+ All Categories
Home > Documents > COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,...

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN,...

Date post: 11-Sep-2019
Category:
Upload: others
View: 4 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
23
RO RO COMISIA EUROPEANĂ Bruxelles, 20.9.2012 COM(2012) 531 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR_ Primul tablou de bord cu privire la simplificare pentru CFM 2014-2020
Transcript
Page 1: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO RO

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 20.9.2012 COM(2012) 531 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL

REGIUNILOR_

Primul tablou de bord cu privire la simplificare pentru CFM 2014-2020

Page 2: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 2 RO

1. CONTEXT

Comisia s-a angajat să simplifice și să îmbunătățească aplicarea politicilor UE. Conform celor anunțate în comunicarea Un buget pentru Europa 20201, la 8 februarie 2012, Comisia a lansat Agenda de simplificare pentru CFM pentru perioada 2014-20202. Obiectivul Agendei de simplificare a fost acela de a face un bilanț al principalelor măsuri propuse de Comisie în vederea simplificării și îmbunătățirii execuției cheltuielilor Uniunii Europene (UE) pentru următorul cadru financiar multianual (CFM) și a urmăririi progreselor realizate până la adoptarea finală a propunerilor legislative. Agenda a identificat două componente ale simplificării: revizuirea Regulamentului financiar (RF)3 și un număr de 57 de propuneri legislative sectoriale specifice care stau la baza programelor și instrumentelor de cheltuieli pentru următorul CFM.

Comisia s-a angajat să monitorizeze periodic, pe tot parcursul procesului legislativ, progresele înregistrate în ceea ce privește Agenda de simplificare, prin intermediul unui tablou de bord specific, care urmărește măsurile de simplificare propuse de Comisie, precum și cele propuse de către legiuitor. De asemenea, Comisia s-a angajat să pună, periodic, tabloul de bord la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului. Obiectivul acestui prim tablou de bord cu privire la simplificare este de a raporta cu privire la progresele înregistrate în materie de simplificare, pe tot parcursul procesului legislativ, în vederea unui proces decizional bine documentat și transparent.

2. EVALUARE GLOBALĂ

Comisia salută progresele semnificative care s-au înregistrat în legătură cu propunerea privind noul Regulament financiar, care include o gamă largă de măsuri de simplificare. Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic în iunie 2012, în urma unui amplu proces de negociere. Se preconizează că propunerea va fi adoptată în mod oficial în primă lectură în toamna anului 2012, deschizând calea pentru adoptarea de către Comisie a normelor de aplicare ale Regulamentului financiar. Noul Regulament financiar și Normele de aplicare ale acestuia ar trebui să se aplice începând din ianuarie 2013, cu excepția notabilă a noilor dispoziții referitoare la gestiunea partajată, a căror intrare în vigoare este reportată la 1 ianuarie 2014.

Comisia salută, de asemenea, progresele înregistrate în ceea ce privește propunerile sectoriale, dar în același timp, trebuie să își exprime profunda îngrijorare cu privire la unele evoluții descrise în prezenta comunicare.

În ceea ce privește stadiul negocierilor în Parlamentul European, raportorii și comisiile competente și-au prezentat rapoartele și avizele cu privire la majoritatea propunerilor Comisiei, oferind așadar o bază pentru negocierile cu Consiliul. Deocamdată, Parlamentul European nu a luat decizii oficiale cu privire la modificări. Sub tutela președinției polone și a celei daneze, în Consiliu s-au desfășurat activități importante. Acest lucru a permis adoptarea de către Consiliu a unei abordări generale parțiale cu privire la unele elemente ale

1 COM (2011) 500, 29.6.2011. 2 COM (2012) 42 final. 3 COM (2010) 815 final.

Page 3: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 3 RO

propunerilor Comisiei, lăsând deoparte, în principal, aspectele care sunt legate în mod direct de rezultatul negocierilor privind CFM și de revizuirea RF.

În această etapă a procesului legislativ, ar trebui să se efectueze o evaluare provizorie. Activitatea desfășurată în Parlamentul European și în Consiliu indică o abordare pozitivă cu privire la simplificare, care este în general considerată o chestiune orizontală esențială pentru următoarea perioadă de programare. Cu câteva excepții notabile (a se vedea cazul programului FISCUS de mai jos), propunerile legislative au beneficiat de un sprijin politic amplu în ambele instituții în ceea ce privește obiectivele de simplificare, multe dintre elementele principale ale simplificării fiind menținute și introducându-se noi elemente.

Cu toate acestea, în anumite aspecte importante, esența procesului de simplificare a fost afectată ca urmare a propunerii unor soluții care vizau anumite regiuni geografice ale UE, acțiuni sau actori specifici, sau ca urmare a complicațiilor procedurale în cadrul procesului decizional. Abaterile de acest tip de la propunerile inițiale ale Comisiei, în cazul în care devin legislație, ar reduce în mod semnificativ domeniul de aplicare și efectul simplificării (a se vedea punctul 3 și anexa).

Comisia Europeană este profund preocupată de următoarele evoluții:

proceduri decizionale mai greoaie pentru punerea în aplicare a programelor, ceea ce cauzează întârzieri semnificative în aplicarea programelor UE;

indicarea prea detaliată a modalităților de execuție a bugetului (subplafoane, sume fixe pentru acțiuni specifice), ceea ce limitează flexibilitatea operațională de care Comisia are nevoie pentru aplicarea fără impedimente și în mod eficace a programelor;

definirea prea detaliată, la nivelul actului de bază, a modalităților de utilizare a instrumentelor financiare, ceea ce reduce flexibilitatea de care este nevoie pentru punerea lor în aplicare și, în unele cazuri, afectează eficacitatea acestora în special prin limitarea reutilizării rambursărilor.

O trăsătură comună a acestor evoluții nedorite este că limitează flexibilitatea operațională a acțiunii Comisiei, în calitatea sa de administrator al bugetului UE. În schimb, Consiliul a propus un grad mai ridicat de simplificare în domeniul gestiunii partajate, spre folosul administrațiilor statelor membre. În special, multe dintre pozițiile exprimate de Consiliu, cum ar fi cele referitoare la propunerea Comisiei de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul European pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, (denumite în continuare fondurile „CSC”)4, prevăd o mai mare flexibilitate a acțiunii statelor membre (de exemplu proceduri mai simple pentru programare și raportare, norme de eligibilitate mai flexibile, precum și proceduri de control și de audit mai simple).

4 Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții

comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006, COM (2011) 615 final.

Page 4: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 4 RO

Comisia se opune elementelor introduse de Consiliu: a) care riscă să submineze economia, eficiența și eficacitatea cheltuielilor bugetare și care pot duce la creșterea ratelor de eroare și b) care introduc modificări în mecanismele de raportare care nu facilitează monitorizarea continuă și în timp util a deciziilor de gestionare și care afectează asigurarea pe care o oferă Comisia.

Acest lucru este valabil în special în cazul în care responsabilitățile de monitorizare și de audit ale Comisiei sunt limitate ad hoc, afectând capacitatea Comisiei de monitorizare, evaluare și raportare în mod eficace cu privire la utilizarea banilor UE, deși Comisia răspunde în continuare în această materie, și în cazul în care metodele de audit propuse nu furnizează neapărat informații fiabile și comparabile la nivelul statelor membre, afectând astfel asigurarea la nivelul UE (de exemplu, introducerea eșantionării nestatistice în cadrul politicii de coeziune).

De asemenea, abordarea în materie de simplificare urmată în cadrul Consiliului și în diferitele rapoarte ale comisiilor Parlamentului European nu este întotdeauna consecventă, dat fiind că în anumite cazuri, statu-quoul este preferat în locul simplificării evidente. De exemplu, Consiliul s-a opus propunerilor Comisiei privind Regulamentul orizontal pentru PAC5 de limitare a numărului agențiilor de plăți la o agenție pentru fiecare stat membru sau regiune sau propunerii de corelare obligatorie a funcțiilor de gestionare și de certificare pentru programele comparative mici, în cadrul cooperării teritoriale europene6. În opinia Comisiei, o astfel de abordare este contrară oricăror încercări reale de simplificare a structurilor și procedurilor administrative, atât la nivel european, cât și la nivel național.

Comisia consideră că este necesară o atenție deosebită din partea instituțiilor pentru a evita inconsecvențele în actele legislative finale.

Având în vedere aceasta, și pentru a menține atenția instituțiilor asupra simplificării, Comisia prezintă acest tablou de bord. Un scurt tabel consolidat care oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor elemente care afectează simplificarea este anexat la prezenta comunicare. În cursul discuțiilor cu Parlamentul European și cu Consiliul vor fi puse la dispoziție informații detaliate cu privire la progresele înregistrate în materie de simplificare.

3. RAȚIONALIZAREA PROGRAMELOR

3.1 Reducerea numărului de programe

Propunerea de reducere a numărului de programe (cu 22 începând cu 2014) prin crearea unor programe integrate a fost salutată de către colegiuitori. O excepție notabilă se referă la programul integrat propus de Comisie pentru impozitare și vămi (programul „FISCUS”)7,

5 Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și

monitorizarea politicii agricole comune [COM (2011) 628 final]. 6 Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului

(CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) în ceea ce privește clarificarea, simplificarea și îmbunătățirea constituirii și punerii în aplicare a unor astfel de grupări [COM (2011) 610 final].

7 Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program de acțiune pentru domeniul vamal și fiscal în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020, (Fiscus 2020) și de abrogare a Deciziilor nr. 1482/2007/CE și nr. 624/2007/CE [COM (2011) 706 final].

Page 5: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 5 RO

ambii legiuitori solicitând divizarea programului și revenirea la statu-quo, cu scopul de a menține prerogativele structurilor administrative distincte din statele membre și ale comisiilor competente din Parlamentul European care se ocupă de chestiuni vamale și fiscale.

Comisia consideră că integrarea într-un cadru unic a programelor separate și distincte reprezintă un mijloc important de simplificare, asigurând sinergii și aplicarea unor norme și proceduri comune.

În special, Comisia consideră că un program unic pentru vămi și fiscalitate ar consolida simplificarea și coerența datorită similitudinilor structurale ale celor două componente ale sale, păstrând totodată trăsăturile distinctive ale elementelor legate de vamă și fiscalitate. Aceste beneficii nu ar fi numai în folosul beneficiarilor fondurilor UE, ci ar contribui, de asemenea, la raționalizarea procedurilor administrative pentru punerea în aplicare a programelor UE. Cu toate acestea, date fiind pozițiile Parlamentului European și ale Consiliului, Comisia a adoptat la 29 august8 două propuneri legislative distincte.

3.2 Consolidarea coerenței și a clarității normelor

- Regulamentul financiar

Revizuirea Regulamentului financiar include măsuri importante de simplificare care vor aduce beneficii directe părților interesate, dat fiind că se vor aplica în cazul implementării tuturor programelor, cu excepția programelor desfășurate în cadrul gestiunii partajate. Principalele avantaje se referă la termene de plată mai scurte, o mai mare previzibilitate a cheltuielilor UE prin programele de lucru multianuale, eliminarea obligației beneficiarilor de granturi de a restitui dobânda obținută pentru prefinanțare, formulare simplificate pentru costuri în cazul granturilor, ceea ce reduce sarcina administrativă pentru contractele și granturile cu valoare scăzută, comunicarea electronică cu beneficiarii și autoritățile.

- Norme sectoriale specifice

Comisia salută eforturile depuse de Parlamentul European și de Consiliu pentru asigurarea coerenței între propunerile sectoriale și revizuirea Regulamentului financiar. Normele financiare introduse în actele sectoriale au fost, în general, menținute, în așteptarea rezultatului acestei revizuiri. Acest lucru este deosebit de important, întrucât noul RF consolidează cerința referitoare la coerența între normele sectoriale specifice și RF (articolul 2 din RF), în contextul în care nu se permit excepții de la principiile comune și se prevede că orice propuneri de derogare de la RF (inclusiv de la normele de aplicare ale acestuia) trebuie să fie justificate și indicate în mod precis. Cu toate acestea, Comisia observă că, în unele domenii de politică, se încearcă introducerea în actele de bază a unor norme prea detaliate care, dacă vor fi adoptate, vor împiedica aplicarea fără probleme și vor submina coerența cadrului legislativ global. În special, Comisia este îngrijorată cu privire la semnalele

8 Propunere modificată de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui

program de acțiune pentru domeniul vamal în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (Vamă 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 624/2007/CE, COM (2012) 464 final și Propunere modificată de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program de acțiune pentru impozitare în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (Fiscalis 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1482/2007/CE, COM (2012) 465 final.

Page 6: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 6 RO

referitoare la introducerea unor dispoziții speciale sau prea detaliate în Normele de participare și diseminare aplicabile programului „Orizont 2020”9 (denumite în continuare Normele de participare la „Orizont 2020”) și în programul „LIFE” propus10, dat fiind că, în aceste domenii de politică, este necesară o simplificare semnificativă, fapt propus de Comisie.

- Gruparea diferitelor instrumente într-un cadru unic

Introducerea cadrelor sectoriale unice a fost salutată în general, atât de către Parlamentul European, cât și de Consiliu (în special în ceea ce privește fondurile „CSC”, Regulamentul orizontal în materie de CAP cu privire la finanțarea și monitorizarea PAC, programul „Orizont 2020”11, acțiunea „Erasmus pentru toți”12, programul „Europa creativă”13, precum și normele comune de aplicare ale „Instrumentelor pentru relații externe”14). Această orientare ar trebui să fie menținută pe tot parcursul procesului legislativ.

Parlamentul și Consiliul au salutat, de asemenea, valorificarea abordărilor transsectoriale care contribuie la simplificarea cadrului legislativ al UE (în special în ceea ce privește mecanismul Conectarea Europei15, asigurarea unei abordări coerente și transparente a finanțării de către UE a proiectelor în domeniul energiei, transporturilor și infrastructurii pentru telecomunicații). Aceasta ar oferi certitudine și ar avea astfel un potențial uriaș de a atrage mai multe fonduri din sectorul privat, ar permite desprinderea unor învățăminte și schimbul de bune practici între sectoare, facilitând astfel o mai mare eficacitate și eficiență a finanțării UE în toate sectoarele.

- Integrare

Comisia salută angajamentul statelor membre și al instituțiilor europene de a facilita realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, element de maximă importanță în contextul economic actual. Integrarea propusă a priorităților, precum eficiența resurselor, schimbările climatice, mediul și asigurarea securității și eficienței energetice, în cadrul diferitelor programe vizează promovarea sinergiilor în utilizarea fondurilor UE. Această abordare ar trebui să asigure o mai mare coerență, simplificare și eficacitate a cheltuielilor, în folosul beneficiarilor finali (ca de exemplu IMM-urile).

În ceea ce privește politica de coeziune, Comisia a remarcat o voință politică generală de facilitare a unei flexibilități mai mari în ceea ce privește cadrul propus de concentrare tematică (fondurile „CSC”). În contextul PAC, statele membre fac demersuri în vederea

9 Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor de

participare și diseminare pentru Programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020), [COM(2011) 810 final].

10 Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui program pentru mediu și politici climatice (LIFE), [COM (2011) 874 final].

11 Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020), COM(2011) 809 final.

12 Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a acțiunii „Erasmus pentru toți”, Programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport, COM (2011) 788 final.

13 Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea programului „Europa creativă”, [COM (2011) 785 final].

14 Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor și procedurilor comune pentru punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii pentru acțiuni externe [COM (2011) 842 final].

15 Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a mecanismului Conectarea Europei, [COM(2011) 665 final/2].

Page 7: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 7 RO

aplicării mai puțin riguroase a priorităților și obiectivelor Uniunii în cazul programării de dezvoltare rurală. Deși se poate înțelege motivul acestor apeluri de a lua mai bine în considerare situațiile și nevoile specifice, trebuie reamintit faptul că o abordare de tipul „meniu la alegere”, în detrimentul unor norme uniforme și simple pentru toate statele membre, ar putea duce la diluarea cheltuielilor UE și ar putea pune sub semnul întrebării prioritatea acordată obiectivelor Strategiei Europa 2020.

În ceea ce privește PAC și Regulamentul privind plățile directe16, obiectivele de „ecologizare” ale reformei PAC, care se numără printre principalele priorități ale politicii agricole comune în perioada de după 2013, sunt sprijinite într-o mare măsură de către instituțiile europene, de statele membre și de alți parteneri. Cu toate acestea, propunerile Comisiei referitoare la măsurile concrete de atingere a obiectivelor de ecologizare au primit sprijin ambivalent în Consiliu, întrucât statele membre consideră că modalitățile tehnice de ecologizare sunt prea complexe. Unele state membre au solicitat ca măsurile de ecologizare să fie redefinite, iar derogările de la cele trei cerințe de ecologizare să fie extinse (diversificarea culturilor, pășuni permanente și zone de interes ecologic) pentru a ține mai bine seama de situațiile și nevoile specifice ale statelor membre. Atât președinția daneză a Consiliului, cât și raportorul Parlamentului European au sugerat modificări care au drept obiectiv limitarea domeniului de aplicare al cerințelor de ecologizare, de exemplu prin creșterea plafoanelor și prin extinderea definițiilor. Au sugerat, de asemenea, posibilități suplimentare pentru ca fermele să fie considerate, prin definiție, „ecologice”. Mai mult, o serie de state membre și-au exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea propusă a bazei de calcul al sprijinului în temeiul celui de-al doilea pilon (dezvoltare rurală), precum și cu privire la posibilitatea de a aplica sancțiuni administrative pentru nerespectarea cerințelor de ecologizare care ar depăși nivelul plăților „ecologice”. Potrivit modificărilor propuse de raportorul Parlamentului European la propunerea de regulament orizontal în materie de politică agricolă comună, nerespectarea cerințelor de ecologizare nu ar trebui să afecteze plata directă de bază. Astfel, ecologizarea ar fi de facto voluntară pentru fermieri.

Comisia este dispusă să discute eventualele reajustări ale propunerilor sale cu caracter tehnic, însă subliniază necesitatea de a se institui un mecanism eficient, omogen și credibil pentru ecologizare, care să protejeze obiectivul de corelare a 30% din plățile directe cu practicile favorabile mediului și climei.

3.3 Punerea accentului pe obiective prioritare clare și pe indicatori

Comisia are ca obiectiv facilitarea evaluării impactului intervențiilor UE, în urma apelurilor repetate ale statelor membre și ale instituțiilor europene. În contextul resurselor publice limitate, este necesară o abordare responsabilă a priorităților de politică, atunci când valoarea adăugată la nivelul UE poate fi optimizată. Comisia a propus așadar un număr restrâns de obiective prioritare clare, alături de liste relevante de indicatori și ținte, precum și un cadru de performanță specific în mai multe politici, însoțit de stimulente pozitive și mijloace preventive pentru a asigura obținerea rezultatelor (fondurile „CSC”, instrumentele pentru acțiunea externă).

Această abordare a fost amplu sprijinită în cadrul Parlamentului European și al Consiliului.

16 Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind

plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune, [COM (2011) 625 final].

Page 8: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 8 RO

Comisia subliniază că, în mai multe cazuri, prioritizarea obiectivelor este afectată ca urmare a adăugării altor obiective (de exemplu, programul „Sănătate pentru creștere economică”), iar indicatorii sunt atenuați deoarece sunt corelați într-un mod mai puțin direct cu rezultatele programului, reducând astfel accentul pe rezultate și valoarea adăugată vizibilă a bugetului UE (de exemplu, în programul „Consumatori”17 și în programul „COSME”18 sau în instrumentele pentru acțiune externă). Mai mult, au fost adăugați unii indicatori, a căror colectare ar fi foarte costisitoare, și unele obiective au fost ridicate la niveluri nerealiste.

Comisia a observat, de asemenea, unele elemente pozitive în mecanismul concentrării tematice în cadrul fondurilor CSC, dar nu este de acord cu atenuarea unor elemente importante în cadrul politicii de coeziune, cum ar fi propunerea Consiliului de eliminare a alocării minime pentru Fondul social european (FSE) (în special având în vedere necesitatea de a aborda nivelurile șomajului și de a sprijini persoanele), de golire de substanță a accentului care se pune pe reducerea sărăciei și stimularea incluziunii sociale și de oferirea posibilității de finanțare pentru infrastructura de bază în regiunile mai dezvoltate.

Comisia a remarcat o voință politică amplă în sensul unei flexibilități mai mari în cadrul propus pentru concentrarea tematică (fondurile „CSC”).

Comisia se opune diluării semnificative a cerințelor privind concentrarea tematică în cadrul politicii de coeziune, deoarece aceasta ar putea submina grav rezultatele politicii.

De asemenea, Comisia a observat voința generală a colegiuitorilor de a raționaliza și simplifica cerințele de raportare impuse autorităților naționale (rapoarte anuale de punere în aplicare, rapoarte privind progresele înregistrate, colectarea și transmiterea datelor financiare, termenul pentru transmiterea declarațiilor anuale de gestiune) care sunt utilizate în evaluarea rezultatelor. Comisia a sprijinit, în general, aceste eforturi pentru a asigura că datele esențiale privind progresele și rezultatele pot fi puse la dispoziție fără întârzieri nejustificate, pentru a permite monitorizarea progreselor înregistrate și pentru a susține deciziile în materie de gestionare. Cu toate acestea, Comisia a constatat în cadrul Consiliului tendința de a prelungi termenele pentru prezentarea rapoartelor, în pofida simplificării realizate. Aceasta reduce utilitatea raportării în scopul monitorizării și gestionării deoarece, până la momentul la care Comisia primește rapoartele, informațiile incluse nu mai sunt de actualitate.

Dată fiind importanța pe care toate instituțiile o acordă cuantificării rezultatelor și raportării îmbunătățite în temeiul articolului 318 din TFUE privind evaluarea finanțelor Uniunii, este esențial ca noile programe financiare să dispună de mecanisme de monitorizare, evaluare și raportare solide, coerente și comparabile. Faptul de a avea obiective, indicatori sau cerințe de raportare mai puțin exigente în propunerile legislative specifice riscă să submineze calitatea raportării în temeiul articolului 318.

17 Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la un program privind

protecția consumatorilor pentru perioada 2014-2020 [COM (2011) 707 final]. 18 Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui program

pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile mici și mijlocii (2014-2020), [COM(2011) 834 final].

Page 9: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 9 RO

Comisia speră că aceste chestiuni vor fi reanalizate în cadrul negocierilor cu cele două componente ale autorității legislative și că, prin intermediul dialogului constructiv între instituțiile UE, se poate obține o abordare mai eficientă și mai echilibrată.

Propunerea de introducere a unei rezerve de performanță pentru fondurile „CSC” (5% din resursele alocate fiecărui fond CSC și fiecărui stat membru) a fost discutată pe larg în Consiliu, deoarece multe state membre își exprimă în continuare scepticismul față de măsurile propuse. Rezerva de performanță a fost respinsă de comisia competentă a Parlamentului European (REGI), pe motiv că rezerva de performanță ar putea determina factorii de decizie să stabilească obiective mai ușor de realizat pentru a proteja resursele. Comisia nu împărtășește acest punct de vedere. Mai mult, această abordare nu este consecventă cu poziția adoptată de către Parlament și Consiliu în ceea ce privește IPA II, întrucât în acest caz ambele instituții au sprijinit introducerea unei rezerve de performanță de 5% (sau mai mult) pentru a recompensa țările cu cele mai bune rezultate.

Comisia salută recunoașterea de către Consiliu a necesității unei orientări consolidate bazate pe rezultate și a fost de acord ca, odată cu introducerea anumitor garanții în ceea ce privește suspendarea plăților și a corecțiilor financiare, să instituie un cadru clar de performanță pentru fondurile „CSC”. Comisia subliniază faptul că, pentru a garanta că etapele și obiectivele sunt realiste, cadrul de performanță ar trebui stabilit în contextul unui dialog între statul membru și Comisie, ținându-se cont de experiența anterioară. Comisia susține că sunt necesare atât stimulente pozitive, cât și măsuri preventive (posibilitatea de a suspenda plățile și de a aplica corecții financiare) care să stea la baza unei abordări orientate pe performanță în punerea în aplicare a fondurilor CSC. Propunerea de introducere a condiționalității macroeconomice în cadrul fondurilor „CSC” a fost pusă în discuție atât de unele state membre în cadrul Consiliului, cât și de Parlamentul European.

Comisia consideră că, într-adevăr, condiționalitatea macroeconomică este un instrument puternic pentru a menține accentul politicii de coeziune asupra creșterii și dezvoltării economice, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020, și că aceasta va consolida impactul cheltuielilor atunci când acestea vor fi mai bine corelate cu condiții macroeconomice solide în statele membre beneficiare.

Comisia reamintește, de asemenea, că va ține seama în totalitate de necesitatea de a respecta principiul proporționalității în fiecare etapă a procesului și că mecanismul propus este fundamentat pe stimulente mai degrabă decât pe sancțiuni.

Cu toate acestea, se estimează că deciziile de principiu cu privire la aceste două aspecte (rezerva de performanță și condiționalitatea macroeconomică) vor fi adoptate în contextul negocierilor privind CFM și, prin urmare, vor trebui să se reflecte în regulamentul privind fondurile CSC.

3.4 Utilizarea unor instrumente simplificate pentru luarea deciziilor

În elaborarea normelor sectoriale, Comisia a propus un nou set de dispoziții legislative recurgând la un regulament, mai degrabă decât la o decizie. Regulamentul oferă un grad mai ridicat de securitate juridică prin definirea unor seturi uniforme de drepturi și obligații pentru cetățenii europeni. Aceasta este o preocupare comună, atât în cadrul Parlamentului European, cât și al Consiliului.

Page 10: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 10 RO

Având în vedere ierarhia normelor și simplificarea legislației UE, articolul 290 din TFUE prevede posibilitatea ca autoritatea legislativă să delege Comisiei competența de adoptare de acte delegate care să completeze sau să modifice elementele neesențiale ale actelor legislative. Conform articolului 291 din TFUE, în cazul în care sunt necesare condiții unitare de punere în aplicare, trebuie adoptate acte de punere în aplicare. Pe această bază, Comisia a propus utilizarea actelor delegate ca fiind modalitatea cea mai eficientă de completare sau modificare a elementelor neesențiale ale actelor de bază, deoarece actele delegate oferă flexibilitatea necesară pentru a ține seama de nevoile operaționale, asigurând, în același timp, un control adecvat din partea ambelor părți componente ale autorității legislative. Comisia face apel la o abordare comună, bazată pe tratat și pe natura obiectivă a legislației în cauză pentru a stabili cea mai adecvată formă juridică pentru dispozițiile respective.

Comisia este preocupată de opiniile divergente care au fost exprimate de Consiliu și Parlamentul European cu privire la utilizarea actelor delegate și a actelor de punere în aplicare și solicită Parlamentului European și Consiliului să adopte o abordare mai echilibrată cu privire la aspectele orizontale menționate anterior, cu respectarea deplină a tratatului și a prerogativelor fiecărei instituții. Comisia subliniază necesitatea: i) de a limita dispozițiile legale ale actelor de bază la elementele esențiale ale legislației, ii) de a asigura un nivel minim de flexibilitate necesar pentru adaptarea la evenimentele și evoluțiile neprevăzute în lumina experienței practice, iii) de a evita complicațiile inutile și gestionarea procesului decizional până în cele mai mici detalii.

Comisia va fi în continuare deosebit de vigilentă și insistă asupra necesității:

de a utiliza acte de punere în aplicare pentru adoptarea programelor de lucru anuale și a documentelor de programare indicative din cadrul instrumentelor pentru ajutor extern;

de a evita includerea în actul legislativ a elementelor de microgestiune bugetară, precum subplafoane detaliate sau sume fixe pentru acțiuni specifice;

de a evita aplicarea procedurilor comitetelor („comitologie”)19 în cazul deciziilor individuale de selecție și de acordare a granturilor.

Actele delegate, care au fost propuse în general de către Parlamentul European, nu sunt deloc potrivite pentru adoptarea programelor anuale de lucru. Programele anuale de lucru sunt reglementate prin RF și trebuie adoptate rapid astfel încât etapa execuției bugetare să poată fi demarată și cererile de propuneri publicate. În prezent, acestea sunt adoptate de către Comisie, de obicei în „comitologie”. Impunerea aplicării procedurii actelor delegate, care este mai greoaie, ar cauza întârzieri nejustificat de lungi în implementarea programelor, beneficiarii plângându-se frecvent cu privire la acest aspect. Mai mult, impunerea consultării ex ante cu părțile interesate în cazul programelor anuale de lucru, cum preconizează în unele cazuri raportorii din Parlamentul European (programul „Cosme”, programul „Sănătate pentru creștere economică”), ar cauza întârzieri și mai mari în implementare. Diferența de abordare între colegiuitori cu privire la utilizarea actelor de punere în aplicare nu ar trebui rezolvată prin includerea dispozițiilor relevante în actul legislativ de bază, deoarece acest lucru ar complica procedura legislativă. Comisia nu ar dispune astfel de flexibilitatea necesară în

19 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de

stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie.

Page 11: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 11 RO

gestionarea curentă, s-ar cauza întârzieri disproporționate în aplicarea programelor și s-ar aduce atingere în mod clar responsabilității instituționale a Comisiei în privința execuției bugetare.

Necesitatea utilizării actelor de punere în aplicare pentru adoptarea documentelor de programare indicative este un element esențial în cadrul instrumentelor de acțiune externă. Documentele de programare care stabilesc domeniile sau sectoarele prioritare de intervenție pentru fiecare țară, rezultatele estimate și alocările financiare indicative constituie decizii de punere în aplicare. Este important ca pentru adoptarea și revizuirea acestor documente să se înlesnească procesul decizional fără impedimente și în timp util. Adoptarea și modificarea acestora ca acte delegate, conform propunerii Parlamentului European, ar aduce atingere obiectivelor importante de eficiență, flexibilitate și simplificare. Ajustarea în timp util a asistenței financiare la nevoile și capacitățile (în evoluție) în fiecare țară beneficiară ar fi imposibilă.

Propunerea de introducere în actul de bază a unor subplafoane mai detaliate sau a sumelor din pachetele financiare complică și întârzie gestiunea financiară.

Definirea acestor sume pentru obiective sau acțiuni specifice, mai ales în programele gestionate de Comisie, reprezintă o formă de „microgestiune”, nepotrivită pentru necesitatea administrării curente a bugetului (de exemplu, pozițiile Consiliului privind programul „Mecanismul Conectarea Europei”, programul „Europa pentru cetățeni”20, programul „Erasmus pentru toți” și unele rapoarte ale comisiilor din Parlamentul European, de exemplu, cu privire la programul „Consumatori”). Procedura este și mai greoaie atunci când defalcarea detaliată a alocărilor bugetare este prevăzută pe o bază anuală (de exemplu, raportorul pentru programul „FISCUS”). Această defalcare detaliată ar trebui lăsată în fișa financiară a Comisiei care însoțește propunerea legislativă, conform propunerii Comisiei. Utilizarea de linii bugetare distincte pentru obiective specifice, în special pentru programele mici, ar avea, în mod similar, un efect negativ pentru aplicarea practică a acestor programe.

Aplicarea „comitologiei” în cazul deciziilor individuale de selecție și de acordare a granturilor nu este oportună. Aceste decizii sunt simple decizii administrative adoptate în prezent de către ordonatorii de credite delegați ai Comisiei, care derivă direct din aplicarea programelor anuale de lucru; acestea din urmă sunt adoptate de Colegiul comisarilor în „comitologie”. Mai mult, practica arată că astfel de decizii nu sunt controversate. Includerea acestor decizii în procedura „comitologiei” (în special a deciziilor pentru granturi de valoare mică) ar avea un caracter nepractic, foarte disproporționat și birocratic, fără valoare adăugată, dar generând costuri administrative suplimentare. De asemenea, Comisia atenționează asupra aplicării „comitologiei” la orientările Comisiei (de exemplu: „Europa creativă”). Această abordare nu este conformă cu tratatul, întrucât articolul 291 prevede, pentru utilizarea actelor de punere în aplicare, necesitatea unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic. Orientările nu pot asigura condiții uniforme, în condițiile în care nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic.

20 Propunere de Regulament al Consiliului de instituire, pentru perioada 2014 – 2020, a programului

„Europa pentru cetățeni” [COM(2011) 884 final].

Page 12: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 12 RO

4. MECANISME șI PROCEDURI SIMPLIFICATE DE PUNERE ÎN APLICARE

4.1 Norme clare și coerente privind eligibilitatea costurilor

Comisia a luat notă de cererile repetate ale statelor membre în privința unui grad mai mare de flexibilitate în ceea ce privește accesarea, utilizarea și realizarea programelor UE. Cu alte cuvinte, abordării „o mărime universală” i se preferă, în general, abordarea „croit pe măsură” sau „meniu la alegere”. Această cerere a fost exprimată și în Parlamentul European, fiind privită ca modalitate de a ține seama de nevoile naționale, regionale, locale sau sectoriale. Acest lucru este valabil și pentru metoda de gestiune centralizată directă din cadrul programului „Orizont 2020” (exemplu: printr-un proiect de modificare, în Normele de participare la „Orizont 2020” sunt introduse diferite rate de finanțare pe tip de beneficiar și pe tip de activitate). Comisia subliniază că generalizarea unei astfel de abordări ar reduce în mod semnificativ avantajele care decurg din simplificare pentru partenerii implicați, indiferent dacă este vorba de nivelul național, de cel local sau cel al utilizatorilor finali.

În acest context, norma de eligibilitate a taxei pe valoare adăugată, convenită în revizuirea RF, prevede că această taxă este un cost eligibil dacă ea nu este recuperabilă în temeiul legislației naționale și dacă a fost achitată de către un beneficiar, altul decât o persoană neimpozabilă, astfel cum este definită la articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE.

Comisia este preocupată de solicitările ca această regulă să se aplice tuturor beneficiarilor și în toate programele, în special organismelor publice care sunt beneficiari ai unor proiecte majore de infrastructură (programul mecanismului Conectarea Europei, fondurile CSC). Acest lucru ar reduce eficacitatea bugetului UE întrucât sume importante din bugetul UE ar fi utilizate pentru a compensa anumite alegeri fiscale ale statelor membre, cu riscul unei finanțări excesive a anumitor operațiuni.

Acesta este motivul pentru care Comisia a propus unele restricții ale eligibilității TVA-ului în propunerile sale privind programul mecanismului Conectarea Europei și în regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune (RDC), care sunt totuși puse sub semnul întrebării.

4.2 Forme simplificate de granturi

Consiliul și Parlamentul European au susținut pe deplin propunerile Comisiei privind simplificarea formelor de finanțare, precum și introducerea în Regulamentul financiar a unui regim mai puțin strict pentru granturile cu valoare mică, adică sub 60 000 EUR. Noul regim de premii, în care sunt incluse și premiile de stimulare, cu un potențial efect de pârghie, a fost, de asemenea, acceptat în cele din urmă în RF, cu condiția ca autoritatea bugetară să fie corect informată cu privire la premiile a căror valoare depășește 1 milion EUR.

Propunerile Comisiei de a facilita utilizarea unor forme de granturi simplificate, din punctul de vedere al costurilor, în cadrul gestiunii comune s-au bucurat de sprijin general în Consiliu și în Parlamentul European. Cu toate acestea, în unele cazuri, pragurile de eligibilitate și plafoanele au fost mărite atât de Consiliu, cât și de Parlamentul European (exemple: rată forfetară pentru costurile indirecte în propunerea de regulament privind fondurile CSC) și au fost introduse noi opțiuni de calculare simplificată a costurilor (exemple: calcularea standard a cheltuielilor cu personalul în propunerea de regulament privind fondurile CSC), fără a se fi

Page 13: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 13 RO

efectuat o analiză corespunzătoare a tuturor datelor care stau la baza propunerilor sau a consecințelor practice.

Comisia nu este de acord cu opțiunea costurilor reale care a fost luată în considerare ca alternativă la calcularea simplificată a costurilor, diminuând, astfel, efectul simplificării. Comisia insistă asupra obligației de a utiliza exclusiv forme simplificate de granturi (exemple: Normele de participare la „Orizont 2020”, granturi de mică valoare în temeiul FSE).

În ceea ce privește PAC, propunerea privind schema de plată de bază a fost bine primită în Consiliu ca o simplificare majoră, însă au fost exprimate unele preocupări legate de necesitatea unei tranziții armonioase de la sistemul actual la cel viitor. S-a avansat, prin urmare, ideea ca în propunerile Comisiei să fie introduse unele derogări (posibilitatea de menținere a actualelor drepturi la plată, posibilitatea de a trece de la un model regional la unul național în special). Aceste aspecte sunt în curs de examinare de către Comisie.

4.3 Raționalizarea procedurilor de achiziții

Normele privind achizițiile aplicabile în cazul programelor UE sunt aliniate cu directivele UE privind achizițiile publice care sunt aplicabile în statele membre. A fost creată însă posibilitatea aducerii anumitor îmbunătățiri. De exemplu, garanțiile se cer numai după o evaluare a riscurilor, iar procedurile de achiziții sub pragurile stabilite în directive au fost simplificate.

4.4 Evoluția către e-guvernanță

Noul RF permite statelor membre, instituțiilor UE și partenerilor să ia măsuri concrete pentru trecerea la e-guvernanță, datorită lărgirii posibilităților de a face acest lucru (depunerea și gestionarea cererilor de grant, inclusiv semnătura electronică în cazul acordurilor de grant, depunerea ofertelor pe cale electronică) și a consolidării obiectivelor.

Comisia nu susține propunerea Consiliului ca termenul-limită pentru punerea în aplicare a e-coeziunii de către statele membre să fie amânat, adică să fie 31 decembrie 2016 în loc de 31 decembrie 2014 (fonduri „CSC”). E-coeziunea este un element central al agendei de simplificare, iar o astfel de întârziere ar putea diminua avantajele pe care această inițiativă le prezintă pentru reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor. În plus, termenul de 2014 este conform cu agenda digitală. Același lucru este valabil și în ceea ce privește intențiile Consiliului de a elimina cerința de înființare a unui sistem electronic de informații pentru monitorizarea și evaluarea programelor de dezvoltare rurală.

4.5 Un control mai proporționat și mai eficient din punctul de vedere al costurilor

În propunerea Comisiei a fost menționată și o abordare bazată pe riscuri în ceea ce privește procedurile de audit și de control. Comisia a remarcat o cerere generală de mai multă proporționalitate la toate nivelurile și o tendință de limitare a domeniului competențelor sale de monitorizare și de audit în cadrul gestiunii partajate (în special în politica agricolă și în politica de coeziune).

Page 14: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 14 RO

Comisia se opune restricțiilor introduse de Consiliu în materie de audit și de control, acestea periclitând asigurarea pe care o oferă Comisia (exemple: fondurile „CSC” și PAC).

Comisia s-a opus în mod sistematic modificărilor de acest gen la propunerile sale, pe motivul că acestea ar putea să submineze nivelul de asigurare care ar putea fi oferit de autoritățile naționale și să compromită progresele obținute în temeiul cadrelor financiare multianuale anterioare. Comisia reamintește că există un risc semnificativ pentru credibilitatea Uniunii Europene în ansamblul său în cazul în care Comisia, statele membre și Parlamentul European nu sunt capabile să ia măsurile necesare pentru a reduce ratele de eroare și pentru a îmbunătăți mecanismele de control și de audit.

5. CONCLUZII ȘI ETAPE URMĂTOARE

Comisia:

- salută faptul că, în cadrul acordului politic privind normele revizuite ale RF, Parlamentul European și Consiliul au luat în considerare o mare parte din propunerile sale vizând simplificarea normelor financiare în beneficiul părților interesate;

- ia act de faptul că, în această etapă a procesului legislativ privind propunerile pentru următorul cadru financiar multianual, activitatea desfășurată în Consiliu și în Parlamentul European indică un sprijin larg pentru cea mai mare parte din propunerile sale de simplificare. Cu toate acestea, este necesar să se risipească preocupările grave generate de faptul că anumite elemente importante referitoare la subiecte-cheie au fost afectate în cursul discuțiilor, existând posibilitatea unui impact negativ asupra flexibilității operaționale necesare în gestiunea bugetară și financiară, inclusiv la evaluarea rezultatelor și la elaborarea de rapoarte privind rezultatele obținute;

- subliniază necesitatea de a se asigura coerența dintre normele sectoriale și cadrul general al RF și de a se găsi un echilibru între simplificare și o bună gestiune financiară;

- reamintește că simplificarea reprezintă o provocare comună pentru toate instituțiile UE și statele membre și o responsabilitate partajată a acestora;

- își confirmă hotărârea de a continua să își apere propunerile de simplificare și să monitorizeze progresele înregistrate în programul de simplificare, prin identificarea și scoaterea în evidență a tuturor măsurilor introduse în cursul procesului legislativ care determină creșterea sarcinii administrative pentru beneficiari.

Comisia speră că prezentul raportul privind progresele înregistrate va contribui la reconsiderarea anumitor modificări aduse elementelor de simplificare care erau centrale în propunerile sale și că acesta va menține dinamismul simplificării și eficiența regulilor și procedurilor aferente programelor de cheltuieli. În acest fel, Uniunea se va ridica la înălțimea așteptărilor ridicate ale beneficiarilor și ale administrațiile naționale în ceea ce privește o simplificare solidă, fără diminuarea calității cheltuielilor UE. Comisia va pune la dispoziție tabloul de bord actualizat în funcție de avansarea negocierilor, în timp util, având în vedere obiectivul Consiliului European de a se ajunge la un acord asupra CFM până la sfârșitul anului 2012.

Page 15: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 15 RO

ANEXA

PRINCIPALELE PUNCTE ALE TABLOULUI DE BORD ÎN TOATE DOMENIILE DE POLITICĂ

Observații generale

În cadrul Consiliului și al Parlamentului European s-au înregistrat progrese importante în ceea ce privește majoritatea propunerilor Comisiei privind noile programe de cheltuieli concepute pentru noul cadru financiar multianual (CFM 2014-2020).

Colegislatorii împărtășesc ideea importanței simplificării, ca obiectiv orizontal. Cu toate acestea, obiectivele ambițioase în termeni concreți diferă.

Consiliul propune o mai mare simplificare, în special în domeniile în care bugetul UE este gestionat de statele membre în cooperare cu Comisia (gestionare partajată), cum ar fi agricultura și politica de coeziune, cu scopul de a asigura o flexibilitate mai mare pentru administrațiile naționale. Comisia sprijină elementele de simplificare suplimentare, cu condiția ca acestea să nu submineze buna gestiune financiară și capacitatea Comisiei de a se achita de responsabilitatea care îi revine în ceea ce privește asigurarea respectării cadrului legal aplicabil.

Parlamentul European este deschis ideii unei mai mari simplificări, împărtășește obiectivul statelor membre de a oferi administrațiilor naționale o flexibilitate mai mare în cadrul gestiunii partajate, dar trebuie să definească parametrii concreți.

Pozițiile Consiliului și Parlamentului European referitoare la instrumentele de luare a deciziilor privind aspectele legate de gestionarea bugetară și financiară îngreunează textul legislativ prin introducerea prea multor detalii tehnice, fac adoptarea deciziilor de natură strict tehnică mai dificilă și dovedesc existența unor abordări diferite ale colegislatorilor în delegarea de competențe către Comisie (acte delegate și de punere în aplicare). Comisia insistă asupra menținerii marjei de discreție la nivel operațional necesară pentru o gestiune financiară eficace, pentru a răspunde așteptărilor beneficiarilor legate de accelerarea implementării programelor și de creșterea eficacității acestora prin reducerea birocrației.

Alte puncte în cazul cărora ar trebui urmărită o abordare mai echilibrată se referă la (a) eficacitatea impactului fondurilor printr-o abordare mai bine direcționată și concentrată în vederea îndeplinirii obiectivelor strategice pentru 2020 și la (b) asigurarea unei bune gestiuni financiare prin aplicarea unor metodologii de control și de audit proporționale și corespunzătoare.

Comisia va colabora îndeaproape cu colegislatorii pentru a asigura obținerea unui rezultat acceptabil în ceea ce privește prioritățile de mai sus.

Reducerea numărului de programe

Coerența dintre normele comune și normele sectoriale specifice

[articolul 1 din propunerea de

Poziția Consiliului în ceea ce privește regulamentul privind fondurile CSC (RDC) poate conduce la derogări multiple de la normele sectoriale specifice.

Comisia consideră că derogările de la normele sectoriale specifice trebuie să fie autorizate în cadrul normelor comune. În caz contrar, există riscul de a submina armonizarea urmărită, prin introducerea unor derogări multiple de la normele sectoriale. În acest sens, Comisia sprijină declarația Regatului Unit potrivit căreia trebuie să se urmărească consolidarea armonizării normelor privind fondurile cadrului strategic comun.

Page 16: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 16 RO

regulament privind fondurile „CSC”- de stabilire a unor dispoziții comune, COM(2011) 615 final]

[COM(2011) 615 final]

Programul „FISCUS”

[COM(2011) 706 final]

Consiliul și Parlamentul European au propus divizarea programului integrat propus de Comisie pentru domeniul vamal și fiscal.

Comisia continuă să susțină că un program „FISCUS” integrat ar asigura o simplificare majoră, ar încuraja sinergiile și ar garanta coerența modalităților de punere în aplicare, fără a afecta caracteristicile distinctive ale celor două sectoare. Cu toate acestea, având în vedere pozițiile colegislatorilor, Comisia a prezentat propuneri pentru două programe distincte.

Cadrul strategic comun

(articolul 12 din RDC)

Utilizarea unui act delegat pentru definirea elementelor neesențiale din cadrul strategic comun a fost respinsă de Consiliu și de Parlament, care propun includerea acestor elemente în anexa la respectivul act legislativ.

Comisia a acceptat să urmeze această abordare, dar insistă să fie împuternicită să adopte un act delegat pentru a completa anexa cu elementele neesențiale mai tehnice din cadrul strategic comun și pentru a o modifica. Acest lucru este necesar pentru a permite o anumită flexibilitate în ajustarea elementelor relevante pentru a se ține seama de experiența practică.

Norme comune pentru instrumentele financiare pentru acțiuni externe

[COM(2011) 842 final]

Consiliul și raportorii Parlamentului European doresc să includă în instrumentele financiare pentru acțiuni externe sectoriale specifice părți din regulamentul privind normele comune de punere în aplicare valabile pentru toate instrumentele financiare pentru acțiuni externe. Comisia va depune eforturi pentru a menține integritatea unui set unic de norme de punere în aplicare simplificate în temeiul regulamentului de punere în aplicare, asigurând astfel o bună gestionare financiară și o abordare juridică corectă.

Cadrul sectorial unic

Agenție unică de plăți pentru PAC

(articolul 7 din

Președinția Consiliului propune limitarea la „minimul necesar” a numărului agențiilor de plăți pentru fiecare stat membru.

Reducerea la o agenție unică de plăți pe stat membru sau pe regiune a fost propusă de Comisie în vederea asigurării unei mai bune armonizări și simplificări a gestionării PAC, în special prin

Page 17: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 17 RO

propunerea de regulament orizontal privind PAC)

[COM(2011) 625 final 2]

reducerea sarcinii administrative și prin îmbunătățirea eficienței auditului.

Agenție națională unică de coordonare a programului „Erasmus pentru toți”

(articolul 21)

[COM(2011) 788 final]

Propunerea Comisiei privind o agenție națională unică de coordonare la nivelul fiecărui stat membru a fost suprimată de Consiliu în cadrul abordării generale parțiale și este analizată în cadrul comisiei competente a Parlamentului European.

Comisia nu este de acord cu abordarea comisiei Parlamentului European, care ar menține situația actuală, pentru că acest lucru ar reduce utilizarea flexibilă a fondurilor UE în statele membre și ar genera sarcini administrative și costuri suplimentare.

Trei sectoare într-un instrument unic în cadrul mecanis-mului Conectarea Europei

[COM(2011) 665 final 2]

Abordarea integrată a mecanismului Conectarea Europei a fost sprijinită de Consiliu în cadrul abordării generale parțiale din 7 iunie 2012.

Parlamentul, care analizează acest dosar în cadrul unui comitet mixt TRAN-ITRE, pare să sprijine puternic acest instrument.

Ecologizarea plăților directe în cadrul PAC

(articolele 29-33 din propunerea de regulament privind plățile directe)

[COM(2011) 625 final]

În cadrul Consiliului apar tendințe care riscă să dilueze propunerile Comisiei. Atât Consiliul, cât și raportorul Parlamentului European au sugerat amendamente care au drept scop limitarea domeniului de aplicare a cerințelor de ecologizare, de exemplu prin ridicarea pragurilor și extinderea definițiilor. Conform amendamentelor sugerate de raportorul Parlamentului European la propunerea de regulament orizontal privind PAC, nerespectarea cerințelor referitoare la ecologizare nu ar trebui să afecteze plățile directe de bază. De facto, acest lucru ar face ca ecologizarea să devină facultativă pentru agricultori.

În timp ce anumite adaptări ale propunerilor tehnice ale Comisiei ar putea fi negociate, mecanismele pentru ecologizare ar trebui să rămână credibile pentru a asigura îndeplinirea obiectivului de a condiționa 30 % din plățile directe de existența unor practici care nu dăunează mediului și climei.

Sinergii/ integrare

Integrarea principiilor orizontale

Consiliul și Parlamentul sprijină o integrare mai accentuată a principiilor orizontale ale egalității de tratament, nediscriminării, dezvoltării durabile și schimbărilor climatice. Cu toate acestea, poziția Consiliului de a oferi statelor membre competența de a

Page 18: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 18 RO

(articolele 7, 8, 48 și 87 din propunerea de regulament privind fondurile „CSC”)

evalua relevanța acestora în programele operaționale ar reduce gradul de integrare a acestor principii.

Alocările minime către FSE

[articolul 4 din propunerea de regulament privind FEDER, COM(2011) 611 final 2]

Poziția Consiliului în ceea ce privește RDC de a suprima alocările minime către Fondul social european (FSE) ar reduce concentrarea pe prioritățile Strategiei Europa 2020 pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă.

Comisia insistă asupra necesității ca FSE să aibă un buget previzibil prin intermediul unei cote minime în cadrul politicii de coeziune. Aceasta este cheia garantării nivelului necesar de investiții în oameni în scopul atingerii obiectivelor ambițioase privind ocuparea forței de muncă, având în vedere, în special, nevoia de a găsi soluții pentru reducerea nivelurilor șomajului și pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale.

Comisia pentru ocuparea forței de muncă a Parlamentului European sprijină puternic toate propunerile de mai sus ale Comisiei.

(articolul 5 din propunerea de regulament privind FEDER)

Consiliul propune deschiderea finanțării infrastructurii de bază pentru regiunile mai dezvoltate, în domeniul mediului, al transporturilor și al TIC. Comisia consideră că utilizarea sumelor mici disponibile în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER) în regiunile mai dezvoltate care dispun deja de o bună infrastructură ar conduce la beneficii neînsemnate din punct de vedere economic. Aceste sume sunt utilizate cu mai multă eficacitate pentru a stimula în mod direct creșterea economică și crearea de locuri de muncă în regiunile mai puțin dezvoltate aflate în nevoie.

Concentrare tematică în cadrul FSE

(articolul 4 din propunerea de regulament privind FSE)

[COM(2011) 607 final 2]

Consiliul propune modificarea mecanismului de concentrare „promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei” al Fondului social european (FSE). O derogare propusă de Consiliu care să permită ca sume din FEDER să intervină pentru atingerea obiectivului de 20 % din resursele FSE alocate acestui obiectiv tematic ar face ca mecanismul de concentrare să devină irelevant. Sumele din FEDER ar putea reprezenta numai ele, în special în regiunile mai puțin dezvoltate, 20 % din resursele FSE.

Comisia pentru ocuparea forței de muncă a Parlamentului European sprijină puternic toate propunerile de mai sus ale Comisiei

Obiective prioritare și indicatori clari (orientați spre rezultate)

Cadru de Consiliul a introdus modificări pentru a oferi statelor membre mai

Page 19: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 19 RO

performanță pentru fondurile „CSC”

(articolul 20 și anexa I din propunerea de regulament privind fondurile „CSC”)

multă flexibilitate și garanții suficiente pentru a risipi temerile cu privire la stimulentele negative (suspendarea plăților și corecții financiare). Comisia poate accepta aceste modificări, dar nu va accepta să suprime sau să diminueze stimulentele negative pentru a descuraja performanțele slabe și stabilirea de obiective nerealiste.

Obiective și indicatori noi

Acesta este un aspect orizontal. În numeroase propuneri ale Comisiei, raportorii Parlamentului European și, în unele cazuri, Consiliul sugerează adăugarea unor obiective multiple detaliate și a unor noi indicatori, care sunt mai puțin specifici sau mai puțin relevanți, diminuând astfel axarea pe rezultate.

Erasmus pentru toți

[articolele 4, 5 și 11, COM(2011) 788 final]

În orientarea generală parțială a Consiliului, au fost suprimați toți indicatorii. Consiliul propune ca definirea indicatorilor să se realizeze printr-un act de punere în aplicare. Acest lucru nu este în concordanță cu celelalte programe. Indicatorii sunt, în mod normal, o componentă a actului legislativ sau ar trebui să fie definiți prin acte delegate.

Programul „Europa creativă”

[articolul 14, COM(2011) 785 fina].

Consiliul propune ca definirea indicatorilor să se realizeze printr-un act de punere în aplicare. Acest lucru nu este în concordanță cu celelalte programe. Indicatorii generali ai programului în ansamblu sunt o componentă a actului legislativ. Acesta este motivul pentru care indicatorii de bază sunt definiți chiar în textul legislativ și pot fi prezentați în detaliu în acte delegate.

Programul în domeniul sănătății

[articolele 2 și 7, COM(2011) 709 final]

Obiectivul și indicatorii programului devin mult mai generali și mai puțin orientați spre rezultate, neavând astfel o legătură directă cu capacitățile financiare și operaționale ale programului. Decizia adoptată în cadrul abordării generale a Consiliului de a generaliza rata de cofinanțare până la 80 % în așa-numitele „acțiuni comune” între statele membre (a se vedea mai jos) și extinderea contradictorie a obiectivelor acoperite contribuie la o posibilă diminuare a impactului programului, întrucât se va putea finanța un număr mai redus de acțiuni.

Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF)

[articolul 6,

Consiliul a adăugat noi priorități; în special includerea referirii la prelucrare ar reduce eficacitatea, având în vedere dimensiunea redusă a programului în raport cu alte instrumente structurale. Propunerea privind EMFF ar trebui să se concentreze asupra domeniilor principale din sectoarele pescuitului și acvaculturii.

Page 20: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 20 RO

COM(2011) 804 final].

Delegarea de competențe Comisiei este eliminată sau restricționată

Acestea sunt aspecte orizontale întâlnite în multe dintre modificările aduse propunerilor Comisiei sugerate de Consiliu și de Parlamentul European.

Consiliul și, în unele cazuri, Parlamentul European au propus suprimarea sau restricționarea delegării de competențe de adoptare a actelor delegate pentru elemente neesențiale ale actului legislativ către Comisie; aceste instituții au sugerat ca aceste elemente să fie incluse în actul legislativ. O astfel de abordare încarcă textele legislative cu prea multe detalii tehnice care complică parcurgerea textelor și afectează accesibilitatea părților interesate, reduce marja de apreciere a gestionării operaționale necesară pentru o gestionare financiară corespunzătoare și eficace a fondurilor UE sau impune procese decizionale de lungă durată.

Acte delegate sau acte de punere în aplicare

Consiliul a propus în multe cazuri, în special în domeniile gestionării partajate (PAC, politica de coeziune, Fondul pentru pescuit și afaceri maritime), conversia actelor delegate în acte de punere în aplicare, în scopul consolidării dreptului statelor membre de a exercita un control (prin intermediul procedurilor de comitologie) și pentru a reduce monitorizarea realizată de PE. Această propunere ridică întrebări cu privire la domeniul de aplicare și la natura actelor reglementate de articolele 290 și 291 din tratat (TFUE) și are consecințe instituționale importante.

Parlamentul European propune însă, în mod sistematic, conversia unor acte de punere în aplicare în acte delegate, care îl plasează pe poziție de egalitate cu Consiliul. Aceste poziții sunt total inadecvate în ceea ce privește documentele de programare indicativă și programele anuale de lucru care trebuie să fie adoptate și, ulterior, adaptate rapid pentru a permite un răspuns rapid la schimbările de situație și punerea efectivă în aplicare a programelor. Astfel de acte delegate nu ar fi în conformitate cu tratatul, ar împiedica în mod considerabil punerea în aplicare la nivel operațional și ar prelungi „termenul de acordare a grantului și termenul de plată”. De asemenea, acestea ar fi total inadecvate pentru documentele de programare din cadrul instrumentelor RELEX, care nu sunt documente legislative prin natura lor și pentru care este necesar, în majoritatea cazurilor, să se discute și să se ajungă la un acord cu țările terțe beneficiare. Trebuie reamintit că documentele de programare sunt utilizate pentru punerea în aplicare a instrumentelor juridice relevante, și nu pentru reglementarea acestora; ele nu prezintă, așadar, toate caracteristicile juridice (și anume stabilirea unor norme generale și obligatorii în ordinea juridică a UE) necesare pentru definirea unui „act delegat”.

Proceduri decizionale flexibile

Restrângerea competențe-lor bugetare ale Comisiei

Consiliul și, în multe cazuri, Parlamentul European sugerează o detaliere suplimentară a bugetului în subplafoane pentru diferitele activități și/sau acțiuni și pentru asistența tehnică în cadrul programelor, care să facă obiectul unui act legislativ. Astfel de poziții restrâng marja de apreciere de care dispune Comisia în ceea

Page 21: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 21 RO

ce privește gestionarea financiară operațională, întrucât o privează de flexibilitatea operațională necesară gestionării curente corespunzătoare a bugetului. Acestea sunt total inadecvate pentru programele cu pachete financiare reduse și disproporționat de rigide pentru programele anuale de lucru.

CTE

[articolul 20, COM(2011) 611 fina].

În cazul cooperării teritoriale europene (CTE), Consiliul a propus ca îndeplinirea funcțiilor de gestionare împreună cu cele de autoritate de certificare să devină opțională.

Comisia nu a fost de acord cu propunerea și a susținut că aceasta ar trebui să fie obligatorie, pentru a se asigura structuri de gestionare proporționale pentru programele relativ mici din cadrul cooperării teritoriale europene și pentru se evita irosirea resurselor umane limitate din sectorul public.

TVA în proiectele de infrastructură:

[articolul 8 din COM(2011) 665 final privind „MCE”]

(articolul 59 din propunerea de regulament privind fondurile „CSC”)

(articolul 20 din propunerea de regulament privind programul „Life”)

[COM(2011) 874 final]

În urma acordului privind Regulamentul financiar (RF) care prevede eligibilitatea costurilor TVA, cu condiția ca acestea să nu fie recuperabile și să fi fost achitate de un beneficiar, altul decât o entitate neimpozabilă în sensul articolului 13 alineatul (1) din Directiva 2006/112/CE, propunerile sectoriale specifice conținute în mecanismul „Conectarea Europei” (MCE), în RFS pentru fondurile structurale și în programele „Life”, care exclud eligibilitatea TVA, sunt contestate de Consiliu și Parlamentul European.

Comisia consideră că neeligibilitatea TVA, în special în proiectele de infrastructură, este adecvată și, prin urmare, ar trebui să fie menținută în actele legislative specifice sectoarelor relevante. Altfel, bugetul Uniunii Europene va fi utilizat pentru finanțarea bugetelor naționale, în loc să finanțeze mai multe proiecte, fapt care ar putea fi considerat ca fiind în contradicție cu obiectivele și scopul instrumentelor de finanțare respective.

Norme privind eligibilitatea

Măsuri de marketing în EMFF

(articolul 71 din

Consiliul sugerează suprimarea trimiterii privind sprijinirea „comercializării directe de către persoanele care practică pescuitul costier artizanal a produselor obținute din pescuit” din propunerea Comisiei privind Fondul european pentru afaceri maritime și pescuit (EMFF). Parlamentul European și-a manifestat sprijinul pentru propunerea Comisiei.

Page 22: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 22 RO

propunerea de regulament privind „EMFF”)

[COM(2011) 804 final]

Rată unică de rambursare

în programul-cadru „Orizont 2020”

(articolele 22 și 24 din normele de participare)

[COM(2011) 810 final]

Comisia nu este de acord cu poziția adoptată de Consiliu, întrucât sprijinirea vaselor de pescuit de mici dimensiuni este importantă deoarece, de cele mai multe ori, proprietarii acestora nu dispun de experiența, cunoștințele sau mijloacele financiare necesare unei comercializări directe.

Rata unică de rambursare pentru toate activitățile din cadrul proiectului este contestată de către raportorul Parlamentului European, iar rata forfetară unică pentru costurile indirecte este contestată atât de către Consiliu, cât și de raportorul Parlamentului European. Comisia își menține propunerile cuprinse în normele de participare la Orizont 2020, având în vedere faptul că aceste aspecte sunt două elemente fundamentale ale normelor de finanțare simplificată a programului-cadru Orizont 2020; acestea reprezintă eforturile Comisiei de a reduce povara administrativă pentru beneficiari, iar „ratele de eroare permit” o strategie de control mai ușoară și reduc timpul necesar acordării grantului, în interesul beneficiarilor.

Fondurile „CSC”

(articolul 58)

Consiliul a propus o nouă opțiune pentru calculul simplificat al costurilor cu personalul, prin împărțirea la 1650 de ore a costului anual brut cu forța de muncă.

Comisia are în continuare rezerve în ceea ce privește această poziție, în absența unei metode subiacente care să susțină această opțiune.

Metode simplificate de calcul al costurilor

FSE

[articolul 14 din propunerea de regulament privind FSE, COM(2011) 607]

În cazul regulamentului privind FSE, Consiliul a propus ca operațiunile în valoare de sub 50 000 de euro să poată utiliza, de asemenea, rate forfetare în plus față de sumele forfetare și costurile unitare.

Comisia ar prefera utilizarea obligatorie a ratelor forfetare în locul posibilității de a opta, datorită potențialului mai mare de simplificare.

Fondurile „CSC”

(articolul 140)

Consiliul a propus modificări care limitează activitatea de audit a Comisiei într-o măsură care nu poate fi acceptată, pentru că aceasta riscă să submineze capacitatea Comisiei de a monitoriza utilizarea bugetului UE și de a răspunde pentru acesta.

Controale proporționale

Metode de Consiliul a propus ca organismele naționale de audit pentru

Page 23: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, …ec.europa.eu/budget/library/biblio/documents/fin_fwk1420/COM_2012_531_ro.pdf · evaluare globalĂ Comisia salută progresele

RO 23 RO

audit pentru fondurile „CSC”

(articolul 116)

politica de coeziune să poată utiliza metode de eșantionare nestatistică. Comisia nu a acceptat această poziție, deoarece aceste metode nu asigură neapărat informații fiabile și comparabile de la un stat membru la altul și astfel subminează asigurarea la nivelul UE.

E-guvernanța Fondurile „CSC”

(articolul 112)

Consiliul propune amânarea datei limită pentru punerea în aplicare a politicii e-coeziune din 2014 la 2016, o amânare de doi ani, ceea ce constituie o simplificare majoră pentru beneficiari. Comisia nu poate accepta această întârziere.


Recommended