve-nus nr.

• • Vînd Skoda S 100. Tel. 24, ap. 41. (357893) V13-38-16. (350267) . • Vînd Dacia 1410, an

• Vînd Dacia 1310 TX fabricaţie 1993. Tel. 18-77-59 cu telefon internaţional, lîngă combi fabricată în 1986, în după ora 19. (357896); biserica “Sf. Petru”. Informaţii sta re foarte -bună, p reţ • Vînd VW Golf 1988, 91. Ia tel. 41-30-37 sau 16-24-55 informativ 2500 DM. Tel. 18r 000 km 1, 6D 6900 DM; Ford (019840) ; \ 09-54. (350271). Tranzit D 1981, preţ 4000 DM;. -• V înd apartam ent 2 • Vînd Ford Escort 1, 6 Opel Omega Caravan 1989 preţ camere, central zonă foarte d iesel 1988 în inatricu lab il, bună, telefon internaţional: recent intrat în ţară.'Tel. 17-61- Informaţii la telefon 064/43-81- 43 după ora 17. (350281)52 (019846) - : r • Vînd BMW 320i (ursuleţ)

A*_ Vînd 3 camere confort 2, pentru pretenţioşi. Tel. 19-60- balcon, 37000000 negociabil. 69. (350282) . - / .

• V înd 'D acia 1310 an

* nr. 96. (019814)• Cumpăr teren în

'Becaş sau în zonă bună 42-51-69 (019832)

Vînd apartament 1 cameră

Tel.

• Vînd televizor Beko, birou, comodă ;., p ianină, frig ider. Tel" 19-59-66. (357857) ;

• Vînd boxe Unitra 75. Tel12-86-84 (357889)

• Vînd 286 Toshiba, portabil. T e l . ' 12-94-29 (019807) '

• Vînd video Funai. Tel.14-46-02 (019848) - •

• Vînd ieftin combină ClaasMercur masa 2, 60 m şi Claas Europa masa 2, 10 m. Tel 059/15-78-39. (357902) i •' • Vînd două lăzi frigorifice 220 1 marcă germană. Tel. 41-16-03 (019820) '

' • Vînd Flcx, maşină descris Olivetti.. Tel.. 14-98-27; 19-77-84 (019836) ; ■ V

.Tel. 16-90-31 (019847)

9000 DM. Tel 063/23-14-21. (357900) c

.* Vînd urgent VW Passat diesel, combi, 1986 şi Opel; Kadettv d iesel, combi; neînmatriculate.. Relaţii, la tel. M ureş; Acăţari tel. 155 A,

• Vîrid D ada break 1988 stare perfectă, 8. 300. 000. T el. 13-01-84. (350305)

• Vînd BMW 735i m odel nou, cu to a te op ţiun ile , în m a tr ic u la t. In fo rm aţii tel 18-91-lOv (357820)

• Vînd Peugeot 405 GL, 1989, 86. 000 km, vama a c h ita tă , 9300 DM ; Renault Clio 1992, 12. 000 DM. Tel 19-97-32 (357848)

• Cum păr Oltcit. Tel 41-40-41 sau 14-17-47 între: orele 8-15. (357901)

• V înd Dacia 1310 fabricată în 1991. Tel. 064/ 42-00-11 (019802)

; ; * Vînd Renault 9 diesel, an f a b r ic a ţ ie : 1986, înmatriculat, motor 1600, s ta re im pecabilă , p re ţ informativ 5400 DM. Tel. 17-20-22 (019808) ’

♦ Vînd Ford Kscort XR3i, an 1983, motor 1600 cmc, injecţie, adus recent. Tel. 43-12-53 (019823)

• Cumpăr Dacia 1300. Ofer 4, 5 milioane leL-Tei. 13-55-41 (019834)

familia Albert. (019.774) ;• Vînd urgent Mazda 626

din 1986, înmatriculată, preţ • 4200 DM negociabil. Tel. 19-- 97-70 (019789) '

Cumpăr Dacia accidentată. Vînd caroserie F ia t' R egata.. Tel. 15-86 -09. (019798)

• Vînd VW Broscuţă 1300 si 1303. Tel. 19-54-44 robot

fabricaţie 1984 din Ungaria la preţul de 1200 DM. Relaţii tel.17-55-67. (350289) ; -

• Vînd talon Renault Fuego.Tel. 14-45-77. (350292). • ■. Vînd Renault 19 diesel 1993 înmatriculat, str. Napoca nr. 6-8 ap. I între orele 14-18 tel. 19-24-59 (350298)

• Vînd Mercedes'300D din 1979 în stare perfectă, cu.carte identitate, vama plătită. Tel. 16- sau după ora 21. (019805)64-23 (350301) y ; ; "T • Vînd Dacia 1310 an 1986,

• Vînd Dacia 1300 an 1981, °P cl Ascona 1981, Oltcit 1991, stare foarte bună.' Tel. 13-80- Golf I, 1980. Informaţii tel. 16- 41. (350310) . 60-55' în tre . orele 8-12.

• Vînd Dacia 1984 înscrisă, (019813)- ■cu num ere . noi şi - carte " . Vînd Dacia 1410 TLX, identitate, stare foarte bună, 1993. Tel. 15-51-00 după ora negociab ilă ; M ercedes 3 0 0 16. (019817) diesel 2800 DM şi VW Golf 1, Vînd Citroen CI 5 diesel,6 d iesel 1850 DM, am bele 1989; Opel Ascona 1986, 1, 3 neînscrise. Str. Fabricii de cmcv4 uşi. Tel. 18-49-16, seara Zahăr nr, 44. (350314) (019825) < ; \- v Vînd VW .Golf I cu vama * Vînd BMW 525i, 1988,

• Vînd m iere ieftin. Tel. 15-31-05. (350113)

• Vînd ifeftin grinzi din lem n. Tel 15-72-40. (357811)

. • Vînd pui rottweiler, c iobănesc cau caz ian , a m erica n s ta ffo rsh ire terrier cu pedigree, import U ngaria . TeL 41-47-61 (019795) ; . , ; o “ ; r

interior piele,- înmatriculat. Tel. 16-97-86. Preţ 16000 -DM negociabil (019826)

- Vînd BMW 525i, 1991, extrase, înmatriculat. Tel. 16-

1)M

achitată, preţ avantajos. Tel 42-_50-29. (357596)

• Vînd Renault 21 1987,5800 DM. Tel 15-27-00.(357614) -

• Vînd inotor Opel Kadett 97-86. Preţ 16000 1300 cmc tip OHC. Tel 18-11- negociabil. (019827) L20. (357734) T • Vînd urgent Dacia 1310

"• V înd P e u g e o t305 an fab rica ţie 1990. Preţ. înmatriculabil pe 12 CJ, 2000 informativ 7. 800 000 lei. Tel. DM. Tel 19:99-09. (357775) 42-55-68 (019838)

• Vînd" Austin Rover 1987, ' * Vînd urgcnt-Mazda 626 înmatriculat-5000 DM. Tel 19- an 1979, înmatriculată, cu 3, 5

m ilioane.(0i98_44)

Tel. 18-13-47/ - -. -. . :• Vînd ieftin maşină de

s p ă la t cu s to rc ă to r , a s p ira to r rom ânesc şi bicicletă BMJC Tel 15-94- 26. (357874) ' ; •

• Vînd Audi 80 roşu an 1990 preţ informativ 9300 DM 59-90. (357803) sau schimb cu garsonieră. Tel. • . - Vînd Dacia 1100 în stare15-40-05.(349783), ' " defectă ş i . multe- p iese de v -■ • Vînd urgent VW Passat schimb. Informaţii la tel 12-4-3- combi an 1982, 1300 cmc, stare * 59. (357805). bună, ncînm atriculat. S t r / . V înd Audi 100-5E,Timişului nr. 41 (350148) înm atriculat, excelent, 2500

■_•■■ Vînd Skoda MB 1000 cu DM. Tel 14-25-15. (357815) . . . Vînd PC 386. Tel. 15-46- inotor defect. Tel. 15-12-13. • Vînd BMW 528i, extrase; 94. (349930) .(350208) - sport, 1983 preţ 2900 DM; • Vînd monitor VG^color."

*. Vînd urgent Dacia 1410, Renault 5 diesel 1987; p r e t '’Xel 13-01-58(350147)

* bUnâ- 3300 D M - m 15‘43 ' 28: • Vînd calculator-486Dx2/k l . 12-11-67 (350209) (357822) _ ■ 66 4MB RAM în garanţie. Tel.» • Vînd Audi 90 turbo diesel • Vînd dacia 1300 în stare 14-39-35. (350259)1986,- rulotă. Tel. 13-40-50 bună, an fabricaţie 1976. Tel . Vînd maşină j c spălatdupă ora 20. (350211) - 12-11-23 după masa. (357823) . performantă, televizor color

Vînd Urgent Audi 80 1989 • Vînd motoretă Mobra, Sony, video şi maşină dc scrisînm atricu lat, 6800 DM stare bună, 300. 000 lei. Tel 19- electrică IBM. Tel. 16-64-23.negociabil. Tel. 17-45-56. 88-89. (357824) (350302)(350213) - . Vînd BMW 316 din 1982, • Vînd orgă. Yamaha. PSR

• Vînd Peugeot 305, Dacia ncînmatriculat. Tel 42-52-08.1300. Tel. 18-07-94 preferabil (357831) . dimineaţa. (350217) . Vînd Dacia 1310 Break, 0

• Vînd Mercedes 190E rulat km. Tel 14-72-57. (357832) în Germania. Relaţii la tel. 23- . Vînd Oltcit an fabricaţie13-15. (350218)^ '1990, preţ 4. 200. 000 lei. Str.

• Vînd Mercedes 209D din D îm boviţei nr. 89, ap. 48. PG440 m odel 1994, stare1986. TeL 18-75-09. (350262) , (357858) : perfectă. Tel 42-62-81 (357855)

85 5 octave pentru p ro fesio n iş ti, cu efecte deosebite, preţ 1. 800. 000 lei. Tel 13-82-44 după masa. (357703)

• Vînd CD Tcchnics SL-

• Vînd pui cocker şi teckel neted cu pedigree. Tel. 14-39- 66; 43-25-15. (350128).••••• Vînd schiuri Spider-160 şi

Rubin -190 cu legături Salomon şi Marker şi Munari-43. Tel. i 5-80-68. (350215)! • ' ' V înd urgent mobilă

Bonanza, -bibliotecă Ceahlău, hol Triest, maşină de cusut Ileana. Tel. 12-3 i-53. (350231)

' • Vînd căţei ciobănesc german. Tel. 14-61-95 între orele 18-20. (350244)

•; î Vînd uşă in trare apartament din PFL, stare bună. Tel. 14-23-01 l.Dpu (350266) V • v • Vînd 60 mp trestie pentru

« tencuit. Tel. 13-38-16. (350268)V Vînd insuliţă plutitoare

pentru două persoane. Ţel. 18- 70-01. (350309)■ ;■• Vînd canapea, 2 fotolii, 2

pătuţuri, cărucior copii. Tel 16- 65-19(357799)' • - - V

v Vîrid urgent mobilă de canicrâ Bobîlna,-folosită. Tel14-15-30. (357835) ,. • Vînd dulap 3. uşi, bufet

sufragerie* negru şi bufet bucătăria Tel 18-62-39; zilnic. (357836)

• Vînd mobilă tineret. Tel'17-87-26 (357853) ' ••

• Vînd 5 calorifere vechi din fontă. Tel 13-32-03. (357872)

• • Vînd pui dog german cil pedigree. Tel 41-05-87, după ora 18. (357879) • ' ■ "

•' Vînd rdehie sim plă- mireasă talia 46-48, cercei bobiţă, preţ rezonabil. Tel 13- 57-09. (357897)

• Vînd cărucior handicapat. Tel. 17-31-39 (019782) '

• Vînd rochie de mireasă scurtă, deosebită, nr. 42. Tel.16-51-93 (019800).- ~

SCHIMBURI DE ___ LOCUINŢĂ

• Schimb garsonieră şi o cameră separată cu apartament. Schimb garsonieră cu casă la ţară. Tel. 13-91-24. (350246)

• Schimb apartament 3 camere confort I, finisat, cu casă, (apă, gaz) grădină, în F loreşti. Tel. 17-48-75 (019794)

• Schimb apartament 2 cam ere M ărăşti central+difereriţă cu casă. Schimb apartament 2 : camere Dej cu garsonieră Cluj. Tel. 43- 52-10. (350247) r

• Schimb casă particulară cu ' gaz, lum ină, apă şi cu suprafaţa de 700 mp situată în satul Berchieşu comuna Frata cu garsonieră Cluj. Tel. 17-99- 15*după ora 20. (350278)

• Schimb apartament 3 camere confort 1 cu 2 camere confort 2 " plus d iferen ţă. A partam entul se află în cartierul Mănăştur. Tel. 17-97- 02. (350279) : ■

Schimb apartament 3 camere cu apartament 4 camere exclus Mănăştur:-Tel. 14-09-64. (350284); ". Schimb 4 camere Zorilor,

cu 3, exclus Manastur. Tel 43-17-54. (357833)

• Schimb^apartament o. canicră, Bucureşti, central,- tu sim ilar Cluj. Tel 15-32-78. (357886) :

• Schimb apartam ent,2- camere confort cartier Plopilor, cu garsonieră, în -Grigorescu plus diferenţă. ,Tel 18-64-69. (357891) ’ • ; :

r • Schimb apartament 3 cam ere cu -garsonieră + _ diferenţă. Tel. 1759-15 după, ora 17 (019829)

Î n c h i r i e r i

• Caut chirie urgent. Tel. 19-39-89. (350297) ~

. • Dau chirie locuinţă. Tel. 43-00-81 (350322)

• Caut chirie urgent. Tel 43-00-81. (357899)

• Intermediem chirii. Tel. 19-09-28 (349845) ;

• Dau chirie. Tel. 19-89-39 ore 9-18 (350191) , ^ -

• Caut chirie. Tel. 14-98-86.(350226) ;

• Ofer chirii. Tel. 14-98-86.(350227) •

- • .Caut,-ofer chirii. Tel 14- 08:97. (031995) -

• Primesc în chirie o fată. Tel 14-69-53. (357485)

• Dau în chirie apartament 3 camere lux, garaj, în Cipariu, plata în valută pe 6 luni. T el 19-02-50. (357873) /

• Ofer chirie. Tel 12-89-14 scara. (357903) '

• :Dau în chirie apartament cu o cameră. Tel. 18-03-31 (01977?) , - ,:i

• închiriez cameră pentru două;studente. Fac menaj. Tel. 18-48-29 (019796)

• Dau în chirie garsonieră ZorilQr mobilată, cu telefon, frig ider, aragaz. In fo rm aţii numai azi, la tel. 41-47-77 orele 14-23. (019831)

• Tineri , medici, căutăm de închiriat garsonieră. Tel.; 18-89-21 între orele 16-19. (350135)

, • Caut gazdă, garsonieră sau cameră cu iiitrare separată, lei. 14-85-46 (350198)

• Caut garsonieră, d e închiriat. Tel. 42-55-62 orele18-21. (350205)- • Caut de în c h ir ia t garsonieră cu plata lunar..TeL19-70-27. (350210)

• C aut garsonieră de în ch iria t. ;,/Tel. 19-97-32. (350216) - ‘ -V :

• Caut locuinţă de închiriat, preferabil Gheorgheni: Tel. 14- 00-03. (350245) . -

• ( 'a u t dc în ch iria t garsonieră sau apartament. T el16-73-23, Urgent! (357766)

• Tineri serioşi, căutăm pentru închiriere apartam ent mobilat 3-4 camere. Tel 16-99- 36 după ora 18. (357843)

Caut dc în c h ir ia t g arson ieră sau apartam ent (ne)mobilat. Telefon 43-53-56 după ora 14. (357859)

■ • Caut de în c h ir ia t garsonieră sau apartam ent, 2 camere. Tel. 19-81-71 după ora 19 (019785)

DIVERSE

- • C a u t sp a ţiu de producţie minim 250 mp. Tel. 41r38-95 după ora 18. (350104)

■ închiriez rochii de mireasă import; modele,-unicate. Tel.18-80-9,6 (019776)

• Caut chirie a te lie r producţie cu 380V pe termen lung. Informaţii zilnic tel.. 12- 03-14(019818) .

•. Caut chirie cală, preţ rezonabil. Informaţii tel. 12-03- 14(019819)

. • Dau în ch irie apartanirent 2 cam ere pe termen lung. Tel. 15-52-96. (350178) ;

• Dau în _ c h ir ie apartam ent str. Pata. Plata an tic ip a t. Tel 15-95-41. (357670)

• Dau în - c h ir ie a p a r ta m e n t 3 cam ere do ta re lux, u ltracen tra l, plata în valută. Tel 19-06- 23. (357840)

♦ Dau chirie locuinţă. Tel 19-39-89 (357869) ,

* Dau în chirie apartament 'mobilat în Gheorgheni. Telefon14-37-59^350214)

• înch iriez apartam ent mobilat 4 camere în Zorilor. TeL 19-35-81. (350275)

• Sc Rom m etal S rl Bacău vinde tablă inox d e o r ice d im e n s iu n i ‘ şi can tita te ." R e la ţii la telefoanele: 034/ 13-05-07; 018/61-34-79 (100716)

• Transport m arfă; Tel,14-67-36 (348612) - .

• Agenţia de turism M a rse l o rg an izează e x c u rs ii în T u rc ia în fiecare joi la preţu l 260.000 lei. S tr.-Iaşilor hr. 12 tel. 13-68-38. (349818) ;

• R e co n d iţio n ări planetare , ;rep ara ţii cutii de viteze. Tel. 13-98-51 (350167) - •

• Societate comercială a n g a je az ă un s tru n g a r, v îr s ta m ax im ă 30 ani In fo rm a ţii te l. .12-24-02 între orele 16-20. (350202)

. • Curs înot copii. TeL18-34-95(350234)-

• SC L ibrăriile Ved SRL a n g a je a z ă lib ra ri p en tru standu ri stradale Inform aţii în tre orele 10-14 la te l. 43-75-82. (350286) v ‘

• Angajăm - magazioner- vînzător vîrsta maximă 30 ani; - şofer cu experienţă^ Relaţii: Magazin Fiesta, B- dul N. Titulescu nr. 18 teL15-68-05.(350312) - .

li) marţi, 13 august 1996 m i n JT f /T '/T A T E OUJ-NAPOCA:luni-vineri8-16;sîmbătâ9.14;tcl/(axl‘>-73-(M;SUBREDAC|TATljTRDA: M L i D ă r i t r / MjrkiUr luni-vineri8-16; tel/fax3M3-23;SUBRIiDACJTADEJ:lunj-vincri8-16;tel/fax21-60-75.

A D E V Ă R U L *de ClUj

. F irm ă, an g a jă m urgent zugrayi. Telefon 17- 61-96. Sunaţi în tre orele18-22. (350201)

♦ Super ieftin! Pantofi noi şi folosiţi Reebok; B.

> / K. ; Adidas; Nike; în Tg.Mureş, str. Eminescu nr.19. (030724) -7, ■

• Angajez casieriţe la jocuri e lec tro n ice în Mănăştur. Informaţii la tel16-12-12. (357812)

• Angajez z id a ri şi m uncitori n e c a lif ic a ţi. Informaţii pe str. Fabricii nr. 4, între orele 17-19. (357813) ; - '

• Angajez ospătare, barmane Ia C lub Select 2000, str. Fabricii nr. 4. Informaţii în tre orele 17-19.(357814)

• A ngajez o s p ă ta r serios. Telefon 15-77-66 sau 15-54-07. (357816)

.*•' Efectuez transpo rt marfă pînă la 5 tone. Tel15-77-66 sau 15-54-07 357818)' ,

• Staţiunea Didactică E x p erim en ta lă C lu j organizează în data de 29 august orele 8, licitaţie în vederea în c h ir ie r i i de spaţii pentru depozite de instalaţii şi maşini agricole, mărfuri, seminţe, materiale de uz san ita r v e terin ar. Informaţii la sediul unităţii din str. flo reşti nr. 56 sau la tel 16-28-35. (357856)

r » Caut partenere dans contract Italia. Tel 15-64-03 zilnic. (357860)

♦ Angajăm ospătare, aspect fizic p lăcu t Tel 19-67-11 d u p ă o ra 17. (357862) '

« Firmă particu lară , anga jăm 10 m u n c ito r i n ec a lifica ţi. D orim se rio z ita te . In fo rm a ţii m arţi şi m iercuri, în tre o re le 8-9, s t r . M axim Gorki nr. 17. (357870)

• Zilnic în Germania cu Atlassib pe ruta: Nurnberg-

c i l b r o n n - M a n n l i e i m - F r a n k f u r t - S ie g e n - K b ln - D u s s e 1do r f - D o r t n iu n d - A ugsburg-Ulm -S tu ttgart- Karlsruhe-Rastatt -Homburg- Saarbrucken. Plecări în Franţa, marţi şi joi. Eliberăm asigurări m edicale şi că rţi verzi Efectuăm schimb valutar. Nou: s-a deschis. traseul deV rsac , Pancevo-Belgrad. Relaţii la tei. 064/ 43-34-32, .făx 43-28-33.

'(349563)• • Grupul şcolar dc arte şi

m eserii Spiru H aret C luj- Napoca, str. Tineretului nr. 55A tel. 14-19-48. organizează concurs pentru ocuparea posturilor de secretar şef şi tîm plar. In fo rm aţii la secretariatul Şcolii. (350228)

• Angajezzugravi. Tel. 16-19-96. (350237)

• Angajăm bucătărese. Tel.19-85-41 zilnic orele 8-15. (350251) , ' ■

• Angajez vînzători(-oare) piaţă. Tel. 15-87-36 între, orele 9-17. (350252)

• Angajăm v înzăloare pentru en^gros şi en dctail şi băieţi 20-30 ani. Tel. 14-02-22.(350263)

• Executăm cabane 320. 000 lei/mp. Tel. 19-69-59. (350318)

• Angajăm tînăr cu maşină p roprie . T el. 19-69-59. (350319)

. * Angajăm zugravi, zidari, dulgheri, muncitori necalificâţi. Tel. 19-69-59. (350320) .

• SC Six Popcorn, SRL angajează agent comercial cu maşină proprie Tel 13-22-66. (357748) '

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, SC Ina anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru activitate de bar, pe str. Brâncuşi nr. 158, Cluj-Napoca. E ventuale sesiză ri se vor depune la APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (357806)

C aut fo rm aţie -zidari calificaţi, cu experienţă. Tel 16- 72-88. (357852)

SC A suar angajează persoană "p e n tru 7 ev idenţă contabilă primară. Prezentarea în 13 august, orele 15-17, Calea Dorobanţilor nr. 6 h (357868)

• In conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Hodrealoan din satul Vălişoara nr. 89 anunţă începerea” demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu în vederea funcţionării unui cazan de ţuică în sat Vălişoara nr. 89. Eventualele sesizări se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (357892) ;

• Executăm zugrăveli.' Tel.14-63-85 (019778)

^ Reînnoiri chiuvete. Tel.18-14-70 (019801)

• SC Bega SRL, angajează muncitor îngrijitor de animale. Relaţii str. Ion Oargă nr. 1". (019821) y V •

• Angajăm taximetrist. Tel.18-49-16 (019824) '; • în conformitate cu legea

nr. 137/ 1995, SC Karumaa SRL, anun ţă începerea demersurilor pentru obţinerea Acordului de Mediu, privind ob iec tive le hală cro ito rie blănuri, şopron metalic şi punct de" primire recepţie, ce se vor realiza pe Calea Turzii nr. 178 D, Cluj-Napoca. Eventualele sugestii sesizări şi reclamaţii se vor depune la sediul APM.Cluj- Napoca Calea Dorobanţilor nr. 99.(019833) . .

PIERDERI

• P ie rd u t b ivo liţă gestantă. Rog găsitorul să anunţe în comuna Baciu, sat M era nr. 52. (357793)

• Udvar Marian, • pierdut: contract închiriere R a if l. nr. 501087. îl declar nul. (350250)

• Băban Măria pierdut fişă de calcu l la contract de închiriere nr. 130125 eliberată de ICRAL. O declar nulă. (357530)1 - ; .

• SC Amical Comimpex SRL pierdut autorizaţie sanitară nr. 9305 eliberată la 08. 06. 1994. Se declară nulă. (357809)

• CBC Pepsi anunţă pierderea chitanţierului seria 191456-191488. Se declară nul. (357825)i .• Tertiş Valeriu Gabriel

pierdut carnet student. îl declar nul. (357826)

P ierdut contract de închiriere în reg istrat la nr. 10428, eliberat de RAAIFL.pe numele- Varga Iosif. îl declar nul. (357876); "- i*' P ierdut fişă calcul

locuinţă nr. 13265 din 15.11. 1973, pe numele Ionaş Victoria.O declar nulă.-(019810)

• SC Petruş-M acodan pierdut autorizaţie sanitară. Se declară nulă (019835)

DECESE COMEMORĂRI

• Solicit îm prum ut. Tel15-53-36. (357802)

Ofer împrumut lei. Tel.14-38-74. (350307)

; Ofer împrumut. Tel 43-06- 88. (357834)

O fe r tă u rg en tă ! Persoană serioasă doresc să îngrijesc o persoană în vîrstă în schimbul cedării lo cu in ţe i. Tel. 12-49-05 orele 17-21. (000100)

• Şofer categoria B, C, E caut de lucru.'Ţel. 17-35-68. (350248)

• Inginer, caut de lucru zilier sau şofer “B”. Pager-31922/43-34-33 (019790)

• .Caut femeie pentru îngrijit copil. Tel. 12-94-29 (019806)

- • în conformitate cu legea nr. 137/ 1995, Răcăşan Maria anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de m ediu pen tru ob icc tivu l Locuinţă D+P+2E, situat în loca lita tea G herla , ' str. Someşului nr. 6, judeţul Cluj. Eventualele sesizări sc pot depune ' la APM, . Calea D orobanţilo r nr. 99, C luj- Napoca. (357801)

• S întem a lă tu r i de prietenul şi colegul nostru L u c ian C eşa, în aceste grele momente p rin care trece acum , la dispariţia ta tă lu i d ra g . S incere co n d o le a n ţe fam ilie i îndoliate. Foştii colegi de liceu din XII D. (357898) v

• Familiei Doina Ceşa tra n sm ite m "■ s in c e re condoleanţe pentru m area d u re re su ferită . Fam ilia Pănescu. (357894)

• Colegii şi cad rele didactice de la Facultatea de A rh itec tu ră transm it condoleanţe familiei Ceşa p en tru m area p ierdere a soţului şi ta tălu i, ILUCA CEŞA. (357895) :

• C u n e m ă rg in ită durere anunţăm încetarea din viaţă (în Suedia), dupăo grea suferinţă, a scumpei n o a s tre fiice , s u ro r i , cu m n a te şi m ă tu ş i D O R IN A ELENA ŞORT AN, în vîrstă de 44 de a n i . D um nezeu s-o o d ih n e a sc ă . F am ilia îndurerată. (350230)

• A d eced a t CHIOREAN ANA, în data de 11 a u g u s t 1996. Înm orm întarea va avea loc în data de 14 august ora 14 la C a p e la v ec h e , -a C im it i ru lu i M ă n ă ş tu r . Dumnezeu să o odihnească în pace. Avram Todericiu. (350270)

♦ S întem a lă tu r i de colega noastră Magda Farc în m o m e n te le de g rea în c e rc a re p r ic in u ite de m o artea ta tă lu i. S incere c o n d o le a n ţe fam ilie i în d o lia te d in p a r te a colectivului clasei a X lII-aB. (350288)

• Cu ad încă d u re re aducem la cunoştinţă că iu b ita n o a s tră so ră , m ă tu şă , v e r işo a râ S T IE G E R VARVARA născută Halasz, a trecut în lumea celor drepţi la data de 12 a u g u s t 1996. Înmorm întarea va avea loc în data de 14 august ora 14 de la Capela C im itirului c e n tra l. F am iliaîndurerată. (350274)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă în urm a unui tragic accident, a iubitului nostru soţ, ta tă şi bun ic , CR Ă CIU N ROMULUS. Amintirea lui va răm îne veşnic vie în su fle te le . n o a s tre . Înm orm întarea va avea loc m iercuri, 14 august, o ra10, la C im itiru l cen tral. Dumnezeu să-l odihnească în pace . F am ilia îndurerată. (000100) .

_• ’Cii n e m ă rg in ită d u re re an u n ţăm că s-a s tin s d in v ia ţă MARIOARA POP, născută Simpalean, mamă, bunică şi s t ră b u n ic ă d ra g ă . C erem onia re lig ioasă şi înhum area vor avea Ioc în 13 august 1996, ora 13, la Capela Bisericii M ănăştur. Familia Gozariu. (357796)

• Cu adîncă durere şi cu inimile sfărîm ate anunţăm că m ult iu b ita m am ă şi bunică, RAJKA MARIA, născută Ilyefalvi, în vîrstă de 80 ani, după o lungă suferinţă pu rta tă cu multă r ă b d a re , "a în c e ta t d in v ia ţă . . . R ă m ă ş iţe le p ă m în te ş ti se a flă la Cimitirul Central, unde va fi în m o rm în ta tă la 13 august, orele 12. Familia îndoliată. (357830)

• Cu ad încă d u re re an u n ţă m în c e ta re a d in viaţă a scumpului nostru soţ, fra te , bunic, socru, BUCUR CORNEL, în etate de -73 de an i. Înm orm întarea va avea Ioc în data de 14 august 1996, o ra 11, la C im itiru l C e n tra l. F am iliaîndurerată. (357863)

• în dim ineaţa de 12 august 1996, s-a dus în veşnicie la Dumnezeu, pe care l-a iubit nespus, cel mai drag soţ şi tată, FARC PETRU, pastorul Bisericii Baptiste Bistriţa, născut în data de 4 octombrie 1936. Serviciul de înm orm întare va avea loc m iercuri, 14 au g u s t, o re le - 15, la Biserica Baptistă nr. 1, str. O spătăriei nr. 10-12 Cluj- Napoca. Cu inimile pline de durere, soţia Magdalena şi copiii M aria-M agdalena şi Călin. (357883) J

• Cu m area durere în suflet conducem pe ultimul drum pe cel care a fost LA ZA T E O D O R din B u c u re ş ti , d isp ă ru t p re m a tu r d in tr e no i. D ragă C o d ru ţa , D ora şi M ărioara, sîntem ală tu ri de voi în aceste momente grele şi nu îl vom u ita niciodată. Siniina şi Viorel.(357797)

• Cu inim a plină de durere anunţăm d ispariţia celui ca re a fost iu b itu l n o s tru so ţ, ta tă , bu n ic , JAKNER VASILE (LACI). Înm orm întarea va avea loc m iercuri, 14 august, o ra 12, d e la C a p e la C im iti ru lu i C e n tr a l . F am ilia în d u r e r a tă (357885)

• S întem a lă tu r i de colegul Remi cu în treaga no as tră fjin ţă în m a re a d u re re p ro v o c a tă de decesu l ta tă lu i să u C R Ă C IU N R O M U L U S. C oIectivuL B r o k e r ‘ SA. (350225) '

• În tre a g a n o a s tră co m p asiu n e n e p o ţ i lo r G ioni şi A lin a la despărţirea de m am a lor. Dumnezeu s-o ierte şi să o o d ih n e asc ă . , F am . C iu rd a r iu , T a rc e a , Bălăşan. (350238)

• In aceste m om ente gre le sîn tem a lă tu r i de G oini şi A lina . S in ce re co n d o lea n ţe . F am . Aşchilean. (350239)

♦ Un u ltim o m a g iu ' p e n tru ta n t i O L IM P IA MÂINEA. Fam . T arce a .(350240)

• Cu d u re re ne d e s p ă r ţim N de c u s c ra n o a s tră O L IM P IA M ÂINEA. Fam . T arcea .(350241)

• Ne luăm răm as bun de la ta n t i O L IM P IA MÂINEA. Dumnezeu să vă odihnească. Fam. D âm bar.(350242) _

, • Sincere condoleanţe co leg u lu i n o s tru T e re c D o re l la t r e c e r e a în nefiinţă a mamei dragi din p a r te a c o le g ilo r d e Ta C e n tra la t e r m ic ă ' 16 Februarie. (350253)

• S în tem a lă tu r i de co legu l n o s tru T e re c A u g u stin în d u r e r e a p r ic in u ită d e ' m o a r te a m am ei d ra g i. 'S in c e r e condoleanţe. Colegii de la SC ITC SA Cluj. (350273)

• Un ultim omagiu celui care a fost colegul nostru ing; MATYAS ŞTEFAN şi s in c e re c o n d o le a n ţe familiei îndoliate. D irecţia tehnică din SC “R em arul 16 F eb ru a rie” SA C lu j- Napoca. (350280)

• Doiniţa, sînt a lă tu ri de tine şi de în treaga fam ilie acum, cînd norii grei s-au a b ă tu t d in nou a s u p ra voastră. Rodica Cistelecan (357794)

• C olectivul C lin ic ii E n d o c rin o lo g ic e e s te alături de familia prof. d r. Liviu G ozariu, în m area d u re re p r ic in u i tă de t r e c e re a în n e f i in ţă a scumpei lor M ARIOARA POP. (357795)

• Cu. sufletele pline de lacrim i anunţăm d ispariţia celei care a fost, OLIM PIA MÂINEA, mămica noastră d rag ă . D um nezeu să vă o d ih n e a sc ă . F a m il i i le M â in ea şi K a h a n a . (019780) -

• Cu adîncă durere în suflete anunţăm d ispariţia fu lg e r ă to a r e a f in u lu i F E L E C A N A LEX A d in B u c u re ş ti . F a m ilii le Cornea şi Stanca d in Cluj. (357861)

• S în tem a lă tu r i de co leg ii n o ş tr i L u c a c iu A lexandru şi Filim on, la d ec esu l ta tă lu i d ra g . C o leg ii de l a F la c ă ra . (357877) •

• S în te m -a lă tu r i de fam ilia Farc, în încercarea p rin care- trece. Cu toată iu b ir e a , fa m ilia L iv iu ; Codreanu. (357884) '

• Un ultim omagiu adus m am ei trecută în nefiinţă ş i s in c e re co n d o le a n ţe dom nului colonel inginer Ju d e T eodor d in p a r te a co leg ilo r d in G ru p u l, de Pom pieri Cluj. (019781)

• •C onsiliu l Parohial al Parohiei Ortodoxe Române “N aşterea Domnului” din c a r t ie r u l G h eo rg h en i, C luj-N apoca, îşi exprim ă d u r e r e a şi r e g r e tu l p r o fu n d Ia- - tre c e re a fulgerătoare la cele veşnice a consilierului CRĂCIUN ROMULUS, om de aleasă omenie, şi este a lă tu ri de fa m ilia în d u r e r a tă . Dumnezeu să-l ierte şi să-l o d ih n e a sc ă în pace . (019791) ■■

• Sincere condoleanţe v e c in u lu i n o s tru ing. M âinea Eugen la pierderea m am ei salte. Asociaţia de lo c a ta r i M uşcel n r . 7. (019797)

• Un pios omagiu celui c a re a fo st un coleg deoseb it şi uh om de o aleasă valoare, CRĂCIUN R E M U S . C o leg ii de serviciu. (019841)

• C u n e m ă rg in ită tr is te ţe anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru prieten de o viaţă, REMUS CRĂCIUN. Familiile Bîlc loan şi Sorin. (019842)

v S întem a lă tu r i de vecinul şi prietenul nostru M iclea Teodor, în aceste c lipe g re le d a to ra te de m o a r te a m am ei d ra g i. Io a n a şi T ra ia n Boc. (019845)

• Dacă destinul tragic nu i-a r fi curm at tîn ă ra viaţă, astăzi a r fi împlinit 47 d e a n i , m u lt iu b ita m a m ă , fiică : şi so ţie TĂTAR OLIMPIA. O vom iubi m ereu şi nu o vom uita niciodată. Fiul Mircea, m am a M a ria şi so ţu l M ircea. (350321)

• S-au scurs trei ani de durere şi lacrim i de cînd ne-a părăsit draga noastră so ţie , m am ă şi b u n ică CUB AN M ARGARETA. D urerea pe care o simţim cu aceeaşi intensitate este şi va răm îne nem ărginită. F lo r i -ş i la c r im i vom ăşterne pe m orm întul tău. Fie ca sufletul tău bun şi p lin d e d ra g o s te să se odihnească în pace. Nu te vom uita niciodată! Soţul D um itru, copiii Cornel şi Doru. (341352)

Hll

â g ^ f J i U L SPORT “ marţi, 13 august 1996 ( 3

Divizia Naţională de fotbal - 2

Steaua si Bănia au capotat sub Pietricica şi pe Bîrgaieînainte de a vorbi despre ultimele două partide ale etapei a

H-a,' cîteva consideraţii. în primtil rînd a fost o etapă fără vlagă în privinţa... eficacităţii, în cele 9 partide fiind marcate doar 17 goluri (9 gazdele, 8 oaspeţii). Rezultatul forte-l-a constituit'victoria "bancarilor" de la F.C. 'Naţional în... deplasare în (Huleşti. După meci, s-a anunţat pe micul ecran de canalele TVR şi PRO TV că antrenorul giuleştenilor, Mircea Rădulescu, şi-a dat demisia. Interpelat imediat după'meci, Jean Pădureanu, preşedintele Rapidului, a declarat că etnu ştie nimic de demisie dar că luni (ieri - n.n.) se va întruni comitetul director şi va analiza... demisia. Acestea fiind spuse, pe scurt despre ultimele două partide ale etapei, disputate duminici. ' ' v :

• CEAHLĂUL - STEAUA 1- : 0. Dincolo de oboseala acumulată

de Steaua miercurea trecută în Liga Campionilor, în partida cu F.C. Bruges, diferenţa de exprimare de la un meci la altul mi se pare

-şocantă. Chiar fără "veteranul” Marius Lăcătuş în formaţie, valorile echipei "Steaua suferă de... inconstanţă, lucru inadmisibil la o echipă campioană. Cel mai supărător este faptul că Prodan,

' unul din stîlpii defensivei steliste,' ieşit din formă, nu reuşeşte-să redevină piesa de-bază a apărării, ei fiind şi vinovat de faultul în careu ,

. comis asupra unui nemţean, soldat .1 cu penalţyul acordat de arbitru şi transformat fără cusur dc Enache ;

. în min. 53. în plus, nemţenii au [ mai marcat două goluri, anulate (unul din ele,cu uşurinţă); în timp s ce atacul stelist a fost de o crasă sterilitate. *

• GLORIA - UNIVERSI­TATEA CRAIOVA l-a Fiecare dintre combatante a avut iniţiativa " in cite o repriză: reprezentativa Băniei în prima, bistriţenii în , secundă. După pauză, oarecum deliberat şi cu o prematură automulţumire, craiovenii n-au mai

_ insistat, considerind că le este suficient un egal, ngforţînd, deşi

’ aveaţi în faţa o echipă care ă ajuns acasă - după mcciul de joia trecută, ; în Cupa Cupelor cil La Valleta..

' (Malta) - abia .vineri după amiază. -1 ; Şi cum în fotbal cine se mulţumeşte

cu puţin riscă să piardă totul, in : ~ min. &61ftodi Va găsit cu o ccntrare impecabilă pe Radu Sabo, care a ;

-marcat golul unei victorii extrem - de preţioase şi dătătoare de

speranţe, mai ales după. acel 0-3, din prima- etapa, cu Dinamo, Succesul bistritenilor este cu atît

: mai valoros cu cît echipa a avut la dispoziţie doar o zi jumătate după partida susţinută în Malta, în timp

. ce universitarii craioveni au avut un răgaz de 10 zile după prima etapă, răgaz pe care, se pare, nu l-au folosit cum trebuie.

Reamintim celelalte rezultate ale etapei a doua, înregistrate sîmbătă: Rapid - F.C. Naţional 2-4, Petrolul- Dinamo 0-1, Oţelul - Jiul O l, Farul - ”U” 0-0, Sportul Studenţesc- F-C. Argeş 1-1, A.S. Bacău - F.C. Chindia 1-0 şi F.C. Braşov - "Poli” Timişoara 3-1. _

Clasam entul: .I. Dinamo 2 4-0 6- 2; Jiul 2 5-1 63. National 2 5-2 ,■ 64. Univ. Cv. 2 5-L 35. Steaua 2 2-2 36. Bacău • 2 1-1 37. Chindia 2 1-1 ' 3 •8. Ceahlăul 2 ,1-1 . 3 '9. Gloria - 2 1-3 x 310. Braşov 2 3-6 ' 3II. ”U”' ' 2 .2-2 212. FC Argeş 2 1-1 213. Farul 2 0-0 214. Petrolul 2 0-1 115. Rapid 2 4-6 116. ”P o r t : - -2 1-3 r17. Sp. Stud. 2 2-5 118. Oţelul 2 1-3 0

Etapa a 3-a (vineri 16, sîmhâtă ■17 şi duminică 18 august): F.C. Naţional - Farul, F.C. Chindia - Rapid, Steatla - A.S. Bacău, Dinamo - Sportul Studenţesc,.F.C. Argeş - Jiul, Universitatea Craiova- Petrolul, "Poli” Timişoara Gloria, "U” * F.C. Braşov şi Ceahlăul - Oţelul. O etapă foarte interesantă. Oare ce surprize ne va mai oferi?

- V ic to r M O R E A

Fotbal International

Supercupa Angliei

Ferguson-Keegan 4-0!"Nicăieri în'lume fotbalul nu e -mai frumos ca în

insulă...” O minciună ca oricare alta? Se poate, dar cei 73.000 de spectatori prezenţi pe Wembley au crezut în ea pînă la ultimul fluier al arbitrului...

Tradiţionala uvertură a sezonului, FA Charity Shield a opus, duminică, învingătoarele primelor dpuă ediţii: Manchester United (1-1 şi 4-0 cu Queen’s Park Rangers în 1908) şi Newcastle United (2-0 cu Northampon în 1909). Palmaresul în competiţie era net favorabil "diavolilor roşii”: 15.-6 la apariţii, 10-1 la victorii, 4-2 în singura, întilnire directă anterioară (1952). In ciuda masivelor investiţii făcute de chairman-ul Sir John Hali la presiunile lui Keegan) în frunte cu Alan Shearer, cel mai scump transfer din istoria fotbalului), lipsa de omogenitate şi-a spus cuvîntul, meciul neavînd istoric: 4- 0 şi al 11-a succes pentru echipa lui Cantona, intrat tot mai adînc în folclorul britanic. Min. 25: Cantona reia pe jos o centrare în colţul sting al porţii lui Smicek şi 1-0. Min' 30: centrare Cantona şi Butt înscrie cu capul din

plonjon - 2-0. După o oră dc joc, Cantona îl bruschează pe Philipe Albert cînd jocul era oprit şi... stinge lumina la TVR 2. Tocmai cînd comentatorul BBC afirma că în repriza secunda Newcastle s-a văzut mai mulţ în joc, revenim în direct văzînd deschiderea în adîncime a lui

. Cantona şi lobul lui Becham: 3-0 în min. 86. Două minute mai tîrziu, din lovitură liberă Giggs îi trimite pe jos lui Keane şi bomba irlandezului stabileşte scorul final: 4-0. Doar Nottingham a reuşit o victorie mai netă (5-0 cu Ipswich în. 1978), dar tot Man. United rămîne în statistici cu cea mai "astronomică” finală (8-4 cu Swindon în 1911).

Cupa Germaniei - K.O. de proporţii

Turul 1 al competiţiei k.o. şi-a justificat pe deplin porecla universal atribuită. Deţinătoarea Cupei

; (pentru prima oară în istoria clubului retrogradată din Budesliga), F.C. Kaiserslautern ă fost eliminata, sîmbătă, de amatorii de la Grenther Fuerth (1-0). Vicecampioana Borussia Dortmund a revenit duminică de la 1 -3, forţînd prelungirile pentru a pierde în min. 115 cu 3-4 în dauna lui Wattencheid, retrogradată în liga a 3-a!,,

R a d u C. M U N T E A N U

Cupa Cupelor 1 Gloria a debutat cu... dreptul!Malta, insulă încărcată dc istoric

şi legenda, le-a priit fotbaliştilor bistriţeni în meciul preliminar a l . Cupei Cupelor cu F.C. Valleta, pe care l-au cîştigat cu-2-1, luind o serioasă opţiune pentru turul I. : Găzduită de stadionul ”Ta Q’Ali”, pe care joacă şi naţionala Maltei (birourile Federaţiei Malteze de Fotbal se află situate la etajul II al impunătoarei construcţii) întîlnirea s-a desfăşurat pe o căldură sufocantă, la peste 34 grade C la umbră şi umiditate excesivă. Maltezii; gazde extrem de atente cu vizitatorii, şi-au dorit cu orice preţ victoria. Antrenorul Edward ' Aquîlina declara, în preziua meciului, în cotidianul "Daily Mirror”, că bistriţenii au.pierdut; accst.joc în clipa în care s-an. dat jos din avion. Ei bine, "socoteala de acasă nu se potriveşte totdeauna cu cea din... ziar". •

Intenţia,insularilor de a-şi apropia victoria a fost evidentă dih ' primul minut, cînd au şi obţinut o : lovitură de colţ (nouă in. total), finalizată cu o reluare cu capul, dar peste poartă, a iugoslavului Doncic, adevărat argint viu, idolul tribunei. Gloria ă "mirosit" că nu este loc de glumă şi timp de 15 minute şi-a întors adversarul pe toate feţele fără a izbuti însă să înscrie desi Miszti s-a aflat la un ■;

pas de a' o face, printr-un şut senzaţional din interiorul careului (min. 5). Cea mai mare ocazie de, gol le-a aparţinut ţot bistritenilor prin Radu Sabo, cursă de: 30 de metri încheiată cu un şut deviat în corner de Cini, goal-kepper-ul hu F.C. Valleta. Golurile au venit după pauză, gheaţa fiind spartă de vîrfiil Dănuţ Matei care, în minutul 53, a finalizat cu un şut sec din apropierea punctului de Ia 11 m, o acţiune colectivă de atac’ în urma unei deposedări a lui Miszti. Descătuşaţi, elevii lui Vlad şi Balaur, puternic susţinuţi de cei 60 de marinari ai Societăţii Navale "Rom Line”, au început să zburde pe-teren şi, peste 14 minute, Dăncuş avea să mărească diferenţa, graţie unui şut-centrare, de la 25

m

f s

pentru toată lumea, dar cine să-i explice asta lui Doncic. Plavul va reduce din handicap, cu o plasată.

, lovitură de cap, la o nesincronizare a fundaşilor centrali. Cu toate eforturile maltezilor de. a restabili egalitatea, Gloria a terminat la cîrma partidei, cu cele trei puncte" în valiză. Mulţumită de rezultat, dar nu - s e cuvine s-o spun - şi de evoluţie.' . ' ,

Iată formaţia Gloriei Bistriţa: Cîmpeanu - Miszti, Cristea, Purdea, Dăncuş, Săsărman - Sabo (46 Voica), Iftodi, Răduţă (54 Halostă)- Matei, I. Lazăr (68 Năstase).

C o d in S A M O IL Â. P.S. Deplasare sponsorizată de I.D . IN TER N A TIO N A L TEOHNOPRINT SRL.

m vfă

Parafrază despre... mercenari

; La ”U” a existat o tradiţie: marea majoritate a jucătorilor care s-au perindat pe la echipă în cei> 77 de ani de existenţă de cînd a fost ctitorit clubyl au venit ca să îmbrace culorile de tradiţie alb-negre şi să înveţe carte. Mulţi au devenit medici, profesori, jurişti, ingineri şi au îmbrăţişat multe alte profesiuni după absolvirea unei facultăţi. Pe extrem de marca majoritate i-a unit, în primul rînd, dragostea faţă de echipă şi tradiţia ei, au luptat cu dăruire pentru culorile ei. Exemple pot, lî date cu nemiluita despre cei care au venit să joace fotbal îmbrăcînd tricourile cu însemnul ”U", să plece spre alte zări ale ţării la sfirşitul studiilor, păstrînd nealterată şi mereu vie în inimă dragostea faţă de culorile echipei, anii studenţiei, de neuitat, amintindu-şi cu plăcere şi nostalgie de ei, spunînd latinescul "Et in Arcadia ego”,

în toţi aceşti 77 de ani au fost şi cazuri cînd în rîndul echipei au jucat şi... nestudenţi, atraşi însă de faima culorilor şi tradiţiei echipei, de această extraordinară familie a jucătorilor, toţi pentru unul şi unul pentru toţi. Din nou aş putea da exemple de astfel de jucători care au lacul cinste culorilor lui ”U”, luptind cu dăruire pentru ele. Mă rezum doar la două nume: Muscă (în perioada 1940-1945, cînd ”U” se afla în refugiu Ia Sibiu) şi Augustin Tegcan, mai apropiat de zilele noastre, amîndoi făcîndu-şi cu prisosinţă datoria faţă de echipă. '

Am considerat această scurtă divagaţie pentru că, iată, se întîmplă ceva ciudat azi cînd ”U" a devenit echipă cu statut dc profesionistă. Doi din jucătorii de bază ai echipei,-Ovidiu Maier şi Horaţiu Cioloboc n-au însoţit echipa în deplasarea la Constanţa pentru mcciul cu Farul. Circulă fel de fel dc zvonuri, despre ceva... "restanţe băneşti”. O mentalitate tipică de...

mercenari care stau de strajă atîta timp cît seniorul îşi achită obligaţiile contractuale.• Momentan F.C. ”U” trece prin unele momente

mai dificile din punct de vedere financiar, momente pe cate de rezolvare. Mai ştiu însă uri lucru, că acest club n-a rămas dator nimănui cu nimic. Ori Horaţiu Cioloboc, aflat la final de contract a refuzat să joace cu Rapidul şi cu Farul pînă nu i se achită înainte pretenţiile. Ovidiu Maier a refuzat deplasarea la Constanţa pentru că s-a produs o mică îritîrziere în achitarea unor drepturi, pe care le va primi în curînd.

Stau şi mă întreb; Horaţiu Cioloboc a uitat că ■ la Universitatea Craiova a ajuns o rezervă de

lux, cei din Bănie, cedîndu-1 cu largheţe Oţelului Galaţi, unde nu prea s-a afirmat? A uitat că adus la ”U” ca vîrf de atac n-a prea dat randament şi că datorită lui Dan Anca a fost: reprofilat, ajungînd un jucător de bază al echipei? Şi dintr-o dată, el îşi lasă antrenorul şi colegii de echipă în momente de cumpănă, în două meciuri grele, refuzînd să joace.

Despre Ovidiu Maier un coleg d(f breaslă spunea că este un cusurgiu şi ca atunci cînd se supără ”îşi ia jucăriile şi pleacă acasă”. Atunci n-am fost de acord cu el. Acum înclin să-i dau

. dreptate. Cum vă vor judeca colegii de echipă că i-aţi lăsat la greu? Firesc ar fi să vă cereţi scuze lor şi antrenorului Dan Anca şi mai ales să vă debarasaţi dc această atitudine de mercenari ce nu vi sc potriveşte. Nici unul n-aţi ajuns de neînlocuit. Mai adaug că dacă-1 iau ”la mijloc” şi pe Claudiu Sălăgean, cel carc a făcut declaraţii sforăitoare dc ataşament faţă de ”U" pentru a-şi face catrafusele plecînd pe furiş, hoţeşte, spre Bucureşti la Rapid, unde, treptat, treptat, s-a... stins, Iară să vreau voi mureşenii vă potriviţi de minune cu noţiunea de... mercenari, iubitori doar dc "arginţi”. Păcat. Poate că mai există în voi o "umbră de omenie şi veţi judeca şi cu sufletul nu, doar cu interesele dc... ■ mercenari! V ic to r M O R E A

în drum spre M alta , b istriţenii M ate i şi D ăncuş, “colegi de bancă", în avion , autorii g o lu rilo r victo rie i.

F o to g ra f ia : C o d in S A M O IL Ă

Divizia B'de fotb& ţ* Seria a IV-a -1

Etapa de debut_■ şi scoruri surpriză

Caravana eşalonului trei a po rn it la drum, înregistrînd o suită rezultate care pun sub s e m n u l întrebării, încă„din debut, valoarea unor echipe. în primul rînd e s te vorba de echipa din Baia S p rie , care a fost surclasată, acasă, c u u n neverosimil 0-9. Apoi una d i n echipele de tradiţie din fo tb a lu l nostru, FC Bihor, c o n t in u ă , decăderea, demonstrînd c ă l f Oradea nimic nu s-a schimbat f a ţ ă de sezonul trecut. Ca s u rp r iz e putem considera şi m frîngerile , echipelor FC Telecom, M in e ru l Baia Borşa şi Furnirul Deta, p recu in şi egalul Phoenix-ului, în faţa u n e i echipe nou promovate. D ar, ş â aşteptăm totuşi etapele v iito a re pentru a trage concluzii m a i edificatoare. •

Rezultatele primei etape: F C Baia Sprie - Şoimii Sibiu 0-9, Electrica Timişoara - F C Telecom Arad 2-0, I n d u s t r ia Sîrmei Cîmpia T urzii Lam inorul Zalău 1-0, Metalurgistul Cugir - A rm ă tu ra Zalău 3-1, Sticla Arieşul T u rd a - FC Bihor Oradea 5-1, V iito ru l Victoria Oradea - Minerul B a ia ., Borşa 2-1, tP L Arad - A S Orăşenească Furnirul Deta 1-0, Mecanica Mîrşa - Phoenix B a la Mare 0-0, West Petrom Pecicsu— UM Timişoara, 1-4, Motorul IM Arad - Minerul Ştei 2-4.::

C lasam entul:1. Şoimii 1 9-0 32. Sticla 1 5-1 33. UMT . : : 1 4 -1 34. Electrica 1 2-0 35. Metalurgistul 1 3-1 36. Min. Stei 1 4-2 37. ISCT' -1 1-0 38. c p i. . - - ; :V; : t 1 1-Q 39. Viitorul 1 2-1 310 Mecanica . 1 0-0 111 Phoenix ■ 1 (W) 1 .12 Laminorul i : o-i O13 -.Furnirul * 1. 0-1 O14 Min. B. Boişa 1 .1-2 O15 Tciccom 1 0-2 016 Armătura: . 1 1-3 017 Motorul 1 2-4 018 West Petrom 1 14 019 FC Bihor 1 .1-5 020 Baia Spric .1 0-9 0august): FC Telecom - FC B aia Sprie, Laminorul - E lectrica, Armătura - ISCT, FC Bihor - Metalurgistul, Minerul B. Borşa - Sticla Arieşul, Furnirul - Viitorul, Phoenix - CPL, UMT - Mecanica, Minerul Ştei - West Petrom, Şoimii - Motorul. Eugen HANG

D i v i z i a C d c f o t b a l - 1

Oaspeţii în ofensivăDebutul eşalonului patru a fost favorabil echipelor în deplasare

care au reuşit să depăşească realizările gazdelor (12.puncte). Surpriza cea mai mare s-a produs la Turda, nu atît prin victoria ; gazdelor de la Turdeana, în dauna clujenilor de la DROMEX, c ît: prin proporţia scorului. De menţionat şi egalul de la Iclod, obţinut de nou promovata Prodfuraj, în compania Metalurgistului, echipă cu pretenţii. Dar, iată rezultatele etapei (in.paranteze rezultatele echipelor de juniori): . •

• Arieşul Cîmpia Turzii - ASA Victoria. Someşeni 0-0 (1-3). "Remiză albă” între o gazdă neobişnuită a. ceda puncte şi o

"■ echipă militară, aflată în plină reconstrucţie. Egalitate echitabilă

..după o partidă viu disputată. .' Turdeana Casirom Turda -

v DROMEX Cluj-Napoca 5-0 (1- 2). Victorie meritată a turdenilor,1 chiar la acest scot, în faţa unei umbre a DROMEX-ului din campionatul trecut. Turdeana îşi pune candidatura la titlul, numai să o ţină , să nu păţească cxact ca în sezonul trecut, cînd a pornit tare şi apoi... -

• ASA . E lectroceram ica Turda - Olimpia Gherla 0-1 (4- 0). Olimpia înccpe campionatul' în trombă şi după prima etapă a

- scăpat de penalizarea ce o arc, în

urma meciului de Cupă din primăvară. Victoria gherlenilor era previzibilă, gazdele nereuşind să le stea în cale. _

• Minerul Aghireş - Cimentul Turda 1-1 (0-4). Partidă domina­tă în prima ei parte de mineri, iar în a doua dc turdeni şi încheiată cu un just rezultat dc egalitate.

• M inerul Ocna Dej - \CON SAUR Cluj-Napoca 1-2 (2- 1). "Aurarii” confirmă forma bună din trecutul campionat şi se pare că vor avea un cuvînt greu de spus în lupta .pentru primul loc.

• ^P rodfuraj Iclod - Metalurgistul Cluj-Napoca 1-1 (1-11). Porniţi ca victimc sigure localnicii s-âu autodepăşit şi nu mult a lipsit să producă surpriza. Poate în viitoarele etape...

■ • Minerul Iara - FC Romhills Cluj-Napoca 0-1 (0-8). Victorie a unei echipe superioare pe plan tehnic şi tactic, concretizată de un gol superb -al apărătorului Radu Rom an,'în minutul 60. Ambele echipe au avut cîte o bară, la scorul de 0-0. v

• Clujeana Cluj-Napoca - CFR II Cluj-Napoca 3-0 (1-1).

■ Eterna scăpată de la retrogradare, datorită altora^ formaţia feroviară nu a rezistat decît o repriză, după care "pielării” s-au detaşat, ‘

... După prima etapă patni echipe au totalizat cîte 3 puncte: Turdeana, Clujeana, FC Romhills şi CONSAUR.

în clasamentul echipelor de juniori conduc Metalurgistul, FC Romhills, ASA Electroc.,- Cimentul, ASA Victoria, DROMEX, Minerul O. Dej, toate cu" cîte 3 puneţe departajate de golaveraj.

Etapa viitoare (vineri, 16 august): DROMEX - Arieşul, Olimpia - Turdeana, Cimentul - ASA Electroceramica,CONSAUR - Minerul Aghireş, Metalurgistul - Minerul O. Dej, FC Romhills - Prodfuraj, CFR II - Minerul Iara, ASA Victoria - Clujeana. »

E u g e n HANCj

!»W A iH M A -jr n rc l

13) marţi, 13 august 1996 SPORTa d e v ă r u l . d e O u i

Hungaroring - două noi titluri pentru Frank WilliamsMulţsmită v lui Jacques

Villeneuve, lupta pentru titlu se .^scute''niţel eu patru runde

înainte de finiş, avansul lui Hill reducîndu-se la 17 puncte. Lui Jpapa Frank” îi lipseau două puncte7 pentru - confirmarea matematică a celui de-al 8-|ea titlu al constructorilor, cu care să egaleze palmaresul Scuderiei de la Maranello. Pentru a nu exista dubii, piloţii săi i-au adus maximnm-ul de 16 punctc, confirmînd (tot matematic) că titlul piloţilor se va decide „în familie”.

Totul. începuse în roz pentru Ferrari.it! cursul săptănmiii Luca di Montezemolo îl reconfirmase pe Jeaji Todt şi îi prelungise contractullui Irvine, pentru ca sîmbătă să-I îmbrăţişeze călduros pe Schumacher pentru al 4-lea pole-position al anului, realizat pe îngustul circuit maghiar unde depăşirile erau foarte greu .de realizat. «Fumurile trandafirii” i s-au împrăştiat în turul 18 al cursei. . . :;y = •

Plecat de pe partea „murdară”, a pistei, Hill a fost depăşit la. start de yilleneuve şi Aleşi, ultimul foarte hotărît la

abordarea primului viraj. Salo şi Diniz au ieşit imediat din ; cărţi, urmaţi în turul 6 de Martin Brundle. Cu uii start excelent, Schumacher , a condus pînă în turul'18, cînd a intrat la standuri. Încăpăţînarea 1 furtunului de alimentare de a i se desprinde de rezervor i l-a plasat în faţă, la revenirea pe pistă, pe mai lentul Gerhard Berger, ceea ce a distrus cursa 1 tactică, a campionului mondial. în frunte s-au plasat Villeneuve (tururile 19- 20), Aleşi (21-22), Hill (23-24) şi din nou Villeneuve (25-40), pînă c ra i doilea schimb de cauciucuri al canadianului l-a plasat pentru un tur (41) în frunte pe Damon. După ce şi Hill a făcut a doua oprire, " ordinea la sfîrşitul turului 42 era;, Villeneuve, , * Schumacher (+14,328"), Hill (+26,020"), Aleşi (+28,042"), Berger (+34,865!'), < Hakkinen, Barrichello, Panis, Frentzen, Katayama, Rosset, Lavaggi. Turul 32 consemnase a l :J 6-lea abandon consecutiv al lu i; Irvine, - datorită ^ruperii schimbătorului de Viteze. Ceilalţi „răniţi” erau Herbert (turul ,36), I.amy (25),, Coulthard (24) şi Verstappen ' (11), plus deja menţionaţii Brundle; Diniz şi Salo.:

„Şiragul” se va destrăma în continuare, doar 8 maşini terminînd cursa.

: Hill a.refăcut constant avansul pe care îl avea Schumi şi a trecut, în jjozitia secundă cînd germanul a intrat la standuri J n turul 53, preluînd conducerea după .ce şi Villeneuve a făcut a treia,oprire în turul 58. După propriul său pit- stop, Damon şi-a păstrat poziţia secunda (6,6" în spatele lui Jacques). El şi-a atacat furibund ■ partenerul în ultimele ture, dar canadianul şi-a păstrat calmul şi a contabilizat al treilea succes al acestui sezon de debut. După abandonul lui Frentzen (t. 51), Berger (explozie de motor în turul 61). şi Lavaggi ( t 70), cu -6 ture

înainte de finiş probleme la sistemul hidraulic l-au făcut încă a dată pe campionul mondial să tragă pe dreapta. - •

Hungaroring (77x3,968 ; =305,536 km); 1, Villeneuve

lh46:21,134 (172,372 km/h); 2. Hill (+0,771); 3. Aleşi

'(+1:24,212), 4. Hakkinen (+1 • tur), 5. Panis (+lt), 6.

Barrichello (+2t), 7. Katayama ■ (+3t), 8. Rosset (+3t), 9.

Schumacher (+7t), 10. Lavaggi (+8t).

Clasament general: Ilill 79, Villeneuve 62, Aleşi’ 35,

- Schumacher 29 puncte etc. - Constructori: Williams 141,

Benetton 51, Ferrari 38, McLaren 37 ctc.-

IndyCar: Lexinglon, Mid OhioConducînd 79 din cele 83 de ture, Alcssandro Zanardi a obţinut

,un nou succes într-o cursă care a conscmnat debuturile foştilor piloţi de FI lan Magnusson şi Massimiliano Papis; 1. Zanardi lh46’49"; 2. Vasser, 3. M. Andretli, 4. Hcrtha, 5. Rahal. 6. A. Fernandez,,7. C. Fittipaldi, 8. Ribeiro, 9.\Moore; 10, M. Blundcll etc...; 1 , - .

Clasament general: Vasser 128, Al Unser jr. 111, Zarandi 94 " puncte... ' .

R a d u C . M U N T E A N U »

I C îş tig a to riiDouă secvenţe din „Cupa

. ARDAF” la voleiplajă: în stînga, fcricitii cîstigători, P IŢ IG O I- D R A G II IC I (A R D A F - PACONI). Pentru noi clujcnii, o ultimă şansă de a-I mai vedea la lucru sub culorilc ”U” ARDAF pe Anton Piţigoi, ci urnind să evolueze ‘din această toamnă în Franţa. Jos, moment din finala marc, ARDAF/ PACONI - ARDAF 2 (2-1). în atac, Mihăită Horfas (venit la "U” ARDAF de la Rifil Săvincşti). La blocaj Toni Pitigoi.

D e m . Ş O F R O N Foto: Eugen O LAR IM

y iW K M !£*«

r „Sepiile roşii" atacă

trenul• ••

M are Surpriză, m are , la ( (instanţa a tunci c înd pe 'ilailicin ţi-a făcut in tra rea un «rup dc aproxim ativ 6(1- 70 «Ic suporteri cc a rb o rau c iilo iilc jll>-nei>rc. l ’n! ..comando*' a lră lu il ad-hne din tu riş ti de pe l i to ra l , căro ra li s-au adăuuat uii jjrup venii In condiţii i i mia le de la Cluj. Deoarece aceştia nu au găsit bilele Ia Iren. au Tăcii lila Iul" piuă au fost d e sc o p e r iţi dc ,.na>" cahnrifi In prima sta |ie . .\n au răm as prea mult in sa ră d e o a re c e uit m ec an ic microbist i-a îm barcat in ... locomotivă. \» a se Tace că la Constanta ” 1." a avut o »alcrie mult luai puternică ilcc îl c e a . lo c a lă , l-ap t c o n firm ai ţ i dc ju c ă to r i i c lu jcn i. ei spunim l. du p ă meci, că a iu ‘\is ta t momente in ca rc nici nu rca li/au că

jtyiacă in deplasare. Astfel c i. d e ţi in m eciul cu U apid « a le r ia C lu ju lu i a fost dom inată fără problem e, la Constanfa ain consemnai ... resansa. ( a »i a echipei, de altfel.

M . H O S S U B

O premieră românească în alpinism ■ Y

Clujeanul Florin POP-VANCEA atacă singur, vîrful „Ararat”

•F lo r in P o p -V a n c e a e s te s tu d e n t c lu jean , în vîrstă d e 2 3 an i. Z o d ia : T a u r; P a siu n e : m u n te le . H obby: sp o rtu r ile p e r ic u lo a se •

Practică alpinismul de la 14. ani şi a e fec tu at pînă în prezent cele mai importante trasee din ţa ră : R e te za t, F ăg ăraş , Parîn g, Piatra Craiului, Rodna şi Apuseni. A ' reuşit să stabilească recordul naţional înregistrat la Clubul Alpin R om ân, 'străbătînd

" Carpaţii Meridionali în 15 zile" ; în 1995.înfiinţează primul grup

sport extrem din România „No limits K.Z.” ai cărui membri sînt tineri dornici să -i calce pe urme şi. care învaţă de la

-„profesorul” Florin, alpinismul, drumeţia montană şi sporturi noi practicate în Români^;

E x p e d iţ ie C a u c a z '96: A ra ra t (5 .1 6 5 m ); M ic u l A ra ra t (3 .9 2 5 m ), T e m d u re k (3 .5 4 2 m ) si A la d a g (3 .5 1 9 m )

săriturii de pe pod (bungee- jumpmg)^coborîrea cu bărci (rafting); mountain bike şi s k i, extrem (rap-jumping) - sport introdus de Florin în ţara noastră. Specialitatea sa sînt căţărările pe , gheaţă iar ţelul cucerirea v îr/u rifo r. Afadag-:

- (3.519 m), Temdurek (3.542 m), Micul Ararat (3.925 m) şi' celebrul munte biblic A rara t, (5.165 m), cel mai ] înalt vîrf

* din Caucazul de.Sud.’ L a . p lecare , curajosul tem erar ne-a spus: „Ideea • expediţiei este un vis mai vechi, care nui l-am putut re a liza p în ă în p re ze n t d a to r ită - p ro b le m e lo r financiare. Deşi plec singur,' d o a r- cu în c re d e re a în Dum nezeu şi cu em oţiile p re m e rg ă to a re unui asemenea traseu, sper că surprizele neplăcute mă vor ocolţ şi că voi avea p u te rea ' să reuşesc ceea ce mi-am propus”. Cei peste 4.000 de km spre... escaladă, alpinistul nostru i-a parcurs cu trenul de la Cluj-Napoca la Dogubayazit ‘

'(Turcia - la 15 km de graniţa cu Iran u l), trecînd prin Bucureşti, Istambul, Ankara, străbătînd munţii Taurus,

• podişul Anatoliei,. traversînd . fluviile Tigru şi Eufrat. Ascensiunea propriu-zisă a început din Dogubayazit,. d e r

unde se poate ză ri vîrfu l A rara t.' Expediţia va dura ■ aproximativ o lună, din care o : s ă p tă m în ă 'a fost dedicată ac lim a tiză rii la c o n d iţiile ^ extreme de pe vîrf. ;

Costul excursiei a însemnat peste 4 m ilioane de lei - e ch ip am en tu l, 1 milion -

. drumul şi 500.000 alimentele. Aceşti bani provin din

^economiile personale .şi din s pon sorizări, pentru care Florin aduce m ulţum iri domnului Horaţiu Moldovan (patronul firmei „LIORSO’N” - sponsor principal; K N O fîR K O N IA , . A P IC -

. INTERNATIONAL). ; . - ..Planurile de viitor prevăd

e sca la d a re a * , v îrfu rilo r m untoase K ilim an jaro , Mtkenya (Kenya), McKiuley (Alaska) şi, în sfîrşit, visul lui, K2 (Karakorum-Himalaia) d in- Pakistan.

Pentru Florin Pop-Vancea muntele reprezintă libertate, : locul sacru, unde doar ei, • alp in iştii, pot a junge, pot învinge; La întoarcerea din această aventură îl aşteptăm ! pe Florin cu impresii şi imagini inedite: Sîntem alături de el în realizarea acestei tentative măcar cu gîndul şi cu urarea „Drum bun şi e sca lad ă prielnică”. ~ ■

V . M O L D O V A N *

Cam pio nnl ele naţionale ?9

, In perioada 14-21 august draşele Bucureşti şi Sinaia vor găzdui C,N, de ciclism, organizate de federaţia. de specialitate. Echipa ARDAF C LU J (an trenor R adu Selejan) va fi prezentă la următoarele probe: contratimp individual (Pavel Lupaş, Dan Bercheşan, Hathazi Alexandra); contratim p: perechi (Pavel Lupaş, Dan Bercheşan), fond (Pavel Lupaş, Dan Bercheşan, Hathazi Alexandru), contratim p-m unte (Pavel Lupaş, Dan Bercheşan, Hathazi Alexandru) şi semifond (Pavel Lupaş, Dan Bereeheşan, Hathazi Alexandm). La startul competiţiei se vor alinia ciclişti consacraţi din '... cluburi consacratei Mă refer la Bilal Bucureşti (cu Dan Dănilă, Petre Santa), Dinamo (Stelian Anton, Florin Toader, Paul Grigorici), Metalul Plopeni (Constantin Pavel, Cristian Dabi, Ovidiu Burghele), Voinţa Piatra Neamţ (Florin Prepeliţă) şi Voinţa Niro Bucureşti. \1 Pentru cicliştii echipei ARDAF : o nouă şansă de confirmare a valorii. _ D e m o s te n e S O F R O N B

Cîteva noutăţi în interpretarea Regulamentului de fotbal' tn urma şedinţei care a avui loc la Copacabuna Palas Hotel din Rio

deJaneiro (Brazilia), în ziua de 9 martie a.c., condusă de preşedintele FIFA, dr. Joao llavelange, International Board a dat publicităţii unele modificări intervenite in regulile de joc. în esenţă, ele se referă la următoarele articole:

• Art II prevede dimensiunile art. V se spune câ „arbitrul va mingii: circumferinţa între 68-70 elimina de pe terenul de joc şi va cm, greutatea 410450 g, presiunea arăta cartonaşul roşu oricărui 0,6-1,1 atmosfere (600-1100 g/ jucător care, după părerea sa se facecm2) Ia nivelul niarii. Dacă aceste prevederi sînt importante numai pentru testarea teoretică a arbitrilor, celelalte vizează direct desfăşurarea jocului. .. '

-t-sk ; Art.. III precizează câ Ia partidele oficiale vor fi desemnaţi şapte jucători de rezervă din carc sc pot facc trei schimbări, în tot timpul jocului, indiferent de post.

vinovat de comportare violentă, de brutalitate, foloseşte cuvinte

- injurioase sau grosolane ori se facc vinovat de incorectitudine care are ca urmare un al doilea avertisment”.’ * 0 precizare deosebit dc importantă este cea privitoare Ia' aplicarea clauzei avantajului. Decizia' spuiic: „Atunci cînd arbitrul a dccis să aplice clauza

Jucătorii de rezervă trebuie . avantajului şi avantajul presupus nu ' comunicaţi arbitrului, înainte de se realizează în accl moment,

începerea partidei. Dacă n-au fost nominalizaţi, nu vor putea participa la joc.

• Măsuri severe sînt-prevăzute pentru prevenirea jocului brutal. La

trebuie să sancţioneze greşeala iniţială”. Prin urmare, textul nou dă posibilitatea arbitrului să aştepte şi să vadă cum sc desfăşoară situaţia avantajului. întrebarea se pune:

oare cît trebuie să aştepte? Răspunsul este clar, un termen

; foarte scurt, adică două-trei secunde. Dacă avantaju) nu s-a materializat (jucătorul alunecă, se împiedică etc.) imediat arbitrul opreşte jocul şi sancţionează greşeala iniţială, cu condiţia ca mingea să fie în joc. Jucătorul trebuie să sc folosească de clauza avantajului, sa insiste, să lupte, pentru valorificarea ei. El nu trebuie să se oprească din acţiune. Numai arbitrul va fi acela care‘apreciază dacă s-a putut sau nu valorifica avantajul acordat.

• Arbitrii de linie vor fi numiţi, de acum înainte, arbitri asistenţi, conform art. VI. Prin această denumire, atribuţiunile lor se lărgesc. Termenul de '„arbitru de linie” delimitează atribuţiile accstuia. în spiritul noii precizări, arbitrii asistenţi au' obligaţia să semnalizeze: dacă mingea a ieşit din joc; cărei echipe îi revine

lovitura de colţ, de la poartă, sau aruncarea de la margine; cînd jucătorul se află în ofsaid; dacă a

/■ aviit loc o greşeală sau un incident în afaira cîmpului vizual al arbitrului; dacă o echipă solicită o înlocuire \ de jucători. Responsabilităţile arbitrilor asistenţi cresc, contribuind la luarea unor decizii corecte.'; • La art. XII „Greşeli şi incorectitudini” este eliminat cuvîntul „intenţionat”, atunci cînd sînt înşirate cele zece greşeli pentru cate se acordă lovitură liberă direptă sau lovitură de pedeapsă, dacă, greşeala s-a comis în suprafaţa de pedeapsă. Aici intervine „atacul cito forţă disproporţionată, din neglijenţă, din imprudenţă” deci nu „intenţionat”, care sc sancţionează cu lovitură liberă directă. Cel mai recent caz, atacul comis de portarul Tene asupra lui Brătianu, sancţionat corect cu lovitura de pedeapsă.

• Precizările motivează roluj celui de al patrulea oficial, folosit la noi în Divizia Naţională. Acesta este obligat a face un raport

amănunţit ' cu privire la evenimentele petrecute în afara cîmpului vizual al arbitrului şi arbitrilor asistenţi. Personal, ; nu împărtăşesc această motivaţie, în campionatul nostru. La uh milion * şi jumătate de lei, baremul celor trei arbitri,: se mai adaugă o cheltuială, plus baremul pentru brigada de la tineret. Oare. cîte cluburi vor rezista unor asemenea cheltuieli? Oare în jocurile diviziei noastre naţionale fazele sînt atît de rapide îneît nu pot fi observate de cei trei arbitri? Poate a fost nevoie să ne adaptăm standardelor internaţionale cel puţin din acest punct de vedere.

• în final I.B . mai solicită asociaţiilor să pună mingi de joc suplimentare şi culegători de mingi, în jurul terenului, pentru a nu se reduce timpul efectiv de joc. înlocuirile de jucători să se facă operativ, portarul să repună mingea în joc după ce a făcut patru paşi, indiferent în ce direcţie iar după marcarea unui gol să fie grăbită reluarea jocului. >

• Jucătorii care îşi manifestă bucuria înscrierii unui gol prin • alergări în jurul terenului, prin ridicarea maioului, prin căţărări pe . garduri etc. vor fi avertizaţi în mod deosebii se insistă asupra sancţionării atacurilor- din spate comise fără posibilitatea reală de a . juca mingea. în astfel de situaţii se . comit cele mai multe accidentări..

^Arbitrii vor interzice asemenea mod de a juca, apreciindu-l ca joc incorect grav, trecînd Ia eliminarea cehii vinovat '

• Arbitrii asistenţi sînt rugaţi să nu semnalizeze o poziţie de ofsaid ■

■ greşit Ei vor semnaliza numai cînd sînt siguri că jucătorul este în orsaid. In consecinţă, ei trebuie să aştepte fracţiunile de secundă' necesare. în prezent nu se mai foloseşte expresia de ofsaid pasiv. Se sancţionează numai ofsaiduL

V-am prezentat cîteva precizări,. aplicate cu 1 iulie L e ., I.B . subliniind caracterul absolut irevocabil al deciziilor, de fapt ale arbitrului.

P ro f. lo a n C Â M P E A N U *

A D E V A R U Lde Ciul ECONOMIA marţi, 13 august I 996

Rocile ornamentale - o boeâtie imensă, de foarte mare valoare' - ' a s t ^ t i e

i Nu ne dăm sieama cîte bogăţii avem, care puse eficient în valoare ne-ar plasa între naţiunile cu un înalt standard de viaţă. Din punct de vedere al potenţialului turistic natural, am putea rivaliza cu orice ţară europeană. Avem condiţii, lăsate de Dumnezeu pe care nu le întîlnim nici în Spania, nici în Italia sau în Grecia - ţări în care turismul are o pondere însemnată în produsul intern brut. Turismul ne poate aduce bogăţie dacă ştim să-l organizăm. Ş i dacă vrem acest lucru. De vrut cred că vrem; cu ştiutul nu sînt probleme, deoarece e uşor de învăţat. Dar se pare că sistem ul de conducere care funcţionează în România reprezintă principala piedică. /

Aceasta estfe una din marile bogăţii, dar avem atîtea altele.' ■

Poţi scoate bani din piatra

importanţă economică o reprezintă rocile ornamentale, care au o largă sferă de utilizări. Din această categorie, cei mai mulţi dintre noi cunoaştem doar marmura, de regulă neagră sau albă; Dar gamă . este mult mai mare, pe lîngă marmură sînt cunoscute mari zăcăminte de calcar

ornamentale şi perspective de dezvoltare. Primul ministru al României, dl Nicolae Văcăroiu, vizitînd; standul, împreună cu delegaţia guvernamentală

O altă bogăţie pe care nu o realizăm ca pe care o1 conducea, a declarat că nu crcdea că, astfel de materiale, cu aspect deosebit, pot exista pe teritoriul ţârii noastre, promiţînd tot sprijinul pentru derularea programului de exploatare şi prelucrare a zăcămintelor respective. Ce să facem, aşa stau lucrurile, trebuie să mergi în străinătate pentru a cunoaşte potenţialul ţării. Cît despre

Lupta cu morile de vînt

policrom,_ granit, travertin etc. în judeţul Cluj promisiuni... ştiţi cum merg treburile pe la noi. există, conform celor afirmate dc dl ing. Vladimir Moga, geolog-şefla SC “Cominex Nemetalifere”SA însemnate zăcăminte la Valea Lungii, ValeaDrăganului, Săvădisla, Cheile Turzii, Căpuşu : - : ;Mare, Pîglişa şi, în apropiere, Ia Jebuc-Stana, După 1989 piaţa a fost invadată cu tot ce vreiŞuncuiuş etc. v - şi ce nu vrei. Produse, de multe ori de calitate

Aceste roci, exploatate, de regulă în cariere, în îndoielnică, pe care noi le producem sau le-am•blocuri mari sînt transformate, prin tăiere şi putea produce, mai bine sub toate aspectele. Amşlefuire, în plăci ornamentale utilizate cu destinaţii ajuns un bazar mai ceva cârcel din Istanbul. îndiverse, în construcţii. în România s-au utilizat goana după îmbogăţire peste noapte şi pe căi mai astfel de plăci la construcţii monumentale precum . mult sau mai puţin ortodoxe, cei în cauză au fostPalatul Victoria, Palatul Telefoanelor, Casa Presei favorizaţi, deoarece au dispărut - cel puţin o bunăLibere, Hotelul Intercontinental, Casa Poporului _ p e r io a d ă -d e tim p - . toate sau aproape toate(Palatul Parlamentului),' Mănăstirea Curtea de îngrădirile în domeniul importurilor. în acelaşiArgeş, Catedrala Ditrău, staţiile de metrou, holuri timp s-au pus mari piedici în dezvoltarea unorde hoteluri, sedii de bănci, restaurante etc.-Pînă în / 'sectoare importante ale economiei. Noi- nu am1990, rocile ornamentale se exportau în toate ţările ajuns, încă" într-o economie reală de piaţă,Tratatului de la Varşovia, dar şi în Germania," concurenţială, de aceea trebuie să, ne protejămBelgia, Italia, Austria, Orientul Mijlociu.. . industria, agricultura; numai astfel ne putem

.Putem fi mîndri că palate şi alte construcţii dezvolta, în condiţiile date.monumentale din multe ţări au fost realizate cu “Sanex” - mare producător de faianţă, gresie,plăci ornamentale de o mare frumuseţe şi rezistenţă obiecte sanitare de profil este concurată pe piaţaprovenite din România.- * internă de produse similare din străinătate.

Dl ing. Moga a însoţit o' delegaţie italiană, prin “Sanex”, care are un bun prestigiu internaţional şi• mai multe zone din Transilvania, în vederea exportă masiv. Acum, ca să cumperi de la “Sanex”documentării pentru o posibilă cooperare. Italienii ai nevoie de pile serioase, ceea ce ne bucură. Nu

, au rămas surprinşi, profund impresionaţi de ce au pentru că e nevoie de pile, ci pentru că “Sanex”văzut, atît sub aspect cantitativ (al potenţialului se dezvoltă în forţă. O treabă oarecum similarăde resurse), c ît’mai ales sub cel al diversităţii este şi cu plăcile ornamentale, unde sîntemmaterialelor existente. Ei au declarat că teritoriul concuraţi îa noi acasă, deşi concurenţii nu au învizitat reprezintă un adevărat “Eldorado” al rocilor subsol ceea ce avem noi,

- ornamentale. - _ “Cominex Nemetalifere” se luptă cu morile de'. în septembrie 1995 “Cominex NemetaUfere” a : vînt, iar dacă răzbeşte, o.face prin forţele proprii,

prezentat la Tîrgul Internaţional de la Bmo (Cehia) , Începînd cu anul 1992 a dezvoltat cercetareao parte din produsele obţinute din roci acumulărilor de roci ornamentale, avînd în vedere

potenţialul deosebit de care dispune. S-a început tatonarea posibililor beneficiari de pe piaţa internă şi externă, expediind eşantioane tuturor agenţilor economici de profil din ţară şi unor firme din ’ SUA, Franţa, Germania, Italia, Ungaria, Austria, Israel. La semnele deosebit de favorabile primite, mai ales din partea firmelor italiene, s-a continuat activitatea în acest sens, reducînd aria de preocupări la zonele ce prezintă condiţiile cele mai bune de exploatare şi transport. Concomitent cu acţiunea în teren s-au căutat soluţii de cooperare cu agenţi economici din ţară şi străinătate, dar ca urmare'a lipsei legislaţiei în domeniul - Legea minelor - toate tratativele au eşuat.

In aceste condiţii “Cominex Nemetalifere” şi-a concentrat atenţia asupra a trei perimetre: -Răzoare (Maramureş) - calcar dolomitic alb, cenuşiu . deschis, cu nuanţă albăstrui sau crem, Şuncuiuş (Bihor) - calcar negru, uni, fără intercalaţii şi Săvădisla - Hăşdate (Cluj) - calcar fosilier, policrom cu fond roşu închis sau cenuşiu-verzui. Au fost realizate lucrări de cercetare geologică şi tehnologică care au durat circa trei ani (1993- 1995). Concomitent cu realizarea acestora au fost întocmite documentaţiile prevăzute şi aprobările necesare desfăşurării activităţii. v

Veşnica problemă - lipsa banilor T

în prezent cele trei cariere sînt deschise. Ele sM dotate cu utilaje noi, modeme, din ultima generaţie. Utilajele importate din Italia în 1995, au fost plătite printr-un credit de 600 milioane lei, fără alte colaborări, dar cu dobînzile aferente. S-a creat astfel, baza necesară pentru extracţia de blocuri de roci, la nivel calitativ comparabil cu cel de pe piaţa mondială.

Rezervele, numai în cele trei cariere sînt de ordinul milioanelor de metri cubi, ceea ce asigură continuitate producţiei pentru cîteva decenii. Dar dacă avem în vedere resursele investigate numai în perimetrele din sfera de activitate a “Cominex Nemetalifere” ajungem la cifre care dovedesc

rentabilitatea, pe termen lung, a unor exploatări.

Prin prelucrarea rocilor ornamentale, a pdl ing. M oga, la recuperarea m inim ă, d evaloarea produselor se triplează. Dacă se şi se valorifică şi produsele sub formă d e r H * ^ aic, ■ mozaic veneţian, terasit sau, în ultimă J j l ™ calcar filler, calcar furajer sau pentru a m e n d a T ^ ^ e agricole, valoarea materialului prelucrat c f e » A mai mult.

Dar toate acestea se fac pe bani. S o c r ^ «a comercială are în vedere, în acest scop, c o n S t f 1^ unei instalaţii de prelucrare a rocilor o m a n J ® 1^ , lei în Cluj, la o capacitate de cîteva sute d e r O J J ^ metri cubi pe an de plăci şi plachete. V a l o 1 ^ investiţiei se ridică la circa 4,7 miliarde 1 © ^ jj® care utilajele de provenienţă italiană c o s t ^ A4 miliarde lei. , -

Dacă transformăm leii în dolari a j u n f ? ^ 13^ concluzia că nu e vorba de nu ştiu ce su in -® - * la ora actuală societatea'comercială nu î ş i permite să facă împrumuturi la bănci, cu d o f c - t* 321 cunoscute. Soluţii viabile ar fi două: c o o p e r a * " * cu; una sau două bănci. Pentru o astfel de s u r a » suficientă şi una, sau un sprijin de la F P S , aşa aruncă mulţi bani pe apa sîmbetei. I d e a l j^rfi un credit, garantat de factori interni, p r o v e r U * de la Banca Europeană pentru R e c o n s t r u c ţ i a şi Dezvoltare. Dar, la ora actuală n i m e n i <lii s -

• instituţiile principale ale puterii executive, xvfc*. ® ; vreme de a gîndi viitorul economiei r o m â r i e ş t i Membrii executivului îşi pregătesc b a g ^ j A : deoarece nu ştiu ce le va aduce toamna e l e c t o r a l i [ Conducerile băncilor nu se prea î n g h e s u i & afaceri pe termen mediu sau Imig. rezu n iîn c ii^ -if | doar la acordarea de credite, scumpe,- c a r e in K numeroase cazuri, nu au mai fost ra m b u rs a te - Iar • _ domenii importante ale economiei, precum c e l l a ! care ne referim nu poate să-şi realizeze p r o g r a m u l }w deosebit de profitabil din lipsă de.:, un m i l i o x x de i dolari sau ceva în jurul acestei cifre. D a r ’ p o * i ' primi Răducan, cel care se află acum în a r e s t u l i p o liţ ie i ,,37 m ilioane m ărci g e rm a n e , f s r a »■ îndeplinirea, condiţiilor legale. . f

“Cominex” are mari perspective de d e z v o l t a r e , ' dar lipseşte ceea ce arătam mai înainte: O ' s u m a relativ mică de bani pentru dezvoltarea a c t i v i t ă ţ i l o r 1 de prelucrare a blocurilor de roci o r n a m e n ta le , r Nu putem lăsa această firmă, cu e x c ^ e l e » ) ! i specialişti şi muncitori, să:livreze, i n c l u s i v k ţ extern, marfă brută, cînd are condiţii şi e i tp e r ie x i jă j de prelucrare superioară. Deocamdată “(’o m i n e i ' t prelucrează roci ornamentale la subunitatea s a - i Exploatarea m inieră : Căpuş - u n d e confecţionează obiecte din alabastru: g a r n i t u r i ■ <le birou, veioze, măsuţe pentru telefon, coşuri p e n t r a [ fructe etc,, în circa 40 de modele, cele m u .'x n .u lk v - fiind exportate. •_ I •

Nu ştim dacă semnalul nostru va s e n s ib i l iz a j# ( cineva. Osperanţă ar putea J i FPS-ul, care n u ae află în febra alegerilor, dar conducerea ar p u t e a li afectată, în viitor. Ar fi de preferat o c o o p e r a r e c u o bancă serioasă, care ar avea mai mult de c î ş t i g a l , în perspectivă, decît prin simpla creditare: ' -

I o n G O t / V

H' ;

-------- - -i.. -— ----- r.-------------------------........ ^

.4 '

M iis i

*1* 4**

. . - băi J ,-JL.

, , *

. - s i / - " S i ^......

Cursul de referinţă al Băncii Naţionale a Românieipentru 13.08.1996

DENUMIREA VALUTEI CIJRSUL lN LEI

F.CU 39*1,00DOLAR SUA 3136,00IJRA STERLINA 4(62,00D O U R AtiSTR.AI.IA 2441,00

SH IIJjNG AUSIRIA 301,00'

.FRANC BELCIA „ 103,00

DOI.AR CANADA I2#fi,00

DENUMIREA VALUTEI CURSUL In LEI

COROANA DANEMARCA 549,00

FRANC ELVEŢIA 2602,00

MARCA FINLANDEZA 703,00 ,

FRANC FRANŢA ’ 620,00

MARCA GERMANA • 2120,00

URA ITALIA 2,06

YEN JAPONIA • 29,00

DENUMIREA VALUTEI CUESCLlNLEl'

COROANE NORVEGIA 490,00GULDEN OLANDA I8«S,00

PESETAS SPANIA ; 24,*7

COROANE SUEDIA 471,00

ESCUDOS PORTUGHEZ 20,61DST 4567,00

Cursul la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca

12.08.1996

'VALUTA CUMPĂRARE VÎNZAREun dolar

SUA 3.300 3.400

o marcă germană 2.220 2.320

ni» 15 aumt,in municipiul

( Iu i-\iin o ca :

Schimbări ale priarită{ii de trecereîn . conformitate cu

aprobarea Comisiei dc sistematizarea circulaţiei din cadrul Consiliului local al ! Mtiî)ici piui ai (' luj-Napoca, (din tuna iulie 1996. pe raza (municipiului Cluj-Napocaîncepînd ca data dc 15 august [996 prioritatea de treccre la vehicule se modifica după cum urmează in următoarele intersecţii:

1. In tersecţia s tr Cîmpului - str. 1/lazului - Variantă Xnritor

Drumul cu prioritate se stabileşte pc relaţia variantă Zorilor înspre str. Izlazului astfel str. Cîmpului la; intersecţie va avea montai indicatorul de pierder priorităţii “Cedează trecerea”.

2. Inicrsecţia str. Ii-dul 1 Decembrie 1918 - s tr. (îaribaldi

Drumul cu prioritate se stabileşte pe relaţia B-dul 1 Decembrie 1918 în ambele sensuri, str. Garibaldi atît dinspre P-ţa 14 Iulie cît şi [dinspre Podul Garibaldi va lavea la' intersecţie cu Bulevardul 1 decembric 1918 indicatorul de pierderea priorităţii “Cedează treccrca”

3. In tersecţia str. Dragalina - str. (î-ral K. Grigorescu - str. dinspre pod Napoca

-Drumul cu prioritate sc stabileşte pe' relaţia str. Dragalina Înspre B-dul 1 Decembrie 1918 cît şi din sens invers. Strada I, Ueila la intrarea în intersecţie va avea montat indicatorul . de: pierderea priorităţii “Oprire Ia intersecţie" valabil şi pentru str. G-ral E. Grigorescu, iar strada dinspre podul Napoca de asemenea indicatorul “Oprire”;

Mr. Ionel BU2EA ■

Clndustries*Unii cetăţeni sc întreabă şi ne

întreabă ce sc întîmplă în cazurile “DRIADA”, “SIGO” si “DOUBLE C INDUSTRIES”.

Deşi elemente de un deosebit inedit nu au apărut, avînd în vedere situaţia unor cetăţeni care s-au adresat şi altor instituţii neabilitate în cercetarea şi finalizarea cazurilor respective sîntem nevoiţi să facem, unele precizări.

Dosarul penal 8435.3/1996, privind cazul Driada, a fost finalizat de către- poliţie si înaintat Parchetului dc pe lîngă Tribunalul Judeţean Cluj cu propunerea de sesizarea instanţei dc judecată pentru comiterea infracţiunilor de fals intelectual (art. 289 C .l\). infracţiuni la Legea societăţilor comerciale (Lg. 31/90) şi infracţiuni la Legea contabilităţii (Lg. 82/91).

Dosarul penal 90357/1996

privindu-1 pe IULIAN SOMEŞAN (cazul SIGO) a fost înaintat Parchetului cu

• propunerea de trimitere în judecată privind comiterea a trei infracţiuni de evaziune fiscală (Lg. 87/94,- art. 11, 13-14). infracţiunea de bancrută frauduloasă şi alte infracţiuni rla

-Legea-societăţilor comerciale. , în prezent pentru a doua parte

C INDUSTRIES s-a dispus" începerea urmăririi penale: împotriva . patronului COJOCARU: SEPTIMIU; LUCIAN si a asociaţilor săi' (COJOCARU LUCIA si CIUZAN OVIDIU CĂLIN) privind infracţiunile de evaziune fiscală, fals intelectual, bancrută frauduloasă si infracţiuni

Un Comunicat al I.P.J. Cluja dosarului privind peste 1.000 de cetăţeni care s-au adresat ; Poliţiei cu plîngeri împotriva fostului patron pentru înşelăciune în dauna avutului privat (dosarele însumează 13 Volume), > cercetările s-au terminat de către Poliţie, urmînd ca "Parchetul să, se pronunţe cu p riv ire -la finalizarea acestui dosar. ' —

în situaţia societăţii DOUBLE '

prevăzute în Legea societăţilor comerciale. Ultimele.cercetări au evidenţiat că patronul împreună cil soţia lui au ars contracte încheiate cu diferite persoane fizice, au folosii .fondurile societăţii în scop personal, sau, pentru plata unor rude şi cunoştinţe. în această cauză s-a dispus expertiza contabilă şi cercetările continuă. .

'P e n tru recuperarea"prejudiciilor aduse în toate cazurile, în limita bunurilor şi- valorilor deţinute de cătrc patronii acestor societăţi şi jocuri s-au luat măsuri dc indisponibilizare.:' Precizăm şi cu această ocazie că singurele instituţii abilitate prin lege să cerceteze astfel de cazuri sînt organele de urmărire penală ale Poliţiei şi Procuraturii şi că s-au depus toate eforturile pentru clarificarea răspunderii; penale a celor vinovaţi.

Apreciem diligenţele altor asociaţii în a oferP.date şi informaţii în legătură cu cazurile > respective, dar avertizăm că orice incitare la acţiuni de dezordine sau manifestări neautorizate vor fi sancţionate conform legislaţiei în vigoare. •

Biroul de presă al I.P.J. Cluj ■

Legea 25/1969 Regimul juridic al străinilorStrăinii Jtu-şi pot facc dc cap în

România. S-au instituit şi pentru ci legi. pe carc, dacă nu le respectă, sînt supuşi la sancţiuni drasticc. Dc exemplu, neprezentarea străinului, venit pentru o perioadă'mai nîarc dc 120 zile, j a organul M.I: din localitatea respectivă pentru a-şi, anunţa domiciliul sau reşedinţa, neprezentarea la organul de paşapoarte, la împlinireavîrstei de 14 ani a copilului, pentru obţinerea ' actului român de identitate, neprezentarea la organul de paşapoarte pentru vizarea carnetului de identitate cu ccl puţin 5 zile înainte, de expirarea vizei ori a carnetului, neprezentarea străinului, posesor de legitimaţie provizorie la organul de paşapoarte pentru prelungirea valabilităţii ori eliberarea alteia, cu cel puţin 24 de orc Înainte de expirare, neantmţarea dc către străinul domiciliat, în termenele prevăzute de lege pentru cetătenfi români, a actelor sau

faptelor dc-stare civilă privind ■■ persoana sa, nerespectarea de către

•străin a obligaţiei de a se .prezenta dc îndată la invitaţia ce i se face de orice organ de stat sau refuzul de a-şi declara calitatea de străin atunci - cînd i s t cere de către un organ de; stat, stabilirea. de către străin a

"mijloacelor de cazare proprii pe alte terenuri decît cele amenajate special, se pedepsesc cu amendă de la 4.000 - 10.000 lei/

: modificări, adăugiri său menţiuni pe carnetul de identitate ori legitimaţia provizorie făcute de ■ alte organe'. decît cele ale ; Ministerului de Interne competente-, neanunţarea în termen de 48 de ore dc la constatarea lipsei carnetului de identitate sau a legitimaţiei provizorii, a celui mai apropiat organ al Ministerului de Interne, darea sau. primirea spre păstrare m orice scop a actelor de identitate ale străinilor de către organe sau persoane neautorizate, se pedepsesc cu amendă de la 8.000 ^

- 15.000 lei,.- neanunţarea organului local a l ;

Ministerului de Interne de către - găzduitor în legătură cu străinul' care nu posedă paşaport ori alt act dc, trecere a frontierei, carnet de • identitate sau legitimaţie provizorie,' se sancţionează: cu amendă de la 10.000 - 25.000 lei, - ;.. " ■-

- neanunţarea organului local a l ' Ministerului de Interne despre găzduirea unui străin în termen de 24 de orc prin predarea fişei de anunţare tip; se pedepseşte cu amendă de la 8000 - 15.000 lei.; :. - nepărăsirea ţării de către străin la expirarea termenului de şedere ori neprezentarea la organul de paşapoarte pentru depunerea cererii de prelungire cu 24 de ore înainte de-expirare, se sancţionează cu " amendă de kt 10.000 - 25.000.1ei.

- neanunţarea în termen de 5 zile a formaţiunii- judeţene de paşapoarte în legătură cu angajarea, transferarea sau încetarea angajării. străinilor, se pedepseşte cu amendă

dc la 10.000 - 25.000 lei.- deplasarea de către străin . în

afara localităţii în care i s-a stabilit obligaţia de şedere pînă cînd plecarea sa din ţară va fi posibilă, se pedepseste cu amendă de la15.000 - 50.000 lei.

- angajarea străinilor în aparatul organelor puterii de stat, în unităţile M.Ap.N, M,l. ori în celelalte organe ale administraţiei de stat, precum şi în cele judecătoreşti ori parchete, se sancţionează cu amendă de la 15.000 - 50.000 lei.

- nerespectarea de către străinul aflat în România, căruia is-a ridicat dreptul de şedere, a obligaţiei de a părăsi ţara în termen de 48 de ore de la data cînd aceasta i s-a adus la cunoştinţă, ori pînă la data care i-a fost fixată, sc pedepseşte cu închisoare contravenţională de la 10 la 20 zile, ori amendă de la20.00060.000 lei.

ju r is t Ion GHERCIOIU ■

Dezertor din familie

- Bărbatul dm fotografie se numeşte Muresan Liviu (53 de ani) şi a fost arestat pe 18 iulie 1996 de Poliţia din Dej pentru comiterea infracţiunii de abandon de familie, prevăzută şi pedepsită prin.

articolul 305 literă C, Cod Penal. Cu rea credinţă,- a evitat să achite pensia de întreţinere stabilită prin

sentinţa judecătorească, mai mult-de~ două luni, pentru un copil minor în vîrstă de 16 ani, Condamnat la 2 ani închisoare;, Muresan Liviu, poate fi, conform legii,"pus în libertate condiţionată.'

Deşi calificarea sa este cea de muncitor operator,: munca nu este pasiunea sa “numărul unu”. în afară, de minonil aflat la o vîrstă cînd se pregăteşte să îşi aleagă un dram în viaţă şi căruia a refuzat să-l plătească drepturile băneşti cuvenite, specificate prin lege, Mureşan mai are trei copii majori care,'

- slavă Domnului, uu mai au nevoie de ajutorul aşa- zisului păridte. -

D.B. ■

Superţerorism ui - Noua strategie a extremiştilor(Articol semnat de Marvln J. Cetron In revista “Panorama”

J . _ m r n n e t m sau care a provocat moartea a“*N ■ aiIflUSt 1996) (I) ,, ■ 168 de persoane după explozia

Marvin J. Cetron, cel mai mare expert american in probleme de terorism, a elaborat, din însărcinarea Ministerului -Apărării, a; Departamentului de Stat şi a . CIA, . raportul intitulat

. “Terorism '2000: viitorul terorismului”, document ce urmeaîă f ie publicat fn ianuarie. Cetron este şi fondatorul agenţiei"Forecasting International", cu

■sediul în Arlington (Virginia), care prezintă scenarii cu privire la viitor pentru industria şi guvernul SUÂ. ,

Experţii în domeniul terorismului au înţeles numaidecît ce s-a întîmplat la 17 iulie, cînd avionul Boeing 747, aparţinînd companiei

T\VA, s-a dezintegrat la 20 km de ţărmul localităţii Lpng Island. Au înţeles-o din mărturisirile făcute de piloţii care survolau în acel moment zona şi-de persoanele care să sclăldau în Atlantic. Cu toţii declară că au văzut o minge uriaşă de foc, de culoare portocalie, care a apărut pe cer, în timp ce profilul avionului Boeing ce se îndrepta spre Paris dispărea de pe ecranele radar. Au înţcles-o din Tclatarca martorului care şi-a amintit câ a auzit două explozii, a doua fiind mai puternică decît prima. Au înţeles-o, aflînd că pilotul avionului prăbuşit nu a transmis nici un semnal de '

' rezultatul dezastrului: fragmente minuscule împrăştiate în ocean pc o suprafaţă de 400 km pătraţi. ■

- Din aceste relatări, dar luînd. în considerare şi alte detalii, experţii au înţeles numaidecît că nici o defecţiune tehnică, nici o rupere a structurii avionului nu ar fi putut provoca o catastrofă dc asemenea dimensiuni. Dacă . probele sînt cele care vorbesc, atunci explozia nu a putut fi provocată decît de o bombă de mare putere, cele 230 d<? persoane aflate la bordul' aparatului Boeing 747 au fost victimele unui act terorist comis cu singe rece, atac dintre cele mai necruţătoare. într-adevăr în

alarmă turnului de control şi din primele 24 de ore după

producerea tragediei, experţii în terorism care cercetau cazul erau deja mai numeroşi d e c ît; detectivii din aviaţia civilă. La ' două zile după catastrofă, guvernul anunţa posibilitatea , adoptării unor m ăsuri, de securitate excepţionale pentru cursele aeriene, cele mai aspre luate vreodată pe timp de pace, şl numai coincidenţa cu începerea Jocurilor Olimpice l-a' facut să renunţe la o atare decizie. - ■■■- . '

Lă 17 iulie America s-a confruntat pentru a treia oară în ultimii trei ani cu un nou tip de terorism, acelaşi care a făcut şase victime la “World Trade Ccnter” din New York, în 1993,

unei bombe-capcană la “Oklahoma City”,*în 1995.

într-un raport cu privire la terorismul anilor 2000, elaborat la sugestia Ministerului Apărării,, a Departamentului de Stat şi a CIA, această nouă ameninţare a fost definită superterorism, în virtutea capacităţii tot mai mari a autorilor atentatelor de a avea acces la arme de distragere în masă şi a voinţei lor ferme de a le folosi. Pentru a înţelege cum şi de ce următorii 15 ani vor fi

'marcaţi de această nouă forţă distrugătoare trebuie să analizăm evoluţia contextului geopolilic mondial în ultimul deceniu. ■

(va urma)

“Mi-au furai chiloţii!”-D um inică, la ştrandul Municipal, un copil de 6 ani plingea mocnit. Mi-a spus, printre suspine, că mămica lui i-a pus la uscat slipuleţul, pe o creangă,de copac. Cînd s-au întors din bazinul mic, slipul uscat - preferatul copilului, dispăruse.1

“Prietenii mei mă fură”O fetiţă'bucălată de 5 ani,

frumoasă foc, plînge de îi saltă cămaşa. Stă aşezată pe o bancă din parcul de joacă din spatele blocului, în cartierul Mănăştur.- Prietenii ci, după cum spune Ana, i-au furat păpuşa. Era o păpuşă Veche, primită de la tăticul ei, din Germania. Nu se despărţea de ca niciodată, nici măcar la culcare. îi amintea de tăticul ei, pe care nu-1-văzuse de un an. Lacrimi de copil.

Ocupaţii dubioaseîn comuna Panticeu locuiesc

Lupu Bela, în vîrstă de 18 ani şi Cociş Octavian Călin, în vîrstă dc 17 ani', care, de felul lor sînt elevi, iar în vacanţă - hoţi. împreună “s-au distrat” spărgînd trei locuinţe. Prejudiciul este de . un milion şi jumătate de lei. A fost recuperat integral. -

* * *Dar, nu sînt, nici pe departe

“campioni” la acest sport.- în ; aceste zile fierbinţi de vară; campion absolut *s-a dovedit â fi Szabo' Cocsis, în vîrstă de 15 ani, care a atins neagra performanţă de' 15.-furturi din autoturisme şi locuinţe. Din totalul 'prejudiciului, s-a reuşit recuperarea a 15 procente. .

Ceartă Intre cerşetori- . I . - ■;* Ieri, pe strada Napoca, la orele amiezii, trei cerşetori s-au întîlnit în faţa magazinului "Poem". Toţi, de.vîrsta a treia. Doi bătrîni furibunzi au dat un spectacol gratuit privitorilor. Unul, cu rucsacul rupt'în spinare, bătea tactul cu cîrja, fn ritmul în care cel de-al doilea îşi golea sacul cu injurii: "Vagabondule! (Toc- Toc), Nespălatule! (Toc! Bum!) Puşcăriaşule! A mă-tii! Jegule!" Ultimul cuvînt, însă, l-a avut cîrja pe asfaltul încins - de soare, de ■ vorbe iuţi? Cearta o declanşase o bătrînă, la care cel cu bila se pare că privise prea lung.. Ba o mai şi mîngîiaşe .peob,raz. Auzi, dom'le ' insolenţă! Să-i mîngîie febleţea, după ce i-a mai suflat’şi locul de cerşit!

Diana CĂIENARU

U r a ş i sîrmă dc cuprnImaginaţia hoţilor nu are

margini. -în 'zilele noastre se fură de toate, de la ăc de gămălie pînă la maşini, găsim o gamă largă de produse care. constituie obiectivul vizat de cei certaţi cu-legile ţării. Printre infractorii care aduc inovaţii şi în acest domeniu se află minorul Varga Suraj- Cosmin din Cîmpia Turzii.

Provenind dintr-o familie cu probleme, el s-a pus pe “şutit” la'o vîrstă fragedă. La 17 ani, Cosm in.se poate mîndri cu aventuri-vîmpreună cu alte persoane a sustras în. două rînduri sîrmă. de cupru de la SC “Industria Sîrmei” SA Cîmpia Tyrzii, cauzînd un prejudiciu în valoare de 5,2 milioane lei. Peniru comiterea de furt calificat în dauna avutului public- a fost mutat într-un loc, unde este păzit de un gard cu.sîrmă... ghimpată. Dacă tot şi-a dorit acasă sîrmă.

Doar atîta să mai spunem despre minorul dc pe Arics. că de mic copil a fost scăpat dc sub supraveghere, intrînd In anturaje necorcspunzăloarc, lipsind pe timp de. noapte dc la dom iciliu, frccventînd jocurile mecanice. Rezultatele se şi văd..... v.» »-S Z , .C s.,

ULTIMA ORĂ marţi, 13 august 1996 a 6

unuişi România sînt aproape

tra ta t de bază, declarăde încheierea

ungarCENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

SJ

j y : / \ • mtellin , / f ^ \ !-

"•Vlădeasa ---------ŢV'.‘ • Clul-N•Tamita v>U

•Bells - '

- > * B ă îţ o a ra «uinia

Ungaria si România sînt aproape de încheierea unui tratai de bază privind relaţiile de prietenie şi bună vecinătate, a declarat, duminică, premierul ungar, Gyula Horn, în cursul unui interviu acordat televiziunii maghiare si preluat de REUTER.

Negocierile privind semnarea acestui tratat au fost blocate, în principal, de o serie de diferende legate de situaţtâ m ino rită ţii,

maghiare din România Ungar.a a do'it includerea în

tratatele de pr,eterne cu sta'e'e vecine a Recomandării 1201 a Consiliului Europei, referitoare la drepturile m nontăţilor etnce.

“Răspunsul Ministerului român a! Afacernor E xV ne în privinţa Recomandă'ii 1201 es:e acceptabil Credem că astfel a dispărut şi ultimuî obstacol în calea încheierii tratatului, româno-ungar', a declarat Gyula Horn.

Premierul ungar a cerut

secretarului de stat Ferenc Somogyi să întreprindă o vizită oficială, săptămîna viitoare, la Bucureşti, pentru soluţionarea ultimelor d ferenţe de vederi La rîndul său ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Me'eşcanu, citat de REUTER, a exprimat speranţa, săptămîna trecută, că trata'tul de bază cu Ungaria va fi semnat în cjrsul acestei luni.

Gyula Horn a mai precizat că unul dintre principalele subiecte ale întrevederii sale

cu prem ierul s lo vac , Vladimir Meciar, care v a avea loc marţi, îl va constitui situaţia minorităţii maghiare din Slovacia

Prem ierul uagar a adăugat că aceas tă problemă ar putea duce la o serie de tensiuni si în viitor, dar că in te-esu l României şi Slovaciei de a păstra securitatea h regiune si de a adeia la Un.unea Europeană şi NATO v a preva'a în permanenţă * ;

, la r ia p r iv in d s ta re a p r o b a b ilă a v r e m ii în j u d e ţu l i :iu j, va la b ilă p e n t r u a z i 13 . 08., a. c. în j u r u l o r e i 1 5.

Din decembrie 1995, judeţului Cluj nu i se măi alocă ECU

Aleksandr LebM s-a întîlnit cu şolul statului major al separatişilor ceceni

urmare din pagina 1 ' .- " ’

care are o filiaîă în BucureştLIn judeţul Cluj de administrarea banilor se ocupă un agent de dezvoltare locală. La Gherla acest program nu a fost demarat, existînd o -stare ambiguă. Tensiunile şi disputele-locale primează în defavoarea interesului locuitorilor. în schimb în comuna Poieni, pei cca 600(5 de locuitori au beneficiat de el. Pînă în prezent au fost rulaţi 126 de milioane de lei.S-au implicat şi 'sponsori locali care au

implicate în problematica aderării,; Proiectele puse în discuţie sînt divizate în 32 de programe .finanţate de PHARE. Unul din acestea a fost finalizat

Şeful Consiliul Naţional de Securitate j al Rusiei, Aleksandr Lcbed, s-a întîlnit,I duminică noaptea, cu şeful statului major | al separatiştilor ceceni, Asţan Maşkhadov,I transmite agenţia rusă de presă Interfax,I citată de REUTER.'/ ‘| Informaţia nu a fost, încă, confirmată' | dc oficialităţile ruse. O întîlnire de acest ■ fel ar fi prima la nivel înalt între I reprezentanţii ruşi şi cei ai separatişilor | ceceni de la lansarea, marţi, a ofensivei I separatiste asupra capitalei ceeene Groznîi. "■

Situaţia din Groznîi este confuză, ambele părţi afirmînd că deţin controlul asupra oraşului. Lebed a plecat, duminică, de la

.Moscova în republica Dagheslan, aflată la graniţa cu Cecenia. El a fost numit sîmbătă reprezentant personalal preşedintelui rus

• Boris Eliîn în Cecenia.' ;Potrivit Interfax, surse ale separatiştilor

ceceni au afirmat că, în cadrul convorbi­rilor, ambele părţi .au subliniat necesitatea intensificării eforturilor pentru încetarea luptelor în republica separatistă. • ■

'încă din septembrie 1994, cînd a i 1' fost înfiinţată Facultatea de Studii 1T 1 r |l (1 Europene. Alic acţiuni I jl;l I II universitare vizează: |recunoaşterea europeană a sistemului de învăţămînt românesc ' şi, a diplomelor; cooperarea între : universităţile europene; ' organizarea unor cursuri pentru programele, de cercetare şi . cooperare a

cere sa

i

bosniaci pentru a Ie cere respectarea acestor termeni. Oficiali ai ambelor părţi

\s-au a lia t în Contact dum inică pentru

_ in s t i tu te lo r de c e rc e tă ri d in I accesul inspectorilor internaţionali, la milioane de lei. PAEM conţine - J j . —:— ;------«

n-au mai venit, n-au'apărut. .

contribuit financiar cu cca 31 deEuropa.

patru măsuri active. Cea dintîi:; Din-păcate, “demonstraţiile” vizează înfiinţarea unui centru finanţate de’C.E. au stimulat doar de mediere a muncii (preluarea , gUS(Uţ pentru o viată comunitară şi reintegrarea şomerilor), în care. civilizată, entuziasmul fiind au fost investiţi 19.miUdane de;--- strangulat In faşă. Iluzia n-a lei (trei milioane fiind din surse apucat să prindă contur, deoarece locale). Ii urmează înfiinţarea cînd visul se înfiripă, banii din unui centru de instruire-şi exterior formare profesională, la care au v, din tară participat.foarte mulţi tineri. I

' (Contrar spuselor că tineri părăsesc satele din m-ţii Apuseni, iar cei rămaşi nu au timp pentru , studiu, tinerii moţi s-au arătat foarte interesaţi de cursurile de calculatoare şi limbi străine, în special engleză), în acest .sens fiind investiţi 49 de milioane de lei. O a treia măsură.o constituie^- înfiinţarea unor loturi agricole demonstrative, pc carc s-a obţinut o producţie de cartofi record, în 1995. Mentalitatea locuitorilor ‘ acestei zone, că pămîntul lor este neproductiv, s-a schimbat. Ultima şi cea mai importantă măsură din

'PAEM este transformarea gospodăriilor ţărăneşti în pensiuni. Pînă.în prezent doar o- gospodărie a fost amenajgţăl Pentru ca au fost cheltuiţi 32 de milioane de lei. Din cauza lipsei ţinui c'adru legal de finanţare, ceilalţi doritori au trebuit să se mărginească doar la a învăţa cum trebuie să facă. Din păcate, drumul banilor este destul de sinuos pînă în Ardeal.‘ XXX

Un rol important în acest proicct îl deţine şi viaţa. universitară. Prin acţiunile: întreprinse, universităţile din ;Cluj-Napoca fac parte din grupul* instituţiilor cel mai activ

.- Alianţa Nord-Atlantică a transmis, duminică, ordine, clare sîrbilor bosniaci pentru respectarea acordului de-pace delaDayton, după ce aceştia au blocat rezolvarea problemei”, a afirmat-o sursă

din cadrul NATO. . • principalul lor depozit de muniţii, anunţă - ; Diplomaţii apreciază că incidentul REUTER. . • - .. petrecut la Han Pijesak, situat la circa 60

NATO şi-a retras tifiţerii de legătură -km nord-est de Sarajevo, ar putea pune în din capitala Republicii Srpska, Pale, semn . pericol întîlnirea programată pentru luni, sigur al nemulţumirii faţă da atitudinea ' la Pale, între comandantul forţelor NATO sîrbilor bosniacj. . _ din Bosnia, amiralul Joseph Lopez,

“NATO a acţio'nat duminică pentru . comăndantul suprem’ al forţelor Alianţei, respectarea prevederilor militare principale generalul George Joulwan, secretarul

iar cei [ ale acordului de la Dayton. Comandanţii general al NATO, Javier Solana, şi .... ■ I Alianţei i-au contactat direct pe sîrbii autorităţile Republicii Srpska. ■

Două bombe au explodat la o b a z ă a miliţiilor croate» ..............

Două bombe au explodat, duminică, la o bază a miliţiilor croate din Bosnia (HVO), avariind numeroase vehicule, dar fară a provoca victime, au anunţat s u r s e ale radioului croat, citate de REUTER. Surse a l e NATO din Bosnia au confirmat producerea celor d o u ă . explozii, dar nu au oferit detalii suplimentare. B om bele au explodat în satul Rusulje, din regiunea centrală a Bosniei, controlată de croaţi.

f Ziaru l nostru fo lo seste serviciile i in fo rm a tiv e a le ag e n ţiilo r de presă i R o m p res şi M ed ia fa x

^ c 1 —

T re n u r ic a re e x p lo d e a ză

O explozie într-un tren din . sudul Rusiei a provocat, luni,. rănirea a (opt persoane, trei dintre acestea aflîndu-se în stare gravă, anunţă REUTER, .citînd agenţia rusă de presă -Itar-Tass. .^.Incidentul s-a produs în

''staţia Trubnaia, situată la circa 15. km de Volgograd. Nu se cunosc cauzele exploziei.

Explozia s-a produs la orele 05.15 (01.15 GMT), într-unul din vagoanele trenului carc • circula pe ruta Astrahan -

^Volgograd.' A fost cel de-al treilea

incident petrecut pe această rută în-ultimele săptămîni. O bombă a fost găsită în urmă cu două săptămîni la Astrahan în timpul curăţirii unui tren1

de pasageri, iar o explozie a distrus, pe 25 iulie a.c., un vagon al unui tren de călători gol, ce staţiona la Volgograd, fără a provoca victime. , v

T u riş ti s u rp rin ş i de fu r tu n ă

Zeci de turişti au părăsit în cursul nopţii de sîmbătă, zonele de camping din sudul Franţei, temîndu-se de repetarea dezastrului natural de la Biescas, . din Spania, au anunţat autorităţile locale franceze, citate de REUTER. ■ ' '

Turiştii s-au adăpostit în sala de'sport a liceului din satul Vcndre, după ce . vînturile puternice le-au dărîmat corturile şi au distrus mai mulţi copaci. Nu au fost înregistraţi răniţi, dar echipclc dc salvare au instalat 150 dc corturi-pentru cazuri de

utgenţă. Un purtător de cuvînt a l ' primăriei din Vcndre a declarat că ău fost primite numeroase telefoane din partea familiilor turiştilor, care doreau să afle dacă în zonă s-au produs inundaţii, , similare celor din Spania .-"

“Nu există; nici un motiv de îngrijorare. :Aşa ceva nu s-a întîmplat în Franţa”, a adăugat purtătorul de cuvînt.

T a ifu n u l K irk atacă...

Taifunul Kirk, produs, luni, în insula Okinawa din Japonia, a provocat anularea a zeci de curse aviatice şi maritime, informează REUTER. ; ' -

Valurile foarte puternice din sudul insulei Okinawa au determinat echipajele a două fregate panameze' să-şi abandoneze vasele şi' să caute

refugiu pe alte ambarcaţiuni.Un purtător de, cuvînt al

Agenţiei japoneze pentru Securitate Maritimă (MSA) a declarat că echipajul fregatei Rainbow Melody a fost salvat de un alt vas panamez, iar cei 18 marinari de pe ambarcaţiunea Brother Fortune s-au refugiat pe vasul japonez Kudaka.

Aceeaşi sursă a precizat că 1 taifunul Kirk, al 12-lea produs în acest sezon în Japonia, a izbucnit la ora 2.00 GMT, la 25 de mile de oraşul Naha, capitala insulei Okinawa. La aeroportul din Naha au fost anulate 159 de zboruri, ce urmau să transporte 20.000 de pasageri către şi din insula Okinawa.

I p ţ lŞ Ş ţ i f t p W J

G h ir la n d e d e f l o r i ş i... n a u fra g iu -

Cel puţin cinci persoane au murit,- duminică, în urma

răsturnării unui vas francez în / timpul unui festival marin în sudul Franţei, relatează

.REUTER, ■'Echipele de salvare au scos

42 de persoane din apele, -agitate ale Oceanului Atlantic, şapte dintre acestea fiind spitalizate.' Scafandrii, cercetează epava traulerului

/ ‘L’Essor”, patru persoane- fiind date dispărute în urma naufragiului.. • ,- “Am văzut cilm lin val a

răsturnat nava. Festivalul s-a sfirşit”, a declarai un martor ocular. Naufragiul s-a produs la circa 300 dc metri de portul La Cotliniere, de pe( insula Oleron, la nord de Bordeaux.

Traulerul făcea parte dintr-o flotilă dc zeci de nave şi bărci care participau la un festival local în cursul căruia sînt aruncate ghirlande de flori în Oceanul Atlantic. Nava avea la bord 50 de pasageri, deşi fusese autorizată să ia numai 24 de pasageri.. *

Autorizată prin SC. nr. " j2 8 / î9 9 1 , judecătoria Cluj-Napoca, înm atriculată 'la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / '1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1S91 cod fiscal 2 0 4 4 6 9 '

ÎL IE C Ă L IA N (re d a c to r şe f); V A L E R C H IO R E A N U (rc d ac to r şef ad junct);

M A R IA SÂNGKORZAN (rc d a c to r şef ad junct). T e l . 19 .1 6 .8 1 ; ta x : 19 .2 8 .2 8

. Secre ta r de redacţie de serviciu: N icolae V liR IiŞ ! T e l /fa x : 1 9 .7 4 .1 8

R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s tr . N a p o c a 16T elefoane : P u b lic i ta te : te l-fax : 197 .304 ; C o n ta b i l i ta t e : 197.307

R cd ac to ri: 197 .490 ,192 .127 şi 197.507;S u h rc d a c ţia T u rd a : tel/fax: 3L 4 3 .2 3 ; S u b rc d a c ţia P c j: te l/fax: 21.60,75

T IP A R U L E X E C U T A T LA3400 Cluj-Napoca, Pascaly 7

Tel. 40-(0X)4-199898,154264G a ra m o n d

— Tlpogrjiflc s.r.L —

f J


Recommended